Referat la analiză financiară

Analiza stării financiare la

S.C. Medicamentul S. A.

Cap.1 Prezentare generală a S.C. Medicamentul S.A.

S.C.”Medicamentul ”S.A. a fost înfiinţată ca societate comercială conform H.G. nr. 1224/1990 prin preluarea integrală a patrimoniului societăţii de medicamente “Medicamentul”, înfiinţată in anul 1920.

Obiectul principal de activitate al societăţii constă în:- fabricarea produselor farmaceutice de baza–medicamente de uz uman;- ·comerţul cu ridicata cu produse farmaceutice.

Structura capitalului socialCapitalul social la sfârşitul anului 2007 este de 306.613.680 lei şi este împărţit în 306.614 acţiuni

comune.Acţionarii semnificativi sunt următorii: Asociaţia Salariaţilor Medicamentul PAS cu 20.80%, SC

Romferchim SA care deţine 17.79%, The Romanian Investment Company Cyprus cu 15.71% şi Labrador Partner LP cu 5.26%.

Categorie de mărimeS.C Medicamentul S.A. se încadrează la categoria „entităţi mari” având peste 700 angajaţi, un

volum al activelor peste 3.650.000 euro şi o cifră de afaceri netă peste 7.300.000 euro. Acţiunile societăţii se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti din data de 01.04.1997

Principalii clienţi:- entităţile sistemului sanitar romanesc- exporturi – Rusia, Ucraina, Kazahstan, Polonia etc.Societatea Comerciala “Medicamentul” S.A. nu prezintă dependenţă semnificativă faţă de clienţii

săi. Pe piaţa internă, producţia fabricată se livrează prin distribuitori (30,50 %) şi prin reţeaua proprie

de distribuţie (69,50 %). Pe piaţa externă, livrarea se face prin intermediari (40 %) pe baza contractelor de comision încheiate cu: S.C.”Romferchim”S.A.Bucureşti (actualmente Romfarmachim), S.C.”Medchim” S.A. Bucureşti, V.TARUS-Ag.S.R.L. Bucureşti, Romfarm Bucureşti sşi direct prin reţeaua proprie (60%).

Principalii concurenţi: SICOMED Bucureşti, ANTIBIOTICE Iaşi, EUROPHARM Braşov.După ultimele date de piaţă, în condiţiile unei concurenţe acerbe pe piaţa internă a produselor

farmaceutice, S.C.”Medicamentul” S.A. ocupă locul patru în rândul producătorilor români de medicamente.

Principalii furnizori: ZAHARUL Oradea, ARSENAL Făgăraş, AMYLUM ROMANIA Târgu Secuiesc, CHIMOPAR Bucureşti.

În vederea analizei stării financiare la S.C. Medicamentul S.A. vom utiliza situaţiile financiare ale entităţii pe perioada 2005-2007, informaţiile oferite de Bursa de Valori Bucureşti precum şi alte

informaţii din mediul economic avute la dispoziţie , aşa cum sunt acestea prezentate in anexe (voi veti pune şi anexele cu situaţiile financiare ca să vad de unde aţi luat datele)

Cap 2. Analiza poziţiei financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Analiza poziţiei financiare vizează analiza de ansamblu a poziţiei financiare şi analiza echilibrului poziţiei financiare conform metodologiei prezentate în capitolul 4 din prezentul material.

1. Analiza de ansamblu a poziţiei financiareÎn cadrul analizei de ansamblu a poziţiei financiare se urmăresc aspecte privind evoluţia şi

structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.

1.1 Analiza evoluţiei poziţiei financiareAnaliza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ

calculaţi pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, aşa cum rezultă din Anexa 1 „ Analiza evoluţiei poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

1.1.1 Analiza evoluţia activelor

Analiza evoluţiei activelor imobilizate În 2006 fata de 2005:

Se înregistrează o creştere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 3,81% creştere care urmează în linii generale creşterea imobilizărilor corporale (simbolizate IC) de 3,49% datorită unei proporţii semnificative a valorii IC in totalul AI.

În 2007 faţă de 2006 : Activele imobilizate au scăzut într-un procent nesemnificativ de 0,24%, datorită scăderilor

imobilizărilor necorporale şi financiare cu 30 % respectiv 38 %, în condiţiile în care valoarea imobilizărilor corporale se menţine la un nivel aproximativ constant.

1. Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale 

Imobilizările necorporale ale entităţii sunt reprezentate doar la două posturi bilanţiere: “Concesiuni brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale” (simbolizate “C”) şi “Avansuri şi imobilizări necorporale în curs” (simbolizate “Avn”). Din notele la situaţiile financiare aflăm că la prima categorie, imobilizările necorporale sunt reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe informatice.

Analiza evoluţiei imobilizărilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificării imobilizărilor corporale (IIC) de unde deducem aspecte extensive (de mărime) privind creşterea sau scăderea valorii la această categorie.

În 2006 faţă de 2005: Imobilizările necorporale ale societăţii cresc cu 31,79 % (IIN=131,79 %) creştere datorată unor noi

achiziţionări de programe informatice, acestea influenţând asupra valorii imobilizărilor necorporale în mod semnificativ (creştere la 557 %) .

De asemenea, se continuă ritmul decontării avansurilor faţă de furnizori mai vechi de imobilizări necorporale, ceea ce generează o reducere a avansurilor rămase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (IAvn= 33,16%).

În 2007 faţă de 2006: Imobilizările necorporale au înregistrat o scădere cu 30%, ((IIN= 70 %) datorită scăderii simultane

atât a valorii nete contabile a programelor informatice, în urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) cât mai ales datorită decontării integrale a avansurilor pentru imobilizări necorporale.

!!!!!!! Concluzii:Anul 2006 se remarcă prin investiţii substanţiale de natura celor nemateriale ca urmare a dotărilor

masive la toate departamentele administrative ale societăţii cu softuri informatice, mai performante şi mai de actualitate.

2. Analiza evoluţiei imobilizărilor corporale Imobilizările corporale ale entităţii sunt reprezentate de “Terenuri şi construcţii” (T), “Instalaţii

tehnice şi maşini” (I), “Alte instalaţii, utilaje şi mobilier” (Ai) şi “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” (Avc).

Categoria “Avansuri şi imobilizări corporale în curs” este reprezentată:- în mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizări corporale ce urmează a fi

decontate pe măsura facturării imobilizărilor respective (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare).

- societatea analizată procedează însă şi la obţinerea unor imobilizări cu forţe proprii .

Deoarece imobilizările corporale reprezintă în majoritate capacităţile productive ale entităţii care participă, ca factor de producţie esenţial, la crearea de valoare, analiza evoluţiei imobilizărilor corporale necesită două abordări esenţiale: - din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a

capacităţilor productive, de la un an la altul (Analiza indicele cifrei de afaceri nete ICAN );- din punct de vedere intensiv, aspect care pune în evidenţă măsura eficienţei utilizării respectivelor

capacităţi în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (Analiza corelativă între indicele cifrei de afaceri nete ICAN şi indicele valorii nete a imobilizărilor corporale IIC ).

!!!! Informaţii suplimentare necesare analizei în dinamică şi furnizate de noteDin notele la situaţiile financiare (Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile semnificative”) aflăm că societatea a procedat la o amortizare a imobilizărilor corporale prin metoda liniară de amortizare, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile înregistrate pentru imobilizările corporale, pe toată perioada analizată. În cazul existenţei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizări, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informaţiilor, la un limbaj comun privind metoda contabilă utilizată, în măsura în care modificările constatate ar fi influenţat semnificativ rezultatele.

a)Analiza extensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (ritmul modificării imobilizărilor corporale)În 2006 faţă de 2005:

Se înregistrează o creştere nesemnificativă, a imobilizărilor corporale de doar 3,49%, datorată în principal creşterii valorilor la terenuri şi construcţii (cu 18,22 %) care a influenţat asupra creşterii totale a imobilizărilor corporale destul de semnificativ, având în vedere şi ponderea destul de ridicată a acestora în total imobilizări corporale (aprox 40 %). În acest scop vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”).

Se constată de asemenea o creştere substanţială a achiziţiilor de „Alte instalaţii, utilaje, mobilier” comparativ cu ieşirile similare înregistrate pentru aceste componente (în principal reprezentate de amortizare), în procent de aprox. 60 %. Deoarece procentul acestei categorii în total imobilizări corporale nu este semnificativ (sub 1 % - vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”), această creştere nu va afecta semnificativ creşterea totală de imobilizărilor corporale.

Ritmul de creştere al imobilizărilor corporale este încetinit de reducerea volumului avansurilor faţă de furnizorii de imobilizări corporale rămase de decontat (la 34,78 %) pe măsura decontării acestora.

În general o creştere a valorii nete contabile a imobilizărilor se datorează creşterii valorii de intrare sau diminuării amortizării şi ajustărilor pentru depreciere aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedentă (VNC = valoarea de intrare-amortizare-ajustări pentru deprecieri de valoare). Din notele la situaţiile financiare observăm că s-au efectuat ajustări pentru depreciere la construcţii şi instalaţii tehnice şi maşini într-o măsură semnificativă, în 2006 comparativ cu 2005, creştere care a fost însă contrabalansată de intrările de imobilizări, aşa că per total valoarea netă contabilă aferentă acestor posturi bilanţiere a crescut în 2006 faţă de 2005.

În 2007 faţă de 2006: Ritmul de creştere al imobilizărilor corporale este mai puţin pronunţat ca cel din anul anterior

(0,15%) şi a fost datorat în principal de creşterea avansurilor faţă de furnizorii de imobilizări. Această creştere a generat o creştere a imobilizărilor corporale cu 2,73 %.

În sensul creşterii imobilizărilor corporale au influenţat insă nesemnificativ creşterile valorii nete a terenurilor şi construcţiilor sau a altor instalaţii.

Singura componentă care a încetinit puţin ritmul de creştere al imobilizărilor corporale e reprezentată de instalaţiile tehnice şi maşini unde singura modalitate de ieşire a fost reprezentată de amortizare şi ajustările pentru depreciere.

Remarcam de asemenea în 2007 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizări corporale mai puţin pentru cele în curs, într-o măsura mai semnificativă pentru construcţii. De asemenea remarcam creşterea valorii nete contabile a imobilizărilor corporale ca efect al reevaluării (informaţiile se culeg din notele la situaţiile financiare).

Per ansamblu, constatăm însă că majorările şi diminuările de valoare la imobilizări corporale au acelaşi ritm, generând o menţinere aproximativ la aceiaşi parametri a valorii capacităţilor productive.

b)Analiza intensivă a evoluţiei imobilizărilor corporale (Analiza corelativă a ICAN şi IIC )În 2006 faţă de 2005:

Se constată următoarea situaţie: ICAN =118,95 % > IIC = 103,49%În 2006 faţă de 2005 constatăm că efectele reprezentate de cifra de afaceri netă cresc într-un ritm mai accentuat decât eforturile reprezentate de capacităţile de producţie. Acest aspect evidenţiază o utilizare mai eficientă a imobilizărilor corporale în 2006 faţă de 2005.

În 2007 faţă de 2006: Se constată următoarea situaţie: ICAN =110,87 % > IIC =100,15 %.

În 2006 faţă de 2005 s-a realizat o creştere mai accentuată a cifrei de afaceri nete comparativ cu creşterea de imobilizări corporale situaţie ce reflectă de asemenea o utilizare eficienta a imobilizărilor corporale în 2007 faţă de 2006.

Dacă ar fi să realizăm o comparaţie a eficienţei utilizării imobilizărilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatăm că această este mai accentuată în 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizărilor corporale este mai mare cu 15,46 % în 2006/2005 comparativ cu 10,72 % în 2007/2006).

!!!!!!! ConcluziiÎn anul 2006, creşterea capacităţilor productive s-a reflectat într-o creştere a eficienţei utilizării acestora superioara celei din anul 2007.

3. Analiza evoluţiei imobilizărilor financiareImobilizările financiare ale entităţii sunt reprezentate de „Acţiuni deţinute în entităţile afiliate”

(Aea) şi „Alte creanţe” (Acr). Din notele la situaţiile financiare aflăm ca entitatea (societatea Medicamentul) este parte dintr-un

grup. Aceasta deţine 10,69 % din capitalul societăţii Beta, în urma ofertei publice de preluare, finalizată la sfârşitul anului 2006. De asemenea, tot din note aflăm ca Societatea Medicamentul a acordat împrumuturi pe termen lung unor societăţi cu care are relaţii de parteneriat, credite reflectate la categoria „Alte creanţe”.

În 2006 faţă de 2005: Constatăm că gradul de angajare al entităţii pe piaţa de capital se dublează în 2006 comparativ

cu 2005, ((IIF = 202,56 %), aceasta în principal datorită achiziţiei de titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului, precizate mai sus.

Au loc rambursări ale împrumutului pe termen lung în procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent

În 2007 faţă de 2006: Imobilizările financiare scad cu aprox. 28 % (IIF = 72,19 %) scădere explicată prin prisma

rambursării creditelor pe termen lung acordate de entitate (recunoscute la postul „Alte creanţe”) în condiţiile în care titlurile de participare se menţin la acelaşi nivel.

!!!!!!! Concluzii Se poate observa că şi la categoria imobilizări financiare, în anul 2006, s-a acordat o atenţie deosebită, volumul investiţiilor pe pieţele de capital fiind mai mare în acest an comparativ cu ceilalţi ani supuşi analizei. Analiza evoluţiei activelor circulante

Activele circulante ale entităţii cresc de la un an la altul aproximativ în acelaşi ritm de creştere, de 40 %, în cadrul acestora elementele componente evoluează diferenţiat aşa cum vom vedea în cele ce urmează.

În 2006 faţă de 2005: O proporţie semnificativă din creşterea activelor circulante de aprox. 40 % se

datorează în principal creşterii la aproape dublul valorii anterioare realizată de volumul creanţelor (Icr = 197,82 %) precum şi extinderii destul de accentuate a investiţiilor mobiliare (investiţiilor financiare pe termen scurt), de asemenea şi această categorie ajungând la o valoare aproape dublată ( IIFTS = 193,68 %).

Observăm că singurul element menit să încetinească ritmul de creştere a activelor circulante este reprezentat de evoluţia descrescătoare a volumului stocurilor ( IS = 66,18 %).

În 2007 faţă de 2006: Activele circulante cresc aproximativ în acelaşi ritm ca în anul anterior (de aprox.

40 % ) creştere datorată în principal, creşterii volumului creanţelor cu mai mult de o treime din valoarea lor şi a investiţiilor financiare pe termen scurt, la o valoare peste dublul valorii lor realizate pentru perioada precedentă ( ICr = 135,24 % şi IIFTS = 229,42 %).

O creştere nesemnificativă se datorează evoluţiei uşor crescătoare a stocurilor, de aprox. 2 % (IS = 102,25 %).

Constatăm că disponibilităţile din casă şi bancă au înregistrat o scădere semnificativă, cu 78 %, (ICB = 22 %), însă influenţa asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusă datorită ponderii reduse de astfel de lichidităţi în activele circulante (de doar 2,76 %, vezi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”).

1. Analiza evoluţiei stocurilorVolumul stocurilor evoluează diferit de la un an la altul astfel:

În 2006 faţă de 2005: Volumul stocurilor scade cu aprox. 34% ( IS = 66,18 %). Scăderea volumului stocurilor din 2006 faţă de 2005 se datorează scăderii

volumului tuturor categoriilor de stocuri, o scădere accentuată înregistrându-se la avansuri pentru cumpărări de stocuri, de aprox. 92% (IAvs = 7,67 %) prin decontarea masivă a acestora.

În 2007 faţă de 2006: Se înregistrează o uşoară creştere a volumului total al stocurilor cu aprox. 2 % (I S =

102,25 %). Creşterea nesemnificativă a volumului stocurilor din 2007 faţă de 2006 se

datorează creşterii volumului stocurilor de materii, materiale şi a producţiei în curs de execuţie într-un ritm uşor mai accentuat (ISMP = 138,07 % , ISPCE = 108,28 %) decât scăderea înregistrată la produsele finite-mărfuri şi avansurile pentru cumpărări de stocuri (ISPF = 77,14 %, IAvs = 80,98 %).

1.a. Analiza evoluţiei stocului de materii prime şi materialeDeoarece materiile prime şi materialele reprezintă unul din factorii de producţie esenţiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evoluţiei acestei categorii de stocuri sa fie abordată sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de materii prime şi materiale, de la un an la altul (analiza ISMP).

- din punct de vedere intensiv, aspect care evidenţiază eficienţei utilizării resurselor materiale în producţie, subliniind aspecte privind eficienţa modului de gestionare a acestora (analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN ), unde

ISMP– indicele stocurilor de materii prime şi materiale;ICM- indicele cheltuielilor de materiale;ICAN – indicele cifrei de afaceri nete.

!!!!!!!!!! Informaţii suplimentare necesare analizei în dinamică şi furnizate de noteReferitor la evaluarea stocului de materii prime şi materiale la ieşirea din patrimoniu, din notele

explicative la situaţiile financiare (Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile semnificative” şi Nota 12 „Modificări de politici contabile”) aflăm că, entitatea a schimbat metoda de evaluare în 2006 faţă de

cea utilizată în 2005, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe care o menţine şi în 2007 (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare aferente anului 2006). Profesionistul contabil apreciază că această metodă (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor să corespundă mai bine cu operaţiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internaţionale de fabricaţie GMP (standarde de fabricaţie utilizate în sectorul produselor farmaceutice).

Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui să ţină seama de modificările de metode contabile aplicate, dacă acestea generează un rezultat semnificativ modificat. În cazul nostru cheltuielile cu materiile prime şi materialele scad, comparativ cu varianta menţinerii aplicării metodei CMP, cu 417. 663 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime şi materiale apare majorat cu 417.663 lei faţă de varianta menţinerii metodei CMP.

Calculând procentul acestei creşteri în total stocuri de materii prime şi materiale în 2006 constatăm că acesta este sub 1 % adică o creştere de 0,8% (417.663 lei :51.436.111 lei = 0,8 %).Deoarece este creştere procentuală nesemnificativă rezultată din modificarea politicii contabile de reevaluare a stocurilor, nu va fi necesară o recalculare a valorii stocurilor de materii prime şi materiale.

a)Analiza extensivă a evoluţiei stocurilor de materii prime ( SMP) În 2006 faţă de 2005 soldul final scade cu aprox. 11% (ISMP = 89,03% ) fapt ce se datorează creşterii

consumurilor de materii prime şi materiale într-o proporţie mai mare ca aprovizionările. În 2007 faţă de 2006 stocurile de materii prime şi materiale cresc cu 38,07% (ISMP = 138,07 % )

acest lucru se datorează creşterii ritmului achiziţiilor mai rapide decât ritmul ieşirilor (achiziţii în devans) unor consumuri mai mici, creşterii cantităţii de materiale lansate în producţie datorită modificării cererii, creşterii preţului de achiziţie respectiv costurilor etc.

b) Analiza intensivă a evoluţiei SMP (Analiza corelativă a ISMP, ICM, ICAN )În 2006 faţă de 2005:

Se constată următoarea situaţie :ISMP = 89,03% (<100%), ICM= 86,2% (<100%), ICAN =118,94% (>100%).

Situaţia reflectă o stare favorabilă a gestionării stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul creşterii gradului de valorificare a lor, datorită creşterii vânzărilor, scăderii normelor de consum, scăderii costului de achiziţie.

În 2007 faţă de 2006: Se constată următoarea situaţie:ISMP = 138,07 >100%, ICM = 105,08 >100%, ICAN =

110,87 >100% şi ICAN > ICM. Situaţia reprezintă o creştere a stocurilor de materii prime şi materiale pe fondul creşterii gradului de

valorificare a materiilor prime. Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime şi materiale

apare ca fiind mai puţin eficientă

!!!!!!!! ConcluziiÎn 2006, societatea îşi gestionează mai bine stocurile de materii prime şi materiale comparativ

cu anul 2007.

1.b. Analiza evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie (SPCE)Este abordată sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă creşterea sau scăderea de valoare a stocurilor de producţie în curs de execuţie (ISPCE )

- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficienţa modului de gestionare a producţiei pe flux (analiza corelativă între ISPCE şi ISPF).

a)Analiza extensivă a evoluţiei SPCE Privind ritmul modificării stocurilor de producţie în curs de execuţie se observă în 2006 o

scădere a producţiei în curs de execuţie cu 27%, urmată în 2007 de o uşoară creştere cu 8,28%. Pentru o analiză mai pertinentă a evoluţiei stocurilor de producţie în curs de execuţie se impune adâncirea analizei din punct de vedere intensiv.

b)Analiza intensivă a evoluţiei SPCE (corelativă) Din analiza corelativă a ISPCE şi ISPF se obţin informaţii despre modul cum evoluează durata

ciclului de fabricaţie, astfel: În 2006 faţă de 2005:

Se constată următoarea situaţie : ISPF ISPCE (ISPF = 73,01 % şi ISPCE = 73,72 % )În 2006 comparativ cu anul precedent se observă o scădere a producţiei în curs de execuţie care se realizează aproximativ în acelaşi ritm cu scăderea stocurilor de produse finite (ambele scad la aprox.73%) ceea ce înseamnă că pe fondul reducerii producţiei în curs de execuţie şi a produselor finite, durata ciclului de fabricaţie se menţine la acelaşi nivel.

În 2007 faţă de 2006: Se constată următoarea situaţie : ISPF ISPCE (ISPF = 77,14 % şi ISPCE =108,28 %) Observăm că la nivelul anului 2007 există un ritm de creştere al producţiei în curs de execuţie (I SPCE

=108,28 %) pe fondul unui ritm de scădere al stocului de produse finite (ISPF = 77,14 %) ceea ce s-ar traduce printr-o creştere a duratei ciclului de fabricaţie având ca efecte negative scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.

!!!!!!!!ConcluziiComparativ pe perioada analizată se observă o gestionare mai optimă a producţiei în curs de

execuţie în anul 2006 decât în ceilalţi ani supuşi analizei.

1. c) Evoluţia stocurilor de produse finite Se constată o scădere a stocurilor de produse finite atât în 2006 cât şi în 2007 dar

mai pronunţată în 2006 (de 27 % % în 2006 comparativ cu 23 % în 2005). Această situaţie se corelează cu creşterea volumului vânzărilor reflectate prin cifra

de afaceri netă într-un ritm mai pronunţat în 2006 (ICAN = 118,95 %) comparativ cu 2007 (ICAN = 110,87) rezultând o gestionare favorabilă a stocurilor de produse finite pe toată perioada analizată.

!!!!!!!! Concluzii:Per ansamblu există o gestionare mai bună a stocurilor de produse finite în 2006 faţă de ceilalţi ani supuşi analizei.

1.d) Evoluţia avansurilor pentru cumpărări de stocuriSe constată o scădere foarte pronunţată a avansurilor acordate furnizorilor de materii şi

materiale în 2006 (cu aprox. 93%, IAvs = 7,67 % ) comparativ cu o scădere mult mai mică în 2007 (de aprox. 19 %, IAvs = 80,98 %). Acest lucru se explică prin angajarea unor avansuri faţă de furnizorii de stocuri într-o măsură foarte pronunţată în 2005 care vor fi însă decontate în cea mai mare măsură în anul următor.

2. Analiza evoluţiei creanţelor !!!!!!! Informaţii necesare analizei şi furnizate de noteNota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” este dedicată detalierii elementelor de creanţe şi datorii ale

entităţii, furnizând următoarele informaţii necesare analizei: În ce priveşte creanţele aferente activităţii de exploatare, pentru cei trei ani analizaţi, regăsim o

detaliere a acestora după natura lor, pe categoriile de creanţe comerciale, creanţe faţă de buget şi salariaţi. Ultimele două categorii sunt raportate în schema de bilanţ la postul bilanţier cu denumirea „Alte creanţe”.

Toate creanţele entităţii se încadrează în graficele de recuperare şi ca atare nu există creanţe neîncasate în termen.

Analizând ritmul modificării creanţelor constatăm următoarele: Volumul acestora creşte de la un an la altul, într-un ritm mai accentuat în 2006 (ICAN = 197,82 %)

comparativ cu 2007 (ICR = 135,24 % ) Influenţa evoluţiei elementelor componente ale creanţelor asupra totalului creanţelor se face

diferenţiat, astfel- În 2006 faţă de 2005, creşterea volumului creanţelor este datorată exclusiv creşterii volumului

creanţelor comerciale (ajungându-se la o dublare a acestora comparativ cu anul precedent, ICC = 197,82 %), în condiţiile în care volumul altor creanţe scade semnificativ (cu 40 %, IAcr= 60,37 %).

- În 2006 faţă de 2005, creşterea volumului creanţelor este datorată atât creşterii volumului creanţelor comerciale (ICC = 134,60 %) cât şi datorită creşterii volumului altor creanţe IAcr = 144,95 %),

2.a) Analiza evoluţiei creanţelor comercialeNecesită o abordare sub dublu aspect:

- din punct de vedere extensiv, aspect care pune în evidenţă extinderea sau diminuarea activităţii comerciale, pusă în evidenţă prin ritmul modificării creanţelor comerciale (ICC)

- din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale (analiza corelativă între ICC şi ICAN).

a)Analiza extensivă a volumului creanţelor comerciale În valoare absolută, volumul creanţelor comerciale este în creştere de la un an altul, valoarea cea mai

ridicată fiind înregistrată pentru anul 2007, ceea ce reflectă o extindere a activităţii comerciale de la un an la altul.

Ca şi ritm de creştere al activităţii comerciale, se constată că cel mai ridicat ritm de creştere se înregistrează însă în 2006 (ICC = 205,68 % ) comparativ cu 2007 (ICC = 134,60 %)

Situaţia de mai sus reflectă o extindere mai accentuată a activităţii comerciale în 2006 comparativ cu ceilalţi ani. Aspectul este apreciată drept favorabil în toţi anii deoarece, acesta se datorează strict creşterii volumului vânzărilor din activitatea comercială (nu este cazul unor acumulări de creanţe neîncasate în termen, deoarece, aşa cum rezultă din notele la situaţiile financiare, toate creanţele comerciale se încadrează în graficele de recuperare).

b)Analiza extensivă a volumului creanţelor comercialeÎn 2006 faţă de 2005

Se constată următoarea situaţie: ICC = 205,68 % (>100%), ICAN =118,95 % (>100%) astfel că ICC > ICAN.

Situaţia de mai sus reflectă o extindere a activităţii comerciale care nu este însoţită de o politică corespunzătoare de încasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este însoţit de un ritm corespunzător al încasărilor. Rezultă o acumulare a volumului creanţelor care duce la scăderea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale în 2006 faţă de anul precedent.

Situaţia de mai sus apare ca urmare a hotărârii conducerii a relaxa termenele de plată pentru menţinerea vânzărilor intr-un ritm dinamic şi depăşirea blocajului financiar în care se afla sistemul sanitar romanesc în 2006.

Relaxarea politicii de încasare a creanţelor comerciale este una de moment, conjuncturală, în timp ea trebuind să fie atent supravegheată şi corectată pentru a nu genera probleme de lichiditate şi blocaj financiar.

În 2007 faţă de 2006: Se constată aproximativ aceeaşi situaţie mai puţin favorabilă de mai sus: ICC = 134,6 %

(>100%), ICAN =110 % (>100%) astfel că ICC > ICAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Pentru a compara eficienţa modului de gestionare a creanţelor comerciale de la un an la altul se va calcula şi compara ritmul de scădere al vitezei de rotaţie al creanţelor comerciale (vezi şi calculele efectuate la Anexa 5 „Analiza indicatorilor de activitate”).

Va rezulta că pe fondul unei gestionări ineficiente a creanţelor comerciale în ambii ani situaţia apare totuşi mai favorabilă în 2007 pentru că ritmul de scădere al vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale este mai mic (de 18 % comparativ cu 43 % cât este în 2007).

!!!!!!!!Concluzie Deşi constatăm o extindere a activităţii comerciale pe întreaga perioadă supusă analizei, cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2006, politica activităţii comerciale nu este corelată cu o politică adecvată de încasare a creanţelor comerciale. Politica comercială aplicată este una conjuncturală, cu rolul principal de extindere a cotei de piaţă prin atragerea de noi clienţi şi dinamizarea afacerilor. La nivel managerial trebuie monitorizat foarte atent acest aspect intervenindu-se oportun cu decizii privind diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de încasare)atunci când se previzionează goluri de trezorerie pentru a fluidiza ritmul afacerii şi a preveni riscul de insolvabilitate.

2. b) Analiza evoluţiei altor creanţe

!!!!!!! Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative În Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor” se precizează că în cazul societăţii analizate, această

categorie este reprezentată în procent semnificativ (peste 80 %) de creanţele faţă de salariaţi (rezultate din acordarea avansurilor chenzinale) şi creanţe faţă de buget (rezultate din impozite şi taxe achitate în plus) aşa cum ne furnizează informaţiile din note.

În Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” se precizează informaţii privind reducerile de personal de la un an la altul (în 2005- 925 angajaţi, în 2006-773 angajaţi, în 2007- 727 angajaţi) şi de asemenea privind creşterea salariului mediu pe angajat în condiţiile noilor restructurări realizată în anul 2007 (cu mai mult de 10 %).

Privind ritmul modificării altor creanţe se constată următoarele:În 2006 faţă de 2005:

Se constată o diminuare a acestor categorii de creanţe în 2006 comparativ cu 2005 (IAcr = 60,37 %). Situaţia se corelează cu diminuările masive de personal datorate restructurării personalului (de la 925 angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2005, la 773 existenţi la sfârşitul anului 2006, deci o scădere cu 17 %.) În aceste condiţii, este firesc să scadă atât volumul cheltuielilor salariale cât şi volumul creanţelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.

În 2006 faţă de 2005: Se constată o creştere a volumului acestor tipuri de creanţe comparativ cu 2007 (IAcr = 144,95 %).

Pe fondul unei reduceri mai puţin accentuate de personal în 2007 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajaţi la 727 angajaţi, deci o scădere cu doar 6 %) are loc o creştere a salariului mediu pe angajat la nivelul societăţii (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflectă într-un volum crescut al cheltuielilor salariale în 2007 faţă de 2006 cu aprox. 16 % (vezi în acest sens Anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare”). Situaţia va explica reducerea corespunzătoare înregistrată pentru avansurile chenzinale acordate în anul 2007 comparativ cu 2006.

În condiţiile în care volumul creanţelor salariale este semnificativ în volumul altor creanţe (peste 80 %), evoluţia acestora din urma este explicată în cea mai mare măsură. Diferenţa de 20 %, este dată de creanţe rezultate din impozite şi taxe achitate în plus, care au înregistrat şi ele o creştere faţă de valoarea lor din anul 2006, influenţând de asemenea în direcţia creşterii altor creanţe.

Toate aceste categorii de creanţe se află în termen, ca urmare creşterea acestor creanţe este urmarea firească a desfăşurării activităţii din cadrul entităţii.

3. Analiza evoluţiei trezorerieiAnalizând ritmul de evoluţie al trezoreriei se constată o creştere a trezoreriei de la un an la altul, într-

un ritm mai pronunţat în 2007 faţă de 2006. Pe cele două componente reprezentate de investiţiile financiare pe termen scurt şi disponibilităţile din casă şi bancă evoluţia nu este uniformă şi în consecinţă implicaţiile acestora asupra valorii totale a trezoreriei vor fi diferenţiate.

În 2006 faţă de 2005: Are loc o creştere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferentă anului precedent

(ITR =171,26 %). Creşterea trezoreriei este generată în proporţie semnificativă de efectuarea de investiţii mobiliare

într-un volum majorat faţă de anul anterior (IIFTS =193,68 %). Entitatea deţine de asemenea lichidităţi în casă şi bancă într-o valoare superioara anului anterior (I CB

= 123,11 %) ceea ce generează o creştere a trezoreriei într-o proporţie mai puţin semnificativă, datorită unei ponderi mai reduse a acestora în totalul trezoreriei comparativ cu investiţiile pe termen scurt (vezi în acest scop şi Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”) .

În 2007 faţă de 2006: Se înregistrează de asemenea un ritm de creştere al trezoreriei accentuat (de 82,06 % ) peste nivelul

înregistrat anii precedenţi ( ITR= 182,06 %); Creşterea volumului trezoreriei se datorează exclusiv extinderii substanţiale a investiţiilor pe piaţa

mobiliară, la o valoare mai mult decât dublată (IIFTS = 229,42 %);

Constatăm că lichidităţile din casă şi bancă înregistrează o scădere substanţială, cu 88 % ( ICB= 22 %), ele influenţând trezoreria în senul scăderii acesteia, nesemnificativ însă datorită procentului redus al acestora în totalul trezoreriei entităţii.

Diminuarea lichidităţilor din casă şi bancă apare ca un rezultat firesc, având în vedere cele analizate până acum respectiv: gestionare mai puţin eficientă a imobilizărilor corporale comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de fabricaţie al produselor în 2007 comparativ cu 2006, o diminuare a vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale, o gestionare mai puţin eficientă a stocului materii prime şi de produse finite faţă de anul anterior.

Pentru o apreciere pertinentă a modului de gestionare a trezoreriei trebuie însă făcute corelaţii complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmărit şi anume: structura poziţiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate şi solvabilitate precum şi cu tabloul fluxurilor de numerar.

!!!!!!!ConcluziiVolumul trezoreriei entităţii este în creştere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de

creştere în 2007. Lichidităţile însă din casă şi bancă, evoluează mai puţin favorabil, deoarece în 2007 ele scad semnificativ datorită efectelor unei viteze de rotaţie mai lente, înregistrate la toate categoriile de active. Din cadrul acestor active va trebui acordată o atenţie specială gestionării creanţelor comerciale în vederea unei mai bune corelări a ritmului livrărilor cu ritmul încasărilor.

Analiza în dinamică a cheltuielilor în avans !!!!!!!!Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative Din notele la situaţiile financiare (Nota 10 „Alte informaţii”), aflăm următoarele:

Entitatea are închiriate în regim de leasing operaţional 5 mijloace de transport pe o perioadă de 3 ani (2005-2007).

În plus, în 2006, entitatea închiriază încă 2 mijloace de transport pentru a faţă unei activităţi de distribuţie a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de producţie şi comercializare mult extinse în anul 2006.

Chiriile aferente, se plătesc lunar, în mod anticipat. Analizând ritmul modificării cheltuielilor în avans se constată o creştere foarte pronunţată a

cheltuielilor în avans în 2006 faţă de 2005, acestea aproape se dublează după care în 2007 ating din nou nivelul anului 2005. Utilizând informaţiile din notele explicative, putem conchide că valoarea substanţială a cheltuielilor în avans din 2006 este datorată unor chirii suplimentare achitate anticipat de entitate, referitoare la mijloacele de transport închiriate în mod suplimentar în 2006 în condiţiile extinderii activităţii de producţie şi comercializare.

1.1.2 Analiza evoluţiei datoriilorDatoriile entităţii sunt reprezentate atât de datoriile propriu-zise concretizate în obligaţiile

actuale ale entităţii rezultate din relaţiile cu diverşi terţi cât şi veniturile în avans şi respectiv provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

Analiza evoluţiei datoriilor propriu-zise!!!!!!!!Informaţii necesare analizei şi furnizate de notele explicative Exploatând informaţiile analitice privind datoriile entităţii furnizate de Nota 5 la situaţiile financiare şi anume „Situaţia creanţelor şi datoriilor” constatăm următoarele:

Entitatea analizată nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un an).

Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finanţare fiind în întregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii faţă de furnizori),datorii faţă de salariaţi, datorii fiscale, datorii faţă de acţionari (referitoare la dividende de plată) şi alte datorii (dar mai puţin datoriile bancare şi faţă de grup).

Nu există plăţi restante, toate datoriile entităţii fiind în termen. Pentru o analiză detaliată a datoriilor exploatăm informaţiile din Nota 5„ Situaţia creanţelor şi

datoriilor” aşa cum am prezentat în Anexa 1 „Analiza evoluţiei poziţiei financiare”- Informaţii suplimentare privind componenţa datoriilor şi evoluţia acestora şi Informaţii suplimentare privind componenţa datoriilor pe naturi de datorii şi evoluţia acestora

Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entităţii detaliate după natură constatăm că la nivelul entităţii acestea sunt reprezentate de:

- „datorii comerciale” sub forma datoriilor faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări;

- „datorii sociale” sub forma datoriilor faţă de salariaţi;- „datorii fiscale” sunt reprezentate doar de partea corespunzătoare din asigurările sociale şi şomaj,

impozitele şi taxele aferente salariilor; - „datorii faţă de acţionari” sunt reprezentate în întregime de dividende de plată;- „alte datorii” reprezentate de alte datorii ale entităţii mai puţin datoriile bancare şi faţă de grup.

Din analiza ritmului de evoluţie al datoriilor propriu- zise pe total şi pe componente pe perioada 2005-2007 se constată următoarele: Totalul datoriilor evoluează în creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2007

(61,94 % în 2007 comparativ cu doar 7,4 % în 2006). Pe elementele componente situaţia se prezintă diferenţiat.

Datoriile comerciale înregistrează o menţinere aproape la acelaşi nivel în 2006 după care în 2007 cresc cu aproape 2/3 din valoarea lor (cu 62,85 %).Toate datoriile comerciale sunt în termen de plată, deci o creştere a lor o considerăm favorabilă pentru că entitatea beneficiază de surse gratuite de finanţare pe perioada creditului comercial

Un ritm de creştere ridicat îl constatăm la datoriile fiscale atât în 2006 cât şi în 2007 cu o valoare mai accentuată în 2006. Având în vedere că entitatea nu are plăţi restante şi nici nu a avut anumite facilităţi fiscale la care să se fi renunţat pe perioada analizată, creşterea datoriilor este urmarea firească a extinderii activităţii sale mai ales în 2006, rezultând astfel o masă impozabilă suplimentară. De altfel o dezvoltare a întregii activităţi mai ales în anul 2006 am constatat-o deja din analizele efectuate până acum.

O evoluţie deosebită înregistrează datoriile faţă de salariaţi unde se constată o uşoară reducere a acestora în 2006 urmată în 2007 de aproape o triplare a lor. Analizând Nota 8 la situaţiile financiare „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” vom deduce că reducerea uşoară a datoriilor salariale din 2006 se datorează în principal restrângerii numărului de salariaţi (de la 925 la 776 salariaţi). De asemenea în 2007 creşterea accentuată a datoriilor salariale, în condiţiile în care numărul de salariaţi scade de la 773 la 727 este pusă pe seama unor accentuate creşteri salariale de care au beneficiat angajaţii societăţii.

Analiza evoluţiei veniturilor în avans şi a provizioanelor

Asimilăm datoriilor şi elementele de venituri în avans şi respectiv provizioanele. Referitor la evoluţia acestor elemente constatăm următoarele:

Observăm că entitatea realizează o creştere accentuată a veniturilor în avans în 2006 (de 280,71 %) datorită exclusiv obţinerii unei subvenţii pentru investiţii primite de entitate în 2006 într-o valoare substanţială (12.845.469 lei). În Nota 10 „Alte informaţii” se fac referiri la acest aspect, precizându-se că valoarea subvenţiei vizează lansarea unei noi linii tehnologice în vederea realizării unor noi produse farmaceutice .

În ce priveşte provizioanele deţinute de entitate, observăm că aceasta a constituit un astfel de provizion abia în 2007. Analizând Nota 2 “Provizioane” aflăm informaţii mult mai detaliate privind acest aspect. Astfel, se precizează în notă că societatea are constituite provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în suma de 101.049.820 lei din care 3.455.070 lei pentru procese juridice în derulare, 16.712.310 lei pentru cheltuieli privind dezafectarea secţiilor în conservare şi 80.882.440 lei pentru aspecte de mediu, în baza raportului întocmit de firma Atkins în perioada 2006-2007.

!!!!!!!ConcluziiLa nivelul perioadei analizate, are loc o creştere a datoriilor entităţii, mult mai pronunţată pentru

anul 2007, datorată în principal creşterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evoluţia capitalurilor entităţii şi respectiv cu indicatorii de structură corespunzători, pentru a pune în evidenţă aspecte mult mai pertinente legate de evoluţia gradului de îndatorare.

1.1.3 Analiza evoluţiei capitalurilor propriiToate capitalurile societăţii sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistând angajări de către

stat în capitalul entităţii. Se poate constata o creştere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate într-un ritm uşor mai accentuat în 2006 (ICPR = 122,67 %) comparativ cu creşterea de (ICPR = 112,78 % în 2007).

Un rol informaţional extrem de important pentru analiza evoluţiei capitalurilor entităţii revine „Situaţiei modificării capitalului propriu”, cea de-a treia componentă a situaţiilor financiare obligatoriu de întocmit de entităţile încadrate la categoria de mărime „mari”.

În 2006 faţă de 2005:Aşa cum rezultă din Situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2006 creşterile de

capitaluri proprii se datorează: reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2002, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferenţe

favorabile din reevaluare, determinând o creştere a rezervelor din reevaluare cu 35,51 %; constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, în procent de 38.28 % faţă de anul anterior; constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilităţi fiscale şi venituri din vânzări de

mijloace fixe, în procent de 46,76 %; creşteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2006, în procent de 19,93 % determinate de:

- profitul nerepartizat aferent exerciţului 2006 a cărui destinaţe va fi hotarâtă de AGA în aprilie 2007;- repartizări din profitul net al anului 2005 (pe baza AGA din aprilie 2006) pentru dividende şi pentru participarea salariaţilor.

În 2007 faţă de 2006: Din Situaţia modificării capitalului propriu, aferentă anului 2007, constatăm că valoarea creşterii nete de capitaluri proprii se datorează:

reevaluării patrimoniului societăţii la 31.12.2007, conform hotărârii AGA, înregistrându-se diferenţe favorabile din reevaluare care au dus la o creştere a rezervelor din reevaluare cu 27,01 %;

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, ce a determinat o creştere a acestora cu 9,54 %.

constituirii de rezerve din profitul net, reprezentând facilităţi fiscale şi venituri din vânzări de mijloace fixe şi diminuării rezervelor ca urmare a stabilirii şi înregistrării unui provizion de mediu, corectarea diferenţelor de reevaluare pentru terenuri, şi diminuării rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la secţiile de chimie. Per ansamblu se înregistrează o creştere a altor rezerve cu 40,15 %.

creşteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2007 cu 11,17 % determinate de:- profitul nerepartizat aferent exerciţiului 2007 a cărui destinaţie va fi hotărâtă de AGA din

aprilie 2008;- repartizări din profitul net al anului 2006 (pe baza AGA aprilie 2007) pentru dividende şi

pentru participarea salariaţilor la profit.

Aşa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorări de capital social pe perioada 2005-2007, toate creşterile de capitaluri proprii fiind datorate creşterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de entitate şi a rezultatului exerciţiului reprezentaţi în toţi anii de profit şi a rezultatului reportat.

Se poate constata o creştere mai accentuată a valorii acestor componente în anul 2006 Cu excepţia rezervelor din reevaluare, toate aceste componente au înregistrat creşteri mai accentuate în 2006 datorită extinderii masive a activităţii entităţii în acest an.

!!!!!!!ConcluziiEntitatea analizată beneficiază pe toată perioada analizată de o majorare a surselor proprii de

finanţare cu efecte favorabile asupra întăririi capacităţii de autofinanţare şi asupra ameliorării indicatorilor de îndatorare, în special pentru anul 2006.

Comparativ cu evoluţia datoriilor, constatăm că în anul 2006 ritmul de creştere al capitalurilor este superior ritmului de creştere al datoriilor (ICPR=122,67% şi IDT =107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de îndatorare.

În anul 2007 ritmul de creştere al modificării datoriilor devansează ritmul de creştere al capitalurilor (ICPR=112,78% şi IDT =161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de îndatorare.

.1.2 Analiza structurii poziţiei financiareAnaliza structurii poziţiei financiare presupune determinarea ratelor de structură ale elementelor de

active/datorii/capitaluri proprii aşa cum sunt acestea prezentate în Anexa 2 „Analiza structurii poziţiei financiare”. Pe baza acestora avem următoarele rezultate ale analizei:

1.2.1 Analiza structurii activelorDin analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele: O pondere mai accentuată a activelor circulante comparativ cu ponderea activelor

imobilizate (în medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toţi anii supuşi analizei. Ponderea activelor circulante creşte de-a lungul celor trei ani analizaţi pe fondul

reducerii ponderii activelor imobilizate în cadrul activelor entităţii. Concluzionăm o orientare a

politicilor manageriale spre accentuarea laturii de exploatare în defavoarea laturii investiţionale pe perioada 2005-2007.

O scădere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizată care se datorează pe de-o parte unei creşteri mai lente activelor imobilizate în comparaţie cu o creştere mai accentuată a celorlalte elemente de activ.

O creştere a ratei generale a activelor circulante pe cei trei ani supuşi analizei care se datorează unei creşteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte elemente de activ.

Din analiza ratei cheltuielilor în avans rezultă că aceasta este nesemnificativă (sub 1 %) de altfel situaţie obişnuită pentru entităţile din România.

!!!!!!!!Concluzii Din analiza ratelor generale de structură ale actelor deducem că, pe perioada analizată,

entitatea îşi orientează politicile mai mult spre activitatea curentă (de exploatare) şi mai puţin spre activităţi investiţionale.

Analiza ratelor interne ale activelor imobilizate pune în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicii investiţionale a entităţii. Pe perioada supusă analizei, se constată următoarele:

Ponderea covârşitoare în totalul imobilizărilor, pe toţi anii analizaţi o deţin imobilizările corporale (aprox. 99%).

Imobilizările necorporale înregistrează o pondere de aprox.1 % în total imobilizări cu o uşoară tendinţă de creştere în 2006 datorită creşterii mai rapide a imobilizărilor necorporale comparativ cu o creştere mai puţin accentuată a elementelor de active imobilizate (creşterea accentuată a imobilizărilor necorporale a fost datorată în 2006 unei achiziţii substanţiale de programe informatice, aşa cum rezultă din notele la situaţiile financiare aferente anului 2006).

În cadrul politicii investiţionale a entităţii, investiţiile în capitalurile altor firme reprezintă un procent nesemnificativ (ratele imobilizărilor financiare pe perioada analizată sunt cu mult sub 1 %).

!!!!!!!!Concluzii

În sectorul investiţional entitatea se orientează cu precădere spre investiţii în capacităţi productive (în medie de aprox 98 %) în defavoarea investiţiilor nemateriale sau a investiţiilor pe piaţa de capital (în medie sub 2 %).

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidenţă mutaţiile structurale produse în cadrul politicilor duse la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutaţiile înregistrate în privinţa gradului de lichiditate al acestora. Pe perioada 2005-2007, din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde următoarele concluzii :

În general, pe perioada 2005-2007 se constată o scădere a ponderii elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate superioară (creanţele şi trezoreria).

Privind rata stocurilor, observăm o scădere a acesteia pe fondul unei politici de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat concretizate în valorificarea stocurilor cu mişcare lentă existente în anii anteriori, optimizarea raportului achiziţie-producţie - facturare cu efecte asupra creşterii vitezei de rotaţie a stocurilor şi pe această cale cu efecte favorabile în planul lichidităţii entităţii.

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constată:

Pe elemente de stocuri se constată că ponderea o deţin produsele finite şi mărfurile (aproximativ 50%) în 2006, după care în 2007 ponderea majoritară revine stocurilor de materii prime (46%).

Ponderea avansurilor pentru cumpărături de stocuri este semnificativă în 2005 (aproximativ16%), după care scade semnificativ în 2006 şi 2007 la aproximativ 1%, datorită, în principal, scăderii substanţiale a nivelului avansurilor ca urmare a decontării lor succesive.

Rata creanţelor creşte semnificativ în 2006 comparativ cu 2005 (de la 39,22 % la 56,3 %, adică cu aproximativ 43 %, ulterior menţinând-se aproximativ la acelaşi nivel) ea fiind rezultatul extinderii masive a activităţii comerciale în 2006 pe fondul aplicării unor termene de încasare mai reduse (aşa cum am constatat la capitolul anterior referitor la analiza evoluţiei creanţelor.).

În cadrul creanţelor ponderea covârşitoare o deţin creanţele comerciale (peste 90 % în toţi anii supuşi analizei).

Analizând rata trezoreriei constatăm că aceasta creşte de la un an la altul, în principal datorită creşterii volumului investiţilor financiare pe termen scurt. Chiar şi cu aceste creşteri înregistrate, nivelul ratei trezoreriei atinge abia în 2007 limita minimă apreciată de specialişti ca fiind optimă (nivelul optim este apreciat între 30%– 50 %). Cauzele unui nivel relativ scăzut al lichidităţilor entităţii trebuie căutate în volumul crescut de lichidităţi imobilizate în creanţe comerciale, dată fiind politica de credit comercial relaxată adoptată de societate pe perioada analizată.

În cadrul trezoreriei constatăm că ponderea majoritară o deţin alte investiţii pe termen scurt pentru toţi anii, în creştere accentuată de la un an la altul, ajungând să reprezinte în 2007, 97,24 % din totalul trezoreriei. La nivelul gestiunii interne a elementelor trezoreriei, situaţia este una favorabilă reflectând o preocupare a managementului pentru obţinerea unor câştiguri suplimentare prin orientarea lichidităţilor din casă-bancă spre plasamente pe termen scurt, pe piaţa de capital.

!!!!!!!!Concluzii Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem că gradul de lichiditate al

activelor circulante creşte pe perioada 2005-2007 pe fondul diminuării ponderii elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile) şi a creşterii ponderii elementelor cu o lichiditate mai accentuată (creanţele şi trezoreria). Aspectul este unul favorabil pe termen scurt, reflectând o extindere a activităţii comerciale pe fondul aplicării unor politici de credit mai relaxate. Se impune însă ca pe termen lung, să se procedeze la o revizuire a politicii comerciale a entităţii pentru a nu genera lipsuri de lichidităţi cu efecte finale în planul riscului de insolvabilitate.

1.2.2 Analiza structurii datoriilor / capitalurilor propriiDin analiza ratelor generale de structură (ale totalului datoriilor şi capitalurilor) se desprind concluzii privind orientarea surselor de finanţare ale entităţii spre surse proprii respectiv atrase. În cazul societăţii analizate, se constată următoarele: În cadrul surselor de finanţare ale entităţii, ponderea covârşitoare este reprezentată de sursele

proprii –capitaluri proprii (aproximativ 88 % în anii 2005 şi 2006) urmată de o uşoară scădere (cu aproximativ 10 %) în 2007.

Scăderea ponderii capitalurilor proprii în totalul surselor de finanţare în 2007 este pusă pe seama creşterii mai pronunţate a surselor atrase respectiv a datoriilor în 2007, ponderea lor crescând de la 11 % în total surse la 20 % în 2007

Ratele interne ale datoriilor şi capitalurilor pun în evidenţă mutaţiile structurale interne înregistrate la fiecare categorie.Din analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata datoriilor pe termen mediu şi lung, rata provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi rata veniturilor în avans) se constată următoarele: Ponderea semnificativă o deţin datoriile curente pentru toată perioada analizată (96,3% în 2005,

90,86 % în 2007). Deşi, în mărime absolută, valoarea datoriilor pe termen scurt creşte de la un an la altul, în mărime

relativă ponderea lor în totalul datoriilor scade pe fondul constituirii de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în 2007 într-o măsură semnificativă.

Din Nota 2 “Provizioane” constatăm un nivel semnificativ al provizioanelor constituite în 2007 în sumă de 101.049.820 lei pentru procese juridice în derulare, pentru cheltuieli privind dezafectarea secţiilor în conservare şi pentru aspecte privind mediu, astfel că acestea ajungând să reprezinte o pondere de 1/3 în 2007, pondere extrem de semnificativă pentru o astfel de categorie de datorii.

În condiţiile în care entitatea nu deţine datorii peste 1 an, rata datoriilor pe termen mediu şi lung are o valoare nulă.

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele: Toate datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datorii curente nebancare; Aproximativ 2/3 din valoarea datoriilor nebancare sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de

datorii fiscale şi apoi de datorii faţă de salariaţi. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile faţă de furnizorii de materii prime şi materiale şi furnizorii de imobilizări.

Ponderea cea mai mare în cadrul datoriilor comerciale o deţin datoriile pentru furnizorii de materii prime şi materiale. O finanţare majoritară pe seama datoriilor comerciale e considerată favorabilă, deoarece sunt surse gratuite de finanţare, iar nivelul lor se încadrează în termenul contractual (informaţii obţinute din notele la situaţiile financiare).

Remarcăm o pondere însemnată a datoriilor fiscale pe toată perioada analizată, aceasta fiind datorată dezvoltării normale a activităţii şi implicit a creşterii bazei impozabile şi nu acumulării de datorii neachitate. Totuşi se constată o scădere a ponderii acestora în totalul datoriilor curente în 2007, datorită creşterii mai rapide a datoriilor faţă de salariaţi reprezentate în mod semnificativ de creşterea salariului mediu în cadrul entităţii

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele: Ponderea capitalului social în capitalurile proprii evoluează de la aproximativ 1/3 în 2006 la

aproximativ 1/4 în 2007. Aceasta se datorează menţinerii neschimbate a valorii capitalului social pe toată perioada analizată în condiţiile unei creşteri substanţiale sistematice la celelalte elemente ale capitalurilor proprii (ne referim la rezerve din reevaluare dar mai ales la rezerve).

În ce priveşte nivelul rezervelor legale remarcăm politica prudenţială accentuată dusă la nivelul managementului financiar prin constituirea unui nivel substanţial de rezerve, menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.

Remarcăm o scădere a ponderii rezultatului exerciţiului în totalul capitalurilor proprii care nu se datorează însă diminuării rezultatului net de la un an la altul ci dimpotrivă valoarea acestuia creşte de la un ala altul doar că creşterea înregistrată la celelalte componente de capitaluri proprii (în special creşterea înregistrată de rezervele legale) este mult mai pronunţată şi devansează astfel creşterea rezultatului net al exerciţiului.

Se poate constata că entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decât cele provenind din capitalul social, din dorinţa de a nu afecta valoarea câştigurilor actualilor acţionari, protejând astfel interesele acestora. Putem constata o politică de protejare a vechilor acţionari dusă de managementul entităţii.

!!!!!!!!ConcluziiÎn 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea capitalurilor proprii în total surse se menţine. În 2007

remarcăm însă o diminuare a surselor proprii în total surse care este pusă pe seama creşterii accentuate a datoriilor comerciale, a datoriilor fiscale dar şi a constituirii semnificative de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli în 2007, comparativ cu creşterea mai lentă a capitalurilor proprii în 2007. Creşterea datoriilor nu trebuie privită ca una negativă deoarece toate datoriile se încadrează în termenele de plată., creşterea lor fiind rezultatul dezvoltării activităţii în 2007.

2. Analiza echilibrului poziţiei financiareÎn cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amănunţită a modului cum se

realizează echilibrul poziţiei financiare la cele trei nivele şi anume:- analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii;- analiza capitalului de lucru;- analiza gestiunii resurselor controlate.

2.1 Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţiiÎn acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 „Analiza lichidităţii şi solvabilităţii entităţii”.

Privind starea de lichiditate, pe perioada 2005-2007 putem face următoarele aprecieri : Există un excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi analizei, excedent care evoluează în trend

ascendent, aproximativ în acelaşi ritm. Privit sub formă relativă acest excedent depăşeşte semnificativ limita superioară a intervalului de siguranţă financiara ceea ce reflectă un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Există un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate în direcţia obţinerii de beneficii viitoare.

Se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată în creştere pe toţi anii supuşi analizei. În formă relativă se înregistrează o acoperire imediată excedentară în creştere în 2006 urmată de o uşoară scădere în 2007. Pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanţe şi trezorerie) este cu mult peste limita superioară a intervalului de siguranţă financiară. Putem aprecia şi în acest caz că există un nivel mult prea mare al activelor de natura creanţelor şi trezoreriei care să acopere nevoile imediate de finanţat.

În 2005 se constată o acoperire deficitară a trezoreriei încadrată însă în intervalul de siguranţă financiară. În anii următori însă trezoreria devine puternic excedentară depăşind limita superioară a intervalului de siguranţă financiară (100 %) şi aceasta datorită creşterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu creşterea mai puţin accentuată a datoriilor curente. Entitatea cel mai probabil a apelat în scopul ameliorării stării de lichiditate la operaţii speculative pe piaţa mobiliară deoarece din ceea ce am constatat până acum consolidarea stării de lichiditate s-a realizat prin puternice investiţii în acest domeniu şi mai puţin pe seama creşterii disponibilităţilor din casă şi bancă.

!!!!!!!ConcluziiPer ansamblu putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al activelor de exploatare

care depăşeşte datoriile imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitor repercusiuni în vederea obţinerii de beneficii economice viitoare. Cauzele trebuie căutate în nivelul mult prea crescut al

creanţelor în speţă a creanţelor comerciale, pe fondul aplicării unei politici de credit comercial mult prea relaxate în scopul atragerii de noi segmente de clientelă sau fidelizarea segmentului deja existent.

Privind starea de solvabilitate a entităţii constatăm următoarele: Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung şi de asemenea nu dispune

de credite bancare. În consecinţă toate nevoile de finanţare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de altă natură decât cele bancare şi a capitalurilor proprii.

Ca rezultat a celor menţionate mai sus solvabilitatea generală în ambele sale forme va fi maximă.

Din analiza ratelor de dependenţă financiară se poate constata ca entitatea are un grad de dependenta financiară foarte mic şi încadrat în intervalele de siguranţă admise. Se poate constata ca în 2007 gradul de dependenţă financiară al entităţii înregistrează nivelul cel mai mare din toţi anii (20,01 %) încadrat însă şi în acest an, foarte confortabil, în intervalele de siguranţă financiară. Nivelul ridicat al dependenţei financiare în acest an se datorează atât creşterii datoriilor comerciale dar mai ales constituirii de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli într-un nivel extrem de semnificativ, ajungând să reprezinte 1/3 din totalul datoriilor, aşa cum am constatat din cele prezentate până acum.

Rata de acoperire a dobânzilor indică un nivel de acoperire a dobânzilor foarte confortabil datorită faptului că entitatea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobânzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate în principal din dobânzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase decât creditele bancare).

!!!!!!!ConcluziiDeoarece societatea analizată nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung şi de

asemenea nu dispune de credite bancare, nivelul general al datoriilor necesare a fi acoperite este destul de mic. Capacitatea generală a entităţii de a face faţă achitării nivelului redus al acestor datorii şi deci gradul de solvabilitate al entităţii este foarte favorabil.

!!!!!!! Concluzii generale privind starea de lichiditate şi solvabilitatePer ansamblu se poate constata ca lipsa îndatorării generează un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii

extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferenţiată în funcţie de natura acestor utilizatori de informaţii financiare. Astfel:

Pe termen scurt investitorii nu vor privi investiţia în entitatea analizată, ca fiind una foarte atractivă, deoarece există mari imobilizări de lichidităţi blocate temporar în creanţe. Politica dusă la nivelul creanţelor şi datoriilor comerciale nu este foarte bine corelată, existând un nivel ridicat al creanţelor comerciale (datorate termenelor de încasare mari acordate clienţilor) necorelat cu termenele mult mai reduse de achitare a datoriilor comerciale. Pe termen lung însă această politică de marketing poate avea rezultate pozitive generând în viitor o creştere reală de valoare datorate câştigării de noi segmente de piaţă şi astfel ar putea fi atractivă pentru investitori.

Băncile vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, şi anume acela de a se asigura asupra unei capacităţi de rambursare a creditelor foarte bună, este astfel atins.

2.2 Analiza capitalului de lucruConform Anexei 4 avem următoarele concluzii privind analiza capitalului de lucru:

Capitalul de lucru este calculat şi raportat prin structurile bilanţiere valabile la data întocmirii situaţiilor financiare ale anilor 2005, 2006,2007, fiind raportat la postul E din cadrul structurilor bilanţiere, sub denumirea de „Active circulante respectiv datorii curente nete”. Indicatorul este identic cu lichiditatea curentă în formă absolută calculată anterior.

Constatăm că la nivelul entităţii se realizează un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activităţii de exploatare, entitatea deţinând un capital de lucru pozitiv pe toată perioada analizată, într-o valoare semnificativă.

Din analiza evoluţiei capitalului de lucru constatăm că se înregistrează un ritm de creştere de la un an la altul în jur de 40 % pentru fiecare an, fiind uşor mai pronunţat pentru anul 2006. Acesta îi va permite ca o parte importantă din activele curente să şi le finanţeze pe seama capitalului angajat, format în majoritate doar din capitaluri proprii (entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu şi lung).

!!!!!!ConcluziiLa nivelul societăţii analizate putem vorbi de o situaţie foarte buna a echilibrului financiar pe

termen scurt,pe toată perioada analizată, ţinând cont de blocajele financiare cu care s-a confruntat sistemul sanitar generator de mari sume de recuperat pentru producătorii de medicamente.

2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate Din evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii ale entităţii prezentate în Anexa 4, se constată următoarele:

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate Ca valoare este sub media ţărilor dezvoltate (sub media de 3 rotaţii) însă la nivelul

economiei româneşti ea este considerată destul de bună bună. În dinamică, viteza de rotaţie a activelor imobilizate creşte pe toată perioada analizată,

înregistrând un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05

KAI =114,12 % > I 07/06

KAI = 111,38 %), ceea ce reflectă o gestionare favorabilă a acestei categorii de active.

În cadrul activelor imobilizate, imobilizările corporale apar ca fiind cel mai bine gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizări, pe toată perioada de analiză, Acest aspect este susţinut de viteza de rotaţie a acestora în creştere de la un an la altul, totuşi constatând un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I

062/05 KIC =115,16 % > I

07/06 KIC

= 110,73 %). Viteza de rotaţie a stocurilor totale

Ca valoare se situează sub pragul critic de 9 rotaţii pe an, în 2005, după care aceasta cunoaşte o redresare semnificativă pe toată perioada, depăşind valoarea critică atât în 2006 cât şi în 2007.

În dinamică, viteza de rotaţie a stocurilor creşte de la un an la altul, cu un ritm de creştere mult mai accentuat în 2006 (I

06/05 KS =179,58 % > I

07/06 KS = 108,48 %). Situaţia trebuie

pusă pe seama dinamizării afacerilor entităţii în 2006, pe fondul aplicării unor politici de relaxare a termenelor de încasare a creanţelor fapt ce a dus la o accelerare masivă a vânzărilor în această perioadă.

Pe elemente de stocuri se constată o creştere mai accentuată a vitezelor de rotaţie a acestora în 2006, la toate categoriile de stocuri, urmată de o creştere mai puţin accentuată, chiar scădere la anumite categorii de stocuri, în 2007.

Viteza de rotaţie a creanţelor

Ca valoare se situează cu mult sub media de 12 rotaţii pe an, pe toată perioada analizată. În dinamică, viteza de rotaţie a creanţelor cunoaşte chiar o scădere de la un an la altul, o

scădere mai semnificativă înregistrându-se în 2006 (I 06/05

KCr = 60,19 % I 07/06

KCr = 78,22 %). Situaţia este pusă pe seama relaxării termenelor de încasare a creanţelor comerciale (care deţin ponderea semnificativă în totalul creanţelor) în scopul dinamizării afacerilor, pe fondul blocajului financiar în care se afla sistemul financiar românesc în 2006.

Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare.

Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a creanţelor societăţii pe toată perioada analizată, mai ales în 2006 când viteza de rotaţie a acestora scade mult mai accentuat.

Viteza de rotaţie a totalului activelor În dinamică, viteza de rotaţie scade de la un an la altul , situaţie cauzată exclusiv de

volumul prea mare al creanţelor angajate de societate, care generează o viteză de încasare a acestora mult prea lentă. S-a constatat de altfel că toate elementele de activ, cu excepţia creanţelor (ne referim la activele imobilizate şi stocuri) au o viteza de rotaţie în creştere de la un an la altul.

Viteza de rotaţie a datoriilor În dinamică, viteza de rotaţie a datoriilor cunoaşte o creştere în 2006 cu 10 % în timp ce în

2007 aceasta scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I 06/05

KDT = 110,78 % > I 07/06

KDT = 68,49 %). Raportul viteza de rotaţie a creanţelor/viteza de rotaţie a datoriilor este cu mult sub pragul

de echilibru, chiar dacă în 2007 acesta cunoaşte o uşoară ameliorare. Situaţia reflectă o gestionare inadecvată a datoriilor societăţii pe toată perioada, mai ales

în 2006 când viteza de rotaţie a acestora creşte, societatea nereuşind să negocieze cu creditorii termene de plată mai relaxate.

!!!!!!!!!ConcluziiLa nivelul societăţii analizate, cea mai bună gestionare se realizează la active imobilizate şi

stocuri. Categoria creanţe/datorii cunoaşte o gestionare inadecvată pe perioada analizată, cunoscând însă o ameliorare în 2007. Această modalitate de gestionare se realizează însă cu bună ştiinţă, ea fiind integrată politicii generale de marketing ce vizează dinamizarea afacerii şi câştigarea unei cote de piaţă suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial Cu toate acestea echilibrul financiar al entităţii nu este afectat.

Tabel nr. Sinteza analizei poziţiei financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007Puncte forte (+) Puncte slabe (-)

ActiveCreşte valoare activelor entităţii Cresc activele mai lent decât cresc datoriile entităţiiCreşte eficienţa gestionării capacitaţilor productive şi a stocurilor

Scade ritmul de creştere al eficienţei gestiunii capacităţilor productive şi a stocurilor

Scade ponderea elementelor de active circulante mai puţin lichide (stocurile) în paralel cu o creştere a elementelor cu o lichiditate superioară (creanţele, trezoreria)

Creşte ponderea creanţelor în total active circulante într-un ritm foarte accentuat

În timp, se ameliorează politica de încasare a creanţelor comerciale

Politică foarte relaxată de încasare a creanţelor comerciale care induce totalului activelor o diminuare a vitezei de rotaţie a activelor

În timp se ameliorează uşor politica de gestionare a raportului creanţe/datorii

Gestionare inadecvată a raportului creanţe/datorii

Trezorerie pozitivă şi în creştere; management bun la nivelul structurii trezoreriei prin valorificarea numerarului spre investiţii financiare pe termen scurt pentru o rentabilizare crescută a sa.

Rata trezoreriei rămâne totuşi redusă, în 2007 abia ajunge la limita minimă al intervalului de siguranţă financiară.

Un nivel al lichidităţii şi solvabilităţii extrem de confortabil

Nivelul exagerat al elementelor cu o lichiditate intermediară: creanţele

Echilibrul financiar pe termen scurt este asigurat (capitalul de lucru este substanţial reprezentat) şi de asemenea evoluează favorabil (în creştere)

Scade ritmul de creştere al capitalului de lucru

Datorii Nu apelează la credite bancareCresc datoriile entităţii pe seama extinderii volumului de activitate, a creşterii subvenţiilor pentru investiţii, a constituirii de provizioane pentru diverse riscuri şi cheltuieli implicate.Creşterea datoriilor nu se datorează depăşirii termenelor de plată

Cresc datoriile într-un ritm mai accentuat decât creşterea activelor

Un grad redus de îndatorare, autonomie foarte mare

Creşte gradul de dependenţă financiară, Scade gradul de autonomie financiară

Se modifică structura datoriilor în favoarea datoriilor ce implică costuri minime (datorii comerciale)

Capitaluri proprii

Creşte capitalurile proprii pe toată perioada analizată

Scade ritmul de creştere al capitalurilor proprii

Se apelează la surse proprii create de entitate protejându-se astfel interesele vechilor acţionari

Scade ponderea rezultatului net al exerciţiului în totalul surselor proprii create de entitate

Cap. 3 Analiza performanţelor financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Sursa informaţională principală a analizei performanţelor financiare o reprezintă Contul de Profit şi Pierdere. Analiza performanţelor financiare se referă la următoarele aspecte:

- analiza de ansamblu a performanţelor financiare;- analiza ratelor de rentabilitate.

1. Analiza de ansamblu a performanţelor financiare Vizează analiza performanţelor generate pe nivele de activitate urmărind evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul acestora

1.1 Analiza pe nivele a performanţelor financiar Conform Anexei 5 „Analiza pe nivele a performanţelor financiare” dar şi utilizând informaţii din

Anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare” avem următoarele concluzii:a) Nivelul de exploatare Analizând evoluţia rezultatului exploatării în ceea ce priveşte activitatea de exploatare se constată o extindere accentuată a volumului activităţii de la un an la altul cu preponderenţă în 2006. Pe total rezultat al exerciţiului şi pe elemente componente factorii de influenţă se detaliază astfel: Rezultatul exploatării se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la

altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05

REXP =128,75 % > I 07/06

REXP = 111,25 %).

Cifra de afaceri netă realizează o creştere de la un an la altul într-un ritm mai accentuat în 2006 (I

06/05 CAN = 118,95 % > I

06/05 CAN = 110,87 %) datorită creşterii mai accentuate atât a producţiei

vândute cât şi a vânzărilor de mărfuri în această perioadă. Producţia exerciţiului înregistrează o creştere în ritm mai accentuat în 2007 (06/05

Qex= 101,55% < I 07/06

Qex = 114,51 %). Factorii de influenţă ai evoluţiei producţiei exerciţiului în 2007 sunt: Obţinerea de surplus de producţie stocată în 2007 comparativ cu deficitul

substanţial de producţie stocată în 2006, singurul factor cu influenţă pozitivă asupra creşterii producţiei exerciţiului :

Creşterea producţiei vândute într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu 2006 (I 06/05

Qv= 114,05 % < I 07/06

Qv = 111,06 % ), factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creştere al producţiei exerciţiului în 2007 ;

Diminuarea substanţială a producţiei de imobilizări în 2007, cu aproape 3/4 faţa de valoarea anului anterior, factor cu influenţă negativă ce a determinat diminuarea ritmului de creştere al producţiei exerciţiului în 2007 (I

06/05 Qi = 466,47 % > I

07/06 Qi = 24,84 %;

Atât marja comercială cât şi marja industrială cresc de la un an la altul însă se constată o creştere extrem de accentuată a marjei comerciale în 2006 (de 10,8 ori) datorită extinderii masive a activităţii comerciale a societăţii în acest an ((I

06/05 MC = 1080,07 % ).

Marja industrială, este în creştere de la un an la altul, înregistrează un ritm de creştere uşor mai accentuat în 2007 (I

06/05 MI = 107,68 % < I

07/06 MI = 120,37 % ). Factorii de influenţă asupra marjei

industriale în 2007 constau în : Creşterea producţiei exerciţiului într-un ritm mai accentuat în 2007 decât creşterea

înregistrată în perioadele precedente (factorii i-am pus în evidenţă anterior), factor cu influenţă pozitivă;

Creşterea cheltuielilor cu prestaţiile externe într-un ritm mai lent în 2007 comparativ cu creşterea mai accentuată a acestora în anul 2006 (I

06/05 LT = 139,10 % > I

07/06 LT = 113,37 %)

factor cu influenţă pozitivă; În sensul diminuării ritmului de creştere al marjei industriale, a influenţat creşterea

cheltuielilor materiale în 2007 după ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli s-a diminuat. (I

06/05 CM = 86,2 % < I

07/06 CM = 105,08 %).

Valoarea adăugată înregistrează o creştere de la un an la altul iar evoluţia sa urmează trendul de evoluţiei al marjei industriale deoarece aceasta din urmă are o pondere semnificativă în valoarea adăugată.

În cazul ratelor valorii adăugate se poate constata că Aproape jumătate din valoarea nou creată de entitate este utilizată pentru autofinanţarea

activităţii, pe întreaga perioadă analizată; Finanţarea personalului din valoarea adăugată este în scădere de la un an la altul, însă cu

toate acestea se menţine semnificativ comparativ cu celelalte direcţii de finanţare. Constatăm un ritm de scădere mult mai accentuat al acestui procent de finanţare, în 2006 datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a restructurărilor de personal din această perioadă, de la 925 angajaţi, existenţi la sfârşitul anului 2005, la 773 existenţi la sfârşitul anului 2006, deci o scădere cu 17 % (Informaţiile se obţin din Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” ).

O pondere destul de mare din valoarea adăugată este alocată finanţării proprietarilor pe toată perioada analizată, ea menţinându-se aproximativ constantă (în jur de 12 % pe perioada analizată).

Exploatând informaţiile din Nota 4 “Analiza rezultatului din exploatare” pe perioada 2005-2007 obţinem o detaliere a rezultatului exploatării într-o structurare a cheltuielilor după funcţie, aşa cum rezultă din Anexa 5, astfel: Se înregistrează o creştere a rezultatului din exploatare pe toţi anii supuşi analizei într-un ritm de

creştere mai accentuat în 2006. Această evoluţie se datorează creşterii cifrei de afaceri nete şi a altor venituri din exploatare într-un ritm mai accentuat decât costul bunurilor vândute şi a cheltuielilor de cercetare, desfacere şi generale administrative.

Remarcăm o creştere accentuată a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere activităţii comerciale mult mai pronunţate în anul 2006 (I

06/05 CD = 355,13% > I

07/06 CD =

166,57%); Valorile în creştere ale cheltuielilor generale de administraţie împreună cu cheltuielile de cercetare,

desfacere au generat de asemenea diminuări ale rezultatului exploatării, situaţie apreciată normală în condiţiile extinderii volumului de activitate.

b) Nivelul financiar Rezultatul financiar se concretizează pe toată perioada analizată în profit care evoluează însă

diferenţiat de la un an la altul. Astfel în 2006 faţă de 2005 se constată o diminuare a profitului de natură financiară cu mai

mult de 1/3 din valoarea aferentă anului anterior (I 06/05

RF = 62,07 %). Situaţia se datorează scăderii a veniturilor financiare cu 20 % faţă de anul anterior dar şi creşterii cheltuielilor financiare cu aproape 50 % faţă de anul anterior (I

06/05 VF = 79,72 %, I

06/05CF = 147,41 %).

În 2007 faţă de anul 2006 se constată însă o ameliorare a performanţelor activităţii financiare, realizându-se o creştere a profitului financiar cu aproape 1/4 din valoarea anului anterior (I

07/06 RF = 122,96 %), nivelul realizat fiind însă cu mult sub nivelul anului 2005.

Situaţia se datorează creşterii veniturilor financiare şi de asemenea scăderii cheltuielilor financiare faţă de anul precedent, ambii factori având deci o influenţă favorabilă asupra profitului financiar (I

07/06 VF = 106,68 %, I

07/06 CF = 80,42 %).

c) Nivelul extraordinar Activitatea extraordinară este foarte slab reprezentată la nivelul entităţii. Anul 2005

reprezintă singurul an în care s-au derulat fluxuri de natură extraordinară, finalizate prin profit extraordinar în sumă de 2.648.915 lei.

d) Nivelul global Rezultatul curent se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la

altul, cu un ritm de creştere mai accentuat în 2006 ( I 06/05

RC = 116,72 % > I 07/06

RC = 112,37 % ). Această creştere a rezultatului curent mai accentuată în 2006 se datorează creşterii mult mai accentuate a rezultatului exploatării în 2006 comparativ cu ceilalţi ani (în condiţiile în care rezultatul financiar a înregistrat o scădere în 2006,aşa cum am constatat anterior).

Rezultatul exerciţiului înainte de plata dobânzilor şi a impozitelor este de concretizat în profit în creştere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de creştere în 2006 ( I

06/05 EBIT = 109,64 % >

I 07/06

EBIT = 105,49 % ). Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de

la un an la altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05

RBE = 115,56 % > I 07/06

RBE = 112,37 %).

Rezultatul net al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, iar tendinţa de evoluţie este asemănătoare cu cea a rezultatului brut al exerciţiului. Ritmul de creştere al rezultatului net al exerciţiului, mai lent în 2007 se datorează:

pe de-o parte unui ritm de creştere mai lent al rezultatului brut al exerciţiului în 2007, comparativ cu creşterea din ceilalţi ani (I

06/05 RBE = 115,56 % > I

07/06 RBE = 112,37 %).

pe de altă parte unui ritm de creştere mult mai accentuat al impozitului pe profit în 2007, ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor nedeductibile comparativ cu creşterea veniturilor neimpozabile în 2007 comparativ cu 2006 (I

06/05 Ip = 100,83 % < I

07/06 Ip = 191,06 %)

Capacitatea de autofinanţare este de asemenea pozitiva şi în creştere de la un an la altul, anul 2006 remarcându-se de asemenea printr-o creştere mai accentuată şi la acest capitol ( I

06/05CAF =

120,67 % > I 07/06

CAF = 116,61 % ). Capacitatea de autofinanţare netă (autofinanţarea) evoluează într-un ritm de creştere diferenţiat

faţă de ritmul de creştere al capacităţii de autofinanţare (în formă brută). Observăm la acest indicator o creştere dimpotrivă mai accentuată în 2007 comparativ cu anul 2006 ( I

06/05CAF N =

110,84 % I 07/06

CAFN = 119,15 % ). Cauza trebuie căutată în ritmul mult mai lent de creştere a dividendelor plătite în 2007 comparativ cu creşterea mult mai accentuată a plăţii dividendelor în 2006 ( I

06/05 DIVp = 194,3 % > I

07/06 DIVp = 105,7 % ).

1.2 Analiza evoluţiei performanţelor financiareÎn analiza Contului de profit şi Pierdere pe orizontală se porneşte de la rezultatul net al

exerciţiului şi se explică variaţiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate în obţinerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activităţi: exploatare, financiară şi extraordinară şi în cadrul lor după natură, utilizând în acest scop informaţiile cuprinse în Anexa 6 „Analiza evoluţiei performanţelor financiare” .

Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în toţi anii de profit cu un ritm de creştere mai pronunţat în 2006. Modificarea profitului net trebuie explicată prin prisma următorilor factori principali:

- rezultatul brut al exerciţiului- impozit pe profit

În 2006 faţă de2005

Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în anul 2006 de profit în creştere faţă de exerciţiul financiar anterior, cu aproape 5 % ( I06/05

RNE = 109,65 %). Cauzele evoluţiei rezultatului net al exerciţiului cu aproape 10 % în 2006 faţă de 2005 trebuie căutate în evoluţia elementelor componente ale rezultatului net al exerciţiului astfel: a) Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului

Rezultatul brut al exerciţiului se concretizează în profit pe toată perioada analizată, în creştere de la un an la altul, într-un ritm de creştere mai accentuat în 2006 (I 06/05

RBE = 115,56 % > I07/06

RBE = 112,37 %). Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului pe perioada analizată trebuie explicată prin prisma evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor entităţii, pe fiecare element de venituri şi cheltuieli, clasificate după natură.

Pe total activitate, creşterea rezultatului brut al exerciţiului destul de semnificativă (de 15,56 %) se datorează unei creşteri a veniturilor totale comparativ cu o menţinere aproape la acelaşi nivel a cheltuielile totale ale entităţii, în anul 2006 faţă de anul 2005 (I06/05

VT = 104,62 %> I 06/05

CT = 100,77 %).

Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului s-a datorat: Unei creşteri destul de semnificative a rezultatului exploatării (cu 28,75 %) datorită unei

creşteri a veniturilor din exploatare (de 6,48 %) concomitent cu o menţinere aproape nemodificată a nivelului cheltuielilor de exploatare (I

06/05 REXP = 128,75 %, I06/05

VEXP = 106,48 % > I

06/05CT = 100,01 %), factori cu influenţă pozitivă asupra creşterii rezultatului

din exploatare şi implicit asupra majorării rezultatului brut al exerciţiului Unei diminuări a rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorată creşterii cheltuielilor de

natură financiară, cu aproape jumătate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natură financiară destul de semnificative (cu aproape 20 %) (I

06/05RF = 62,07 %, I

06/05CF = 147,53 % > I

06/05VF = 79,72 %), factori cu influenţă negativă

asupra diminuării rezultatului financiar şi implicit asupra diminuării rezultatului brut al exerciţiului

Unei diminuări a rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva în 2005 la un nivel nul al acestuia în 2006, factor cu influenţă negativă asupra diminuării rezultatului bruta al exerciţiului în 2006 faţă de 2005.

În cadrul activităţii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exerciţiului sunt:(+)!!! Factori cu influenţă pozitivă (ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului):

Creşterea cifrei de afaceri nete cu aproape 1/5 din valoarea realizată în anul precedent (I

06/05CAN = 118,95 % ). La rândul său aceasta a fost influenţată pozitiv de:

- Creşterea producţiei vândute faţă de anul anterior cu 14,05 % (I 06/05

Qv =114,05 %),- Creşterea foarte accentuată a veniturilor din vânzarea mărfurilor (I06/05

VM = 347,74 %) care a depăşit creşterea cheltuielilor cu mărfurile aferente (I

06/05CD = 271,37 % ).

Producţia de imobilizări creşte în 2006 faţă de 2005 într-un ritm extrem de semnificativ (de 4,6 ori) ca urmare a realizării cu forţe proprii a unor instalaţii pentru perfectarea calităţii produselor farmaceutice în 2006 (I06/05

Qi = 466,47 %). Alte venituri din exploatare cresc cu aproape 1/3 datorită virării subvenţiilor pentru

investiţii primite în 2006 la venituri dar şi datorită vânzării unor utilaje depreciate moral ca urmare a noilor restucturări tehnologice (informaţii extrase din Nota 1 “Active imobilizate”) (I06/05

Avexp = 130,56 %). Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 14% datorită scăderii valorii tuturor elementelor

de cheltuieli de natură materială, o scădere mai substanţială înregistrând la alte cheltuieli materiale (altele decât cu materii prime/ materiale si energie/apă) (I

06/05CM = 86,2 %).

Cheltuielile cu personalul scad cu aproximativ 20 % (I 06/05

CP = 80,87 % datorită scăderii semnificative a volumului salariilor angajaţilor ca urmare a diminuării numărului de angajaţi cu aproximativ 17 %. (Informaţiile se obţin din Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” ).

Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante scad cu mai mult de dublul valorii acestora în perioada precedentă datorită creşterii într-o valoare mai mare a reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu creşterea (majorarea) deprecierilor într-o valoare mai mică (I

06/05AjAC= - 220,83 % ).

Cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate scad semnificativ în 2006, cu aproape 1/3 datorită aplicării unor măsuri de relaxare fiscală reflectate în cota de impozitare diminuată, la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor deţinute de entităţile economice (I

06/05IT = 64,2 % ).

(+)!!! Factori cu influenţă negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exerciţiului):

Variaţia stocurilor reflectă un sold debitor în 2006 comparativ cu un sold creditor substanţial realizat în 2005. Acest fapt se explica prin aceea că, în cursul anului 2006 s-au vândut produse finite într-o valoare care depăşeşte volumul produselor finite obţinute în cursul exerciţiului (vânzările s-au făcut şi pe seama acumulărilor de produse finite obţinute în anii anteriori). Existenţa unui sold debitor al produselor finite reflectate în contul 711 “Variaţia stocurilor”, influenţează rezultatul brut al exerciţiului în mod nefavorabil prin diminuarea acestuia.

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 (I06/05Achecx=129,69 %) în sensul creşterii

acestora influenţând:- creşterea cheltuielilor cu prestaţiile terţilor cu aproape 40 % (I

06/05LT = 139,1 %);

- creşterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu 30 % (I 06/05

Ced = 130,95 %). Cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si

necorporale cresc cu 2/3 datorită unui volum de creştere al deprecierii care depăşeşte semnificativ volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere (I

06/05AjAI = 166,59 % ).

b) Evoluţia impozitului pe profit Impozitul pe profit se menţine aproximativ la acelaşi nivel 2006 comparativ cu 2005 aproximativ cu 0,83% chiar daca rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat o creştere mult mai semnificativă,cu aproximativ 15%. (I06/05

Ip = 100,83 %, I06/05RBE = 115,56 %). Situaţia este explicată

prin prisma existenţei unui volum al cheltuielilor nedeductibile mic comparativ cu nivelul veniturilor neimpozabile în 2006, faţă de anul 2005. Evoluţia impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influenţă pozitivă asupra evoluţiei rezultatului net al exerciţiului în anul 2006.

În 2007 faţă de2006Rezultatul net al exerciţiului este reprezentat în anul 2007 de profit în creştere faţă de exerciţiul

financiar anterior, cu aproape 5 % ( I07/06RNE = 105,49 %). Cauzele creşterii rezultatului net al

exerciţiului într-un ritm mai redus decât creşterea înregistrată pentru anul 2006 trebuie căutate în evoluţia elementelor componente ale rezultatului net al exerciţiului astfel: a) Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului

În anul 2007 ritmul de creştere al rezultatului brut al exerciţiului se diminuează cu 3 % comparativ cu creşterea înregistrată anul anterior ( I07/06

RBE = 112,37 % < I06/05RBE = 115,56 %).

Pe total activitate, creşterea rezultatului brut al exerciţiului mai puţin semnificativă în 2007 comparativ cu perioada anterioară se datorează unei creşteri a veniturilor totale în acelaşi ritm cu creşterea cheltuielilor totale în 2007 faţă de 2006 (I07/06

VT = 113,28 %> I 07/06

CT = 113,64 %). Pe cele 3 activităţi ale entităţii, creşterea rezultatului brut al exerciţiului mai puţin semnificativă

în 2007 comparativ cu anul anterior s-a realizat în condiţiile:: Unei creşteri mai puţin accentuate a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea

înregistrată anul anterior (cu 11,24 % în 2007 comparativ cu creşterea de 28,75 a anului anterior). Situaţia se datorează unui ritm de creştere al veniturilor de exploatare mult mai accentuat ca cel din anul anterior (de 13,59 % în 2007 comparativ cu doar 6,48 % în 2006) care este însă contrabalansat de un ritm de creştere al cheltuielilor de exploatare mult mai accentuat în 2007 comparativ cu cel din 2006 (de 14,46 în 2007 comparativ cu 0,01 % în 2006). Se poate constata că factorul cu influenţă negativă asupra evoluţiei rezultatului exploatării îl reprezintă creşterea cheltuielilor de exploatare.

Unei creşteri a rezultatului financiar (cu 23 %) datorată diminuării cheltuielilor de natură financiară cu 20 % din valoarea anului precedent concomitent cu o creştere a veniturilor de natură financiară cu 6 % (I07/06

RF = 122,26 %, I07/06CF = 80,38 % < I

07/06VF = 106,68%). Se

poate constata că atât cheltuielile financiar cât şi veniturile financiare au o evoluţie favorabilă în acest an asupra rezultatului financiar, fiind deci factori cu influenţă pozitivă asupra rezultatului financiar în 2007.

În cadrul activităţii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exerciţiului sunt:(+)!!! Factori cu influenţă pozitivă (ce au determinat creşterea rezultatului brut al exerciţiului):

Creşterea cifrei de afaceri nete cu 10 % din valoarea realizată în anul precedent (I 07/06

CAN = 110,87 % ). Ritmul de creştere al cifrei de afaceri nete este însă sub nivelul celui înregistrat în anul 2006 (I

06/05CAN = 118,95 %). Cauzele înregistrării unei creşteri ale cifrei

de afaceri nete în 2007 faţă de 2006 sunt date de::- Creşterea producţiei vândute faţă de anul anterior cu 11,06 % (I

07/06Qv =111,06 %);

- Creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor (I07/06VM = 108,03 %).

Ambele creşteri se realizează însă într-un ritm sub nivelul celui înregistrat în 2006. Variaţia stocurilor reflectă un sold creditor în 2007 comparativ cu un sold debitor realizat

obţinut în 2005. Acest fapt se explică prin aceea că, în cursul anului 2007 s-au vândut produse finite doar pe seama producţiei realizate în cursul exerciţiului financiar 2007.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate scad în 2006, cu aproximativ 12 % (I

07/06IT = 78,07 % ).

(+)!!! Factori cu influenţă negativă (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exerciţiului):

Producţia de imobilizări scade substanţial în 2007 faţă de 2006 ca urmare a finalizării unor instalaţii pentru perfectarea calităţii produselor farmaceutice, care s-au realizat cu forţe proprii de entitate (I07/06

Qi = 24,84 %). Alte venituri din exploatare scad cu aproximativ 40 % faţă de anul anterior (I07/06

Avexp = 59,26 %)

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu 14,15 % (I07/06Achecx= 114,15 %) în sensul creşterii

acestora influenţând:- creşterea cheltuielilor cu prestaţiile terţilor cu aproape 13,37 % (I

07/06LT = 13,37 %);

- creşterea cheltuielilor aferente cedării activelor cu aproximativ 1/3 (I 07/06

Ced =132,13 %). Cheltuielile materiale cresc cu 5,08 % datorită creşterii cheltuielilor cu materii prime şi

materiale (I 07/06

CM = 105,08 %). Cheltuielile cu personalul cresc16,89 (I07/06

CP = 116,89 % datorită creşterii salariilor angajaţilor faţă de anul anterior (Informaţiile se obţin din Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii” ).

Ajustările pentru deprecierea valorii imobilizărilor corporale si necorporale cresc 11,9 % datorită existenţei unui volum deprecierilor care depăşeşte volumul reluărilor (sau anulărilor) de depreciere (I

07/06AjAI = 111,09 % ).

Ajustările pentru deprecierea valorii activelor circulante cresc cu aproximativ 87 % datorită diminuării într-un ritm mai lent a deprecierilor de valoare comparativ cu diminuările mult mai accentuate ale volumului reluărilor (anulărilor) de depreciere comparativ cu anul anterior (I

07/06AjAC= 187, 17 % datorită I

07/06ChAj= 86,32 %> I

07/06VAj=

49,80 % ).

Ajustările privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli cresc în 2007 cu 100 % adică cu 20.167.380 lei datorită constituirii de astfel de provizioanele în anul 2007.

b) Evoluţia impozitului pe profit Impozitul pe profit creşte într-un ritm accentuat în 2007 aproape dublându-şi valoare în condiţiile în care rezultatul brut al exerciţiului a crescut doar cu 12,37 % (I

07/06Ip = 191,06 %, I

07/06RBE = 112,37 %). Situaţia este explicată prin prisma existenţei unui volum al cheltuielilor

nedeductibile cu mult superior decât volumul veniturilor neimpozabile în 2007. Evoluţia impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influenţă negativă asupra evoluţiei rezultatului net al exerciţiului în 2007.

!!!!!!!!!!ConcluziiPrivind evoluţia performanţelor generale ale activităţii, în perioada 2005-2007 sintetizăm următoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei evoluţiei performanţelor financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007

Puncte forte (+) Puncte slabe (-)1. Global Profit net pe toţi anii

Se diminuează ritmul de creştere de la un an la altul

Creşte profitul net al exerciţiuluiCreşte profit brut al exerciţiuluiCreşte rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor şi a impozitelorCreşte capacitatea de autofinanţare Creşte capacitatea de autofinanţare netă, Se accentuează ritmul de creştere de la un an la altul

Impozitul pe profit creşte într-un ritm mult mai accentuat decât creşterea rezultatului brut

2. Analitic (pe activităţi) a. Activitatea de exploatare Creşte rezultatul exploatării

Se diminuează ritmul de creştere de la un an la altul

Creşte cifra de afaceriCreşte producţia exerciţiului Creşte marja comercialăCreşte marja industrială , se accentuează ritmul de creştere de la un an la altulCreşte valoarea adăugată, se accentuează ritmul de creştere de la un an la altulSold creditor la variaţia stocurilor în 2005 şi 2007

Sold debitor la variaţia stocurilor în 2006

Scad cheltuielile materiale în 2006 Cresc cheltuielile materiale în 2007Scad cheltuielile cu personalul în 2006 Cresc cheltuielile cu personalul în

2007Scad ajustările privind activele circulante în 2006

Cresc ajustările privind imobilizările pe toată perioadaCresc ajustările privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli în 2007Cresc ajustările privind activele circulante în 2007

b. Activitatea financiară Profit financiar în toţi aniiCreşte profitul financiar în 2007 Scade profitul financiar în 2006Cheltuieli cu dobânzile nesemnificative, în scădere de la un an la altul Scad veniturile financiare în 2006 Cresc veniturile financiare în 2007

c. Activitatea extraordinarăProfit extraordinar în 2005 -

1.3 Analiza structurii performanţelor financiareConform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 „Analiza structurii performanţelor

financiare” avem următoarele concluzii: Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza rezultatului brut al exerciţiului

Se constata că activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 80 %.

În perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde să câştige mai mult teren în ce priveşte capacitatea de a genera profit brut, în detrimentul celorlalte activităţi cărora anul anterior li s-a acordat o importanţă superioară. Aceasta deoarece se constată o pondere a rezultatului activităţii de exploatare în total rezultat în creştere accentuată de la un an la altul (cu aproape 10 % adică de la 81,14 % în 2005 la 90,04 % în 2006). Ţinând seama de cele analizate anterior, cauzele acestor mutaţii structurale ale constau în:

Pe de-o parte, creşterea mai accentuată a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea rezultatului brut al exerciţiului (I

06/05 REXP = 128,75 % > I

06/051 RBE = 115,56 %)

Pe de altă parte, diminuării rezultatului financiar (cu aproximativ 40 %) şi a rezultatului extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I

06/05 RF = 62,07 % şi I06/05

REXTR = 0 %).

În perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activităţi se menţine în linii generale acelaşi, cu o foarte uşoară tendinţă de diminuare a potenţialului activităţii de exploatare în favoarea activităţii financiare,în ce priveşte generarea de rezultat. Cauzele constau în:

Pe de-o parte, creşterea mai lentă a rezultatului exploatării comparativ cu creşterea rezultatului brut al exerciţiului (I

07/06 REXP = 111,24 % I

07/06 RBE= 112,37 %)

Pe de altă parte, în redresarea activităţii financiare, aceasta finalizându-se cu profit financiar în 2007 în creştere faţă de anul precedent. (I07/06

RF = 122,96 % >> I 06/05

RF = 62,07%).

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale * În ce priveşte raportul structural efort/efect respectiv cheltuială/venit pe total activitate şi pe nivele:

Raportul între eforturile generale ale entităţii (concretizate în cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel puţin peste 70 % pe toată perioada analizată, cu o uşoară tendinţă de ameliorare a raportului efort/efect în 2006, după care se menţine aproximativ în aceiaşi parametri.

În perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din această perioadă contribuie în principal mai buna gestionare a activităţii de exploatare în această perioadă, deoarece pe fondul menţinerii aproximativ a aceluiaşi volum de cheltuieli de exploatare se obţin venituri din exploatare şi implicit venituri totale în creştere faţă de anul anterior. Veyi în

acest sens analiza evoluţiei performanţelor şi I 06/05

CT = 100,01 %, I 06/05

VEXP = 106,48 %, I 06/05

VT = 104,62 %.

În perioada 2007/2006, menţinerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale, aproximativ la parametri anului anterior nu este însoţită de o menţinere a aceluiaşi raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare în total venituri creşte uşor în 2007 faţă de anul anterior (de la 69,55 % la 70,28 %), creştere contrabalansată de scăderea ponderii cheltuielilor financiare în total venituri, în aceiaşi perioadă (de la 1,71 % la 1,21 %)

Analiza structurală a performanţelor financiare pe baza veniturilor totale * În ce priveşte raportul structural efect /efect respectiv venit/venit pe total activitate şi pe nivele:

Raportul între efectele generate de activitatea de exploatare (sub formă de venituri din exploatare) şi efecte totale generate de întreaga activitate (sub formă de venituri totale) se situează la un nivel extrem de substanţial, de peste 93 % pe toată perioada analizată, cu tendinţă de accentuare de la un an la altul.

Situaţia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de activitatea financiară şi extraordinară, la obţinerea de venituri totale.

Referitor la activitatea financiară, chiar dacă cel puţin în 2007 activitatea financiară cunoaşte o redresare faţă de anul precedent, veniturile activităţii de exploatare cresc într-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural generează un grad de participare al veniturilor financiare la obţinerea de venituri totale, în scădere în 2007 comparativ cu 2006. (I

07/06 VF = 106,68 % I

07/06 VEXP = 113,59 %).

Referitor la activitatea extraordinară, aceasta este nulă în 2006 şi 2007.

!!!!!!!!!!ConcluziiPrivind structura performanţelor generale ale activităţii, în perioda 2005-2006 sintetizăm

următoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei structurii performanţelor financiare a societăţii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007

Puncte forte (+) Puncte slabe (-)Activitatea de exploatare generează ponderea semnificativă a rezultatului exerciţiului, peste 80 %, în creştere pe toată perioada analizată

Activitatea financiară restrânsă mai ales în 2006

Activitatea de exploatare furnizează peste 93 % din veniturile totale, în creştere pe toată perioada analizată

Ponderea cheltuielilor financiare în total venituri creşte în 2006/2005

Ponderea cheltuielilor totale în veniturile totale scadePonderea cheltuielilor financiare în total venituri scade în 2007/2006 Activitate extraordinară nesemnificativă

2. Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitateÎn acest scop se calculează ratele de profitabilitate comercială, ratele de rentabilitate

(economică şi financiară) şi ratele bursiere, aşa cum rezultă acestea din Anexa 8 “Analiza performanţelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate”.

2.1. Analiza ratelor profitabilităţii comerciale Din analiza ratei marjei brute a profitului şi a ratei marjei nete a profitului se poate constata că

ambele sunt în scădere de la un an la altul, reflectând o diminuare a profitabilităţii comerciale generale. Aceasta se datorează faptului că ritmul de creştere al rezultatului brut al exerciţiului respectiv al rezultatului net al exerciţiului a fost sub nivelul ritmului de creştere cifrei de afaceri nete pe toată perioada de analiză.

Evoluţia marjei brută a profitului din exploatare, a ratei marjei brută din vânzări şi a ratei marjei comerciale reflectă o creştere a profitabilităţii comerciale. Remarcăm creşterea accentuată înregistrată de rata marjei comerciale în 2006, pe fondul dezvoltării accentuate a activităţii comerciale a societăţii.

2.2. Analizza ratelor de rentabilitate2.2.1Analiza rentabilităţii financiare

Privind evoluţia ratei rentabilităţii financiare în forma sa generală de rată a capitalurilor proprii (ROE) se constată o diminuare a ratei rentabilităţii financiare pe toată perioada de analiză, în medie cu 2 % de la un an la altul, situaţie ce reflectă o diminuare a eficienţei utilizării capitalurilor acţionarilor, de la un an la altul. Cauzele constau într-o creştere mult mai lentă a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu creşterea surselor proprii altele decât rezultatul net al exerciţiului. Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE evoluţia nefavorabilă a ratei rentabilităţii financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:

Diminuarea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influenţă negativă asupra ratei rentabilităţii financiare.

Diminuarea vitezei de rotaţie a activelor totale pe toată perioada analizată, cu un ritm de scădere mai accentuat în 2007, factor cu influenţă negativă, asupra ratei rentabilităţii financiare.

Gradul de finanţare a activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte uşor în 2006 într-o măsură nesemnificativă comparativ cu influenţa negativă a celorlalţi factori din model. În 2007, levierul financiar creşte uşor comparativ cu perioada precedentă, ceea ce generează dea această dată o influenţă negativă, asupra ratei rentabilităţii financiare.

Rata rentabilităţii capitalului angajat scade de asemenea de la un an la altul datorită creşterii mai lente a rezultatului brut înainte de impozit şi dobândă comparativ cu creşterea mai accentuată a capitalului angajat de entitate.

2.2.2 Analiza rentabilităţii economice Şi în ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii se constată o diminuare sistematică a valorii

ratelor de rentabilitate economică care reflectă utilizarea activelor entităţii, pe toată perioada analizată (este vorba despre rata rentabilităţii activelor, rata rentabilităţii economice, rata profitabilităţii activelor,). Pe fondul creşterii profiturilor societăţii de la un an la altul, scăderea ratelor de rentabilitate economică este explicată prin creşterea mult mai accentuată a eforturilor entităţii sub forma activelor comparativ cu ritmul de creştere al beneficiilor pe care acestea le aduc.

În ce priveşte modul de utilizare a resurselor entităţii, reflectat sub forma ratei rentabilităţii cheltuielilor, se constată o creştere a acestei rate de rentabilitate în 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezintă volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale în 2006 comparativ cu anul precedent, în condiţiile în care rezultatul net al exerciţiului a cunoscut o creştere semnificativă (de aproape 10 %). Mergând pe filiera factorilor de influenţă, situaţia se explică prin:

Reducerea semnificativă a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionări a stocurilor de materiale în 2006);

Reducerea semnificativă a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurărilor de personal masive, aplicate în 2006.

În 2007 şi rata rentabilităţii cheltuielilor înregistrează o scădere urmând acelaşi trend descrescător înregistrat de toate celelalte rate de rentabilitate economică.

2.2.3 Analiza ratelor bursiere Capitalizarea bursieră creşte de la un an la altul pe fondul creşterii

preţului de piaţă al acţiunilor de la un an la altul şi a menţinerii neschimbate a numărului de acţiune comune în circulaţie.

Rezultatul pe acţiune (EPS) evoluează în creştere pe toată perioada analizată.

Coeficientul de capitalizare bursieră (P/E) înregistrează însă o uşoară diminuare de la un an la altul. Indicatorul exprimă o încredere a investitorilor în viitorul firmei diminuată, situaţie valabilă însă pentru tot mediul economic investiţional, încă într-o formă incipientă. Se constată însă că de la începutul anului 2006 acţiunile societăţii Medicamentul S.A. au urmat tendinţa generală de creştere a pieţei.

Raportul valoare de piaţă/valoare contabilă acţiune (PBR) reflectă o valoare de piaţă acţiunilor de mai mare decât valoarea contabilă însă în scădere de la un an la altul .

Raportul între preţul de piaţă al unei acţiuni şi cifra de afaceri netă ce revine pe o pe acţiune (PSR) evoluează de asemena descrescător pe perioada analizată datorită nivelului redus de încredere oferit de investitori reflectat printr-un preţ de piaţă al acţiunilor societăţii care nu înregistrează o creştere pe măsura creşterii volumului vânzărilor.

Valoarea dividendelor ce revin pe o acţiune (DIVA) este în creştere de la un an la altul datorită ritmului de creştere al dividendellor de plată repartizate acţionarilor pe fondul menţienrii neschimbate a numărului de acţiuni comune în circulaţie.

Randamentul dividendelor (RDIV) evoluează de asemenea în creştere de la un an la altul, ceea ce reflectă un câştig încasat de acţionari în urma investiţiilor în acţiunile entităţii, în creştere.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflectă un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cât şi pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depăşeşte semnificativ pragul de 250 % considerat minim acceptat, chiar dacă în 2007 înregistrează o uşoară diminuare.

!!!!!!!Concluzii Pe fondul unei diminuări generale ale ratelor de profitabilitate comercială şi a ratelor de

rentabilitate economică şi financiară, per ansamblu încrederea pe care o generează societatea analizată în ochii investitorilor deşi este una semnificativă, aceasta se diminuează în mod sistematic de la un an la altul.

În ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie al acţionarilor existenţi acesta este unul în creştere, datorat în principal unui nivel ridicat de remunerare a acestora prin dividende. Se remarcă din nou politica de protecţie a vechilor acţionari care însă nu duce la efectul scontat, acela de creştere reală a valorii entităţii.

Societatea ar trebui să procedeze la acordarea unei remunerări ai acţionarilor prin dividende mai reduse şi să îşi orienteze astfel sursele respective spre obţinerea unei rentabilităţi economice şi financiare superioare care să crească încrederea investitorilor în managementul entităţii prin creşterea preţului de piaţă al acţiunilor societăţii.

Cap. 4 Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C. Medicamentul S.A.

Societatea analizată este încadrată la categoria „entităţi mari” astfel că aceasta este obligată să raporteze situaţiile financiare în formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de întocmit şi raportat. Ca atare „Situaţia fluxurilor de trezorerie” este întocmită şi raportată prin situaţiile financiare anuale ale societăţii analizate aşa cum rezultă din Anexa 9 „ Situaţia fluxurilor de trezorerie”.

Constatăm că metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirectă.Pentru o interpretare pertinentă a datelor s-ar impune o analiza factorială a trezoreriei pe cauzele

generatoare (activitatea de exploatare, investiţii şi finanţare) de-a lungul celor trei ani analizaţi:

Tabel nr. 83 Analiza factorială a fluxurilor de trezorerie2005 2006 2007

TR 1149,2 % 71,25 % 82,06 %TR (exploatare) 2064,2 % 159,64 % 133,35 %TR (investiţii) - 486,6 % -36,59 % -14 % I TR (finanţare) -428,4 % -51,80 % -37,29 %

Sursa: Situaţia fluxurilor de trezorerie la care se adaugă adaugă aplicarea procedeului balanţier relativ

Din cele prezentate punem în evidenţă următoarele concluzii: Entitatea realizează un excedent de trezorerie pe toată perioada de analiză, excedent însă

mult accentuat ca mărime absolută 2007. Pe toată perioada analizată, se constată că activitatea de exploatare contribuie în mod

exclusiv la obţinerea de excedent de trezorerie, finalizându-se cu excedent pe toată perioada, cu un nivel mult mai pronunţat în valoare absolută în 2007.

Activitatea de investiţii şi finanţare generează ambele deficit de trezorerie, pe toată perioada de analiză. Se observă per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investiţii şi o adâncire a deficitului de trezorerie la activitatea de finanţare.

În 2005 se constată un excedent de trezorerie, în creştere foarte accentuată faţă de anul precedent (de mai mult de 12 ori). Prin prisma celor 3 activităţi generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explică astfel:

Activitatea de exploatare generează un excedent de trezorerie, destul de substanţial şi care a contribuit în mod favorabil şi exclusiv la creşterea trezoreriei generale a entităţii, cu un ritm de creştere extrem de substanţial (de 2064,2 %). Ca şi cauze cu influenţă foarte favorabilă am putea menţiona ritmul de încasare mai accentuat al creanţelor comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din această perioadă.

Privind activitatea de investiţii în 2005 constatăm că ea se finalizează cu deficit de trezorerie cauzat de efectuarea unor plăţi privind achiziţionarea de imobilizări mai mari

decât încasările din vânzarea de imobilizări şi din încasările de dobânzi. Influenţa asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 486,6 % comparativ cu anul precedent.

Activitatea de finanţare se încheie cu deficit de trezorerie datorită unor achitări de rate de credit precum şi datorită unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende în acest an. Influenţa asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducând la scăderea acesteia cu 428,4 % comparativ cu anul precedent.

În 2006 activitatea entităţii analizate se finalizează cu excedent de trezorerie, în creştere faţă de cel realizat anterior, într-un ritm de creştere de 71,25 %. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează astfel:

Excedentul obţinut se realizează exclusiv pe seama activităţii de exploatare observând că o gestionare mai bună a stocurilor influenţează favorabil asupra trezoreriei în timp ce gestionarea raportului creanţe/datorii are implicaţii negative asupra trezoreriei.

Remarcăm în 2006 un volum mult mai accentuat al investiţiilor în imobilizări contrabalansat de un volum al dobânzilor încasate destul de mare, existând în final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investiţii destul de accentuat.

Activitatea de finanţare generează un pronunţat deficit de trezorerie datorită unui volum mult mai mare de disponibilităţi alocate remunerării proprietarilor în 2006 comparativ cu anul precedent.

În 2007 se obţine un excedent de trezorerie foarte accentuat, şi în creştere faţă de anul trecut cu 82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenţi, constatăm că în acest an excedentul are valoarea absolută cea mai pronunţată. Pe cele 3 activităţi, trezoreria se generează astfel:

Activitatea de exploatare este şi în acest an principala generatoare de trezorerie excedentară, ducând la o creştere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicaţiile trebuie căutate într-un volum foarte mare al provizioanelor şi deprecierilor constate în acest an precum şi într-o majorare a datoriilor care au generat acumulări de trezorerie.

Remarcăm în acest an că cel mai consistent deficit de trezorerie este generat de activitatea de finanţare datorită unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care generează o diminuare semnificativă a volumul trezoreriei generate în acest an, respectiv cu 37,29 %)

Activitatea investiţională realizează în acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situaţie datorată pe de-o parte reducerii plăţilor aferente noilor achiziţii şi pe de altă parte creşterii dobânzilor încasate în contul disponibilităţilor fructificate prin depozite bancare.

!!!!!!!!ConcluziiActivitatea societăţii este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, în creştere pe toată perioada analizată, remarcând un ritm de creştere substanţial mai ales în 2007.

Cap 5 Analiza riscurilor la S.C. Medicamentul S.A.

Se poate constata că potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fără dificultăţi financiare pe toţi anii analizaţi (Z > 3) deşi situaţia cunoaşte o uşoară înrăutăţire în timp. Oricum entitatea nu apare ca fiind total lipsită de dificultăţi financiare dată fiind valoarea lui Z foarte apropiată de limita de „3” care realizează diferenţierea între cele două stări .

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiară a entităţii de-a lungul celor trei ani se prezintă mult mai consolidată. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcaţie a intervalelor de siguranţă financiară. Şi evoluţia stării financiare diferă după acest model constatând în acest caz că entitatea obţine cele mai bune performanţe în 2006 iar în 2005, dimpotrivă, scorul performanţelor este cel mai scăzut.

!!!!!!!! Concluzii Situaţia financiară a entităţii apare ca fiind una favorabilă, fără dificultăţi financiare. Pentru

rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesităţilor concrete ale economiei româneşti. În lipsa acestora, concluziile trebuie corelate şi integrate în concluziile generate de analiza extensiva realizata în capitolele anterioare.

!!!!!!!!Concluzii finale generalePuncte tari constatate:

- În general se înregistrează performanţe generale bune ale întregii activităţi;- Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;- Situaţie favorabilă a echilibrului financiar al societăţii, în ciuda blocajului financiar al sistemului sanitar- Politica de dividend aproape previzibilă.

Puncte slabe constatate: Valoare mare a creanţelor Oportunităţi: - Mărirea cotei de piaţă;

- Expansiune pe pieţele străine;- Obţinerea de parteneriate cu mari societăţi de profil străine

Ameninţări: - Agravarea blocajului financiar ce caracterizează sistemul sanitar din România; - Concurenţa străină