rezumatul tezei de doctorat in romana

13
1 REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT “CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA ȘI VALORIFICAREA PLANTELOR MEDICINALE ȘI AROMATICE ÎN SISTEMUL AGRICULTURII ECOLOGICE PENTRU ZONA DE SUD A ROMÂNIEI” Producerea şi valorificarea plantelor medicinale şi aromatice în sistemul agriculturii ecologice reprezintă o alternativă la sistemul convenţional de producţie agricolă, prin promovarea tehnologiilor agricole nepoluante, care exclud substanţele chimice de sinteză, dar şi prin promovarea produselor agricole sănătoase, care pot asigura sănătatea consumatorilor, protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale. Sistemul agriculturii ecologice este cu atât mai important cu cât este vorba despre producerea de plante medicinale şi aromatice care ele însele sunt destinate în principal asigurării stării de sănătate a consumatorilor, acestea trebuind să fie libere prin definiţie de reziduuri de substanţe chimice de sinteză (pesticide şi îngrăşăminte chimice). Plantele medicinale şi aromatice au importanţă deosebită şi din punct de vedere economic, deoarece acestea pot contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile în în contextul în care resursele naturale se depreciază, iar populaţia este într-o continuă creştere. Nivelul sărăciei în mediul urban şi rural poate crea probleme de sănătate, care pot fi tratate cu ajutorul plantelor medicinale. Conţinutul ridicat al acestor specii în diferite substanţe active cum ar fi uleiurile esenţiale, antioxidanţi naturali ș.a., sunt surse naturale de sănătate pentru omenire. Teza de doctorat își propune să evidențieze rolul major pe care îl deține agricultura ecologică în contextul actual, la nivel internațional și național, precum și importanța cultivării plantelor medicinale și aromatice în sistem ecologic. Cercetările din cadrul tezei de doctorat au urmărit studierea unor specii de plante medicinale și aromatice cultivate în zona de sud a țării noastre, în condițiile agriculturii ecologice, precum și cuantificarea fertilizării cu produse acceptate în sistemul agriculturii ecologice, aplicate la speciile de plante medicinale și aromatice studiate. Un alt rezultat al cercetărilor științifice efectuate în cadrul tezei de doctorat a fost și dezvoltarea unui studiu de piață privind sursele de producere și utilizarea plantelor medicinale şi aromatice în România.

Upload: b-andrei-razvan

Post on 17-Feb-2015

82 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

1

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

“CERCETĂRI PRIVIND PRODUCEREA ȘI VALORIFICAREA

PLANTELOR MEDICINALE ȘI AROMATICE

ÎN SISTEMUL AGRICULTURII ECOLOGICE

PENTRU ZONA DE SUD A ROMÂNIEI”

Producerea şi valorificarea plantelor medicinale şi aromatice în sistemul agriculturii

ecologice reprezintă o alternativă la sistemul convenţional de producţie agricolă, prin

promovarea tehnologiilor agricole nepoluante, care exclud substanţele chimice de sinteză, dar

şi prin promovarea produselor agricole sănătoase, care pot asigura sănătatea consumatorilor,

protecţia mediului şi conservarea resurselor naturale.

Sistemul agriculturii ecologice este cu atât mai important cu cât este vorba despre

producerea de plante medicinale şi aromatice care ele însele sunt destinate în principal

asigurării stării de sănătate a consumatorilor, acestea trebuind să fie libere prin definiţie de

reziduuri de substanţe chimice de sinteză (pesticide şi îngrăşăminte chimice).

Plantele medicinale şi aromatice au importanţă deosebită şi din punct de vedere

economic, deoarece acestea pot contribui la dezvoltarea unei agriculturi durabile în în

contextul în care resursele naturale se depreciază, iar populaţia este într-o continuă creştere.

Nivelul sărăciei în mediul urban şi rural poate crea probleme de sănătate, care pot fi tratate cu

ajutorul plantelor medicinale. Conţinutul ridicat al acestor specii în diferite substanţe active

cum ar fi uleiurile esenţiale, antioxidanţi naturali ș.a., sunt surse naturale de sănătate pentru

omenire.

Teza de doctorat își propune să evidențieze rolul major pe care îl deține agricultura

ecologică în contextul actual, la nivel internațional și național, precum și importanța cultivării

plantelor medicinale și aromatice în sistem ecologic.

Cercetările din cadrul tezei de doctorat au urmărit studierea unor specii de plante

medicinale și aromatice cultivate în zona de sud a țării noastre, în condițiile agriculturii

ecologice, precum și cuantificarea fertilizării cu produse acceptate în sistemul agriculturii

ecologice, aplicate la speciile de plante medicinale și aromatice studiate. Un alt rezultat al

cercetărilor științifice efectuate în cadrul tezei de doctorat a fost și dezvoltarea unui studiu de

piață privind sursele de producere și utilizarea plantelor medicinale şi aromatice în România.

Page 2: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

2

CAPITOLUL I - CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA

AGRICULTURA ECOLOGICĂ

Pe plan mondial, dar mai ales în Europa, s-a conturat o cerinţă nouă, destul de puternică,

care s-a transformat într-o adevărată mişcare pentru obţinerea de produse agroalimentare prin

tehnologii curate, nepoluante, fără substanţe chimice de sinteză, produse agricole care să

asigure sănătatea consumatorilor în condiţiile protecţiei mediului şi conservării resurselor

naturale.

În mod tradiţional, calitatea produselor agricole, inclusiv a plantelor medicinale şi

aromatice, este apreciată luând în considerare mai multe caracteristici, cele mai importante

fiind cele fizice, chimice, tehnologice, biologice şi de igienă. Agricultura ecologică pune un

accent deosebit pe calitatea igienică, ecologică şi biologică a produselor agricole, inclusiv a

plantelor medicinale şi aromatice. Producţia agroalimentară ecologică are ca scop realizarea

unor sisteme agricole durabile, diversificate şi echilibrate.

În ultimul deceniu, agricultura ecologică a cunoscut o dezvoltare rapidă în lume, fiind

practicată în anul 2000 în 86 de țări, ajungând ca în anul 2009, să se practice în 160 de țări

În lumea contemporană, din punct de vedere al consumului alimentar are loc o

schimbare a tradiţiilor alimentare datorate urbanizării accentuate, a schimbării modului de

viaţă, a problemelor de sănătate şi a creşterii frecvenţei incidentelor de infestare cu toxine a

alimentelor. Contribuţia agriculturii ecologice trebuie analizată din punctul de vedere al

calităţii şi siguranţei alimentare, al cerinţelor pieţii şi a proceselor de recoltare şi prelucrare.

CAPITOLUL II - IMPORTANŢA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE

Plantele medicinale şi aromatice reprezintă surse inepuizabile de materii prime pentru

industria alimentară, industria farmaceutică, etc. Omul a folosit resursele naturale de la

începutul existenţei sale. El a găsit în lumea vegetală şi animală mijloace de existenţă, hrană,

îmbrăcăminte, iar pentru remedierea suferinţelor şi-a sporit mereu tezaurul de plante

tămăduitoare – “de leac”.

Flora spontană nu poate asigura necesarul de materie primă vegetală în continuă creştere

şi de aceea s-a trecut treptat la cultivarea unui număr însemnat de specii de plante. Necesitatea

cultivării plantelor medicinale şi aromatice decurge şi din faptul că, în flora spontană, diferite

specii cresc răzleţ, pe areale mari, uneori greu accesibile, încât dispersarea, culegerea şi

transportul lor se face greu, neasigurând ritmul necesar, iar preţul de cost al materiei prime

Page 3: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

3

devine foarte ridicat. Unele plante medicinale şi aromatice nu cresc spontan în ţara noastră,

altele existente în flora spontană, sunt rare, fiind considerate monumente ale naturii, iar altele,

cu toxicitate ridicată, sunt eliminate sistematic din pajişti, astfel că de la aceste specii materia

primă vegetală se poate obţine numai prin cultivarea lor.

Resursele României în acest domeniu sunt foarte diversificate. În flora spontană

vegetează 3700 specii recunoscute cu acţiune fitoterapeutică, din care 800 specii au proprietăţi

fitoterapeutice determinate, iar 370 specii au însuşiri recunoscute ca având efecte

farmacodinamice.

Suprafata cultivată cu plante medicinale şi aromatice în ţara noastra se află în ultimii ani

într-o fluctuaţie continuă, crescând de la 4200 ha în anul 2000 la 23700 ha în anul 2006, iar în

anul 2010, plantele medicinale şi aromatice sunt prezente pe o suprafaţă de 16500 ha.

Prin aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, s-a obținut avantajul de a se cultiva

plante în sistem ecologic fără restricționări şi cote impuse, ceea ce creează pentru România

premizele dezvoltării sectorului agricol ecologic şi diversificarea lui. Acest potențial de

dezvoltare trebuie valorificat şi în sensul extinderii şi promovării cultivării plantelor

medicinale şi aromatice în sistemul agriculturii ecologice.

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anul 2006 se cultivau în

sistem ecologic 1761 ha cu plante medicinale şi aromatice, din care 882 ha certificate

ecologic, iar 879 ha aflate în perioada de conversie. În anii 2008 și 2009 suprafețele cu plante

medicinale și aromatice cultivate în sistem ecologic au scăzut sub 1000 ha, urmând ca în anul

2010 aceste suprafețe să crească la 1742 ha, ponderea cea mai mare fiind deținută de

suprafețele aflate în conversie.

CAPITOLUL III - SPECII DE PLANTE MEDICINALE ȘI AROMATICE DIN

FAMILIA LAMIACEAE CULTIVATE ÎN SISTEM ECOLOGIC

Familia Lamiaceae cuprinde aproximativ 150 de genuri, cu peste 3000 de specii

răspândite pe tot globul. În ţara noastră cresc 123 specii aparţinând la 32 genuri, vegetând prin

pajişti şi păduri, de la şes la munte.

Majoritatea plantelor din Familia Lamiaceae, prezintă importanţă medicinală, meliferă

şi ornamentală.

Cercetările din cadrul tezei de doctorat au urmărit studierea speciilor Salvia officinalis

L. (salvia) și Melissa officinalis L. (melisa).

Page 4: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

4

Salvia îşi are originea în zonele submontane ale Mării Mediterane, de unde s-a răspândit

în toate zonele riverane şi apoi şi în celelalte ţări europene, asiatice şi din nordul Africii. Încă

din antichitate a fost cunoscută ca plantă medicinală. În prezent, salvia este mult cultivată în

partea de sud a Europei, mai puţin în Europa Centrală, Marea Britanie, SUA. La noi în ţară,

salvia este puţin utilizată în alimentaţie şi, ca urmare, se cultivă ocazional, pe suprafeţe mici,

de către amatori, mai ales în regiunile sudice şi sud-vestice.

Salvia este o specie perenă care se menţine în cultură 5-6 ani; de aceea, aceasta se

cultivă în afara asolamentului, în parcele izolate, departe de drumurile intens circulate,

deoarece frunzele pubescente reţin cu uşurinţă praful. Planta premergătoare trebuie să

elibereze terenul devreme şi să-l lase într-o stare bună de fertilitate.

Salvia se cultivă pentru frunze (Salviae folium) sau partea aeriană (Salviae herba).

Conţinutul de ulei volatil în frunzele proaspete este de 0,38%, iar în frunzele uscate de

0,39 – 2,54%.

În agricultura ecologică, salvia se asociază foarte bine cu rozmarinul, varza şi morcovul,

dar nu suportă să se cultive lângă busuioc, castraveţi şi dovlecei. Are efect repelent faţă de

dăunătorii speciilor cu care se asociază. În prepararea composturilor este un activator al

bacteriilor de descompunere.

Melisa este originară din sudul Europei. În secolul X se cultiva în Spania, de unde s-a

răspândit în ţările europene. În prezent, melisa este mult cultivată în regiunea mediteraneană

din Europa (Franţa, Italia, Spania) şi în Asia. La noi în ţară este cultivată în judeţele

Constanţa, Giurgiu, Teleorman, Buzău, Prahova, Timiş. Melisa este folosită ca plantă

medicinală din antichitate, de greci şi romani. Celebru medic şi chimist Paracelsus (1541)

spunea despre melisă că este cea mai bună plantă pentru bolile de inimă.

Melisa este o specie erbacee, perenă ce se cultivă în afara asolamentului. Aceasta se

cultivă pentru frunze (Melissae folium) sau partea aeriană (Melissae herba). Conţinutul în ulei

volatil în frunze şi herba proaspete este de 0,05 – 0,15%, iar în planta uscată de 0,10 – 0,35%.

În agricultura ecologică, melisa este o bună companie pentru o multitudine de specii,

dar în special pentru speciile de plante din familia Brassicaceae.

CAPITOLUL IV - CADRUL NATURAL ÎN CARE AU FOST

EFECTUATE CERCETĂRILE

Plantele medicinale şi aromatice cultivate în sistem ecologic au fost luate în studiu şi

cercetate în Câmpul experimental de la Moara Domnească, judeţul Ilfov, în condiţii de

preluvosol roşcat, pe parcursul a 3 ani, şi anume în perioada 2009-2011.

Page 5: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

5

Câmpul experimental Moara Domnească aparţine S.D.E. Belciugatele din cadrul

Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară - Bucuresti, și se află situat pe

teritoriul localităţii Moara Domnească, din comuna Găneasa, judeţul Ilfov.

Teritoriul fermei didactice este inclus în relieful Câmpiei Române, subdiviziunea

Câmpia Vlăsiei, în zona de tranziţie de la silvostepă către zona de pădure. Aspectul general al

reliefului este plan, cu mici denivelări şi numeroase depresiuni, denumite crovuri, de forme şi

mărimi diferite care sunt caracteristice pentru zona din nordul și estul Municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL V - MATERIALUL ȘI METODA DE CERCETARE

Experienţele cu plante medicinale şi aromatice, cultivate în sistem ecologic organizate

în Câmpul didactic de la Moara Domnească au fost organizate după reguli şi metodologii

riguroase. Prin luarea lor în studiu s-au evidențiat unele elemente de tehnologie precum şi

aspecte morfoproductive și de calitatea recoltei la speciile Salvia officinalis L. și Melissa

officinalis L.

În cazul tezei de doctorat, experienţele au fost efectuate pe parcursul a trei ani, respectiv

anii 2009, 2010 şi 2011. În cadrul acestor experienţe au fost respectate toate normele de

tehnică experimentală privitoare la forma şi mărimea parcelei, modul de aşezare a parcelelor,

numărul de repetiţii etc., elementele care asigură baza unui calcul statistico-matematic a

datelor obţinute.

Experienţele cu plante medicinale şi aromatice (Salvia officinalis - populaţia locală “De

Răzmireşti”, Melissa officinalis - populaţia locală “De Dobroteşti”) s-au înfiinţat prin

plantarea răsadului pe data de 15 octombrie 2007, în Câmpul experimental de la Moara

Domnească.

Având drept scop realizarea de condiţii cât mai uniforme, variantele cu plante

medicinale şi aromatice au fost dispuse randomizat în blocuri etajate.

Pentru cele două specii de plante medicinale şi aromatice studiate (Salvia officinalis L.

și Melissa officinalis L.) au fost luate în experimentare următoarele variante:

- Martor nefertilizat;

- Fertilizat cu turbă în doză de 10000 l/ha;

- Fertilizat foliar cu produsul Tecamin Max, în doză de 3 l/ha;

- Fertilizat foliar (Tecamin Max, 3 l/ha) + turbă (10000 l/ha).

Page 6: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

6

Observații și determinări efectuate

Determinări morfologice:

o număr lăstari/plantă;

o lungimea lăstarilor;

o număr de frunze/lăstar;

o număr de frunze/plantă;

o dimensiunile limbului foliar (lungime şi lătime);

o număr de inflorescenţe/plantă;

Determinări de productivitate (recoltă):

o determinări de productivitate (recoltă) la Salvia officinalis L.:

determinări de Salviae folium produs proaspăt;

determinări de Salviae folium produs uscat;

determinări de Salviae herba produs proaspăt;

determinări de Salviae herba produs uscat.

o determinări de productivitate (recoltă) la Melissa officinalis L.:

determinări de Melissae folium produs proaspăt;

determinări de Melissae folium produs uscat;

determinări de Melissae herba produs proaspăt;

determinări de Melissae herba produs uscat.

Determinările morfologice și biometrice s-au efectuat în primul și al doilea an de

cultură, iar determinările de productivitate au fost analizate în toți cei trei ani de

experimentare.

Au fost efectuate determinări asupra conţinuturilor în: umiditate, respectiv substanţă

uscată şi uleiuri volatile la Salvia officinalis L. și Melissa officinalis L.

Metodele de determinare au fost conforme cu standardele de calitate utilizate în

domeniul analizelor de laborator pentru determinarea lipidelor totale din seminţe şi alte

produse vegetale - SR EN ISO/CEI 17025:2005 pentru analize fizico-chimice şi

microbiologice la produsele alimentare.

De asemenea, au fost efectuate determinării asupra principalelor însuşiri fizico-chimice

ale solului preluvosol roşcat de la Moara Domnească, prin prelevarea de probe de sol pe

adâncimea de 0-20 cm, atât în aşezare deranjată, cât şi în aşezare naturală. Probele de sol au

fost recoltate din fiecare parcelă experimentală în trei repetiţii.

Tot în cadrul tezei de doctorat s-a efectuat un studiu de piață privind producerea și

utilizarea plantelor medicinale și aromatice. Pentru realizarea studiului de piață s-a folosit ca

Page 7: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

7

metodă de sondare “ancheta”, care este o metodă cantitativă de culegere a informaţiilor ce

foloseşte chestionarul ca instrument de investigare. Chestionarul folosit în studiul de piaţă

privind producerea şi valorificarea plantelor medicinale şi aromatice a fost structurat pe 26 de

întrebări.

CAPITOLUL VI - REZULTATELE CERCETĂRILOR EFECTUATE LA SPECIA

SALVIA OFFICINALIS L. CULTIVATĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC

În cadrul cercetărilor organizate la specia Salvia officinalis L., în perioada 2009-2011,

în condiţii ecologice de cultivare, a fost luată în studiu populaţia locală “De Răzmireşti”.

Cercetările efectuate la specia Salvia officinalis L., cultivată în sistem ecologic, în

Câmpul experimental de la Moara Domnească au constat din experiențe cu regimuri de

fertilizare.

Pe suprafețele experimentale s-au efectuat măsurători morfologice și biometrice în

primul și al doilea an de cultură (2008 și 2009), iar determinările de productivitate au fost

efectuate în perioada 2009-2011.

În urma cerectărilor efectuate la specia Salvia officinalis L. a rezultat că aceasta a

reacționat pozitiv la administrarea îngrășămintelor ecologice testate, respectiv turbă și

Tecamin Max (fertilizant foliar), ambele tipuri de îngrășăminte fiind acceptate în sistemul

agriculturii ecologice atât la nivel național cât și comunitar. Reacția speciei Salvia officinalis

L. la fertilizare s-a materializat prin obținerea unor sporuri de producție importante (asigurate

statistic semnificativ până la foarte semnificativ), comparativ cu plantele care nu au fost

fertilizate.

Plantele de Salvia officinalis L., cultivate în câmpul experimental de la Moara

Domnească, au prezentat următoarele caracteristici morfologice medii: 42 ramuri (lăstari),

23,54 cm lungimea medie a lăstarilor, 10 frunze/lăstar, 431 frunze/plantă, dimensiunile

limbului foliar fiind de 5,58 cm lungime și 1,65 cm lățime, iar numărul de inflorescențe pe

plantă a fost de 42.

În fiecare an de experimentare, în perioada 2009-2011, de la specia Salvia officinalis L.,

s-au efectuat două recoltări: prima recoltare s-a obținut în perioada iunie-iulie, iar a doua

recoltă în perioada septembrie-octombrie.

În cercetări s-au analizat recoltele de Salviae folium (produs proaspăt și uscat) și Salviae

herba (produs proaspăt și uscat), obținute în urma administrării îngrășămintelor ecologice

(turbă și Tecamin Max).

Page 8: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

8

Cea mai mare producție medie multianuală, de 11624,21 kg/ha Salviae folium produs

proaspăt s-a obținut la varianta experimentală V3 – “Fertilizat foliar cu Tecamin Max –

3 l/ha”, rezultând după uscare o producție medie multianuală de 3407,99 kg/ha Salviae folium

– produs uscat, cu un randament mediu multianual la uscare de 3,39 : 1.

Salvia officinalis L., cultivată în sistem ecologic în câmpul experimental de la Moara

Domnească, a produs în medie 9839,02 kg/ha Salviae folium produs proaspăt, rezultând după

uscare 2883,44 kg/ha Salviae folium produs uscat, cu un randament mediu la uscare de

3,38 : 1.

Salvia officinalis L., cultivată în sistem ecologic în câmpul experimental de la Moara

Domnească, județul Ilfov, a produs în medie 11326,33 kg/ha Salviae herba produs proaspăt,

rezultând după uscare 3671,84 kg/ha Salviae herba produs uscat, cu un randament mediu la

uscare de 3,11 : 1.

Calitatea medie a recoltei de Salviae herba produs uscat la aer, în condițiile pedoclimatice

de la Moara Domnească, județul Ilfov, specifice anului 2011 (anul trei de experimentare), a

fost reprezentată de următorii compuși biochimici: 4,37% umiditate, 95,63% s.u. și 2,11%

ulei volatil raportat la s.u.

CAPITOLUL VII - REZULTATELE CERCETĂRILOR EFECTUATE LA SPECIA

MELISSA OFFICINALIS L. CULTIVATĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC

În cadrul cercetărilor organizate la Melissa officinalis L., pe perioada 2009-2011, în

condiţii ecologice, a fost luată în studiu populaţia locală “De Dobroteşti”.

Cercetările efectuate la specia Melissa officinalis L., cultivată în sistem ecologic, în

Câmpul experimental de la Moara Domnească au constat în experiențe cu regimuri diferite de

fertilizare.

În suprafețele experimentale s-au efectuat măsurători morfologice și biometrice în

primul și al doilea an de cultură (2008 și 2009), iar determinările de productivitate au

efectuate în perioada 2009-2011.

În urma cerectărilor efectuate la specia Melissa offcinalis L. a rezultat că aceasta a

reacționat pozitiv la administrarea îngrășămintelor ecologice testate, respectiv turbă și

Tecamin Max (fertilizant foliar), toate aceste tipuri de îngrășăminte fiind acceptate în sistemul

agriculturii ecologice, atât la nivel național cât și comunitar. Reacția speciei Melissa

officinalis L. la fertilizare s-a concretizat prin obținerea unor sporuri de producție

semnificative până la foarte semnificative, comparativ cu plantele care nu au fost fertilizate.

Page 9: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

9

Plantele de Melissa officinalis L., cultivate în câmpul experimental de la Moara

Domnească, au prezentat următoarele caracteristici morfologice medii: 24 ramuri (lăstari),

31,48 cm lungimea lăstarului, 13 frunze/lăstar, 324 frunze/plantă, dimensiunile limbului foliar

fiind de 4,30 cm lungime și 2,94 cm lățime.

În fiecare an de experimentare, în perioada 2009-2011, de la specia Melissa officinalis L.,

s-au obținut câte două recolte, prima recoltă s-a obținut în luna iunie, iar a doua recoltă în luna

septembrie.

În experiență s-au analizat recoltele de Melissae folium (produs proaspăt și uscat) și

Melissae herba (produs proaspăt și uscat), obținute în urma administrării îngrășămintelor

ecologice (turbă și Tecamin Max).

Melissa officinalis L., cultivată în sistem ecologic în câmpul experimental de la Moara

Domnească, a produs în medie 11429,84 kg/ha Melissae folium produs proaspăt, rezultând

după uscare 3835,57 kg/ha Melissae folium produs uscat, cu un randament mediu la uscare de

3,02 : 1.

Melissa officinalis L., cultivată în sistem ecologic în câmpul experimental de la Moara

Domnească, județul Ilfov, a produs în medie 16085,29 kg/ha Melissae herba produs proaspăt,

rezultând după uscare 5245,04 kg/ha Melissae herba produs uscat la aer, cu un randament

mediu la uscare de 3,21 : 1.

Calitatea medie a recoltei de Melissae herba produs uscat, în condițiile pedoclimatice de

la Moara Domnească, a fost reprezentată de următorii compuși biochimici: 2,87% apă,

95,63% s.u. și 0,39% ulei volatil raportat la s.u.

CAPITOLUL VIII - STUDIU DE PIAȚĂ PRIVIND SURSELE DE PRODUCERE

ȘI UTILIZAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE

Cercetările privind sursele de producere şi utilizarea plantelor medicinale şi aromatice

au fost efectuate prin sondarea, la nivel naţional, a 515 respondenţi din 32 de judeţe și din

municipiul Bucureşti.

Conform studiului de piaţă efectuat, se remarcă o frecvenţă ridicată a consumului de

plante medicinale şi aromatice, la 99% din totalul respondenţilor. Plantele medicinale şi

aromatice sunt consumate de toţi membrii familiei. În mediul rural s-a remarcat un consum

sporit de plante medicinale şi aromatice în comparaţie cu mediul urban.

Respondenţii intervievaţi procură plantele medicinale şi aromatice cu precădere din

comerţ, dar şi din flora spontană şi/sau grădina proprie. Respondenţii din mediul urban

Page 10: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

10

apelează la comerţ pentru procurarea plantelor medicinale şi aromatice, în timp ce

respondenţii din mediul rural procură plantele medicinale şi aromatice, în special, din flora

spontană şi din grădina proprie.

Respondenţii intervievaţi folosesc/consumă mai frecvent următoarele plante medicinale:

muşeţel, tei, sunătoare, mentă, gălbenele, coada şoricelului şi cătină, iar cele mai folosite

plante aromatice sunt: menta, cimbrul, busuiocul, mărarul, dafinul, pătrunjelul, leuşteanul,

piperul, levănţica.

Circa 80% din totalul respondenţilor asociază plantele medicinale cu mierea de albine în

diverse tratamente, cum ar fi: răceală - gripă; afecţiuni ale aparatului digestiv, dureri de gât

Majoritatea respondenţilor declară că sunt informaţi şi interesaţi de produsele

ecologice. Totuşi, se remarcă faptul că 25% din totalul respondenţilor din mediul rural afirmă

că nu ştiu nimic despre produsele ecologice, iar peste 25% din totalul respondenţilor sunt

dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru plantele medicinale/aromatice şi mierea de

albine, care sunt certificate ecologic.

CAPITOLUL IX - CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

În urma cercetărilor efectuate în perioada 2009-2011, la Câmpul experimental de la

Moara Domnească din județul Ilfov, asupra comportării speciilor Salvia officianalis L. și

Melissa officinalis L. cultivate în sistem ecologic și a influenței îngrășămintelor asupra

productivității și calității recoltei, au rezultat următoarele concluzii:

Zona în care au fost efectuate cercetările întrunește condițiile favorabile pentru creșterea

și dezvoltarea speciilor Salvia officinalis L. și Melissa offcinalis L., atât sub aspect climatic

cât și al caracteristicilor solului. Astfel, aceaste specii pot fi cultivate atât în sistem ecologic

cât și în sistem convențional.

Cultivarea celor două specii în câmpul experimental de la Moara Domnească, nu a pus

probleme deosebite, sub aspectul controlului organismelor dăunătoare (agenți patogeni,

dăunători). O situație diferită a reprezentat-o combaterea buruienilor realizată prin efectuarea

de prașile manuale. Ca urmare, în fiecare an de experimentare au fost necesare 2 – 3 lucrări de

prășit între rânduri și între plante pe rând; lucrările de prășit au fost concentrate îndeosebi la

începutul vegetației (în primăvară) și după recoltarea primei producții de folium și/sau herba.

Ambele specii de plante medicinale și aromatice cultivate în sistem ecologic au

reacționat pozitiv la administrarea îngrășămintelor ecologice testate, respectiv turbă și

Tecamin Max (fertilizant foliar), ambele tipuri de îngrășăminte fiind acceptate în sistemul

agriculturii ecologice atât la nivel național cât și comunitar. Reacția celor două specii de

Page 11: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

11

plante medicinale și aromatice la fertilizare s-a materializat prin obținerea unor sporuri de

producție importante (asigurate statistic de la semnificativ până la foarte semnificativ),

comparativ cu plantele care nu au fost fertilizate.

Atât la Salvia officinalis L. cât și la Melissa officinalis L., densitatea a fost de

40816 plante/ha, cu distanța între rânduri de 70 cm și distanța între plante pe rând de 35 cm.

În fiecare an de experimentare, în perioada 2009-2011, de la cele două specii de plante

medicinale și aromatice s-au efectuat două recoltări: prima recoltare s-a obținut în perioada

iunie-iulie, iar a doua recoltare în perioada septembrie-octombrie.

Cea mai mare producție medie multianuală, de 11624,21 kg/ha Salviae folium produs

proaspăt s-a obținut la varianta experimentală V3 – “Fertilizat foliar cu Tecamin Max –

3 l/ha”, rezultând după uscare o producție medie multianuală de 3407,99 kg/ha Salviae folium

– produs uscat, cu un randament mediu multianual la uscare de 3,39 : 1.

Cea mai mare producție medie multianuală, de 13343,72 kg/ha de Salviae herba produs

proaspăt s-a obținut la varianta experimentală V4 – “Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha + foliar

cu Tecamin Max 3 l/ha”, rezultând după uscare o producție medie multianuală de

4387,10 kg/ha Salviae herba produs uscat, cu un randament mediu multianual la uscare de

3,03 : 1.

Cea mai mare producție medie multianuală, de 13358,15 kg/ha Melissae folium –

produs proaspăt s-a obținut la varianta experimentală V4 – “Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha +

foliar cu Tecamin Max 3 l/ha”, rezultând după uscare o producție medie multianuală de

4448,35 kg/ha Salviae folium produs uscat, cu un randament mediu multianual la uscare de

3,03 : 1.

Cea mai mare producție medie multianuală, de 17217,38 kg/ha Melissae herba – produs

proaspăt s-a obținut la varianta experimentală V4 – “Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha + foliar cu

Tecamin Max 3 l/ha”, rezultând după uscare o producție medie multianuală de 5676,63 kg/ha

Melissae herba produs uscat, cu un randament mediu multianual la uscare de 3,19 : 1.

La specia Salvia officinalis L. rezultă că, de regulă, la variantele experimentale la care

s-au aplicat îngrășăminte, conținutul de ulei volatil a scăzut. Prin aplicarea îngrășămintelor

ecologice nu a fost favorizată acumularea de ulei volatil în produsul Salviae herba, dar a fost

obținută o cantitate mai mare de produs vegetal care poate furniza cantități semnificativ mai

mari de ulei volatil.

Producția medie de ulei volatil la nivelul producției de Salviae herba produs uscat a fost

de 49,78 l/ha. Cea mai mare producție de ulei volatil s-a obținut la varianta experimentală

V4 – “Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha + foliar cu Tecamin Max 3 l/ha”, cu o cantitate de

Page 12: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

12

64,23 l/ha, iar cea mai mică producție de ulei volatil s-a obținut la varianta experimentală

V1 – “Martor” (34,49 l/ha), chiar dacă procentul de ulei volatil acumulat în produs la această

variantă a fost de 2,24%. La varianta experimentală V3 – “Fertilizat foliar cu Tecamin Max –

3 l/ha”, s-a obținut o cantitate de 56,16 l/ha ulei volatile, cu 8,07 l ulei volatil mai puțin

comparativ cu varianta experimentală V4 – “Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha + foliar cu

Tecamin Max 3 l/ha” și cu 12,74 l ulei volatil mai mult decât la varianta experimentală

V2 – “Fertilizat cu turbă –10000 l/ha”, unde producția de ulei volatil a fost de 43,42 l/ha.

La specia Melissa officinalis L. rezultă că, de regulă, la variantele experimentale la care

s-au aplicat îngrășăminte, conținutul de ulei volatil a crescut, comparativ cu varianta martor.

Se mai constată, că prin aplicarea împreună a fertilizanților turbă și Tecamin Max, conținutul

de ulei volatil se diminuează, comparativ cu varianta experimentală la care s-a administrat

doar fertilizantul foliar Tecamin Max.

Producția medie de ulei volatil la nivelul recoltei de Melissae herba – produs uscat a

fost de 13,65 l/ha. Cea mai mare cantitate de ulei volatil s-a obținut la varianta experimentală

V3 – “ Fertilizat foliar cu Tecamin Max – 3 l/ha”, și anume de 17,11 l/ha, iar cea mai mică

cantitate de ulei volatil s-a obținut la varianta experimentală V1 – “Martor”, (7,17 l/ha). La

varianta experimentală V2 – “ Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha”, s-a obținut o cantitate de 15,90

l/ha ulei volatil, cu 0,81 l ulei volatile mai mult decât la varianta experimentală V4 –

“Fertilizat cu turbă – 10000 l/ha + foliar cu Tecamin Max 3 l/ha”, unde cantitatea de ulei

volatil obținută a fost de 15,09 l/ha.

În urma efectuării studiului de piaţă privind sursele de producere și utilizarea plantelor

medicinale şi aromatice, s-au desprins următoarele concluzii și recomandări:

Conform studiului de piaţă efectuat a fost constatat un consum ridicat de plante

medicinale şi aromatice la peste 99% din totalul respondenţilor. Plantele medicinale şi

aromatice sunt consumate de toţi membrii familiei în 49% din totalul cazurilor analizate.

Plantele medicinale şi aromatice sunt procurate în special din comerţ (peste 80%), dar

procurarea plantelor medicinale şi aromatice se face şi/sau din flora spontană (50,49%) şi/sau

din grădina proprie (32,82%).

Plantele medicinale sunt folosite în proporţie de 90% sub formă de infuzie.

30% din totalul respondenţilor consumă zilnic preparate / produse din plante medicinale

şi aromatice.

Conform studiului de piaţă efectuat, aproximativ 70% din totalul respondenţilor

consideră plantele medicinale / aromatice şi mierea de albine ca fiind produse ecologice.

Page 13: Rezumatul Tezei de Doctorat in Romana

13

În general, majoritatea respondenţilor consideră că sunt informaţi şi interesaţi de

produsele ecologice. Dar, în mediul rural se remarcă faptul că, 25% din respondenţi declară că

nu ştiu nimic despre produsele ecologice.

Se remarcă un procent ridicat (peste 40%) din totalul respondenţilor care declară că

achiziţionează (cumpără) produse certificate ecologic din plante medicinale / aromatice şi

miere de albine.

Peste 25% din totalul respondenţilor sunt dispuşi să plătească un preţ mai mare pentru

plantele medicinale / aromatice şi mierea de albine, certificate ecologic.

Trebuie făcute eforturi pentru popularizarea şi informarea corectă a populaţiei cu privire

la agricultura ecologică şi valoarea produselor ecologice.

În mod deosebit, trebuie făcută o informarea corectă a populaţiei cu privire la

valorificarea plantelor medicinale / aromatice şi mierea de albine, atât în mediul urban cât şi

în mediul rural.

De asemenea, trebuie continuate eforturile de organizare a unor sesiuni de diseminare-

informare cu privire la plantele medicinale şi aromatice, prin diferite mijloace, cum ar fi:

organizarea de workshop-uri, sesiuni ştiinţifice, internet (pagină web), zile de informare în

teren, etc., toate acestea fiind utile pentru o mai bună întelegere şi informare a consumatorilor

de plante medicinale / aromatice şi miere de albine.

BIBLIOGRAFIE

Bibliografia tezei de doctorat însumează 156 surse (cărți, tratate, enciclopedii, lucrări

științifice, diferite norme legislative, standarde, ș.a.).

WEBOGRAFIE

Webografia tezei de doctorat însumează 32 site-uri și/sau portal-uri web.