rezumatul tezei de doctorat - unap doctorat rezumate...locotenent colonel gheorghe niȘulescu...

Locotenent colonel Gheorghe NIȘULESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TEMA: „CONSIDERAŢII PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI DE

COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI

IDENTIFICARE AL UNEI BAZE AERIENE PENTRU EXECUTAREA

MISIUNILOR ÎN MEDIUL NAŢIONAL ŞI/SAU MULTINAŢIONAL“

Conducător de doctorat Colonel (r) prof. univ. dr.

Gheorghe BOARU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de Doctor în Ştiinţe Militare şi Informaţii

- Bucureşti, 2015 –

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 2 din 28

INTRODUCERE ................................................................................................ 7

CAPITOLUL 1

LOCUL, ROLUL ȘI MISIUNILE BAZEI AERIENE ÎN CONTEXTUL

MODERNIZĂRII FORȚELOR AERIENE ALE ROMÂNIEI ........................ 13

1.1. Locul şi rolul bazei aeriene în cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene

.......................................................................................................................13

1.2. Structura organizatorică a unei baze aeriene ..........,............................. 15

1.3. Misiunile şi principiile de întrebuinţare în luptă a bazei aeriene ....... 22

1.3.1. Principiile de întrebuinţare în luptă a bazei aeriene................ 22

1.3.2. Tipuri de acțiuni aeriene ............................................................ 25

1.4. Sistemul de comandă şi control al bazei aeriene .................................. 30

1.4.1. Aspecte generale privind comanda şi controlul...................... ... 30

1.4.2. Sistemul de comandă şi control al bazei aeriene .........................34

1.4.3. Integrarea sistemului de conducere al bazei aeriene în cadrul

Sistemului de Comandă și Control Aerian Național ............................. 38

CAPITOLUL 2

ASPECTE EVOLUTIVE ALE STRUCTURILOR ȘI SISTEMELOR TEHNICE

DE ASIGURARE A ZBORURILOR AVIAŢIEI MILITARE ŞI CIVILE ...... 45

2.1. Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de

aerodrom .......................................................................................................45

2.2. Dezvoltarea şi întrebuinţarea sistemelor tehnice de aerodrom pentru

realizarea legăturilor aviaţiei, după cel de-al doilea război mondial ........... 54

2.3. Organisme interne şi internaţionale cu responsabilităţi în managementul

spaţiului aerian .............................................................................................70

2.3.1. Scurt istoric al reglementărilor aeronautice ................................. 70

2.3.2. Organisme internaţionale cu responsabilităţi în gestionarea

spaţiului aerian ...................................................................................... 72

2.3.3. Organisme interne cu responsabilităţi în managementul spaţiului

aerian ..................................................................................................... 77

2.4. Infrastructura de aerodrom ................................................................... 84

NECLASIFICAT


2.4.1. Evoluţii în dezvoltarea infrastructurii de aerodrom .................... 84

2.4.2. Elemente definitorii privind infrastructura de aerodrom ............. 87

CAPITOLUL 3

CERINŢE OPERAŢIONALE, TEHNICE ȘI DE SECURITATE, PENTRU

REALIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE

NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE ............ 98

3.1. Cerinţe operaţionale impuse sistemului de comunicaţii şi informatic, de

navigaţie aeriană și identificare al bazei aeriene ......................................... 98

3.1.1. Cerinţe operaţionale şi obiective specifice de realizat pentru

Forţele Aeriene ale Armatei Române în etapa actuală ................,......... 98

3.1.2. Cerinţe operaţionale pentru sistemul de comunicaţii şi informatic,

de navigaţie aeriană şi identificare al bazei aeriene .............................100

3.2. Consideraţii privind cerințele tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

echipamentele de comunicaţii, informatice şi sistemele terestre de navigație

aeriană ale bazei aeriene ............................................................................ 103

3.2.1. Cerinţe tehnice pentru mijloacele de comunicații și informatice

.............................................................................................................. 103

3.2.2. Cerințe tehnice pentru echipamentele de comunicații aeronautice și

sistemele de navigaţie aeriană ............................................................. 107

3.3. Măsuri pentru asigurarea stabilităţii şi protecţiei sistemului de

comunicaţii şi informatic în acţiunile militare moderne .......................... 110

3.4. Securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic al bazei

aeriene...................................................................................................... 115

3.4.1. Securitatea fizică a componentelor sistemului .......................... 115

3.4.2. Securitatea informaţiilor/INFOSEC stocate, procesate sau

transmise prin canalele de comunicaţii ............................................... 117

3.4.3. Securitatea împotriva cercetării radio şi radioreleu ................... 123

3.4.4. Securitatea personalului, procedurilor şi documentelor ............ 124

CAPITOLUL 4

NECLASIFICAT


ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PE LINIA

COMUNICAŢIILOR PENTRU EXECUTAREA ZBORULUI....................125

4.1. Responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi executarea

misiunilor de zbor în cadrul bazei aeriene.................................................. 125

4.2. Structuri de comunicaţii şi atribuţiile personalului ............................ 132

4.2.1. Structuri de conducere .............................................................. 133

4.2.2. Structuri de execuţie ................................................................. 136

4.2.3. Persoane cu funcţii de execuţie ................................................ 138

4.3. Asigurarea sprijinului de comunicaţii a misiunilor de zbor ...............144

4.3.1. Conducerea sprijinului de comunicații, informatic și de navigație

aeriană pentru îndeplinirea misiunilor de zbor .................................... 146

4.3.2. Realizarea sprijinului de comunicații pentru îndeplinirea

misiunilor de zbor ................................................................................ 148

4.3.3. Mijloace tehnice de sprijin a misiunilor de zbor ........................151

CAPITOLUL 5

ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE

NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE .......... 156

5.1. Rolul, locul şi importanţa sistemului de comunicaţii şi informatic, în

cadrul sistemului de conducere al bazei aeriene ....................................... 158

5.2. Factorii care influenţează sistemul de comunicaţii şi informatic, de

navigaţie aeriană şi identificare …….............…………………........….... 161

5.3. Fluxul informaţional şi nevoile de legătură pentru exercitarea comenzii

şi controlului structurilor bazei aeriene ..................................................... 163

5.4. Subsistemul de comunicaţii ................................................................ 166

5.5. Subsistemul terestru de navigaţie aeriană şi identificare .................... 186

5.5.1. Sisteme (mijloace) de radionavigaţie aeriană ............................ 186

5.5.2. Destinaţia, compunerea şi funcţiile subsistemului..................... 189

5.5.3. Conceptul de identificare în câmpul de luptă ............................ 208

5.5.4. Sisteme de identificare amic-inamic ......................................... 210

5.6. Subsistemul informatic …………………….....…............................. 215

NECLASIFICAT


5.6.1. Reţeaua INTRAMAN ............................................................... 216

5.6.2. Reţeaua INTERNET ................................................................. 219

5.6.3. Reţeaua operaţională de comandă şi control din cadrul Sistemului

de Comandă şi Control Aerian Naţional (SCCAN)............................. 221

5.7. Elemente de logistică şi mentenanţă pentru comunicaţii şi

informatică.................................................................................................. 225

5.8.Subsistemul de management ............................................................... 226

5.9. Rezerva de comunicaţii şi informatică ….......………....................... 227

CAPITOLUL 6

PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA SPRIJINULUI DE

COMUNICAȚII ȘI INFORMATIC ÎN ACȚIUNILE BAZEI AERIENE ..... 231

6.1. Planificarea sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană

și identificare al bazei aeriene ....................................................... 231

6.2. Organizarea sprijinului de comunicații și informatic ........................ 242

6.3. Realizarea și menținerea în funcțiune a sistemului de comunicații și

informatic de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene ................. 255

6.4. Considerații privind realizarea sistemului de comunicații și informatic

pentru entități dislocabile destinate NATO/UE ......................................... 259

6.4.1. Principii de realizare a sistemului de comunicații și informatic

pentru entități dislocabile ................................................................... 264

6.4.2. Planificarea sprijinului de comunicații și informatic al

detașamentului care execută misiuni în teatrul de operații .................. 269

6.4.3. Aspecte privind activitățile desfășurate în perioada premergătoare

dislocării și pe timpul deplasării în teatrul de operații ........................ 271

6.4.4. Tipuri de legături și servicii realizate teatrul de operații ........... 274

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ...................................................................... 279

GLOSAR CU ACRONIME ........................................................................... 285

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................ 294

LISTA ANEXELOR ...................................................................................... 304

ANEXE .......................................................................................................... 306

NECLASIFICAT


CUPRINSUL REZUMATULUI

Introducere .........................................................................................................

Capitolul 1 Locul, rolul și misiunile bazei aeriene în contextul modernizării

forțelor aeriene ale României....................................................... 7

Capitolul 2 Aspecte evolutive ale structurilor și sistemelor tehnice de asigurare

a zborurilor aviaţiei militare şi civile .......................................... 8

Capitolul 3 Cerinţe operaţionale, tehnice și de securitate, pentru realizarea

sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi

identificare al bazei aeriene ......................................................... 9

Capitolul 4 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor pe linia comunicaţiilor

pentru executarea zborului........................................................ 13

Capitolul 5 Arhitectura sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie

aeriană şi identificare al bazei aeriene …………..………............15

Capitolul 6 Planificarea, organizarea și realizarea sprijinului de comunicații și

informatic în acțiunile bazei aeriene ….…………………...........16

Concluzii și propuneri .....................................................................................19

Bibliografie selectivă ......................................................................................21

NECLASIFICAT


INTRODUCERE

Motivația care a stat la baza acestei lucrări a pornit de la necesitatea

aprofundării, înţelegerii şi explicării rolului semnificativ şi importanţei pe care le

au comunicaţiile aeronautice şi sistemele terestre de navigaţie aeriană în

conducerea şi dirijarea aeronavelor în condiţii de securitate ştiut fiind faptul că

sistemul de comunicații și informatic constituie un factor esenţial pentru

planificarea şi desfăşurarea acţiunilor unei baze aeriene.

Conceptul menţionat în titlul tezei este după părerea noastră încă insuficient

explorat în ştiinţa militară românească, astfel că, în cuprinsul lucrării am pus un

accent deosebit pe studierea, aprofundarea și îmbogăţirea problematicii specifice

procesului de planificare, organizare şi realizare a activităţilor pentru

managementul sistemului de comunicaţii și informatic, sistemelor terestre de

navigaţie aeriană şi identificare din cadrul unei baze aeriene. De asemenea,

înţelegerea necesităţii descifrării, cu instrumentele modernităţii, a evoluţiei

comunicaţiilor aeronautice şi a serviciilor de navigaţie aeriană în aviaţia civilă şi

militară, a acumulărilor cantitative şi calitative determinate de complexitatea tot

mai accentuată a misiunilor de zbor şi de saltul tehnologic fără precedent al

comunicaţiilor şi informaticii în prezent au constituit deopotrivă, suficiente motive

de explorare și dezvoltare a domeniului amintit.

Ipotezele și premisele cercetării științifice s-au bazat pe realitățile evolutive

ale cerințelor misiunilor forțelor aeriene, complexitatea mereu crescândă a

sistemelor tehnice de sprijin a acțiunilor aviației precum și pe evoluțiile, întro

dinamică fără precedent a tehnologiei informației și comunicațiilor.

Am utilizat ca aparat științific cele mai semnificative surse documentare

naționale și internaționale, cu accent pe cele care exprimă cerințele NATO privind

sistemele de comunicații și informatice militare, în ideea de a găsi soluții și

rezolvări pentru asigurarea compatibilității și interoperabilității operaționale,

procedurale și tehnice cu partenerii noștri din alianță.

Pe baza studierii reglementărilor în domeniul aviației, legate de procedurile

operaționale și infrastructura unui aerodrom modern, dar și a experienței proprii de

NECLASIFICAT


lucru timp de 29 ani în acest domeniu precum și pe experiența didactică și

publicațiile în acest domeniu a conducătorului de doctorat am elaborat această

lucrare științifică.

Prin tematica propusă, considerăm că aprecierile şi concluziile rezultate vor

putea fi folosite, alături de alte studii în domeniu pentru elaborarea, fundamentarea

sau îmbunătăţirea noilor manuale, regulamente, instrucţiuni etc., care vor

reglementa activităţile specifice domeniului militar, precum şi în cadrul procesului

de instruire.

Demersul nostru de cercetare ştiinţifică am înţeles să-l finalizăm prin

prezenta lucrare pe care am structurat-o în șase părţi și prin care am dorit realizarea

unei analize pertinente şi realiste privind evoluţia, structura, cerinţele tehnice,

operaţionale și de securitate ale sistemului de comunicaţii şi informatic, de

navigaţie aeriană şi identificare precum şi a modului de planificare, organizare și

realizare a sprijinului tehnic de specialitate în vederea îndeplinirii misiunilor unei

baze aeriene.

CAPITOLUL 1

LOCUL, ROLUL ȘI MISIUNILE BAZEI AERIENE ÎN CONTEXTUL

MODERNIZĂRII FORȚELOR AERIENE ALE ROMÂNIEI

În capitolul 1, am tratat aspecte generale privind locul, rolul, misiunile și

obiectivele de realizat de baza aeriană în contextul modernizării forțelor aeriene ale

României, precum și o analiză a misiunilor structurilor principale din compunerea

bazei aeriene.

Plecând de la misiunile generale și obiectivele specifice ce revin bazei

aeriene în situații de pace, pe timp de criză și la război, pentru a fi în măsură să

desfăşoare acţiunile militare într-o viziune unitară, coordonat, bine încadrat în

timp, am considerat oportun să analizăm, în cadrul acestui capitol modalităţile de

realizare a sistemului de conducere al bazei aeriene și rolul pe care îl joacă

comandamentul și centrul de operații al bazei aeriene (COBA) în planificarea,

conducerea și evaluarea acțiunilor de luptă ale acesteia.

NECLASIFICAT


În finalul capitolului, am abordat principalele aspecte privind realizarea

sistemului de comandă şi control al bazei aeriene și posibilitățile integrării tehnico-

funcționale a acestuia în cadrul Sistemului de Comandă și Control Aerian Național

(SCCAN). Pentru realizarea acestui obiectiv am subliniat rolul fundamental pe care

îl are sistemul de comunicații și informatic, de navigație aeriană și identificare

pentru interconectarea tehnică a COBA în cadrul SCCAN. În acest context am

precizat că acest lucru este posibil numai prin proiectarea şi realizarea unui sistem

de comunicaţii unitar, fiabil şi flexibil care să asigure suportul tehnic de

specialitate pentru exercitarea funcţiunilor de comandă şi control ca parte

integrantă a Sistemului de Comandă Control Aerian Naţional (SCCAN).

De asemenea, considerăm că este deosebit de util pentru îndeplinirea cu

succes a misiunilor bazei aeriene, realizarea și menținerea operațională a

capabilităţilor tehnice privind integrarea în sistemul SCCAN, în scopul menţinerii

controlului asupra spaţiului aerian în zona de responsabilitate, conducerii forțelor

proprii și a celor primite în sprijin în cazul descentralizării comenzii, recepţionării

datelor radar în timp real despre situația aeriană, procesării planurilor de zbor şi

transmiterea datelor de planificare/programare a misiunilor aeriene, realizării

legăturilor de cooperare cu celelalte elemente participante la operația aeriană.

CAPITOLUL 2

ASPECTE EVOLUTIVE ALE STRUCTURILOR ȘI SISTEMELOR TEHNICE

DE ASIGURARE A ZBORURILOR AVIAŢIEI MILITARE ŞI CIVILE

În paralel cu evoluţiile şi modernizările ce se produc în realizarea

comunicaţiilor şi dezvoltarea genurilor de armă consacrate (infanterie, artilerie,

geniu, cavalerie etc.) se manifestă preocupări şi în alte domenii. Apariţia unei noi

arme, aeronautica militară, cu problemele sale de început, necesita existenţa pentru

nevoile proprii de conducere a unor sisteme tehnice și structuri speciale de

transmisiuni care să asigure legăturile radio bilaterale între avion şi sol, pentru

transmiterea informaţiilor sol-aer precum și pentru coordonarea şi dirijarea

evoluției avionului în aer sau asigurarea comunicațiilor pe suprafața de mișcare a

NECLASIFICAT


aerodromului. Contextul apariției comunicațiilor aeronautice și a sistemelor tehnice

de aerodrom precum și principalele aspecte evolutive ale acestora de la începuturi,

continuând cu întrebuinţarea în cele două războie mondiale și până în prezent sunt

abordate în cuprinsul celui de-al doilea capitol. În paralel cu dezvoltarea

structurilor tehnice de aerodrom s-au produs mutaţii semnificative şi în structura

personalului de comunicaţii şi informatică din organica unităţilor de aviație,

aspecte care sunt analizate în context, în cadrul fiecărei etape de organizare și

restructurare a unităților de aviație.

Încă de la începuturile aeronauticii au existat preocupări privind

reglementarea folosirii spațiului aerian. Primele încercări de reglementare juridică

a acestui domeniu au fost limitate de nivelul de dezvoltare tehnică, nefiind sesizată

în acel moment amploarea pe care o va lua utilizarea spaţiului aerian. Pe parcurs,

în condiţiile dezvoltării transportului aerian internaţional, a apărut necesitatea

creării unui cadru de reglementare care să vină în sprijinul dezvoltării activităţilor

aeronautice civile internaţionale. Acest fapt a impus ca statele europene să încerce

o organizare a zborurilor civile pe baza de norme, de legi şi acorduri, să fie create

o serie de organisme interne și internaționale cu atribuții în domeniu. Cele mai

importante reglementări în domeniul activităţilor aeronautice civile interne și

internaţionale, prezentarea principalelor organizaţii responsabile cu gestionarea

spațiului aerian, precum și rolul autorităților naționale cu atribuții în domeniu, sunt

descrise în continuare în capitolul 2.

În opinia noastră cunoașterea și respectarea reglementărilor cu privire la

utilizarea spațiului aerian, organizarea activității pe aerodrom, dispunerea

mijloacelor tehnice de asigurare a zborului conform standardelor NATO și

normelor ICAO, asigură condițiile desfășurării fluente și în condiții de securitate a

activității de zbor și constituie un factor deosebit de important în eliminarea

oricăror premise de insecuritate.

Fiecare bază aeriană operează încă din timp de pace pe unul sau mai multe

aerodromuri. Acesta trebuie să dispună de facilitățile necesare ducerii acțiunilor de

luptă în zona de responsabilitate, indiferent de condiţiile de timp, anotimp, stare a

NECLASIFICAT


vremii, teren etc. Prin urmare, un aerodrom militar trebuie să fie dimensionat,

amenajat şi dotat astfel încât să asigure infrastructura necesară pentru desfăşurarea

în condiţii de securitate a activităţilor de zbor pentru aeronavele proprii cât și

condiții optime de operare a aeronavelor din cadrul alianţei. Fiecare dintre aceste

aspecte sunt dezvoltate și analizate în finalul capitolului, în același context fiind

formulate idei și opinii privind evoluția și echiparea modernă a unui aerodrom.

În acest context, subliniem importanţa dezvoltării și modernizării infrastructurii de

aerodrom ca fiind o condiție esențială pentru crearea cadrului necesar ducerii

acțiunilor de luptă ale bazei aeriene în condiții de siguranță, indiferent de timp și

stare a vremii.

CAPITOLUL 3

CERINŢE OPERAŢIONALE, TEHNICE ȘI DE SECURITATE, PENTRU

REALIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC, DE

NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE

Funcţionarea stabilă, continuă şi sigură a sistemului de comunicaţii în spaţiul

de luptă modern este o cerinţă primordială pe care acesta trebuie să o satisfacă.

Îndeplinirea acestui deziderat impune îndeplinirea mai multor condiţii

tehnice și operaţionale precum și luarea unui complex de măsuri organizatorice şi

de securitate prin care să se asigure funcţionarea permanentă şi sigură a sistemului

în condiţiile acţiunii sau ameninţării factorilor destabilizatori de natură externă

şi/sau internă.

Pornind de la cerințele operaționale, obiectivele specifice și

responsabilitățile care sunt stabilite pentru baza aeriană, în capitolul 3, am reliefat

câteva aspecte care trebuie îndeplinite de sistemul de comunicații și informatic, de

navigație aeriană și identificare al bazei aeriene pentru asigurarea unei

sustenabilități ridicate a sistemului de conducere. În raport de aceste aspecte,

principalele cerinţe operaţionale pe care trebuie să le îndeplinească sistemul de

comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi identificare derivă din

următoarele aspecte: condiţiile speciale în care îşi desfăşoară acţiunile de luptă

NECLASIFICAT


baza aeriană ce implică realizarea unui schimb rapid de date şi comunicaţii vocale

pe întreg spaţiu aerian naţional/raionul de dislocare, mobilitatea foarte ridicată a

structurilor luptătoare ce presupune dependenţa de o mare cantitate de resurse

umane, materiale şi financiare.

În continuare am subliniat principalele cerinţe tehnice pe care trebuie să le

îndeplinească echipamentele de comunicaţii și sistemele tehnice de navigație

aeriană. Echipamentele instalate trebuie să aibă parametrii conform standardelor şi

să îndeplinească cerinţele tehnice stabilite pentru fiecare sistem.

Conform cerinţelor operaţionale stabilite și nevoilor de legătură se configurează

sistemul şi se trece la instalarea echipamentelor şi realizarea căilor de legătură.

Considerăm că este deosebit de important ca, la realizarea sistemului, trebuie să

se țină cont și de următorele elemente: disponibilitatea mijloacelor aflate în

funcțiune și capacitatea acestora de a face față la cerințele operaționale stabilite,

disponibilitatea capacității de bandă și a canalelor în funcțiune, timpul avut la

dispoziție, limitările și posibilitățile tehnice ale echipamentelor aflate în serviciu,

gradul de pregătire a personalului care asigură operarea și mentenanța CIS etc.

În finalul capitolul 3, am prezentat unele aspecte privind securitatea

sistemului de comunicaţii şi informatic al bazei aeriene. Măsurile privind

securitatea sistemului de comunicaţii şi informatic se stabilesc pe timpul

planificării şi organizării acestuia, pe tipuri de legături şi mijloace şi se realizează

pe mai multe planuri: fizic, procedural, la nivel de personal, specifice protecţiei

documentelor şi de tip INFOSEC.

Opinăm că, desfăşurarea oportună şi cu succes a activităţilor specifice

domeniului comunicaţii şi informatică trebuie considerată ca având o importanţă

deosebită în realizarea condiţiilor de desfăşurare a acţiunilor militare, lucru fiind

posibil prin îndeplinirea unui set de cerinţe operaţionale, tehnice şi de securitate

prin care să se asigure continuitatea în funcționare a sistemului la parametri

predefiniți în condițiile acțiunilor ostile ale inamicului, dezastrelor naturale sau

erorilor umane.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 4

ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR PE LINIA

COMUNICAŢIILOR PENTRU EXECUTAREA ZBORULUI

În cuprinsul capitolului 4 sunt prezentate unele aspecte privind

responsabilităţile personalului și structurilor cu competenţe privind planificarea,

conducerea, controlul misiunilor de zbor: structuri de comandă şi control, structuri

de sprijin de luptă şi organe ATC.

Pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite, comandantul bazei aeriene exercită

conducerea misiunilor de zbor utilizând sistemul de comandă şi control. Sistemul

de comandă și control cuprinde: personalul de comandă cu atribuții privind

conducerea zborului din cadrul comandamentului (statul major), corpul de

instructori din cadrul echipei de comandă, structurile COBA, comandanții de

escadrile. În cadrul statului major responsabilităţile privind planificarea,

organizarea, comanda, coordonarea, controlul pregătirii şi executării misiunilor de

zbor revine şefilor de module şi compartimentelor specializate: informații, operații,

logistic, comunicații și informatică, în conformitate cu reglementările specifice. În

continuare sunt descrise activitățile principale desfășurate de organele de

conducere pentru organizarea și desfășurarea misiunilor de zbor.

Responsabilitatea privind pregătirea și asigurarea sprijinului de comunicaţii,

informatic şi de navigaţie aeriană revin unei structuri specializate încadrată cu

personal şi înzestrată cu mijloace tehnice specifice conform misiunilor pe care

trebuie să le îndeplinească. Această structură este formată din personal de

comunicații și informatică. Organizarea structurilor de comunicații și informatică

din organica bazei aeriene cuprinde personal de conducere responsabil cu

planificarea, organizarea și controlul realizării sistemului de comunicații și

informatic precum și personal de execuție cu sarcini precise în realizarea,

exploatarea și mentenanța acestui sistem. Atât personalul de conducere cât și cel

de execuție îndeplinește atribuții specifice în raport de funcțiile pe care sunt

încadrați și funcțiunile deservite în cadrul sistemului de comunicații și informatic,

de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene. În acest context subliniem rolul

NECLASIFICAT


deosebit de important pe care îl are personalul de comunicații și informatică în

realizarea suportului tehnic de specialitate pentru transmiterea comenzilor,

rapoartelor și informațiilor necesare conducerii zborului și asigurării suportului

terestru de navigație aeriană.

CAPITOLUL 5

ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMUNICAŢII ŞI INFORMATIC,

DE NAVIGAŢIE AERIANĂ ŞI IDENTIFICARE AL BAZEI AERIENE

În capitolul 5, am prezentat câteva consideraţii privind locul, rolul și

importanța sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană și

identificare în cadrul sistemului de conducere al bazei aeriene, factorii care

influențează funcționarea sa, principalele componente tehnico-organizatorice și

funcționale care definesc arhitectura sistemului, respectiv: subsistemul de

comunicații, subsistemul informatic și subsistemul terestru de navigaţie aeriană şi

identificare, subsistemul de management și rezerva de comunicații. În cadrul

fiecărui subsistem sunt descrise elementele de bază și funcțiunile ce trebuie

îndeplinite pentru asigurarea legăturilor și îndeplinirea scopului pentru care au fost

realizate. În acest context subliniem importanța și rolul sistemului de comunicații

și informatic, de navigație aeriană și identificare în cadrul sistemului de conducere

al bazei aeriene.

Importanța sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi

identificare rezidă din faptul că acesta reprezintă instrumentul principal pus la

dispoziţia comandantului şi statelor majore prin care se asigură culegerea,

prelucrarea, stocarea, protejarea şi diseminarea informaţiilor, în conformitate cu

misiunile forţelor și cerințele schimbului informațional.

Rolul CIS-NA-IFF este acela de a asigura infrastructura tehnică necesară

sprijinirii sistemului de comandă şi control al tuturor entităţilor operaţionale ale

bazei aeriene prin crearea condiţiilor de procesare şi transmitere a celor mai

importante informaţii la locul unde sunt solicitate, în timp oportun, protejate şi în

forma cerută de utilizatori în tot ciclul de comandă şi control. Acesta trebuie să

NECLASIFICAT


ajute procesul de planificare a acţiunilor bazei aeriene, să reducă timpul de luare a

deciziilor şi de dare a misiunilor, să permită coordonarea acţiunilor escadrilelor,

replanificarea unor acţiuni în dinamică, transmiterea în timp real a comenzilor,

rapoartelor şi informaţiilor pentru conducerea şi dirijarea aeronavelor,

recepţionarea cu acuratețe a datelor despre situaţia aeriană şi transmiterea cu

repeziciune a ţintelor la subunităţile de artilerie antiaeriană cu baza la sol.

Prezentarea acestor aspecte este detaliată la începutul capitolului 5 al acestei

lucrări.

În continuare este prezentat rolul şi compunerea fiecărui subsistem în cadrul

arhitecturii generale a sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană

și identificare al bazei aeriene. În cadrul fiecărui subsistem sunt descrise structura

de principiu, rolul, destinația și compunerea funcțională a fiecărui element precum

și posibilitățile de întrebuințare în mediul tactic a acestora pentru realizarea

legăturilor bazei aeriene.

În finalul capitolului sunt abordate unele aspecte privind subsistemul de

management al rețelelor de comunicații și informatică, elemente de logistică

specifice precum și câteva considerații privind constituirea, compunerea și

utilizarea rezervei de comunicații și informatică.

În opinia noastră această arhitectură a sistemului propusă și realizată în

cadrul bazei aeriene reprezintă o abordare în conformitate cu cerinţele câmpului de

luptă modern, corespunde nevoilor de legătură și cerințelor de schimb

informațional ale forțelor luptătoare, pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor de

luptă în cadrul operațiilor aeriene. De asemenea, considerăm ca fiind deosebit de

utilă și necesară:

- extinderea legăturilor operaționale și în afara centrului de operații (COBA)

prin instalarea și configurarea unor pupitre VCCS pentru personalul și structurile

cu atribuții în planificarea, coordonarea și controlul misiunilor de luptă (locțiitor,

comandanți de grupuri, comandanți de escadrile, modulele A3, A4, A6, birou

instructori, punctul de comandă al batalionului de artilerie A.A., subunități de

sprijin de luptă etc.). Avantaje: redundanță la căderea sistemului de bază,

NECLASIFICAT


posibilitatea unor legături directe, utilizarea multiplă a canalelor de legătură cu

posibilitarea folosirii legăturilor comutate;

- utilizarea la capacitate maximă a circuitelor de FO din cadrul rețelelor de

date prin introducerea și folosirea telefoniei VoIP (avantaje: utilizarea aceluiași

circuit pentru mai multe funcțiuni: date și voce, posibilitatea criptării informației,

economie în capacitatea de bandă, cale redundantă);

- dispunerea concentrată a centrelor de comunicații în clădiri cu destinație

specială care să asigure condiții optime de instalare, funcționare și de securitate

pentru mijloacele tehnice (avantaje: mărirea duratei de viață a echipamentelor,

securitate ridicată, economie în exploatare, posibilități de intervenție și

mentabilitate ridicată);

- schimbul de date și informații între diferite categorii de utilizatori și diverse

structuri să se efectueze pe căi/legături realizate pe unul sau mai multe medii de

transmitere prin care se interconectează dispozitivele terminale utilizate pentru

comunicații (Exemplu utilizarea circuitelor de FO ca mediu de transmisie pentru

telefonia analogică prin interfețe de tip gateway).

CAPITOLUL 6

PLANIFICAREA, ORGANIZAREA ȘI REALIZAREA SPRIJINULUI DE

COMUNICAȚII ȘI INFORMATIC ÎN ACȚIUNILE BAZEI AERIENE

În cuprinsul capitolului 6 sunt tratate principalele aspecte privind

planificarea, organizarea și realizarea sistemului de comunicații și informatic, de

navigație aeriană și identificare în conexiune directă cu procesul general de

planificare operațională a acțiunilor de luptă ale bazei aeriene.

Întrebuinţarea judicioasă a aviaţiei este şi va fi permanent condiţionată de

existenţa unei planificări eficiente ca un raport optim între efort şi rezultate,

dublată de o pregătire riguroasă a forţelor participante, respectarea standardelor şi

procedurilor de operare în contextul cunoaşterii şi evitării riscurilor şi

ameninţărilor existente în zona de desfășurare a operațiilor aeriene.

NECLASIFICAT


Planificarea sistemului de comunicații și informatic, de navigație aeriană și

identificare este parte componentă a procesului de planificare a acțiunilor bazei

aeriene și reprezintă ansamblul activităților desfășurate de către centrul de

planificare și conducere a comunicațiilor pentru sprijinul comandandului în luarea

deciziei. Acest proces este ciclic și se desfășoară continuu, în strânsă legătură cu

componentele procesului de planificare pentru întreagă acțiune aeriană desfășurată

de bază, în vederea asigurării coerenței cu efortul general de planificare.

Fiecare dintre cele șase etape ale ciclului de planificare, generează produse

de planificare materializate în documente de conducere și se finalizează prin

planul/ordinul de acțiune al bazei aeriene (OPLAN). Planul pentru comunicaţii şi

informatică este produsul final al procesului de planificare și trebuie detaliat

suficient pentru executarea misiunii. În acest plan sunt evidențiate forțele și

mijloacele angajate, nivelul de capabilitate atins și măsurile de pregătire pentru

angajare în vederea îndeplinirii misiunii de către stuctura de comunicații și

informatică a bazei aeriene. Anexa Q la OPLAN este elaborată pe baza unui format

standardizat care cuprinde cinci secțiuni principale: situația, misiunea, execuția,

sprijinul logistic, comanda și comunicațiile.

În opinia noastră, planificarea activităţilor specifice domeniului comunicaţii

şi informatică este un factor esențial în desfăşurarea acţiunilor militare ale bazei

aeriene iar finalitatea acestui proces se materializează prin organizarea și realizarea

sistemului de comunicaţii şi informatic, de navigație aeriană și identificare al bazei

aeriene. Acesta trebuie să fie fiabil, flexibil şi adaptabil schimbărilor din mediul

operațional în care își desfășoară acțiunile baza aeriană.

În continuare, în cuprinsul capitolului 6, sunt evidențiate unele aspecte

privind organizarea și realizarea sistemului de comunicaţii şi informatic, de

navigație aeriană și identificare al bazei aeriene.

La pace, sistemul de comunicații și informatic de navigație aeriană și

identificare este planificat, organizat și realizat pe aerodromul de bază. Pentru

realizarea suportului tehnic de specialitate necesar exercitării comenzii și

controlului administrativ și operațional la pace, sistemul de comunicații și

NECLASIFICAT


informatic, de navigație aeriană și identificare al bazei aeriene are o componentă

staționară. În situații de criză și la război acesta se dezvoltă conform cerințelor

operaționale folosind mijloacele tehnice de comunicații și informatice din cadrul

componentei mobile (dislocabile) și rezervei de comunicații care completează

componenta staționară. Cele două componente sunt interoperabile din punct de

vedere tehnic și al procedurilor utilizate.

În finalul capitolului 6 am considerat util să exprimăm câteva aspecte cu

privire la realizarea sistemului de comunicații și informatic pentru entitățile

dislocabile ale bazei aeriene destinate NATO/UE și să prezentăm model cu

activitățile desfășurate de structurile de comunicații și informatică pentru

asigurarea suportului tehnic de specialitate în vederea exercitării comenzii şi

controlului (C2) al acestor entități.

Implicarea forțelor aeriene în diferite misiuni interne şi în afara teritoriului

statului naţional (NATO/UE), determină folosirea pentru deplasarea trupelor şi

asigurarea legăturilor în teatrul de operații un modul de comunicații și informatic

dislocabil. Modulul de comunicații și informatică dislocabil minimal este

constituit dintr-un ansamblul de echipamente, sisteme şi personal de specialitate

destinate să asigure suportul de comunicaţii şi informatic pentru o entitate

dislocabilă de natura unui detașament/escadrilă, în vederea asigurării comenzii şi

controlului (C2). Acesta execută misiuni cu caracter specific: activități de instruire

comune și specifice împreună cu detașamentul în țară, asigură legăturile pe timpul

deplasării în/din TO, realizează conectivitatea cu infrastructura națiunii gazdă

(Host Nation – HN) și forțele desfășurate în cadrul structurii de forțe întrunite,

comunicațiile pe timpul îndeplinirii misiunii de luptă în zona de dislocare a

detașamentului.

În opinia noastră considerăm că este deosebit de util pentru îndeplinirea cu

succes a misiunilor bazei aeriene și a entităților dislocabile operaționalizate

destinate NATO/UE, realizarea și menținerea operațională a unor capabilităţi

tehnice dislocabile (module de comunicații și informatică dislocabile-configurabile

pe funcțiuni și capacități în funcție de nevoi) care să poată fi folosite pe timpul

NECLASIFICAT


exercițiilor desfășurate în comun cu partenerii de coaliție precum și pentru

asigurarea legăturilor detașamentelor în teatrul de operații.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Din abordarea tematică a acestei lucrări a reieşit faptul că realizarea unui

sistem de comunicaţii şi informatic, de navigaţie aeriană şi identificare unitar,

fiabil, adaptabil schimbărilor din mediul operațional și interoperabil cu cel al

partenerilor din Alianță constituie o condiție fundamentală pentru asigurarea unei

conduceri stabile şi eficiente a bazei aeriene.

Îndeplinirea acestui deziderat impune realizarea mai multor condiţii tehnice

și operaţionale precum și luarea unui complex de măsuri organizatorice şi de

securitate prin care să se asigure funcţionarea permanentă şi sigură a sistemului. În

acest context opinăm că lucru este posibil prin: utilizarea unor mijloace de

comunicaţii şi de radionavigaţie performante, bazate pe tehnologii avansate, care

să ofere posibilităţi sporite şi diversificate de transmitere a informaţiilor, la

parametrii calitativi superiori, indiferent de forma de prezentare a acestora

(analogică sau numerică), tehnică de calcul şi produse software performante;

modernizarea infrastructurii de aerodrom în conformitate cu normele ICAO și

standardele NATO; perfecționarea pregătirii de specialitate a personalului și

antrenarea acestuia conform unor proceduri standard pentru a fi în măsură să

monitorizeze și să estimeze modul de funcționare al sistemului.

Materializarea aspectelor menţionate mai sus, deşi foarte dificilă datorită

insuficienţei resurselor, va face posibilă realizarea unui sistem de comunicaţii şi

informatic în concordanţă cu societatea informaţională actuală, care îi va permite

să fie interoperabil cu sisteme similare din NATO şi Uniunea Europeană.

Pentru ca baza aeriană să-şi poată realiza îndeplini misiunile, sarcinile şi

obiectivele repartizate considerăm viabile următoarele propuneri :

- dotarea entităților dislocabile ale bazei aeriene cu un modul de comunicaţii

şi informatică dislocabil cu o construcţie modulară şi configurabilă în raport de

misiunile detaşamentelor dislocabile, destinate NATO/UE.

NECLASIFICAT


- modificarea statului de organizare al bazei aeriene prin repoziționarea

companiei comanicaţii în cadrul lanțului de comandă și control în subordinea

nemijlocită a comandantului bazei aeriene ca structură de sprijin nemijlocit de

luptă.

- prevederea în cadrul statelor de organizare a funcţiilor de şef al Autorității

Operaționale de Securitate a Sistemelor Informatice și de Comunicații (AOSSIC)

şi administrator de securitate, îndeplinite în prezent cu personal de comunicații,

prin cumul de funcții;

- prevederea în cadrul statelor de organizare ale structurilor de comunicații a

unor funcţii specifice domeniilor inginer comunicații și automatizări calculatoare

şi întreprinderea demersurilor de şcolarizare în instituţiile specializate din cadrul

Ministerului Apărării Naţionale (Academia Tehnică Militară);

- întreprinderea demersurilor de către structurile abilitate din SMFA pentru

includerea în programele analitice ale instituţiilor de învăţământ militar (Academia

Forţelor Terestre, Şcola Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor

Terestre) a unor ore de pregătire specifice domeniului comunicații aeronautice și

STNA.

- participarea personalului ce încadrează structurile de comunicaţii şi

informatică din cadrul bazei aeriene la programe de pregătire şi la exerciţii comune

care se desfăşoară cu ţările membre NATO şi partenere;

- achiziţia unor complete formate din piese de schimb, subansamble, module

şi alte materiale care să fie folosite pentru repunerea rapidă în stare de funcţionare

a echipamentelor defecte utilizând capacităţile de mentenanţă proprii ale bazei

aeriene;

- derularea unor programe comune, coordonate, prin care să se realizeze

achiziţia de tehnică şi echipamente de comunicaţii, informatică şi de navigaţie

aeriană concomitent cu modernizarea sau intrarea în înzestrare a unor echipamente

și tehnică nouă (avioane, echipamente radio şi de navigaţie de bord etc.).

NECLASIFICAT


În continuare este necesar ca organele cu putere de decizie din forţele

aeriene să manifeste un interes sporit pentru achiziţionarea și dotarea cu noi

sisteme tehnice de comunicații și informatice sau modernizarea celor existente

pentru a se putea ţine pasul cu noutăţile tot mai frecvente în acest domeniu şi

pentru a face faţă cerinţelor tot mai crescute pentru realizarea unui sistem de

comandă și control eficient atât pentru asigurarea legăturilor în țară cât și în teatrul

de operații. Considerăm de asemenea că, prin adaptarea permanentă a sistemului de

comunicaţii şi informatic la cerinţele operaţionale şi misiunile ce revin bazei

aeriene precum şi prin modelarea structurilor de comunicaţii şi informatică şi

ridicarea nivelului de pregătire şi instruire a personalului în raport cu evoluţia

tehnologică a sistemelor utilizate se pot asigura servicii de comunicaţii şi

informatică de calitate care facilitează procesele de planificare, comandă şi control,

precum şi a celor de asistare a deciziei.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. * * * Constituţia României, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.767, 2003.

2. * * * Legea privind Apărarea Naţională a României nr 45/1994, Monitorul Oficial nr.172, 1994.

3. * * * Legea 130/21 iulie 2000 privind Codul Aerian.

4. * * *

Strategia de securitate naţională a României: „România Europeană, România Euroatlantică: pentru o viaţă mai bună într-o ţară democratică, mai sigură şi prosperă“, Bucureşti, 2007.

5. * * * Strategia naţională de apărare a României: „Pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatesa generaţiilor viitoare“, Bucureşti, 2010.

6. * * * Strategia de Transformare a Armatei României, Bucureşti, 2007.

II. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE

ROMÂNEŞTI 1. * * * Doctrina Armatei României, Bucureşti, 2012.

2. * * * SMG/P.F.-3, Doctrina pentru operaţiile întrunite ale Forţelor Armate, Bucureşti, 2003.

NECLASIFICAT


3. * * * Doctrina Forţelor Aeriene Române, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2000.

4. * * * F.A.-1, Doctrina pentru Operaţii a Forţelor Aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2005.

5. * * * SMG/P.F.-5, Doctrina planificării operaţionale, Bucureşti, 2008.

6. * * * SMG -6.0, Doctrina pentru sprijinul cu sisteme de comandă, control, comunicaţii, computere şi informaţii (C4I) în operaţiile, întrunite, Bucureşti, 2004.

7. * * * S.M.G./CI.1.1-Doctrina sistemelor de comunicaţii şi informatice în operaţii întrunite, Statul Major General, Bucureşti, 2010.

8. * * * Manualul de planificare a operaţiilor, Statul Major General, Bucureşti, 2011.

9. * * * F.A.-2, Manualul pentru organizarea de stat major şi operaţii în Forţele Aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2009.

10. * * * F.A./Av-1, Regulamentul pentru zbor al Aviaţiei Militare, Statul Major al Forţelor Aeriene, 2005.

11. * * * F.A./Av-2, Manualul pentru luptă al flotilei aeriene, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2010.

12. * * * F.A./L.-3/3, Manualul pentru marcarea, iluminarea şi infrastructura de aerodrom, Statul Major al Forţelor Aeriene, Bucureşti, 2011.

13. * * * F.T./T.-3, Manualul pentru luptă al companiei de comunicații și informatică, Statul Major al Forţelor Terestre, Sibiu, 2007.

14. * * * F.T.-10, Manualul sprijinului de comunicații și informatică în operațiile forțelor terestre, Statul Major al Forţelor Terestre, București, 2007.

15. * * * C.I.-1, Glosar cu termeni și definiții în domeniul comunicațiilor și informaticii, Direcția Comunicații și Informatică, Bucureşti, 2007.

16. * * * Navigaţia aeriană, SAFA, Boboc, 1987.17. * * * Navigaţia radio, SAFA, Boboc, 1987.

18. * * *

Dispoziţie privind stabilirea responsabilităţilor centrelor de operaţii cu atribuţii în domeniul managementului traficului aerian în spaţiul aerian al României, , Statul Major al Forţelor Aeriene, 2008.

III. DOCTRINE, REGULAMENTE, MANUALE ŞI INSTRUCŢIUNI

MILITARE STRĂINE 1. * * * Joint Doctrine Encyclopedia, USA Army, 1997 2. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2008.

NECLASIFICAT


3. * * * AAP-6, NATO Glossary of Terms and Definitions, 2010.

4. * * * AAP-15, NATO Glossary of Abbreviations used in NATO, Documents and Publications, 2010.

5. * * * AAP-28 (B), NATO Glossary of Identification, 2002.

6. * * * AAP-31, NATO Glossary of Comunication and Information System, Terms and Definitions, 2009.

7. * * * AC/322(SC/7)D/001, Identification in the Alliance, 2002.

8. * * * AdatP-2(G), Automatic Data Processing (ADP) NATO Glossary, 1994.

9. * * * AIP Romania, Aeronautical International Publications.

10. * * * AJP-01 (D), (Allied Joint Doctrine) Doctrina Aliată întrunită, 2010.

11. * * * NATO Handbook, Bruxelles, 2001.

12. * * * ICAO Annex 10, Volume I, Aeronautical Telecomunications.

13. * * * ICAO Annex 14, Volume I, II – Aerodrome Design and Operations.

14. * * * Bi – SC 85 – 5, NATO Criteria and Standards for Airfields.

15. * * * STANAG 3316 ASed. 10 - Airfield Lighting NATO SA, Brussels, ed.3/2004.

16. * * * STANAG 3346 - Marking and Lighting of Airfield Obstructions, NATO SA, Brussels, ed.7/2012.

17. * * * STANAG 3711 AS edition 3 -Airfield Marking and Lighting Colour Standard, NATO SA, Brussels, ed.3/1994.

18. * * * STANAG 5048 – The Minimum Scale of Connectivity for Communications and Information Systems for NATO Land Forces, NATO HQ, Brussels, ed.2/2005.

19. * * * STANAG 4203 Tehnical Standard for Single Channel HF Radio Equipment. NATO HQ, Brussels, ed.3/2002.

20. * * * STANAG 4204 Tehnical Standard for Single Channel VHF Radio Equipment. NATO SA, Brussels, ed.3/2008.

21. * * * STANAG 4205 Tehnical Standard for Single Channel UHF Radio Equipment. NATO HQ, Brussels, ed.3/2002

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1.

Alexandrescu C, Boaru

Gheorghe, Alexandrescu

Gelu

Bazele teoretice ale sistemelor informaţionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2014.

2. Alexandrescu C,

Alexandrescu Gelu, Boaru

Sisteme informaţionale – fundamente teoretice, Editura Universităţii Naţionale pentru apărare „Carol I”, Bucureşti, 2009.

NECLASIFICAT


Gheorghe

3.

Alexandrescu C, Alexandrescu Gelu, Boaru

Gheorghe

Sisteme informaţionale militare – servicii şi tehnologie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010.

4. BOARU Gheorghe

Monografie privind Comanda, Controlul, Comunicaţiile şi Calculatoarele (C4) în Armata României, Editura AISM, Bucureşti, 2000

5.

BOARU Gheorghe

(coordonator) şi colectiv

Aspecte ale conducerii sistemelor militare, Editura Militară, Bucureşti, 1999.

6. BOARU

Gheorghe și colectiv

Tratat de ştiinţă militară- vol 3. Cap. 9.9 : Sistemul de comunicaţii şi informatic în acţiunile unităţilor şi marilor unităţi aeriene. Subsistemul de radionavigaţie aeriană şi aterizare, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, 2004.

7. BUCINSCHI Vasile

Acţiunile aviaţiei în cadrul operaţiilor întrunite, Editura AISM, Bucureşti, 2002.

8. CERĂCEANU Ion,

Transmisiunile armatei române (1873-2012), Editura Militară, 2012.

9. DROC Niculae Scurtă istorie a serviciilor de trafic aerian, ROMATSA, Bucureşti, 2007.

10. DUMITRU Cristea

Sisteme C4I, Editura Militară, București, 2005.

11. DUMITRU Cristea

Concepția C4I în Armata României, Editura Militară, București, 2005.

12.

DUMITRU Cristea, TIMOFTE Gruia

Sisteme de comunicații militare moderne, Editura AISM, Bucureşti, 1997;

13. ENCIU Gheorghe

Poşta şi telecomunicaţiile în România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,1984.

14.

GUDJU Ion, IACOBESCU, Gheorghe, STOIKA, Radu

Contribuţii la istoricul aeronauticii, Editura Militară, Bucureşti, 1966.

15.

HLADIUC Eusebiu, POPESCU Alexandru,

Navigaţia Aeriană, Editura Junimea, Iaşi, 1977.

16. MATEESCU Adelaida NICU Grazziela

Sisteme de telecomunicaţii, Editura AGIR, Bucureşti, 2004.

NECLASIFICAT


17. ORZEAŢĂ, Mihail

Tactica genurilor de armă din Forţele Aeriene, Curs de tactică şi artă operativă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I“, Bucureşti, 2004.

18. RĂDULESCU Tatiana

Telecomunicaţii, Editura Teora, Bucureşti, 1994.

19. ROCEANU Ion Fundamente ale sistemelor C4I, Editura AISM, Bucureşti, 2004.

20. ROCEANU Ion Securitatea informațiilor în sistemele C4I, Editura AISM, București, 2004.

21.

TIMOFTE Gruia, TUDOSE

Emil, CONSTANTIN

G.

Protecţia informaţiilor în sistemele de comunicaţii militare moderne, Editura INEDIT, Bucureşti, 2006.

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1. Laudon C.L. Management Information Systems, Prentice Hall Inc., New Jersey, 1999.

2. Powell J. A. Aircraft Radio Systems, London, 1985

3. Schleher C. Introduction to Electronic Warfare, McGraw Hill, New York, 1986.

4. Sun Tzu Arta războiului, Editura Antet, Bucureşti, 1999.

ARTICOLE, PUBLICAŢII, LUCRĂRI DE CERCETARE

1. BOARU Gheorghe

Preocupări pentru modernizarea sistemului actual de comandă-control al aviaţiei şi apărării antiaeriene şi posibilităţi de realizarea unui sistem integrat C4I pentru forţele aeriene ale armatei României, A.T.M. – Simpozion Internaţional Noiembrie, 1998.

2. BOARU Gheorghe

Preocupări pentru modernizarea sistemului actual de comandă-control şi posibilităţi de realizare a unui sistem integrat C4I pentru forţele aeriene ale Armatei României, A.T.M. – a XXIX-a Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională Noiembrie 2001-„Tehnologii moderne în secolul XXI”, București, 2001.

3. BOARU Gheorghe

Sistemul de comandă şi control aerian naţional (SCCAN), Comunicare ştiinţifică prezentată în cadrul simpozionului cu tema „Sisteme integrate de comandă şi control”organizat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România- Secţia de ştiinţă militară, la data de 25 Mai 2009 , la Sala de marmură a Cercului Militar Naţional, Revista de Ştiinţe Militare nr. 1(16)/2009, Bibl. U.N.Ap.

NECLASIFICAT


„Carol I”, BUCUREȘTI, 2009.

4.

BOARU Gheorghe,

NIŞULESCU Gheorghe

Sistemul de comandă, control şi comunicaţii în cadrul misiunilor de sprijin apropiat şi nemijlocit, Buletinul U.N.Ap. „Carol I“ Nr.3, Bucureşti, 2009.

5.

BOARU Gheorghe,

NIŞULESCU Gheorghe

Particularităţile sprijinului de comunicaţii, informatică şi de navigaţie aeriană pentru coordonarea şi controlul activităţilor de pregătire, desfăşurare şi încheiere a zborului. Buletinul U.N.Ap. „Carol I“ Nr. 2, București, 2012.

6.

BOARU Gheorghe,

NIŞULESCU Gheorghe

„Locul, rolul şi misiunile structurilor de comunicaţii şi informatică din cadrul Flotilei Aeriene“, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională STRATEGII XXI „Tehnologii – aplicaţii militare, simulare şi resurse”, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, Romania, 05 - 06 aprilie, 2012.

7. NIŞULESCU

Gheorghe

Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile, Revista Gândirea Militară Românească Nr.1,2, Bucureşti, 2014.

8. NIŞULESCU

Gheorghe

„Particularităţi privind sprijinul de comunicaţii şi informatică pentru detaşamente dislocabile ale bazei aeriene, destinate NATO/UE“. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, România, 02-03 Aprilie, 2015.

9. NIŞULESCU

Gheorghe

„Opinii privind infrastructura și echiparea unui aerodrom“. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, România, 02-03 Aprilie, 2015.

10. RÂPAN Florian

Coordonate ale modernizării managementului resurselor de apărare în forțele aeriene – suport al eficienței operaționale, Biblioteca U.N.Ap. „Carol I”,, București, 2007.

11. TURCU Dănuţ Comanda şi controlul în războiul bazat pe reţea, Buletin U.N.Ap. „Carol I“ Nr. 3, Bucureşti, 2007.

VI. SURSE WEB

1. * * * http://www.aeronautica.difesa.it. 2. * * * http://www.roaf.ro.

NECLASIFICAT


3. * * * http://www.eurocontrol.int. 4. * * * http://www.mapn.ro/despre_mapn./informatii_gen/documente.5. * * * cssas.unap.ro/pdf_studii/rbr.pdf. 6. * * * http://www.icao.int. 7. * * * http://www.airforce.com. 8. * * * cssas.unap.ro/pdf_studii./rbr.pdf. 9.

* * * http://www.en.wikipedia.org/wiki/Precission_approach_path_indicator.

10. * * * http://www.cissb.ro/Revistacomunicatiilor_informaticii_2011.

VII. REVISTE 1. * * * Gândirea militară românească, anii 2012-2015. 2. * * * Cer senin, anii 2004-2015. 3. * * * Revista comunicațiilor și informaticii, anii 2010-2015

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

1. * * * Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1996.

2. * * * Culegere de termeni, concepte și noțiuni de referință din domeniile politicii militare, securității naționale și apărării armate, Editura Militară, Bucureşti, 2000.

3. * * * Lexicon militar, Editura Saka, Ed. a 2-a revăzută, Buc., 1994.

5.

LUCRĂRI (CONTRIBUŢII) PERSONALE

Boaru Gheorghe Nișulescu Gheorghe

„Sistemul de comandă, control şi comunicaţii în cadrul misiunilor de sprijin apropiat şi nemijlocit“.

Buletinul Universităţii Nationale de Apărare „CAROL I“ Nr. 3/ iulie - septembrie 2009.

Nișulescu Gheorghe

„Particularităţile sprijinului de comunicaţii, informatică şi de navigaţie aeriană pentru coordonarea şi controlul activităţilor de pregătire, desfăşurare şi încheierea zborului“.

Buletinul Universităţii Nationale de Apărare „CAROL I“ Nr. 2/ aprilie - iunie 2012.

NECLASIFICAT


Nișulescu Gheorghe

„Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile (I).

Revista Gândirea Militară Românească Nr. 1/ianuarie-februarie 2014.

Nișulescu Gheorghe

„Apariţia şi evoluţia comunicaţiilor aeronautice şi a sistemelor tehnice de navigaţie aeriană pentru asigurarea legăturilor aviaţiei militare şi civile (II).

Revista Gândirea Militară Românească Nr. 2/martie-aprilie 2014 .

Nișulescu Gheorghe

„Locul, rolul și misiunile structurilor de comunicații și informatică din cadrul flotilei aeriene“.

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI- TEHNOLOGII – APLICAŢII MILITARE, SIMULARE ŞI RESURSE“, România, Bucureşti, 05-06 Aprilie, 2012.

Nișulescu Gheorghe

„Particularităţi privind sprijinul de comunicaţii şi informatică pentru detaşamente dislocabile ale bazei aeriene, destinate NATO/UE“.

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, România, Bucureşti, 02-03 Aprilie, 2015.

Nișulescu Gheorghe

„Opinii privind infrastructura și echiparea unui aerodrom“.

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Strategii XXI-SCHIMBĂRI STRATEGICE ÎN SECURITATEA ȘI RELAȚIILE INTERNAȚIONALE“, România, Bucureşti, 02-03 Aprilie, 2015.