revista teatrul, nr. 6, anul iv, iunie 1959

8/9/2019 Revista Teatrul, nr. 6, anul IV, iunie 1959

1/101

pjL

0584

www.cimec.ro


2/101

S U M A RPag.

Margareta Barbata PASIUNE SI SPIRIT DE RSPUNDEREMunca teatrelor eu autorii dramatici 1

Eugen Nicoar EDUCATIA COMUNISTA OBIECTIV PRINCIPAL IN DRA-MATURGIA PcNTRU INERET 6

B. Elvln ACTUALITATEA, IZVOR ALORIGINALITTII . . . . 1Ai. Alexandrescu CUM L JUCM PE CARAGIALE Florin Tornea BRECHT SI TEATRUL LUI 2

D I S C U T I I

Dumitru Solomon CEVA D6SPRE REPLICA OFENSIV

PROFILURI DE TEATRE

Florlan Potr VRSTE I STADII DIFERI1EALE SCENELOR DE LIMB GERMANA

PORTRETEIMARTURII

Valentin Silvestru GEORGE VRACA N CITEVA MRTURII DESPRE CONTEMPORANEITATE 47

SEMN AL M

/. Derei MONTRI IEFTINE, ART DEPRE 55

C R O N I C A

Semneazo :Emil Rimari, Florian Potr, C. Parascht-vesca, Eugen Nicoar, Al. Popovici. S. Massler, TitusPriboi, Ilie Rusu, Minai Crisan 60

TEATRUL DE ALATORI 82

N S E M N RI 86

MER IDI AN E

Mihal Ratcu PEISAJ TEATRAL DIN CAPITALA R. P. BULGARIA . . . 89

Carlo Di Stefano TEME SI CUTRI N REPERTORIUL ITALIAN CONTEM-PORAN 93


3/101

REGISTA LUPARA EDITATA DE MINISTERULNVAMINTULUISI CULTURII 1 9 5 9SI DE UNIUXEASCRIITORILOR DIN R.P.R. (Anul IV)

Margareta BarbutaPASIUNE SI SPIRIT DE RSPUNDERE

- MUNCA TEATRELOR CU AUTORII DRAMATICI -

E regretabil c disicuitna lmlceput in air. 12/1958 al resistei Teatrul" pcolul regizo,rului Minai iRaiou,Cum lucrarti cu auiorii dramatici, mu a atras (mai multpanticipanti, d:m mindurile draimaturgilor, regizorilor, direetoriilor de teatru, rilor literari. Au raspuns doi autori dramiaitiioi, V. BirlicLeanu si N. Tuitu miprtsiit unele aspecte aile experientei 1er (personale din colaborarea curel :negative la unni, pozitive la cellalt.i dt de rotila ar fi fost o larga dezbatere, air fi luminat laturi moi, izvorite din experienta fiecruia,in aceast problema, dimpontaintaereia nu se mai lmdoiesite niimeni. A devenit din ce iin ce mai limfaiptul ic f ara o colaborare creaitoare anitre tea tre si dramat urg i nu se poa te lit o literatur dramiaiiic valoroas, n stare a rspumdeceninellor sporite alle miselor de cameni ai mimcii, speotatorii de azi ai teatrelor moastre. Fara o droriginala, inspirata din aotualirfcatea ifierbimte, teatrele nu-isl pot indeplinlor primioaldial, de educare a speotatorilor ln spiritai! luptei pentru socialimunismi; fir teatrele care s-i dea viat scenica, dramaiturgia mu-i valormai esenta virtutilor sale, posiibillijtatea de a recra viata, de a actiona primvii asupra spectatorilor. dm aifara iteatrului, conduioniduHse dup principii, id rum ari abstracte i generale, dramiatuirgul izbutete mai greu in opera de pare in imagini vii, dramatice, a miesajuiui su arzaior. Fara dramiaturg...

Da r aicestea sint adevruri de miult cumoscute, repetate adesea in presei noastre im unele dezbateri i conferimte din ultimali ani . La modul princili ime ni ara le contes ta. Mult i dint re oameniii de teat ruSMI sa le i exipun fruimosafinmlnd necesitatea unei muncii rodnice lntre teat re i autori , in care tefie animiate de ,4pasiume" i um putemic simt de rspundere", pentru a evittisniul i formi al ismiufl i a da viata primcipiului dup care poetu'l dramats fac parte imtegrant din miarea familie a teatrului". Multe din acetatesint expuse i in articolili lui Mibai Raicu, desipre care ami ami in tit. Unele si rat discutable, desigur, reprezentind un pumct de vedere care poate gasisau dezaprobare in rindul oamenilor de iteatru. In ansamblu fras, articoluidei juste, dovedind c din pumct de vedere teoretic problema nu mai prficul'ti. Dar din pumlot de vedere praiotic ?

Articolele celor doi dramiaturgi ne atrag atentia asupra a cai pu|in dduli diferite de a rezolva im pracitic problema mundi teatrelor cu automi pe de o parte modul birooratic prim referate mai muli sau mai puf in ampi


4/101

lalt. Ceca ce e bine tuta--un caiz (oel megativ), e iru fin celai alt {eel poaceasta confirma o alta afinma^ie a ilui M. Haiou i anoime c, deocanidateatrelor cu autorii se desfoar oam sub semnol ntimplrii i c de lala practic anai este, deccamdat, o cale destul de (lunga de strbtut pot nega anumite Tezoltate imbucurtoare.

Dar s lsm abstraotiide si sa in tramn domeniul concretuloi. Am ounosoanol acesta oteva feraomene interesante in inunca teatrelor cu autorii, care a fi diseotaie cu titilli deexperient.

Fr indoial c, la nel ca i fio ailte domeniri de activitaie, iniiitiatun roil important dm imirnca de stimolare indiruimare a creatici dramatice. Roteatrelor indirecia realizrii pieselor originale neoesare repertoriuloi incede la stimolarea autorilor i indruimarea lor apre temele menite s expo-ii directia principal a dezvoitrii realittiii sociale contemporane, itemeale vietii noastre, io ifunotie,binenteles, i de sarcinile spciale alle teatruluiprofilul su ideologie-artistic.

Din tre piesele originale aprute in aceast stagione in premier pdin ar,ote s-au datorat oare initiativei teatrelor resipeotive? Foarte putinfoarte rare exceptai, teatrele continuas atepte, pasive, aparitia pieselor,far ase preocupa de intentiate dramaturgilor, de planuriie lor de creale, fra-i pre-ciza un anuimit iprogram ideologic-artistic ipentru realizarea craia s dea

tlia cu toate fortele. Am imtlnit aceast preocuipare la Teatrul Armateprecis conjurait al teatrului oMig la orientarea activittii salendeosebi apre o dramaturgie ou tematicaeroico-patriotic. De aed straduinta conducerii i coleteatrului de a obline de la autori piesele necesare iudepiimirii acestei sarcgice. Nu e de mirare deci c pe santierul" teatrului exista in permanennume noi de autori, cu care s-a di:soutat, care au prezentat teatrului proiectelepaese i cu care se locreaz nc de la proieot, urmrindu-ii-se activdtatli-se ajutor creator pe tot parciirsul lucririi. Consiliol artiste discuta ctate lucrrile propuse de secretariaitul literar. Este o monca perseverentda roade in raisuira in care iradrumarea autorilor se va face de la niveluilnalte exigente ideologiee i armistice. Asupra acestei problme vom reveni.

La inceputuil acestei stagioni, Teatrul de Stat din Timioara a organizconcurs de dramaturgie, in scopul ianbogatirii propriuloi repertorio pniu stimunor autori din regione. S-aevideniat cu acestprilej,char dac nu e nc soutide unele observatii. piesa lui Radu TeodoraNedeia umbrelor, pe care teatrul aintrodus-o in repertorio. S-a otigat o pies. dar mai ales uo dramaturgramine desigur mai dparte credincios teatrului care 1-a promovat.

Asemenea initiative snt nc rare. Dar existenta lor dovedeste creieresuilui i a dorintei teatrelor din ar de a-si crea propriul lor repertoriui de a nu se mai imuluoii s reia piesele jueate in premiera de teatrele buAceste initiative contribuie la largirea patrimonioiloi dramaturgiei noastreporane i la diversiifiearea imbogatirea peisajului tematic, tipologie, al liteturii noastre dramatice.Cele mai multe teatre semrginese s atepte piesel pe care aoitorii le din proprie initiatv. Trebuie s spun iosa c in aprecierea pieselor peprimese i in atitodiuea fata de eie, se remarc in teatre o mare diversipoate fi socotit inconseevent. Teatrul C. Nottara", de pild, treee co ula entuziasm la indiferenta, dopa criterii no totdeauna deslosite. Se entuzpentru o comdie facil i co iz negativist a lui Dan iNegreano(Pianjenii), darprimete cu indiferent piesa lui V. BirldeanuOraul fr istorie, ou sanse dereuit eel putin egale i mult mai pretioasa prin oontinutul ei, inftilindflict de olas, legat de oonistruiiirea unui oras nou, socialist, in tarra noastrdin orma a avot soarta rezoli-rii prin dou ireferate trimise autoruluii.) iPDinmers de Mariana Piirvulesou, piesa strbitut de suflol romantic al luptei tcomunist, in primii arai de la Eliberare pentra instaurarea iregiimului dn-a fost disooitat deloc in consiliul artisitic. Ceca ce a faeut-o pe dupa o lunga ateptare, s o prezinte Teatrului Tineretului, onde a gsit omai clduroas (ce e drept, dup o ioclzire" lenta). In stohiimb, la Noaoordat de la inceput o mare atentie pieseiProcs de dioor de aetorul Ion Gheorghiu (de la Teatrul .^Nottara").

La Teatrul Munio'pal s-ao prezentat aproape isimultan dona piese :Secunda 58


5/101

reflectnd problme de etica ale oaimeniilor de pe un amtier, cea de a dona, pdes,de camera",irefilectnd cazul deconitiimt al unni intelectual. Dup ce criter

orientt teatrul cnd a aies n primulrmid piesaAdio Tumba !? N-a piutea spuneIn cele dinuirmi ns, 'teatrul a renuntat s mai pun in scena in aceasit una din cele dou piese, rmlmlnd dator spectatorilor sai, pe aimibele sceo piegaromimeasca.

Dator a xmas si Teatrul Munciitoresc OF.R. Giuleti, pentru care drea tirzie a stagiunii nu poate fi o juatiifiloare pentru trenuntarea la cea premier romlneasc, dac tinem seama de fajptul c lin repertoriul curetralui figureaz o singur piies contemporaai originala.

S-ar putea crede c indiiferemta san rceala umor teatre fata de unele ginale se datoieaz exigentei conduicerii i oonsiiliuluii artistic, care rnu sprijinul lor unor lucrri lipsAte de calitati. Uneori acesta e adevrul, i eeste aa. Alteori lns se lntimpl c acelai teaitru, care a manifestait extrem fa de o pdes, arait o tolerant excesdiv fata de alta. La Teatrul ra" s-a propus introducerea lo reperioriu a peseiOmul care tace de Vorndc Basarabeanu, lucrare scris cu talent, dar cu serioase deficiente ideologice.

Iipsa de exigenf se manifesta adesca din pricina unei grecite iintsareinii de a promova dramaturgia originala, din patriotism! local etc. TArad a propuislmscrierea n reperioriu a pieseiLa capatiti nopfiide Ion Jivan. In-tentia laudatala de a promova un autor locai m-a ifostlns suificdemtt pentru realizunei piese valoroase. ncercnd s oglindeasn piesa sa procesul de descompunea chiaburimii, caclas, sub presiunea 'naintrii ifortelor socialismuilui la storul a reed:tat de fapt vechea dram a pmintului, lmcheindtini piesa cuviolenta (prin asasimat i simucidere) a chiiaburilor, al cror pminit treccstpnirea celorn drept, rudele lorsrace si fotii lor argati. Lupta de clas apalid, din pricin c palide erau 'fortele noului prezentate n pies. Elernituraliste, violente, contribuiau la accemtuarea impresici c luorarea mi aptualittii moastre, oi unei epooi ndeprtate din istoria luptei trnimii mpentru pmmt.

lata aadar c nici promovarea lipsit de exigent a umor lucrarli nu poate fi considerata o metod bun de stiuiulare a oreatiei. Promovaautor local nu este o aetdume meritorien sine, ci mimai lnmsura in care piescontribute efectiv la educarea publicului.

Snt teatre care au izbutit in 'ultimai anis stabileasc legturi trainice unii autoriii, apropiindu-i de rniunoa lor, fcimidu-i s simt o atmosfera dde unit ate a aspiraiilor, a intereselor, a grndurilor artistiee. Nu tiu dac Fulga sau Nicolae Tutu var serien viitor pentru weun alt teatru dectit TeaArmatei.Deocamdat, ei au dovedit un ataamenit deoebit pentru tea'trul reprezentat primole ikicrri i de care se simit legati, nu numi ai prin caactual de consiiieri artistici. O asemenea legatura creatoare s-a stabilii^ Cluj,ntre Teatnuil National i aultorul dramatic Teofil Bueean, acrui prima piesNopfile tacerli a ifost jucat de acesit teatru acumiotiva ani. Baiecan se alla acua cea de 'treia:pies, lucrata cu sprijinul coleotiviilui Teatnuilui National dCluj.Dar s-aliintmplat i aci ca, din dorinta, foartelegitimi de alibfel, de ansi prommai dparte au torni, teatrul s se grbeasc s puman scena piesa Sntr-o formnefinisat.Trzia otxservare a defioientelor de continut i de forma, ale piecreat greu'tti in miunica interpretilor, care au fost nevoiti sa rpte un temai multe variante, calnir-um studio experimental, in care ansa improvizaitia dselor studii" i scene" nu cere i efortul de memorie al umor irepetitii obiAici interv'ne un alt factor foarte important n unnica teatrului cu autoa nume : rolli regizorului.

Este deosebit delnseminat contributia pe care regizorul o poate addosvirirea unui text dramatic. Ina mia t ou capacitatealmtelegerii linailor generale de dezvotare a acitiunii conflrctului eroilor i cu aceea a comeeperii


6/101

peni ru lmcheierea tuturor la/turilo r construotiei dramatice ntr-oin tot imitas dezvluie itreapt ou itreapt djdeea tn Traimele c a m a a fast scris opera. rarea dintre regizor i autor trebuie sa se porneasca, ouini spmnea Nicolde la imparenta social a ideii. Alci trebuie sa se (manifeste exigenta far nici o coneesie a membrilor comsiliuaaii artistic ca i a colectiviuliii de de la mesaj, de la continuitul piesei". In cadrai Teatraiilui 'National diniCiluj, TeofiilBusecan a primit un ajutor substantial de la regizoral C. Anatol i de la opentru stesavi ri rea primei sale piese. La cea de a doua,sczfind exigenfa, s-a ajua acel produs amorf sitrbtuit de rare scfinteieri, care s-a mmimitFericirea furata.La ultima sa p:esa Dialog in parc, atentia regizomilui C. Anatol s-anldreptatndeosebi asupra unox latori formale,campoziianale, neglijndu-se o problfundament ala ca aceea a raportului de 'forte in cadrai confliotului, care perioad inseminata din istoria luptei studentimii moastre, oonduse de patra revaluionaireafirnvatamiintul'ul superior. Meritatoat lauda miumca lui C. Anade fimdrumiare concreta si directa a autoralmi. Dar ipierderea la aim momexigentei ideologice, a perspeetivei amumcii, ipoate duna atit autoralmi, lectivului.

Teatrul Maghiar din Satu Mare a izbutiit n aceasi stagiune s o pies noua originala, lucrfimd fimdeaproape cm scriitoarea de limb Simon Magda. lata fins ca exigentele regizoralui G. Harag s-au oprit... finalmlui. Vrmd smbunatateasca finaloil primei versiuni a piesei, fin care personaje ncercaus se sinuoid, fin mod destai ide puim justifie a t. regizautoarea s-au muluTnit cu o solatie facil, grbimd rezolvarea conifliccteva replici att de conventionale,fimcit paiblioul mici m-a intelesc piesa s-atermint, cia rmas n sala, ateptind continuarea.

Munca regizoradali cai autorul mu este uoar. Ea cere o bun pregilogica i profesional. Nu e o problema de strida specialitate. care ar dotele aiributiilor sau specialittii regizorulaii, cum crede M. Raicu. Adev

ms c, din pacate, noi avem putini regizori care se pasioneaz i se prproblemele textului dramatic, cei mai mutiti dintre eipreferimd sa creeze spectacole pe baza unor texte finisate. Dar noi poate fi mai m ab ila miisiilume peregizor, dect de a contribuii, noi inumai la realizarea spectacolului, ci ladesivSr-irea operei dramatice, la limpezirea con timi tului ei de idei, la iefuirea iastfel imeit eie sa exprime ct mai iplin, mai bogat, mai euprinztor i mgmdul autorului. Adesca regizoral se mrginete la indicarea amor modifmale, neesentiale, ici scurtarea unei scene, dincolo nlacmirea unui euvfimt ccare sun mai bine, rotmnjirea unei Jraze. Exemple de colaborare rodni'czoraloii cu autorul exista, desigur : Sica Alexanidresou cu Aurei BaramgaMielititurbai sau Arcui de triumf, cu Minai Beniue lan Valea Cucului ; Moni Ghelertecu Al. Mirodan laZiaritii; M. Raicu cu L. Faiilga la prima Aersiune a pieseUltimili mesaj din 194950. Dar in legatura cu aceasta, se ridica fiinfcrebaren-a persvrt Miliai Raicu fin aceast actionne de siprijinire a autorilor ?se mentine la miste general itati cunOscute in artioolul su, de parca nnr'ci o legatura directa cu problema pe care o discuta ?

Aceasta corespunde, de altfel, cu raportul dintre primeipiu" i pracare-I semmai am lanceputul rindurilor de fata. In iprimcipiu, tati directoriitrelor cauta cu finfrigurare piese originale, cu cares-i completeze ropertorirspuinzmd astfel atcptrii pasionate a oamenilor amumoii, dornici de a scena imaginea profumd emotionant a epocii noastre. Im practic, unii aopriti nca de la usa teatrului cuexiplicaia candida c tema piesei mu cpunde iprofiludiui teatruilui, sau c iteatrul mai are o piies cai tema. In primeipiu, cele mai bune forte ale colectivului teatralsimt mobilizatepentru ca piesa originalas dobindeasic la itimfp o valorificare scenica de mexpresivitate i putere de comumicare. In praotic, fin stagiunea aceasta ala un fenomen neasteptat : irei teatre din Bucureti am trgnat mai mera mevo:e pregtirea unor piese romlmetf noi : Teatral National I L C


7/101

Everac ; i Teatrul Tineretului,Partea leului de C. Teodoru. In principal, teatstimoileaza. In praotic, asteapta. Umeorii se manifesta Un ieaitre o adevrTeatrali National din Bucureti i-a ndeplinit in boin msur datoria fatmaturgia origiinaJ prezeratnd in stagiunea aceasta trei piese originale*In ValeaCuculili, uza Vod i Surorile Boga. Accasata nu justific deloc negl'ijenila dit fat*de alte luorri, crora nu li s-a acordat nici drepitul discuitarisiliul artistic. PiesaUrieul din cimpie de M. Davidoglu nu a fast discantataconsilknl artistic, i nici eu autonul, Ila caterva luni dup ce acesta o deteatru. i e vorba de un dramaturg care i-a adus Teatralui Nationalprezentrii pe scena sa a primeloa* piese inspirate din viiata i lupta ipenlism a olasei noaistre mruncirtoare. In prima ei versiune, piesa arvea mari e adevrat. Dar asta noi justific intirzierea teatralui de a discuta co

In olaborarea dintre teatre si autori, nu nurmai cele dimti au dartoriii, numai teatrelepoari raspunderea lumora din greutti. La fel de rspumiztdramaturgii. Discutiile repetate din ulitima vreme in legatura ou saroimade a stimula i sprijini creatia au dat nastere, se pare, falsei irmprresiii turgii ar fi absolvii de datorii. A sprijini dramaturgii a nu nseamn a rexigen. Dimpatrritv. i totui, unii autori soeotesc c obseimatiile crit

piesei de consiiliul artistic, de iregizoml si directoral teatnului, glint o dez inter es ului acestora sau a siibapreeierii diramaturgiei originale. Artirtudnata i principiala fa de creatie nu trebuie ins conifunldat cu indrulnici cu lipsa de idiscernmlnt. Intransigent a fata de critica a unor autadesca greutti de neinvins iin calea coilaborrii creatoarre dintre ei i aoi unele relajii incordate, de aci rezerva unor membri ai consiliilor ara-si sipune deschis i principiai prerea. Dramaturgii soriu pentra a fi jucaeste un lucra de la sine niteles. Dramaturgia exista pentru public ci es ajung oit mai rrepede in fata puiblicului. Oit mai repede icit mai bine. Teatrele sinit datoare s prezinte publicului, nu nurmai lucrri originale m

multe i bune. Pentra calirtatea creatiei lor, pentra profunzimea ideilor sivitatea imaginillor, dramaturgiii raspuind in ifata publicului muneitor cultura. Acestui public, noi se ipoate oferi orice, orioum. i condaiceriletiu acest lucra, dupa curm tiu c o lucrare slab, mereuit, care nu poun adevr ad'nc desipre actuailitate, exprimt ntr-o forma dramaiic ndeprteaz pubiicul de rteatru. La niveluil de azi al draimaturgiiei no

sucoeselle din ultimili 10 ani, pubiicul nu mai accepta deoii lucririle ctoare acestui niveil. Aadar, este necesar ca inolaborarea cu teatrele, in Croator, diramaturgiis porneasc cu aceeai pasiume i acelai puiternic simt pundere. Nu e Torba de dou tabere cu interese deosebite. E vorba de coin numele aceluiai interes, interesul realizrii unor opere memorabile, epoca pe care o traini i de spectatoriul pentru care cream. : constractosocietti.

Pentra in'tirmpmarea mariisrbtori a color 15 ani de la El'berare, teatre au luorat cu autorii,realiznid oiterva paese noi imtr-o colaborare cairemonstreaz creterea miaturittii ideologice i artistice i a unora i a Roadele acesitei colaborri se vor vedea la deschiiderea festiva a staginn

Deocamidat, tinind seam de succesele de pina acum i de conditode aceste succese, cred c nu exista nici o indoial asmpra posibiiliittii in practice a visului enuntatatt de nostalgie de M. Raicu i subliniat atit pesimi si de V.Brildeanu despre ce inseamn, vorbind de o pies, ca ein lucrula teatra : actori i Tegizor,intllninidu-se zile i nopti cu autoral ;dezbtiud ouaprindere pozitia ideologica, osatura drarmatica, caracterelepersonajelr... Omuncvie, in care personajele capata viat lmainte de repetitii, in care formula tacol merge mina in mina cu textuil, in care autor, regizor. actor formeatate..." Cine poate imipiedica realizarea acestui vis" ? Penimi aeeasiadoar... pasiune i un puternic simt de rspundere".www.cimec.ro


8/101

Eu gen Nicoar

EDUCAIA COMUNISTA - OBIECTIVPRINCIPAL N DRAMATURGIAPENTRU TINERETPrdntre numeroasele coneursuri literare inchinate celei de a 15-a a

a eliberrii patriei noalstre esite i umull care aire un caraoter mai deosebide un coniouirs la care urmeaz s se prezimte lucrari inspirate d;in viaa noua tineretullui din uzine, if abitici, soo/li, amitiere, sate, nfatiiiindu-se hotrrimutat a tineretului nostra de a apra i dezvoiMa coiiceriiriile revoftutionasu eilam patriotic pe antierele construiotiei socialldste. ' Conioursull e binnoimai penitru c va prilejui desdgur af inmarea unor noi tallente soriitoi

ndeosebi fiindc vine s sustin, s stiimuileze i s nsufHeteaisic aeducare i dezvoltare a cons/tidnitei comuniste a oamenillor municii, desfpotriv pe planuil nvnintului ca i al artelor. Pentru construdrea osuccsa noii orniduiri a spustavarul Gheorighiu^Dej are o mare imsemfaptul c in rndurille oamendlor municii din tara noastr, ca 'rezuHtat ail educative duse de pantid, creste i se dezvoilt atitudinea socialista fa dfa de proprietatea socialista i de buniul obtese, patrdatismull fierbimtamentul fata de cauza socialldsmjulLui. m desfsurarea ajctiivAtitii saledomeniu. partidull nostru ine seama de faiptull c dezvOltarea coudiitiimateriale a societid merge maintea schimbrillor n constiint,formarea con-

tiinei socialiste fiind un procs care necesit timp i eforturi o data cu lupta per-seoerent i Iwtrt impotriva rmitelor lumii vechi, a influenfelor de tot felulale moralei i ideologici burgheze".In lumina acestor cuviimite, desprimdem i penitru teatrini i dranoastr drept princiipail sarcin dmtensificarea ipreocuprii pentirai eduioanist n rndur'ile oamemdlor muncdi i ndeosebi ale tineretullui. Fr nideina uu e nou. Lupta pentru descoperirea i afirmareanoului socialist, pentrupromovarea atituddnii i elticii paintinice m irelatiille noi, nsoute i 'firaicanii oonstroiirii sooialldsmiuilui pe care-i traini, a fostn mare din ohiar inoepuurile lor tfrave comimutull i obiectivmil dramaturgied i iteatrulud no

acest continut i acest obiectiiv au avuit niu njcaipe ndoiall eeou inpubLdoulud, i-au luminait-o i dnitairit-o, i-au educat-o pe coordonaitele inalale pantidulud, 'ale sociaildsmullud.Dac se pune astzi cu insistenta osebk accent pe latura sociadist-a teatrulud, aceasta cum se rvdeste idin ou vintele citate alle tovariGheorghiu-Dej se datorestenecesitafii istorice de accelerare a procesullui oretere i lmtriire a contiintei socialiste a omuilui mumoii, ipe imsurde azi, impetuoas, a construiotiei soaialdsmului in tara noastr, pe msuracresomde pe care ddeea saoalismiufluii o dobmdete zi de zdln lume. Nu e, aaidavorba de o sarcmanou, cit demiplinirea, mai in adnckne, mai operativ, eficiemt, a unor saiioini debaz alle artitillor iscriitordlor nastri ; de o cliemapatriotiic pe care antitii si scrditop-'i nostri o resiniit dim paritea Tealiti a z'ilei de azi, din pantea vdetii i praatiioii inevolaitioniare care-si ateadirea artistica mai conivimgtordeit oriiaind. Calci, aceste reailiita^i ialceast viacontin in eie fora nemijiloicit ediucativ socialisit, oomiuniis't-edulcaticare opera dramatnc o dorete. Cioi, m adevr, aceste ireallititi i aoenanmeaz oamenii mumicii i mai ailes itimeretull ou oantiinita ipersipeo

nate pe care o desohide umanittii comiunisimull, ile dezvollt rotr-o stra

i Organizat de C C al U T M Ministerul Invmntului i Culturii Uniunea


9/101

nfiorire cele mai vailoroase canditati omenesti. M. I. Kaliinin, In rama decenii, formula una din celle mai (lapidare defamitii aile edwcatiei coPrincipiile comiuniste, in aoceptiunea oea mai siimpl a corvi ntuihiii, sint anuullui de tenitura superioara, oinstit, lnainttat ; elle mseamn dragaste pensocialista, (pr Let ernie, spirit tovrsese, omentie, cinste, dragaste pentru cialista silnea ailte inulltecallitti sujperiaare, faresti penitru oricine. Oulltfarmarea acestor fm&utiri, a aoestor eailLtti superioare, este elamenitull ceti mai de seaim ail eduicaliei 'camiuniste". OM e de aidevirait aceast ne demonstreaz nenumratele piillde de eroismn mumica i pe fronltul MarelRazboi penitnuAprarea Patriei, svnite de oamenii, de tinerii sovietici. MTinerei Garzi", Zoia Kasmademianskaia, Alexandra Matrosov simt figuri ddevenite (legendare, linzestralte coi forta exempluilui desavirsit. Ne-odemonstireazde asemenea viata i duptaHU Mie Pintiilie, ValsileRoait, Fillimon Sirbu, DonSimo,si a atitor alitar eroicziuti penttra marea oauz a nomini. A oglindi aude teatra viata i ikipta lunor asemenea eroi, ca i a ridican liumiima atrtei chipurili efariturile a tasi i mii de tineri, enituziasti constructor i ai vietii "noi, Iditiiile paoii i ale luptei mondiale penitroi pace, e o lndeletnicire mu muimadenit in satisfaietii estetice, dar i in Todnicie educativa.

Dramatuirgii mostri, in marea llor majorita/te, au lmteiles c eduicatnista se poaite amplini caisuccs n cHipa oindabordeaz acele (teme oferite realitate, care dau posibiilrtate creatorillor de a desoifra buouriile, frmlcutrile oamenilor antrenati in construirea sooialismutlui. Reusitele cellseam Tepurtate de dramatuigii nostri aiu fost acelea care s-au inlltat ptemelor oferite de actual itataa, n permanemt transform are, a construirii socialismului, de actuailitatea care eruipe ca un vuilcan zi de zi, cu noi aspeofapte, cu noi evenimente vrednice de ogfliindire artistica. Adevrull acesteie demonsitrat de niidnamaturgri nostri. Aurei Baranga i Niicolae Mon Ami negricreeaz o fresca imipresionanta a luptei ilegall istillar, izbuitind puternicele Tdemi ale Pantiduilnii Comunist in istoria patriei noastre. Mircea Buzmea, Preda i Mas Gheorglie tipografulsnit patru piloni ai unni zimonoliitic, durait din convingereanesitramaiitat in victoria dlaisei miuneitoare. Davidaglu i-a inai tat eel mai puttermiic edificiu dramatic pe terenull incanumei oetti de foe", initrnun centra muncitoresc, realizind una din cele mnante pagini dramatice din literaitura noastr. Eroii si i dezviluie tirscaracter, frumusetea lor moral, devotamentull fata de clasa munaitoare, nsobei,ntre coi patru pereti ai casei, ci in toiul luptei nentru afirmarea noului ;rea lui Parvel i Petru Arjoca o descoperim abiadup ce vedem care e atituldineafata de munic, abda dup ce auzdim ouim raspuind problemelor ridicatenea zilei de istoria ce vrea sa modifie fiundameutal fata realittii. Lmetrius inVad nou i Oameni de axi suiprinde aspeote caraoteristice ale sobrii structurale intervemilte in viata satiullui nostru, trezdit la viat dnpDin piesele ei se resiimite ca viata e determinata >n uiltim analliz de oamenilor fata de problemele ei cruciaile, e reailizat sau ratatln fiunotie de feluin care tiis te integrezi fluviullui omenesic porndt sa revolutioneze lumeLovinescu lnftieaz procesul aderrii linei mari parti a intellectuallitala luipita tlasei moinioitoare, inididind perspectiv^a luminoasa a viitorului clmarma uriaeidecamtrisavrsite de viatanou, oameni ca Matei vor fi disparudesvirsire, in llocuil lorafirninidu-se cu lot mai miult de\"oitamenit. chipuri de leotuali de tinnita si valloarea lui Petru Dragomiresou. Miniati Beniuc, scriInValea Cuculili, a ireailizait o imagine vie a unui sat ardelenesc, ou reaotiile tudinille prOprii noii faze in care a psittrnimea miunctitoaire, iar Panll Evin Poarta subliniaz drumull sinuos nromat de tranuil mijloca pina se de superioritatea collectivizrii. Toaite aceste lutorari si multe alitele ne daimipresia aa cum spunea V. Viinevski despre realitatile oglinditen dramaturgiasovietica c asistm laprocese de fumai nalt. Intr-adevr, oamenii noi,n-zestrati ou trsituri i atriboite comuniste ajuing s i insueasc aceste


10/101

pe ice! petrecut intr-un furaad inalrt, n care intra uiinereul brat ce se va a uirim in masa unui pirodus de calitate superioar.

In aceste medii difeniite, in aceste oonditii de viat i lupta deoseriale, reaflizate cu diverse modalitati de ex[presiie artistica (Davidoglu serinitr-unfed liric, cald,ptimia ; Demetrius, cu o sensibilitate i delicatete feminin, eiransparent de culoare ; Lovinescu, cu luicidiita.tea i minutioziitatea aniadisto

ranga, cu un umor fin i suculent ; Beniuc, poetizind cele mai mrantEverac, lurnind torni in forme viguiroase), simtim initens inima vietii nonoi, botnirea de nestramutat a eroilor de a oonitribui cu nsulfdetire i avi

nflorirea patriei noastre. Ei se ridica impotriva uneitirilorduimnoase, demacndu-de i ^tintindu-le la stilpul inifamiei. Fiecare din acesti miuncAtori cu f renezie s esimine din constiinta lor i a alltora esenta moralei bspiritul individualisimudui i al egoismudui, setea de mbogire, dumncurenta", ei lupta (mpotriva tuturor faetoriflor care ifl fac pe om lnchis condus numai de propriile sale forte". Pavel Airjoca, simitind for^a uriativului, Mentificndu-se cu initeresele iintregii ctlase muncitoare, va renunta ilacirea oferiit de o viai linitit micnbuirgheza, penitru linistea pe caTe ostiinta necesiitii, a ilupteiliniflearaite pentru socialism. Clit n valvitaia exi

elor ila care trebuie s rspund omul de partM, ed va repudia ameninifmanukii de dlas, va trece peste prejudectile diet aite de vauitaitea imic-burghez, va ti s vada deasupra lucrurilor, strlucind ca o stea clinteresele clasei mumeitoaire. Diac aceste intereseii cer supremui isacrificiu, PavArjoca nu se va sfiis-1 svreasc in numede idealiudui dlasei salle. Minai va lega indisodubil viata sa de destinud clasei muncitoare, de flupta pafiecare lovitur pe care zbirii regimudui burghezo-mosierese i-o dau, ll icu i mai multa convingre in bini iuta if inala a re volutici, iidruiete fonta da xspunde cu demniitaitea neasemuita a comuniistullui la toaite provocariDinescu, ptruns de perspectivefle si suifluil vietii eliberaite de apsare

i mentalittii burgneze, se va integra cu trap i suifleit inQndurifle intelectualittii ataate de poporul munciitor. Ii va orienta gndirea i mumea de otiint dup liniile tiintei caTe luimineaz paiii clasei muncitoane i cavedete pe toaite pdanurile vietii ferita de greeli, mairxism-leninismCbudea, plan de vioiciunea i destepitaciiunea unni fiu al Pepelei", e unal noudui orizont luminos pe caTe-1 are trnimea noastr miunoitoairactual.

Cu aceeai ardoare cu care e dus lupta mpotriva r&miiteloir cse desfoaT lupta pentrunjsiusirea trsaturilornoi ale omului, tTasaturi pe carprocesul edificrii socialismului le reliefeaz, le d o gireutaite speciific nn (lupta pentru desviiriirea mulitipleloT sarcini ce irevin oamenilor mupentru bunastarea generala a poporului, pentru dezvoltarea mullitilatera

sonalittii in condirtiile colectivuilui, unde omul nu mai este dumanul su, ci un prietensi un frate", cuimuleaz itrasaitumi noi pe care leintlnim la numerosi eroi ai dramaturgiei noastre. Aceste nsuiriallctuiesc determinanita flui Anton Nastai, minerai ptruns de emtuziasimul muncii eliberat de eInaripat de bucuiria intensa pe caire o da muncitorului conditia de Om (mare), cu caie 1^nvesitit partidul clasei muncitoare, Nastai se va confunddoua ipic&turi deap cu telurile i idealurile elasei muncitoare, va ajunge sidre orice fenomen ali vietii, avfnd oa ndirejptar pretios numai i numai partidului. Aceste alitati il icairaloterizeaza i pe Anton Valdu dinCumpna, omulcare, ntre devotamentul fata de olasa muncitoare i dragositea pemtru fidtrdtor, alege clasa lui, parrtMul lui. Anton Vadu reprezint tipul dea crui contiint a fost ndeprttat contegiul sumbru al menitallitaltilorsi n care s-au instaurait cu fermi tate i simtul raspundenii, f eduli de a privi alnistului, contiintapartiniic a mulini care pune deajsiijpra intereselor i setelor sale individuale pe cele ale clasei pe care o Teprezinit, pentnu a crlupt cu nflcrare. Eroi ca Nastai i Anton Vadusnt nenunirati in dramaturg

i d d i li l i i f i i ii


11/101

Aveste consta/tari voribesc in mare ansur despre roadele preioase de dramatuTgia noastr lin domeniul educatici com uniste. Cum se Tealizeducaia comunista, in dramatuTgia nchainat mdeosebi tineretului, m maturgie chemat sa lnriureasc n mod determinant prim foria pe caasupra contiintelor in formare, puitenric nrlurite de coartaotul cu fpturi wrsi, ide cuoiotJutele, convingerile si canaciteruiltinerdlar de pe scena ? O primconstatare eoferit de numarulrestnns al unor ataoi lucrari.Ziaritii, Nota zeroa purtare, Romantica, Ultimageneraie, i prea paitiu alitele, alotuiesc aproantreg pat rimo niuil dnanraturgiei pentru tineret, iiteleasa in sensul iimediat

vntului. E orecoilt cam srac i cnd sallutam imitiativa concursului adpnimullrnd tiaieretuJui i annd ca scop refleotarea vietii tineretuiLui, mugndul c poate numrul pieselor de teatru, fie eie intr-uin act. care samftiseze viata tineretului nostra, va creste. O mare atentie merita d

literaturii sorieScluiteia"2 i tdneretull nostru entuziast, care pe miarille tiere ale construotiei socialismului,mfptuiete o munlc plin de indirznealfranta cu drzonie i mandrie greuittiile i si nsuseste o mou educafiecu romantismul i nflicriarea viirstei s fie demn de inaltul mode!l all comntr-adevr, tineretul nostiru, prin iintregul su fell de a fi, prior munca

de care d dovad, ar trebui s fie una din sursele de insipiratie celle mai des cercetate. Tinereea, ca anotimfpuil in carenflloresc mugurii celor mai dlicate i mai pure pasiuni, mai aviinitate si mai durabile iubiri, aTeuenuanraieunde i adieri de poezie. Unti dinitre dramaturgii nostri care au sor is peniau surprins-o i au ntrachipat-o n paese de teatru valloroase.Ziaritii i Notazero la purtare sint tot atitea perspective care ni se deschid asupra universi

preocuparilor unei parti a tineretului nostru intelectualliitatea. Mirodan prins poeziabtliei pentru reiducerea pretului de cost al aldevruilui", in uneii redacii comumiisite. Viata lui Cerchez i a lui Romeo, ca i a lui Birlui Toth, e o nentrerupit iliadnclranata socialismului. Eipltesc biletiul d

intrare n comunism" cuadevnate aote de vitejie, sanctionate uneori chisangele lor care se vars pentru triuinxful cauzei. Virgili Stoenescu i Octavorbesc despre poezia scolii unde a ptruus aeruil inviorator al U.T.'C.-a patrons cuvtrirtull comunist, care, pria forta sa moral, prin superiorva antrena un numr insemnat de elevi pe calea afirmrii desohise a littii lor.

Ziaritii i Nota zero la purtare snit arme puise n servioiail vietii i al cstruirii socialismului. Redaotia comunista din comedia lui Mirodan i licepiesa lui Stoenescu-S ava srnt ateliere to care seformeaz oameni noi, oameni canvat s gndeasic, s imunceasc, s actioneze la dimensiunile vaste pe

of era ideal urile sooialsarrului.Cerchez : ...la baza oricrai fapt superior se afl un aot deouraj. A serieadevruil esie un act deouraj. A rubi este un aot decura]. A cunoate realitateaeste un aot decuraj. A-^ti realiza visurile este um act decuraj. A fi tu rnsuti e unaot de ouraj".

In aceste ouvinie snt concentrate citeva din cele mai interesantetrsaturii caraateristici ale timeretului nostru : pe de o parte, curajul de a-i spunot de vedere conform ideoilogiei comuniste,drzemm de a-.l apara pina ila ultimpictur de snge, i, ipe de alta parte, e setea de actiune, o sete neipotda aripi tineretului uostiru s reailizezeot mai multeisprvi pe frontul construsocialismului.Din pacate, celelalte dou lucrri dramatice, din aceeai familie cai oa adres, mai pu>iin ca rezultate,Romantica i Ultima generaie, simt tributarmultor neclaritti ideologice, unor formule de teatru depite,vehiouLnd idei convingeri firave. Asa cum se exprima uu critic de teatru, io piesa lui Petmitriu si a Souiei Filip, romantismul e la alegere. Guari ? Acolai oriitic con


12/101

prezena a eel putin


13/101

lor, care au desfurat o imiunc entusiasta pentru a saliva abatajul inap, ca maisttrail monitor Petre Petre Enaohe, frunta pe sanzionili Comde cdluloz din st'Uif de la Chiioani, ca barnicul inovaltor Luicacs Nicolrealizat un dispozitiv ice aocelereaz munca la fabrica lnifrtirea" din Otinerii frati Emiil i Gheorghe Pricopie, mecanici la uzinele Semntoarde const iinoiozitatem productie, ca Ion Go ina i Marin Marcu iprimiuedlntele gospodriei colective dinSntana, xegiunea Oradea,gosipodrie carea repurtat remarcabille siuccesie ; ali doiilea, presedinitele gosipodariei colectiDbulleni, raionuil Gura Jiiullui, ndrgit de tranii irauncitori pentru grija dofata de bunstarea llor sint susceptibiilis devina personaje de opere dramaviguroase, s demonstreze cu ifapta si caractorufl lor, mai miuilt deoit cu mente teoretLce, caduciitatea i amiurgiull literaturii de aa-ziis inislpiraftata de scheme i profiilairi abstracte. Piesa de leatru ai crei eroi se mrosteagul oonvimgeriilormarxisit4eninBite, ipoate i trebuie sa devina un loc ide'ntlniTe a oamenilor celor mai nadnitati ai epocii noastre.

Poetul A. T'Vartdovski, de laniltimea tribunei CongresiUilui al XXI-dspus : Literatura este chemat folosind mijloace de expriimare artistafirme i s ntreasc n conitiinta oamenilor ioate accie elemente nodezvolta in realitatea incastra n ajuuuil comunismullui i, prrn aoeasta influenteze piuiternic psihologia acestor cameni, formatia k* spiritual, ma giudi, caractereleIOT".

Inspirndu-se dinviat, luinidu-i modelele din reali itate, dramaturgii nostrvor crea asemenea itipuri care, de pe scena, influenteaz hotrtor procesua noi i noi constiate de luptitori, mbogtind prin sdlutii salluitare mAvem nevoie de piese care reprezinit interventii active in viat", care victoria a tot ce e nou inainitat". Automi nostri dramatiei, mnenuimraite riinduris-au dovedit capabili s rspuind lor mai importamte comianldamente sMar-tur ii stau piesele imuiltor creatori citatii necitati mai sus. Glocotitoarea norealitiate poate inspira ins mult mai moite opere artistice de o incomtesloare. Ne atejptm ca dramaturgii s refleoteln piese de teatru, adnci i tiulbrtoare, con f liete, teme, persona je inzesitrate cu atributele noului, mrturiastfel minunata lor profesiiune de credint' i gradui in care sant ancoralita'te, msura in care nteleg poezia vrcmurillor noastre. De aceea, e nnoi domenii ale activitl'ii umane, putin sau deloc oglindite pina acuimde teatru, cuim i unele teme dezbtute ou nfllerare pina acumi, dar Infie situate in noi persipeotive, menite sa le dea un sipor de strullucire, obieotul unor pasionate cercetri care s ifie fructificate n opere dramsionante. In articolili de fond dinScnteia" din 22 martie 1959, partiduil vn ajutorul soriitorilor i dramaturgilor nostri, imdiond numeroase temenc- desitui

de putin valorificate in literaitur, apte s contribuie la educarea comiuiiimenilor miuncii. Noul cbip de mumeitor, t&rmiimea nou, armata de orpriceputi ai agriculituirii socialliisite, kiipta intelectualullui de a se desiootorjudectile i limiitelle orizontului mic-burghez, tipull activistului de partsint tot

attea izvoare autentice pentru orearea unor opere dramatice sortite sa vremurile. A explora m piese de teatru de presifcigiu aceste filoane aurifprezentului si viitoruilui socialList, a aoorda itineretuilui un loc de cinsite in tarea artistica a vietii lui, a ataca teme legate de viata tineretullui nositru dctrecei mai de seam diramaturgi ai nostri reprezinta o daterie de onoare, nlesneasc afirmarea impetuoas i energica a nouilui, nviinigtor, i,

tiinip, o actiune sortita s contribuie la educarea comunista a tineretulluTovariul Gheorgihe Gkeorgkiu-iDej, la a doua coaferirata pe tara a

Asiociatiilor Studeniteti din ipatria noastra, a iprecizat : In ara .noas>trreprezint o nsemnat fort soCiall i politica. El i-a dovedit dievotamenecdiinitit fata de partiduil inostru i politica sa, in toate imarile btllii pcerirea puterii poLitice de ctrelasa muncitoare, pentru fauirirea i consolidstatului democrat-ipqpu|lar". Acest tineret, devotat constructor ai socialisimuilu


14/101

B. EhmACTUALITATEA, IZVOR AL ORIGINALIT

Problemeleaotuailitaii i originalirtitii operelor draimatice preocup inumea soriiiitorilor i atrtiitilLor, cit i cea a spectaitorilor. nideosebi, partistice ade lui Cethov, dar mai ales ale lui Bentolt Brecht, au foisit nrmduri invocate de diraimatjurgii nostri ca un semii al dorintoi lor denera, prin contaeiul ifecund cu mari inoTatori ai teatruilui, formule sceni de a alla noi miijloace de expresie. Este o preocupare drintre cele mattite i dinttre cele niai necesare. Aceast propozitie, fr a se dori contine ns un substantial adevr. Ca orice aria, scena tirebuie s chepmmease n cadrai ei ceea ce este ou adevrat nou. In acest sens, nmai firesc decit s exploatezizcaiminte nestiuie din vechi filoane draniatice, s absorbi experiente salutaire de data mai reeent. Oridt de multi-a msuitteatrali din arta lui Cehov, de-a lungul celor 50 de ani de cimd marcie soimpus ca un nnoitor al dramaturgiei, se alfll n opera sa capitole ntrpriviite dintr-un ait unghi de vedere, pot fi neateptat de fertile. Cine apoi s inege considerai) ilui aport al lui Bertolt Brecht la ntelegerea zeniarea dramelor .timpului nostra ?

Nici Cehov, nici Brecht i, (n generali, nici un dramaturg, oriiot lutionar ar fi nu pot of eri ns o irezolvare de-a gta* celor ce cauta savoace o nnoire a teatrului. Oricine fnitelegeaita, comoditate i oka ratina inntr-o asemenea solute inovatoare". Mai este apoi ceva care puine sundoielii, dac nu aniuileaz, un oiig obtinut prin nsuire procedeelor

portuil viziunii care le-a nscut. Caci o tehnic dramatic originala, prin transplanitasrea unor formule scenice inedite, reprezinst un nonseusrefetele due sigur la loC comun i la schema, iar forimulele suprim creatias-o numkn aslfel o lege de sterilitate care aetioneaza iremediab'i. fiecare opera o necesitate intima de expresie, pe care o dicteaza f apt ellepune conceptia scriitoralui. Aici se aifl originaliitatea ei, esite absurd s-n procedee dramatice.

Cuiltul procedeului dramatic n sine este o religie steriil i in carcioii aduc ofrande unei zeiitti nepuitdneioase. Inventia formala, despirinziunea care a comandait-o, este n teatra, ca n orice anta, un drum mvederi i procedee exista un acord dinire celle mai tainice i mai indesia carni prima norma este c un continui sirac transpare intr-o expreschiar dac extravagant. Expresivitate nseaimn comuinicativitate, tehcare se face legatura artistului cu publicull, i aceast tehnic decine rigid aiuncicnd nu este proprie faptelor, coneeptiei, temperaimentului artiCeea ce la prima vedere se arata ispititor ntr-un procedeu devine, de adesea, omisterioas frin, o nevzut barier, un factor de regres artist

De ailtfel, cea mai sumar analiz ne conduce la concluzia c nouordin tehnic constituie de fapt. indicii despre o noua perspectiv a luavem de-a face nu niuimai cu un nou fel de a le expune, ci i de a le p

n teatrali lui Cehov, revolutionar nu este nici dialogul nedramapauza care deaparte mereu actiunea i o puncteaz cu o gratvitate plin creta mlancolie, ci faptu! c situatiillesnt de aa natura, notimbrtim dinitr-data cu privirea un destin, nct siurpirindem, de la un capai la celllallviaja de om, i aceasta faxa ca sa se fi produs evenimente excepitionarevolutioneaz teaitirul priin falptul c multa tragedia pe terenull tiut al fiecare zi,consideiiindc, n aceaist lume, mai gritor decit un schiimb de re acea atmosfera care de-a lungull anilor s-a constituai din aminitiri din


15/101

cuvintale, iar faptele o damonstreaz, este inifimit mai putin, infinit mai dect ceea ce se ntmpll cu adevrait. Soriitorul sap prin inertia voccomun, Decolorai, i antmplarillor oareoare, galerii apre o diramanevzuit, darprezent. Ca s o sunprinzi i oa s-ontelegi, trebuie sa sezisezi pinza de imiprede simtminte, idecomplicitti ce*se tese si se d estrama in fiecare clip. Cuvinsnt n sine nesem nifi cative. Evenimentale, far relief tragic. Dar un vai de visurd le inunda, ndat ce desicoperim c bratul care cade descurajat, pleoavibreaza duireros, inflectiunea plin de ndejde a gilasului simt pentruprotagoni'tiidramei lumini i umbre Dcrueisate, ntr-uin dialog secret pentra noi, dar lipentru ei. Privirea cemibrtieaz ninnai ceiativa zeci de metri pattati ai scenDU peate cuprinde istpini drama : ea are ascunzisuiri, refugii, eulise. Lusnt sub ochii tal, dar mai multe simt dincolo. Este ceea ce s-a nuimit subteran" al drauiaturgiei cehoviene.

Ar fi cu meputinta s intelegem uriaa innoire svrsit de Cehov, desiprinde proeedeele saile de viziuinea care le-a fa cut necesaq-e. ITI teatrul nu se infranta grapuri sociale opuse, iar confliotul DU modifica statuttentei personajelor. Aefiunea DU solutioneaz nimic. Cercul impasului iafil eroii tramane neaitins.

De aceea, Gorki, dac supirim, ca i Cehov, eroul principali, DU mfoiosi i celelalte procedee cehoviene. In piesele ilui Gorki, bunoar nMidi bur-gliezi, personajele nu pot fi ouprinse sub aceeai oupdl. Nil i Piotr sint printr-o barier de convingeri, de aspiratii, de dispozitii temperamenralturile dintre personaje se coloreaz ideologie, ciocnirile au un substrat pete planul raporturilor personale. Se contureaz concqptii, fiilozofvietii, care ascund un conflict social. InDumanii, ciocnirile mariinte dintre Scbatovi i Bardini nceteaz s aib vreo fonfa, fata de conflliiatull irecdintre anuncitom i stpni. n piesele lui Gorki exista granite ntre unpersonaje i alt grup, iar sferele sociafle snt distincte. In aceste mpreju

rentul subteran" i piride unele din semnificatii i i deviaz, n moursull. Conflictul este in opera drammatica a lui Gorki desfurat, iar fn-sorie un moment nou, superior, in destinuil eroilor. lata, aadar,c modificari/leintervenite in viziunea asupra vietii atrag cu neeesitate ailte mijloace deSoriitorul a trebuil sa trateze materialuil n funere de conceptia care-I gobfinind efeotele i valorile cenite imperios de substanta operei. Caci, se affla n structura i n datele ei, i DU lntr-un pj-ocedeu tehnic apaaccident, sau dtigat prinmpruimiut.

Nici o stradarne artistica munsigsete, bineinteles, de lancaput particula-ritatea unica, ficcare autor sedescoper, alturndu-se sani opumndu-se

precursor ilustru, preluind i refuznd dup afinitti secrete i suverane creatiei. Ceea ce maitrziu devine spontaneitateplin de indit, de neasiepteste ns urmarea unor sfortri ntemeiate nu pe nsnirea acelui mecaexpresie care a repurtat victorii artistice, ci pe ntelegerea fenomenelor n viaja contemporaneitatii- O do vedeste n mod exceptionall Bertolt B

In teatrul lui Binecht, consitructia draimatic are ceva silogisitic n rigoare, iar conflictul este o demonstratie. aproape geometrica, prin reunian. Sntem at rasi ntr-un conflict dramatic, n care, pe msiur ce dezeroizeaz,ii se dezvluie legile socialei actiunea lor asupra relatiilor umAdevraniil dramatism nu consta n evenimentiul nodal, ci in influentael o exercit asupra raporturiilor dintre oameni. Teatrul lui Brecht e care nu lasa nimic n umbra, care scoate tatui la rampa. Personajele sndeterminate. Fiecare Teprezint o pozitie. fiecare ncoriporeaz i exprimtujdine. De-a lungul piesei, scendle aduna n mod ffi probe pe temeiautor, artist i spectator s poat pu ne concluzii nete. Eroii se ntlnesc frunt sub o lumina rece, n care incertitudinile snt violentate i care jounui examen de oonstiint ce oheam rezolutii imediate. De exemplu, ntimpl nMizeriile i teroarea celui de al 3-lea Reich nu are ait crost dect

f l d f l l


16/101

Dac cineva ar refine din toat draima


17/101

nem personajele i mprejuririfle acestei lucrar! in alte conditii dect oa>re i le-a fixait autorail, ntraiait eie sinit solidaire ou epoca noastr, cu cspecific i ireductibiiil. Aici trebuie cantata oriiginaliitateaZiaritilor. In piesa luiMirodan, scena se nvrtete n jurai ei de cteva ori, ntr-o miicare iimdar Jioutatea i^o confra Cerchez, eroul primioipal. Prin Cerchez, ptrunidnu nuimai un oaracter nou, dar i o conceptie nou asupra vieii. Conflare loc n pies nu-i disputt ntre dou personaje deosetbite caractroloboiul care se poant mpotrirva adversarilor adevrului definele o poz

nou. Nu-i vorba naiimai de reahillitarea unni orni. Aprndu-l pe Ion Gheochez i apr propriile sale klealuiri. Vafca sa eudreptata cu oconiseoven^ absolucatre o datorie superioar. Orice abatere ar pla definitiv initegritatea ei. nfeles al gndiurilor sale patetice ni sedestiinmieste n viiolenta disoutie pe

o are cu Torno viici : nu trebuie s inch idem ochiii asuipra niioi unei injustiitidin comoditate sau din scepticism. O simigur minciun dezlnuie o avsingur coanplezen favorizeaz i mitiratiue un iung ir de ipocrizii. Lalor te afli vrnd-nevrtmid pe pozitiile duanamului. Atomici jmidaci miPamfil, pentra care omul constitude un mijloc sau un pretext. Ceea ce nant la Cerchez este aceast intransigenta, logica severa dup care se dup care triete i care sempleteste cu multa mtelegere i omenie.Sudcesull dobindit de lulcrarea lui Beniulcn Valea Cuculili nu se dat orasteprocadealor dramatice inedite, ci faiptuluic ea are rdicdinile adnc nifipteumea satului de astzi. intmplrile din Valea Cuculmi sint stribitute

vizibil, care d vieii eroillor o riinduiialla i o directic Se siimte c psnt angajate ntr-unprocs revolutiomar ic pe msur ce al se dasivfrssatul i oamenii lui capata o noua nfiare. Speotatonu! obtine de-a lundovezile sensibile aile unor nsemnate tramisiformari. Cine ar vedea, de Toma Cabulea nuimai un rtan htru, ar grei. Inteligena acestui franbizuie pe lunga nsumiare de impras'i eu priiviire la caraloterele, atitudiniprinderiile color din jur, prezint o ratura absolut noua. Ea provine digerea dinamieii prefaiceriilor care se nifptiuiese la tara. Este resortml ceeresant al personalkiii salle. Revolutia triete cu strlueire plastica lnui Toma Cbullea i se simte o personajul n-a venitntr-o atingeresmperficial

cu sensiurille vietai noastre. Iait de ce el constiitinie o fereastr deschis asuprarg procs social. CeleTalte pansonaje ale piesei snt, de asamenea, repreze

pentru vremea ce o triim. Origin al itatea luorrii Imi Beniiuc se nutreste dracterul re voi ut iomar al oameniillori faptelor niftiate.

Adevrul este, aadar, c nu proCedeele asigur originialitaitea un

Elemenite puterniice. de o generoas vitalitate, care doboar oliscale i rcif eie, se afll ntr-o conceptie nou, ntemeiat pe studimi temei esentialstovite care este actualliitiatea. Ori deoite ori noiitatea isrbitoreste triiumfueste prin mijlocirea actual :tii i a probi em elor ei.www.cimec.ro


18/101

Remus Comneanu (Trahanache), Manu Nedeianu (Ca(avencu) sCostic lonescu (Ceteanul turmentat) in .,0 scrisoare pierdut"de I. L. Caragiale Teatrul National din Craiova

Mir ce a Alexandre scu

CUM L JUCM PE CARAGIALE

Se tie c o aa-zis itraditie". ce apucase sa se statorniceascn rastimpula ctorva decenii de reprezentare a pieselor lui Ion Luca Caragiale,dup moartealui, departe de a-1 sluji pe autorivi intentale lui i opera acestuian ipledoaria ei,mi iacea dects uirmreasc abaterea ascuiaillu.i observiatiiilor lui satirice micul buf. spre situaci de un umor facil i, adesea. fr obiect. In muln scena din trecut, accentuicdea toemai penohegarea unorsituata de comdie,

care s conduca la amuzament prin tratarea replicii, a textului, cu o aproape revuistic, i cu un dezinteres fata de sensuri care, pina la urmsu le anihileze, pe eie ca intregul mesaj al piesei.

Aciunea de valorificare i ide redare a operei lui Caragiale in adelumina, publicului nostru spectator, anceput-o, acum mai bine de 10 ani, prinoasitr scena, Na^ionalul din Bucureti, prin strda'nia actualului ei priS'ca Alexandrescu. Si azi ne amintim cu emotie derevtlatia ce a exerciitat-o asuppublicului orizontul nou pe care il ofereauO scrisoare pierdut, Noaptea furtunoasa, D-ale carnaoalului. ,.Unul din principalele mrite ale reprezentarii pieseiseptembrfe 1948(O scrisoare pierdut m.n.) serie in studiulsu despre Caragiale criticuT Silvian losifescu sau aNopfii furtunoase in 1949 ^site farptc, accentundu-i ntreaga ascutime critica, a plasat aotiunea Tnautenticul eisocial. Dac personajeleNopfii furtunoase erau var'etti ale burgheziei din 1

l j l i d d i l


19/101

Speotaiarul nostru a putut asit/fel urmri pe scena NationaluluiO scrisoarepierdut, ou emoia o se aifl in fata unei opere de art desooperit de spallala de impurittile i aluviunille depuse pe ea de o pracfcica teatral mrise sa asconda ceea ce strlucea mai puternic inluntrul ei : diamantnecruttoare la adresa unei societti corupte i a moravuTilor ei.

Sica Alexandxescu i-a explicat ITI caietul de regie (publicat de E.S.1953),conceptia sa asupra piesei, artnd c efortul de revalorificare a opCaragiale trebuia pornit de la demascarea veohilor pozitii de pe care se trecut la montarea ei scenica. Oligarhia burghezo-moiereasc arata p

gizor al Nationalului in caietul su de regie pe care Caragiale o demnfiereaz in oomediile sale,neputnd sa dea viguroasei lui opere olovitur degratie printr-o tactic brutale (bandolo organizate de scandalagii i btupatriotard al lui Sturdza de la Acadmie, afacerea Caion), a recurs atulactic diversionisla, mult mai subtil, pentni a-tt atenua virulenta corostiv

Din componenti ai claselor exploatatoaTe, personajele lui Caragiale decretate de critica burgheza, i apoi trasformate prin jocul scenic, prini costume, in mici mahalagii i provinciali. Dintr^un tablou realist criticmului burghezo-moieresc, s-ancercat a se transforma opera sa ntr-osimplarj a unei spoeli de civilizatieoecidemtala". Din piese cuprofund semniifiioatsocial, s-ancercat a se prezenta oomediile sale ca nite simple farse gratuitezate pe speculaci de situatii i comic verbal".Se imipunea apoi a filmurit, enuntat i explicat, conceptia nou, pozijia satirei realiste, in virlutea careia se pornea la punerea In adevloaTe a celui mai de seam dramaturg al teatruluiromnesc. iial care este aceastpozitie, aa cum apare ea n sus-mentionatul caiet de regie :

Sarcina pe care o aveam de rezoivat,cnd am nceput munca de reconsderare a teatruluisu, era, prin urmare, s redm pOporului pe adevratragiale :

sa retransformain personajele sale din paiate n oameni, astfel cuimcumoscut, i-avzut i i-a Ini avist Caragiale ;

s le redm adevarata lor stare civil de membri ai oligarliiei sauratului acesteia ; sa restabilim caraoterul realist critic al operei lui Caragiale ;ntr-um

cuvant : s reconstituimot mai fidai autenlicul stili Caragiale" al speotaco

clasice, realizate sub conducerea marelui dramaturg.Munca noastra la realizarea spectacolului cuO scrisoare pierdut pe scena

Teatrului National I. L. Caragiale" din Bucureti, am consemnat-o n Caiet de regie pe care-1 punem la ndemina tinerilor regizori i adori".

De cum s-a ridica! cortina pe scena Nationalului i pina la ultimaspedatomi a avut n fata ochilor,ntr-o perindare sinottica, o lume care era bghezo-mosierimea, coalitia claselor expiloatatoare, pe care a satirizat-o I. Lgiale ; a avut n fata personaje ale acestei lumi, n tot ce aveau eie mai carac prinse inloat complexitatea lor, porniind de la ideile pe care le agitaula ticurile i labieturile care lentregeau portretul i nicidecum nite persoizolate, privite ca nite cazuri aparte. Spectatorul a fost, de asemenea, foartient la aceast nou inftiare a operei lui I. L. Caragiale, ca actiunescena, departe de a urmari creareai stpecularea unor situatii de comdie, redemascarea monstruoasei coalitii burghezo-anoiereti. Rsul i-a fost trezitsala de un factor exterior, n realitate, actiunii si personajelor : de ridicolapreau aoeti irepirezemtanti ai linei lumi apuse, iridiiool de multe ori tiris

zator un ridicoli care se isc in privirea speotatorului, dar pe care inttrebuie s-1 ostenteze. Subliniez acest fapt pentru ca, in alte montri sccare m voi ocupa mai departe, temtatia de a pune personajele in situalasatirizare a prilejuit efecte contrare celor scontate. S-au adus pe scena ppersonajelor caragialeti, care, lotautoironizndu^se, n-au maisemnat cu tipurilconcepute de Caragiale ; n limp ce ascutiul critic al textului, concurade dorinta de auloironizare, a spune mai degrab de automutilare a inln-a mai avut, de fapt, fimpotriva cui sa apereze.

Mai recentO scrisoare pierdut ca iNoaptea furtunoas D ale carnavalului


20/101

Scena din 0 scrisoare pl dut" Teairul National Cluj

tf ricerca t fartele, cu cest prilej, regizori ti-neri, sau maestri incercaji ai scenei.

La Teatnul National din Craiova, artistpoporuilui Remus Comneanu, n ipo&taza deifinr regizor", cuse caracterizeaz siingudesahide caietui de spetacol laO scrisoare pier-dut, cu o desiinuireO reproduc pentru c

contine unele bune i'tentii dar i unele erorSe vorreste imereu desipre actual i detre spirit novaitcr io tetra. Se vorbete, de asmenea i pe bun

dreptate despre fapitul ca un mare dramaturg este mereu actual i cvremii nu face altceva deoit s dea o i mai mare stralucire operelor sale

Aeeasta pentru c, omnaintat. antistul de geniu apartine mai muli geratiilor viitoaTe dect epocii sale. Asa privind lucrurile, il vom gasi pe Carmereu alturi de noi, cei de azi i de cei ceVOTveni.Ca... trnr regizor am aipelat la textul lui Caragiale care, nu tiu oobservait e un foarte actual caiet de regie. M-am straduit, limpreun cinterpreti, sa-d transcriu scenic.

Att, i nimic mai mult. Resini apartine lui Caragiale".i nainte de a intra n analizapropriu-zis a spectacolului, voimprumuta

din acelai caiet de spectacol, pentruc sint absolut de acord cu ceea ce se spn aceste citeva rnduri de mai jos, un citt dupa Caragiale :

...un artist necriticabil nu poate exista, opies fr cusurari nu se gsepina acuma, i o reprezeniatie teatrala absolut penfect nici nu s-a vzutse va vedea vreodat (..J Chestia in arta nu stan alingerea absolutei perfectici in o relativalips de imperifectiune. i tocmai aci sta roluil criticii : sa seimperfectiile i sa recomande eliminarea lor, dac lucrai e cu putint".

Ceea ce intenitionez s i fac, far s intra in polemica cu tinral"dar vemerabilul actor de la Craiova. A vrea sa remare insa de la bunneepuit c atunci dnd se vorbete despireactual si spirit inovator n teatra e nece-sar punerea in dumin a unor aspecte ale operei respective, pe ccum se (ntmpl la Caragiale, actualdtatea vremii in care au dbutt aopera, nu le recunotea, le combtea ori le camufla. O t despre spiritul snt convinsc nu aducerea (in scena a unei trasuri cu un cai in mariine naturala, aa cum se ntmpl la Craiovan aotul III, ar puteas marcheze suprema rezolvare pe calea unor cwtri de innoire in aTta spectacolului. de alta parte intra totul de acord i eu ca artistul de geniu apartine mgeneratiilor viitoare decii epocii sale, a Jung iarsi la concluzia c el (artibuie prviit cu ocihii nostri de azi i, in conseointa, intemitiile si ideile pentnupleda dramaturgul sa capete la generatale succesoare, adica la noi, ecoul peepoca lui nu !e sezisa ori nu lengduia.

Remus Comneanu nu a revalorificat traditia spectacolului lui C(care, ntre altele trebuie amintit, lua parte la moniarea propriilor lui piese-a reconstituit dup amimtiri mai veohi sau mai putin vechi. Prima conse


21/101


22/101

Schifa de decor de T. Th.Ciupe pentru ,,0 scrisoare

pierdut" (Teatrul Nationaldin Cluj)

spectaooilele mai vecregia i scenografia au

crezut c servesc piesconstruind pe scena uinterior de casa boireasc, n toat logece aduce foarte put in decor i foarte mult pies de muzeu. Tentala de a recurge lnaturalismi s-a resimde aceea de-a lunguintregului sroectacol, toate oompartimenteiui, si nimie nu poatdeservi mai muilt o c

medie satirica, decit o oecare a eiva magala amawuntuilui de iprisos, in subordosubstan{ei draimatice, preocupTii de a reeonstitui ou fideiitate cromolepoca i personajele.

Pe o alta scena, la Teatruil de Stai din Titmilsoara, alt regizor, de nar si oa virata, dar experimenitai i (pre^uit (penrtiru rotdniica lui aot

de pina acum, a abordt totO scrisoare pierdut. Esite vorba de Horea Ppescu.In punerean scena a Scrisorii pierdute a lui Caragiale, Horea Popescu pornit la lucru cu intentiaevident de a respecta multe din canoanele pumerii sice In scena. Dar cutnd cu orice prt sobin o subliniere a satirei prinn-grori mpinse, de cele mai mulie ori, pina la grotesc, el a fost nevoit stextul, sa aplice satirampotriva personajelor, obligndu-les devin nite schemcomice, srcindu-le n ceea ce eie contin ca date caracieristice umane, suprin reducerea lor la o singur trsrtur. Ceea ce Horea Popescu a consitilpiizare, m-a fost de fapi decit desipersonalizare. Astfel, el i-a pus perssituatii de un ridicol foarte subliniat, comferindu-le gesiuri evident imjpimssatirizare, excesive i fr efeot functional. Ingrosrile operaie astfel la Cde pild. ori rigiditatea ntepat i prostnac conferita lui Farfuridi, cagiumbulucuri comice la care a fost ndirumat Brnzovenescu, au fost struitoare, pentru a nu deven/i pn la urm de prisos i a nu raimlnetextuilui.

Horea Popescu a pus accentui pe o mare mobilitate i dinamica aproape trepidani, poate cu scopul de a suplrnT prin tempo, unele caretruchiparea personajelor. (Intruchiparea personajelor fiindn acest caz un lucrudestul de anevodos,idac avem in vedere ca disiriibuiia, desi dimire cele mpe care le putea oferi cdleorjvul tiimisorean, ou era ioiusi ln imsur s

la multele exigence legate de realizarea mnor personaje oaragiiailesti.) n adevr, contrastele fizionomice aoi ajprut n bun parte estompateohiar absente, de aceea o seam de titpuri autentie caragialeti, o seameu fort reprezentativ care, laolalt, sugereaz lumea impotriva creiaautorul, prin textulScrisorii pierdute, au fost pallide.

Ca o concluzie pe marginea speotacolului de la Timisoara, am putc Horea Popescu a cutat s respecte canoanele momtrii caragraleii ; ins c eie nu sni suficienie pentru a pune ln valoare pe deplin textul

tipurile Regizorul a crezut adic n necesitatea de a suplini prim gest


23/101

Schifa de decor de T. Th.Ciupe pentru ,,0 scrisoare

pierdut" (Teairul Nationaldin Cluj)

marelui nostra autor satiric. De aceea, fin spec-

iacoilul de la Tiimisoarase siiimte o prea subli-iiiat prezeni regizo-ral i o contribuitie aaoesteia care inai se in-caidreaz (ntotdeauna, inmod organic, in cana-


24/101

vulgaritate i chiar la trivialitate. Reactiile salii au lost n acest sens conNu mai insistm.

Punind n lumina *n primul rndideea texiului, regizorul este ohemat snu ngduie intenpreilor de a accentua pe ouvintele oare au volut nspre eruditati de sens. Este principala observaie pe care inem s-o aegatura cu spectacolulD-ale carnavalului, de la Timiisoara, eu att mai muLt

ct tentatia de a pune accente ieftine ni se pare a fi fost privit de unii drept o dorint de a se ncadra n spiritul satiric al textului. Confuzi! i ovictim a acestei confuzii a fost permanent Cristian Prvulescu n Nae

spre deosebire de Sic Stneseu (n rolul unui catindat de la perceptieocolit i nu s-a lsat furat de tonuil aproape general, de a aluneca spreobscenitate. Din itoat distnibutia el a fost de altfel (de aceea ?,) singuiruipe deplin 'ntruohipat. n alta ordine de idei, Victor Popescu, dac pe viitopune in scena i ii recomand clduros s o laa va trebui n oricurmreasc la interpreti ntruchiparea rolurilor n toat bogtia lor de nnu se niulltum casca doar ou sohitarea lor formala, i mai aies, trecnid pestdefectuoas a actorilor, sa renunte definitiv la urmrirea efeotellor ieftine, aplauzelor, nu totdeauna edificatoare, obtinute la scen deschis.

***

Spectacolul studentilor Institutului de Teatru, cu pieseleConu Leonida facu reaciunea i O rwapte furtunoas, a strnit, n urma unei nsemnri critiaprut in Contemporanul'", o disputa urmat de o analiz oompetent i reabilitante pentru realizatorii spectacolului. Semnatarul notei din Conteexpdia spectacolufl n termeni gravi i plini de muistrare, iar o scrisoarede la corpul profesoral al Institutului a prilejuit revistei o revizuire autopunctuilui su de vedere.

Spectacolul studentilor poate totui, i trebuie sa fie analizat f-rde a face polemica i nici de a da lectii. In definitiv, n anumite privinte deat de nvtat de la ei. Dar pe tonul analizei tiintifice. adevrul trebeu convingerea c ar putea fi, aa cum spunea i Caragiale, util mcarrarea a ceea ce se poate repara.

Regizorul profesor Ali. Finiti a gndit in mod imeontestabii spectaaceste piese de la nivelul exigentelor celor mai ridicate n ceea ce prive \ialo-rificarea operelor caragialeti. S-a ngrijit adic s sublinieze sensurilcontinute n replici (ma refer n special la Onoapte furtimoasa). Ideea ce trebuies stea la baza spectacolului caragialesc de azi, a funotionat deci ca plecare. Lin'a mare, ca stil i ca ritm, a fost urmrit i tradus n fapt. tacolul studentilor nu a fost lipsit de neajunsuri. Eie pot fi relevate ohexigenta noastr nu opereaz fr o necesar discriminare, dictat de avem de-a face cu actori-studenti. Asa, de pild, desi minati de cele maitenii, interpretii luijupn Dumitraclie iGhit Pristanda n-au frazat intotdeacorect, n-au avut intotdeauna grija de a nuneca replica toemai pepoant, f-cnd-o astfdl s-i ratezeefeotu (nu intotdeauna, binenteles). N-aufcut ca gestus fie organic legat de situale i replica, lsndu-se furaci de o exuberance trada emotia. De aisemenea, a fost fioarte evident faptul, de pild, c ilui Rica Venturiano nu i-a lucrat cu cea mai mare srguint, din intregudeot partea desolo n scena, cnd xevine de pe schela dinfaa casei. Aci, inteprete gsete ntr-adevr mijloace noi de ntrachipare a acestui persoconvingtor i plin de savoare. Dar nu-i putem uita faptul c la intrarea a fost tributar interpretrii lui Beligan, miprumutat de la acest maestri asimillat. Dac n-aiveoii nimic mpofcriv ca discipolii sa se desvreiascde ila maestri, nustntemi de acond ca acest iliucru sa se'fac din comioditatea delua un lucru gata fout, fr a-i cauta i nvttura pe oare o contine. tui c Al. Finti n ciuda divergentelor aprinse ce au avut loc asuprpunct ar fi procdt mai bine, dac in Zita n-ar fi distribuito pe Motolache, un talent foarte promitator pentru dram, dar care n acest romedie, cu toat strdania ei, n-a izbutitntotdeauna sa fie autentica i n-a izbusa se elibereze de nota falsa a glasului ei, struotuirat pe tonuri grave, dar ne

il i S i d ( i f l l l i d i
http://ialo/http://ialo/http://ialo/


25/101

stitutului de Teatru, falsul patetismi care demasc personajul, ci a artrsipunde datelor cerute de trod, trebuind s dapun un efort pentru a-i

***Spectacolul Teatrului National din Cfckj euO scrisoare pierdut a urmrit

de la inceput s-ii cistige spectatorii prin verva comica, ifolosindu-se scop orice replica i orice situatie. Exploatarea ideilor din text sau subtmat mai putin lotbieotull caietului de regie al lui C. Dineseu, care a preliefeze unele momente de unde elementul comic s poat fi impins spde farsa. !n conseciint, distributia a cutat i ea s-si dovedeasc devslujind primeipiul comic, i aproape toti interpretii s-au intrecut in a-si psonajele in situatii care s conduca la strnirea risului : pe cont propriu Rdulescu in Tiptescu) sau in tandem {oa Tlvan i Botta, respectiv in i Brinzovenescu),.

Deci, comdie in priimul rind, i privft dim acest punot de vedere, sspune c spectacolul olujan ii atinge ethil. Se ride, se ride mult i pentru c fiecare intrare este speculata i de interpret i de regizor spre eaacestui efect. Se ifolosesc orlige i se lucreaz pe cont propriu, ca de piilemerit Alexandru Marius in Catavenou. Voi da o mostra de lelul cumactorul replica, i ce sens intelege el s-i reliefeze, spre a putea vedea ceurimrit : la adumarea electorall, Catavenou (Al. Marius) proclama : orauil acesta de gogomani in care eu siint cel diniii... (aci Allexandru Mo 'lunga pauz, ipentru ca spectatorul sarda, i apoi continua) ...om politic..." Edent, mergind pe asemenea speouilatii" in materie de text caragialese, seinova la infinit.Tiiinid noi uumai fraza, ci si ouvimitul, s-ar putea obline efeotb'armai spectaeuloase. Preocupatins de astifel de gselnite", atit mterpretuiCatavencu Oit i regizorul care 1-a vegheat au scapai din vedere biograftic exaot a persona jului. Alexandru Marius a inteles, contraziciinlimia generala a speotacollului, s-1 irotruchiipaze pe Catavenou ca pe un deloc canalie, doar putin demagog. Pina la urm, Catavencu al su apvictim a lui Trahanache i a lui Tiptescu, un om politic cu bune intcare nu izbutete s infring coalitia de la iputere. Marius a facut din Cun personaj de dram, in cea mai mare parte a evoluirei lui scenice, ungrav, serios, neispiti't sa ia lucrurile uor ii care nu participa la gluma"Aceast gradita interpretare care-1 disociaz ipe Catavencu de oligarliictoare satirizat de Caragiale a creat un dezechilibru in speotacolatit peplanul intelegerii acestui rol, ot i al intelegerii piesei in general i alrealizriiirnui climat omogen.

Mai interesant a fost incercarea lui Cornei Sava de a reda in Agamdanaohe o seam de trsturi care s-d conlfere acestui personaj o alta deet cea care a devenit acuimcunoscut i rqpetat de fiecare data, a cutat

s-1 surprind intr-o lumina nou. De aceea, Cornell Sava s-a apropiat dCaragiale trasa drept caracteristic a acestui personaj :Dandanaclie este mai prosidecit Farfuridi i mai canalie dect Catavencu.

Interpretul a mers mai putin pe linia unor efecte caricaturale,cutind ssublinieze mai degrab stuipiditatea dublat de violenie, candoarea senicare mijete vicini inveehit. Dandanache, astfel realizat de Cornei Savmai putin comic, dar muli mai veridic din punct de vedere al construdramatice. Fr stngciile unei emotivitti care tine de tineretea actorudificultatea acestui rol, Cornei Sava ar fi izbutit ou sigurant, i iu msur, s realizeze un Dandanache surprius in liuii inedite, un Dandansa nu fie tributar creatiilor atit de cumoscute.

Caragiale, pe unele din scende noastre, ue-a jprilejuit utile constatIn primulnnid, am putut vedea ca pentru regizorii nostri, punerea in a unei piese de Caratale eohivaleaza cu o proba de consacrare, ceea ce esteIn al doilea riindc, proba de consacrare fiind, orice regizor e tentt sa (i e bine c o iface) spre a oferi spectatoruilui o puneren scena mai interesantmai atrigtoare, mai inedita. i aci este locul s artm c inovatia estdoar atunci cnd se produce organic, pe linia in funotie de textul dramatiprin servirea lui optima (ceea ce ma seintmjpl ntotdeauna i la toti regiz

Trebuie aimintit cu acest prilej ca Ion Luca Caragiale era un


26/101

acelea ale scenei, cunotea necesittile iimperativtle serisului pentru scena, i elabora piesele avind nencetat n fata ochilor imaginea momentului, t

sau situatici respective. De aceea, nimic de prisos n textul lui, nimic care slujeasc desfurarea dramatic, care s nu conducan mod imperativ la mielsublinieri iconcretizri ale imaginii scenice, menite la rindul 1er s sllujeaspentru care pleda el. Om de teatru prin excelent, Caragiale a gindit pempe proportiile i in functie de posibilittile i mijloacele acesteia. De acecaragialesc se impune regieiatt prin continutulsu efectiv artistic, o*t i ca in

catic regizoral,ntruoit, replica esle studiata de autor i in functie de min scena pe care Caragiale nsui o studia in clipa in care di construia piesnevoie deci de a se respecta ntocmai toate aceste indicatii i cerinte ale tfaptul acesta constituind o conditieesential pentru ca imaginea scenica sa semeze cu toat claritatea, in aimnunt, ca i in ansamblu. Pentru c, aa cRemus Comaneanu incuvtntulsu publicat in programul de sala al speetacodin Craiova, textul lui Caragiaile este un adevratcaiet de regie. De aoeea, credncarcrile de a-1supini" pe Caragiale nu pot ramine, in cel mai bun caz, ucruri de prisos, caredilueaz esenta dramatic a textului i mpiedic ritm

firesc de desfurare.Pe de alta partensa, caiet de regie fiind, i recunoscindu-l ca atare, atext are nevoie ca regizoruls fie pe deplin contient de obiectivele urmr

autor, pentru ca astfel s poat observa ndeaproape exploatarea sensurientici satirico a acestuia i nu s se multumeasca a asista, spectator c

pasdv. ca textul s opereze el nsui mizanscena.Caragiale era om de teatru i, ca atare, nu s-a multumit doar sa ser

ca apoi s-i depun textul, nepstor i increztor absolut, anbntele vreunui tregizor. El a colaborat intens, clip de clip, la toate etapele montrii scenice a selor lui, contribuind astfel la crearea celei mai clare imagini scenice a te

sale. Aci i are obdrsia (traditia spectacolului caragialesc, ntrerupt mai voie i bun tiint duntoare, de carre unii inovatori" ru intentionati. spectacolului caragialesc ni se pare deci a fi in primulrnd o preocupare de studia cu precadere conditiile, punctul de vedere i materialele lasate de Cain afara textelor propriu-zise, precum i materialele de istoriografie menites l-mureasca conditiile i conceptia dup care lucra marede nostru autor sanerea in valoare a operei caragialeti trebuie s porneasc aa cum Sica Alexandrescu de la descifrarea semnificatiei sociale pe care Caatribuia operei sale i, odata cu aceasta respectnd pe de o parte ceea ce Cragiaile nsuiidduse ca contributie proprie la punerea ei in scena s eventual inovaii pentru mbogirea expresiei, prin aprofundarea mai departesensurilor textului, dar nicidecum prin lipirea unor modalitti de exprenerate de text.*

Am amintit toate aceste lucruri, in general cunoscute, cu riscul de plictisitor, doar pentru csnt de parerec regizorii nostri trebuie sa\\nk seamde aceste caracteristici ale operei lui Caragiale, c eie snt nite cluze fioase in aducerea la lumina rampei a ideilor marelui nostru draniaturg

Pe de alta parte, cred c nimic nu poate fi mai duntordect faptul de afoiosi opera lui Caragiale in scop de amuzamemt, de distractie, decomicrie

practica la care se ajunge de obicei prin folosirea de orlige" i din tenvulgariza textul. Pentru ca trebuie s se tie, o data mai mult, ca faptul as aduc ap la moara acelora care nca din timpul vietii lui Caragiale, mimalizndu-1,l aouzauc ar serie pentru i deapre mahalla". O astfel de tam ntkiit-o, cum s-a vzut, i efectele au fost cu totul contrare celrite de autor.

Nu vreau snchei cu o traditionala coneluzie, ci cu o recomandare :mareatenie fa de opera lui Caragiale atunci cind o aducem pe scena. Ea este p


27/101

Stema Teatrului Berliner Ensemble" cumarea : Bun venit la BERLINER ENSEMBLE pe Schiffbauerdamm"

Florin Tornea

BRECHTSI TEATRUL LUI'

Cnd prin 1915, un an de la Lzbuenirea primuiluirzboi mondial, se miftisfios la redacia unei gazetute locale din oraull su natal Augsburg, ou de versuri, Bertolt Brecht avea 16 ani si era nc gimnazisit. Versurile salens ipe redactoruil-ef al gazeted, poet i el(il chema Wilhelm Briistle), penimi c

racterul lor cu totulneprevzut ; de dou ori neprevzut. nti, penimi matuprecizia i limpezimea surprinzatoare a expresiei i limbii ifoliosite ; apocaraoterul total lipsiit de epigomdsui, de conventional, total strain de liri expresionist, idealist expresiondst. Desi nu vorbeau despre rziboi,contineau in eie un germene de intelegere dndignalta a luimii din jur i Era de pe atunoi,lnea din coal, atras de ari/pa stlng apolitcii, i amintetememorialistul. Cdudat. Cacitnrul gimnazist se nscuse i tria irntr-o casoameni nstrii, ba chiar bogati. Tartl su era director sau chiar propunei fabrici dehirtie, liar educatia pe care i-oddea fdului sau, il destina acesta, mai dparte, unei cariere i unei psihoilogii potrdrvite cu casa icare se nseuse. Totmi, data aa cum nsui Breehft aveaSHOuirituriseasic niatrziu el reeunoate dna fraged tonerete gunoia olased si a mentalidin clasa sa, i o p>rase)te :

Am crescut fecior De oameni cu stare. Prinii mi-au pusGuler la git i m-au educai

In deprinderile omulul ce se iosa slujit Si mi-au dat nvfdtur arto de a porunci. Dar Cnd am ajuns sa am mintea-ntreag i am privit in juru-mi,

Nu mi-a plcut lumea clasei mele, Nici deprinderea de a porunci, nici de a fi slujit.i aa mi-am prsit clasa i m-am legai De lumea celor de rind...

Lumea celor de rind" nu 1-a dsipitit sentimental. Breohit a


28/101

aceast cntrire a consecintelor era s-,1 primajduiasc : se manifestase ducrrile sale scrdse, impotrdva rzboiului i nuimai fajptud c profesorii

unsde vine i cine e,i c i-au taxt iesirile lui drept alle unui copil Bminresponsabil, 1-a salvat de la exuiatriculare.

Dar rzboiul a durt urn an, dod, tre\ patru, cinci... vo-eme In icaire cecu itemei" din clasa sa, cuni se socotea Brecht, avea sa urmeze cursurile de medicina din Miinchen i,in 1918, student medicinist, aveas fie


29/101

itate, pentru publioul ofioial, obisnuit, ail stalluri'lor teatrale, era, orioit dnea/, o pazzie cumin te >(ba chiar vrednic de tnatat cu un surfis aimuzatoficial se oamplalcea n a se vedea caricaiturizat ; soandalul rau-i dispflcsoandalul fr urmri. iOpera de irei parale asta realizase : un scandali, de orartistic, fr iirmri. Calci ea nu trecca, prin mesajuil e;i, tramitele ngduiite aezarea social ipe care o demasoa, inu propunea in afara baitjoourii narea ei ; nu vorbea despre putinta acestei rstuirnri i mai putin desptatea de a face ceya ipentru rasturnarea ei. Pe atunei, iBrechi era un mateun materialistlnea uiecanieist ; ura olasa si aJsezarile elasei burgheze, dar m

nc perspeotiya clar, just, ci persjpectiva anarbic a Tstunnrii sale. Alctie inc intrziart a lui Brecht apare limpede 'n arja autobiografica peface, in poemuil inchinaiSarmanulu B. B.

CaraoteruH dialectic i istorie materialist al vederilor lui nu va iratirzinssa se arate. Din ce in ce mai vldit, mai nedomolit. Mai tuffi fin poezpoezie lin care distingem nu numai o temperatura mult iridieat a verbuilude cele mai tari imprecatii din alte versuri satinice araterioare, ci i segreu alntelegerii depiline arealititilor dure, sentiment ull unei responsabillititice fata de aceste lealitti, dublat ide conviragerea c eie pot i mai als lie schimbate.

E nendoiose aceasta poezie a fosit rezulitatul contaetuHui lui Brechtmai ou viaa, cu meoazuriile i oamenii muncii, ei i al coraiactuluii, care i-vederile, cu invitatura marxist-leninista, contact stimult spre ifruct ili carde exemplul poetic i cettenesc al lui Gorki. Romanul lui Gorki,Mama, In annide ajun al mscumrii faseismuluihitleriist. aveas-i fie material pentru dracu acelai titlu. Drama venise s cristalizeze cutrile ininoitoare ale pclraimaturgului. ale teoretici a nu lui si praoticiarauliui de teatru ; cantari,din capul ilocului, imenite s slujeasc altui public deot celui ofileial", adeet celor sterilidesfttoare : publiicului muncitor i rosturilor lui pol'iticcrii i iniaririi constiimtei sale revoluitianare* Ziaruil Partkluilui Comunismana, Die Rote Falline", nota ln adevr. diseutnd reprezentairea imtmunclitoresc cu aotori amatori aMamei : ,.Acesta este un Bert Brecht nou. ES'trbtut i ieiit din deertull institut iei teatrale burgheze i alcuni lupde olasa municitoare. N-a mpt inc itoate legtuirile caire-1 tin nctuat Dar o va face. Va trebui s-o fac i curiind". In oehii piresei burgheze, de aceast cotitur in ereatia lui Brecht (desi tot ceea ce sorisese i incerla Marna vestea aceast eotitur), dramatnrgul era taxt drept Kulturbolsbalevic all eulturii. 3>i asa va ramine de aitumcilnlcollo in pofida tuituror incecrilor critica oficiale de atunei (i de maitrznu !) de a dilua continutul o;pesale, de a-il atrage pe dramaturg intabra vederilor i priaotioilor capitalistndomeniul artei.

De ila Mama, i pe imisanr ce se inalspreau i in taira lui i peste notad'tiile de viat i de munc alle scriitorullui dornic s rosteasc in lumeaadevrul, opera lui Birecht se va dezvolta mai departe, neabtut, pe Liniape care i-ia prevestit-o partildul, de care el era acumatt de apropiat. Opera lui vdeveni, incepnd cuMarna, o adevrat oglind a lulptei iilmipului nostru"avea sa i-o defineasc Konstantin Fedin. Aceast lupt, vzut fie an tica relatiilor dintre elase, fie in problematica pcii i rzboiului, fie matica aspiraci il or omenirii spre mai bine, fie n problematica patriotistional, a fostnencetat uruirit i dus din unghiuil de vedere al progresutriumifului noului te lume, ali convimgerii c lumea peate i trebuie s se annuii ponte i trebure s eunoasc i s stjpneajsc propria sa deverare, s ou-noasc, sastapneasca si sa dirijeze devenirea lumiii ; din unghiul de vedclasei municitoare, al aspirtiilor i convingerilor ei, din perspeetiva marxisnis't, socialista.

Marna nia avut parte de un spoetami de mare anivergur. A fost inainte inc de ntunecarea hiltHer:ist a Germaniei. Satira anticapitalistaSfntaIoana din abatoare,care a urmatMamei. n-a putut fijucat nici ea pe pmnn

gerinan, caci in 1933 regiimullhilterist il silestes itreae granita, sa intre in egratie, s colinde tari i erase Viena, Paris, Copenhaga, Helsinki, NHollywood... O emigratie plin de surprize amare, de neliinisie. iln tara

l l i d l l ii i d l i i i d l ii il


30/101


31/101

zitie umana a pcii ln lume ; de fpecea mai ava usata poziie sooial aolasei imuncitoare. De aceea, desigur, aniiNew-Yorkuilui i Hollywaodului n-aai fastpentra Brecht ani de tilhn dita itilinputea gasi ani emigrant nici imaterial,


32/101

restricia : nici o liberiate scrieriior i operelor artistice care preamresc rzboiulori l prezint drept ceva de nenlturat...

Scrisoarea deschisa adresat scriitorilor i antiitilor se noheiia cu uninori :

Marea Cartagine a purtat irei razboaie, Mai era puternic dupa eel dinii,ncsL in stare sa fielocuit, dup al doilea.tears de pe pmnt i de negsit, dup al treilea.

Premiu] Lenin pentru Pace, ce d-a lost acordat un 1954, a venit ca ocare noununa, pe drept, eforturile creatoare, viiata, luipta, conviiigerile izirile lui Brecht.

***Aceast concern traita trecere n revdst a carierei de cettean i seri

Brecht mi s-a parut ut Sia nu numai pemtru cunoaterea si pretuirea uexemiplare, dar i pentru nmtelegerea lesndoioas a ceca ce pare, la primcomplicat i greu de priceput in cxeaitia i practica sa artistica. In adevmodali-tatea artistica a teatrului brechtian nu poate fi abordat cu folios deetpumnld-on suberdine i an relatie dialectica eu comitinutul i tendrintele ei. Aa

abordatse va lntelege dim eapul locului c prin forma tehmic, cantata i expde dinsul, Brecht s-a strduit sa dea relief i efiieacitate functiei socialeducative a teatrului. Se curvine s subliniez : este vorba de exprimentlumea teatrului, o anumit terminologie i anumite orientarti tehmice sinprimeipii definitor i definitiv nu nuimai formulate, dar i oristalBrecht. In realiitate, (n pofida umui ,jMic Organon pentru teatru", concteva zeci de punete-reguli explicative i uneori normative, teoriileale lui Brecht s-au nscut i s-au acuimulat, de la piesa da pies, de lia ola alta, chiar de la o repetitie la alita, ntr-unprocs oontiuuu de cantari, de trebri, de solutii, unele dinitre elle compdetnd sau negtmd alitele anrterioar

acestea nu se poate spume ca a rm.as um sistemi, oi mai degrab o orientarnic, artistica, rod al unei conrvdmgeri deopotTiv estetice, sitirtnitifice, fdlozoipolitice. Aceasi orientare oheam mu la intelegerea iru^u&t a soluiilola ntelegerea creatoaire, deed desohis defeavfirsirii, a soduitiallor propuse.

Care e orientaTea aceasta ? Este orierutarea spre cuprinderea dialfenomemelor vietii, ca si a aCtului teatral ; esite apeluil ctre realizarea ugini artistice dramatice i scemice n stare s prezinte lumea, i omul, nu in aspeotele n careni afilm aparent, nu ca pe niite real'titi im

n continua devenire, realitti istorice supuse pieirii sau transiformripe mite realitti observate la suiprafata lor, ci n esenta lor, aaidar tele lor contradictorii. Orientarea aceasta nu s-anscut arbitrar n gdmddTei n praet'ca lui Brecht. Ea este rezuiltatuil umud ilumg i obieotirv procs derience teatrale, lncepute lnea din praguil veacului, i pe care Brecht le-aurairitcu atentie n sensurile si ln conitriburtia lor la dezvolrtarea teatrului. Acrimente erau pormiite att pe pia null literaturii drarmatiice, dt si pe plaseenice, fie pentru a rnmoi mrrloaceile de desf aitare a pubdiicullui, (fie padnci i imbogati rnilijloaceLe de instruire, de educare a publicului. Exnnoitoaire m teatrul modem s-au puriait ipe aceste doua direotid, ca pe

defimatorii aie teatrului, dar an mod paralel, ifr sa se ntfilneasc. Eie ape de o parte, gustili umui amunmit publie dornic de efecte", venit cuBrecht distrat la teatru ca s se distreze i, fin care scop, teatrull trgseasca mijlocul de a-i comcenitra aitemtia. Eie au tints, pe de alta partetumeasc setea de cunoaitere a omului, lrgind sfera tematica si a proteatrului dincolo de psdhologia mrunt individualista nspre micrile sohiar nspre micrile revoUutionare aie Clasei miumcitoare. Umele ouiltivapemtru emoie, celelalte ajumgeau finsai, instruimid, sa se secitaniasc de strii airtiistice. Problema se punea, n momemtul n care Piiscator (i Brede el) imiitia teatrul politic" ca un teatru ail viremii, ca un teatru mecesamumeitoresiti, oum sa se mbine aceste doua limii functiomale aie teatrubogtia de cuceriri tehmice pe care, de la Antoine, Brahm i StanMarvskG d C i R i h d J i M h ld l


33/101

mainrii, faetori artistici neuziitati pfin attuned n teatru, ca, de pildmetode de lucru ce se voiau irewolutionare, (n care un spectacol se realiiza ou mai multi draimaturgi, cu mai multi seenograjfd te. Totuii, efeotele didaiotiice, daca se reaiizau pe aceasl cale, se reaiizauimpotriva a ceca ce snumete i se doresle a li element arti&tic, impotriva celeilalte functid desl-ttoare a tealruiliuii. Era o discrepantlintre funotia de cunoatere iaceasitfunette de nentare, care chema spectatorul s se contopeasc cu viata, logia, cu destinuil eroulud pe care-I vedea pe scena. Aceast contopire spectator din propria Ioli viait, fil Iacea s-to uite i sa se uite pe sine,l narcotiza"prin sugeslii, prin emetti sterile, prin illuzii

amigitoare. Se punea problema sirii unni mijloc de a destepta emotidm spectator care sa nu-1deslac de readitjile din jur, ci care sa trezeasc n el senitiimentull unei cresteri prin osenlimen'tu bucuniei de a li mai puternic, de a actiona, de a interveni viiat, dup eonitetmplarea speolacoluliui. Aiadar, se punea problema gmijloc de a pstra, in cadrele strate aile teatrullui, elementul emotional i dinamizat de elementul lucidiitatiii, ail gtinldirii active.

Ce metod urma sa se foloseasc penitru a se ajunge la nlocuirea gratuite prin emoia parlici)pativ, ou setea de a cunoate, de a actiona, unei ati'tudini criitice fata de scena ? Pumnd nlrebarea, am dfinit n rosvestitul efect de dilslanitare", att de discultat i n juxul caruia se nndeobsle inleresul, mai bine zis ouriozitatea fata de teaitrul lui Breohit.Cci aeeastmetod a disitanftrii a fosit preconrizata (n teatroni modem dup part

experientele lui Plilscaitor de Bertolt Brecht n teatrali lui. Nu e aici nici timpuil nu mgduie, s fincencni dez volta ri n fiumi acestui efeot de disltare. El consta, ca s folosdim pe sourt (lamurirille lui Brecht lmsui, n a ntniplari i cameni ca date is to rice, deci trecatoare, ohiar dac e vorb

tempcrami ; el nlseamn a privi cunencredere i curiozitalte, a privi examinao fintmplare, un caracter, socotite altfel ifoarte cunoscute ;nseamm, aadar, sreal:zezi un

revista teatrul, nr. 6, anul iv, iunie 1959

Documents