UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR Specializarea: Economia comerului, turismului i serviciilor

PREZENTAREA MEDIULUI UNEI FIRME DE COMER. ANALIZA SWOT- PLUS DISCOUNT, SFNTU GHEORGHE -

ndrumtor Asist. univ. drd. Tunde SZABO Student Alexandru MANOLE

SFNTU GHEORGHE 20101

CUPRINS

Capitolul 1. ............................................................ Prezentarea organizaiei Plus Discount (pag.3) 1.1. ....................................................................................... Date de identificare (pag.3) 1.2. ................................................................. Istoricul Plus Discount n Europa (pag.3) 1.3. ........................................ Elemente de caracterizare a firmei Plus Discount (pag.4) Capitolul 2. ................................................... Mediul de marketing al firmei Plus Discount (pag.9) Capitolul 3. ........................................................... Analiza SWOT a firmei Plus Discount (pag.19) Capitolul 4. ..........................................................................................................Concluzii (pag.21) Capitolul 5. ......................................................................................................Bibliografie (pag.22)

2

I. PREZENTAREA ORGANIZATIEI PLUS DISCOUNT1. Date de identificare Reeaua de magazine de tip discount Plus aparine concernului german Tengelmann, grup cu vechime i experien la nivel mondial, avnd nu mai puin de 7.500 de magazine n 16 ri din ntreaga lume. Din acest grup fac parte diviziile Plus, OBI, A&P, kik, Kaisers Tengelmann i Interfruct. n cei peste 35 de ani de activitate, reeaua de magazine Plus s-a extins n permanen, existnd n prezent n Germania, Cehia, Polonia, Austria, Romnia, Spania, Ungaria, Grecia, Portugalia. Filosofia reelei Plus const n a oferi zilnic produse de calitate superioar la preuri permanent sczute. Cu o politic inovativ de produse, Plus a dezvoltat un profil atractiv i inconfundabil. 2. Istoricul PLUS DISCOUNT in Europa 1972 - Deschiderea primului magazin Plus n Duisburg, Germania 1980 - Deschiderea magazinului 1000 in Plus n Gelsenkirchen, Germania. 1982 - Plus mplinete 10 ani de la deschiderea primului magazin; aprox. 1.200 magazine; cifra de afaceri: aprox. 2,1 miliarde Euro; peste 10.000 de angajati. 1992 - Plus se extinde n Europa Central: deschiderea primelor magazine n Cehia i Ungaria. 1994 - Deschiderea primelor magazine Plus n Spania. 1995 - Primul magazin Plus este deschis n Polonia. 1997 - 25 de ani de la nfiinarea Plus n Germania: aprox. 21.000 de angajai realizeaz n cele peste 2.400 de magazine o cifr de afaceri de ca. 4,5 miliarde Euro. 2000 - Noua poziionare pe piaa german ca discounter cu Micile Preuri. - reducerea sortimentului la 1.900 produse. 2001 - Plus deschide primele magazine n Portugalia. - serviciile de logistic sunt asigurate de reeaua proprie => optimizarea costurilor societii. - Plus este primul discounter german care pune la dispoziia clienilor un shop pe Internet. 2002 - 30 de ani de la nfiinarea Plus: Plus este primul discounter care introduce produse organice sub marca proprie Bio Bio". 2003 - Deschiderea primului magazin n Austria (Brnbach). 2004 - Deschiderea celui de-al mielea magazin Plus n strintate (Canet de Mar/ Spania). 2005 - Deschiderea primelor magazine Plus n Romnia. 2006 - Lansarea reelei Plus n Grecia. 2008 - Deschiderea primelor magazine Plus in Bulgaria.3

Intrarea pe piaa romneasc a fost decis n 2002 cnd Plus a ales Romnia datorit stadiului n care se afl economia i a creterii economice din ultimii ani. Compania - cu sediul i depozitul central la Ploieti a fost constituit n martie 2003, investiia total n magazine i centru logistic se ridic la circa 250-300 milioane euro. n prezent exist 94 de magazine deschise in Romnia, urmnd ca expansiunea s continue n toate oraele cu peste 20.000 de locuitori. 3. Elemente de caracterizare a firmei Plus Discount 3.1. Valorile companiei: Plus se bazeaz pe cinci piloni: clieni, acionari, angajai, legislaie i parteneri. Tot timpul se lucreaz cu cei cinci piloni pentru mbuntirea activitii pentru protejarea mediului i legislaiei aflat in vigoare. Plus Discount lucreaz in spiritul managementului calitii totale (total quality management), adic atunci cnd se propune ceva trebuie i fcut i s se asigure de calitatea rezltatelor. Urmrete permanent observaile i sugestile clienilor. 3.2. Principiul Plus Discount: Dorina companiei este de a oferi consumatorilor posibilitatea de a cumpra - zilnic i n imediata lor apropiere - produse alimentare de baz, mereu proaspete, de calitate superioar i la cel mai bun pre. Aceast aspiraie a fost transformat ntr-un principiu: ,,Produse de calitate superioar,la preuri permanent sczute Plus, grup cu aproximativ 183.000 de angajai la nivel mondial. n prezent, divizia Plus ofer locuri de munc pentru aproximativ 38.000 de oameni n ntreaga Europ. Magazinul Plus ofer posibilitatea de a cumpra zilnic - n imediata apropiere i la cel mai bun pre - produse de nalt calitate, mereu adaptate nevoilor consumatorului. Cumpr de la furnizori cu o mare capacitate de producie. Cantitatea achiziionat este att de mare, nct compania stabilieste calitatea produselor i garanteaz prospeimea acestora. Garanteaz o calitate superioar a produselor. Aceasta este n permanen confirmat de controalele efectuate cu regularitate asupra produselor alimentare. Economiseste prin renunarea voit la servicii secundare, care de obicei cresc preul produselor. Magazinele nu sunt foarte mari. Sortimentul este alctuit din produse necesare traiului zilnic iar prezentarea acestora n raft nu e sofisticat. ntreg sistemul logistic este structurat foarte raional. Livreaz ceea ce promite: produse foarte proaspete de calitate superioar. Mndria companiei angajaii amabili i de ncredere. Mulumete clientilor pentru alegerea facuta i garanteaz acestuia c, n cazul n care unul dintre produsele companiei nu ar corespunde ateptrilor, l poate returna i se va restituii totalitate preul de cumprare al acestuia. Cu un ritm de expansiune de 20-25 magazine pe an, Plus este unul dintre cei mai dinamici retaileri de pe piaa romneasc. A reuit ntr-un timp foarte scurt s fie prezent n toate zonele importante ale rii i obiectiul principal rmne tot expansiunea. 3.3. Portofoliul de produse: Plus ofer un sortiment permanent de aproximativ 1.500 de produse, incluznd att produse alimentare, ct i produse nealimentare tip 1 (detergenti, cosmetice, hran de animale). De asemenea, la Plus, clientul beneficiaz zilnic de o gama variat de legume si fructe proaspete, produse - lactate, refrigerate, congelate - si de panificate.4

Pe lnga aceste produse de nalt calitate, sptmnal Plus vine n ntmpinarea nevoilor clienilor cu oferte avantajoase de produse nealimentare tip 2: articole de uz casnic, electrice, electrocasnice, textile si articole de petrecerea timpului liber. Sortimentul Plus este mereu adaptat cerinelor n continu schimbare ale clienilor i include att produse premium, aparinnd unor mrci de renume, dar i produse marca Plus, importate n mare parte din Germania, cu un excelent raport calitate-pre. Cunoscut pentru calitatea superioar a produselor sale, Plus vine acum i in sprijunul consumatorilor romni, oferindu-le produse de nalt calitate, la preuri accesibile. Tocmai acest standard calitativ, urmrit cu rigurozitate, a permis dezvoltarea la nivel european a propriilor mrci, perfect adaptate nevoilor zilnice ale clienilor. Gama Plus conine peste 140 de mrci, care la rndul lor nsumeaz peste 450 de produse. Majoritatea mrcilor Plus sunt importate din Germania sau alte tri din Europa, dar unele sunt produse si n Romnia de ctre furnizori precum Scandia, Bungee, Cris Tim, etc. Mrcile Plus realizeaza circa 30% din vnzri, iar compania intenioneaz s extind gama produselor comercializate sub brand propriu. In perioada septembrie octombrie 2008 versus septembrie octombrie 2007, cea mai mare rat de cretere , din categoria produselor de marc privat, au avut buturile energizante (+ 20,8%), urmate de uleiurile pentru gtit (+ 18,7%) i de servetele pentru copii (+18,5%). Pe lng acestea, n topul categoriilor de produse marc privat monitorizate pe canalele de magazin tip discount, cu o evolutie buna mai intalnim si servetelele de fata, hartia igienica, bureti si lavetele de curatat, hartia pentru bucatarie, produsele pentru stocat, conservele, faina si malaiul si produsele pentru ingrijirea incaltamintei. Si mai interesant va fi de urmarit acest segment in viitorul apropiat, cand se asteapta ca din cauza presiunii pe bugetul de cheltuieli alocat cumparaturilor, populatia sa se indrepte tot mai mult spre formate de magazine economice discounteri si, respectiv, catre produsele marca privata. In general romanii asociaza marcile proprii cu produse de slaba calitate insa pe fondul crizei economice aceste produse isi iau revansa fiind cautate atat de clientii cu bugete reduse cat si de cei cu bugete ridicate. Top 10 al mrcilor Plus Alpa: Brandul ALPA ofer o gama variat de produse lactate, att proaspete ct i durabile, cum ar fi: lapte, iaurturi, branz de vac i fric. Calitate superioar i gust excelent - bineneles la cele mai mici preuri.

La Capannina: Gama La Capannina va aduce "cucina italian" in casa dumneavoastr.

Boutique: Cafeaua Boutique este combinaia perfect de parfum, textur i culoare. Aroma sa delicioas - a cafelei proaspete - va satisface i cele mai exigente gusturi.

5

Clarkys: Crocante, gustoase si consistente, snacksurile Clarkys rspndesc voie bun n orice moment i ocazie.

Famili: Cerealele Famili sunt o modalitate indeal de a ncepe ziua, furniznd organismului substane nutritive i energie pentru activitaile zilnice.

Hairwell: Hairwell -ntreinere & styling pentru nevoile prului. Programul de ngrijire i coafare a prului de la Hairwell ofer pentru fiecare tip de pr produsul potrivit. Gama cuprinde ampoane, balsamuri, spume coafante sau geluri, produsele fiind recomandate pentru toat familia.

Goutier: gama Goutier ciocolat fin i cremoas - cu lapte sau alune ntregi.

Bright & shiny: Produsele gamei Bright&Shiny ajut la meninerea curaeniei cminului, oferind soluii eficiente pentru cele mai dificile probleme casnice.

Oscar & Julia: uscate sau din conserv, produsele conin vitamine, fibre i uleiuri speciale pentru a ajuta la dezvoltarea armonioas a patrupedului dumneavoastr.

Blue Moon: o ngrijire complet i de cea mai bun calitate. Aroma plcut a produselor permite fizicului i psihicului s se relaxeze i s se elibereze de stresul cotidian.6

Comercializarea mrcilor proprii ofer comerciantului libertatea in ceea ce privete strategia de pre, ns aduce cu sine i responsabilitatea direct pentru calitatea produselor. 3.4. Structura organizatorica a unui hypermarket Plus Discount Veriga care face legtura ntre cele dou componente eseniale, management-client, este resursa uman. In fiecare magazin Plus sunt angajai n funie de magazin, intre 18 i 25 de lucrtori. Organigrama de funconare pentru fiecare magazin este destul de simpl i de eficient, exist: - un sef de magazin, care coordoneaz toat activitatea magazinului; - adj. sef de magazin; - vnztori; - personal curenie. O prespectiv interesant prin prisma eficientizrii muncii este motivarea financiar prin acordarea posibilitii angajailor s participe la profit: - comisioane pentru sugestii de mbuntire a performanelor firmei; - sunt stabilite obiective de rentabilitate, care odat ndeplinite , conduc automat la majorarea procentual a tuturor salarilor; n acest fel, conducerea firmei dorete s aplaneze fluctuaia de personal, cu precdere pe cea din categoria administrativ. Organigrama este reprezentarea schematic a structurii organizatorice: evideniaz compartimentele, posturile de conducere i legturile ierarhice dintre ele. Proiectarea structurii organizatorice, documentarea ei trebuie fcute, dar nu oricum: trebuie fcute bine. O structur bun poate favoriza comunicarea, rezolvarea operativ a problemelor, reducerea consumurilor de resurse, n timp ce o structur proast genereaz dezordine i ineficien. Structura organizatorica centralizata pentru Magazinele Plus este urmatoarea: 1 Director General; 1 Director Adjunct; 2 Directori Regionali (Nord si Sud); 50 de Sefi Magazin pentru Regiunea Nord si 44 Sefi de Magazin pentru Regiunea Sud; 150 de Adjuncti Sefi de Magazin penru Regiunea Nord si 132 Adjuncti Sef de Magazin pentru Regiunea Sud; 1000 de Vanzatori pentru Regiunea Nord si 880 Vanzatori pentru Regiunea Sud; 94 de persoane pentru curatenie: 50 penru Regiunea Nord si 44 pentru Regiunea Sud. In figura 1 este reprezentata organigrama firmei Plus Discount pentru 2 magazine Plus Discount: unul din Regiunea Nord si unul din Regiunea Sud.7

Fig. 1

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ADJUNCT

DIRECTOR REGIUNE NORD

DIRECTOR REGIUNE SUD

DIRECTOR ZONAL

DIRECTOR ZONAL

SEF MAGAZIN

SEF MAGAZIN

ADJ. SEF MAGAZIN 1

ADJ. SEF MAGAZIN 2

ADJ. SEF MAGAZIN 3

ADJ. SEF MAGAZIN 1

ADJ. SEF MAGAZIN 2

ADJ. SEF MAGAZIN 3

Vanz. 1

Vanz. 2

Vanz. ...

Vanz. 1

Vanz. 2

Vanz. ...

PERSONAL CURATENIE 8

PERSONAL CURATENIE

II. MEDIUL DE MARKETING AL FIRMEI PLUS DISCOUNTMediul de marketing al unei firme este format din acei ageni i fore care influeneaz capacitatea conducerii compartimentului de marketing de a stabili i menine legturi de afaceri profitabile cu clienii firmei. Mediul de marketing se caracterizeaz att prin ocazii favorabile, ct i prin ameninri. Firmele trebuie s-i creeze sisteme informaionale i de cercetare specifice, n vederea urmririi dinamicii mediului n care opereaz, adaptndu-i strategiile de marketing la tendinele i evoluia acestuia. Mediul de marketing are dou componente principale: micromediul i macromediul. 1. Micromediul de marketing Micromediul este format din acei factori care influeneaz direct capacitatea firmei de servire a clientelei. Componenii principali ai micromediului sunt: furnizori, clieni, intermediari, concurenii i ali deintori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese ntr-o firm). Magazinele Plus practica conceptul de discount care consta in: achizitionarea marfurilor in cantitati foarte mari de la furnizori, ceea ce permite obtinerea unor preturi de achizitie foarte bune; furnizorii livreaza marfurile la centrul logistic de la Ploiesti, si nu direct la fiecare magazin; toate operatiunile logistice preluare, depozitare, pregatirea comenzilor si livrarea la fiecare magazin vor fi realizate in regie proprie, cu camioane dotate conform noilor standarde ale Uniunii Europene; in magazine nu exista mobilier de prezentare, iar personalul angajat este minim, numeric; realizarea de economii si scaderea costurilor atat in ceea ce priveste aprovizionarea magazinelor, cat si la transport, iar economiile se vor regasi in preturile avantajoase la gama de produse comercializate, inferioare celor practicate pe pia. Din aceasta perspectiva, de magazin de tip discount, importante sunt urmatoarele componente ale micromediului: furnizorii, clienii si concurenii. a) FURNIZORII Pe lng gama proprie de produse Plus Discount Romnia mai distribuie i alimentare i nealimentare ale marilor productori: Coca-Cola, Kraft, Danone, Ariel, Colgate Palmolie, etc Compania Plus ofera o oportunitate pentru furnizori, pentru c in loc s livreze produsele ctre mii de unitai mici, cu o logistic foarte costisitoare si o distribuie foarte complicat, acum pot livra intr-un singur punct, care este centrul propriu de distribuie. De aici firma prin contract exclusiv cu firma transportatoare Pfenning Logistic distribuie in fiecare zi de Luni pana Sambata marf fiecarui magazin Plus din intraga tar. Firma Plus Discount prin centrul logistic propriu incearc satisfacerea clienilor prin livrarea zilnic de produse.9

Furnizorii livreaz marfa ctre depozitul central al firmei, unde este depozitat pe categorii de produse. Livrarea pentru produsele de non food i food se face in cantiti mari pentru a exista mereu stocurile necesare pe depozit un asa fel inct sa se evite rupturile de stoc care pot aprea din cauza nelivrrii unui anumit tip de produs de ctre furnizor. Acesta este unul dintre beneficile pe care le are un sistem logistic propriu de distribuie. Furnizorii au o mare dificultate de a lucra cu magazine mici, chiocuri i piete neacoperite. Fiecare furnizor mare din Romnia deine n prezent o ntreag flot de camioane, care circul pe nite drumuri foarte proaste i contribuie la aglomerarea traficului i la poluare. Firma Plus pune toate produsele necesare unui magazin intr-un camion care ajunge la timp. Este foarte eficient, retailul modern face distribuia mai eficient Fiecare magazin Plus va efectua comenzile pentru fiecare produs, catre sediul central zilnic de luni pana smbt. Singurii furnizori direci pentru fiecare magazin sunt cei pentru: carne proaspt, produse congelate si pine. Acetia livreaz direct la magazin in funcie de comenzile transmise de ctre fiecare magazin n parte. Furnizorul de pine livreaz in fiecare zi a sptmnii, furnizorul de carne proaspt de trei ori pe sptmn si furnizorul de produse congelate o dat pe saptmn Achiziionarea mrfurilor se face direct de la furnizori de catre sediul central prin intermediul achizitorilor care trebuie s fac distincie intre furnizori, importatori si angrositi. Furnizorii au o valoare deosebit i sunt sprijinii cei care produc n Romnia (produse roneti, cu ingrediente romneti). Deviza magazinului nu este s vand putin la preuri ridicate, ci s fac o afacere din volumul de marf vndut la preuri scazute. Nu se doresc preuri de vnzare mai mici fa de concurena si se dorete o strns competiie. Se cumpra la un pre bun de la furnizor pentru a vinde ieftin i s genereze volum. De cnd s-a deschis primul magazin Plus compania a fost intr-o continu crestere, deci furnizorilor Plus le-a crescut afacerea cu fiecare nou magazin deschis. Oferta de produse trebuie s fie bun i asta depinde de furnizori, preuri foarte bune i asta depinde tot de furnizori, un mediu de vnzare placut i cu servicii foarte bune i de care direct responsabili sunt angajaii Plus. Creterea unui furnizor nu depinde de achizitie, intotdeauna clientul este cel care decide in final necesitatea unui anumit produs de la un anumit furnizor care trebuie s livreze produsele in conditiile cerute de cantitate, calitate i pre pentru ca magazinul s poat satisface nevoile clienilor. Important pentru firma Plus este s lucreze cu furnizori care construiesc branduri, care investesc n marketing i n marcile lor, astfel nct clieni s vin in magazine n cutarea acestor branduri. Strategia Plus incepe de la marca propie, n segmentul de prim pre care acoper necesitile de baz ale consumatorilor. Pentru achiziionarea mrfurilor se ine cont i de promoia care urmeaz s se desfoare n magazine. O promoie greit conceput poate induce n eroare consumatorul, iar aceast confuzie este transferat direct imaginii magazinului. Pe de alt parte neaderarea la o anume promoie standard poate duce retailerul n situaia de a pierde clienti, tranzacii, volum de vnzare, deci n cele din urm bani. O promoie trebuie s fie eficient i funcional.10

Odat cu intrarea Romniei in Uniunea European compania a trebuit s se supun acelorai rigori privind respectarea legii i ndeplinirea standardelor de calitate ca i omologii lor europeni. Este nevoie de o organizaie foarte bine pus la punct din punct de vedere al managementului i calitii pentru a respecta toate prevederile europene n materie. Un aspect esenial n relaia cu furnizorii este ctigarea ncrederii acestora. Trebuie ca relaile dintre parteneri s fie clare i regulile s fie stabilite de la inceput de comun acord. Apar probleme pentru c furnizorii i-ar dori s aib toate produsele pe raftul comerciantului, indiferent de tipul magazinului. Plus lucreaz cu distribuitori locali n special pe partea de produse lactate, carne, mezeluri i produse de brutrie. Totodat n zonele din Ardeal s-a introdus i conceptul bilingv roman maghiar n panotajul magazinelor. Aproximativ 70% din produse sunt produse romneti, restul de 30% reprezentnd prouse de import, mai ales produse non-food. Marfa importat pate fi negociat la preuri sczute deoarece se achiziioneaz marf pentru toate magazinele Plus din ntreaga Europ, n cantiti foarte mari unde preul poate fi negociat. b) CLIENII Firma Plus Discount Romnia se adreseaz, n principal persoanelor cu venituri medii spre mici, din oraele/municipiile cu peste 20.000 de locuitori. Prin oferta de produse low-cost societatea ncearc s fidelizeze clienii i s atrag noi clieni prin preurile sczute. Succesul Hypermarketului Plus Discount se datoreaza relatiilor competitive pe termen lung cu consumatorii, oferindu-le o calitate superioara. Consumatorul ocupa un loc foarte inportant in obiectivele si deciziile viitoare pe care le ia firma, relatiile cu consumatorii fiind modelate de o serie de orientari strategice: - acordarea unei atentii maxime clientilor pentru a obtine satisfactie maxima prin calitate si valoare, in conditii de pret cat mai avantajoase; - reducerea timpului de livrare a produselor pe piata; - realizarea unor relatii de lunga durata cu clientii. Plus Discount incearca sa isi dezvolte piata abordand variante diferite de crestere. Concret, firma abordeaza o crestere mixta, atat una extensiva, urmarind racolarea unor noi clienti efectivi de la concurenta cat si o crestere intensiva, prin fidelizarea clientilor efectivi proprii, urmarind si cresterea numarului de achizitiii medii realizate de acestia intr-un an. Pastrarea clientului pare sa fie solutia cea mai eficienta pentru firma si cea mai tipica pentru gandirea de marketing. Conditia de baza a pastrarii clientului este asigurarea satisfactiei sale, astfel Plus Discount urmareste si masoara in permanenta nivelul satisfactiei consumatorilor. In vederea atingerii/obtinerii satisfactiei de catre client, departamentul de marketing al companiei are ca deziderent crearea unui sistem superior de furnizare a valorii catre client, pornind de la premiza ca cumparatorii produselor Plus Discount, prefera nu numai produsele ca atare, ci si alte aspecte ce tin de un inalt grad de servire al clientului, bazat pe calitate, servicii, curatenie si valoare. Comportamentul clientilor denota faptul ca acestia aleg oferta care le asigura valoarea cea mai mare, tinand cont de preturi, efortul depus pentru obtinerea bunului respectiv. Fidelizarea este un proces in dou etape eseniale: prima este aceea de achiziie si de ncurajare a segmentelor de public pentru a da curs invitaiei de a deveni fideli unui produs anume, iar cea dea doua este cea de meninere a interesului i a gradului de fidelitate, loialitate si care, nencetnd sa sondeze opinia si gradul de satisfacie a consumatorului, este mai11

degrab orientat spre recompensarea acestuia dect pe atragerea lui prin diverse mijloace de stimulare in cercul dependentilor de un anumit produs, de un anumit magazin. Programele de fidelizare reprezint eforturi structurate de marketing, ce recompenseaz i, prin urmare, incurajeaz un comportament loial de achizitie din partea clienilor, extrem de benefic pentru magazin. Pentru fidelizarea si atragerea clientilor departamentul de marketing a adoptat diferite strategii: - accepta plata cu orice tichet de masa sau cadou si cu orice tip de card; - saptamanal sunt promotii non-food care ofera clientilor prilejul de a cumpara articole de uz casnic, electronice si electrice; - reduceri de pret la anumite produse; - produse promotionale; - reduceri generale ale preturilor in zilele de luni si miercuri, pe grupe de produse. Un rol important in promovarea produselor si fidelizarea clientilor, il are Pliantul saptamanal Plu, care este disponibil in fiecare zi de luni din saptamana si este distribuit in cutiile postale ale locuitorilor din orasele magazinelor Plus de luni pana miercuri. c) CONCURENII Concurentii firmei Plus Discount constituie o veriga importanta ce-i permite sa-si optimizeze si sa-si imbunatateasca performantele economice, in special indicatorii profitului, ba chiar sa-si revizuiasca performantele intregii afaceri printr-o oferta mai atractiva ca prt si calitate pentru consumatori. Astfel, firma trebuie sa compare constant produsele, preturile, canalele de distributie si actiunile de promovare cu cele ale concurentei. Jucatorii concurenti pe segmentul retailului de tip discount din Romania sunt MiniMax Discount, Kaufland, Profi, Interex si Penny Market, iar in Sfantu Gheorghe: Billa, Trident, Penny Market, Profi. Supermarketul Plus Discount se detaseaza de concurenta prin: - calitatea produselor; - mrcile produselor Plus, majoritatea importate din Germania; - calitatea personalului si serviciilor oferite; - dezvoltarea relatiilor pe termen lung cu clientii; - reducerile de pret; - produsele proaspete (peste, carne, branzeturi) pe care la concurenta nu le intalnesti; - actiunile promotionale. Poziionarea magazinelor lng concuren nu poate fi dect benefic, n special pentru clieni. Un mediu concurenial sntos prezint avantaje nu numai pentru clieni, ci i pentru comerciani, acetia fiind stimulai s ridice standardele din magazin, ncercnd s capteze clienii de partea sa. 2. Macromediul de marketing Macromediul este format din ansamblul factorilor sociali care acioneaz asupra micromediului firmei. Acetia sunt factorii demografici, economici, naturali, tehnologici, politici i culturali. Activitatea desfasurata de firma, indiferent de domeniul de activitate, trebuie sa raspunda unor multiple cerinte: dinamism, capacitate de inovare, de adaptare, flexibilitate, viziune, etc.12

Supermarketul Plus Discount isi desfasoara activitatea intr-un mediu agitat si dinamic, rezultand astfel necesitatea unei adaptari permanente a activitatii firmei la cerintele mediului. 2.1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populatie si structurile sale, persoanele ce fac parte din zona de activitate a firmei. O serie de modificari semnificative n datele demografice (accentuarea procesului de mbtrnire a populaiei, proliferarea familiei netradiionale, scderea natalitii) se reflect ntrun mod semnificativ asupra comportamentului de cumprare al populaiei, asupra dimensiunilor i structurii cererii. Aceste atribute sunt utilizate de ntreprindere n determinarea dimensiunilor pieei poteniale, n elaborarea de estimri privind evoluia cererii de produse si srevicii, n stabilirea celui mai potrivit mix pentru piaa respectiv. Atributele demografice pot furniza indicii clare asupra structurii gamei de produse, asupra preurilor pe care consumatorii sunt dispui s le plateasc pentru aceste produse, asupra modalitilor optime de distribuire a lor i a celor mai potrivite actiuni promotionale. Semnificativ pentru analiza mediului demografic, evidentiez urmatorii indicatori: Mrimea populaiei urbane i rurale: Intre anii 2004 2008, populatia judetului COVASNA a cunoscut o diminuare semnificativa datorita scaderii continue a ratei natalitatii. Prezentarea succinta a evolutiei in timp a populatiei poate fi interpretata sub forma tabelului: Anii 2004 2005 2006 2007 2008 Total 223878 223886 223770 223364 222978 (numr persoane) Mediu urban 113120 112764 112474 111967 111560 Mediu rural 110758 111122 111296 111397 111560 Surs: Directia Judeteana de Statistica Covasna Conform Directiei judetene de statistica, la 1 ianuarie 2010, in municipiul Sfantu Gheorghe, locuiau 61589 persoane, din care 29371 de sex masculin si 32218 de sex feminin. Rata de cretere a populaiei: Un alt aspect legat de analiza factorilor demografici face referire la rata natalitii i a mortalitii, elemente ce concur la stabilirea sporului natural al populaiei. O evaluare a tendinei acestor factori n perioada 2006 - 2008 conduce la ideea c, n general, sporul natural eate pozitiv, dar cu valorii nesemnificative. Spor natural 100 -33 7 2007 223364 110057 113307 2008 222978 109678 113300

Anul

Nscui

Decedai 2593 2467 2523 2006 223770 110160 113610

2006 2693 2007 2434 2008 2530 Proporia populaiei pe sexe: Anii 2004 2005 Total 223878 223886 (numr persoane) Masculin 110276 110251 Feminin 113602 11363513

Surs: Directia Judeteana de Statistica Covasna Analiza datelor evidentiaza cresterea constanta a ponderii populatiei feminine in totalul populatiei judetului Covasna. Grupurile etnice: La nivelul Sfantu Gheorghe, 68.633 locuitori din care 75,3% de nationalitate maghiara 23,4% romani si 0,3% alte nationalita 2.2. Mediul economic Evolutia vietii economice se regaseste in puterea de cumparare a consumatorilor si modul de cheltuire a veniturilor. Intre factorii care influenteaza puterea de cumparare se numara: dezvoltarea economic, rata inflatiei,evolutia preturilor, modelele de consum ale populatiei, rata somajului, nivelul veniturilor. Din punct de vedere al dezvoltarii economice, municipiul Sfantu Gheorghe se caracterizeaza prin urmatoarele ramuri: industrie: alimentara (1 de prelucrare a laptelui,1de prelucrare a carnii, o unitate de morarit si panificatie), 1-industria textila si 3 pentru confectii, industria tutunului (1), industria tipografica (3) si a ambalajelor (1), industria prelucrarii lemnului, industria constructiilor de masini si aparate electrice (2), industria maselor plastice (1) agricultura: cultivarea cartofilor si a legumelor servicii asigurate catre populatie: de furnizare a energiei termice si apei calde menajere, de salubrizare, de transport, de reparatii auto si intretinere, reparatii aparate casnice, croitorii, cizmarii, etc. Rata inflatiei a cunoscut o scdere constant dup aderare la U.E., dar din pacate, previziunile nu sunt optimiste, din cauza crizei economice si politicilor guvernamentale. Ani 2006 2007 2008 2009 2010 (estimat) Rata inflaiei 6,56 4,84 7,85 5,59 8 Sursa:Directia judeteana de Statistica Rata inflatiei are un impact important asupra eforturilor de marketing ale firmei Plus Discount, o rata inalta inseamna o economie in dificultate si prin urmare un potential de marketing scazut. In ceea ce priveste indicele pretului de consum, acesta a scazut in anii 2006 -2007, a crescut usor in 2008 si a scazut in 2009. Pentru anul 2010 sunt estimari mai putin optimiste analistii financiari apreciaza, ca acesta va creste cu 3,5 pana la 5 %. (ziare.com) Ani 2006 2007 2008 2009 Indicele preturilor de 106,56 104,84 107,85 105,59 consum (%) Numarul somerilor era la sfarsitul lunii mai, anul curent de circa 12000 persoane la nivel judetean, iar rata somajului 4,83%. La nivelul municipiului rata somajului a atins cote de 9,5 105, conform covasnamedia.ro. O alt caracteristic la fel de important n analiza mediului economic este reprezentat de structura cheltuielilor de consum pe categorii de produse. Modul n care populaia i distribuie i aloc veniturile deine un un rol important n analiza propriilor produse i previzionarea cererii pentru acestea, conform tabelului.

14

Cheltuieli % Produse alimentare 22,7 mbrcminte 7,9 Buturi alcoolice 6,4 Timp liber 6,4 Gospodrie 5,5 Transport 4,1 Sntate 4,0 Tutun 2,3 nclminte 2,1 Construcii civile 2,0 Buturi nealcoolice 1,8 Combustibili casnici 0,9 Altele 33,9 Total 100 Tendina populaiei, observat i din tabel, este de a aloca resursele cele mai nsemnate produselor alimentare i timpului liber, iar cu un procent destul de inferior, pentru mbrcminte i buturi alcoolice. n acest caz, Plus Discount incearca s acorde o importan deosebit produselor cele mai solicitate, dar i produselor complementare, pentru petrecerea timpului liber. 2.3. Mediul natural Activitatile economice sunt legate direct si influentate de mediul natural. Legatura economie-mediu natural se manifesta direct in masura in care resursele naturale intervin ca input-uri in procesele de productie controlate de agentii economici. Mediul natural detine, deci, un rol din ce n ce mai important n perioada actual n proiectarea i desfurarea activitilor economice. Condiiile naturale determin modul de localizare, de distribuie n spaiu a activitilor unitii economice, influennd n mod nemijlocit obiectivul activitii. i n cadrul mediului natural se nregistreaz o serie de tendine, puse n eviden prin criza materiilor prime, creterea costului energiei i implicaiile legate de influena reliefului, a climei. Gradul fizic de accesibilitate este facilitat de infrastructura, hypermarketul fiind localizat intr-o zona populata,cu un acces rutier facil. Configuratia terenului (relieful) este variat, cuprinzand partea de nord-est a Depresiunii Brasovului, campie intramontana marginita la nord de muntii Bodoc si Baraolt, inclusi in intregime pe teritoriul judetului. Spre est si sud-est se intend prelungirile muntilor Vrancei (Vf. Lacauti 1777m) si Buzaului (Vf.Manisca Mare 1676 m, din Penteleu); Muntii Nemira, Intorsurii si Persani; Depresiunile Comandau si Baraolt. Reteaua hidrografica. Principalul curs de apa este Oltul ce strabate judetul de la nord la sud si primeste cel mai important affluent al acestuia, Raul Negru; Buzau, Basca Mare. Dintre lacuri, cele mai importante sunt Reu, Moasca, Comandau. Dintre lacurile antropice ale orasului putem mentiona: lacul central si lacul Simeria , Hipermarketul fiind amplasat la doar 150m de raul Olt si la 1kg de lac. Zona este bogata si in izvoare cu ape minerale: Biborteni, Valcele, Bodoc, Malnas. Conditiile climaterice. Clima teritorului judetului Covasna este una de Tranzitie, relative moderata, cu veri destul de calde dar cu ierni geroase, vanturi puternice si precipitatii reduse.15

Categorii de produse

Resurse ale subsolului. Putem spune ca judetul Covasna este unul dintre cele mai bogate judete in ape minerale:Bodoc,Valcele,Covasna,Biborteni,etc. Roci utile si materiale de constructii se intalnesc in zona montana. Atractiile turistice joaca un rol important, atat din punct de vedere natural (rezervatii, mofete), balneoclimateric cat si din punct de vedere economic (turism). Astfel putem mentiona Baile Balvanyos ( cea mai mare mofeta din Europa Pestera Pucioasa cu amanatii de hydrogen sulfurat, pe ai carui pereti se gasesc si azi picaturi de vitriol folosit pentru deficiente ale ochilor, tratarea unor afectiuni cardiovasculare si bolile psihice), Statiunea Covasna ( statiunea celor o mie de izvoare , apa folosita pentru tratarea unor boli cardiovasculare, dermatologice, ginecologice), Baile Sugas, Baile Bodoc, Malnas Bai, Ozunca Bai, Valcele, Baile Fortyogo. Ca rezervatie naturala pot mentiona Mestecanisul de La Reci Dunele de la Reci peste care s-a dezvoltat o vegetatie cu specii rare, unice in Europa. 2.4. Mediul tehnologic Mediul tehnologic este o expresie si o consecinta a activitatilor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica. Cuprinzand ansamblul elementelor cu caracter tehnic si tehnologic, cu impact asupra firmei, aceasta categorie de factori isi pune amprenta asupra gradului de inzestrare tehnologica, pe ritmul modernizarii produselor si tehnologiilor si pe procesul de inovare. In ceea ce priveste gradul de dezvoltare al tehnologiei, un element fundamental il constituie modul de alocare al resurselor pentru achizitionarea bunurilor corporale. Observam o crestere importanta a alocarii fondurilor in domeniul comertului cu amanuntul si cu ridicata atat datorita cresterii numarului de organizatii, cat si ca efect a cresterii concurentei. Totodata investitii importante s-au realizat si in domeniul protectiei mediului inconjurator prin promovarea produselor ecologice, dar si in vederea protejarii si eliminarii rezultatelor poluarii. Patrunderea capitalului strain conduce la completarea resurselor financiare proprii, mareste posibilitatile de castig, contribuie la accelerarea poziiei competitive, concureniale, susine iniiativa particular, faciliteaz ptrunderea pe anumite piee strine. Tehnologia poate determina modul de satisfacere a anumitor trebuinte ale consumatorilor si influenteaza deciziile de marketing cu privire la noi produse si servicii, ambalare, promovare, distributie. Intreprinderile care nu se adapteaza adapteaz la noile tehnologii i pun n pericol existena pe termen lung, pierznd clientela n favoarea concurenilor. n acelai timp tehnologiile avansate necesit pregtirea att a personalului dar i a consumatorilor care nu sunt ntotdeauna receptivi. Tehnologiile fiind costisitoare, solutia firmei ar fi realizarea unei productii de masa si desfacere maxima cat mai eficienta. Se pare ca si tehnologia informationala tinde sa ocupe un rol important in piata , dotarea cu acest tip de tehnologie determinand obtinerea unor rezultate mai bune in toate domeniile.A obtine o informatie ion timp util, inseamna ca poti sa fi cu un pas in fat celuilalt. Pe o piata cu concurenta oligopolistica, acest lucru poate sa fie un avantaj pe care, daca nu sti sa-l fructifici, iesi den joc. Evaluarea dotarii tehnologice a unei piete nationale poate fi realizata pe baza parcului de automobile inzestrarea cu aparatura audio- video, numar de abonatii telefonici la o mie de locuitori, dotare cu calculatoare personale, abonamente la reteaua de internet. Desigur,16

cheltuielile de cercetare-dezvoltare sunt foarte ridicate dar fara ele nu poate fi vorba de un program real. Asadar, specialistii de marketing trebuie sa inteleaga modificarile mediului tehnologic si modul in care noile tehnologii pot servii nevoilor umane. 2.5. Mediul politico - legal Deciziile de marketing sunt puternic influentate de evolutiile din cadrul mediului politic.Cunoasterea componentelor acestui mediu au o importanta determinant in luarea deciziei de a patrunde pe o piata straina. Investitorii straini inainte de a patrunde pe o piata trebuie sa tina cont de tipul de guvernare (parlamentara sau absolutista), de sistemul partidelor politice (unipartid, bipartid, multipartid, coalitii) cat si de stabilitatea politica si stabilitatea politicii guvernamentale. Nationalismul economic este un alt factor politic care poate afecta mediul afacerilor. Nici un stat, oricat de sigur ar fi de capacitatea sa proprie de a conduce afacerile interne, nu va accepta patrunderea nelimitata a unui numar de companii multinationale pe piata. Cu toate acestea, sistemul politico-economic permite si doreste atragerea institutiilor straine in Romania. Inclusiv, Administratia locala covasneana are ca obiectiv cresterea semnificativa a volumului investitiilor straine, prin asigurarea unui climat investitional propice acestor investitii. In randul populatiei observam o nemultumire in ceea ce priveste promovarea produselor locale in reteaua de magazine, indeosebi produsele agricole, judetul Covasna fiind cunoscut ca tara cartofului. Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si a actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale inteprinderilor. Mediul juridic institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna ci si reglementarile stabilite de organisme internationale abilitate. Ba mai mult, sistemul juridic difera semnificativ de la o tara la alta. Cele mai importante domenii ale dreptului unei tari sunt: dreptul comertului exterior, dreptul comercial, dreptul concurentei, impozitarii si dreptul muncii. O importanta majora o are legislatia privind protectia mediului inconjurator. Cerintele impuse produselor si serviciilor prestate de catre supermarketul Plus Discount urmaresc prevenirea poluarii sonore, chimice si bacteriologice. In Romania, este relevanta crearea si perfectionarea cadrului juridic menit sa asigure un comportament al agentilor economici si nu numai, baza pe respectarea legilor in consens cu valorile culturale fundamentale ale societatii. Apreciez ca Plus discount isi desfasoara activitatea intr-un mediu politico-legal care asigura: -protejarea intereselor producatorilor si promovarea concurentei loiale; - protejarea intereselor consumatorilor individuali si ale societatii; - protejarea mediului ambiant. 2.6. Mediul socio cultural Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenei unei anumite piee, condiionnd att felul produselor i maniera distribuirii lor, ct i coninutul i forma comunicaiilor firmei cu piaa, ale mesajelor transmise. Principalele valori culturale ale unei societatii se regasesc in conceptiile oamenilor despre ei insusi si despre ceilalti semeni ai lor, precum si in conceptia acestora despre organizatii, societate, natura si univers.17

Multor valori culturale primare le corespund valorii culturale secundare. Acestea au un caracter evoluat si exprima fenomene si procese noi cu un puternic impact asupra actiunilor firmelor. Printre acestea putem enumera declinul familiei reflectat de acestea, numarul divorturilor, declinul gradului de ocupare al femeilor, nonconformism in imbracaminte, purtare, distractii. Toate acestea se regasesc intr-un anumit stil de viata al populatiei, care nu poate fi ignorat de catre specialistii de marketing. Religia i naionalitatea constituie elemente importante ce trebuie luate n considerare de ctre firm. Obiceiurile de consum i personalitatea indivizilor este influenat de tipul de religie, srbtorile i tradiiile fiecrei etnii. Populaia vizat de firm este constituit, preponderent din maghiari, dupa cum urmeaza: Populatia dupa nationalitati romani maghiari Altele 63805 28.5% 156043 69.7% 4030 1.8% Sursa: Anuarul Statistic 2003 Populatia dupa religie Romano-catolica Ortodoxa Reformata Altele 103432 46.2% 87088 38.9% 30447 13.6% 2910 1.3% Sursa: Anuarul Statistic 2003 mprirea populaiei n diferite segmente innd seama de factori culturali precum originea prinilor, ocupaie, educaie, surs de venituri defineste structura claselor sociale: Foarte foarte bogai ( mai puin de 1%): elita social, triesc din averi motenite i provin din familii foarte cunoscute; Bogai ( circa 2 %): acei profesioniti i oameni de afaceri care provin din clasa de mijloc, dar au evoluat prin fore proprii, capacitate profesional i abilitate de a face avere; Clasa de mijloc superioar (12%): profesioniti, proprietarii unor mici afaceri managerii unor companii cu venituri confortabile. Clasa de mijloc (31%): muncitori care ctig un venit mediu i consider c trebuie s triasc n partea bun a localitii. Clasa muncitorilor (38%): muncitori care ctig venituri mici i aproape de medie, dar opteaz pentru un stil de via muncitoresc. Clasa celor sraci (9%): oameni presteaz munc necalificat i care lucreaz pentru puini bani, au slujbe temporare sau i schimb adesea locul de munc; Clasa celor foarte foarte sraci (7%): persoane care triesc n srcie, i sunt omeri cea mai mare parte a anului. O alt caracteristic luat n considerare se refer la modul de gestionare a timpului liber. Astfel, populaia vizat are tendina ce a peterce timpul liber, n special n perioada weekend-ului, n zonele montane situate n apropierea oraului (48%), n zonele rustice(20%), sli de fitness sau parcuri(15%) sau alte tipuri de activiti(18%). Petrecerea timpului liber reprezint o variabil important n stabilirea profilului consumatorilor, iar firma trebuie s-i direcioneze activitile n aa manier nct s asigure sursele materiale pentru acest tip de comportament.

18

III. ANALIZA SWOT A FIRMEI PLUS DISCOUNTn esen, marketingului i este specific analiza continu a mediului n care activeaz pentru a putea anticipa la timp sau sesiza schimbrile din cadrul acesteia, iar pe de alta parte, a situaiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fa cu succes schimbrilor. Metoda de analiz , folosit n acest sens, este cea denumit generic SWOT, ce reprezint acronimul cuvintelor Strengths (forte, puncte forte), Weaknesses (slbiciuni, puncte slabe), Opportunities (oportuniti, anse) i Threats (ameninri). Primele dou privesc firma i reflect situaia acesteia, iar ultimele dou se refer la mediu i oglindesc impactul acestuia asupra activitii firmei.

Puncte tari renumele i reputaia firmei, ceea ce imprim clienilor un sentiment de siguran i seriozitate, astfel acetia achiziioneaz produsele, fr s aib ndoieli asupra provinienei i calitii produselor politica de pre i de promovare reprezint atuuri ale firmei, prin care s-a stabilit legtura durabil cu clienii. Practicarea unor preuri atractive a reprezentat pasul spre atragerea clienilor, iar la fidelizarea lor a contribuit politica de promovare amplasarea magazinului, existena unui vad comercial brand recunoscut portofoliu de produse extrem de diversificat, aproximativ 1.500 de produse Gama Plus conine peste 140 de mrci, care la rndul lor nsumeaz peste 450 de produse Majoritatea mrcilor Plus sunt importate din Germania, la noi calitatea german este cotidian aspect comercial modern, plcut, comer civilizat marf nou tot timpul, pe gustul publicului target sisteme de promovare inovatoare publicitate concertat, la nivelul tuturor magazinelor

Puncte slabe suprafaa magazinului mai mic fa de magazinele concurente din Sfntu Gheorghe unele disfuncionaliti care apar n relaiile cu furnizorii locali numrul restrns de personal promovare insuficient, n comparaie cu campaniile agresive ale concurenilor

19

furnizori agreai, stabili preuri de achiziie ce permit o marj comercial decent standarde i proceduri de operare bine definite i eficiente termenul de rotaie a mrfii este foarte scurt existen unui personal calificat pentru deservirea magazinului costuri mici pentru funcionarea i deservirea magazinului Oportuniti cu toate efectele negative ale crizei economico-financiare, consumul populaiei reflect meninerea tendinei de alocare a celei mai mari pri din venituri produselor alimentare i nealimentare oferirea unei game variate de produse alimentare i nealimentare, reprezint cheia succesului firmei creterea gradului de educaie a populatiei covsnene i schimbarea obiceiurilor de consum ale acesteia n sensul orientrii spre cumprturile din magazinele mari, cu comer civilizat, ce le ofer o gam variat de produse i oferte promoionale mbuntirea cadrului economic concurenial din municipiul Sfntu Gheorghe, prin implicarea autoritilor locale n susinerea investiiilor care creeaz locuri de munc, diversific serviciile acordate populaiei i contribuie direct i indirect la bugetul local perfecionarea sistemelor informaionale, care, prin implementarea lor continu, pot contribui la perfecionarea organizrii interne a firmei, cunoaterea obiceiurilor de consum al clienilor notrii i perfecionarea sistemului logistic referitor la aprovizionarea, depozitarea, i distribuia mrfurilor concurena puternic pe piaa int, constituie o oportunitate pentru Plus Discount, att n ceea ce privete raportul calitate-pre al produselor comercializate, dar i perfecionarea managementului organizaiei, concomitent cu perfecionarea pregtirii resurselor umane angajate

Ameninri venitul populaiei a cunoscut o scdere destul de semnificativ, pe fondul msurilor de austeritate, ceea ce a dus la o restrngere a consumului rata inflaiei cunoate un trend ascendent, afectnd puterea de cumprare i , implicit, volumul mrfurilor i serviciilor achiziionate apariia i multiplicarea unor factori psihologici care influeneaz negativ consumul: pesimismul, nencrederea n msurile guvernamentale de combatere a crizei i de relansare economic, etc... instabilitate politic restrngerea posibilitilor de finanare a populaiei prin credite de consum posibila cretere a preurilor de consum pericolul vechilor i noilor intrai pe pia

20

IV. CONCLUZIIMonitorizarea tuturor factorilor de macromediu trebuie s aib loc continuu, fiecare component a mediului de marketing nu trebuie rupt din context, ci urmarit n interdependena cu toi ceilali factori. Urmrirea evoluiilor i tendinelor mediului de marketing este o sarcin dificil, dar orice schimbare major a oricrui factor amintit poate avea un impact major asupra obiectivelor i planurilor de marketing. Schimbrile mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitii sale pe pia, pot crea oportuniti de a face noi afaceri cu clienii existeni i de a atrage alii, sau, dimpotriv, pot diminua capacitatea firmei de a-i satisface clienii. Se observ faptul c, clientul i consumatorul ocup un loc foarte important printre obiectivele i deciziile ce urmeaz a fi luate, firma asigurnd servicii i asisten de specialitate prin intermediul personalului. Hypermarketul Plus Discount se bucur de poziia pe care o deine pe pia, tocmai datorit modului n care a reuit s neleag rolul marketingului, s integreze funcia de marketing n cadrul ntreprinderii. Numai printr-o activitate de marketing eficient se pot anticipa i uneori influena schimbrile mediului, precum i efectele acestora asupra activitii de pia a firmei, a proifitabilitii ei. Pe msur ce economia global a migrat, ncepnd cu 2007, de la o crestere relativ puternic la o decelerare i ulterior la o modest recesiune la nceputul lui 2008 si o veritabila recesiune in 2009 si 2010, consumatorii i-au redus cheltuielile i s-au ndreptat spre discounteri. Acest lucru este demonstrat n raportul anual al companiei Deloitte care, n urma clasrii primilor cei mai mari 250 de retaileri ai lumii n baza cifrei de afaceri din anul fiscal 2008, arat o puternic prezen a retailerilor de tip discount n Top 10. Pe o pia delicat si sensibil este vital ca juctorii sa-i calculeze fiecare pas. Majoritatea managerilor din industria bunurilor de larg consum afieaz un optimism moderat. Afacerile vor crete, spun cei mai importani jucatori din industria bunurilor de larg consum, chiar dac nu cu aceeai vitez ca si pn acum si evident, nu pe toate categoriile de produse. A doua observaie, prezent la aproape toi juctorii, este orientarea consumatorilor dup pre. Produsele din clasa economic vor avansa mai rapid dect cele premium, pe fondul unei prudene crescute a consumatorilor, acetia restructurndu-i bugetele de familie pentru a face fat ct mai bine potenialelor turbulene financiare. Argumentele din spatele optimismului celor mai importani jucatori din FMCG sunt c, fa de media consumului mediu european, Romania se afl departe la aproape toate categoriile de produse, iar procesul natural de convergen presupune alinierea la standardul de consum european. Un al doilea argument este cel natural, potrivit caruia romnii vor continua sa se spele, sa manance si sa bea, indiferent de ct de rea ar fi situatia. Oamenii vor renuna la investiii mari, dar vor fi nevoii s mnnce.21

Schimbri vor aparea, ins, in privina obiceiurilor de consum. Cu siguran, consumatorii vor fi mai ateni la preul afiat la raft si vor contientiza din ce in ce mai mult importana efecturii cumprturilor intr-un mod ct mai eficient si avantajos, urmrind raportul calitatepret. Retailerii vor reui s i ntreasc i chiar s-i sporesc cota de pia numai dac vor putea s se diferenieze clar de competitorii lor n mintea cumprtorilor , dac vor avea branduri cu valoare puternic, dac vor avea capacitatea i vor aloca bugete pentru a aduce inovaie i nu mai puin important, dac vor putea oferi o experien de cumprare suficient de atrgtoare pentru clieni.

V. BIBLIOGRAFIE1. Economia comerului, note de curs, lect. univ. dr. Foszt Mnika 2. www.plus-discount.ro 3. Ziarul Financiar 4. Sptamna Financiar 5. Revista Piaa 6. Covasnamedia.ro 7. Bazele Marketingului Editura Graphics, Iasi, 1993 Munteanu V. 8. www.insse.ro

22