produsi organici utilizati in cosmetica.doc

8/14/2019 Produsi organici utilizati in cosmetica.doc

http://slidepdf.com/reader/full/produsi-organici-utilizati-in-cosmeticadoc 1/67

SPECIALIZAREA: CHIMIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,

ABSOLVENT,

T. E

2012

1



TEMA:PRODUŞI ORGANICI UTILIZAŢI ÎNCOSMETICĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,

ABSOLVENT,

T.E

2012

2



INTRODUCERE

Produsele cosmetice şi de parfumerie sunt amestecuri desu stan!e c"imice naturale sausintetice# care se folosesc $n scopul $n%ri&irii corpului omenesc# $n 'ederea asi%ur(riimen!inerii ec"ili rului fi)iolo%ic şi a st(rii de s(n(tate corespun)(toare*

+enumirea lor deri'( de la cu'$ntul %recesc ,-osmeticos.# ce $nseamn( i%iena pielii*Pro%resele ştiin!ei şi te"nicii au preci)at şi fundamentat factorii care inter'in $n fi)ilo%ia

pielii* Aceasta a determinat o l(r%ire a %amei de materii prime şi implicit a sortimentelor cares( acopere necesit(!ile de utili)are*

/re uie remarcat faptul c( produsele cosmetice şi de parfumerie sunt folosite pentruor%anismul s(n(tos* +eci# cosmetica se a)ea)( pe i%ien( şi estetic(*

0o!iunea cuprinde o sfer( mai lar%( şi anume de:• Cosmetica fi)iolo%ic( a)at( pe $n%ri&irea pielii# fe!ei# corpului# a p(rului etc*#

pentru a le asi%ura func!ii de nutri!ie şi de)'oltare normal(*• Cosmetica decorati'( a)at( pe o !inerea unui aspect cat mai pl(cut# curat şi

atr(%(tor*/e"nolo%ia o !inerii produselor cosmetice şi de parfumerie const( $n procese de

condi!ionare*!inerea $n fa)( pilot producti' pentru produsele noi lansate $n 'ederea prospect(rii

pie!ii şi a formulelor proprii3# dar mai ales la scar( industraial( a produselor cosmeticereali)ea)( un du lu scop # şi anume : 'alorificarea resurselor de materii prime naturale# prin

transformarea $n produse de lar%( şi eficient( utilitate# dar şi producerea unurilor de lar%consum*

4nainte de a introduce $n consum un produs cosmetic# dup( ce cercet(rile şi pro ele dela orator au dat completa satisfac!ie# se efectuea)( aplica!ii sistematice şi ,teste epicutanate.$n clinici de specialitate# at5t cu produsul respecti'# c5t şi 6 dup( ca) 7 cu unii componen!i aire!etei spre a 'erifica eficien!a produselor şi respecti' inofensi'itatea acestora sau acomponen!ilor pe care $i con!in*

4n a'5ntul industriei cosmetice a contri uit c"imia *4ntroducerea metodelor ştiin!ifice delucru# uniformi)area procedeelor te"nolo%ice# preci)area calit(!ilor materiilor prime $n

8



controlul produselor cosmetice finite au ridicat prepararea cosmeticelor din stadiul de art(meşteşu%(reasc(# empiric(# la acela al uneia din ramurile te"nolo%iei c"imice*

1. CLASIFICAREA PRODUSELOR COSMETICE ŞI DEPARFUMERIE

/e"nolo%ia o !inerii produselor cosmetice şi de parfumerie repre)int( o specialitate ac"imiei or%anice# caracteri)at( prin specificitatea opera!iunilor# a utila&elor şi a metodolo%ieide lucru* Materiile prime necesare o !inerii produselor cosmetice sunt su stan!e de pro'enien!( natural( sau sintetic( o !inute prin te"nolo%ii a)ate pe procesele c"imice

fundamentale*/e"nolo%iile de o !inere a produselor cosmetice şi de parfumerie pot fi %rupate prin ceea

ce au ele $n comun# func!ie de produsul final ce tre uie reali)at* Astfel# e9ist( o te"nolo%ie%eneral( pentru o !inerea produselor cosmetice solide ru&# rimel# creioane contur etc*3# alta pentru o !inerea produselor de parfumerie # alta pentru o !inerea cremelor şi aşa mai departe*

4n cadrul fiec(rei linii de fa rica!ie# prin sc"im area re!etelor at5t din punctul de 'edereal materiilor prime c"imice c5t şi al do)(rii lor# se pot o !ine 'ariante de produse finite care s(difere $ntre ele prin culoare # parfum # consisten!( etc*

Pentru clasificarea produselor cosmetice sunt utili)ate urm(toarele criterii:• modul de $ntre uin!are şi efectul acestota• modul de pre)entare• $n func!ie de finalitate# de scopul utili)(rii*

I. Di !" #$ %& '&%&(& )* +# !"*"i "$i*i- (ii 7 scopuri de fapt pentru care sunt create

toate produsele cosmetice*

1.1.Articole de parfumerie• ape de colonie şi toalet(• parfumuri• spra;6uri

Produsele de parfumerie alcoolice 7 ape de colonie şi de toalet(6 se o !in prin

$n%lo area compo)i!iilor de parfum $ntr6un e9cipient# cu rol de sol'ent sau de 'e"icul# ce poate fi lic"id# solid sau cremos* Cei mai utili)a!i sunt e9cipien!ii lic"i)i# $n special alcool

<



etilic# ca atare sau $n amestec cu apa* Apele de colonie# de toalet( şi parfumurile sunt solu!iialcoolice de diferite concentra!ii# con!in5nd uleiuri de parfum# de o icei uşor colorate cucoloran!i artificiali* =leiurile de parfum# denumite şi compo)i!ii de parfum# sunt amestecuri deuleiuri naturale şi sintetice# preparate dup( anumite re!ete# c(rora pentru a le m(ri persisten!a#li se adau%( şi fi9atori*

Apele de toaletă pre)int(# de o icei# uc"ete speciale# ne5nt5lnite ca atare $n natur(* 4nafar( de mirosurile tip fante)ii# apele de toalet(# ca şi cele de colonie# pot a'ea diferite uc"eteflorare# ine preci)ate* Aceste produse con!in $ntre 2> şi ?> % ulei de parfum la litru# t(ria loralcoolic( 'ariind $ntre @> şi @? *

Parfumurile sunt cu totul asem(n(toare apelor de colonie şi de toalet( # cu deose ire c(au un con!inut mai ridicat de ulei de parfum şi implicit o concentra!ie alcoolic( superioar(* 4n parfumuri nu se introduce ap(* Re)ult( c( procesul de a)( al o !inerii apelor de colonie# detoalet( şi al parfumurilor este solu ili)area uleiurilor de parfum $n alcool# $n diferiteconcentra!ii* =rmea)( macerarea produselor care# $n func!ie de calitate durea)( minimum 2>)ile şi apoi filtrarea p5n( c5nd filtratul este perfect limpede* Pentru umplerea flacoanelor cuape de colonie# de toaleta şi a parfumurilor se folosesc maşini ce lucrea)( su 'id la ni'elconstant*

Prin macerare sau maturi)are produşii $şi $m un(t(!esc mirosul# uc"etul* +in punct de

'edere c"imic# $n timpul macer(rii au loc o serie de procese# lente: eterific(ri# alcooli)e# etc*#care conduc $n final la o !inerea unui %rad de fine!e superior celui a'ut anterior*

1.2.Produse de toaletă• paste de din!i şi alte produse pentru $n%ri&irea ca'ita!ii ucale# ape de %ur(# produse

pentru cura!irea prote)elor• creme de o ra)• s(punuri de toalet(• produse pentru aie 7 spuman!i de aie# s(punuri• deodoran!i şi antitranspira!ie : tip Buic #Del# pudr(• di'erse: creme depilatoare# di)ol'ant# lac de un%"ii• creme de ras

P)+$&*& %& %i /i sunt suspensii de su stan!e solide cu caracter uşor a ra)i'# $ntr6un %el

constituit din su stan!e mucila%inoase macerate $n ap( esteri ai celulo)ei3* 4n re!etele clasice#

?



ca a%ent coloidal pentru o !inerea %elului se utili)ea)( s(punul din %r(simi alimentare* +up(rolul pe care6l au componen!ii din pastele de din!i# pot fi clasifica!i astfel:

• Su stan!ele de cur(!ire mecanic(# prin ac!iunea lor a ra)i'(•

Su stan!ele de sp(lare a resturilor suprafe!ei din!ilor* Se $ntre uin!ea)( laurilsulfatulde sodiu*• Lian!i# care a&ut( la formarea şi sta ilirea suspensiei de in%redien!i pul'erulen!i# $n

amestec cu restul componen!ilor flui)i: coloi)i "idrofili# care $mpreun( cu apa dau %eluri'5scoase*• =mectan!ii# cei mai utili)a!i fiind %licerina şi sor itolul* +atorit( '5sco)it(!ii lor

ridicate# aceste su stan!e m(resc sta ilitatea suspensiilor*•

Su stan!ele de $ndulcire 7 $n special sarea de sodiu a )a"arinei# ciclamatul de sodiuetc*# sau amestecul lor cu efect siner%ic*• Su stan!ele acti'e cu efect specific 'aria)( $n func!ie de marca pastei de din!i

respecti'e* +e e9emplu: fluor"idra!i de amine alifatice pentru com aterea cariilor # en)oo9ipiridina pentru al ire etc*

• Su stan!ele colorate6 clorofila pentru nuan!e 'er)i# al astrul de metilen pentru

nuan!e al astru pal# rodamina# eo)ina sau carminul pentru nuan!e ro)6roşii*

Pentru o re!et( ec"ili rat( tre uie p(strat un anumit raport $ntre a ra)i'i# lian!i şiumectan!i*

P"6ul pastelor de din!i 'aria)( $n func!ie de re!eta aplicat(* Astfel# pastele pe a)( des(pun au pH6ul $ntre #? şi 1>#? cele pe a)( de deter%en!i# cu arome de s(pun# @#?6 etc*

Pentru a fi eficace# pastele cu s(ruri de fluor tre uie s( ai ( pH6ul acid# $ntre <#F şi ?#?*Ga ricarea pastelor de din!i const( $n formarea preala il( a %elului din lian!i şi

umectan!i# la care se adau%( treptat su stan!ele de cura!ire6a ra)i'e şi $n final spumantul

su mala9are foarte lent( spre a e'ita aerarea masei 3*4n func!ie de felul liantului# pastele dedin!i se fa ric( la cald sau la rece* =ltima opera!ie este de)aerarea su 'id # la minimum >#>?atm*# care se efectuea)( tot $n mala9or* +ac( nu se dispune de mala9oare moderne# pre'()utela fund cu mori6tur ine de omo%eni)are# pasta o !inut( $n mala9oarele clasice esteomo%eni)at( prin 'al!uri sau cu role şi apoi de)aerarea* =rmea)( umplerea şi am alarea* Sprea da luciu pl(cut pastelor de din!i # $n afar( de de)aerare se $ncorporea)( şi cantit(!i mici deulei de 'aselin(*

A'5nd $n 'edere scopul $n care sunt folosite pastele de din!i este necesar un controlri%uros al calita!ii tuturor materiilor prime# c5t şi asi%urarea condi!iilor optime de i%ien( # $n

F



timpul fa ric(rii* +e e9emplu car onatul de calciu tre uie s( fie lipsit de o9id de calciu cu un%rad de al ridicat şi foarte fin*

S !" "(i*& de toalet( tre uie s( fie c5t mai neutre# pentru a nu fi iritante* Astfel# tre uiefa ricate din %r(simi purificate şi $n orice ca) super%resate cu lanolin(# deri'a!i ai lanolinei#colesterin( sau crem(# $n ca)ul folosirii lor pentru tenurile uscate sau sensi ile* Principaleleindica!ii pentru s(punurile medicinale sunt:

• săpunul de sulf este recomandat $n se oreea pielii# contra acneei# precum şi

$mpotri'a m(tre!ei %rase a pielii capului* 4n re!et( se utili)ea)( sulf precipitat#$n proportie de 1>

• săpunul gudron-sulf con!ine ? %udron şi 1> sulf* Este indicat pentru

$n%ri&irea pielii %rase# com aterea m(tre!ei %rase# a pielii sensi ili)ate deec)eme# ca şi oli para)itare diferite ciuperci3

• săpunul ichtiol con!ine 8 inc"tiosulfonat de amoniu* Este recomandat

pentru com aterea diferitelor inflama!ii ale pielii# coşuri# acnee etc*• săpunul borax se recomanad( $n %eneral persoanelor cu pielea sensi il( *

Su stan!ele acti'e respecti'e se introduc $n s(punul medical $n momentul mala9(riit(ieri# incorporarea perfect( efectu5ndu6se $n continuare prin '(l!uirea acestora* A'5nd $n'edere scopul şi condi!iile $n care se folosesc s(punurile medicinale# este recomandat caaceasta s( nu fie parfumate şi nici colorate*

C(& &*& %& ()+sunt produse cu consisten!( p(stoas(*Se fa ric( $n dou( calit(!i: creme spumoase6 cu un con!inut de circa 8 aci)i %raşi şi

nespumoase# primele fiind cele mai rasp5ndite*Ca materii prime se folosesc: stearina# acidul miristic sau palmitic# uleiul de cocos# - H

sau 0a H şi trietanolamina# iar ca adaosuri: %licerina# acidul oric# mentolul# lanolina sauderi'a!ii ei şi tenside sintetice# pentru re%larea spumei* La fa ricarea spumelor de ras serecomand( s( se utili)e)e apa distilat( sau deminerali)at(*

Pentru saponificarea cremelor de ras se procedea)( astfel: $n mala9orul cu duplicat seintroduce cea mai mare parte din solu!iile de alcali# %licerin(# trietanolamin( şi ap( distilat(# pre'()ute $n re!eta de fa rica!ie* Se $ncal)esc la > * 4ntr6un alt ca)an duplicator se $nc(l)escseparat# tot la > stearina# aci)ii palmitic şi miristic# uleiul de cocos* +up( filtrare $n filtru#amestecul se introduce# su continu( mala9area# peste componen!ii flui)i re!etuali# dinmala9orul de saponificare *

@



Se introduce apoi $n a doua parte din solu!ia de "idro9id de potasiu# pentru continuareasaponific(rii* =rmea)( introducerea su a%itare a acidului oric# di)ol'at $n apa cald(* +e$ndat( ce masa a de'enit omo%en( se adau%( o ultim( parte din solu!ia de "idro9id de potasiu#care produce fluidificarea masei# apoi restul de solu!ie de sod( caustic( şi ultima parte astearinei# toate su mala9are continu(* +up( sf5rşitul saponific(rii se determin( alcalinitatea# pentru a se o !ine $n final6 la ne'oie prin adaos corespun)(tor de acid stearic 7 o uşoar(aciditate or%anic( de 1#? 68#? * Se continu( mala9area p5n( ce crema s6a r(cit la 8> *

+eoarece aci)ii %raşi din uleiul de cocos sunt iritan!i pentru piele# de multe ori uleiul decocos este saponificat separat# pentru a se asi%ura perfecta lui saponificare*

Compo)i!ia de parfum se $ncorporea)( la rece# su uşoar( mala9are* Crema se las( lamacerat# $n camera de r(cire# timp de 268 s(pt(m5ni* 4n aceast( perioad( are loc fenomenul desiderare# ca urmare a cristali)(rii acidului stearic# aflat $n e9ces* Produsul siderat se umple $ntu uri fle9i ile de aluminiu* Se mai produc şi creme de ras nespumoase# mai pu!in solicitate $ntara noastr(* Cremele nespumoase sunt $n fond creme6steara!i# puternic supra%resate*

1.3.Produse pentru îngrijirea epidermei şi pentru înfrumuse are• creme şi emulsii de fa!(# maini şi corp pentru ten normal# uscat şi %ras 3• produse pentru pla&( : creme şi emulsii pentru ron)are# pentru calmarea arsurilor#

antisolare• lo!iuni antiacnee# demac"iante# dup( ras# calmante dup( depilare 3• cosmetice pentru mac"iere: pudre# fond de ten# fond o ra)# roşu de u)e# rimel

pleoape# tuş pleoape!osmetice pentru machiere . Cele mai importante sunt pudrele şi fardurile# roşul de

u)e# lacurile de un%"ii şi 'opselele de par* Pudrele şi fardurile sunt produse necesare$nfrumuse!(rii tenului# care estompea)( sau masc"ea)( unele mici defecte inestetice ale fetei*Pudrele moderne# ca şi fardurile# sunt amestecuri foarte intime de di'erse materii prime pul'erulente# a'5nd o mare fine!e* Pudrele de calitate tre uie s( fie le&ere aderente# onctuoaseşi s( se aplice cu mare uşurin!( %lisante3* 4n acelaşi timp# ele tre uie s( ai ( o mare putere deacoperire# s( confere un aspect mat şi s( fie uşor a sor ite*

Materiile prime de a)( pentru pudre şi farduri sunt: talcul silicat de ma%ne)iu"idratat3# caolina coloidal(# o9idul de )inc şi dio9idul de titan# stearatul de )inc şi dema%ne)iu# car onatul de calciu# de ma%ne)iu şi "idro9i6car onatul de ma%ne)iu# pudra dem(tase# coloran!ii naturali pi%men!i3 şi mai ales cei sintetici# parfumul etc*



Procesul te"nolo%ic const( $n sitarea componen!ilor# omo%eni)area acestora $nmala9oare ori)ontale# $ncorporarea coloran!ilor# omo%eni)a!i perfect şi dilua!i $n preala il $ntr6o parte din corpul pudrei# $ncorporarea car onatului de ma%ne)iu parfumat $n masa colorat(#trecerea prin mori forple9 sau omo%eni)oare tip 'entilatoare# respecti' instala!ii demicroni)are şi $n final am alare*

4n cadrul pudrelor compacte 7 pe l5n%( cantit(!i reduse de lanolin( 7 se adau%( calian!i mucila%ii sau esteri %raşi pentru a a&uta compactarea# ca e9emplu : steara!i# mirista!i# plamita!i de i)opropil# ceruriamidon şi c"iar un emul%ator*

1.". Produse capilare• produse de sp(lare şi colorare a p(rului : şampoane antipeliculare# antise oree# cu

di'erse e9trase3 şampoane colorate tip Cromoplatin3# 'opsele colorante pentru p(r %ene# spr5ncene

• fi9ati'6fi9atori6lo!iuni capilare* Gi9atori $nainte de coafat3* Lacuri de p(r#

riantine#lo!iuni# solu!ie permanent la receŞ) ! ) &*& pentru p(r se fa ric( su form( fluid( sau de crem( ori mai rar din praf*

Gormulele mai 'ec"i de , şampoane clasice.se a)au pe utili)area solu!iilor de s(pun de cocossau palmier cu con!inut de 1262? aci)i %raşi al(turi de alte componente# dar care pre)entaude)a'anta&e* +e aceea# formulele de şampoane moderne se a)ea)( pe alc"ilsulfona!i# alcooli polieto9ila!i# alc"iletersulfa!i $mpreun( cu adaosuri pot fi: lanolina# ou# lecitina# 'itamina G#e9tracte 'e%etale etc*

La ale%erea şi folosirea şampoanelor se !ine seama de natura p(rului uscat# %ras#normal3 şi de culoarea lui*

Procesul de fa ricare se diferen!ia)( dup( calitatea şampoanelor astfel :• şampoanele fluide se o !in prin simpla solu ili)are# la rece sau la cald # a

componen!ilor actuali# $n care predomin( cei lic"i)i* La ne'oie se filtrea)(*• şampoanele cremoase se prepar( $n mala9oare speciale# cu tura!ii foarte lente#

spre a nu spuma* 4n final şamponul este de)aerat su 'id* +up( de)aerare estenecesar( macerarea $n decurs de cinci )ile $n $nc(peri cu temperatura sc()ut(de ?6 1> * =rmea)( am alarea $n tu uri sau flacoane*

Sta ilitatea spumei şampoanelor pe a)( de laurilsulfa!i sau laurietersulfa!i se reali)ea)( prin $ncorporarea dietanolamidei acidului lauric etc*



2. MATERII PRIME ŞI AU ILIARE

+atorit( multitudinii scopurilor şi utili)(rilor produselor cosmetice ce determin(di'ersitatea lor# precum şi formele comple9e de reali)are a produselor comerciale# industriafa ric(rii acestora este poate cea care reclam( materii prime şi au9iliare pe c5t numeroase# peat5t de di'erse şi care cunosc o dinamic( de de)'oltare ascendent(# permanent( şi $n continu(completare*

tr(s(tur( comun( tuturor materiilor prime cosmetice # $n afar( de marea lor di'ersitate#o constituie puritatea deose it( ce tre uie s( o ai ( *

Industria cosmetic( $şi are resursele de materii prime din toate cele trei re%nuri naturale#animale# 'e%etale şi minerale# precum şi produse de sinte)(# care ocup(# de asemenea # un rolimportant şi care sunt din ce $n ce mai mult asimilate şi di'ersificate asa cum este ca)ul

%licerinei sintetice# al 'itaminelor # al "ormonilor etc3 *Druparea principalelor clase de materii prime folosite $n func!ie de diferite criterii:

+up( sursa lor

0aturale AnimaleJe%etaleMinerale

Sinetice Anor%anicer%anice

+up( structurac"imic(

Hidrocar uriAlcooli şi polioliAci)iAlde"ide şi cetoneDlicerideEsteriJitamineHormoniComponente acti'e Jitamine

HormoniKiostimuli

In%redienteEmolien!i

1>



Materii prime pentruindustria produselorcosmetice

+up( rolul $ndeplinit AntisepticiColoran!i

+up( starea fi)ic(Pul'erulenteLic"ideP(stoase cremoase3

2.1. M)$&(ii*& !(i & !& $(" !( %"+& # + &$i#&

E9ist( şi alte criterii de clasificare a materiilor prime cosmetice# de e9emplu dup(constitu!ia lor c"imic(# acestea pot fi clasificate $n:%liceride# aci)i# alde"ide# cetone# alcooli#

polialcooli*Ele pot fi %rupate şi dup( rolul pe care6l $ndeplinesc $n produsele cosmetice respecti'e#

de e9emplu: in%redien!i acti'i# e9cipienti# emolien!i# antiseptici# coloran!i sau dup( starea lorde a%re%are: su stan!e solide# lic"ide# semisolide* +e asemenea materiile prime de u)cosmetic se pot %rupa $n: %r(simi# ceruri# deri'a!i ai petrolului# emul%atori# su stan!ecoloidale# coloran!i# conser'an!i# e9tracte fi)iolo%ice şi compuşi c"imici or%anici şianor%anici*

2.1.1. G( +i i*& ) i )*& i '&3&$)*&

Dr(simile sunt materii prime cel mai frec'ent folosite *4n cosmetic( se utili)ea)( uleiurişi %r(simi animale de e9emplu seu# untur( sau mai ales %r(simi şi uleiuri 'e%etale ulei decocos# ulei de palmier# ulei de mi%dale# ulei de ricin# ulei de %ermeni de %r5u şi de porum 3*

+up( cum se ştie# din punct de 'edere c"imic# %r(simile şi uleiurile 'e%etale sunt

com ina!ii ale diferi!ilor aci)i %raşi cu %licerina# numite %liceride* 4n %r(simi se $nt5lnescdiferi!i aci)i or%anici# din care cei mai importan!i sunt: acidul stearic# palmitic# oleic# miristic#lauric* Ma&oritatea %r(similor au o compo)i!ie comple9(# ele fiind formate dintr6un amestec dediferi!i aci)i %raşi# care intr( $n di'erse propor!ii*

Astfel# principalii aci)i %raşi care intr( $n compo)i!ia seului sau a %r(simii sunt: acidulstearic# acidul palmitic# şi acidul oleic* Primii doi aci)i sunt soli)i# ultimul fiind lic"id latemperatura o işnuit(* Pe aceast( proprietate se a)ea)( $n industrie separarea acidului stearicşi palmitic# de cel oleic*

11



Amestecul primilor doi aci)i# o !inu!i prin de%licerinarea seului sau a %r(simii de oase#se numeşte stearina# iar ultimul se numeşte $n mod propriu oleina

C5nd se folosesc %r(simile $n scopuri cosmetice# tre uie controlat( $n mod ri%uros puritatea lor şi $n special s( nu fie r5ncede* 4n urma o9id(rii# %r(simile capat( un mirosnepl(cut şi de o icei $şi $nc"id culoarea* Alde"idele şi cetonele ce se produc $n urma proceselor de o9idare sunt su stan!e care irit( epiderma şi au un miros nepl(cut# ceea ce faceincompati il( utili)area unor asemenea %r(simi sau uleiuri $n scopuri cosmetice*

#leiul de cocos # denumit şi unt de copra"# este o %r(sime 'e%etal( o !inut( din nuca decocos* Are un con!inut mare de acid lauric* Se pre)int( ca o mas( al (# de consisten!(onctuoas(# a'5nd temperatura de topire cuprins( $ntre 2>62 C* Aciditatea li er( a uleiului decocos folosit $n cosmetic( tre uie s( fie de ma9imum2 *

#ntul de cacao este o %r(sime 'e%etal( e9tras( din semin!ele ar orelui de cacao şicon!ine %liceridele aci)ilor stearic# palmitic# linoleic# oleic# ara"ic* Se pre)int( ca o mas( tare#de culoare al (# cu temperatura de topire 82 C* =ntul de cacao r5nce)eşte %reu* El sesaponific( uşor #s(punurile de unt de cacao sunt ine tolerate de epiderm(*

#leiurile $egetale sunt %r(simi fluide la temeperatura o işnuit(# o !inute din semin!elesau fructele unor plante prin presare sau e9trac!ie cu sol'en!i* Con!in amestecuri de %liceride#$n special al aci)ilor %raşi nesatura!i# dar şi alte su stan!e di)ol'ate $n aceste uleiuri cum ar fi

'itamine# lecitine# proteine# coloran!i* Au densitatea mai mic( dec5t a apei# sunt solu ile $nsol'en!i or%anici şi insolu ile $n ap(* 4n ale%erea emolientelor pentru produse cosmetice se are$n 'edere faptul c( aceştia s( ai ( o compo)i!ie c5t mai apropiat( de %r(simile naturale ale pielii# care sunt o%ate $n aci)i %raşi nesatura!i# steroli# %liceride* Astfel se e9plic( utili)(rileuleiurilor 'e%etale $n cosmetic(* +intre acesta preci)(m:

#leiul de masline

Ko%at $n 'itamine# minerale şi proteine# uleiul de m(sline este un foarte un mi&loc de

!ntre!inere cosmetic(* +atorit( propriet(!ilor sale fortifiante şi emoliente# uleiul de m(slineeste folosit pentru $n%ri&irea tenului# m5inilor# un%"iilor şi p(rului* =leiul de m(sline se afl( $ncomponen!a unor creme sau lo!iuni cu putere mare de "idratare* Prin con!inutul ridicat deaci)i %raşi ome%a 8 şi ome%a # uleiul asi%ur( o "idratare profund(# fiind recomandat $nspecial persoanelor care au pielea uscat( fie din cau)a consumului insuficient de lic"ide# fiedin cau)a e9punerilor prelun%ite la soare sau a caren!elor 'itaminice* 4n aceste ca)uri estes(n(tos s( se mase)e pielea at5t cu preparate cosmetice care con!in ulei de m(sline# c5t şi cu

uleiul ca atare*P( !(i&$)/i*& "*&i"*"i %& +*i & +" $:

12



• $mpiedic( deteriorarea A+06ului considerat( de specialişti ca fiind sursa# din punct de

'edere ioc"imic# pentru o serie de afec!iuni %ra'e*• compuşii fenolici din uleiul de m(sline in"i ( e9tinderea cancerului $n fa)e incipiente#

şi# de asemenea# $ncetinesc procesul de $m (tr5nire*• con!ine 'itaminele A# K1# K2# C# +# E# -# clorofila# aci)i %raşi nesatura!i ome%a 8 si

ome%a 6 eficien!i pentru "idratarea tenului uscat3# fier# tri%liceride cel mai un ulei dem(sline este cel o !inut prin presarea la rece# cel e9tra6'ir%in*• specialiştii au descoperit c( aci)ii %raşi nesatura!i şi monosatura!i# care repre)int( circa

@? din compo)i!ia uleiului# sunt similari cu cei pre)en!i $n laptele matern# ceea cee9plic( de ce uleiul de m(sline este at5t de ine tolerat de or%anism*•

con!ine o serie de uleiuri esen!iale care nu pot fi produse de corpul nostru şi a&ut( la una func!ionare a ficatului# ilei şi intestinelor*

• are numeroase propriet(!i: la9ati'e# cola%o%e# coleretice# emoliente# decon%estionante

"epatice# antiinfec!ioase# cicatri)ante# antira"itice# antianemice# anti"elmintice#anti%licemiante şi anticolesterolice*

#lei de shea

Cunoscut şi su denumirea de" $ %& 4)(i$5#" $"* %& +6&) este o crem( al (# uneorispre %al en auriu# cu multe su stan!e %rase* Este e9tras din alunele de arite fructe alear orilor Man%ifolia din re%iunea sa'anna" de 'est şi din Africa Central(3# e9trem de ocrotit*Dra!ie# continutuluil o%at de aci)i %raşi precum acidul stearic şi acid oleic# untul mentine"idratarea şi elasticitatea pielii*

Este un e9celent emolient# calmant şi "idratant datorit( unei com ina!ii unice detri%liceride şi su stan!elor nesaponifica ile*

=ntul de s"ea# are o concentra!ie de ? a frac!iei nesaponifica il(# şi din aceast( cau)(

prote&ea)( pielea $mpotri'a polu(rii şi efectelor noci'e ale factorilor e9terni* Grac!ianesaponifica il( este cea care separ( untul de s"ea de celelalte uleiuri şi unturi* Su stan!anesaponifica il( a untului ce con!ine cantit(!i mari de esteri cinamici ai alcoolilor triterpenici#$n timp ce su stan!ele nesaponifica ile din soia şi a'ocado con!in mai mul!i fitosteroli dec5talcooli* Acest lucru poate fi un indicator al rolului e9traordinar al untului de s"ea princompara!ie cu tradi!ionalele uleiuri de soia şi a'ocado*

=ntul de s"ea prote&ea)( şi $nt(reşte lic"idele intercelulare şi stratul "idrolipidic al

pielii* Stimulea)( meta olismul celular şi $nt(reşte circula!ia local( $n capilare* =ntul de s"ea

18



ac!ionea)( ca un a%ent anti6iritant şi anti6inflamator# a soar e radia!iile =J şi prote&ea)($mpotri'a eritemelor cau)ate de soare şi $m (tr5nirii premature a pielii* Are efecte e9celente$n ceea ce pri'eşte 'indecarea r(nilor şi a cicatricelor şi redarea elasticit(!ii pielii*Con!ine şi tocoferoli Jitamina E3 care ac!ionea)( ca şi antio9idan!i

#lei din s%mburi de strugure

=lei o !inut prin presare la rece din 'i!( de 'ie european( Jitis Jinifera3* E9trac!iauleiului din semin!e de stru%uri este de dat( recent(# $n pofida faptului c( 'i!a de 'ie esteculti'at( de mii de ani* Ini!ial a fost produs $n Gran!a şi Italia şi a fost utili)at pentru prepararea salatelor*

Este un ulei foarte popular pentru utili)are $n cosmetic( datorit( consisten!ei sale foarte

fine# uşoare* Penetrea)( rapid epiderma# nel(s5nd sen)a!ia de piele %ras(* +atorit( con!inutuluiridicat de acid linoleic care este repede $ncorporat $n piele# reduce pierderea de ap( şiresta ileşte elasticitatea pielii* Aci)ii %raşi esen!iali trec repede $n stratul cornos şi de aceeauleiul are efect oclu)i' dar şi curati'* +e o icei transparent# cu o tent( %al en6'er)uie# inodor*+estul de su !ire ca şi consisten!(# intra uşor $n piele* Metoda de e9trac!ie: presat la rece*

Pre)en!a 'itaminei E a&ut( uleiul s( lupte cu radicalii li eri# are un efect de normali)are#anti6iritant şi calmant asupra pielii şi $ncetineşte procesul de $m (tr5nire a pielii* 4nt(reşte ariera epidermic(# re%lea)( pierderile de ap(# "idratea)( şi d( fine!e pielii* =leiul din s5m uride stru%ure este o%at $n 'itamina E şi 'itamina G#fitosteroli# fosfolipide precum şi uneleminerale: )inc# cupru# seleniu* Con!inut $n aci)i %raşi: Linoleic6 @1 # Linolenic6 >*8 # leic61 # Palmitic6 @ # Stearic6 < * pH6 8* 6 <*> Golosit $n formulele de $n%ri&ire a pielii cum arfi creme de fa!( şi corp* Este astrin%ent şi este potri'it pentru tenul %ras# predispus la acnee*Las( o urm( fin( satinat( pe piele* Con!ine aşa6numitele procianidine care sunt un a%ent anti6$m (tr5nire recunoscut*

#leiul de argan este e9tras din semin!ele fructelor de ar%an*

Ar%anul este un copac din Maroc* =leiul de ar%an este o resurs( rar( şi 'aloroas( pentru tratarea a multiple pro leme de natur( cosmetic( şi medical(* Acesta con!ine un procent ridicat deaci)i %raşi esen!iali şi fenoli# fiind mult mai re)istent la o9idare dec5tuleiul de m(sline* +e asemenea# con!ine'itamina A# aci)i %raşi ome%a6F si ome%a6 care ofer(or%anismului multe dintre eneficiile specifice su stan!elor antio9idante* =leiul de ar%an este%reu de e9tras şi este destul de scump* +atorit( costurilor ridicate# se re%aseşte doar $ncantit(!i modeste $n componen!a di'erselor produse*

1<

http://www.sfatulmedicului.ro/magazin_plafar/erboristica-ulei-argan-50ml-flacon-athena-11302

http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/acizii-grasi-omega-3_9123

http://www.sfatulmedicului.ro/Remedii-naturiste/uleiul-de-masline-beneficii-si-utilizare_8053


http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527


http://www.sfatulmedicului.ro/Suplimente-nutritive/acizii-grasi-omega-3_9123



http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-minerale/vitaminele_1527



Are propriet(!i "idratante şi antimicro iene# a'5nd calit(!i mai multe dec5t o simpl(lo!iune "idratant( $ntruc5t nu con!ine colesterol=leiul de ar%an este mult mai eficient dec5talte tipuri de su stan!e "idratante naturale pentru piele# cum ar fi untul de s"ea sauuleiul de m(sline# datorit( con!inutului ridicat de aci)i %raşi*

• a&ut( la resta ilirea p"6ului natural al pielii• contri uie la estomparearidurilor şi $i ofer( pielii elasticitate

• re%lea)( eli erarea se umului $n ca)ultenului %ras

• este util $n tratarea pielii uscate

• estompea)( şi particip( la 'indecarea petelor şi pustulelor cau)ate de acnee sau

'aricel(

• datorit( capacit(!ii de a neutrali)a radicalii li eri are un rol important $n tratarea

ec)emelor # acneei şi psoria)isului

• are proprietatea de a re%enera pielea prin re'itali)area func!iilor celulelor# pre'enind

$m (tr5nirea precoce# cau)at( de poluare#fumat# e9punerea e9cesi'( la soare# etc*

• prin aplicare de ulei de ar%an peun%"ii# acestea se $nt(resc# de aceea este recomandat

pentru tratarea un%"iilor casante

• de asemenea# uleiul a&ut( la diminuarea inflama!iilor si irita!iilor pielii

• femeile$ns(rcinate pot aplica pe corp ulei de ar%an pentru a pre'eni apari!ia

'er%eturilor

• mac"ia&ul pe a)( de minerale are tendin!a s( usuce pielea* Aceast( pro lem( poate fi

e'itat( prin masarea tenului cu 162 pic(turi de ulei de ar%an $nainte de aplicareamac"ia&ului*

1?





http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/ridurile_1358

http://www.sfatulmedicului.ro/Ingrijirea-pielii/ingrijirea-tenului_1415


http://www.sfatulmedicului.ro/Dermatita/eczema_7675


http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul_1373

http://www.sfatulmedicului.ro/Fumatul-si-efectele-acestuia/adevarul-despre-fumat_529


http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/unghiile-incarnate_8946

http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124




http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/ridurile_1358



http://www.sfatulmedicului.ro/Psoriazis/psoriazisul_1373


http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/unghiile-incarnate_8946

http://www.sfatulmedicului.ro/Evolutia-sarcinii/sarcina-sunt-insarcinatai_1124



#leiul de floarea soarelui o !inut din semin!ele de floarea soarelui# prin presare* Con!ineaci)i %raşi satur!ti 61< 3# acid oleic 1<6<8 3# acid linoleic <<6@? 3

&ig. 1 ' &loarea (oarelui

#leiul de jir este uleiul 'e%etal o !inut din mie)ul fructului de fa%* Con!ine %liceride aleaci)ilor %raşi satura!i şi nesatura!i ponderea cea mai mare a'5nd6o acidul oleic @>6 > 3 şiacidul linoleic 1>612 3

#leiul de cătină este uleiul 'e%etal o !inut prin presare la rece sau la cald a fructelor dec(tin( al ( "ippop"ae r"ammoides3 #sau prin e9trac!ie cu sol'en!i or%anici *Con!ine aci)i%raşi nesatur!i şi o mare 'arietate de 'itamine liposolu ile

&ig. 2 ' )od de pre*entare a uleiului de cătină

#leiul de germeni de gr%u este uleiul 'e%etal o !inut din %ermeni de %r5u prin presarela rece# cu un foarte important con!inut de 'itamine ponderea 'itamina E3# fito"ormoni# aci)i%raşi esen!iali 7 acidul linolic şi linolenic# aci)i %raşi nesatura!i* Prin con!inutul ec"ili rat de'itamine uleiul se autoconser'(

1F



+ecitina este un amestec natural de fosfatide numite de asemenea şi fosfolipide sau mairecent de c(tre ioc"imişti# fosfo%liceride 3# care 'aria)( de la cafeniu desc"is la roşu maroniudesc"is# şi $n consisten!( de la fluid la plastic solid* Lecitina este materialul cleios %(sit $nuleiuri 'e%etale rute şi e9trase prin de%umare* Lecitina este un component esen!ial alcelulei #se floseşte $n multe alimente ca a%ent emul%ator emul%atorii a&ut( la $mpiedicareasepar(rii %r(similor3* 4n piele se %(seşte cca*>#< lecitina*

&ig. 3 ' &ormula chimică a lecitinei

2.1.2. A#i-i 3() i i %&(i')/ii * (

(tearina din comer! este un amestec de acid stearic CH8 CH231FC H #cu di'erse propor!ii de acid palmitic CH8 CH231<C H şi urme de acid oleic* 4n industria cosmetic( sefoloseşte numai stearina de calitatea $nt5ia# cu urm(toarele caracteristici: temperatura desolidificare a aci)ilor %raşi titrul3:?26?< C# indicele de iod: ma9im1>* Cu c5t indicele de iodal stearinei este mai sc()ut cu at5t ea este mai un(*

Acidul palmitic CH8 CH231<C H# numit şi acidul cetilic a'5nd temperatura detopire:F1 C şi solu ilitatea $n alcool rece * El este solu il $n eter etilic şi $n alcool# la cald*

Acidul miristic CH8 CH2312C H se pre)int( su form( de ace al e# cu temperatura detopire de ?< C* Este apreciat pentru prepararea cremelor de ras formea)( s(punuri foarte inetolerate de piele# cu spum( a undent( şi persistent(*

)iristatul de i*opropil este un lic"id limpede# %ras la pip(it* Este solu il $n uleiuriminerale# %licerin(# etanol* Se utili)ea)( $n emulsii cosmetice dat( fiind compati ilitatea sa cusecre!iile pielii* Este un un a%ent de dispersie şi difu)iune at5t $n formulele cosmetice c5t !i pe epiderm(* Este un un emolient şi are putere mare de penetrare prin piele* Se foloseşte ca

'e"icul pentru anumite su stan!e acti'e*

1@



Acidul lauric CH8 CH231>C H are temperatura de topire << C* S(punul de acid lauricspumea)( foarte a undent# dar nu este persistent* Pentru piele este iritant*

Acidul oleic CH8 CH23@CH CH CH23@C H denumit inpropiu şi oleina #este un acidnesaturat* El este un lic"id uleios care se o9idea)( şi r5nce)eşte cu uşurin!( datorit( du leile%(turi din molecul(* Este folosit cu mult( pruden!( $n produsele cosmetice* Acidul oleic esteunul din componen!ii principali ai uleiurilor 'e%etale*

2.1.7. C&("(i ) i )*& i '&3&$)*&

1. +anolina # numit( uneori $n mod inpropriu şi %r(sime de l5n(# este de fapt o cear( şinu o %r(sime %licerid(3* Lanolina se o !ine din l5na de oaie prin sp(larea acesteia cu ap( şi"idro9i)i alcalini*4n apele de la sp(larea l5nei trec at5t s(punurile c5t şi frac!iunile nesaponifica ile emulsionate*Prin tratarea apelor de sp(lare cu acid sulfuric# aci)ii %raşi sunt puşi $n li ertate şi se ridic( lasuprafa!( antren5nd cu ei şi partea nesaponificat(* Lanolina se purific( apoi prin filtrare pear%il( sau car une3 asi%ur5ndu6se şi decolorarea iar de)odori)area se asi%ur( prin antrenareacu 'apori su 'id*

Lanolina este un produs o !inut prin e9trac!ia şi purificarea lipidelor de pe l5na de oaie#

con!in5nd un amestec de alcooli superiori li eri şi su form( de esteri cu aci)i %raşi superiori*+atorit( faptului c( nu con!ine esteri %licerinici# se aseam(n( mai mult cu cerurile*

Cerurile sunt esteri ai aci)ilor %raşi cu alcooli %raşi şi steroli* Ele nu con!in %licerin(*Principalul acid %ras identificat $n lanolina are formula asem(n(toare acidului cerotic C2?H?16C H3# a'5nd temperatura de topire @86@? C*

4n lanolin( s6au identificat peste 88 diferi!i aci)i %raşi li eri# mai ales su form( de esteristearat# palmitat# oleat de colesterin( 3 aci)i cu %rupe de i)o util $n po)i!ie terminal( aci)i

'olatili şi aci)i nesatura!i dintre care acidul cis 16 6octodecenoic* +intre steroli cei maiimportan!i sunt di"idrocolesterolul sau N6colestanol# colesterolil #lanosterolul* Are compo)i!iaunei mase consistente# de culoare %al en( #'5scoas( cu miros caracteristic* Se di)ol'( $neter #cloroform# eter de petrol# en)in(*+intre alcoolii pre)en!i preci)(m: colesterol# lanosterol# di"idrocolesterol# di"idrolanosterol#a%nosterol*

Lanolina an"idr( f(r( ap( 3 r5nce)eşte foarte %reu# $ns( prin depo)itare $ndelun%at( $şi

identific( mirosul nepl(cut *Lanolina an"idr( pentru u) cosmetic# are :culoare %(l ui6desc"is#ca paiul miros sla # caracteristic temperatura de topire 8F6<2 C o mare capacitate de a

1



$ncorpora apa poate $ncorpora 2p ap( f(r( a6şi sc"im a constanta 3*Con!ine cca 2 sterolie9prima!i $n colesterol*

+in lanolin( s6au o !inut o serie $ntrea%( de alte materii prime folosite ca emul%atori :• ,ucerina repre)int( alcoolii %raşi din lanolin( şi se o !ine $n urma saponific(rii

lanolinei• )odulanul este lanolina acetilat( şi este foarte apreciat( pentru emolien!a deose it(

pe care o d( produselor cosmetice *Eucerina se o !ine din eucerita alcooli de l5n( 3 $n amestec cu 'aselina şi repre)int( un

emul%ator şi emolient important pentru cosmetic( *E9ist( firme speciali)ate $n reali)area unor materii prime cosmetice deri'ate de la

lanolin( şi aceasta datorit( faptului c( lanolina con!ine acea su stan!( care intr( $ncomponen!a normal( a !esutului s cutanat# contri uind la re%enerarea celulelor şi a %landelorse acee*

2. !olesterina colesterolul C289 ; O9

&ig. " ' &ormula chimică a colesterolului

Este o su stan!( solid(# ce cristali)ea)( $n sistem rom ic# este insolu il( $n ap(# $n aci)idilua!i şi $n alcaline concentrate *Produsul ine purificat este de culoare al ( are temperaturade topire 1< 61< #? C*

A'5nd o func!ie alcoolic(# formea)( esteri cu aci)ii minerali şi or%anici* Colesterinaintr( $n compo)i!ia lanolinei din care se şi e9tra%e 3 a creierului şi a alimentelor*

Colesterolul contri uie la re%enerarea celulelor şi a %landelor se acee fiind unre%enerator al stratului de %rasime de la a)a !esutului su cutanat* Se foloseşte adesea $namestec cu lecitina care este o fosfatid( amestec de di%liceride ale aci)ilor %raşi le%ate de

fosfat de colin(3 pre)ent( $n uleiurile 'e%etale dar şi $n creer sau %al enuş de ou* Amestecul

1



lecitin( 7colesterol se foloseşte $n produdsele cosmetice# $n propor!ii ine derminate# specifice propor!ie $n care aceşti componen!i sunt pre)en!i $n stuctura intim( a epidermei* Lipo)omiifolosi!i actual $n produse cosmetice şi dermatofarmaceutice sunt amestecuri de lecitin(:colesterol $n proportie @:2 sau :8*

3. !eara de albine. 4n ceara de al ine se %(sesc alcooli sin seria CH8 CH3nCH2 H# cu2<#2F#2 #8>#82#8< atomi de car on $n molecul( aci)i din seria CH8 CH23nC H #cu 2<panala 8< atomi de car on şi parafine CH8 CH23n CH8# cu 2?#2@#2 #81 atomi de car on* Ceara estesolu il( $n eter# cloroform# en)en# uleiuri %rase şi uleiuri 'olatile şi este insolu il( $n alcool şiap(*

Con!ine $n principal esteri alc"ilici ai aci)ilor din ceruri $ntre aceşti esteri predomin( palmitatul de miristil şi esterii aci)ilor cerotici* Aci)ii se %(sesc su form( li er(*

Ceara de al ine este produs( de al ina melifera* Ea se e9tra%e din fa%uri cu a&utorultopitorului de cear( cu a ur sau prin presare la cald pentru utili)(ri farmaceutice# cosmeticesau alimentare* Pentru scopuri industiale se e9tra%e cu a&utorul sol'en!ilor*

Ceara de al ine este folosit( cu produsele cosmetice ca a%ent de emulsionare $n pre)en!a ora9ului*

". !eara !arnauba. Este o cear( 'e%etal( secretat( la suprafa!a frun)elor palmieruluiCorip"a cerip"era# din Kra)ilia* Ceara Carnau a con!ine alcool melisic# acid cerotic şicornau ic* Se foloseşte pentru a ridica punctul de topire al cremelor# ru&urilor#de)odori)antelor*

Materiile %rase care fac le%(tura $ntre %r(simi şi ceruri au $n constitu!ia lor at5t %liceridec5t şi esteri ai aci)ilor %raşi cu al!i alcooli dec5t %licerina de e9emplu cu alcoolul cetilic3*

/. !etaceul numit şi al ul de alen( sau spermantet este un produs o !inut dinsu stan!ele %rase con!inute $n ca'it(!ile pericraniene ale alenelor P"iseter macrocep"alus*Componentul principal al acestei %r(simi este palmitatul de cetil# un ester el alcoolului cetiliccu acidul palmitic* Se pre)int( ca o mas( al (# cu luciu sidefos# cu structur( lamelar(cristalin(# onctuoas(# nel(s5nd pat( de %rasime pe "5rtie care se )%5rie uşor cu un%"ia* Este unamestec de esteri palmitici# miristici şi stearici ai alcoolului cetilic* +( consistenta cremelor#ru&urilor şi putere mai mare de emulsionare*

2.1. . D&(i')/i )i !&$( *"*"i

2>



#leiul de $aselină pentru u) e9tern cosmol 3* Este o !inut din uleiurile de petrol prinrafinare $naintat( pentru eliminarea complet( a componen!ilor aromatici* =leiul de 'aselin(#denumit şi ulei cosmol# este incolor# '5scos# far( %ust* Produsul tre uie s( fie perfect neutrufa!( de turnesol*

#leiul de parafină farmaceutic medol 3 are aceleaşi caracteristici ca uleiul de 'aselin(tip cosmol# cu deose irea c( este mai '5scos şi respecti' are o densitate mai mare* =leiul de parafin( te uie s( fie incolor# inodor şi insipid* Aciditatea sau alcalinitatea li er( lips(*

0aselina naturală este un amestec de "idrocar uri saturate lic"ide şi solide o !inute la purificarea şi $nal irea re)idurilor de la distilarea petrolului* 0u se o9idea)( şi este misci il(cu uleiurile %rase şi cu %r(simile* Este un produs al # translucid# onctuos care luat $ntre de%eteeste filant* Jaselina etalat( la suprafa!a pielii $mpiedic( sc"im urile normale şi nu fa'ori)ea)( p(trunderea intradermic(* Prin "idratare $n pre)en!a emul%atorilor se o !in 'aselinele "idrofilecare se utili)ea)( lar% $n produsele cosmetice deoarece nu con%estionea)( pielea şi men!infoliculii pielii cura!i* Spre deose ire de produsele naturale 'aselinele artificiale sunt al opace#%ranuloase şi nefilante* Jaselina tre uie s( fie neutr( la turnesol şi s( nu lase re)iduri*

/emperatura de topire 'aria)( $ntre 8? şi 8>C* Prin topire se o !in solu!ii limpe)i*

!ere*ina şi o*ocherita. Cere)ina este o cear( de petrol rafinat( şi decolorat(* Ea re!inemai uşor uleiul de 'aselin( dec5t parafina*

)oc"erita6ca şi cere)ina6este o cear( mineral( format( din "idrocar uri parafinice# deculoare %al en( p5n( la %al en6 run(* +up( calitate# temperatura de topire 'aria)( $ntre ??şi1>>> C* Ea repre)int( de fapt ra)idurile de la distilarea petrolului şi este folosit( pentru

consisten!a cremelor*

Parafina &ste o cear( de petrol de culoare al (# temperatura de topire $ntre ?> şi F>> C*Este un amestec de "idrocar uri alifatice din seria saturat(# cu formula %eneral( CnH2n*

Parafina# ca şi cere)ina sau o)oc"erita# nu tre uie s( con!in( urme de ulei şi nici s( fielipicioas(*

* licolii sunt alcooli care con!in $n molecul( dou( %rupe H*Cei mai folosi!i sunt:

21



• dietilen%licolul H6CH2 7CH2 7 6CH2 7CH26 H si• propilen%licolul CH86CH H36CH26 H*

Dlicolii sunt ine tolera!i de epiderm( dac( sunt purifica!i# altfel au un %rad important

de to9icitate# moti' prin care au şi fost $nlocui!i de multe ori# $n produsele cosmetice# cu%licerina sau sor itolul*

licerina este un trialcool a'5nd trei %rup(ri H $n molecul( H6CH26CH H36CH26 H*Dlicerina se o !ine prin scindarea %r(similor neutre 'e%etale sau animale dar şi prin

sinte)( c"imic(* Este o su stan!( "i%roscopic( folosit( şi ca sol'ent* Ea men!ine consisten!amoale a produselor dar d( şi sta ilitate sistemului suspensie# emulsie# etc 3* Este o su stan!(lic"id(# incolor(# siropoas(# far( miros# cu %ust ducea%# misci il( cu apa şi alcoolul*

(orbitolul # cu formula c"imic( H6CH2 CH H3< CH2 H este un alcool "e9a'alent# cuşase atomi de car on $n molecul(* Se o !ine prin reducerea mono)a"aridelor* Este misci il cuapa# se utili)ea)( ca atare sau $n amestec cu %licerina sau %licolul* Este mai pu!in "i%roscopicdar foarte ine tolerat de epiderm(*

Polietilenglicolii # H6CH2 CH26 6 CH26CH26 3n6CH26CH26 H sunt polimeri aietilen%licolului* Cel mai utili)at $n produse cosmetice este polietilen%licolul <>>*

,mulgatorii sunt a%en!i acti'i de suprafa!( care au proprietatea de a micşora tensiuneainterfacial( a su stan!elor nemisci ile care 'in $n contact* Emul%atorii au $n molecula lor o%rupare "idrofil( solu il( $n ap(3 şi o %rupare lipofil( solu il( $n corpi %raşi3*4n func!ie detipul de emul%ator predomin( o %rupare sau cealalt(* Moleculele emul%atorilor formea)( lainterfa)e un strat monomolecular orientat astfel $nc5t %ruparea lipofil( se diri&ea)( c(tre uleiiar cea "idrofil( c(tre ap(* Gilmele monomoleculare formate la suprafa!a particulelor fa)eidiserse# constituie 'erita ile pelicule care $mpiedic( unirea acestor particule şi deci separareaemulsiei*

Caracter "idrofil au %rup(rile de tipul 7C Me# 6S8Me $n care Me poate fi sodiu# potasiu# amoniu sau o amin( 3 iar caracter lipofil pre)int( radicalii alc"ilici lan!uri"idrocar onate %rase 3# radicalii arili nuclei aromatici 3*

22



ipuri de emulgatori în func ie de structura lor chimică

1. Anionici • + !" "* R<COO<

6 s(punul de sodiu R6C 0a# este cel mai $nt5lnit6 s(punul de potasiu RC - este mai moale şi mai spumant6 s(punul de trietanolamina este mai ine tolerat de piele# mai sta il pentru emulsiilefine# se foloseste $n cremele cu steara!i* Eeste un emul%ator "idrofil*• *)"(i*+"*=)$"* %& + %i" CH26 CH231>6 6S 2 0a este un a%ent de spumare foarte

puternic şi are ac!iune antimicro in(* Se %(seşte su form( de pudr( $n concentra!ii de> * Se introduce $n produse $n cantit(!i mici >#168 3*

• *)"(i*&$(i+"*=)$"* %& + %i"CH86 CH231>6 6 CH23116 6S 2 0a solu!ie

CH86 CH231>6C 60 CH836CH26C 0a mena&ea)( eratina ester al acidului lauric cusarco)iana6 acid metil aminoacetic3*• ) =i *"* este io9id de siliciu de puritate *

2. !ationici sunt de re%ul( s(rurile cuatermare de amoniu* Au afinitate pentru eratin(#au proprieta!i de)odori)ante# acteriostatice se ioni)ea)( $n ap( $n sens in'ers s(punurilor şide aceea se numesc s(punuri in'erse*

3. Amfoteri sunt anioni $n mediul acid şi cationi $n mediu a)ic* Au caracter amfoter#ac!ionea)( ca un cation $n mediu a)ic şi ca un anion $n mediu acid# au afinitate mare pentrufi rele de eratin(# au acti'itate actericid( şi ac!iune deodorant( f(r( s( fie to9ici# distructi'i#sunt enulsiona!i* Cationii s(rurilor de amoniu se fi9ea)( pe anionii mem ranei acteriei cucare formea)( complecşi neutri din punct de 'edere electic* Druparea anionic( esteindispensa il( pentru 'ia!a celulei* Meta olismul şi puterea de reproducere a acterie sunt puternic pertur ate prin distru%ere %rup(rii anionice din structura mem ranei* 4n %eneralac!iunea lor este influen!at( de temperatura şi de pH*

=tilitatea etainelor este foarte frec'ent( $n produsele pentru $n%ri&irea p(rului deoareceau ac!iune mai l5nd( şi cationii fi9a!i de firul de p(r $i confer( acestuia o suple!e deose it(*

28



". 4eionici nu disocia)( $n ap( ci formea)( asocia!ie cu aceasta* Au numeroase %rup(riH sau CH26CH26 6 asociate lan!urilor de aci)i %raşi ceea ce le confer( ac!iunea lor

tensioacti'( emul%atoare3* 4n %eneral sunt alcooli naturali# esteri sau eteri*• lanolina şi deri'a!ii de lanolin( eucerita6alcoolii %raşi din lanolin(6lanolina

acetilat(# lanolina "idro%enat(# lanolina interesterificat( cu alcool i)opropilic saucu polietilen sor itan3# colesterolul*

• cetaceumul• ceara de al ine• trietanilamina• spanurile esteri ai aci)ilor %raşi cu sor itan3* Sor itanul este deri'at de la

sor itol ca urmare a unei eterific(ri interne* Sunt solu ili $n %r(simi şi deci suntemul%atori lipofili*

&ig. / ' &ormula chimică a sorbitanului

Spanurile se cunosc su denumire comerciala de Arlacel 2> monolaurat de sor itan3#Arlacel <> monopalmitat de sor itan3# Arlacel F> monostearat de sor itan3# Arlacel >monooleat de sor itan3*

• tOeenurile sunt deri'a!i polieto9ilati ai spanului* Drupare CH26CH26 3n este %refat(

la %rup(rile H ale sor itanului d5nd un produs cu masa molecular( mare* /Oeenurilesunt solu ile $n ap( şi deci sunt emul%atori "idrofili* Sunt cunoscute comercial /Oeen

2> monolaurat de sor itan polieto9ilat3# /Oeen <> monopalmitat de sor itan polieto9ilat3# /Oeen F> monostearat de sor itan polieto9ilat3# /Oeen > monooleatde sor itan polieto9ilat3*

• alcoolul cetilic CH86 CH231?6 H su stan!( cristali)at(# cu consisten!( ceroas( de

culoare al ( o !inut( prin saponificarea cetaceumului sau prin "idro%enarea catalitic(a acidului pamitic*

2<



S *'& /ii. +intre sol'en!ii folosi!i la fa ricarea produselor cosmetice sunt cunoscu!iapa şi alcoolul etilic pentru su stan!ele "idrofile3 şi %rasimile şi uleiurile %rase pentrusu stan!ele lipofile3*

• A!) este so'entul pre)ent $n ma&oritatea produselor cosmetice* Pielea este

considerat( ca unul dintre cele mai importante or%ane de depo)itare a apei $n or%anism* Estene'oie de men!inerea permanet( a ec"ili rului "idric şi la acesta contri uie $n mod e'ident şi produsele cosmetice prin ac!iunea lor "irdratanta at5t prin aport de ap( c5t mai ales prin aportde su stan!e ce $n%lo ea)( şi men!in apa la ni'elul epidermei3*

Se foloseşte apa distilat( sau deminerali)at( deoarece apa dur( prin con!inutul mare des(ruri de calciu şi ma%ne)iu poate forma $n pre)en!a acidului stearic s(ruri insolu ilestearatul de calciu 3 care pot duce la separarea emulsiilor* alt( calitate important( a apeifolosite $n produsele cosmetice este aceea de a fi pur( micro iolo%ic*

• A*# *"* &$i*i# este sol'entul frec'ent utili)at at5t prin lo!iunile "idroalcoolice

c5t şi pentru diferitele tipuri de e9tracte naturale iolo%ic acti'e# folosite $n produselecosmetice* Alcoolul este folosit ca so'ent pentru diferitele principii acti'e care nu pot fiintroduse altfel $n produsul cosmetic*

2.1./. )ateriile prime solide

T)*#"* este un silicat de ma%ne)iu "idratat cu urme de aluminiu şi fier* /alcul cosmetictre uie s( fie c5t mai fin de culoare al ( şi lipsit de car onat de calciu şi ma%ne)iu de mic( şide o9id de fier*

C) *i "* este un produs natural re)ultat din de)a%re%area feldsfa!ilor prin ac!iunea io9idului de car on şi a apei* Este un silicat de aluminiu cu compo)i!ie 'aria il(* Se pre)int(ca o pul ere al ( foarte fin( insolu il( $n ap( cu proriet(!i a sor ante emoliente calmate şide)infectante*

A i% "* este un poli)a"arid compus din amilo)( molecule de +%luco)( le%ate prinH %lico)idic $n po)i!ia 16<3 şi amilopectina macromolecule de + %luco)( le%ate $n po)i!ie16< şi ramificare prin le%aturi de 16F3* Amidonul are asupra pielii un efect calmant şi de aceea

intr( $n compo)i!ia depilatoarelor# a produselor cu ac!iune c"eratolitic(# etc *Amidonul see9tra%e din produsele 'e%etale*

2?



C)(> )$"* %& #)*#i" !(&#i!i$)$ se foloseşte ca su stan!( a ra)i'( $n produse pentru$n%ri&irea din!ilor şi la prepararea pudrelor $n amestec cu alte su stan!e de tipul fosfatuluidicalcic# metafosfatul de sodiu# piofosfatul de calciu# alumina microni)at( etc* Produsul precipitat este al str(lucitor cristalin 'oluminos*

2.1.5. !onser$an ii

Sunt folosi!i $n produsele cosmetice 'i)ea)( dou( ac!iuni difetite:o ac!iune antio9idant(şi o ac!iune antiseptic(* Su stan!ele antio9idante sunt acele produse care $nt5r)ie procesul der5nce)ire a %r(similor şi a uleiurilor permi!5nd conser'area lor sau a preparatelor pe a)( de%r(simi timp mult mai $ndelun%at* 4n afara mirosului nepl(cut produsele re)ultate prinr5nce)irea %r(similor au şi o ac!iune iritant( asupra pielii# moti' pentru care este o li%atorie ocanser'are a acestora*

Su stan!ele antio9idante folosite $n produsele cosmetice sunt de re%ul(: tocoferolii $nspecial 'itamina E natural( sau sintetic(3 util"idro9ianisolul KHA3# util"idro9itoluenulKH/3# "idroc"inona# piricatec"ina# acidul ascor ic# acidul maleic# esterul etilic# sau propilical acidului %alic etc*

Su stan!ele antiseptice care au ac!iune de distru%ere sau de $n"i are a de)'olt(rii

ciupercilor# acteriilor şi muce%aiuriloir sunt foarte importante pentru industia cosmetic(*Cele mai repre)entati'e sunt esterii: metilic# propilic# en)ilic# sau fenilic al acidului

para# o9i# en)oic ca atare sau s(rurile acestor esteri* E9ist( o serie $ntrea%( de produsenaturale uleiuri 'olatile e9tracte3 care au ac!iune antiseptic( foarte puternic( şi care suntintroduse $n produsele cosmetice asi%ur( conser'area acestora f(r( a fi ne'oie de aportulconser'an!ilor de sinte)(*

At5t pentru produsele antio9idante c5t şi pentru produsele antiseptice tre uie sta ilit( cu

foarte mare aten!ie do)a optim( pentru a e'ita e'entualele ac!iuni iritante sau to9ice pe carele6ar putea pro'oca*

2.1.6. !oloran ii cosmetici

Aceştia repre)int( o clas( de materii prime foarte important(* Ei pot fi de ori%ineanimal( carminul# purpura3 de ori%ine 'e%etal( clorofila# 9antofila# "enna# indi%oul# etc3 de

ori%ine mineral( pam5nturile colorate# o9i)ii metalici naturali3 sau sintetici care pot fi

2F



minerali o9i)i# "idro9i)i# di'erşi complecşi# etc3 sau or%anici pi%men!i şi lacuri sau su stan!esolu ile $n di'erşi so'en!i3*

Caracteristica important( a coloran!ilor este solu itilatea lor $ntr6un sol'ent adec'at şilipsa de to9icitate* 4n %eneral se folosesc pentru produsele cosmetice acei coloran!i accepta!i pentru produsele alimentare* +intre coloran!ii cosmetici mai des utili)a!i sunt :clorura cuprica#rodamina# a)ulena# tartra)ina# o9idul de )inc*

2.1.7. Parfumurile şi aromele

Aceste materii prime au fost de&a pre)entate $n capitolul I* Para%raful 1*1 şi repre)int( ocate%orie $nsemnat( şi determinant( $n calitatea produselor* Pentru fiecare cate%orie de produse cosmetice se folosesc compo)i!ii de parfunare sau aromati)are specifice compati ileşi adec'ate*

2.2 M)$&(ii !(i & #" )#/i" & +!&#i=i# ?+">+$) /&*& )#$i'&@

Su stan!ele acti'e care se $ncorporea)( $n re!etele produselor cosmetice sunt deose it denumeroase* Ele confer( acestora calit(!i deose ite # m(rindu6le eficien!a şi functionalitatea*

Prin cercet(rile la orioase ce se fac $n acest domeniu paleta acestor materii prime cuac!iune specific( de'ine de la o )i la alta tot mai 'ariat( şi mai comple9(* E9ist( su stan!eacti'e e9trase din produsele naturale dar e9ist( şi su stan!e acti'e o !inute prin sinte)(c"imic(* 4n func!ie de efectul scontat pentru produsul cosmetic se ale% su stan!e acti'e cuac!iuni specifice ine determinate* parte din aceste ac!iuni o au şi unele dintre materiile prime de a)( netionate mai sus prin con!inutul lor $n su stan!e iolo%ic acti'e* Preci)(mcate'a dintre materiile prime cu ac!iune specific( folosite $n cosmetic(# o un( parte dintre elea'5nd ori%inea şi $n produsele montane*

2.2.1 M)$&(i*& !(i & #" )#/i" & "$(i$i' , (&'i$)*i-) $

0itaminele sunt compuşi or%anici cu acti'itate iolo%ic( deose it( pentru or%anismasi%ur5nd re%ralea şi stimularea proceselor meta olice* S6a constatat c( deficien!a local( de

2@



'itamine poate fi ameliorat( prin aplicarea lor pe piele $n%lo ate $n produsele cosmetice* Elese folosesc pentru a corecta unele tul ur(ri $n ioc"imismul pielii*

Jitaminele sunt sinteti)ate predominant de plante# de unde se şi e9tra%* +eoarece $n produsele 'e%etale co!inutul de 'itamine nu este foarte mare se utili)ea)( pe scara mare şi'itaminele o !inute prin sinte)( c"imic(* Jitaminele se $mpart $n dou( mari clase: 'itamine"idrosololu ile comple9ul de 'itamine K# 'itamina C# P3 şi 'itamine liposolu ile A# +# E# G#-3 care sunt mai des utili)ate $n produsele cosmetice*

Jitamina A are rol $n men!inerea inte%rit(!ii pielii* Lipsa ei produce descuamarea pielii#uscarea fisurarea* Jitamina A este preluat( din diferite produse 'e%etale su form( de pro'itamin( A*

Jitamina + calciferol3 re%lea)( ec"ili rul dintre con!inutul de calciu# ma%ne)iu şifosfor*

Jitamina E tocoferol3 are ac!iune antirid antio9idant( de re%enerare a !esuturilor*Jitamina G este un amestec de aci)i %raşi nesatura!i linolic# linoleic# arac"idonic3# care sunt pre)en!i şi $n structura lipidic( a te%umentului* Jitamina G are o ac!iune nutriti'( şi emolient(*Jitamina K86acidul pantotenic are rol $n intre!inerea p(rului fiind factor important $mpotri'a$nc(run!irii# iar 'itamina KF este important( pentru ac!iunea ei antiacneic(# antise oreic(*

+intre materiile prime cosmetice de pro'enien!( montan( cu con!inut de 'itamine# deci

cu efact nutriti'# 'itamini)ant preci)(m: uleiul de c(tin( Hippop"ae r"amnoides3# uleiul de &irGa%us sil'atica3# e9tractul de maceş Rosa canina3# e9tractul de merişor Jaccinium JitisIdaea3*

/ot ca materii prime cu rol nutriti'# re'itali)ant# putem men!iona:

!olesterolul component de a)( al lanolinei pre)entate $n su capitolul 2*1*8** El este pre)ent şi $n structura !esutului su cutanat*

+ecitina pre)entat( $n su capitolul 2*1*2*cu efect $n creşterea "idrofiliei pielii şi cu rol$n respira!ia celular(*

!olagenul are un rol esen!ial $n men!inerea 'italit(!ii !esuturilor pre'enind $m (tr5nirealor* Cola%enul este pre)ent $n structura dermului* El repre)int( ? din %reutatea or%anismuluiform5nd ma&oritatea masei proteice a tendoanelor# li%amentelor# cartila&elor oaselor şi pielii

S6a constatat şi o ac!iune imunolo%ic( a cola%enului* Aportul de cola%en adus prin produselecosmetice a&ut( la men!inerea elasticit(!ii pielii# pre'ine $m (tr5nirea şi ridicare ei*

2



#leiul de $i*on are o compo)i!ie c"imic( asem(n(toare se umului şi din aceast( cau)(este utili)at pentru ac!iunea sa re'itali)ant( mai ales $n tenurile uscate $n care %landele se aceeau o secre!ie diminuat(*

,xtractul de placentă con!ine un comple9 de su stan!e iolo%ic acti'e "ormoni#en)ime# 'itamine aminoaci)i# oli%oelemente# etc*3 cu ac!iune nutriti'( şi re'itali)ant( asupra pielii*

,xtractele de nămoluri terapeutice sunt comple9e iolo%ice care furni)ea)( su stan!eor%anice iostimulatoare# "omoni# 'itamine# sulf# potasiu# clor# calciu6 elemente at5t deimportante $n meta olismul şi func!iile pielii

Produsele apicole $ntre care amintim:• +ăptşorul de matcă repre)int( produsul %landular sali'ar secretat de al inele tinere*

Este o%at $n 'itaminele A# K1# K2# "ormoni# lipide# en)ime #%lucide# etc* Ele stimulea)( procesele 'itale a&ut5nd celulele s(6şi recupere)e func!iile fi)iolo%ice normale*

• Polenul este o%at $n 'itamine şi aminoaci)i a'5nd rol de re'itali)are a celulelor şi

!esutului con&uncti'

&ig. 5 ' Polen recoltat de albine

2.2.2 M)$&(ii !(i & #" &=&#$ %&- % () $

Produsele de)odori)ante pre)int( propriet(!i adsor ante şi antiseptice* Adeseacompo)i!iile de parfumare folosite pentru astfel de produse au şi ac!iune de)odori)ant(* Sefolosesc ca produse de)odorante su stan!e c"imice cu spectru lar% de ac!iune antimicro ian(ir%asan62#<#< triloro 2 "idro9i difenileter "e9aclorofen acid oric saruri cuaternare de

2



amoniu etc3 şi su stan!e cu ac!iune astin%ent( antiperspirant( s(ruri ale metalelor de Al şiZn3*

+atorit( to9icit(!ii pe care o au aceste su stan!e $n ultimul timp se folosesc cu maresucces şi eficien!( produse de)odori)ante naturale com in5nd efectul antisepticantimicro ian# antifun%ic3 cu efectul astin%ent* +intre produsele de pro'enient( montan( am

putea preci)a:• pentru ac!iunea atiseptic( e9tractul de lic"eni de rad =snea ar ata3# uleiul 'olatil de

cim rişor /";mus serp;lum3#uleiul 'olatil de so'5rf ri%ani 'ul%are3 e9tractul declorofil( şi clorofilina sodo6cupric( din =rtica dioica sau alte specii3 etc*

• pentru ac!iunea astrin%ent( e9tactul de "er alit L;trum salicariae3 e9tractul de

ceren!el Deum ur anum3 e9tractul de pri oi Deranium mac"rorri)um3 clorofila

2.2.7 M)$&(ii !(i & #" )#/i" & ) $i>i $i#

Conser'area micro iolo%ic( a produselor cosmetice prin $n"i area de)'olt(rii diferitelor acterii şi ciuperci# care %(sesc mediul potri'it $n aceste produse este o pro lem( de mareactualitate* +in acest( cau)( cunoscu!i fiind principalii %ermeni pato%eni# mepato%eni şi fun%icare se de)'olt( $ntru6un mediu specific produsului cosmetic se folosesc conser'an!ii adec'a!ipe care i6am pre)entat la acest capitol3*=n alt aspect al acestei pro leme este $ns( acela de afolosi materii care s( dea produsului cosmetic efect antimicro ian şi fun%istatic $n 'edere pre'enirii unor infec!ii la ni'elul pielii* =tili)area anti ioticelor nu este de dorit( datorit(fenomenelor aler%ice care pot ap(rea ca o reac!ie a or%anismului şi $n plus e9ist( riscul de a secrea forme de acterii re)istente la anti iotice* +in acest( cau)( e9tractele 'e%etale şi uleiurile'olatile cu ac!iune anti iotic( au cunoscut o amploare tot mai mare $n reali)area de produsecosmetice cu ac!iune anti iotic(* Ele nu dau o isnuin!( şi sunt mult mai ine tolerate de

or%anism $n do)ele corespun)(toare unei ac!iuni specifice adec'ate*+intre materiile prime 'e%etale cu ac!iune antimicro ian( şi antifun%ic( care pot fi

o !inute $n )ona montan( preci)a(m: e9tractul de lic"eni =snea ar ata3# e9tractul der(c"itan L;trum sal;cariae3# e9tractul de %(l enele Calendulae offcinalis3# e9tractul de turi!(mare A%rimonia eupatoria3# uleiurile de cim rişor /";mus serp;lum3# de rad A ies al a3#de ceren!el Deum ur anum3# de so'5r' ori%anum 'ul%are3*

2.2. M)$&(ii !(i & #" )#/i" & ) $ii =*) )$ )(&, #)* ) $ .

8>



Produsele cosmetice destinate pre'eniri apari!iei unor inflama!ii sau c"iar trat(rii unormici inflama!ii locale se reali)ea)( folosind su stan!e c"imice de sinte)( cu ac!iuneantiinflamatoare a)ulena# indometacin# etc3 dar se ucur( de mult mai mare succes produselecosmetice care au la a)( materii prime 'e%etale cu ac!iune antiinflamatoare*

Ca materii prime din acest( cate%orie care pot fi reali)ate pe a)a unor specii medicinalece cresc $n )ona montan( amintim: e9tractul şi uleiul 'olatil de coada şoricelului Ac"illeamillefolium3# e9tractul de arnic( Arnica montana3 e9trsctul de sp5n) Helle orus purpurascens3* e9tractul de pri oi Deranium mac"rorri)um3# e9tractul de cre!işoar(Alc"emilla 'ul%aris3# e9tractul de Ec"inacea purpurea*

2.2.; M)$&(ii !(i & #" )#/i" & )+$(i 3& $ .

Produsele cosmetice cu ac!iune astrin%ent( de micşorare a porilor dilata!i sau dee9ercitare a unei ac!iuni "emostatice locale $n ca)ul unei mici t(ieturi3 folosesc pentruo !inerea efectului scontat materii prime de sinte)( cu ac!iune astrin%ent( sau materii prime deori%ine 'e%etal(*

+intre materiile prime de pro'enient( montan( preci)(m: e9tractul de cre!işoar(Alc"emilla 'ul%aris3# e9tracul de ceren!el Deum ur anum3# e9tractul de pri oi Deranium

mac"rorri)um3# e9tractul de &aleş Sal'ia officinalis3# e9tractul de scoar!( de ste&ar Buercusro ur3# e9tractul de coada racului Potentilla anserina3*

2.2. M)$&(ii !(i & #" )#/i" & #i#)$(i-) $ , &!i$&*i-) $ .

Materiile prime care confer( astfel de efecte produselor cosmetice pre)int( $n acelaşitimp ac!iune "emostatic( anti iotic(# trofic(# re%eneratoare* Ca su stan!( de sinte)( folosit( $n

acest scop $n produsele cosmetice este alantoina*Materii prime de pro'enient( montan( folosite $n acest scop sunt: e9tractul de t(t(neas(

S;mp";tum officinalis3# uleiul de catin( Hippop"ae r"amnoides3# e9tractul de %(l eneleCalendulae officianalis3# e9tractul de p(tla%in( Planta%o lanceolata3# e9tractul de sun(toareH;pericum perforatum3*

81



&ig. 6 '(unătoare

2.2.8 M)$&(ii !(i & #" )/i" & & *i& $ , 6i%()$) $ .

Au ac!iune emolient( $n %eneral sunt su stan!ele cu ac!iune "idratant( care reuşesc s( p(stre)e factorul normal de "idratare al pielii*

Materiile prime 'e%etale cu ac!iune emolient( con!in $n %eneral mucila%ii* C5te'amaterii prime cu ac!iune emolient( de pro'enien!( montan( preci)(m: e9tractul de pod al/ussila%o farfara3# e9tractul de nal ( de p(dure Mal'a s;l'estris3# e9tractul de trei fra!i

p(ta!i Jiola tricolor3

&ig. 7 - rei &ra i Păta i

#e9tractul de p(tla%in( Planta%o lanceolata3*

2.2. M)$&(ii !(i & #" )#/i" & $ i# #+$i "*)$ )(& )+"!() #i(#"*)/i&i !&(i=&(i#&

Sunt folosite $n produse cosmetice care com at sen)a!ia de o oseal( care redau'italitatea elasticitatea şi 'i%oarea !esuturilor pe care se aplic(* Aceste materii prime au $n%eneral o uşoar( ac!iune lu refiant(# "iperemi)ant(# re'ulsi'(# 'enotonic(*

+intre materiile prime de pro'enien!( montan( ce au astfel de propriet(!i sunt : e9tractul

de arnic( Arnica mantana3# uleiul de rad A ies al a3# uleiul de pin Pinus montana3# uleiul'olatil de ienup(r uniperus communis3# e9tractul de an%elic( An%elica arc"an%elica3*

82



2.2. M)$&(ii !(i & #" )#/i" & ) $i#&*"*i$i# .

Produsele cosmetice anticelulitice au drept scop pre'enirea instal(rii acestei afec!iuni şie'itarea unei accentu(ri a olii p5na la o e)itate cronic(# poliartro)a# constipa!ie cronic(*

Ac!iunea anticelulitic( presupune un comple9 de ac!iuni simultane emolient(#antiedematoas(# antie9udati'(# de acti'are a circula!iei perifirice3 care permit drena&ul!esuturilor adipoase su cutanate infiltrate cu %r(simi# %lico%en# sare şi ap(* astfel de ac!iunese o !ine prin concurarea mai multor principii acti'e care ac!ionea)( simultan* =n efect'aloros s6a o !inut prin ulili)are produselor 'e%etale cu con!inut de saponine $n amestec cualte produse 'e%etale cu ac!iune stimulatoare asupra circula!iei# ac!iune antiseptic( şiemolient(* +intre materiile prime de pro'enien!( montan(#folosite $n produse cosmetice sunt:e9tractul de ieder( Hedera "eli93# e9tracul de %"impe Ruscus aculeatus3# de curpen de p(dure Clematis 'ital a3# tinctura de arnic( Arnica montana3# uleiul 'olatil de rad A iesal a3# uleiul 'olatil de ienup(r uniperus communis3# e9tractul de t(t(neas( S;mo";tomoffcinalis3*

2.2.10 M)$&(ii !(i & #" )#/i" & &#() + *)( .

Radia!iile ultra'iolete descompuse $n =J6A <>>>682>> A3# =J6K 82>>62 >> A3 si =J6C 2 >>62>>> A3 sunt respons ile de a%resiunile asupra epidermei şi dermului* Radia!iile demomeniul =J6C sunt foarte periculoase dar# din fericire intensitatea luminii solare lasuprafa!a p(m5ntului nu se e9tinde $n acest domeniu* Zonele K şi A sunt sediu radia!iilor care pro'oac( eritemul şi pi%mentarea pielii ron)area3* Radia!iile =J6K penetrea)( puternic $nepiderm( şi sunt responsa ile $ntre altele de unele reac!ii fotoc"imice ce dau insola!ia 7re)ultanta unei o9id(ri en)imatice profunde* Radia!iile =J6A sunt responsa ile de ron)area

direct( a pielii f(r( a se produce inflamatia eritemul preliminar3 datorita fotoo9id(riimelaninei pre)ent( $n straturile superioare ale pielii unde a&un% aceste radia!ii*

E9ist( trei cate%orii de materii prime folosite ca filtru solar:filtru =J6K# =J6A şi filtrutotal $n func!ie de domeniul de radia!ii pe care6l a soar e* Se folosesc ca filtru solar $n produse cosmetice su stan!e c"imice de tipul en)ofenonei paraamino en)oa!ilor deri'a!i şiacidului salicilic*

88



+intre materiile prime 'e%etale de or%ine montan( folosite ca filtru solar $n produsecosmetice sunt: uleiul de catin( Hippop"ae r"amnoides3

&ig. 8 '!ătina

# e9tractul de cre!işoar( Alc"emilla 'ul%aris3# e9tractul de mu%uri de ste&ar Buercusro ur3# e9tractul de ieder( Hedera "eli93*

2.2.11 M)$&(ii !(i & #" )#/i" & ) $i()%i#)* .

Radicalii li eri H# 23 sunt molecule cu un $nalt %rad de insta ilitate# put5ndreac!iona cu constituen!ii c"eie ai celulei şi de a6i altera $n anumite condi!ii stres# radia!ii =J#deficiente en)imatice3* Qintele principale ale radicalilor li eri sunt aci)ii %raşi polinesatura!i a

caror alterare produc de)or%ani)area mem ranelor epidermei care duce la des"idratarea ei saula unele fenomene inflamatorii3 şi proteinele en)imatice# proteinele de structur(6cola%en#elastin(6 aci)i nucleici a caror alterare poate antrena modific(ri ioc"imice ire'ersi ile#fa'ori)5nd $m (tr5nirea3*

Materiile prime cosmetice cu ac!iune antiradicalic( sunt acelea care pre'in formareradicalilor li eri sau $i neutrali)ea)(# e'it5nd de%rad(rile pe care le6ar putea produce la ni'elul pielii*

Materiile prime 'e%etale cu ac!iune antiradicalic( au $n %eneral un con!inut o%at $ntanin* Sunt recunoscute pentru acest( ac!iune: e9tractul atomi)at de cre!işoar( Alc"emilla

8<



'ul%aris3# e9tractul de cre!uşc( Gilipendula ulmaria3# e9tractul de mu%uri de ste&ar Buercusro ur3*

2.2.12 M)$&(ii !(i & #" )#/i" & ) $i+&> (&i# , ) $i)# &i# .

Se oreea este o stare patolo%ic( datorat( unor tul ur(ri func!ionale ale %landelorse acee# caracteri)at( printr6un plus de %r(sime la suprafa!a pielii sau p(rului* Acneea aparede o icei pe fondul se oreei fiind caracteri)at( de o producere e9a%erat( de su um asociat( cuo struarea conductului se aceu şi inflamarea foliculului polise aceu*

Materiile prime cu ac!iune antise oreic(# antiaceic( tre uie s( ai ( proprieta!i decur(!are a surplusului lipidic de la suprafa!a pielii fie cu sol'enti potri'i!i fie cu su stan!ea sor ante de tipul caolin# talc car onat de potasiu3 dar şi ac!iune antiinflamatoare şianti iotic(*

Ca materii prime naturale se utili)ea)( e9tractele "idroalcoolice din plante care cur(!(e9cesul de su um de la suprafa!a pielii a'5nd $n acelaşi timp şi o ac!iune antiinflamatoare şianti iotic(* Se fac de re%ul( amestecuri comple9e de materi prime naturale şi de sinte)(c"imic( pentru a asi%ura ac!iunile specifice*

+intre materiile prime de pro'enien!( montan( destinate acestor afec!iuni sunt: e9tractulşi uleiul 'olatil de coada şoricelului Ac"illea millefolliun3# e9tractul de rustureArctiumlappa3#e9tractulde %al enele Calendulae officianalis3#e9tractul de calaparC"r;sant"emum alsamita3# e9tractul de &aleş Sal'ia officianalis3 etc*

&ig19 ' ălbenele

8?



7. PRINCIPII BIOACTIVI

0atura este sursa de materii prime# ştiin!a este drumul care ne duce spre ele şi astfel

te"nolo%ia a'ansat( repre)int( mi&locul prin care acest drum de'ine eficient*+intre odori)antele# aromati)antele şi alte principii ioacti'e ce se pot e9tra%e din

resursele 'e%etale montane preci)(m:

#leiurile $olatile Sunt numite şi uleiuri eterice sau uleiuri esen!iale* Acestea sunt amestecuri comple9e de

"idrocar uri alifatice şi aromatice# alde"ide şi alcooli# aci)i# esteri şi al!i constituien!i# predomin5nd $ns( compuşii din clasa terpenoidelor* =leiurile 'olatile repre)int( amestecul desu stan!e 'olatile e9istent $ntr6un produs 'e%etal care poate fi uşor antrenat cu 'apori de ap(*

=leiurile 'olatile constituie o clas( de principii acti'e deose it de 'aloroas( pentruindustria de parfumerie# cosmetic(# farmaceutic( şi alimentar(* Ac!iunea lor cea mairepre)entati'( $n afara celei de a fi odorant sau aromati)ant natural deose it # este ceaantiseptic(# cicatri)ant(* Ma&oritatea produselor 'e%etale au $n paleta de principii acti'e şiuleiul 'olatil care se iosinteti)ea)( fie din $ntrea%a plant( sau dintr6un anumit or%an alacesteia*

!oncretele Sunt e9tracte o !inute din produse 'e%etale proaspete de re%ul( flori3 prin e9trac!ie cu

sol'en!i or%anici* Este e'itat( uscarea sau des"idratarea lor pentru a se e'ita unele modific(rice pot sur'eni asupra calit(!ii su stan!elor odorante sau aromati)ante ce se e9tra%* Prelucrarease face imediat dup( recoltarea plantelor* Se folosesc pentru e9trac!ia sol'en!ilor "idrofo i*E9trac!ia se face la rece* +up( e9trac!ie sol'entul or%anic este $ndep(rtat o !in5ndu6se astfel

concreta*

!oncretul de pomada

Pomada este o !inut( $n procesul de e9trac!ie a uleiurilor 'olatile din petale de flori proaspete cu a&utorul %r(similor prin te"nica clasic( enfleura%e3 sau prin macerarea petalelor$n %rasimi 'e%etale sau animale* Dr(simea $m i at( cu parfumul florilor respecti'e se numeşte pomad(*

8F



Concretul de pomad( se o !ine $n urma e9trac!iei alcoolice a su stan!elor odoranteuleiuri 'olatile3 din pomad(* Solu!ia e9tracti'( alcoolic( se filtrea)( şi se concentrea)( prine'aporarea de preferin!a su 'id3 alcoolului6sol'entul de e9trac!ie*

Absolutele Sunt o !inute din concrete şi re)inoide $n urma unei e9trac!ii alcoolice a acestora*

Sol'en!ii "idrocar ona!i folosi!i la o !inerea concretei sau re)inoidei e9tra% din materialul'e%etal şi alte su stan!e $n afara compuşilor odoran!i sau aromatici şi anume: %r(simi# parfine#ceruri# r(sini* =nele au rol fi9ator asupra componentelor 'olatile dar altele repre)int( un alast* Kalastul pre)ent $n concret nefiind solu il $n alcool etilic este $ndep(rtat*E9tactele alcoolice se filtrea)(# se las( cate'a ore la temperatura sca)ut( 61? C3 timp $n careare loc precipitarea cerurilor care s6au e9tras $n alcool# se filtrea)( din nou şi apoi se distil(filtratul pentru recuperarea sol'entului alcoolul etilic care se recuperea)(3* 4n 'asul dedistilare 'a r(m5ne concentrata a solut(*

:e*inoidele oleore*inele @Sunt e9tracte o !inute cu a&utorul sol'en!ilor or%anici din produsele 'e%etale uscate

r(d(cini# ri)omi# lemn# frun)e uscate# fructe# semin!e3 din r(şini# alsamuri# %umire)ine şi din

produse de ori%ine animal(*+atorit( structurii c"imice pe care o au su stan!ele odorante din aceste cate%orii de

materii prime# nu se deprecia)( $n timpul des"idrat(rii şi depo)it(rii* 4n unele ca)uri formareasu stan!elor odorante sau a unor principii acti'i importante are loc $n timpul usc(rii lente amateriei 'e%etale# datorit( proceselor en)imatice şi o9idati'e car au loc* +e e9emplu formarairidoidelor $n r(d(cina de iris sau formara eu%enolului $n r(d(cina de ceren!el*

4n unele ca)uri# la plantele uscate# mem ranele celulare nu sunt permea ile sol'en!ilor

"idrocar ona!i şi atunci se recur%e la umectare şi di'i)are fin( a materialului 'e%etal $naintede e9trac!ie* Se folosesc pentru e9trac!ie# $n acest ca) şi sol'en!i misci ili cu apa alcool#aceton(3* E9trac!ia se reali)ea)( la rece sau la cald $n func!ie de necesitate3# pentru a reali)aun randament optim de e9trac!ie*

incturile Sunt preparate farmaceutice lic"ide o !inute prin e9trac!ia produselor 'e%etale cu o

cantitate de 1> ori mai mare de sol'ent* Sol'entul este de re%ul( alcool etilic de concentra!ieF>6@> * E9trac!ia se face prin macerare sau percolare*

8@



,xtractele Sunt preparate farmaceutice o !inute prin concentrarea solu!iilor e9tracti'e re)ultat $n

urma procesului de e9trac!ie $n sistemul solid6lic"id repre)entat de amestecul plant(6sol'ent3 p5n( la o concentra!ie sau consisten!( dorit(* 4n func!ie de cantitatea de sol'ent e'aporat şirecuperat din e9tract #deci $n func!ie de puterea de concentrare al e9tractului se o !in e9tractede concentra!ie şi consisten!( diferite:

• e9tracte fluide de consisten!( fluid(3# care pot fi e9tracte "idroalcoolice# apoase

sau %licolice o !inute prin macerare# percolare sau alte te"nici de e9trac!iespecifice $n func!ie de principiul acti' care se urmareşte a fi e9tras*

• e9tracte moi de consisten!( '5scoas( a'5nd ma9 2> umiditate3 care se o !in

din e9tractele fluide $n urma distil(rii sol'entului p5n( la o anumit( concentra!ie*• e9tracte uscate su form( pul'erulent( cu ma9 ? umiditate# o !inute din

e9tractele fluide sau moi prin concentrarea acestora $n su stan!a acti'(*

Su stantele ioacti'e naturale i)olate sunt o !inute din uleiurile 'olatile sau din e9tracteşi tincturi prin di'erse procedee de e9trac!ie# de i)olare sau de purificare şi anume: distilarefrac!ionat(# crioscopie# separare pe coloan(# e9trac!ie cu sol'en!i*

8



&ig. 11 &luxul principal pe opera iuni al proceselor de ob inere a produselor de

parfumerie şi a lo iunilor

Ca orice clasificare# şi aceasta nu tre uie pri'it( $n mod ri%id# deoarece unele produsesocotite ca materii prime au9iliare pot fi $n unele formule re!ete3 materii prime principaleastfel sol'en!ii pot fi considera!i tot ca e9cipien!i emul%atorii sunt materiale au9iliare pentru

prepararea cremelor şi a emulsiilor# dar pot fi # şi a)e importante ale cremelor etc**

Componentesolide

+

Componente

lichide

+ Solubilizare

Filtrare

Depozitareintermediară

Impurităţi

mecanice

Decantare

Giltrare sub presiune pe mase filtrate

Soluţiimolecularesau coloidale

Impurităţi

mecanice Ambalare Gaz

propulsor

Ambalaretip aerosoli

Produse deparfumerie Spray-uri

8



Pentru simplificare# deşi criteriul de clasificare nu este $n totalitate unitar# materiile prime de u) cosmetic se %rupea)( cel mai frec'ent $n urmatoarele cate%orii: materii %rase%r(simi3# ceruri# deri'ate mi9te# deri'ati ai petrolului# e9trase fi)iolo%ice# produşi c"imicior%anici şi anor%anici*

&ig.12 &lux principal pentru ob inerea cremelor

Materie%ras(

/opire

Giltrare pe filtru cu p5n)(

Impuritătimecanice

Componentelic"ide ap(#

parfum# etc*3

Componentesolidepi!menţiCa " P# $%&'(n#)CaC# "%

+

++

Emulsionare sau suspensionare $n mala9oare

Emulsiicreme3

Suspensiicreme3

mo%eni)are

Am alare

Consumator

<>



. TE9NOLOGIA DE FABRICARE A CREMELOR COSMETICE

Ga ricarea cremelor şi emulsiilor cosmetice presupune mai multe fa)e şi anume:1. Pregătirea materiilor prime

2. opirea sau încăl*irea grăsimilor grăsimi; ceruri; uleiuri * Se reali)ea)( la > C#$ntr6un ca)an duplicator care este un 'as special din ino9# pre'()ut cu manta de $nc(l)ire princare circul( a uri sau apa cald(* Pentru a se %oli uşor aceste aparate sunt pre'a)ute cudispo)iti'e de asculare sau cu pompe speciale de trans'a)are a %r(similor $n mala9or*

3. &iltrarea grăsimilor topite printr6un filtru simplu p5n)( de filtru te9til(# sau p5n)(

fina metalic( ino9ida il(3#pentru $ndep(rtarea impurit(!ilor mecanice $n suspensie saudecantate la fundul ca)anului*

". <i*ol$area ingredien ilor liposolubili colesterol# nipa%in# amfisol3 se reali)ea)( prinintroducerea %r(similor topite şi filtrate $n mala9orul de fa rica!ie*

/. <i*ol$area ingredien ilor hidrosolubili trietanolamina# ora9ul# tOeen3 prin$nc(l)irea apei la > C*

5. ,mulsionarea amestecului la @>6 > C# prin introducerea apei cu in%redien!i peste%r(simile topite# su a%itare continu( şi $n fir foarte su !ire# $n mala9orul de fa rica!ie*Mala9orul poate fi de mai multe tipuri func!ie de sistemul de a%itare de re%ul( sunt a%itatoare planetare# pre'()ute cu racle!i pentru cur(!area cremei depuse pe pere!ii mala9orului* Pentru oomo%eni)are mai un( e9ist( mala9oare pre'()ute cu tur in( de omo%eni)are* Mala9oarele pentru fa ricarea emulsiilor sunt pre'()ute cu manta du l( prin care circul( a ur sau apa der(cire* Ele sunt adaptate la pompe de 'id care e'it( aerarea produselor $n timpul amestec(rii*Cu a&utorul 'idului se pot aspira $n instala!ie materiile prime*

6. :ăcirea emulsiei su a%itare continu( şi su 'id# $n mala9orul de fa rica!ie*7. Parfumarea se reali)ea)( prin introducerea $n mala9or# la temperatura de 8?6<> C#

pentru emulsia format(# su a%itare continu(# a compo)i!iei de parfumare şi a celorlaltein%rediente termola ile e9tracte 'e%etale# pi%men!i 'e%etali 3 care se omo%eni)ea)( $n masacremei*

8. <escărcarea cremei sau emulsiei cu a&utorul unei pompe de %olire cu care este pre'()ut mala9orul3şi depo*itarea ei $n 'ase de ino9 $nc"ise*

19. =mogeni*area cremelor prin m(cinare este un proces care contri uie la micşorarea

particulelor emulsiei# la creşterea %radului de fine!e al acesteia# ceea ce $i d( o mai mare

<1



sta ilitate şi un aspect calitati' superior* Principiul m(cin(rii const( $n for!area cremei s(treac( printr6un spa!iu at5t de mic $nc!t )do indu6se particulele fa)ei dispersate se reduc şi sefra%mentea)( din ce $n ce mai mult# astfel sunt moara cu 'al!uri şi moara coloidal(*

11.!ondi ionarea cremelor $n am ala&e specifice se reali)ea)( cu a&utorul unor maşinispeciale care asi%ur( şi do)area corespun)(toare pe am ala& a produsului12.!ontrolul calită ii produsului

&ig.1 3 &lux tehnologic pentru fabricarea cremelor

<2

/opire %r(simi

+i)ol'are in%redien!i

Giltrare

Stocare

4nc(l)ire apa

+i)ol'are in%redientii

Giltrare

Emulsionare

R(cire

Parfumare

Condi!ionare

Control calitate



.1. O!&()/ii i "$i*) & +!&#i=i#&

Aşa cum s6a putut constata# indiferent de produsul fa ricat# te"nolo%ia produselorcosmetice se a)ea)( pe c5te'a opera!ii comune ce au un caracter %eneral# ca topire#solu ili)are# decantare# filtrare# amestecare# mala9are3 etc* # opera!ii ce se reali)ea)( $n utila&especifice*

+e men!ionat este faptul c( utila&ele necesare reali)(rii opera!iilor de sinte)( şicondi!ionare a produselor cosmetice sunt specifice domeniului*

+in punct de 'edere al utila&elor specifice# ele se folosesc at5t pentru pre%(tireamateriilor prime# precum şi pentru efectuarea proceselor propriu6)ise # au o fle9i ilitate şi oelasticitate din punct de 'edere al sorturilor de produse care se o !in*

.2. E & !*& %& # !" i (3) i#i %i !( %"+&*& # + &$i#&

Preparatele utili)ate $n tratamentul e9tern şi profila9ia afec!iunilor cutanate pot fi prescrise $ntr6o 'arietate de forme farmaceutice şi cosmetice*

Ale%erea formei farmaceutice şi a 'e"iculului pentru un preparat topic este dat( dup(urmatoarele criterii:

• compati ilitatea principiului acti'6'e"icul6in%redien!i ad&u'an!i• sta ilitatea preparatului şi a principiului acti' conser'area $n timp3• reolo%ia produsului plasticitate# ti9otropie 6 conser'area micro iolo%ic(• aspectul• la'a ilitatea*

Di !" #$ %& '&%&(& >i =)( )#&"$i# este important ca:• 'e"iculul utili)at s( ai ( afinitate redus( pentru su stan!a acti'( şi s(6i asi%ure o

sta ilitate un(• 'e"iculul şi su stan!a acti'( s( ai ( o acti'itate termodinamic( un(• produsul s( fie astfel reali)at ca te"nolo%ie şi compo)i!ie $nc5t s( ai ( o toleran!(

cutanat( un(# parametrii fi)ico6c"imici şi micro iolo%ici corespun)(tori# o un(sta ilitate şi conser'a ilitate $n timp*

<8



.2.1 VITAMINELE AJitaminele alc(tuiesc o clas( de compuşi iolo%ic acti'e e9trem de "etero%en( din punct

de 'edere structural şi func!ional*

S$("#$"() #6i i# ) !( 'i$) i &* ( i 'i$) i &* ( A+intre precursorii naturali ai 'itaminelor A cei mai importan!i sunt 6# N6 şi 6 carotenii#

cripto9antina# mi9o9antina# afanina# leprona# ec"inenona etc*Carotenii sunt compuşi naturali des $nt5lni!i $n or%anismele 'e%etale# şi mai pu!in $n cele

animale*Condi!ia o li%atorie ca un carotenoid s( poat( $ndeplini rol de 'itamin( A este ca cel

pu!in una din e9tremit(!i s( pre)inte un nucleu N6ionic* La cealalt( e9tremitate se poate afla unnucleu 6ionic# N6ionic sau pseudoionic*

C*"

C*

C*"

C*"

C* C C*"

#

C*"

C*C*

"

C*"

C* C C*"

#

α-ionona β- ionona

<#)( $& "*este cel mai important precursor al 'itaminei A* El se %(seşte $n cloroplaste$mpreun( cu clorofila# fie su forma unor complecşi proteici "idrosolu ili# fie su form( de pic(turi lipidice*

cantitate aprecia il( de N6caroten se %(seşte $n morco'i unde repre)int( apro9imati'8> din totalul carotenoi)ilor# fa!( de 1 pentru 6caroten şi respecti'e >#1 $n ca)ul 6carotenului*

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

β-caroten

<<



<#)( $& "*se deose eşte de N6caroten prin faptul c( la una din e9tremit(!i pre)int( un ciclu6iononic şi este compus optic acti'e* Se %(seşte $n plante de re%ul( al(turi de N6caroten# deşi$n unele plante lipseşte spanac# ur)ic(# ore) etc3*

C*"

C*"

C*"

C*"

C* " C* "

C*"

C* "

C*"

C*"

α-caroten

H<#)( $& "* $nso!eşte# de asemenea# N6carotenul $n plante unde se %(seşte $ns( $ncantit(!i mult mai mici*

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

γ-caroten

Jitaminele A pot e9ista su mai multe forme structurale* Gorma alcoolic( 'itamina A13se numeşte retinol* 4n func!ie de unele ac!iuni fi)iolo%ice# 'itamina A1 se mai numeşte'itamina anti9eroftalmic( a9eroftal3# 'itamina de ap(rare a epiteliilor# 'itamina de creştereliposolu il(*

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*&

#*

vitamina A 1(retinol)

+in uleiul de peşte a fost i)olat 86de"idroretinolul sau 'itamina A2*=lterior aceasta a fosto !inut( şi pe cale sintetic(*

C*"

C*"

C*"

C*"

C*"

C*&

#*

vitamina A 2(3-dehidroretinol)

<?



S$)(& )$"()*Gura&ele şi produsele alimentare de ori%ine 'e%etal( şi animal( con!in at5t 'itamina A c5t

şi precursorii scesteia* Cea mai mare cantitate de 'itamina A se %(seşte $n untura peştilormarini* Ea pro'ine din planctonul care formea)( "rana acestora* Cantit(!i mari de 'itamina Ase mai %(sesc $n ficat# muşc"i# %(l enuşul de ou# unt etc*

=leiurile 'e%etale# untura# mar%arina# seul# carnea %ras( nu con!in 'itamin( A*

P( !(i&$ /i*& !( 'i$) i &* ( i 'i$) i &* ( ACarotenii sunt su stan!e solu ile $n %r(simi şi sol'en!i or%anici şi insolu ile $n ap(*Retinolul este relati' termosta il $n pre)en!a o9i%enului# este insolu il $n ap( şi uşor

solu il $n c"loroform# en)ene# aceton(# met"anol# eter etilic şi lipide* +in solu!ia metanolic(#retinolul cristali)ea)( la temperaturi foarte &oase cu formare de cristale de culoare %al en(*Retinolul şi de"idroretinolul de'in mult mai sta ile su forma solu!iilor lipidice*

Si $&-) #6i i# ) 'i$) i &i APreparatele farmaceutice de 'itamin( A se o !in# de o icei din ficatul peştilor marini şi

mamiferelor*Materia prim( pentru sinte)a c"imic( a 'itaminei A o constituie amestecul de 6 şi N6

ionon( o !inut prin e9trac!ie din ulei de coriandru* +e6a lun%ul timpului s6au aplicat maimulte metode de sinte)( c"imic( a diferitelor preparate cu acti'itate 'itaminic( A*

prim( te"nolo%ie utili)at( $n anii T<> se a)ea)( pe condensarea N6iononei cu s(ruriale acidului 6 romcrotanic* A urmat apoi o te"nic( a)at( pe transformarea citratului $n N6ionon(# iar sinte)a propriu6)is( const( $ntr6o succesiune de transform(ri de tip Dri%nard*

Prote&area 'itaminei A fa!( de ac!iunea o9idant( a aerului se face reali)5ndtransform(rile su a)ot*

R *"* >i * 3i# )* 'i$) i &* ( A

Caren!a 'itaminei A determin( starea de "ipo'itamino)( A# iar $n ca)uri acute # dea'itamino)( A# caracteri)at( printr6o multitudine de simptome* Simptomul caracteristic

a'itamino)ei A $l constituie sc(derea acti'it(!ii 'i)uale şi diminuarea capacit(!ii oc"iului de ase adapta la lumina*

<F



Are ac!iune de ameliorare de re%enerare celular( a epidermei# de stimulare a sinte)ei decola%en şi de reducere a sinte)ei metaloproteina)elor matriciale care de%radea)( cola%enul*Astfel# eneficiile 'itaminei A se refer( la $ntre!inerea calit(!ii pielii şi la $ncetinirea procesului de $m (tr5nire*

Jitamina A# su toate formele sale# e utili)at( at5t $n cosmetic( c5t !i $n medicin(*Acidul retinoic# retinil palmitatul# i)otretinoina# tretinoina şi retinolul sunt folosite medicinalca tratament de suprafa!( pentru acnee şi eratite*

+eri'a!ii 'itaminei A sunt cunoscu!i $n domeniul cosmeticii anti6$m (tr5nire* JitaminaA# odat( p(struns( $n piele# creşte recepti'itatea pielii şi contri uie la creşterea con!inutului decola%en# ceea ce ne $ntinereşte şi# implicit# ne sporeşte $ncrederea $n noi $nşine*

.2.2 VITAMINA E

/ocoferolii sunt su stan!e liposolu ile destul de r(sp5ndite# mai ales $n re%nul 'e%etal# fiind sinteti)a!i numai $n or%anismele 'e%etale# pro a il $n frun)ele 'er)i# unde se %(seştefitolul care $nso!eşte clorofila* Semin!ele con!in o cantitate important( de 'itamina E# pro a iltransportat( din frun)e* Em rionul din plant( con!ine mai mult( 'itamin( E dec5t s(m5n!a*Animalele nu pot sinteti)a 'itaminele E# ci le sunt aduse cu alimenta!ia 'e%etal(* La animale

se %(sesc $n cantit(!i mici $n ficat# inim(# rinic"i# muşc"i# placent(# lapte# ou( şi sunt de pro'enien!( e9o%en(*

Sursa cea mai un( de 'itamina E o constituie uleiurile 'e%etale# care con!in $n propor!iii'aria ile cele patru 'itamine E # N# # U3*

S$("#$"() #6i i#/ocoferolii se pot deduce din compusul de a)( numit tocol sunt deri'a!i de crom*

Cromanul este constituit dintr6un ciclu en)enic şi un "eterociclu format din cinci car oni şiun o9i%en are un o9i%en piranic3* 4n tocoferoli# o9i%enul piranic este $n po)i!ii para cu un"idro%en fenolic "idro9ilul din po)i!ia F a nucleului en)enic3# iar la C2 al ciclului o9i%enateste su stituit( o caten( lateral( nesaturat( analoa%( fitolului# un alcool nesaturat alifatic şicare la plantele 'er)i am '()ut c( esterificat( clorofila*

+i'erşi tocoferoli difer( $ntre ei prin num(rul şi po)i!ia %rup(rilor metil su stituite lanucleul croman al compusului tocol* Gunc!ia fenolic( li er( a fost identificat( pe a)a

spectrului de a sor !ie caracteristic*

<@

http://www.roportal.ro/articole/5-alimente-care-provoaca-imbatranirea-2075.htm

http://www.roportal.ro/articole/tratament-eficient-pentru-combaterea-acneei-2505.htm


http://www.roportal.ro/articole/5-alimente-care-provoaca-imbatranirea-2075.htm




1

Croman

1H CH 2 CH C

CH 8

CH 2 38 CH CH 2 38

CH 8

CH

CH 8

CH 2 38 CHCH 8

CH 8

Fitol

<$ # =&( *"*are formula elementar( C2 H?> 2*

1

CH 8

H1

H8CCH 8

CH 8

CH 238 CH

CH 8

CH 238 CH CH 238

CH 8

CH

CH 8

CH 8

R *"* 'i$) i &i E4n ce pri'eşte administrarea e9tern(#'itamina E are ac!iune "idratant(# dar şi de

protec!ie c5nd e 'or a deac!iunea noci'( a radia!iilor solare* Mai mult# are eneficiul de astimula re%enerarea celular( acceler5nd procesul de cicatri)are*

Printre eneficiile acestei 'itamine se mai numar( distru%erea to9inelor# creşterealon%e'ita!ii celulelor# calmarea tenului iritat#com aterea ridurilor şi prote&area or%anismului$n fa!a radicalilor li eri# protec!ie $mpotri'a =J *

4n ca)ul persoanelor ce au suferit de acnee şi au r(mas cu semne şi cicatrici pe fa!(#'itamina E este mai mult dec5t necesar( $ntruc5t contri uie lare%enererea pielii

<

http://www.roportal.ro/articole/vitamina-e-2200.htm

http://www.roportal.ro/articole/despre-bronz-si-efectele-nocive-ale-soarelui-2650.htm

http://www.roportal.ro/articole/metode-pentru-combaterea-ridurilor-2460.htm

http://www.roportal.ro/articole/alimente-si-masti-pentru-regenerarea-pielii-2287.htm

http://www.roportal.ro/articole/vitamina-e-2200.htm

http://www.roportal.ro/articole/despre-bronz-si-efectele-nocive-ale-soarelui-2650.htm

http://www.roportal.ro/articole/metode-pentru-combaterea-ridurilor-2460.htm

http://www.roportal.ro/articole/alimente-si-masti-pentru-regenerarea-pielii-2287.htm



.2.7 CARDIOLIPINA

Este un difosfatidil%licerol # cel mai important care intr( $n structura miocardului şi amem ranei interne a mitocondriilor* Este sin%urul fosfatidil care posed( propriet(!iimunolo%ice*

Cardiolipina I=PAC numele de V1#86 is sn68W6fosfatidil36sn6%licerolV3 este ocomponent( important( a mem ranei mitocondriale interne# unde repre)int( circa 2> dincompo)i!ia de lipide totale * Cardiolipinina CL3 este $nt5lnit( aproape e9clusi' la ni'elulmem ranei mitocondriale interne şi este esen!ial( pentru func!ionarea optim( a numeroaseen)ime care sunt implicate $n meta olismul ener%etic mitocondrial*

S$("#$"()Cardiolipinina din !esuturile animalelor CL3 este un tip de lipide dip"osp"atidil%licerol*

Dlicerofosfolipidele sunt esteri ai %licerolului # aci)ilor %raşi superiori# acidului fosforic şiunei a)e a)otate*

+ou( molecule de fosfatidil%licerol conectate $n centru de %licerol pentru a forma ostructur( dimeric(* +eci# aceasta are patru %rupuri de alc"il şi desf(şoar( poten!ial dou(sarcini ne%ati'e* +eoarece e9ist( patru lan!uri alc"il distincte $n cardiolipina# poten!ialul decomple9itatea acestei specii de molecule este enorm* Cu toate acestea# $n !esuturile celor mai

multe animale# cardiolipinina con!ine 1 6atomi de car on form5nd lan!uri de alc"il ai aci)ilor%raşi nesatura!i*

&ig 1". (tructura cardiolipinei

+in moment ce e9ist( dou( molecule de fosfa!i $ntr6o molecul(# fiecare dintre ele pot prinde un proton* +eşi are o structur( simetric(# fosfa!ii sunt ioni)an!i la ni'eluri foartediferite de aciditate: p-1 8 şi P-2X @*?* +eci# $n condi!ii normale fi)iolo%ice pH6ul $n care

este $n &urul 'alorii de @3# molecula poate transporta o sin%ur( sarcin( ne%ati'(* Drup(rile

<



"idro9il 6 H şi6 63 pe fosfat ar forma o le%(tur( sta il( de "idro%en intramoleculare cu%rupul de %licerol centrat de "idro9il# form5nd astfel o structur( de re)onan!( iciclic*

&ig.1/ (tructura biciclică a cardiolipinei

&ig.15 - 4onil acridina

Ka)at pe aceast( structur( special(# indicator fluorescent mitocondrial# nonil acridina0A 3 a fost %(sit( ulterior le%at( de structura cardiolipinic( din mitocondrii*

4n eucariote# cum ar fi dro&dii# plante şi animale# procesele de sinte)( se crede c( se$nt5mpl( $n mitocondrii* Primul pas este acilarea %licerol686fosfat de c(tre un aciltransfera)e%licerol686fosfat* Apoi acil%licerol686fosfat poate fi acilat pentru a forma un acid fosfatidicPA3* Cu a&utorul en)imei C+P6+AD sinteta)a fosfatida citidililtransferase3# PA estetransformat( $n citidinedifosfat6diacil%licerol C+P6+AD3* =rm(torul pas este transformarea

C+P6+AD la fosfat fosfatidil%licerol PDP3 de c(tre PDP sinteta)a en)imei# urmat( dedefosforilare pentru a forma PD* 4n cele din urm(# o molecula de C+P6+AD este lea%a de PD pentru a forma o molecul( de cardiolipinici# catali)at de sinteta)a mitocondriile6locali)ate*

4n procariote# cum ar fi acteriile# sinteta)a difosfatidil%licerol catali)ea)( un transfer defrac!iunea fosfatidil de o fosfatidil%licerol li er 8W6"idro9il # cu eliminarea de o molecula de%licerol# prin ac!iunea unei en)ime le%ate de fosfolipa)a +# en)im( ce poate func!iona $n sensin'ers# $n anumite condi!ii fi)iolo%ice pentru a elimina cardiolipina*

?>



Cardiolipina este utili)at( $n produsele cosmetice # $n special $n cremele antirid a'5nd caefect pe l5n%( atenuarea ridurilor de e9presie c5t şi cele datorate '5rstei şi efect de liftin%#re%enerea)( celulele şi reface lipidele 'itale * +e asemenea cardiolipina are efect dere%enerare a epidermei #$m un(t(!ind elasticitatea pielii* Se utili)ea)( $n cremele de )i şi denoapte * CellEffect include o com ina!ie re'etat( de in%rediente# printre care şi Cardiolipinacare reface lipidele 'itale L6carnosina confer( ener%ie tenului e9tractul de spanac prote&ea)(epiderma de stresul o9idant iar Ro9isomele con!in o en)im( ce re%enerea)( epidermade%radat(*

.2. ACIDUL 9IALURONIC

D&+#(i&(&.Acidul "ialuronic a fost descoperit $n urm( cu apro9imati' F> de ani* 0umele s(u reflect( natura sa transparent( cu'5ntul %recesc pentru sticl( este ";alos3*

Acidul "ialuronic de asemenea denumit H;aluronan sau $n Rom5neşte Hialuron3 este ocomponent( esen!ial( a !esuturilor conectante* A sen!a lui conduce la de%radarea !esuturilor**La ni'elul pielii a sen!a lui conduce la riduri şi cute*

Acidul "ialuronic AH3 este su stan!a intercelular( şi intertisular( careTTcimentea)(TT

!esutul con&uncti' form5nd fi re şi re!ele care se constituie $n ariere impermea ile deseparare şi protec!ie*

Su ac!iunea unor en)ime specifice# denumite "ialuronida)e "ialuronat %lico%en6"idrola)e3 se produce sc"im area de policondensare 3 macromoleculei de acid "ialuronic*Hialuronida)a se afl( $ntr6o serie de %ermeni pato%eni streptococi# stafilococi# etc3#$n 'eninulşerpilor şi insectelor* Pre)en!a "ialurida)ei se e9plic( prin rolul fi)iolo%ic al acesteia* Astfel#spre e9emplu# secretarea "ialuronida)ei de c(tre acterii facilitea)( p(trunderea acestora $n

or%anism *Scindarea en)imatic( a acidului "ialuronic conduce p5n( la oli%o%lucide# $ndeose i

tetra%lucide sau di%lucide*4n serul san%uin se afl( o anti"ialuronida)( care manifest( ac!iune de in"i are a ac!iunii

de "idroli)( a "ialuronida)ei*Acidul "ialuronic C1<H21 0 113n este un polimer al di)a"aridelor# fiind compus din +6

acid %lucuronic şi +606acetil%luco)amin(# le%at prin le%aturi %lico)idice N61#< si N1#8*

?1



&ig.16.a '&ormula chimică a acidului hialuronic

&ig.16.b '&ormula chimică a acidului hialuronic

Este o pul ere de culoare al (# inodor(* Este sta il( din punct de 'edere ener%etic#datorit( stereoc"imiei componen!ilor polidi)a"aridici# %rup(rile de pe fiecare molecul( de%lco)( se afl( $n po)i!ii preferen!ial sterice# $n timp ce atomii de "idro%en mai mari ocup( po)i!ii a9iale mai pu!in fa'ora ile*

&ig.16.b '&ormula de proiec ie >a?orth a acidului hialuronic

Interesul pentru folosirea acestuia ca in%redient ioacti' $n produsele de $n%ri&ire a pielii

a $nceput dup( ce s6a descoperit faptul c( ni'elul acidului "ialuronic con!inut de epiderm(scade odat( cu '5rsta* +atorit( structurii sale# acidul "ialuronic formea)( la ni'elul pielii un

?2



film in'i)i il# transparent şi elastic# ac!ion5nd $n acelaşi timp $n profun)ime# la ni'elul!esuturilor precum şi la ni'elul cartila&elor articula!iilor* Rolul s(u este de a men!ine cele maiimportante caracteristici ale epidermei tinere şi s(n(toase: suple!ea# elasticiatea şi tonicitatea*la ni'elul articula!iilor# men!ine elasticitatea şi suple!ea cartila&elor ac!ion5nd totodata şi ca unVlu refiantV* 4n com ina!ie cu cola%enul de e9emplu cola%enul din somon3 duce lare%enerarea pielii# !esuturilor şi cartila&elor de la articula!ii* 4n ca)uri mai %ra'e se poate asociasiner%ic cu Dluco)amina şiYsau Codroitina*

Lipsa acidului "ialuronic conduce şi la alte afec!iuni $n afar( de artrita şi osteoartritacum ar fi: prolapsul 'al'ei mitrale a inimii* +ar nu numai at5t* Lipsa acidului "ialuronicconduce la afec!iuni ale retinei oc"iului detaşarea retinei3# contrac!ii musculare# ra"itism#%laucom# eratoconus# fi romial%ie# acro%eria ridarea premature a pielii3# sindromul$m (tr5nirii premature# "ernii# $m (tr5nirea cartila&elor*

Acidul "ialuronic a fost numit eli9irul tineretii. deoarece s6a constatat c( persoanle careconsum( mari cantit(!i de acid "ialuronic t(aiesc mult mai mult* Acidul "ialuronic "idratea)( pielea# a&ut( pielea s( re!ina umiditatea# elimin( ridurile fine şi %rosiere*

Peste > din persoanele peste '5rsta de ?> de ani sufer( $ntr6un fel sau altul de artrita*Acidul "ialuronic tratea)a efecti' artrita* Reduce inflama!ia# stimulea)( creşterea !esuturilorde le%(tur( şi a cartila&elor de la articula!ii# lu refia)( $nc"eieturile* Efectele se fac sim!ite

rapid dup( $nceperea supliment(rii cu acid "ialuronic*Cu si%uran!( ridurile sunt una dintre pro lemele de actualitate ale femeilor# care te face

s( constienti)e)i trecerea anilor* Dra!ie cercet(rilor# ele pot fi com (tute nu doar cu a&utorul isturiului* 4n ceea ce pri'este in&ec!iile antirid# acidul "ialuronic este su stan!a cea maieficient(*

/ratarea ridurilor cu a&utorul acidului "ialuronic se efectuea)( prin in&ectarea unui %el*dat( p(truns $n piele# %elul re!ine apa şi se amestec( cu acidul "ialuronic din piele# d5ndu6i

'olum acesteia* Astfel# pielea cap(t( aspectul ini!ial# ridurile fiind eliminate*Este 'or a de un produs iode%rada il care se $mpr(ştie $n mod natural $n or%anism* Aşadarde)a'anta&ul ar fi acela c( in&ec!iile $şi pierd efectul dup( o anumit( perioad( de timp şitre uie ref(cute* A'anta&ul este $ns( efectul re'ersi il al inter'entiei care este mai pu!in$n%ri&or(tor dec5t aspectul definiti' al inter'en!iilor c"irur%iei estetice*

Acidul "ialuronic este folosit mai ales pentru ridurile din )ona nasului şi a %urii* +easemnea# se poate recur%e la acidul "ialuronic pentru tratarea o ra&ilor# a frun!ii şi a ridurilor

de su oc"i* Adesea şi u)ele sunt remodelate cu a&utorul acidului "ialuronic* Acesta esterecomandat tuturor tipurilor de ten*

?8

http://www.topsanatate.ro/

http://www.topsanatate.ro/



Cel mai pur acid "ialuronic este constituit dintr6un %el omo%en şi monofa)ic#fiind mai pu!in e9pus ac!iunii distructi'e a radicalilor li eri# a'5nd o re)isten!( $ndelun%at(# iarin&ectarea se reali)ea)( cu a&utorul unor serin%i din sticl( special(# $n care este introdus acelser* Acidul "ialuronic este in&ectat direct $n rid ridic( şi umple instantaneu ridul princapacitatea lui de creştere a 'olumului acestuia* Imediat de la prima in&ectare ridul este redus$n mod 'i)i il# iar nere%ularit(!ile din piele sunt reparate*

Pielea uscat(# sol)oas( cum ar fi cele pro'ocate de dermatita atopic( pot fi tratate cu olo!iune de piele pe a)( de prescrip!ie care con!in "ialuronat de sodiu ca in%redient acti'*

Pre)en!a acidului "ialuronic din !esutul epitelial a fost demonstrat de proliferareaeratinocitelor şi intensificarea pre)en!ei de acid retinoic# efectu5nd "idratarea pielii*

Produsele cosmetice cu con!inut de acid "ialuronic "idratea)( tenul# permi!5ndu6i s(arate mai fin şi mai str(lucitor* Studiile clinice au ar(tat c( a&ut( şi la o 'indecare mai rapid( şi poate reduce apari!ia at5t a 'ec"ilor c5t şi a noilor cicatrici*In&ectiile cu acid "ialuronic# se folosesc pentru a diminua aparitia ridurilor# im atranirea sidepresiile tenului cau)ate de cicatrici de acnee sau de r(ni*

+e%radare şi rea sor !ia i)o'olemic(: dup( in&ectare# sufer( un proces lent de de%radarei)o'olemic( 7 deşi %elul de'ine mai pu!in concentrat# el lea%( mai mult( ap( şi $n acest fel $şimen!ine 'olumul o perioad( mai mare de timp*

Kiocompati ilitatea acidului "ialuronic este e9celent(* 0u este nici citoto9ic# nici%enoto9ic* 0u produce efecte secundare acute# su acute sau cronice# şi nici nu produce reac!iide "ipersensi ilitate* Ar putea ap(rea reac!ii o işnuite le%ate de in&ectare: umfl(turi# durere#m5nc(rimi# '5n(t(i# sensi ilitate*

.7 M&$ %& %& !(&!)()(& ) #(& &* ( i " 3"& $&* ( # + &$i#&

Recentele studii asupra procesului $m (tr5nirii au e'iden!iat modific(rile la ni'elmolecular pe care# acest proces le implic(* Mitocondria# responsa il( de respira!ia celular(#este cea mai 'ulnera il( stresului o9idati'* Alterarea ei conduce la cri)a ener%etic( celular(#determin5nd astfel $m (tr5nirea !esuturilor*

Stresul o9idati' alterea)( şi sinte)a de proteine# conduc5nd la modific(ri structurale alefi relor de cola%en şi la apari!ia ridurilor* Gunc!ia ener%etic( a mitocondriei este sus!inut( prinDP<D# sursa de A/P# corect5nd astfel loca&ele ener%etice celulare*

?<



Superen)ima anti5m (tr5nire# supero9id dismuta)a# prote&ea)( fi rele de cola%en şifi ro laştii responsa ili de sinte)a acestor fi re* 4n cascad( cu trila%enul# asi%ur(reor%ani)area fi relor cola%ene şi remodelarea tenurilor mature# ridate*

Produsele cosmetice tre uie s( ai ( o aciditate apropiat( de cea fi)iolo%ic( pH su @3# oafinitate cutanat( şi dac( este ca)ul s( se a soar ( $n straturile pielii*

0atura c"imic( a constituien!ilor unui produs are o importan!( fundamental( $n pri'in!a penetra!iei şi afinit(!ii fa!( de piele* Sunt dotate cu afinitate una produsele cu caracterelipofil6"idrofile care au at5t propriet(!i "idrofile c(t şi lipofile* +e altfel# astfel de su stan!e se%(sesc şi $n piele* +in aceast( cate%orie fac parte %r(simile# uleiurile 'e%etale# uleiurileanimale# lecitina# lanolina*

pH6ul produselor cosmetice tre uie nu numai s( nu produc( o alcalini)are# dar s( şicom at( unele cau)e de alcalo)(# re%ener5nd pH6ul fi)iolo%ic care este cuprins $ntre <#? şi F#?*

Structura fi)ico6c"imic( a preparatelor tre uie s( se apropie de structura coloidal( a pielii şi de aceea starea coloidal( %elurile#emulsiile sunt $n %eneral formele preferate*

Pentru $ntr!tinerea pielii preparatele cele mai $nsemnate sunt cremele* Acestea suntincluse $n cate%oria un%uentelor e9ist5nd o mare asemanare $ntre componentele un%uentelorfarmaceutice şi cremelor cosmetice* Al(turi# de creme se folosesc şi preparate lic"idedenumite lo!iuni* 0atura %elic( a un%uentelor este necesar( spre a6si men!ine o form(

constant( la am alare un%uentele tre uie s( fie plastice* Astfel un %el nu este o i%atoriu s( fiealc(tuit din componente ine diferen!iate fi)ic şi c"imic# ci din molecule foarte asem(n(toaredin punct de 'edere c"imic# dar structurate prin a%re%are de e9emplu 'aselina* +in aceast(structur( %elic( a un%uentelor re)ult( propriet(!ile reolo%ice prin care se caracteri)ea)( şi carese refer( la 'ariet(!ile de forme pe care le pot suferi corpurile su ac!iunea unor anumite for!e*+ac( $ntr6un sistem dispers etero%en# solidYlic"id# fa)a solid( a&un%e la o concentra!ie $nc5 particulele solide se atin% unele de altele# prin)5ndu6se $ntr6o re!ea# datorit( unor le%(turi

secundare# de tipul for!elor 'an der [aals# atunci se formea)( sisteme plastice* C5nd asupra unor astfel de sisteme $ncep s( ac!ione)e for!e mecanice sla e# punctele

sau suprafe!ele de contact $ncep s( se $ndep(rte)e unele de altele $n raport cu m(rimea şi'ite)a for!ei mecanice* Pentru a se putea 'edea sc"im area '5sco)it(!ii# for!a şi 'ite)a deforfecare tre uie s( atin%( o anumit( limit(# numit( limit( de fluiditate# sau limita de cur%ere*+up( trecerea limitei de cur%ere# tipul cur%erii de'ine pseudoplastic# iar '5sco)itatea scade p5n( c5nd de'ine direct propor!ional( cu for!a şi 'ite)a de forfecare# aceasta fiind '5sco)itatea

de ec"ili ru# al c(rui re)ultat fiind reodestruc!ia# adic( desfacerea structurii spatiale* +up(

??



aceea sistemul este l(sat $n repaus# dup( un timp se a&un%e din nou la '5sco)itatea ini!iala(aceast( sc"im are re'ersi il( de sol6%el se numeşte ti9otropie*

J(sco)itatea plastic(# ti9otropia# punctul de cur%ere# capacitatea de intindere şi aderare#consisten!a# sunt propriet(!ile care diri&ea)( prepararea corect( a un%uentelor*

Emulsiile şi cremele sunt sisteme disperse# amestecuri a dou( fa)e lic"ide insolu ileuna $n cealalt(3 una fiind fa)a dispersat( iar cealalt( fa)a dispers(* Aceste sisteme suntsta ili)ate cu a&utorul emul%atorilor* Cele doua fa)e pot fi ulei fa)a dispersat(3 $n ap( fa)a dedispersie3 sau in'ers apa $n ulei*

4ntre doua lic"ide incompati ile e9ist( :o tensiune superficiala \3 mare şi o suprafa!( deseparare S3 mare* Gormarea cremei# emulsiei presupune o ener%ie superficial( li er( c5t maimica G3* Pentru a o !ine aceasta tre uie s( sc(dem tensiunea superficial( şi suprafa!a deseparare dintre lic"ide# conform formulei :F J S

Emul%atorii sunt su stan!e care micşorea)( tensiunea superficial( mare# form5nd pelicule protectoare pe suprafa!a pic(turilor*

Emul%atorii $mpiedic( opalescen!a sistemului şi dau '(sco)itate mare* Emul%atoriista ili)ea)( emulsia prin orientarea celor dou( %rup(ri ale moleculei: partea "idrofil( şi partea"idrofo ( la suprafa!a de separare a celor dou( fa)e nemisci ile* 4n func!ie de tipul deemul%ator predomin( o %rupare sau cealalt(* Moleculele emul%atorilor formea)( la interfa)e

un strat monomolecular orientat# astfel $nc5t %ruparea lipofil( se diri&ea)( c(tre ulei iar%ruparea "idrofil( c(tre ap(* +up( cum se cunoaşte caracter "idrofil au %rup(rile 7 C Me# 7H# S 8Me# şi caracter lipofil pre)int( rdicalii de "idrocar uri alc"ilici sau arilici *

Gilmele monomoleculare formate la suprafa!a particulelor fa)ei disperse# constituie'erita ile particule# care $mpiedic( unirea acestor particule şi deci separarea emulsiei $n celedou( fa)e nemisci ile*

Emul%atorul fiind solu il# at5t $n fa)a continu( a sistemului c5t şi $n interfa)(# se poate

$mp(r!i $ntre acestea f(c5nd s( scad( tensiunea superficial( ori%inal(* Pentru ca emulsia s( fie sta il( este necesar ca particulele fa)ei disperse s( fie c5t mai

mici şi din aceast( cau)( la formarea emulsiilor este foarte important modul $n care se facea%itarea amestecului*

Emul%atorii "idrofili se folosesc la formarea emulsiilor ulei $n ap( =YA3 $n care fa)adispersat( este uleiul iar fa)a dispers( este apa* Acest tip de emulsii formea)( cremele"idratante# semi%rase# uscate*

?F



Emul%atorii lipofili se folosesc la formarea emulsiilor ap( $n ulei AY=3 $n care fa)adispersat( este apa iar fa)a dispers( disper%ent3 este uleiul* Acest tip de emulsie $l formea)(cremele %rase*

La dispersarea a dou( lic"ide nemisci ile $n pre)en!a unui emul%ator# prin a%itare puternic(# se formea)( dou( tipuri de emulsie =YA şi AY= dar r(m5ne cea mai sta il( $nfunc!ie de tipul de emul%ator "idrofil sau lipofil3*

Emul%atorii pot aduce %r(simile naturale $ntr6o stare de particule foarte fine put5nd s(fi9e)e cantit(!i mari de ap( ceea ce le d( o mai una putere de penetrare la ni'elul pielii*

.71 S$)>i*i$)$&) & "*+ii* ( i #(& &* (

Sta ilitatea emulsiilor şi cremelor cosmetice depinde de densitatea celor dou( fa)enemisci ile care tre uie s( fie c5t mai apropiate acest lucru se reali)ea)$ prin utili)areaemul%atorilor3*

4n acelaş timp dac( '5sco)itatea sistemului este mare particulele fa)ei dispersate se$ntalnesc mai %reu# deci emulsia este mai sta il(* C5nd raportul dintre cele dou( fa)e este maimic decat 1 fa)a intern( Yfa)a e9tern(3 emulsia are o un( sta ilitate*

+e asemenea# cu c5t tensiunea superficial( este mai mic( cu at5t sta ilitatea emulsiei

este mai un( rolul emul%atorilor3*Pre)en!a electroli!ilor $n sistem $n concentra!ii mici accentuea)( rolul sta ili)ator al

emul%atorilor dar $n concentra!ii mari ei potdistru%e emulsia*4n sta ilirea re!etelor de fe rica!ie pentru cremele cosmetice tre uie s( se !in( seama de

to!i aceşti factori pentru a o !ine creme şi emulsii cosmetice de un( calitate*

.7.2 S$("#$"() !i&*ii

Pentru o mai un( $n!ele%ere a a sor!iei produselor cosmetice tre uie s( cunoaştemstructura "istolo%ic(# func!iile pielii şi modul $n care ac!ionea)( asupra ei produselecosmetice*

Pi&*&) este un $n'eliş continuu mem ranos# con&uncti'o6epitelial# care acoper( corpul $n$ntre%ime* Pielea este un or%an cu o acti'itate 'ital( comple9(*

Structura "istolo%ic( a pielii* Este alc(tuit( din trei straturi:

Epidermul este constituit din mai multe straturi: stratum lucidum care şi el particip( lafunc!ia de arier( re%l5nd pH6ul pielii şi permea ilitatea cutanat(# prin con!inutul de lipide şi

?@



su stan!e "idrosolu ile pe care le are3# stratum %ranulosum# stratum spinosum şi stratum asale sau %erminati'3*

Stratul a)al sau stratul cel mai profund al apidermei şi el are rol de re5noire continu( acelulelor epiteliale din straturile de deasupra*

Dermul este de natur( con&unct'( şi con!ine fi re de cola%en# elastin( şi reticulin(*Aceste fi re sunt impre%nate de un %el de mucopoli)a"aride cu mare capacitate de $n i are aapei şi de re!inere a ei* El este sediul proceselor meta olice intense din piele# contin5ndnumeroase 'ase san%uine# limfatice şi termina!ii ner'oase*

+ermul are şi el un efect imunolo%ic de autoap(rare a o%anismului3* dat( cu '5rsta $şi pierde din elasticitate fapt care are ca urmare formarea ridurilor*

ipodermul este stratul cel mai profund al pielii şi este format din !esut con&uncti' la9a'5nd rol $n termore%lare şi depo)itarea %r(similor*

!i"temul #landular este alc(tuit din %lande se acee# %lande sudoripare şi foliculii piloşi*$landele "e%acee sunt situate $n derm şi produc se umul# asi%ur5nd filmul lipidic cu rol

antimicro ian# antifun%ic# lu refiant*$landele "udoripare au %lomerul situat $n "ipoderm# iar canalul sudoripar str( ate toat(

%rosimea dermului p5n( la suprafa!a pielii unde se desc"ide printr6un orificiu numit por al%landei* Are func!ie de eliminare şi de termore%lare*

Goliculii piloşi repre)int( sacul dermoproteic $n care este cuprins( r(d(cina firului de p(rul ul3*

.7.7.F" #$ii*& !i&*ii

13 Gunc!ia de protec!ie* Protec!ie mecanic( se reali)ea)( prin fenomenul de eratini)arecare $ncepe $n epidermul 'iu şi se continu( $n stratul cornos* +ermul particip( şi el la protec!ia

mecanic( prin con!inutul de cola%en şi elastin( care dau elasticitate pielii* -eratina este o protein( specific( pielii# cu mare con!inut de diaminoaci)i şi aminoaci)i cu sulf# dintre care predomina cisteina care se transform( uşor prin o9idare $n disulfura corespun)(toare care $iconfer( ri%iditate*

-eratina are un pH acid şi re)isten!( la contactul cu di'erşi micro i# 'iruşi# para)i!i# şiasi%ur( protec!ia micro iolo%ic( ariera iolo%ic(3* Se umul secretat de %landele se acee particip( de asemenea la ap(rarea antimicro ian( şi antifun%ic( a pielii* Lipsa 'itaminei A din piele duce la o eratini)are e9a%erat(*

?



Protec!ia c"imica se datoreşte con!inutului $n %r(simi al stratului cornos care asi%ur(astfel impermea ilitatea pielii fa!( de ap( şi fa!( de su stan!ele acide şi alcaline sla e*

Protec!ie fat( de lumin( şi ra)ele =J prin su stan!a ioc"imic( fotoprotectoare melaninacare se sinteti)ea)( $n stratul a)al*

23 Gunc!ia de arier( de re%lare a permea ilita!ii cutanate se reali)ea)( prin alan!a"idrofil6lipofila care e9ist( la ni'elul epidermei*

83 Gunc!ia de recep!ie sen)oriala este dat( de termina!iile ner'oase din piele< Gunc!ia de circula!ie şi respira!ie se datorea)( proceselor meta olice la care particip(

pielea prin captarea o9i%enului atmosferic şi eliminarea io9idului de car on*?3 Gunc!ia de termore%lare*

.7. A>+ (>/i) !(i !i&*& ) !( %"+&* ( # + &$i#&

A sor !ia percutanat( poate fi descris( $n termeni cantitati'i pentru diferite etape ale proceselor fi)ico6c"imice*

Penetra!ia şi resor !ia su stan!elor prin piele constituie un proces comple9 la care particip( soli ilitatea# difu)iunea# atrac!ia şi reac!iile c"imice reciproce şi alte procese iolo%ice*

Se pot distin%e patru etape :• di)ol'area particulei de su stan!e $n e9cipient 'e"icul# a)( de un%uent3• difu)ia moleculelor su stan!ei prin 'e"icul spre suprafa!a pielii• p(r(sirea 'e"iculului şi p(trunderea $n stratul cornos• difu)ia prin stratul cornos# $n epiderm şi derm*

4n prima etap( are loc di)ol'area particulelor su stantei or%anice $n 'e"icul# conformecua!iei 0o;es6["itne;

Jite)a de di)ol'are dBYdt S*+Y"3 S'*C3#=nde S suprafa!a particulelor care se di)ol'( + coeficientul de difu)ie al

moleculelor su stan!ei prin 'e"icul " %rosimea stratului de difu)ie $n &urul particulelor carese di)ol'( S' solu ilitatea su stan!ei $n 'e"i'ul C concentra!ia su stan!ei $n 'e"icul*

4n etapa a doua la fel ca şi $n a patra# are loc difu)ia moleculelor su stan!ei printr6unmediu# 'e"icul # respecti' !esut cutanat relati' omo%en ea depinde de %radientul de

?



concentra!ie ]C# de distan!a pe care moleculele o au de st( (tut# d# şi de coeficientul dedifu)ie + al moleculelor su stan!ei $n mediul de difu)ie :

dBYdt + *]CYd4n etapa a treia a a sor !iei percutanate inter'ine procesul critic al tra'ers(rii stratului

cornos* Acest transfer se desf(şoar( printr6un process de difu)ie pasi'( care $n cele mai multeca)uri poate fi descries de le%ea lui Gic * Glu9ul G3 sau 'ite)a de difu)ie la ec"ili ru dBYdt3$n unitatea de timp# pe unitate de suprafa!( este dat( de :

G dBYdt CP*C'*+s*AY"=nde CP >factorul de parti!ie $ntre stratul cornos si 'e"icul C' concentratia su stan!ei

di)ol'at( $n 'e"icul +s coeficientul de difu)ie a su stan!ei $n stratulcornospiele3#A>suprafa!a de aplicare a preparatului pe piele# " %rosimea stratului cornos*

Coeficientul de reparti!ie piele strat coenos3Y'e"icul# CP# are mare importan!( $nsta ilirea unei rela!ii $ntre propriet(!ile su stan!ei şi 'ite)a sa de penetrare $n piele* El estedependent şi de afinitatea reciproc( dintre su stan!( si 'e"icul* 'aloare mare a CP indic(faptul c( 'e"iculul are o afinitate redus( pentru su stan!(# $n sc"im o 'aloare mic( a Cpindic( un %rad crescut de interac!iune a su stan!ei cu 'e"iculul# fat ce determin( re!inereasu stan!ei de c(tre 'e"icul *Coeficientul de distri uşie Cp este deci un raport al concentra!iilorsu stan!ei la ec"ili ru# $ntre stratul cornos Cs# şi concentra!ia $n 'e"icul#C'*

Cp CsYC'Produsul dintre coeficientul de reparti!ie CP şi solu ilitatea su stan!ei $n 'e"icul#C' este

cunoscut şi su numele de acti'itate termodinamic(*a CP*C'Primul factor care poate limita transportul su stan!elor prin piele $l constituie

coeficientul de reparti!ie# lipideYap( al acestuia# care 'a determina m(rimea coeficientului detransfer strat cornosY'e"icul*

alt( arier( o constituie stratul cornos* E9ist( dou( posi ilit(!i de a F>elluletransportul prin acest strat cornos: celulele "idrofile dar c"eratini)ate şi canalele lipidice dintreF>ellule*

Re)or !ia su stan!elor liposolu ile pare s( fie posi il( datorit( faptului c( acestea se potdi)ol'a $n !esutul adipos superficial al epidermului şi apoi sunt treptat re)or ite $n straturilemai profunde ale pielii*

Prin canalele lipidice trec moleculele lipidice# nepolare #ca $n ca)ul cremelor nutriti'e

şi re'itali)ante care sunt destinate s( pre'in( unele fenomene ce pot s( apar( dup( o anumit(

F>



'5rst( la ni'elul epidermei şi anume pierderea elasticit(!ii# atrofierea !esutului su cutanat#apari!ia ridurilor

Hidratarea celulelor c"eratini)ate# dar şi a canalelor lipidice# permit o creştere atransportului moleculelor "idrofile polare* Preparatele "idratante au rolul de a men!ineec"ili rul $ntre aceste su stan!e care asi%ur( un %rad normal de "idratare al epidermei* Acestec"ili ru poate fi asi%urat prin compo)i!ia cremei şi prin aportul unor e9tracte 'e%etale cucon!inut $n mucila%ii şi alte poli)a"aride*

Prin "idratare apa se asocia)( prin le%(turi de "idro%en cu %rup(rile polare ale stratuluidu lu lipidic pre)ente $n spa!iile intercelulare* Acceleratorii de a sor !ie prin piele ac!ionea)( prin creşterea permea ilit(!ii stratului cornos fie $n re%iunea lipidic( fie $n cea a proteinelorc"eratini)ate*

Principala component( a !esutului con&uncti' este %licoprotein( care formea)( o re!eaale c(ror oc"iuri sunt ocupate de o poli)a"arid( $n acest fel structura %licoproteideifunctionea)( pentru macromolecule ca o sit(* 4n condi!ii normale# reteaua este $mp5n)it( demoleculele acidului "ialuronic sau de moleculele altor su stan!e macropoli)a"aridice* Astfel#orice su stan!( care este capa il( s( depolimeri)e)e aceste molecule ale poli)a"aridelor# adic(s( eli ere)e oc"iurile re!elei fa'ori)5nd permea ilitatea !esutului con&uncti'* astfel deac!iune se numeşte "ialuronida)a $ntruc5t mareşte permea ilitatea pielii şi resor !ia*

Este important ca $n aplicarea produselor cosmetice s( se !in( cont de principalele tipuri de piele*+e asemenea de proprietatea cremele demac"iante care s( fa'ori)e)e emulsionarea%r(similor şi a impurit(!ilor ce tre uiesc $ndep(rtate de pe suprafa!a pielii# ca apoi s( se poat(aplica cu succes o crem( cosmetic(*

F1



;. &' C &A&E

Su stan!ele din cosmetice sunt a sor ite de or%anism# prin piele* +e multe ori#in%redientele c"imice ale cosmeticelor şi ale produselor de $n%ri&ire corporal( sunt to9ice şi auefecte de)astruoase asupra s(n(t(!ii noastre*

+in multitudinea de su stan!e c"imice utili)ate# doar c5te'a au fost supuse unor testeam(nun!ite de to9icitate# iar unele nu au fost testate deloc *

Pielea femeile a sor e anual 268 ilo%rame de su stan!e to9ice prin intermediul produselor cosmetice u)uale* Afectate nu sunt numai femeile# ci şi (r a!ii# pentru c( şi produsele destinate lor crem( sau spum( de ras# after6s"a'e# şampon3 au aceleaşi in%rediente periculoase* +ar cel mai %ra' este c( astfel de su stan!e se re%(sesc inclusi' $n produseledestinate $n%ri&irii copiilor* Gaptul c( produsele cosmetice sunt f(cute s( stea mult pe raft#denot( con!inutul mare $n conser'an!i care contri uie prin to9icitatea lor la poten!ialulcanceri%en ridicat*

Produsele cosmetice sunt adesea nişte coc tailuri. de c"imicale cu ac!iunecanceri%en(# iritan!i ai pielii# to9ine de creştere care afectea)( de)'oltarea fi)ic( şi mental( la

copii3# pertur atori endocrini su stan!e care opresc sau loc"ea)( transmiterea de "ormoni $ncorp şi se interpun astfel $n de)'oltare3# a%en!i muta%eni cau)ea)( muta!ii ale A+06ului careduc fie la cancer fie la afec!iuni con%enitale3# neuroto9ine su stan!e c"imice care afectea)(sistemul ner'os3# to9ine de reproducere care afectea)( sistemul reproducti'3 şi sensi ili)atorisu stan!e c"imice care pro'oac( reac!ii aler%ice $n !esuturile normale $n urma e9puneriirepetate la acestea3*

Pe lista celor mai periculoase produse conduc detaşat!)()>& ii # conser'an!i utili)a!i$n aproape toate produsele cosmetice pentru piele şi p(r# inclusi' s(pun# şampon# deodorant şic"iar lo!iuni pentru e eluşi* Para enii sunt e9trem de utili $n stoparea de)'olt(rii acteriilor#dar specialiştii au descoperit şi c( mimea)( efectele estro%enului# "ormonul se9ual feminin#care# printre alte ac!iuni ale sale# poate contri ui şi la de)'oltarea tumorilor canceroasemali%ne*

=n efect similar# de fa'ori)are a apari!iei tumorilor# are şi)*" i i"* care intr( $n compo)i!ia

deodorantelor şi antiperspirantelor* S(rurile de aluminiu şi )irconiu din compo)i!ia

F2



deodorantelor loc"ea)( %landele sudoripare şi reduc pentru c5te'a ore cantitatea detranspira!ie de la ni'elul pielii* /otuşi# din cau)a aluminiului care se a soar e prin piele#deodorantele şi antiperspirantele care con!in acest element pot contri ui la apari!ia tumorilormamare*

L)"(i* +"*=)$"* %& + %i" ?SLS@# este considerat responsa il pentru irita!iile pielii*Aceast( su stan!( este un deter%ent puternic# a%resi'# folosit la scar( lar%( ca de%resant pentrumotoare ^Lauril sulfat de sodiu poate irita pielea# poate produce urticarie# poate determinac(derea p(rului# alte produse pot pro'oca ulcera!ii ale %urii# pro'oca irita!ii ale oc"ilor*P(trunde foarte uşor prin piele şi poate a&un%e la inim(# pl(m5ni# ficat sau creier* =neori# peetic"ete# lauril sulfatul de sodiu este ascuns su denumirea de su stan!( pseudo6natural(# prinformula ,pro'ine din nuc( de cocos.* Interac!ion5nd cu nitri!ii din apa de la ro inet# laurilsulfatul de sodiu poate producei$( -) i & canceri%ene*

E$) *) i &*& deri'a!i ai amoniacului3 sunt su stan!e care pot afecta %ra' s(n(tateanoastr( şi a celor dra%i* S(punurile# şampoanele# %elurile de duş# spumantele de aie# c"iar şi produsele pentru copii con!in acest amestec fatal de su stan!e dietanolamin(6+EA#trietanolamin(6/EA şi monoetanolamin(6MEA3 care $n contact cu nitri!ii care se %(sesc $nap(# produc i$( -) i & precum 0+EA 06nitro)odietanolamin(3# o su stan!( foartecanceri%en(# care afectea)( $n special rinic"ii şi care este a sor it( foarte uşor de piele# mai

ales de pielea fra%ed( a copiilor* Aceste su stan!e sunt iritante pentru oc"i# afectea)( foliculul pilos şi cau)ea)( uscarea şi c(derea p(rului*

4nc( un e9emplu care pune şi mai multe semne de $ntre are $n le%(tur( cu si%uran!a produselor de $n%ri&ire personal( este= ( )*%&6i%): o su stan!( iritant(# canceri%en(# folosit( $nindustria mo ilei* La un moment dat# formalde"ida a fost eliminat( din produc!ia mo ilei# $ns( sefoloseşte la scar( lar%( su form( de conser'ant şi de)infectant $n şampoane# lac de un%"ii# $nt(ritori pentru un%"ii şi produse pentru creşterea p(rului* Pro'oac( aler%ii# ame!eal(# dureri de cap şi durericumulate*

=nele creme "idratante pot con!ine su numele de')+&*i +)" !)()=i # un amestec de"idrocar uri aromatice din petrol sau alte produse deri'ate din petrol# ale c(ror denumiri de peetic"ete con!in prefi9ele prop;l. sau met";l.* Acestea nu las( pielea s( respire# loc5nd astfeleliminarea to9inelor din corp* Pot pro'oca sensi ilitate la lumin( şi pot s(r(ci pielea de propriile

uleiuri naturale# efectul fiind uscarea şi cr(parea acesteia# $m (tr5nirea prematur(# acneea şi di'ersealte afec!iuni ale pielii*

F8



P*" >"* este con!inut $n mai mult de &um(tate din ru&uri# Plum ul este un canceri%en inecunoscut care afectea)( sistemul "ormonal* Este uşor a sor it prin piele şi se depo)itea)( $n oase*Mai poate pro'oca pro leme comportamentale# de memorie şi de lim a&# dar poate conduce şi la ocreştere a a%resi'it(!ii* Cei mai 'ulnera ili sunt copiii şi femeile $ns(rcinate*

G"%( "* %& # (>" &,folosit ca a)( pentru 'opseaua de p(r şi pentru şampoanele contram(tre!ii# se ştie c( pro'oac( oli fatale precum cancerul şi o serie $ntrea%( de afec!iuni comune precum astm şi dureri de cap* Pe etic"eta produselor este men!ionat ca G+_C sau +_C*

A3& /ii %& !)(=" )(& folosi!i $n multe produse de $n%ri&ire personal( sunt de o icei pe a)(de petroleum* Ei pot cau)a dureri de cap# ame!eal(# aler%ii# pro leme respiratorii# iritarea pielii şi

sensi ilitate c"imic(*

T)*#"*# este un canceri%en cunoscut* /alcul este un produs mineral o !inut prin e9tra%ereaminier( a rocilor de talc# care apoi sunt procesate prin sf(r5mare# uscare şi m(cinare pentrueliminarea altor re)iduuri de minerale* Cu toate acestea# acest proces nu separ( unele fi re minusculecare sunt foarte asem(n(toare cu cele de a) est* +in aceast( cau)( talcul este asociat cu a) estul ca poten!ial canceri%en*

Copiii sunt şi mai e9puşi la reac!ii to9ice sau iritati'6aler%ice datorate produselor de $n%ri&irecorporal(* Pielea copilului# $n special a nou6n(scutului şi su%arului# este mai su !ire şi mai fra%il(dec5t cea a adultului* Stratul superficial al epidermei# cel mai important $n rolul de arier( protectoare# este mult mai fin la copil dec5t la adult* Aşa se e9plic( de ce la cea mai mic( a%resiuneapar urme pe pielea copilului* `i tot fra%ilitatea pielii este moti'ul pentru care su stan!ele dincompo)i!ia produselor de $n%ri&ire p(trund mai uşor prin epiderma copiilor*

Cele mai periculoase su stan!e c"imice din produsele de $n%ri&ire pentru copii pe l5n%( celeenumerate p5n( acum3 sunt urm(toarele :)#i%"* +)*i#i*i# este to9ic dac( e folosit $n cantit(!i marisau la persoane cu sensi ilitate la salicila!i# c(rora le face r(u c"iar şi folosit $n cantit(!i mici3#"(&&) folosit( $n cantit(!i mari sau $n mod repetat este iritant( pentru piele şi oc"i3## * () /ii ## +&(') /ii K #) $i$)$& )(&#)#i%"* > (i# con!inut $n pudrele de talc# folosit pentru calit(!ilesale antiseptice# de'ine to9ic dac( este in%erat ori in"alat3##) = ("* $n cantit(!i mari poate pro'ocast(ri de confu)ie# irita ilitate# "iperacti'itate neuromuscular(

F<



C)(& +" $ )*$&( )$i'&*&

I%noran!a noastr( a permis fa rican!ilor de produse cosmetice şi de $n%ri&ire personal( s(foloseasc( orice su stan!e f(r( a fi traşi la r(spundere* Este necesar s( fim conştien!i şi s(6i facem şi

pe al!ii conştien!i cu pri'ire la aceste aspecte*

=na dintre alternati'ele pe care le a'em pentru moment este citirea atent( a etic"etei produsului* Multe companii de cosmetice au $nceput s( lanse)e aşa6numitele produse naturale.# dar pentru c( nu e9ist( standarde asupra a ceea ce $nseamn( natural.# multe dintre acestea con!in şisu stan!e c"imice* /ot ce putem face este s( ne pre%(tim o list( cu in%redientele periculoase şi s('erific(m cu aten!ie produsele $nainte de a le cump(ra*

+e urm(rit pe etic"ete compuşii or%anici naturali care nu sunt produşi de sinte)(3 şi caresunt enefici pielii : unt de s"ea# ulei de s(m ure de stru%ure# ulei de masline# ulei de ar%an etc*e9istcreme şi alte produse cosmetice care con!in conser'an!i şi antio9idan!i naturali :'itaminaA# 'itaminaE# aceste produse le putem diferen!ia şi prin faptul c( nu con!in parfum şi nici coloran!i iar produşiito9ici tre uie s( fie $n cantitate redus(* Acestea au un pre! mai ridicat# deoarece costul o !ineriicompuşilor or%anici naturali este mai mare# sunt produse cu o to9icitate mai redus( de care tre uie s(!inem seam(*

F?



. !=4!+#@

•

Su stan!ele care intr( $n compo)i!ia cosmeticelor sunt a sor ite de or%anism# prin piele*+e multe ori in%redientele c"imice ale cosmeticelor şi ale produselor de $n%rilirecorporal( sunt to9ice şi au efecte de)astruoase asupra s(n(t(!ii noastre*

• Produsele cosmetice sunt adesea amestecuri de prosuşi c"imici cu ac!iune canceri%en(#

iritan!i ai pielii# to9ine de creştere# pertur atori endocrini# a%enşi muta%eni# neuroto9ine# to9de reproducere şi sensi ili)atori

• +in multitudinea de su stan!e c"imice utili)ate #doar c5te'a au fost supuse unor teste

am(nun!ite de to9icitate #iar unele nu au fost testate deloc*• Pe lista celor mai periculoase produse "e *n"criu urmatorii produ+i chimici ,

Par eniiAluminiuLauril sulfatul de sodiu SLS3Etanolaminele deri'a!i ai amoniacului36trietanolamin( /EA 6dietanolamin( +EA

6monoetanolamin( MEAGormalde"idaPlum ulDudronul de c(r uneA%en!ii de parfumare sintetici

• I%noran!a noa"tr a permi" a%rican/ilor de produ"e co"metice +i de *n#ri0ire per"onal

" olo"ea"c orice "u%"tan/ r a i tra+i la r "pundere. E"te nece"ar " im con+tien/i +i " -

i acem +i pe al/ii con+tien/i cu privire la ace"te a"pecte. &ot ce putem ace e"te " ne pre# tim o li"t cu in#rediente periculoa"e +i " citim cu aten/ie eticheta oric rui produ"

*nainte de a le cump ra

FF



BIBLIOGRAFIE

A0DELA MARC=LESC= 7Parfumuri #aromati)ante si cosmetic din produse montane6Edituraniveritatii ucian 4la#a !i%iu 1556

C.DAE!C 7Arome +i 'doran/i 7Editura niver"itatii 89olitehnica &imi"oara 1555

9.$.!E:$EE;-9rincipii Fundamentale ale chimie or#anice 7Editura &ehnica 15<<

A.9 &E:=E& E; 7Chimie or#anic 7Editura &ehnica 15<>

?E=' $A:4A= 74iochimie &ratat Comprehen"iv-Editura Didactica +i 9eda#o#ic 74ucure+ti@

1555

C.D. =eni/e"cu 7 Chimie or#anic @ vol. +i @ Ed. Didactic +i 9eda#o#ic @ 4ucure+ti@ 156

E. 4eral@ B. ?apan 7 Chimie or#anic @ Ed. &ehnic @ 4ucure+ti@ 15 1

4. A. 9avlov 7 Chimie or#anic @ Ed. &ehnic @ 4ucre+ti@ 15<>

B. Avram 7 Chimie or#anic @ vol. +i @ Ed. Didactic +i 9eda#o#ic @ 4ucure+ti@ 156>

Ran%a J*#/eodorescu E6 Anatomia şi fi)iolo%ia omului#Ed* Medical(# Kucureşti# 1 @>Leucu!a Sorin*E 7Kiofarmacie şi Garmacocinetic(# Editura +acia#Clu& 0apoca# 2>>2Leucu!a Sorin 6 /e"nolo%ia Garmaceutic( Industrial( #Editura +acia # Clu& 0apoca #2>>@Ciocanelea C*#Ionescu Stoian 7 /e"nic( Garmaceutic(# Ed* +idactic( şi Peda%o%ic(# Kucureşti# 1 @

Garmacopeea Rom5na 7 Colecti'ul Academic# Kucureşti# 1 @FOOO*eucerin*comYinfo6centerYneOsroom6Con%ress Report EA+J 2>1> Y Com ination of urea and";aluronic acid effecti'el; counteracts Orin lesOOO*amOa;*roYm(rcile noastreYartistri6creme lu9ur;

http://www.eucerin.com/info-center/newsroom-Congress%20Report%20EADV%202010%20/%20Combination

http://www.amway.ro/m%C4%83rcile

http://www.eucerin.com/info-center/newsroom-Congress%20Report%20EADV%202010%20/%20Combination

http://www.amway.ro/m%C4%83rcile

produsi organici utilizati in cosmetica.doc

Documents