raportul de tara privind poluantii organici persistenti 2005

Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societăţii Civile în procesul de implementare a Convenţiei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

România

Raportul de Ţară privind Poluanţii Organici Persistenţi

ing. Arinda Cadariu

Iulie, 2005

Proiectul Internaţional de Eliminare a POP

Încurajarea Participării Active şi Efective a Societăţii Civile în procesul de implementare a Convenţiei de la Stockholm

_____________________________________________________________________________________ Proiectul Internaţional de Eliminare a POP - IPEP

www.ipen.org

Despre proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilor La 1 mai 2004, Reţeaua Internaţională de Eliminare a POP-urilor (IPEN, http://www.ipen.org) a început un proiect global referitor la activitatea ONG-urilor denumit Proiectul Internaţional de Eliminare a POP-urilor (IPEP), derulat în parteneriat cu organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) şi Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP). Proiectul este finanţat în mare măsură de Fondul Global de Mediu (GEF). IPEP are trei obiective principale:

• Să încurajeze şi să permită ONG-urilor din 40 de ţări în curs de dezvoltare şi de tranziţie să se angajeze în activităţi, care să contribuie concret şi imediat la eforturile acestora în procesul de implementare a Convenţiei de la Stockholm;

• Să îmbunătăţească calificarea şi informarea ONG-urilor pentru a ajuta la întărirea capacităţii acestora de a

participa efectiv la procesul implementării Convenţiei;

• Să ajute la stabilirea coordonării regionale şi naţionale a ONG-urilor şi la capacitatea tuturor regiunilor lumii în sprijinirea eforturilor pe termen lung necesare dobândirii siguranţei chimice.

IPEP va sprijini pregătirea rapoartelor de ţară, rapoartelor de referinţă pentru diverse practici şi a celor privind principalele politici şi activităţi regionale. IPEP va susţine trei tipuri importante de activităţi: participarea la Planul Naţional de Implementare, instruirea în ateliere de lucru, informarea publicului şi campaniile de conştientizare. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să accesaţi site-ul http://www.ipen.org. IPEN este recunoscător suportului financiar oferit de Fondul Global de Mediu, Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, Agenţiei Elveţiene pentru Mediu, Păduri, Peisaj şi Fundaţiei Panta Rhea. Opiniile exprimate în acest raport sunt acelea ale autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctele de vedere ale instituţiilor implicate în management şi/sau sprijin financiar. Acest raport este disponibil în limba Română şi Engleză la sediul Asociaţiei Experţilor de Mediu (Calea Plevnei nr. 46-48, sector 1, Bucureşti România, tel/Fax: 0040 21 312 51 30, e-mail: [email protected], http//eea.ngo.ro). Doresc să aduc mulţumiri D-lui Dr. ing. Mihail Lesnic şi echipei de experţi, implicată în elaborarea Planului Naţional de Implementare al Convenţiei de la Stockholm în România.

3

Cuprins Pag.

Ce sunt POP-urile? 4

Surse de POP-uri 4

Emisii şi cantităţi de POP-uri 8

Daune cauzate de POP-uri 15

Legislaţia curentă referitoare la POP-uri 16

Organizaţiile neguvernamentale POP-urile 19

Cadrul instituţional privind POP-urile 20

Situaţia ratificării Convenţiei de la Stockholm şi a Planului Naţional de Implementare 20

Activităţi de conştientizare a publicului 23

Recomandări privind eliminarea POP-urilor 24

Recomandări privind inventarele 24

Alternative la POP-uri 25

Noi POP-uri 26

Resurse privind POP-urile 27

Abrevieri 28

Bibliografie 28

Schemă Fluxul de informaţie publică de mediu la nivel naţional

4

Ce sunt POP-urile ? Polutanţii Organici Persistenţi (menţionaţi aici ca POP) sunt substanţele chimice care rămân intacte în mediu perioade îndelungate, toxice pentru oameni şi organismele sălbatice şi care se acumulează în ţesuturile grase, sunt volatile şi au o circulaţie globală prin atmosferă şi apele mărilor şi oceanelor. Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi este focalizată pe reducerea şi, unde este cazul, eliminarea a 12 POP-uri de interes internaţional. Aceste POP-uri includ 9 pesticide: aldrin, clordan, diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen (de asemenea produşi chimici industriali), mirex şi toxafen; doi produşi chimici industriali – bifenili policloruraţi (BPC – de asemenea produşi secundari nedoriţi) şi hexaclorbenzen (HCB); şi patru produşi secundari – dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC), HCB şi BPC. POP-uri sus menţionate mai sus fac subiectul acestui raport. Indeplinirea obligaţiilor ca Parte la Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi şi a Planului Naţional de Implementare (PNI) al acesteia, împreună cu legislaţia de mediu asociată, sunt dintre cele mai importante în cadrul sistemului general de protecţie a mediului. Activităţile curente includ iniţiative de proiecte provenite din sectoarele privat, de cercetare şi de la ONG-uri, identificate ca proiecte prioritare pentru implementarea Convenţiei de la Stockholm:

1 Decontaminarea solului şi eliminarea POP-urilor din arealul urban; 2. Dezvoltarea şi modernizarea unui incinerator de POP-uri, localizat într-un oraş Proiectul inclus în PNI este legat de modernizarea incineratorului existent prin adăugarea unor amenajări (ex. standul pentru depozitare, dispozitive de monitorizare şi de eliminare a poluanţilor atât pentru aer cât şi pentru apă prin tehnicile disponibile corespunzătoare etc.); 3. Dezvoltarea unui sistem naţional de management integrat, dedicat POP-urilor; 4. Sistem de separare a gazului - la incineratoarele de deşeuri medicale; 5. Imbunătăţirea utilizării şi comercializării pesticidelor ( calitate mai bună a comercializării şi utilizării pesticidelor) Persoanele implicate în comercializarea pesticidelor trebuie autorizate, iar aplicarea pesticidelor trebuie mai bine coordonată de profesionişti şi nu aleator de către cumpărători.

6. Reducerea emisiilor de dioxine - ex. la topitoriile de aluminu şi cupru; 7. Dezvoltarea resurselor umane şi instruirea personalului, în scopul unui mangement mai bun al POP-urilor (angajarea şi instruirea personalului adecvat).

Proiectele sus menţionate au fost sprijinite ca o consecinţă a procesului de introducere a PNI, unde obiectivele stablite sunt considerate prioritare conform criteriilor discutate cu factorii implicaţi - persoane fizice şi juridice. Cei identificaţi ca implicaţi în managementul POP-urilor, vor implementa proiectele incluse în PNI sub coordonarea autorităţilor de mediu competente centrale, regionale sau locale. Utilizarea POP-urilor nu este permisă de legislaţia existentă. Emisiile în atmosferă de POP-uri, ca produse secundare, cum ar fi dioxinele de la incineratoarele localizate lângă spitale reprezintă o mare ameninţare pentru sănătatea publică deoarece localizarea acestora este în general în areale dens populate. Conform prevederilor PNI o parte a acestor instalaţii vor fi închise şi o altă parte va fi dotată cu echipament de tratare a gazelor pentru eliminarea emisiilor de substanţe toxice. Cele 7 proiecte propuse au fost promovate în cadrul unui proiect finanţat de UNIDO / GEF şi deşi nu acoperă toată problematica sunt un punct de pornire bun. Alte 4 proiecte propuse şi susţinute ferm de autoritatea centrală de mediu - Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor - sunt:

♦ Strategia Naţională privind POP-urile: accesul la informaţie, comunicare, conştientizarea şi educarea publicului;

♦ Reducerea emisiilor neintenţionate de POP-uri din sectoarele energetic şi transport ;

♦ Eliminarea BPC-urilor; ♦ Dezvoltarea unor parteneriate regionale durabile

(România, Republica Moldova şi Ucraina) pentru prevenirea unor emisii accidentale de POP-uri ce pot apare la transporturile transfontieră.

Surse de POP-uri Sursele emisiilor de POP-uri se regăsesc în patru sectoare economice importante: agricultură, industrie, transporturi şi energie, la care se pot adăuga alte surse, ce includ aşezările umane cu depozite de deşeuri şi crematorii ale deşeurilor medicale. Agricultură Agricultura este principalul sector economic unde au fost utilizate pesticidele clorinate ale căror efecte în utilizare

5

se resimt şi azi. Aceste urmări nu sunt sigurele, dar deoarece în trecut nu s-au făcut în mod curent studii speciale de cercetare privind POP-urile nu se poate stabili efectul utilizării pesticidelor din categoria POP-urilor în agricultură. Impactul pesticidelor folosite în agricultură asupra apei este sub forma unei poluării difuze, actualmente aceasta fiind măsurată în apele freatice şi în cele de suprafaţă.

Emisiile în atmosferă ale POP-urilor utilizate în sectorul agricol apar din surse staţionare, cum ar fi aplicarea de pesticide pe teren şi prin ardere, sau din surse mobile în principal corelate cu vehiculele rutiere (tractoare şi alte mijloace de transport). Tabelul următor arată perioadele de timp când au fost utlizate în România POP-urile.

Tabelul 1 Perioada de timp / POP-uri 1975-1980 1981-1985 1986-1990 1991-1995 1995-2000 Aldrin + - - - - Dieldrin + - - - - Endrin + - - - - Clordan + - - - - DDT + + - - - Heptaclor + + + +/- - Hexaclorbenzen + + + +/- - Toxafen + + + +/- - Mirex - - - - -

Sursa tabelului: Inventarul POP-urilor în anii 2002-2004

Legenda

+ Aplicate - Neaplicate

+/- Unele produse permise Pesticidele clorinate au fost utilizate prima dată în România în anul 1948. Primele produse erau în principal pe bază de DDT, dar au fost utilizate şi altele pe bază de clordan, dieldrin, endrin, aldrin, heptaclor şi toxafen. Toate aceste produse s-au importat, exceptând acelea având la bază DDT - ul şi heptaclorul, care se fabricau local. Substanţele menţionate erau folosite sub formă de pulberi, granule sau lichide, pe suprafeţe agricole mari, pe pajişti şi culturi de lucernă. Din anul 1965 pesticidele cu DDT nu au mai fost aplicate pe pajişti şi lucerniere.

Pesticidele pe bază de dieldrin s-au folosit în România între anii 1965-1970, în special pentru tratarea seminţelor. Alături de pesticidele clorinate persistente, produsele cele mai des utilizate au fost cele pe bază de DDT şi heptaclor. După 1988 aceste tipuri de produse nu au mai fost permise de către autorităţi pentru uz în România. In prezent singurele insecticide clorinate întrebuinţate în România sunt cele pe bază de lindan, folosite pentru tratatarea seminţelor, dar acesta nu se află pe lista de POP-uri a Convenţiei de la Stockholm.

Tabelul 2 Indicator de mediu Surse de emisie Aer Emisia de pesticidele în sectorul agricol a scăzut odată cu descreşterea producţiei

între anii 1989 şi 2001. Emisia de lindan în atmosferă în perioada de timp menţionată s-a diminuat cu 91,3 % , iar la pentaclorofenolul aplicat ca fungicid şi ierbicid cu 88%.

Apă Incărcarea anuală cu pesticide clorinate în bazinele râurilor interioare tributarăperioadei 1985–2001 este monitorizată prin analize de rutină. Valoarea concentraţieipesticidelor a scăzut semnificativ în anii 1990–1991 ca efect al substanţelor de protecţie a plantelor aplicate într-o perioadă anterioară, trebuie ţinut însă cont că sistemul de monitorizare nu este perfect.

Sursa PNI din România

6

Industrie Sursele de emisie din sectorul industrial sunt în principal punctuale. Există însă şi unele surse difuze generate de depozitarea de deşeurilor solide şi lichide provenite de la producţia de pesticide. BPC-urile provin în principal de la condensatori, transformatori, baterii şi alte echipamente electrice. Lista echipamentelor folosite curent, ce conţin BPC-uri, trebuie adusă la zi, completată şi verificată din nou deoarece unele date nu sunt clare (ex. concentraţia de BPC-uri din soluţia condensatorilor activi în unele judeţe ca Arad, Dolj etc). Stocurile existente (inclusiv deşeurile) de POP-uri sunt corelate cu cantităţile de POP-uri ce nu se mai folosesc şi care ar putea fi eliminate. Lista echipamentelor neautorizate ce conţin BPC-uri este

pregătită de fiecare deţinător şi utilizator. Toate aceste liste sunt centralizate la fiecare din cele 41 de judeţe şi Bucureşti, iar în final la nivel naţional de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. Listele sunt operate de fiecare deţinător şi utilizator şi aduse la zi ca echipament nou care conţine BPC-uri scoase din uz. La nivel central există un departament special pentru deşeuri în cadrul autorităţii centrale de mediu, care operează cu lista respectivă. Toate echipamentele scoase din uz sunt depozitate pe amplasamentul foştilor utilizatori pentru a fi distruse conform cu PNI al Convenţiei de la Stockholm. Din 1985 a fost oprită toată producţia de pesticide cunţinând POP-uri. Numai lindanul, care deocamdată nu este pe lista Convenţiei de la Stockholm, s-a produs în România la Oltchim până în 1999.

Tabelul 3 Indicatori de mediu Surse de emisie Aer • procesele de combustie industrială, de ex. producţia de energie ce utilizează combustibili

fosili, cimentierele şi cuptoarele de var, care ard deşeuri periculoase, combustibilul fosil - ars în cazanele de utilitate publică şi industrială, instalaţiile de ardere pentru lemn şi alţicombustibili proveniţi din biomasă, deşeurile rafinăriilor de petrol.

• operaţii de prelucrare a metalelor, ex.: sintetizare, topitorii de metale etc. Emisiile de POP-uri în atmosferă apar ori din surse staţionare, care sunt de cele mai multe ori asociate cu activităţile industriale precum: fonterii, oţelării, producţia de aluminiu şi alte metale neferoase (producţie secundară), celuloză şi hârtie, coloranţii textili şi pentru pielărie; sau din surse difuze de ex. utilizarea şi aplicarea produselor cu conţinut de POP-uri. Datorită diminuării producţiei în cadrul sectorului industrial emisiile de dioxine, ce reprezintă 28-57 % din emisia totală de dioxine, s-au micşorat în perioada 1989-2001, înregistrându-se o descreştere de 77% între 1995-2001. Sectorul industrial este însă şi sursa principală de emisii de hidrocarburi poli-aromate (HPA) acestea reprezentând 60%-80% din totalul emisiilor de HPA. Principalele activităţi cu emisii de HPA în sectorul industrial sunt producţia de cocs (75%-85% din totalul emisiilor); fonteriile (20%-12% din totalul emisiilor). Emisia de HPA a scăzut în perioada 1989-2001 la 30 %. Se menţionează că HPA nu se alfă pe lista Convenţiei de la Stockholm

Apa • deversarea deşeurilor industriale lichide rezultate din producţia celulozei şi hârtiei; • procesele de producţie chimică; • deversarea deşeurilor industriale lichide provenite din utilizarea antisepticelor contaminate

sau a coloranţilor pentru textile, pielărie, lemn etc. • deversarea deşeurilor lichide provenite din operaţiunile menajere normale (maşini de spălat

rufe, maşini de spălat vase etc.) Deversarea deşeurilor lichide sub formă de levigat în apele de suprafaţă şi / sau în apele freatice poate fi deliberată sau nu. Levigatul apare când apei de ploaie i se permite să migreze prin depozitele de POP-uri stocate necorespunzător - care conţin produse, reziduuri şi/ sau deşeuri

Sol Solul contaminat rezultă din aplicarea produselor care conţin POP-uri, ca şi din depozitarea pesticidelor expirate sau a deşeurilor (ex.: BPC de la baterii ş.a.). Procesele de mediu sunt: condiţii care determină depozitarea POP-urilor pe sol şi pătrunderea acestora în pânza freatică şi în sursele apei de suprafaţă. In toate cazurile, când solul serveşte drept depozit pentru POP-uri, acestea se pot regăsi în lanţul alimentar prin asimilarea de către plante şi / sau animale.

Sursa datelor PNI din România

7

Energie In România producerea de energie electrică şi termică include centrale electrice, centrale termice, furnale industriale (coşuri) şi instalaţii pentru dotarea încălzirii spaţiului, care ard combustibili fosili. Vectorii principali de difuzie a POP-urilor sunt aerul şi reziduurile. Pentru POP-urile existente în reziduuri (pulberi în suspensie) nu există date rezultate în urma măsurătorilor şi de aceea sunt raportate doar emisiile în aer. In anul 2000 resursele de energie primară erau în total de 40 360 000 tone echivalent în petrol* din care:

gaz natural - 33,9% (6,7% - importat); cărbune şi cocs - 20,4% (4,7% - importat); ţiţei - 28,5% (11,8% - importat); centrale hidro - şi nucleare - 6,5% alte resurse - 10,5% (3,6% - importat); energie electrică importată - 0,2%

Sursa datelor prezentate mai sus: Anuarul Român de Statistică Sectorul energetic este principala sursă a emisiilor de dioxine: de la 38.9% (1989) la 61.7 % (2001). Producţia de energie termică în sectoarele comercial, instituţional şi rezidenţial a scăzut între anii 1989 – 2001. Emisia de dioxine de la uzinele electrice şi de cogenerare a crescut cu 30.5 % în aceiaşi perioadă. Valorile principale ale emisiei de BPC-uri în sectorul energetic sunt: 50% - 75 % din totalul emisiilor la nivel naţional de BPC. In sectorul energetic, 80%-95% din totalul emisiilor de BPC-uri provine de la uzinele electrice şi de cogenerare. Producţia de energie termică pentru sectoarele comercial, instituţional şi rezidenţial este responsabilă pentru 1%-10% din totalul emisiilor de BPC. Transport Transportul se bazează în principal pe combustia benzinei

- cu plumb şi fără plumb, kerosen, motorină etc. Emisiile mari de POP-uri din benzina cu plumb sunt legate de prezenţa compuşilor halogenaţi aditivi la combustibil. Emisiile de POP-uri sunt în principal rezultatul lipsei de întreţinere, a calităţii scăzute a combustibilului şi eficienţei slabe a arderii, care determină o eliberare crescută de DDPC / DFPC. In cele mai multe cazuri emisiile de plumb de la motoarele cu combustie internă sunt în aer. După sectorul energetic, cel al transporturilor este acela care contribuie cel mai mult la emisiile de BPC-uri, înregistrându-se astfel o creştere de 3 ori mai mare în 2001, comparativ cu 1989. Alte Surse Sursele principale de POP-uri în aşezările umane sunt legate de îngrijirea sănătăţii / crematoriile şi incineratoare de deşeuri medicale. Cantitatea deşeurilor medicale incinerate a crescut puţin, incinerarea deşeurilor municipale este puţin utilizată. In România operau în trecut 7 incineratoare pentru deşeuri municipale, în prezent există doar unul, foarte vechi; în Bucureşti cu o capacitate de 5 tone pe oră. Alte surse de POP-uri sunt reprezentate de BPC-uri şi alte stocuri de POP-uri. Principale concluzii sunt: • Sursele de emisie staţionară în arealele aşezărilor

umane sunt crematoriile şi incineratoarele de deşeuri medicale. Acestea, localizate mai ales în spitalele municipale, nu sunt echipate adecvat pentru eliminarea dioxinelor din gazele rezultate;

• Deşeurile municipale nu sunt incinerate în Romania. De obicei acestea sunt depozitate pe teren.

Tabel 4 Sector Surse Agricultura • folosirea pesticidelor pe pământ şi producţia de căldură;

• vehicule de teren (tractoare şi alte mijloace) Industria • procese de combustie industrială;

• operaţii de prelucrare a metalelor; • utilizarea şi folosirea produselor ce conţin POP-uri; • depozite de deşeuri solide şi lichide provenite de la producţia pesticidelor; • deversări de deşeuri în apă provenite de la producţia de celuloză şi hârtie care utilizează clorina; • procesele de producţie chimică; • deversări de deşeuri în apă provenite de la utilizarea conservanţilor contaminaţi ori a coloranţilor

pentru textile, pielărie, lemn etc. • deversări de deşeuri în apă provenite din operaţii menajere normale (maşini de spălat rufe, maşini de

spălat vase etc.) • întrebuinţarea produselor conţinând POP-uri ca depozitarea pesticidelor expirate sau deşeurilor

Energetic • uzine pentru combustie comercială, instituţională şi rezidenţială şi energie • producţia în industrie

Transport • lipsa de întreţinere, combustibil de proastă calitate şi eficienţa redusă a combustiei Alte surse • crematorii şi incineratoare de deşeuri medicale

• stocuri de BPC-uri şi alte POP-uri

8

Tabel 5 Emisia de POP-uri din Sectorul Agricol

An Poluant Activitate 1989 1995 2001 Pentaclorofenol (tone/an) aplicare ca Fungicid şi Ierbicid 55,663 15,668 6,423Hexacloro-ciclohexan – HCH – Lindan (tone/an)

aplicare ca Insecticid 6,431 1,810 555

TOTAL PESTICIDE (tone/an) 62,094 17,478 6,978

Dioxine (g I – TEQ/an) arderi în sistem deschis al deşeurilor agricole 0.58 0.62 0.64

TOTAL DIOXINE (g I – TEQ /an) 0.58 0.62 0.64

HPA (kg/an) arderi în sistem deschis al deşeurilor agricole 5,897 6,253 6,400

TOTAL HPA (kg/an) 5,897 6,253 6,400Sursa datelor: Inventarul POP-urilor

Aplicarea pesticidelor în agricultură

Tabel 6 Emisii de POP în aer de la pesticidele aplicate în agricultură

An # 1989 1995 2001 Tone de Pesticide 71455 20113 7870 PCF (tone/an) (Pentaclorofenol) 55663 15668 6422,9 Hexaclorciclohexan (HCH) (tone/an) 6431 1810 555

TOTAL POP (tone/an) 62,094 17,478 6,978 Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Arderea deschisă a deşeurilor agricole Arderile deschise ale deşeurilor agricole, raportate anual de fiecare Agenţie de Protecţie a Mediului (APM) locală, au totalizat următoarele suprafeţe:

• 1989: 41411 ha • 1990: 200836 ha • 1991: 200246 ha

• 1995: 259353 ha • 2000: 233019 ha

Sursa de date: Inventarul POP

Emisia în aer rezultată din această activitate este arătată în tabelul următor:

Tabel 7 Emisii de POP în aer rezultate din arderea în sistem deschis a deşeurilor agricole

An # 1989 1995 2001 Tone de deşeuri (25 kg/ha) 58975 62335 63965Dioxine (g/an) 0,58 0,62 0,64HPA (kg/an) 5897 6253 6400

Sursa de date: Inventarul POP

Emisii şi cantităţi de POP-uri Nivelurile principale ale POP-urilor sunt conforme cifrelor specificate în Inventarul POP-urilor. Tinând cont de anii de referinţă (1989, 1995 şi 2001) sectoarele principale şi sursele acestora sunt specificate mai jos. Agricultura

POP-urile eliberate din sectorul agricol sunt indicate în tabelele 4 şi 5.

Containere cu deşeuri periculoase depozitate temporar în vederea incinerării

9

Depozitele Deşeurilor de Pesticide

Tabel 8 Depozite de Deşeuri Existente Conţinând Pesticide la Sfârşitul Anului 2002

Cantitatea totală de deşeuri Substanţe identificate Substanţe neidentificate # Numărul de

Depozite Solide (kg)

Lichide (dm3)

Solide (kg)

Lichide (dm3)

TOTAL 709 882 700 425 943 464 400 166 282 Sursa de date: Inventarul POP

Tabel 9 Depozite de Deşeuri de Pesticide în România Raportate în 2003

Cantitatea Totală Deşeuri Neidentificate Identificate # Solide (kg) Lichide (l) Solide (kg) Lichide (l) Solide (kg) Lichide (l) TOTAL 744 946 514 644 291 008 262 543 453 937 252 101

Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Depozitele deşeurilor de pesticide au fost inventariate în în anii 2002 şi 2003 (vezi tabelele 8 şi 9). Acestea sunt de asemenea principalele surse potenţiale de emisii de pesticide în sectorul agricol. Pesticidele stocate în depozitele inventariate sunt sub formă solidă şi lichidă, dar o parte din ele sunt substanţe neidentificate. Aceste depozite sunt surse potenţiale de poluare accidentală, în special acelea care nu oferă condiţii sigure. Numărul total de depozite existente din Romania este 709, din care 237 nu sunt asigurate corespunzător (există condiţii necorespunzătoare de depozitare, nu sunt monitorizate etc), acestea ar putea fi considerate “necontrolate”. Pe lângă aceasta, din 1 350 tone de substanţe depozitate, care conţin pesticide, circa 34 % nu sunt identificate (adică 464 tone).

Substanţele depozitate care conţin pesticide în stare lichidă totalizează un volum de circa 600 m3, din care 166 m3 sunt substanţe neidentificate. Industrie Sursele de emisie în sectorul industrial sunt în principal “surse punctuale” aşa cum am menţionat anterior, există însă unele surse difuze generate de depozitele de deşeuri solide şi lichide rezultate din producţia pesticidelor. Tinând cont de principalele activităţi generatoare de POP-uri nivelul emisiilor este specificat în următoarele tabele.

Depozit de deşeuri din pesticide la Caracal Depozit modern de pesticide şi alte substanţe de protecţie a florei

10

Tabel 10 Emisia de POP-uri în industrie

An Poluanţi Activitate 1989 1995 2001

oţelării dotate cu cuptoare electrice 16,20 6,60 3,45uzine anexe de sinterizare 54,65 32,36 25,20producţia primară de cupru 0,53 0,24 0,07

producţia secundară de plumb 0,24 0,10 0,12

producţia secundară de zinc 0,01 0,01 0,01

producţia secundară de aluminiu 1,480 0,630 0,0887

Dioxine (g I-TEQ/an)

fabrici de ciment 2,52 0,007 1,162TOTAL DIOXINE (g I - TEQ/an) 75,63 39,947 30,101

HCB (g/an) producţia secundară de aluminiu 56,830 24,380 3,420TOTAL HCB (g/an) 56,830 24,380 3,420

fonterii 25,530 10,750 8,230oţelării dotate cu cuptoare electrice 41,05* 15,6* 2,43*producţia de aluminiu 1,230 653 834conservarea lemnului 1 6 10

HPA (kg/an)

producţia de cocs 100,330 84,560 55,000TOTAL HPA (kg/an) 127,132 95,984 64,076


Tabel 11 Emisii de POP-uri în Aer provenite de la Fonterii

An # 1989 1995 2001 Cu filtre pentru îndepărtarea prafului 8 757 904 4 244 582 3253202HPA (tone/an) 21,9 10,6 3,09Fără filtre 473 233 45 047 29 762HPA (tone/an) 1,63 0,155 0,102

TOTAL HPA (tone/an) 23,53 10,75 8,23 Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Tabel 12 Emisii de POP-uri în aer provenite de la oţelării dotate cu cuptoare electrice

An # 1989 1995 2001 Cu filtre pentru îndepărtarea prafului 952 981 539 196 1 059 961Dioxine şi furani 2,38 1,35 2,65Fără filtre pentru îndepărtarea prafului 2 414 528 918 238 142 932Dioxine şi furani 13,3 5,05 0,8Cu precipitare electrostatică 2 702 442 810 107Dioxine şi furani 0,486 0,146

TOTAL: Dioxine g I – TEQ/an 16,2 6,6 3,45HPA (kg/an) 41,05* 15,6* 2,43*


11

Tabel 13 Emisii de POP-uri în aer provenite de la conservarea lemnului

An # 1989 1995 2001 Creozot kg/an 6 520 61 900 98 762Benzo(a)piren 3.26 30.95 49.38Benzo(ghi)perilen 1.63 15.5 24.69Benzo(k) fluoranten 1.63 15.5 24.69Fluoranten 632.44 6004.3 9579.9Indenof(1.2.3-cd)pyren 1.63 15.5 24.69Benzo (b)fluoranten 1.63 15.5 24.69

Total HPA (g/an) 642.22 6097.15 9728 Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Tabel 14 Emisii de POP-uri în aer provenite de la producţia primară de cupru

An # 1989 1995 2001 Tone de cupru /an 53553 24498 6987Dioxine şi furani (g I – TEQ/an) 0.53 0.24 0.07


Tabel 15 Emisii de POP-uri provenite de la producţia secundară de plumb

An # 1989 1995 2001 Tone de plumb secundar /an 12291 4889 6207 Paradibenzo-dioxine (g I – TEQ/an) 0.24 0.1 0.12


Tabel 16 Emisia de POP-uri în aer provenite de la producţia secundară de zinc

An # 1989 1995 2001 Tone de zinc secundar/ an 35 24 30 Dioxine şi furani policlorinaţi g I – TEQ/an 0.0077 0.0053 0.0066


Tabel 17 Emisia de POP–uri în aer provenite de la producţia secundară de aluminiu

An # 1989 1995 2001 Tone de aluminu secundar/ an 11,366 4,876 683Hexaclorbenzen (HCB) g/ an 56,830 24,380 3420Dioxine (g I – TEQ/an) 1.48 0.63 0.00887


Tabel 18 Emisia de POP în aer provenite de la fabricile de ciment

An # 1989 1995 2001 Tone de ciment/ an 12586047 7072212 5808783Dioxine(g/an) 2.52 0.007 1.162


12

Transport Transportul se bazează pe combustia benzinei (cu plumb şi fără plumb), kerosen, amestec de aprindere (tipic la 1:25 - 1:50 mixtură de ulei de motor şi benzină), combustibil Diesel şi combustibil ulei greu. Emisiile mai importante de benzina cu plumb sunt legate de prezenţa compuşilor halogenaţi folosiţi ca aditivi la carburanţi.

Intreţinerea proastă, calitatea scăzută a combustibilului şi eficienţa redusă a combustiei au drept rezultat creşterea emisiilor de DDPC / DFPC. In cele mai multe cazuri emisiile de la motoarele cu combustie internă determină numai emisii de plumb în aer. Nivelele POP-urilor corelate cu sectorul de transport şi tipurile de activităţi sunt specificate în tabelele următoare

Tabel 19 Emisii de POP-uri provenite din transporturi

An Poluant Activitate 1989 1995 2001

transport rutier 4,473 20,540 25,630 transport rutier ocolitor 1,703 1,371 1,364 alte surse mobile 2,880 2,210 2,069

HPA (kg/an)

transport pe apă 1,178 834 705 TOTAL HPA (kg/an) 10,234 24,955 29,768

transport rutier 3.9 19.4 23.7 transport rutier ocolitor NA NA NA alte surse mobile NA NA NA


transport pe apă 2.0 1.4 1.3 TOTAL DIOXINE (g I - TEQ/an) 5.9 20.8 25.0

BPC (g/an) transport rutier 29,643 71,689 104,730 TOTAL BPC (g/an) 29,643 71,689 104,730

HCB (g/an) transport pe apă 120 70 65 TOTAL HCB (g/an) 120 70 65


Tabel 20 Emisii de POP-uri în aer provenite de la transportul rutier ocolitor

An # 1989 1995 2001 Benz(a)antracen 2.95 4.13 6.09 Benzo(h)fluoranten 1.84 2.58 3.8 Dibenzo(a;h)antracen 0.37 0.52 0.76 Benzo(a)piren 1.11 1.56 2.28 Crisen 7.36 10.32 15.2 Fluoranten 16.65 23.4 34.2 Fenanten 92.5 130 190 Total-1 POP (kg/an) 122.8 172.5 252.3 Benz(a)antracen 60.32 45.75 42.47 Benzo(h)fluoranten 32.17 24.4 22.65 Dibenzo(a;h)antracen 8.04 6.1 5.66 Benzo(a)piren 32.17 24.4 22.65 Crisen 120.6 91.5 84.9 Fluoranten 361.8 274.5 254.7 Fenanten 964.8 732 679.2 Total-2 POP (kg/an) 1580 1198.6 1112.2

TOTAL POP (kg/an) 1702.8 1371.1 1364.5 Sursa de date: Inventarul POP-urilor

13

Tabel 21 Emisii de POP-uri în aer provenite de la transportul pe apă

An # 1989 1995 2001 Consum de combustibil (tone/an) 588 797 416 980 352 578HCB (kg/an) 0.12 0.07 0.065Dioxine kg I – TEQ/an 0.002 0.0014 0.0013

Total HPA (kg/am) 1177.6 834 705Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Energie

Categoria uzinelor generatoare de curent electric şi căldură include centrale electrice, spaţii industriale de ardere (furnale) şi spaţii dotate cu instalaţii pentru încălzire şi ardere, ce folosesc combustibilii fosili. Principalii vectori sunt aerul şi reziduurile. Există o insuficienţă de date rezultate din măsurători privind concentraţia de POP-urilor în reziduuri (ex. pulberi în suspensie) şi de aceea sunt raportate doar emisiile în aer. Energia termoelectrică este de 70% din totalul energiei electrice produse, iar energia hidroelectrică reprezintă 30%. Combustibilul fosil ars în uzinele generatoare de curent electric furnizează majoritatea electricităţii consumată azi în Romania. Din totalul energiei termoelectrice produse 50.9% este generată de cărbune (în principal lignit), 24.2% de gaz natural şi 8.9% de combustibili lichizi derivaţi din petrol. Emisiile de POP-uri în substanţă sunt în general neglijabile. Astfel, singurele emisii importante sunt cele gazoase şi reziduurile, în special pulberile în suspensie.

Tabel 22 POPs Emisii de POP-uri provenite din sectorul energetic

An # Activitate 1989 1995 2001

Termocentrale publice şi de cogenerare (TPC) 198.0 338.0 258.5Termocentrale pentru sectoarele comercial, instituţional şi rezidenţial (TCIR)

30.0 2.4 4.7Dioxine (g/an)

Combustie în Boilere Industriale (CBI) 15.1 9.3 9.5TOTAL DIOXINE (g/an) 243.1 349.7 252.7

TPC 80,037 137,047 104,722TCIR 11,155 661 1,346BPC (g/an) CBI 5,235 1,777 2,968

TOTAL BPC (g/an) 96,427 139,485 109,036TPC 4,456 5,025 3,500TCIR 1,403 21 40HPA (kg/an) CBI 316 798 440

TOTAL HPA (kg/an) 6,175 5,844 3,980Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Alte surse Incinerarea Deşeurilor Sursele cele mai importante de POP-uri care rezultă din incinerare provin de la arderea deşeurilor medicale şi a

celor municipale. Ambele niveluri de emisii sunt specificate în tabelele 22, 23 şi 24.

Condensatoare şi transformatoare la o fabrică de celuloză şi hârtie din Dorbeta Turnu Severin, Judeţul Mehedinti

14

Tabel 23 Emisia de POP –uri provenite din alte surse

An # Activitate 1989 1995 2001

Incinerare deşeuri medicale 11.71 16.8 22.7Dioxine (g I-TEQ/an) Incinerare deşeuri municipale 2.19 2.19 2.19

TOTAL DIOXINE (g I - TEQ/an) 13.9 18.99 24.89Incinerare deşeuri medicale 66.76 127.08 159.6BPC (g/an) Incinerare deşeuri municipale 232.14 232.14 232.14

TOTAL BPC (g/an) 299 359.2 391.7Incinerare deşeuri medicale 0.042 0.04 4.14HPA (g/an) Incinerare deşeuri municipale 6,351 6,351 6,351

TOTAL HPA (g/an) 6351.04 6351.04 6,535.14Sursa de date: Inventarul POP-urilor

Tabel 24 Emisii de POP-uri în aer provenite de la incinerarea deşeurilor medicale

An # 1989 1995 2001 Deşeuri Anatomice(tone/an) Măsuri speciale e micşorare (particule micşorate)

2.102 2.02 207

Dioxine g I – TEQ/ an 0.0003 0.0003 0.034HPA(g/an) 0.042 0.04 4.14Fără măsuri speciale de micşorare 4062 4405 6385Dioxine g I – TEQ/an 6.7 7.27 10.53Fără Deşeuri Anatomice (tone/an) 3341 6358 9127Măsuri speciale de micşorare (particule micşorate)

3.2 3.6 1147

Dioxin g I – TEQ/an 0.00048 0.00054 0.172Fără măsuri speciale de micşorare 3338 6354 7980Dioxine g I – TEQ/an 5.01 9.53 11.97BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6

TOTAL: Dioxine g I – TEQ/an 11.71 16.8 22.7BPC (g/an) 66.76 127.08 159.6HPA (g/an) 0.042 0.04 4.14


Tabel 25 Emisii de POP-uri în aer provenite de la incinerarea deşeurilor municipale

An # 1989 1995 2001 Tone de deşeuri municipale /an 43800 43800 43800BPC g/an 232.14 232.14 232.14HPA g/an 6351 6351 6351Dioxine g/an 2.19 2.19 2.19


Stocuri de BPC-uri şi alte POP -uri Agenţiile de Protecţia Mediului au raportat stocurile de POP-uri la sfârşitul anului 2001 (DDT, Heptaclor, Toxafen şi BPC). Totalul POP-urilor existente în România la sfârşitul anului 2001 este:

• Toxafen: 2942 Kg • Heptaclor: 3544 kg • DDT: 6621 kg • BPC (în uz şi deşeuri): 749 m3

Toate informaţiile de mai sus privind emisiile de POP-urile în aer sunt centralizate pentru fiecare sector economic specificat în tabelul de mai jos.

15

Tabel 26 Emisii de POP-uri în aer provenite din diferite sectoare economice în perioada 1989 – 2001

An Poluant Sector Economic 1989 1995 2001

Agricultură 0.58 0.62 0.64Industrie 75.63 39.947 30.101Transport 5.9 20.8 25.0Energie 243.1 349.7 252.7


Alte Surse 13.9 18.99 24.89TOTAL DIOXINE (g/an) 339.11 430.05 333.3

Agricultură 0 0 0Industrie 0 0 0Transport 29,643 71,689 104,730Energie 96,427 139,485 109,036

BPC-uri (g/an)

Alte Surse 299 359.2 391.7TOTAL BPC (g/an) 126,369 211,533 214,157

Pesticide (tone/an) Agricultură 62,094 17,478 6978TOTAL PESTICIDE (tone/an) 62,094 17,478 6,978

Agricultură 0 0 0Industrie 56,830 24,380 3,420Transport 120 70 65Energie 0 0 0

HCB (g/an)

Alte Surse 0 0 0TOTAL HCB (g/an) 56,950 24,450 3,485

Agricultură 5,897 6,253 6,400Industrie 127,132 95,984 64,076Transport 10,234 24,955 29,768Energie 6,175 5,844 3,980

HPA (kg/an)

Alte Surse 6.351 6.351 6.535TOTAL HPA-uri (kg/an) 149,442 133,042 104,230

Surse de date: Inventarul POP

Măsurătorile de POP-uri în mediu In urma cercetărilor noastre, a documentelor consultate şi a discuţiilor cu diferiţi experţi nu au fost găsite date disponibile referitoare la măsurătorile de POP-uri în mediu (ex. hrană, corpuri animale etc) şi nici privitoare la evaluarea impactului acestora asupra sănătăţii. Una dintre cele mai importante surse de informare privind nivelul impactului asupra mediului al POP-uri este reprezentată de Inventarul POP-urilor şi / sau de Planul Naţional de Implementare al Convenţiei de la Stockholm în România. La documentele menţionate se pot adăuga şi alte surse de informare, cum ar fi Bilanţurile de Mediu şi Studiile de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru diferite activităţi (ex. BPC-uri şi HCB în relaţie cu factorii de mediu apă, aer etc). Un element important este reprezentat de faptul că POP-uri precum dioxinele nu sunt măsurate datorită lipsei echipamentului necesar. Laboratoare In cadrul Inventarului POP-urilor au fost identificate în

2003 identificat un număr de 11 laboratoare capabile de a măsura pesticide organoclorurate şi organofosforice, BPC-uri, compuşi organici volatili, DDT, piretroizi, pesticide ureice, ierbicide, fungicide, HPA ş. a. Se precizează că între data publicării prezentului raport şi data efectuării inventarului numărul acestora a putut varia. Nici un laborator din România nu a fost identificat până în la ora actuală ca având posibilităti de măsurare a dioxinelor. Daune cauzate de POP-uri Până în prezent s-a realizat un număr limitat de studii pentru evaluarea impactului asupra sănătăţii a POP-urilor. Singurele date se rezumă la concentraţiile de apă potabilă şi expunerea hranei la POP-uri, concluzionându-se faptul că în anumite cazuri calitatea apei în România s-a deteriorat rapid în ultimele decenii aceasta reprezentând o ameninţare severă atât faţă de mediu, cât şi faţă de sănătatea umană.

16

Actualmente, acţiunile sunt direcţionate spre clasificarea şi elaborarea aşa numitelor “Scheme Directoare” (definite prin noua Lege nr. 310/2004, ce modifică Legea Apelor nr. 107/1996) în scopul de a completa Directiva Cadru a Apei cu Directive adiţionale (ex. Proiectul PHARE –Europe Aid/ 114912 / D / SV / RO). In conformitate cu cercetările anterioare apar în unele cazuri niveluri ce depăşesc valorile standard la amoniac, nitraţii, metale grele şi pesticide. Problemele cele mai severe de poluare sunt în bazinele râurilor Ialomiţa, Olt şi Siret, (Ministerul Mediului 1991). Intre anii 1985-1989 nivelul concentraţiilor de amoniac, nitraţi şi substanţe organice din pânza freatică a crescut datorită difuzării largi a impurităţilor (Ministerul Mediului 1991). O parte semnificativă din solul României a fost serios degradat prin utilizarea abundentă a fertilizatorilor chimici şi pesticidelor, descărcărilor întâmplătoare şi emisiilor de la uzinele ce procesează metalele şi substanţele chimice etc. Reziduurile de DDT în sol s-au raportat ca ridicate în 1991, depăşind nivelul maximum permis (> 0.10 ppm). Cele mai înalte nivele de DDT s-au observat în Bacău şi Constanţa, unde ele au atins adesea 0.6 ppm (Ministerul Mediului 1991). Această substanţă a fost interzisă în România în 1985 şi nivelul acesteia în sol a început să scadă în cele mai multe areale. Totuşi, un substituit chimic, lindanul, este folosit şi el apare în hrană (“Privire Generală asupra Mediului şi Sănătăţii în România”, 1991).

România este o ţară caracterizată printr-o speranţă coborâtă de viaţă ţinând cont de valoarea înaltă a mortalităţii infantile şi maternale. Unele studii conchid că îmbolnăvirile legate de mediu au o variabilitate considerabilă la nivel regional, cu valori extrem de ridicate notate în zonele mult industrializate cum sunt de exemplu în judeţele Arad, Buzău, Teleorman şi Bihor. Valorile mortalităţii datorate cancerului stomacal şi îmbolnăvirile cronice de inimă sunt printre cele mai ridicate din lume. Speranţa de viaţă la naştere pentru bărbaţii din România anului 1989 era de 66.5 ani; speranţa de viaţă pentru femei era de 72.4 ani. In timp ce sunt comparabile cu cele ale ţărilor învecinate, aceste date sunt cu 7 ani mai scăzute decât în ţările dezvoltate. Sunt planificate mai multe studii pentru a furniza corelaţii între emisiile de POP-uri şi mortalitatea din ţară. Legislaţia curentă care reglementează POP-urile România este o ţară în tranziţie la economia de piaţă, candidată la aderarea în Uniunea Europeană şi în proces de aproximare legislativă a acquis-ului comunitar. Tinând cont de problematica largă în domeniul POP-urilor acest capitol este concentrat pe actualul statut legislativ la nivelul Uniunii Europene ca şi pe legislaţia internaţională referitoare la POP-uri. In cele ce urmează sunt redate principalele acte normative referitoare la POP-uri în România.

Legislaţia naţională – transpunere acquis comunitar

• Legea protecţiei mediului nr.137/1995 republicată (M. Of. nr. 70 din 17 feb. 2000) • Ordonanta de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecţiei mediului nr.137/1995 republicată

(M. Of. 465 din 28 iun. 2002) • Legea apelor nr. 107/1996 (M. Of. nr. 224 din 10 august 1996) modificată prin Legea 310/2004 (M. Of. nr. 584 din 30

iun. 2004)

In domeniul deşeurilor Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva Consiliului nr.91/156/EEC Directiva Consiliului nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (M. Of. nr. 411 din 25 iulie 2001)

Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor

• Hotărârea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor (M. Of. nr. 164 din 7 mar. 2002) • Ordin MMGA nr.1.147/2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor – construirea,

exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri (M. Of. nr. 150 din 7 mar. 2003) • Hotărârea de Guvern nr. 123/2003 privind aprobarea Planului Naţional de etapă de Gestionare a Deşeurilor (M.Of.

nr. 113 din 24 feb.2003) • Ordinul MMGA nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a se regăsi pe

lista specifică a unui depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri (M.Of. nr. 848 din 25 noiembrie 2002)

17

Directiva Parlamentului European si a Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor • Hotărârea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deşeurilor (M. Of. nr. 160 din 6 martie 2002) • Ordin MMGA nr. 1.215./2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor (M. Of. nr. 150

din 7 mar. 2003) Decizia Comisiei nr. 2000/532/EC, amendată de Decizia Comisiei nr. 2001/119/EC privind lista deşeurilor, înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 94/3/EC privind lista deşeurilor în conformitate cu Articolul 1(a) al Directivei Consiliului 75/442/EEC privind deşeurile şi Decizia Consiliului nr. 94/904/EC privind lista deşeurilor periculoase, în conformitate cu articolul 1(4) a Directivei Consiliului nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

• Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (M. Of. nr. 659 din 5 sep. 2002)

Directiva Consiliului nr.96/59/EEC privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi trifenililor policloruraţi (BPC/TPC)

• Hotărârea de Guvern nr.173/2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi (BPC) şi ai altor compuşi similari (M.Of. nr.131 din 28 mar. 2000)

• Ordin MAPM nr. 279/2002 privind înfiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea şi controlul compuşilor desemnaţi, în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase (M.Of nr. 459 din 27 iun. 2002)

In domeniul substantelor chimice

Directiva nr. 67/548/EEC privind aproximarea legilor, reglementarilor si prevederilor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase Directiva nr. 88/379/EEC privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor periculoase

• Legea nr.451/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (M. Of.nr. 416 din 26 iunie 2001)

• Hotărârea de Guvern nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (M.Of. nr. 356 din 28 mai 2002)

In domeniul apelor

Directiva Consiliului nr. 76/464/EEC privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii (şi cele 7 Directive ”fiice”) Dintre care: Directiva Consiliului nr. 86/280/EEC - Cerinţe specifice pentru substanţele din Lista I: Tetraclorura de carbon, DDT, Pentaclorofenol) Directiva Consiliului nr. 88/347. Cerinţe specifice pentru substanţele din Lista I: Aldrin, dieldrin, endrin, izodrin, hexaclorobenzen, hexaclorobutadiena, cloroform

• Hotărârea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de acţiune pentru reducerea poluării mediului acvatic şi a apelor subterane, cauzată de evacuarea unor substanţe periculoase (M.Of. nr. 132 din 20 feb. 2002)

Directiva Consiliului nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate oraşeneşti

• Hotărâre de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (M.Of. nr. 187 din 20 martie 2002)

Directiva nr. 80/68/EEC privind protecţia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanţe periculoase

• Ordinul MMGA nr. 1049 / 2002 pentru aprobarea planului de măsuri pentru eliminarea sau reducerea riscului de poluare a apelor subterane

• Ordin MMGA nr.44/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase (M. Of. nr. 154 din 23 feb. 2004)

In domeniul aerului

Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea şi managementul calităţii aerului

• Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei (M. Of. nr. 773 din 04.12.2001)

18

In domeniul poluării industriale Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

• Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării (M. Of.nr. 223 din 03.04.2002)

• Legea 645/2002 (M. Of. nr. 901 din 12 decembrie 2002) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării (M.Of. nr. 223 din 3 apr. 2002)

• Ordin MMGA nr. 1.144/2002 privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora (M. Of. nr. 35 din 22 ian. 2003)

• Ordin MMGA nr. 1.440/2002 pentru aprobarea Ghidului naţional de implementare a Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea nr. 645/2002, şi modul de raportare a acestora (M. Of. nr. 177 din 20 mar. 2003)

• Ordinul MMGA nr. 890/2002 pentru înfiinţarea Serviciului de Control al Poluării Industriale Directiva Consiliului nr. 96/82/EC privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase (SEVESO)

• Hotararea de Guvern nr. 95/2003 privind controlul asupra pericolului de accidente majore în care sunt prezente substanţe periculoase (M. Of. nr. 120 din 25 feb. 2003)

• Ordin MMGA nr. 1.084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse (M. Of. nr. 118 din 10 feb. 2004)

Legislaţia naţională – Convenţii şi Protocoale internaţionale

Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi • Lege nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22

mai 2001 (M. Of. nr. 638 din 15 iulie 2004) Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora

• Legea nr.6/1991 pentru aderarea României la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (M.Of nr.18 din 26 ianuarie 1991)

• Lege nr. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora (M.Of. nr. 352 din 27 mai 2002)

Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distante lungi

• Legea nr.8/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (M.Of nr.18 din 26 ian. 1991)

Protocolul de la Aarhus privind poluanţii organici persistenţi • Lege nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe

lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (M. Of. nr. 470 din 1 iulie 2003)

Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluatorilor atmosferici în Europa (EMEP)

• Legea nr. 652/2002 pentru aderarea României la Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi cu privire la finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluatorilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984 (M.Of nr. 911 din 14 dec. 2002)

Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării

• Legea nr. 98/1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva poluării (M.Of. nr. 242 din 24 sep. 1992)

Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

• Legea nr.14/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

19

Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale • Legea nr.92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale,

adoptată la Helsinki la 17 mar. 1992 (M. Of. nr. 220 din 2 apr. 2003) Convenţia de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale

• Legea nr.30/1995 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale (M.Of. nr.81 din 3 mai 1995)

Legislaţia naţională existentă oferă un cadru larg şi specific în domeniul POP-urilor. Unele dintre aceste reglementări sunt evidenţiate mai jos:

• Legea nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor (M. Of. nr. 105 din 20 noiembrie 1982);

• Legea nr. 85/1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utlizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agicultură şi silvicultură (M. Of. nr.213 din 19 sept. 1995);

• Ordin MSF nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei (M. Of. nr.140 din 7 mar. 1997);

• Ordin MAPDR nr. 396/2002 şi Ordinul MAPDR nr. 707/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active;

• Ordinul MAPDR nr. 356/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind limitele maxime stabilite pentru reziduuri de pesticide, reziduuri de medicamente de uz veterinar şi pentru alţi contaminanţi în produsele de origine anumală;

• Hotărâre de Guvern nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (M. Of. nr. 356 din 28 mai 2002).

Organizaţiile neguvernamentale şi

caracterizare, identificare, informare şi conştientizarea publicului finanţat de Uniunea Europenă. Intre 2002-2003 datorită proiectului Phare Access, având ca beneficiar Asociaţia Experţilor de Mediu (AEM), reţeaua a fost capabilă să publice şi distribuie două broşuri: Poluanţii Organici Persistenţi în mediul înconjurător Poluanţii Organici Persistenţi proceduri de inventariere Alte informaţii privitoare la POP-uri au fost distribuite prin buletinul de informare al AEM “Partener”. O broşură de cu informaţii asupra PNI a fost de asemenea publicată şi distribuită ca parte a unui proiect finanţat de UNIDO/GEF: Convenţia de la Stockholm – Obiective Cheie, Măsuri, Instrumente şi Acţiuni ale Planului Naţional de Implementare Informaţii suplimentare po fi găsite de asemenea la site-ul web al http://eea.ngo.ro. Reţeaua este constituită din 7 ONG-uri şi are ca scop promovarea şi a creşterea conştientizării publicului în domeniul POP-urilor. Reţeaua este dezvoltată la nivel naţional având cel puţin un reprezentant în fiecare regiune a României şi este coordonată la nivel naţional de AEM. l, nivelul de comunicare şi schimburile de informaţii în cadrul reţelei sunt regionale şi internaţionale printr-un număr de liste E-mail.

POP-urile Comparativ cu alte probleme de mediu, cele legate de POP-uri au fost aproape necunoscute printre ONG-urile din România şi chiar şi printre autorităţi până în anul 2002, data la care a început implementarea a două proiecte privind POP-urile, unul la nivel guvernamental şi altul la nivel de ONG-uri. Reţeaua ONG-urilor al cărui Punct Focal este AEM a fost creată ca rezultat al unui seminar naţional şi a atelierului de lucru organizat de AEM în 2003 în cadrul proiectului Poluanţii Organici Persistenţi în mediul înconjurător -

Atelier de lucru ”Poluanţii Organici Persistenţi în mediul înconjurător" organizat de AEM în februarie 2003

20

AEM şi Asociaţia Naţională a Femeilor, sunt ONG-uri implicate în elaborarea procedeelor şi diseminarea informaţiei legate de PNI. Deşi au sediul în Bucureşti, activităţile lor sunt regionale şi naţionale. In România sunt în jur de 1500 ONG-uri înregistrate ca având drept scop sau cu anumite activităţi în domeniul mediului. Din totalul ONG-urilor de mediu aproximativ 300 sunt active. Datorită caracteristicilor POP-urilor acestea reprezintă o temă prioritară, mass media abordând uneori această problemă de exemplu când are loc un eveniment în legătură cu POP-urile. Toate proiectele menţionate implementate în România au avut deja un grad de semnalare prin mijloace mass-media. Cadrul instituţional privind POP-urile HG nr. 308/ 2005 pentru modificarea şi completarea HG nr. 408/2005 privind la organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, prevede ministerul ca autoritatea centrală responsabilă pentru elaborarea şi aplicarea legislaţiei în domeniul mediului. Activitatea ministerului este susţinută de:

• Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM - HG 459/2005), care are în subordine: 8 Agenţii Regionale de Protecţie a Mediului

(ARPM); 42 de Agenţii Locale de Protecţie a Mediului

(ALPM). Departamentul de Mediu al ministerului are în componenţă Direcţia Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase şi Direcţia Generală Evaluare Impact, Controlul Poluării şi Mangementul Riscului ce coordonează următoarele direcţii:

• Direcţia Controlul Poluării şi Mangementului Riscului;

• Serviciul Legislaţie Orizontală şi Reglementări. Direcţia Generală pentru Evaluarea Impactului, Controlul Poluării şi Managementul Riscului este de asemenea responsabilă şi cu monitorizarea mediului, unul din reprezentanţii acestei direcţii este totodată şi Punctul Focal pentru Convenţia de la Stockholm privind POP-urile. Agenţiile regionale de protecţie a mediului (ARPM) şi agenţiile locale de protecţie a mediului (ALPM) au organizare similară ca autoritatea naţională, dar acţionează la nivel regional ori local. Departamentul Gospodăririi Apelor are în componenţă Direcţia pentru Prevenirea şi Gestionarea Situaţiilor de Urgenţă şi Direcţia Managementul Resurselor de Apă. Controlul implementării legislaţiei protecţiei mediului şi activităţilor corelate este în responsibilitatea Gărzii Naţionale de Mediu, prin reprezentanţii ei centrali şi locali.

Alte ministere implicate în aspectele legate de POP-uri sunt: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Substanţele chimice utilizate în sectorul agricol sunt permise pe baza unui Certificat semnat de Comisia Interministerială pentru Certificarea Produselor Fitosanitare. Un nou CODEX - o listă de produse fitosanitare atestate clasifică substanţele în patru grupe de toxicitate - conform prevederii legale publicate pe 5 iune 2004. Noul CODEX (similar cu un registru) de produse fitosanitare utilizate în România a fost publicat de MAAP. Acest catalog este adus la zi la fiecare 2 - 3 ani. Alte POP-uri, şi anume cele emise neintenţionat (dioxine, BPC-uri) sunt inventariate anual şi prezentate în Raportul Naţional asupra Stării Mediului şi organizaţiilor internaţionale (Agenţiei Europeane de Mediu, secretariatului Convenţiei de la Stockholm etc.). Lista Deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase este aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 856/2002. Reglementarea stipulează declararea de către companii a tipurilor şi cantităţilor de deşeuri. Mecanismul instituţional al guvernării este în conformitate cu legislaţia şi problemele existente legate de POP-urile din România astfel:

• Autorităţile Guvernmentale, au reprezentanţi în domeniul mediului ce monitorizează activităţile în domeniu

• Garda de Mediu controlează îndeplinirea obligaţiilor privind protecţia mediului

• Producătorii / utilizatorii ce trebuie să ia măsuri adecvate în concodanţă cu reglementările în vigoare.

Stadiul ratificării Convenţiei de la Stockholm şi Planul Naţional de Implementare Convenţia de la Stockholm privind la Poluanţii Organici Persistenţi a fost ratificată prin Legea nr. 261/2004 publicată în M. Of. nr. 638 din 15 iulie, 2004. Convenţia prevede elaborarea de către fiecare Parte a unui Plan Naţional de Implementare (PNI) pentru a realizarea, dezvoltarea şi implementarea într-un mod sistematic şi participativ a aspectelor prioritare privind POP-urile. In România Planul Naţional de Implementare a fost alcătuit în cadrul proiectului “Activităţi pregătitoare în elaborarea Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi ( POP) în Romania”, finanţat de UNIDO/GEF, şi aprobat de autorităţile guvernmentale.

21

Proiectul PNI a fost trimis la ministere şi a fost obţinută susţinerea lor. Scrisoarea de susţinere a PNI de către ministerele implicate în problematica POP-urilor a fost semnată în 2004 de: Doamna Speranţa Ianculescu - Ministrul Mediului şi Gospodăririi Apelor Domnul Miron Mitrea - Ministrul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Domnul Dan Ioan Popescu - Ministrul Economiei şi Comerţului (înainte Ministerul Industriei şi Resurselor) Domnul Petre Daia - Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Domnul Marian Săniuţă - Ministrul Administraţiei şi Internelor Domnul Ovidiu Brânzan - Ministrul Sănătăţii PNI cuprinde 11 obiective cheie conforme cu priorităţile, măsurile, instrumentele şi acţiunile definitorii. Cele 11 obiective cheie sunt focalizate pe o abordare comună pentru rezolvarea problemelor legate de sănătatea umană şi protecţia mediului, probleme generate de producţia şi folosirea POP-urilor. Toate aceste obiective şi măsurile asociate sunt menţionate în tabelul următor.

Table 27 PNI - Obiective şi măsuri Obiective Măsuri 1. Interzicerea producerii POP şi a substanţelor care ar putea fi incluse pe viitor în listă

1.1. Eliminarea completă a POP produşi şi utilizaţi în mod intenţionat 1.2. Promovarea substanţelor alternative şi a substanţelor "curate"

2. Eliminarea stocurilor existente de BPC

2.1. Distrugerea deşeurilor de BPC 2.2. Managementul depozitelor de BPC într-o manieră sigură, eficientă şi ecologică 2.3. Identificarea şi inventarierea BPC existenţi

3. Eliminarea depozitelor şi stocurilor de pesticide existente, precum şi a deşeurilor care conţin pesticide

3.1. Reducerea şi în final eliminarea prin mijloace şi acţiuni specifice a cantităţilor de deşeuri de POP (cu excepţia BPC) inclusiv a produselor şi articolelor ce urmeazã a deveni deşeuri 3.2. Securizarea ecologicã eficientã a depozitelor de POP existente (cu excepţia BPC) 3.3. Identificarea şi inventarierea POP existenţi sau a altor substanţe cu conţinut de POP (cu excepţia BPC)

4. Eliminarea POP încă neidentificaţi, susceptibi de a intra în această categorie

4.1. Eliminarea sau îndepărtarea finală a POP 4.2. Managementul stocurilor, substanţelor presupuse a fi POP, într-o manieră sigură, eficientă şi ecologică 4.3. Identificarea substanţelor care pot fi POP

5. Reducerea emisiilor de POP datorate incineratoarelor de deşeuri şi a activităţii crematoriilor

5.1. Reducerea emisiilor de dioxine, HCB şi BPC rezultate din incinerarea deşeurilor municipale, sanitar-veterinare, medicale şi din activitatea crematoriilor 5.2. Reducerea emisiilor provenite de la arderea deşeurilor periculoase în cuptoarele de ciment

6. Îmbunătăţirea performanţelor de mediu în sectorul industrial

6.1. Creşterea siguranţei în exploatare şi diminuarea emisiilor accidentale de POP 6.2. Intărirea politicii de mediu în sectorul industrial 6.3. Aplicarea principiilor Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM) / Evaluării Strategice de Mediu (ESM) la toate nivelurile decizionale în cadrul sectorului industrial 6.4. Promovarea tehnologiilor şi mijloacelor de control a poluării aerului în industria neferoasă, în special în obţinerea ca produse secundare a aluminiului şi cuprului (pentru dioxine, hidrocarburi aromatice policiclice şi HCB), în producerea cocsului şi în oţelării

7. Îmbunătăţirea transportului în sectorul urban

7.1. Descurajarea traficului în zonele dens populate 7.2. Stimularea unui transport public urban eficient şi de calitate 7.3. Întărirea politicilor transport - mediu 7.4. Îmbunătăţirea condiţiilor privind mersul pe jos şi cu bicicleta 7.5. Încurajarea folosirii transportului public pentru deplasările pe distanţă scurtă în zonele urbane

8. Îmbunătăţirea performanţelor de mediu în sectorul transporturilor

8.1. Aplicarea principiilor EIM / ESM la toate nivelele decizionale, în domeniul transporturilor 8.2. Promovarea vehiculelor mai ecologice / economice 8.3. Îmbunătăţirea utilizării eficiente a infrastructurii (transportul) 8.4. Promovarea combustibililor ecologici 8.5. Promovarea transportului public interurban

22

9. Îmbunătăţirea performanţelor de mediu în sectorul energetic

9.1. Aplicarea principiilor EIM / ESM la toate nivelele decizionale, în domeniul producerii, transportului şi utilizării energiei 9.2. Stabilirea obiectivelor de mediu pentru sectorul energetic 9.3. Promovarea utilizării combustibililor ecologici şi alternativi - în special în centrale electrice de termoficare (CET) şi centrale termoelectrice (CTE) 9.4. Întărirea politicilor energie-mediu 9.5. Îmbunătăţirea producţiei de energie hidro sau neconvenţionalã 9.6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a CET şi CTE

10. Realizarea şi dezvoltarea durabilă a unei agriculturi ecologice

10.1. Implementarea unor preţuri rezonabile pentru produsele agricole şi încurajarea produselor agriculturii ecologice 10.2. Promovarea utilizării unor produse care nu afectează mediul

11. Sporirea producţiei şi a utilizării de substanţe "mai curate" şi mai ieftine, în vederea controlului vectorilor de propagare a bolilor

11.1. Eliminarea completă a produselor pe bază de DDT 11.2. Promovarea utilizării substanţelor neincluse în Anexa B a Convenţiei de la Stockholm, în vederea controlului vectorilor de propagare a bolilor

Obiectivele cheie menţionate sunt rezultatul muncii Grupului de Lucru format în cadrul proiectului menţionat, şi include reprezentanţii ministerelor, institutelor de cercetare şi ONG-urilor. Proiectul existent a fost comentat şi versiunea finală a fost elaborată în cadrul unui seminar naţional, unde au participat toţi cei interesaţi. PNI trebuie implementat sub coordonarea autorităţii centrale de mediu competente, a autorităţilor locale de mediu şi de către cei interesaţi / propietari obligaţi să se conformeze. PNI cuprinde o parte practică, şi, anume o listă de proiecte. Fiecare din aceste proiecte având o fişă unde sunt menţionate principalele elemente precum obiective, activităţi etc. Toate aceste proiecte recomandate de autorităţile locale competente (agenţii de protecţia mediului, primării, direcţii sanitare), au fost acceptate de autorităţile centrale competente. Toate proiectele propuse au fost repartizate pe măsuri şi acţiuni identificate ca prioritare de toţi participanţii menţionaţi anterior (autorităţi, ONG-uri, companii ş.a.). Implicarea publicului ar putea avea mai multe forme, printre menţionăm: informarea, consultarea, participarea, negocierea. Participarea publicului este stabilită prin următorul cadru legislativ:

• Legea Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republicată (M. Of. nr. 70/2000).

• Ordonanţa de Guvern nr. 91/2002 pentru amendarea Legii Protecţiei Mediului nr. 137/1995 republicată (Ml. Of. nr. 70/2000)

• Lege nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 (M. Of. nr. 224 din 22 mai 2000)

• Hotărârea de Guvern nr. 878/ 2005 privind liberul acces liber la informaţia de mediu (M. Of. nr. 760/2005, intră în vigoare la data de 22.11.2005 abrogând la aceeiaşi dată Hotărârea de Guvern nr. 1115/2002)

• Ordin nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului (M. Of. nr. 331 din 15 mai 2003)

Participarea publicului este stipulată de Convenţia de la Stockholm privind POP-urile şi urmează un drum similar ca şi în celelalte cazuri. Asociaţia Experţilor de Mediu şi Asociaţia Naţională a Femeilor sunt ONG-uri implicate în procesul de elaborare ale PNI şi diseminare a informaţiei. Materialele disponibile şi comentariile ONG-urilor au fost luate în considerare la alcătuirea proiectului PNI. De atunci, activităţile ONG-urilor continuă prin diseminarea informaţiei.

Tabel 28 Metode de participare a publicului Tipul metodei Exemple Metode legale • dreptul la cunoaştere (acces la informaţie)

• dreptul la libertatea cuvântului • dreptul la exprimare • dreptul la asociere • dreptul la un mediu curat

23

Metode neoficiale

• educaţionale (publicarea de buletine informative, organizarea de întâlniri de lucru, concursuri, tabere,expoziţii, activităţi şcolare, seminarii, campanii etc.);

• presiuni directe (trimeterea de petiţii, reclamaţii, colectarea de semnături, demonstraţii, folosirea mass-media);

• lobby / presiuni (organizarea de audiţii publice, consultări, întâlniri de lucru, elaborarea de politicialternative, influenţarea factorilor decizionali)

• servicii (promovări ale participării publicului ori acţiuni cu alte organizaţii, instruire, telefonul verde, centre de informaţii, coaliţii etc.)

• metode complementare / semi-legale (dezvoltarea de procedee alternative precum: pichetele devoluntari, examinări etc.)

Activităţi de conştientizare a publicului Planul Naţional de Implementare în România a Convenţiei de la Stockholm include pe lângă Inventarul POP-urilor o Strategie Naţională privind Accesul la Informaţie, Comunicare, Conştientizarea Publicului şi Educaţie. Stategia are un timp de implementare până în anul 2025 şi conţine 3 obiective principale ce au la bază articolele convenţiei. Două dintre aceste obiective se referă la aspectele conştientizării publicului:

Obiectivul I.: Furnizarea tuturor informaţiilor disponibile şi facilitarea conştientizării publice la nivelul decidenţilor, organizaţiilor neguvernamentale şi publicului, în legatură cu POP-urile şi substanţele alternative. Obiectivul III: Iniţierea, dezvoltarea şi implementarea programelor de educaţie şi conştientizare publică referitoare la POP-uri, inclusiv efectele asupra mediului şi sănătăţii, în special dedicat femeilor, copiilor şi persoane mai puţin educate. Grupurile ţintă cărora li se adresează strategia sunt: Parlamentul României, autorităţile centrale şi locale implicate în managementul POP-urilor, instituţiile publice şi instituţiile de cercetare, şcoli şi universităţi, camere de comerţ, asociaţii profesionale sectoriale (producători, distribuitori, consumatori), funcţionari, ONG-uri şi public. Principalele tipuri de activităţi prevăzute de PNI şi de Strategie ce presupun acţiuni de conştientizare a publicului se referă la: • reglementările de mediu şi administrative, ca şi la

reglementările fiscale - în scopul întăririi legislaţiei; • creşterea accesului la informaţia de mediu; • elaborarea ghidurilor privind deţinerea, colectarea,

transportul şi stocarea, îndepărtarea finală, distrugerea ori transformarea ireversibilă, ţinând cont de regulamentele şi normele naţionale şi internaţionale;

• activităţi de instruire; • elaborarea de ghiduri, incluzând metodologii şi

manuale de deţinere. Activităţile curente sunt direct legate de proiectele implementate în România privind tematica POP.

In 2002-2003 Asociaţia Experţilor de Mediu a implementat un Proiect Phare Access, finanţat de Uniunea Europeană numit “Poluanţii Organici Persistenţi din mediu - caracterizare, identificare, informare şi conştientizarea publicului”. Unul din obiectivele principale ale proiectului a fost stabilirea unei reţele neguvernmentale având ca rol principal diseminarea informaţiei şi creşterea conştientizării publice. Reţeaua s-a dezvoltat la nivel naţional având câte un ONG în fiecare regiune majoră a României. Aceasta funcţionează prin voluntariatul reprezentanţilor ONG-urilor implicate în diseminarea informaţiei referitoare la POP-uri. Un alt element important privitor la activităţile de conştientizare a publicului a fost implementarea proiectului finanţat de UNIDO/GEF Activităţi Pregătitoare în elaborarea Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POP) în România. Obiectivul proiectului este de a ajuta factorii decizionali şi autorităţile publice din România la îndeplinirea tuturor sarcinilor şi obligaţiilor derivate din Convenţia de la Stockholm. Aceasta are ca obiectiv elaborarea şi punerea în practică a Planului Naţional de Implementare referitor la POP-uri şi susţinerea unor acţiuni imediate. Proiectul include o componentă de conştientizare publică realizată prin organizarea de întâlniri specifice şi diseminarea informaţiei în format electronic şi tipărit. La nivelul conştientizării publicului, proiectele susţinute de PHARE şi UNIDO / GEF privitoare la implementarea Convenţiei de la Stockholm au avut efecte pozitive, dar procesul trebuie continuat. Problemele referitoare la pesticidele clorinate, dioxine, furani ori BPC-uri sunt greu de perceput uneori pentru cei implicaţi.

Seminar „Poluanţii Organici Persistenţi – proceduri de inventariere" - organizat de AEM în 2003

24

O mai mare atenţie ar trebui dată relaţiei dintre POP-uri şi efectele lor asupra sănătăţii umane, (ex. demonstraţie prin studii de caz în România). In consecinţă, în pofida faptului că atitudinea publicului şi autorităţilor este pozitivă, sunt necesare mai multe acţiuni şi continuarea mai departe a activităţilor. Recomandări privind eliminarea POP-urilor Analizele anterioare şi rezultatele apărute în timpul introducerii PNI în România privind eliminarea POP-urilor sunt în relaţie directă cu acţiunile identificate, inclusiv cu obiectivele strategiei de comunicare.

• creşterea conştientizării privitoare la POP-uri precum: definiţii, caracteristici, impact asupra mediului şi sănătăţii, colectare, management şi măsuri de siguranţă;

• promovarea informaţiei privind legislaţia asupra alternativelor de eliminare şi aplicarea metodelor de identificare;

• identificarea celor mai folosite metode de eliminare ca: depozitarea, incinerarea etc.

• informarea asupra metodelor alternative de diminuare a nivelului existent de POP-uri şi alte substanţe care pot prezenta caracteristici similare (ex. pesticide).

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este implicat - ca beneficiar - în continuarea Proiectului PHARE legat de eliminarea stocurilor existente de pesticide în toată ţara. Conform informaţiei obţinute de la acest minister, ideea exportului pentru incinerare de pesticide de ex. DDT expirate în alte ţări este considerată ca o soluţie pentru eliminarea deşeurilor de pesticide, inclusiv cele din categoria POP-urilor. PNI din cadrul Convenţiei de la Stockholm nu consideră exportul deşeurilor de POP-uri exisistente ca o soluţie a eliminării lor. Este de asemenea necesară o abordare comună a problemelor transfrontiere relativ la emisia de POP-uri. O categorie specială de recomandări este aceea privind reducerea emisiilor de POP-uri, mai ales a POP-urilor eliberate neintenţionat. Recomandările principale pentru reducerea POP-urilor din cadrul PNI din România sunt:

• elaborarea planurilor de trafic, cu încurajarea modului de transport nepoluant şi cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor;

• dotarea cu mijloace de control a emisiei POP-urilor din deşeurile medicale, a deşeurilor petroliere din rafinării sau de la arderea în crematorii şi incineratoare a deşeurilor (prin adsorbţia pe carbon activat etc).

Recomandări privind inventarele Cercetările anterioare privind posibilităţile de inventariere folosind metode şi instrumente specifice şi proiectul ONG-urilor referitor la recomandările inventarierii POP-urilor sunt direct corelate cu acţiunile identificate de PNI, inclusiv cu obiectivele strategiei de comunicare, care prevăd:

• creşterea conştientizării relative la POP-uri cum ar fi: definiţii, caracteristici, impactul asupra mediului şi sănătăţii, colectarea, măsurile de management şi siguranţă;

• promovarea informaţiei privind legislaţia de inventariere, metodele şi procedurile aplicate pentru identificare, şi diferitele rezultate ale cercetărilor în domeniu;

• identificarea tipurilor celor mai folosite de inventariere precum: inventarul emisiilor, inventarul echipamentelor cu conţiunit de BPC-uri, sursele potenţiale de dioxine şi furani, depozitele de pesticide etc.

Necesităţile şi contrângerile identificate de Inventarul POP-urilor din România sunt următoarele: a) incertitudini legate de inventarierea emisiilor de POP-uri datorate lipsei de cercetări privind factorii de emisie; b) Lipsa de echipament în laboratoarele din România este cel mai important impediment al măsurării POP-urilor din apă, sol, aer, plante etc. c) Informaţiile sunt de multe ori indisponibile d) Datele referitoare la import / export nu sunt întodeauna disponibile, mai ales datele perioadei anterioare. e) Nu sunt mulţi experţi specializaţi în materie de POP-uri şi factorii decizionali întâmpină dificultăţi în obţinerea informaţiei privitoare la aceste probleme. f) Există o serioasă lipsă de informaţie referitoare la calitatea unor POP-uri stocate în diferite locuri. g) Absenţa istoricului depozitării POP-urilor h) Bilanţul POP-urilor emise în pânza freatică şi în apele de suprafaţa ca rezultat al difuziei directe în sol ori în aer prezintă lipsuri în cunoaştere. i) Lipsa de cunoştiinţe a personalului ce lucrează în monitorizarea mediului privitoare la POP-uri j) Există date confuze, nesigure ori lipsă în baza de date existentă. k) Există puţine date toxicologice care dovedesc efectele POP-urilor asupra sănătăţii umane şi mediului din România.

25

Alternative la POP-uri Pentru moment nu există nici o alternativă la POP-urile din România, dar se prevede că produsele (eventual) importate, acceptate în zona UE vor fi folosite conform prevederilor Convenţiei de la Stockholm.

Exemplu de alegere a alternativelor: Baza de date UNEP privind alegerea alternativelor pentru Convenţia de la Stockholm asupra POP-urilor ţine cont de criteriile specifice pentru fiecare din aceste substanţe:

Aldrin / Diledrin

• sector şi utilizări • combaterea biologică • managementul integrat al dăunătorilor • substituit chimic • barieră fizică

Clordan / Heptaclor / Mirex

• sector şi utilizări • combaterea biologică • managementul integrat al dăunătorilor • substitut chimic • barieră fizică • managementul mediului

DDT

• sector şi utilizări • combaterea biologică • managementul integrat al dăunătorilor • substitut chimic • barieră fizică • managementul mediului • management integrat pe vector • alternative tehnologice • managementul deşeurilor • managementul apei

Endrin

• sector şi utilizări • combaterea biologică • managementul integrat al dăunătorilor • substitut chimic • hexaclorbenzen (HCB) • sector şi utilizări • combaterea biologică • substitut chimic

BPC-uri

• sector şi utilizări • substitut chimic • alternative tehnologice

DDPC / DFPC • sector şi utilizări • substitut chimic • alternative tehnologice • managementul deşeurilor • managementul mediului

Toxafen

• sector şi utilizări • combaterea biologică • substitut chimic • managementul mediului • alternative tehnologice • management integrat al dăunătorilor

Exemple de opţiuni a alternativelor Exemplul 1 Tehnologiile alternative fără combustie nu numai că previn formarea şi emisiile neintenţionate de POP-uri, dar costurile cu care se operează sunt considerate de asemenea mai mici comparativ cu cele aferente incinerării, controlului poluării şi ale monitorizării. Patru astfel de tehnologii fără combustie autorizate cu care operează sunt: Reducerea Chimică în Fază Gazoasă (RCFG), Descompunere pe Bază de Catalizatori (DCB), Reducerea Sodiului (RS) şi Reducerea Super-Critică a Oxidării Apei (RSCOA). Exemplul 2 Un studiu de caz australian privitor la utilitatea strategiilor de management alternativ cu POP-uri faţă de termitele subterane, arboricole şi acelea ale lemnului uscat stabilit că ar trebui luate în considerare următoarele elemente:

Ambalaje presate după extragerea deşeurilor periculoase ce au fost incinerate, Timişoara

26

Tipul de Cuibărire al Termitelor Timpul de Aplicare a Strategiei de Management

Strategia de Management Subteran

Cuibăritori Arboricoli şi

Aerieni Subterani Lemn uscat

Inainte / în timpul

Construcţiei

După- Construcţie

Destinaţia clădirii şi pregătirea locului Da Da Da Da (cel mai bine) Da (reparaţii)

Construcţie rezistentă la termite şi utilizarea produselor de lemn tratate preventiv

Da Da Da Da (cel mai bine) Da (reparaţii)

Bariere fizice Da Da, dar limitat Da Da (cel mai bine) Da (reparaţii) Aplicări de termicide pe sol şi local şi în interiorul lemnului Da Da, dar limitat Da Da (cel mai bine) Da

Sisteme de îndepărtare Da

date insuficiente pentru cuibăritorii

arboricoli Nu Nu Da

Fumigaţia locului Nu Da Da Nu Da Control termic Nu Da Da Nu Da Combatere biologică experimentală experimentală Nu Nu Da

Noi POP-uri Urmărind caracteristicile oficiale ale ale Inventarului POP-urilor, s-au identificat noi POP-uri, substanţe ce pot fi de interes la nivel naţional în România şi nu sunt incluse în Convenţia de la Stockholm precum: Hidrocarburi Policiclice Aromatice (HPA, incluzând creozot), Pentaclorofenol (PCF), hexaclorociclohexan (HCH, inclusiv lindan) Cercetări relative la POP-uri şi impactul lor asupra sănătăţii sunt iniţiate sau în curs de desfăşurare în România. Lindanul este unul din candidaţii posibili pe lista POP-urilor şi autoritatea centrală de mediu a sugerat unele restricţii în acest sens. In sfârşit, trebuie accentuat că producţia şi utilizarea POP-urilor în România nu este permisă de lege. Discuţiile sunt raportate la deşeurile existente şi emisiile neintenţionate de POP-uri.

Condensatoare şi transfromatoare la o fabrica de celuloză şi hârtie din Dorbeta Turnu Severin, Mehedinti County

27

Resurse privitoare la POP-uri

Lista Comitetului Factorilor Implicaţi în elaborarea PNI din România

Nume / Poziţie Instituţie / Adresă Telefon / Fax / E-mail /Web site

Albu Anca, Inspector Sef APM Argeş, Str. Egalităţii nr. 50 A, 0300, Piteşti, jd. Argeş

248 213099 / 248 213099 / [email protected]

Băcilă Vasile, Director MAFF pentru Implementarea-Punerea în Aplicare şi Managementului Resurselor Biotehnologice Bd. Carol I nr. 24, sector 3, Bucureşti

3159985 / 3132187 /[email protected]

Dinu Mihail Gheorghe, Director General

MAI, Direcţia Generală a Vămilor Str. Matei Milo nr. 13, Bucureşti

3138251 / 3138251 / N.A.

Giurcăneanu Titus, Director General

MLPTPT, Bd. Dinicu Golescu, Bucureşti 2223618 / 2223618 / [email protected]

Hâncu Simion, Profesor Dr. Universitatea de Agricultură şi Medicină VeterinarăBucureşti

2242576/329 / N.A

Ion Cristiana, Director MIR, Calea Victoriei nr.152, sector 1, 70034, Bucureşti

2125036 / 2125036 / [email protected]

Neguţ Victoria, Director OLTCHIM, Str. Uzinei nr.1, 1000 Rm. Vâlcea, jd. Vâlcea

0250 733379/ 736101 / 736102 / 0250 733379 [email protected]

Părnuţă Gheorghe Dr., Secretar Stiinţific

FRMI Sos. Stefăneşti nr.128/2 Bucureşti

2406096 / 2406845 / [email protected]

POPescu Horia, Inspector Sef

EPI Rm. Vâlcea, Str. Remus Bellu nr.6, 1000 Rm. Vâlcea, jd. Vâlcea

0250 584054 / 0744 472957 / 0250 739753 [email protected]

Popescu Răzvan, Director Tehnic

Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomologie Mărăcineni, Piteşti, 0300, jd. Argeş

0248 278830 / 278066 / 278399/ 0248 278292, N.A.

Popovici Elena , Consilier, Punct Focal

MMGA Bd. Libertăţii nr. 12, sector 5, 70005, Bucureşti

4100421 / 0745988947/ 4102067 [email protected]

Vasilescu Mihaela, Dr. Sef de Laborator al Apei

MS - ISP Dr. Leonte nr. 1-3, sector 5, 76256 Bucureşti

2249226 / 2249226 / [email protected]

Velea Sanda, Dr. Director Stiinţific

ICECHIM, Spl. Independentei nr. 202, 77208, sector 6, Bucureşti

2248817 / 2248817 / [email protected]

N. A. = Nu se Aplică

Site-uri Web

Guvernul României http://www.gov.ro Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor http://www.mappm.ro Ministerul Sănătăţii http://www.ms.ro Ministerul Administraţiei şi Internelor http://www.mai.gov.ro Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale http://mapam.ro Ministerul Transportului, Construcţiilor şi Turismului http://www.mt.ro Ministerul Economiei şi Comerţului http://www.minind.ro UNDP Romania http://www.undp.ro Delegaţia în România a UE http://www.infoeuropa.ro Pproiect UNIDO/GEF http://www.popsromania.ro ONG-uri de Mediu http://www.ngo.ro Asociaţia Experţilor de Mediu http://eea.ngo.ro

28

Abrevieri

Bibliografie

POP DDT HCB DDPC DFPC BPC HAP PNI ICIM BAT MMGA MAPDR MS MEC MTCT MAI CPC UNDP UNIDO UNEP GEF ONG TPC DEHP

Poluanţi Organici Persistenţi Diclorodifenil - tricloretan Hexaclorbenzen Dibenzo – p – Dioxine Policlorurate Dibenzo Furani Policloruraţi Bifenili policloruraţi Hidrocarburi poliaromatice Planul Naţional de Implementare Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Cele mai bune Tehnici Disponibile Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Ministerul Sănătăţii (anterior MSF– Ministerul Sănătăţii şi Familiei) Ministerul Economiei şi Comerţului (anterior MIR – Ministerul Industriei şi Resurselor) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului Ministerul Administraţiei şiInternelor / Comandmentul Protecţiei Civile Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială Programul de Mediu al Naţiunilor Unite Fondul Global de Mediu Organizaţie Neguvernamentală Termocentrală publică si de cogenerare Di-2-etilhexil ftalat sau Bi (2-etilhexil

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Protecţia Mediului- ICIM şi Universitatea Politehnică din Bucureşti – Facultatea de Energetică – Centrul de Cercetare pentru Energie şi Protecţia Mediului, Inventarul POP-urilor între anii 2002-2004, Planul Naţional de Implementare, Strategia Naţională asupra Informaţiei, Educaţiei, Comunicaţiei şi Conştientizării în domeniul POP-urilor. POP în mediu, Asociaţia Experţilor de Mediu, , 2003 REC, 2002 Reţele de lucru, 2003 IPEN Facts Sheet, Asociaţia “Arnika” Alternatives for POPs disposal, 2004l Secţiunea de Politici Chimice Agricole & Veterinare / Departamentul Industriilor Primare & Energiei, Studiu de Caz Australian, Eliminarea Termiticidelor Organoclorurate: Strategii Alternative pentru Controlul Termitelor în Australia UNEP Chemicals´ web pages: http://www.chem.unep.ch/ POPs/ UNEP Ridding the world of POP: Un Ghid al Convenţiei de la Stockholm privitor laPoluanţii Organici Persistenţi, 2002 Foto – baza de date ICIM şi AEM.

Schemă Fluxul de informaţie publică de mediu la nivel naţional Legenda

Relaţii cu publicul Ministru Secretari de Stat Direcţii Generale Direcţii

P U B L I C S I ALTE G R U P U R I T I N T A

APM Locale şi Regionale Institute de Cercetăre & Administraţii Naţionale

Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului

P U B L I C S I ALTE G R U P U R I T I N T A

Solicitări de informaţii de către public şi alte grupuri ţintă / Fluxul de informaţii în minister şi între minister şi public şi alte grupuri ţintă (întrebări şi răspunsuri) / Schimbul de informaţii în cadrul ministerului / Răspunsuri la informaţiile cerute de la APM-urile locale şi regionale, Institutele de Cercetăre şi Administraţiile Naţionale, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului la minister, alte instituţii părţi ale sistemului de ministere şi la public şi alte grupuri ţintă / Cereri de informaţii la alte instituţii părţi la sistemului de ministere Fluxul minim de informaţii cerute de Inspectoratele locale şi Regionale de Protecţia Mediului, Institutele de Cercetări şi Administraţiile Naţionale, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului

raportul de tara privind poluantii organici persistenti 2005

Documents