referat dec

35
“UNIVERSITATEA “ SPIRU HARETFACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE BRAŞOV MASTERAT: STUDII EUROPENE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ SEMESTRUL AL II-LEA DISCIPLINA: DREPT ECONOMIC COMUNITAR REFERAT ACORDUL ŞI CONVENŢIA SCHENGEN

Upload: laurentiu-asaftei

Post on 17-Sep-2015

259 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I ADMINISTRATIVE BRAOV MASTERAT: STUDII EUROPENE DE ADMINISTRAIE PUBLIC

SEMESTRUL AL II-LEA

DISCIPLINA: DREPT ECONOMIC COMUNITAR REFERAT

ACORDUL I CONVENIA SCHENGEN

Masterand Asaftei Laureniu

ABREVIERI

U.E. Uniunea Europeana

T.U.E. Tratatul Uniunii Europene

C.E. Comunitatea Europeana

C.I.A.S. Conventia de Implementare a Acordului Schengen

S.I.S. Sistemul Informational Schengen

P.A.S. Planul de actiune Schengen

M.A.I. Ministerul Administratiei si Internelor

ACORDUL I CONVENIA SCHENGEN

1. Schengen - un spaiu al libertii, securitii i justiiei

1.1. Istoria si dezvoltarea Acordului Schengen

1.2. Acordul Schengen

1.3. Statele membre ale acordului Schengen

1.4. Extinderea spatiului Schengen

1.5. Beneficii aduse de aderare

2. Acordul Schengen i convenia cu privire la implementarea acordului Schengen

2.1. Principalele aspecte abordate de Convenia Schengen

3. Reglementri comunitare privind libera circulaie a persoanelor n cadrul UE

4. Romanii in spatiul Schengen

4.1. Planul de aciune Schengen

4.2. Procesul de evaluare Schengen

4.3. M.A.I - institutia coordonatoare a procesului de aderare la spatiul Schengen

5. Politica n domeniul vizelor

5.1. Cerine eseniale privind intrarea pe teritoriul prilor contractante n vedere unei ederi care nu depete 3 luni

5.2. Poziia Romniei fa de politica n domeniul vizelor

6. Probleme privind cererea de azil i libera circulaie a lucrtorilor

6.1. Controlul frontierelor i migraia

6.2. Prioritile Romniei n aceast materie

Bibliografie

ACORDUL I CONVENIA SCHENGEN

1. Schengen - un spaiu al libertii, securitii i justiiei

1.1. Istoria si dezvoltarea Acordului Schengen

La nceputul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discuie n legtura cu importana termenului libertate de micare.

In anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, Franois Mitterand, la trecerea frontierei Goldene Brenn din apropiere de Saarbrcken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania si Franta. Nici unul din ei nu banuise atunci ce insemnatate vizionara va avea pe viitor acest gest pentru o Europa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state.

Dup discuii ndelungate, Frana, Luxemburg, Germania, Belgia si Olanda au hotrt sa creeze un spaiu fr frontiere interne.. Viziunea lor a condus intr-o prima faza la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava "Astrid" pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din Luxemburg.

19 iunie 1990 - semnarea Conveniei de Implementare a Acordului Schengen.

A urmat semnarea Conventiei de Implementare a Acordului Schengen, in data de 19 iunie 1990. In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

De asemenea, au fost stabilite reguli comune in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

1995 - intrarea n vigoare a Conveniei, care a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare i a creat o singur frontier extern, unde controalele se desfoar conform unui set de reguli clare.

2 octombrie 1997 - semnarea Tratatului de la Amsterdam, care, printr-un protocol ataat, incorporeaz acquis-ul Schengen n cadrul legislativ i instituional al Uniunii Europene. Acquis-ul Schengen este constituit din toate msurile adoptate de ctre statele Schengen (n materie de vize, migraie, azil, precum i msuri referitoare la cooperarea poliieneasc, judiciar sau vamal), mpreun cu Acordul Schengen, Convenia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile i declaraiile adoptate de ctre Comitetul Executiv Schengen stabilit n 1990, precum i protocoalele i acordurile de aderare care au urmat. Toate aceste masuri, impreuna cu Acordul Schengen, Conventia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile si declaratiile adoptate de catre Comitetul Executiv Schengen stabilit in 1990, precum si protocoalele si acordurile de aderare care auu rmat constituie acquis-ul Schengen. Initial, acquis-ul Schengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-aschimbat insa odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene. Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul TitluIV - Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE. ncepnd cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislaia comunitar i a fost transferat n noul Titlu IV- Vize, azil, imigraie i alte politici legate de libera circulaie a persoanelor, al Tratatului Uniunii Europene.

1 mai 1999 - intrarea n vigoare a Tratatului de la Amsterdam

Ca o evoluie de ordin instituional, conform prevederilor Tratatului de la Amsterdam, Consiliul UE a luat locul Comitetului Executiv Schengen, stabilit de Acordul Schengen, iar ncepnd cu 1 mai 1999, Secretariatul Schengen a fost incorporat n cadrul Secretariatului General al Consiliului.

1.2. Acordul Schengen

Implementarea Conveniei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluznd bineneles msuri de ntrire a controalelor la frontierele externe. Aceste msuri implic o politic de vize comun, posibilitatea procesrii cererilor de azil, cooperare judiciar i politieneasc, precum i un schimb eficient de informaii. La frontierele externe ale spatiului Schengen, cetaenii UE trebuie doar s prezinte un document de identificare valid, iar cetenii terelor ri cuprinse n lista comun a rilor ai cror ceteni au nevoie de viz de intrare trebuie doar s posede o viz unic valabil n ntregul spaiu Schengen. Totui, fiecare stat membru are libertatea de a cere viza n cazul cetenilor altor tere ri.

Acquis-ul n domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Convenia de Implementare a Acordului Schengen i de o serie de alte acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen n rile UE, stabilirea unui model tip de viz Regulamentul Consiliului 334/2002 CE de modificare a Regulamentului 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de formular de cerere de viz, eliberat de statele membre titularilor unui document de cltorie nerecunoscut de statul membru care stabilete formularul Regulamentul Consiliului 333/2002 CE.

n privina rilor ai cror ceteni au nevoie de viz pentru a intra n spaiul comunitar, Regulamentul Consiliului 539/2001 CE fixeaz lista rilor tere ai cror resortisani sunt supui obligaiei de viz pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Regulamentul stabilete i lista rilor ai cror ceteni sunt exceptai de la aceast obligaie. n prezent lista negativ a UE, cu privire la rile ai cror ceteni au nevoie de viz pentru a intra n spaiul comunitar, cuprinde un numr de 134 de ri (Anexa I la Regulamentul 539/2001).

Directiva Consiliului 2001/40 CE reglementeaz cadrul legal privind recunoaterea reciproc a deciziilor de ndepartare a rezidenilor statelor tere. Astfel, dac un stat membru UE ia decizia de ndeprtare a unui cetean de pe teritoriul su, decizia este valabil pe ntreg spaiul rilor membre UE.

n perspectiva crerii unui spaiu comunitar n care controalele la frontiere vor dispare, iar libera circulaie a cetenilor va fi deplin este nevoie de crearea unei securiti a frontierelor externe i de o solidaritate a statelor UE n acest sens.

Forele de poliie coopereaz n depistarea i prevenirea criminalitii i au drept de urmrire a criminalilor fugari i a traficantilor de droguri pe teritoriul unui stat nvecinat din spatiul Schengen. Pentru funcionarea ct mai eficient a Conveniei, a fost introdus o msura tehnic compensatorie esenial Sistemul de Informatii Schengen (SIS), sistem ce furnizeaza informatii referitoare la intrarea cetenilor terelor ri, problemele legate de vize i de cooperarea poliieneasc. Reglementarea legal a acestui sistem este dat de art. 92-125 din Convenia de Implementare a Acordului Schengen.

Acordul Schengen a eliminat controalele la frontierele interne intre urmatoarele tari: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia. Strainii in posesia unui permis de sedere eliberat de unul dintre statele semnatare ale acordului si a unui pasaport valabil pot circula in mod liber in spatiul Schengen pentru o perioada de trei luni, cu singura conditie de a-si inregistra prezenta conform legilor tarii respective.

Pentru cetatenii UE si cetatenii tarilor-terte care locuiesc in UE, Acordul Schengen are drept rezultat cresterea substantiala a libertatii de calatorie si imbunatatirea sigurantei in interiorul tarilor Schengen si frontierelor lor externe. Pentru a calatori in tarile UE care nu au semnat acordul Schengen (Marea Britanie si Irlanda), este necesara obtinerea in prealabil a vizei turistice de la reprezentantele diplomatice ale respectivelor tari.

1.3. Statele membre ale acordului Schengen Partile semnatare ale Acordului Schengen sunt : Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania si Suedia. n prezent, 25 state europene sunt membre cu drepturi depline n Acordul Schengen: Belgia Italia Danemarca

Frana Portugalia Suedia

Germania Spania Finlanda

Luxemburg Grecia Islanda

Olanda Austria Norvegia

Cehia Estonia Letonia

Lituania Malta Polonia

Slovacia Slovenia Ungaria

Elvetia

Viitoarele state ale acordului Schengen sunt: Bulgaria, Cipru, Romania, Liechtenstein

Nota: 2 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene, respectiv:

1) Islanda

2) Norvegia

Dou state membre ale Uniunii Europene, au decis sa nu aplice in totalitate acquis-ul Schengen, dar colaboreaza cu statele membre Schengen in anumite domenii, respectiv:

1) Irlanda

2) Marea Britanie

Spatiul Schengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare.

Cronologia aderarii la spatiul Schengen este:

1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta

1990- Italia

1991- Spania si Portugalia

1992- Grecia

1995- Austria

1996- Danemarca, Suedia si Finlanda

2001- Islanda si Norvegia

Participarea Islandei si Regatului Norvegiei

Alaturi de Suedia, Finlanda si Danemarca, Norvegia si Islanda iau parte in Uniunea Nordica a Pasapoartelor, in cadrul careia au fost eliminate controalele la frontierele interne. Islanda si Norvegia au semnat un Acord cu UE in mai 1999, in urma caruia cele doua state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislative ale acquis-ului Schengen. Actele sunt adoptate doar de catre statele membre UE, dar se aplica si Islandei si Norvegiei. In practica aceasta asociere ia forma unui Comitet mixt in afara cadrului UE, format din reprezentanti ai Islandei, Norvegiei, Consiliului UE si Comisiei Europene.

1.4. Extinderea spatiului Schengen

Decizia privind extinderea spatiului Schengen a fost luata la sfarsitul anului 2007 de Consiliul UE; astfel, la data de 21 decembrie 2007 au fost eliminate controalele la frontierele terestre si maritime pentru cele 9 state membre (exceptie face Cipru) care au aderat la UE in 2004 si la sfarsitul lunii martie 2008 vor fi eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen in aeroporturi.

Cehia Estonia Letonia

Lituania Malta Polonia

Slovacia Slovenia Ungaria

Libertatea de micare a persoanelor este asigurata pe teritoriul a 24 state membre ale spatiul Schengen, fr controale la frontierele interne terestre i maritime - din Portugalia n Polonia i din Grecia n Finlanda.

Decizia privind extinderea spaiului Schengen a fost luat n decembrie 2008 de ctre Consiliul UE; astfel, la data de 12 decembrie 2008 au fost eliminate controalele la frontierele terestre pentru Confederaia Elveian. Controalele la frontierele aeriene vor fi eliminate la sfritul lunii martie 2009

State ce urmeaza a adera la spatiul Schengen:

Liechtensein se afla in prezent in procedura de negocieri privind aderarea la Acordul de Asociere intre Elvetia si UE/CE.

Cipru. Desi a devenenit membru UE in anul 2004, Cipru va adera la spatiul Schengen cel mai probabil in cursul anului 2009.

Romania si Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat in totalitate odata cu pregatirile pentru aderarea la UE. Ambele state au depus Declaratia de Pregatire pentru evaluarea Schengen. Anul 2011 reprezinta orizontul de timp pentru aderarea celor doua state membre UE la spatiul Schengen.

1.5. Beneficii aduse de aderare

Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime acquis-ul Schengen, fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.

A)Ridicarea controalelor intre frontierele interne ale statelor membre Schengen

Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.

Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioada limitata in timp din motive de ordine publica sau securitate nationala, decizie ce este luata la nivelul fiecarui stat membru Schengen.

B)Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre reprezinta beneficiul adus de aderarea la spatiul Schengen fara ca acesta sa fie inteles ca absolut

Odata cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa "cale libera" infractorilor.

Astfel, se impune o cooperare transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uniforme care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.

Set de msuri compensatorii

In afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un impact negativ pentru securitatea interna a statelor membre.

Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen introduc un set de msuri compensatorii prevazute in detaliu de acquis-ul Schengen si de recomandarile referitoare la punerea lor in practica.

Masurile compensatorii ale CIAS pot fi clasificate dupa cum urmeaza:

-circulatia persoanelor (vize si cooperare consulara);

-cooperarea politieneasca;

-sprijinul reciproc al politiilor in domeniul asistentei judiciar;

-schimbul de ofiteri de legatura intre politii;

-cooperarea transfrontaliera la granitele interne, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei de frontiera pentru toate statele contractant;

-misiuni de supraveghere si urmarire transfrontaliera a politiei;

-cooperarea judiciara a statelor membre Schengen.

Cea mai semnificativa masura compensatorie o reprezinta infiintarea unui sistem comun european de urmarire politieneasca transfrontaliera, numit Sistemul Informatic Schengen. Toate statele membre introduc date in sistem direct de la bazele de date nationale.

O alta masura compensatorie se refera la protectia datelor cu caracter personal care reprezinta dreptul persoanei fizice de a-i fi aparate acele caracteristici care conduc la identificarea sa si obligatia corelativa a statului de a adopta masuri adecvate pentru a asigura o protectie eficienta pornind de la faptul ca numeroase informatii privind datele personale se transfera intre statele membre.

2. Acordul Schengen i convenia cu privire la implementarea acordului Schengen

Punctele cheie ale acordului vizeaza masurile de creare, in urma abolirii controlului vamal comun, a unui spatiu comun de securitate si justitie. Obiectivele principalele ale acordului rezida in:

-armonizarea prevederilor legate de intrarea si sederea de scurta durata in spatiul Schengen a cetatenilor din afara UE (omogenizarea vizei Schengen);

-problema azilului (cu determinarea privind carui dintre Statele Membre se va supune solicitantul azilului);

-probleme de combatere vamala a crimelor legate de droguri;

-cooperarea politiei (urmariri periculoase);

-cooperarea dintre statele Schengen in probleme de justitie.

Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen a intrat in vigoare la 1 septembrie 1993; prevederile lui nu puteau sa aiba un efect practic totusi, pina cind conditiile tehnice si legale (asa ca datele bancare si datele relevante privind protectia autoritatilor) nu erau indeplinite. Astfel, Conventia a inceput sa aiba efect practic la 26 martie 1995 atit pentru partile originare ale Acordului Schengen, cit si pentru Spania si Portugalia. Din 1995, Italia, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda si Suedia au aderat la Conventie, care a intrat in vigoare pentru cele trei tari nordice abia la 25 martie 2001.

Odata ce controlul vamal este complet abolit, detinatorul vizei comune este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen pentru maximum pina la 90 zile intr-o perioada de sase luni, in timpul in care e valabila viza.

Punctele cheie ale Conventiei cu privire la Implementarea Acordului Schengen:

Cetatenii tarilor ce implementeaza Acordul Schengen) pot trece frontierele interne ale tarilor semnatare la orice punct fara controlul vamal.

viza fara restrictii teritoriale (viza turistica sau cea business ce permite detinatorului sa stea pina la 90 de zile intr-o perioada de sase luni, viza de tranzit sau la aeroport), acordata unui cetatean dintr-o tara-terta de una din tarile semnatare, indreptateste detinatorul, in acelasi scop si pe durata validitatii vizei, sa intre fara controlul vamal pe teritoriul oricarei dintre tarile semnatare.

Orice cetatean dintr-o tara-terta cu permis de resedinta valid in una dintre tarile semnatare poate calatori cu un pasaport valid, fara a cere o viza, timp de 90 de zile intr-o perioada de sase luni, in alte tari semnatare.

Armonizarea politicii de vize in tarile Schengen (lista comuna a cetatenilor din tarile-terte care solicita vize).

Controlul vamal extern potrivit unui standard comun Schengen.

Accesul tuturor tarilor Schengen la Sistemul Informational Schengen (SIS) furnizind date despre identitatea personala sau alte informatii din spatiul Schengen.

Cooperare apropiata dintre politie si justitie.

Unificarea eforturilor pentru combaterea crimei legate de droguri.

Reguli ce determina acordarea competentei pentru procedurile de azil (in prezent, inlocuite de intrevederile similare ale Conventiei de la Dublin, din 15 iunie 1990).

Integrarea Acordului Schengen in Uniunea Europeana

Incepind cu 1 mai 1999 Protocolul Schengen al Tratatului de la Amsterdam din 2 octombrie 1997 a integrat cooperarea Schengen in cadrul Uniunii Europene.

Astfel, Comunitatea Europeana si-a asumat competenta pentru largile spatii ale acqui-urilor Schengen (Acordul Schengen si variatele prevederi adoptate in acest context), precum si pentru ulterioara sa dezvoltare. Pentru Marea Britanie, Irlanda si Danemarca s-au facut aranjamente speciale. Desi Marea Britanie si Irlanda nu sunt parti ale Acordului Schengen, ele pot, cu aprobarea Consiliului UE, sa aplice acqui-urile Schengen in intregime sau in parte si sa participe la dezvoltarea ulterioara. Danemarca va decide pe baza de analiza de caz daca va participa, sub prevederile legislatiei internationale, la dezvoltarea ulterioara a acqui-urilor si daca va integra in legislatia sa nationala si legislatia Comunitatii, dezvoltata fara participarea sa.

Acordurile de cooperare dintre tarile semnatare Schengen si Norvegia si Irlanda au fost inlocuite respectiv cu acordurile asociate cu UE, foarte asemanatoare la continut, incheiate in baza Tratatului de la Amsterdam.

Pentru cetatenii UE si cetatenii tarilor-terte care locuiesc in UE, Acordul Schengen are drept rezultat cresterea substantiala a libertatii de calatorie si imbunatatirea sigurantei in interiorul tarilor Schengen si frontierelor lor externe.

2.1. Principalele aspecte abordate de Convenia Schengen

Controlul frontierelor

Articolul 2 - Traversarea frontierelor interne. Astfel, acestea pot fi traversate n orice punct, fr efectuarea unui control al persoanelor. ns, din raiuni de ordine public sau de securitate naional un stat membru Schengen poate hotr, dup consultarea celorlalte pri contractante, s instituie controale la frontierele naionale pentru o perioad limitat n funcie de situaia aprut.

Articolele 3-8 - Traversarea frontierelor externe. Acestea pot fi traversate, n principiu, numai prin punctele de trecere a frontierei, ntre orele stabilite n acest scop, iar prile contractante se oblig s impun sanciuni pentru orice traversarea neautorizat. De asemenea, este reglementat situaia pasagerilor zborurilor din state tere, care se transfer pe zboruri interne. Acetia vor fi supui unui control la intrare, pe aeroportul de sosire a avionului care a efectuat zborul extern. Pasagerii de pe zborurile interne care se transfer pe curse aeriene cu destinaia spre state tere i bagajele de mn vor fi supui unui control la plecare pe aeroportul unde are loc plecarea zborului extern.

Regimul vizelor

Articolul 9 - prevede adoptarea unei politici comune privind circulaia persoanelor i n special aranjamentele privind regimul de vize. Vizele de edere pe termen scurt (art. 10-17) reglementeaz regimul de eliberare a vizelor pentru acele vizite care nu depesc trei luni. Aceste vize pot fi:

- de cltorie pentru una sau mai multe intrri, cu condiia ca nici durata unei vizite fr ntrerupere i nici durata total a unor vizite succesive s nu depeasc trei luni ntr-o perioad de jumtate de an, de la data primei intrri

-de tranzit traversarea teritoriilor prilor contractante o dat, de dou ori sau, n mod excepional, de mai multe ori n drumul spre teritoriul unui stat ter, cu condiia ca nici o perioad de tranzit s nu depeasc cinci zile.

Vizele de edere pe termen lung (art.18) reglementeaz regimul de eliberare a vizelor pentru acele ederi care depesc trei luni. Aceste vize permit posesorilor lor s tranziteze teritoriile celorlalte pri contractante pentru a ajunge pe teritoriul prii contractante care a emis viza.

Circulaia strinilor n spaiul Schengen

Articolele 19-24 reglementeaz libera circulaie n spaiul Schengen, timp de maximum trei luni de la data primei intrri, a strinilor care dein vize uniforme i care au intrat n mod legal pe teritoriul unei pri contractante. Strinii care nu sunt supui condiiei obinerii unei vize pot circula liber pe teritoriile prilor contractante timp de maximum trei luni n decursul termenului de ase luni de la data primei intrri.

Cererile de azil

Articolul 28 reafirm respectarea de ctre statele Schengen, fr nici o restricie geografic, a obligaiilor asumate prin Convenia de la Geneva din 1951 privind statutul refugiailor, modificat prin Protocolul de la New York din 1967, i angajamentul de a coopera cu naltul Comisariat ONU pentru Refugiai la punerea n aplicare a acestor documente.

Cooperare poliieneasc

Articolul 39 stipuleaz c autoritile poliieneti ale statelor membre trebuie s se asiste n prevenirea i detectarea infraciunilor. Astfel, pot fi nfiinate structuri de cooperare i schimb de informaii sub forma seciilor de poliie comune i centrelor vamale de cooperare la frontierele interne.

Articolele 40, 41 i 43 se refer la instrumentele care privesc supravegherea i urmrirea transfrontalier a unui suspect, care se sustrage urmririi traversnd frontierele naionale.

Articolele 44 i 45 stipuleaz mbuntirea legturilor de comunicaie (tel, fax, computere) n zonele de frontier.

Asisten reciproc Articolele 48-69 fac referire la asisten reciproc n materie civil i penal, acordat n aciuni intentate de autoritile administrative cu privire la acte care sunt pedepsibile conform legislaiei naionale a uneia din cele dou pri contractante, n aciuni pentru solicitarea de daune pentru cazurile de urmrire penal sau condamnare eronat, n proceduri de graiere, etc. Cererile de asisten se pot face direct ntre autoritile judiciare i se pot returna pe aceleai canale.

Substane narcotice Articolele 70-76 abordeaz chestiunea substanelor narcotice, statele membre Schengen angajndu-se s adopte toate msurile necesare pentru a preveni i pedepsi traficul ilegal de substane narcotice i substane psihotrope. De asemenea, statele contractante vor lua msuri pentru capturarea i confiscarea veniturilor din traficul ilegal de astfel de substane.

Arme de foc i muniie Articolele 77 - 91 abordeaz problematica armelor de foc i muniiilor n contextul cooperrii Schengen. Astfel, se face referire la armonizarea legislaiei naionale referitoare la achiziionarea, deinerea, comerul i nstrinarea armelor de foc i muniiilor. De asemenea, sunt enumerate armele de foc i muniiile interzise i a celor pentru care e necesar o autorizaie. Sistemul Informatic Schengen (SIS)

Potrivit Titlului IV i VI ale Conveniei, statele pri se angajeaz s creeze i s administreze un sistem comun de informaii, denumit Schengen Information System (SIS). Categoriile de date din SIS se refer la persoane i bunuri fa de care s-a introdus o alert de ctre un stat membru, la solicitarea autoritilor judiciare ale acestuia. Sediul central al SIS se afl la Strasbourg (Frana), n fiecare stat membru existnd o unitate naional (N-SIS), aceasta fiind identic cu fiierele de date ale seciunilor naionale ale fiecrui stat membru.

Scopul SIS este de a menine ordinea i sigurana public, inclusiv securitatea naional, pe teritoriile statelor membre i de a aplica dispoziiile Conveniei Schengen referitoare la circulaia persoanelor, folosind informaii comunicate prin intermediul SIS.

3. Reglementri comunitare privind libera circulaie a persoanelor n cadrul UE

Statele membre Schengen solicita indeplinirea urmatoarelor conditii de intrare in spatiul respectiv: - Pasaport valabil pentru inca cel putin 6 luni de la data intrarii , in spatiu Schengen; - Persoana sa nu fie indezirabila ( sa nu aiba interdictie de intrare in vreuna din tarile membre Schengen); - Asigurare medicala - se refera la asigurarea de asistenta turistica prin care se acopera riscul de asistenta oferita persoanelor aflate in dificultate in cursul unor deplasar sau al unei absente de la domiciliu sau de la locul resedintei permanente; - Asigurare auto de raspundere civila (Cartea verde); - Starea tehnica buna a autoturismului.1. Orice cetean sau orice cetean a Uniuni Europene are dreptul de a se deplasa i de a-i

stabili reedina n mod liber pe teritoriul statelor membre.

2. Libertatea de circulaie i de edere poate s fie acordat, n conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea European, cetenilor unor ri tere care domiciliaz legal pe teritoriul unui stat membru.(Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45)

Libera circulaie a persoanelor n cadrul Comunitilor Europene a fost definit n Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru liberti fundamentale ale Pieei Interne.

Libera circulaie a persoanelor i eliminarea controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de pia intern ce nu poate fi realizat n condiiile existenei unor frontiere interne i a restricionrii circulaiei indivizilor.

Esena acestei liberti const n eliminarea discriminrilor ntre cetenii statului membru pe teritoriul cruia se afl acetia sau i desfoar activitatea i cetenii celorlalte state membre ce stau sau muncesc pe teritoriul acestui stat. Aceste discriminri se pot referi la condiiile de intrare, deplasare, munca, angajare sau remuneraie. Prin asigurarea unui asemenea regim nediscriminatoriu se realizeaz libera circulaie a persoanelor n spaiul comunitar.

Acest nou statut a dus la accelerarea procesului de extindere a drepturilor la liber circulaie asupra unor noi categorii de persoane (studeni, persoane ce nu depun activiti economice, dar au resurse suficiente de trai).

Conceptul de cetenie european a fost prima oar introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de liber circulaie i de liber reziden n interiorul Uniunii tuturor cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat n domeniul de interes comun al statelor membre i politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe i politica referitoare la imigraie.

Tratatul de la Amsterdam a introdus prevederile legate de aceste aspecte n Tratatul de la Roma (Titlul IV - vize, azil, imigraie i alte politici legate de libera circulaie a persoanelor) i a prevzut o perioad de 5 ani pn la momentul n care se vor aplica procedurile comunitare i n aceste domenii.

Prin politica sa, Uniunea Europeana are n vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate i justiie n care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de naionalitate. n acelai timp, se desfoar un amplu proces de implementare a unor standarde comune n ceea ce privete controlul la frontierele externe ale Uniunii i politicile de vize, azil i imigraie. Marea Britanie i Irlanda nu au acceptat s ia parte la msurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca va participa doar n cadrul msurilor referitoare la politica de vize.

Dup cum am mai menionat, libera circulaie a persoanelor constituie una dintre cele patru liberti din cadrul pieei interne i a politicilor comunitare la nivelul Uniunii Europene, alturi de libera circulaie a produselor, libera circulaie a serviciilor i libera circulaie a capitalurilor.

Cetenii europeni beneficiaz de dreptul fundamental de a se deplasa i de a se stabili unde doresc. Dar, pentru a fi cu adevrat n avantajul tuturor, libertatea de circulaie a persoanelor trebuie nsoit de un nivel corespunztor de securitate i justiie. La Amsterdam, aceast dubl cerin a fost nscris n Tratat sub forma nfiinrii progresive a unei zone de libertate, securitate i justiie. Abolirea controalelor la frontiera nu a fost ns pe deplin nfptuit n cadrul Uniunii. Obiectivul a fost realizat doar de cteva state membre n baza Conveniei de Implementare a Acordului Schengen (semnat la 19 iunie 1990 i intrat n vigoare la 26 martie 1995).

n cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European i Comisia European au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce ntr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate ntr-o serie de documente internaionale, europene i naionale. Din punct de vedere al sferei subiectelor de drept, Carta nu face nici o deosebire ntre ceteni, ntrunind pentru prima dat n cadrul unui document unic drepturile tuturor persoanelor care se gsesc n mod legal pe teritoriul Uniunii Europene. Articolul 15 alineatul 1 al Cartei vorbeste despre dreptul oricrui cetean sau cetene ai Uniunii de a avea libertatea de a cauta un serviciu, de a lucra, de a se stabili sau de a furniza servicii n orice stat membru.

Prin ncheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana (Acordul European), Romnia s-a angajat ireversibil pe calea integrrii europene.

Elementul-cheie al strategiei de aderare l constituie Parteneriatul de Aderare, semnat de Romnia, enunnd principiile, obiectivele i prioritile de acionare i mobiliznd ntr-un cadru unic toate formele de asisten comunitar.

n 2000 au nceput efectiv negocierile de aderare, pe capitole, ale Romniei la Uniunea Europeana. Capitolul referitor la libera circulaie a persoanelor a nceput s fie negociat abia n 2002, la Bruxelles, n cadrul primei Conferine de Aderare.

Romnia accept n ntregime acquis-ul comunitar al Capitolului II Libera circulaie a persoanelor, intrat n vigoare la 31 decembrie 2000, nesolicitnd o perioad de tranziie sau o derogare i declar c va fi n msur s aplice n ntregime, la data aderrii, acest acquis.

Constituia Romniei n art. 25 stabilete c Dreptul la liber circulaie, n ar i n strintate, este garantat.

4. Romanii in spatiul Schengen Incepand cu data de 1 ianuarie 2002, cetatenii romani, posesori de pasapoarte valabile, pot calatori fara vize pentru o perioada de 90 de zile intr-un interval de 6 luni, in tarile membre ale spatiului Schengen: Austria, Belgia, Franta, Germania, Grecia, Finlanda, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Luxemburg, Islanda si Danemarca. Durata de sedere de pana la 90 de zile poate fi realizata intr-un singur stat sau in mai multe state Schengen. Pot fi facute mai multe calatorii intr-un semestru, dar totalul zilelor de sedere nu trebuie sa depaseasca 90 de zile, socotite de la data primei intrari in spatiul Schengen. Depasirea termenului de sedere de 90 de zile (chiar si cu o singura zi) atrage dupa sine interdictia de a mai intra intr-o tara din spatiul Schengen pentru o anumita perioada. Aceasta interdictie se comunica si autoritatilor romane. Interdictia de nepermitere a intrarii in spatiul Schengen se instituie si impotriva persoanelor care au fost gasite pe teritoriul uneia din aceste tari desfasurand activitati lucrative/munca fara a detine autorizatii si vize in acest sens. Dupa intrarea pe teritoriul unui stat parte la Acordul Schengen, cetatenii romani nu pot solicita autoritatilor locale obtinerea de vize pe termen lung, autorizatii de munca si nici prelungirea vizelor obtinute anterior. Dupa intrarea pe teritoriul unui stat Schengen, cetatenii romani care nu sunt cazati in unitati hoteliere au obligatia de a-si notifica prezenta si a se inregistra la autoritatile de politie locale in termen de 3 zile de la data intrarii. Cu privire la orice masuri de interdictie, ca si cu privire la incalcari ale legilor statelor vizitate, aceste state transmit operativ, pe cale electronica, informari tuturor celorlalte state, inclusiv din spatiul Schengen si Romania, astfel incat acestea sa poata lua imediat masurile necesare.

4.1. Planul de aciune Schengen

Scopul Planului de Aciune Schengen l reprezint identificarea i prioritizarea aciunilor care urmeaz s fie adoptate pentru ndeplinirea condiiilor pentru implementarea complet a acquis-ului Schengen i implementarea gradual a acestuia, n funcie de calendarul de aderare la Schengen.

PAS este revizuit in fiecare an. PAS 2007 a fost adoptat in luna mai, printr-o hotrre de guvern.

Planul de Aciune Schengen cuprinde:

-acquis-ul Schengen relevant;

-prezentarea situaiei actuale;

-msuri legislative, instituionale i tehnico-administrative;

-un program cu termene precise pentru fiecare msur planificat;

-instituiile responsabile;

CALENDARUL SCHENGEN

13 aprilie 2005 - avizul conform al Parlamentului European

25 aprilie 2005- semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea European la Luxemburg

26 septembrie 2006- Raportul Comisiei Europene

Romnia a aderat la Uniunea European la 01.01.2007. ncepnd cu 1 ianuarie 2007 apare o nou etap: pregtirea i adoptarea msurilor necesare eliminrii controalelor la frontierele interne n vederea aderrii la spaiul Schengen

2011 reprezint obiectivul Romniei pentru a adera la Spaiul Schengen.

4.2. Procesul de evaluare Schengen

Categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen

Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen in cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, denumit in continuare Protocolul Schengen, Romania trebuie sa accepte in totalitate acquis-ul Schengen.

Exista doua categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa pre-aderare la UE)

2. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria a II-a, etapa post-aderare la UE)

Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate si aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne si sunt supuse procesului de evaluare Schengen. In acest context, Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele relevante din acquis-ul Schengen intr-o maniera corecta, uniforma si eficienta, fiind supusa apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria I

Romania a implementat prevederile din prima categorie inainte de aderarea la Uniunea Europeana, fara sa fie supusa procesului de evaluare Schengen. Implementarea si monitorizarea prevederilor din aceasta categorie au facut parte din procesul de pregatire pentru aderarea la UE.

Procesul de evaluare anterior implementarii si aplicarii prevederilor din Categoria a II-a

Implementarea si aplicarea prevederilor din Categoria a II-a presupune ca toate pre-conditiile legislative, operative si tehnice sa fie indeplinite, in special cerintele referitoare la accesul la SIS II si la un control eficient la frontierele externe. In acest context, Romania trebuie sa tina cont inclusiv de recomandarile si cele mai bune practici reliefate in cadrul evaluarilor Schengen care se deruleaza in alte state membre UE.

Procesul de evaluare consta in verificarea indeplinirii tuturor conditiilor necesare implementarii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca Romania trebuie sa-si demonstreze capacitatea de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta. Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

Procesul de evaluare Schengen consta in verificarea ca toate conditiile necesare acquis-ului Schengen sa fie indeplinite. Acest lucru presupune ca statul candidat trebuie sa demonstreze capacitatea sa de a indeplini cerintele acquis-ului Schengen intr-o maniera uniforma, corecta, consistenta si eficienta.

Evaluarea Schengen este in responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

Etape:

Transmiterea de catre Romania a unei Declaratii de pregatire- Declaration of readiness privind pregatirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen (La data de 28 iunie 2007. Romania a transmis Declaratia de Pregatire prin care a propus a doua jumatate a anului 2008 ca data privind inceperea procesului de evaluare pe 3 domenii: Cooperare politieneasca, Vize si Protectia datelor).

Transmiterea, de catre Secretariatul General, a unui chestionar extins care va contine intrebari detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea si aplicarea prevederilor Schengen Categoriei II.

Completarea de catre Romania a chestionarului si transmiterea acestuia catre Consiliul UE.

Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de intrebari suplimentare, chestionare, etc.

Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregatire a fiecarui stat membru pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport include recomandari pentru corectarea sau imbunatatirea aspectelor mai putin satisfacatoare.

Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.

DOMENII SUPUSE VIZITELOR DE EVALUARE

Eliminarea controalelor la frontierele interne si implicit aderarea la spatiul Schengen este precedata de un proces de evaluare pe parcursul caruia Romania va trebui sa primeasca si sa raspunda unui chestionar extins, la intrebari suplimentare din partea statelor membre si va fi supusa totodata unor vizite de evaluare in teren.

Calendarul privind demararea si desfasurarea procesului de evaluare se va stabili n comun, de catre Secretariatul General al Consiliului UE, statele membre si Romania, in cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

Vizitele de evaluare vor viza urmatoarele domenii:

-frontiere terestre, aeriene si maritime;

-cooperare poliieneasca;

-vize;

-protectia datelor pentru mai multe detalii;

-implementarea Sistemului Informatic Schengen in Romania;

ETAPELE PROCESULUI DE EVALUARE SCHENGEN:

1. Transmiterea Declaraiei de pregtire ctre Secretariatul General al Consiliului UE

2. Transmiterea chestionarului Schengen de ctre Consiliul UE

3. Statul care urmeaz s fie evaluat completeaz chestionarul - transmis ctre Consiliul UE

4. Analiza rspunsurilor de ctre Grupului de lucru Evaluare Schengen

5. Stabilirea programului vizitelor de evaluare, experilor care vor lua parte la acestea

6. Demararea vizitelor de evaluare n teren

7. Rapoartele vizitelor discutate n Grupul de lucru evaluare Schengen

8. Posibile ntrebri suplimentare

9. Raportare ctre Consiliul JAI

10. Decizie a Consiliului JAI cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne

4.3. M.A.I. - institutia coordonatoare a procesului de aderare la spatiul Schengen

Spatiul Schengen reprezinta o zona de libertate de miscare unde controalele la frontierele interneale statelor semnatare au fost eliminate si a fost creata o singura frontiera externa undecontroalele se desfasoara conform unui set de reguli clare. Decizia privind extinderea spatiului Schengen a fost luata la sfarsitul anului 2007 de ConsiliulUE; astfel, la data de 21 decembrie 2007 au fost eliminate controalele la frontierele terestre si maritime pentru cele 9 state membre (exceptie face Cipru) care au aderat la UE in 2004 si la sfarsitul lunii martie 2008 vor fi eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen in aeroporturi.

M.A.I.. - institutia coordonatoare a procesului de aderare la spatiul Schengen

Aderarea la spatiul Schengen reprezinta obiectivul primordial al Ministerului Administratiei si Internelor (M.A.I.) dupa 1 ianuarie 2007. Pregatirile pentru atingereaacestui deziderat au demarat, sub coordonarea Ministerului Administratiei si, in paralel cu lansarea procesului de negociere pe Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne la 30 noiembrie 2001 si au inclus activitati de redactare a unor documente strategice, de constructie institutionala, de implementare a prevederilor din Categoria I side monitorizare a angajamentelor asumate.

In acest context, o necesitate de maxima importanta a reprezentat-o stabilirea de coordonate ferme si mecanisme pentru a atinge obiectivele si masurile pentru aderarea la spatiul Schengen.

La nivelul M.A.I., in calitate de institutie coordonatoare a procesului de aderare la spatiul Schengen, a fost creat cadrul general pentru o abordare unitara la toate nivelurile(legislativ, institutional, financiar si pregatire) a acestei chestiuni. De asemenea, a fost demarat un proces de reflectie privind pasii pe care Romania ii are de urmat in vedereainitierii procesului de evaluare Schengen, precum si un proces intern de auto-evaluare Schengen, pentru determinarea stadiului actual al pregatirii pentru aderarea la Schengen.

Coordonarea inter-institutionala a problemelor legate de aderarea la spatiul Schengen este realizata de Comisia Nationala de auto-evaluare Schengen (Comisia Nationala), organism consultativ, fara personalitate juridica, infiintat prin HG 882/05.07.2006. ComisiaNationala este formata din reprezentanti ai tuturor institutiilor cu responsabilitati indomeniu si functioneaza pe langa Ministerul Internelor si Reformei Administrative.Secretariatul Comisiei este asigurat de Ministerul Internelor si Reformei Administrative.

Prin HG nr. 1317/2007 a fost constituit in cadrul M.A.I., Departamentul Schengen, careasigura si raspunde de indeplinirea conditiilor necesare privind aderarea la Schengen. De asemenea, Ministerul Administratiei si Internelor este Autoritatea Responsabila pentru Facilitatea Schengen, avand responsabilitatea coordonarii implementarii asistentei comunitare prin Facilitatea Schengen.

5. Politica n domeniul vizelor

5.1. Cerine eseniale privind intrarea pe teritoriul prilor contractante n vedere unei ederi care nu depete 3 luni

La 7 decembrie 2001 s-a anunat oficial libera circulaie. La Bruxelles, Consiliul Minitrilor de Justiie i Afaceri interne al Uniunii a decis n unanimitate, ca ncepnd cu 1 ianuarie 2002 s se renune la regimul vizelor pentru cetenii romni care cltoresc n spaiul Schengen. Aceast dispoziie a intrat n vigoare dup publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene.

n momentul ncheierii Tratatului de la Amsterdam a fost adoptat un Protocol de integrare a acquis-ului Schengen n cadrul UE, menit s includ anumite acorduri i reguli menionate n cadrul UE.

Conform art. 73 Consiliul va adopta:

(1) Msuri care, n conformitate cu art. 7a, s asigure absena oricrui control al persoanelor, indiferent dac acetia sunt ceteni ai Uniunii sau ai unor tere state, atunci cnd traverseaz frontierele interioare;

(2) Msuri privind traversaea frontierelor exterioare, care s stabileasc:

a) standarde i proceduri care s fie aplicate statelor membre privind efectuarea controlului persoanelor la respectivele frontiere;

b) reguli de acordare a vizei pentru ederi de cel mult trei luni, cuprinznd:

i) lista statelor tere ai cror ceteni trebuie s fie n posesia vizei de traversare a frontierelor exterioare, i ale acelora ai cror ceteni sunt scutii de aceast cerin;

ii) procedurile i condiiile de acordare a vizei de ctre statele membre;

iii) un format unitar pentru vize;

iv) reguli pentru o viz unitar.

Articolul 2 din acest Protocol menioneaz c de la data intrrii n vigoare a Tratatului de la Amsterdam, acquis-ul Schengen, inclusiv deciziile Comitetului Executiv creat prin Acordurile de la Schengen care au fost adoptate naintea acestei date vor fi imediat aplicabile celor 13 state membre menionate n articolul 1, fr a nclca prevederile paragrafului 2 al acestui articol. De la aceast dat, Consiliul se nlocuiete prin Comitetul Executiv menionat.

Mai mult paragraful urmtor afirm clar c att timp ct msurile referitoare la cele de mai sus nu au fost luate i fr nclcarea art. 5(2), prevederile i deciziile care alctuiesc acquis-ul Schengen vor fi considerate documente bazate pe Titlul VI al Tratatului UE.

Aceasta nseamn c att timp ct UE, pe baza deciziilor Consiliului, va avea propriile reguli i proceduri, prevederile Acordurilor de la Schengen se vor aplica.

Ct vreme libera circulaie este pus n discuie, referirea la dimensiunile drepturilor omului nu poate fi evitat, cci art. 13 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului prevede:

1. Orice persoan are dreptul la libera circulaie i la reziden n interiorul frontierelor fiecrui stat.

2. Orice persoan are dreptul s prseasc orice ar, inclusiv pe a sa proprie, i s se ntorac n ara sa.

La rndul su, art. 12 din Pactul internaional privind drepturile civile i politice stabilete c:

1. Orice persoan care se afl legal pe teritoriul unui stat va avea pe acel teritoriu, dreptul la libera circulaie i libertatea de a-i alege reedina.

2. Orice persoan va fi liber s prseasc orice ar, inclusiv pe a sa.

Singurele restricii admise n exercitarea acestui drept se refer la protejarea securiii naionale, la ordinea public, la sntatea i morala public, la drepturile altor persoane.

Este evident c atunci cnd este vorba despre libertatea de circulaie, aceste documente plaseaz responsabilitatea respectrii acestui drept pe umerii statului n care persoana triete deja sau n care i are reedina.

De aceea este foarte dificil a se invoca dimensiunea drepturilor omului atunci cnd i se cere unei ri s accepte intrarea fr nici o restricie a unei persoane care nu este cetean al acelei ri sau nu-i are reedina pe acel teritoriu. Desigur, c restriciile trebuie s fie rezonabile, n caz contrar fiind limitat nu numai exercitarea dreptului, ci dreptul ca atare fiind ameninat.

n acelai timp, exist o tendin general, mai ales n rndul rilor prospere, de a limita pe ct posibil, ansa unor persoane din tere state de a intra pe teritoriul lor, iar muli consider c nu este exagerat s se afirme c spaiul Schengen trdeaz tendina de a deveni o fortrea Schengen.

5.2. Poziia Romniei fa de politica n domeniul vizelor

Romnia a fcut progrese semnificative n alinierea la politica de vize a UE.

Condiiile i criteriile de obinere a vizei au fost specificate n normele metodologice de implementare a Legii privind regimul strinilor n Romnia nr. 123/ 2001 (Hotrrea Guvernului nr. 476/ 2001) i n instruciunile comune ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administraiei i Internelor, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, publicate n 29 mai 2001.

Recomandrile pe termen scurt i mediu n alinierea la politica de vize a UE, ctre Romnia, sunt c aceasta trebuie s continue aciunile n special n vederea introducerii obligativitii vizei pentru rile cu un nalt potenial de migraie.

Dei, de facto, Instruciunile Consulare romne, concord cu Instruciunile Consulare comune, implementarea de iure a acestora se va face n momentul aderrii

n ceea ce privete capacitatea administrativ de implementare a politicii n domeniul vizelor, n Romnia, este asigurat de Ministerul Afacerilor Externe i Ministerul Administraiei i Internelor.

Toate cererile de viz sunt trimise de misiunile diplomatice Centrului Naional pentru Vize care ia decizia final asupra eliberrii vizei, cererile cetenilor rilor cu tendine de migrare fiind trimise pentru o verificare suplimentar Direciei pentru Strini i Probleme de Migraie din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor

Acte necesare pentru a cltori n spaiul Schengen

Pentru a putea cltori n aceste ri ce aparin spaiului Schengen sunt necesare urmtoarele acte:

1. Invitaie tradus n limba romn i legalizat sau voucher - pentru destinaia final;

2. Bilet de transport dus - ntors sau cartea verde a mainii cu care se pleac;

3. Asigurarea medical - valabil pentru perioada sejurului.

Suma minim n valut liber convertibil trebuie s fie propoional cu durata sejurului (dar nu mai puin de 5 zile). Dovada sumei necesare se face prin bani la vedere (cash), cecuri de cltorie sau cri de credit pentru conturi n valut, precum i prin alte garanii financiare (vaucher, scrisoare de garanie sau angajament de sponsorizare, garanie legal din partea unei bnci sau ordine de plat valabile) 100 Euro pentru fiecare zi n spaiul Schengen.

n situaia n care se constat c nu sunt ndeplinite aceste condiii, eful punctului vamal romn poate dispune ntreruperea cltoriei persoanei i nepermiterea ieirii ei din ar.

Nu trebuie s fac dovada existenei sumei minime n valut (excepii):

- Cetenii romni care pleac n strinatate pentru tratament medical, simpozioane, conferine, studii, manifestri cultural sportive, n situaia mbolnvirii sau a decesului unei rude din strinatate, precum i n alte situaii justificate. n ultimul caz se vor prezenta documente justificative din care s rezulte scopul cltoriei i asigurarea financiar a acestuia.

- Fac excepie de la obligativitatea deinerii sumei i minorul sub 14 ani, nscris n paaportul prinilor, minorul care se deplaseaz la prinii aflai n strinatate, cetenii romni cu angajament de munc n strinatate, indiferent de durata deplasrii, precum i cei care merg n statele vecine, n baza permisului de mic de trafic sau de trecere simplificat, eliberat de autoritile de frontier.

6. Probleme privind cererea de azil i libera circulaie a lucrtorilor

Prile Contractante (semnatarii Conveniei Schengen) se oblig s asigure examinarea fiecrei cereri de azil depuse de un strin pe teritoriul uneia din ele:

a) dac o Parte Contractant a eliberat solicitantului de azil o viz de orice natur sau un permis de edere, ea este responsabil pentru examinarea cererii; dac viza a fost eliberat cu autorizarea altei Pri Contractante, este responsabil cea care a acordat autorizaia;

b) dac mai multe Pri au eliberat solicitantului de azil o viz de orice natur sau un permis de edere, Partea responsabil este cea care a eliberat viza sau permisul de edere care expir ultimul;

c) dac solicitantul de azil este scutit de Prile Contractante de obligaia de a obine viz, este responsabil Partea prin a crei frontier extern a intrat solicitantul de azil;

d) dac un strin a crui cerere de azil este deja n curs de examinare la una din Prile Contractante introduce o nou cerere, este responsabil Partea la care cererea sa afl n curs de examinare (art. 30 din Convenia Schengen).

Fiecare Parte transmite celorlalte, la cererea acestora, datele deinute cu privire la un solicitant de azil, care sunt necesare pentru:

- determinarea Prii responsabile pentru examinarea cererii de azil;

- examinarea cererii de azil.

Aceste date se refer la:

identitate;

documente de identitate i de cltorie;

locurile de edere i itinerariile cltoriilor;

permisele de edere sau vizele eliberate de o Parte Contractant;

locul depunerii cererii de azil (art. 38 din Convenia Schengen).

Prin art. 48 par.1 (n numerotarea i coninutul precedentului tratat n prezent art. 39), s-a prevzut ca libera circulaie a lucrtorilor s fie realizat n cadrul Comunitii pn cel trziu la sfritul perioadei de tranziie. Ea este reglementat prin Regulamentul nr. 1612/68 al Consiliului din 5 octombrie 1968 privind libertatea de circulaie pentru lucrtori n cadrul Comunitii i prin Directiva nr. 68/360 din 15 octombrie 1968 a Consiliului privind abolirea restriciilor asupra circulaiei i rezidenei n cadrul Comunitii pentru lucrtorii din statele membre i familiile lor.

Libertatea de circulaie implic nlturarea oricrei discriminri bazate pe naionalitate ntre lucrtorii statelor membre n ceea ce privete remunerarea, angajarea i alte condiii de munc i de angajare.

Libertatea de circulaie a lucrtorilor implic, sub rezerva limitrilor pe motive de ordine public, securitate public sau sntate public, patru coordonate, potrivit art. 39:

- acceptarea ofertelor de angajare ntr-adevr facute;

- deplasarea n mod liber pe teritoriul statelor membre pentru acest scop;

- ederea ntr-un stat membru n scopul angajrii potrivit prevederilor de angajare a cetenilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau aciune administrativ;

- rmnerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei dup ce a fost angajat n acest stat.

Pentru ca membrii de familie s aib drept de edere n alt stat, este necesar ca unul dintre soi s-i fi exercitat dreptul su la libera circulaie, dreptul acestor membri nefiind un drept propriu, ci unul derivat.

6.1. Controlul frontierelor i migraia

Dispariia frontierelor i libera circulaie a persoanelor poate duce la apariia unor probleme legate de migraia clandestin. Art. 3 i 8 din Convenia Schengen reglementeaz modul de supraveghere i control al frontierelor externe. Pe lng stabilirea unor liste a rilor tere ai cror ceteni au nevoie de viz sau nu, pentru a intra n spaiul comunitar, au fost luate o serie de msuri privind controlul i securitatea frontierelor UE n rile ce constitue frontiere externe ale spaiului.

Frontierele interne pot fi trecute prin orice loc, fr efectuarea vreunui control al persoanelor. Totui, pentru motive de ordine public sau securitate naional, o Parte Contractant poate decide, dup consultarea celorlalte Pri, ca n cursul unei perioade limitate vor fi efectuate controale naionale la frontierele interne, adaptate la situaia aprut.

Frontierele externe pot fi trecute numai la punctele de trecere a frontierei i potrivit orarului de funcionare al acestora (art. 2 i art. 3 din Convenia Schengen).

Intrarea pe teritoriile Prilor Contractante pentru o edere care nu depete 3 luni poate fi acordat strinului care ndeplinete urmtoarele condiii:

posed un document sau documente valabile stabilite de Comitetul Executiv, care i permit trecerea frontierei;

este n posesia unei vize valabile, dac aceasta este cerut;

prezint, dac este cazul, documentele care justific scopul i condiiile ederii planificate i dispune de mijloace de subzisten att pentru ederea propus ct i pentru ntoarcerea n ara de provenien sau pentru tranzitul spre un stat ter n care admiterea sa este garantat, sau este n msur s dobndeasc n mod legal aceste mijloace;

nu este semnalat ca inadmisibil;

nu este considerat o ameninare pentru ordinea public, securitatea naional sau relaiile internaionale ale uneia dintre pri.

Intrarea n spaiul Schengen trebuie refuzat strinului ce nu ndeplinete toate aceste condiii, n afar de cazul n care una din Pri consider c este necesar s se deroge de la acest principiu pentru motive umanitare sau de interes naional.

Circulaia transfrontalier la frontierele externe este supus controlului autoritilor competente. Controlul se efectueaz potrivit unor principii uniforme, n cadrul competenelor naionale, inndu-se cont de interesele tuturor Prilor:

controlul persoanelor cuprinde nu numai verificarea documentelor de cltorie i a celorlalte condiii de intrare, de edere, de munc i de ieire, ci i identificarea i prevenirea ameninrilor la adresa securitii naionale i a ordinii publice (terorism, trafic de droguri);

toate persoanele trebuie s fie supuse cel puin unui control care s permit stabilirea identitii pa baza documentelor de cltorie;

la intrare, strinii trebuie s fie supui unui control amnunit;

la ieire, se va proceda la un control impus n interesul Prilor Contractante, conform regimului juridic al strinilor (art. 6 din Convenia Schengen).

n vederea crerii unui spaiu sigur, cu frontiere sigure, i a combate migraiile ilegale este nevoie de o cooperare a statelor n acest domeniu. Programe privind cooperarea ntre administraiile vamale ale statelor membre sau ntre serviciile de poliie, precum Europol, ori programe de cooperare n domeniul judiciar, precum Programul Grotius, duc la realizarea unei solidariti ntre state i la crearea unui spaiu comunitar sigur.

n acest sens au fost adoptate Regulamentul Consiliului 743/2002 i Convenia European ce stabilete un cadru general comunitar de activitate, n vederea facilitrii cooperrii judiciare n materie civil. La aceeai tem se refer Decizia Consiliului din 28 februarie 2002 privind msurile de control i sanciunile penale n domeniul drogurilor.

Una din gravele probleme cu care se confrunt Uniunea European, ca i ntreaga comunitate internaional, este ameninarea terorist. Este, alturi de traficul de droguri, una din cele mai negative aspecte ale libertii de circulaie.

Terorismul se prezint ca un fenomen foarte complex, cu manifestri extrem de violente, desfurate de cele mai multe ori prin surprindere, mpotriva unor inte precise, care, n general, nu se pot apra.

Libera circulaie a persoanelor n Uniunea European prin liberalizarea granielor acioneaz din pcate ca un factor favorizator a acestor manifestri distructive.

n urma ultimelor atentate ce au atins spaiul Schengen (Madrid, 11 martie 2004) s-a dovedit c aceast realitate trebuie combtut printr-o strategie comun a Comunitii, bazat pe crearea i meninerea unei situaii strategice dominate de un sistem coerent i permanent de supraveghere civil i militar

6.2. Prioritile Romniei n aceast materie

n ultimii ani, n domeniul liberei circulaii a persoanelor, Romnia a adoptat acte normative care transpun prevederi comunitare referitoare la regimul strinilor. Au fost aprobate norme metodologice de aplicare a Acordurilor ncheiate ntre Guvernul Romniei i guvernele altor state privind schimbul de lucrtori sezonieri i stagiari i ederea temporar n scopul angajrii lucrtorilor romni pe teritoriul altor state.

Este de reinut, totodat, c n spiritul Legii nr. 216/1998 (art. 2 alin. 2), n strinatate paaportul d dreptul titularului la asisten i protecie din partea misiunilor diplomatice i oficiilor consulare ale Romniei.

Misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Romniei n strinatate asigur asistena necesar cetenilor romni aflai n dificultate, ns posibilitile acestora sunt limitate. Competenele consulilor sunt stabilite de acordurile internaionale la care Romnia este parte, de reglementrile interne ale fiecrui stat i de legislaia romn n materie.

n vederea alinierii legislaiei romne la cea comunitar pe termen scurt Romnia are ca prioriti:

participarea deplin la sistemul de informaii Schengen;

alinierea progresiv la legislaia i practica UE n materie de vize;

continuarea aliniereii la legislaia i practica UE n materie de stabilire a persoanelor;

continuarea aliniereii la legislaia i practica UE n domeniul iniiativei private;

continuarea aliniereii la legislaia i practica UE n domeniul liberei circulaii a lucrtorilor i a regulilor de coordonare a sistemelor de securitate social;

dezvoltarea i intensificarea relaiilor de cooperare cu alte state privind mobilitatea forei de munc.

Romnia a adoptat o serie de acte normative ce vizeaz alinierea legislaiei noastre la cea comunitar:

Legea nr. 123/ 2001 privind regimul strinilor n Romnia;

Ordonana Guvernului nr. 35/ 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Portugheze privind ederea temporar, n scopul angajrii lucrtorilor romni pe teritoriul acestui stat, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001;

Ordonana Guvernului nr. 36/ 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romniei i Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001;

Legea nr. 396/ 2002 pentru ratificarea Conveniei Europene asupra ceteniei, adoptat la Strasbourg la 6 noiembrie 1997.

BIBLIOGRAFIE

Tratate i cursuri:

1. Ileana Pascal, tefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Libera circulaie a persoanelor, Centrul de Resurse Juridice, 2002;

2. J.M. Poland, Terrorism in Europe, understanding terrorism, groups, strategies and respose, 1988;

3. Miga-Beteliu Raluca, Drept internaional. Introducere n dreptul internaional public, Bucureti, All Beck, 2003;Alte surse:

3. Conferina interguvernamental pentru aderarea la Uniune European, www.infoeurolider.ro;

4. Spaiul Schengen, www.infotravelromania.ro;

5. www.schengen.mira.gov.ro6. www.osce.org;

7. www.wikipedia.org

Legislaie:

8. Monitorul Oficial, baza de date juridice a Ministerului Justiiei

122