avram sorin rezumatul tezei de doctorat

102
UNIVERSITATEA DIN BUCUREùTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE ùcoala Doctorală „Simion Mehedin܊i - Natura úi dezvoltarea durabil ăEXTINDEREA FRANJEI RUR – URBANE A ORA܇ULUI CRAIOVA ܇I IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător útiinĠific: Prof. univ. dr. Maria PĂTROESCU Doctorand: Avram Sorin Bucure܈ti, 2011

Upload: fabfabyo

Post on 27-Dec-2015

109 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

teza doctorat despre craiova

TRANSCRIPT

Page 1: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

UNIVERSITATEA DIN BUCURE TIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

coala Doctoral „Simion Mehedin i - Natura idezvoltarea durabil ”

EXTINDEREA FRANJEI RUR – URBANE AORA ULUI CRAIOVA I IMPACTUL

ASUPRA MEDIULUI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conduc tor tiin ific:Prof. univ. dr. Maria P TROESCU

Doctorand:Avram Sorin

Bucure ti, 2011

Page 2: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

CUPRINS

INTRODUCERE 5CAPITOLUL 1ANALIZA SPA IILOR RUR-URBANE

8

1.1 Franja rur –urban în cadrul sistemuluiteritorial de a ez ri

8

1.1.1 Criterii, metode utilizate în delimitareafranjei rur-urbane la nivel interna ional

11

1.1.2 Evolu ia spa iilor din franja rur-urban 161.1.3 Urbanizarea i spa iile învecinate 171.1.4 Habitatele umane – Provoc ri

contemporane18

1.2 Modelul Montreal de studiere a ariilor rur –urbane

18

1.3 Ora ul i franja sa rur – urban , solu ieecocompatibil prin optica managementuluiintegrat al mediului

20

1.4 Criterii de delimitare i evaluare a gradului deurbanizare în spa iul franjei rur-urbane aora ului Craiova

20

1.4.1 Gradientul urban 211.4.2 Modelul Theobald 211.4.3 Determinarea nivelului de urbanizare în

franja rur – urban22

CAPITOLUL IIEVOLU IA ÎN TIMP I SPA IU A LIMITEI URBAN-RURAL

31

2.1 Perioada antic i medieval 312.2 Perioada modern i industrial 342.3 Dezvoltarea ora ului dup al doilea r zboi

mondial35

2.4 Limita rural urban in perioada economiei depia (1990 – 2010)

36

Page 3: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

CAPITOLUL IIICARACTERISTICILE FRANJEI RUR – URBANE AORA ULUI CRAIOVA

37

3.1 Geosistemul integrat al mediului natural 37 3.2 Capitalul antropic 41CAPITOLUL IVINFLUEN A PERIFERIEI URBANE AMUNICIPIULUI CRAIOVA ASUPRA FRANJEI RUR– URBANE

46

4.1 Limita periferiei urbane a municipiuluiCraiova

46

4.2 Structura i raportul periferiei urbane cufranja rur – urban

48

4.3 Sistemul teritorial interdependent format deCBD (centrul ora ului) – Periferia urban –Franja rur urban

49

4.4 Densitatea dezvolt rii prin prisma UCCAS(Urban Carrying Capacity AssessmentSystem)

51

CAPITOLUL VEVALUAREA ST RII MEDIULUI ÎN FRANJA RUR -URBAN A CRAIOVEI

53

5.1 Starea mediului i gestionarea spa iului franjeirur – urbane

53

5.1.1 Inciden a factorilor antropici asupracalit ii mediului

53

5.1.2 Calitatea mediului 535.1.3 Utilizarea indicatorilor de mediu prin

modelarea lor spa ial în perimetrul franjeirur – urbane a ora ului Craiova

65

CAPITOLUL VIPOLITICI I STRATEGII ÎN MANAGEMENTULINTEGRAT AL MEDIULUI PENTRU FRANJA RUR-URBAN A ORA ULUI CRAIOVA

78

6.1 Strategiile i politicile de dezvoltare iadministrare durabil a franjei rur-urbane

78

Page 4: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

6.2 Mecanismele cadrului legislativ ambientalaplicabil la nivelul zonei metropolitane

78

6.3 Driverii economici i proiec ia lor asuprafranjei rur-urbane

80

CONCLUZII 83BIBLIOGRAFIE 89

Page 5: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

5

INTRODUCERE

În realizarea lucr rii am utilizat mijloace i metode foarte variate,atât moderne cât i clasice, menite s eviden ieze cât mai adecvatproblematica franjei rur-urbane în cadrul sistemului de a ez ri. Deasemenea, am încercat s îmi dezvolt aptitudinile asociative idisociative de analiz i sintez i s abordez un stil tiin ific concis.

În Capitolul I, s-a pornit de la nivel conceptual – urban, suburban,periurban, periferie, franj trecându-se în revist terminologia, criteriilei metodele folosite în delimitarea acesteia la nivel interna ional i

na ional. S-au aplicat mai multe modele, precum Modelul Montreal,Theobald, DPSIR pentru indicatori ambientali, pe baza c rora s-a reu itdeterminarea limitelor franjei rur-urbane a Municipiului Craiova. De iam pornit ini ial de la ideea c va trebui determinat limita extern afranjei în func ie de zona eminamente rural , s-a dovedit în practicfaptul c limita extern este dat de contactul cu franja intern a polilorurbani secundari, i doar într-o mic m sur a fost cazul în care franjamunicipiului intr în contact cu zona eminamente rural din regiunealimitrof .

În Capitolul II, a fost analizat evolu ia i percep ia limitei dintreurban i rural din antichitate pân în prezent, subliniindu-se etapele dedezvoltare ale municipiului i localit ilor rurale, dar i urbane, care seafl în actuala zon metropolitan .

O dat stabilite limitele franjei, în Capitolul III, au fost analizatecaracteristicile acesteia, începând cu poten ialul cadrului natural ifinalizând cu cele ale capitalului antropic. Astfel, condi iile naturale(relief, clim , hidrografie, vegeta ie, faun , suport edafic) reprezintfactori de favorabilitate în dezvoltarea polului urban principal i alocalit ilor rurale i urbane din perimetrul franjei. Structurademografic i cea economic (agricultur , industrie, servicii i turism)a popula iei, precum i gradul de echipare tehnico-edilitar au indicatdiferen e destul de mari între spa iul eminamente urban, cel de tranzi iei cel rural.

În Capitolul IV, a fost analizat în detaliu influen a periferieiasupra franjei rur-urbane. Deoarece este o zon de contact dintre mediulurban i franja rur – urban , limita dintre periferia urban i periferiaora ului, prezint cel mai adecvat dinamica i ritmul de urbanizare iproblemele pe care aceasta o implic . Limita extern a periferiei urbane

Page 6: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

6

cap i valoarea de limit urban – franja rur – urban i esteimportant prin prisma externalit ilor de mediu pe care le genereazpolul urban c tre spa iul franjei. Analizând situa ia actual a dezvolt riiurbane a ora ului Craiova, pe baza unor indicatori precum impozitelelocale, modulul de utilizare a terenurilor, densitatea demografic ,metrica peisajelor ca indicator al gradului de fragmentare al zonelorreziden iale, am ajuns la concluzia c ora ul se afl în etapa dedeconcentrare – dispersie.

Evaluarea st rii mediului în perimetrul franjei rur-urbane aMunicipiului Craiova a fost analizat în Capitolul V. Calitatea mediuluieste puternic influen at de activit ile economice din regiune (în primulrând cele industriale), din datele analizate i procesate prin mijloace GISrezultând o serie de areale cu vulnerabilitate mai mare, localizate înimediata vecin tate a marilor unit i industriale – partea nordic , sud,sud-vestic , estic a municipiului. Arealul periferiei urbane creeaz oserie de probleme la nivelul mediului ambiental i social intrinsec i, odat dep it capacitatea de suportabilitate, raportat la suprafa aalocat , se înregistreaz o serie de externaliz ri ambientale. Analiza cost/beneficiu în ecua ia dezvoltare urban vs. conservare a ariilor naturaleîn spa iul urban – rural a fost f cut pe baza unor indicatori complec ide mediu, precum: indicele de arealitate, densitatea fiziologic ,densitatea agricol , densitatea pur , coeficientul de ruralitate,coeficientul de biopermeabilitate, indicele de naturalitate, indicele detransformare a mediului, indicele agroforestier, indicele CFM.

În Capitolul VI se analizeaz politicile i strategiile utilizate înmanagementul integrat al mediului la nivelul franjei rur-urbane amunicipiului Craiova. Administrarea durabil a franjei trebuie s sebazeze pe mecanisme solide ale cadrului legislativ pentru a se puteaaplica politicile regionale i locale. Se subliniaz importan a driveriloreconomici i proiec ia lor asupra franjei rur-urbane.

adar, lucrarea prezint atât utilitate teoretic , cât i importanpractic-aplicativ . Din punct de vedere teoretic, aceasta poate reprezenta osurs de informa ii valide pentru cei interesa i de diferite aspecte legate desistemele de a ez ri, de tendin ele moderne de abordare ale teritorialit ii lanivel interna ional. Importan a practic-aplicativ este dat de prezen a unordate exacte i reprezentative, a c ror prelucrare prin diferite metode decalcul i reprezentare grafic a ilustrat modul i gradul în care un spa iuurbanizat intervine i modific calitativ spa iile adiacente.

Page 7: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

7

La nivelul implement rii zonelor metropolitane este important deluat în considerare i încadrarea cât mai corect a spa iului ocupat defranja rur – urban , prin prisma fragilit i ecosistemlor prezente aici,supuse unei presiunii antropice ridicate, direct propor ional cudezvoltarea economic i dimensiunea demografic . Definit nu doar cazona cu activit i mixte între cele urbane i cele rurale, ea func ioneazca zon de tranzi ie i între polul urban principal i polii urbanisecundari. Astfel, prin optica satisfacerii nevoii de alimente pentru pia alocal franja trebuie s satisfac aceast cerere, p strându- i îns gradulde naturalitate pentru a asigura o cât mai bun calitate a locuirii.

Metodologia aplicat în realizarea prezentului studiu a fostaprofundat la cursurile masterului Managementul i EconomiaMediului la Universitatea Bocconi, Milano. Posibilitatea de a studia laaceast prestigioas universitate mi-a fost facilitat de ob inerea burseide studiu acordat de c tre Euro – Mediterranean Climate ChangeCentre i Italian Ministery of the Environment, pentru realizarea deactivit i de cooperare interna ional în cadrul Protocolului Kyoto, cuscopul reducerii emisiilor de gaze nocive mediului; Milano – Italia iCCMESI din cadrul Universit ii din Bucure ti.

Trebuie s men ionez sprijinul acordat de Agen ia Spa ialFrancez prin suportul de imagini satelitare i a softurilor de prelucrarea acestora ce mi-au fost puse la dispozi ie de aceasta, în urma câ tig riicontractului de cercetare nr. 4269/2009, cu tema „Land-Use Patterns inthe Rural-Urban Fringe of the City of Craiova, in the Context ofClimatic Changes” (Beneficiar: Centre National d’Etudes Spatiales(CNES), Fran a/parteneri in finan area proiectului: Spot Image, ESRI,UNESCO, DEFINIENS, ITT, NSPO, CRISP, DIGITAL GLOBE, ESA– European Space Agency).

Nu în ultimul rând, a dori s mul umesc doamnei Prof. univ. dr.Maria P troescu pentru sprijinul acordat în realizarea acestui studiu,pentru sugestiile i solu iile pertinente pe care mi le-a oferit pe totparcursul preg tirii mele doctorale. De asemenea, adresez mul umiri icolegilor de la Catedra de Geografie din cadrul Facult ii de tiin eSociale a Universit ii din Craiova, care mi-au fost al turi.

Page 8: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

8

CAPITOLUL 1

ANALIZA SPA IILOR RUR-URBANE

1.1. Franja rur –urban în cadrul sistemului teritorial deez ri

În cazul unei astfel de cercet ri, trebuie abordat problemasistematiz rii, pe cât posibil, a termenilor utiliza i în literatura despecialitate în ceea ce prive te spa iul de tranzi ie urban – rural, printr-oanaliz a terminologiei i a problematicii lingvistice interna ionale, precumi de a analiza metodele utilizate pentru delimitarea spa iului sus men ionat

folosind situa ia diferi ilor centri urbani interna ionale, semnificativi pentruanaliza perimetrului rural – urban.

Actorul principal în cadrul sistemelor de a ez ri este evidentora ul, care prin pozi ia i rangul s u influen eaz , pe o mai mic saumai mare distan , toate celelalte a ez ri. Prin definirea acestui termenîn Dic ionarul de Geografie Uman se în elege c aceast entitate esteun spa iu cu o concentrare a num rului de locuitori de la un pragminim (ce difer de la stat la stat), cu o structur profesionalpreponderent în sectorul ter iar i secundar, un spa iu caracterizat dearhitectur specific i num rul mare de servicii oferite locuitorilor(Erdeli et. al., 1999). Sintetizând, putem spune c ora ele sunt opusulspa iilor rurale, deoarece acestea sunt axate în prezent pe comer iindustrie, pe când cele din urm pe cultivarea plantelor i cre tereaanimalelor (F. Ratzel, 1896) subliniind aspectul demografic i anume csub pragul de 2.000 de locuitori a ezarea este clasificat ca una rural .Clasificarea activit ilor este utilizat de c tre M. Aurousseau pentru adefinii spa iile urbane prin faptul c în ora se prelucreaz , se cumpsau se vând materiile prime i se realizeaz procesul instructiv –educativ universitar. Se desprind, astfel 3 dimensiuni ce trebuie luate înconsiderare în cazul etichet rii urbane a a ez rilor: dimensiuneastructurii profesionale; dimensiunea spa iului construit (prin densitatea,calitatea, distribu ia cl dirilor); dimensiunea demografic . Limitaextern a ora ului în teritoriu este destul de u or de determinat, deoarececaracteristicile sale sunt u or de observat, tr date fiind chiar de numesau de termenul de urbanism, ce î i are originea în latinescul urbs, ceavea semnifica ia de „arta de a construi ora ul”, fiind deci suprafa aocupat de cl diri i infrastructuri tehnico-edilitare specifice ora ului.

Page 9: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

9

Problemele apar o dat cu încercarea de determinare a limitelorinterne ale urbei, în special centrul i periferia urban , dar i a zonelorfunc ionale ale acesteia. Centrul este simbolul concentr rii activit iloradministrative i economico – comerciale; desigur zonele reziden ialesunt la fel de facil de delimitat ca i vechile platforme industriale, ast ziînglobate ora ului (dar dup cum vom vedea, acestea putând ficonsiderate ca f când parte din franja rur-urban , dac am evalua zoneledin punct de vedere al peisajului i mai ales dac aceste unit i ar fidezafectate). În acest caz ce este periferia i unde o pozi ion m?!Credem c diferen a sau localizarea acestea este în primul rând legat deutilizarea corect a termenului. Dac folosim periferia urban / periferiaurbanului, atunci trimiterea este evident c tre spa iul internurban/construit, iar dac utiliz m periferia ora ului atunci trimiterea este

tre spa iul situat în afara limitei urbane a ora ului, ce apar ine zoneisuburbane, constituind un indicator al presiunii urbane de extindereasupra spa iului învecinat. Topologic, termenul de periferie indiclimita, marginea unui ceva ordonat (sistematizarea elementelor areacelea i caracteristici), iar axiologic indic modul sau zona prin care serealizeaz dep irea limitelor (Stan, 2008). Literatura interna ionalprinde arealul format de periferie atât în interiorul urbanului (Canada,Australia), cât i în exteriorul acestuia (Fran a, Anglia), fiind acceptateambele variante, dar cu specifica ia de periferie urban (adic periferiaconstruit , ca parte a urbanului) sau periferia ora ului (acolo undere elele tehnico-edilitare nu sunt prezente, iar condi iile de locuire nusunt optime); cei doi termeni exprim lucruri diferite, periferia ora uluifiind împ it cu zona suburban .

Dincolo de limita urbanului se reg sesc localit ile suburbane,care prin specificul lor, sunt dominate de activitatea ora ului iconstituie, în mare parte locul din care provine o bun parte din for a demunc pentru localitate. Caracteristic mai ales în SUA, zona suburbanreprezint locul unde se dezvolt noile cartiere reziden iale i complexecomerciale de tip shopping mall.

Se isc o nou dilem - localit ile suburbane sunt incluse sau nuperiurban-ului; cei doi termeni fac referire la dou zone distincte sau laaceea i zon . Aria periurban este definit în legea 350/2001 ca:suprafa a din jurul municipiilor i ora elor, delimitat prin studii despecialitate în cadrul c reia se creeaz rela ii de interdependen îndomeniul economic, al infrastructurii, deplas rilor pentru munc ,

Page 10: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

10

asigur rilor cu spa ii verzi i de agrement, asigur rilor cu produseagroalimentare etc. Cheia dezleg rii acestei dileme credem c se rezumla analiza structurii profesionale a locuitorilor, dar mult mai pregnant lamodul de utilizare a terenurilor i la modul de via a comunit ilor dinperimetrul respectiv. Se poate spune c zonele suburbane pot constituichiar i centre în interiorul zonei periurbane, centre-localit i, ce seremarc printr-o densitate mult mai mare a cl dirilor, fa de situa iazonei periurbane în general – unde densitatea cl dirilor (mai alesreziden iale) este mult mai mic i utilizarea terenurilor este marcat depreponderen a practic rii agriculturii.

În definitiv, cele dou zone cu caracteristici complet diferite suntcompletate de zonele rurale, cu for a de munc ocupat în sectorul primar.Modul de utilizare a terenurilor este cel specific activit ilor agricole, iarmodul de via al locuitorilor specific rural. Rela iile urban –rurale sunt„Totalitatea rela iilor care se stabilesc în cadrul sistemului de localit iurbane i rurale pe linia locuirii, a procesului de produc ie agricol ,industrial etc. Cunoscând aceste rela ii, se pot determina fluxurileconvergente i divergente de popula ie i bunuri între ora i teritoriul s uînconjur tor, se pot stabili capacit ile mijloacelor de transport, aleserviciilor colective, ale echip rilor în sistem, se pot evita fenomenele demigrare masiv , respectiv de depopulare a unor zone rurale i desuprapopulare a ora elor” potrivit dic ionarului de geografie uman .

Dic ionarul de geografie uman define te termenul de „rururban”ca fiind aria situat între ora i rural, neprecizat îns cu exactitatemare în spa iu, iar func iile urbane se împletesc cu cele rurale. Practiceste redat , în mare defini ia franjei rur – urbane, dar f a precizalimitele i pozi ia în cadrul sistemelor teritoriale, decât în sensuldescriptiv, de zon de tranzi ie între cele dou extreme. The OxfordDictionary of Geography prezint termenul ca fiind zona de tranzi ieurban – rural, dar i în bun parte între urban i suburbie, caracteristiczonei fiind modul de utilizare a terenurilor (terenurilor de sport,aeroporturilor, mall-urilor, parcurilor), ce dau o nuan urban zoneirurale. Limitele interne i cele externe ale acestei zone sunt cel maiprecis determinate prin metoda elaborat de c tre Jean i Calenge(1997). Ace tia propun o analiz a imaginilor satelitare pentrudelimitarea diferitelor tipuri de utilizare a terenurilor realizânddistinc ia la nivel de pixel a ceea ce este urban, rural i zon de tranzit.Pragul dintre cele trei areale este dat de calculul prin care procentajul

Page 11: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

11

preponderent red limita printr-un t – test de diferen iere acontinuumului rural-urban prezentat i de c tre Iano i Heller (2006).

Franja rur – urban ca termen, în literatura de specialitate acunoscut o varietate de muta ii pân a ajunge la actuala utilizare.Suprafa a semirural situat la exteriorul perimetrului urban a fostcaracterizat astfel prin termeni ca areal ruralizat (Doherty), ex-urbs(Spectorsky), suprafa semiurban (Louv), tehnosuprafa (Fishman),suprafa postsuburban (Garreau), pentru a ajunge în faza actual lafranja urban , sau chiar interfa a urban – rural .

În cazul rilor asiatice, în special China, franja rur-urban estedefinit ca suprafa aflat dincolo de periferia urban /limita suprafe eiconstruite pân la regiunea cu specific rural. Termenul de franj estepreferat, în detrimentul celui de periurban, deoarece se consider cfor a ora ului altereaz caracteristicile franjei i nu viceversa, prin

trunderea caracteristicilor satului la ora sau în perimetrul franjei (XuFeng, 2004).

Revenind la regimul teoriei urbane (deoarece a a cum ammen ionat mai sus, pentru o dezvoltare sustenabil , ariile din apropiereaora elor trebuie privite ca un întreg) politica economic liberalconsider c sistemele teritoriale se dezvolt prin capital privat cu oparte capital public. Aceast situa ie este legiferat de administra iapublic în sensul protec iei enviromentale i a dezvolt rii armonioase asistemului de a ez ri (Stone, 1993), a a cum vom putea constata dinanaliza metodelor folosite pentru delimitarea, în cazul actualei cercet ri,a franjei rur – urbane. Franja poate fi considerat nu doar o entitategeografic situat într-o regiune metropolitan , dar i ca areal dedezvoltare ierarhic între statutul rural i cel urban, pân la înglobareaacestei suprafe e în cadrul polului urban principal.

1.1.1. Criterii, metode utilizate în delimitarea franjei rur-urbane la nivel interna ional

O clasificarea recent a metodelor folosite în determinarealimitelor rur-urbane a fost realizat prin cuantificare i sistematizare de

tre Gallent, Andersson & Bianconi (2006), bazat pe frecven a cu caresunt utilizate aceste instrumente de c tre speciali tii în domeniu. Nevom rezuma doar la cele mai des întâlnite i mai importante din punctde vedere tiin ific, clasificându-le astfel:

Page 12: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

12

1. Limita zonelor construite – principiul de baz pentru fixarealimitei interne a franjei este dictat de limita suprafe ei construite,specificul urbanului, pe când limita extern este dat de ariarural . Aceast metod este utilizat de c tre Countryside Agency- UK (2002), Bunker i Halloway – Australia (2001), Foot – Italia(2000), Urban Planning Act, Japonia (1968).

2. Utilizarea terenurilor – metod deja explicat succint anterior,dezvoltat de c tre Weiguo i Tian (2002) i utilizat de c treReUrbA – UK i Olanda i Broughton – UK (1996). Implicanaliza utiliz rii terenurilor pentru a fixa limitele pe principiulpixelilor, în form binar , unde dac 1 este atribuit celulelor încare preponderent este urbanul i 0 este atribuit celulelor undepreponderent este ruralul, atunci arealul de tranzi ie – apare acolounde valorile se combin , aici reg sindu-se i franja rur – urbani implicit limitele sale.

3. Zone de tranzi ie – metod ce implic determinarea limitelor prinanaliza empiric a arealului de tranzi ie între urban i rural cadiscontinuitate/ diferen iere a spa iului geografic; metoda a fostutilizat de c tre Hite – USA (1998).

4. Zone metropolitane – este i cazul modelului Montreal, ceutilizeaz caracteristicile func ionale i structurale ale unit ilorteritorial administrative dintr-o zon metropolitan pentru a fixalimitele diferitelor zone din perimetrul studiat.

5. În interiorul ruralului – o situa ie mai pu in întâlnit , prin carefunc iile urbane se reg sesc într-un perimetru eminamente ruralca urmare a delocaliz rii, principiul cel mai des utilizat fiind acelaal densifierii cl dirilor i a suprafe elor construite în general(Heimlich &Anderson, 2001).

6. Urbanul întâlne te ruralul – este situa ia în care continuumulurban a ap rut de o perioad îndelungat de timp, iar analizainfrastructurii tehnico edilitare existente i a serviciilor oferitepopula iei define te limitele franjei; specific m c în acest caz seîntâlnesc situa ii când franja tradi ional poate s lipseasc .

7. Zone de presiune – se manifest sub forma umbrei urbane, princare ora ul exercit o presiune asupra regiunilor învecinate iimplic studierea influen ei pe care centrul i periferia urban oau asupra zonelor învecinate, prin influen a pe care o cap ceadin urm pentru str pungerea limitelor.

Page 13: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

13

8. Popula ia – este un indicator des utilizat în studiile de geografiaez rilor, prin analiza structurilor demografice i a distribu iei

acestora în spa iu. Un exemplu, în acest sens este reprezentat dezonele de influen urban , pe baza valorilor densit iidemografice (Fig. 1). Aceasta poate fi realizat în sistem GIS prinutilizarea teritoriilor administrative i a num rului total delocuitori. Prin interpolare i analiz voronoi se ob in izolinii cedelimiteaz arealele cu diferite valori ale acestei influen e. Serealizeaz astfel i o analiz a dinamicii parametrilor în timp, dari a prezentului, prin suprapunerea diferitelor valori utilizate

(structura demografic , structura profesional , educa ional ,num rului de locuitori, de autovehicule posedate etc.) a ceea cesunt ariile ce constituie o zon metropolitan .

Fig. 1. Zonele de influen urban identificate pentru franja rur-urban aCraiovei utilizând densitatea demografic (Avram, 2009)

Page 14: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

14

9. Politica teritorial – administrativ – este restrictiv prin stabilirealimitelor franjei prin puterea decizional de a impune restric ii îndezvoltarea pe orizontal sau permisiv în func ie de capacitateade sustenabilitate a teritoriului. Metoda poate fi aplicat prinutilizarea modelului propus de Alonso (1964), în care limitaurban – rural este dat de optimul rentei agricole vs. chiriaimobiliar , care f o politic administrativ restrictiv poateconduce la extinderea nefundamentat pe orizontal a ora ului.

a cum se observ în Fig. 2, valoarea chiriei imobiliare crescând(curba de valori C), pe fondul extinderii urbane i a unei calit imai ridicate a vie ii în zona franjei, conduce la renun area lavenitului realizat prin renta agricol pentru ob inerea unui venitmai mare dintr-o poten ial chirie imobiliar . Limita intern afranjei migreaz astfel spre exterior de la UF1 la UF2. Aceastmetod este extrem de precis pentru fixarea limitei interne, darmai pu in precis pentru cea extern , datorit diferen elor mici alerentei rural-rural.

Fig. 2. Determinarea limitelor franjei prin analiza rentei agricole vs. chiriaimobiliar (prelucrare dup modelul Alonso, 1964) (B=valoarea rentei înaintede extinderea urban , C= valoare rentei dup extindere, UF= limita franjei,

R=valoarea rentei)

Page 15: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

15

10. Economia – este liantul civiliza iei actuale. Printr-o politicrestrictiv i de conservare a ariilor naturale din centura verde -galben a ora ului, se determin o cre tere a valorii terenurilor dinperimetrul franjei rur-urbane (Fig. 3). Metoda implic utilizareaprincipiilor de microeconomie ce ajut atât la determinarea limiteiintern, cât i a celei externe a franjei prin analiza cererii i oferteii a monitoriz rii pre urilor terenurilor.

Fig. 3. Efectul extinderii urbane asupra valorii terenurilor(B=valoarea terenurilor înainte de extinderea urban , C= valoare terenurilordup extindere, UF= limita franjei, aleas în mod aleatoriu, A1=pre ul ini ial

al terenului, A2= pre ul dup extindere)Sursa:Pacione M., 1999)

11. Accesibilitatea – ca metod de studiu a limitelor franjei se traduceprin studierea calit ii, cantit ii i distribu iei infrastructuriirutiere, care prin natura sa este factor de limitare a franjei saupurt tor de expansiune de-o parte i de cealalt a c ii de acces,dar i pe toat lungimea sa prin capacitatea de a mic oradistan ele c tre locul de munc ; de exemplu, infrastructuraferoviar prin posibilitatea de a reduce distan ele, dar numai prinexisten a unor garnituri permanente la intervale de timpfavorabile i prin opririle la intervale regulate; liniile de

Page 16: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

16

tramvai/metrou au acela i impact i pot fi luate în considerarepentru determinarea limitelor franjei rur – urbane.

12. Peisajul – ca valoare de continuitate geografic poate fi folosit cametod de determinare a limitelor spa ial - teritoriale. Notapeisajului dominant de tranzi ie ridic îns unele probleme însensul exemplului oferit de c ile ferate ce introduc franja îninteriorul spa iului urban, prin coridoarele pe care le creeaz ,impunând aspectul peisajului franjei.

13. Modul de via – este definitoriu acolo unde limita estesupus unor interferen e i unde se poate analiza acestaspect, deoarece presupune existen a unei locuiripermanente i a unei vie i sociale exprimate la nivel decomunitate.

1.1.2. Evolu ia spa iilor din franja rur-urban

Indiferent de provenien a locuitorilor ce se stabilesc în perimetrulfranjei, dezvoltarea/ expansiunea urban în spa iul de tranzi ie rural –urban se realizeaz în trei moduri distincte (Fig. 4): dezvoltare urbanperiferic , prin dep irea limitelor urbane alipind spa ii construite la celedeja existente beneficiind de infrastructura rutier urban pân la limitaurbanului, dar dincolo de aceasta fiind de o calitate mult mai slab sauchiar lipsind în spa iile noi dezvoltate; dezvoltare urban liniar ,încurajat de existen a arterelor de circula ie rutier sau feroviar celeag centrul urban principal de celelalte a ez ri urbane din regiune, înacest caz dezvoltare se realizeaz de-o parte i de alta a infrastructurii cecondi ioneaz astfel acest tip de dezvoltare. Dezvoltarea urbanpolicentric monospecializat , se realizeaz îndeosebi în cazuldezvolt rilor imobiliare de tipul cartierelor reziden iale private, cucircuit închis, dar i în cazul dezvolt rii industriale semiplanificate.Aceast expansiune urban se realizeaz cu prec dere în spa iul franjeiurbane, gradual invadând franja rural , ce genereaz la rândul ei oexpansiune a franjei rur – urbane spre spa iul eminamente rural. Datoritexpansiunii urbane parcelarea terenurilor este tot mai accentuat , iarvaloarea economic a acestora este tot mai ridicat pe m sura ce neîndep rt m de spa iul rural i ne apropiem de limita urban .

Page 17: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

17

Fig. 4. Tipuri de expansiune urban în perimetrul franjei rur-urbane(prelucrare dup Geocase, London)

1.1.3. Urbanizarea i spa iile învecinate

Consumul unei suprafe e tot mai mari din arealelerurale/suburbane sau periurbane în scopul extinderii ora ului presupune,o dat ce se dep te pragul de suportabilitate, o degradare a calit iivie ii i implicit a mediului în ambele spa ii. Cuantificarea efectuluiurban, care este v zut de c tre economi ti ca un aspect pozitiv dedezvoltare, poate fi folosit i ca indicator environmental pentrusurprinderea extinderii spa iale a efectului de ora .

Expansiunea urban începe de cele mai multe ori prin deplas riocazionale, în scop recreativ în perimetrul franjei. Aprecierea calit iimediului oferit de spa iul franjei poate reprezenta un factor decisiv înhot rârea de a „coloniza” acest spa iu, chiar dac în majoritateacazurilor franja reprezint un loc al degrad rii i un spa iu care nubeneficiaz de o planificare teritorial propriu – zis .

Principalele moduri de utilizare a terenurilor, impuse de spa iulurban în spa iul învecinat al franjei rur – urbane sunt: facilit i pentrumanagementul de eurilor; extrac ia de materiale; produc ia i distribu ia

Page 18: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

18

energiei; infrastructura de transport; spa ii recrea ionale; dezvoltareacomercial ; arii naturale sau seminaturale; dezvoltarea reziden ial ;instala ii zootehnice; spa ii agricole; spa ii de conservare a patrimoniuluiarheologic.

1.1.4. Habitatele umane – Provoc ri contemporane

Se poate spune c globalizarea, de i distruge barierele teritorial -administrative în comer , pe de alt parte reduce dimensiunea na ionali o valorific pe cea local prin produc ia de bunuri, dar i la nivelul

pie elor de consum. Decizia de localizare a produc iei se realizeaz prinreducerea costurilor de produc ie i a celor de transport, prineficientizarea costurilor, pentru economiile în criz . Perioada deredresare a economiilor globale a impus o mai mare prudenmanagerial ce implic i sustenabilitatea pe termen lung a afacerilorprin optica LCA (Life Cycle Anallysis) a auditului ambiental sau chiar acertific rilor ambientale de tipul EMAS (promovat de UE) i ISO14001. Astfel, într-o pia liber cum este cazul UE, Europa tinde sdevin o regiune a ora elor mai mult decât o regiune a na iunilor,întorcându-ne oarecum în Evul Mediu. Ora ele - cet i medievale

tau putere pe m sur ce cre tea capacitatea lor productiv debunuri, crescând demografic, împingând astfel limitele terenului utilizatpentru agricultur din prisma necesit ii de alimente; ora elecontemporane prin încercarea de a utiliza energii regenerabile,implementate local, devin autonome de exterior i prin eficientizareaconsumului de bunuri, servicii. A a cum am men ionat deja, economiaglobal d putere crescut ora elor, acestea devin autosuficiente dinpunct de vedere energetic i alimentar c tând o putere politic din ceîn ce mai mare. Pericolul pentru esutul urban i sistemul de a ez ri, îndezvoltarea lor pe orizontal este acela al polu rii i al riscului social.

1.2. Modelul Montreal de studiere a ariilor rur – urbane

Administra ia zonei metropolitane Montreal propune un sistemavangardist, structural – logic pentru managementul integrat al ora uluii a franjei sale rur – urbane. Acest model permite delimitarea zonelor

metropolitane în func ie de caracteristicile func ionale i structurale aleez rilor. Delimitarea aglomer rilor urbane porne te de la analiza

Page 19: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

19

produc iei vs. consum i de la venituri vs. consum. Astfel se analizeazstructura arealului privind complexitatea spa iului geografic,centralitatea a ez rilor în raportul lor cu sistemul de a ez ri,compactivitatea spa iilor urbanizate precum i porozitatea creat deacestea.

Revenind la modelul Montreal i al zonei sale metropolitane (Fig.5), acesta presupune un pol urban principal de care administrativ apar ino serie de localit i suburbane i o serie de poli urbani secundari ce audiferite tipuri de conexiuni cu polul urban principal. Franja rur – urbanse extinde de la limita suprafe ei construite a polului urban principal,incluzând localit ile suburbane, pân la contactul cu franja rur – urbana polilor urbani secundari. De fapt, franja rur – urban a polilorsecundari, dinspre polul urban principal face parte din umbra urban ,deoarece existen a i dezvoltarea sa este condi ionat într-o bun m surtot de polul urban principal.

Fig. 5 Modelului spa ial Montreal aplicabil franjei rur-urbane a ora uluiCraiova

Page 20: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

20

1.3. Ora ul i franja sa rur – urban , solu ie ecocompatibilprin optica managementului integrat al mediului

Managementul integrat al mediului presupune o gestionare aresurselor prin optica eficien ei i eficacit ii deciziilor luate de c treadministra ia public . Pentru a în elege importan a franjei pentru ora ,trebuie cunoscute func iile pe care aceasta le poate îndeplini iimportan a sa pentru comunitatea local . Printre cele mai semnificativefunc ii ale franjei se num (Gallent et. al., 2006):

A. Func ia ecologicB. Func ia economicC. Func ia socioculturalD. Func ia istoricE. Func ia peisagistic

Analogia organic indic faptul c s tatea spa iuluimetropolitan depinde de: eficien a transporturilor, arterele organismuluimetropolitan; administra ia local , cu func ia de creier a organismului;infrastructura tehnico – edilitar , ca artere de evacuare a de eurilor.Schimbarea unuia dintre cei trei parametrii comport în mod automat un

spuns de adaptare a celorlalte dou componente, în încercarea derestabilire a echilibrului dinamic a întregului sistem. Prin urmarerecomand rile f cute autorit ilor sunt cele elaborate de Stretton (1970)sub forma urm toarelor virtu i urbane:

- Complexitatea integrat func ional- Diversitatea- Contrastul- Schimbarea i regenerarea

1.4. Criterii de delimitare i evaluare a gradului deurbanizare în spa iul franjei rur-urbane a ora ul

Craiova

Fiind zona de tranzi ie urban – rural, în care activit ile celor doutipuri de a ez ri creeaz un mix, gradul de urbanizare determin limitafranjei. În func ie de acelea i caracteristici este determinat chiar ilimita între franja intern i cea extern . Acest gradient de urbanizareeste definitoriu, dar luând în considerare modelul Montreal, putem

Page 21: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

21

include în spa iul franjei pe lâng polul urban principal i polii urbanisecundari. Rela iile polului urban principal cu celelalte ora e învecinatepot fi de natur :

A. Economic , pentru rela ia cererii i a ofertei, circuitul financiar,localizarea unit ilor de produc ie i a centrelor de afaceri;

B. Politico – administrativ , pentru descentralizarea administra ieila nivelul zonei metropolitane, regiunii de dezvoltare, jude enesau chiar viceversa prin concentrarea factorilor deadministra ie local ;

C. Demografic , prin num rul de locuitori ai a ez rilor urbane, dari rurale, structura acestora pe grupe de vârst , profesional

etc.

1.4.1. Gradientul urban

Cuantificarea datelor în ceea ce prive te gradientul urban – ruralse concentreaz pe trei piloni:

1. Variabilele demografice, ce con in valori statisticepentru densitatea demografic , nivelul de educa ie etc.

2. Variabile fizice, cu date despre densitatea infrastructuriirutiere, spa iul oicumenizat etc.

3. Variabile fractale. Ace tia au fost aplica i în cazulora ului Craiova pentru determinarea gradului deurbanizare i stabilire a limitelor între franja intern icea extern .

1.4.2. Modelul Theobald

Acest model (Theobald, 2004) pentru determinarea gradientuluipermite o corelare rapid a gradului de urbanizare i permite corelareaacesteia cu influen a asupra componentelor mediului. Acest model sebazeaz pe 6 tipuri de m sur tori prin care poate fi determinatgradientul:

1. Subiective, ce in de factorii locali (condi ion ri istorice,culturale, topografice, climatice, geosistemice etc.);

2. Distan a de la CBD, pe care majoritatea cercet torilor ointegreaz în acest tip de determin ri, ea variind în func ie

Page 22: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

22

de suprafa a polului urban principal i puterea economic aacestuia;

3. Utilizarea terenurilor, prin extragerea modului de utilizare depe imagini satelitare sau, dac se lucreaz la niveladministrativ, din datele de cadastru.

1.4.3. Determinarea nivelului de urbanizare în franja rur –urban

Acest indicator permite determinarea gradientului, de la polulurban principal c tre zona rural , de urbanizare, luând în calcul o seriede nou elemente ce pot fi analizate atât la nivel de unitate teritorial –administrativ, cât i la nivel de grid (de diferite dimensiuni). În practic ,datele statistice sau diversele formule, metode aplicate pentru fiecareelement luat în calcul poate genera un model spa ial ce poate fi utilizatîn delimitarea franjei.

Izocronele, folosite pentru evaluarea gradului de urbanizare,rezult atât la nivelul infrastructurii rutiere – calculat ca timpul cetrebuie utilizat pentru a parcurge distan a pân la centrul polului urbanprincipal. Pentru Craiova valorile difer în func ie de calitatea p turiiasfaltice, a num rului liniilor de rulare pe sensul de deplasare, gradul deblocaje în trafic, limitele de vitez impuse pe artere, precum i deprezen a altor localit i. Acest element poate fi interpretat i ca distan ape care trebuie s o parcurg persoanele pentru a avea acces lainfrastructura rutier , calculat ca buffer de o parte i de alta ainfrastructurii rutiere, fiind un important aspect al gradului deaccesibilitate la mijloacele de transport în comun. În cazul Craiovei ispa iul franjei rur – urbane valorile izocronelor calculate (Fig. 6) cuajutorul softului ArcGis, extensia Spatial Analysis, arat c intervalul dedeplasare (de la punctul zero al ora ului) de 3 – 10 minute are limite pearterele principale de circula ie la grani a administrativ a ora uluiCraiova i a localit ilor suburbane, cu o extensie mai redus în parteade nord i mai extins în partea de sud, chiar pe teritoriul comunei MaluMare. Intervalul de 11 – 18 minute se dezvolt relativ concentric deora , datorit unui sistem de c i rutiere ce leag ora ul de regiunea încare este localizat printr-o difuzie la 360°; intervalul 19 – 26 minute areo extensiune în partea de nord datorit unui sistem rutier cu dou sensuride mers i a unei limite maxime de 70 km/h, în localit i, iar în partea de

Page 23: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

23

sud datorit unui num r mai mic al autovehiculelor ce se deplaseaz peaceast direc ie.

Fig. 6 Valoarea izocronelor considerat de la centrul ora ului Craiova

Acest interval include comunele I alni a, Breasta, Bucov ,Podari, uglui, Teasc, Ghindeni, Co oveni, Rob ne ti, Piele ti,Gherce ti, imnicul de Sus i Mischi (doar în partea de sud a comunei);dezvoltarea izocronelor continu pân limita franjei, adic la intervalulîn care pentru a atinge destina ia respectiv este nevoie de 55 minute,care corespunde p ii de nord a comunei Meline ti (la limita nordic a

Page 24: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

24

franjei) i la sud de ora ul Segarcea. Concluzia care se desprinde esteaceea c în perimetrul franjei plecând din centrul polului urban principal

tre orice punct al zonei metropolitane timpul parcurs ar trebui s fie(respectând viteza legal ) de sub 55 minute. Accesibilitatea laprincipalele artere rutiere de comunica ie în spa iul franjei rur – urbane aCraiovei poate fi analizat i prin prisma buffer-ului creat cu acela i softmen ionat mai sus, de-o parte i de alta a infrastructuri pe intervale de500 m pân la 3 km (Fig. 7).

Fig. 7 Accesibilitatea la infrastructura rutier

Page 25: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

25

Gradul de accesibilitate este destul de ridicat pentru toateez rile din acest spa iu, cum demonstreaz modelarea, singurele areale

cu un grad mai redus de accesibilitate fiind: Valea Alm jelului, în parteade nord (pe teritoriul comunelor Br de ti, Goie ti, Almaj), lunca Jiuluide pe teritoriului comunelor Dr nic – Calop r – Teasc - Bratovoie ti,precum i partea de vest a teritoriului administrativ al ora ului Segarceai partea de est a comunei Leu. Variabila izocronelor poate fi aplicat i

pentru infrastructura feroviar ca valoare calculat a timpul deparcurgere a distan elor între gara ora ului Craiova, haltele acestui orai leg turile cu polii urbani secundari ai zonei metropolitane, sau

diferitele sta ii din perimetrul franjei rur – urbane. Modelarea de tipulbuffer-ului de o parte i de alta infrastructurii feroviare (Fig. 8) (pentruacelea i distan e ca în cazul infrastructurii feroviare) elimin dubiul de aintroduce în franja rur – urban ora ul Segarcea ca al treilea pol urbansecundar – datorit prezen ei g rii ca punct de leg tur a polului urbanprincipal cu periferia regiunii reprezentat de ora ul Calafat, dar i acomunei Leu de aceast dat ca leg tur feroviar a polului urbanprincipal cu ora ul Caracal i mai departe cu capitala rii.

Influen a urban – este cuantificat prin analizarea rela iilor cese instaureaz între polul urban principal i regiunea în care acesta estesituat. În cazul ora ului Craiova, studiile recente (Rey et. al., 2006),arat c aria de polarizare îndep rtat se întinde în nord pân la Turceni,intr în perimetrul jude ului Mehedin i asupra primelor comune de lacontactul cu jude ul Dolj (pe drumul european ce leag Craiova deTimi oara), în jude ul Vâlcea pân la limita a ez rii B lce ti, iar înJude ul Olt cuprinde chiar re edin a de jude - Slatina i ora ele Bal iCaracal. În schimb, zona de polarizare apropiat , care intereseaz înmod deosebit delimitarea franjei rur – urbane, include ora ul Bal iSegarcea, dar nu i ora ul Filia i. Zona de expansiune urban pune îneviden teritoriul în care s-a constatat o polarizare a activit ilor ubane,prin dezvoltare reziden ial sau economic , pe teritoriul comunelorCârcea, Malu Mare, Podari, Bucov în sud; I alni a, imnicul de Sus înpartea de nord i Piele ti în partea estic .

Utilit ile publice – utilizate ca indicator al gradului de urbanizarese exprim prin prezen a acestora pentru teritoriul respectiv sau al

ez rii respective. Incluse în spa iul franjei vor fi acele a ez ri care aucel pu in un tip de astfel de facilit i ca: alimentarea cu ap potabil ,sistem de canalizare i alimentarea cu gaz metan. Analizând aceste

Page 26: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

26

caracteristici pentru franja rur –urban putem constata c în ceea ceprive te alimentarea cu ap potabil este prezent în majoritateateritoriului administrativ, chiar dac anumite sate înc mai duc lipsaacestei utilit i; canalizarea este utilitatea ce va trebui edificat înurm torii ani pentru c , dac aceasta este prezent în localit ile urbane,în cele rurale lipse te; alimentarea cu gaze este de asemenea prezent înmajoritatea teritoriului, doar comuna Bralo ti a i ora ul Segarcea nuimplementat înc acest serviciu.

Fig. 8 Accesibilitatea la trama feroviar

Page 27: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

27

Valoarea terenului – exprimat prin raportul dintre valoareterenului pentru uz agricol i cel al pre ului chiriilor. Acest indicatorexprim limita, la un anumit punct în timp, în care este inevitabilurbanizarea i se suprapune într-o bun m sur cu franja rur – urbanintern . Acestea fiind luate în considerare, pentru acest indicator putemconsidera c pre ul terenului i al chiriei exprim faptul c pe teritoriulcomunelor Podari, Bucov , Breasta, I alni a, imnicul de Sus,Gherce ti, Cârcea, Piele ti i Malu Mare este mai valoroas dezvoltareareziden ial (pentru vânzare sau închiriere), decât utilizarea agricol aterenurilor. Tendin a de a urma trendul vânz rii terenurilor i prindereaacestora în dezvolt rile imobiliare va continua o dat cu cre tereaeconomic în acest areal. În celelalte administra ii rurale este încontinuare rentabil ca terenurile agricole s fie p strate pentru acestscop, chiar dac valorificare produselor nu este înc echitabil la nivelulinvesti ii/ beneficii. Poli urbani secundari nu au înc puterea economicde a introduce o urbanizare accentuat în spa iul franjei lor interne.

Migra ia zilnic – exprimat prin valoarea navetismului, adic acelor care se deplaseaz regulat pentru locul de munc , activit icomerciale în polul urban principal. Sunt un indicator special pentrurela ia polului urban principal cu franja sa, în interiorul zoneimetropolitane. Cuantificarea sa este totu i destul de dificil de apreciat.În încercarea de a evalua migra iile zilnice c tre Craiova am apreciatvalorile în func ie de transportul public al jude ului Dolj, dar iestim rile privind transportul cu mijloacele private de transport extrasedin valoarea traficului rutier la intrarea în spa iul polului urban principal(Avram, 2010). Mai trebuie specificat c trebuie f cut distinc ia întrepersoanele care se deplaseaz zilnic c tre capitala zonei metropolitane ifluxurile totale de persoane i chiar de persoanele în tranzit. Cum areie it i din buffer-ul pentru infrastructura rutier franja intern estearia de provenien a migra iei zilnice atât cu mijloace de transport încomun, cât i cu mijloacele private.

Popula ia non agricol – statistic determinat din grupapersoanelor active ponderea persoanelor care nu sunt ocupate înactivit i agricole. Interpretarea cartografic a acestui indicatordemonstreaz continuitatea spa iului franjei, în interiorul limitelor idispari ia acesteia dincolo de perimetrul acesteia. Gradul redus alpersoanelor ocupate în sectorul primar, din totalul persoanelor angajate,

Page 28: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

28

pentru polul urban principal, cât i pentru polii urbani secundari; valorimai ridicate în localit ile din franja intern i la cotele cele mai maridin spa iul franjei restul de localit i.

Densitatea popula iei – ca num r de locuitori pe o suprafadeterminat . Densitatea pentru polul urban Craiova i a franjei sale rur –urbane arat tiparul a teptat în care valorile ridicate se înregistreaz de-alungul infrastructurii de transport ce leag polul urban principal de poliurbani secundari. Aceasta demonstreaz continuitatea conexiunilordintre a ez rile urbane din perimetrul studiat. Acolo unde prezen auman este ridicat implic i un grad mai mare de antropizare amediului.

Activit ile primare/secundare/ter iare – ca indicatori ai func iilorez rilor pentru a stabili gradul de urbanizare sau ruralitate al acestora.

În ceea ce prive te sectorul primar compara ia anului 1992 i a anului2002, demonstreaz faptul c polii urbani ai franjei au un grad sc zut alpersoanelor ocupate în acest sector (de i cu valen e mai ridicate, raportatla totalul celor angaja i Segarcea i Bal ). Valorile cele mai mici, sereg sesc din nou în spa iul franjei interne a Craiovei, iar cele mairidicate în zona de câmpie a franjei pe teritoriul administrativ allocalit ilor rurale. Compara ia dintre cei doi ani de recens mântsurprinde oarecum prin faptul c num rul celor ocupa i în acest sectoreste în cre tere, atât în zona rural de câmpie cât i în cea piemontan .

Trecerea informa iilor, a datelor prin filtrul indicatorilormen iona i, inând cont de diversele restric ion ri (Fig. 9), a facilitatdelimitarea franjei rur – urbane cât mai obiectiv în spa iu, dar idelimitarea intern a diferitelor zone ale franjei. Astfel cum am amintitdeja avem (Fig. 10):

1. Pol urban principal – Craiova;2. Poli urbani secundari - Bal , Filia i, Segarcea;3. Franja intern a: Craiovei – localit ile suburbane

- comunele: BreastaBucovPodariMalu MareCârceaPiele ti

imnicul de Susalni a

Page 29: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

29

Bal ului – comunele Piele ti Filia ului – comunele Bralo ti a, Br de ti,

Meline ti Segarcei – Calop r i Dr nic

4. Franja extern format din comunele: Sc ie ti, Co ofenii dinFa , Co ofenii din Dos, Almaj, Goie ti, Mischi,

uglui, Teasc, Bratovoie ti, Ghindeni, Co oveni, Leu

Fig. 9 Principalele condi ion ri în delimitarea franjei

Situa ia comunei Piele ti de a fi inclus i în franja intern aora ului Craiova, dar i a Bal ului deriv din faptul c aceasta estesingura care se interpune între cele dou localit i urbane i suportinfluen a ambelor centre. Franja extern este axat pe teritoriuladministrativ al comunelor cu un grad mai mare de ruralitate, dar fiindsituate la exteriorul franjei – polii urbani secundari i franja intern aacestora (din ecua ia franjei rur – urbane a Craiovei) poate fi consideratca franj extern în raport cu polul urban principal.

Page 30: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

30

Fig. 10 Franja polilor urbani secundari

Page 31: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

31

CAPITOLUL 2

EVOLU IA ÎN TIMP I SPA IU A LIMITEI URBAN-RURAL

2.1 Perioada antic i medieval

Atestarea cet ii Pelendava este confirmat de o serie de studiiarheologice ca fiind a ez mântul preroman de la Cârligei, pe parteadreapt a Jiului, în marginea de sud – vest a ora ului Craiova. OriginalulTabulei Peutingeriana (Fig. 11), creat la nivelul anului 224 e.n.confirm , o dat în plus, existen a acestei cet i. Harta este realizat pe ofâ ie de pergament cu o lungime de aproximativ 7 m i o l ime de 34cm i nu are un sistem de proiec ie propriu, cuprinzând drumurileimperiului roman, oficiile po tale i distan ele. Pe aceasta, cetateaPelendava, apare la o distan de 106 km de Drobeta i 58 km fa deRomula.

La nivel de oiconim nu exist nici un fel de dubii cu faptul coriginea numelui de Pelendava este de fond traco – get. R cinanumelui este considerat cuvântul „peled” ce corespundea semnifica ieide umed sau a curge (Pospai, 2003), iar situa ia terenului i acaracteristicilor topografice din perimetrul ora ului Craiova în culoarulJiului corespunde acestei descrieri.

Fig. 11 Fragment al Tabulei Peutingeriana cu localizarea cet ii Pelendava(sursa: tibiscum.uvt.ro/harti/tabula.jpg)

În documentele cartografice din perioada primei atest ridocumentare a urbei, sec. XIV – XV, Craiova apare cu o serie de mo iii cu un num r redus de cl diri. Principalele mo ii, din perimetrul ce

poate fi considerat al viitorului ora , erau: Mo ia Craiove tilor Neagoe,Proprietatea Buze tilor i Mo ia Domneasc (Fig. 12). Greu de spus, înaceste condi ii ce poate fi considerat franj i mai dificil fiind

Page 32: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

32

precizarea în spa iu a limitei acesteia. Analiza h ii permite totu ilocalizarea suprafe elor oicumenizate i într-o oarecare m sur chiar icondi iile naturale de relief.

Fig. 12 Craiova în secolele XIV-XV(prelucrare dup : Reconstituire plan Craiova secolele XIV – XV, Arhivele Olteniei)

În aceast perioad se m resc suprafe ele de inute de boieri imân stiri, ce ajung s de in numeroase a ez ri rurale din jude ul Dolj.Un exemplu elocvent este documentul din 1707, prin care domnul

ruia mân stirii Hurez mo ia Craiovi a, dominând produc ia de cereale,

Page 33: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

33

dar i viticultura i cre terea animalelor. Se înmul esc meseria ii i iauna tere primele bresle, cele ale lumân rilor i s punarilor, pentru caulterior s apar i cele ale brutarilor i l utarilor. Urbea se dezvolt iprintr-o serie de construc ii edilitare prin munca me te ugarilor cedezvolt : „poduri de bârne, canale pentru alimentarea cu ap , seînfiin eaz noi fântâni, se instaleaz un ceas în turnul de la bisericamare” (Georgescu et. al., 1977 apud. Popacostea). Perioada secolului alXVIII-lea (Fig. 13) este semnificativ pentru dezvoltarea spa ial a

ez rii prin edificarea Casei B niei (1699); bisericile Tuturor Sfin ilor(1700), Sf. Ilie (1720), Mân stirea Obedeanu (1730); cele 7 fântâni;hanurile Hurezului, Ciobacului, Hagi Enu , Paharnicului Nicolae; s-aintrodus iluminatul cu p cur ; serviciul po tal; spitalul Obedeanu (1754– 1794).

Fig. 13 Centrul ora ului Craiova în anul 1780 (Sursa: Buce-R du , 2008 – dup harta realizat de D. B la a)

Page 34: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

34

2.2. Perioada modern i industrial

În ciuda progresului economic, în plan social nu se constatacela i progres, sistemul medical de exemplu fiind reprezentat de doar12 medici, care trebuiau s asigure asisten medical popula ieiîntregului jude , raportul fiind astfel de 1 medic la aproape 17.000locuitori. În schimb, înv mântul public urban s-a dezvoltat, în 1862func ionând 8 coli primare (18 profesori i peste 1.000 elevi) i 1colegiu central (14 profesori i 140 elevi). Dezvoltarea industrial ,comercial i edilitar la sfâr itul secolului al XIX-lea i începutuluisecolului al XX-lea (Fig. 14). La sfâr itul acestui secol i începutuluisecolului al XX-lea, ora ul Craiova num ra o popula ie de peste 40.000locuitori. Via a economic era marcat de prezen a unor mici fabrici deproduse chimice i metalurgice, de ma ini i unelte agricole etc. pentru asatisface nevoile agriculturii din zona Olteniei. Aproape toatestabilimentele industriale din Craiova se axau pe prelucrarea produseloragricole, aceasta fiind caracteristica principal a industriei ora ului.

Fig. 14 Craiova la începutul secolului al XX-lea(prelucrare dup planul ora ului Craiova sec al XX-lea – Arhivele Olteniei, Fond V)

Page 35: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

35

2.3. Dezvoltarea ora ului dup al doilea r zboi mondialDezvoltarea economic i social a municipiului Craiova s-a

bazat i pe faptul c ora ul a devenit un important centru de cercetaretiin ific , realizat în institute de cercetare de profil – pentru industria

electrocasnic în cadrul Institutului de cercet ri i proiect ri al Centraleiindustriale de ma ini i aparate electrice, pentru industria chimic încadrul Centrului de cercetare pentru îngr minte chimice i produsespeciale, pentru sistematizare i construc ii în cadrul Institutului deproiect ri al jude ului Dolj (Fig. 15). Un puternic centru de cercetare îndomenii diferite – fizic , chimie, tehnologie i construc ii de ma ini,automatic i ac ion ri electrice, pomicultur , zootehnie, viticultur ,organizare i planificare teritorial etc., s-a dezvoltat în cadrulUniversit ii din Craiova.

Fig. 15 Evolu ia spa ial a ora ului Craiova între 1790 i 1990(prelucrare dup Atlasul României, 1979)

Page 36: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

36

2.4. Limita rural urban în perioada economiei de pia(1990 – 2010)

Dup anul 1990 dezvoltarea spa ial a ora ului Craiova înceteaz mai prospere. În primii ani de dup c derea regimului comunist cre te

num rul de locuitori, dar f o intensificare a dezvolt rii spa iilorreziden iale. Industria, într-un ritm lent, din cauza lipsei comenzilorîncepe s intre în colaps. Încep marile convulsii sociale, în care pe de oparte se îmbog esc un num r redus de locuitori, dar cea mai mare partea locuitorilor face din ce în ce mai greu fa cheltuielilor lunare. Astfeldup atingerea pragului maxim de locuitori, înregistrat în anul 1990,trendul ultimilor dou zeci de ani este de sc dere al locuitorilor.Închiderea majorit ilor platformelor industriale a dus la disponibiliz riîn mas . În aceast situa ie se g se te în câteva rânduri Fabrica deAutomobile, preluat ini ial de Daewoo, iar de dat mai recent Ford.Func ioneaz la nivel de mentenen Fabrica de Avioane, S.C.Electroputere sau chiar DoljChim. Destructurarea marilor platformeindustriale este confirmat de faptul c pe suprafa a acestora apar alteunit i cu profil ter iar (Hotel Helin pentru Fabrica de Avioane, MallAuchan pentru Platforma Electroputere etc.). Astfel, începe perioadaemigra iei for ei de munc c tre statele Uniunii Europene i America,iar într-o pondere destul de redus c tre zonele rurale.

În perimetrul ora ului Craiova, situa ia social a înregistrat undeclin, pe fondul lipsei reînnoirii edilitare i a degrad rii condi iilor demediu, cu repercusiuni i asupra calit ii locuirii. Centrul urban alora ului c tând conota ii de respingere pentru locuitori, marile parcuriale Craiovei sunt într-o degradare continu , iar spa iile de cinema, teatruetc. Pe fondul lipsei resurselor financiare nu mai reprezint o op iune depetrecere a timpului liber. Locuitorii urbei nu se mai deplaseaz atât demult, în afara ora ului sau chiar a cartierului, creând disensiuni la nivelsocial i disfunc ionalit i ale mediului.

Regresul demografic a stopat o bun perioad expansiuneaurban , datorit situa iei economice i a sc derii cererii de noi spa iireziden iale. Expansiunea urban s-a relansat la nivelul intervaluluianilor 2004 – 2008, când de i demografic ora ul era în sc dere,cre terea economic a permis dezvoltarea imobiliar în perimetrulfranjei interne pentru categoriile sociale din clasa de mijloc i cea

Page 37: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

37

bogat . Se modific i tiparele de comportament urban, prinrevitalizarea centrului urban, a parcurilor urbane i înfiin area ParculuiTineretului. Chiar dac aleg s locuiasc , sau s aib o a doua cas înperimetrul franjei interne, locuitorii reîncep s se deplaseze c tre centrulurbei i pentru petrecerea timpului liber i nu numai pentru locul demunc .

Expansiunea urban se realizeaz în prezent prin zonemonospecializate sau chiar mixte: expansiune urban reziden ial ,expansiune urban industrial , expansiune urban comercial ,expansiune urban mixt prin reziden ial – industrial – comercial.

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE FRANJEI RUR – URBANE AORA ULUI CRAIOVA

O dat stabilit limita actual a franjei rur – urbane se poateconcentra aten ia spre analiza situa iei actuale a spa iului aferent acesteiunit i teritoriale. Integrarea aspectelor legate de domeniul natural cu celantropic poate fi eficient doar în momentul în care pe cei doi piloni s-arealizat un audit eficient, ce a condus la individualizarea specificit ilorfiec rui sistem. Aplicarea modelului DPSIR este eficient doar printr-obun cunoa tere a tuturor situa iilor prezente în spa iul analizat.

3.1 Geosistemul integrat al mediului natural

Datorit substratului litologic, franja ora ului Craiova dispune ide o serie de sit-uri de unde se exploateaz diverse resurse (Fig. 16). Dinstudiile regionale privind substratul litologic al Olteniei (Enache, 2008),am extras urm toarele tipuri de resurse ce sunt exploatate în perimetrulmetropolitan:

Argile comune:mântul de la Filia i, dou strate de argil utilizate la fabricarea

mizilor cu urm toarele caracteristici:CaCO3=1,9 – 7,2%; Tc900°C= 225 – 289daN/cm2

mântul Mofleni, argile holocene cu grosimi 2-5m,caracteristici: Pff=41%; CaCO3=8,7%; Tc900°C= 267 daN/cm2

Page 38: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

38

mântul Dr nic, argile cu o grosime de 13 – 20 m,caracteristici: Pff=28,5%; CaCO3=2,27%; Tc900°C= 307 daN/cm2Zona Malu Mare, acest complex este situat în structuri argilo –nisipoase, de aceea pentru utilizare este nevoie de un adaos deargile grase pentru fabricarea c mizilor, caracteristicile argilelordin acest sit fiind: Pff=18,7%; Tc900°C= 207 – 218 daN/cm2Zona imnic cu argile marnoase, pr foase i nisipoase, cu grosimide 30 – 35m, având caracteristicile: Pff=19,2 – 51,8%; CaCO3= 10-30 %;

Lignit:mântul Capu Dealului – Mih – Prede ti, unde pe teritoriul

franjei avem orizonturi de c rbune dispuse în trei strate, unde celinferior i mediu au grosimi de 1 pân la 4 m fiecare. În zonacomunei Breasta orizonturile se unesc într-un singur pachet cugrosimi de 8 – 9 m, aflat la adâncimi de 180 – 220 m. Z mântuleste de vârst dacian , pentru orizontul superior, iar la baz apareromanianul. Acest z mânt nu a fost exploatat deoarece exist maimulte complexe acvifere aflate sub presiune (20 – 30 atm) cu uncaracter artezian.

mântul Giubega – Podari – Segarcea, ce reprezint ocontinuare a precedentului z mânt de lignit, prezint 4 - 5 stratecu c rbune la adâncimi cuprinse între 80 – 100 m în vest i 200 –300 m în zona de est. Grosimea pachetelor de c rbuni este de 30 –40 m.

Petrol i gaze:Structura Br de ti, de vârst Triasic , Jurasic i Sarma ian . Labaza acestei structuri se afl depozitele permo – triasice ce au datna tere unui relief îngropat. Exondarea Sarma ian a format un nourelief în care se disting paleov ile depozitelor cretacice ce au fostpar ial erodate. Depozitele pelitice constituie un nou ecran pestefaciesul cretacic. Astfel, petrolul i gazele asociate impregneazgresiile triasicului inferior, dolomitele triasicului mediu, breciile icalcarele triasicului superior. Adâncimea la care se afl primacaptare de gaze este de 2200 - 2500 m.Structura imnic – Gherce ti i Cârcea – Malu Mare reprezint unanticlinal faliat ce are în baz Permianul i Jurasicul. Cupolele degaze, din Dogger, con in pu in petrol sau chiar numai gaze laadâncimi cuprinse între 1550 i 1600 m.

Page 39: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

39

Structura Meline ti, unde z mântul de petrol este situat laadâncimea de 2750 – 2900 m, în structuri dolomitice anisiene.

Fig. 16 Litologia franjei rur – urbane(prelucrare dup Harta Geologic 1:200.000)

Puncte de interes fosilifer, aflate în perimetrul franjei sunt cele dela Bucov i de la Podari. Ambele puncte sunt de vârst romanian(Levantin) cu urm torii taxoni principali: Pristinunio pristinus,Pristinunio davilai, Rytia bielzi, Rytia brandzae, Cuneopsidea sculpta,Sulcopotomida cymatoides, Viviparus bifarcinatus bifarcinatus (Enache,

Page 40: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

40

2008; Ionescu Argetoaia, 1907). La deschiderea de la Bucov formelenoi descoperite sunt: Unio silvanae, Unio bucovatensis i Psilunioottiliae varianta pelendavenisis (Enache, 2008).

Polul urban principal Craiova este situat la contactul PiemontuluiGetic (prin subunit ile: Piemontul B ci ei, Piemontul Olte ului) iunitatea Câmpiei Olteniei (Fig. 17) (prin subunit ile: Câmpul S lcu eii Câmpul Nedeii pe partea dreapt a Jiului i Câmpul Leu – Rotunda,

Câmpia Caracalului pe partea stâng a Jiului).

Fig. 17 Principalele unit i de relief (prelucrare dup Harta Geomorfologic 1: 1000000)

Page 41: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

41

Ac iunea cumulat a factorilor genetici ai climei - suprafa a activsubiacent , factorii radiativi, dinamici, dar i cei antropici, determin oserie de particularit i ale parametrilor meteorologici, dezvoltate îns pefondul unui climat temperat moderat.

Caracteristicile generale ale climatului în arealul franjei rur-urbane a Craiovei sunt induse cu prec dere de localizarea sa i deaspectul general al reliefului, cu altitudini reduse, în general de sub 200m, lipsit de obstacole majore, care favorizeaz , astfel, deplasareamaselor de aer de origini variate. Prezen a Carpa ilor la nord i la vestimpune anumite restric ion ri în p trunderea maselor de aer vestice inordice. Întreaga regiune se afl sub influen a centrilor baricimediteraneeni, euroasiatic i atlantic, remarcându-se îns predominareacelor sud-europeni.

Evolu ia tipurilor de soluri este condi ionat de factoriipedogenetici specifici zonei franjei rur – urbane, aflat la contactuldintre regiunea piemontan cu cea a câmpiei. Factorii ce determinformarea i evolu ia tipurilor de soluri sunt: relieful, litologia, clima,hidrografia, vegeta ia, lumea animal , dar i interven ia antropic .Obiectiv privind situa ia, se pare c toate aspectele studiate în acestcapitol au o inciden asupra substratului edafic.

3.2. Capitalul antropic

Zona metropolitan a ora ului Craiova, pe cale s se conturezeeste localizat în bun parte în jude ul Dolj, cu excep ia polului urbansecundar Bal care apar ine administrativ jude ului Olt. În conformitatecu strategia na ional de dezvoltare polul urban principal, Craiovaîndepline te i func ia de capital a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia,cu o suprafa de 24.095 km² ce însumeaz o popula ie de 2.317.636locuitori.

Astfel, chiar dac cu o popula ie de aproximativ 300.000 locuitori(împreun cu cele 7 localit i suburbane ce apar in administrativora ului), Craiova în viitorul apropiat va trebui s î i asumeresponsabilit ile locale i regionale. Implicit la nivelul celor 182.057 hai cele 31 localit i (4 localit i urbane i 27 localit i rurale) ale zonei

Page 42: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

42

metropolitane i franjei rur – urbane, muta iile la nivel ambiental suntcomplexe i continue, iar factorul antropic î i intensific amprentamodificând i alterând mediul i status quo ul în continuu.

Din punct de vedere demografic, polii urbani ocup o pozi ieprivilegiat . Astfel c la nivelul anului 2009, Craiova avea 298.643locuitori, Bal o popula ie de 21.975 locuitori, Filia i 18.751, iarSegarcea 8.198 locuitori.

În cadrul a ez rilor rurale, din perimetrul de tranzi ie al franjei, sedeta eaz localit ile din perimetrul franjei interne, a Craiovei, caPodari, Breasta, imnicul de Sus, Bucov . Localit ile rurale maiîndep rtate, adic din franja extern , datorit suprafe ei administrativemari sau a dot rilor tehnico – edilitare similare ora ului au un aportsubstan ial la capitalul demografic al zonei prin comune ca Leu,Meline ti, Goie ti etc. (Fig. 18).

Privind fondul de cl diri de locuit i comparându-l cu alimentareacu ap (Fig. 19) putem observa c acest serviciu edilitar este prezent cuprec dere în cadrul polilor urbani, num rul cl dirilor de acest serviciusc zând concentric pe m sur ce ne îndep rt m de ace tia. Aparefrapant discontinuitatea prezen ei acestui serviciu dincolo de franjaintern a polului urban principal. Sistemul de canalizare urmeazoarecum trendul impus de alimentarea cu ap prin num rul de cl diri cebeneficiaz de acest serviciu.

Page 43: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

43

Fig. 18 Structura pe grupe de vârsta a popula iei unit ilor administrativteritoriale (2009)

Page 44: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

44

Fig. 19 Num rul de cl diri alimentate cu ap i num rul cl dirilor racordate lacanalizare (prelucrare dup date INS, 2009)

Tendin ele de dezvoltare, impuse de aspectele patrimoniuluinatural, demografic, social sunt sus inute i de distribu ia spa ial afirmelor cu capital privat (Fig. 20) precum i a investi iilor private.Aceast distribu ie înc dat concentrarea activit ilor economice încadrul i în imediata apropiere a polilor urbani, c tre periferia franjeiintensitatea activit ilor economice diminuând.

Page 45: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

45

Fig. 20 Num rul de unit i private pe un fond de predictibilitate i distribu iespa ial (prelucrare dup date INS, 2009)

Page 46: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

46

CAPITOLUL 4

INFLUEN A PERIFERIEI URBANE A MUNICIPIULUICRAIOVA ASUPRA FRANJEI RUR – URBANE

4.1 Limita periferiei urbane a municipiului CraiovaEvolu ia ora elor române ti în ultimii dou zeci de ani nu a mai

fost condi ionat de deciziile „blocului reglator” al organelor de deciziepolitico – administrativ , ce condi ionase pân în anul 1990 dezvoltareaspa ial a ora elor (Iano & T lâng , 1993). Astfel, ca sistem deschis idinamic ora ul, în dezvoltarea sa teritorial a fost i este condi ionat deelementele pie ei capitaliste, controlul revenind diver ilor factoriimplica i, atât la nivel local cât i na ional.

Prin prisma dezvolt rii urbane, a polului urban principal din ZonaMetropolitan Craiova, în spa iul franjei sale rur – urbane este nevoie deo delimitare cât mai corect i actual a periferiei urbane prin prismaconexiunilor ce se realizeaz între aceast zon i zona intern urban ,cât i cu zona extern c tre periferia ora ului. Limita extern a periferieiurbane cap i valoarea de limit urban – franja rur – urban i esteimportant prin prisma externalit ilor de mediu pe care le genereazpolul urban c tre spa iul franjei. Capitalizând datele referitoare labilan ul teritorial al spa iului administrativ al Craiovei, modul deutilizare a terenului realizat de pe imagini satelitare (scara 1:5000) (Fig.21) a permis observarea înc de la bun început a unei serii de elementece atrag aten ia asupra managementului urban din perimetruladministrativ al urbei, dar i a spa iului învecinat.

La nivelul ora ului Craiova am considerat oportun împ ireaperiferiei în dou zone datorit caracteristicilor diferite, la nivelulperiferiei urbane i periferia ora ului:

1. Periferia urban :- în spa iul urban, dar în pozi ie periferic ,- interrela ionare social specific unei densit i demografice

ridicate i unui mediu dominat i de spa iul industrial sau de servicii,- intercalarea zonelor industriale cu cele reziden iale,- imobilul specific reziden ial blocul sau casele monofamiliale,

dar cu spa iu limitat al cur ii,- limite exterioare ca: trama feroviar , hidrografia, bariere

topografice sau artere rutiere ce în trecut au avut rol de centur .

Page 47: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

47

2. Periferia ora ului:- valoarea densit ii cl dirilor scade- utilit ile prezente, dar în num r redus- face parte din franja rur – urban- se m resc parcelele de teren ale imobilelor monofamiliale- nu mai sunt prezente blocurile de locuit- limita extern a acesteia este dat de centura verde – galbensau de zona suburban (a localit ilor suburbane).

Fig.

21

Mod

ul d

e ut

iliza

re a

l ter

enur

ilor î

n pe

rimet

rul a

dmin

istra

tiv a

l ora

ului

Cra

iova

Page 48: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

48

4.2. Structura i raportul periferiei urbane cu franja rur –urban

Caracteristicile distribu iei spa iale a modului de utilizare aterenului a permis, ca în cadrul periferiei urbane a ora ului Craiova slocaliz m unit i periferice distincte, care prin diversitatea i num rullor s defineasc acest areal. Astfel, putem considera c avem 4 tipurifunc ionale caracteristice:

1. periferie urban reziden ial , dat de prezen a imobilelor tipbloc P+4 sau P+10 sau chiar a imobilelor de tip P+1 în partea vestic

2. periferie urban industrial , prin existen a platformeiindustriale de est, dar i a unui num r mare de alte zone industriale de

rimi mai reduse3. periferie urban de servicii, prin prezen a g rii, autog rii, a

unor centre comerciale sau a instala iilor tehnico – edilitare, stadionulIon Oblemenco

4. periferii seminaturale, pentru c inclus în perimetrul periferieiurbane avem zona B ii Craiovi ei, o serie de suprafe e seminaturale înpartea de sud a Bvd. Caracal, dar i a Parcului Romanescu.

Astfel prin corelarea tuturor informa iilor disponibile, descriseanterior, am putut delimita zonele concentrice pentru ora ul Craiova(Fig. 22). Avem astfel dou zone importante i anume zona eminamenteurban i franja rur – urban a ora ului. Fiecare dintre aceste au maimulte subzone, diferite între ele prin structura i func iile pe care leîndeplinesc, în cadrul sistemului de a ez ri, dar i în raport cu franja rur– urban i calitatea mediului din acest perimetru, datorit conexiunilorce se realizeaz la nivelul zonei metropolitane.

Page 49: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

49

Fig. 22 Limita intern a franjei rur – urbane a ora ului Craiova

4.3. Sistemul teritorial interdependent format de CBD(centrul ora ului) – Periferia urban – Franja rur urban

Pentru ora ul Craiova i zona sa metropolitan structura iraportul pe care diferitele zone din cadrul sistemului de a ez ri le aucondi ioneaz în bun m sur dezvoltarea i p strarea echilibruluiecologic. Astfel profilul spa ial al polului urban principal estecaracterizat de un bilan teritorial profund urbanizat i o serie dedisfunc ionalit i la nivelul zonelor sale func ionale (PIDUZMC). Zonacentral , ce îndepline te func ii complexe administrativ – bancare, dar icomerciale de ine 251,8 ha, zona reziden ial 18,85 ha, zona industrialaproximativ 1700 ha, zona verde 460 ha, iar zona cu destina ii specialecirca 1258 ha. Se constat astfel ponderea mic a zonei centrale încadrul bilan ului teritorial de aproximativ 3,72% (Marinescu, 2006),ponderea mic a zonelor verzi (aproximativ 5%) ce pot avea diverseimplica ii asupra sistemului ecologic i al gradului de confort al locuiriii ponderea ridicat a zonelor industriale ce poate constitui de asemenea

un element cu impact negativ asupra st rii mediului. Un alt element ce a

Page 50: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

50

reie it în cadrul studiilor privind strategia de dezvoltare a ora uluiCraiova este acela legat de infrastructura rutier subdimensionat ,dispus haotic, dimensiune mic a tramei stradale i calitate proast a

turii asfaltice, precum i un grad sc zut de accesibilitate.Aceast zon îndepline te cu prec dere func ii administrative i

datorit faptului c ora ul Craiova nu are un centru de afaceri propriu –zis, acel CBD clasic. Este prezent în aceast zon aproape în totalitateadministra ia public local (prim ria, prefectura), institu iile de justi ie(tribunalul, judec toria, curtea de apel), principalele campusuriuniversitare (sediul central al Universit ii din Craiova, Agronomia),muzee, teatre, spa ii comerciale, precum i spa ii pentru întrecerilesportive, infrastructur sanitar sau hotelier (Fig. 23). Segmentul deafaceri este prezent în perimetrul centrului administrativ prin filialelecentrale ale b ncilor i prin sediile centrale ale unor companii ca cele dedistribu ie a energiei electrice CEZ sau cel al distribu iei de gazenaturale GDF.

Fig. 23 Centrul administrativ al ora ului (prelucrare dup imagini satelitareSPOT, 2009)

Zona periferiei este caracterizat de mix-ul de activit i urbane.Astfel în cadrul acestei zone avem zone industriale, reziden iale

Page 51: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

51

(preponderent P sau P+1), zone ocupate cu utilit ile tehnico – edilitare,zone verzi seminaturale, dar timid apar i zonele agricole ce capvalori din ce în ce mai mari ale suprafe elor.

Activitatea locuitorilor din acest perimetru este condi ionat deactivitatea ora ului, dar într-o bun m sur devine oarecum rural .Parcelele private ale imobilelor reziden iale se m resc, pe lângcultivarea zarzavaturilor pentru uz propriu, se dezvolt i produc iapentru comercializare, dar i chiar cea de mai mari propor ie a culturiicerealelor de exemplu (Fig. 24).

Fig.24 Utilizarea terenurilor în spa iul periferiei ora ului Craiova (prelucraredup imagini satelitare SPOT, 2009)

Suprafa a cu cea mai mare extindere, în cadrul acestei zone, esteocupat de terenurile agricole de medii i mari dimensiuni (Fig. 25). Aldoilea mod de utilizare a terenurilor este cel reprezentat de spa iileaferente a ez rilor suburbane, dar i al spa iilor reziden iale urbane aleora ului Craiova. Aceast zon face parte din spa iul intern al franjeidatorit mix-ului de activit i desf urate în acest perimetru (culturaplantelor, zootehnie, industrie etc.).

Page 52: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

52

Expansiunea urban reziden ial se face sim it cel mai pregnantîn acest areal. Aceasta poate fi atât pentru dezvoltare imobiliarreziden ial monospecializat sau neorganizat sau chiar neorganizatinsalubr . Antropizarea acestei zone se manifest i prin dezvoltarea despa ii comerciale, industriale i chiar pentru amenajarea de spa iirecrea ionale. F când parte din centura verde-galben a ora ului, acestspa iu este unul fragil în care convie uirea diverselor ecosistemeprezente se realizeaz de cele mai multe ori în defavoarea capitaluluinatural.

Capitalul natural este prezent prin câteva corpuri de p dure,paji ti seminaturale i lucii de ap . Acestea sunt puternic alterate deactivitatea uman din ultimii ani prin diversele sale manifest ri. Unexemplu al prezen ei antropice este cel dat de situarea în acest perimetrua depozitului ecologic de de euri, care, de i prev zut s func ioneze pe operioad de 40 ani, în primii ani de activitate a primit aviz negativ dinpartea inspectorilor de mediu i va trebui închis. Pe lâng acest depozitecologic, tot în spa iul zonei suburbane este situat i vechea ramp dede euri care este închis , dar totu i prezint probleme la nivel ambiental.

Fig. 25Modul de utilizare a terenului în zona suburban ora ului Craiova(prelucrare dup imagini satelitare SPOT, 2009)

Page 53: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

53

CAPITOLUL 5

EVALUAREA ST RII MEDIULUI ÎN FRANJA RUR -URBAN A CRAIOVEI

5.1. Starea mediului i gestionarea spa iului franjei rur –urbane

5.1.1 Starea mediului i gestionarea spa iului franjei rur – urbane

Impactul produs de unit ile de produc ie pot fi atât în formpunctual , atunci când avem o singur unitate, sau chiar difuz în cazulîn care o zon concentreaz o serie de unit i industriale ce pot formaadev rate platforme industriale. Pentru franja ora ului Craiova,platformele industriale sunt incluse teritoriului administrativ al ora ului,dar o serie de unit i de dimensiuni considerabile sunt situate înperimetrul franjei i au un impact semnificativ asupra calit ii mediului.

Impactul zonelor industriale este monitorizat de c tre organismelede mediu, atât locale cât i na ionale cu privire la sursele punctuale, prinprincipiul precen iei la surs (Tabelul nr. 1).Tabel nr. 1 Valoare emisiilor atmosferice pentru unit ile industriale mari din perimetrulfranjei rur – urbane (2009)Nr.crt.

Denumire IMA Adresa IMA Puteretermic

nominal(MWth)

dioxidde

sulfSO2(t)

oxizide

azotNOx

(t)

pulberi(t)

1 S.C. ComplexulEnergetic CRAIOVA

S.E. ISALNITA

com. I alni a, str.Mihai Viteazu

nr.101, jud. Dolj

1892 26327 6883 995

2 S.C. ComplexulEnergetic Craiova -S.E. Craiova nr. 1

Craiova, str.Bariera Vîlcii,

nr. 195, jud. Dolj

946 29849 5176 313

3 S.C. ComplexulEnergetic Craiova -S.E. Craiova nr. 2

Craiova, str.Bariera Vîlcii,

nr. 195, jud. Dolj

376 417 60 17

4 S.C. ComplexulEnergetic Craiova -S.E. Craiova nr. 3

Craiova, str.Bariera Vîlcii,

nr. 195, jud. Dolj

116 0 0 0

5 S.C. ComplexulEnergetic Craiova -S.E. Craiova nr. 4

Craiova, str.Bariera Vîlcii,

nr. 195, jud. Dolj

116 0 0 0

Sursa: ANPM

Page 54: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

54

Canalizarea fluxului auto, în principal pe câteva artere principalece se desf oar de la est la vest (calea Bucure ti – Calea Severinului),de la nord la sud (pe leg turile dintre Tg. Jiu – Bechet) a f cut caobiectivele planificatorilor re elei de drumuri s devin preluarea dintraficul rutier de pe aceste drumuri prin crearea unor centuri de ocolire aora ului (Fig. 26). O alternativ pentru deplasare ora ului pe direc ia est– vest a fost pentru o bun perioad de timp centura nordic , intern aora ului, Blvd. Decebal, care prelua o parte din traficul de tranzit (cuevidente probleme la nivelul p turii asfaltice, care necesita frecventeinterven ii de între inere i la nivelul polu rii fonice, dar i a particulelorPM 10 i PM 2,5), dar i a dispersiei traficului provenit de la platformaindustrial de SE i actuala fabric Ford. La ora actual , ora ul estestr tut de Coridorul 4 European – E 70, care face leg tura întrecapitala rii, Bucure ti spre est i Timi oara spre vest c tre vestulEuropei.

Fig. 26 Valorile de trafic rutier pe principalele artere ale ora ului Craiova(Avram et al., 2010)

Page 55: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

55

ez rile urbane, în num r de patru pentru franja rur – urban aora ului Craiova, prin îns i prezen a lor în acest spa iu au creat în timpdiverse blocaje ambientale i diverse disfunc ionalit i ale mediului. Spa iiputernic antropizate pierd contactul cu spa iul natural de lâng ele prinstoparea circuitelor naturale de materie i energie. Expansiunea urbanactual , pe lâng faptul c se face preponderent în detrimentul ariilornaturale, consum spa iu pe orizontal din apropierea polului urbanprincipal i în vecin tatea ire elei de transport.

În medie, fiecare cet ean european a produs o cantitate de 460 kgde de euri municipale în 1995. Aceast cantitate a crescut la 620 kg pepersoan în 2010, iar pân în 2020 se preconizeaz o nou cre tere pânla 680 kg pe persoan . În total, aceasta corespunde unei cre teri deaproape 50% în 25 de ani. Aceast cre tere continu preconizat avolumului de de euri se datoreaz , în principal, unei presupuse cre terisus inute a consumului final individual (adic o cre tere medie înUE 15 i UE 12, de 2% i, respectiv 4% pe an pân în 2020 (CE, 2010)i continu rii actualelor tendin elor privind modelele de consum.

Depozitarea permanenta a de eurilor (Fig. 27). În ceea ceprive te suprafa a natural deteriorat datorit depozitelor de de euri, înjude ul Dolj pentru depozitarea definitiv a de eurilor i reziduurilormenajere sunt amenajate urm toarele suprafe e de depozitare:

- municipiul Craiova – un depozit în suprafa total de49,38 ha

- ora ul Filia i – depozit de 3 ha- ora ul Segarcea – 3 depozite în suprafa de 2 ha- pentru celelalte a ez ri rurale în suprafa a de cca.16 ha

Dispunerea depozitelor de de euri este concentrat în jurullocalit ilor urbane din jude ul Dolj, iar m rimea acestora estesupradimensionat (de exemplu depozitul de de euri Craiova esteproiectat pentru a satisface colectarea de eurilor de la un num r de420.000 locuitori), în totalitate nerespectând condi iile impuse delegisla ia european privind depozitele ecologice de de euri. Depozitulecologic Craiova a fost construit printr-o investi ie de 30.000.000 europentru a fi conform cu criteriile depozitelor ecologice, dar acestea nusunt respectate i va fi închis pân în anul 2012, de i fusese proiectatpentru o durata de via de 40 ani.

Page 56: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

56

Fig. 27 Managementul integrat al de eurilor (prelucrare dup Boer, 2005)

În ceea ce prive te localizarea, în afar de condi iile men ionatemai sus, trebuie men ionat i distan a minim de 200 m, care trebuie sse interpun pân la intele ca a ez ri umane (Fig. 28), stabilite de c treOMS (Organiza ia Mondial de S tate) sau 300 m în cazul climatuluitemperat, respectiv 500 m în cazul climatului subtropical, distan erecomandat de c tre IIS (Institutul de Inginerie Sanitar al Politehnicii –Milano). Aceasta regul este de asemenea înc lcat de depozitul dinCraiova, deoarece în apropierea acestuia se afla localit ile suburbane,precum i cartiere m rgina e ale ora ului în sine.

Page 57: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

57

Fig. 28 Localizarea depozitului ecologic de de euri

5.1.2 Calitatea mediului

Modelele de urbanizare difuz i dezvoltarea reziden ial dinperimetrul franjei rur – urbane au avut ca efect diminuarea terenurilorutilizate în scop agricol. Astfel, c procesul de urbanizare a franjei tinde sdevin o condi ie permanent a zonei i nu o etap de trecere itransformare a acestui areal. În acela i timp activit ile agricole desf urateîn acest perimetru tind s capete un specific al franjei, deta ându-se deactivit ile practicate în areale cu un grad ridicat de ruralitate. Regulamentulcomunitar ce trateaz dezvoltarea rural (CE 1698/2005) percepe noiletendin e ale franjei rur – urbane, ca o tr tur a teritoriilor aflate în zonelede tranzi ie rural – urban, atribuindu-le autonomie în stabilirea politicilor dedezvoltare pentru orizontul 2013 sau 2020. Într-un studiu realizat de OSCE(1997) au fost eviden iate caracteristicile principale atribuite activit iloragricole din franja rur – urban :- prezen a presiunii exogene asupra sectorului agricol în utilizarea

terenului i al resurselor;

Page 58: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

58

- condi ii specifice de produc ie i comercializare a bunurilor iserviciilor influen ate de proximitatea pie ei de desfacere sau aconsumatorilor finali;

- externalit ile produse de utilizarea intensiv a terenurilor (poluarecu diverse tipuri de îngr minte, distrugerea liniilor agroforestiereetc.) ;

- cadrul legislativ urban ce poate s limiteze activit ile agricole,- marginalizarea sistemului agricol în acceptarea social a indivizilor

în cadrul sistemului economic, politic sau institu ional.În ceea ce prive te dioxidului de sulf (SO2), reglementarea este

dat de ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002, care prevede pragul de alertla 500 ug/m3 ce trebuie determinat în timp de 3 ore consecutive, înpuncte reprezentative pentru calitatea aerului din mediul urban sau lanivel de a ezare sau pe o suprafa / grid de cel pu in 100 km2. Valorilelimit stipulate de acest ordin fac referire pe de o parte la protec ia

ii umane cu dou valori: valoare limit zilnic de 125 ug/m3 ivaloare limit maxim orar de 350 ug/m3 i limit privind protec iaecosistemelor (valori considerate la nivelul unui an calendaristic sau lanivelul anotimpului invernal 1 octombrie - 31 martie) de 20 ug/m3.Modelarea spa ial (Fig. 29) prezint valorile cele mai ridicate în parteade nord, nord – vest a polului urban principal, iar cele mai sc zute valoriîn partea estic a franjei rur – urbane datorit volumului de trafic redusi a suprafe elor extinse înc într-un stadiu natural.

Reglementarea pentru oxizi de azot (NO / NO2) este dat la nivelulrii noastre de acela i ordin nr. 592 din 25 iunie 2002, care prevede

pragul de alert la 400 ug/m3, m surat în 3 ore consecutive pentru un gridde 100 Km2 sau la nivelul unei aglomer ri umane etc. Valorile limitpentru acest parametru sunt considerate: 200 ug/m3 NO2, valoare limitorar prev zut în raport cu s tatea uman ; 40 ug/m3 NO2, valoarelimit anual pentru protec ia s ii umane; 30 ug/m3 NOx, valoarelimit în ceea ce prive te protec ia vegeta iei. Dioxidul de azot încombina ie cu particule din aer poate forma un strat brun-ro cat. Înprezenta luminii solare, oxizii de azot pot reac iona i cu hidrocarburileformând oxidan i fotochimici. Oxizii de azot sunt responsabili pentruploile acide care afecteaz atât suprafa a terestr cât i ecosistemulacvatic. Cele mai importante areale cu concentra ii mari ale dioxidului deazot se reg sesc în polul urban principal (Fig. 30) i c tre sud, iar cele maimici valori în partea de est spre imnic sau Mischi.

Page 59: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

59

Fig. 29 Distribu ia spa ial a concentra iei de dioxid de sulf (modelare dupdate AJPM, 2009)

Valoarea limit stipulat în ordinul nr. 592 din 25 iunie 2002pentru monoxidul de carbon (CO) este 10 ug/m3 în ceea ce prive teprotec ia s ii umane. Metoda de referin pentru m surareamonoxidului de carbon este metoda spectrometric în infraro unedispersiv (NDIR): ISO 4224.

Concentra ia mare de ozon la nivelul solului provoac iritareatraiectului respirator i iritarea ochilor. Astfel, ozonul produce la nivelulmucoaselor fenomene de irita ie, inflama ie, ceea ce poate duce la

Page 60: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

60

agravarea un afec iuni preexistente, cum ar fi astmul bronhic, sinuzite,conjunctivite, cefalee, dificultate în respira ie. Este responsabil de dauneproduse vegeta iei prin atrofierea unor specii de arbori din zoneleurbane. Valorile ridicate pentru concentr ia de ozon se afl în perimetrulurban al ora ului Craiova (Fig. 31), iar cele mai reduse valori la nivelulfranjei sunt localizate spre est pe teritoriul comunelor Gherce ti, Piele tiprecum si într-o mic zon în partea de nord a ora ului.

Fig. 30 Distribu ia spa ial a concentra iei de dioxid de azot (modelare dupdate AJPM, 2009)

Page 61: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

61

Fig. 31 Distribu ia spa ial a concentra iei de ozon(modelare dup date AJPM, 2009)

Pulberile în suspensie reprezint un amestec complex departicule foarte mici i pic turi de lichid. Regimul de monitorizare, lanivelul legisla iei române ti, este cuprins în ordinul nr. 592 din 25 iunie2002, prin care PM10 are valori limit zilnic de 50 ug/m3 PM10 ivaloare limit anual 20 ug/m3 PM10. Metoda de referin pentruprelevarea i m surarea PM10 este cea descrisa in EN 12341 „Calitateaaerului - procedura de testare pe teren pentru a demonstra echivalen a dereferin a metodelor de prelevare a frac iunii PM10 din pulberile în

Page 62: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

62

suspensie”. Principiul de m surare se bazeaz pe colectarea pe filtre afrac iunii PM10 (Fig. 32) a pulberilor în suspensie i determinarea maseiacestora cu ajutorul metodei gravimetrice. Sursa antropic estereprezentat de activitatea industrial , sistemul de înc lzire a popula iei,centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cupulberi produs de pneurile ma inilor, atât la oprirea acestora cât idatorit arderilor incomplete.

Fig. 32 Distribu ia spa ial a concentra iei PM10(modelare dup date AJPM, 2009)

Page 63: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

63

Apa freatic este condi ionat de prezen a luncii i a teraseleJiului. Aceast unitate reprezint structura hidrogeologic cea maiimportant din punct de vedere al r spândirii depozitelor freatice i alresurselor de ap . Lungimea pe care se dezvolt aceast unitate în cadrulcâmpiei este considerabil , iar l imea medie de cca. 5 km, având un roldeosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de apefreatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare.

Stratele freatice sunt interceptate la adâncimi diferite, în func iede nivelul de teras . În zonele teraselor veche, înalt i superioar ,stratele acvifere se întâlnesc frecvent sub adâncimea 10-15 m. În zoneleterasei joase i luncii propriu-zise, stratul freatic a fost interceptat înmajoritatea cazurilor între 5-20 m adâncime. Grosimea depozitelorpermeabile ale orizontului freatic variaz în limite cuprinse între 3-8 m.Grosimile cele mai mari s-au întâlnit în zonele din bazinul inferior alJiului. În zonele de teras , grosimile sunt mai mici, rar dep ind 10 m.În aprecierea calit ii apelor freatice s-a mai inut cont i de o serie decomponen i care prin con inutul lor ridicat, peste limitele de potabilitateadmise de Legea apei potabile nr. 458/2002, depreciaz calitatea apei.

Poluarea solului în urma activit ii industriale poate fi produs deOMV PETROM S.A. Combinatul DOLJCHIM Craiova, FORDRomânia S.A. i S.C. ELECTROPUTERE S.A. În anul 2009, s-aînregistrat o poluare semnificativ cu mercur 4,6 mg/kg s.u. la o probrecoltat la o adâncime de 5 cm în zona instala iei Acetaldehid . Înprezent, instala ia Acetaldehid este dezafectat , executându-se ilucr rile de decontaminare a solului cu con inut de mercur. Din raportulde încercare nr. 1306/AI, din 15.12.2009, emis de Institutul National deCercetare – dezvoltare pentru Ecologie Industrial , con inutul de mercurîn sol se încadreaz în limitele cuprinse în Ordinul nr. 756/1997.

La nivelul franjei rur – urbane a ora ului Craiova, principalipoluatori ai solului (Tabelul nr. 2) sunt agen ii comerciali, platformeleindustrialede mari i mici dimensiuni, dar i depozitul de de euriMofleni 1, iar de dat mai recent chiar depozitul ecologic Mofleni 2.

Page 64: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

64

Tabel nr. 2 Principali poluatori punctuali ai solului din perimetrul franjeiNr.crt.

Societatea Localizaresit

contaminat

Naturapoluan ilo

r

Vârstapolu rii

Supr.contamina

(m2)

Observa ii

1 Petrom S.A. -Membru OMV

Group

Gherce ti produsepetroliere

1997 17050 Contaminare observatdar nedovedit analitic

2 Petrom S.A. -Membru OMV

Group

com.Br de ti

produsepetroliere

1990 71492 Contaminare observatdar nedovedit analitic

3 Petrom S.A.CombinatDoljChim

DE 70, km7, Craiova,

207340,jude tul

Dolj

apefosfoamoni

acale

1961 65 000 Contaminare observatdar nedovedit analitic

4 S.C.Electroputere

S.A.

CaleaBucure ti

nr. 80,

metalegrele,

produsepetroliere

1989 120 Contaminare observatdar nedovedit analitic

5 S.C. ComplexEnergetic

Craiova S.A.Sucursala

ElectrocentraleCraiova II

str. BarieraVâlcii, nr.

195,Craiova

zgur icenu

2004 1200000 Contaminare observatdar nedovedit analitic

6 Ford RomaniaS.A.

Str.CARACAL

nr. 119.

metalegrele,

produsepetroliere,

azbest,dizolvan i

1976 1090000 Contaminare observatdar nedovedit analitic

7 DepozitNeecologic

Mofleni (Primaria

MunicipiuluiCraiova)

Mofleni metalegrele,

compu ianorganici

1975 334200 Contaminare observatdar nedovedit analitic

Sursa: ANPM

Page 65: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

65

5.1.3. Utilizarea indicatorilor de mediu prin modelarea lorspa ial în perimetrul franjei rur – urbane a ora ului Craiova

Provocarea pentru oamenii de tiin , ce lucreaz la niveluldimensiunii ecosistemice i corologice, a fost dezvoltarea paradigmelori metodologiei la nivel de ecologia peisajelor, datorit dificult ii de

stabilire a raportului dintre elementele care constituie i alc tuiescspa iul geografic i ecosistem (Farina, 2007).

Analiza poate astfel, s fie dezvoltat utilizând diverse sc rispa iale i temporale, în func ie de paradigmele adoptate de la nivelululunui ecofield, al unei specii sau a unui individ pân la analiza întreguluimozaic ambiental. Dac se porne te de la nivelul indivizilor, atuncifunc iile corologice ce sunt considerate prioritare sunt cele aleecofieldului, analiza patch-urilor constând în analiza caracteristicilorformale, generalizarea mergând pân la nivelul întregului mozaicambiental. Ierarhia ambiental a peisajelor este dictat de dimensiune,astfel (Farina, 2007):

Organism – Patch – Mozaic - Peisaj,iar metrica utilizat pentru a descrie în mod cantitativ i calitativcaracteristicile path-urilor ce compun un mozaic ambiental sunt:

- forma/ dimensiunea- fragmentarea- dispozi ia spa ial- diversitatea morfologic- diversitatea tipologic .

În aceast optic indicele de arealitate (Fig. 33) aratraportul dintre suprafa a administrativ a localit ilor din perimetrulfranjei ora ului Craiova i dimensiunea demografic . Variabil adensit ii demografice, acest indicator prezint faptul c la nivelulfranjei se înregistreaz valori mai mari în partea de sud a poluluiurban principal i pe latura estic a teritoriului analizat datoritnum rului mare de locuitori ce exercit o presiune mai ridicatasupra mediului. Valorile mai sc zute se întâlnesc în comunele cusuprafe e mari administrative ca Leu, Meline ti, dar i pe parteadreapt a râului Jiu datorit num rului mai mic de locuitori.

Page 66: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

66

Fig. 33 Indicele de arealitate (Sha/Loc, prelucrare dup date INS, 2009)

Fiind un areal în care func iile rurale se împletesc cu celeurbane, indicii ce iau în considera ie suprafe ele agricole,dimensiunea demografic i aspectele distribu iei vegeta iei naturaleau o semnifica ie primordial . Astfel c prin indicele densit iifiziologice (Fig. 34), care exprim raportul dintre num rul delocuitori i supraf a cultivat la nivel administrativ, surprindemdependen a locuitorilor de agricultur dac am reu i s producemalimentele consumate la nivelul franjei. Modelarea spa ial avalorilor acestui indice a permis observarea, cum era de a teptat, a

Page 67: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

67

faptul c în perimetrul polului urban principal sunt valorile cele maimari, gradientul diminuându-se concentric c tre franja extern , undeprin culoarea galben reiese o ipotetic centur galben situatdincolo de franja intern a ora ului, care se pare este deja puternicantropizat . Dintre polii urbani secundari, datorit func iilor pe careace tia le îndeplinesc în cadrul sistemului de a ez ri, ora ul Bal arevalori apropiate de cele ale polului urban principal, urmând Filia ul,iar cu valorile cele mai sc zute, prin prisma faptului c are un graddestul de accentuat de ruralizare, se remarc Segarcea.

Fig. 34 Densitate fiziologic (loc/ha, prelucrare dup date INS, 2009)

Page 68: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

68

Densitatea agricol (Fig. 35) calculat ca raportul între popula iaactiv ocupat în sectorul primar i suprafa a cultivat , exprim în cazulfranjei ora ului Craiova gradul în care agricultura practicat este de tipulintensiv sau de subzisten . A reie it, comparând valorile indicelui cudatele de la registrul comer ului faptul c doar un num r redus depersoane sunt remunerate pentru activitatea în domeniul primar, iar încomunele periferice franjei aproape lipsesc.

Fig. 35 Densitate agricol (Pag/Scult, prelucrare dup date INS, 2009)

Page 69: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

69

Densitatea pur (Fig. 36) ce exprim raportul dintre num rultotal al locuitorilor i teritoriul ce asigur între inerea efectivdemonstreaz faptul c valorile cele mai ridicate se reg sesc pe latura deest a franjei i în apropierea polului urban principal. Polul secundarFilia i, datorit unei suprafe e administrative mai mari, precum ilocalit ile de pe partea dreapt a Jiului înregistreaz valori mai sc zute.Utilizarea acestui indice se dovede te extrem de eficient prin opticareducerii costurilor alimentelor i reducerea impactului global asupramediului, ce trebuie avut în vedere o dat introdus managementulintegrat al zonei metropolitane.

Fig. 36 Densitate pur (Loc/ Sagr, prelucrare dup date INS, 2009)

Page 70: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

70

În func ie de modul de utilizare a terenurilor, dotarea tehnico-edilitar , gradul de ocupare a for ei de munc în sectorul primar poate ficalculat coeficientul de ruralitate (Fig. 37), ce exprim gradul de p trundereal modului de via urban în cadrul a ez rilor rurale, dar i gradul deruralizare a polilor urbani secundari (P troescu & Niculae, 2010). Pentrufranja ora ului Craiova valorile ridicate de ruralitate ale a ez rilor este situatla sud de polul urban principal Ghindeni, Co oveni, Malu Mare, dar i pelatura estic în comunele Rob ne ti, Piele ti, Gherce ti, Mischi, imniculde Sus. Din cadrul polilor urbani secundari, ora ul Segarcea înregistreazcea mai mare valoare a gradului de ruralitate.

Fig. 37 Coeficientul de ruralitate (prelucrare dup date INS, 2009)

Page 71: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

71

Coeficientul de biopermeabilitate (Fig. 38) este un indice ceexprim raportul procentual, la nivel administrativ, dintre suprafa atotal i suprafa a biopermeabil , adic acele terenuri ce nu au suportatinterven ia de urbanizare sau de utilizare intensiv în sistemul productival solului (Graci et. al., 2008). Algoritmul de calcul fiind urm torul:

C biop = S biop/ Stot

Unde:S biop = totalul suprafe ei biopermeabile la nivel administrativ

Stot = suprafa a total administrativ a localit ii

Pentru calcularea acestui coeficient, suprafe ele au fost calculateîn sistem GIS, de pe modelul de utilizare a terenului realizat în baza

ilor satelitare SPOT, iar suprafa a total a fost extras din datelestatistice. Modelarea spa ial a coeficientului a pus în eviden faptul csuprafe ele cele mai mari care înc prezint propriet i biopermeabilesunt situate la sud de polul urban principal i pe latura estic a franjei,oarecum suprapunându-se cu arealul reie it din modelarea pentrucoeficientul de ruralitate. Sunt în schimb i nuan ri ale limitelor, unexemplu ar fi comuna Teasc, care are un grad accentuat de ruralitate, dardatorit prezen ei pe suprafe e extinse a serelor un coeficient albiopermeabilit ii comparabil cu al ora ului Filia i.

Indicele de naturalitate (Fig. 39), calculat ca raportul dintresuprafa a forestier i suprafa a total , la nivel administrativ i exprimatîn procente (P troescu,1988). Modelarea acestui indicator ce exprimgradul de antropizare al mediului la nivelul administrativ al localit ilorce compun franja rur – urban , cladific teritoriile franjei în mediu totaldezechilibrat la nivelul polului urban principal, mediu moderatdezechilibrat în partea de est a franjei i în cadrul administrativ alora ului Segarcea, iar mediu aflat la limita echilibrului ecologic încomunele Bucov , Br de ti, Meline ti.

Page 72: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

72

Fig. 38 Coeficientul de biopermeabilitate(%, prelucrare dup date INS, 2009)

Page 73: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

73

Fig. 39 Indicele de naturalitate (%, prelucrare dup date INS, 2009)

Indicele de transformare a mediului (Fig. 40), exprim raportuldintre suprafa a natural (p dure i paji te) i suprafa a construit lanivel administrativ (Ioja et. al., 2006; Apostol, 2004). În cazul franjeinrur – urbane a ora ului Craiova valorile alarmante cu mediu totaldezechilibrat se g sesc în perimetrul administrativ al polilor urbani,mediu puternic i moderat dezechilibrat în comunele aflate pe artereleprincipale de transport, iar mediu la limita ecologic în comuneleCalop r, Bucov , Goie ti i Meline ti datorit suprafe elor mari ocupatede p dure i paji ti.

Page 74: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

74

Fig. 40 Indicele de tranformare a mediului(%, prelucrare dup date INS, 2009)

Indicele agroforestier sau al densit ii agroforestiere (Fig. 41)prezint raportul dintre lungimea liniilor agroforestiere i suprafa atotal agricol (Graci et. al., 2008). Acest coeficient poate fi calculatutilizând formula:

Iagrf = Lagrf/ SagrUnde: Lagrf = lungimea liniilor agroforestiere

Sagr = suprafa a agricol

Page 75: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

75

Modelarea spa ial a acestui indice scos în eviden faptul cmajoritatea localit ilor din perimetrul franjei sunt deficitare în prezen adensit ii liniilor agroforestiere, valori pozitive înregistr ndu-se doar încadrul comunelor imnicu de Sus, Goie ti, Meline ti i par ial a poluluiurban secundar Segarcea.

Fig. 41 Indicele agroforestier (m/ha, prelucrare dup date INS, 2009)

Cu prec dere, în peisajul agricol de câmpie, cu cât valoareaacestui indice ar fi mai mare, cu atât efectele pozitive din punct devedere al mediului prin beneficiile pe care le comport ar fi mai mari

Page 76: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

76

(Franco, 2000): delimitarea propriet ilor private, reduce inciden avânturilor asupra culturilor agricole, permite percolarea apei, sprijinbiodiversitatea rural , structureaz peisajul, poate s produc fructe,creaz habitat pentru p ri, reduce concentra ia de poluan i la nivelatmosferic, al substratului edafic dar i al acviferelor.

Coeficientul de fragmentare a marginilor (Fig. 42) m soarraportul dintre lungimea marginilor i suprafa a corpurilor de p dure(Krummel et. al., 1987).

Fig. 42 Coeficientul de fragmentare a marginilor (m/m2)

Page 77: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

77

Acest indicator poate furniza o prognoz pentru fragmentarea igradul de restrângere a suprafe ei forestiere pe principul inelelorsenzitive i complacente utilizate în dendrocronologie. Adic copacii depe marginea p durii suport o presiunea mai ridicat a factorilor demediu, antropici ce le poate gr bi deteriorarea, rezultând faptul c dacavem o lungime mare raportat la suprafa a corpului de p dure atunciaceea este în pericol de fragmentare ridicat i de restrângere asuprafe ei totale.

Modelarea spa ial a acestui indicator a scos în eviden c , de icorpuri mari de p dure cum sunt cele din perimetrul administrativ alcomunelor Calop r, Meline ti i al polului urban secundar Filia i, au ungrad ridicat de fragmentare i la o intensificare a presiunii umane acestea arputea s î i restrâng repede suprafe ele. În aceea i situa ie se pot g si i

durile din perimetrul comunelor Bratovoie ti, Bucov i Br de ti. Dinaplicarea acestui indicator a reie it faptul c p durile cu o suprafa maimic , din perimetrul franjei, au o form mai compact i în teorie au ungrad mai pozitiv de rezisten în fa a factorilor naturali care determinfragmentarea (vânt, precipita ii, temperaturi extreme etc.)

Page 78: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

78

CAPITOLUL 6

POLITICI I STRATEGII ÎN MANAGEMENTULINTEGRAT AL MEDIULUI PENTRU FRANJA RUR –

URBAN A ORA ULUI CRAIOVA

6.1. Strategiile i politicile de dezvoltare i administraredurabil a franjei rur –urbane

Conceptul de managementul utiliz rii terenului poate fi definit caun proces de gospod rire a folosin elor de teren i a dezvolt riiresurselor de teren în mod durabil. Dat fiind faptul c resursele de terensunt folosite pentru o varietate de scopuri, care interac ioneaz si potconcura între ele, toate folosin ele de teren ar trebui s fie planificate igestionate în mod integrat. Managementul terenului este strâns legat deplanificarea folosin elor de teren i de planificarea fizic . Poate cuprindei activitatea de asamblare a terenului (achizi ia de teren de c tre

autorit ile publice pentru a facilita folosin ele viitoare de teren, cum arfi protec ia zonelor naturale sau dezvoltarea terenului în scopurispecifice, cum ar fi reziden ialul sau infrastructur ).

6.2. Mecanismele cadrului legislativ ambiental aplicabil lanivelul zonei metropolitane

Prin semnarea tratatului de aderare la spa iul comunitar aranoastr se oblig s introduc în cadrul legislativ na ional, hot rârilestabilite ca directive europene. Criteriile principale care patroneazcadrul legislativ actual, nu numai cel ambiental sunt:

1. Specializarea legislativ , prin care se în elege faptul cnormativele speciale au caracter de derogare de la regulilegenerale, chiar între norme legislative stipulate în acela i act;

2. Cronologia actelor legislative, în sensul c normativele emise dedat posterioar au caracter de abrogare a actelor precedente;

3. Ierarhia legislativ prin care o normativ superioar prevaleazcelei inferioare;

4. Competen a legislativ atribuie puteri legislative doar mediiloravizate în diferitele probleme de competen profesional .

Page 79: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

79

La nivel conceptual au fost adoptate urm toarele documente carecon in principiile de dezvoltare spa ial , la nivel european:

- linii directoare pentru o politic de dezvoltare spa ial a UniuniiEuropene i a rilor candidate, adoptat la Conferin a informal amini trilor responsabili cu amenajarea teritoriului Uniunii Europene –„Schema de Dezvoltare a Spa iului Comunitar” (ESDP) – Posdam, 10-11 mai 1999;

- Dezvoltare spa ial european , adoptat la Conferin a europeana mini trilor responsabili cu amenajarea teritoriului – CEMAT, Hanovra2000, cu titlul „Principii directoare pentru Dezvoltarea TeritorialDurabil a Continentului European”;

- Strategia Lisabona/ Goteborg, adoptat în anul 2004, având cascop convergen a strategiilor rilor din Uniunea European în vedereacre terii coeziunii la scara UE prin ac iuni interconectate i muta iistructurale în cinci domenii importante: societatea cunoa terii, pia aintern , climatul afacerilor, pia a muncii i mediul.

Coordonarea în func ie de criteriul ierarhic de la nivel na ional lacel regional i local se realizeaz în ordinea enumerat mai jos:

- Strategia Na ionala de Dezvoltare Durabil a României – Orizonturi2013 – 2020- 2030;

- Cadrul Strategic Na ional de Referin (CSNR) 2007-2013;- Conceptul Na ional de Dezvoltare Spa ial – România 2025;- Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorial 2030 (CSDT

România 2030);- Planul de Amenajare a Teritoriului Na ional – PATN;- Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-

2013(PDR);- Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – PATZ;- Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean – PATJ.

Astfel, în concordan cu diversele documente comunitare,na ionale, regionale i locale, prin liniile directoare conceptele ipoliticile, în func ie de analizele locale, se transform în ac iuni la nivellocal. Dar în cazul franjei ora ului Craiova nu exist înc o personalitatejuridic , a zonei metropolitane. Aceast entitate ar putea într-un viitorapropiat s pun în practic politica teritorial la nivel integrat pol urbanprincipal, franja rur – urban , poli urbani secundari, prin cedarea uneicote din bugetul local c tre bugetul zonei metropolitane, ce ar puteaastfel accesa fonduri europene de dezvoltare regional integrat .

Page 80: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

80

Administrarea integrat a zonei metropolitane este singura solu ieviabil pentru frânarea necontrolat i de multe ori ira ional aexpansiunii urbane la nivelul franjei i evaluarea pragului desustenabilitate în balan a activit ilor antropice ce trebuie s asigurecalitatea locuirii i conservarea st rii de s tate a mediului pentru a ficapabil s creeze condi ii de sanogenez .

6.3. Driverii economici i proiec ia lor asupra franjei rur –urbane

În ceea ce prive te natura evenimentelor cu inciden asupravalorii, a caracterului competitiv al firmelor ce func ioneaz înperimetrul franjei rur – urbane, se disting dou ample tipologii (Pogutz& Tencati, 2007):

- Evenimentele naturale, situate dincolo de capacitatea de controla oamenilor, cum sunt fenomenele meteorologiceextreme, cutremurele, etc.;

- Evenimentele cauzate de interven ia uman , ce au impactnegativ asupra activelor sau pasivelor institu iei.

Prin prisma evenimentelor ce au o oarecare inciden firmele, cei desf oar activitatea în perimetrul franjei ora ului Craiova trebuie s

priveasc protec ia firmei din perspectiva resurselor privite ca (Pogutz& Tencati, 2007):

- resursele materiale, ca instala ii, cl diri, obiectele de valoare;- patrimoniul imaterial, aici reg sindu-se imaginea firmei,

brevetele, cuno tin ele i informa iile;- resursele umane, ca for de munc ce trebuie v zut ca resurse

productive într-o optic etico – moral ce are nevoie deprotec ie;

- resursele naturale, de natur geosistemic , pe care firma leutilizeaz în procesul de produc ie i asupra c rora prindiverse emisii are un anumit impact.

Protec ia firmei în sine permite, prin adoptarea criteriilor desustenabilitate, realizarea sau contribuirea la îndeplinirea obiectivelorprivate, din sfera personal a indivizilor (stakeholders), a firmei caentitate economic ce func ioneaz în baza unui profit, dar i a mediului.Aceast protec ie poate fi detaliat pe mai multe paliere: din punct devedere strategic, cu inciden asupra normelor de baz ale firmei;

Page 81: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

81

politic, prin redactarea principalelor modalit i prin care firma î ipropune protejarea principalelor activit i; iar operativ, prin dispunereaplanurilor de ac iune pentru realizarea obiectivelor propuse.

În cadrul tematicii de protec ie stabilit la nivelul firmelor, un rolsemnificativ îl au i politicile ce privesc s tatea, securitatea i mediul(health, safety and environment, HSE). Prin prisma protec iei asupramediului i a resurselor umane, acest ultim aspect al protec iei firmelor,are o semnifica ie aparte la contribu ia pe care activitatea economicpoate s continue s se dezvolte f a dep i capacitatea desustenabilitate. Interesul firmelor în a adopta o astfel de politic deprotec ie în care s fie stipulate aspectele legate de HSE, privescaspectele ce determin o cre tere a valorii firmei de la nivelmicroeconomic pân la cel global:

- se dezvolt rela ii comerciale cu subiec i ce împ rt esc acelea ipolitici de sustenabilitate;

- se îmbun te bilan ul anual, prin reducerea evenimentelorneprev zute;

- se îmbun esc rela iile sociale, atât interne ale firmei cât iexterne cu locuitorii franjei sau al zonei/ regiunii îngeneral;

- adoptarea politicilor de sustenabilitate comport o mai maretransparen a activit ii firmei, ce comport oîmbun ire a rela iilor cu institu iile publice, bancareetc.;

- reducerea disensiunilor sociale interne, reduce riscul dedivulgare a tehnologiilor produse de c tredepartamentele de cercetare i dezvoltare;

- protec ia resursei umane, prin reducerea num rului de zile încare muncitorii lipseau din cauza incidentelor demunc sau a bolilor profesionale;

- reducerea blocajelor de aspect logistic ce limiteaz fluxurile demateriale sau produc ia în sine.

Declan area deterior rii mediului in interiorul urban declan eazo reac ie în lan ce conduce la consumul de suprafe e naturale tot maiextinse, m rind distan a ce trebuie parcurs c tre locul de munc ,colectarea de eurilor, c tre institu iile publice, deci un consum m rit decarburant, prin arderea sa eliberarea în atmosfer a gazelor cu puterealterant . Migrarea limitei urbane implic de la sine i o migrare a

Page 82: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

82

problemelor de mediu din interiorul urban spre areale din ce in ce maimari, producând un dezechilibru puternic în aria urban i periurban .Dar nu numai probleme legate de mediu se resimt pe o suprafa maiextins , ci i chiar m rirea chiriei în arealele noi dezvoltate, iar limitaurban migreaz în zona intersec iei dintre valoarea chiriei i a renteiagricole la valori mult mai ridicate (Fig. 43).

-

Fig. 43 Aplicarea formulei lui Alonso în determinarea optimului extinderiiurbane (prelucrare dup Turner, 2003)

Analiza economic este utilizat i la determinarea extinderiicentrelor comerciale, lucru extrem de pozitiv, deoarece se evitconsumul exagerat de sol, dar i din prisma localiz rii acestor centre înfunc ie de atrac ia demografic i de veniturile realizate. Utilizând imateriale eco-compatibile i prin analiza descris anterior corespundeîntru totul principiilor dezvolt rii durabile, dar nu de multe ori hot râreade a deschide un centru comercial i m rimea acestuia este analizatprin prisma acestor metode. Astfel, din analiza costurilor pentruîntre inerea magazinului în func ie de m rimea acestuia, valoareavânz rilor i disponibilul economic valabil în regiune, se poatedetermina momentul unde se maximizeaz profiturile cu valorile celemai reduse ale costurilor (Fig. 44).

Page 83: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

83

Fig. 44 Dezvoltarea optima a hypermarketurilor (Sursa: Kinsley, 1984)

Analiza economic este totu i vital la ora actual , chiar imaximizarea profitului nu este un aspect neap rat negativ atâta timp câtnu d uneaz sociogeosferei (geosfera i sociosfera), dar ac ionând local,chiar i respectând principiile introduse de GPP, se pot lua decizii cecumulate, duc în continuare la degradarea general a mediului natural,chiar dac într-o propor ie mai mic decât înainte.

CONCLUZII

Franja rur – urban este considerat din multe puncte de vedere cafiind ultima frontier a planific rii teritoriale, prin prisma caracteruluiambivalent, ca zon de tranzi ie între urban i rural. Aceastcaracteristic a transformat aceast zon într-una lipsit de aportulpoliticilor i strategiilor de dezvoltare. Un argument în plus pentru carefranja trebuie privit ca parte integrant la nivelul sistemelor de a ez rieste faptul c nu este numai un mozaic al diferitelor tipuri de utilizare aterenurilor, prin natura diversific rii urban-rural, ci este un peisaj aparte,cu func ii i atribute specifice. În cazul majorit ii zonelor metropolitaneeuropene occidentale, franja rur – urban este situat la distan econsiderabile de CBD-ul polului urban principal, ceea ce comport oserie de efecte negative asupra mediului i a calit ii locuirii. Prins încde la începutul ca zon distinct la nivelul sistemului de a ez ri din

Page 84: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

84

zonele metropolitane în curs de conturare, cum este i cazul ora uluiCraiova, poate s beneficieze de o politic teritorial coerent prinoptica dezvolt rii sustenabile la nivelul integrat al polilor urbaniprincipali – franja rur-urban – poli urbani secundari.

Perimetrul franjei rur – urbane a ora ului Craiova este puternicinfluen at de aspectele economice, sociale i de mediu impuse de polulurban principal. Este situat într-o bun m sur în cadrul umbrei urbane,ducându-ne cu ideea la spa iul periurban, dar cu puternice influen einduse de procesele i presiunea urban . Trebuie îns considerat cfranja este o entitate distinct ce suport expansiunea urban , faptdovedit prin densitatea mic a zonelor urbanizate din perimetrul s u.Expansiunea urban se realizeaz de cele mai multe ori prin una dintrecele trei forme descrise în Capitolul 1: dezvoltare urbanmonospecializat , dezvoltare urban periferic i dezvoltare urbanliniar . În modelele de dezvoltare urban o dat dezvoltat o noufranj , aceast este consumat de cre terea urban succesiv , ceea cecomport m rirea distan elor de parcurs, reducerea suprafe elor naturalei reducerea capacit ii de a asigura alimentele necesare consumului

local, ce conduce la migrarea limitei externe. Astfel, peisajul franjei rur– urbane este dinamic, chiar dac r mâne pe acee i suprafa , trebuind

fac fa presiunii antropice, ca zon de tranzi ie între tendin a dedezvoltare urban i dorin a de protec ie environmental .

Luând în considera ie piramida nevoilor umane a lui Maslowputem g si i principalele motiva ii pentru oicumenizarea spa iuluinatural. La baza acesteia se afl satisfacerea nevoilor personale, nevoiade siguran . Pentru satisfacerea acestor nevoi, la nivel individual, cât icolectiv, la nivel de urbe, ora ul transform mediul ambiant. Chiar inevoia de apartenen poate explica dezvoltarea urban periferic – estevorba de dorin a de a apar ine unui întreg ordonat (ora ului) i nu de a fieticheta i ca locuitori a suburbiilor, ceea ce în cazul rii noastre arevalen e discriminatorii. Nevoia de respect, autorespect i autorealizarese reflect în extinderea urban policentric , unde apartenen a la un grupsocial ce î i permite s de ii o a doua cas în spa iul franjei i care s fieintegrat grupului mediu înalt din punct de vedere al veniturilor,satisface i aceste dou ultime nevoi umane.

Modelul Montreal i al zonei sale metropolitane presupune un polurban principal de care administrativ apar in o serie de localit isuburbane i o serie de poli urbani secundari ce au diferite tipuri de

Page 85: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

85

conexiuni cu polul urban principal. Franja rur – urban se extinde de lalimita suprafe ei construite a polului urban principal, incluzândlocalit ile suburbane, pân la contactul cu franja rur – urban a polilorurbani secundari. De fapt, franja rur – urban a polilor secundari,dinspre polul urban principal face parte din umbra urban , deoareceexisten a i dezvoltarea sa este condi ionat într-o bun m sur tot depolul urban principal. Aplicarea acestui model la posibila zonmetropolitan a ora ului Craiova a permis, în primul rând, delimitareafranjei rur – urbane, ulterior confirmat printr-o serie de alte criterii imetode utilizate în literatura de specialitate la nivel interna ional. S-adovedit prin aportul tiin ific al capitolelor ulterioare validitateamodelului i gradul de func ionalitate i pentru ora ul Craiova,constituind un argument în plus în constituirea Zonei Metropolitane aora ului Craiova. Administrarea integrat a zonei ar permite i ocoeren mai realist a mediului presupunând gestionarea resurselor prinoptica eficien ei i eficacit ii deciziilor luate de c tre administra iapublic inând cont de func iile semnificative ale franjei rur – urbane:

- Func ia ecologic ;- Func ia economic ;- Func ia sociocultural ;- Func ia istoric ;- Func ia peisagistic .

În Capitolul 2 am retrecut în revist etapele istorice de formare itransformare a ora ului în diferite perioade pentru a determina modelulde dezvoltare a urbei, factorii restrictivi sau favorabili. Prima etapsemnificativ a fost cea a atest rii cet ii Pelendava ce este confirmatde o serie de studii arheologice ca fiind a ez mântul preroman de laCârligei, pe partea dreapt a Jiului, în marginea de sud – vest a ora uluiCraiova. În aceast perioad , locuitorii ce populau teritoriul de ast zi alora ului Craiova se ocupau preponderent cu agricultura, zootehnia,pescuitul, me te ugurile i comer ul. Pozi ia ora ului era i estefavorabil schimburilor comerciale datorit faptului c se afla pedirec ia celor mai importante artere de transport. La 1 iunie 1475 seconfirm printr-un act oficial al acelor vremuri i denumirea de Craiova,pentru un ora situat într-o regiune eminamente agricol . De altfel,originile ora ului sunt legate de activitatea agricol , dezvoltareame te ugurilor, a comer ului, pân dup al doilea r zboi mondial, cândo dat cu perioada comunist se realizeaz o industrial for at ,

Page 86: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

86

excesiv . Perioada de dup anul 1990 consfin te o reîntoarcere laoriginile a ez rii c tre dezvoltarea sectorului ter iar, agricultur , iarindustria este în proces de redimensionare. Tranzi ia i rea ezareafunc iilor ora ului i a activit ii economice are un impact negativsemnificativ la nivelul mediului actualei franje rur – urbane a ora ului,dar care pe termen lung prin adoptarea unui management adecvat s-arputea dovedi eficient pentru realizarea unui spa iu care s ofere condi iifavorabile de locuire.

Auditul franjei rur – urbane sub aspectul patrimoniului natural iantropic a fost realizat în Capitolul 3. Descompunerea acestui sistem în

ile componente ale acestuia este realizat la nivelul geosferelor înlimita spa ial impus de dezvoltarea actual a franjei rur – urbane aora ului Craiova. Desigur fluxul de energie i materie, a a cum nu seoprea la nivelul unei a ez ri, la fel nu are limite nici în cazul franjei rur -urbane. Între limitele franjei ar trebui totu i s se observe anumitetr turi generale, caracteristice la nivel structural i func ional regiuniiîn care aceasta se integreaz . Cadrul natural analizat sub aspectulcomponentelor geosistemice a permis evaluare componentelor v zuteatât ca resurs ambiental , dar i ca elemente ce necesit protec ieenvironmental . Capitalul antropic, în schimb a fost evaluat prin prismastructurilor demografice, distribu iei spa iale, a aspectelor economicepentru a individualiza punctele forte (ca nivelul de preg tire, dotaretehnico-edilitar etc.) sau sl biciunile acestui sistem ce contribuie sau arputea constitui o amenin are pentru presiunea exercitat asupramediului.

Prin prisma dezvolt rii urbane a polului urban principal din ZonaMetropolitan Craiova, în spa iul franjei sale rur – urbane este nevoie deo delimitare cât mai corect i actual a periferiei urbane prin prismaconexiunilor ce se realizeaz între aceast zon i zona intern urban ,cât i cu zona extern c tre periferia ora ului. Limita extern a periferieiurbane cap i valoarea de limit urban – franja rur – urban i esteimportant prin prisma externalit ilor de mediu pe care le genereazpolul urban c tre spa iul franjei. Ca element de discontinuitate aesutului urban, periferia poate fi considerat : la nivel func ional, prin

ruperi structurale ale relativului omogen urban (parcele de teren maimari etc.); la nivel de infrastructur de transport, prin viteza dedeplasare mai mare, pasaje feroviare, pietonale etc.); la nivel spa ial –vizual, prin arhitectur diferit a imobilelor sau a peisajului general

Page 87: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

87

spa ial; la nivel ambiental, prin lipsa implement rilor managementuluiurban al mediului (colectarea de eurilor, norme de igien , prezen a unoranimale s lb ticite etc.); la nivelul administrativ, zon de tranzi ie urban– rural (mixt de activit i atât urbane, cât i rurale, lipsa con tiin ei deapartenen la un anumit spa iu teritorial administrativ). A reie it, încadrul Capitolului 4, c exist dou realit i distincte pentru periferie înspe periferia urban , ce apar ine zonei urbane i periferia ora ului, ceapar ine zonei interne a franjei rur – urbane a ora ului.

Capitolul 5 a permis evaluarea calit ii mediului din perimetrulfranjei rur – urbane i individualizarea problemelor de mediu, la nivel dedisfunc ionalit i sub form punctual sau difuz . Impactul produs deunit ile de produc ie poate fi atât în form punctual , atunci când avemo singur unitate, sau chiar difuz în cazul în care o zon concentreaz oserie de unit i industriale ce pot forma adev rate platforme industriale.Pentru franja ora ului Craiova, platformele industriale sunt incluseteritoriului administrativ al ora ului, dar o serie de unit i de dimensiuniconsiderabile sunt situate în perimetrul franjei i au un impactsemnificativ asupra calit ii mediului. ez rile urbane, în num r depatru pentru franja rur – urban a ora ului Craiova, prin îns i prezen a lorîn acest spa iu au creat în timp diverse blocaje ambientale i diversedisfunc ionalit i ale mediului. Spa ii puternic antropizate pierd contactulcu spa iul natural de lâng ele prin stoparea circuitelor naturale de materiei energie. Mediul rural este deja supus unui stres ambiental prin

suprafe ele de extragere a petrolului din perimetrul comunei Br de ti,Co ofenii din Fa , balastierele din albia Jiului, Amaradiei, Olte ului,sau a sta iilor de prelucrare a combustibililor. Astfel, managementuldefectuos al de eurilor, infrastructura de transport rutier în condi iiproaste, lipsa veniturilor, creeaz înc premizele unui mediu i a uneicalit i a locuirii deficitare. Analizând fluxurile la nivelulmanagementului de eurilor putem spune c pe lâng recuperareamaterialelor (hârtie, sticl , metal), pe circuitul recuperare, tratare,ob inere de energie, prin optica ajungerii unei cantit i cât mai mici ladepozitul ecologic. Sistemul, ce ar trebui s fie de natur integrat iunic la nivelul franjei rur – urbane, comport i o serie de externalit i:de mediu, prin emisiile consumului de combustibil, impact vizual,infiltr ri ale diverselor substan e etc.; economic, prin costurile depersonal, de transport, de achizi ie materiale i utilaje; social, carepercusiune a degrad rii condi iilor de mediu. Activit ile agricole

Page 88: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

88

desf urate în acest perimetru tind s capete un specific al franjei,deta ându-se de activit ile practicate în areale cu un grad ridicat deruralitate. Fiind locul care ar trebui s asigure produc ia de alimentepentru pia a local , pentru locuitorii zonei metropolitane, prin opticafood miles, este necesar p strarea echilibrului ecologic al terenurilorutilizate în acest sens, f a m ri suprafe ele prinse în acest uz,dep indu-se limita de sustenabilitate.

Capitolul 6 a încercat s pun în concordan diversele documentecomunitare, na ionale, regionale i locale, prin liniile directoareconceptele i politicile, în func ie de analizele locale, ce se transform înac iuni la nivel local. Dar în cazul franjei ora ului Craiova nu exist înco personalitate juridic , a zonei metropolitane. Aceast entitate ar puteaîntr-un viitor apropiat s pun în practic politica teritorial la nivelintegrat pol urban principal, franja rur – urban , poli urbani secundari,prin cedarea unei cote din bugetul local c tre bugetul zoneimetropolitane, ce ar putea astfel accesa fonduri europene de dezvoltareregional integrat . Administrarea integrat a zonei metropolitane estesingura solu ie viabil pentru frânarea necontrolat i de multe oriira ional a expansiunii urbane la nivelul franjei i evaluarea pragului desustenabilitate în balan a activit ilor antropice ce trebuie s asigurecalitatea locuirii i conservarea st rii de s tate a mediului pentru a ficapabil s creeze condi ii de sanogenez .

Aportul acestei lucr ri la dezvoltarea cuno tin elor ce privescrela iile ce se stabilesc la nivelul sistemelor de a ez ri i suportul naturalîn cadrul regional în care acestea sunt situate este datorat perspectiveinoi, cel pu in în literatura na ional de specialitate, de abordare a zoneifranjei rur – urbane, ce s-a demonstrat în acest studiu a fi o entitate desine st toare. Entitatea zonei de tranzi ie, a franjei trebuie inclus lanivelul sistemelor de a ez ri ca suport al activit ilor umane ce trebuie

p streze echilibrul între antropizare i conservarea patrimoniuluinatural. Rezultatele ob inute în cadrul acestui studiu, pot constituiargumente de persuasiune ale autorit ilor locale pentru realizarea zoneimetropolitane, prezentând avantajele gestiunii integrate ale acestui areal.Poate fi considerat i o încurajare de aplicare a criteriilor i metodelorutilizate la nivelul diverselor zone metropolitane ce exist deja sau acelor care sunt pe cale de realizare.

Page 89: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

89

BIBLIOGRAFIE

Abraham, D. (1991), Introducere in sociologia urbana, Edit. Universitaria,Bucure ti

Alonso, W.A. (1964), Location and land use: toward a general theory of landrent, Harvard University Press, Cambridge;

Allaby, Ailsa, Allaby, M., (2003), Dictionary of Earth Sciences, Edit. OxfordUniversity Press, Oxford

Anderson R.S., Anderson, Suzanne P., (2010), Geomorphology. TheMechanics and Chemistry of Landscape, Edit. Cambridge UniversityPress, Cambridge, UK;

Angel, D. (2000), Environment innovation and regulation. Clark G.L.,Feldman M.P., Gertler M.S., The Oxford Handbook of EconomicGeography. Oxford Univeristy Press, Oxford, pp 610 – 622;

Angel, D.P. (2002), Studying global economic change. Economic Geography,78, 253 – 55;

Apostol Gabriela, (2004), Câmpia Mostistei: studiu de geografie rural , Edit.CD Press, Bucure ti;

Apostoli R., (2007), Prontuario di Topografia, Edit. Maggiori Editori, SanMarino

Archibugi, F. (1979), Principles of Regional Planning, Edit. Franco Angeli,Milano, Italy;

Archibugi, F. (1996), Program Indicators: Their Role and Use in theIntegrated Social or Community Programming, Social IndicatorsResearch, vol. 39, No. 3;

Archibugi, F. (1997), The Ecological City and the City Effect, Essays on theUrban Planning Requirements for the Sustainable City, Ashgate,Aldershot;

Archibugi, F. (2000), City Effect and Urban Overload as Program Indicatorsof the Regional Policy, The 40th Congress of European RegionalScience Association, Barcelona, 30 August to 2nd September 2000;

Aur, N. (1996), Piemontul Olte ului. Studiu de geomorfologie, EdituraUniversitaria, Craiova;

Auty, R.M. (1993), Sustaining development in mineral economies: Theresource curse thesis. London. Routledge;

Auty, R.M., Mikesell, R. (1998), Sustainable development in mineraleconomies, Oxford, Clarendon Press;

Avram, S. (2009), Pozi ia franjei rur – urbane în cadrul sistemelor de a ez ri,Forum Geografic. Studii i cercet ri de geografie i protec ia mediului,Edit. Universitaria, Craiova;

Avram, S., Curcan G., Vl du , Alina, Marinescu, I. (2010), Improvement ofUrban Road Traffic in Craiova City by Using Gis Data Processing, 3rd

Page 90: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

90

International Conference on Cartography and GIS, 15-20 June, 2010,Nessebar, Bulgaria;

Avram, S. (2010), Historical urban development of Craiova city between 1820– 1990, Geographica Timisiensis, Vol. XIX, Nr. 1, Edit. Universit iide Vest, Timi oara;

Avram, S., Vl du , Alina, Curcan, Gh. (2011), Climatic and TopoclimaticFeatures within the Rural - Urban Fringe of Craiova City,Proceedings of the Fourth International Scientific Conference – FMNS2011, Faculty of Mathematics and Natural Science, Blagoevgrad,Bulgaria;

Banister, D. (2008), The sustainable mobility paradigm, Transport paradigm15, 73-80.

Barberis, R., Nappi, P., Boschetti, P. (2000), Knowing the soil to protect thevulnerable and sensitive areas, Proceedings of the InternationalCongress ”Soil Vulnerability and Sensitivity”, Florence;

Bãlteanu, D., Negu , S., Bran, Florina, Popescu, Claudia,(2002), Modific rile globale ale mediului – contribu ii tiin ificeromâne ti, Edit. ASE, Bucure ti

lteanu, D., erban, Mihaela, (2003), Modific ri globale ale mediului, Edit.Universit ii din Bucure ti, Bucure ti

Beaujeau-Garnier, J., Chabot, G. (1971), Geografie urban , Edit. tiin ific ,Bucure ti;

Bebbington, A. (2003), Global development networks and local developments.Agendas for development geography, Tidschift voor Economische enSociale Geographie, 94. (3), 297-309;

Beckenbach, F. (1989), Social costs in modern capitalism. Capitalism, Nature,Socialism 1 (3), 72-92;

Benedek, J., (2001), Spa iul rela ional sau spa iul absolut? Consecin eleepistemologice ale unei interpret ri gre ite, Regional Conference ofGeography „Regionalism an Integration: Culture, Space,Development, Universitatea de Vest, Timi oara;

Benedek, J., (2004), Amenajarea teritoriului i dezvoltare regional , Edit.Presa Universitar Clujean , Cluj;

Boengiu, S., (2008), Piemontul B ci ei. Studiu de geografie, Edit.Universitaria, Craiova;

Boffi, M., (2008), Scienza dell Informazione Geografica. Introduzione ai GIS,Edit. Zanichelli, Bologna;

Bhatta, B., (2008), Remote Sensing and GIS, Edit. Oxford University Press,New Delhi;

Bonett, A. (2003), Geography as the world discipline: Connecting popular andacademic geographical imagination, Area, 35 (1), 55-63;

Page 91: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

91

Braghin , C., (2006), Hipotrofia i hipertrofia a ez rilor umane, EdituraUniversitar , Bucure ti;

Bran, Florina, Popescu, G., (1999), Utilizarea instrumentelor economicepentru protec ia mediului, Economistul, nr. 346;

Braun, B. (2006), Environmental issues: global natures in the space ofassemblage, Progress in Human Geography 30 (5), 644-654;

Bridge, G. (2008), Environmental economic geography: A sympatheticcritique, Geoforum, 39 (1) 76-81;

Broughton, F. (1996), Fringe issues, Landscape Design, September 34-36;Bruekner, J. K. (1987), The structure of urban Equilibria: A Unifed Treatment

of the Muth-Mills Model, In Handbook of regional and urbaneconomics, vol. 2, Edwin S. Mills, 821-45, North Holland;

Buce – R du , Magda, (2008), Trecutul în Craiova de ast zi, Edit. SimArt,Craiova;

Bug , D., (2005), Ora ele dintre Carpa i i Dun re în secolele XIX i XX, Edit.Semne, Bucure ti;

Buia, Al. (1954), Îndrum tor botanic pentru împrejurimile ora ului Craiova,Natura, nr. 1, Edit. de Stat pentru imprimate i publica ii, Bucure ti;

Buia, Al., P un, M., Malo , C., Olaru, M. (1961), Ghid geobotanic pentruOltenia, Intreprinderea Poligrafic Oltenia, Craiova;

Bunker, R., Holloway, D. (2001), Fringe city and congested countryside:population trends and policy development around Sydney, UrbanFronteers Program Issues Paper no. 6, University of Western Sydney,Sydney;

Buongiorno, P. (2010), Zero – Emissions Cities: Masdar, Oxygen, Nr. 10,Edit. Mondadori, Milano;

Burgess, E. (1968), The growth of the city, The City, University of ChicagoPress, Chicago;

Calcaterra, M. (2010), Smart cities: Malaga, Oxygen, Nr. 10, Edit.Mondadori, Milano;

Catizzone A., (2007), Fondamenti di Cartografia, Edit. Gangemi Editore,Roma;

Cavalli, C., (2011), Ecologia e geopedologia, Edit. Ulrico Hoepli, Milano;linescu, R. (1969), Biogeografia României, Ed. tiin ific , Bucure ti;

Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea,Amenajarea i Dezvoltarea Durabil a Spa iului Geografic, Edit.Universitar , Bucure ti;

Cet eanu, I. et. al., (1981), Dolj. Monografie, Edit. Sport – Turism,Bucure ti;

Ciobotea, D. et. al., (1997), Craiova – Pagini de istorie i civiliza ie.Alimentarea cu ap , Edit. Aius, Craiova;

Page 92: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

92

Chapman, J.L., Reiss, M.J. (1994), Ecologia. Principii e applicazioni, Edit.Zanichelli, Bologna;

Christaller, W. (1933), Die zentralen Orte in Süddeutschland, Gustav Fischer,Jena;

Chung, S. (1988), A conceptual model for regional environmental planningcentered on carrying capacity measures, The Korean Journal ofRegional Sciences, 4(2): 117-128;

Clifford, N.J. (2002), The future of geography: When the whole is less than thesum of its parts, Geoforum, 33: 431-436;

Cocean, P., (2010), Geografie Regional , Edit. Presa Universitar Clujean ,Cluj

Cobbett, G. (1830), Rural rides, London;Cucu V., (1976), Geografie i Urbanizare, Edit. Junimea Ia i;Cucu V., (1977), Sistematizarea teritoriului i localit ilor din România, Edit.

tiin ific i Enciclopedic , Bucure ti;Cucu V., Iano i I., (1988), Sisteme de a ez ri i strategia organiz rii lor, Terra,

3-4, Bucure ti;Curcan Ghe., (2010), Dinamica în timp i spa iu a mediului din Câmpia

Romana i, Tez de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitateadin Bucuresti;

Dallari, F., Gaddoni, S. (2003), Aree fragile e sviluppo locale sostenibile,Emiglia Romagna. Lo Scarabeo Editrice, Bologna;

Daniels, T. (1999), When city and country collide – managing growth in themetropolitan fringe, Island Press, Washington D.C., USA;

Dermanis, A., Biagi, L., (2006), Telerilevamento. Informazione territorialemediante immagini da satellite, Edit. Casa Editrice Ambrosiana,Milano;

Dumitra cu, C., (2008), Riscurile naturale si tehnogene-rolul si locul lor indezvoltarea durabila a ecosistemelor urbane din regiunea de sud-vesta Romaniei, Teza de doctorat, Facultatea de Geografie, Universitateadin Bucure ti;

Dumitra cu, Monica, (2006), Modific ri ale peisajului în Câmpia Olteniei,Edit. Academiei Române, Bucure ti

Deaconu, L.C., (2001), Craiova 1898 – 1916, Edit. Sitech, Craiova;Den Boer, Emilia, den Boer, J., Jager, J. (2005), Waste management

planning and optimisation-Handbook for municipal waste prognosisand sustainability assessment of waste management systems, Stuttgart;

Dicken, M. P. (2004), Geographers and ‘globalisation’: yet another missedboat?, Transactions of the Institute of British Geographers 29 (1), 5-26;

Doherty, N. (1970), Rurality, Poverty and Health: Medical Problems in ruralAreas, Economic Research, Washington;

Page 93: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

93

Doxiades, C. (1968), Ekistics: An Introduction to the Science of HumanSettlements, London: Hutchinson;

Douglas, H. (1925), The Suburban Trend, Century Co., New York;Drugescu, C. (1994), Zoogeografia României, Edit. All, Bucure ti;Edelstein-Heller, Dorothea, Popescu, Florica (1972), Not asupra

compozi iei chimice i mineralogice a frac iunii argiloase separate dindou profile de smolni , Pedologie, nr. 20, Edit. Studii tehnice ieconomice, Bucure ti;

Ellenberg, H. (1973), Die okosysteme der erde: versuch einer klassificationder okosysteme nach funktionalen gesichtspunkten, Springer Verlang,Berlin;

Enache, C. (2008), Geologia Olteniei, Edit. Universitaria, Craiova;Erdeli, G., Cândea, Melinda, Braghin , C., Costachie, S., Zamfir, Daniela

(1999), Dic ionar de Geografie Uman , Edit. Corint, Bucure ti;Farina, A., (2007), Ecologia Del Paesaggio – Principi, metodi e applicazioni,

Edit. UTET Libreria, Torino;Figueroa, B. (1998), Economic rents and environmental management in mining

and natural resource sectors, Edmonton, University of Alberta;Fishman, R. (1990), Megalopolis unbound, Wilson Quarterly Winter;Firescu, A., Gheorghiu, C., (2009), Craiova mon amour, Edit. Scrisul

Românesc, Craiova;Foot, J. (2000), The urban periphery, myth and reality: Milan, 1950-1990, City

4,1,7-26;Franco, D., (2000), Paesaggio, Reti ecologiche ed agroforestazione, II, Verde

Editoriale, Milano;Gallent N., Andersson J., Bianconi M., (2006), Planning On The Edge – The

Context For Planning at the Rural – Urban Fringe, Edit Routledge,London

Garreau, J. (1991), Edge City: Life on the New Fronteeer, Edit. Double Day,New York;

Gennaro, D.M. (2010), La citta del benessere, Oxygen – Sustainable cities,X,VII, Edit. Mondadori, Milano, Italia;

Georgescu, T., B rb cioru, C. Firan, F. et. al. (1977), Istoria Craiovei, Edit.Scrisul românesc, Craiova;

Gibbs, D. (2003), Reconciling economic development and the environment,Local Environment 8 (1), 3-8;

Gisotti, G. (1981), La perdita delle terre fertili in pianura e sui declivi, Geniorurale, nr. 1, Edit. Edagricole, Bologna;

Gisotti, G. (2007), Ambiente urbano – introduzione all ecologia urbana, Edit.Dario Flaccovio, Palermo;

Page 94: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

94

Graci, G., Pileri, P., Sedazzari, M. (2008), GIS e ambiente. Guida all uso diArcGIS per l analisi del territorio e la valutazione ambientale, Edit.Dario Flaccovio, Palermo;

Gr dinaru, T., (2010), Locuire urban intermediar . Între individual icolectiv, Rezumat tez de doctorat, Universitatea de Arhitectur IonMincu, Bucure ti;

Grigora , C., Boengiu, S., Vl du , Alina, Grigora , Elena Narcisa, Avram,S. (2008), Solurile României, vol. II - Pelisoluri, Andisoluri,Hidrisoluri, Salsodisoluri, Histisoluri, Antrisoluri, EdituraUniversitaria, Craiova;

Grigore, M. (1993), conceptul no iunii de limit utiliyate în sistemul tiin ifical disciplinelor geografice, Analele Universit ii din Bucure ti, SeriaGeografie, Bucure ti;

Gunton, T. (2003), Natural Resources and Regional Development: AnAssesment of Dependency and Comparative Advantage Paradigms,Economic Geography 79 (1) 67-94;

Hahs, A. K., McDonnell, M. J. (2006), Selecting independent measures toquantify Melbourne's urban-rural gradient. Landscape and UrbanPlanning, 78, 435-438;

Havlick, S.W. (1974), The urban organism: The city's natural resources froman environmental perspective, Edit. MacMillan, New York;

Heimlich, R., Anderson, D. (2001), Development of the urban fringe andbeyond: impacts on agriculture and rural land, Agricultural Report,AER 803,88;

Hite, J. (1998), Landuse conflicts on the urban fringe: causes and potentialresolution, Strom Thurmond Institute, Clemson University, SouthCarolina;

Ia u, C. (1992), Considera ii asupra câtorva particularit i func ionale alezonei periurbane a municipiului Suceava, Analele tiin ifice aleUniversit ii " tefan cel Mare", Sec iunea Geografie - Geologie, nr. 1,Suceava;

Ia u, C. (2002), Le système urbain roumain – entre la hiérarchie et le rôleterritorial des villes, în Moldova. Popula ia, for a de munc i

ez rile umane în tranzi ie, Edit. Corson, Ia i;Ia u C. (2005), Rolul Statisticii în Geografie. Autocorela ia spa ial , Probleme

de statistic , Ed. Junimea, Ia i;Ia u, C. (2006) - Démographie et géographie du travail en Roumanie post-

décembriste, Edit. Sedcom Libris, Ia i;Iano , I., T lâng , C. (1993), Impactul imediat al pr bu irii regimului politic

comunist asupra sistemului urban românesc, Analele Universit ii dinBucure ti, Seria Geografie, Bucure ti;

Page 95: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

95

Iano , I. (2000), Sistemele teritoriale, o abordare geografica, Editura Tehnica,Bucuresti;

Iano , I., (2004), Dinamica urban . Aplica ii la ora ul i sistemul urbanromânesc, Edit. Tehnic , Bucure ti;

Iano , I., Heller, W. (2006), Spa iu, economie i sisteme de a ez ri, Edit.Tehnic , Bucure ti;

Ilinca, N. (2008), Geografie Uman – Popula ia i A ez rile, Edit. CD Press,Bucure ti;

Imhof, E. (2007), Cartographic Relief Presentation, Edit. ESRI Press,Redlands, California;

Ioni , I. (1985) - Eroziunea solului i amenajarea terenurilor în Podi ulMoldovei, Vol. Cercet ri geomorfologice pentru lucr rile deîmbun iri funciare, Bucure ti;

Ioja, C., P troescu, Maria, Ioja, Annemarie, (2006), The evaluation of theecological and improvement of the environmental quality functions ofthe urban and metropolitan green area, Proceedings of 2ndInternational Conference on Environmental Research and Assessment,Bucharest, 5-8 octombrie 2006;

Ioja, C. (2008), Metode i tehnici de evaluare a calit ii mediului în ariametropolitan a municipiului Bucure ti, Edit. Universit ii dinBucure ti, Bucure ti;

Iordache, Costela, Vl du , Alina (2002), Izocronele transporturilor in comunin municipiul Craiova, Analele Universitatii din Craiova, Geografie,Serie Noua, vol.V, Edit. Universitaria, p.80-86, Craiova;

Iordache, Costela (2009), The Evolution of the Urban Public Transport duringthe 1950-2006 Period in Romania, Geographical Phorum,Geographical Studies and Environment Protection Research, nr. 8,Editura Universitaria, Craiova;

Iordan, I. (1973), Zona periurban a Bucure tilor, Editura AcademieiRomâne, Bucure ti;

Johnston, R.J., Swallow, S.K. (2006), Development and Conservation at theRural – Urban Fringe, Edit. Resource for the Future, Washington,USA;

Jean, Y., Calenge, C. (1997), Outer urban fringe: beyon country and city,Annales de Geographie, 596;

Kimerling, A.J., Buckley, Aileen, Muehrcke, P.C., Muehrcke, Juliana,(2009), Map Use – Reading and Analysis, Edit. ESRI Press, Redlands,California;

Kotchen, M. J., Burger, N.E. (2007), Should we drill in the Arctic NationalWildlife Refuge? An economic perspective, Energy Policy 35, 4720 –4729;

Page 96: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

96

Krummel, J.R., Gardner, R.H., Sugihara, G., O’Neill, R.V., Coleman, P.R.,(1987), Landscape pattern in a disturbed environment, Oikos 48: 321-324;

Laugier, C. (1910), tatea în Dolj, Arhivele Olteniei, Craiova;Le Moigne, J.L. (1995), On theorizing the complexity of economic systems.

The journal of socio-economics, vol. 24, pp. 477-499.;Maantanay, J., Ziegler, J. (2006), GIS for the Urban Environment, Edit. ESRI

Press, Redlands, California;Marinescu, I. (2006), Disfunc ionalit ile mediului urban, Editura

Universitaria, Craiova;Mayhew, Susana, (2004), Dictionary of Geography, Edit. Oxford University

Press, New York;Mehedin i, S. (1931), Terra – Introducere în Geografie ca tiin , Vol.I, Edit.

„Na ional S. Ciornei”, Bucure ti;Mitroi, Mirela, (1995), Zona periurban a municipiului Craiova, Edit.

Universitaria, Craiova;Mutihac, V. (1990), Structura geologic a teritoriului României, Edit.Tehnica,

Bucuresti,Negreanu, t., Avram, S. (2007), Ecological landfills:rules and structure,

Analele Universitatii din Craiova, seria Geografie, Edit. Universitaria,Craiova;

Negreanu, S., Avram S., Boengiu, S. (2008), Folosirea GIS pentruoptimizarea colect rii i transportului de eurilor menajere în Craiova,Revista Forum Geografic, nr. 7, Edit. Universitaria, Craiova;

Negu , S., (1984), Analizele cantitative în studiul popula iei i a ez riloromene ti din România, Editura tiin ific , Bucure ti;

Negu , S., (1997), Modelarea matematic în Geografia uman , Edituratiin ific , Bucure ti;

Oh, K., Jeong, Y., Lee, D., Lee, W. (1998), Determining sustainabledevelopment density using the urban carrying capacity assessmentsystem, Landscape and urban planning, 39, Centre forAdvanced Spatial Analysis (UCL): London, UK;

Odum, E.P. (1983), Basic Ecology, CBS College Publishing;Pacione, M. (1999), Applied geography: principles and practice, Edit.

Routledge, LondonPallister, J., Bowen, Ann, Clay, R., Di Landro, Carmela, Phillipson, O.

(2002), Longman – Geography for GCSE, Edit. Longman, Essex;Pascariu, G. (2008), Structura i dinamica sistemelor de a ez ri umane în

procesul de planificare teritorial , rezumat tez doctorat coaladoctoral Simion Mehedin i;

Page 97: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

97

troescu, Maria (1987), Indici ecometrici climatici i raportul lor cuînveli ul biotic în spa iul Subcarpa ilor dintre Râmnicul S rat iBuz u, Analele Universit ii din Bucure ti, Seria Geografie, Bucure ti;

troescu, Maria (1988), On the dinamic of some ecometric indicators in theterritory of Romania, Analele Universit ii din Bucure ti – SeriaGeografie, Bucure ti;

troescu, Maria, Niculae, M.I. (2010), The Rurality between the Râmniculrat and the Buzau Valleys – Definitive Component of the

Subcarpathian Landscapes Dynamics, forum Geografic, Nr. 9, Edit.Universitaria, Craiova;

tru, Ileana (1999), Matricea de evaluare a peisajului, SC, Geografie,Bucure ti;

Percoco, M. (2003), Infrastrutture e ambiente, L. Senn e M. Percoco, Trasportie sostenibilita ambientale, Egea, Milano;

Pelletier, J. (2008), Quantitative Modeling of Eart Surface Processes, Edit.Cambridge University Press, Cambridge;

Pleniceanu, V., Tomescu, Viorica (1997), Protec ia mediului i conservareadiversit ii biologice în jude ul Dolj, Analele Universit ii dinCraiova, Seria Biologie – Horticultur Tehnologia Prelucr riiPoduselor Agricole, vol. II (XXXVIII), Craiova;

Pleniceanu, V. (1999), Apele din Câmpia Olteniei, Edit. Universitaria,Craiova;

Pleniceanu, V. (2000), Hidrologie, (Vol. I), Editura SITECH, Craiova;Pogutz, S., Tencati, A. (2008), Corso di Management Integrato dell Ambiente,

Le Dispense del Pelicano, Milano;Popa, N. (1993), Aspecte privind spa iul geografic i organizarea acestuia,

Studii i comunic ri “Geographica Timisiensis”, vol. II, Timi oara;Popa, N. (coord.), (2000), Regionalism and Integration: Culture, Space and

Development. Ed. Brumar, Timi oara -Tubingen – Angers;Pop, Iuliana (2007), Ora ele mici din Câmpia Român . Structuri i

func ionalit i urbane, Edit. Universitar , Bucure ti;Popescu, Irina (2004), Efectul de ora i suprapopularea urban , indicatori de

program în politica regional i urban , Administra ie i ManagementPublic, Vol. II, Edit. ASE, Bucure ti;

Popescu, Irina (2003), Dezvoltarea economic local , Administra ie iManagement Public, Vol. II, Edit. ASE, Bucure ti;

Profiroiu, A., Racoviceanu, S., ar lung , N. (1998), Dezvoltarea economiclocal , Editura Economic , Bucure ti;

Pospai M., (2003), Memoria B niei, Edit. Alma, Craiova;Primack, R., P troescu, Maria, Rozylowicz, L., Ioj , C.I. (2008),

Fundamentele conserv rii diversit ii biologice, Edit. AGIR,Bucure ti;

Page 98: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

98

Pryor, R.J. (1968), Defining the Rural-Urban Fringe, Social Forces 47: 202-215;

Ratzel, F. (1896), The History of Mankind, MacMillan and Co., Ltd., U.K.;Rîmbu, Al., Arm eanu, S., T sescu, t. (1984), durile Doljului i

gospod rirea lor eficient , Ed. Scrisul Românesc, Craiova;Reclus, E. (1885), La France – nouvelle geographie universelle, 2, Edit.

Hachette, Paris;Rey, Violette, Groza, O., Iano , I., P troescu, Maria (2006), Atlasul

României, Edit. Rao, Bucure ti;Ro u, Al., Cote , P., Teodoru, T. (1969), Zona preor eneasc a Craiovei.

ezarea ora ului i particularit ile reliefului, Lucr ri de GeografieAplicat , IGG, Bucure ti;

Rojanschi, V., Bran, Florina, Diaconu, Gheorghita, Iosif, Gh. N., Toderoiu,F. (1997), Economia i protectia mediului, Edit. Tribuna economic ,Bucure ti;

Rostow, W.W. (1960), Stages of economic growth: A non – Communistmanifesto, Cambridge, Cambridge University Press;

Savin, C. (2000), Apele subterane din zona Craiova, Edit. Tipored, Bucure ti;ndulescu, M. (1984), Geotectonica României. Editura Tehnic , Bucure ti;

Scandurra, E. (2003), L ambiente dell uomo. Verso il projetto della cittasostenibile, Edit. Etaslibri, Milano;

Schiavi, A. (2008), Vademecum cartografico, Edit. Vita e Pensiero, Milano;Schneider, D.M., Godschalkdr, D.R., Axler, N. (1978), The carrying

capacity concept as a planning tool, American Planning Association,Planning Advisory Service Report, 338, Chicago;

Sinha, M.M.P. (1980), The impact of urbanization on land use in the ruralurban fringe, Edit. Rajdhani Press, New Dheli, India;

Spectrosky, A. C. (1955), The Exurbanites, Lippincott, Philadelphia;Stan, Angelica (2008), Periferia urban în cadrul morfologiei sistemului

spa ial, note curs, Univ. de Arhitectur Ion Mincu;Stern, D.I., Common, M.S., Barbier, E.B. (1994), Economic growth and the

environmental degradation: a critique of the environmental Kuznetscurve, Environmental Economics and Environmental Management,9409, University of New York;

Stone, G.D. (1993), Agrarian Settlement and the Spatial Disposition of Labor,Spatial Boundaries and Social Dynamics: Case Studies from Food-Producing Societies, International Monographs in Prehistory,Ethnoarchaeological Series 2, pp. 25-38.

Streton, H. (1970), Ideas for Australian cities, Edit. Georgian House,Melbourne;

Page 99: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

99

Sullivan, W.C. (1994), Perceptions of the rural-urban fringe: citizenreferences for natural and developed settings, Landscape and urbanplanning, 29, 85-101, Elsevier Science B.V.;

Surd, V. (1997), Geografia dezvolt rii i a decalajelor economicecontemporane, Edit. Presa Universitar Clujan , Cluj-Napoca;

To a – Turdeanu, Ana (1975), Oltenia. Geografie istoric în h ile secoluluiXVIII, Edit. Scrisul Românesc, Craiova;

andru, I., Aur, N. (2009), Geografia a ez rilor rurale, Edit. CD Press,Bucure ti;

lâng , C. (1998), Some transport problems in the Bucharest’s metropolitanarea, Socio-economic changes in the suburban areas of large cities inRomania and Poland, Geographical international seminars, no 4,Institutul de Geografie, Bucure ti;

Talâng , C. (2000), Transporturile i sistemele de a ez ri dinRomânia, Editura Tehnic , Bucure ti;

Theobald, D.M. (2004), Placing exurban land use change in a humanmodification framework, Front. Ecol. Environment, 2, 139 -144;

Toropu, O. (1972), ez ri antice la Mofleni – Bucov i împrejurimi, Edit.Mitropolia Olteniei, Craiova;

To a Turdeanu, Ana (1975), Oltenia. Geografie istoric în h ile secoluluiXVIII, Edit. Scrisul Românesc, Craiova;

Turner, K.R., Pearce, D.W., Bateman, I. (2003), Economia ambientale, Edit.Il Mulino, Bologna;

Ungureanu, A., Groza, O., Muntele, I. (2005), Moldova – Popula ia, For ade Munc i A ez rile Umane în Tranzi ie, Edit. CORSON, Ia i;

Ungureanu, Irina (2005), Geografia mediului, Edit. Univ. Al. I. cuza, Ia i;Vân u, G. (2009), Interfa a spa ial-func ional dintre Municipiul Bucure ti i

teritoriul suport al acestuia, Teza de doctorat, Facultatea deGeografie, Universitatea din Bucure ti;

Vl du , Alina (2006), Regimul precipita iilor atmosferice în Oltenia, Tez dedoctorat, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucure ti;

Velazguez, B. (2004), Multifunzionalita: definizione, aspetti tecnico-economicie strumenti. Verso il riconoscimento di una agricolturamultifunzionale. Teorie, politiche, strumenti, ESI, Napoli;

Viola, Alessandra (2010), Smart cities, Oxygen, Nr. 10, Edit. Mondadori,Milano;

Zotic, V. (2005), Componentele opera ionale ale organiz rii spa iuluigeografic, Editura Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca;

Zugr vescu, D., Polonic, G., Horomnea, M., Dragomir, V. (2000), A newdrawing mode of the recent vertical crustal movements map on theRomanian territory. XXV Gen. Assembly of the EGS, Nice, France,April 25–29.

Page 100: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

100

Watkins, M.H. (1963), A staple theory of economic growth, Canadian Journalof Economics and Political Sciences, 29, 141-158;

Waugh, D. (2000), Geography: An integrated approach, Nelson Thornes LTD,UK;

Weeks, J.R., Larson, D., Rashed, T. (2003), Contrast or continuum? Thecreation and application of an urban gradient index using remotleysensed imagery and GIS, Annual Meeting of the PopulationAssociation of America, Minneapolis, 1 – 44;

Wuppertal Institut, (1998), Futuro sustenibile, Edit. Missionaria Italiana,Bologna;

Xu, Feng (2004), Modelling the spatial pattern of urban fringe, Edit.International Institute for Geo-Information Science and EarthObservation, Enschede

Yokoi, Y. (2000), Measuring the environmental impacts of agriculture,Proceedings of the International Congress ”Soil Vulnerability andSensitivity”, Florence;

Yi – Fu, T. (1974), Topophilia: a study of environmental perception, attitudes,and values, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ

Xu, F. (2004), Modelling the spatial patterns of urban fringe – Case studyHongshan (Wuhan), International Institute for Geo-InformationScience and Earth Observation, Enschede, Netherland;

*** (1963-1968), Harta Geologic a R. S. România, scara 1:200.000*** (1963-1968), Harta Solurilor a R. S. România, scara 1:200.000*** (1968), Urban Planning Act, Japonia;*** (1992), Carta Urbana Europeana, Strasbourg;*** (1994), Carta Municipiilor i Ora elor Europene pentru Durabilitate (Carta

Aalborg), Danemarca;*** (1994), Europa 2000+, Comisia Europeana;*** (1996) Statistics Canada;*** (1999), Strategies for Sustainable Development of European Metropolitan

Regions, Essen;*** (2001), Business Strategies Limited – What Makes Euro Regions Prosper?

London, BSL;*** (2002), Countryside Agency – UK;*** (2004), Actvill Programme, European Union Commission;*** (2005), Politica de Coeziune i Ora ele: contribu ia mediului urban la

dezvoltarea si ocuparea fortei de munca in regiuni, Bruxelles;*** (2007), ESPON Hyperatlas;*** (2007), Strategia de Dezvoltare a Municipiului Craiova;*** (2007), Dictionary of Environment and Conservation, Edit. Oxford

University Press;*** (2009), Raportul st rii de mediu, Agen ia de Protec ie a Mediului Dolj;

Page 101: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

101

*** (2010), Planul de Management al Bazinului Hidrografic Jiu i Olt;*** European Environmental Agency;*** Arhivele Olteniei, Fondul V – Planuri i h i;*** http://cesp.standford.edu

Page 102: Avram Sorin Rezumatul Tezei de Doctorat

102

ISBN 978-973-0-10924-5