Poluarea si Poluantii Mediului

CUPRINS1CUPRINS

2ARGUMENT

4CAPITOLUL I

4Poluantii Mediului

41.1 Surse de poluare

72.2 Efectul poluantilor asupra ecosistemelor

10CAPITOLUL II

10Efectele poluarii asupra ecosistemului Delta Dunarii

102.1.Principalele caracteristici ale ecosistemului Delta Dunarii

202.2 Surse de poluare existente

28CAPITOLUL III

28Efectele poluarii asupra apelor si a Deltei

31CONCLUZII

33Bibliografie

ARGUMENT

Planeta noastra, Pamantul, s-a nascut in urma cu 4,6 miliarde de ani. Dar, pe vremea aceea, nu avea aspectul de azi: rocile, apa si aerul s-au format incetul cu incetul si apoi a aparu viata.

In urma cu 4,6 miliarde un nor imens de materie gazoasa si pulberi care se invartea in spatiu s-a condensat si a dat nastere unei stele, Soarele. In apropierea Soarelui, pulberile de roca s-au aglomerat si-au formar cele 9 planete ale sistemului Solar, printre care si Pamantul.

De la formarea sa, Pamantul a evoluat mult. Istoria sa a fost marcata de evenimente importante, ca formarea oceanelor, aparitia vietii, aparitia sau disparitia unor animale si plante. Oamenii de stiinta au numit prima perioada din istoria Pamantului Precambrian-ul (acum, 4,6 miliarde-540 milioane-de ani).

Urmeaza apoi patru perioade numite ere geologice: Era Primara (acum 540-245 milioane de ani), Era Secundara (245-64 milioane de ani), Era tertiara (acum 65-2 milioane de ani), si, in sfarsit, Era Cuaternara (acum 2 milioane de ani-pana in zilele noastre).

Din acele timpuri pana astazi, Pamantul a cunoscut o serie de schimbari majore in ceea priveste aspectul mediului inconjurator.

Prin mediu nconjurtor sau mediu ambiant se nelege ansamblul de elemente i fenomene naturale i artificiale de la exteriorul Terrei, care condiioneaz viaa n general i pe cea a omului n special. Sensul dat acestei noiuni n cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimite. O alt definiie o gsim n Legea proteciei mediului, n care mediul nconjurtor este ansamblul de condiii i elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul i subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele naturale n interaciune, cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale i spirituale.

Bineneles c starea mediului nconjurtor, ce depinde numai i numai de fiecare dintre noi, ne afecteaz n mod direct viaa i sntatea noastr. Aceast tem Un mediu curat o via sntoas, ar trebui s fie o deviz pentru ntreaga populaie a globului. Este nevoie de mai mult atenie i de mai mult responsabilitate din partea fiecrui cetean pentru a tri ntr-un mediu curat, pentru a respira aer curat, pentru a bea ap curat i pentru a putea folosi condiiile de via pe care ni le ofer natura. ns, se pare c oamenii trateaz cu neglijen acest aspect important al vieii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare i distrugere a mediului i implicit la distrugerea sntii fiecruia dintre noi i a celor din jur.

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbtute probleme ale contemporaneitii i una de prim ordin pentru conducerea societii, de aceea ne aflm n faa unui subiect att de vast i de complex.

CAPITOLUL IPoluantii Mediului

1.1 Surse de poluare Sursele naturale principale ale polurii sunt erupiile vulcanice, furtunile de praf, incendiile naturale ale pdurilor i altele cum ar fi gheizerele sau descompunerea unor substane organice. Erupiile vulcanice care genereaz produi gazoi, lichizi i solizi exercitnd influene negative asupra puritii atmosferice. Cenuile vulcanice, mpreun cu vaporii de ap, praful vulcanic i alte numeroase gaze, sunt suflate n atmosfer, unde formeaz nori groi, care pot pluti pn la mari distane de locul de emitere. Timpul de rmnere n atmosfer a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani.

Furtunile de praf sunt i ele un important factor n poluarea aerului. Terenurile afnate din regiunile de step, n perioadele lipsite de precipitaii, pierd partea aerian a vegetaiei i rmn expuse aciunii de eroziune a vntului. Vnturile continue, de durat, ridic de pe sol o parte din particulele , care sunt reinute n atmosfer perioade lungi de timp. Depunerea acestor particule ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de splare exercitat de ploi, se poate produce la mari distane fa de locul de unde au fost ridicate.

Incendiile naturale sunt o important surs de fum i cenu, care se produc atunci cnd umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de rspndit, mai ales n zona tropical, dei, n general, gradul de umiditate al pdurilor din aceast zon nu este de natur s favorizeze izbucnirea incendiului.

Din punct de vedere al felului surselor de poluare, produse de om (artificiale) se disting:

poluare industriala -20 25%

poluare casnic -50 60 %

poluare datorat mijloacelor de transport -20- 25 %

Industria este, la momentul actual, principalul poluant la scar mondial

Procesele de producie industrial i producia de energie a industriei, sunt principalele surse ale polurii atmosferice dar la acestea putem aduga orice arderi din care rezult substane poluante.

Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante daunatoare sntii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii, precum i ploi acide ce distrug pdurile.

Praful, cenua i fumul au o proporie destul de mare n totalitatea poluanilor care exist n atmosfer.

Sursele artificiale generatoare de praf, cenu i fum cuprind, n general, toate activitile omeneti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoi. O importan surs industrial, n special de praf, o reprezint industria materialelor de construcie, care are la baz prelucrarea unor roci naturale (silicai, argile, calcar, magnezit, ghips etc.)

Monoxidul de carbon(CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce n ce mai mare printre poluanii devastatori.

Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acoper globul pmntesc.Acest amestec de gaze asigur viaa pe pmnt i ne protejeaz de razele duntoare ale Soarelui.

Echilibrul natural al gazelor atmosferice,este ameninat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de ser ,nclzirea global ,poluarea aerului, subierea stratului de ozon i ploile acide.

Stratul de ozon din stratosfer ne protejeaz reinand razele ultraviolete ale soarelui.Deoarece n zilele noastre a crescut foarte mult folosirea ,frigiderelor ,detergenilor etc.,aceste gaze au ajuns n aer n cantiti mai mari dect cele care ar putea fi suportate de atmosfera.Pe masur ce se ridic ,se descompun ,i distrug stratul de ozon

O mare gaura in ozon (ilustrat la mijloc cu albastru inchis si gri) se dezvolt deasupra Antarticii, timp de cteva luni, n fiecare an.

Industria arde carburanii fosili, elibernd n atmosfera gazele de ser care nclzesc Pamntul.

Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic,rein gazele infraroii si le reflecta pe suprafaa Pamntului. n consecin crete temperatura medie globala.

Stratul gros de agenti poluanti eliberati de un oras mare poate poate crea o ceata sufocanta, mai ales cnd nu exista vnturi care sa imprtie poluanii. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu precipitaiile, rezultnd ploi acide care distrug cldiri i pduri i omoar petii. 2.2 Efectul poluantilor asupra ecosistemelor

Poluarea are de altfel un efect dramatic asupra resurselor naturale. Ecosisteme ca pdurile, lacurile, insulele de corali sau rurile aduc mari avantaje mediului nconjurtor. Ele mbuntesc apa i calitatea aerului, sunt un habitat pentru plante i animale i produc alimente i medicamente. Aceste ecosisteme pot fi oricnd distruse din cauza polurii. Mai mult, datorit relaiilor complexe dintre diferitele tipuri de organisme i ecosisteme, contaminarea mediului poate avea efecte care nu sunt imediat descoperite sau care sunt greu de prevzut. De exemplu, oamenii de tiin pot doar s speculeze pe marginea posibilelor efecte ale micorrii stratului de ozon, singurul protector al Pmntului mpotriva duntoarelor raze ale Soarelui.

Ploaia acid este format atunci cnd emisiile industriale se amestec cu stratul atmosferic. Poluanii pot fi dui n nori distane lungi pn a ncepe ploaia, ceea ce nseamn c pdurile i lacurile destul de ndeprtate de fabrici sau uzine pot fi afectate.

Poluarea exist n multe forme i afecteaz mai multe aspecte ale mediului. Punctele-surs ale polurii vin de la surse specifice, identificate cum ar fi conductele canalizrilor sau courile fabricilor. Exist ns i surse ale polurii care vin din diferite locuri, cum ar fi contaminarea unui ru dintr-o zon urban sau fumul de la evile de eapament.

Efectele acestor poluani pot fi imediate sau n timp. Efectele primare apar imediat dup ce s-a produs contaminarea, cum ar fi moartea plantelor i speciilor marine dup vrsarea unei cantiti de petrol n ap. Efectele secundare pot fi ntrziate sau pot persista n mediu, poate chiar rmnnd neobservate pentru mult timp. Aceste efecte, publicate de Rachel Carson n cartea ei aprut n 1962, amenin supravieuirea speciilor contaminate i au zeci de efecte chimice despre care nu se tie nc.

Smogul este cauzat de poluarea de la fabrici i autoturisme. Este compus din variaii de temperatur, care fac ca aerul poluat s fie pstrat ntr-o anumit zon pentru perioade mari de timp. Expunerea continu la smog poate produce probleme respiratorii, iritaii ale ochilor i uneori moartea.

Canalizarea, deeurile industriale i chimicalele folosite n agricultur sunt cauze ale polurii apei. n 1995, Agenia pentru Protecia Mediului din Statele Unite a demonstrat c aproape 37% din lacurile i estuarele rii i 36% din ruri sunt mult prea poluate pentru nevoile obinuite, cum ar fi pescuitul sau notul, pe toat durata anului.

O alt problem din domeniul agriculturii sunt pesticidele i insecticidile. Cu toate c distrug momentan insectele sau gndacii duntori, ele pot fi periculoase pentru sursele de ap i hran.

Din cauza numeroaselor accidente ecologice produse n ultimii ani, mai multe ri europene au instituit amenzi i pedepse drastice mpotriva celor care nu respect legea. nelegerile internaionale au ajutat extrem de mult n reducerea polurii. Au fost nfiinate mai multe organizaii non-guvernamentale menite s opreasc pe ct posibil poluarea. Printre acestea s-a afirmat n mod deosebit organizaia englez Greenpeace

Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare.Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii 40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO2 , ce permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si acest prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO2 de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. CAPITOLUL II

Efectele poluarii asupra ecosistemului Delta Dunarii

2.1.Principalele caracteristici ale ecosistemului Delta DunariiAl doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare" cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. "Istros" in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, "Phisos" la fenicieni, "Danare" - "Donaris" traco-get, "Istrus" - "Histr" - "Danubius" pentru romani, "Rio Divino" de la curtea lui Carol Quintul si "Le roi des fleuves de l'Europe" in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romniei ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.

Rezervaie natural unicat n Europa

Un inut exotic cu peste 1200 de specii de copaci i plante, cu cea mai bogat faun ornitologic de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) i ihtiologic (reprezentat de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunre i sturionii, de la care se obine preiosul caviar).

Delta Dunrii este cea mai mare rezervaie de inuturi umede din Europa, acoperind o suprafa de 2.681 km2. n 1990 UNESCO a inclus Delta Dunrii, cea mai nou form de EconomiaPopulatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.

Economia

Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste. Domnul profesor universitar, Ion Sarbu, in "Geografia Fizica", precizeaza ca "un hectar de trestie da atata celuloza cat dau 10ha de molid". Rezulta ca reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane.Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei sip e locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume.

Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16:- Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni;- Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc.- Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta;- Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea;- alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiective urmarite si preocuparile grupului sau turistului ( Se pot solicita trasee de 1, 2, 3..zile, de la Vasilica)Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru deplasare, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale.

Flora

Cercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentnd: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive.

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

Vegetatia

In Delta Dunrii predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului. Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pdurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii.

Plaurul

Formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna

Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de ap dulce (60%), restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acestia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific, ct si economic.

Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara.

Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci, loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride).Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul. Coloniile de cuibrit

O serie de specii acvatice se asociaz n timpul cuibritului formnd colonii care sunt aglomerri de cuiburi pe spatii, n general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numr mare de psri n aprarea cuiburilor cu ou sau pui. Coloniile de cuibrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zvoaielor de salcie sau n stufrii, zgomotul infernal, atmosfera specific altor ere geologice, zborul sgettor al miilor de psri care si hrnesc puii, transform coloniile de psri ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricrui iubitoar al naturii.

In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la Clima

Delta Dunarii se ncadreaza n spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza ntre un minim de 3,5 Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vnturi puternice (cnd actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cnd actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cnd interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore n anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei. Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, n delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza ntre un maxim de 9 C (n iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina ntre 2,8 C (n iulie) si 1,4 C (n noembrie), iar la statia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului nregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna ntre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfntu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea n Delta Dunarii (Tulcea) se nregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad ntre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cnd apele marii lnga tarm au nghetat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vnt nregistrndu-se iarna si n sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spatiul Deltei Dunarii. La intrarea n delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83 zile).

Apele

Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km. De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.

De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

2.2 Surse de poluare existenteUna din primele probleme ce sare n ochiul celui care viziteaza Delta Dunarii este lipsa unui sistem de colectare a P.E.T.-urilor. Recipiente pentru bauturi acidulate si alte asemenea ambalaje fabricate din polietilena (P.E.T.) plutesc pe aproape toate apele deltei. Dupa folosire, ele sunt aruncate direct n apa, ntruct, cu exceptia oraselor Tulcea si Sulina, n toata delta nu se gaseste un singur cos de gunoi. Lipsei de educatie ecologica a localnicilor care nu sunt constienti de problemele de mediu li se adauga si ignoranta turistilor ce campeaza, apoi lasa n urma lor saci de gunoaie. Dintre toate resturile abandonate de localnici si turisti pe malul apei, sau azvrlite, pur si simplu, n apa, cele mai persistente sunt P.E.T.-urile. Spre deosebire de chistoacele de tigari, care sunt descompuse natural ntr-o perioada de circa 2 ani, sau de cutiile de conserve ce ruginesc, ambalajele de polietilena nu sunt biodegradabile, ajungnd sa se acumuleze n mediul nconjurator. ntr-un raport privind starea mediului prezentat de catre Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, n delta se afla 37,7 tone de P.E.T.-uri necolectate sau depozitate impropriu. Cantitatea reala poate, nsa, sa fie mult mai mare, dat fiind ca nu se pot cuantifica zecile sau sutele de mii de recipiente din plastic ce mpnzesc canalele deltei. Practic, este imposibil sa gasesti o portiune de un kilometru de curs fluvial sau canal, n care sa nu se poata pescui macar o duzina de asemenea recipiente, plutind n deriva sau agatate n vegetatia de pe maluri.

Munti de deseuri, colectare zeron Delta Dunarii nu au existat si nu exista servicii specializate pentru colectarea deseurilor menajere. Din estimarile A.R.B.D.D., n delta sunt generate anual aproximativ 750 de tone de gunoi, care sunt lasate sa se descompuna sub cerul liber. Deseurile care nu sunt aruncate n apa se acumuleaza n depozite improvizate. Daca la nivelul Dobrogei poti numara pe degete depozitele ecologice conforme cu legislatia europeana, n perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, nu exista n acest moment depozite de deseuri care sa fie conforme normelor europene. Mai mult, datorita lipsei de spatiu, pe grindurile pe care au fost construite localitatile deltaice, gropile de gunoi sunt amplasate n zone sensibile ale localitatilor, cum ar fi n apropierea locuintelor sau a zonelor de agrement. n ncercarea de a rezolva aceasta problema, Consiliul Judetean Tulcea a aprobat o hotarre privind gestionarea deseurilor din judetul Tulcea, un punct important din proiect referindu-se la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Strategia prevede nfiintarea a doua statii de transfer a gunoiului si a mai multor centre rurale cu functiune de compactare a deseurilor menajere. De asemenea, hotarrea mai prevede si obligatia ca administratorii unitatilor de cazare sa raspunda de colectarea si transportul deseurilor rezultate din activitatile turistice.

UE se preocupa de calitatea apelor DunariiAflat, de curnd, n Tulcea, coordonatorul grupului socialistilor europeni din Parlamentul European, membru al Comisiei de Transport si Turism, Wilhelm Piecyk, a exprimat preocuparea colegilor sai pentru asigurarea respectarii normelor de mediu n transporturile marine si fluviale. El a lasat sa se nteleaga ca exista n lucru un proiect de constituire a unei agentii europene care sa vegheze respectarea conditiilor de mediu pe caile fluviale ale continentului si care sa coordoneze eforturile de prevenire si combatere ale accidentelor ecologice. Facnd referire la accidentul de acum ctiva ani, cnd o nava a esuat pe coasta Spaniei, prinznd autoritatile centrale si regionale pe picior gresit, Piecyk a invocat necesitatea constituirii unei structuri administrative care sa previna producerea unor situatii similare, n viitor. "n al doilea rnd, trebuie sa avem pusa la punct o infrastructura corespunzatoare transportului fluvial, pentru ca ncarcaturile deosebite, substante chimice sau petroliere, necesita atentie sporita pentru a proteja ariile naturale. Iar acest lucru trebuie avut n vedere si de catre statul romn", a mai afirmat europarlamentarul german.

Circa 200 de tone de produse petroliere, care se aflau intr-un tanc scufundat in Dunare, in apropiere de Administratia Zonei Libere (AZL) din orasul Sulina, au fost scoase vineri din epava, transmite corespondentul ROMPRES.Comisarul sef al Garzii de Mediu a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Costel Ifrim, a precizat ca actiunea a inceput in urma cu doi ani.

Noi ne bucuram ca am scapat de reziduurile petroliere care intotdeauna ne creau probleme de mediu atunci cand nivelul Dunarii era mic. Produsele petroliere au fost scoase pe parcursul ultimilor doi ani cu utilaje speciale, dar chiar si manual, operatiunile fiind foarte dificile, a spus el.

El a aratat ca lucrarile de indepartare a reziduurilor petroliere din tancul 2115 scufundat in urma cu aproape 30 de ani au fost executate de proprietarul navei, societatea Bicaela Serv SRL din Focsani.

Aceste lucrari vor fi urmate in viitor de scoaterea la suprafata a tancului petrolier. In prezent, in santierul naval din Sulina se deruleaza lucrarile de ranfluare a epavei Mamaia, scufundata in urma cu aproape 20 de ani.

De-a lungul timpului, si din aceasta epava s-au taiat bucati de fier vechi, dar in santier a mai ramas o parte din epava plina de noroi la care se lucreaza acum, a precizat Costel Ifrim.

Acestea sunt primele lucrari care s-au executat in 2007 pentru indepartarea epavelor navelor aflate pe Dunare, pe raza judetului Tulcea. Conform informatiilor furnizate de ARBDD, numarul total al epavelor de pe fluviu este de aproximativ 200

Metale grele au invadat Delta Dunarii; In primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in apa de pe teritoriul Deltei Dunarii, precum si din sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile de lac sau de balti. S-au facut cercetari si in privinta determinarii existentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studiu este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistrat cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu, Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in zona iugoslava.

Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este si faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limetele maxime admise si in tesuturile unor specii depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in al altor vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de legislatia din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii.

Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.Apa este constituita din surse subterane si din parauri, rauri sau lacuri, ca surse de suprafata.

Exista o diferenta intre calitatea surselor naturale de apa amintite mai sus si calitatea apei solicitata de consumatori. Aceasta diferenta este eliminata prin aplicarea unor tehnologii de tratare a apei.

Din cauza amplificarii fenomenului de poluare, solutiile devin si mai complicate. Sunt situatii in care apa se aduce de la distante mai mari de 100 km, sau se pompeaza de la adancimi de peste 300 km. Pe de alta parte procedeele de tratare presupun consumuri energetice ridicate si lucrari de investitie costisitoare care ridica costul apei intr-un mod alarmant, ajungand in unele cazuri la nivelul materiilor prime de baza.

In urma diferitelor actiuni omenesti se modifica atat cantitatea cat si calitatea substantelor care patrund in ape ceea ce duce la un dezechilibru al mediului ambiant. Marea majoritate a interventiilor in acest echilibru sunt in sensul sporirii substantelor admise in ape producand poluarea acestora.

Poluarea afecteaza toate formele apei in natura.Exista cai de patrundere a unor substante poluante in apa atmosferica, in apa scursa la suprafata solului, in apa marilor si oceanelor si in apa subterana.

Nivelul poluarii apelor a crescut mult in ultimele decenii, in special in acele regiuni de pe glob in care populatia si industria s-au dezvoltat puternic si rapid, fara luarea unor masuri pentru protectia calitatii apelor. Primejdia impurificarilor apelor a devenit evidenta tocmai in acele regiuni intrucat dezvoltarea economica a produs si cresterea intensa a cerintelor de apa curata.

Sursele de poluare a apei sunt diferite. Cele care produc murdarirea in urma evacuarii unor substante in ape prin intermediul unor instalatii destinate urmatoarelor scopuri : orase canalizate, crescatorii de animale sau evacuari de industrii etc sunt surse organizate, iar cele care produc murdaria prin patrunderea necontrolata a unor substante in ape, locuri necanalizate sunt surse neorganizate.

Dupa actiunea lor in timp, sursele de poluare se pot grupa in :

permanente;

nepermanente;

accidentale.

Dupa modul de generare a poluarii, sursele de poluare pot fi :

naturale;

atrificiale , datorate activitatii omului care, la randul lor, pot fi subdivizate in :

- ape uzate;

- depozite de deseuri.

Referitor la apele subterane, sursele de poluare provin din :

impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrari miniere sau foraje;

impurificari produse de inflatiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impurificarea dispersata a surselor de suprafata;

impurificari produse de sectiunea de captare, din cauza nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie.

Sursele de poluare permanente naturale a apelor sunt surse cu caracter permanent.Ele provoaca adesea modificari influentand negativ folosirea lor.

Principalele conditii in care se produce poluarea naturala a apelor sunt :

trecerea apelor din zona cu roci solubile constituie principala cauza de patrundere a unor saruri in cantitati mari in apele de suprafata sau in straturile acvifere.Rocile radioactive pot duce la contaminarea unor ape de suprafata sau subterane.

Trecerea apelor de suprafata prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoaca impurificari prin particulele solide antrenate daca solurile sunt compuse din particule fine cum sunt cele din marne si argile care se mentin mult timp in suspensie.

Vegetatia intensa acvatica fixa sau flotanta conduce la fenomene di impurificare variabile in timp in functie de perioada de vegetatie;

Vegetatia de pe maluri produce o impurificare atat prin caderea frunzelor cat si prin caderea plantelor intregi.Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire si descompunere care conduc la o impurificare a apelor, in special in perioade de ape mici sau sub pod de gheata.

Sursele de poluare accidentala naturale sunt in general rare.Ele se datoreaza unor fenomene cu caracter geologic.

Sursele de poluare permanent artificiale

Principala sursa de poluare permanenta o constituie restitutiile de ape dupa utilizarea lor de catre folosinte.

Dupa provenienta lor, exista urmatoarele categorii de ape uzate :

ape uzate menajere;

ape uzate publice;

ape uzate industriale;

ape uzate de la unitati agrozootehnice si piscicole;

ape uzate rezultate din satisfacerea nevoilor tehnologice proprii de apa ale sistemului de canalizare de la spalatul si stropitul strazilor si incintelor;

ape meteorice infectate.

O sursa importanta de impurificare a apelor o constituie depozitele de deseuri sau de diferite reziduri solide, asezate pe sol, sub cerul liber.impurificarea provenite de la aceste depozite poate fi produsa prin antrenarea directa a rezidurilor in apele curgatoare de catre apele de ploaie, in cadere sau de catre apele care se scurg in sol.

Mai pot fi amintite si surse de poluare accidentala, dar ele sunt in marea lor majoritate legate de problema de risc industrial.

Reducerea poluarii poate fi realizata pe mai multe cai :

introducerea pe scara larga a unor tehnologii nepoluate in procesele industriale;

reducerea cantitatii de ape uzate, evacuate in rauri prin introducerea practicii recircularii apei;

recuperarea materialelor utile din apele uzate, avand astfel evantajul asigurarii unei adevarate surse de materie prima;

extinderea procedeelor de colectare si evacuare pe cale uscata a rezidurilor, mai ales la crescatoriile de animale;

imbunatatirea randamentului de epurare prin perfectionarea tehnolohiilor, instalatiilor si exploatarii acesteia.

CAPITOLUL IIIEfectele poluarii asupra apelor si a DelteiUn efect al poluarii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare.

Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice.

Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele, mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lantul trofic. Ansamblul consecintelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizatiei industriale cu privire la calitatea apei.

De fapt, nocivitatea poluarii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a mentine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor.

Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e usor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, deoarece ea tinde sa reduca resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.

Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au intalnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este usor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare contin produse cancerigene.

Opinia publica trebuie sa se convinga de gravitatea situatiei actuale. Masa substantelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparatie cu poluarea de maine.

Cele dintai victime ale panzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt pasarile care au obiceiul sa se aseze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca pesti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa patrunda prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in

ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj indeplineste rolul de regulator termic si permite, in acelasi timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid.

Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o saracire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la disparitia oricarei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si impiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dintai atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rascolite si iar rascolite de mare, se aglomereaza impreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii.

Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dusmanul crescatorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca pestii si testaceele sa devina necomestibile. Aceste maree negre aduc, fireste, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea tarmurilor este foarte costisitoare.

Trebuie sa ne convingem ca o lupta impotriva poluarii nu poate fi opera unei tari sau a unei generatii, ci totul trebuie gandit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta batalie, menita sa protejeze mediul nostru.

Reintoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriase reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii incurajatoare.

CONCLUZIIProtecia mediului nconjurtor a aprut ca problem a omenirii numai n zilele noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit ntreg spaiu al Terrei, prielnic vieii. Acum, bogiile i resursele de energie au fost afectate n aa msur nct se ntrevede epuizarea rapid a unora dintre ele, iar unele condiii eseniale existenei umane, ca apa sau aerul, dau semne de otrvire. Se deduce astfel posibilitatea ca viitorul omenirii s fie pus sub semnul ntrebrii, dac bineneles nu se iau msuri energice de protecie a planetei. Omul a neles c face i el parte din natur, c Terra i resursele ei sunt limitate, c aceast planet funcioneaz ca un sistem i c dereglrile produse ntr-un loc pot avea repercusiuni pentru un ntreg circuit, inclusiv pentru om. Omenirea nu poate renuna ns la ritmurile nalte ale dezvoltrii economice. Calea pentru realizarea acestor ritmuri, cu meninerea unei bune caliti a mediului, este exploatarea acestuia n aa fel nct s se poat regenera i conserva n permanen.Primele iniiative de ocrotire a mediului au aprut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvrii unor specii pe cale de dispariie. Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. ncepnd din 1970, au aprut semne clare de mbolnvire a planetei: subierea stratului de ozon, nclzirea global, ploile acide, poluarea apelor, a aerului i a solului. Oamenii au nceput s neleag necesitatea adoptrii unui comportament responsabil fa de natur. ns responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului nconjurtor este att individual, dar mai ales colectiv: protecia naturii angajeaz colaborare i sprijin reciproc pe plan local, judeean, naional i mai ales internaional.Construind fabrici i uzine, dezvoltnd oraele i transporturile, defrind pdurile pentru a folosi lemnul i a mri suprafeele agricole, aruncnd nepstor n ap i n aer cantiti mari de deeuri toxice omul a stricat echilibrul natural existent n mediul nconjurtor, aa nct uneori i-a pus n pericol nsi viaa lui. n asemenea situaie, fiina uman s-a vzut nevoit s ia atitudine pentru nlturarea rului pe care l-a produs i s treac urgent la luarea unor msuri pentru protecia mediului nconjurtor, pentru meninerea n natur a unui echilibru normal ntre toi factorii care compun mediul. Pentru ca Pmntul s rmn o planet vie, interesele oamenilor trebuiesc corelate cu legile naturii.Azi, multe tari incearca sa reduca poluarea prin utilizarea unor carburan\i mai cura\i. Numarul mainilor care fun\ioneaza pe baza de gaze naturale si baterii elctrice este in continua crestere, iar oamenii sunt incurajai sa-i foloseasca mainile mai pu\in, mai ales pentru calatoriile scurte. Sunt necesare imbunata\iri ale mijloacelor de transport, caci transportul public realizeaza o poluare mai redusa pe cap de pasager, comparativ cu mainile. Exista slogane care sfatuiesc oamenii sa evite exerci\iile fizice in aer liber, deoarece astfel inspira mai multi poluan\i. Uneori, sfatul este sa nu se iasa deloc. S-ar putea ajunge ca, in centrele oraelor, mainile sa fie interzise, iar fabricile sa fie inchise pentru reducerea poluarii

ncet, dificil, dar inevitabil ideea c mediul ncojurtor ca problem global trebuie sa fie abordat la nivel planetar i, sperm, rezolvat. Acest lucru nu se poate realiza fr eforturi comune din partea rilor dezvoltate. Exist un consens astzi, fragil nc, c fr asistena rilor dezvoltate, lumea celor mai puin favorizai nu va putea proteja mediul nconjurtor ci i va exacerba deteriorarea. Ca o exprsie concret a acestei contientizri, 25 de ri dezvoltate i n curs de dezvoltare, au czut de acord n noiembrie 1990, s creeze un instrument de asisten n materie denumit: The Global Environment Facility (GEF). Cu un capital subscris de 1,5 miliarde de dolari, GEF i concentrez eforturile asupra a 4 domenii i anume: protecia pturii de ozon; limitarea emisiilor de poluani (efect de ser); protejarea biodiversitii (fondului genetic); protejarea apelor internaionale.

n prezent, i desigur i n viitor, obligaia noastr, a oamenilor, este de a echilibra i controla calitatea mediului pentru fiecare component ct i pe ansamblu. Astfel, ameliorarea mediului va deveni aciunea mpotriva dezordinii i reactie mpotriva ineriei i compromisurilor n considerarea mediului de viaa uman. Poate cndva fiecare element i parametru al mediului se va integra ntr-o lume a echilibrului si armoniei.

BibliografieEcosisteme

Vlad Iordache, Florinela Ardelean, Ecologie si protectia mediului, Ed. Matrixrom, 2007

Anca Sarbu, Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor in Romania,

Mihai D,. Cristea, Biodiversitatea, Editura Ceres 2006Popa Carmen, Ecologie acvatic, Editura Macarie, 2000

Stela Axinte, Alina Agafiei, Constantin Chiriac, Ecosisteme agricole convenionale i sustenabile, Iai, Politehnium, 2004.

Angela Curtean-Bnduc, Ecosisteme lotice, Sibiu, Alma Mater, 2006

Poluarea

Elena Gavrilescu, Surse de poluare si agentii poluanti ai mediului, Ed. Sitech, 2007

Constantin Cotiga, Ecologie si protectia ecosistemelor, Ed. Sitech, 2008

George S. Philander, Creste oare temperatura planetei, 2002

Anca Maria Moldoveanu, Poluarea aerului cu particule, Bucureti, Matrix Rom, 2005.

Daniela Crn, Poluarea apelor, Craiova, Sitech, 2005.

Doroftei Sorina, Caiman Delia, Sznyi Barnaba, Dugacicu Nicolae, Poluarea atmosferic industrial i sntatea populaiei expuse, Timioara, Eurobit, 1998.

Nicolae Doca, Gabriela Vlase, Titus Vlase, Poluarea: cauze, efecte, limitare, Timioara, Mirton, 2003

Ioan Dumitrescu, Poluarea mediului, Petroani, Focus, 2002

Pricope Ferdinand, Poluarea mediului i conservarea naturi, Bacu, Alma Mater, 2004.

Efectele incalzirii si ale poluarii

http:www.meteo.rohttp:www.hotnews.rohttp:www.stiintasitehnica.rohttp:www.askmen.roEfectele_incalzirii_globalehttp:www.setimes.com