UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIUFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Departamentul Doctorate

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

„MANAGEMENTUL CONTROLULUI FINANCIAR-FISCAL – realităţi şi cerinţe în lumea contemporană”

Conducător Ştiinţific:Prof. univ. dr. IOAN BOGDAN

Autor:Drd. Jeflea Călin-Gheorghe

2011

2

„Managementul este arta artelor întrucât areîn vedere dirijarea talentelor oamenilor”

Jean Servan Schreiber

„Un economist este un expert care va ştiimâine de ce lucrurile prezise de el ieri nu s-auîntâmplat azi”

Laurence J. Peter

3

Cuprins

INTRODUCERE.......................................................................................................................7

PARTEA I – ELEMENTE CONCEPTUALE GENERALE PRIVINDMANAGEMENTUL COTROLULUI FINANCIAR-FISCAL CA SUBSISTEM ALMANAGEMENTULUI GENERAL......................................................................................22

CAP I CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR-FISCAL..............................................231.1. Consideraţii generale............................................................................................231.2. Noţiunea de control financiar-fiscal.....................................................................251.3. Controlul financiar-fiscal ca funcţie a managementului......................................271.4. Controlul financiar-fiscal ca activitate care trebuie condusă...............................291.5. Controlul financiar-fiscal ca sistem.....................................................................371.6. Organele de control financiar-fiscal şi atribuţiile lor...........................................38

CAP II OBIECTUL, ROLUL ŞI FUNCŢIILE CONTROLULUI FINANCIAR-FISCALÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII EUROPENE ŞI GLOBALIZĂRII......................................42

2.1. Obiectul şi formele controlului financiar-fiscal.....................................................422.1.1. Obiectul controlului ................................................................................422.1.2. Formele controlului ..............................................................................43

2.2. Proceduri şi metode de control financiar-fiscal......................................................462.3. Rolul controlului financiar-fiscal...........................................................................472.4. Funcţiile controlului financiar-fiscal......................................................................482.5. Scopul controlului financiar-fiscal.........................................................................502.6. Exercitarea controlului financiar-fiscal..................................................................52

CAP III ELEMENTE DE MANAGEMENT GENERAL ŞI FUNCŢIILEMANAGEMENTULUI ORGANIZAŢIEI IMPLICATE ÎN MANAGEMENTULCONTROLULUI FINANCIAR-FISCAL................................................................................57

3.1. Componente generale ale managementului implicate în managementulcontrolului financiar-fiscal........................................................................................................57

3.1.1. Ştiinţa managementului...........................................................................573.1.2. Managementul ştiinţific...........................................................................583.1.3. Procesele de management........................................................................583.1.4. Relaţiile de management.........................................................................583.1.5. Principiile managementului....................................................................593.1.6. Managementul ca disciplină economică de sinteză................................60

3.2. Componentele sistemului de management al organizaţiei implicate înmanagementul controlului financiar-fiscal...............................................................................60

3.2.1. Sistemul informaţional............................................................................623.2.2. Sistemul organizaţional.............................................................................663.2.3. Sistemul decizional....................................................................................683.2.4. Sistemul metodologic................................................................................69

3.3. Funcţiile managementului organizaţiei implicate în managementul controluluifinanciar-fiscal..........................................................................................................................70

3.3.1. Previziunea ...............................................................................................713.3.2. Organizarea ..............................................................................................723.3.3. Coordonarea .............................................................................................743.3.4. Antrenarea ................................................................................................75

4

3.3.5. Controlul şi evaluarea ...............................................................................763.3.6. Neofuncţiile managementului...................................................................78

CAP IV CONCLUZII PARŢIALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE...................................80

PARTEA II – SPECIFICITATEA MANAGEMENTULUI CONTROLULUIFINANCIAR-FISCAL ŞI ELEMENTE DE MANAGEMENT COMPARATIMPLICATE ÎN REALITĂŢILE ŞI PERSPECTIVELE ACESTUIA.............................83

CAP V SPECIFICITATEA MANAGEMENTULUI CONTROLULUI FINANCIAR-FISCAL.....................................................................................................................................84

5.1. Elemente specifice de management propriu...........................................................845.2. Organizarea propriu-zisă a controlului financiar-fiscal.........................................88

5.2.1. Conceptul organizării controlului ...........................................................885.2.2. Organizarea procesuală a controlului .....................................................895.2.3. Organizarea structurală a controlului .....................................................89

5.3. Managementul activităţii de control financiar-fiscal.............................................915.3.1. Programarea activităţii de control ..........................................................915.3.2. Pregătirea acţiunilor de control ..............................................................955.3.3. Efectuarea controlului ............................................................................965.3.4. Valorificarea constatărilor controlului .................................................100

CAP VI REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN MANAGEMENTUL CONTROLULUIFINANCIAR-FISCAL............................................................................................................103

6.1. Mutaţii previzibile în organizaţia viitorului cu implicaţii în managementulcontrolului financiar-fiscal......................................................................................................103

6.1.1. Schimbarea, caracteristică dominantă a secolului XXI şi impactulei în managementul controlului financiar-fiscal.....................................................................103

6.1.2. Orientarea către client - componenta principală a schimbării...............1046.1.3. Globalizarea afacerilor şi internaţionalizarea firmelor şi impactul

lor în managementul controlului financiar-fiscal...................................................................1066.2. Realităţi şi perspective în managementul general cu impact în managementul

controlului financiar-fiscal......................................................................................................1096.2.1. Proliferarea amplă a sistemelor, metodelor şi tehnicilor manageriale.1096.2.2. Creşterea gradului de sofisticare a elementelor metodologico-

manageriale.............................................................................................................................1106.2.3. Computerizarea crescândă a instrumentarului managerial....................1116.2.4. Conturarea unei dimensiuni participative a sistemului metodologico-

managerial al organizaţiei.......................................................................................................1126.2.5. Ascendenţa elementelor metodologico-manageriale cu un puternic

conţinut motivaţional..............................................................................................................1126.2.6. Imprimarea unei viziuni sistemice accentuate conceperii şi utilizării

instrumentarului managerial...................................................................................................1136.2.7. Internaţionalizarea sistemelor, metodelor şi tehnicilor manageriale.....1146.2.8. Profesionalizarea implementării instrumentarului managerial..............115

6.3. Eficienţa activităţii de control financiar-fiscal.....................................................1156.4. Domenii de perfecţionare ale managementului controlului financiar-fiscal........119

6.4.1. Perfecţionarea organizării controlului financiar-fiscal..........................1196.4.2. Perfecţionarea coordonării şi funcţionării controlului financiar-fiscal.122

CAP VII PROBLEME ŞI DIFICULTĂŢI ÎN MANAGEMENTUL CONTROLULUIFINANCIAR-FISCAL............................................................................................................125

5

7.1. Probleme generale privind resursele umane implicate în procesul de controlfinanciar-fiscal........................................................................................................................125

7.2. Dificultăţi privind organizarea controlului financiar-fiscal.................................1277.3. Probleme şi dificultăţi în controlul financiar-fiscal.............................................129

CAP VIII MANAGEMENT COMPARAT PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL...................................................................................................................................135

8.1. Conceptul de management comparat...................................................................1358.2. Obiectul managementului comparat.....................................................................1368.3. Elemente de management din ţările europene cu impact în managementul

controlului financiar-fiscal......................................................................................................1378.3.1. Managementul din Marea Britanie........................................................1378.3.2. Managementul din Germania................................................................1388.3.3. Managementul din Franţa......................................................................139

8.4. Managemetul din Statele Unite ale Americii.......................................................1408.5. Managementul din Japonia...................................................................................142

CAP IX CONCLUZII PARŢIALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE.................................146

PARTEA III – CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ SELECTIVĂ PRIVINDREALITĂŢILE ŞI CERINŢELE MANAGEMENTULUI CONTROLULUIFINANCIAR-FISCAL..........................................................................................................150

CAP X NECESITATEA, TIPUL ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII...............................15110.1. Necesitatea cercetării........................................................................................15110.2. Tipul cercetării...................................................................................................15210.3. Metodologia cercetării.......................................................................................156

10.3.1. Alegerea tehnicii de cercetare.............................................................15610.3.2. Construcţia chestionarului...................................................................15710.3.3. Alegerea eşantionului..........................................................................15710.3.4. Organizarea cercetării.........................................................................158

CAP XI COLECTIVITATEA CERCETATĂ, MODUL DE ORGANIZARE ŞIREALIZARE A CERCETĂRII ŞI VALORIFICAREA REZULTATELOR........................160

11.1. Colectivitatea cercetată......................................................................................16011.2. Modul de organizare şi realizare a cercetării.....................................................16311.3. Valorificarea rezultatelor....................................................................................166

CAP XII MODUL DE PRELUCRARE ŞI DE PREZENTARE A REZULTATELOR.......17012.1. Modul de prelucrare a rezultatelor.....................................................................170

12.1.1. Prelucrarea sumară a informaţiei.........................................................17012.1.2. Prelucrarea avansată a informaţiei.......................................................172

12.2. Modul de prezentare a rezultatelor.....................................................................17512.3. Principalele forme grafice utilizate....................................................................177

CAP XIII MARJA DE EROARE ŞI CALITATEA CERCETĂRII.....................................17913.1. Marja de eroare...................................................................................................17913.2. Calitatea cercetării..............................................................................................182

CAP XIV CONCLUZIILE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE SELECTIVE..............................185

PARTEA IV – CONCLUZII FINALE................................................................................214

CAP XV SINTEZA CONCLUZIILOR, OPINIILOR, SOLUŢIILOR ŞICONTRIBUŢIILOR PERSONALE.......................................................................................215BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................................................227

6

CUVINTE CHEIE..................................................................................................................232LISTA FORMELOR GRAFICE............................................................................................234ANEXE...................................................................................................................................238

7

INTRODUCERE

România se află într-o perioadă decisivă, de transformare şi de tranziţie către o lume aperformanţei. Societatea civilă aşteaptă, pe bună dreptate, performanţe şi rezultate concrete.Devine promiţător faptul că România se regăseşte într-o Europă integrată.

Controlul general are origini care se pierd în cele mai vechi timpuri, devenind, peparcursul istoriei, un important factor, cu puternice influenţe asupra progresului, urmărind înprincipal funcţionarea sistemelor pe criterii de eficienţă şi rentabilitate. Activităţile,mecanismele de acţionare, conexiunile şi performanţele sistemelor fac, şi ele, obiectul unorcontroale interne şi externe, contribuind astfel la atingerea capacităţilor proiectate şi aşteptate.

Alegerea tezei de doctorat „Managementul controlului financiar-fiscal – realităţi şicerinţe în lumea contemporană” a fost rezultatul constatării mutaţiilor profunde care se producîn lumea contemporană şi anume schimbarea, globalizarea afacerilor, internaţionalizareafirmelor, economia, organizaţia şi managementul bazate pe cunoştinţe, capitalul de cunoştinţe,capitalul intelectual, toate cu impact în managementului controlului financiar-fiscal.

Luăm în considerare că toate aceste mutaţii majore cu impact în domeniul cercetatreliefează complexitatea deosebită a temei abordate, actualitatea şi perspectiva soluţiilor temeişi, mai ales, dificultăţile pe care le antrenează realizarea ei.

O realitate ştiinţifică şi pragmatica fără echivoc , care nu mai trebuie demonstrată estefaptul că orice segment al managementului, cum este Managementul Controlului Financiar-Fiscal, trebuie definit şi realizat pornind de la Managementul General şi făcând apoiadaptările specifice de rigoare.

Datorită rolului pe care-l are managementul în lumea contemporană, si putem cita aicipe Richard Farmer – “ Managementul este unul dintre factorii esenţiali care explică de ce oţară este bogată sau săracă” - problemele puse de controlul concurenţei fiscale, la nivelul UE,sunt, din punct de vedere teoretic, extrem de sensibile. Dintr-un punct de vedere mai practic,al construcţiei europene, deşi sunt dificile, datorită necesităţii rezolvării într-un timp rezonabil(de a se tempera, dacă nu elimina complet concurenţa fiscală), acestea reclamă găsirea unorsoluţii în acord cu legislaţia comunitară.

Determinarea reglementărilor fiscale ţine, am putea spune, de "prerogativele regale".Este vorba, în principiu, despre una din expresiile majore ale suveranităţii naţionale. Expresiasa liberă poate, în mod legitim, să conducă la adoptarea unor reguli fiscale ce pot favorizaunele practici de concurenţă fiscală. În sens invers, ea este susceptibilă de a fi în mod limitatdeterminată, ba chiar împiedicată, de concurenţa fiscală exercitată de terţi. Pe scurt,coexistenţa suveranităţilor fiscale, este susceptibilă de a produce o concurenţă fiscală caresuprimă progresiv orice suveranitate.

Este un lucru binecunoscut, anume acela că între specialişti nu este o unitate de vederiprivind funcţiile managementului şi cu toate acestea, nu este nici unul care să nu accepteexistenţa funcţiei de control-evaluare. Control-evaluarea, deci, fără echivoc, funcţie amanagementului şi nu una oarecare, ci aceea care incheie un ciclu de management şi, prinfeed-back, îl pregăteşte pe urmatorul. Controlul, deci, nu este un scop în sine, ci ocomponentă a sistemului de funcţii a managementului.

O astfel de abordare este fundamentală în management şi, de fapt, singura corectă, deluat în seamă şi de operaţionalizat în activitatea practică. Cele mai mari eşecuri în control auca geneză abordarea în alt mod al lucrurilor, adică, neintegrarea lui în funcţiilemanagementului, situaţie care, din păcate, se întâlneşte, incă, destul de frecvent în activitateapractică, cu tot cortegiul de consecinţe pe care îl antrenează.

8

Funcţia de control-evaluare, făcând parte din sistemul de funcţii al managementului,toate funcţiile având aceiaşi importanţă, nu se poate vorbi de un management performant, fărăun control performant.

Un reputat specialist – Nicolae Feleagă , spunea, referindu-se la control, că am rămasrepetenţi în zona interpretării realităţii şi în zona de asistent al deciziilor, zone, de altfel, zicemnoi, de prioritate în management. Controlul performanţelor economice, spune acelaşispecialist, a lipsit, managerii neavând cultul controlului atingerii obiectivelor, iar întreconceptul de bună gospodărire şi instrumentele lui de realizare este o mare discrepanţă.Contabilitatea de gestiune care urma să ordoneze aceste situaţii, mai spunea specialistulrespectiv, a rămas la mâna “specialiştilor noştri”, iar între calitatea contabilităţii de gestiune şia controlului de gestiune, este o relaţie directă, nemijlocită.

Trebuie să avem în vederea impactul schimbării, globalizării afacerilor şiinternaţionalizării firmelor care se răsfrâng asupra controlului financiar-fiscal, respectivimpactul crizei economico-financiare mondiale asupra managementului controlului financiar-fiscal.

Vrem să amintim faptul că am avut o şansă foarte mare de a fi înscris la doctorat subcoordonarea conducătorului ştiinţific profesor universitar doctor D.H.C. Ioan Bogdan, care, astimulat încrederea şi interesul pentru alegerea unei astfel de teze de doctorat şi a contribuitdecisiv la stabilirea reperelor care să asigure ajungerea la scopul final.

La structurarea tezei de doctorat pe capitole, subcapitole am ţinut cont de acesterepere, obiective fundamentate în colaborare cu distinsul conducător ştiinţific.

Pentru a scoate în evidenţă cât de importante sunt acestea nu numai pentru construcţiaconceptuală a tezei de doctorat, ci şi pentru structurarea acesteia, redăm exemplificativ uneledintre acestea:

Abordarea conceptului de control financiar-fiscal; Controlul - ca funcţie a managementului, care încheie un ciclu de management şi

prin feed-back îl pregăteşte pe următorul; Controlul - ca activitate care trebuie condusă; Controlul - ca sistem; Obiectul şi formele controlului financiar-fiscal; Proceduri şi metode de control financiar-fiscal; Rolul şi funcţiile controlului financiar-fiscal; Scopul şi exercitarea controlului financiar-fiscal; Componentele managementului general implicate în managementul controlului

financiar-fiscal; Sistemul informaţional şi specificitatea lui în managementul controlului financiar-

fiscal; Sistemul organizaţional şi specificitatea lui în managementul controlului financiar-

fiscal; Sistemul decizional şi specificitatea lui în managementul controlului financiar-

fiscal; Sistemul metodologic şi specificitatea lui în managementul controlului financiar-

fiscal; Previziunea în managementul controlului financiar-fiscal; Organizarea în managementul controlului financiar-fiscal; Coordonarea în managementul controlului financiar-fiscal; Antrenarea în managementul controlului financiar-fiscal; Controlul în managementul controlului financiar-fiscal; Neofuncţiile managementului şi modul lor de regăsire în managementul

controlului financiar-fiscal;

9

Specificitatea controlului financiar-fiscal şi rolul lui în lumea contemporană; Organizarea propriu-zisă a controlului financiar-fiscal; Mutaţii previzibile în oranizaţia viitorului cu implicaţii în managementul

controlului financiar-fiscal; Conturarea dimensiunii şi impactului schimbării - caracteristica dominantă a

secolului XXI în management; Abordarea conceptului de orientare către client şi reconsiderarea capacităţii

organizaţiilor de a asigura orientarea către client ca factor determinant înasigurarea succesului;

Prezentarea globalizării afacerilor şi internaţionalizarea firmelor şi a impactului lorîn management;

Realităţi şi perspective în managementul general; Eficienţa activităţii de control financiar-fiscal; Domenii de perfecţionare ale managementului controlului financiar-fiscal; Funcţiunea de personal şi specificitatea ei în controlul financiar fiscal modern; Probleme şi dificultăţi în managementul controlului financiar-fiscal; Elemente de management comparat privind controlul financiar-fiscal; Cercetarea ştiinţifică selectivă Concluzii, Opinii, Soluţii.Aceste obiective ne-au ajutat la construirea unei structuri a tezei cu o tematică distinctă,

adecvată, actuală şi de perspectivă. Teza de doctorat am structurat-o în patru părţi, 14 capitoleşi subcapitole, care ne-au permis o abordare cât mai aproape de necesităţile reale, a tematiciicomplexe şi generoase a tezei de doctorat.

Am ţinut să abordăm aceste obiective într-un mod cât mai coerent, îmbinând aspecteleteoretice cu rezultatele obţinute în cadrul cercetării ştiinţifice selective, care a avut ca scopvalidarea lor şi a soluţiilor conturate.

În abordarea primei părţi a tezei de doctorat ”Elemente conceptuale generale privindmanagementul controlului financiar-fiscal ca subsistem al managementului general” afost construită pe baza următoarelor obiective:

1. Abordarea conceptului de control financiar-fiscal;2. Controlul - ca funcţie a managementului, care incheie un ciclu de

management şi prin feed-back îl pregăteşte pe următorul;3. Controlul - ca activitate care trebuie condusă;4. Controlul - ca sistem;5. Obiectul şi formele controlului financiar-fiscal;6. Proceduri şi metode de control financiar-fiscal;7. Rolul şi funcţiile controlului financiar-fiscal;8. Scopul şi exercitarea controlului financiar-fiscal;9. Componentele managementului general implicate în managementul

controlului financiar-fiscal;10. Sistemul informaţional şi specificitatea lui în managementul controlului

financiar-fiscal;11. Sistemul organizaţional şi specificitatea lui în managementul controlului

financiar-fiscal;12. Sistemul decizional şi specificitatea lui în managementul controlului

financiar-fiscal;13. Sistemul metodologic şi specificitatea lui în managementul controlului

financiar-fiscal;14. Previziunea în managementul controlului financiar-fiscal;15. Organizarea în managementul controlului financiar-fiscal;

10

16. Coordonarea în managementul controlului financiar-fiscal;17. Antrenarea în managementul controlului financiar-fiscal;18. Controlul în managementul controlului financiar-fiscal;19. Neofuncţiile managementului şi modul lor de regăsire în managementul

controlului financiar-fiscal;Obiectivul 1, ”Abordarea conceptului de control financiar-fiscal”, a fost fixat

plecând de la premisa că nu putem începe abordarea controlului financiar-fiscal fără a avea odefiniţie clară a conceptului de control financiar-fiscal.

Această importantă activitate, controlul financiar-fiscal, reprezintă mai mult decât oacţiune de verificare determinată de necesitatea cunoaşterii stării unui anumit fenomeneconomic şi exercitată în scopul remedierii efectelor unor abateri de la anumite prevederilegale.

Foarte des, noţiunea de control se foloseşte pentru a desemna o inspecţie atentă, overificare, o examinare minuţioasă a corectitudinii unui act sau o supraveghere a funcţionăriiunor sisteme sau desfăşurării unor procese.

Se obişnuieşte să se spună despre o activitate sau alta că se află “sub control”, ceea ceînseamnă că este clar definită sau planificată, are o structură raţională şi se derulează conformprocedurilor elaborate pentru atingerea obiectivelor prestabilite.

Acest obiectiv a fost detaliat pe tot cuprinsul tezei de doctorat dar mai pe larg în cadrulsubcapitolului 1.2.

Obiectivul 2, a fost fixat pentru a aborda ”Controlul - ca funcţie a managementului,care incheie un ciclu de management şi prin feed-back îl pregăteşte pe următorul ”.Abordarea acestei problematici s-a făcut în subcapitolul 1.3. încercând să scoatem în evidenţăesenţa acestui obiectiv şi anume controlul încheie un ciclu de management şi prin feed-back îlpregăteşte pe următorul.

O astfel de abordarea este fundamentală în mangement şi, de fapt, singura corectă, deluat în seamă şi de operaţionalizat în activitatea practică. Cele mai mari eşecuri în control auca geneză abordarea în alt mod al lucrurilor, adică, neintegrarea lui în funcţiilemanagementului, situaţie care, din păcate, se întâlneşte, încă, destul de frecvent în activitateapractică, cu tot cortegiul de consecinţe pe care îl antrenează.

Nu există, spunem noi, management fără gestiune, gestiune fără control şi auditeconomic-financiar şi gestiune sigură, performantă, consolidată şi dezvoltată, la nivelulcerinţelor şi posibilităţilor, fără control performant.

Nu sunt standarde şi norme obligatorii, în aceste domenii şi nici nu este rău, pentru căar diminua autonomia organizaţiilor private şi în general iniţiativa managerilor, care răspundde autoreglarea sistemelor respective, dar această situaţie impune responsabilităţi deosebitepentru manageri, un alt mod de cunoaştere şi organizare şi nu în ultimul rând, pentrucercetarea ştiinţifică, de a le pune la dispoziţie astfel de standarde, aduse la zi, ca recomandări.

În schimb, teoria economică, calculele economice, metodologia analizei economico-financiare, metodologia de control etc, permit să se intre în esenţa fenomenelor, în cunoaştereşi optimizare, toate fiind premise pentru dezvoltarea rapidă şi performantă a controluluifinanciar-fiscal.

Obiectivul 3, ”Controlul - ca activitate care trebuie condusă”, a fost fixat peconsiderentul faptului că şi activitatea de control financiar-fiscal trebuie condus ca de altfelorice activitate care se drulează într-un sistem.

Deopotrivă, teoreticienii şi practicienii consideră că managementul este soluţia cea maibună pentru găsirea metodelor eficiente de obţinere a performanţelor, în orice organizaţie.Organizaţiile moderne, indiferent de dimensiunea acestora, pot supravieţui numai datorităunui management eficace şi eficient.

11

Obiectivul a fost tratat complex în subcapitolul 1.4. al tezei de doctorat, unde, amprezentat opinii ale specialiştilor notorii ai lumii contemporane, de care trebuie să ţinemseama în elaborarea acestei lucrări.

Obiectivul 4, ”Controlul - ca sistem”, a fost tratat în subcapitolul 1.5. al tezei dedoctorat. Acesta a fost stabilit pornind de la considerentul că orice activitate într-un sistemeconomico-social deschis, este un subsistem al acestuia, care are elemente de structură propriişi relaţii între ele distincte, dar şi relaţii cu sistemul în care evoluează.

Aşadar sistemul de control financiar-fiscal este, deci, un subsistem al organizaţiei, careare un comportament propriu determinat de regulile sale de funcţionare, dar şi de regulile, derelaţiile pe care le are cu sistemul organizaţiei în care se exercită, este un produs al gândirii,deciziei şi acţiunii factorului uman, ca urmare a evoluţiei societăţii umane, creat iniţial pentrua răspunde unor obiective financiare, la care ulterior s-au adaugat obiective de naturăeconomico-socială.

Prin sistemul de control financiar-fiscal trebuie să se îndeplinească o funcţie de protecţiesocială a anumitor categorii de cetăţeni, pe de o parte prin facilităţi de impunere, iar pe de altăparte, prin stimularea agenţilor economici să folosească forţa de muncă cu randament scăzut.Funcţia socială a sistemului fiscal român este mai redusă faţă de ţările dezvoltate. În România,această funcţie acţionează în direcţia unor facilităţi cum ar fi, spre exemplu, acordarea unorreduceri de impozit pe salarii sau, în anumite condiţii, reduceri suplimentare, etc.

Obiectivul 5, ”Obiectul şi formele controlului financiar-fiscal” a fost stabilit pornindde la considerentul că prin controlul financiar-fiscal se urmăreşte asigurarea formăriiresurselor financiare ale statului şi ale agenţilor economici, menţinerea integrităţii acestora şimodul lor de gestionare în raport cu criteriile de raţionalitate şi de eficienţă. Prin exercitareacontrolului financiar-fiscal se obţin informaţiile necesare pentru elaborarea unor noi decizii şirealizarea de acţiuni privind mobilizarea oportună a resurselor financiare şi utilizarea lorraţională, precum şi pentru asigurarea în dinamică a echilibrului financiar la nivel macro şimicroeconomic.

Acest aspect a fost tratat în subcapitolul 2.1. al tezei de doctorat. Considerăm importantsă stabilim obiectul controlului financiar-fiscal şi formele acestuia pentru a putea trece laetapele următoare. Dacă din punct de vedere a determinării obiectului nu întâmpinămprobleme foarte mari, la determinarea formelor controlului financiar-fiscal trebuie avut grijădeoarece controlul financiar-fiscal poate îmbrăca forme diferite, în funcţie de domeniul încare se exercită, de conţinutul şi obiectivele urmărite şi de sfera de cuprindere ale fiecăreiadintre aceste forme.

Obiectivul 6, ”Proceduri şi metode de control financiar-fiscal” a fost stabilit peconsiderentul că odată stabilit obiectivul şi formele controlului financiar-fiscal este necesar săidentificăm procedurile şi metodele acestuia.

Eficienţa controlului financiar-fiscal ţine în mare măsură de tehnicile şi procedurile decontrol, de mijloacele normativ-juridice sau de modalităţile de recuperare a veniturilor fiscaleconstatate de control ca fiind sustrase de la plată.

Această problemă a fost tratată în subcapitolul 2.2. a tezei de doctorat unde am dezvoltatatât procedurile cât şi metodele de control financiar-fiscal.

Obiectivul 7, ”Rolul şi funcţiile controlului financiar-fiscal” a fost dezvoltat însubcapitolul 2.3 şi 2.4. a tezei de doctorat.

Aşa cum vom observa rolul controlului financiar-fiscal este acela de a preveni şiînlătura fenomenelor negative şi de consolidare a celor pozitive, de a controla activitateacontribuabilului, de a indruma şi de a sancţiona atunci când este cazul şi nu în ultimul rând dea combate evaziunea fiscala sesizând organele de cercetare penală în cazul constatării deabateri care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni.

12

De asemenea vom descoperi faptul că noţiunea controlului financiar-fiscal asigurărealizarea unor funcţii specifice care rezidă din însăşi conţinutul şi esenţa sa prin modul deorganizare şi de exercitare respectiv prin rolul şi obiectivele pe care le urmăreşte.

Obiectivul 8, ”Scopul şi exercitarea controlului financiar-fiscal” ne descoperă unfapt real şi anume cu ce scop sunt evidenţiate obiectivele mai sus menţionate dar în principalscopul controlului financiar-fiscal este de a evita fraudarea sistemului bugetar prin veniturilecuvenite acestuia.

Un al scop de asemenea foarte important este evitarea dublei impuneri care este deasemenea tratat corespunzător în subcapitolul 2.5. al tezei de doctorat.

În subcapitolul 2.6. este relatat pe larg exercitarea controlului financiar-fiscal fiindanalizat pe fiecare etapă în parte.

Obiectivul 9, ”Componentele managementului general implicate în managementulcontrolului financiar-fiscal” a fost dezvoltat în subcapitolul 3.1. al tezei de doctorat.

Aşa cum vom observa managementul general este un concept deosebit de complex.Componentele acestuia sunt multiple şi, de asemenea complexe. O sistematizare a acestorelemente este dificilă pentru oricine încearcă, deoarece, cum am arătat, managementul adevenit o prioritate în lumea contemporană, mergând până acolo încât este identificat ca fiindprincipala cale de creştere economică şi factorul esenţial care explică de ce o ţară este bogatăsau săracă. Desigur, necesitatea definirii componentelor acestuia nu mai este numai de naturăteoretică, ci şi una practică, stringentă.

Obiectivul 10, ”Sistemul informaţional şi specificitatea lui în managementulcontrolului financiar-fiscal” ne va dezvălui faptul că sistemul informaţional este formatdintr-um ansamblu de date, informaţii, circuite, fluxuri, proceduri şi mijloace necesare pentruconceperea, definirea, operaţionalizarea, monitorizarea şi realizarea obiectivelor organizaţiei.

De asemenea vom descoperi faptul că performanţa sistemului informaţional estedependentă, hotărâtor, de cultura organizaţională, într-o cultură organizaţională "depăşită",uzată moral, nu se poate implementa şi exploata un sistem informaţional performant.

Acest obiectiv este tratat în subcapitolul 3.2.1. al tezei de doctorat.Obiectivul 11, ”Sistemul organizaţional şi specificitatea lui în managementul

controlului financiar-fiscal” a fost detaliat pe larg în subcapitolul 3.2.2.Acest obiectiv a fost stabilit pornind de la certitudinea că un sistem organizaţional pus la

punct într-o instituţie duce la eficientizarea acesteia cu până la 50%. Majoritatea specialiştilorrecunosc importanţa acestui sistem şi sunt convinşi că acesta reprezintă o vie prioritate pentrutoate organizaţiile.

Orice organizaţie indiferent de dimensiunea sa sau de domeniul său de activitate esteconştientă că nu poate funcţiona fără un sistem organizaţional performant, fără elementeleorganizatorice care asigură cadrul, diviziunea, combinarea şi funcţionalitatea proceselor demuncă în vederea realizării obiectivelor acesteia.

Absenţa funcţionării acestui sistem poate avea consecinţe dezastruoase pentru oriceorganizaţie.

Obiectivul 12, ”Sistemul decizional şi specificitatea lui în managementulcontrolului financiar-fiscal” se prezintă ca ansamblul deciziilor adoptate şi aplicate pentrudefinirea şi realizarea obiectivelor strategice şi tactice ale organizaţiei.

Aşa cum bine se ştie unul dintre criteriile cu consecinţele cele mai mari şi mai grave,este modul de abordare a riscului şi incertitudinii de către manageri. Se preconizează că cu câtriscul este mai mare cu atât câştigul sau pierderea este mai mare. Cu toate acestea nu toţimanagerii sunt dispuşi să ia decizii cu factor de risc ridicat, unii dintre ei reducând riscul laminim.

Acest obiectiv este dezvoltat în subcapitolul 3.2.3. tratând această problematică cu celmai mare interes.

13

Obiectivul 13, ”Sistemul metodologic şi specificitatea lui în managementulcontrolului financiar-fiscal” este tratat în subcapitolul 3.2.4. din teza de doctorat şi a foststabilit pornind de la convingerea că una din atuurile managementului este metodologia,sistemul său metodologic, care potrivit opiniilor reputatului specialist Ovidiu Nicolescu,prezentate în cele 4 volume ale cărţii ”Abordări moderne ale managementului şi economieiorganizaţiei” şi în cartea ”Economia, firma şi managementul bazate pe cunoştinţe” asigură”scientizarea” managementului.

Realizarea exercitării funcţiilor şi relaţiilor de management la nivelul fiecărei organizaţiise efectuează prin sistemul de management. Acest sistem de management este definit caansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informaţional, motivaţional etc,din cadrul organizaţiei, prin intermediul căruia se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor demanagement în vederea obţinerii unei eficacităţi şi eficienţe cât mai mari1.

Obiectivul 14, ”Previziunea în managementul controlului financiar-fiscal” esteprima funcţie a managementului organizaţiei implicată în managementul controluluifinanciar-fiscal.

Previziunea, pe lângă faptul că este o componentă a sistemului de funcţii amanagementului, este o disciplină de studiu formativă, foarte importantă, şi nu în ultimulrând, o activitate curentă de specialitate, dificilă, complexă, cu un pronunţat caracter inovativ,care trebuie condusă.

Previziunea controlului financiar-fiscal este o componentă a previziunii generale aorganizaţiei, îi completează şi concretizează politica controlului financiar-fiscal.

Politica controlului financiar-fiscal, la rândul său, nefiind o activitate independentă,reprezintă o parte a politicii generale a organizaţiei.

Se pune un accent tot mai mare asupra planificării ca activitate de previziune, reprezintăo funcţie esenţială. În cadrul acesteia, planificarea controlului financiar-fiscal trebuie să-şiocupe locul cuvenit în cadrul organizaţiilor. Planificarea – şi, în primul rând, planificareacontrolului financiar-fiscal – este vitală pentru orice organizaţie şi orice manager.

Această problematică a fost tratată în subcapitolul 3.3.1. al tezei de doctorat.Obiectivul 15, ”Organizarea în managementul controlului financiar-fiscal” – a

doua funcţie a managementului organizaţiei implicată în managementul controlului financiar-fiscal este după unii specialişti cea mai importantă funcţie care le completează perfect pecelelalte.

Aşa cum am văzut pe lângă faptul că organizarea este o funcţie a managementuluiorganizaţiei, ea este concomitent, un subsistem al sistemului de management al organizaţiei şi,o activitate importantă, cu un pronunţat caracter inovativ, care, pe lângă eficienţă şi mai cuseamă, eficacitate, trebuie să asigure organizaţiei flexibilitatea necesară, activitate care trebuiecondusă.

Aşa cum afirmă distinsul profesor Ioan Bogdan În cadrul acestei funcţii sunt incluseactivităţile necesare îndeplinirii obiectivelor organizaţiei, aşezarea lor, ca sarcini, pe salariaţişi structuri organizatorice şi statutarea tuturor acestora într-un cadru precis conturat de luare şiurmărire a deciziilor2. La conceperea structurilor organizatorice ale organizaţiei (fabrici,direcţii, servicii, birouri, compartimente etc.), şi a componentelor funcţionale (funcţie, postetc.) deci, trebuie să se aibă in vedere, cu prioritate sarcinile cu caracter de control ce le revin(dimensionarea resurselor pe care le angajează şi eficienţa utilizării lor la nivelul acestora).

La conceperea elementelor structurii organizaţionale, în ceea ce priveşte componentacontrolului financiar-fiscal, trebuie să se creeze cadrul pentru delegarea de autoritate şiresponsabilitate. În acest domeniu, nu trebuie să existe structură fără competenţă şi

1 Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Universitară, Bucureşti,2008, pag. 1772 Ioan Bogdan, Management Financiar în Afaceri, Editura Universitară, Bucureşti, 2007, pag. 44

14

răspundere, întrucât, în caz contrar, sunt ameninţate însuşi patrimoniul organizaţiei. Echilibrulîntre centralizare-descentralizare, determinant în orice activitate organizaţională, influenţează,nemijlocit, nivelul de organizare financiară internă. Acesta trebuie judecat prin cadrul şicondiţiile pe care le creează pentru mobilitatea şi inventivitatea personalului (în funcţie decapacitatea acestuia de a asigura, prin deciziile ori prin munca sa, reducerea consumului deresurse). Acest proces de delegare are un caracter dinamic, diferenţiindu-se de la o etapă laalta. În această zonă a controlului, mai mult ca în oricare alta, la delegarea de autoritate şiresponsabilitate, trebuie să se opereze cu criterii precise şi ferme: legalitate, eficacitate şieficienţă, determinant fiind criteriul cine şi în ce mod le poate satisface mai deplin şi benefic.

Acest obiectiv a fost tratat în subcapitolul 3.3.2. din teza de doctorat cu accent pe faptulcă organizarea trebuie să preocupe deopotrivă şi mai atent toţi managerii, indiferent de poziţiape care o au în ierarhia de management a organizaţiei.

Obiectivul 16 ”Coordonarea în managementul controlului financiar-fiscal” tratatmai ales în subcapitolul 3.3.3. al tezei de doctorat, a treia funcţie a managementuluiorganizaţiei implicată în managementul controlului financiar-fiscal reprezintă ansamblulproceselor de muncă prin care se armonizează deciziile şi acţiunile personalului şi alesubsistemelor organizaţiei, în cadrul stabilit prin previziune şi organizare, pentru realizareaobiectivelor stabilite.

Coordonarea înseamnă unire, unirea devine forţă, iar forţa are efecte multiplicate care,prin efectul sinergic, dacă sunt bine realizate, înseamnă mai mult decât simpla acţionare aforţelor. Toate, dacă avem în vedere că la originea lor sunt bani, fonduri, costuri, au ca efectmultiplicator profitul, valoarea şi economia relativă sau absolută de fonduri şi de resurse, îngeneral.

Efectele coordonării se regăsesc stimulativ sau restrictiv, în funcţie de calitatea ei, îngradul de flexibilitate şi adaptabilitate a organizaţiei, în modul de stimulare şi valorificare apotenţialului creativ şi de iniţiativă al oamenilor

Obiectivul 17 ”Antrenarea în managementul controlului financiar-fiscal” a patrafuncţie a managementului organizaţiei implicată în managementul controlului financiar-fiscalse referă la activităţile prin care se determină personalul organizaţiei să realizeze obiectivelefixate prin previziune, organizare şi coordonare, în condiţiile de eficienţă stabilite3.

Trebuie să precizăm un aspect foarte important şi anume faptul că esenţa, motorulacţiunilor de antrenare îl formează motivarea personalului, adică împletirea armonioasă aintereselor organizaţiei cu cele ale personalului.

Acest obiectiv a fost tratat în subcapitolul 3.3.4. a tezei de doctorat şi s-a mai arătat că înorganizaţie este foarte greu de convins personalul că dacă obiectivele fixate sunt atinse atuncişi ei la rândul lor vor putea avea remuneraţii corespunzătoare.

Obiectivul 18 ”Controlul în managementul controlului financiar-fiscal” - ultimafuncţie a managementului organizaţiei implicată în managementul controlului financiar-fiscal,reprezintă ansamblul preceselor de muncă prin care performanţele sistemului controlat şi acomponentelor sale sunt măsurate şi comparate cu obiectivele şi standardele stabilite, în scopuleliminării şi prevenirii abaterilor şi creşterea eficienţei funcţionării sistemului respectiv.

Această funcţie are deci valoarea ei teoretică şi practică în toate activităţile manageriale,însă, atunci când este vorba de utilizarea fondurilor financiare, importanţa ei, a modului în careeste concepută şi realizată, îmbracă aspecte cu totul deosebite, abordarea ei trebuind să serealizeze ca un corolar al intregii activităţi economice şi manageriale din cadrul organizaţiei.O primă problemă de soluţionarea căreia depinde, hotărâtor, realizarea funcţiei de control aactului managerial o constituie definirea modului de evaluare a rezultatelor. Stabilireaparametrilor de evaluare are importanţă deci nu numai în faza de măsurare finală a rezultatelor

3 Ioan Bogdan, Management Financiar în Afaceri, Editura Universitară, Bucureşti, 2007, pag. 53

15

obţinute de către organizaţie, ci este utilă mai ales în faza de antrenare, de comunicare şistimulare a personalului. Aceşti parametrii trebuie să fie nu numai expresivi şi concludenţi, ci,mai ales, antrenanţi să determine mutaţiile calitative, de eficienţă, scontate, în activitateapersonalului organizaţiei.

Acest obiectiv este tratat în subcapitolul 3.3.5. din teza de doctorat în care se specificăfaptul că toate cerinţele referitoare la funcţia de control şi evaluare fac din control o activitatepluridisciplinara, realizarea acestuia impunând să se apeleze la conceptele şi instrumentarulmai multor discipline: management, finanţe, analiză economică, planificare, investiţii, statisticăetc. şi, nu în ultimul rând, drept, legislaţie economico-financiară. Specialiştii care suntînsărcinaţi cu aceste atribuţii trebuie să se situeze la niveluri de pregătire profesionalăcorespunzătoare, întrucât, altfel, controlul se transformă într-o sursă de tensiuni interne şi într-ofrână în dezvoltarea normală a organizaţiei. Cunoaşterea rezultatelor organizaţiei printr-uncontrol performant este o premisă esenţială determinantă pentru un management performant.Supravieţuirea organizaţiei depinde de capacitatea ei de a se identifica operativ, preventiv,chiar cu mutaţiile care se produc, de capacitatea ei de a-şi adapta funcţiile şi activităţile deconcepţie, producţie, comercializare, de personal şi financiar-contabile în raport de acestemutaţii, deziderate care nu pot fi atinse fără un control performant.

Obiectivul 19 ”Neofuncţiile managementului şi modul lor de regăsire înmanagementul controlului financiar-fiscal” a fost tratat în subcapitolul 3.3.6. al tezei dedoctorat.

Noul management se regăseşte în câteva funcţii aflate în definire4: Evaluarea cunoştinţelor disponibile şi accesibile; Previzionarea necesităţilor şi surselor de cunoştinţe; Obţinerea cunoştinţelor necesare; Gestionarea, utilizarea şi dezvoltarea cunoştinţelor; Valorificarea lor; Partajarea cunoştinţelor.În contextul managementului economiei viitorului, care învaţă, controlul financiar-

fiscal are rolul de a asigura autoreglarea sistemului organizaţiei în concordanţă cu evoluţiafenomenelor şi misiunea organizaţiei.

În orice altă ipostază, el înseamnă formalism, risipă de resurse şi, mai grav, inducereaunei imagini de bine, de linişte, când în realitate lucrurile stau cu totul altfel şi impun alteconcluzii şi măsuri.

Având în vedere că orice domeniu are specificitatea lui respectiv realităţi, perspective,probleme, dificultăţi am considerat indispensabilă partea a II-a a tezei de doctorat, intitulată”Specificitatea mangementului controlului financiar-fiscal şi elemente de managementcomparat implicate în realităţile şi perspectivele acestuia”.

Obiectivele în baza cărora am structurat această parte a tezei de doctorat, au fost celeredate mai jos:

20. Specificitatea controlului financiar-fiscal şi rolul lui în lumeacontemporană;

21. Organizarea propriu-zisă a controlului financiar-fiscal;22. Mutaţii previzibile în oranizaţia viitorului cu implicaţii în managementul

controlului financiar-fiscal;23. Conturarea dimensiunii şi impactului schimbării-caracteristica dominantă

a secolului XXI în management;

4 Nicolescu Ovidiu., Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei, Vol. I, Editura Economică,Bucureşti, 2003, p. 64

16

24. Abordarea conceptului de orientare către client şi reconsiderareacapacităţii organizaţiilor de a asigura orientarea către client ca factordeterminant în asigurarea succesului ;

25. Prezentarea globalizării afacerilor şi internaţionalizarea firmelor şi aimpactului lor în management;

26. Realităţi şi perspective în managementul controlului financiar-fiscal cuimplicaţii în managementul general;

27. Eficienţa activităţii de control financiar-fiscal;28. Domenii de perfecţionare ale managementului controlului financiar-fiscal;29. Funcţiunea de personal şi specificitatea ei în controlul financiar-fiscal

modern;30. Probleme şi dificultăţi în managementul controlului financiar-fiscal;31. Elemente de management comparat privind controlul financiar-fiscal;

Obiectivul 20 ”Specificitatea controlului financiar-fiscal şi rolul lui în lumeacontemporană” tratat mai ales în subcapitolul 5.1. al tezei de doctorat, a fost stabilit datorităfaptului că exercitarea controlului financiar-fiscal este cerut având în vedere urmatoareleaspecte:

- asigură respectarea legislaţiei în vigoare; disciplinează comportamentul agenţiloreconomici;

- contribuabilii pot participa în mod echitabil la colectarea veniturilor la bugetul destat;

- asigură concurenţa loială între agenţii economici;- reprezinta o premisa favorabila a realizarii bugetelor statului.Organele financiar-fiscale competente selectează contribuabilii ce urmează a fi supuşi

inspecţiei fiscale. Datele şi informaţiile referitoare la contribuabil sunt obţinute princonsultarea dosarului fiscal al contribuabilului. Inspectorul consultă toate compartimentelecare deţin informaţii referitoare la situaţia fiscală a contribuabilului. Aceste compartimentesunt obligate să comunice informaţiile deţinute, la solicitarea inspectorului însărcinat cuefectuarea controlului. Prin consultarea dosarului fiscal şi a compartimentelor sus menţionatese colecteaza date şi informaţii despre contribuabil existente în actele de înfiinţare, declaraţiifiscale. .

Culegerea informaţiilor din alte documente se realizează prin studiul rapoartelorprivind controlul efectuat la doua categorii de contribuabili:

- cei care au legături de afaceri cu contribuabilul ce urmează a fi controlat;- cei care desfăşoară activităţi similare.În urma analizării acestor documente la sediul organului fiscal, se va identifica

domeniile şi impozitele care prezintă un risc al evaziunii la contribuabilul respectiv.Obiectivul 21 ”Organizarea propriu-zisă a controlului financiar-fiscal”, a fost

tratat în subcapitolul 5.2. din teza de doctorat şi am analizat-o din punct de vedere procesual şistructural.

Organizarea procesuală constă în descompunerea proceselor de muncă în elementecomponente (faze, etape, operaţii, etc.), în analiza acestora şi în regruparea lor în funcţie deobiectivele la care participă.

Prin organizare structurală se asigură modelarea organizării procesuale în conformitatecu necesităţile şi posibilităţile fiecărei organizaţii.

Obiectivul 22 ”Mutaţii previzibile în oranizaţia viitorului cu implicaţii înmanagementul controlului financiar-fiscal”, a fost fixat pornind de la considerentul căopinia generală a specialiştilor este aceea că nu trebuie să ne pregătim pentru organizaţiaviitorului, suntem deja în ea şi trebuie să ne adaptăm rapid altfel suntem în pericol să pierdemşansele, oportunităţile. Obiectivul a fost abordat, mai complex în subcapitolul 6.1.

17

Obiectivul 23 ”Conturarea dimensiunii şi impactului schimbării-caracteristicadominantă a secolului XXI în management” este foarte important deorece teza nu poate ficoncepută fără acest obiectiv. Realitatea evidentă a zilelor noastre, la început de secol şi demileniu este schimbarea tot mai profundă, mai radicală, mai accelerată, care marcheazăevoluţia societăţii. Aceste schimbări au un impact major asupra lumii afacerilor, asupraorganizaţiilor şi asupra managementului, aspect urmărit pe tot parcursul tezei de doctorat şi înmod deosebit în subcapitolul 6.1.1.

Schimbarea trebuie să pornească de sus în jos. Rolul managementului schimbării înacest context trebuie să fie esenţial. Schimbarea este încetinită de inerţie, conservatorism,comoditate, automulţumire şi de aroganţă. Neînţelegerea rolului schimbării poate proveni dinneînţelegerea sensului ei şi a riscului. Schimbarea trebuie să aducă dezvoltarea culturiiorganizaţiei, centrată pe valorile cunoaşterii şi comunicării. Cu cât un program de schimbareeste mai amplu, mai cuprinzător, cu atât şansa sa de realizare este mai mare.

Principalele obiective ale schimbării vor fi axate pe: cultura organizaţională capabilăsă asimileze rapid şi benefic mutaţiile; tipul de management mai nou capabil să anticipezeoportun cerinţele schimbării, să poată conştientiza colaboratorii de necesitatea ei, unmanagement dispus la operaţionalizarea cu rezultate maxime a mutaţiilor, la condiţiiexistente; orientarea spre client şi obţinerea avantajului startegic; metamorfozarea atuurilor îninstrumente folositoare şi transformarea slăbiciunilor în lucruri irelevante; trecerea de laorganizarea activităţii pe operaţii, la organizarea ei pe procese de afaceri; punereacunoştinţelor în lucru.

Obiectivul 24 ”Abordarea conceptului de orientare către client şi reconsiderareacapacităţii organizaţiilor de a asigura orientarea către client ca factor determinant înasigurarea succesului” a fost abordat deoarece una din mutaţiile principale ale secolului XXIeste reprezentată de orientarea organizaţiilor către client, aceasta fiind o componentă esenţialăa schimbării.

În concepţia lui Manfred Bruhn, orientarea către client înseamnă identificarea şianaliza continuă şi cuprinzătoare a aşteptărilor clienţilor, transpunerea acestora în realizareaproduselor şi serviciilor, în modul de desfăşurare a interacţiunii cu clienţii, cu scopuldezvoltării şi menţinerii unor relaţii pe termen lung şi economic avantajoase cu clienţii5.

Firma trebuie să se organizeze în jurul clienţilor, căci dictatura producătorului nu enumai nedemocratică, dar este şi necorelată cu cerinţele unei pieţe în aşteptare de a fi cucerită.În organizaţia viitorului, nu managerii sunt aceia care închid firmele, ci clienţii. Nu manageriigenerează şomaj ci clienţii. Dar nu este indicat a se persista în greşeli, prin schimbareadictaturii producătorului cu cea a consumatorilor. Părţile trebuie să se întâlnescă pe oplatformă de colaborare, care generează performanţă pentru toţi, în condiţiile date. Toateacestea impun nu reproiectarea firmei, ci reinventarea ei, utilizând experienţele de durată,perene, ale trecutului.

Datorită cerinţelor ce decurg din această evoluţie – orientarea către client dinperspectiva controlului financiar-fiscal a fost urmărită în întreaga concepţie a tezei dedoctorat, unele elemente specifice fiind redate în subcapitolul 6.1.2.

Obiectivul 25 ”Prezentarea globalizării afacerilor şi internaţionalizarea firmelorşi a impactului lor în management” a fost stabilit pornind de la realitatea că, globalizareaafacerilor şi internaţionalizarea firmelor sunt fenomene complexe şi ireversibile ale secoluluiXXI, cu influenţe majore în toate sectoarele vieţii economice şi sociale, influenţând radicalcomerţul internaţional, în contextul dezvoltării lui culturale, generând mutaţii profunde înorganizaţii, în economiile naţionale şi pe piaţa globală.

5 Bruhn Manfred, Orientarea spre clienţi-temelia afacerii de succes, Editura Ecoomică, Bucureşti, 2001

18

Globalizarea a devenit un cuvânt comun, dar are semnificaţii foarte diferite pentrufiecare. Pentru unii, este sinonim cu creşterea corporaţiilor internaţionale, ale căror operaţiiample transced graniţele şi interesele naţionale. Pentru alţii, termenul este strâns legat derevoluţia informatică, de mobilitatea banilor, ideilor şi de locurile de muncă pe care au pututsă le ofere calculatoarele şi alte tehnologii noi.

Internaţionalizarea firmei este un proces complex al secolului XXI care trebuie să serealizeze în cadrul managementului organizaţiilor astfel încât să se adapteze la condiţiileglobalizării afacerilor pentru a preveni riscurile care rezultă din acest proces, dar şi pentru avalorifica avantajele care însoţesc globalizarea.

Globalizarea afacerilor şi internaţionalizarea firmelor au fost generate de motivaţiireactive şi proactive, concrete, legate de problematica generală a controlului financiar-fiscal.

Am considerat necesar să tratăm cu maximă atenţie acest obiectiv în subcapitolul6.1.3. al tezei de doctorat.

Obiectivul 26 ”Realităţi şi perspective în managementul controlului financiar-fiscal cu implicaţii în managementul general” tratat mai ales în subcapitolul 6.2. a tezei dedoctorat are un rol foarte important în structura tezei de doctorat deoarece dezvoltăurmătoarele concepte de un real interes şi anume proliferarea amplă a sistemelor, metodelor şitehnicilor manageriale, creşterea gradului de sofisticare a elementelor metodologico-manageriale, computerizarea crescândă a instrumentarului managerial, conturarea uneidimensiuni participative sistemului metodologico-managerial al organizaţiei, ascendenţaelementelor metodologico-manageriale cu un puternic conţinut motivaţional, imprimarea uneiviziuni sistemice accentuate conceperii şi utilizării instrumentarului managerial,internaţionalizarea sistemelor, metodelor şi tehnicilor manageriale, profesionalizareaimplementării instrumentarului managerial.

Obiectivul 27 ”Eficienţa activităţii de control financiar-fiscal” a fost tratat îndetaliu în subcapitolul 6.3. a tezei de doctorat datorită faptului că orice activitatea umană, şicu atât mai mult activitatea de control financiar-fiscal poate şi trebuie să fie apreciată prinefectele pe care le produce, atât în plan material, cât şi în cel calitativ, manifestat în manierade derulare în viitor a activităţii controlate.

În acest subcapitol au fost prezentaţi indicatorii pentru determinarea eficienţeicantitative.

Eficienţa controlului financiar-fiscal manifestată în cele două forme ale sale, calitativăşi cantitativă, va fi mai mică sau mai mare în funcţie de alegerea acestei perioade optime. Deasemenea, activitatea de control financiar-fiscal, poate mai mult decât alte activităţi similare,depinde în mod esenţial de factorul determinant şi absolut indispensabil în realizarea sa,factorul uman.

În nici o altă activitate economică factorul uman nu joacă un rol atât de important înrealizarea în condiţii optime şi de eficienţă a obiectivelor propuse ca în activitatea de control.Aceasta deoarece prin natura sa activitatea de control în general şi în mod deosebit cea decontrol financiar-fiscal oferă celui ce o exercită o poziţie ascendentă faţă de cel controlat,poziţie care poate deveni deosebit de dăunătoare dacă este folosită în mod abuziv saudistructiv.

Obiectivul 28 ”Domenii de perfecţionare ale managementului controluluifinanciar-fiscal” este tratat în subcapitolul 6.4. a tezei de doctorat cu accent foarte mare peperfecţionarea organizării, coordonării şi funcţionării controlului financiar-fiscal.

Pe linia perfecţionării cadrului normativ de reglementare a controlului financiar-fiscalse impun unele amendamente care ar trebui să vizeze modernizarea următoarelor domenii:

reglementarea unitară a controlului financiar-fiscal în România; elaborarea unui manual al controlului financiar-fiscal;

19

înfiinţarea unui organ jurisdicţional specializat în valorificarea actelor decontrol financiar-fiscal;Agenţii economici şi instituţiile publice, prin norme clare şi complete, trebuie să

asigure gestionarea corectă a patrimoniului şi supravegherea evoluţiei acestuia prin controlulintern. Această organizare a sistemului de control financiar-fiscal nu trebuie să fie formală, ciefectivă, realizată prin cooperare cu toate instituţiile implicate, astfel încât printr-ocoordonare profesională să poată contribui la continuarea reformei economice în ţara noastră.

Obiectivul 29 ”Funcţiunea de personal şi specificitatea ei în controlul financiar-fiscal modern” a fost tratat în subcapitolul 7.1. având în vedere faptul că în centrulactivităţilor de control financiar-fiscal stă omul. Toate celelalte resurse, terenuri, clădiri,mecanisme, utilaje, autovehicule sau bani sunt doar de importanţă secundară. Fara oameni nuse poate face control financiar-fiscal, de aceea fiecare instituţie care doreşte să fie competitivăşi să aibă succes într-o lume care se schimbă cu o viteză fără precedent, are nevoie de salariaţicompetenţi, bine informaţi, loiali, flexibili şi talentaţi

Nu există instituţie care să nu se fi confruntat cu probleme de personal. Una dintre celemai costisitoare probleme este fluctuaţia, adică rotaţia personalului într-o perioadă de timpdată, respectiv părăsirea instituţiei de către unii dintre angajaţi dublată de necesitatea de aangaja urgent alţii în locul acestora. Fluctuaţia este profund disfuncţională şi momentulplecării unui angajat afectează buna desfăşurare a activităţii într-o organizaţie deoarece fie peo anumita durată de timp colegii trebuie să preia sarcinile celui plecat, fie este găsit repede unînlocuitor, dar probabil acesta nu va avea timp să se integreze în relaţie cu sarcinile curentesuficient de rapid şi va obţine performanţe mai slabe.

Obiectivul 30 ”Probleme şi dificultăţi în managementul controlul financiar-fiscal” a fost tratat în subcapitolul 7.3. al tezei de doctorat.

Controlul financiar-fiscal efectuat de organele de control din cadrul MinisteruluiFinanţelor Publice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi anume Codul fiscalşi normele de aplicare ale acestuia, respectiv Codul de procedură fiscală şi normele deaplicare ale acestuia. Cadrul legislativ în continuă schimbare implică perfecţionarea continuăa inspectorilor de control şi totodată a contribuabililor. Trebuie precizat că datorită faptului căorice lege este interpretabilă totdeauna vor exista opinii diferite pe marginea cadruluilegislativ ceea ce duce la interpretarea acesteia diferit chiar de către jurişti, avocaţi, magistraţi.

Relaţia dintre organul de control şi contribuabil trebuie să fie una de parteneriat şi nuuna de subordonare cum este percepută de către contribuabili, întotdeauna existândsentimentul de teamă. Pornind de la aceste aspecte le-am dezvoltat pe larg în cadrul tezei dedoctorat şi am surprins alte probleme şi dificultăţi la fel de importante.

Obiectivul 31 ”Elemente de management comparat privind controlul financiar-fiscal” este tratat pe larg în capitolul 8 al tezei de doctorat.

O mare parte a specialiştilor care se ocupă de management comparat au o pregătire debază în domeniul psihologic, sociologic, juridic, economic sau tehnic, şi au tendinţa ca, înlocul situării pe primul plan a elementelor manageriale, să acorde prioritate aspectelor strânslegate de formaţia lor de bază. În al doilea rând, abordările de management trebuie să prezinteo puternică dimensiune de mediu. Prin urmare, specialiştii în management comparat trebuie săurmărească permanenţa corelare a aspectelor manageriale cu mediul în ţara respectivă şi dinalte contexte naţionale considerate.

Realizările culturale, performanţele economice, stabilitatea socială din ţăriledezvoltate, prezentate ca exemple de bună practică pentru ţările în curs de dezvoltare, au fostposibile ca urmare a practicării consecvente a transferului internaţional de cunoştinţemanageriale, în toate direcţiile cu care acesta interferează, începând de la funcţiile

20

managementului, continuând cu practicile şi metodele manageriale, până la comportamentulîn muncă6.

Partea a III-a a tezei de doctorat, a fost rezervată problematicii Cercetării ştiinţificeselective privind realităţile şi cerinţele managementului controlului financiar-fiscal undes-a urmărit obţinerea de informaţii necesare validării conceptelor de bază ale tezei de doctoratşi formulării de soluţii sustenabile pentru obiectivele identificate, pornind de la realităţile şicerinţele reale, existente în economie şi societate.

Având în vedere că nu ne putem limita doar la prezentarea conceptelor teoretice fărăsă susţinem şi practic aceste concepte am considerat imperios necesar realizarea cercetăriiştiinţifice selective. Efortul pentru realizarea acestei cercetări a fost considerabil, efort impusde complexitatea, amploarea şi diversitatea problemelor tratate, efort inevitabil obiectiv darcare a meritat.

Culegerea datelor pentru cercetarea ştiinţifică selectivă în cadrul tezei de doctorat afost efectuată după un plan prestabilit, urmărindu-se reducerea posibilelor surse de eroare(nonrăspunsurile, răspunsurile inexacte ale respondenţilor, influenţarea respondenţilor etc.).

Cu sprijinul conducătorului ştinţific, D-l prof. univ. dr. D.H.C. Ioan Bogdan amorganizat cercetarea selectivă pentru fundamentarea acestor obiective printr-un studiuintreprins, sub forma chestionarului, în rândul doctoranzilor în management de laUniversitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, în rândul cadrelor didactice de la Universităţile"Lucian Blaga" din Sibiu, "Alma Mater" din Sibiu, în rândul managerilor şi specialiştilor încontrol, manageri şi alti specialişti din unităţile controlate.

Cele patru cercetări se vor efectua pe un numar de 200 de subiecţi supuşi cercetării şise vor realiza prin intermediul chestionarelor, respectiv 50 chestionare pe fiecare categorie desubiecţi, administrate simultan şi distribuite direct persoanelor ţintă.

Scopurile stabilite pentru a fi atinse de cele trei cercetări întreprinse sunt strâns legatede problemele şi aspectele detaliate în fundamentarea studiului, decurgând practic din acestea.

Cercetarea are ca scop perfecţionarea controlului financiar-fiscal în statul de drept, cafuncţie a managementului statal, sub impactul schimbării, a economiei, a organizaţiei şimanagementului bazat pe cunoştinţe şi în contextul integrării în Uniunea Europeană.

Se va urmări stabilirea locului şi a rolului managementului în organizarea controluluifinanciar fiscal, în statul de drept, perspectivele şi cerinţele care decurg dintr-o economiebazată pe cunoştinţe, dintr-o organizaţie a viitorului, care se internaţionalizează şi seintegrează în contextul realităţilor mondiale.

După finalizarea etapei de culgere a datelor, acestea au fost supuse următoarelorprocese:

Editarea şi verificarea datelor; Codificarea datelor calitative şi cantitative respectiv traducerea acestora (mai

ales în cazul întrebărilor deschise), într-un limbaj comun; Crearea de grafice în scopul prezentării optime a datelor culese.

Datorită faptului că orice lucrare ştiinţifică are un scop bine determinat, şi teza noastrăs-a finalizat cu o parte distinctă intitulată ”Sinteza concluziilor, opiniilor, soluţiilor şicontribuţiilor personale” pe care o vom trata detaliat.

Nu putem avea pretenţia că abordarea noastră a soluţionat problematica în totalitatea eidatorită complexităţii şi dinamicii problematicii abordate. Cu toate acestea sperăm că amreuşit o analiză coerentă, cu soluţii pertinente, atingând majoritatea obiectivelor fixate.

Elaborarea tezei de doctorat a avut la bază un material documentar amplu, complex,dificil de sistematizat şi de concentrat în limitele lucrării. Teza de doctorat abordează o temămai puţin tratată în literatura de specialitate din ţara noastră şi nu numai.

6 Herciu Mihaela, Management comparat, Sibiu, Editura Universităţii Lucian Blaga, 2007, pag. 214

21

Am ţinut să abordez această temă deoarece în controlul financiar-fiscal se manifestă oserie de carenţe în management, în organizare şi exercitare, în reglementările legalemenţinându-se încă ambiguităţi şi inadvertenţe. De asemenea trebuie să subliniem faptul cărolul controlului financiar-fiscal se află în continuă amplificare în managementul organizaţieiviitorului.

Prin teza de doctorat am făcut un prim pas în soluţionarea acestor problemeimportante, controversate şi uneori neînţelese corespunzător.

** *

Pentru a redacta teza de doctorat am consultat un material documentar corespunzător,complex, uneori sofisticat, greu de sistematizat şi de concentrat într-o singură lucrare, astfelîncât să se atingă toate punctele importante ce caracterizează acest nou tip de management.

Lucrarea a fost elaborată din dorinţa de a avea un impact pozitiv asupra controluluifinanciar-fiscal, în sensul generării unor mutaţii generale, orientate spre ceea ce este nou,modern şi performant în managementul controlului financiar-fiscal. Cercetarea ştiinţificăselectivă întreprinsă, a urmărit să identifice elementele din managementul controluluifinanciar-fiscal, pentru a le elimina sau cel puţin a le diminua, respectiv să identifice puncteleforte, în vederea consolidării lor.

Un aport incontestabil, de mare valoare în modul de structurare şi de organizare a tezeide doctorat au avut discuţiile, analizele şi dezbaterile cu distinsul Profesor univ. dr. D.H.C.Ioan Bogdan, conducătorul ştiinţific al lucrării şi sprijinul constant de care m-am bucurat.

Vrem pe această cale să-i mulţumim pentru sprijinul acordat în stabilirea obiectivelorşi structurii tezei de doctorat şi în general în elaborarea tezei de doctorat.

22

Concluzii, opinii, soluţii şi contribuţii personale

După cum am arătat în partea introductivă a tezei de doctorat, întreaga lucrare a fostconcepută şi structurată pe baza a peste 30 de obiective, probleme, realităţi alemanagementului controlului financiar-fiscal.

Fiecare obiectiv are o importanţă aparte, motivarea şi modul de rezolvare a acestora aufost explicitate în consideraţiile introductive şi în structurile tezei de doctorat vizate.

Aceste obiective au fost tratate teoretic şi practic conturându-se concluziile, opiniile şisoluţiile redactate la fiecare structură a tezei de doctorat, precum şi concluziile, opiniile şisoluţiile finale, din sinteza acestora.

Partea I a tezei de doctorat ”Elemente conceptuale generale privindmanagementul controlului financiar-fiscal ca subsistem al managementului general”, afost concepută şi structurată pentru a soluţiona conceptual şi pragmatic cele 19 obiectivemenţionate în partea introductivă a tezei de doctorat.

Din conomia generală a acestei părţi, cu obiectivele menţionate, s-au conturaturmătoarele concluzii, opinii şi soluţii:

Primul obiectiv pe care s-a construit teza de doctorat a fost ”Abordarea conceptuluide control financiar-fiscal”. Operaţionalizarea conceptuală şi practică a tezei de doctorat, ne-a condus la concluzia că este singura modalitate ştiinţifică de a aborda, coerent, şi înconcordanţă cu cerinţele cercetării ştiinţifice actuale orice demers, deci, orice teză de doctorat.

Am concluzionat că abordarea conceptului de control financiar-fiscal ca obiectiv alcercetării ne-a ajutat să înţelegem pe deplin conceptul de control, modul de structurare şifuncţionare, aspectele fundamentale de management, fără de care nu puteam abordamanagementul controlului financiar-fiscal.

Din tratarea celui de al doilea obiectiv ”Controlul - ca funcţie a managementului,care încheie un ciclu de management şi, prin feed-back, îl pregăteşte pe următorul ”, s-aconturat, de asemenea concluzia că, fără a aşeza la baza cercetării ştiinţifice efectuate,controlul ca funcţie a managementului, nu aveam baza necesară pentru a construi actualitatea,originalitatea şi perspectiva tezei de doctorat.

Utilitatea celui de al treilea obiectiv ”Controlul - ca activitate care trebuie condus㔺i celui de al patrulea obiectiv ”Controlul - ca sistem” a fost şi mai pronunţată, aducându-nela concluzia, fără echivoc, că orice construcţie conceptuală şi pragmatică, realizată, dacă nueste utilă în management, nu are finalitatea scontată, şi viceversa dacă managementul nu sesprijină pe asemenea cercetări, stagnează. Am concluzionat că nedeterminarea obiectului şiformelor controlului financiar-fiscal, a procedurilor şi metodelor de control, a rolului şifuncţiilor controlului, scopul şi exercitarea controlului, constituie un risc mare al acesteilucrări. Către această concluzie ne-a condus , mai cu seamă, operaţionalizarea cerinţelor celuide al cincilea obiectiv ”Obiectul şi formele controlului financiar-fiscal”, al şaselea obiectiv”Proceduri şi metode de control financiar-fiscal”, al şaptelea obiectiv ”Rolul şi funcţiilecontrolului financiar-fiscal” şi al optulea obiectiv ”Scopul şi exercitarea controluluifinanciar-fiscal”.

În structura acestei părţi, s-au materializat cerinţele celui de al nouălea obiectiv, şianume, ”Componentele managementului general implicate în managementul controluluifinanciar-fiscal” fără de care managementul controlului financiar-fiscal nu ar putea fianalizat.

Întreaga construcţie a părţii de debut a tezei de doctorat era fragilă, în pericol denerealizare, fără analizarea componentelor sistemului de management a organizaţiei respectivsubsistemul organizatoric, subsistemul informaţional, subsistemul decizional şi subsistemul

23

metodologic. Către această concluzie ne-a condus , mai cu seamă, operaţionalizarea cerinţelorcelui de al zecelea obiectiv ”Sistemul informaţional şi specificitatea lui în managementulcontrolului financiar-fiscal”, al unsprezecelea obiectiv ”Sistemul organizaţional şispecificitatea lui în managementul controlului financiar-fiscal”, al doisprezecelea obiectiv”Sistemul decizional şi specificitatea lui în managementul controlului financiar-fiscal”respectiv al treisprezecelea obiectiv ”Sistemul metodologic şi specificitatea lui înmanagementul controlului financiar-fiscal”. Cu deplin temei, susţine specialistul consacratîn management, Ovidiu Nicolescu că sistemul metodologic ”scientizează” managementul,deci, inclusiv, managementul în care am făcut cercetarea ştiinţifică, fiind, de asemenea, oconcluzie fundamentală a acestei părţi.

Un grup de şase obiective, obiectivul al patrusprezecelea ”Previziunea înmanagementul controlului financiar-fiscal”, obiectivul al cincisprezecelea ”Organizareaîn managementul controlului financiar-fiscal”, obiectivul al şaisprezecelea ”Coordonareaîn managementul controlului financiar-fiscal”, obiectivul al şaptesprezecelea ”Antrenareaîn managementul controlului financiar-fiscal”, obiectivul al optisprezecelea ”Controlul înmanagementul controlului financiar-fiscal” şi obiectivul al nouăsprezecelea ”Neofuncţiilemanagementului şi modul lor de regăsire în managementul controlului financiar-fiscal”), care au stat la baza structurării acestei părţi vizează impactul funcţiilormanagementului asupra managementului controlului financiar-fiscal. Am concluzionat căoperaţionalizarea acestor obiective vizează cel mai pregnant partea calitativă a concluziilor,opiniilor şi soluţiilor formulate, ca urmare a impactului considerabil asupra evoluţiei lumiicontemporane, a cunoştinţelor, a capitalului intelectual, toate consimţindu-se în concluzii,opinii şi soluţii peste care nu se poate trece, în orice demers ştiinţific realizat.

În managementul bazat pe cunoştinţe, indiferent de optici de abordare, fiecare definirerulează în jurul ideii performanţei economice, a creării de valoare economică adăugată, aîmbunătăţirii eficienţei operaţionale, a eficacităţii şi profitabilităţii. Acest management este unmanagement al schimbărilor, având un rol catalizator, fără de care se pot pierde valorideosebite şi care se axează pe dirijarea raţională a entităţii către succes şi adaptare. Peter F.Drucker remarcă, în acest sens, faptul că singurul lucru care va mai conta, din ce în ce maimult în economiile naţionale, cât şi în cea internaţională, este performanţa managerului în aface cunoştinţele productive.

Partea a II-a a tezei de doctorat ”Specificitatea mangementului controluluifinanciar-fiscal şi elemente de management comparat implicate în realităţile şiperspectivele acestuia”, a fost structurată în baza a 12 obiective, având ca obiectoperaţionalizarea lor, conceptuală şi pragmatică asupra managementului controlului financiar-fiscal.

Obiectivul al douăzecilea care a stat la fundamentarea părţii a doua a tezei de doctorat”Specificitatea controlului financiar-fiscal şi rolul lui în lumea contemporană” împreunăcu obiectivul al douăzecişiunulea ”Organizarea propriu-zisă a controlului financiar-fiscal”, ne-a concluzionat faptul că trebuie analizat specificul controlului financiar-fiscal. S-aanalizat modul cum se organizează, conduce, coordonează şi controlează această activitate înfuncţie de specificul ei.

Din tratarea următoarelor patru obiective şi anume obiectivul al douăzecişidoilea”Mutaţii previzibile în oranizaţia viitorului cu implicaţii în managementul controluluifinanciar-fiscal”, obiectivul al douăzecişitreilea ”Conturarea dimensiunii şi impactuluischimbării-caracteristica dominantă a secolului XXI în management”, obiectivul aldouăzecişipatrulea ”Abordarea conceptului de orientare către client şi reconsiderareacapacităţii organizaţiilor de a asigura orientarea către client ca factor determinant înasigurarea succesului” şi obiectivul al douăzecişicincilea ”Prezentarea globalizăriiafacerilor şi internaţionalizarea firmelor şi a impactului lor în management”, care au stat

24

la baza structurării acestei părţi se desprinde faptul că schimbările secolului XXI, mutaţiilecătre o lume a experţilor, orientarea către client ca o componentă a schimbării,primordialitatea şi rolul managementului cunoştinţelor, globalizarea afacerilor şiinternaţionalizarea firmelor vor avea o influenţă determinantă asupra managementuluicontrolului financiar-fiscal.

În structura acestei părţi s-au materializat cerinţele celui de al douăzecişişaseleaobiectiv, şi anume ”Realităţi şi perspective în managementul controlului financiar-fiscalcu implicaţii în managementul general”, în cazul nostru, mai cu seamă, acesta fiind, deasemenea, o concluzie fundamentală a acestei părţi.

Din tratarea celui de al douăzecişişaptelea obiectiv ”Eficienţa activităţii de controlfinanciar-fiscal” s-a conturat de asemenea concluzia că activitatea de control financiar-fiscalnu trebuie să fie eficientă doar pentru stat, ea trebuie să fie eficientă şi pentru contribuabil,acesta din urmă trebuind să rămână de pe urma controlului cu foarte multe informaţiifolositoare în activitatea proprie.

Mai important însă pentru activitatea de control financiar-fiscal este a se determinaeficienţa în planul calitativ pe care această activitate o aduce în sfera organizării şidesfăşurării activităţilor şi proceselor economice ce au făcut obiectul acţiunii de verificare.

Această formă de eficienţă a activităţii de control financiar-fiscal, stabilită în planulcalitativ al desfăşurării activităţii economice globale, se înscrie în contextul realizăriifuncţiilor generale ale controlului, în special a funcţiei de îndrumare şi, în cadrul acesteia, acaracterului său formativ.

Fără al douăzecişioptulea obiectiv ”Domenii de perfecţionare ale managementuluicontrolului financiar-fiscal” nu am concepe această parte a tezei de doctorat aici aducându-ne aportul la căutarea perfecţionării continue a controlului financiar-fiscal. În cadrul tezei dedoctorat am punctat atent acest obiectiv cu scopul de a identifica acele domenii care pot ducela perfecţionarea mangementului controlului financiar-fiscal.

Următorul obiectiv, al douăzecişinouălea ”Funcţiunea de personal şi specificitateaei în controlul financiar-fiscal modern” vine în completarea obiectivului precedent,deasemenea acest obiectiv având o contribuţie personală substanţială cântărind enorm învaloarea tezei de doctorat. Trebuie să mă opresc asupra acestui fapt extrem de important şi săspun că omul este în centrul tuturor activităţilor fiind resursa numărul 1 a acestei lumi. Maiales datorită acestui fapt am găsit de cuvinţă să tratez acest obiectiv cu un interes maxim şi săaduc în centrul atenţiei următoarele aspecte de maximă importanţă:o În centrul activităţilor de control financiar-fiscal stă omul;o Deşi este recunoscut faptul că într-o instituie investiţia cea mai eficientă este în

resursele umane totuşi, se acordă mai degrabă atenţie rentabilitatii pe termen scurt saumediu ;

o Nu există instituţie care să nu se fi confruntat cu probleme de personal. Este mult maiieftin să menţii personalul şi să-l perfecţionezi decât să-l concediezi şi în locul acestuiasă angajezi alte persoane fără experienţă;

o Plecarea unei persoane din instituţie este profund disfuncţională;o Cauzele ce pot determina personalul din instituţiile de control financiar-fiscal să

demisioneze: stresul, lărgirea atribuţiilor de serviciu, motivarea necorespunzătoare apersonalului;Al treizecilea obiectiv ”Probleme şi dificultăţi în managementul controlul

financiar-fiscal” este apogeul din punct de vedere al contribuţiilor personale, obiectiv care afost în centrul atenţiei mele încă de la începutul fundamentării tezei de doctorat şi unde eucred că am avut un rol hotărâtor. Am încercat să surprind cât mai obiectiv acele probleme şidificultăţi cu care se confruntă controlul financiar-fiscal şi să găsesc soluţii pentru remediereaacestor probleme existenţiale. Pentru găsirea unor soluţii cât mai bune, de un real folos mi-a

25

fost cercetarea ştiinţifică deoarece am reuşit să obţin opinii, sugestii dar şi critici direct de lasubiecţii implicaţi în controlul financiar-fiscal. Aş vrea să punctez pe scurt aceste probleme şidificultăţi deoarece mă voi opri asupra lor mai pe larg în analiza cercetării ştiinţifice efectuate. Cadrul legislativ în continuă schimbare; Numărul mare de impozite ce trebuie plătite de către contribuabil; Implicarea politicului în Serviciile publice deconcentrate ale Ministerelor; Schimbul de experienţă între inspectorii de control din Administraţiile Financiare

Judeţene ar trebui realizat periodic; Relaţia dintre organul de control şi contribuabil trebuie să fie una de parteneriat şi nu

una de subordonare; Corupţia – un subiect de actualitate care creează tot mai multe probleme în toate

instituţiile statului;Nu putem concepe teza noastră de doctorat fără un ultim obiectiv, al treizecişiunulea şi

anume ”Elemente de management comparat privind controlul financiar-fiscal”. RichardFarmer consideră că “Managementul comparat reprezintă studiul şi analiza managementuluiîn diferite medii şi raţiunile pentru care intreprinderile obţin rezultate diferite în diferite ţări”.De aici se poate concluziona faptul că managementul comparat explică de ce o firmă este maiperformantă decât alta, fie că acţionează în acelaşi mediu, fie că provine din medii diferite.

În continuare doresc să relatez câteva concluzii de fond ale tezei de doctorat careevidenţiază realităţile actuale ale sistemului de control financiar-fiscal.

Am ajuns la concluzia evidentă că, în problematica generală a controlului financiar-fiscal din România, sunt probleme deosebit de complexe, cu un mare grad de gravitate şiurgenţă, care, dacă nu sunt rezolvate, vor pune în pericol, ieşirea României din criză, inclusiv,evoluţia cât mai apropiată de aşteptările cetăţenilor, după ieşirea din criză.

De asemenea, ne-a confirmat concluzia că abordarea problematicii controluluifinanciar-fiscal este o problemă de mare complexitate, de mare rafinament ştiinţific, de înaltăspecialitate, concluzionând că ele trebuie să fie abordate numai de către oameni competenţicare să avanseze soluţii adecvate contextului, conjuncturilor, impactului măsurilor derelansare economică, etc.

De asemenea ni s-a conturat concluzia că controlul financiar-fiscal nu este numai oproblemă economică sau de legalitate şi moralitate, ci şi una de un pronunţat caracter social,toate acestea aspecte urmând să fie abordate şi corelate ştiinţific.

La aceste concluzii de ansamblu ale tezei noastre de doctorat mai adăugăm prinselecţie şi următoarele aspecte.

Un management performant în subsistemul de management al controlului financiar-fiscal nu se poate realiza decât printr-o abordare sistemică, ca subsisteme, care trebuie săsoluţioneze în prima fază modul de regăsire a componentelor managementului general (ştiinţamanagementului, subsistemele managementului, funcţiile şi neofuncţiile managementului,funcţiunile organizaţiei şi neofuncţia de cunoştinţe) şi abia în etapa următoare, să soluţionezepartea de specificitate de management, în parte. Subliniem cu toate convingerea, aceastăconcluzie tratată corespunzător în teza de doctorat, fără care nu se poate construi un subsistemde management ştiinţific, performant, capabil să ducă la o activitate a controlului financiar-fiscal competitivă.

În continuare subliniem cu o accentuare suplimentară, concluzia că, managementularătat devine o himeră, fără încorporarea calităţilor cu care se instalează deja noua economie –economia bazată pe cunoştinţe, capitalul de cunoştinţe, capitalul intelectual, noul rol alresurselor umane – ca resurse strategice de bază ale organizaţiei – în care se fac cele maiimportante investiţii strategice ale acesteia, dar şi cele mai riscante.

Acest fapt este o altă prioritate de fond a managerilor şi managementului tuturororganizaţiilor, căreia, i-am acordat şi noi prioritatea necesară.

26

Această prioritate derivă ca necesitate, inclusiv, din faptul că aceste concepte noi încănu sunt suficient de bine definite de către ştiinţa managementului şi managementul ştiinţificmai cu seamă, sub aspectul formării, gestionării şi monitorizării.

Am concluzionat că trăsăturile fundamentale ale lumii contemporane – schimbarea, cucomponenta sa de bază, orientarea către client, globalizarea afacerilor şi internaţionalizareafirmelor, sunt parametrii de care trebuie să se ţină seama la orice construcţie conceptuală, maiales, din perspectiva demersurilor lor pentru a obţine profit şi rentabilitate ridicată.

Evident, concluziile la care am ajuns la tratarea părţii conceptuale şi operaţionale aletezei de doctorat, sunt mult mai complexe şi, în limita spaţiului rezonabil al acestei structuri,vom mai reveni asupra lor.

Nu trebuie să ocolim faptul că omenirea este afectată de una dintre cele mai mari crizeeconomice din ultimul secol chiar mai mare decât cea din anii 1930. O prioritate amanagerilor şi a managementului în general trebuie să fie abordarea efectelor crizei şi dinpunct de vedere al controlului financiar-fiscal. Trebuie să se ţină cont de actuala situaţie acontribuabililor, a agenţilor economici care luptă foarte mult să se menţină la un nivel desupravieţuire în această economie de piaţă. Aceşti agenţi economici care încă supravieţuiesctrebuie ajutaţi, îndrumaţi pentru a depăşi mai uşor efectele crizei şi pentru a face sărepornească motorul economiei noastre.

Înainte de a ne referi la partea a III-a a tezei de doctorat ”Cercetarea ştiinţificăselectivă privind realităţile şi cerinţele managementului controlului financiar-fiscal”,revenim la aspectele care pe lângă cele de mai sus prin selecţie pot imbogăţi concluziile demai sus cu referire la managementul controlului financiar-fiscal.

Primul aspect la care revenim, îl reprezintă impactul trăsăturilor fundamentale alelumii contemporane, asupra construcţiei întregii teze de doctorat, dar, în mod special, asupracontrolului financiar-fiscal. Din această perspectivă, dorim să concluzionăm că opiniilemajore ale specialiştilor de renume mondial, se referă, în mod special, la acest domeniu, încare includ, mai cu seamă, stabilirea priorităţilor, dintre care, ne mărginim a aminti opiniapotrivit căreia 10% din evenimente asigură 90% din rezultate, ceea ce invers ar însemna că90% din consumurile de resurse, ar fi consumuri discutabile, deci, neprofitabile sau, cupofituri nesemnificative.

Considerăm că între priorităţile managerilor şi managementului, arătate, ar trebui să-şigăsească loc un inventar al acestor opinii, cărora, managerii, cu toţi specialiştii lor, să legăsească soluţii de operaţionalizare în activitatea practică.

Nu trebuie să ocolim problematica fiscalităţii atât de importantă în economia tezei dedoctorat. Trebuie să subliniem faptul că fiscalitatea creează obligaţii, atât pentru contribuabil,cât şi pentru stat, aceasta fiind, nu numai o condiţie de fond, ci şi un mod de abordare caretrebuie să îşi găsească modalităţi concrete de transpunere în practică, întrucât cele douăstructuri de responsabilităţi, se condiţionează fără echivoc, în mod obiectiv, orice exagerare,dintr-o parte sau alta, fiind păguboasă, periculoasă.

Ne simţim obligaţi să punem accentul pe faptul că fiscalitatea este un factor decreştere economică. Suntem de acord cu opinia că dacă fiscalitatea este utilizată în modcorespunzător atunci ea contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri şi la optimizareaactivităţii de control financiar-fiscal.

O altă concluzie care nu ne aparţine deoarece credem că se găseşte în raţiunea tuturoreste aceea că nu trebuie să mai continue creşterea impozitării, deci o fiscalitate excesivă, citrebuie să se pună în centrul activităţii managementului statal, lărgirea şi construirea unei bazede impozitare cu posibilităţi reale de dezvoltare, atât a statului, cât şi a firmelor.

Trebuie să aducem în lumina reflectoarelor faptul că la originea fenomenelor negative,cum sunt de altfel evaziunea fiscală şi economia subterană stau, în primul rând carenţele înconstrucţia sistemului fiscal. Nu putem emite pretenţii cu privire la eficientizarea controlului

27

financiar-fiscal atâta vreme cât legea este permisivă, existând portiţe legale, adevărate breşe înlege care favorizează evazioniştii şi oportuniştii. Dacă acest fapt se datorează faptului că sedoreşte acest lucru de către legiuitor sau este pur şi simplu o scăpare a acestora, vom lăsapersoanele abilitate să analizeze.

Aceste concluzii şi opinii sunt consolidate şi de către cercetarea ştiinţifică selectivă dincare putem obţine noi informaţii de o mare importanţă şi de un real folos.

În primul rând respondenţii sunt în unanimitate de părere că este nevoie de un plus decunoaştere, de metode noi, de accentuare a cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicativepentru a putea creşte eficienţa şi eficacitatea controlului financiar-fiscal pentru a-l puteacompara cu cel al statelor membre a Uniunii Europene şi nu numai.

O primă remarcă referitor la cercetarea ştinţifică selectivă este faptul că 38% dintrepersoanele cărora li s-a transmis chestionarul nu au răspuns la acesta. Oricare ar fi variantamotivării acestui fapt, că nu cunosc şi nu pot răspunde, că nu au avut timp să răspundă,situaţia este la fel de gravă şi asupra ei trebuie să se stăruie prin toate mijloacele şiinstrumentele de conştientizare, pentru a-i implica mai deplin pe cei care trebuie să ia oatitudine, în aceste activităţi.

O concluzie a cercetării este faptul că schimbarea, trăsătură dominantă a secoluluiXXI, va avea impact foarte mare în mangementul controlului financiar-fiscal. La întrebarea înce sens major vedeţi schimbarea au fost multe răspunsuri dar nu a accentuat niciun respondentfaptul că schimbarea mentalităţii este un factor foarte important.

Toţi respondenţii au fost de acord cu opinia că rolul controlului financiar-fiscal vaavea influenţă foarte mare respectiv mare asupra faptului că controlul este o funcţie amanagementului care încheie un ciclu de management şi prin feed-back îl pregăteşte peurmătorul.

De asemenea a fost unanimă opinia că globalizarea afacerilor, internaţionalizareafirmelor, economia, organizaţia şi managementul bazate pe cunoştinţe şi orientarea cătreclient vor avea implicaţii majore asupra managementului controlului financiar-fiscal.

O problematică aparte în aceste mutaţii o reprezintă orientarea către client unde s-auevidenţiat o serie de realităţi extrem de importante. Abordarea controlului prin prismaîndrumării contribuabililor, relaţii de parteneriat între organul fiscal şi agentul economic,găsirea unor pârghii de legătură între stat şi privat sunt doar câteva din multitudinea derealităţi existente. Aş completa acest fapt cu zicala filozofică ”clientul nostru stăpânul nostru”care nu cred că se potrivea mai bine decât în cazul nostru. Trebuie să conştientizăm faptul cădacă organele de control nu au o atitudine adecvată faţă de agenţii economici, coroborat cucriza economică gravă în care se află întreaga omenire, aceştia din urmă vor dispărea,dispărând odată cu ei, economia, produsul intern brut şi chiar obiectul muncii organelor decontrol.

O altă problematică abordată în cercetare a fost sentimentul pe care îl încearcămanagerii şi salariaţii controlaţi, în momentul contactului cu organele de control. Amconstatat că doar 5% din respondenţi au spus că sentimentul este de parteneriat, cea mai mareparte a acestora spunând că le este teamă de organul de control. Acest fapt ne demonstreazăîncă odată că trebuie să schimbăm ceva în managementul controlului financiar-fiscal şi credcă primul lucru care trebuie revizuit este imaginea acestuia. Personalul din cadrul controluluitrebuie să de-a dovadă de profesionalism, transparenţă, imparţialitate, responsabilitate, tact şinu în ultimul rând să ţină cont că suntem oameni cu toţii şi a greşi este omeneşte.

De asemenea un semnal pozitiv a venit de la specialiştii în controlul financiar-fiscalcare au conştientizat într-un mod adecvat cerinţele procesului integrării în UniuneaEuropeană.

Având în vedere faptul că controlul financiar-fiscal şi controlul în general seraportează la unele baze de referinţă statuate (legi, norme, standarde, etc) doar 20% din

28

respondenţi au considerat că aceste baze de referinţă sunt utile în managementul statal, restulrespondenţilor au apreciat că aceste baze de referinţă nu sunt utile.

Un lucru cert a fost acela că în modul de abordare a controlului financiar-fiscal cuocazia integrării României în Uniunea Europeană au fost sesizate corecţii ceea ce înseamnă cătrebuie să acordăm o atenţie sporită acestui fapt, încercând să-l perfecţionăm, eliminând toateimpedimentele.

Un punct sensibil atins în cercetarea ştiinţifică selectivă a fost implicarea sistemuluiinformatic şi informaţional tot mai puternic în managementul controlului financiar-fiscal. Dincercetare am observat receptivitatea respondenţilor la acest domeniu exprimând un mareinteres pentru implementarea sistemului informatic.

În problematica contribuirii controlului financiar-fiscal la perfecţionarea cadruluilegislativ având în vedere că legislaţia se realizează printr-un proces îndelungat şi se uzeazămoral relativ repede, au fost formulate o serie de modalităţi prin care controlul cotribuie laperfecţionarea cadrului legislativ ceea ce este de un real folos în activitatea de control.

O concluzie extrem de importantă ce s-a desprins din cercetarea ştiinţifică selectivă cuprivire la imaginea propagată de personalul de control financiar-fiscal în relaţiile cucontribuabilii şi anume faptul că 18% din respondenţi au apreciat că aceştia sunt corecţi, 14%că sunt responsabili, 11% respectuoşi dar în extrema cealaltă avem 16% din respondenţi îiconsideră pe aceştia aroganţi, 15% lipsiţi de respect, 14% ameninţători şi 12% lipsiţi deprofesionalism.

Nu putem trece neobservate problemele create datorită implicării resurselor umane înmanagementul controlului financiar-fiscal. În această accepţiune suntem perfect de acord cufaptul că în centrul activităţilor de control financiar-fiscal stă omul. Toate celelalte resurse,terenuri, clădiri, mecanisme, utilaje, autovehicule sau bani sunt doar de importanţă secundară.Fără oameni nu se poate face control financiar-fiscal, de aceea fiecare instituţie care doreşte săfie competitivă şi să aibă succes într-o lume care se schimbă cu o viteză fără precedent, arenevoie de salariaţi competenţi, bine informaţi, loiali, flexibili şi talentaţi.

Nu există instituţie care să nu se fi confruntat cu probleme de personal. Una dintre celemai costisitoare probleme este fluctuaţia, adică rotaţia personalului într-o perioadă de timpdată, respectiv părăsirea instituţiei de către unii dintre angajaţi dublată de necesitatea de aangaja urgent alţii în locul acestora. Fluctuaţia este profund disfuncţională şi momentulplecării unui angajat afectează buna desfăşurare a activităţii într-o organizaţie deoarece fie peo anumită durata de timp colegii trebuie să preia sarcinile celui plecat, fie este găsit repede unînlocuitor, dar probabil acesta nu va avea timp să se integreze în relaţie cu sarcinile curentesuficient de rapid şi va obţine performanţe mai slabe. Coroborat cu toate acestea este faptul căîn sectorul bugetar din 1 ianuarie 2009 până în prezent nu s-au mai făcut angajări ceea ce aavut consecinţe nefaste. Pot spune că numărul angajaţilor instituţiilor de control financiar-fiscal a scăzut datorită cauzelor naturale şi anume decese, pensionări dar şi din cauzadiminuării personalului prin demisii, restructurări.

Plecarea unei persoane din instituţie este profund disfuncţională; momentul plecăriiunui angajat afectează buna desfăşurare a activităţii într-o instituţie, dar generează şi costuridirecte (ale recrutării şi selectării unui înlocuitor printr-o agenţie de recrutare; anunţ propriuetc.) sau indirecte, deoarece pe o anumită durată de timp colegii vor trebui să preia sarcinilecelui plecat sau este găsit un înlocuitor, dar probabil acesta nu va avea timp să se integreze înrelaţie cu sarcinile curente suficient de rapid şi va obţine performanţe mai slabe (va aveanevoie de supervizare - o grijă în plus). Dacă ţinem seama şi de investiţia în timp aorganizaţiei în acea persoană - cursuri şi traininguri de pregătire interne sau externe, evidentpierderile se amplifică, aceste investiţii trebuind reluate pentru noul angajat, ca parte aprocesului de formare pe post. (se apreciază costurile pe care le are de suportat o instituţie

29

atunci cand trebuie să înlocuiască un angajat ca atingând de trei ori salariul anual alangajatului respectiv).

De fapt problemele încep să apară cu mult timp înainte de anunţarea oficială a intenţieide plecare, deoarece în mod cert, nimeni nu ia decizia de a-şi parasi locul de muncă pestenoapte. În mod clar, în perioada consolidării deciziei de a pleca, perioada când nimeni nucunoaşte această intenţie, moralul şi productivitatea celui în cauză sunt mai scăzute. În funcţiede dimensiunea organizaţiei şi de poziţia celui care pleacă, consecinţele negative se potpropaga şi asupra altor departamente. Nu în ultimul rând, dacă vorbim de poziţii superioare demanagement, plecarea unei persoane situate în zona de vârf a organizaţiei poate însemnapierderea unor clienţi sau chiar blocarea pentru o perioadă de timp a activităţii instituţiei.Dacă cel în cauză pleacă sub o formă sau alta la contribuabilii controlaţi, pierderile devinimposibil de cuantificat.

Dacă este să analizăm cauzele ce determină personalul din instituţiile de controlfinanciar-fiscal să demisioneze putem aprecia că acestea pot fi:

- stresul – este de notorietate faptul că asupra inspectorilor de control planează tottimpul responsabilităţi mari deoarece aceştia răspund pentru actele administrative întocmite întimpul şi la sfârşitul controlului; nu puţine au fost cazurile în care acestora li s-a făcutplângere penală pentru abuz în serviciu de către patronii societăţilor controlate, care s-asoluţionat cu neînceperea urmăririi penale; presiunea organelor ierarhice superioare care seexercită asupra inspectorilor pentru soluţionarea într-un timp relativ scurt a procesului decontrol la un număr ridicat de contribuabili; notabilă este şi implicarea politicului înactivitatea de control financiar-fiscal ceea ce duce la o tratare subiectivă şi nu obiectivă astării de fapt;

- lărgirea atribuţiilor de serviciu fără a se corela aceasta cu normarea muncii pentru avedea dacă inspectorul în timpul legal de muncă de 8 ore poate să efectueze la un nivel optimde performanţă toate sarcinile şi atribuţiile încredinţate conform fişei postului; creştereanumărului de contribuabili ce trebuie controlaţi datorită desfinţării anumitor administraţii şitrezorerii şi transferarea contribubililor arondaţi acestora la cele rămase;

- motivarea necorespunzătoare a personalului; reducerea drepturilor salariale cu 25%;logistica necesară desfăşurării activităţii - deplasările la sediul contribuabilului se face cuautomobilul personal la care se decontează combustibilul;

Din păcate foarte mulţi inspectori din cadrul controlului financiar-fiscal care eraufoarte buni profesionişti, având atestate de expert contabil şi consultant fiscal au părăsitsistemul cu implicaţii majore. Posturile ocupate de aceştia nu au putut fi scoase la concurs,plecând din sistem cu precădere persoanele foarte bine pregătite a dus la scăderea calităţiicontrolului financiar-fiscal.

Fie numai şi în situaţia anticipării unor probleme legate de personal, trebuie analizatecauzele care determină plecarea unei persoane deoarece costurile fluctuaţiei cresc exponenţialcu numărul de angajaţi care intenţionează să plece. Cauzele pot fi strict personale, dar multmai important este când motivul plecării poate fi imputat organizaţiei (salarizare insuficientă,climat negativ, conflicte în echipe, nerespectarea condiţiilor contractuale, indiferenţa. . . )situaţie în care organizaţia este în pericol, problema putându-se generaliza, cu atât mai multcu cât cei responsabili tind să se protejeze, mascând cauzele reale.

O problemă foarte importantă este calificarea şi pregătirea cadrelor din instituţia decontrol financiar-fiscal. Condiţia pentru recrutarea personalului pentru activitatea de controlfinanciar-fiscal a fost ca aceştia să aibă studii superioare de lungă durată economice saujuridice. Cu toate acestea majoritatea inspectorilor de control financiar-fiscal au la bază studiieconomice de lungă durată, procentul celor cu studii juridice de lungă durată fiind foarte mic.Acest fapt are implicaţii majore în actul de control financiar-fiscal deoarece un economist vainterpreta legislaţia fiscală într-un fel pe când un jurist are altă viziune asupra legislaţiei. Din

30

această cauză foarte multe acte de control se contestă de către contribuabili în instanţă şi suntcâştigate de aceştia deoarece judecătorii care instrumentează cauzele respective au o cu totulaltă viziune asupra speţelor respective. Din acest punct de vedere aş propune ca fiecareinspector de control să aibă dublă specializare economică şi juridică sau dacă acest lucru estemai greu de realizat, echipele de control să fie formate din două persoane, unul cu studiieconomice şi unul cu studii juridice.

Suntem de acord cu testarea psihologică a organului de control ce trebuie să serealizeze în faza de recrutare şi apoi periodic la intervale de cel mult cinci ani. Având învedere că sunt patru tipuri de temperamente respectiv coleric, flegmatic, melancolic şisangvinic este de notorietate faptul că la nici o persoană nu regăsim un temperament în formăpură ci în general este vorba de predominarea unuia sau altuia la o persoană. Este împărtăşităde mulţi analişti ideea că persoanele potrivite pentru funcţii de conducere, de control în careimplică luarea deciziilor radicale trebuie să aibă un temperament predominant flegmatic sausangvinc. La extremitate sunt cei care au un temperament predominant coleric şi melancolic.Acest lucru poate fi evidenţiat în urma testărilor de temperament cu rezultate foarte bune înactivitatea de control financiar-fiscal.

Vrem să aducem în atenţia dumneavoastră problemele şi dificultăţile din controlulfinanciar-fiscal şi a modului de soluţionare a acestora din viziunea noastră privite sigur cafiind contribuţii personale.

Aşa cum ştim controlul financiar-fiscal efectuat de organele de control din cadrulMinisterului Finanţelor Publice se realizează în conformitate cu legislaţia învigoare şi anume Codul fiscal şi normele de aplicare ale acestuia, respectiv Codulde procedură fiscală şi normele de aplicare ale acestuia. Cadrul legislativ încontinuă schimbare implică perfecţionarea continuă a inspectorilor de control şitotodată a contribuabililor. Trebuie precizat că datorită faptului că orice lege esteinterpretabilă totdeauna vor exista opinii diferite pe marginea cadrului legislativceea ce duce la interpretarea acesteia diferit chiar de către jurişti, avocaţi,magistraţi. Având în vedere acest lucru cu atât mai mult inspectorii de control care,aşa cum am precizat mai sus, nu au toţi studii juridice ci au o pregătirepreponderent economică, nu vor aplica legea aşa cum legiuitorul a dorit, însituaţiile cînd aceasta lasă locul interpretării. Datorită acestui fapt avem multecontestaţii la actele de control care de multe ori se soluţionează în favoareacontestatorului. Tot aici trebuie precizat şi faptul că nu avem instanţe specializateîn dreptul fiscal ceea ce duce la sentinţe în neconcordaţă cu voinţa legiuitorului şiîn detrimentul organelor fiscale şi ale contribuabililor.

Propunerea mea pentru a elimina acest inconvenient este ca orice echipă de controlsă fie formată din specialişti cu pregătire juridică şi economică, astfel ar rezultasoluţii în concordanţă cu jurisprudenţa. O altă problemă notabilă este numărul mare de impozite ce trebuie plătite de către

contribuabil. Este de notorietate faptul că o fiscalitate excesivă duce la creştereaevaziunii fiscale şi scăderea veniturilor la bugetul statului.

O soluţie la această problemă ar fi comasarea mai multor impozite într-unul singurastfel micşorându-se numărul acestora. În acest fel fiecare contribuabil ar şti exact ceimpozite trebuie să plătească fără să greşească calcularea şi plata acestora. Relaţia dintre organul de control şi contribuabil trebuie să fie una de parteneriat şi

nu una de subordonare cum este percepută de către contribuabili, întotdeaunaexistând sentimentul de teamă. Din păcate încă mai sunt cazuri în care inspectorulde control se comportă ca un poliţist în loc ca acesta să trateze contribuabilul ca peun client, să fie conştient că dacă acesta nu ar mai fi nici el nu ar mai avea obiectulmuncii. Ideal ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească datoriile la bugetul general

31

consolidat la zi, să nu fraudeze statul în niciun fel iar rolul inspectorului de controlsă fie unul formal, de control, îndrumare şi orientare a acestuia fără să fie nevoiesă-l sancţioneze.

Această problemă probabil va fi rezolvată de factorul timp, schimbul de generaţiifiind de un real folos. Este de notorietate că mentalitatea se schimbă foarte greu chiardeloc, în acest caz trebuind să dăm dovadă de răbdare. Schimbul de experienţă între inspectorii de control din Administraţiile Financiare

Judeţene ar trebui realizat periodic, astfel s-ar confrunta situaţiile deosebite şi s-argăsi soluţiile cele mai bune în rezolvarea cazurilor noi ce apar. Se ştie că fiecareact de control are o individualitate aparte, neexistând practic două acţiuni decontrol identice.

Trebuie elaborat o strategie de întrunire anuală interjudeţene a inspectorilor decontrol. Putem merge mai departe extrapolând acest fapt cu întâlniri la nivelulstatelor membre ale Uniunii Europene şi împărtăşirea problemelor şi dificultăţilorivite în cazul controlului financiar-fiscal şi modurile în care acestea au fost rezolvate. Trebuie să aducem în discuţie şi implicarea politicului în Serviciile publice

deconcentrate ale Ministerelor. Este de notorietate faptul că directorii acestorservicii sunt numiţi politic ceea ce conduce implicit la o anumită doză desubiectivism între relaţia acestor instituţii cu clientela politică – societăţi care aurelaţii de parteneriat cu clasa politică. Cu toate că subiectivismul se reflectă într-omică măsură în activitatea de control financiar-fiscal ar fi de preferat ca aceasta sălipsească cu desăvârşire.

O rezolvare a acestei probleme ar fi depolitizarea deconcentratelor şi eliminareaoricărei implicaţii politice în instituţiile de control. Corupţia – un subiect de actualitate care creează tot mai multe probleme în toate

instituţiile statului. Într-un sistem corupt şi care nu oferă condiţii de transparenţănu poţi să ceri unui contribuabil sau unui inspector de control să îndeplinească ad-literam prevederile legii dacă nu îi oferi un cadru onest de desfăşurare a activităţii,acesta lovindu-se la tot pasul de aceste neajunsuri. Ca exemplu aş aduce în atenţiefaptul că începând de la graniţele statului ne lovim de aceste probleme, vameşiicerând şpagă pentru a închide ochii la eventualele nereguli constatate, neaplicândîn mod corespunzător legislaţia în vigoare. Atunci când facem referire la noţiuneade Corupţie o asociem cu şpaga cerută de funcţionarul public sau cu mita datărespectivului funcţionar pentru a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârziaîndeplinirea unui act în legătură cu atribuţiile sale de serviciu. De fapt noţiunea deCorupţie are o sferă mult mai largă şi aş exemplifica acest lucru astfel: atunci cândtrebuie să rezolvăm o problemă la una din instituţiile statului primul lucru la carene gândim este dacă cunoaştem un funcţionar de la acea instituţie care să ne ajutesă rezolvăm cât mai repede acea problemă. În prima fază nu ni se pare nimic ieşitdin comun fără să ne gândim că acest lucru implică elemente de corupţie.Respectivul funcţionar ajutându-ne să rezolvăm respectiva problemă într-un timpmai scurt decât ar fi fost normal – de exemplu eliberarea unui document în aceeaşizi când de fapt se poate elibera doar a doua zi – ne-a creat un avantaj ceea ce esteun element de corupţie. Schimbarea mentalităţii noastre trebuia să se fi realizatdin anul 1989 şi până în prezent dar se pare că va mai trece o perioadă până vomrealiza că fiecare dintre noi trebuie să fim trataţi la fel neexistând tratamentepreferenţiale.

Din nou avem de-a face cu un subiect sensibil care nu a apărut numai în ţara noastră.Scandaluri de corupţie vedem în toată lumea de la cele mai dezvoltate state până lacele mai sărace. Sigur că acest fenomen şi anume corupţia nu a fost tratat încă în nicio

32

ţară cu atât mai mult în ţara noastră. Am convingerea că odată cu intrarea în spaţiulShengen ţara noastră va fi monitorizată mult mai atent ceea ce va duce la scădereaacestui fenomen numit corupţie.

** *

Ca o concluzie de ansamblu asupra tezei de doctorat, am vrea să subliniem faptul căproblematica deosebit de complexă şi dificilă a acesteia, a făcut imposibilă o abordareexhaustivă a tuturor problemelor şi aspectelor întâlnite, acest aspect având, însă, şi un caracterproductiv, în sensul că, oferă, tuturor celor interesaţi, o bază, pentru continuarea cercetăriidocumentare şi selective realizate de către noi, pentru câştigul general al societăţii româneşti.

Semnalăm, însă, preocuparea preponderentă, pe care am avut-o de a sublinia opiniileunor specialişti de notorietate în domeniu, pentru a fi, cât mai deplin, valorificate înperfecţionarea managementului controlului financiar-fiscal – realităţi şi cerinţe în lumeacontemporană.

Aceste aspecte, de importanţă certă, completate de valoarea răspunsurilor lachestionarele în baza cărora am realizat cercetarea ştiinţifică selectivă, oferă, tuturor celorinteresaţi, noi imagini asupra problematicii studiate, putând fi provocări reale, pentruextinderea cercetărilor în acest domeniu, vital, pentru redresarea şi însănătoşirea vieţiieconomico-sociale existente.

Mai facem precizarea, utilă, credem, pentru toţi cei care vor aborda în continuareaceastă temă că, dificultăţile pe care le întâlnesc, îi pot pune în dilemă de a renunţa lademersul respectiv, datorită problematicii generale a conturării unor soluţii de complexitateaşi claritatea, fără echivoc, a soluţionării problemelor majore existente în economie şi societate.

Asemenea momente şi încercări am avut şi noi, dar, pe care, prin forţe proprii şi maicu seamă prin forţa obiectivelor fixate cu ajutorul conducătorului ştiinţific, au putut şi pot fidepăşite.

În acest context, mulţumesc Universităţii „Lucian Blaga”, Facultăţii de ŞtiinţeEconomice, Catedrei de Management pentru cadrul deosebit de generos de care m-am bucuratpentru realizarea cercetării ştiinţifice documentare şi selective şi, nu în ultimul rând,conducătorului ştiinţific, familiei şi unor specialişti cu care am avut ocazia să-mi confruntideile şi soluţiile şi să-mi completez convingerile, că tema poate fi realizată şi utilă în acesteîmprejurări şi în perspectivă.

33

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. Lucrări şi articole de specialitate

1. Anghelache Gabriela şi colectivul Finanţele publice ale României, Editura Economică,Bucureşti, 2003;

2. Antoine Bouët, Jacques Le Cacheux, Globalisation et politiques economiques, Edit.“Economica”, Paris, 1999;

3. Arthur, A. Thompson, jr. Formby, P. Economics of the Firm. Theory and practice. TheUniversity of Alabama, 1993;

4. Aslău Titus, Controlul de gestiune dincolo de aparenţe, Editura Economică, Bucureşti,2001;

5. Baltes, N. Contabilitatea firmei. Editura Continent, 1998;6. Bari Ioan, Globalizarea şi problemele globale, Editura Economică, Bucureşti, 2001;7. Bauman Zygmunt, Globalizarea şi efectele ei sociale, Editura Antet, Bucureşti, 2002;8. Bărbulescu Constantin, Bâgu Constantin, Managementul producţiei, Editura Tribuna

Economică, Bucureşti, 2001;9. Bâgu Constantin, Deac Vasile, Strategia firmei, Editura Eficient, Bucureşti, 2000;10. Bogdan Ioan, Management Financiar, Editura Universitară, Bucureşti, 2004;11. Bogdan Ioan, Managementul Afacerilor Internationale, Editura Universităţii “Lucian

Blaga”, Sibiu, 2007;12. Bogdan Ioan, Elemente de metodica a cunoasterii, cercetarii stiintifice si valorificarii

cunostintelor, Editura Alma Mater, Sibiu 2007;13. Bogdan, Ioan (coordonator), Tratat de management financiar-bancar, Editura

Economică, Bucureşti 2002;14. Bogdan, Ioan, Management financiar în afaceri. Editura Universitară, Bucureşti 2007;15. Bogdan, Ioan, Management financiar-abordări în perspectivă. Editura A.O.S, Bucureşti,

1995;16. Bogdan, Ioan, Managementul riscului in afaceri Editura Universitara, Bucuresti, 2009;17. Bogdan, Ioan, Strategii de control. Editura Nemira, Bucureşti, 1995;18. Bogdan, L. Economia firmei. Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2000;19. Bonini, G., Hausman, W., Bierman, H., Quantitative Analysis for Management, Irwin &

Graw-Hill, Boston, Ninth Edition, 1997;20. Bontas D., Bazele Managementului firmei, Editura Moldavia, Bacau, 2000;21. Boulescu Mircea, Ghiţă M., Mareş V., Popeangă P., Controlul financiar de gestiune al

agenţilor economici, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2001;22. Boulescu Mircea, Controlul fiscal şi auditul financiar-fiscal, Editura CECCAR,

Bucureşti, 2003;23. Bran Florina, Ioan Ildiko, Globalizarea şi mediul, Editura Universitară, Bucureşti, 2009;24. Brândaşu, D., Cernuşcă, D. Marketing. Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu,

2001;25. Brezeanu Petre, Fiscalitate, Editura Economică, Bucureşti, 1999;26. Brilman Jean, Gagner la competition mondiale, “Les Editions d’Organization”, Paris,

1991 ;27. Bruhn Manfred, Orientarea spre clienţi-temelia afacerii de succes, Editura Ecoomică,

Bucureşti, 2001;28. Burduş Eugen, - Management Comparat, Editura Economică, Bucureşti, 1998;29. Burduş Eugen, - Management Comparat Internaţional, Editura Economică, Bucureşti,

2004;

34

30. Chelcea Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative,Ed. Economică, Ediţia a doua, Bucureşti, 2004;

31. Ciurileanu Radu, Controlul propriu al agentului economic, Editura Economică,Bucureşti, 1996;

32. Clarke Liz, Managmentul schimbării, Editura Teora, Bucureşti, 2002;33. Cole E. Robert: From Continuous Improvement to Continuous Innovation, Quality

Management Journal, 2001;34. Cole G. A., Management. Teorie şi practică. Editura Ştiinţa, Chişinău, 2004;35. Comaniciu, Carmen, Fiscalitatea-dispoziţii şi efecte, Editura Continent, Sibiu, 2003;36. Comaniciu, Carmen, Managementul finanţelor publice în profil teritorial, Editura Imago

Sibiu, 2002;37. Condor Ioan, Drept fiscal şi financiar, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998;38. Constantinescu Dan Anghel, - Management comparat, Bucureşti, Editura Semne, 1999;39. Constantin Enăchescu, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Polirom, Iaşi, 2007;40. Constantinescu, N. N. coordonator. Probleme ale tranziţiei la economia de piaţă în

România, studii I. Editura Fundaţiei “România de Mâine”, Bucureşti, 1997;41. Costescu Mihai-Alexandru: Globalizarea: istoric, tendinţe, influenţe, Revista Tinerilor

Economişti, nr. 5, Editura Universitaria, Craiova, 2005;42. Crișan Silviu, Management-elemente fundamentale, Editura Mira Design, Sibiu, 2001;43. Crișan Silviu, Managementul Serviciilor, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003;44. Dumitrascu Dan, Miricescu Dan, Management strategic:Studii de caz, Editura

Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2002;45. Dima, C. I. Coordonator. Economia şi gestiunea firmei. Editura Economică, Bucureşti,

1999;46. Dobrin Cosmin, Flexibilitatea în cadrul organizaţiei: aspecte tactice şi operaţionale,

Editura A.S.E., Bucureşti, 2005;47. Douat Etienne, Finances publiques (Finances communautaires, nationales, sociales et

locales), Edit. „Preses Universitaires de France” – PUF, Paris, 1999;48. Doval, E. Previziunea economica in managementul firmei. Editura Fundatiei Romanina

de Maine. Bucuresti, 2003;49. Drucker Peter, The Future that Has already Happened, în Harvard Business Review, nr.

5, 1997;50. Dumitrescu, Luigi, Icebergul organizaţional. Managementul partii nevăzute, Editura

Burg, Sibiu, 2002;51. Enăchescu Constantin, Tratat de teoria cercetării ştiinţifice, Editura Collegium,

Bucureşti, 2003;52. Florea Ion, Florea Radu, Controlul economico-financiar, Editura CECCAR, Bucureşti,

2000;53. Gervais Michel, Contrôl de gestion et planification de l’entreprise, Editura Economică,

Paris, 1989;54. Gliga Ioan, Drept Financiar, Edit „Humanitas”, Bucureşti, 1998;55. Grigore Liliana, Management internaţional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002;56. Hambrick D., Mason P., Upper Echelons, The Organization as a Reflection of its Top

Managers, in Academy of Management Review, nr. 1, 1994;57. Huntington, S., - Cine suntem?, Prahova, Editura Antet, 2004;58. Harrington H. James, Harrington S. James, Management în firma secolului XXI, Editura

Teora, Bucureşti, 2001;59. Herciu Mihaela, Management Comparat, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,

2007;

35

60. Imai, Masaaki, Kaizen: The Key to Japan’s Competitive Succes, Mc Graw Hill BookCompany, New York, 1986;

61. Ionescu, Gheorghe, Cultura afacerilor: modelul American, Editura Economică,Bucureşti, 1997;

62. Jack Beaty, Lumea în viziunea lui Peter Drucker, Editura Teora, Bucureşti, 1998;63. Kotler Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997;64. Leon Gheorghe N., Elemente de ştiinţă financiară, ediþia a II-a, Edit. “Cercetãri

juridice”, Bucuresti, 1942;65. Leon Gheorghe N., Elemente de ştiinţă financiară, Tipografia “Cartea Româneascã”,

Cluj, 1925;66. Longenecker J., Ch. Pringle, Management, Charles Merrill Publishing Limited,

Aldershot, 1989;67. Mathews J., Holonic Organizational Architecture, in Human System Management, nr.

15, 1996;68. Mathis Robert, Nica Panaite, Rusu Costache, Managementul Resurselor Umane, Editura

Economică, Piteşti, 1997;69. Meulbroek, L. K. Integrated Risk Management for the Firm. Harvard Business School

Soldiers Field Road Boston, MA 02163;70. Miftode Vasile, Metodologia sociologică, Editura Porto -Franco, Galaţi 1995;71. Mihuţ I., Euromanagement, Editura. Economică, Bucureşti, 2002;72. Minculete, G., Management-marketing, Teorie şi aplicaţii specifice aprovizionărilor

militare, Editura A.I.S.M., Bucureşti, 2001;73. Minea Mircea Stefan, Eugen Iordãchescu, Anca Mihaela Georoceanu, Dreptul finanţelor

publice, Edit. „Accent”, Cluj-Napoca, 2002;74. Minea Mircea Stefan, Lucian Teodor Chiriac, Cosmin Flavius Costas, Dreptul finanţelor

publice, Edit. „Accent”, Cluj-Napoca, 2005;75. Minea Mircea Stefan, Regimul Juridic al Finanţelor Publice în România, Edit.

„Argonaut”, Cluj-Napoca, 2000;76. Mintzberg H., Structure et dynamic des organistions, Les Editions d'organisation, Paris,

1982 ;77. Moldovan Iosif, Finanţe publice şi autonomie locală, Editura Continent, Sibiu, 2002;78. Moşteanu Tatiana, Art. “Fundamentele fiscalităţii”, publicat în revista “Curierul Fiscal”

nr. 2/2006;79. Moţoc Vasile, Controlul Financiar Fiscal, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu,

2008;80. Muzellec Raymond, Finances publiques, 8-e édition, Edit. “Sirey - Dalloz”, Paris, 1993 ;81. Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999;82. Nicolescu Ovidiu.,Abordari moderne în managementul şi economia organizaţiei, Vol. I,

Editura Economică, Bucureşti, 2003;83. Nicolescu, O., Plumb I., Pricop I., Vasilescu I, Abordări moderne în managementul şi

economia organizaţtiei, vol. 4, Editura Economică, Bucureşti, 2006 ;84. Nicolescu, O., Plumb I., Pricop I., Vasilescu I, Abordări moderne în managementul şi

economia organizaţtiei, vol. 4, Editura Economică, Bucureşti, 2006 ;85. Nicolescu Ovidiu, Verboncu Ion, Fundamentele managementului organizaţiei, Editura

Universitară, Bucureşti, 2008;86. Ogrean Claudia, Management Strategic, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2007;87. Oprean, C., Titu, M., Oprean, C. Managementul strategic, Editura Universitatii “Lucian

Blaga”, Sibiu 2002;88. Petrescu Ion, Psihologia eficienţei economice, Editura Academiei Române, Bucureşti,

1991;

36

89. Petrescu Ion, Cişmaru Gheorghe, Managerul în lumea afacerilor, Editura Tribuna, Sibiu,1999;

90. Petrescu Ion, Manangement European, Editura Expert, Bucureşti, 2004;91. Popeangă Petre, Popeangă Gabriel, Control Financiar şi Fiscal, Editura CECCAR,

Bucureşti, 2004;92. Popescu, D., Popescu, C., Economia Întreprinderii, 2001, Editura “Alma Mater”, Sibiu;93. Popescu Gheorghe, Drept financiar, pag. 9, Ed. Velox, Alexandria, 2004;94. Posea, C., Eficienţă, legalitate, etică în România mileniului trei, vol.XII, Lucrările celei

de a XII-a sesiuni de comunicări ştiinţifice, Universitatea ‚,Spiru Haret”, Braşov, 2003;95. Raţiu–Suciu C., Managementul sistemelor dinamice, Editura Economică, 2000;96. Raţiu–Suciu, C., Modelarea şi simularea proceselor economice, Teorie si practică,

Editura Economică, Bucureşti, 2001;97. Ravi, A., Sunil, C., Sudhakar, D., Jan, A., Editan, Z. Managing Business Process Flows.

First Edition. Prentice Hall, Upper Saddle River, NJ 07458, 1999. (pag.117- inventoryanalysis);

98. Revista de Comerţ, Editura Tribuna Economică, colecţia 2005-2007;99. Românu Ion, Vasilescu Ion, Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;100. Rotariu Traian, Iluţ Petre, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom,

Iaşi 1997;101. Rusu, E. Fundamentarea deciziilor în management prin metode ale cercetării

operaţionale. Editura Junimea, 1997;102. Saïdj Luc, Finances publiques, 2-e édition, Edit. “Dalloz”, Paris, 1997 ;103. Simcha Ronen, - Comparativ and MultinationalManagement, Editată de John

Wiley&Sons Inc., New York, 1986;104. Siroën Jean-Marc, La regionalisation de l’economie mondiale, Edit. ”La Decouverte”,

Paris, 2000 ;105. Suleiman, E., Mendras, H., Recrutarea elitelor în Europa,Timişoara, Editura

Amacord, 2001;106. Şaguna Dan Drosu, Tratat de drept financiar fiscal, Edit. „All Beck”, Bucuresti, 2001;107. Şaguna Dan Drosu, Drept Financiar Fiscal, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1994;108. Şaguna Dan Drosu, Drept financiar şi fiscal, Ed. Eminescu, Bucureşti, 2000;109. Traian Rotariu, Petre Iluţ, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Editura Polirom,

Iaşi 1997;110. Trotabas Louis, Finances publiques, Edit. “Dalloz”, Paris, 1964;111. Truett, L. J., Truett, D. B. Managerial Economics. Analysis, Problems, Cases. South-

Western publishing Co., Cincinnati, Ohio, SUA, 1988;112. Văcărel Iulian, Florian Bercea, Gheorghe D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria

Bodnar, Tatiana Mosteanu, Florin Georgescu, Finanţe publice, ediţia a IV-a, Edit.„Didactică şi Pedagogică”, Bucureşti, 2003;

113. Văcărel Iulian, Florian Bercea, Gheorghe D. Bistriceanu, Theodor Stolojan, GabrielaAnghelache, Maria Bodnar, Tatiana Mosteanu, Finanţe publice, Edit. „Didactică şiPedagogică”, Bucureşti, 1992;

114. Verboncu Ion, Management, editura Economică ,Bucureşti, 1995;115. Vâţcu Teodora, Posibilităţi de gestionare a riscului fiscal, Revista Impozite şi taxe, nr.

3-4, 1996;116. Weismantel, G. E., Kisling, W. jr. Managing growth. Kezs to Success for Expanding

Companies. Liberty House, USA, 1990;117. Zaiţ, D., Management Intercultural: valorizarea diferenţelor culturale, Bucureşti,

Editura Economică, 2002;

37

II. Legislaţie

1. Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 1066/17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare

2. Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr.513 din 31.07.2007, cu modificările şi completările ulterioare

3. Ordonanţa de Guvern nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, publicată înMonitorul Oficial al României nr. 513 din 31.07.2007, cu modificările şi completărileulterioare

4. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,nr. 454 din 18.06.2008

5. Ordonanţa de urgenţă nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, cu modificările şicompletările ulterioare

6. Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicarea Codului Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 112 din 06.02.2004, cumodificările şi completările ulterioare

7. Hotărârea Guvernului nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice deaplicare a Codului de Procedură Fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României nr.651 din 20.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare

8. Legea nr. 241/2004 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale9. Legea nr. 12/2010, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61/27.01.201010. Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992, privind organizarea şi funcţionarea Curţii de

Conturi, publicate în M.O. nr. 224/199211. HG nr. 1574/18.12.2003, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor

Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, publicată în M. Of. Nr.2/05.01.2004, cu modificările şi completările ulterioare

12. HG nr. 403/23.03.2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1574/18.12.200313. HG nr. 1168/2003, privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea

prevederilor O.G. Nr. 70/1997 privind controlul fiscal14. Legea nr. 84/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.

119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, M. Of. Nr.195/2003

15. Ordinul ministrului Finanţelor publice nr. 967/2005, publicat în M. Of. Nr. 698/2005

III. Site-uri accesate

1. http://www.anaf.ro2. http://finantesibiu.ro3. http://mfinante.ro4. http://www.nationalinterest.org5. http://www.oeconomica.uab.ro6. http://www.taxjustice.net7. http://www.tribunaeconomică.ro8. http:// ro.wikipedia.org/wiki/Corupţie9. http:// www.scj.ro

38

CUVINTE CHEIE

Activitate economică: proces fundamental complex care reflectă ansamblul faptelor, actelorşi reacţiilor oamenilor privind atragerea şi utilizarea resurselor economice în vedereaproducerii, distribuţiei, circulaţiei şi consumului de bunuri;

Cercetare ştiinţifică: ansamblul activităţilor realizate în mod sistematic cu scopul de aobţine, prelucra şi folosi informaţii de natură să dezvolte şi să aprofundeze cunoaşterea sauexperienţa

Control financiar-fiscal: acţiunea de determinare a stării unor activităţi economicereprezentate în documente financiare şi contabile, prin raportarea acestor reprezentări laprevederile legale prin care au fost definite

Echitate fiscală: stabilirea sarcinii fiscale în funcţie de capacitatea contributivă acontribuabililor

Economie subterană: totalitatea activităţilor economice nedeclarate instituţiilor însărcinatecu stabilirea impozitelor şi a contribuţiilor sociale, care scapă înregistrărilor statistice şi dincontabilitatea naţională

Eficienţă fiscală: caracteristică a activităţii fiscale, la nivel macroeconomic sau a instituirilorfiscale, care reflectă starea generală a sistemului fiscal pentru atingerea parametrilor derandament fiscal propus, în condiţii de costuri stabile

Eficacitate: gradul de îndeplinire a obiectivelor declarate ale unei activităţi şi relaţia dintreimpactul dorit şi impactul efectiv realizat

Eşantionare statistică: orice abordare a eşantionării unde articolele populaţiei sunt selectatealeatoriu şi unde teoria probabilităţii este folosită la evaluarea rezultatelor eşantionării,inclusiv la cuantificarea riscului de eşantionare

Evaziune fiscală: sustragerea în totalitate sau în parte a contribuabililor de la plata obligaţiilorfiscale

Finanţe publice: fluxurile financiare în cadrul cărora se formează resursele băneşti ladispoziţia statului, destinate finanţării cheltuielilor publice

Fisc: denumire generică a sistemului organelor de stat care au sarcina stabilirii, încasării şiadministrării impozitelor şi taxelor;

Fiscalitate: sistem de norme privitoare la stabilirea şi perceperea impozitelor şi taxelor

Impozit: prelevare obligatorie cu titlu nerambursabil şi fără contrapartidă, efectuată de cătrestat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau a colectivităţilor

39

Impunere fiscală: complex de măsuri, de metode, tehnici şi operaţiuni, în baza legii fiscale,prin care se stabilesc tipuri de impozite, obiectul impozabil, mărimea impozitului ce revinecontribuabilului, prin a căror aplicare statul trebuie să-şi procure veniturile sale fiscale

Inspector fiscal: persoana care este împuternicită, potrivit legii, să efectueze inspecţii fiscale

Inspecţie fiscală: activitate organizată potrivit legii, pentru verificarea corectitudinii şirealităţii declaraţiilor depuse de contribuabili, cu privire la stabilirea, evidenţierea şi plataimpozitelor şi taxelor, în baza evidenţelor, situaţiilor şi documentelor care atestă activitateadesfăşurată de aceştia

Obligaţie fiscală: sarcina de plată ce revine contribuabilului, costând în impozite şi taxe, cutot ceea ce decurge din procedura de stabilire şi percepere

Politică fiscală: concepţia, măsurile şi acţiunile statului privind impozitele şi rolul lor înformarea veniturilor bugetare şi în finanţarea cheltuielilor publice, perceperea şi folosirea lorca instrument de stimulare a creşterii economice

Prelevări fiscale: partea din veniturile sau averea cetăţenilor sau a intreprinderilor de peteritoriul unui stat care este luată, în baza unor legi, la dispoziţia statului, prin sistemul deimpozite şi taxe

Presiune fiscală: sarcină sau obligaţie de impozite suportată de către contribuabili

Randament fiscal: formă a eficienţei sistemului fiscal care reflectă raportul dintre factoriiimplicaţi în stabilirea şi colectarea veniturilor publice şi rezultatelor obţinute

Raport de inspecţie fiscală: act unilateral întocmit de inspectorii fiscali care evidenţiazărezultatele inspecţiei fiscale, pentru un contribuabil sau un grup de plătitori de impozite şi taxe

Riscul de control: este riscul ca o anomalie ce poate apărea în soldul unui cont sau într-oclasă de tranzacţii - şi care poate fi materială fie la nivel individual, fie cumulată cu altedisfuncţionalităţi – să nu fie prevenită sau detectată şi corectată în timp util de către sistemelecontabile şi de control intern ale entităţii

Situaţii financiare: bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţii privind modificările în poziţiifinanciare, note şi alte documente justificative care sunt identificate ca părţi ale situaţiilorfinanciare

Venituri publice: sumele obţinute de stat în cursul unei perioade de timp, determinată pebaza prelevărilor fiscale

40

LISTA FORMELOR GRAFICE

Lista tabelelor din lucrare

Tabelul 1.6.1. Organele publice de control financiar-fiscalTabelul 5.3.1.1. Dispersia contribualilor, persoanelor juridice şi persoanelor fizice, pe

administraţiile financiare din cadrul D.G.F.P. SibiuTabelul 5.3.1.2. Proporţiile în care se efectuau verificările contribuabililorTabelul 8.5.1. Specificul ţărilor caracterizate de individualism

Lista schemelor din lucrare

Schema 1.2.1. Sarcinile inspecţiei fiscaleSchema 1.4.1. Situaţiile particulare în care se recomandă cu precădere utilizarea

Managementului Proiectelor într-un Mediu ComplexSchema 1.4.2. Elementele metodologice care trebuie avute în vedere la aplicarea metodei

Managementului Proiectelor într-un Mediu ComplexSchema 1.4.3. Elementele cheie care trebuie luate în considerare în cazul aplicării metodei

Managementului Proiectelor într-un Mediu Complex Schema 1.4.4. Structura organizatorică pentru instituţia ce aplică Managementul Proiectelor

într-un Mediu ComplexSchema 1.4.5. Aspectele ce trebuie avute în vedere în etapa de iniţiere a proiectuluiSchema 1.4.6. Etapele managementului prin obiectiveSchema 1.4.7. Avantajele aplicării metodei managementului prin obiectiveSchema 2.1.2.1. Formele controlului financiar-fiscalSchema 2.4.1. Funcţiile controlului financiar-fiscalSchema 3.2.1.3. Principalele caracteristici ale procedurilor informaţionaleSchema 3.2.1.4. Principalele funcţii ale sistemului informaţionalSchema 3.3.1. Funcţiile managementului generalSchema 5.1.1. Divizarea procesului de controlSchema 5.3.3.1. Principalele elemente ale raportului de inspecţieSchema 6.1.3.1. Principalele avantaje ale internaţionalizării firmelorSchema 6.2.3.1. Principalele avantaje ale computerizării instrumentarului managerial

41

Lista figurilor din lucrare

Fig. 3.2.1. Componentele sistemului de managementFig. 3.2.2. Corespondenţele de funcţii dintre subsistemele manageriale ale organizaţiei ce

execută controlul financiar-fiscalFig. 3.2.1.1. Raportul dintre sistemul informaţional şi sistemul informaticFig. 3.2.1.2. Componentele sistemului informaţionalFig. 3.2.2.1. Organizarea procesuală a organizaţiei ce execută control financiar-fiscalFig. 5.3.1.1. Evoluţia numărului de contribuabili ce revin la un controlor financiar la DGFP

SibiuFig. 11.2.1. Pregătirea cercetăriiFig. 14.1. În ce măsură schimbarea, trăsătură dominantă a secolului XXI, va avea impact în

managementul controlului financiar-fiscalFig. 14.2. În ce sens major schimbarea va avea impact în managementul controlului

financiar-fiscalFig. 14.3. Implicaţii majore ale schimbării, globalizării afacerilor, internaţionalizării

firmelor, economia, organizaţia şi managementul bazate pe cunoştinţe, orientareacătre client în organizarea şi exercitarea controlului financiar-fiscal

Fig. 14.4. În ce măsură schimbarea, economia, organizaţia şi managementul bazate pecunoştinţe, conceptele noi la acest început de secol şi mileniu, vor avea influenţăasupra managementului controlului financiar-fiscal

Fig. 14.5. În ce sens major vor influenţa aceste concepte noiFig. 14.6. Rolul controlului financiar-fiscal având în vedere că controlul şi auditul este o

funcţie a managementului care încheie ciclul de management şi, prin feed-back,îl pregăteşte pe următorul

Fig. 14.7.: În ce măsură orientarea către client, componenta de bază a schimbării, va aveaimpact asupra managementului controlului financiar-fiscal

Fig. 14.8. În ce sens major va avea impact orientarea către client în managementuluicontrolului financiar-fiscal

Fig. 14.9. Dacă orientarea către client vizează şi Serviciul de Inspecţie Fiscală din cadrulDirecţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţului Sibiu şi ce mutaţii ar trebui săse producă în activitatea acestora

Fig. 14.10. În ce măsură are Serviciul de Inspecţie Fiscală independenţa operaţională şifuncţională necesară îndeplinirii atribuţiilor sale

Fig. 14.11. Care este rolul atribuit parteneriatului cu managerii şi cu ceilalţi specialişti aiorganizaţiilor controlate sau auditate pentru succesul activităţii controluluifinanciar-fiscal

Fig. 14.12. În ce măsură conceptul de management bazat pe cunoştinţe şi în generalcunoştinţele, în sensul acceptat al acestora, vor avea impact asupramanagementului controlului financiar-fiscal

Fig. 14.13. În ce sens major vor avea impact cunoştinţeleFig. 14.14. Dacă în calitate de unitatea controlată sau auditată simţiţi, fireşte, nevoia ca

activitatea controlului financiar-fiscal să fie utilă în managementul propriuFig. 14.15. În ce măsură managementul fiind principala cale de creştere economică, importul

de cunoştinţe de management tinde să fie mai important decât importul detehnologie îşi va pune amprenta asupra managementului controlului financiar-fiscal

42

Fig. 14.16. În ce sens major îşi va pune amprenta faptul că managementul fiind principalacale de creştere economică, importul de cunoştinţe de management tinde să fiemai important decât importul de tehnologie

Fig. 14.17. Sentimentul pe care îl încearcă managerii şi salariaţii controlaţi, în momentulcontactului cu organele de control din cadrul Direcţiilor Finanţelor Publice

Fig. 14.18. În ce mod se îmbunătăţeşte această relaţieFig. 14.19. În ce măsură actualul sistem de control financiar-fiscal exercitat de Direcţiile

Generale ale Finanţelor Publice judetene răspunde cerinţelor stadiului actual dedezvoltare şi integrare a României

Fig. 14.20. În ce sens actualul sistem de control financiar-fiscal exercitat de DirecţiileGenerale ale Finanţelor

Fig. 14.21. În ce măsură va avea impact în managementul controlului financiar-fiscal faptulcă lumea secolului XXI este o lume a experţilor, deci forţa de muncă, înaccepţiunea de până acum, nu mai corespunde cerinţelor

Fig. 14.22. În ce sens major vor avea impact faptul că lumea secolului XXI este o lume aexperţilor, deci forţa de muncă, în accepţiunea de până acum, nu mai corespundecerinţelor

Fig. 14.23. Controlul financiar-fiscal al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a judeţuluiSibiu, ca funcţie a managementului, atât în managementul propriu, cât şi înmanagementul organizaţiilor controlate

Fig. 14.24. În ce măsură globalizarea afacerilor şi internaţionalizarea firmelor, fenomene deamploare în lumea contemporană, vor avea impact în managementul controluluifinanciar-fiscal

Fig. 14.25. În ce sens major vor avea impact cunoştinţeleFig. 14.26. În ce măsură necesită un nou mod de pregătire profesionalăFig. 14.27. Dacă conştientizează specialiştii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a

judeţului Sibiu, într-un mod adecvat, cerinţele procesului integrării în UniuneaEuropeană

Fig. 14.28 Dacă principiul subsidiarităţii europene este responsabil la nivelul structurilorteritoriale ale Direcţiei Generale a Finanţelor Publice judeţene

Fig. 14.29. În ce sens se consideră că este utilă baza de referinţă în managementul statalFig. 14.30. În ce fază de construcţie instituţională se află Direcţiile Generale ale Finanţelor

Publice judeţene din RomâniaFig. 14.31. În ce măsură Integrarea Romaniei în Uniunea Europeană impune un nou mod de

abordare a controlului financiar-fiscal. Aţi sesizat corecţii şi care anumeFig. 14.32. Mutaţii necesare astfel încât controlul financiar-fiscal să folosească această bază

de informaţii şi să elimine eventualele suprapuneri, fenomene de birocraţieFig. 14.33. Dacă există un sistem de management de tip participativ, implementat în

structurile Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice judeţene din RomâniaFig. 14.34. Controlul financiar-fiscal al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, ca funcţie a

managementului, atât în managementul propriu, cât şi în managementulorganizaţiilor controlate

Fig. 14.35 Cum trebuie perfecţionat controlul financiar-fiscal al Direcţiei Generale aFinanţelor Publice

Fig. 14.36. Mutaţii necesare în pregătirea şi realizarea controlului financiar-fiscal dinperspectivele arătate

Fig. 14.37. În ce măsură controlul financiar-fiscal contribuie la perfecţionarea cadruluilegislativ

43

Fig. 14.38. Dacă colaborarea transfrontalieră cu alte instituţii de control financiar-fiscalconstituie o prioritate în activitatea internaţională a Direcţiilor Generale aleFinanţelor Publice judetene din România

Fig. 14.39. Imaginea propagată de personalul de control financiar-fiscal în relaţiile cucontribuabilul

Fig. 14.40. Mutaţii ce ar trebui să se producă pentru îmbunătăţirea controlului financiar-fiscal

Fig. 14.41. Cum apreciaţi măsurile de restructurare şi reducere de personalFig. 14.42. Care sunt măsurile care s-ar impune în contextul arătatFig. 14.43. Sugestii de perfecţionare a controlului financiar-fiscal