rezumatul tezei de doctorat - umfiasi.ro doctorat/rezumatul... · universitatea de medicina si...

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE “GR.T.POPA” IASI

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

EVALUAREA CLINICĂ ȘI PARACLINICĂ A UNOR

TEHNICI MODERNE DE RESTAURARE CORONARĂ

MORFO-FUNCȚIONALĂ CU MATERIALE BIO-

ADEZIVE

Coordonator stiinţific

Prof. dr. ANDRIAN SORIN

Doctorand

MUNTEANU BOGDAN ŞTEFĂNIŢĂ

2016

CUPRINS

CUPRINS..................................................................................................................................i

LISTA DE

ABREVIERI...........................................................................................................................iii

INTRODUCERE....................................................................................................................iv

PARTEA GENERALĂ

CAPITOL I. FACTORI CLINICO-BIOLOGICI CARE INFLUENŢEAZĂ

ESTETICA RESTAURĂRILOR DIN RĂŞINI COMPOZITE.........................................1

I.1. Ţesuturile dure dentare…………………………………………………………………...1

I.1.1. Proprietăţi fizice şi chimice........................................................................................1

I.1.2. Proprietăţi morfofuncţionale............................................................................................2

I.1.3. Proprietăţile optice ale ţesuturilor dentare……………………………………………..4

I.2. Rolul pacientului în menţinerea esteticii restaurărilor din răşini

compozite…………….......................................................................................................6

CAPITOL II. FACTORI CLINICO-TEHNOLOGICI CARE INFLUENŢEAZĂ

ESTETICA RESTAURĂRILOR DIN RĂŞINI COMPOZITE.......................................10

II.1. Influenţa structurii şi proprietăţilor răşinilor compozite asupra longevităţii restaurărilor

estetice.....................................................................................................................................10

II.2. Influenţa adeziunii asupra longevităţii restaurărilor.estetice..........................................15

II.3. Influenţa tehnicilor de preparare şi restaurare asupra restaurărilor estetice....................18

II.4. Influenţa procedurilor de finisare şi lustruire asupra restaurărilor estetice....................24

II.5. Influenţa unor proceduri terapeutice asupra restaurărilor estetice……………………..26

II.5.1. Detartraj ultrasonic. Tehnica “air-flow”……………………………………………...27

II.5.2.Tehnici de fluorizare…………………………………………………………………..27

II.5.3.Tehnici de albire………………………………………………………………………27

CAPITOL III. DATE ACTUALE PRIVIND LONGEVITATEA RESTAURĂRILOR

ESTETICE………………………………………………………………………………….29

3.1. Longevitatea restaurărilor estetice la nivelul grupului dentar anterior……………29

3.2. Longevitatea restaurărilor estetice la nivelul grupului dentar posterior……………..29

CAPITOL IV. METODE DE EVALUARE A CRITERIILOR ESTETICE ȊN

RESTAURĂRILE DIN RĂŞINI COMPOZITE................................................................32

IV.1. Metode de evaluare clinică.....................................................................................32

IV.2. Metode de evaluare paraclinică.....................................................................................33

IV.2.1. Colorimetria. Spectrofotometria.................................................................................33

IV.2.1. Tehnici SEM/AFM.....................................................................................................34

IV.2.2. Analiza fractală...........................................................................................................35

PARTEA PERSONALĂ

CAPITOL V. MOTIVAŢIA CERCETĂRII. DIRECŢII. OBIECTIVE.........................37

CAPITOL VI. STUDIU CLINIC PRIVIND FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ

ESTETICA RESTAURĂRILOR DIN RĂŞINI COMPOZITE………………………...40

VI.1.Introducere……………………………………………………………………………..40

VI.2.Scopul studiului………………………………………………………………………..40

VI.3.Material şi metodă……………………………………………………………………...41

VI.4.Rezultate……………………………………………………………………………….48

VI.5.Discuţii………………………………………………………………………………....77

VI.6.Concluzii……………………………………………………………………………….83

CAPITOL VII. STUDIU PRIVIND INFLUENŢA UNOR SISTEME DE ALBIRE

ASUPRA STĂRII DE SUPRAFAŢĂ A RESTAURĂRILOR DIN RĂŞINI

COMPOZITE………………………………………………………………………………84

VII.1.Introducere…………………………………………………………………………….84

VII.2.Scopul studiului……………………………………………………………………….84

VII.3.Material şi metodă…………………………………………………………………….84

VII.4.Rezultate……………………………………………………………………………....85

VII.5.Discuţii………………………………………………………………………………...99

VII.6.Concluzii……………………………………………………………………………..105

CAPITOL VIII. CONTRIBUȚII PERSONALE LA STUDIUL PROPRIETĂȚILOR

MICROSTRUCTURALE ALE UNOR MATERIALE DENTARE RESTAURATIVE:

STUDIU PRIN METODELE SEM, AFM ŞI ANALIZĂ

FRACTALĂ……………………………………………………………………………….106

VIII.1.Introducere………………………………………………………………………….106

VIII.2.Scopul studiului……………………………………………………………………..106

VIII.3.Material şi metodă…………………………………………………………………..107

VIII.3.1. Materiale dentare şi sisteme de lustruire……………………………….107

VIII.3.2. Studiul materialelor folosind tehnica SEM…………………………….112

VIII.3.3. Studiul materialelor prin microanaliză chimică EDX………………….113

VIII.3.4. Studiul materialelor prin tehnica AFM…………………………………113

VIII.3.5. Studiul materialelor prin metoda analizei fractale ……………………..114

VIII.4.Rezultate………………………………………………………………………….....115

VIII.4.1. Rezultate microstructurale obţinute prin tehnica SEM ….........................115

VIII.4.2. Rezultate microstructurale obţinute prin tehnicile EDX şi AFM………119

VIII.4.3. Rezultate obţinute prin analiza fractală…………………………………..128

VIII.5.Discuţii……………………………………………………………………………...135

VIII.6.Concluzii……………………………………………………………………………141

CONCLUZII GENERALE CU APLICABILITATE PRACTICĂ…………………....142

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….144

Cuvinte cheie: răşini compozite, estetică, proprietăţi microstructurale, sisteme de

albire dentară, sisteme de finisare/lustruire, criteria FDI, SEM, EDX, AFM, analiză

fractală

Teza de doctorat conţine:

parte teoretică organizată în 4 capitole (36 pagini);

cercetări personale organizate în 4 capitole (106 pagini);

52 tabele şi 136 figuri;

352 referinţe bibliografice.

Notă: acest rezumat conţine referinţe bibliografice, tabele şi imagini, respectând numerotarea

şi conţinutul tezei de doctorat.

CAPITOL VI. STUDIU CLINIC LONGITUDINAL PRIVIND PARAMETRI CARE

INFLUENŢEAZĂ LONGEVITATEA RESTAURĂRILOR ESTETICE: CRITERII

FDI

VI.1.INTRODUCERE

Utilizarea unor criterii corecte de evaluare a restaurărilor directe este de o importanţă

majoră în practica stomatologică în contextul în care utilizarea incorectă sau utilizarea unor

criterii invalide poate conduce la decizii eronate de reparaţie/înlocuire sau la supratratament.

Prima metodologie de evaluare obiectivă a restaurărilor directe, care a fost acceptată şi

utilizată în mod universal, a fost creată de Ryge în urmă cu 40 de ani.

In acest context, Comitetul Stiinţific al World Dental Federation (FDI) a prezentat o

propunere de design al studiilor privind performanţa clinică a restaurărilor coronare

directe/indirect precum şi criterii noi de evaluare denumite criteriile FDI

/125/.Recomandările privind designul studiilor includ criteriile de includere şi excludere a

subiecţilor, numărul de subiecţi şi restaurări pe subiect, procedura de evaluare clinică,

calibrarea examinatorilor, criterii de evaluare. Aceste criterii includ criterii estetice, criterii

funcţionale şi criterii biologice. Criteriile FDI prezintă avantajul unei valori crescute ale

sensibilităţii, permiţând înregistrarea unor deficienţe minore, apărute chiar şi la interval

reduse de funcţionare a restaurărilor directe în cavitatea orală.

VI.2. SCOPUL STUDIULUI

Scopul studiului a fost de a evalua influenţa unor parametri relevanţi asupra calităţii

estetice a restaurărilor realizate din răşină compozită hibridă.

VI.3. MATERIAL SI METODA

Lotul de studiu a inclus 90 pacienţi cu vârste cuprinse între 18-40 ani (39-sex

masculin, 51-sex feminin), trataţi de către un singur practician (doctorandul) în cadrul Bazei

de Invâţământ Stomatologic a Facultăţii de Medicină Dentară, U.M.F.”Gr.T.Popa” Iasi şi în

cabinet cu practică privată, în perioada 2011-2015.

Materialul utilizat, Filtek Z250 (3M/ESPE) este un compozit microhibrid cu o

matrice organică de Bis-GMA, UDMA şi Bis-Hema, combinaţie care asigură stabilitatea

culorii /149/. Componenta anorganică, în procent de 60%, este compusă din particule de

zircon/silicat cu diametru cuprins între 0.01-3.5 µm.

Criteriile de includere a pacienţilor au fost următoarele:

-Categoria de vârstă 18-40 ani;

-Risc cariogen mediu;

-Cavităţi de întindere redusă sau medie.

Au fost evaluate 420 restaurări din răşină compozită (Filtek 250, 3M/ESPE) în raport

cu o serie de parametri relevanţi:

-sexul pacienţilor;

-vechimea restaurărilor;

-grupul dentar;

-tipul de cavitate.

Distribuţia restaurărilor estetice în raport cu parametrii evaluaţi a fost următoarea:

-în raport cu sexul pacienţilor:

-sex masculin (M)- 180 restaurări,

-sex feminin (F)- 240 restaurări;

-în raport cu vechimea:

-vechime 1-3 ani- 196 restaurări,

-vechime 4-5 ani- 224 restaurări;

-în raport cu grupul dentar:

-molari (M)- 268 restaurări,

-premolari (PM)- 80 restaurări,

-frontali (F)- 110 restaurări;

-în raport cu tipul de cavitate:

-cavităţi clasa I- 220 restaurări,

-cavitâţi clasa II- 70 restaurări,

-cavităţi clasa III- 54 restaurări,

-cavităţi clasa IV- 18 restaurări,

-cavităţi clasa V- 48 restaurări.

Evaluarea a fost realizată prin intermediul criteriilor estetice FDI (tabelele VI.1.a-d):

-starea (luciu) suprafeţei;

-colorarea suprafeţei;

-colorarea marginală;

-concordanţa culorii;

-forma anatomică.

Studiile statistice au utilizat indicii FDI (tabele VI.1-4):

1- excelent

2- acceptabil

3- satisfăcător

4- nesatisfăcător

5- inacceptabil.

Pentru fiecare criteriu estetic analizat au fost selectate trei exemple de restaurări pentru a

exemplifica trei categorii de indici FDI. Au fost selectate următoarele categorii de indici

FDI:

- categoria clinic excelent;

- categoria satisfăcător;

- categoria inacceptabil.

Figurile VI.1.a-b. exemplifică aspecte privind starea suprafeţei restaurărilor din

răşină compozită microhibridă (clinic excelent, satisfăcător, inacceptabil clinic).

Figurile VI.2.a-b. exemplifică aspecte privind colorarea marginală a restaurărilor din


Figurile VI.3.a-b. exemplifică aspecte privind colorarea suprafeţei restaurărilor din


Figurile VI.4.a-b. exemplifică aspecte privind concordanţa culorii restaurărilor din


Figurile VI.5.a-b. exemplifică aspecte privind forma anatomică a restaurărilor din


Fig.VI.1.a-b. Restaurare răşină compozită 2.6., vechime 2 ani. Starea suprafeţei.

Fig.VI.2.a-b. Restaurare răşină compozită 3.7., vechime 2 ani. Colorarea marginilor.

Fig.VI.3.a-b. Restaurare răşină compozită 3.7., vechime 2 ani. Colorarea suprafeţei.

Fig.VI.4.a-b. Restaurare răşină compozită 3.6., vechime 2 ani. Concordanţa culorii.

Fig.VI.5.a-b. Restaurare răşină compozită, vechime 2 ani. Forma anatomică.

Pentru studiul statistic privind scorul estetic al restaurărilor directe, scorul estetic a

fost calculat ca suma indicilor înregistraţi pentru fiecare criteriu analizat (Scor estetic= luciu

de suprafaţă + colorare margini/suprafaţă + concordanţa culorii + forma anatomică).

Restaurările cu scor estetic <3 au fost considerate restaurări estetice, cele cu scor >3

au fost incluse în categoria inestetic.

Valorile înregistrate au fost exprimate sub forma graficelor realizate prin intermediul

Microsoft Excel.

Rezultatele au fost analizate statistic cu ajutorul programului SPSS 17.

Analiza statistică a determinat modul în care parametrii relevanţi influenţează scorul

estetic al restaurărilor din răşină compozită hibridă.

VI.4. REZULTATE

Distribuţia procentuală în raport cu parametrii investigaţi şi scorul estetic, la nivelul

întregului lot de restaurări analizate, este prezentată în figurile VI.6-9.

Scorul estetic >3 (restaurări inestetice) este prezent la 23.4% din pacienţii de sex

masculin, respectiv 25% din pacienţii de sex feminin (fig.VI.6).

Figura VI.6. Distribuţia procentuală a scorului estetic în raport cu sexul pacienţilor

Scorul estetic >3 (restaurări inestetice) este prezent la 13.85% din restaurările cu

vechime 1-3 ani, respectiv 33% din restaurările cu vechime 4-6 ani (fig.VI.7.).

Figura VI.7. Distribuţia procentuală a scorului estetic în raport cu vechimea restaurărilor

Scorul estetic >3 (restaurări inestetice) este prezent la 35.6% din restaurările pe

molari, 11.2% din restaurările pe premolari, respectiv 10.90% din restaurările pe frontali

(fig.VI.8.).

Figura VI.8. Distribuţia procentuală a scorului estetic în raport cu grupul dentar

Scorul estetic >3 este prezent la 28.60% din restaurările cavităţi I, 34.80% din

restaurările cavităţi clasa II, 5.60% din restaurările cavităţi III, 33% din restaurările cavităţi

IV, respectiv 6.30% din restaurările cavităţi V (fig.VI.9.).

Figura VI.9. Distribuţia procentuală a scorului estetic în raport cu tipul de cavitate

Studiu statistic privind influenţa parametrilor investigaţi asupra scorului estetic al

restaurărilor din răşină compozită

La nivelul întregului lot de restaurări din răşină compozită s-a urmărit influenţa

parametrilor investigaţi asupra scorului estetic.

Ipoteza de nul: Nu există diferenţe semnificative statistic între parametrii investigaţi privind

influenţa acestora asupra scorului estetic al restaurărilor din răşină compozită.

Ipoteza de cercetare: Există diferenţe semnificative statistic între parametrii investigaţi

privind influenţa acestora asupra scorului estetic al restaurărilor din răşină compozită.

Tabel VI.1. Test Mann-Whitney (M vs F). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Tabelul VI.1. indică statistica de bază Mann-pentru perechea sex masculin-feminin,

valoarea U fiind de 222860,00, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p

=0.031 < 0.05. Tabel VI.2. Test Mann-Whitney (1-3 ani vs 4-5 ani). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statistica

apreciere1

Mann-Whitney U 17662.500

Wilcoxon W 36772.500

Z -4.639

Asymp. Sig. (2-tailed) .000

a. Grouping Variable: vechimeani

Tabelul VI.2. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru 1-3 ani vs 4-6 ani.

Valoarea U este 17662,500, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.0001 < 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor cu vechime 4-5 ani este

semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor cu vechime 1-3 ani.

Pentru a vedea între care grupe dentare există diferențe semnificativ statistice folosim

testul Mann-Whitney. Vom investiga perechile de grupe dentare M-PM, M-F, PM-F. Tabel VI.3. Test Mann-Whitney (M vs PM). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere2



Z -4.148


a. Grouping Variable: grupdentar

Test Statisticsa

apreciere


privind Wilcoxon W 51780.000

Z -2.156


a. Grouping Variable: sex

Tabelul VI.3. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru molari-premolari.

Valoarea U este 6979,500, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.0001

< 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor localizate la nivelul molarilor

este semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor localizate la nivelul grupului

premolar.

Tabel VI.4. Test Mann-Whitney (M vs F). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere2



Z -4.779



Tabelul VI.4. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru molari-frontali.

Valoarea U fiind de 9526,500, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.0001 < 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor localizate la nivelul

molarilor este semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor localizate la nivelul

grupului frontal. Tabel VI.5. Test Mann-Whitney (PM vs F). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere2



Z -.066



Tabelul VI.5. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru premolari-frontali.

Valoarea U este 4482.0, ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p= 0.948 >

0.05.

Pentru a determina între care tipuri de cavităţi există diferențe semnificative vom

utilize testul statistic Mann-Whitney. Tabel VI.6 . Test Mann-Whitney (I vs II). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Tabelul VI.6. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru perechea de cavităţi I-

II. Valoarea U este 7474.50, ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.324 > 0.05.

Test Statisticsa

apreciere3



Z -.986


a. Grouping Variable: cavitate

Tabel VI.7. Test Mann-Whitney (I vs III). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Tabelul VI.7. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru perechea de cavităţi I

III. Valoarea U este 4801.5, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.001 < 0.05. Tabel VI.8. Test Mann-Whitney (I vs IV). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3



Z -.428




IV. Valoarea U este 1980.0, ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.668 > 0.05. Tabel VI.9. Test Mann-Whitney (I vs V). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 5482.500

Z -3.256




V. Valoarea U este 4306.5, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.001

< 0.05. Tabel VI.10. Test Mann-Whitney (II vs III). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 2803.500

Z -3.871



Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 6286.500

Z -3.548



Tabelul VI.10. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru perechea de cavităţi II-

III. Valoarea U este 1318.5, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.001 < 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor în cavităţi de clasa II este

semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor în cavităţi de clasa III. Tabel VI.11. Test Mann-Whitney (II vs IV). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 783.000

Z -.115




IV. Valoarea U este 612.0, ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.909> 0.05. Tabel VI.12. Test Mann-Whitney (II vs V). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 2359.500

Z -3.588




V. Valoarea U este 1183.5, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p = 0.001

< 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor în cavităţi de clasa II este

semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor în cavităţi de clasa V. Tabel VI.13. Test Mann-Whitney (III vs IV). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 1836.000

Z -3.065



Tabelul VI.13. indică statistica de bază Mann-Whitney pentru perechea de cavităţi

III-IV. Valoarea U este 351.0, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.002< 0.05.Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor în cavităţi de clasa IV este

semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor în cavităţi de clasa III.

Tabel VI.14. Test Mann-Whitney (III vs V). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 2772.000

Z -.148




III-V. Valoarea U este 1287.0, ceea ce este nesemnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.882 > 0.05.

Tabel VI.15. Test Mann-Whitney (IV vs V). Scor estetic/lot restaurări răşină compozită.

Test Statisticsa

apreciere3


Wilcoxon W 1491.000

Z -2.834




IV-V. Valoarea U este 3153.0, ceea ce este semnificativ din punct de vedere statistic, p =

0.005 < 0.05. Gradul de afectare al scorului estetic al restaurărilor în cavităţi de clasa IV este

semnificativ mai mare în raport cu cel al restaurărilor în cavităţi de clasa V.

VI.5. DISCUŢII

FDI recomandă efectuarea în clinici universitare a studiilor longitudinale privind

evaluarea criteriilor estetice, funcţionale şi biologice în cazul restaurărilor din răşini

compozite. In studiul prezentat în acest capitol a fost utilizat acelaşi material, o răşină

compozită hibridă (Filtek Z250, 3M/ESPE) şi tehnică de restaurare pe o categorie de pacienţi

cu risc cariogen mediu. Studiul prezent include o largă categorie de subiecţi (şomeri, studenţi

din diverse domenii, angajaţi). In acest context, concluziile studiului se aplică pentru o

categorie largă de populaţie cu vârsta cuprinsă între 18-40 de ani.

Rezultatele studiului se înscriu în datele prezentate de literatură privind performanţa

clinică a restaurărilor din răşini compozite hibride atât la nivel posterior cât şi la nivel

anterior. O meta-analiză concludentă este cea efectuată de Opdam&col.(2014) privind

influenţa factorilor reprezentaţi de pacient, materiale şi a parametrilor dentari asupra

longevităţii restaurărilor din răşini compozite localizate la nivelul grupului dentar posterior.

/213/. Meta-analiza a inclus 12 studii cu o durată de monitorizare de minim 5 ani, publicate

între anii 1990-2013 /8,40,61,95,169,213,214,215,219,321,322,324,326/.

In studiul prezent, privind criteriile estetice, pe termen mediu au fost înregistrate

eşecuri (scor estetic>3) în 13.85% din restaurări, iar pe termen lung acestea au fost prezente

în cazul a 33% din restaurări. In raport cu tipul de cavitate, eşecurile au fost prezente în cazul

a 28.60% din cavităţile de clasa I, 34.80% din cavităţile de clasa II, 5.60% din cavităţile de

clasa III, 33% din cavităţile de clasa IV, 6.30% din cavităţile de clasa V. In raport cu grupul

dentar, eşecurile au fost prezente în procent de 35.60% molari, 11.20% premolari, 10.90%

frontali. Astfel, restaurările cele mai predispuse la eşecuri din punct de vedere al criteriului

estetic sunt cele care depăşesc vechimea de 4 ani, restaurările prezente în cavităţi de clasa II,

respectiv la nivelul grupului molar. Aceste procente sunt legate în mod direct de nivelul

crescut al forţelor masticatorii şi suprafaţa extinsă a restaurărilor de clasa II localizate la

nivelul molarilor.

In interpretarea rezultatelor studiului prezent trebuie ţinut cont de recomandarea FDI

de a încadra restaurările din răşini compozite în categoria nesatisfăcător/inacceptabil în

situaţiile în care una dintre categoriile de parametri prezintă un scor 4 sau 5. Limitele

studiului sunt date de absenţa informaţiilor privind o serie de factori precum igiena, obiceiuri

alimentare, existenţa sau nu a unor parafuncţii de tipul bruxismului, dimensiunea cavităţii.

VI.6. CONCLUZII.

Restaurările din răşini compozite cu vechime peste 4 ani prezintă o afectare

semnificativă a scorului estetic (33%) comparativ cu restaurările cu vechime sub 3

ani (13.85%).

Restaurările din răşini compozite la nivel molar prezintă o afectare semnificativă a

scorului estetic (35.60%) comparativ cu restaurările localizate la nivel premolar

(11.20%) şi frontali (10.90%).

Restaurările din răşini compozite localizate la nivelul cavităţilor de clasa II şi clasa

IV prezintă o afectare semnificativă a scorului estetic (33%, respectiv 34.60%)

comparativ cu restaurările localizate în cavităţi de clasa III (5.60%), respectiv clasa V

(6.30%).

Starea suprafeţei este afectată preponderent la nivelul restaurărilor cu vechime minim

4 ani (34.70%), localizate la nivel molar (34.20%), în cavităţi de clasa II (34.80%).

Criteriul colorarea marginală este afectat preponderent la nivelul restaurărilor cu

vechime minim 4 ani (27.40%), localizate la nivel molar (31.60%), în cavităţi de

clasa II (39%) şi clasa IV (33%).

Criteriul colorarea suprafeţei este afectat preponderent la nivelul restaurărilor

localizate la nivel molar (13.20%), în cavităţi de clasa I (11.70%); nu există diferenţe

semnificative statistic între restaurările cu vechime 1-3 ani şi restaurările cu vechime

4-5 ani.

Criteriul concordanţa culorii este afectat preponderent la nivelul restaurărilor cu

vechime minim 4 ani (18.70%), localizate la nivel molar (15.80%), în cavităţi de

clasa IV (33%).

Forma anatomică este afectată preponderent în cazul restaurărilor localizate la nivel

molar (39.50%), în cavităţi de clasa II (34.80%); nu există diferenţe semnificative

statistic între restaurările cu vechime 1-3 ani şi restaurările cu vechime 4-5 ani.

CAPITOL VII. STUDIU PRIVIND INFLUENŢA UNOR SISTEME DE ALBIRE

ASUPRA STĂRII DE SUPRAFAŢĂ A RESTAURĂRILOR DIN RĂŞINI

COMPOZITE

VII.1. INTRODUCERE

În prezent albirea dentară este una dintre cele mai utilizate proceduri de estetică

dentară. În general , albirea este un tratament conservator și a fost dovedit a fi atât eficient

cât şi sigur /150, 317/. Gelurile de albire conțin o varietate de solvenți apoși, care pot

contribui în sine sau în combinație cu alte componente la accelerarea uzurii restaurărilor

estetice. Când restaurările din răşini compozite sunt deteriorate, ele sunt frecvent înlocuite

după procesul de albire dentară din cauza posibilelor consecinţe estetice negative /21,296/.

Alte situaţii comune, au fost când practicienii au renunţat la îndepărtarea restaurărilor din

zona distală ale premolarilor, atunci când nu există un compromis estetic cu privirea la

culoarea raşinii compozite după albire /341/.Schimbarea culorii rășinii compozite din cauza

albirii reprezintă un motiv relevant care poate solicita înlocuirea restaurației /21,254/.

In ceea ce priveşte modificările de duritate ale suprafeţelor materialelor care au venit

în contact cu agenţii de albire, unii autori au indicat o scădere semnificativă a durităţii nu

numai în stratul superficial, ci şi în straturile profunde ale restaurării /117/. Acest lucru se

datoreşte oxidării crescute şi degradării matricii răşinice a materialelor compozite.

Rezultatele albirii rășinilor compozite pot varia în funcție de rășină, de tipul de gel, de

frecvență și de timpul de expunere /21/. Modificarea rugozității este analizată ca posibil efect

negativ al produselor de albire /25,51/. Având în vedere modificarea proprietăților

materialelor compozite în timpul albirii, este important a investiga categoria celui mai bun

material pentru această aplicație. Aceste rezultate ar permite adoptarea unor decizii optime

de înlocuire a rășinilor după procesul de albire dentară.

VII.2. SCOPUL STUDIULUI a fost de a evalua efectele unui produs de albire profesională

și a două produse de albire utilizate la domiciliu asupra morfologiei de suprafață a trei tipuri

diferite de materiale compozite.

VII.3. MATERIAL SI METODA

Au fost alese pentru acest studiu trei materiale compozite: o răşină compozită hibridă

(Valux Plus, 3M ESPE), o răşină compozită microhibridă (Filtek Z 250, 3M ESPE) şi o

răşină compozită nanohibridă (Herculite XRV Ultra, Kerr) (detalii în tab.VII.I).

Tabel VII.1. Materiale restaurative fizionomice utilizate

Material Produs Producator

Compozit hybrid Valux Plus 3M Espe

Compozit nanohibrid Herculite XRV Ultra Kerr

Compozit microhibrid Filtek Z250 3M Espe

S-a folosit nuanța A2 din fiecare material respectiv. S-au preparat 7 specimene din

fiecare material. Acestea au fost preparate pe o matrice de celuluoid, prin compresia a două

placuțe de sticlă pentru a asigura uniformitatea și eliminarea bulelor de aer.

Fotopolimerizarea a fost realizată succesiv, câte 40 secunde de deasupra plăcuţei plasată

superior şi 40 secunde de dedesubtul plăcuţei situată inferior, folosind lampa pentru

fotopolimerizare Ledent (Ivoclar, Vivadent). Lampa asigură o intensitate constantă a luminii

la ieşire de 1000 mW/cm2. Mostrele au fost realizate având un lungime de 1,5 cm, lăţimea de

7mm si grosimea de 0.5 mm. Mostrele au fost păstrate sigilate înainte de expunerea la

agenții de albire.S-au utilizat trei produse de albire în acest studiu, două dintre ele cu

utilizare la domiciliu (Opalescenece PF, Ultradent Products şi Perfect Bleach, Voco) şi unul

cu utilizare în cabinet (Perfect BleachOffice +, Voco) (detalii in tabel VII.2).

Tabel VII.2. Produse de albire utilizate

Produs Agent de albire Producator

Opalescence PF Peroxid de carbamida 15%

(5.4% peroxid de hidrogen)

Ultradent Products,SUA

Perfect Bleach Peroxid de carbamida 17%

(6% peroxid de hidrogen)

Voco

Perfect BleachOffice Plus Peroxid de hidrogen 35% Voco

Opalescence PF gel pentru albire, cu o concentrație 15% peroxid de carbamidă cu

nitrat de potasiu, și fluor. Se utilizeazã ziua sau noaptea timp de 3-7 nopți sau zile. Forma de

prezentare: 8 x 1.2 ml Opalescence PF 15%; 2 folii de gutieră , cutie, Lc Block-out 1x25 ml.

Perfect Bleach gel pentru albire acasă, cu o concentrație de 17% peroxid de

carbamidă. Flourura de sodiu și potasiu conținută în gelul de albire asigură prevenirea

hipersensibilității dentinare în timpul tratamentului.

Perfect Bleach Office+ o nouă tehnologie, disponibilă într-un sistem de seringi cu

automixare concentrație mărită la albire peroxid de hidrogen în concentrație de 35%. Poate fi

folosit pentru albirea internă sau externă a dinților vitali și devitali. Contrastează puternic cu

dintele și cu protecția gingivală datorită culorii roșu puternic. Concentrație de 35% peroxid

de hidrogen pentru albire sigură și de durată a decolorărilor.

S-a adoptat un protocol experimental cu relevanță clinică, respectându-se indicațiile

producătorului. În cazul produselor pentru tratament la domiciliu, cu peroxid de carbamidă,

s-au realizat câte o aplicare pe zi, de câte 3 ore, timp de 7 zile. S-a aplicat cu seringă gel de

albire proaspăt pe suprafața mostrelor. La sfârșitul unei aplicări a produsului de 3 ore,

probele au fost spălate cu apă la temperatura camerei, apoi păstrate sigilate, ferite de praf.

Pentru produsul cu aplicare în cabinet, timpul de acţiune al gelului a fost de 15 minute,

repetat încă o dată. După încheierea timpului de acţiune gelul a fost îndepărtat cu apă, iar

mostrele obţinute au fost sigilate până la începerea analizei de suprafaţă. Suprafaţa mostrelor

astfel pregătite a fost analizată din punctul de vedere al rugozităţii de suprafaţă utilizând

microscopia de forţă atomică. Rezultatele au fost exprimate ca valori de rugozitate medie

pătratică. Analiza statistică a fost realizată utilizând testul ANOVA și testul Bonferroni la

nivel de semnificație p < 0.05.

VII.4. REZULTATE

Exemplificăm aspecte AFM ale unor secţiuni realizate din cele trei tipuri diferite de

răşini compozite care au fost supuse acţiunii agenţilor de albire.

În figura VII.1. sunt prezentate aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în

cazul unei mostre din răşina compozită Herculite XRV Ultra obţinută în urma polimerizării

materialului în contact cu matricea de celuloid,nesupusă acţiunii agentului de albire

(control).

Figura VII.1. Aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în cazul unei mostre martor din răşina

compozită Herculite XRV Ultra

În figura VII.3. sunt prezentate aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în cazul

unei mostre din răşina compozită Herculite XRV Ultra obţinută în urma acţiunii agentului de

albire Opalescence PF (peroxid de carbamidă 15%).

Figura VII.3. Aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în cazul unei mostre din răşina

compozită Herculite XRV Ultra obţinută în urma acţiunii agentului de albire Opalescence PF

În figura VII.5 sunt prezentate aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 50 µm în cazul


albire Perfect Bleach (peroxid de carbamidă 17%).

Figura VII.5. Aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 5 µm în cazul unei mostre din răşina compozită

Herculite XRV Ultra obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach





compozită Herculite XRV Ultra obţinută în urma acţiunii agentului Perfect Bleach Office Plus


unei mostre din răşina compozită Valux Plus obţinută în urma polimerizării materialului în

contact cu matricea de celuloid şi nesupusă acţiunii agentului de albire (probă martor).


compozită Valux Plus obţinută în urma polimerizării în contact cu matricea de celuloid

(probă martor)

În figura VII.13 sunt prezentate aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în

cazul unei mostre din răşina compozită Valux Plus obţinută în urma acţiunii agentului de

albire Opalescence PF (peroxid de carbamidă 15%).


compozită Valux Plus obţinută în urma acţiunii agentului de albire Opalescence PF





compozită Valux Plus obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach



albire Perfect Bleach Office Plus (peroxid de hidrogen 35%).


compozită Valux Plus obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach Office Plus


cazul unei mostre din răşina compozită Filtek Z 250 obţinută în urma polimerizării

materialului în contact cu matricea de celuloid şi nesupusă acţiunii agentului de albire (probă

martor).


compozită Filtek Z 250 obţinută în urma polimerizării în contact cu matricea de celuloid (probă

martor)

În fig.VII.21 sunt prezentate aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în cazul

unei mostre din răşina compozită Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de albire

Opalescence PF (peroxid de carbamidă 15%).

Fig. VII.21. Aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 20 µm în cazul unei mostre din răşina compozită

Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de albire Opalescence PF


cazul unei mostre din răşina compozită Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de



compozită Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach



albire Perfect Bleach Office Plus (peroxid de hidrogen 35%).


compozită Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach Office Plus

Pentru acceaşi probă, aspectele 3D şi 2D ale unei secţiuni de 5 µm scot în evidenţă

un profil diferit al rugozităţii de suprafaţă, mai accentuată comparativ cu secţiunea de 20 µm

(fig. VII.26).


compozită Filtek Z 250 obţinută în urma acţiunii agentului de albire Perfect Bleach Office Plus

Acţiunea tuturor celor trei tipuri de agenţi de albire a avut ca rezultat creşterea

rugozităţii medii pătratice în cazul răşinii compozite Filtek Z 250 (fig.VII.27).

Figura VII.27. Variaţia rugozităţilor medii pătratice în cazul răşinii compozite Valux Plus


rugozităţii medii pătratice în cazul răşinii compozite Herculite XRV Ultra (fig.VII.28).

Figura VII.28. Variaţia rugozităţilor medii pătratice în cazul răşinii compozite

Herculite XRV Ultra


rugozităţii medii pătratice în cazul răşinii compozite Filtek Z 250 (fig.VII.29).

Figura VII.29. Variaţia rugozităţilor medii pătratice în cazul răşinii compozite Filtek Z 250

Valorile medii şi deviaţiile standard ale rugozităţilor medii pătratice în cazul celor

trei materiale testate sunt prezentate în tabelul VII.3.

Tabel VII.3. Valorile medii şi deviaţiile standard ale rugozităţilor medii pătratice

Valorile medii ale rugozităţilor pătratice (µm) ± deviaţiile standard

Valux Plus

Filtek Z250 Herculite XRV

Grup de control 16.87(±0.04)* 10.90(±0.03)

* 9.53(±0.03)

*

35% peroxid de hidrogen 36.58 (±0.15)* 24.35 (±0.04)

* 21.86 (±0.05)

*

17% peroxid de carbamidă 22.45 (±0.02)* 20.51 (±0.04)

* 15.19 (±0.02)

*

15% peroxid de carbamidă 20.14 (±0.03)* 13.86 (±0.02)

* 11.33 (±0.03)

*

*Significant statistical difference

Pentru toate cele trei tipuri de răşini compozite studiate, cea mai mare rugozitate de

suprafaţă s-a obţinut după acţiunea peroxidului de hidrogen 35%, urmat în ordinea

descrescătoare de peroxidul de carbamidă 17% şi de peroxidul de carbamidă 15%.

Cele mai mari valori ale rugozităţii au fost înregistrate în cazul răşinii compozite

Valux Plus, urmată de răşina compozită Filtek Z250 şi de răşina compozită Herculite XRV.

Pentru a stabili dacă aceste diferenţe între rugozităţile de suprafaţă ale celor trei tipuri

de răşini compozite în urma acţiunii agenţilor de albire există diferenţe semnificative din

punct de vedere statistic, s-a aplicat testul ANOVA urmat de testul post hoc Bonferroni. În

cazul răşinii compozite Valux Plus rezultatele testul ANOVA şi Bonferroni demonstrează

existenţa diferenţelor semnificative între valorile rugozităţii înregistrate după acţiunea

agenţilor de albire şi lotul martor, precum şi între valorile rugozităţii înregistrate după

acţiunea diveşilor agenţi de albire (p<0,05) (tabele VII.4, VII.7). În cazul răşinii compozite

Filtek Z 250 rezultatele testul ANOVA şi Bonferroni demonstrează existenţa diferenţelor

semnificative între valorile rugozităţii înregistrate după acţiunea agenţilor de albire şi lotul

martor, precum şi între valorile rugozităţii înregistrate după acţiunea diveşilor agenţi de

albire (p<0,05) (tabele VII.5, VII.8). În cazul răşinii compozite Herculite rezultatele testul

ANOVA şi Bonferroni demonstrează existenţa diferenţelor semnificative între valorile

rugozităţii înregistrate după acţiunea agenţilor de albire şi lotul martor, precum şi între

valorile rugozităţii înregistrate după acţiunea diveşilor agenţi de albire (p<0,05) (tabele

VII.6, VII.9).

Tabel VII.4. Rezultatele testului ANOVA de comparare a rugozităţilor de suprafaţă

Valux Plus

ANOVA

valux

Sum of Squares df Mean Square F Sig.

Between Groups 1505.635 3 501.878 73766.917 .000

Within Groups .163 24 .007

Total 1505.799 27

Tabel VII.5. Rezultatele testului ANOVA de comparare a rugozităţilor de suprafaţă

Filtek Z 250

ANOVA

Z250


Between Groups 654.265 3 218.088 142563.532 .000


Total 654.301 27

Tabel VII.6. Rezultatele testului ANOVA de comparare a rugozităţilor de suprafaţă (Herculite)

ANOVA

Herculite


Between Groups 863.502 3 287.834 314818.547 .000


Total 863.524 27

VII.5.DISCUŢII

În prezent albirea dentară este una dintre cele mai utilizate proceduri de estetică

dentară. Datele din literatură arată că albirea poate fi considerată atât eficientă cât şi sigură

pentru ţesuturile dentare /150/.

In condiţiile în care unii pacienţi solicită proceduri de albire la interval de câţiva ani,

modificări microstructurale accentuate (rugozitate, textura suprafeţei) la nivelul materialelor

dentare din care sunt alcătuite restaurările estetice pot apare ca urmare a acţiunii repetate a

peroxidului de hidrogen. Gradul modificărilor microstructurale este dependent atât de

concentraţia de agent chimic, pH, timp de acţiune.Când restaurările din răşini compozite sunt

deteriorate, ele sunt frecvent înlocuite după procesul de albire dentară din cauza posibilelor

consecinţe estetice negative /21,296/. Schimbarea culorii rășinii compozite din cauza albirii

reprezintă un motiv relevant care poate solicita înlocuirea restaurației /21, 254/.Expunerea

materialelor compozite la o concentrație scăzută de peroxid crește semnificativ rugozitatea

suprafeței /341/. Având în vedere ca modificările nu au depașit valoarea de 0.2 µm, care este

pragul critic de retenție și acumulare a plăcii, rezultatele nu au fost considerate semnificative

clinic. Moraes&col., care au evaluat efectele concentrațiilor scăzute și ridicate de peroxid

asupra morfologiei suprafețelor rășinilor compozite hibride și cu microumplutura au ajuns la

o concluzie similară /198/. Aceste rezultate sunt în concordanță cu cele prezentate de acest

studiu.Bailey SJ&col.(1992), Cehreli ZC&col.(2003), Arcari GM&col.(2005), Al-Salehi

SK&col.(2006) arată că modificarea rugozității este un posibil efect negativ al produselor de

albire /5,15,25,51/. Dimensiunile mai ridicate ale particulelor din compozitele microhibride

sunt responsabile de creşterea microporozităţii structurii răşinii compozite /128/. Aceste

fapte pot explica modificările mai mici întâlnite în cazul Filtek Z350 după tratamentul de

albire, față de celelalte două materiale, întrucât are particulele de umplutură cele mai mici

(20 nm). Dimensiunile particulelor de umplutură a Esthet X sunt de 0.6-0.8 µm, în timp ce în

cazul Admira sunt de 0.4-1.2 µm. Dimensiunile mai ridicate ale particulelor compozitului

microhibrid Esthet X explică rugozitatea mai mare după albire a suprafeței.

Deși mulți alți factori pot influența morfologia de suprafață precum posibilitățile de

lustruire, tehnicile și materialele de finisare și lustruire folosite, tipul și concentrațiile

agenților de albire utilizați, aceștia au fost uniformi și constanți în limitele acestui studiu. Nu

s-au finisat sau lustruit suprafețele mostrelor și s-a utilizat un singur produs de albire.

Factorul cel mai important a fost reprezentat de diferențele inerente materialelor.

In interpretarea rezultatelor trebuie ţinut cont de modificările structurii materialelor

dentare asociate procedurilor de albire dentară. Pe de altă parte, unele studii au condus la

rezultate controversate.

Sunt necesare din acest punct de studii suplimentare pentru a elucida efectele

relevante din punct de vedere clinic ale agenţilor de albire asupra materielor compozite.

VII.6. CONCLUZII

Agenţii de albire care conţin peroxid de hidrogen 35%, peroxid de carbamidă 17%,

respectiv 15% cresc rugozitatea de suprafaţă a răşinilor compozite.



descrescătoare de peroxidul de carbamidă 17/ şi de peroxidul de carbamidă 15%.

Răşina compozită hibridă a înregistrat valori ale rugozităţii de suprafaţă mai mari

comparativ cu răşina microhibridă şi cea nanohibridă atât înainte, cât şi după acţiunea

agenţilor de albire.

CAPITOL VIII. STUDII PRIVIND PROPRIETĂȚILE MICROSTRUCTURALE

ALE UNOR MATERIALE DENTARE RESTAURATIVE ESTETICE: SEM, EDX,

AFM ŞI ANALIZĂ FRACTALĂ

VIII.1. INTRODUCERE

Indiferent de topografia cavității ce urmează a fi restaurată materialul de obturație

trebuie sa aibă în final o suprafață cât mai netedă pentru a preveni retenția de placă

bacteriană și de pigmenți extrinseci /79,290/. Teoretic, acest deziderat poate fi atins cu

ajutorul sistemelor de finisare și lustruire a căror eficiență este condiționată de compoziția

materialului, prin raportul dintre componenta organică și cea anorganică.

In acest context, studiile care utilizează tehnici SEM şi AFM pot fi utile în

investigarea comparativă a performanţei sistemelor de lustruire şi finisare.Cercetările axate

pe starea de suprafaţă a restaurărilor directe şi indirecte pot fi extinse prin analiza fractală.

Imaginile microstructurale obținute prin SEM și AFM pot fi convertite în format binar și

analizate folosind soft-ul FracLac pentru calculul dimensiunii fractale. In acest mod se pot

obţine corelații între parametrii de suprafață (rugozitatea) și dimensiunea fractală. In

medicina dentară analiza fractală a fost folosită pentru studierea diferitelor proprietăți ale

materialelor dentare /52,153,209,298/.Analiza fractală a fost aplicată în ultimii ani în

numeroase domenii ale medicinii, cum ar fi analiza semnalelor medicale (1D, 2D sau 3D),

analiza texturii suprafeţelor sau segmentărilor /110,119,124/.

VIII.2. SCOPUL STUDIULUI În prezentul capitol se studiază existența unor posibile corelații între proprietățile de

finisare și lustruire cu diverse sisteme, ale unor materiale dentare restaurative cu largă

utilizare în cabinetul de medicină dentară și dimensiunea fractală a microstructurii observate

experimental. Au fost preparate probe din două materiale compozite de nouă generație și un

material glasionomer, iar imaginile microstructurale au fost obținute prin microscopie

electronică cu baleiaj.

III.3. MATERIAL ȘI METODĂ

VIII.3.1. Materialele dentare şi sistemele de lustruire utilizate

Materialele utilizate în prezentul studiu au fost compozitele Filtek Ultimate

Universal Restorative (3M ESPE) și Filtek Ultimate Flowable Restorative, respectiv

Glasionomerul Fuji IX GP. Descrierea acestora este prezentată în cele ce urmează.

Figura VIII.4: Prepararea probelor

În cazul celor două materiale compozite, probele supuse analizei au fost

fotopolimerizate timp de 40 s pe ambele părți prin placuța de sticlă pentru a asigura

polimerizarea completă a materialului, folosind o sursă cu LED (light emitting diode) de tip

Optilight LD MAX - Gnatus din dotarea cabinetului de medicină dentară – Figura VIII.5.

Sistemele de lustruire

După îndepărtarea probelor din conformatoare acestea au fost finisate și lustruite

utilizand 3 sisteme diferite:

Sistem 1: Sistemul în doi pași Sof-Lex (3M ESPE) – Figura VIII.6 /286/.

Figura VIII.6. Sistemul de finisare și lustruire Sof-Lex (3M ESPE)/286/

Sistem 2: Sistemul multi-step Super Snap (Shofu, Inc. Kyoto, Japan) – Figura VIII.7 /295/.

Figura VIII.7. Sistemul de finisare și lustruire Super-Snap (SuperSnap, Kerr)/295/

Sistem 3: Sistemul multi-step OptiDisc (KerrHawe SA, Switzerland) – Figura VIII.8 /216/.

Figura VIII.8. Sistemul de finisare și lustruire OptiDisc (Optidisc, KerrHawe)/216/

VIII.3.2. Studiul materialelor folosind tehnica SEM (microscopul electronic cu scanare

VEGA II LSH TESCAN)(fig.VIII.9.a-b).

a) b)

Figura VIII.9: Microscop cu scanare cu electroni: imaginea dispozitivului (a), plasarea probelor în

incinta vidată și programul de măsură și control (b)

VIII.3.3. Studiul materialelor prin microanaliză chimică EDX (detector QUANTAX –

Bruker)

VIII.3.4. Studiul materialelor prin tehnica AFM (microscopul de forță atomică NTEGRA

SPECTRA -NT-MDT)(fig.VIII.10)

a) b)

Figura VIII.10. Microscopul de forță atomică NTEGRA SPECTRA (NT-MDT) utilizat pentru

măsurătorile experimentale (a) și principiul fizic de funcționare (b)

În vederea caracterizării cantitative a microstructurilor au fost calculați parametrii de

rugozitate /65/.

- Înălţimea maximă a profilului (Rz);

- Înălţimea medie a elementelor profilului (Rc);

- Înălţimea totală a profilului (Rt)

- Abaterea medie aritmetică a profilului evaluat (Ra)

VIII.3.5. Metoda analizei fractale a imaginilor microstructurale (programul FracLac)

FracLac este un software de analiză fractală a imaginilor, dezvoltat ca plugin pentru

programul scris în Java, ImageJ, folosit pentru achiziția și prelucrarea imaginilor

microscopice /145/. În cadrul prezentului studiu, imaginile microstructurale obținute prin

SEM și AFM au fost convertite în format binar și analizate folosind soft-ul FracLac pentru

calculul dimensiunii fractale. S-a căutat obținerea unor corelații între parametrii de suprafață

(ex. Rugozitate) și dimensiunea fractală.

VIII.4. REZULTATE

VIII.4.1. Rezultate microstructurale obținute prin SEM În figura VIII.11 sunt prezentate imagini microstructurale obținute prin SEM ale

compozitului Filtek Ultimate Universal Restorative, la diverse puteri de mărire, pentru

probele martor – figura VIII.11.a., respectiv pentru probele finisate și lustruite cu sistemele 1

– 3 descrise în paragraful VIII.3.2, figuri VIII.11.b-d.În figura VIII.12 sunt prezentate

imagini microstructurale obținute prin SEM ale compozitului Filtek Ultimate Flowable

Restorative, la diverse puteri de mărire, pentru probele martor – Figura VIII.12.a., respectiv

pentru probele finisate și lustruite cu sistemele 1 – 3 - figuri VIII.12.b-d. În figura VIII.13

sunt prezentate imagini microstructurale obținute prin SEM ale glasionomerului Fuji IX GP,

la diverse puteri de mărire, pentru probele martor – Figura VIII.13.a., respectiv pentru

probele finisate și lustruite cu sistemele 1 – 3, figurile VIII.13.b-d.

Figura VIII.11.a. probe martor

Figura VIII.11.b. probe finisate cu sistemele de lustruire 1



Figura VIII.11: Microstructura obținută prin SEM a compozitului Filtek Ultimate Universal Restorative la diverse puteri de mărire:a)proba martor,b)-d)probe finisate cu sistemele de lustruire

1-3





Figura VIII.12: Microstructura obținută prin SEM a compozitului restaurativ Filtek Ultimate

Flowable Restorative la diverse puteri de mărire: a) proba martor,b)-d) probe finisate cu sistemele de lustruire 1-3.



Figura VIII.13.c. probe finisate cu sistemele de lustruire 2

Figura VIII.13.d. probe finisate cu sistemele de lustruire 3

Figura VIII.13: Microstructura obținută prin SEM a glasionomerului Fuji IX GP la diverse puteri de

mărire: a) proba martor, b)-d) probe finisate cu sistemele de lustruire 1-3.

VIII.4.2. Rezultate microstructurale obținute prin tehnicile EDX şi AFM Folosind tehnica EDX prezentată anterior în paragraful VIII.3.4 au fost analizate

elementele chimice prezente pe suprafața probelor.

Figura VIII.15.a. prezintă rezultatele EDX pentru compozitul Filtek Ultimate

Universal Restorative. Figura VIII.15.b. prezintă rezultatele EDX pentru compozitul Filtek

Ultimate Flowable Restorative. Figurile VIII.15.c. prezintă rezultatele EDX pentru cementul

glasionomer Fuji IX GP.

11

,96

68

,75

18

,11

1,1

87,5

8

71

,46

18

,10

2,8

68,7

1

70

,73

18

,19

2,3

811

,26

74

,20

14

,39

0,0

3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Carbon Oxigen Siliciu Zirconiu

Pro

cen

te a

tom

ice

no

rma

liza

te

[%]

Martor

Sistem 1

Sistem 2

Sistem 32

4,0

6

65

,04

10

,82

0,1

3

12

,93

70

,98

12

,93

0,1

5

13

,89

70

,14

15

,24

0,1

0

14

,98

73

,64

11

,37

0,0

9

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Carbon Oxigen Siliciu Yterbiu

Pro

cen

te a

tom

ice

no

rmal

izat

e [%

]

Martor

Sistem 1

Sistem 2

Sistem 3

10

,73

40

,59

6,0

4

2,9

4

1,8

6

28

,53

9,3

0

7,1

7

52

,31

4,9

5

2,4

7

0,7

7

25

,94

5,6

3

7,3

1

54

,46

4,7

9

2,5

3

0,7

6

25

,70

4,4

5

12

,15

44

,26

7,5

2

3,3

2

1,5

9

24

,96

6,2

0

0

10

20

30

40

50

60

Aluminiu Fluor Siliciu Strontiu Sodiu Oxigen Carbon

Pro

cent

e at

om

ice

norm

aliz

ate

[%]

Martor

Sistem 1

Sistem 2

Sistem 3

c)

Figura VIII.15.a-c:Variația componziției chimice a materialelor studiate ca urmare a finisării și

lustruirii cu Sistemele 1-3 - Filtek Ultimate Universal Restorative (a), Filtek Ultimate Flowable

Restorative (b) și glasionomerului Fuji IX GP (c)

Figurile VIII.16.b-d. prezintă aspect AFM pentru compozitul Filtek Ultimate

Universal Restorative. Figurile VIII.17.b-d. prezintă aspecte AFM pentru compozitul Filtek

Ultimate Flowable Restorative. Figurile VIII.18.b-d. prezintă aspecte AFM pentru cementul

glasionomer Fuji IX GP.

Fig.VIII.16.b. probe finisate cu sistemul de lustruire 1

Fig.VIII.16.c. probe finisate cu sistemul de lustruire 2

Fig.VIII.16.d. probe finisate cu sistemul de lustruire 3

Figura VIII.16: Microstructura obținută prin AFM a Filtek Ultimate Universal Restorative la diverse

puteri de mărire: a) proba martor, b)-d) probe finisate cu sistemele de lustruire 1-3.


Figura VIII.17.c. probe finisate cu sistemele de lustruire 2

Figura VIII.17.d. probe finisate cu sistemele de lustruire 3

Figura VIII.17: Microstructura obținută prin AFM a compozitului restaurativ Filtek Ultimate Flowable Restorative la diverse puteri de mărire:a) proba martor, b)-d) probe finisate cu sistemele

de lustruire 1-3

Fig.VIII.18.b. probe finisate cu sistemele de lustruire 1



Figura VIII.18: Microstructura obținută prin AFM a glasionomerului Fuji IX GP la diverse puteri de

mărire: a) proba martor, b)-d) probe finisate cu sistemele de lustruire 1-3.

0,000

0,200

0,400

0,600

0,800

1,000

1,200

MartorSistem 1

Sistem 2Sistem 3

0,04

0,49

0,85

0,41

0,91

1,10 1,12 1,19

0,60 0,70 0,74

0,46

RA (m)

Filtek Ultimate Universal Restorative Filtek Ultimate Flowable RestorativeGlasionomerul Fuji IX GP

Figura VIII.19: Variația rugozității materialelor studiate în urma finsării și lustruirii folosind

Sistemele 1-3

VIII.4.4. Rezultate obținute prin analiză fractală. Corelații cu aspecte microstructurale.

Au fost utilizate imaginile obținute prin SEM și AFM și programul FracLac. S-a

realizat conversia imaginilor în format binar, În Tabelul VIII.1. sunt prezentate rezultate

tipice rezultate pentru imagini obținute prin SEM la diverse puteri de mărire, în cazul

compozitului Filtek Ultimate Universal Restorative.

Tabelul VIII.1: Rezultate numerice tipice, obținute prin analiză fractală Martor1. FracLac

2015Marb62

06: File

Slice (ROI)

start

2. Number

(Ǥɴ) in SET

(Ǥ) of SCAN

POSITIONS

(ɢ)

3. SCAN

TYPE for Dʙ

4. Formula

for

FRACTAL

DIMENSION

(D) for Dʙ

5. Y₍ø₎ for

the SET (Ø)

of ALL (Øɴ)

sampling

ELEMENT

6.

D̅ = ∑D₍ɢ₎∕Ǥɴ

∀ ɢ∈Ǥ for Dʙ

7.

STANDARD

DEVIATION

(σ) for

D for Dʙ

8.

⋆

D (D with

highest

r²) for Dʙ

9.

⋆

r² for Dʙ10.

⋆

SE for Dʙ

500xtif500xtifDateTime20160304114041ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_762x750) 0,0--762,750 500 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈

ØY₍ɢ,ø₎ = C₍ɢ,ø₎ = Samples of Size ø Containing Foreground Pixels (F) at ɢ1,8448 0,0409 1,9021 0,9958 0,1087

1kxtif1kxtifDateTime20160304114124ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_761x760) 0,0--753,760 1000 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈


5kx1tif5kx1tifDateTime20160304114740ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_764x762) 0,0--764,762 5000 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈


Sistem 1


∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈


Sistem 2

500x1tif500x1tifDateTime20160217103744ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_765x766) 0,0--765,766 500 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈



∀

ø

∈


Sistem 3

500x1tif500x1tifDateTime20160217091855ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_763x737) 0,0--763,737 500 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈


1kx1tif1kx1tifDateTime20160217092002ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_762x754) 0,0--762,754 1000 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; white; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈



∀

ø

∈


5kxtif5kxtifDateTime20160217092102ArtestnicanorbŞ1_ (0,0_765x762) 0,0--765,762 5000 12 Dʙ₍ɢ₎ = Box Count Binary; No filters; black; Save Results To Folder(-)regression line slope for ln(Y₍ø₎) vs ln(ø)

∀

ø

∈


In figurile VIII.22.a-c. sunt prezentate rezultate privind dependența dimensiunii

fractale de sistemul de finisare - VIII.22.a) pentru Filtek Ultimate Universal Restorative,

VIII.22.b), pentru Filtek Ultimate Flowable Restorative, VIII.22.c) pentru Fuji IX GP.

1,9

04

2

1,8

87

2

1,8

06

5

1,8

17

1,9

01

2

1,7

68

31,8

96

2

1,8

94

1,7

11

8

1,8

03

2

1,7

7

1,4

78

9

1,4

1,5

1,6

1,7

1,8

1,9

2

500 1000 2000

Dim

en

siu

ne

fra

cta

lă m

ed

ie

Mărire imagine microscopică

Martor Sistem 1 Sistem 2 Sistem 3

1,8

44

8

1,8

01

5

1,7

75

8

1,8

34

5

1,8

40

6

1,7

84

6

1,8

37

5

1,8

42

7

1,8

37

9

1,7

12

3

1,5

33

1,6

50

9

1,4

1,5

1,6

1,7

1,8

1,9

2

500 1000 2000

Dim

en

siu

ne

a f

ra

cta

lă m

ed

ie



1,8

23

3

1,7

66

6

1,6

59

9

1,8

38

3

1,8

33

7

1,7

75

6

1,8

32

9

1,8

23

2

1,7

69

1,8

4

1,8

4

1,7

4

1,55

1,6

1,65

1,7

1,75

1,8

1,85

1,9

500 1000 5000

Dim

en

siu

ne

a f

ract

ală

me

die



Figura VIII.22: Dependența dimensiunii fractale a imaginii microstructurii la diverse măriri, de

sistemul de finisare, pentru Filtek Ultimate Universal Restorative (a), Filtek Ultimate Flowable Restorative (b) și Glasionomerul Fuji IX GP (c)

Dimensiunea fractală a microstructurilor observate prin AFM este corelată cu

parametrul de rugozitate medie, și poate fi folosită pentru a caracteriza cantitativ calitatea

suprafețelor materialelor dentare finisate și lustruite cu diverse tipuri de sisteme (tabel

VIII.2., figura VIII.23). Tabelul VIII.2: Rezultate numerice obținute prin analiză fractală

imaginilor AFM și valorile rugozității

Figura VIII.23: Dependența rugozității probelor de dimensiunea fractală a imaginii AFM

VIII.5. DISCUŢII

Calitatea suprafeţei restaurărilor din răşini compozite este unul din cei mai importanţi

factori care determină succesul clinic în cavitatea orală. Existenţa unui anumit grad de

rugozitate al suprafeţei răşinilor compozite este favorizată de tipul, forma, dimensiunile şi

compoziţia particulelor care formează faza anorganică, calitatea şi cantitatea componentei

organice, tipul de adeziv şi sistem de fotopolimerizare /288/. Luciul natural, abrazivitatea

redusă, proprietăţile mecanice îmbunătăţite, percepţia tactilă şi comfortul pacientului sunt

asociate semnificativ cu proprietăţile de suprafaţă /47/. Suprafeţele netede reduc riscul

adeziunii biofilmului bacterian, apariţiei cariilor secundare marginale, iritaţiei gingivale

modificărilor de culoare /81,189./ În prezentul studiu valoarea Ra obținută pentru probele

martor, care au fost fotopolimerizate în contact cu matricea din celuloid au fost mai mici

comparativ cu valorile obținute pentru fiecare din cele trei sisteme de finisare și lustruire

folosite. Aceste rezultate sunt în acord studii care au evidențiat faptul că, în cazul rășinilor

Dimensiune

fractală,

DB

Rugozitate,

RA (m)

1,8095 0,04115 Martor

Filtek Ultimate

Universal

Restorative

1,7991 0,48920 Sistem 1

1,8097 0,85260 Sistem 2

1,7933 0,41110 Sistem 3

1,8116 0,90600 Martor

Filtek Ultimate

Flowable

Restorative

1,8094 1,10220 Sistem 1

1,8096 1,12180 Sistem 2

1,4073 1,18580 Sistem 3

1,8088 0,6013 Martor

Glasionomer

Fuji IX GP

1,8051 0,695 Sistem 1

1,8053 0,7441 Sistem 2

1,8016 0,4595 Sistem 3

compozite, cea mai netedă suprafață se obține atunci când materialul este fotopolimerizat în

raport intim cu o matrice de celuloid /266,316/. Dimensiunea fractală a microstructurilor

observate prin AFM este corelată cu parametrul de rugozitate medie, și poate fi folosită

pentru a caracteriza cantitativ calitatea suprafețelor materialelor dentare finisate și lustruite

cu diverse tipuri de sisteme. In ceea ce priveşte studiul stării de suprafaţă prin intermediul

analizei fractalice, acesta se înscrie într-o gamă restrânsă de cercetări utilizate cu scopul de a

cuantifica complexitatea anatomiei suprafeţelor materialelor dentare care sunt utilizate în

tratamentele dentare restaurative. In cadrul studiului prezentat în acest capitol fost efectuată

analiza fractală a imaginilor microstructurale urmărindu-se determinarea modului în care

rugozitatea se corelează cu dimensiunea fractală. S-a determinat existenţa unei dependențe

de tip exponențial între cei doi parametri investigaţi. Valoarea medie a rugozităţii se

corelează cu dimensiunea fractală a microstructurilor observate prin AFM. Rezultatul arată

că analiza fractală poate fi folosită pentru a caracteriza cantitativ calitatea suprafețelor

materialelor dentare finisate și lustruite cu diverse tipuri de sisteme

/83,144,208,262,298,344/.

VIII.6. CONCLUZII

Microstructura observată prin SEM a probelor martor indică o suprafață foarte fină,

cu o distribuție uniformă de particule/clusteri de particule foarte mici sub dimensiunile

specificate de producători. Sub acțiunea sistemelor de finisare se formează microcanale

paralele, cu diametre mici pentru sistemele 1 și 2 (sub 5 m) și mult mai pronunțate pentru

Sistemul 3, de până la 10 m. Totodată sunt îndepărtate particulele foarte fine, pe suprafață

rămânând clusteri sau particule mari, cu dimensiuni în acord cu specificațiile producătorului.

Compozitul Filtek Ultimate Flowable Restorative este cel mai afectat, o posibilă cauză fiind

încărcarea mai mică cu filler.

Analiza chimică prin EDX a permis identificarea și determinarea procentelor atomice

ale fiecărui element. În cazul compozitelor, sistemele de lustruire determină ușoare

modificări ale conținutului elementelor chimice specifice umpluturii (Si), însă nu depășesc

câteva procente. Pentru glasionomerul studiat apar variații semnificative doar pentru

procentul de fluor, în sensul creșterii acestuia de la aproximativ 40% la peste 50%

Analiza materialelor prin AFM a permis identificarea variațiilor pe înălțime față de

suprafața analizată. A fost posibilă astfel determinarea adâncimii micro-canalelor observate

și anterior prin SEM. Acestea sunt în general de 1-2 m, pentru sistemele 1 și 2 de finisare,

dar mult mai pronunțate, de până la 5 m pentru Sistemul 3. Pentru toate cele 3 materiale

studiate a fost evaluat parametrul de rugozitate Ra, abaterea medie aritmetică a profilului

evaluat, folosind suprafețe de (80×80) m2. Putem concluziona că în general utilizarea

acestor sisteme conduce la creșterea parametrului de rugozitate față de probele martor, având

ca efect îndepărtarea de pe suprafață a particulelor foarte fine și a unor porțiuni din matrice.

Singura excepție observată este în cazul utilizării sistemului 3 pentru finisarea

glasionomerului Fuji IX GP.

A fost efectuată analiza fractală a imaginilor microstructurale și s-a studiat

dependența rugozității de dimensiunea fractală. Am constatat existența unei bune corelații

între cei doi parametri, sub forma unei dependențe de tip exponențial. Teoretic, dimensiunea

fractală poate avea valoare maximă 2 (caracteristică suprafeței), valoare spre care există o

tendință de creștere asimptotică la creșterea rugozității. Pentru a caracteriza cantitativ această

corelație, a fost calculat coeficientul de corelație Pearson între parametrii rugozitate medie și

dimensiune fractală, rezultând valoarea 0,41486 cu un coeficient de semnificație de 0,17992.

Conform literaturii, această valoare a corespunde unei corelații liniare medii, însă

dependența observată în prezentul studiu nu este de acest tip.



suprafețelor materialelor dentare finisate și lustruite cu diverse tipuri de sisteme.

CONCLUZII GENERALE

Sexul pacienţilor nu influenţează semnificativ scorul estetic al restaurărilor din răşini

compozite.

Restaurările din răşini compozite cu vechime peste 4 ani prezintă o afectare

semnificativă a scorului estetic (33%) comparativ cu restaurările cu vechime sub 3 ani

(13.85%).

Restaurările din răşini compozite la nivel molar prezintă o afectare semnificativă a

scorului estetic (35.60%) comparativ cu restaurările localizate la nivel premolar (11.20%) şi

frontali (10.90%).

Restaurările din răşini compozite localizate la nivelul cavităţilor de clasa II şi clasa

IV prezintă o afectare semnificativă a scorului estetic (33%, respectiv 34.60%) comparativ

cu restaurările localizate în cavităţi de clasa III (5.60%), respectiv clasa V (6.30%).

Criteriul colorarea marginală este afectat preponderent la nivelul restaurărilor cu

vechime minim 4 ani (27.40%), localizate la nivel molar (31.60%), în cavităţi de clasa II

(39%) şi clasa IV (33%).

Criteriul colorarea suprafeţei este afectat preponderent la nivelul restaurărilor

localizate la nivel molar (13.20%), în cavităţi de clasa I (11.70%); nu există diferenţe

semnificative statistic între restaurările cu vechime 1-3 ani şi restaurările cu vechime 4-5 ani.

Criteriul concordanţa culorii este afectat preponderent la nivelul restaurărilor cu

vechime minim 4 ani (18.70%), localizate la nivel molar (15.80%), în cavităţi de clasa IV

(33%).

Forma anatomică este afectată preponderent în cazul restaurărilor localizate la nivel

molar (39.50%), în cavităţi de clasa II (34.80%); nu există diferenţe semnificative statistic

între restaurările cu vechime 1-3 ani şi restaurările cu vechime 4-5 ani.

Agenţii de albire care conţin peroxid de hidrogen 35%, peroxid de carbamidă 17%,

respectiv 15% cresc rugozitatea de suprafaţă a răşinilor compozite.



descrescătoare de peroxidul de carbamidă 17/ şi de peroxidul de carbamidă 15%.

Răşina compozită hibridă a înregistrat valori ale rugozităţii de suprafaţă mai mari

comparativ cu răşina microhibridă şi cea nanohibridă atât înainte, cât şi după acţiunea

agenţilor de albire.

Microstructura observată prin SEM a probelor martor indică o suprafață foarte fină,

cu o distribuție uniformă de particule/clusteri de particule foarte mici sub dimensiunile

specificate de producători. Sub acțiunea sistemelor de finisare se formează microcanale

paralele, cu diametre mici pentru sistemele 1 și 2 (sub 5 m) și mult mai pronunțate pentru

Sistemul 3, de până la 10 m. Totodată sunt îndepărtate particulele foarte fine, pe suprafață

rămânând clusteri sau particule mari, cu dimensiuni în acord cu specificațiile producătorului.

Compozitul Filtek Ultimate Flowable Restorative este cel mai afectat, o posibilă cauză fiind

încărcarea mai mică cu filler.

Analiza chimică prin EDX a permis identificarea și determinarea procentelor atomice

ale fiecărui element. În cazul compozitelor, sistemele de lustruire determină ușoare

modificări ale conținutului elementelor chimice specifice umpluturii (Si), însă nu depășesc

câteva procente. Pentru glasionomerul studiat apar variații semnificative doar pentru

procentul de fluor, în sensul creșterii acestuia de la aproximativ 40% la peste 50%

Analiza materialelor prin AFM a permis identificarea variațiilor pe înălțime față de

suprafața analizată. A fost posibilă astfel determinarea adâncimii micro-canalelor observate

și anterior prin SEM. Acestea sunt în general de 1-2 m, pentru sistemele 1 și 2 de finisare,

dar mult mai pronunțate, de până la 5 m pentru Sistemul 3. Pentru toate cele 3 materiale

studiate a fost evaluat parametrul de rugozitate Ra, abaterea medie aritmetică a profilului

evaluat, folosind suprafețe de (80×80) m2. Putem concluziona că în general utilizarea

acestor sisteme conduce la creșterea parametrului de rugozitate față de probele martor, având

ca efect îndepărtarea de pe suprafață a particulelor foarte fine și a unor porțiuni din matrice.

Singura excepție observată este în cazul utilizării sistemului 3 pentru finisarea

glasionomerului Fuji IX GP.

A fost efectuată analiza fractală a imaginilor microstructurale și s-a studiat

dependența rugozității de dimensiunea fractală. Am constatat existența unei bune corelații

între cei doi parametri, sub forma unei dependențe de tip exponențial. Teoretic, dimensiunea

fractală poate avea valoare maximă 2 (caracteristică suprafeței), valoare spre care există o

tendință de creștere asimptotică la creșterea rugozității. Pentru a caracteriza cantitativ această

corelație, a fost calculat coeficientul de corelație Pearson între parametrii rugozitate medie și

dimensiune fractală, rezultând valoarea 0,41486 cu un coeficient de semnificație de 0,17992.

Conform literaturii, această valoare a corespunde unei corelații liniare medii, însă

dependența observată în prezentul studiu nu este de acest tip.



suprafețelor materialelor dentare finisate și lustruite cu diverse tipuri de sisteme.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.ADA Council on Scientific Affairs; ADA Council on Dental Benefit Programs.

Statement on posterior resin-based composites. JADA 1998; 129(11):1627–1628.

5.Al-Salehi SK, Hatton PV, Miller CA, McLeod C. Joiner A. The effect of carbamide

peroxide treatment on metal ion release from dental amalgam. Dent Mater 2006;22:948-953.

8.Andersson-Wenckert IE, van Dijken JW, Kieri C. Durability of extensive Class II

open-sandwich restorations with a resin-modified glass ionomer cement after 6 years. Am J

Dent 2004; 17:43-50.

11.Andrian S. – Restaurări coronare fizionomice cu materiale plastice în cariologie. Casa de

Editură Panteon, Iaşi, 2000.

12.Andrian S. Tratamentul minim invaziv al cariei dentare. Editura Princeps Edit, Iaşi,

2002.

13.Andrian S, Lacătuşu Şt. Caria Dentară- Protocoale şi tehnici. Ed.Apollonia, 1999.

15.Arcari GM, Baratieri LN, Maia HP, De Freitas SF. Influence of the duration of

treatment using a 10% carbamide peroxide bleaching gel on dentin surface microhardness:

an in situ study. Quintessence Int 2005;36:15-24.

21.Attin T, Hanning C, Wiegant A, Attin R. Effect of bleaching on restorative materials

and restorations-a systematic review. Dent Mater 2004;20:852-861.

25.Bailey Sj, Swift Jr E. Effects of home bleaching products on composite resins.

Quintessence Int 1992;23:489-494.

40.Bottenberg P, Jacquet W, Alaerts M, Keulemans F. A prospective randomized clinical

trial of one bis-GMA-based and two ormocerbased composite restorative systems in class II

cavities: five-year results. J Dent 2009, 37:198-203.

47.Can Say E, Yurdaguveni H, Yaman B, Özer F. Surface roughness and morphology of

resin composites polished with two-step polishing systems. Dental Materials Journal

2014;33(2):1–11

51.Cehreli Zc, Yazici R, García-Godoy F. Effect of home-use bleaching gels on fluoride

releasing restorative materials. Oper Dent 2003;28:605-609.

52.Celli A, Tucci A, Esposito L, Palmonar C. Fractal analysis of cracks in aluminia-

zirconia composities. J Eur Ceram Soc.;2003;23(3):469-479.

61.da Rosa Rodolpho PA, Donassollo TA, Cenci MS, Loguercio AD, Moraes RR,

Bronkhorst EM. 22-year clinical evaluation of the performance of two posterior composites

with different filler characteristics. Dent Mater;2011;27:955-963.

79.Erdemir U, Yildiz E, Eren MM, Ozsoy A, Topcu FT. Effects of polishing systems on

the surface roughness of tooth-colored materials. J Dent Sci. 2013;8:160–9.

81.Ergücü Z, Türkün LS, Aladağ A. Color stability of nanocomposites polished with one

step systems. Oper Dent 2008; 33: 413-420.

83.Estévez M, Vargas S, Castaño VM, Rodríguez JR, Hagg Lobland HE, Brostow W.

Novel wear resistant and low toxicity dental obturation materials.Mat Lett.;2007;61:3025-

3029.

95.Gaengler P, Hoyer I, Montag R. Clinical evaluation of posterior composite restorations:

the 10-year report. J Adhes Dent;2001;3:185-194.

104.Ghiorghe A. Elemente de cariologie Edit.PIM, Iasi, 2008

110.Greenwall L. Bleaching techniques in restorative dentistry-an illustrated guide.

London: Martin Dunitz Ltd; 2001

130.Iliescu A.,Gafar M.–Cariologie şi odontoterapie restauratoare,Ed. Medicală,Bucureşti,

2001.

131.Iliescu A., Cristina Velcescu – Îndreptar practic de cariologie clinică. Ed. Sylvi,

Bucureşti, 2001.

132.Iovan G. Caria dentară. Repere etiologice si patogenice. Edit UMF ”GrTPopa” Iasi,

2011

117.Hannig C., Duong S., Becker K., Brunner E., Kahler E., Attin, T. Effect of

bleaching on subsurface micro-hardness of composite and a polyacid modified composite.

Dent. Mater.;2007;23(2): 198.

119.Havlin S, Buldyrev SV, Goldberger AL, Mantegna RN, Ossadnik SM, Peng CK.

Fractals in biology and medicine. Chaos Solitons and Fractals;1995;6:171–201

124.Heymans O, Fissette J, Vico P, Blacher S, Masset D, Brouers F. Is fractal geometry

useful in medicine and biomedical, sciences? Medical Hypotheses;2000;54:360–6.

125.Hickel R, Roulet JF, Bayne S, Heintze SD, Mjör IA, Peters M, Rousson V, Randall

R, Schmalz G, Tyas M, Vanherle G. Recommendations for conducting controlled clinical

studies of dental restorative materials. Science Committee Project 2/98--FDI World Dental

Federation study design (Part I) and criteria for evaluation (Part II) of direct and indirect

restorations including onlays and partial crowns. J Adhes Dent.;2007;9 Suppl 1:121-47.

128.Hubbezoglu I., Akaoglu B., Dogan A., Keskin S., Bolayir G., Özcelik S. Effect of

bleaching on color change and refractive index of dental composite resins. Dent.

Mater.;2008;27(1):105.

136.Janus J, Fauxpoint G, Arntz Y, Pelletier H, Etienne O. Surface roughness and

morphology of three nanocomposites after two different polishing treatments by a

multitechnique approach. Dent Mater.;2010;26(5):416-25.

144.Kakaboura A, Fragouli M, Rahiotis C, Silikas N. Evaluation of surface

characteristics of dental composites using profilometry, scanning electron, atomic force

microscopy and gloss-meter. J Mater Sci Mater Med.;2007;18(1):155-163.

149.Kerby RE, Knobloch LA, Schricker S, Gregg B. Synthesis and evaluation of

modified urethane dimethacrylate resins with reduced water sorption and solubility. Dent

Mater.;2009;25(3):302-13

150.Kielbassa Am. Tooth bleaching-increasing patients' dental awareness. Quintessence Int;

2006;37:673.

153.Kuang X, Zhu Z, Carotenuto G, Nicolais L. Fractal analysis and simulation of surface

roughness of ceramic particles for composite materials. Appl Comp Mat.;1997;4:69-81.

169.Lindberg A, van Dijken JW, Lindberg M. Nine-year evaluation of a polyacid-

modified resin composite/resin composite open sandwich technique in Class II cavities. J

Dent;2007;35:124-129.

189.McConnell MD, Liu Y, Nowak AP, Pilch S, Masters JG, Composto RJ. Bacterial

plaque retention on oral hard materials: effect of surface roughness, surface composition and

physisorbed polycarboxylate. J Biomed Mater Res;2010; 92: 1518-1527.

208.Nica I, Stoleriu S, Iovan G, Pancu G, Andrian S. Fractal analysis of some restorative

Nanofilled composite materials microstructure. Stoma Edu J.;2015;2(1):36-43

209.Nica I, Cimpoeşu N, Rusu V, Andronache M, Ştefănescu C. Structural properties of

nanofilled and microfilled restorative composites. Materiale Plastice.;2012;49(3):176-180.

213.Opdam NJM, van de Sande FH, Bronkhorst E, Cenci MS, Bottenberg P, Pallesen

U, Gaengler P, Lindberg A, Huysmans MCD, van Dijken JW. Longevity of Posterior

Composite Restorations. A Systematic Review and Meta-analysis. J Dent Res.;2014; 93(10):

943–949.

214.Opdam NJ, Bronkhorst EM, Loomans BA, Huysmans MC. 12-year survival of

composite vs. amalgam restorations. J Dent Res;2010;89:1063-1067.

215.Opdam NJ, Bronkhorst EM, Roeters JM, Loomans BA. Longevity and reasons for

failure of sandwich and total-etch posterior composite resin restorations. J Adhes

Dent;2007;9:469-475.

216.OptiDisc (KerrHawe SA, Switzerland): Technical Product Profile; 2009. http://www.kerrdental.eu/FinishingAngPolishing/Discs/OptiDisc

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Hickel%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Roulet%20JF%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bayne%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Heintze%20SD%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Mj%C3%B6r%20IA%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Peters%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Rousson%20V%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Randall%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Randall%20R%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Schmalz%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Tyas%20M%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Vanherle%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18341239

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Janus%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20097415

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Fauxpoint%20G%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20097415

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Arntz%20Y%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20097415

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Pelletier%20H%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20097415

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Etienne%20O%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=20097415


http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Opdam%20N%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=van%20de%20Sande%20F%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bronkhorst%20E%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Cenci%20M%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Bottenberg%20P%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Pallesen%20U%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Gaengler%20P%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Lindberg%20A%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Huysmans%20M%5Bauth%5D

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=van%20Dijken%20J%5Bauth%5D

http://www.kerrdental.eu/FinishingAngPolishing/Discs/OptiDisc

262.Salerno M, Giacomelli L, Derchi G, Patra N, Diaspro A. Atomic force microscopy in

vitro study of surface roughness and fractal character of a dental restoration composite after

air polishing. BioMedical Engineering (OnLine);2010;9:59-64.

266.Sarac D, Sarac YS, Kulunk S, Ural C, Kulunk T. The effect of polishing techniques

on the surface roughness and color change of composite resins. J Prosthet

Dent.;2006;96(1):33-40.

286.Sof-Lex™ Finishing and Polishing System Procedure Guide, USA 2013 http://multimedia.3m.com/mws/media/850893O/sof-lex-finishing-and-polishing-system

procedure-guide.pdf

288.St-Georges AJ, Swift EJ, Thompson JY, Heymann HO. Irradiance effects on the

mechanical properties of universal hybrid and flowable hybrid resin composites. Dent Mater

2003; 19:406–413

290.Stoleriu S., Iovan G., Pancu G., Georgescu A., Sandu A.V., Andrian S. Studiu

privind rezistenta smaltului si a dentinei afectate de fluoroza dentara si de demineralizare.

Revista de Chimie;2012;63(11):1120.

295.Super Snap (Shofu, Inc. Kyoto, Japan). Procedure Guide, 2013. http://www.shofu.com/shofu_images/DFU/super-snap%20xtreme%20instructions%20for%20use%20web.pdf

296.Taher, N.M. The effect of bleaching agents on the surface hardness of tooth colored

restorative materials. J. Contemp. Dent. Pract.;2005;6(2):18.

298.Talu S, Stach S, Alb SF, Salerno M. Multifractal characterization of a dental

restorative composite after air-polishing. Chaos, Solit Fract.;2015;71:7-13.

317.Ulukapi H. Effect of different bleaching techniques on enamel surface microhardness.

Quintessence Int;2007;38:E201-E205.

321.van Dijken JW, Pallesen U. Clinical performance of a hybrid resin composite with and

without an intermediate layer of flowable resin composite: a 7-year evaluation. Dent

Mater;2011; 27: 150-156.

322.van Dijken JW, Pallesen U. Four-year clinical evaluation of Class II nano-hybrid resin

composite restorations bonded with a one-step self-etch and a two-step etch-and-rinse

adhesive. J Dent;2011;39:16-25.

324.van Dijken JW, Sunnegårdh-Grönberg K. Fiber-reinforced packable resin composites

in Class II cavities. J Dent;2006;34:763-769.

326.van Dijken J. Clinical evaluation of three adhesive systems in class V non-carious

lesions. Dent. Mater.;2000; 16:285-291.

341.Wattanapayungkul. P., Yap A.U., Chooi K.W., Lee M.F., Selamat R.S., Zhou R.D.

The effect of home bleaching agents on the surface roughness of tooth-colored restoratives

with time. Oper. Dent.;2004;28(1):15

344.Wilson KS, Allen AJ, Washburn NR, Antonucci JM.Interphase effects in dental

nanocomposites investigated by small-angle neutron scattering. Journal of Biomedical

Materials Research Part A;2006;81A:113–23.

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Sarac%20D%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16872928

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Sarac%20YS%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16872928

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Kulunk%20S%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16872928

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Ural%20C%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16872928

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Kulunk%20T%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=16872928



http://multimedia.3m.com/mws/media/850893O/sof-lex-finishing-and-polishing-systemprocedure-guide.pdf

http://multimedia.3m.com/mws/media/850893O/sof-lex-finishing-and-polishing-systemprocedure-guide.pdf

http://www.shofu.com/shofu_images/DFU/super-snap%20xtreme%20instructions%20for%20use%20web.pdf

rezumatul tezei de doctorat - umfiasi.ro doctorat/rezumatul... · universitatea de medicina si...

Documents