rezumatul tezei de doctorat

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI Facultatea de Geografie

Şcoala Doctorală "SIMION MEHEDINłI – Natură şi Dezvoltare durabilă"

POTENłIALUL BIOCLIMATIC AL

PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

- rezumatul tezei de doctorat - Conducător ştiinŃific : Prof.univ.dr. Nicoleta IONAC

Doctorand : Elena GRIGORE

BUCUREŞTI 2011

Cuprinsul tezei de doctorat

pag.

Introducere ............................................................................................................................................. 4 Cap.1 Factorii climatogeni ai Podişului Dobrogei de Sud ………………………….....….................... 8 1.1 Factorii climatogeni radiativi din Podişul Dobrogei de Sud ………...……...………….......................................... 8 1.1.1 RadiaŃia solară ……………………………………………………………………………........................................... 8 1.1.2 BilanŃul radiativ …………………………………………………………………………….......................................... 10 1.2 Factorii climatogeni dinamici ………………………………………………………………........................................... 11 1.3 Factorii climatogeni fizico-geografici ……………………………………………………............................................ 13 1.3.1 PoziŃia geografică a Podişului Dobrogei de Sud ………………………………………......................................... 13 1.3.2 Relieful Podişului Dobrogei de Sud ……………………………………………………........................................... 14 1.3.3 Hidrografia Podişului Dobrogei de Sud ………………………………………………….......................................... 16 1.3.4 VegetaŃia Podişului Dobrogei de Sud …………………………………………………............................................ 18 1.3.5 Solurile Podişului Dobrogei de Sud ……………………………………………………............................................ 19 1.4 Factorii climatogeni antropici ………………………………………………………………........................................... 19 Cap.2 Elementele climei Podişului Dobrogei de Sud ……………………………………...................... 21 2.1 Monitorizarea climatică a teritoriului ……………………………………………………….......................................... 21 2.2 Temperatura aerului …………………………………………………………………………........................................... 22 2.3 Temperatura solului …………………………………………………………………………............................................ 28 2.4 Umezeala aerului ……………………………………………………………………………….......................................... 31 2.5 Nebulozitatea ……………………………………………………………………………...…............................................. 33 2.6 Durata de strălucire a Soarelui ……………………………………………..…………….............................................. 35 2.7 PrecipitaŃiile atmosferice ……………………………………………………………………........................................... 37 2.8 Presiunea atmosferică ………………………………………………………………………............................................ 39 2.9 Vântul ……………………………………………………………….................................................................................. 42 Cap.3 Elementele bioclimatice ale Podişului Dobrogei de Sud ………………………….................... 46 3.1 Date şi metode ………………………………………………………………………………….......................................... 47 3.2 RepartiŃia geografică a tipurilor de bioclimate în Podişul Dobrogei de Sud ….................................................. 51 3.2.1 Indicele temperaturii efectiv-echivalente (TEE) (0C) ………………………………............................................... 51 3.2.2 Indicele termo-higrometric (THI) (°C) …………………………………………………............................................ 52 3.2.3 Indicele de disconfort THOM (DI THOM) (0C) ………………………………………….......................................... 54 3.2.4 Indicele de tensiune relativă (Relative Strain Index) (RSI) (unităŃi) ……………………….............................................. 55 3.2.5 Indicele de căldură (Heat Index) (HI) (°C) ……………………………………………............................................ 56 3.2.6 HUMIDEX (0C) …………………………………………………………………………............................................... 57 3.2.7 Indicele SIMMER de vară (Summer SIMMER index) (SSI) (˚C) ……………………........................................... 58 3.2.8 Indicele SCHARLAU estival / de vară (ISE) (unităŃi) …………………………………........................................... 59 3.2.9 Indicele SCHARLAU hibernal / de iarnă (ISH) (unităŃi) ……………………………............................................. 60 3.2.10 Indicele puterii de răcire a vântului (Wind-chill) (Pr) (W/m2…………………………........................................... 61 3.3 Regimul indicilor bioclimatici caracteristici Podişului Dobrogei de Sud …………............................................. 63 3.3.1 VariaŃia interanuală a valorilor medii lunare a indicilor bioclimatici …………………........................................... 63 3.3.2 Regimul anual al indicilor bioclimatici ………………………………………………................................................ 114 Cap.4 Resurse şi riscuri bioclimatice ale Podişului Dobrogei de Sud ……….....……….................. 120 4.1 Regimul anual al mediilor lunare ale minimelor indicilor bioclimatici …………….............................................. 120 4.1.1 Regimul anual al mediilor lunare ale minimelor zilnice ale indicilor bioclimatici …….......................................... 120 4.1.2 Regimul anual al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai rece an – 1985 ....................................................................................

132

4.2 Regimul anual al mediilor lunare ale maximelor indicilor bioclimatici……......................................................... 142 4.2.1 Regimul anual al mediilor lunare ale maximelor zilnice ale indicilor bioclimatici…............................................. 142 4.2.2 Regimul anual al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai cald an – 1999.....................................................................................

154

Cap.5 Variabilitatea bioclimatică în Podişul Dobrogei de Sud ………………......…..... 164 5.1 Regimul anual al valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici de la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai rece an - 1985 ............................…...................................................................................................

164

5.2 Regimul anual al valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici de la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai cald an – 1999 ……..........................................................................................................................

215

Cap.6 Structura şi funcŃiile unui sistem informatic geografic util în studiile bioclimatice. AplicaŃii în Podişul Dobrogei de Sud …………...................................................................................

266

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………...................................... 285

INTRODUCERE În prezent necesitatea aprofundării cercetărilor bioclimatice este importantă deoarece analiza complexă dintre

parametrii climatici şi cei fiziologici nu exprimă pe deplin starea de confort sau disconfort fiziologic resimŃită de organismul uman aflat în diferite medii climatice. Cele mai importante realizări cu caracter bioclimatic din România sunt datorate activităŃii de cercetare ale Elenei Teodoreanu ("Bioclima staŃiunilor balneoclimaterice din România"-1984;"Bioclimatologia umană"-2002;"Geografia medicală" -2004) şi Nicoletei Ionac ("Clima şi comportamentul uman"-1998;"Mic tratat de geografie medicală"-2000). Cea mai amplă şi recentă lucrare în domeniul cercetării bioclimatice publicată în anul 2008 este "Atlasul bioclimatic al României" (autori Nicoleta Ionac şi Sterie Ciulache) fiind prima lucrare de acest gen în literatura de specialitate din Ńara noastră. Desigur, pe lângă aceste lucrări în volum anterior menŃionate se remarcă o serie de studii şi articole ce au vizat aspecte ale influenŃei condiŃiilor meteorologice şi climatice dintr-o regiune analizată asupra diferitelor maladii. Problematica riscului environmental în sănătate reprezintă şi una din direcŃiile principale de acŃiune la nivelul Uniunii Europene. Din acest motiv cercetarea ştiinŃifică internaŃională este bine conturată în literatura de specialitate, unele Ńări au ajuns să aibă chiar o legislaŃie specifică şi publicând constant prognozele lor în mass-media sau pe propriul site.

Scopul prezentei lucrări "PotenŃialul bioclimatic al Podişului Dobrogei de Sud" a fost acela de a evalua potenŃialul bioclimatic al acestei regiuni prin realizarea unei analize cantitative, în primul rând şi calitative, în al doilea rând, a unor indici bioclimatici şi de a evidenŃia atât unele din riscurile bioclimatice ce se pot contura în această regiune cât şi condiŃiile de favorabilitate bioclimatică a acesteia. În elaborarea lucrării m-am bazat în primul rând pe exploatarea fondului de informaŃii meteorologice al Centrului Meteorologic Regional Dobrogea (C.M.R.D.) şi AdministraŃiei NaŃionale de Meteorologie (A.N.M.) dar am utilizat şi informaŃii oferite de o serie de lucrări de specialitate din diverse domenii. De asemenea ea îşi propune să ofere şi o imagine sugestivă în mod special prin intermediul reprezentării grafice şi cartografice a nivelului de extensiune a ariilor de stress fiziologic prin încălzire sau răcire şi a ariilor de confort bioclimatic de pe întregul teritoriu al podişului sud-dobrogean. În realizarea analizei m-am bazat pe valorile medii orare, zilnice, lunare şi anuale ale temperaturii şi umezelii relative a aerului, a presiunii atmosferice şi a vitezei vântului provenite de la şase staŃii meteorologice (Hârşova, Cernavodă, Adamclisi, Medgidia, ConstanŃa şi Mangalia) din intervalul 1971 – 2000 utile în calcularea următorilor indici bioclimatici : indicele temperaturii efectiv-echivalente – TEE; indicele termo-higrometric – THI; indicele de disconfort THOM - DI THOM; indicele de tensiune relativă – RSI; indicele de căldură – HI; indicele HUMIDEX; indicele SIMMER de vară – SSI; indicele SCHARLAU estival / de vară – ISE; indicele SCHARLAU hibernal / de iarnă – ISH; indicele puterii de răcire a vântului – Pr.

Această lucrare a fost structurată în şase capitole în care au fost surprinse atât probleme fundamentale cât şi probleme aplicative privind caracteristicile climatice şi bioclimatice din podişul sud-dobrogean. Capitolul 1 evidenŃiază într-un mod generalizat rolul factorilor climatogeni în conturarea climei specifice podişului sud-dobrogean, privită ca fiind suma tuturor stărilor şi manifestărilor vremii de-a lungul timpului, în urma interacŃiunii specifice şi complexe a factorilor climatogeni radiativi, dinamici şi fizico-geografici, iar în capitolul 2 am analizat valorile orare şi zilnice ale principalelor elemente meteorologice, cu o detaliere amănunŃită a parametrilor climatici utili în calcularea indicilor bioclimatici. Capitolul 3 a fost consacrat analizei caracteristicilor bioclimatice ale Podişului Dobrogei de Sud ce stau la baza evidenŃierii potenŃialului bioclimatic din regiune, prin analiza regimului anual al indicilor bioclimatici şi prezentarea frecvenŃei tipurilor de bioclimate analizate pe luni şi staŃii caracteristice. În capitolul 4 am evaluat resursele şi riscurile bioclimatice din Podişul Dobrogei de Sud, iar calculele efectuate scot în evidenŃă regimul anual al mediilor lunare ale minimelor/maximelor şi regimul anual al mediilor lunare la orele de observaŃie (01, 07, 13, 19) ale indicilor bioclimatici, din cel mai rece şi cel mai cald an al perioadei de referinŃă. În capitolul 5 am surprins prin reprezentările tabelare cu caracter sinoptic ampla variabilitate bioclimatică de pe suprafaŃa întregului podiş sud-dobrogean, analiza fiind efectuată pe baza valorilor medii zilnice de la orele de observaŃie meteorologice 01, 07, 13 19 ale parametrilor climatici ce corespund anului celui mai rece (1985) şi celui mai cald (1999) al perioadei analizate. În ultimul capitol (6) a fost prezentată structura şi funcŃiile unui sistem informatic geografic (realizat în programul Visual FoxPro prin crearea unui nou meniu în programul de bază) util în studiile bioclimatice construit în mod special pentru Podişul Dobrogei de Sud, dar cu posibilitatea de a fi extins şi pentru alte regiuni geografice.

Tema lucrării a Ńinut cont şi de faptul că regiunea analizată prezintă un potenŃial turistic ridicat oferind o posibilă valorificare a rezultatelor cercetării prezente prin utilizarea lor într-o mai bună fundamentare a măsurilor adoptate de instituŃiile sanitare competente şi de alŃi factori de decizie (aceştia fiind vizaŃi şi ca potenŃiali beneficiari ai rezultatelor cercetării întreprinse) pentru prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor provocate şi/sau agravate de factorii analizaŃi. De asemenea, rezultatele cercetării pot fi folosite şi în strategiile de dezvoltare turistică a regiunii litorale în mod special şi nu numai în vederea unei mai bune exploatări a potenŃialului balneoclimatic al României. Un alt potenŃial beneficiar ar putea fi reprezentat de companiile mass-media ce pot exploata rezultatele cercetării propuse prin mijloacele proprii deoarece sunt în măsură să preia, să prelucreze şi să includă în programele lor de prognoză meteorologică diferite aspecte referitoare la sănătatea umană şi informaŃii bioclimatice utile pentru uzul general al publicului.

Capitolul 1

FACTORII CLIMATOGENI AI PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

Clima unei regiunii se exprimă ca fiind suma tuturor stărilor şi manifestării vremii de-a lungul timpului dată de interacŃiunea specifică şi complexă a tuturor factorilor climatogeni: radiativi (de exemplu radiaŃia solară ca factor energetic primar); dinamici (când circulaŃia atmosferei este privită ca factor energetic secundar); fizico-geografici (când suprafaŃa activă este prezentată ca factor de transformare şi acumulator de energie termică). Podişul Dobrogei de Sud prin poziŃia sa geografică în sud-estul României, aspect şi altitudini reduse (70 – 250 m), specificul său climatic şi topoclimatic se încadrează în sectorul cu climat temperat semiarid, cu un caracter continental în sud-vest, vest şi partea centrală şi un caracter maritim în sud-est şi est (Ciulache S., 2002).

Factorii climatogeni radiativi (precum radiaŃia: solară directă, difuză, globală, reflectată, terestră, atmosferică, efectivă şi bilanŃul radiativ) au un rol hotărâtor în definirea climatică a unei regiuni, deoarece în absenŃa lor restul factorilor climatogeni nu pot exista ca atare şi nici manifesta (Ciulache S., Ionac Nicoleta, 2007). De exemplu, principalul factor climatogen al oricărei regiuni geografice este reprezentat de radiaŃia solară globală, iar analiza acesteia prin compararea şirurile de date relevă că Podişul Dobrogei de Sud prezintă un potenŃial radiativ ridicat (peste 4100 Wh m-2) pentru perioada de referinŃă 1971 – 2000. În Figura 1 este reprezentată repartiŃia spaŃială a intensităŃii medii anuale a radiaŃiei solare globale şi se observă că diferenŃele valorice sunt reduse, aceste variaŃii datorându-se mai mult diferenŃelor de relief şi de asemenea, ea prezintă diferenŃe valorice între litoral şi interiorul podişului. La rândului lui, bilanŃul radiativ exprimă efectul transformărilor energetice ale radiaŃiile solare, terestre şi atmosferice produse în mod diferenŃiat justificând astfel apariŃia diferenŃierile climatice regionale. VariaŃia valorilor intensităŃii bilanŃului radiativ demonstrează că în semestrul cald acestea se menŃin negative pe timpul nopŃii până la răsăritul Soarelui, iar în semestrul rece se menŃin pozitive de-a lungul întregii zile. Valori pozitive sunt înregistrate de la ora de observaŃie 08 până la ora 15 în timpul iernii şi de la ora 06 până la ora 21 în timpul verii.

Figura nr. 1 RepartiŃia spaŃială a intensităŃii medii anuale a radiaŃiei solare globale (Wh m-2) în Podişul Dobrogei de Sud VariaŃiile periodice şi neperiodice ale regimului meteorologic anual depinde şi de factorul climatogen dinamic,

manifestat prin circulaŃia generală a maselor de aer, cu rol determinant în modelarea caracteristicilor şi particularităŃilor climatice ale unui spaŃiu. FluctuaŃia permanentă a acestui parametru climatic depinde de însuşirile neomogene ale temperaturii şi umezelii aerului de deasupra diferitelor tipuri de suprafaŃă activă. Podişul Dobrogei de Sud se află sub influenŃa circulaŃiei maselor de aer vestice, circulaŃie datorată acŃiunii centrilor barici ce se formează deasupra Europei de SV şi V. Astfel, teritoriul studiat se situează la limita estică de influenŃă a Anticiclonului Azoric (care se manifestă în anotimpul cald prin invazia de aer răcoros şi umed, determinând o nebulozitate crescută şi precipitaŃii atmosferice bogate, iar în anotimpul rece el transportă mase de aer cald bogate în vapori de apă favorizând producerea ceŃii) la periferia căruia se dezvoltă ciclonii oceanici vest europeni care ajung deasupra podişului săraci în precipitaŃii atmosferice şi a Ciclonului Islandez (acesta transportă mase de aer polar maritim, generând precipitaŃii atmosferice abundente şi ceaŃă). În acelaşi timp se resimte şi influenŃa anticiclonilor continentali euroasiatici lipsiŃi de precipitaŃii atmosferice, iarna transportând aer rece şi uscat, vara aer cald tropical şi uscat, iar prin staŃionarea mai mult timp deasupra podişului favorizează insolaŃia şi radiaŃia solară prelungită, umezeala redusă, fenomene intense de uscăciune şi secetă. La fel de importanŃi sunt şi Ciclonii Pontici şi cei Mediteraneeni care aduc cantităŃi însemnate de precipitaŃii atmosferice şi, bineînŃeles, nu sunt ignorate nici formaŃiunile barice care induc o serie de modificări ale stărilor de timp şi anume: Ciclonul Arab, Anticiclonul Scandinav, Anticiclonul Nord-African şi Anticiclonul Groenlandez. În ansamblu, circulaŃia generală atmosferică de deasupra Podişului Dobrogei de Sud, cu implicaŃii asupra vremii şi a climei, prezintă câteva tipuri de circulaŃie atmosferică dominante: vestică, polară, tropicală şi de blocare. De asemenea, Marea Neagră are şi ea o influenŃă climatică asupra Podişului Dobrogei de Sud, chiar dacă într-o pondere redusă, deoarece sensul de circulaŃie generală a aerului deasupra sa este predominant dinspre uscat spre mare, iar influenŃa ei climatică se resimte numai pe o porŃiune de până la 25 km lăŃime, de la Ńărm spre interiorul uscatului. Uneori se formează mase de aer deasupra Mării Negre care reuşesc să pătrundă şi să străbată podişul, ajungând dincolo de Dunăre şi manifestându-se vara prin răcirea aerului atmosferei, iar iarna prin încălzirea şi apariŃia ceŃii. Există şi situaŃii când suprafaŃa acvatică maritimă reprezintă, de fapt, un loc de convergenŃă pentru ciclonii cu origini diferite,

ceea ce complică tiparul sinoptic al regiunii de referinŃă. Manifestările circulaŃiei atmosferice confirmă faptul că Podişul Dobrogei de Sud se află sub influenŃa unui climat cu caracter termic temperat semiarid. PoziŃia şi intensitatea centrilor barici menŃionaŃi nu sunt constante, deoarece se află într-o continuă mişcare şi dezvoltare permanentă, iar masele de aer ce determină starea vremii sunt în acelaşi timp temporare.

De asemenea, analiza factoriilor climatogeni fizico-geografici confirmă că teritoriul podişul este reprezentat de două tipuri fundamentale de suprafeŃe active, una de uscat şi una acvatică, care permit astfel identificarea cauzelor ce determină complexitatea regiunii. Comparând însuşirile fizice şi procesele celor două tipuri fundamentale de suprafaŃă activă dar şi al procesele ce au loc în atmosferă rezultă că această suprafaŃă este neomogenă. Caracterul neomogen este datorat: latitudinii la care se află podişul; a caracteristicilor reliefului (altitudine, formă, orientare, fragmentare, expunerea formelor de relief faŃă de principalele direcŃii ale maselor de aer etc.); a dimensiunii şi a caracteristicilor suprafeŃelor acvatice (acestea incluzând Marea Neagră, Dunărea, râurile, lacurile, mlaştinile etc.); a tipurile de sol (prin culoarea, porozitatea, structura, textura, compoziŃia, conductivitatea calorică etc.); a învelişul vegetal (atât cel natural cât şi cel cultivat) şi strânsa lor legătură cu o serie de procese care au loc în atmosferă, a căror intensitate, frecvenŃă, durată şi succesiune depind de condiŃiile fizice amintite mai sus. Toate acestea la un loc determină apariŃia contrastelor termice de care depinde intensitatea proceselor de încălzire şi răcire şi dinamica aerului. Podişul Dobrogei de Sud este situat în partea de sud-est a Ńării, desfăşurându-se între Dunăre, terasele şi lunca acesteia în vest, Marea Neagră şi câmpia litorală în est, Podişul Casimcei în nord şi Podişul Ludogorie în sud. Între aceste limite geografice Podişul Dobrogei de Sud se prezintă ca o unitate de relief suspendată între unităŃi de relief sus menŃionate, având o suprafaŃă de 5.335 km2, care reprezintă 47,8% din suprafaŃa totală a Podişului Dobrogei.

Figura nr.2 PoziŃia geografică în cadrul României a Podişului Dobrogei de Sud Coordonatele geografice ale unităŃii analizate sunt date de paralela de 44°44'01'' în partea nordică (localitatea

Capidava) şi de paralela 43°44'04" în partea sudică şi de meridianele de 27°16' 34'' în vest (localităŃile Ostrov – Vamă) şi de 28°40'12'' în partea estică (Far Tuzla).De asemenea, acest podiş reprezintă o unitate de relief de platformă, formată dintr-o cuvertură sedimentară, uşor ondulată sau orizontală, susŃinută de un fundament geologic rigid şi faliat, cu interfluvii plane sau netede sau largi şi ondulate. Formele de relief au un rol extrem de important în formarea climei, deoarece acesta

generează diferenŃieri explicând astfel prezenŃa topoclimatele şi microclimatele. Altitudinea minimă este negativă de -1 m pe Ńărmul lacului Techirghiol, iar altitudinea maximă este pozitivă de +235 m în Dealul Alde Bair – Culmea Băltăgeşti. Limitele podişului sud-dobrogean prezintă două tipuri de caractere: morfostructural în partea nordică (Podişul Casimcei) şi sudică (Podişul Ludogorie) şi morfohidrografic în estul (Marea Neagră) şi vestul lui (braŃele Dunării). Harta topografică evidenŃiează mai multe subunităŃi de relief, astfel încât Podişul Dobrogei de Sud se împarte în: Podişul Carasu (sau DorobanŃu, împărŃit la rândul lui în Podişul Cernavodă aflat în vest şi nord-vest şi Podişul Medgidiei ocupând partea centrală şi sud-estică); Podişul Cobadin (sau Negru Vodă); Podişul Oltinei şi Podişul Mangaliei (Geografia României, vol. V, 2005) (Fig.nr.3).

Figura nr.3 SubunităŃile de relief componente ale Podişului Dobrogei de Sud În ceea ce priveşte resursele de apă ale Dobrogei de Sud acestea reprezintă rezultatul interacŃiunii condiŃiilor

climatice cu cele fizico-geografice şi sunt reprezentate prin ape subterane (freatice şi de adâncime) şi ape de suprafaŃă precum: râuri (cele mai importante cursuri de apă fiind fluviul Dunărea şi râul Carasu pe albia acestui fiind construit şi amenajat Canalul Dunăre – Marea Neagră); lacuri (situate pe malul drept al Dunării în Podişul Oltinei şi pe litoralul Mării Negre între Capu Midia şi graniŃa de stat cu Bulgaria, făcând parte din punct de vedere genetic al cuvetei lacustre din clasa limanelor şi a lagunelor) şi Marea Neagră (mare de tip continental, privită ca moderator termic, deoarece influenŃa ei

climatică limitează frecvenŃa unor riscuri climatice cum sunt cele generate de pătrunderea unor temperaturi extreme ce accentuează fenomenele legate de vânturile generatoare de furtuni violente cu consecinŃe în domeniul navigabil). Analizând harta resurselor de apă din Dobrogea de Sud, în funcŃie de cumpăna de ape, se distinge o subgrupă tributară Mării Negre în proporŃie de 23,0%, o altă aferentă fluviului Dunărea în proporŃie de 72,0%, iar restul de 5,0% aparŃin subgrupei semiendoreice. SuprafaŃa acvatică activă influenŃează la rândul ei regimul elementelor climatice, deoarece suprafaŃa mării, a râurilor şi a lacurilor reprezintă sursa permanentă de umezire a aerului datorită procesului de evaporare, cu efect de reducere a temperaturii aerului din stratul inferior al atmosferei. SuprafaŃă netedă a acestora înlesneşte accelerarea aerului în mişcare, rezultând o intensitate ridicată a vântului ce scade, în schimb spre interiorul podişului, ca urmare a intensificării forŃei de frecare a aerului în mişcare cu suprafaŃa rugoasă a uscatului.

RepartiŃia geografică a vegetaŃiei în regiunea podişului sud dobrogean este condiŃionată de elementele climei, ale solului şi de cele ale formelor de relief, predominând vegetaŃia de tipul stepei cu insule de păduri ce prezintă o compoziŃie floristică variată în sectorul sud-vestic la altitudini mai reduse, iar în zonele cu altitudini de peste 150 m din sud-vestul podişului sud dobrogean se dezvoltă o vegetaŃie de tipul silvostepei. Elementele caracteristice vegetaŃiei aparŃin speciilor cu origini central-europene, mediteraneene, baltice şi pontice. Ca şi în cazul reliefului, vegetaŃia prezintă un mozaic de elemente cu diferenŃe între partea centrală a podişului şi zonele limitrofe ale acestuia. Cu toată bogăŃia speciilor vegetaŃia apare ca un factor climatogen mai puŃin activ decât relieful, dar important pentru a nu fi omis. Dezvoltarea stadială, alternanŃa culturilor, funcŃiunile fiziologice ale plantelor influenŃează unele elemente meteorologice ca: umiditatea aerului care creşte datorită evaporaŃiei şi transpiraŃiei; vântul a cărui turbulenŃa se accentuează; stratul de zăpadă devine mai stabil etc.

Solul podişului sud-dobrogean reprezintă, în general, un sol influenŃat de climatul semiarid, de relief (dispus în pante domoale), de loess (reprezentând materialul parental predominant al podişului), precum şi de vegetaŃia de stepă şi silvostepă, de apele subterane etc. Relativa omogenitate a acestor factori pedogeografici impun solurile dobrogene o etajare sub formă de fâşii, orientate vest-est în concordanŃă, cu dispunerea formelor reliefului ce au permis şi dezvoltarea solurilor intrazonale. Cel mai răspândit tip de sol este kastanoziomul (solul bălan) urmat în clasificarea solurilor de subtipul cernoziom. De asemenea, sunt prezente şi subtipurile: cernisol, regosol, erodosol, aluviosol, aluviosol-coluvial precum şi solul afectat intens de excavaŃii (format pe deponii din materiale reziduale transportate de la distanŃă) care fac parte din categoria solurile mai puŃin evoluate, întâlnite pe teritoriul podişului sud-dobrogean într-o proporŃie mică. Tipurile de sol, prin proprietăŃile fizice variate precum: culoarea, porozitatea, structura, textura, compoziŃia, conductivitatea calorică etc. absorb şi transformă în mod diferit radiaŃia solară în căldură, iar transmiterea acestei în atmosferă modifică continuu regimul albedoului, care influenŃează cantitatea de energie radiantă incidentă pe suprafaŃa activă.

Factorii climatogeni antropici influenŃează direct sau indirect cadrul natural al unei regiuni. Problema actuală a societăŃii omeneşti o reprezintă efectul de seră, adică creşterea cantităŃii gazelor de seră şi a vaporilor de apă din atmosferă, reprezentând cauze ce pot modifică clima unei regiuni, provocând o serie de perturbări climatice. Toate activităŃile întreprinse de către om (defrişarea pădurilor, păşunat excesiv, desecarea terenurilor mlăştinoase, extinderea suprafeŃelor agricole, diversificarea sistemelor de irigaŃii, amenajări de lacuri şi iazuri artificiale, construcŃii noi şi crearea de noi linii de transport duc la extinderea aşezărilor urbane şi rurale, extinderea zonelor industriale etc.) au dus la afectarea suprafeŃei active, modificând modul în care este receptată radiaŃia solară şi transformată în energie calorică, efectul fiind acela de modificare a condiŃiilor locale de geneză, dezvoltare, manifestare şi repartiŃie a principalelor elemente meteorologice. În Podişul Dobrogei de Sud în ceea ce priveşte sursele de poluare naturale, acestea nu reprezintă factori majori de poluare, pe când cele de poluare, fixe sau mobile în prezent au cea mai mare pondere (oxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi cancerigene, plumb etc.). Pe teritoriul podişului sud-dobrogean sursele de poluare artificiale şi staŃionare emit cele mai mari cantităŃi de noxe, în special, în anotimpul rece acestea fiind: platforma petrochimica din zona Midia - Năvodari; rafinăria Petromidia; conducta de petrol ConstanŃa - Ploieşti; fabrica de ciment Uzina Lafarge Romcim de la Medgidia; centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă; centralele termoelectrice de la ConstanŃa - Palas, Ovidiu, Năvodari; şantierele navale de la ConstanŃa, Mangalia, Midia; industria constructoare de maşini (nave, maşini şi alte utilaje) S.C. Meconst - ConstanŃa, S.C. Imu - Mangalia, Sursal – Saligny; extracŃiile de hidrocarburi coordonate de S.C.Petromar; impactul instalaŃiilor electrice ale societăŃii Renel; combinatul de îngrăşăminte fosfatice şi acid sulfuric de la Năvodari etc., iar o altă sursă de impurificare o reprezintă populaŃia oraşelor, care prin numărul mare, determină existenŃa, în arealul acestora, a unor cantităŃi însemnate de impurităŃi organice. Toate aceste surse de impurificare a atmosferei, în special cea urbană, reprezintă importanŃi factori de acŃiune climatică, prin modificarea regimului şi distribuŃiei spaŃiale a unor elemente meteorologice precum: umezeala aerului, nebulozitatea, durata de strălucire a Soarelui şi transparenŃa aerului, prin creşterea numărului de nuclee de condensare, ca urmare a sporirii concentraŃiei substanŃelor impurificatoare, de disconfort fizic, pentru locuitorii regiunilor afectate.

Capitolul 2

ELEMENTELE CLIMEI PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

În acest capitol am detaliat repartiŃia spaŃială şi valorile regimului multianual, anual şi lunar, valorile extreme, valorile

amplitudinilor acestora etc. care au rolul de a pune în evidenŃă particularităŃile climatice. Această analiză a fost posibilă datorită determinărilor meteorologice orare şi zilnice ale fiecărui element meteorologic. Prezenta lucrare se bazează pe datele meteorologice înregistrate pe o perioadă de 30 ani (1971 – 2000) existente în arhiva A.N.M. (AdministraŃia NaŃională de Meteorologie) şi a C.M.R.D. (Centrul Meteorologic Regional Dobrogea). Aceste date, după prelucrare, au fost comparate şi cu cele existente, parŃial, în literatura de specialitate. Clima Podişului Dobrogei de Sud încadrată în sectorul climatului temperat – semiarid (Ciulache S., 2002) dobândeşte caracteristici moderate în condiŃiile influenŃelor danubiene şi pontice (în vest fiind valea şi terasele Dunării, iar în est Marea Neagră). Date fiind aceste premise în lucrarea de faŃă am evidenŃiat trei zone de analiză: zona vestică dunăreană, zona central – continentală şi zona estică litorală.

În primul subcapitol am prezentat informaŃii ce Ńin de monitorizarea climatică a teritoriului. În Podişul Dobrogei de Sud conform organizării A.N.M. sunt amplasate cinci staŃii meteorologice ce acoperă în mare parte suprafaŃa studiată: în vest, pe latura dunăreană a fost amplasată staŃia meteorologică Cernavodă; în partea central – continentală a podişului staŃiile meteorologice Adamclisi şi Medgidia; în zona litorală estică staŃiile meteorologice ConstanŃa şi Mangalia. Pentru completarea analizei s-a luat în studiu şi staŃia meteorologică Hârşova, aflată în partea nord-vestică a regiunii, foarte aproape de limita geografică generală a podişului (la aproximativ 20 km). StaŃiile meteorologice Hârşova, Cernavodă, Adamclisi şi Medgidia sunt staŃii meteorologice climato-sinoptice, iar cele de pe litoralul Mării Negre (ConstanŃa şi Mangalia) sunt staŃii meteorologice sinoptice internaŃionale.

În următoarele subcapitole au fost prezentaŃi principali parametri climatici ce au stau la baza realizării acestei cercetări. Parametrii climatici utili în calcularea indicilor bioclimatici precum: temperatura aerului, umezela relativă a aerului, presiunea atmosferică şi viteza vântului au fost detaliaŃii pentru a înlesni analiza bioclimatică din regiunea studiată şi din acest motiv au fost realizate hărŃi detaliate ce exprimă repartiŃia spaŃială şi tabele detaliate ce redau regimul anual şi variaŃia interanuală.

Temperatura aerului reprezintă parametrul climatic care influenŃează evoluŃia tuturor celorlalŃi parametri climatici şi care, în acelaşi timp, este important în stabilirea modului în care comportamentul uman este influenŃat de manifestările atmosferei (deoarece s-a demonstrat faptul că variaŃia temperaturii aerului limitează sau stimulează capacitatea de efort a organismului uman influenŃând în acest mod randamentul uman). În Podişul Dobrogei de Sud valoarea temperaturii medii anuale de 11,0°°°°C este mai mare decât media Ńării, iar analiza hărŃii izotermelor anuale (Fig.nr.4) relevă faptul că acest parametru climatic prezintă o repartiŃie neuniformă. În Tabelul 1 sunt redate valorile medii anuale de pe întregul teritoriu al podiş sud-dobrogeran, cea mai mică valoare fiind de 10,7°C (Adamclisi) şi cea mai mare valoare de 11,6°C (ConstanŃa). Temperatura mediei lunare a variat între 0,0°C (luna ianuarie) şi 22,2°C (luna iulie).

Figura nr.4 Harta izotermelor anuale (°°°°C) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

Tabelul nr.1 Temperatura medie anuală şi lunară a aerului (°°°°C) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

Date prelucrate după arhiva A.N.M., 2008

StaŃia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală

Zona vestică dunăreană Hârşova -1,0 0,4 4,6 10,9 16,6 20,6 22,3 21,5 17,2 11,3 5,1 0,7 10,8

Cernavodă -0,4 1,3 4,9 10,9 16,2 20,8 23,0 22,3 17,3 11,7 5,6 0,8 11,1 Zona centrală continentală

Adamclisi -0,5 0,6 4,4 10,2 15,8 19,9 21,8 21,1 17,0 11,4 5,5 1,4 10,7 Medgidia -0,2 0,9 4,6 10,4 16,1 20,2 22,0 21,1 17,0 11,6 5,8 1,6 10,9

Zona estică litorală ConstanŃa 1,0 1,8 4,7 10,0 15,6 20,2 22,4 22,0 18,1 13,0 7,2 3,0 11,6 Mangalia 1,4 2,0 4,6 9,5 15,0 19,8 21,8 21,6 17,9 12,9 7,5 3,5 11,4

Medii 0,0 1,1 4,6 10,3 15,8 20,2 22,2 21,6 17,4 11,9 6,1 1,8 11,0

Temperatura la suprafaŃa solului depinde în primul rând de intensitatea radiaŃiei solare (care prezintă valori de

peste 120 kcal/cm2 în jumătatea estică a podişului) precum şi de alŃi factori legaŃi de: structura, umiditatea, căldura specifică, conductibilitatea termică, culoarea solului, activitatea umană etc. Prelucrarea datelor obŃinute în urma observaŃiilor meteorologice ale C.M.R.D. au permis stabilirea valorilor medii anuale, lunare şi orare ale temperaturii solului. Valoarea anuală a temperaturii de la suprafaŃa solului în Podişul Dobrogei de Sud este de 13,10C fiind mai mare cu aproximativ 2,00C decât temperatura medie anuală a aerului. DistribuŃiei spaŃiale a temperaturii medii anuale a solului evidenŃiază scăderea valorilor de la est spre vest, pe măsura apropierii de bazinul activ al Mării Negre.

Umezeală relativă aerului (ce exprimă gradul de umezeală sau de uscăciune a aerului înconjurător) participă alături de restul parametrilor climatici la definirea şi manifestarea procesele fizice şi biologice din natură, care influenŃează mai mult sau mai puŃin omul şi activitatea sa. Cele mai reprezentative surse de umezeală existente pe suprafaŃa podişului sud-dobrogran sunt: Marea Neagră, Dunărea, canalul Dunărea – Marea Neagră, râurile, lacurile, bălŃile toate aceste fiind surse permanente de evaporaŃie şi evapotranspiraŃie, influenŃând mărimea şi distribuŃia spaŃială a valorilor umezelii aerului. Umezeala relativă depinde, în primul rând, de temperatura aerului, cele două mărimi variind invers proporŃional. Valorile medii anuale ale umezelii relative se menŃin destul de ridicate peste 77%, iar pe măsura îndepărtării de litoral şi de influenŃa mării valorile medii anuale scad sensibil (Fig.nr.5 şi Tab.nr.2). Mediile anuale cele mai mari (peste 81,0%) au fost înregistrate în zona estică litorală (la Mangalia fiind de 81,2%) iar mediile anuale cele mai mici apar în zona vestică dunăreană, la Cernavodă aceasta fiind de 77,6%. Din analiza şirului de date (1971 – 2000) se constată că cea mai mică şi cea mai mare valoare a umezelii aerului au fost înregistrate la Cernavodă. Minima zonei a fost de 68,0% înregistrată în anul 2000, aceasta fiind mai mică cu 9,6% decât media anuală a zonei şi cu 11,7% decât media anuală a podişului, iar maxima de 87,7% a fost înregistrată în anul 1987 fiind cu 10,1% mai mare decât media anuală a zonei şi cu 8,0% decât media anuală a podişului.

Figura nr.5 DistribuŃia umezelii relative medii anuale a aerului (%) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000

Tabelul nr.2

Umezeala relativă medie anuală şi lunară a aerului (% ) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 – 2000) StaŃia

meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală

Zona vestică dunăreană

Hârşova 88,7 86,0 81,2 75,7 73,2 72,3 71,3 72,9 76,1 80,4 86,6 90,0 79,5

Cernavodă 87,8 82,2 77,8 74,9 71,6 70,9 67,8 68,6 75,6 81,6 85,4 87,6 77,6 Zona centrală continentală

Adamclisi 87,1 85,4 81,4 76,4 73,9 72,5 71,1 71,9 76,2 80,8 86,2 88,4 79,2

Medgidia 87,8 85,0 81,7 77,3 74,6 74,6 72,8 73,8 78,1 81,4 86,6 89,3 80,2 Zona estică litorală

ConstanŃa 85,1 83,1 83,5 81,9 79,5 75,6 75,1 76,7 78,7 81,6 85,3 86,4 81,0

Mangalia 83,6 82,0 81,9 82,4 81,1 79,6 77,6 77,8 79,4 81,8 84,2 84,2 81,2

Medii 86,6 83,9 81,2 78,1 75,6 74,2 72,6 73,6 77,3 81,2 85,7 87,6 79,7

Date prelucrate după A.N.M., 2008

Nebulozitatea reprezintă un parametru climatic permanent influenŃat de alŃi factori (circulaŃia generală a atmosferei,

natura suprafeŃei active, activităŃile omeneşti etc.) ce determină creşterea valorilor nebulozităŃii prin accentuarea poluării. Pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud repartiŃia mediilor anuale ale nebulozităŃii nu este altceva decât rezultatul frecvenŃei deplasării ori staŃionării diferitelor mase de aer, cât şi a aportului suprafeŃei terestre în transformarea acestora. Regimul anual al nebulozităŃii relevă că valorile mediile anuale nu prezintă diferenŃe majore de la o staŃie la alta şi variază între două limite extreme: cea maximă în sezonul rece, mai precis în luna ianuarie, fiind de 6,9 zecimi la ConstanŃa; cea minimă în sezonul cald, în luna august, de 2,7 zecimi la Mangalia. Mediile anuale prezintă o variaŃie mai mică de 0,5 zecimi (între 4,9 zecimi la Adamclisi şi 5,4 zecimi la ConstanŃa).

Analiza şirurilor de date referitoare la durata de strălucire a Soarelui încadrează Podişul Dobrogei de Sud în categoria zonelor cu ridicat potenŃial helio-terapeutic. Media anuală variază între 2032,8 ore la Mangalia şi 2317,6 ore la Medgidia, diferenŃa fiind de 284,8 ore. De asemenea, s-a constat că cea mai însorită luna din an este luna iulie cu o durată de strălucire a Soarelui de 315 ore, iar în ceea ce priveşte luna cu cel mai mic număr de ore a duratei de strălucire a Soarelui a fost identificată ca fiind luna decembrie cu 64 ore (Fig.nr.6). Trebuie însă semnalat că valorilor superioare

înregistrate la staŃia meteorologică Mangalia nu reflectă în totalitate realitatea, deoarece datorită construcŃiei Hotelului "Mangalia" în dreptul staŃiei meteorologice umbreşte heliograful. De asemenea, trebuie amintit că valorile minime sunt datorate, în primul rând, nebulozităŃii crescute înregistrată la staŃiile meteorologice din Podişul Dobrogei de Sud şi că sectorul nordic beneficiază de perioade mai lungi de strălucire a Soarelui în sezonul cald decât cel sudic, iar în sezonul rece se inversează, partea sudică beneficiind de o perioadă mai mare. Se remarcă şi faptul ca Soarele străluceşte mai bine de 6 luni pe ani, între lunile aprilie şi septembrie şi uneori până în luna octombrie, acest lucru reprezentând un important factor şi atu în valorificarea balneoclimaterică a regiunii.

Figura nr.6 DistribuŃia spaŃială a duratei de strălucire a Soarelui (ore) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

PrecipitaŃiile atmosferice reprezintă un alt parametru climatic important în stabilirea potenŃialului climatic al unei

regiunii. Cunoaşterea regimului şi a cantităŃii de precipitaŃii atmosferice este utilă în evaluările bioclimatice pentru că precipitaŃiile atmosferice sunt cel mai important element de aport al apei de pe suprafaŃa uscatului ce întreŃine viaŃa. ParticularităŃile şi repartiŃia precipitaŃiilor atmosferice depind în mod direct de caracterul mişcărilor aerului explicând astfel diferenŃele locale. Cantitatea de precipitaŃii atmosferice mai este influenŃată şi de Marea Neagră (dar la o scară mai mică) de prezenŃa Dunării, de dispunerea în trepte a reliefului supus mai mult influenŃelor continentale. Harta izohietelor anuale

din Podişul Dobrogei de Sud arată scăderea treptată a cantităŃii medii anuale de precipitaŃii atmosferice de la sudul spre nordul regiunii analizate (Fig.nr.7). Din analiza cantităŃii lunare de precipitaŃii atmosferice se observă, în general, un echilibru între cele 12 luni, şase fiind ploioase şi şase luni mai puŃin ploioase. Valoarea medie a precipitaŃiilor atmosferice în podişul sud-dobrogean este de 431,2 mm, iar cea mai mică cantitatea anuală de precipitaŃii atmosferice a fost de 392,2 mm (ConstanŃa) şi cea mai mare de 472,7 mm (Adamclisi). În ceea ce priveşte cantitatea lunară minima a fost înregistrată în luna ianuarie (26,0 mm) şi maxima în luna iunie (51,5 mm).

Figura nr.7 DistribuŃia cantităŃilor medii anuale de precipitaŃii atmosferice (mm) în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

Presiunea atmosferică prezintă un regim variabil şi o repartiŃie neuniformă ca urmare a încălzirii diferenŃiate a

suprafeŃei terestre reprezentând principala cauză a dinamicii aerului. RepartiŃia spaŃială a presiunii atmosferice este strâns legată de altitudinea reliefului. În Podişul Dobrogei de Sud diferenŃele reduse de nivel determină variaŃii mici ale valorilor presiunii diferenŃa fiind doar de 18,4 hPa (997,7 hPa la Adamclisi şi 1016,1 hPa la ConstanŃa). Se constată că cele mai ridicate valori medii multianuale se înregistrează pe litoral deoarece altitudinile sunt mai reduse, iar staŃiile meteorologice sunt amplasate în aproprierea mării. Analizând valorile înregistrate la staŃiile meteorologice situate în interiorul podişului sud-dobrogean se poate observa că acestea scad treptat odată cu creşterea altitudinii reliefului (Fig.nr.8, Tab.nr.3). De asemenea, analizând valorile medii ale presiunii atmosferice, din fiecare an la staŃiile meteorologice din Podişul Dobrogei de Sud, redate în Tabelul 4 se constată că cea mai mică valoare s-a înregistrat la Adamclisi, în zona central continentală a teritoriului analizat aceasta fiind de 996,1 hPa în anul 1981, iar cea mai mare valoare de 1017,7 hPa la ConstanŃa în anul 1993.

Figura nr.8 DistribuŃia spaŃială a presiunii atmosfrice (hPa), în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

ApariŃia valorilor maxime se datorează scăderii intensităŃii radiaŃiei solare, răcirii suprafeŃei acvatice şi a stratului de

aer învecinat, pe de o parte, iar pe de altă parte, circulaŃiei atmosferice care determină crearea unor puternice dorsale anticiclonice în cadrul cărora se scurg, spre depresiunile sud-vestice formate deasupra Mării Mediterane, imense mase de aer arctic şi siberian. La baza valorilor minime se află încălzirea excesivă a solului şi a stratului de aer învecinat precum şi distanŃa mare faŃă de mare, care atenuează influenŃa aerului maritim sau dezvoltarea Anticiclonului Azoric, care îşi extinde dorsale peste teritoriul podişului dobrogean sudic, ajungând până în sudul Ucrainei.

Tabelul nr.3 Media anuală şi lunară a presiunii atmosferice (hPa), în Podişul Dobrogei de Sud ( 1971 – 2000 )

StaŃia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala Zona vestică dunăreană

Hârşova 1016,7 1015,5 1013,8 1009,5 1010,6 1009,4 1009,3 1010,9 1013,1 1016,1 1015,9 1015,8 1013,0 Cernavodă 1009,7 1011,8 1005,6 1001,5 1002,9 1001,1 1001,3 1002,6 1004,8 1008,4 1008,0 1008,0 1004,7

Zona centrală continentală Adamclisi 1001,1 999,8 998,2 994,1 995,5 994,6 994,6 996,1 998,1 1000,9 1000,3 1000,3 997,8 Medgidia 1012,4 1011,1 1009,5 1005,2 1006,3 1005,0 1005,0 1006,6 1008,8 1011,5 1011,5 1011,6 1008,7


Medii 1013,2 1012,5 1010,1 1005,9 1007,1 1005,8 1005,7 1007,2 1009,5 1012,5 1012,2 1012,2 1009,3 Date prelucrate după arhiva A.N.M., 2008

Tabelul nr.4

Media anuală a presiunii atmosferice (hPa), din fiecare an la staŃiile meteorologice din Podişul Dobrogei de Sud ( 1971 – 2000 ) Zona vestică dunăreană Zona centrală continentală Zona estică litorală anul

Hârşova Cernavodă Adamclisi Medgidia ConstanŃa Mangalia 1971 1012,2 - 997,2 1008,0 1015,6 1015,2 1972 1013,9 - 998,6 1009,5 1017,2 1016,8

1973 1013,5 - 997,7 1008,5 1016,2 1015,9 1974 1012,9 - 996,9 1007,9 1015,6 1015,2 1975 1013,6 - 997,8 1008,6 1016,2 1015,9 1976 1013,4 - 997,5 1008,4 1016,1 1015,5 1977 1013,3 - 997,5 1008,4 1016,1 1015,8 1978 1012,5 - 996,7 1007,6 1015,2 1015,1

1979 1012,7 - 996,8 1007,7 1015,3 1015,1

1980 1012,4 - 996,4 1007,4 1015,0 1015,0 1981 1011,9 - 996,1 1007,0 1014,5 1014,5 1982 1014,8 - 999,0 1009,9 1017,5 1017,4 1983 1013,7 - 998,0 1008,7 1016,4 1016,3 1984 1013,8 - 997,9 1008,7 1016,4 1016,2

1985 1013,1 - 997,4 1008,4 1016,1 1015,9

1986 1011,9 1007,5 998,6 1007,8 1017,0 1016,9 1987 1013,3 1007,0 998,1 1007,1 1016,7 1016,4 1988 1011,2 1001,6 996,9 1008,0 1015,3 1015,1 1989 1012,7 1003,2 998,5 1009,5 1017,1 1017,0

1990 1012,4 1002,9 998,8 1009,8 1017,3 1017,2

1991 1014,0 1001,8 998,5 1009,8 1017,1 1016,8 1992 1014,9 1002,1 998,5 1010,0 1017,1 1017,1 1993 1014,2 1005,9 999,1 1010,7 1017,7 1017,5 1994 1013,5 1006,1 997,9 1009,2 1016,3 1016,1 1995 1012,7 1006,4 997,3 1008,8 1015,5 1015,5 1996 1012,3 1007,1 997,5 1009,2 1015,8 1015,7 1997 1012,9 1006,7 998,4 1009,5 1016,1 1016,1 1998 1012,5 1006,3 998,2 1009,4 1015,9 1015,9 1999 1012,0 1005,6 997,3 1008,5 1015,0 1015,0 2000 1013,6 1006,8 998,6 1009,8 1016,3 1016,3 Medii 1013,0 1004,7 997,8 1008,7 1016,1 1016,0

Date prelucrate după arhiva A.N.M., 2008

În ceea ce priveşte analiza următorului parametru climatic, vântul, analiza acestuia s-a bazat pe valorile vitezei

acestuia (m/s) din perioada de referinŃă (1971 – 2000). StaŃiile meteorologice amplasate în zona continentală a podişului sud-dobrogean înregistrează frecvenŃe ale vântului dominant pe direcŃia nord (Hârşova cu 23,0%, Adamclisi cu 11,6%) iar cele situate pe litoral pe direcŃia vest (ConstanŃa 20,3%, Mangalia 16,7%). Pe anotimpuri situaŃia se prezintă astfel: iarna şi toamna predomină direcŃia vestică (24% şi respectiv 17%) şi nordică (19% şi respectiv 16%), primăvara şi vara domină direcŃia sud-estică (14% şi respectiv 13%) şi sudică (16% şi respectiv 13%), iar vara apare, în plus, o direcŃie dominantă vestică cu 15%. DistribuŃia spaŃială a vitezei vântului este redată grafic în Figura 9, reprezentare ce evidenŃiază un caracter: atenuat de-a lungul văii Dunării, între localităŃile Ostrov şi Cernavodă; moderat în cea mai mare parte a zonei central continentală a podişului sud-dobrogean; accentuat în estul regiunii analizate pe litoralul Mării Negre. Analizând valorile medii redate concret în Tabelul 5 se constată că predomină viteze medii lunare cuprinse între 3,0 m/s şi 4,0 m/s. Cea mai

mică viteză medie lunară pentru Podişul Dobrogei de Sud este de 2,7 m/s în luna august şi cea mai mare valoare de 4,0 m/s a fost înregistrată în luna martie. La rândul lui şi regimul anual evidenŃiază o viteză maximă de 4,1 m/s la staŃia meteorologică ConstanŃa şi o minimă de 3,0 m/s staŃiile meteorologice Hârşova şi Cernavodă. Aceste valorile extreme evidenŃiază scăderea vitezei vântului cu 1,1 m/s dinspre est către vestul podişului sud-dobrogean. VariaŃia vitezei vântului, pe zone de referinŃă, a fost pusă în evidenŃă şi cu ajutorul Figurii 10, observându-se faptul, că zona vestică dunăreană şi zona centrală continentală prezintă o tendinŃa de creştere a vitezei, în general, din luna noiembrie până în luna mai, pe când zona estică litorală manifestă această tendinŃă, cu o lună mai devreme, încă din luna septembrie şi se manifestă doar până în luna aprilie. De remarcat este şi faptul că zona oraşului Medgidia păstrează valorile mari ale vitezei vântului şi în luna iunie.

Figura nr.9 DistribuŃia spaŃială a vitezei vântului în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

Tabelul nr.5 Media anuală şi lunară a vitezei vântului (m / s), în Podişul Dobrogei de Sud ( 1971– 2000 )

StaŃia meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuala Zona vestică dunăreană

Hârşova 3,4 3,7 3,8 3,5 3,0 2,7 2,4 2,3 2,4 2,8 3,0 3,1 3,0 Cernavodă 3,0 3,3 3,8 3,9 3,3 2,9 2,7 2,4 2,7 2,8 2,8 3,0 3,0

Zona centrală continentală Adamclisi 3,5 3,9 3,8 3,8 3,2 2,8 2,6 2,4 2,5 2,7 3,0 3,3 3,1 Medgidia 3,5 3,8 3,9 4,0 3,3 2,9 2,6 2,3 2,3 2,7 3,2 3,4 3,1


Medii 3,7 3,9 4,0 3,8 3,2 3,0 2,8 2,7 2,9 3,3 3,4 3,6 3,3 Date prelucrate după arhiva A.N.M., 2008

.

Figura nr.10 Viteza medie anuală a vântului în Podişul Dobrogei de Sud (1971 - 2000)

Capitolul 3

CARACTERISTICILE BIOCLIMATICE ALE PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

Starea vremii şi condiŃiile climatice locale prin variaŃie lor spaŃială şi temporală impun adaptarea continuă a tuturor

sistemelor fiziologice de integrare şi control ale organismului uman. PercepŃiile subiective referitoare la starea de confort sau disconfort bioclimatic pe care organismul uman le resimte, în anumite condiŃii de temperatură şi umezeală a aerului, depind de procesele de schimb caloric ale organismului uman, în anumite condiŃii environmentale care pot fi exprimate cantitativ prin intermediul indicilor biometeorologici şi / sau bioclimatici. Analiza detaliată a indicatorilor bioclimatici este utilă în studiul variaŃiei lor în spaŃiu şi timp pe o scară unică de referinŃă în scopul evidenŃierii principalelor arii şi perioade de confort şi disconfort / risc bioclimatic la care sunt expuşi locuitorii regiunii de cercetare. Dinamica acestei influenŃe prezintă, desigur, atât variaŃii periodice legate de regimul anual al caracteristicilor climei cât şi variaŃii neperiodice cum sunt cele interanuale (de la un an la altul) şi chiar interdiurne. În acest capitol a fost efectuată analiza regimului şi repartiŃiei a zece indicatori bioclimatici specifici atât sezonului cald cât şi a celui rece, care permit conturarea principalelor arii bioclimatice, oferind o imagine sintetică şi reprezentativă nu numai asupra gradului de extensiune spaŃială ale acestora, ci şi asupra nivelului lor de intensitate.

Metodologia de cercetare utilizată în lucrarea de faŃă se bazează pe rezultatele anterioare ale colectivului de cercetare al UniversităŃii din Bucureşti din care am făcut şi eu parte în calitate de cartograf, condus de prof. univ. dr. Nicoleta Ionac, care a elaborat în 2008, Atlasul Bioclimatic al României. Formulele şi metodele de calcul ale indicilor bioclimatici sunt cele prezentate în atlas, motiv pentru care acestea nu au mai fost incluse în conŃinutul prezentei lucrări. Fiecare indice bioclimatic a fost calculat pentru fiecare staŃie meteorologică, pe baza valorilor medii lunare sau a mediilor maximelor şi a minimelor lunare sau de la orele de observaŃie climatologică, ale fiecărui dintre parametrii climatici implicaŃi nu numai din întregul interval de referinŃă (1971-2000) cât şi din unii ani reprezentativi pentru limitele lor extreme de variaŃie: 1985 – exponentul celui mai rece şi respectiv 1999 – exponentul celui mai călduros an din perioada analizată. Calcularea pentru mai multe intervale de timp (lunare sau zilnice multianuale şi zilnice sau orare din anumiŃi ani) a unora dintre indicii bioclimatici şi elaborarea mai multor hărŃi de repartiŃie nu urmăreşte simpla confirmare a concluziilor rezultate din prelucrarea şi reprezentarea valorilor lor, ci mai degrabă evidenŃierea acelor diferenŃieri de detaliu pe care valorile medii le obscurizează, dar pe care mediile maximelor şi minimelor din anumiŃi ani, zile sau ore de observaŃie le pun în lumină accentuând caracterul lor extrem de variaŃie. În acest subcapitol au fost redate atât clasele de variaŃie valorică cât şi limitele lui concrete de aplicabilitate pentru fiecare indicator bioclimatic. RepartiŃia geografică a tipurilor de bioclimate în Podişul Dobrogei de Sud. Valorile medii multianuale ale indicilor bioclimatici, calculate prin metodologia descrisă în subcapitolul 3.1, pot reprezenta utile puncte de referinŃă în delimitarea prin interpolarea valorilor caracteristice de la staŃiile meteorologice din interiorul şi exteriorul arealului ccercetat, nu numai a ariilor biocliamtice principale determinate de tipul de confort sau disconfort bioclimatic prin răcire sau încălzire, ci şi a celor secundare delimitate pe baza senzaŃiilor fiziologice resimŃite de organismul uman, în cadrul fiecărei clase majore de confort sau disconfort bioclimatic. A fost realizată repartiŃia geografică a celor zece indici bioclimatici analizaŃi şi în funcŃie de limitele de aplicabilitate au fost realizate hărŃile pentru fiecare interval de analiză.

Indicele temperaturii echivalente - TEE a fost calculat pentru intervalul cuprins între lunile mai – septembrie. Analiza repartiŃia spaŃială a valorilor indicelui TEE evidenŃiază că luna mai este caracterizată de confortul bioclimatic şi lunile de vară se încadrează în aria disconfortului bioclimatic prin încălzire, predominând bioclimatul sufocant. DistribuŃia valorilor indicelui temperaturii echivalente arată o scădere evidentă în partea continentală a podişului sud-dobrogean cu creşteri diferite pe măsura aproprierii de masele de apă limitrofe, mai atenuate spre Dunăre şi mai ridicate spre Marea Neagră. Creşterea valorilor este datorată intensificării proceselor de evaporare ce determină creşterea umezelii aerului şi în consecinŃă accentuarea senzaŃiei de căldură, a transpiraŃiei şi a ritmului respirator care stau la baza accentuării stressului caloric.

Indicele termo-higrometric – THI în absenŃa oricăror limite de aplicabilitate face ca el să se poată aplica pe toată durata anului şi chiar şi pentru valorile medii anuale. Analiza repartiŃia spaŃială relevă faptul că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează timp de şapte luni pe an în aria de disconfort bioclimatic prin răcire, prin predominarea bioclimatului rece accentuat în partea vestică şi centrală şi cu o tendinŃă de atenuare spre zona litorală, timp de trei se află sub influenŃa ariei de confort bioclimatic şi două luni se manifestă aria bioclimatică de disconfort prin încălzirea aerului. Valorile medii anuale ale indicelui THI arată că în ansamblu podişul se menŃine într-un bioclimat mai degrabă răcoros supunând organismul uman unui efort mai mare de adaptare calorică. VariaŃia valorică a indicelui THI se datorează temperaturii aerului care prezintă o diferenŃă pozitivă de peste 22,0°C şi a umezelii relative a aerului care are valori ridicate pe toată suprafaŃa podişului,

indiferent de altitudine şi indiferent dacă zonele sunt mai apropiate sau mai depărtate de suprafeŃele acvatice limitrofe (Dunăre, canalul Dunăre – Marea Neagră, limanurile fluviatile sau maritime) şi de Marea Neagră diferenŃa dintre valorile acestui parametru climatic fiind de 22,2%. Pentru exemplificare am redat în Figura 11 repartiŃia acestui indice.

Figura nr.11 RepartiŃia spaŃială a indicelui termo-higrometric (THI) (°C), în Podişul Dobrogei de Sud (1971 – 2000)

Indicele de disconfort THOM reprezintă un indice ce permite aprecierea temperaturii aparente a aerului în condiŃiile

unor anumite valori ale umezelii relative, iar prin respectarea limitei de aplicabilitate ar fi trebuit calculat doar în lunile iulie şi august (intervalul prezintă valori medii lunare ale temperaturii aerului peste de 21,0°C). În elaborarea repartiŃiei spaŃiale a fost reprezentată şi luna iunie datorită faptul că în această lună au fost înregistrate temperaturi ale aerului având valori cuprinse între + 20,0°C şi + 21,0°C. RepartiŃia spaŃială a indicelui de disconfort THOM pentru fiecare din lunile menŃionate se constată că Podişul Dobrogei de Sud corespunde în totalitate ariei bioclimatice de confort.

Indicele de tensiune relativă - RSI (Fig.nr.12) prin formula lui de calcul permite evidenŃierea perioadelor de stress caloric şi este aplicabil în semestrul cald al anului (iunie - august). Conform limitei de aplicabilitate indicele RSI (temperaturi ale aerului ≥ 35,0°C) în intervalul iunie - august încadrează Podişul Dobrogei de Sud în aria bioclimatică de confort deoarece temperatura medie lunare a aerului este de maximum +23,0°C.

Figura nr.12 RepartiŃia spaŃială a indicelui de tensiune relativă (Relative Strain Index) (RSI) (unităŃi), în Podişul Dobrogei de Sud (1971 – 2000)

În ceea ce priveşte indicele de căldură – HI care este

la rândului lui un indice de stress caloric, a fost calculat conform limitelor sale de aplicabilitate pentru temperaturi ale aerului ≥ 27,0°C şi valorile ale umezelii relative > 40%. Chiar dacă din acest punct de vedere regiunea de referinŃă se încadrează parŃial în limitele de aplicabilitate ale indicelui HI acest indice a fost calculat pentru perioada iunie – august, observând că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în zona de confort bioclimatic mai accentuat în estul teritoriului (în zona litorală) şi cu tendinŃe de atenuare spre zona centrală şi cea vestic-dunăreană.

Indicele HUMIDEX încadrat în categoria indicilor de

stress caloric a fost calculat pentru semestrul cald al anului (iunie-august). RepartiŃiei spaŃială a valorilor indicelui arată că în această perioadă teritoriul Podişului Dobrogei de Sud se află sub influenŃa ariei de confort bioclimatic şi aria caracterizată printr-un uşor disconfort prin încălzirea.

Indicele SIMMER de vară - SSI descrie tot condiŃii de stress caloric din semestrul cald al anului. La fel ca şi în cazul indicelui HI valorile parametrilor climatici de calcul ai acestuia se încadrează parŃial în limitele de aplicabilitate ale formulei sale. RepartiŃia spaŃială a valorilor indicelui RSI (Fig.nr.13) arată că întreaga regiune s-a aflat sub influenŃa ariilor de confort bioclimatic şi a celor de disconfort bioclimatic. În perioada analizată au alternat perioadele de confort cu cele de răcoare şi perioadele destul de calde.

Figura nr.13 RepartiŃia spaŃială a indicelui SIMMER de vară (Summer SIMMER index) (SSI) (˚C), în Podişul Dobrogei de Sud (1971 – 2000)

Cu ajutorul indicelui SCHARLAU estival sau de vară – ISE se pot stabili pragurile valorice peste care organismul

uman resimte disconfortul fiziologic datorat procesului de încălzire a aerului, astfel că în Podişul Dobrogei de Sud acesta a fost calculat pentru intervalul cuprins între lunile iunie şi septembrie. Din distribuŃia spaŃială a valorilor acestui indice se poate observa predominarea ariei de confort bioclimatic pe întregul teritoriu. În lunile iunie şi septembrie a dominat aria bioclimatică de confort, iar în lunile iulie şi august a alternat confortul bioclimatic cu perioade de disconfort uşor şi disconfort moderat datorită căldurii.

Indicele SCHARLAU hibernal sau de iarnă – ISH permite la rândului aflarea pragurilor valorice sub care organismul uman resimte disconfortul fiziologic datorat procesului de răcire a aerului, astfel valorile acestuia permit caracterizarea condiŃiilor bioclimatice nefavorabile de frig umed din regiune. Pentru regiunea analizată a fost. Conform repartiŃiei spaŃiale a valorilor indicelui ISH (aplicat în intervalul cuprins între lunile noiembrie – martie) se observă că a dominat aria de disconfort bioclimatic prin răcire mai bine de trei luni, iar restul perioadei analizate s-a aflat sub influenŃa ariei bioclimatice de confort.

Indicele puterii de răcire a vântului – Pr exprimă acŃiunea combinată a temperaturi aerului şi a vitezei vântului asupra bilanŃului caloric al organismului uman, factorul principal de influenŃă fiind vântul, a cărui viteză creşte spre litoral ca urmare a scăderii forŃei de frecare a aerului aflat în mişcare deasupra apei. Din această cauză, acŃiunea vântului datorat fie circulaŃiei generale atmosferice fie a vânturilor periodice locale (gen briză marină) face ca bioclimatul să fie constant, resimŃit ca fiind răcoros ca urmare a efectului de răcire exercitat de aerul în mişcare. RepartiŃia spaŃială a valorilor indicelui evidenŃiează faptul că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin răcire pe tot parcursul anului, un caracter accentuat în partea estică, un caracter moderat în partea centrală şi spre vestul regiunii analizate acesta se atenuează sensibil. De asemenea, alături de acest indice este calculată şi temperatura echivalentă puterii de răcire a vântului – Tpr se constată că atunci când puterea de răcire – Pr, în sine, este scăzută, aceasta creşte şi invers.

Regimul indicilor bioclimatici caracteristici Podişului Dobrogei de Sud. Ampla variabilitate interanuală a valorilor indicilor bioclimatici în orice lună se datorează, în principal, permanentei schimbări a tipurilor de vreme, determinate, desigur, de continua modificare a tipului de circulaŃie a aerului sau a influenŃei factorilor climatogeni locali (influenŃa termică a apelor mării, încălzirea / răcirea excesivă a aerului, precum şi scăderea conŃinutului său de vapori de apă deasupra suprafeŃelor de uscat din interiorul podişului). VariaŃia tipurilor de bioclimat reflectate de valorile indicilor corespunzători, prezentaŃi în tabelele sinoptice prin culorile corespunzătoare diverselor clase de valori şi / sau bioclimate (conform tabelelor din subcapitolul 3.1) scot totodată în evidenŃă, frecvenŃa acestora, care diferă nu numai de la o staŃie meteorologică la alta, ci şi de la un an la altul, pentru întregul interval analizat (1971 - 2000).

VariaŃia interanuală a valorilor medii lunare a indicilor bioclimatici este pusă în evidenŃă de ampla variabilitate spaŃială şi temporală a maselor de aer, precum şi diferenŃierile accentuate dintre tipurile caracteristice de suprafaŃă activă (continentală şi marină) care determină, desigur, modificarea continuă a tipurilor de bioclimate din Podişul Dobrogei de Sud. Aceasta se raportează atât la variaŃia de la un an la altul şi nu numai (de la o lună la alta, de la o zi la alta, de la un moment la altul) în funcŃie de dinamica maselor de aer cât şi la diferenŃierea de la un loc la altul (în funcŃie de caracteristicile suprafeŃei active) a factorilor termo-higro-barometrici ai atmosferei, care determină la rândul lor o paletă foarte largă de reacŃii fiziologice. Pentru a evidenŃia această variaŃie am realizat tabele sinoptice lunare pe staŃii meteorologice şi pe ani, conform limitelor de aplicabilitate ale indicilor şi a pragurilor valorice. Într-un tabel accesoriu a redată şi frecvenŃa tipurilor de bioclimate, iar pentru exemplificare va fi redat tabelul sinoptic ce pune în evidenŃă variaŃia interanuală a valorilor medii ale indicelui TEE în luna mai.

Tabelul nr.6 VariaŃia interanuală a valorii medii a indicelui TEE (0C), în luna mai, în Podişul Dobrogei de Sud (1971 – 2000)

ZONA VESTICĂ DUNĂREANĂ ZONA CENTRAL CONTINENTALĂ ZONA ESTICĂ LITORALĂ anul

HARŞOVA CERNAVODĂ ADAMCLISI MEDGIDIA CONSTANłA MANGALIA 1971 52,67 47,37 49,83 49,01 47,61 1972 45,64 45,09 48,60 46,44 45,71 1973 44,14 43,51 44,37 42,25 42,42 1974 40,14 40,99 43,87 42,54 42,44 1975 52,15 48,00 51,26 50,82 48,74 1976 43,60 38,59 42,81 41,55 40,82 1977 45,34 41,36 46,77 46,12 42,89 1978 43,07 41,07 41,73 45,17 41,70 1979 50,07 50,09 49,37 54,15 49,32 1980 44,88 43,42 42,19 44,72 41,36 1981 44,87 41,46 40,33 43,98 42,26 1982 44,68 44,18 43,27 44,15 41,63 1983 50,60 48,74 48,02 48,71 50,66 1984 47,90 49,11 44,75 46,72 46,45 1985 50,72 52,06 51,30 50,08 51,49 1986 43,04 43,17 43,58 44,03 45,66 43,13 1987 44,52 45,21 42,77 41,64 41,99 39,75 1988 47,03 46,03 45,19 44,07 47,11 45,94 1989 43,01 48,31 41,71 42,95 40,10 42,14 1990 42,60 45,91 42,44 40,36 44,09 41,93 1991 42,66 40,36 40,51 40,58 43,35 43,01 1992 42,27 40,43 39,26 41,13 41,55 44,22 1993 45,87 48,53 46,34 49,36 46,76 46,13 1994 50,11 44,88 46,13 49,57 45,77 45,62 1995 41,16 41,78 45,25 42,96 42,44 45,07 1996 51,13 51,62 53,18 54,33 50,88 50,17 1997 45,67 46,42 49,99 47,78 49,17 46,85 1998 47,97 45,11 44,39 44,87 46,16 46,12 1999 46,89 41,02 43,87 43,38 45,00 42,82 2000 48,01 42,29 44,56 46,94 48,58 43,53

1971 - 2000 46,08 44,73 44,80 45,41 45,83 44,73

FrecvenŃă bioclimat

Prin analiza valorilor indicelui temperaturii efectiv-echivalente - TEE calculate pentru lunile mai – septembrie din

intervalul analizat 1971 – 2000 se constată că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acestea variază între o minimă de + 39,26°C la Adamclisi (în luna mai în anul 1992) şi o maximă de + 79,34°C la Mangalia (în luna august în anul 1997). Valoarea mediei multianuale pentru perioada analizată variază între + 44,73°C la Cernavodă şi Mangalia (în luna mai) şi + 63,58°C la ConstanŃa (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui TEE se poate afirma că în Podişul Dobrogei de Sud în perioada analizată predomină disconfortul bioclimatic prin încălzire (cu tipurile bioclimatice cald şi sufocant) în proporŃie de 61,5%.

Analizând valorile indicelui termo-higrometric - THI calculat conform limitelor sale de aplicabilitate se constată că pe teritoriul podişului analiztat acestea variază între o minimă de –6,85°C la Hârşova (în luna februarie 1985) şi o maximă de +24,86°C la Mangalia (în luna august 1997). Media multianuală pentru perioada analizată a variat între +0,15°C la

Hârşova, în luna ianuarie şi +21,53°C la Cernavodă, în luna iulie. Din punct de vedere al indicelui THI putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud în intervalul sus menŃionat a predominat disconfortul bioclimatic prin răcire (cu tipurile bioclimatice răcoros, rece, foarte rece) în proporŃie de 60,5%.

Valorile indicelui de disconfort THOM – DI THOM (calculat conform limitelor sale specifice de aplicabilitate pentru lunile iunie, iulie şi august în intervalul 1971 – 2000) relevă faptul că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acestea variază între o minimă de + 15,84°C la Medgidia (în luna iulie 1986) şi o maximă de + 24,32°C la Mangalia (în luna august 1997). Media multianuală pentru perioada analizată a variat între +18,72°C la Adamclisi (în luna mai) şi +20,89°C la ConstanŃa (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui DI THOM putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud în întreaga perioada analizată a predominat confortul bioclimatic în proporŃie de 77,8%.

Analizând valorile indicelui de tensiune relativă (Relative Strain Index) - RSI calculat pentru intervalul cuprins între lunile iunie - august se constată că acestea variază de la o minimă de –0,80 unităŃi la Mangalia (în luna iunie 1974) la o maximă de + 0,16 unităŃi la Mangalia (în luna august 1997). Media multianuală pentru perioada menŃionată mai sus a variat de la –0,02 unităŃi la Adamclisi şi Mangalia (în luna iunie) la + 0,05 unităŃi la Cernavodă (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui RSI în Podişul Dobrogei de Sud confortul bioclimatic a predominat în proporŃie de 99,8% în întreaga perioadă analizată.

Prin analiza valorilor indicelui de căldură (Heat Index) - HI se confirmă că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acest indice a variat de la o valoare minimă de +20,51°C la Mangalia (în luna iunie 1985) la o valoare maximă de + 31,18°C la Mangalia (în luna august 1997). Valoarea medie multianuală pentru perioada analizată a variat între + 23,76°C la Mangalia (în luna iunie) şi +27,24°C la Cernavodă (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui HI se poate trage concluzia că în Podişul Dobrogei de Sud în intervalul cuprins între 1971 - 2000 a predominat confortul bioclimatic în proporŃie de 82,5%.

Indicele HUMIDEX a fost calculat pentru lunile iunie – august şi se constată că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acestea a variat de la o minimă de + 19,86°C la Adamclisi (în luna iunie 1976) la o maximă de + 37,00°C la ConstanŃa (în luna iulie1995). Valoarea medie anuală pentru perioada analizată a variat între + 23,78°C la Adamclisi (în luna iunie) şi +28,36°C la ConstanŃa (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui HUMIDEX putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud, în perioada analizată, a predominat confortul bioclimatic în proporŃie de 63,5%.

Analiza valorilor indicelui SIMMER de vară - SSI calculate conform limitelor sale de aplicabilitate şi redat corespunzător prin culorilor, relevă faptul că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acestea variază de la o minimă de + 19,73°C la Adamclisi (în luna august 1976) la o maximă de + 35,06°C la Mangalia (în luna august 1997). Valoarea mediei anuale pentru perioada analizată a variat între + 23,69°C la Adamclisi (în luna iunie) şi +28,47°C la Cernavodă (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui SSI putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud în perioada analizată predomină confortul bioclimatic în proporŃie de 49,8%.

Prin analiza valorilor indicelui SCHARLAU estival / de vară - ISE calculate pentru lunile iunie – septembrie şi prezentate prin culorile standard sunt evidenŃiate minima de –6,32 unităŃi la Mangalia (în luna august 1997), maximă de +7,42 unităŃi la Hârşova (în luna septembrie 1993) şi valoarea mediei multianuale pentru perioada 1971 –2000 ce a variat între -1,23 unităŃi la ConstanŃa şi Mangalia (în luna august) şi +3,95 unităŃi la Adamclisi (în luna septembrie). Din punct de vedere al indicelui ISE se poate afirma că în Podişul Dobrogei de Sud în perioada analizată predomină confortul bioclimatic în proporŃie de 65,7%.

Analizând valorilor indicelui SCHARLAU hibernal / de iarnă – ISH (calculate pentru lunile noiembrie - martie în intervalul analizat 1971 – 2000 conform limitelor sale de aplicabilitate şi prezentate prin culorile standard) se constată că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acesta variază într-o minimă de -1,53 unităŃi la Hârşova (în luna februarie 1985) şi o maximă de + 9,25 unităŃi la Medgidia (în luna martie 1990), iar în ceea ce priveşte valoare mediei multianuale aceasta a variat între –3,98 unităŃi la Hârşova (în luna ianuarie) şi + 4,76 unităŃi la Mangalia (în luna noiembrie). Din punct de vedere al indicelui ISH putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud în perioada analizată a predominat disconfortul bioclimatic prin răcire cu o pondere de 50,9%.

Conform limitelor de aplicabilitate indicele puterii de răcire a vântului (Wind-chill) - Pr se calculează pentru viteze ale vântului cuprinse între 2 m/s şi 24 m/s, la temperaturi ale aerului mai mici sau egale cu +11,0°C. Totodată este calculată şi temperatura echivalentă puterii de răcire a aerului - Tpr ce reprezintă temperatura efectivă pe care ar atinge-o aerul la anumite valori ale vitezei vântului. Prin analiza valorilor indicelui Pr calculate pentru toate lunile anului din intervalul analizat (1971 – 2000) şi prezentate prin culorile standard se constată că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acestea variază între o minimă de + 767,59 W / m2 la Cernavodă (în luna octombrie 1991) şi o maximă de +1548,63 W / m2 la Hârşova (în luna septembrie 1999), iar temperatura echivalentă Tpr între –16,23°C la Hârşova (în luna februarie 1985) şi + 25,49°C la Hârşova (în luna august 1999). Valoarea medie anuală a indicelui Pr pentru perioada analizată, a variat între + 870,60 W / m2 la Medgidia (în luna august) şi + 1099,90 W / m2 la Cernavodă (în luna septembrie), iar valaorea variaŃiei temperaturii efective - Tpr, pentru aceeaşi perioadă, a variat între -7,18°C la ConstanŃa (în luna ianuarie) şi + 22,12°C la Cernavodă (în luna iulie). Din punct de vedere al indicelui Pr putem spune că în Podişul Dobrogei de Sud în întreaga perioadă analizată a predominat disconfortul bioclimatic prin răcire în proporŃie de 100 %, mai ales din cauza vitezelor mari al vântului.

Regimul anual al valorilor indicilor bioclimatici reflectă, desigur, influenŃa principalelor componente, cum ar fi regimul temperaturilor şi a umezelii relative a aerului, al presiunii atmosferice şi vitezei vântului, care prin acŃiunea lor conjugată sau opozabilă determină amplificarea sau diminuarea senzaŃiilor de confort sau de disconfort prin încălzire sau prin răcire resimŃite de organismul uman, în diferite luni ale anului. Şi bineînŃeles că regimul acestora din urmă depinde totodată de succesiunea tipurilor de vreme şi de variatele influenŃe locale din teritoriul analizat. Pentru exemplificarea modului în care a fost reprezentat regimul anul al valorilor indicatorilor bioclimatici vezi Tabelul 7.

Tabelul nr.7 Regimul anual al indicelui THI (0C) în Podişul Dobrogei de Sud, 1971 – 2000 ZONA VESTICĂ DUNĂREANĂ ZONA CENTRAL CONTINENTALĂ ZONA ESTICĂ LITORALĂ

HARŞOVA CERNAVODĂ ADAMCLISI MEDGIDIA CONSTANłA MANGALIA

I 0,15 0,50 0,51 0,69 2,12 2,62

II 1,50 2,59 1,76 2,05 2,99 3,23

III 5,65 6,06 5,40 5,59 5,63 5,60

IV 11,38 11,43 10,78 10,94 10,48 10,06

V 16,28 15,97 15,65 15,87 15,53 14,97

VI 19,67 19,78 19,11 19,45 19,46 19,21

VII 21,09 21,53 20,64 20,87 21,31 20,91

VIII 20,49 20,98 20,08 20,19 21,09 20,93

IX 16,85 16,89 16,66 16,70 17,75 17,56

X 11,69 11,99 11,76 11,93 13,21 13,14

XI 5,87 6,33 6,09 6,46 7,85 8,14

1971 -

2000

XII 1,54 1,73 2,38 2,34 4,12 4,48

Media 11,01 11,31 10,90 11,09 11,79 11,73

Prin analiza valorilor indicelui TEE (calculate pentru lunile mai – septembrie) se constată că pe teritoriul Podişului

Dobrogei de Sud acesta variază între +44,73˚C la Cernavodă şi Mangalia (în luna mai) şi +63,58˚C la ConstanŃa (în luna iulie). Regimul anual arată că în luna mai se înregistrează confort bioclimatic, iar intervalul cuprins între lunile iunie – septembrie pe toată suprafaŃa podişului se manifestă disconfortul bioclimatic prin încălzire. În lunile iunie, iulie şi august s-a instalat tipul de bioclimat sufocant pe toată suprafaŃa podişului. În luna septembrie a predominat tipul de bioclimat cald în vestul şi centrul podişului, iar în ceea ce priveşte senzaŃia de bioclimat sufocant aceasta a persistat doar pe litoralul Mării Negre.

Analiza valorile indicelui THI arată că pe teritoriul podişului acesta variază între +0,15˚C la Hârşova (în luna ianuarie) şi +21,53˚C la Cernavodă (în luna iulie. Regimul anual arată că în lunile cuprinse în intervalul octombrie - aprilie se evidenŃiează un disconfort bioclimatic prin răcire, iar în lunile mai, iunie şi septembrie un confort bioclimatic, iar în lunile calde de vară (iulie şi august) a fost evidenŃiat un uşor disconfort bioclimatic prin încălzire ambele manifestându-se pe tot teritoriul Podişului Dobrogei de Sud.

Prin analiza valorilor indicelui DI THOM se constată că pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud acesta a variat între o minimă de +18,72˚C la Adamclisi (în luna iunie) şi o maximă de +20,89˚C la ConstanŃa (în luna iulie). Regimul anual arată că pentru toate lunile analizate iunie, iulie şi august se înregistrează un confort bioclimatic cu oscilaŃie valorică mică de la o zonă la alta şi de la o lună la alta.

Valorile indicelui RSI relevă faptul că pe teritoriul podişului sud-dobrogean acesta înregistrează o variaŃie între –0,02 unităŃi la Adamclisi şi Mangalia (în luna iunie) şi + 0,05 unităŃi la Cernavodă (în luna iulie). Regimul anual arată că toate lunile analizate se înregistrează în aria de confort bioclimatic.

Prin analiza valorilor indicelui HI (calculat pentru lunile iunie – august) se observă o variaŃie între +23,76˚C la Mangalia în luna iunie şi +27,24˚C la Cernavodă în luna iulie. Regimul anual arată că toată perioada analizată se înregistrează în aria de confort bioclimatic în prorporŃie de 95%, disconfortul bioclimatic prin încălzire instalându-se doar în luna iulie la Cernavodă.

Analizând valorile indicelui HUMIDEX calculate pentru lunile de vară (iunie – august) se constată că acest indice prezintă o variaŃie între +23,78˚C la Adamclisi în luna iunie şi +28,36˚C la ConstanŃa în luna. Regimul anual arată că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în aria de confort bioclimatic în proporŃie de 55,5%.

Rezultatele obŃinute prin calcularea valorilor indicelui SSI arată că acesta prezintă o variaŃie între +23,69˚C la Adamclisi (în luna iunie) şi +28,47˚C la Cernavodă (în luna iulie). Regimul anual demonstrează prezenta ariei de confort bioclimatic, manifestare perturbată local de apariŃia insulelor de disconfort bioclimatic prin încălzire în luna iulie la Cernavodă şi ConstanŃa. Cu toate acestea în prima lună de vară (iunie) se observă un disconfort prin răcire mai ales în partea centrală şi estică a regiunii analizate.

Prin analiza valorilor indicelui ISE calculate pentru lunile iunie – septembrie se constată că acesta variază între -1,23 unităŃi la ConstanŃa şi Mangalia (în luna august) şi +3,95 unităŃi la Adamclisi (în luna septembrie). Regimul anual arată că în luna iunie se înregistrează confort bioclimatic, iar în intervalul cuprins între lunile iulie - septembrie se reliefează următoarea situaŃie: confort bioclimatic în proporŃie de 61,1% şi disconfort bioclimatic prin încălzire în pondere de 38,9%.

Valorile indicelui ISH arată că pe teritoriul podişului analizat acesta a variat între –3,98 unităŃi la Hârşova (în luna ianuarie) şi + 4,76 unităŃi la Mangalia (în luna noiembrie). Regimul anual arată că intervalul cuprins în analiză între lunile noiembrie şi martie se caracterizează prin: disconfort bioclimatic prin răcire în proporŃie de 53,3% şi confort bioclimatic cu o frecvenŃă de 46,7%.

Analiza valorilor indicelui puterii de răcire a vântului pun în evidenŃă valoarea minimă înregistrează pe teritoriul podişului sud-dobrogean de 870,60 W / m2 la Medgidia (în luna august) şi valoarea maximă de 1099,90 W / m2 la Cernavodă (în luna septembrie). Regimul anual arată că pentru toate lunile analizată se înregistrează un disconfort bioclimatic prin răcire cu predominarea senzaŃiei de frig (aproximativ 72% din intervalul analizat).

Capitolul 4

RESURSE ŞI RISCURI BIOCLIMATICE ALE PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD Regimul anual al mediilor lunare ale minimelor indicilor bioclimatici. În acest capitol analiza cantitativă, necesară evaluării limitelor extreme de variaŃie ale bioclimei podişului sud-dobrogean, s-a bazat în calculul indicilor bioclimatici pe valoarea mediilor lunare ale minimelor zilnice şi de la orele de observaŃie meteorologice 01, 07, 13, 19 ale elementelor meteorologice de referinŃă (temperatura aerului, presiunea atmosferică, umezeala relativă a aerului şi viteza vântului).

Desigur, respectând metodologia de lucru în acest subcapitol a fost analizat regimul anual al mediilor lunare minime zilnice ale indicilor bioclimatici. În sprijinul analizei şi pentru a uşura întelegerea ei am realizat harŃi cu repartiŃia spaŃială a valorilor indicilor bioclimatici şi tabele sinoptice cu valorile medii lunare ale minimelor zilnice, redate color conform pragurilor valorice ale indicatorilor analizaŃi. Pentru exemplificare am ales harta distribuŃia spaŃială a indicelui ISH şi reprezentarea tabelului sinoptic al indicelui ISE (Fig.nr. 14, Tab.nr. 8)

Figura nr.14 RepartiŃia spaŃială a indicelui SCHARLAU hibernal / de

iarnă (ISH) (unităŃi), în Podişul Dobrogei de Sud, în anul 1985

Tabelul nr.8 Valorile medii lunare ale minimelor zilnice, ale indicelui SCHARLAU estival / de vară (ISE) (unităŃi), în Podişul Dobrogei de Sud, în anul 1985

ZONA VESTICĂ DUNĂREANĂ ZONA CENTRALĂ CONTINENTALĂ ZONA ESTICĂ LITORALĂ luna HARŞOVA ADAMCLISI MEDGIDIA CONSTANłA MANGALIA

VI -0,41 0,44 VII -0,51 -2,99 VIII 4,48 4,40 3,68 -3,16 -3,30

1985

IX 2,88 2,88 Medie 4,48 4,40 3,68 -0,30 -0,74

Indicele TEE a fost calculat doar pentru lunile iulie şi august la staŃiile meteorologice ConstanŃa şi Mangalia,

deoarece numai pe litoralul Mării Negre s-au înregistrat valori ale temperaturii aerului > 20,0°C. Valorilor indicelui TEE arată că ambele luni prezintă un disconfort bioclimatic prin încălzire, cu predominarea tipului de bioclimat sufocant datorat senzaŃiei de căldură umedă, care se accentuează ca urmare a creşterii cantităŃii de vapori de apă conŃinuŃi în aerul de deasupra mării.

Chiar şi pentru anul cel mai rece din perioada analizată (1971 - 2000) indicele THI evidenŃiază faptul că timp de şapte luni pe an (ianuarie – aprilie şi octombrie - decembrie) se manifestă disconfortul bioclimatic prin răcire atât pe litoral cât şi în zona continentală şi dunăreană a podişului analizat, iar două luni (mai şi septembrie) acesta se manifestă cu precădere, în partea centrală şi vestică. Confortul bioclimatic se instalează chiar şi într-un an rece ca 1985, încă din luna mai pe litoralul Mării Negre, ca mai apoi să predomine în luna iunie întregul teritoriu al podişului sud-dobrogean. De asemenea, analizând repartiŃia spaŃială a acestui indice de referinŃă se constată că în lunile iulie şi august aria de confort bioclimatic cuprinde doar partea central-continentală şi vest dunăreană, ca mai apoi să se extindă pe litoralul Mării Negre

(situaŃie regăsită chiar şi în luna septembrie pe litoral). A treia arie bioclimatică este cea a disconfortului bioclimatic prin încălzire care se manifestă doar pe litoral în lunile fierbinŃi de vară (iulie şi august).

În anul 1985, respectând limita termică de aplicabilitate indicele DI THOM a fost calculat şi a putut fi prezentat pentru Podişul Dobrogei de Sud doar pentru lunile iulie şi august (deoarece acesta este singurul interval care prezintă valori medii lunare ale temperaturii aerului peste + 21,0°C) şi doar pe litoralul Mării Negre. Acest interval analizat este caracterizat de dominarea ariei bioclimatice de disconfort prin încălzire în proporŃie de 75,0%, iar aria de confort bioclimat este identificată numai în zona ConstanŃei în luna iulie.

Indicele RSI evidenŃiază perioadele de stress caloric apărute în semestrul cald al anului (iunie - august). În situaŃia în care acestea sunt mai mici de valorile indicelui RSI indică numai starea de confort bioclimatic. În anul 1985 când minimele valorice ale temperaturii aerului n-au atins valoarea de +26,0°C a a impus ca teritoriul podişului sud-dobrogean să se încadreze în aria de confort bioclimatic care prezintă un caracter accentuat în vestul şi centrul podişului şi atenuat pe litoralul Mării Negre.

Desigur, date fiind valorile mici ale unor elemente meteorologice, anumiŃi indici bioclimatici, au fost calculaŃi, conform limitelor de aplicabilitate, doar pentru anumite luni şi zone, iar în ceea ce priveşte indicele HI acesta nu a putut fi calculat deloc, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al limitelor inferioare de variaŃie, bioclima Podişului Dobrogei de Sud nu este atât de severă cum ar părea.

Şi în cazul indicelui HUMIDEX calculat, în general, pentru perioada caldă a anului (iunie – august), valorile minime ale elementelor climatice din anul 1985 au permis calcularea lui doar pentru regiunea litoralului şi numai pentru lunile iulie şi august. RepartiŃia spaŃială a valorilor indicelui HUMIDEX evidenŃiază faptul că podişul se află în aria bioclimatică de disconfort prin încălzire, în care predomină tipul de uşor disconfort în sudul litoralului (la Mangalia), pe când în zona ConstanŃa acest tip de bioclimat se manifestă doar în august. În ansamblu, tendinŃa bioclimatică de uşor disconfort este accentuată în ambele luni analizate.

Indicele SSI descrie condiŃiile de stress caloric din semestrul cald al anului, dar la fel ca şi în cazul altor indici analizaŃi anterior valorile elementelor climatice se încadrează parŃial în limitele de aplicabilitate ale formulei acestuia, motiv pentru care în luna iunie în nici un punct de pe suprafaŃa Podişului Dobrogei de Sud nu au fost înregistrate valori peste minima de aplicabilitate din anul 1985, iar în lunile iulie şi august s-au înregistrat valori peste minima de aplicabilitate doar în punctele de observaŃie de la ConstanŃa şi Mangalia. RepartiŃia spaŃială a indicelui SSI pune în evidenŃă faptul că regiunea litorală a Podişului Dobrogei de Sud se află predominant în aria de disconfort bioclimatic prin încălzire.

Indicele ISE a fost calculat doar pentru zona litorală a Podişul Dobrogei de Sud în intervalul cuprins între lunile iunie şi septembrie, în timp ce pentru restul teritoriului podişului acest indice a putut fi calculat doar pentru luna august. Analizând repartiŃia spaŃială a valorilor ISE se observa următoarele situaŃii: arie de confort bioclimatic (în luna august care se extinde în vestul şi centrul podişului; iar în luna septembrie este evidenŃiată doar pe litoralul Mării Negre); arie de uşor disconfort (care se conturează în zona urbană a ConstanŃei în lunile iunie şi iulie; o tranziŃie bruscă de la confort bioclimatic în luna iunie la disconfort moderat în luna iulie la Mangalia; o trecere bruscă între iulie şi august de la uşor disconfort la disconfort accentuat la ConstanŃa); o arie de disconfort accentuat (care cuprinde doar zona de litoral în luna august).

Analizând valorile indicele ISH se observă că acest indice poate fi calculat numai pentru intervalul cuprins între lunile noiembrie – martie. Conform repartiŃiei spaŃiale a valorilor indicelui ISH este evidenŃiată ariei de disconfort bioclimatic prin răcire cu un caracter predominant în tot intervalul cuprins între lunile ianuarie – martie pe întregul teritoriu al podişului, arie bioclimatică ce se poate identifica şi în luna decembrie dar numai în partea vestică şi centrală a podişului. De remarcat este faptul că perioada analizată este caracterizată de treceri bruşte de la o luna la alta pe întreaga suprafaŃă a podişului sud-dobrogean.

Indicele puterii de răcire a vântului evidenŃiează prin analiza repartiŃiei spaŃiale a valorilor faptul că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin răcire pe toată durata anului, iar partea estică a acestuia se caracterizează printr-un disconfort accentuat care se moderează spre centrul şi se atenuează spre vestul regiunii analizate. Analiza valorică a indicelui Pr arată că minima este de 839,78 W / m2 la Adamclisi (în iulie) şi maxima de 1234,24 W / m2 la ConstanŃa (în martie). Regimul anual al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici la orele de observaŃie climatologică 01, 07, 13, 19 din cel mai rece an - 1985. Pentru o analiză mai detaliată a regimului de variaŃie al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici din anul 1985, selectat ca fiind cel mai rece din intervalul 1971 – 2000, am recurs cum era şi firesc şi la calcularea valorilor corespunzătoare pentru toate cele patru ore de observaŃie din timpul unei zile (01, 07, 13, 19) scoŃând în evidenŃă regimul lor dublu de variaŃie diurn şi anual caracteristic reprezentărilor izopletare. Pentru a pune în evidenŃă această analiză am ales pentru exemplificarea tabelul sinoptic al indicelui bioclimatic ISE (Tab.nr.9).

În ceea ce priveşte indicele TEE analiza scoate în evidenŃă faptul că pe întregul teritoriu al Podişului Dobrogei de Sud predomină un bioclimat sufocant mai ales la amiază în zilele de vară, cu mici insule de bioclimat cald la începutul (luna mai, la Hârşova) şi la sfârşitul perioadei de analiză (în luna septembrie la Hârşova, Adamclisi şi Medgidia).

Tabelul nr.9 Valorile medii lunare ale minimelor zilnice la orele de observaŃie, ale indicelui SCHARLAU estival / de vară (ISE) (unităŃi)

în Podişul Dobrogei de Sud, în anul 1985 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ORA 01 Hârşova Adamclisi Medgidia -0,03 ConstanŃa -0,02 -0,18 -2,46 Mangalia 0,06 -2,09

ORA 07 Hârşova 1,18 0,63 -0,15 Adamclisi 1,40 1,51 -0,13 Medgidia 0,72 -0,36 -0,66 ConstanŃa 0,08 -0,05 -2,54 Mangalia 0,45 -0,87 -2,71

ORA 13 Hârşova 4,97 2,12 1,82 1,33 7,93 Adamclisi 3,46 2,06 1,69 1,12 7,05 Medgidia 4,56 2,19 1,26 0,10 5,79 ConstanŃa 2,78 -0,73 -1,71 -3,79 3,09 Mangalia 0,82 -0,20 -3,04 -4,73 2,02

ORA 19 Hârşova 4,40 1,97 0,84 1,22 7,07 Adamclisi 3,13 1,79 1,31 0,37 6,25 Medgidia 3,60 1,38 0,29 -1,17 5,09 ConstanŃa 3,02 -0,97 -0,21 -3,82 2,56 Mangalia 0,27 -1,81 -3,64 2,60

Analiza indicelui THI evidenŃiază faptul că aceasta se manifestă timp de şapte luni printr-un disconfort bioclimatic

prin răcire (octombrie - aprilie) pe toată suprafaŃa podişului sud-dobrogean, printr-un confort bioclimatic în timpul nopŃii, dimineŃii şi în orele serii din luna mai până în septembrie mai ales în partea vestică şi centrală ale podişului şi printr-un disconfort bioclimatic prin încălzire care cuprinde întregul podiş de la orele amiezii până spre orele serii în special în lunile iulie şi august deşi acesta se resimte încă din timpul nopŃii pe litoral, iar în lunile aprilie şi mai se instalează numai în timpul amiezii în zona continentală a podişului.

Conform limitelor de aplicabilitate ale formulei sale indicele DI THOM a putut fi calculat doar pentru următoarele orele de observaŃie meteorologică: 07 în luna august la Mangalia; ora 13 din luna mai până în septembrie (în mai şi iunie în vestul şi centrul podişului şi la ConstanŃa, iar în restul lunilor de vară din anul 1985 pentru întregul teritoriu al podişului); ora 19 în iulie şi august.

Valorile indicelui RSI au fost calculate pentru lunile iunie, iulie şi august deşi conform limitei de aplicabilitate întreaga suprafaŃă a podişului se încadrează automat numai în aria bioclimatică de confort bioclimatic, fiindcă temperatura minimă a aerului nu depăşeşte nicidecum +26,0°C. Din acest motiv se poate observa că întreg podişul Dobrogei de Sud se află sub influenŃa arie biocliamtice de confort, cu o excepŃie în zona Hârşova, unde la orele 13 în luna august se evidenŃiază disconfortul bioclimatic prin încălzire, prin predominarea senzaŃiei de cald.

În ceea ce priveşte indicele HI valorile sale au putut fi calculate doar pentru luna august la orele amiezii pentru regiunea vestică şi sud-vestică a podişului. Cea mai mică valoare se înregistrează la Adamclisi (+ 31,02°C) şi cea mai mare valoare (+ 31,54°C) se înregistrează la Hârşova. Din punct de vedere bioclimatic zonele menŃionate se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin încălzire persistând senzaŃia de cald.

Indicele HUMIDEX calculat în intervalul de referinŃă (mai – septembrie) se remarcă faptul că în luna iulie acesta a putut fi calculat încă de la orele dimineŃii şi din luna august chiar din timpul nopŃii în general pe litoral. Analizând regimul mediilor lunare ale minimelor zilnice şi de la orele de observaŃie ale indicelui HUMIDEX se constată că acesta se prezintă pe întregul teritoriu al podişului valori de confort bioclimatic în proporŃie de 51,0%, urmate de specifice unui bioclimat cald în proporŃie de 27,0% şi celui sufocant în proporŃie de 22,0% pentru perioada analizată (1971 - 2000).

Indicele SSI a putut fi calculat şi analizat conform limitei sale de aplicabilitatea doar pentru orele amiezii din lunile mai şi iunie (doar în vestul şi centrul podişului), iar în lunile iunie, iulie şi septembrie acest indice a fost calculat pentru întregul teritoriu al podişului sud-dobrogean şi în orele serii (în luna iulie în vest şi centru; în luna august pentru întregul podiş). Analizând regimul mediilor lunare ale minimelor zilnice la orele de observaŃie meteorologică ale indicelui de referinŃă se constată că valorile acestuia indică pe întregul teritoriu al podişului prezenŃa unui confort bioclimatic în proporŃie de 45,0%, urmat de un bioclimat cald în proporŃie de 41,0% şi de cel sufocant în proporŃie de 14,0% pentru întreaga perioada analizată (1985).

Indicele ISE a fost calculat şi analizat în funcŃie de limita de aplicabilitate a formulei de calcul şi conform valorilor parametrilor cliamtici. Astfel, acest indice a putut fi calculat pentru ora de observaŃie 13 şi 19 în intervalul cuprins între lunile mai şi septembrie pentru întregul teritoriu al podişului sud-dobrogean, iar pentru restul orelor de observaŃie 01 şi 07 în intervalul cuprins între lunile iunie - august (la ora de observaŃie 01 pe litoral pentru întreg interval de referinŃă şi doar în luna august a cuprins şi zona Medgidiei; la ora de observaŃie 07 întregul teritoriu al podişului). Din analiza regimului mediilor lunare ale minimelor zilnice la orele de observaŃie ale indicelui ISE se constată că acesta se evidenŃiază pe întregul teritoriu al podişului prin valori caracteristice confortului bioclimatic în proporŃie de 64,0% şi cele ale disconfortului bioclimatic prin

încălzire în proporŃie de 36,0% (reprezentând 19,0% senzaŃia uşor disconfort; 10,0% senzaŃia de disconfort moderat; 7,0% senzaŃia de disconfort accentuat) pentru întreaga perioadă de referinŃă.

În ceea ce priveşte indicele ISH prin respectarea limitelor de aplicabilitate constatăm că acesta a fost calculat pentru ora de observaŃie meteorologică 01 în lunile: ianuarie, martie, noiembrie şi decembrie; pentru ora de observaŃie 07 în lunile: ianuarie, martie, octombrie, noiembrie şi decembrie; pentru ora de observaŃie 13 doar în lunile: ianuarie, februarie, martie şi decembrie; pentru ora de observaŃie 19 în lunile: ianuarie, februarie, martie, noiembrie şi decembrie. Analizând regimul mediilor lunare ale minimelor zilnice la orele de observaŃie ale indicelui ISH se constată că valorile acestuia prezintă pe întregul teritoriu al podişului un disconfort bioclimatic prin răcire în proporŃie de 72,0% (din care: 46,0% disconfort accentuat; 16,0% disconfort moderat; 10,0% uşor disconfort) şi un confort bioclimatic în proporŃie de 28,0% pentru intervalul de referinŃă analizat.

Indicele puterii de răcire a vântului prin analiza variaŃiei interanuale relevă faptul că Podişul Dobrogei de Sud se află sub influenŃa disconfortului bioclimatic prin răcire pe toată durata anului, predominând tipul de bioclimat foarte friguros în proporŃie de 65,0%, urmat de stressul hipocaloric în proporŃie de 33,0% şi de starea bioclimatică de frig cu o frecvenŃă de 2,0%. Analizând valorile indicele Pr se constantă că prezintă o valoare minimă de 732,97 W / m2 la Medgidia în luna septembrie şi o valoare maximă de 1123,92 W / m2 la Medgidia în luna aprilie. Regimul anual al mediilor lunare ale maximelor indicilor bioclimatici. Evaluarea limitelor extreme de variaŃie ale bioclimei podişului sud-dobrogean se bazează pe analiza cantitativă a indicilor bioclimatici ale căror valori au fost calculate pe baza mediilor lunare ale maximelor zilnice şi a valorilor de la orele de observaŃie (01, 07, 13, 19) ale elementelor meteorologice de referinŃă: temperatura aerului, presiunea atmosferică, umezeala relativă a aerului şi viteza vântului. Această evaluare, chiar dacă este sumară, a valorilor medii lunare, relevă că, din întreaga perioadă analizată (1971 – 2000), cel mai cald an al perioadei a fost 1999, pe teritoriul întregului podiş. De aceea, analiza regimului anual al mediilor lunare ale maximelor indicilor bioclimatici de referinŃă se bazează pe cea a datelor lunare, zilnice şi de la orele de observaŃie din anul 1999 considrat cel mai cald al perioadei. Regimul anual al mediilor lunare ale maximelor zilnice ale indicilor bioclimatici este analizat, în primul rând, pe baza metodologiei de lucru prezentată în capitolul 3 şi bineînŃeles analizat din aceeaşi perspectivă a regimului anual al mediilor lunare ale maximelor elementelor meteorologice de referinŃă: temperatura aerului, presiunea atmosferică, umezeala relativă a aerului şi viteza vântului din acelaşi an cald 1999. Ca şi în cazul analizei regimului anual al mediilor lunare ale minimelor zilnice,am realizat harŃi cu repartiŃia spaŃială a valorilor indicilor bioclimatici şi tabele sinoptice cu valorile medii lunare ale maximelor zilnice, redate color conform pragurilor valorice ale indicatorilor analizaŃi. Pentru exemplificare am ales harta distribuŃia spaŃială a indicelui ISH şi reprezentarea tabelului sinoptic al indicelui ISE (Fig.nr. 15, Tab.nr. 10).

Figura nr.15 RepartiŃia spaŃială a indicelui SCHARLAU estival / de vară (ISE) (unităŃi), în Podişul Dobrogei de Sud, în anul 1999

Tabelul nr.10 Valorile medii lunare ale maximelor zilnice, ale indicelui SCHARLAU estival / de vară (ISE) (unităŃi), în Podişul Dobrogei de Sud, în anul 1999

ZONA VESTICĂ DUNĂREANĂ ZONA CENTRALĂ CONTINENTALĂ ZONA ESTICĂ LITORALĂ anul luna

HARŞOVA CERNAVODĂ ADAMCLISI MEDGIDIA CONSTANłA MANGALIA VI -1,99 1,63 -0,32 -0,91 -1,34 -0,18 VII -3,79 0,91 -1,29 -2,41 -3,79 -3,66 VIII -3,01 0,98 -0,67 -1,53 -2,37 -3,26

1999

IX 0,87 3,52 2,09 2,82 1,18 -0,28 Medii -1,98 1,76 -0,04 -0,50 -1,58 -1,84

RepartiŃiei spaŃială a valorilor indicelui TEE arată dominarea disconfortului bioclimatic prin încălzire cu o frecvenŃă de

100%, cu predominarea tipului de bioclimat sufocant. Se constantă o tendinŃă accentuată de creştere în partea nord-vestică şi estică (zona litorală) a podişului sud-dobrogean şi una moderată spre zonele centrală şi vestică.

Indicele THI prin analiza valorică şi prin repartiŃia spaŃială relevă faptul că şapte luni pe an (ianuarie – aprilie şi octombrie - decembrie) se manifestă disconfortul bioclimatic prin răcire în proporŃie de 54,0%, într-o formă mai accentuată

în vest şi una mult atenuată în est. De asemenea, valorile mediilor anuale ale regiunii analizate pe zone de referinŃă arată creşterea moderată a valorilor indicelui dinspre vestul către estul podişului.

Indicele DI THOM calculat pentru lunile fierbinŃi ale verii prezintă o repartiŃia spaŃială a valorilor ce corespunde în proporŃie de 55,5% ariei bioclimatice de disconfort prin încălzire, urmată de aria de confort bioclimatic cu o frecvenŃă de 44,5%. În ceea ce priveşte senzaŃia de uşor disconfort bioclimatic aceasta se instalează pe teritoriul podişului sud-dobrogean din luna iunie (în zona oraşului Hârşova), se continuă în luna iulie care prin extindere cuprinde întregul podiş, iar în luna august arie de influenŃa se retrage manifestându-se doar în nord, pe litoral şi în Podişul Cobadin.

Indicele RSI, calculat pentru lunile iunie – august, conform limitei de aplicabilitate, evidenŃiează că regiunea de referinŃă s-a încadrat în aria de confort bioclimatic în proporŃie de 100 %. RepartiŃia spaŃială pune în evidenŃă caracterul accentuat în luna iunie pe întregul teritoriu al podişului, mai atenuat în lunile iulie în nord-vestul, nordul părŃii centrale şi nordul litoralului. În luna august caracterul mai atenuat a confortului biocliamtic se evidenŃiază doar pe litoralul Mării Negre în zona oraşului ConstanŃa.

Desigur, date fiind valorile mici ale elemente meteorologice, indicele HI nu a putut fi calculat deloc, ceea ce înseamnă că bioclima Podişului Dobrogei de Sud nu este atât de hazardată precum s-ar părea şi în ceea ce priveşte frecvenŃa disconfortului prin încălzire.

RepartiŃia spaŃială a valorilor indicelui HUMIDEX evidenŃiază faptul că podişul se află în aria bioclimatică de disconfort prin încălzire în proporŃie de 78,0% (cu predominarea tipul de uşor disconfort în proporŃie de 56,0%), iar aria de confort bioclimatic se manifestă doar în proporŃie de 22,0%.

RepartiŃia spaŃială a indicelui SSI din anul 1999 pune în evidenŃă faptul că Podişului Dobrogei de Sud se află predominant în aria de disconfort bioclimatic prin încălzire în proporŃie de 72,5% şi doar în proporŃie de 27,5% sub influenŃa ariei de confort bioclimatic. SenzaŃia de bioclimat destul de cald este resimŃită de cei aflaŃi în regiunea analizată în luna iunie (în zona oraşelor Hârşova şi ConstanŃa), pe tot parcursul lunii iulie (excepŃie făcând zona oraşului ConstanŃa unde se resimte doar senzaŃia de cald în proporŃie de 5,5%) şi în luna august (în nordul podişului şi pe litoral Mării Negre).

Analizând repartiŃia spaŃială a valorilor indicelui ISE se constată că întregul podiş sud-dobrogean se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin încălzire în proporŃie de 67,0%, pe când aria de confort bioclimatic are o pondere de numai 33,0%. De asemenea, trebuie remarcată zona oraşului Cernavodă care înregistrează pe durata întregului interval analizat numai valori pozitive, iar zona oraşului Hârşova înregistrează cele mai mari valori (explicându-se în acest mod de ce în zona de referinŃă vest dunăreană avem valorii medii anuale de -1,98 unităŃi la Hârşova şi de +1,76 unităŃi la Cernavodă).

Conform repartiŃiei spaŃiale a valorilor indicelui ISH se constată că regiunea analizată se află sub influenŃa ariei de confort bioclimatic (66,5%) care se resimte în lunile noiembrie, decembrie şi februarie. Având o pondere de 33,5% disconfortul bioclimatic datorat răcirii se manifestă în următorul mod: 25,5% disconfort moderat (predominant în luna ianuarie şi izolat în lunile decembrie şi februarie, în zona de referinŃă Hârşova); 4,0% uşor disconfort (în zona Mangaliei în luna ianuarie şi în sud-vestul podişului sud-dobrogean în luna februarie); 4,0% disconfort accentuat (în zona Hârşova în luna ianuarie).

Analizând repartiŃia spaŃială a valorilor indicelui puterii de răcire a vântului – Pr se constată că Podişul Dobrogei de Sud se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin răcire pe parcursul întregului an. De asemenea, reprezentarea grafică evidenŃiează predominarea senzaŃiei bioclimatice de frig în proporŃie de 86,0% pe întregul teritoriul al podişului sud-dobrogean în lunile ianuarie, aprilie, mai, iunie, iulie şi octombrie. Analizând zonele de referinŃă din punct de vedere valoric se observă că: zona vestică dunăreană se evidenŃiează cu cele mai mici valori pe când zona estică litorală se remarcă cu cele mai mari. Valoarea medie anuală a indicelui Pr variază între 876,36 W / m2 la Hârşova şi 983,85 W / m2 la ConstanŃa, iar acest lucru pune cu claritate în evidenŃă efectul accentuat de răcorire al aerului în mişcare deasupra apei Mării Negre. Regimul anual al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai cald an -1999. Pentru o analiză mai detaliată a regimului de variaŃie al mediilor lunare ale indicilor bioclimatici din anul 1999, selectat ca fiind cel mai cald din intervalul 1971 – 2000, am recurs, ca şi în cazul mediilor lunare ale indicilor bioclimatici din anul 1985, la calcularea valorilor corespunzătoare pentru toate cele patru ore de observaŃie din timpul unei zile (01, 07, 13, 19), scoŃând în evidenŃă regimul lor dublu de variaŃie diurn şi anual, caracteristic reprezentărilor izopletare.

Indicele TEE scoate în evidenŃă faptul că pe întregul teritoriu al Podişului Dobrogei de Sud predomină un bioclimat sufocant în timpul amiezii din luna iunie până în septembrie. Aceeaşi senzaŃie de sufocare este resimŃită şi în orele serii pe întregul podiş sud-dobrogean în lunile iunie, iulie şi august, iar în luna septembrie doar pe litoral. Tipul de bioclimat sufocant se instalează încă din timpul nopŃii (în luna iunie la ConstanŃa; predominant în luna iulie cu o excepŃie la Adamclisi unde acest indice nu a putut fi calculat; în luna august pe litoralul Mării Negre) persistând şi în cursul dimineŃii (la Hârşova doar în luna iunie; pe întregul teritoriu al podişului în luna iulie, şi doar pe litoral în luna iunie şi august).

Analizând regimul mediilor lunare se constată că indicele THI se manifestă timp de cinci luni (noiembrie - martie) printr-un disconfort bioclimatic prin răcire manifestat prin senzaŃia fiziologică de rece pe întregul teritoriu al Podişului Dobrogei de Sud. În ceea ce priveşte confortul bioclimatic acesta influenŃează întregul podiş sud dobrogean în luna mai,

iunie, septembrie şi în octombrie. În rest pe suprafaŃa podişului se manifestă disconfortul bioclimatic datorat căldurii prin senzaŃia de cald.

În ceea ce priveşte indicele DI THOM acesta a putut fi calculat şi analizat conform limitelor sale de aplicabilitate pentru întreaga suprafaŃă a podişului sud-dobrogean la orele amiezii în intervalul cuprins între lunile iunie – septembrie, în orele serii în lunile iunie, iulie şi august şi în orele dimineŃii în luna iulie.

Indicelui RSI calculat pentru intervalul iunie – august, conform limitei de aplicabilitate a formulei sale, se remarcă faptul că regiunea se încadrează în aria de confort bioclimatic din orele serii până în orele amiezii, când în unele regiuni se resimte şi senzaŃia de cald cu predominare în luna iulie şi în zona oraşului Hârşova în lunile iunie şi august.

Analizând valorile obŃinute ale indicelui HI se remarcă predominarea disconfortul bioclimatic prin încălzire. La ora de observaŃie climatologică 13 se constată că în luna: iunie senzaŃia de cald se manifestă la Cernavodă şi bioclimatul sufocant la Hârşova; în luna iulie bioclimatul devine sufocant în vestul, centrul podişului şi nordul litoralului; în luna august bioclimatul sufocant este resimŃit de locuitorii aflaŃi în zona Hârşova, iar bioclimatul cald de populaŃia din vestul şi centrul podişului analizat (situaŃie tipică zonei).

Indicele HUMIDEX a putut fi calculat şi analizat în anul 1999 din luna mai până în luna septembrie. Se constată că starea de disconfort bioclimatic datorată încălzirii predomină în proporŃie de 42,0%. SenzaŃia de uşor disconfort se resimte în proporŃie de 32,0% şi cea de confort în pondere de 26,0%.

Indicele SSI a putut fi calculat şi analizat pentru următoarele situaŃii: în timpul nopŃii în luna iulie pe litoralului Mării Negre; în orele dimineŃii în luna iulie peste tot; în orele serii în intervalul cuprins între lunile iunie – august pe întregul teritoriu al podişului sud-dobrogean.

Valorile obŃinute în urma calculării indicelui ISE evidenŃiează că teritoriul podişului sud-dobrogean se încadrează în aria de disconfort bioclimatic prin încălzire ce prezintă o frecvenŃă de 59,0%. A doua arie bioclimatică identificată este cea a confortului bioclimatic în proporŃie de 41,0%.

Indicele ISH este calculat conform limitelor sale de aplicabilitate la orele de observaŃie climatologică doar în anumite intervale lunare: la orele de observaŃie 01 şi 07 în intervalul cuprins între lunile noiembrie – martie; la ora de observaŃie 13 în luna decembrie (la Hârşova) şi în lunile ianuarie şi februarie; la ora de observaŃie 19 în intervalul cuprins între lunile noiembrie – februarie.

Indicele puterii de răcire a vântului – Pr prin valorile sale diurne şi lunare confirmă că Podişul Dobrogei de Sud s-a aflat sub influenŃa disconfortului bioclimatic prin răcire pe parcursul întregului an predominant prin senzaŃia de frig, urmată de senzaŃia de foarte frig şi cea de bioclimatul foarte răcoros.

Capitolul 5

VARIABILITATE BIOCLIMATICĂ ÎN PODIŞUL DOBROGEI DE SUD

Variabilitatea interdiurnă şi interorară a valorilor indicilor bioclimatici din fiecare zi este atât de amplă şi de neregulată

încât se menŃine chiar şi în cazul valorilor zilnice din anii specifici de analiză, cel mai rece an - 1985 şi cel mai cald an - 1999. Regimul anual al valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici este extrem de eterogen, arătând că tipurile caracteristice de bioclimate se modifică continuu din cauza succesiunii uneori foarte rapide a maselor de aer cu contraste termo-higro-barice mai mari sau mai mici. Succesiunea respectivă determină scăderi interdiurne considerabile pe fondul general al creşterii temperaturii şi creşteri, de asemenea importante, pe fondul general al scăderii acesteia. Amplitudinea mai mare a acestor discontinuităŃii în lunile de iarnă se datorează circulaŃiei atmosferice mai intense şi contrastelor termice mai puternice dintre masele de aer care se succed pe deasupra regiunii analizate, precum şi a celor dintre tipurile diferite de suprafaŃă activă cu care acestea interacŃionează.

Acest capitol se extinde pe mai bine de 100 de pagini, predominând reprezentările tabelare sinoptice în

număr de 146, reuşind în acest fel să pun în evidenŃă variabilitatea bioclimatică, printr-o expresie grafică deosebită şi concretă. Regimul anual al valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici de la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai rece an – 1985, este util în evidenŃierea amplei variabilităŃi bioclimatice de pe teritoriul Podişului Dobrogei de Sud. Analiza cantitativă din acest subcapitol se bazează pe calculul indicilor bioclimatici (respectând limitele lor specifice de aplicabilitate şi pragurile de valori redate în Tabelele 17 – 26) care utilizează valorile zilnice (de la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13 şi 19) din cel mai rece an (1985) al întregii perioade analizate (1971 - 2000) demonstrând astfel că din punct de vedere al limitelor lor inferioare de variaŃie bioclima Podişului Dobrogei de Sud nu impune restricŃii sau riscuri importante legate de expunerea la frig. Analiza detaliată a regimului anual de variaŃie interorară şi interdiurnă a valorilor indicilor bioclimatici din anul de referinŃă scoate în evidenŃă, pe baza reprezentărilor izopletare redate în Tabele 128 – 200 care prezintă atât regimul diurn cât şi cel anual al valorilor de referinŃă de la cele patru termene orare de observaŃie

climatologică, ampla variabilitate spaŃială şi temporală a tipurilor de bioclimate, dependente desigur atât de rapida succesiune a tipurilor de vreme deasupra teritoriului Podişului Dobrogei de Sud cât şi de influenŃa mereu schimbătoare a contextelor barice care se identifică deasupra uscatului sau apei mării. Pentru exemplificare am ales reprezentarea tabelară pentru indicele THI şi cea a indicelui ISE, în format ".jpg" din cauza dimensiunilor mari ale tabelelor sinoptice.

Regimul anual al valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici de la orele de observaŃie climatologice 01, 07, 13, 19 din cel mai cald an – 1999 permit evaluarea şi evidenŃierea amplei variabilităŃi bioclimatice de pe întreaga suprafaŃă a podişului sud-dobrogean printr-o analiză cantitativă a indicilor bioclimatici. BineînŃeles şi în acest subcapitol analiza s-a bazat pe valorile zilnice de la orele de observaŃie (01, 07, 13, 19) ale elementelor meteorologice de referinŃă: temperatura aerului, presiunea atmosferică, umezeala relativă a aerului şi viteza vântului din cel mai cald an 1999 al întregii perioade analizate (1971 - 2000) demonstrând astfel că din punct de vedere al limitelor lor superioare de variaŃie bioclima Podişului Dobrogei de Sud impune unele restricŃii sau riscuri fiziologice legate de expunerea la căldură. Analiza detaliată a variaŃiei regimului anual interorar şi interdiurn a valorilor zilnice ale indicilor bioclimatici din anul 1999 scot în evidenŃă pe baza reprezentărilor coloristice redate în Tabelele 201 - 274 că variabilitatea temporală şi spaŃială a tipurilor de bioclimate depind de rapida succesiune a tipurilor de vreme deasupra teritoriului Podişului Dobrogei de Sud şi de influenŃa mereu schimbătoare a contextelor barice care se identifică deasupra uscatului sau apei Mării Negre, în funcŃie de dinamica principalelor mase de aer care acŃionează deasupra teritoriului analizat. Pentru exemplificare am ales reprezentarea tabelară pentru indicele RSI şi cea a indicelui Pr/ Tpr, tot în format ".jpg".

Capitolul 6

STRUCTURA ŞI FUNCłIILE UNUI SISTEM INFORMATIC GEOGRAFIC UTIL ÎN STUDIILE BIOCLIMATICE. APLICAłII ÎN PODIŞUL DOBROGEI DE SUD

Comunicarea a fost definită de către specialişti ca un proces de transmitere a informaŃiilor sub formă de mesaje

simbolice, uşor de înŃeles, prin intermediul unui sistem optim, adaptat şi eficient, special creat în acest scop, deoarece comunicarea şi accesul la informaŃii (în vederea consultării, manipulării, interogării şi actualizării informaŃiilor deŃinute şi a celor obŃinute ulterior) pot uşura gestionarea unei situaŃii de criză fiind un proces care implică obligatoriu două părŃi: un emiŃător (reprezentând sursa mesajului) şi un receptor (ce are obligaŃia de a înŃelege mesajul primit). Cel care creează un sistem de gestiune al unei baze de date Ńine cont, în primul rând, de importanŃa interfeŃei grafice utilă în comunicare, adică de tot ce înseamnă meniu de solicitare, fereastră de dialog şi alte caracteristici, interfaŃă ce trebuie să fie uşor de înŃeles şi manevrat, simplificând în acest fel operaŃiunile ce apar între baza de date şi utilizatorii acesteia. AplicaŃia bioclimatică ce a fost detaliată în cadrul acestei lucrări vizează structura şi funcŃionalitatea unui sistem informatic geografic ce permite importarea, gestionarea, manipularea şi prelucrarea unor şiruri de date, dar care oferă si posibilitatea de a elabora materiale cu caracter sintetic. Proiectul vizează utilizatori din mediul educaŃional şi este util, de asemenea, publicului larg. AplicaŃia este instalată ca un sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD) care funcŃionează ca un program interactiv şi continuu, detaliată cu ajutorul softului Visual FoxPro.

În realizarea aplicaŃiei numită "Biblioteca bioclimatică virtuală" au fost respectate toate etapele de realizare ale unei baze de date: etapa de analiză, etapa de programare, etapa de punere în funcŃiune şi exploatare.

Etapa de analiză şi cea de programare este caracteristică fiecărei aplicaŃii şi nu este necesară detalierea situaŃiei. Din acest motiv au fost utilizate doar fişele tehnice ale programului prezentate prin imagini salvate în format ".jpg". De exemplu, pentru a accesa baza de date a aplicaŃiei se apelează la programul de bază Visual FoxPro cu ajutorul comenzii DO program.prg se pot accesa ferestrele de comunicare Command (fereastră ce relaŃionează direct cu programul şi întregul sistem fiind locul unde se scriu diferite comenzi specifice VFP, deoarece programele pot fi în acelaşi timp şi fişiere pentru comenzi; printre cele mai frecvente comenzi o regăsim şi pe cea utilă în lansarea programului de execuŃie şi rulare a aplicaŃiei DO, program ce poate fi scris cu Notepad sau cu editorul de texte încorporat) şi Do. Rularea unei aplicaŃii pe un computer are în primul rând rolul de a uşura activitatea utilizatorului în cazul în care acesta o foloseşte corect, adică în scopul pentru care a fost creată.

De asemenea, în lucrare sunt prezentate şi restul modelelor de meniu ale aplicaŃiei care prezintă: modul de inserare şi de regăsire printre comenzi a celor folositoare în afişarea şi modificarea prezentărilor generale, a datelor meteorologice şi a indicilor bioclimatici, a prognozei, procedura rapoartelor şi a tabelelor exemplificând totodată un mod de vizualizare a informaŃiilor stocate; proceduri de afişare a datelor (editate format text) în funcŃie de solicitare, sub formă de tabel sau raport; comenzi necesare activării programului de calcul al indicilor bioclimatici, prin intermediul ferestrei de comunicare Introducere date; detalii necesare accesării şi modificării ulterioare a bazei de date referitoare la reŃeaua sanitară, farmaceutică, a mijloacelor de transport şi o parte din organizarea meniului de prognoză a aplicaŃiei, care în acest moment este funcŃională doar la nivel Podişul Dobrogei de Sud dar care ulterior prin investiŃii financiare şi cooptarea unei echipe specializate în programare poate fi dezvoltată şi detaliată şi pentru alte regiuni.

Etapa de funcŃionare şi exploatare a aplicaŃiei a pornit de la premisa că proiectul trebuie conceput ca un model semantic orientat spre obiecte cu o finalizare ce respectă semnificaŃia datelor abstractizate fizic din lumea reală ordonate în ierarhii care gestionează numere, texte, grafice, hărŃi, imagini, sunete, obiecte dinamice, programe şi simulări. Proiectul aplicaŃiei creată în scopul identificării situaŃiilor bioclimatice de confort şi disconfort are la bază, de fapt, un model matematic şi o soluŃie sub forma unui algoritm.

După expunerea procedurilor tehnice în lucrare au fost expuse secvenŃe din lansarea şi rularea aplicaŃiei "Bibliotecii bioclimatice virtuale" pentru Podişul Dobrogei de Sud. Deschiderea aplicaŃiei se face prin accesarea programului de bază VFP, apoi prin selectarea din meniu a comenzilor Program şi DO şi din fereastra de comunicare activată selectăm biblioteca.prg (Fig.nr.16). În urma selecŃiei pe ecranul computerului va apare mesajul de întâmpinare şi va începe rularea meniul propriu-zis al aplicaŃiei. Meniul creat (reprezentând un meniu particularizat generat printr-un program cod de sursă din programul sursă în baza limbajului procedural FP) este rulat cu ajutorul comenzii DO şi are rolul de a converti intrările din meniu, de a înlocui meniul general al sistemului de gestiune şi de a pune la dispoziŃia utilizatorului o nouă metodă structurată şi accesibilă de lucru cu noi comenzi şi instrumente necesare aplicaŃiei.

Figura nr.16 ApariŃia mesajului de întîmpinare al aplicaŃiei

Cu ajutorul noii bare de meniu a programului realizat se pot accesa şi utiliza informaŃiile cu privire la

prezentarea generală a regiunii studiate, prezentări particularizate, date statistice despre parametrii meteorologici folosiŃi, date climatice şi bioclimatice prelucrate şi utile în prognoze şi nu numai calculate pe mai mulŃi ani, pe staŃii meteorologice sau prin introducerea de noi date climatice se pot obŃine alte informaŃii şi diferite prognoze prin utilizarea secŃiunii InformaŃii utile. În noua bază de date s-au întocmit atât proceduri pentru exportul de rapoarte şi formulare pentru fiecare operaŃiune solicitată cât şi proceduri care să permită interogarea informaŃiilor la orice nivel.

Selectând caseta din meniul "Prezentare generală" se pot obŃine: - informaŃii geografice despre regiunea studiată, factorii climatogeni fizico-geografici (poziŃie geografică, relief

etc.) factorii climatogeni radiativi (radiaŃie solară globală, bilanŃ radiativ) factorii climatogeni dinamici (cicloni, anticicloni, tipuri de circulaŃii etc.) factorii climatogeni antropici (surse de poluare etc.)

- informaŃii despre staŃiile meteorologice aflate în diferite puncte ale teritoriului analizat ce constau în date referitoare la denumirea locaŃiei acestora, poziŃia lor geografică, coordonatele lor geografice, altitudinea locaŃiei etc. cu posibilitatea de a fi salvate sau imprimate

- informaŃii teoretice referitoare la indicii bioclimatici prin prezentarea limitelor de aplicabilitate şi a pragurilor valorice pentru care aceşti indici bioclimatici se pot calcula

- de asemenea, programatorul la solicitarea administratorului aplicaŃiei a oferit şi posibilitatea de introducere sau de ştergere a intrărilor (diverse informaŃii) în program

Accesarea următoarei casete din bara de meniu "Date meteorologice" aceste date pot fi vizualizate pe diferite etape de interogare. În funcŃie de tipul de informaŃie pe care dorim să-l aflăm se interoghează baza de date (B.D.) prin solicitarea

BINE AłI VENIT !

BIBLIOTECA BIOCLIMATICĂ

VIRTUALĂ

A PODIŞULUI DOBROGEI DE SUD

informaŃiilor pe staŃie meteorologică sau date prezentate în sinteză fiind astfel disponibile mediile lunare, mediile anuale, medii la ora de observaŃie pentru fiecare parametru climatic util în analiza şi prognoza bioclimatică solicitarea fiind posibilă pentru întreaga perioada analizată sau numai pentru anul dorit. Finalizarea selectării se exprimă prin secvenŃa unui Report Designer pentru fiecare solicitare în parte existând şi posibilitatea activării comenzii next page utilă în vizualizarea cronologică a datelor.

În urma accesării restului de casete din bara de meniu se obŃin informaŃii: despre modul de calcularea a indicilor bioclimatici, afişarea rezultatelor şi vizualizarea pentru studiu şi pentru imprimare a diferitelor; informaŃii referitoare la repartiŃia spaŃială a tipurilor de bioclimat, a regimului anual, a variaŃiei interanuale a valorilor medii lunare, a regimul anual al mediilor lunare ale minimelor / maximelor zilnice şi de la orele de observaŃie climatologică fiind afişate pentru exemplificare diferite hărŃi, tabele sinoptice etc.; informaŃii referitoare la manifestările fiziologice, în urma calculării indicilor bioclimatici şi afişarea prognozelor, aceasta poate obŃine indicaŃii cu privire la unităŃile medicale şi unităŃile farmaceutice cu program non-stop prin afişarea de hărŃi, rute de transport ideale în km, durata în ore şi minute, precum şi informaŃiidespre alte mijloace de transport dacă utilizatorul nu posedă autoturism personal.

AplicaŃiile derulate cu ajutorul sistemelor computerizate şi a celor informatice au un rol important în formularea şi specificarea problemei în studiu, ajută la definirea unei soluŃii, sprijină documentarea, implementarea şi testarea soluŃiei şi, în fine, la evaluarea rezultatului. Tot prin intermediul aplicaŃiilor, prin modul de concepere şi de construcŃie a ferestrelor de comunicare dintre administrator şi utilizator prin intervenŃia programatorului, aceste baze de date sunt utile şi necesare uşurând activitatea de cercetare ştiinŃifică. Rularea unei aplicaŃii pe un computer are rolul de a uşura munca utilizatorului, în cazul în care acesta o foloseşte corect, adică în scopul pentru care a fost creată.

În cele ce urmează vor fi redate imagini salvate în format ".jpg" cu noua bară de meniu a programului realizat, prin detalierea caselor de meniu şi a câtorva submeniurilor:

BIBLIOGRAFIE

Agostini, G., Pinna, M., Pinna, S., Russo, F. (2005), Bioclimatologia umana, UTET Libreria, Torino. Ardelean, I., Barnea M. (1972), Elemente de biometeorologie medicală, Editura Medicală, Bucureşti. Apostol, L. (2000), Meteorologie şi climatologie, Editura UniversităŃii Ştefan cel Mare, Suceava. Apostol, L. (2004), Clima SubcarpaŃiilor Moldovei, Editura UniversităŃii Suceava, Suceava. Auliciems, A., deDear R., Fagence, M. Et al (eds.) (1998), Advances in Bioclimatology, 5 Human Bioclimatology, Springer, New York. Avronescu, Gh., Condea V. (1960), Introducere în documentarea ştiinŃifică, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti. Bandoc, Georgeta (2005), PotenŃialul eolian al litoralului românesc al Mării Negre, Editura Matrix Rom, Bucureşti. Barnea, Elena (1982), Echilibrul termic al organismului uman, Editura Medicală, Bucureşti. Basarabeanu, N., Marin, I. (1978), Asupra evoluŃiei reliefului Dobrogei, St.de Geografie, Universitatea din Bucureşti, Bucureşti Berlescu, Elena (1982), DicŃionar enciclopedic medical de balneoclimatologie, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Bogdan Octavia, Elena Mihai (1972), InterdependenŃa dintre poluarea aerului şi condiŃiile meteorologice, SCGGG – Geogr., XIX, 1, pp.5 – 12. Bogdan Octavia, Iliescu, M.C., Neamu, Gh., Niculescu, E. (1993), VariaŃiile seculare ale temperaturii şi precipitaŃiilor pe litoralul românesc al Mării Negre, Analele UniversităŃii Oradea, tom III, Oradea. Bogdan Octavia (1995), Un caz excepŃional de grindină la ConstanŃa (1 iulie 1992), SC Geogr., XLII, pp.81 – 89. Bogdan Octavia (2001), Individualitatea climatică a Podişului Dobrogean, Rev. Geografică / 2000, VII, p. 76-86, Bucureşti. Bogdan Octavia, Câmpean Ioana (2006), Bazele metodologice ale meteorologie, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu. Bogdan Octavia (2008), CarpaŃii Meridionali. Clima, Hazardele meteo-climatice şi impactul lor asupra turismului, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu. Bogdan Octavia (2009), Bazele teoretice ale meteorologiei, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu. Brătescu, C. (1928), Pământul, clima, fitogeografia şi solurile Dobrogei, Analele Dobrogei IX(I), în vol.Festiv Dobrogea, Cincizeci de ani de viaŃă românească 1878 – 1928, Editura Cult.NaŃ., Bucureşti Brundl, W., Hoppe, P. (1984), Advantage and disadvantage of the Urban Heat Island. An evaluation according to the hygro-thermic effects. Arch. Met. Geoph. Biocl., Ser. B 35, 55-66. Ciulache, S. (1973), Meteorologie, manual practic, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie – Geografie, Bucureşti. Ciulache, S. (1992), The wind on the romanian shore of the Black Sea, Analele UniversităŃii Bucureşti, an II XL-XLI, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S. (1995), Factorii de risc, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (1995), Fenomene atmosferice de risc şi catastrofe climatice, Editura ŞtiinŃifică, Bucureşti. Ciulache, S., (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (1998), Climatologie comportamentală, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S. (2000), Meteorologie şi climatologie, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (2004), Main Types of Climate in Romania, Analele UniversităŃii din Bucureşti, seria Geografie, LIII, pp. 15-23, Bucureşti. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (2005), Core set indicators assessing the influence of environmental radiation on human health, Analele UniversităŃii Ovidius – seria Geografie, vol. I, nr.2, p. 168-177, ConstanŃa. Ciulache, S., Torică, V. (2003), Clima Dobrogei, Analele UniversităŃii Bucureşti, anul LII, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (2003), DicŃionar de meteorologie şi climatologie, Editura Ars Docendi, Bucureşti. CoteŃ, P., Nedelcu, E. (1976), Principii, metode şi tehnici moderne de lucru în geografie, Editura Didactică şi Pedagogică, nr.1, Bucureşti. CoteŃ, P. (1969), Dobrogea de Sud – geneză şi evoluŃie, Studii geografice asupra Dobrogei, ConstanŃa. Dima, G., Dima, M. (1993), FoxPro, Editura Teora, Bucureşti. Duca, G. (2002), Procese de poluare şi autoepurare a apelor naturale, Editura Centrul Editorial al USM, Chişinău. Duca, G., Sajin, T. (2003), Poluarea şi protecŃia atmosferei, Editura Centrul Editorial al USM, Chişinău. Eadan, C.J. (1966), Biometeorological aspects in the ecology of man at high latitudes, Internat. J.of Biometeor., 10 (3) Enache, L., (2001), Biometeorologie (Elemente de Biometeorologie şi Bioclimatologie), Editura Axa, Bucureşti, Faust, V. (1977), Biometeorologie, Hippokrates, Stuttgart Giuffrida Alfio, Girolamo, S. (2006), Manuale di meteorologia, Gremese Editore, Roma. Ghinea, D. (1996), Enciclopedia geografică a României, vol.I, Editura Enciclopedică, Bucureşti

Grigore Elena (2009), Litoralul balnear al Mării Negre – Stressul bioclimatic mediu în oraşul ConstanŃa, Revista de Comunicări de Geografie, vol. XIII, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ielenicz, M. (1996), Dealurile şi Podişurile României, Editura FundaŃiei "România de Mâine", Sibiu. Ichimescu Mădălina, Grigore Elena (2009), Avantajele SIG-ului în organizarea şi structurarea datelor cadastrale din oraşul Cernavodă, Revista de Comunicări de Geografie, vol. XIII, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Mihăilescu, I.F. (1997), Aspects de l`influence de la Mer Noire sur les differenciations climatiques de Dobroudja (Roumanie), Proceedings of the Sessions de Climatology of the 28 th International Geographical Congress, Commission ou Climatology, p. 56-67,Canada. Mihăilescu, I.F., Bucşă, I. Costea, D. (1995), ContribuŃii la cunoaşterea influenŃei Mării Negre asupra regimului temperaturii aerului din Dobrogea, Analele “UniversităŃii Al. I. Cuza”, p. 13-14, Editura UniversităŃii “Al. I. Cuza”, Iaşi. Ionac Nicoleta (2000), Mic tratat de geografie medicală, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Ionac Nicoleta (2005), The Environmental Risk on Health in Romania, Analele ŞtiinŃifice ale UniversităŃii „Al. I. Cuza”, tom LI, pag. 74-85, Editura UniversităŃii “Al. I. Cuza”, Iaşi. Ionac Nicoleta, Ciulache, S. (2006), Bioclimatic Resources and Restrictions in Romania, vol. „Energy towards the Seventh Framework Programme for Research”, National Excellence Research Programme – UPB MENER, pag. 57-60, Editura BREN, Bucureşti. Ionac Nicoleta (2007), Main Bioclimatic Characteristics of the Romanian Shore on the Black Sea, Analele UniversităŃii din Bucureşti, seria Geografie, Anul LIV/2005, p. 5-16, Bucureşti. Ionac Nicoleta, Ciulache, S. (2007), Bioclimatic Stress due to overheating in Romania, The Proceedings of the 3rd International Conference on Energy and Environment - CIEM 2007 – CD format (S6-Environmental Energy Impact). Ionac Nicoleta, Ciulache, S. (2007), The Bioclimatic Stress in Dobrudja, vol.“Present Environment and Sustainable Development”, nr. 1/2007, pag. 166-175, Editura UniversităŃii “Al.I. Cuza” din Iaşi, Iaşi. Ionac Nicoleta, Ciulache, S. (2008), Atlasul bioclimatic al României, Editura Ars Docendi, Bucureşti. Ionac Nicoleta, Ciulache ,S. (2010), Legi, mărimi şi simboluri în meteorologie, Editura Ars Docendi, Bucureşti. Ionac Nicoleta, Grigore Elena (2010), SpaŃializarea datelor bioclimatice, Revista Română de Statistică, Nr. 3, Supliment, pag.60 – 64, Bucureşti. Ionac Nicoleta, Grigore Elena (2010), Enquiry Program on the Bioclimatic Conditions on a Limited Territory, Revista Română de Statistică, Nr. 6, Supliment, pag. 99 – 101, Bucureşti. Kalkstein, L.S., Valimont, K.M. (1986), An evaluation of summer discomfort in the United States using a relative climatological index, Bulletin of American Meteorological Society, USA. Kalkstein, LS, Nichils, MC, Barthel, CD, etal. (1996), A new spatial synoptic classification: application to air mass analisys, International Journal of Climatology, 16:983-1004 Kyle, WJ, (1992), Summer and winter patterns of human thermal stress in Hong Kong In: Kyle W.J. and Chang C.P. (eds.). Proc. Of the 2nd Int. Conference on East Asia and Western Pacific Meteorology and Climate, Hong Kong, World Scientific, Hong Kong, 557-583 Kyle, WJ, (1994), The human bioclimate of Hong Kong, In Brazdil R, Koláø M (eds) Proceedings of the Contemporary Climatology Conference, Brno, TISK LITERA, Brno., pp 345-350 Lowry, W.P., Lowry, P.P. (1989), Fundamentals of Biometeorology, vol. I-Interaction of Organisms and the Atmosphere, Peavine, McMinnville, OR. Lowry, W.P., Lowry, P.P. (2001), Fundamentals of Biometeorology, vol. II-The Biological Environment, Peavine, St. Louis, MO. Masterton, J.M., Richardson, F.A. (1979), Humidex, a method of quantifying human discomfort due to excessive heat and humidity, CLI 1-79. Environment Canada, Atmospheric Environment Service, Downsview, Ontario. McMullan, R. (1983), Environmental science in building, Macmillan Press, London. Mihăilescu, V. (1936), Asupra geomorfologiei Dobrogei, B.S.R.R.G., LV., Bucureşti. Munn, R.E. (1970), Biometeorological Methods, Academic Press, New York and London Oliver, J.E. (1973), Climate and Man’s Environment: An Introduction to Applied Climatology, Wiley, New York. Oliver, J.E. (1981), Climatology: Selected Applications, Wiley, New York. Oprea, R. (2009), Compendiu de Pedologie, vol.4, Editura Universitară, Bucureşti. Pătăchie Iulia, Călinescu Niculina (1984), Umezeala relativă a aerului în Dobrogea, Studii şi Cercetări Meteorologice, I.M.H, Bucureşti. Pereira, L.S., Paulo, Ana A., Rosa, R.D. (2005), A Modification of the Palmer Drought Stress Index for Mediterranean Environments, CD-Rom. ICID 21st European Regional Conference, Topic 4. 15-19 May 2005 – Frankfurt (Oder) and Slubice - Germany and Poland. Perry, A., Perry Vivien (1986), Climate and Society, Bell & Hymann, London. Pepi, W.J. (1987), The Summer Simmer Index, Weatherwise, Vol 40, No. 3, June./ PEPI W.J. (2000) - The New Summer Simmer Index. International audience at the 80th Annual Meeting of the AMS at Long Beach, California, on January 11.

Pop, Gh. (1988), Introducere în meteorologie şi climatologie. Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Popescu, N., Ielenicz, M. (2003), Relieful Podişului Dobrogei. Caracteristici şi evoluŃie, Analele UniversităŃii Bucureşti, anul LII, pag 24 –25, Editura UniversităŃii Bucureşti, Bucureşti. Pyle, G. (1979), Applied Medical Geography, Halstead Press, Silver Spring. Scharlau, K. (1950), Einführung eines Schwülemasstabes und Abgrenzung von Schwülezonen durch Isohygrothermen, Erdkunde, v.4, pp.188-201. Simple, P.A., Passel, C.F. (1945), Measurements of dry atmospheric cooling in subfreezing temperatures, Proc. Amer. Phill. Soc., 89: 177 - 199. Dansoh A. (2003), Elements of Comfort and Satisfaction in the Office Workspace, Journal of Science and Technology Vol. 26 (3), Ghana. Smith, K. (1985), Principles of Applied Climatology, McGraw-Hill Book Company, London. Teodoreanu Elena, Dacos Mariana, Ardeleanu Camelia, Enache, L. (1984), Bioclima staŃiunilor balneoclimaterice din România, Editura Sport – Turism, Bucureşti. Teodoreanu Elena (2002), Bioclimatologie umană, Editura Academiei Române, Bucureşti. Teodoreanu Elena (2004), Geografie Medicală, Editura Academiei Române, Bucureşti Tişcovschi, A.A. (2006), Clima şi poluarea aerului în Dobrogea de Sud, Editura Universitară, Bucureşti. Thom, C., Bosen, J.F. (1959), The discomfort index. Weatherwise, 12: 57-60. Tromp, S.W. (1980), Biometeorology: the Impact of the weather and climate on humans and their environment, Heyden, London. Tromp, S.W. (1980), Aspects médicaux de la biométéorologie humaine, Spectrum international, vol. 23, nr.4 Tromp, S.W. (1974), Progress in biometeorology, vol.1, Part.I A, Part.I B. Swets et Zeitlinger BV, Amsterdam łâştea, D., Sârbu, V., RaŃ, T. (1969), Scurtă caracterizare a climei Dobrogei cu referire specială la zona de litoral, Culegere de lucrări, IM/1967, Bucureşti. Vastardis, P. (1982), Human thermal comfort climate and body interaction, Impact of Science on Society, 32 (3) Vischer, J. (1989), Environmental quality in office buildings, Van Nostrand Reinhold, New York. Wan, M.P. (2002), Experimental Study of Thermal Comfort in an Office Environment with an Underfloor Ventilation System, Indoor and Built Environment, Vol. 11, No. 5, 250-265, Hong Kong. Weihe, W.H. (1984), The climate an the human health. Introduction to the human biometeorology, World Meteorological Organisation *** (1966) - Clima R.S.R., vol. II, Date climatologice, Comitetul de Stat al Apelor de pe lângă Consiliul de Miniştri, Institutul Meteorologic, Bucureşti. *** (1972), Harta topografică, scara 1 : 25 000. *** (1981), JudeŃul ConstanŃa. Monografie, Editura Sport – Turism, Bucureşti. *** (1983), Geografia României, I, Geografia fizică, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti. *** (1999), International Symposium on human Biometeorology, Yamanaschi Inst.of Environm. Sciences, Japan *** (2005), Geografia României, V, Editura Academiei Române, Bucureşti. *** (2005), Manuale di Meteorologia, Centro Epson Meteo a cura del colonello Mario Giulacci, Edizioni Alpha Test, Milano *** (2006), Progetto Meteo Salute, Italia *** (2008), Clima României, Editura Academiei Române, Bucureşti *** (2008, 2009, 2010), Visual FoxPro 6.0, Manualele Microsoft. *** (2008), Date meteorologice, A.N.M. *** (2008, 2009), Date meteorologice, C.R.M.D. www.naturamed.uninii.it www.noaa.gov www.mediu-constanŃa.ro www.meteo.ourtnet.ro www.meteofrance.com www.unimi.it/biometeolab

rezumatul tezei de doctorat

Documents