raport la studiul de evaluare a impactului de mediu
TRANSCRIPT
0
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI DE MEDIU
INVESTITIA:
„FERMA PENTRU CRESTEREA PUILOR DE CARNE
POARTA ALBA – CONSTANTA”
Beneficiar:S.C. NETWORK STORAGE SRL
Elaborator : Elena Chircu
1
Introducere
Scopul prezentei documentatii este de a identifica, evalua si prezenta
impactul potential al infiintarii unei ferme de crestere pui pentru carne,
amplasata in extravilanul comunei Poarta Alba, jud. Constanta, parcela
Np 738, lot 16-17-18 in suprafata de 9000,00 mp ,rezultata din alipirea lot
16 in suprafata de 3000mp, lot 17 in suprafata de 3000mp si lot 18 in
suprafata de 3000mp.
Prezentul studiu a fost elaborat in conformitate cu prevederile OM
135/2010 si tinand seama de legislatia nationala in vigoare, mai cu seama
de prevederile si principiile Legii Mediului 256/2006 republicata, a Legii
Apelor 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr.
107/1996 precum si de normele si regulamentele europene in domeniu.
De asemenea s-au mai avut in vedere:
- Hotararea Nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare
a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private;
-H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice
si private asupra mediului
- Ordinul MAPPM Nr.756 /1997 – reglementari privind evaluarea poluarii
mediului;
- Legea securitatii si sanatatii in munca Nr. 319/2006;
- H.G. nr.188/2002 – norme privind descarcarea in mediu acvatic a apelor
uzate;
- Legea Nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
- Ordinul MAPPM Nr. 462/1993 - privind conditile tehnice pentru protectia
atmosferei.
La realizarea prezentului raport s-a mai tinut cont de urmatoarele
reglementari:
2
- Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra
mediului;
- Manualul EIA;
- Ghid metodologic pentru includerea consideratiilor de biodiversitate in
procedura de evaluare a impactului asupra mediului.
Orice proiect, plan sau program, produce pe langa efectele directe (pentru
care a fost conceput) si o serie de efecte indirecte care trebuiesc
gestionate in scopul conformarii cu reglementarile pe linie de protectie a
factorilor de mediu. Necesitatea gestionarii tuturor efectelor determinate
raspunde si unor principii ce stau la baza legislatiei de protectie a
mediului:
- initierea din timp a unor masuri care sa reduca sau sa elimine efecte
nedorite;
- evaluarea obiectiva a tuturor alternativelor si posibilitatilor privind
alegerea tehnologiei optime;
- necesitatea implicarii factorilor institutionali responsabili in procesul de
luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra
mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiect evidentierea
efectelor negative, dar si a celor pozitive, ca urmare a unei activitati
proiectate sau a uneia in desfasurare (in cazul proiectelor de dezvoltare
sau modernizare a capacitatilor existente) asupra mediului.
Studiul de impact asupra mediului incearca sa anticipeze efectul
proiectului si a activitatilor legate de acesta, tinand cont de spectrul
conditiilor, fie ele variabile sau constante, de mediu. Studiul de impact de
mediu contine analize tehnice prin care se ofera informatii asupra cauzelor
si efectelor induse de proiect, a consecintelor cumulate ale acestora,
insumate cu impactul cauzat de activitati anterioare si prezente,
formuland ipoteze si asupra unor dezvoltari viitoare, in scopul unei
3
cuantificari cat mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu
de pe amplasamentul studiat.
Scopul elaborarii Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului este
obtinerea de catre beneficiar a Acordului de Mediu pentru propunerea de
proiect vizand infiintarea unei ferme de pui in comuna Poarta Alba, jud.
Constanta.
1. INFORMATII GENERALE
1.1 DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL
Denumirea proiectului :
“FERMA PENTRU CRESTEREA PUILOR DE CARNE POARTA ALBA-
CONSTANTA” proiect apartinand firmei S.C. NETWORK STORAGE SRL.
Activitatea principala: cresterea pasarilor – cod CAEN 0147;
Activitati secundare: activitati agricole, servicii, industria prelucratoare.
Investitia consta in construirea unei ferme pentru cresterea puilor de
carne, pe un teren cu o suprafata de 9000,00 mp, amplasat in extravilanul
comunei Poarta-Alba, judetul Constanta.
Conformitatea cu standardele comunitare privind bunastarea animalelor
va fi asigurata prin adoptarea sistemului de crestere la sol a puilor, cu
respectarea densitatii optime atat pe asternut, cat si la sursele de adapare
si hranire.
Crestera valorii economice a terenului si crearea unor noi locuri de munca
sunt alte obiective pe care si le propune titularul investitiei.
Economisirea energiei electrice si termice prin utilizarea surselor
alternative de energie este un obiectiv al investitiei.
4
Titularul de proiect
Titular
SC NETWORK STORAGE SRL
Numar de Ordine in Registrul
Comertului:J13/1003/2011
Adresa titularului Cumpana, str. Crinului, nr.15 A, jud.
Constanta
Reprezentant legal
DOBRE IONEL
Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului
Lucrarea a fost intocmita de Elena Chircu, avand nr. de inregistrare
66/2009 in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia
Mediului.
1.2 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI
Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „Infiintare ferma pui
pentru carne ”, proiect ce va fi finantat din Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale
beneficiarului.
1.2.1 Amplasament
Investitia va fi amplasata in com . Poarta Alba, judetul Constanta,
parcela NP 738, lot 16-17-18 in suprafata de 9000mp, suprafata rezultata
din alipirea lot 16 in suprafata de 3000mp, lot 17 in suprafata de 3000mp
si lot 18 in suprafata de 3000mp.
Beneficiarul a dobandit drept de folosinta asupra unei suprafete de 9000
mp prin concesionarea de catre primaria Poarta Alba , pe o perioada de 25
5
de ani, asa cum reiese din contractele de concesiune nr. 1679, 1680,
1681/15.03.2012.
Bilant teritorial existent si propus:
• Suprafata terenului = 9000,00 mp
• Suprafata construita existenta = 0
• Suprafata construita propusa = 5204,45 mp
• Suprafata desfasurata propusa = 5204,45 mp
• P.O.T. existent = 0 %
• C.U.T. existent = 0
• P.O.T. propus = 57,80 %
• C.U.T. propus = 0,58
Terenul are urmatoarele vecinatati:
-la Nord: drum de exploatare
-la Est: NDS 728
-la Sud: teren viran
-la Vest: drum proiectat.
Accesul la obiectiv se face din DC 87, adiacent amplasamentului.
1.2.2 Descrierea investitiei
Sistemul intensiv pe care beneficiarul il va implementa in ferma,
reprezinta cea mai moderna forma de crestere si exploatare a pasarilor in
care, pe baza mecanizarii complexe si aplicarii celor mai bune metode de
6
hranire, ingrijire, selectie si un consum minim de furaje si munca, se
obtine o productivitate foarte mare.
Sistemul intensiv de crestere se caracterizeaza prin:
-adaposturi de capacitate mare;
-mecanizare si automatizare integrala a procesului de productie;
-folosirea de nutreturi concentrate, ceea ce duce la cresterea rapida in
greutate a pasarilor, deci o productie mare;
-renuntarea la iluminarea naturala a halelor si folosirea unui sistem
controlat care permite folosirea unui program ce stabileste perioadele de
hranire si odihna a pasarilor, astfel incat productivitatea sa fie maxima.
Puii sunt crescuti de la 1-42 zile, greutatea la sacrificare fiind in medie de
2,1Kg – 2,4Kg.
Un ciclu complet se compune din 42 zile de crestere si 14 zile vid sanitar,
ceea ce inseamna ca intr-un an se pot derula 6-7 cicluri de crestere. Se ia
in calcul o medie de 6,5 cicluri/an.
Pentru asigurarea unei functionari optime a fermei, se propune realizarea
urmatoarelor constructii:
-construirea a trei hale de adpostire a puilor si dotarea lor cu instalatii si
utilaje moderne;
-construirea unei cladiri anexa pentru desfasurarea activitatilor
personalului si a celor conexe;aceasta va cuprinde: vestiare, grupuri
sanitare, birouri, camera filtru, sala pentru servit masa;
-construirea unei platforme de depozitare dejectii;
-construirea de alei de acces, imprejmuire;
-realizarea retelelor de utilitati;
-investitii pentru protectia mediului si producerea si utilizarea energiei si
combustibililor din surse regenerabile :
7
-amplasarea de panouri solare ce vor asigura apa calda pentru
vestiare ;
- realizarea unei instalatii de producerea peletilor ce va folosi
dejectiile din hale si va rezulta combustibilul necesar pentru
incalzirea halelor ; -adoptarea solutiei de incalzire prin pardoseala –
ceea ce duce la reducerea emisiei de amoniac cu cca 30% ;
-construirea unei statii de epurare a apelor uzate .
Capacitatea investitiei va fi de :
-la populare: 25956 capete pui/hala, deci 77868 capete pui/serie;
-la maturitate: 25200 capete pui/hala, 75600 capete pui/serie.
S-a luat in calcul o mortalitate de 3% /serie.
Greutatea medie a puilor la maturitate va fi de cca 2,1 kg.
Fiind o investitie noua, beneficiarul isi propune ca la realizarea ei sa
respecte toate standardele comunitare in domeniul sanitar, sanitar-
veterinar si de mediu, aplicabile in acest domeniu de activitate.
Astfel, pentru respectarea Directivei 2007/43/CEE de stabilire a normelor
minime de protectie a puilor destinati productiei de carne, beneficiarul a
adoptat urmatoarele recomandari:
-cresterea puilor la sol, pe asternut permanent;
-asigurarea densitatii maxime a puilor in adapost (42 kg/mp);
-dotarea halelor cu sistem de ventilatie performant, pentru
asigurarea unei temperaturi optime de crestere;
-sistemul de iluminare din hale va asigura intensitatea minima de
lumina (30 lucsi);
-amplasarea tuturor echipamentelor ce pot produce zgomot in
camera tampon.
8
Cerintele Directivei 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati sunt respectate prin:
-construirea unei platforme betonate pentru depozitarea asternutului
epuizat;
-construirea unei statii de epurare a apelor uzate.
Pentru respectarea cerintelor Directivei 96/61/CE privind prevenirea
controlului integrat al poluarii, beneficiarul va adopta urmatoarele practici:
-punerea in functiune a unei linii de obtinere a peletilor din
asternutul uzat (dejectii) rezultat din procesul de crestere a puilor de
carne, in vederea utilizarii lor ca agent termic pentru incalzirea halelor
(avand in vedere ca tehnologia de cresterea puilor de carne recomanda un
asternut de minim 1Kg paie tocate pe mp, firma va creste cantitatea de
paie la 3kg/mp, astfel tripland capacitatea de absobtie a asternutului
avand ca rezultat diminuarea conditiilor de emisie a noxelor - drept pentru
care acest asternut va avea in compozitie paie tocate si dejectii uscate);
-depozitarea temporara a asternutului uzat(format din paie si
dejectii uscate) pe o platforma betonata si imprejmuita ;
-colectarea selectiva a deseurilor;
-incheierea de contracte de prestari servicii cu firme autorizate in
eliminarea/valorificarea deseurilor ;
-epurarea apelor uzate intr-o statie de epurare proprie.
Cerintele Directivei 98/58/CE privind protectia animalelor din
crescatorii vor fi adoptate prin:
-sistem de crestere la sol;
-sistem de furajare si la discretie ,care adopta tehnici de
nutritie pe grupe de varsta ,bazate pe recomandarile BAT;
9
-sistem de adapare cu nipluri ,pentru reducerea pierderilor ;
-monitorizare permanenta a puilor in adaposturi.
Politica de mediu a Uniunii Europene va fi respectata prin:
-utilizarea tehnologiilor moderne, nepoluante;
-gestionare corecta a deseurilor;
-utilizarea eficienta a resurselor naturale prin utilizarea energiei
regenerabile;
-respectarea cerintelor privind sanatatea umana(folosirea de
tehnologii ce reduc poluarea atmosferei, a apei etc).
Investitia va consta, in principal, din:
Hale – adapost pentru pui
Vor fi construite 3 hale cu dimensiunile de 90 m x 14 m, avand o
suprafata construita de 1260 mp si o suprafata utila de 1260 mp ,alipit
fiind o camera tehnica ( 14 X 3 mp),unde vor fi amplasate :panoul de
control ,centrala termica etc.
Constructiile vor fi realizate pe fundatie din beton armat, cu structura
portanta metalica si cu inchiderile perimetrale din panouri termoizolante.
Podeaua este betonata si are o panta usoara catre sifoanele instalate ,care
colecteaza apa uzata si o conduc, prin sistemul de canalizare interna ,
catre bazinul betonat ,apoi spre statia de epurare.
Pentru conformarea la directivele europene, halele – adapost vor fi dotate
cu utilaje tehnologice moderne ( sistem de adapare, hranire, climatizare,
ventilatie ) care vor asigura un control integrat al poluarii, cu emisii
minime de gaze sau alt tip de substante poluante.
Spatii –anexa pentru personal
Suprafata construita va fi de 252 mp, iar compartimentarea se va face
tinand cont de urmatoarele functiuni:hol de acces, birou sef ferma, birou
10
medic veterinar, farmacie, depozit ambalaje, laborator, camera de filtru,
vestiare, grupuri sanitare, sala pentru servirea mesei.
Aceeasi solutie constructiva cu a halelor.
Platforma dejectii
Va avea o suprafata de cca. 550,62 mp (32,20 x 17, 01), va fi betonata si
va fi imprejmuita.
Conform studiilor de specialitate, cantitatea de gunoi rezultata din
procesul de crestere a puilor de carne este de 4 mc/1000pasari/ciclu,ceea
ce inseamna cca. 320 mc de dejectii/ciclu.
Cu toate ca dejectiile vor fi evacuate periodic pentru, conform
recomandarilor din Codul de bune practici agricole, platforma trebuie sa
asigure o capacitate suplimentara pentru situatii neprevazute, drept
pentru care s-a stabilit capacitatea finala a platformei de cca. 550 mc.
Pentru monitorizarea calitatii apei subterane vor fi executate doua puturi
de observatie ,in aval si amonte de platforma.
Platforma pentru depozitarea paielor pentru asternutul pasarilor,
cu o suprafata de cca.418, 20 mp (21, 61/27, 59 x 17) va fi acoperita la
o inaltime de 4 m.
Bazin colector ape reziduale –amplasat subteran, betonat ,cu o
capacitate de 30mc. Bazinul va fi racordat printr-o conducta metalica la
statia de epurare care va prelua apele dupa decantare, pentru tratare.
Bazin ape curate – amplasat subteran,betonat, cu o capacitate de cca
60 mc – pentru colectarea apelor epurate.
Imprejmuire ferma
Se va realiza pe o lungime de 387 ml din tabla cutata montata pe fundatie
de beton si sustinuta de stalpi metalici.
11
Aleile de acces
La intrarea in ferma se vor face amenajarile necesare amplasarii filtrului
sanitar constand din executia, pe toata latimea aleii de acces, a unei
adancituri cu adancimea maxima de 30 cm, panta cuvei fiind astfel
calculata incat sa permita traversarea in conditii de siguranta a filtrului, de
catre mijloacele de transport.
Caile de acces( cca 600 mp de alei de acces si platforme) vor fi:
-aleea principala- cu latimea de 4 m;la capatele acestei alei vor fi
construite filtre sanitare;
-alei pietonale –cu latimea de 2 m.
Instalatiile cu care va fi dotata ferma sunt:
-reteaua de alimentare cu energie electrica :este compusa din statie de
transformare, tablou electric general si reteaua electrica cu o lungime de
cca 250 ml.
-reteaua de alimentare cu apa(cca 300 ml) montata subteran de-a lungul
traseului aleilor de acces.Se va alimenta din sursa subterana – foraj
executat in interiorul fermei. Pentru asigurarea rezervei de apa intangibila
va fi montat un rezervor cu capacitatea de 40 mc.
-reteaua de evacuare ape uzate compusa din trasee din PVC cu D=110
mm, un bazin colector de ape uzate ,cu capacitatea de 30 mc, o statie de
epurare ape uzate si un bazin pentru colectarea apelor epurate cu o
capacitate de cca 60 mc.
-instalatiile termice pentru hale vor fi dispuse pe peretii laterali,dar si in
pardoseala si vor folosi ca agent termic apa incalzita in centralele ce vor
folosi drept combustibil peleti ,centrale ce vor fi interconectate ,pentru a
putea asigura incalzirea in hale in mod economic.
12
Cele trei hale vor fi dotate cu utilaje care sa asigure conditiile de hranire,
adapare, ventilatie, climatizare normale pentru buna dezvoltare a puilor.
Caracteristicile tehnice ale utilajelor ce vor fi folosite sunt:
-sistemul de hranire - este format din 3 silozuri de furaje (cate unul
pentru fiecare hala) cu o capacitate de stocare de cca 28 mc( necesar
pentru 4-7 zile), un transportor spiralat de furaje ce va asigura aducerea
hranei din siloz in hala. Sistemul este actionat automat cand hranitorile
sunt goale.
Vor mai fi construite 3 silozuri pentru depozitarea cerealelor, deoarece se
preconizeaza instalarea, in viitor, a unui FNC pentru prepararea
nutreturilor in ferma.
Pentru respectarea normelor, sistemul de hranire se va dispune pe 4 linii,
fiecare cu cate 110 hranitori/linie.
-sistemul de adapare - apa adusa din sursa subterana este trecuta
printr-un filtru, dupa care este trimisa in sistemul format din cele 8 linii pe
hala cu cate 406 nipluri pe linie. Sistemul va fi prevazut cu tablou pentru
controlul apei .
-sistemul de ventilatie - se va adopta un sistem de ventilatie tip tunel.
Ventilatoarele sunt amplasate la un capat al adapostului si gurile de
admisie sunt amplasate pe peretii laterali. Admisia se face in mod natural,
iar evacuarea fortata cu ajutorul ventilatoarelor.
La intrarea aerului in adapost se monteaza filtre de retinere a
impuritatilor.
Sistemul de ventilatie nu permite cresterea concentratiei de amoniac
peste 20 ppm si a concentratiei de CO2 peste 3000 ppm.
-sistem de racire - tip panou, 65 mp, racire prin evaporare .
-sistemul de incalzire - se vor utiliza ventilo-convectoare amplasate in
hale. Acestea vor fi incalzite de catre agentul termic. Pentru producerea
13
agentului termic, in camera tampon va fi instalata o centrala, ce va fi
alimentata cu peletii rezultati din dejectii.
Avantajele folosirii acestui tip de combustibil sunt :
-reprezinta un combustibil solid, ecologic, provenit dintr-o sursa
regenerativa si sustenabila, folosit pentru producerea caldurii si a energiei,
produs 100% din fibre de lemn si vegetale;
- sunt considerati inlocuitori ai gazelor naturale. Din comparatia celor doua
tipuri de incalzire rezulta urmatoarele: peletii sunt mai ieftini cu 20-25%
fata de gazul natural, nu prezinta pericol de explozie, se utilizeaza cu
acelasi confort;
-facand aceeasi comparatie cu lemnul de foc, rezulta faptul ca peletii sunt
mai eficienti din punct de vedere al randamentului de ardere, puterii
calorice, confortului si sigurantei in utilizare;
- sunt neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon. La ardere, acestia
emit aceiasi cantitate de dioxid de carbon care a fost absorbita de padure
in timpul cresterii;
- ard aproape fara emisie de fum;
-in gazele de ardere , praful este alcalin;
-au un continut scazut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente.
Spatiile anexa vor fi incalzite cu agent termic provenit de la halele de
crestere.
-sistem de comanda microclimat - controleaza intregul microclimat si
are posbilitatea de programare /comanda pentru :
- consumul de furaj
- cantitatea de furaj din siloz( buncarul exterior)
- consumul de apa
- programul de lumina
- alimentarea cu furaje
14
- deschiderea-inchiderea admisiilor de aer
- pornirea/oprirea ventilatoarelor, inclusiv variatia de turatie pentru cele
cu turatie variabila
- controlul programului de temperatura pentru tot ciclul
- controlul programului de ventilatie pentru tot ciclul
- alarmare, stocare date
-sistemul de iluminat - va fi dispus astfel incat intensitatea luminoasa
pe mp sa fie de minim 30 lucsi.Vor fi folosite becuri cu consum redus de
energie.
Pentru cazuri de avarie, va fi instalat un grup electrogen .
-statia de epurare - are un volum total de 1500 l si un debit maxim de
500 l/zi. Este dotata cu un sistem de comanda complet automatizat.
-lada frigorifica –cu o capacitate de 400 l ,va fi folosita pentru
depozitarea temporara a mortalitatilor ,pana la preluarea de catre o firma
autorizata in incinerare.
In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje
moderne ce vor asigura hranirea, adaparea, si microclimatul necesar
cresterii puilor de carne. Ele formeaza un flux continuu, care incepe cu
dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura
depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul
necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a
dejectiilor si transportul lor la platforma de depozitare temporara.
In conformitate cu cerintele europene de bunastare a animalelor, puii sunt
crescuti la sol, pe asternut de paie .
Asternutul este elementul de baza, calitatea lui conditionand calitatea
atmosferei interioare.
15
Acesta este pregatit cu cateva zile inainte de popularea halelor.
Inaintea popularii cu 48 de ore, adapostul va fi incalzit la 33-34 grd.C.
Aceasta temperatura va fi scazuta zilnic cu 0,50 C, astfel incat, dupa o
saptamana sa ajunga la cca. 300C.
In adaposturi sunt adusi pui de o zi, iar temperatura si umiditatea trebuie
sa corespunda cu cele indicate de ghidurile de exploatare a puilor de
carne.
Puii de o zi trebuie sa fie descarcati din masinile de transport, pe cat
posibil pe intuneric, iar intensitatea luminii din adaposturi trebuie
verificata.
Cresterea puilor de la 1-42 de zile necesita urmatoarele conditii de climat
in adaposturi :
-umiditate relativa : 55-70%
-curenti de aer :0,1-3 m/s
-luminozitate : 1-40 Lx
-CO2: sub 0,3%
-NH3: sub 20 ppm
-H2S: absent.
Hranirea puilor se face diferentiat, pe categorii de varsta:
-furajarea cu nutret starter, de la 1-20 zile
-furajarea cu nutret de crestere, de la 21-33 zile
-furajarea cu nutret de finisare, de la 33-42 zile
Furajarea puilor se face la discretie.Consumul estimat de furaj, pe
perioada de dezvoltare, este urmatorul:
-1-7 zile: 0,167 kg furaj/pui
16
-8-14 zile :0,375 kg furaj/pui
-15-21 zile:0,650 kg furaj/pui
-22-28 zile: 0,950 kg furaj/pui
-29-42 zile: 2,650 kg furaj/pui
Un element esential in cresterea si exploatarea puilor de carne este apa.
In primele zece zile de viata, puii consuma in fiecare zi o cantitate de apa
mai mare decat greutatea lor corporala, iar ca medie pe un ciclu de
productie, pentru fiecare kilogram de furaj, un pui consuma 1, 8 litri apa .
Ventilatia conditioneaza in mod hotarator cresterea puilor .
Admisia aerului proaspat se realizeaza prin orificii dispuse astfel incat
admisia-evacuarea sa functioneze fara a produce curenti.
Densitatea maxima a puilor la maturitate este de 42 kg / mp.
Pentru ca activitatea fermei sa se desfasoare in conditii normale, este
necesara asigurarea unui anumit grad de independenta energetica a
fermei, motiv pentru care se va achizitiona un grup electrogen care va
furniza energia electrica necesara in situatii de intrerupere accidentala a
alimentarii cu energie electrica.
Un hidrofor va fi montat pentru pomparea apei de la sursa la reteaua de
distributie si bazinul tampon.
Pentru economisirea energiei electrice se vor monta panouri solare la
cladirile anexa si cate o centrala termica alimentata cu peleti obtinuti din
peletizarea patului uzat scos din hale, pentru incalzirea halelor.
Pentru protejarea mediului, apa uzata rezultata va fi trimisa printr-o statie
de epurare a apelor uzate, iar apele rezultate vor fi colectate intr-un bazin
betonat, de unde vor putea fi folosite la irigarea spatiilor verzi sau a
terenurilor agricole din jur. Conditiile de calitate ale apei epurate,
garantate de producator, se vor inscrie in valorile prevazute de NTPA
001/2002.
17
1.2.3. DESCRIEREA INSTALATIILOR AFERENTE CONSTRUCTIEI
Alimentarea cu apa se va face dintr-un foraj de adancime executat pe
amplasament , echipat cu pompa de distributie, presiunea fiind mentinuta
cu ajutorul unui hidrofor.
Necesarul de apa in ferma (apa pentru adaparea puilor si apa necesara la
vestiare) se estimeaza la cca 3925 mc/an. Debitul mediu necesar: 0,162
l/sec.
Instalatiile de aductiune si inmagazinare vor fi executate din conducta de
aductiune 15,3 m, PED Ø 75 mm, reteaua de conducte va fi montata
adiacent aleilor betonate, subteran, la o adancime de 1,2 m. Traseul
estimat al retelei de alimentare cu apa este de 300 ml.
Pe reteaua de distributie se vor monta hidranti de incendiu Dn=65 mm, la
distanta de 80-100 m.
Pentru rezerva intangibila de apa, va fi montat, semiingropat, un rezervor
din fibra de sticla cu o capacitate de 40 mc.
Apele uzate care se obtin din activitatea desfasurata sunt de doua tipuri:
- apa tehnologica reziduala rezultata in urma procesului de spalare –
dezinfectie – dezinsectie a adaposturilor la finalul ciclului de crestere. Este
preluata printr-un sistem de sifoane montate in pardoseala ;
- apa uzata menajera rezultata de la vestiare si grupuri sanitare se scurge
prin conductele de scurgere montate in elementele de constructie.
Aceste tipuri de ape uzate sunt preluate in sistemul de canalizare intern si
trimise in bazinul colector betonat care are o capacitate de 30 mc. De aici,
sunt trimise la statia de epurare. Apele epurate sunt colectate in bazinul
betonat cu o capacitate de cca 60 mc, de unde pot fi utilizate la irigarea
spatiilor verzi din ferma sau terenurilor agricole din jur.
Namolul rezultat din procesul de epurare va fi evacuat periodic si
transportat cu mijloace de transport speciale pentru a fi imprastiat pe
18
terenurile apartinand unei asociatii agricole din zona, cu care se va incheia
un contract in acest sens.
Apele pluviale sunt colectate cu ajutorul unei retele de canalizare pluviala.
Alimentarea cu energie electrica se va face in regim trifazat de 400
V/50 Hz de la reteaua de medie tensiune . O statie de transformare va fi
montata in incinta fermei, de la care va fi alimentat tabloul general.
Sistemul de incalzire al halelor va fi compus din cate o centrala
termica, cu ventilator si serpentine de racire.Cele trei centrale vor fi
interconectate pentru a putea asigura necesarul de caldura in cele trei
hale , la un consum minim de combustibil. Combustibilul folosit sunt
peletii sau lemnul. Gazele rezultate in urma arderii sunt evacuate catre
colectorul de fum si evacuate in atmosfera prin cosul de 6, 5 m inaltime si
diametrul de 500 mm.
Centralele sunt amplasate in camerele tampon ale halelor.
In hale, agentul termic este distribuit catre ventilo-convectoare si prin
traseele de incalzire instalate in pardoseala.
Incalzirea sediului administrativ va fi asigurata cu agent termic provenit
de la centrala termica de la hala nr. 1.
Combustibilul folosit pentru arderea in centrale va fi asigurat de instalatia
de peletizare ce va fi achizitionata de beneficiar si care va folosi drept
materie prima dejectiile evacuate din hale .
Datorita solutiei adoptata de catre beneficiar – incalzire prin pardoseala –
se reduce cantitatea de lichide din patul uzat (paie tocate si dejectii),
rezultand la finalul unui ciclu o materie solida ce contine biomasa.Aceasta
va putea fi folosita ca materie prima pentru peletizare.
Instalatiile de peletizare folosesc biomasa la o stare de granulatie de
aprox. 4-15 mm si la o umiditate de 15-17 %.Odata obtinute aceste
conditii cu ajutorul unor prese specializate,extrudere, se obtine produsul
finit : peleti .
19
Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu
standardele din Uniunea Europeana, a recomandarilor BAT si care
corespunde cerintelor legislative sanitar –veterinare, sanitare si de
protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de carne.
1.3 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU
PREPARATELE CHIMICE
Denumirea
materiei prime,
a substantei sau
a preparatului
chimic
Cantitatea
anuala
utilizata
Clasificarea si etichetarea
substantelor sau a preparatelor
chimice*)
Categorie-
Periculoase/
Nepericuloase(P/N
)
Periculozitate
**)
Fraze de
risc*)
Furaje 1853,1 t N
Antibiotice
+vaccinuri
1 000 000
doze N
Vitamine - N
Substante
dezinfectante 400litri P
*) Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase, aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001, si Hotararii
Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase.
20
**) Conform art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 200/2000,
aprobata si modificata prin Legea nr. 451/2001.
1.4 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI
RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI
NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI
PRODUCTIE Resurse folosite in scopul asigurarii
productiei
Denumirea Cantitatea
anuala
estimata
Denumirea Cantitatea
anuala
estimata
Furnizor
Pui de carne 491400 Apa Cca 3925 mc Foraj
subteran
Energie
electrica
Cca 125 MW
Enel
Peleti si
lemne
Comert si
productie
proprie
21
2 . PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Sistemul de adapostire
Un adapost corespunzator trebuie sa indeplineasca doua functii esentiale:
-sa permita puilor pentru carne sa-si exteorizeze la maximum potentialul
genetic, in conditiile asigurarii unui microclimat corespunzator;
-sa permita crescatorului sa-si desfasoare o activitate eficienta in bune
conditii.
Hala trebuie sa asigure conditii optime de crestere si dezvoltare a puilor
de carne:temperatura (de la 26 0C la 20 0C, functie de varsta); umiditate
(sub 60% cand temperatura este ridicata si peste 60% cand temperatura
este mai mica); ventilatia (viteza curentilor de aer nu trebuie sa
depaseasca 0,1 m/s la temperatura de 15 – 20 0C si 0,2 m/s la 20 – 30
0C);factori chimici ai microclimatului (concentratia amoniacului nu trebuie
sa depaseasca 0,2%;hidrogenul sulfurat este admis in concentratie de
0,01%, bioxidul de carbon in concentratie de 0,5 – 0,6%).
2.2. Pregatirea spatiilor de crestere
La halele cu populare la sol, dupa curatenia mecanica si dezinfectie,
pardosela se acopera cu un asternut de paie. Asternutul nou se
termonebulizeaza si se formolizeaza inainte de populare.
Compozitia asternutului este din paie cerealiere (grau, orz, secara).
Capacitatea de absorbtie este deosebit de ridicata. Grosimea optima a
asternutului este de 5 cm vara si pana la 10 cm iarna, in perioade
22
geroase. Se asigura astfel o buna izolare termica, capacitatea mare de
absorbtie a dejectiilor, aspectul curat al solului, prevenirea imbolnavirilor,
reducerea efectului neplacut al mirosurilor pentru personalul de serviciu.
Din punct de vedere economic, acest tip de asternut prezinta un cost
redus, usurinta in procurare, greutate redusa.
Colectarea dejectiilor, materializate prin asternutul uzat din hale, se face
manual la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere.Evacuarea lor pana la
platforma de depozitare temporaraa dejectiilor se face cu ajutorul
mijloacelor mecanizate din ferma .Dupa evacuarea din adaposturi, patul
uzat este utilizat la obtinerea peletilor necesari la incalzirea halelor si
spatiului anexa.
Popularea adapostului cu material biologic se va face dupa terminarea
lucrarilor de curatenie si dezinfectie:
-evacuarea asternutului;
-curatenia mecanica;
-deconectarea instalatiei de incalzit si iluminat;
-maturarea halei;
-spalarea cu jet de apa sub presiune pentru indepartarea tuturor
impuritatilor;
-spalarea hranitoarelor si a adapatorilor;
-dezinfectia adapostului;
-revizia si repararea adapostului si a echipamentelor;
-dezinsectia adapostului;
-introducerea asternutului;
-dezinfectarea terenului din jurul adapostului.
2.3.Climatizarea halei (ventilatie + incalzire) si iluminatul
23
Climatizarea spatiilor de crestere este strict controlata pentru a asigura o
temperatura constanta functie de ziua din ciclul de productie. Pentru a
asigura un bun randament de crestere, pasarile nu trebuie sa consume din
resursele proprii pentru a se incalzi. Depasirea temperaturii optime
multiplica rapid numarul de microorganisme si bacterii din aer si sol, fapt
care expune pasarile la imbolnavire.
Pentru o folosire mai eficienta a energiei termice vor fi interconectate cele
trei centrale aferente fiecarei hale ,astfel ca vor putea fi pornite ,dupa
necesitati , una ,doua sau trei centrale ,care vor incalzi toate spatiile.
Numarul de centrale pornite va fi stabilit functie de necesarul de energie
termica ce poate asigura temperatura optima.
Pornirea si oprirea sistemelor de incalzire este comandata de termostate
sau de un sistem automat de reglare a temperaturii.
Se poate spune ca, pentru asigurarea unei incalziri corespunzatoare a
halei un rol foarte important il reprezinta izolarea termica care are rolul de
a diminua necesitatea incalzirii adapostului in perioadele reci, de a limita
necesitatea racirii adapostului in perioadele calde si de a evita aparitia
condensului.
Evacuarea aerului uzat se realizeaza cu ventilatoare cu turatie fixa si cu
ventilatoare cu turatie variabila.
Sistemul de climatizare trebuie sa fie perfect adaptat nevoilor de crestere
a puilor de carne si sa asigure: volumul de aer ventilat 3,5 mc /kg
greutate vie; nivelul de NH3 maxim 30 ppm la nivelul puilor; nivelul de
CO2 maxim 0,3% la nivelul puilor; nivelul O2 minim 195 la nivelul puilor;
umiditatea aerului 55 – 75% (conform legislatiei Uniunii Europene).
In tehnologia moderna de crestere a puilor de carne, ventilatia inseamna
realizarea unui „aer curat” in hala, prin producerea de aer proaspat, fara a
da nastere la curenti, aer care trebuie incalzit iarna si racit vara ,dar si
eliminarea gazelor nocive rezultate in urma respiratiei puilor si fermentarii
dejectiilor si a asternutului.
24
Proiectul analizat prevede folosirea in fiecare hala a 4 ventilatoare pentru
ventilatia minima si a 10 ventilatoare pentru ventilatia maxima.
Ventilatia si incalzirea halelor sunt mentinute la parametri optimi ca
puritate (pentru respirat), ca temperatura (pentru asigurarea confortului
termic) si ca umiditate si incarcatura cu gaze nocive. Pentru aceasta se va
folosi un sistem automat de control al ventilatiei si incalzirii.
Racirea pe timp calduros se realizeaza cu elemente de racire tip panou
padcooling, amplasate pe peretele exterior al halei.
Iluminatul interior al spatiilor de crestere se realizeaza cu LED-uri.
Lumina este un element determinant pentru existenta puilor si
desfasurarea proceselor de crestere si ingrasare.
Durata iluminarii artificiale este conditionata de programul de lumina
specific fiecarui hibrid si categorii de varsta.
2.4. Furajarea puilor pentru carne
In sistemul de crestere intensiva a puilor de carne, pentru furajare se
folosesc nutreturi uscate, sub forma de granule, care contin:
- cereale (porumb, grau, orz);
- srot de floarea-soarelui si soia;
- ulei de floarea-soarelui;
- vitamine si minerale;
- carbonat de calciu;
- fosfat de calciu;
- Sare
- Premixuri si zooforturi
25
Pentru transportul furajelor se folosesc autobuncare care descarca furajul
prin procedee mecanice cu snec sau pneumatice. In exterior, la capatul
fiecarei hale, se afla buncarele de depozitare.
Furajul este preluat din buncare de catre linia de transport cu spira si
descarcat in hranitoarele din plastic. Descarcarea hranei se face prin
cadere, pe masura ce este consumata. Furajele sunt transportate prin
tevile cu spira pana la capatul halei.
Hranirea puilor se face in functie de stadiul de crestere, coborarea si
ridicarea liniilor cu spira se face automat. La fabricarea, transportul si
administrarea hranei se au in vedere numeroase masuri de conservare a
calitatii furajelor, conditiile de igiena fiind severe.
La finele fiecarui ciclu de crestere, se face dezinfectia buncarelor
exterioare si a liniilor de transport.
In timpul transportului furajelor si la descarcare, nu s-au constatat emisii
de mirosuri neplacute si nu exista pericol de contaminare a mediului.
Frontul de furajare trebuie sa fie de 6 – 8 cm pentru fiecare pui. De
regula, se recomanda o hranitoare pentru fiecare 70 pui.
Consumul specific de furaje
In perioada de productie se utilizeaza o serie de retete de furajare:
-se incepe cu reteta starter ce va fi administrata de la ziua 0 pana la ziua
20. Va contine porumb, srot, faina de peste, germeni de porumb, sare,
adaos de aminoacizi esentiali, enzime;
-reteta de crestere se aplica din ziua 21 pana in ziua 33.Contine porumb,
gluten, soia, ulei de porumb, premix vitamino-mineral, coccidiostatice si
acidifianti;
-reteta de finisare se administreaza din ziua 34 pana la sacrificare.
Contine porumb, soia si faina furajera.Nu trebuie sa contina antibiotice si
coccidiostatice.
26
Consumul de furaj pe perioada unui ciclu de crestere, in conditiile unei
furajari la discretie este:
1-15 zile – 0,03 kg furaj/pui/zi
16-34 zile – 0,13 kg furaj/pui/zi
35-42 zile – 0,19 kg furaj/pui/zi.
Media consumului de furaj este de 4,750 kg furaj/pui/ciclu de 42 zile.
In scopul reducerii cantitatii de nutrienti din dejectii (azot si fosfor),in
concordanta cu cerintele celor mai bune tehnici disponibile care vizeaza
reducerea emisiilor in mediu,calitatea nutreturilor trebuie sa respecte
urmatoarele cerinte:
Specia Faza Continutul proteic(%
in hrana)
Continutul total
de fosfor(% in
hrana)
Pui de carne starter 20-22 0,65-0,75
de ingrasat 19-21 0,60-0,70
de finisat 18-20 0,57-0,67
2.5. Adaparea puilor pentru carne
Apa pentru adapare este extrasa cu pompa submersibila din putul de
adancime , de unde este transportata, prin conducte ingropate, catre
bazinul prevazut cu hidrofor.
Sistemul de alimentare este prevazut cu regulator de presiune, indicator
de nivel, dispozitiv de aerisire, filtru separator pentru impuritati solide.
In apa pentru adapare sunt introduse si o parte din medicamentele
administrate.
Calitatea apei este verificata periodic, pentru a avea aceeasi puritate si
aceleasi caracteristici ca si cea destinata consumului uman.
27
In liniile de adapare trebuie sa se asigure o presiune constanta suficienta
pentru a alimenta intreaga hala, insa reglata pentru a nu defecta
adapatorile cu picurare .
Adaparea puilor se face cu apa potabila in cantitate dubla fata de
consumul de furaje, in conditii de temperatura normala. Temperatura apei
trebuie sa fie la inceput de 18 – 20 0C si de 12 – 15 0C in faza a doua de
crestere.
Se foloseste o instalatie de adapare cu picuratori, un picurator pentru
fiecare 10 pui. Frontul de adapare trebuie sa fie de 2 - 3, 5 cm pentru
fiecare pui.
2.6 Fluxul tehnologic propus
Fluxul tehnologic in cresterea puilor pentru carne, pe asternut permanent,
este de 8 saptamani, din care:
-6 saptamani (42 zile) cresterea puilor;
-cca.2 saptamani (14 zile) curatare si igienizare hala.
Acest flux permite cresterea a 6-7 cicluri/an, pe aceeasi suprafata.
Este recomandat sa se creasca pui tot timpul anului, fara intrerupere,
pentru ca sistemul intensiv de crestere presupune echiparea adapostului
cu utilaje de hranire, adapare si climatizare costisitoare care trebuiesc
folosite tot timpul anului.
Pregatirea adapostului pentru populare
Inainte de popularea adapostului cu pui de o zi, trebuie luate toate
masurile ca acesta sa fie pregatit pentru populare, iar instalatiile sa fie
functionale. Astfel:
-se va asigura o hranitoare pentru fiecare 70 pui;
-se va asigura un picurator pentru fiecare 10-18 pui;
28
-se va incalzi adapostul cu cateva ore inainte pentru a se realiza
temperatura optima in adapost;
-se asigura apa in adapatori cu 2 – 3 ore inainte de populare, pentru a se
incalzi la o temperatura de 16 – 18 0C. Apa sa contina vitamine si
antibiotice;
-folosirea unui asternut curat, uscat, intins uniform pe toata suprafata
adapostului.
Popularea cu pui de o zi
Puii de o zi sunt livrati de la statia de incubatie in cutii de carton sau
plastic, transportati in camioane cu sisteme de ventilatie si descarcati in
adapostul deja pregatit, decontaminat si incalzit.
Dupa distributie, puii se lasa 3-4 ore pentru a se adapta noilor conditii de
viata, dupa care se verifica:
-distributia puilor;
-daca puii consuma apa si furaje;
-daca umiditatea este cea recomandata;
-se evacueaza puii bolnavi sau raniti.
Pentru o adaptare mai rapida a puilor la noile conditii de viata,
luminozitatea trebuie crescuta la 30-40 lucsi(fata de 20 lucsi) in primele
zile.
Incepand cu ziua a 7-a, programele de lumina vor fi cele
recomandate de legislatia europeana.
Asigurarea unei suprafete de pardoseala suficienta pentru fiecare pui
este o conditie esentiala pentru cresterea, sanatatea si bunastarea
generala a acestuia.
29
In Uniunea Europeana, densitatea maxima admisa prin legislatie se
situeaza intre 33 si 42 kg/mp.O densitate prea mare poate avea un impact
negativ asupra profitului, cauzand pierderi economice considerabile.
Tinand cont de caracteristicile tehnice ale echipamentelor cu care
vor fi dotate halele, a fost luata in calcul o densitate de 42kg/mp, in
concordanta cu prevederile Directivei CE 2007/43, transpusa in legislatia
nationala prin Ordinul ANSVSA nr. 30/2010.
Puii sunt hraniti dupa retetele recomandate, iar cand au ajuns la
greutatea maxima de 2,100 kg, sunt trimisi spre abatorizare.
Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului
intocmit de catre abator. Incarcarea puilor in mijloacele de transport se
face manual, respectand conditiile tehnice de manipulare.
Pentru obtinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse,
se impune respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg
din cele doua principii ce se aplica in mod curent in zootehnia moderna:
Biosecuritate si Bunastarea in cresterea animalelor.
a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce
priveste patrunderea agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc
pasarile si in hrana si apa pe care acestea le consuma.Toate aceste masuri
sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de
orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.
Principalele cai prin care se pot transmite boli la animale sunt: apa,
furajul, adapostul si echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele,
echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozatoare, pasarile salbatice
si chiar puii la populare.
Astfel prin controlul riguros al acestor factori si prin reducerea
incarcaturii microbiene a lor, se va reduce simtitor riscul de imbolnavire a
pasarilor.
30
b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii
optime de viata pe care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor
pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile productive fara ca
viata lor sa fie vreodata in pericol.
In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna
crestere a pasarilor norme care se refera la:
1. Conditii de securitate:
- sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren,
inundatii;
- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;
2. Conditii de mediu
- densitatea nu mai mult de 20 pasari/m2
- temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la
34 grd.C la 20 grd.C) fara a depasi aceste limite in caz de extreme
atmosferice;
- umiditatea sa fie corespunzatore varstei;
- calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala;
- asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed;
- intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta;
3. Calitatea furajului
- sa nu fie toxic si sa fie salubru;
- sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali
4. Calitatatea apei
- sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului.
5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare.
31
Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea
de echipamente si instalatii moderne, automatizate care sa reduca
interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai multor
operatiuni.
Igienizarea adapostului
La finalul fiecarei serii, din spatiul lasat liber de pasarile trimise spre
abatorizare se inlatura asternutul de pe sol, hala se spala, se
decontamineaza, se dezinfecteaza si se deparaziteaza, simultan cu aleile
de acces. Imediat dupa evacuarea puilor din hala, asternutul se pre-
inmoaie cu solutie dezinfectanta, dupa care este transportat pe platforma
de depozitare.
Intre seriile de pui trebuie sa existe o perioada de vid sanitar de minim 14
zile. Interiorul halei se trateaza cu solutie de clorura de calciu, se
dezinfecteaza cu solutii speciale, dupa care se efectueaza o fumigatie
energica la temperatura de 210C. Dupa fumigatie, hala se ermetizeaza 24
de ore, timp in care se dezinfecteaza caile de acces.
Rezultatul dezinfectiei generale se verifica inaintea introducerii unei noi
serii de pui, prin transmiterea de probe catre laboratoare, pentru stabilirea
numarului total de germeni (NTG) existenti. Depasirea limitelor NTG
impune repetarea dezinfectiei intregului spatiu.
2.7 Evaluarea conformarii conditiilor in care se va desfasura
activitatea fermei cu cerintele BAT/BREF
Tehnicile folosite in ferma respecta in totalitate cerintele celor mai bune
tehnici disponibile (BAT) si sunt conforme cu cerintele autoritatilor pentru
protectia mediului.
2.7.1.Activitati desfasurate in cadrul obiectivului :ferma are ca
obiectiv cresterea la sol a puilor pentru carne.
Prin specificul activitatii, procesele de productie din ferma sunt:
32
a)procese biologice de crestere a greutatii puilor care se bazeaza pe
procesele metabolice;
b)activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in:
-adapostire si curatarea adaposturilor
-colectarea dejectiilor de pasare si a apelor uzate
-administrarea hranei
-administrarea apei de baut
-asistenta medicala de specialitate
-activitati de stocare temporara si eliminare a deseurilor.
Procesele tehnologice desfasurate in cadrul fermei pot fi impartite in
secvente, dupa cum urmeaza:
- populare cu animale (pui de o zi) si instalarea acestora in hale;
- incarcare pui pt. abatorizare (la 2.100 kg, la finele unui ciclu-dupa 42
zile) pentru a fi transportati la abatoarele din zona;
- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a
greutatii corporale a pasarilor;
- adapostire, constand din: 3 hale cu asternut din materiale (paie, gozuri,
talas, etc.) care sa asigure permanent o pardoseala moale, uscata si
curata;
- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto,
descarcare in buncarele amplasate la fiecare hala si administrare din
buncare, prin linii de furajare;
- alimentare cu apa, prin linii de adapare cu picuratori;
- curatarea adaposturilor- colectarea si evacuarea gunoiului, materializat
prin asternut permanent din adaposturi se face mecanizat si manual la
33
sfarsitul fiecarui ciclu de crestere; aceasta secventa include si evacuarea
apei de spalare hale catre statia de epurare;
- asistenta veterinara de specialitate.
Dotarea cu echipamente tehnologice si instalatii moderne va asigura
realizarea unei productii performante atat din punct de vedere calitativ,
cat si cantitativ, in conditiile diminuarii impactului asupra mediului
inconjurator.
Nota: Notificarea DSV confirma conformitatea solutiilor tehnice propuse cu
standardele de bunastare a animalelor.
2.7.2.Folosirea apei
Vor fi utilizate toate tehnicile BAT de evitare a pierderilor de apa atat in ce
priveste consumul biologic cat si a apei folosite pentru spalarea si
igienizarea halelor. Sistemul de adapare a pasarilor este mecanizat
evitandu-se risipa de apa. Intrucat sistemul de crestere este asternut
uscat la sol, spalarea halelor se face doar la sfarsitul fiecarui ciclu de
productie, dupa colectarea uscata a dejectiilor si evacuarea acestuia in
exteriorul halei, folosind echipamente de spalat cu apa sub presiune si cu
consum redus de apa.
Consumurile de apa se vor incadra in nivelele specificate de BAT in
domeniu:
a)pentru adaparea pasarilor:
Specie Ratie medie
apa/hrana(l/kg)
Consum de
apa/ciclu de
crestere
(l/cap/ciclu)
Consum anual de
apa(l/pasare/an)
Pasari de carne 1,8-2,0 10 83-120
b)pentru spalarea halelor de crestere ,dupa depopulare :0,02 mc/mp;
34
c)pentru nevoi igienico-sanitare ale personalului: mai putin de 1% din
cantitatea totala de apa consumata.
2.7.3.Adapostirea pasarilor
Pasarile vor fi crescute pe asternut uscat, la sol.
Toate halele vor fi dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare
medicamente, reglare parametri microclimat: temperatura, ventilatie si
umiditate, lumina.
Admisia aerului proaspat, evacuarea aerului viciat, temperatura optima
din hala, programul de lumina si hranire precum si efectivul din hala sunt
controlate si monitorizate permanent de un computer de proces.
2.7.4. Tehnici de nutritie
Furajarea pasarilor se face cu furaje speciale. Se va aplica furajarea dupa
retete diferentiate pe faze de crestere. Atat continutul de proteina cruda si
fosfor in furaje cat si cantitatea zilnica de hrana administrata sunt
conforme cu cerintele BAT.
2.7.5. Managementul dejectiilor
Evacuarea se efectueaza mecanizat, urmand ca dejectiile sa fie utilizate
pentru producerea de peleti folositi drept combustibil in centralele aferente
halelor.
Apele de spalare din hale se descarca in reteaua de canalizare formata din
conducte si camine de vizitare, iar de aici este trimisa la statia de epurare.
Apele uzate menajere urmeaza acelasi traseu.
2.7.6. Controlul emisiilor
a)Aer
35
Principalele emisii in atmosfera sunt cele de amoniac si gaz metan, care
rezulta din procesele metabolice si din dejectii. Sursele de emisii in
atmosfera sunt halele de productie si sistemul de management al
dejectiilor.
Emisiile de azot se pot minimiza prin respectarea cerintelor BAT pentru
adapostirea pasarilor in hale, compozitia hranei si modul de administrare a
acesteia, colectarea/transferul/ stocarea si eliminarea dejectiilor.
Dupa cum s-a prezentat mai sus, tehnicile utilizate in ferma pentru
adapostirea si furajarea puilor sunt conforme cu cerintele BAT, rezultand
astfel ca emisiile de amoniac din hale sunt cele mai mici posibile.
Prin adoptarea solutiei incalzirii prin pardoseala ,se diminueaza fractia
lichida , reducandu-se ,astfel, cantitatea de amoniac formata si emisa cu
cca. 30%.
Dejectiile obtinute la finalul unui ciclu sunt solide.
Deoarece dejectiile solide sunt neutralizate prin producerea peletilor si
arderea lor in centralele termice, se reduc la minim emisiile de amoniac
din gestionarea dejectiilor in exteriorul halelor si,implicit ,cele generate pe
amplasament.
Celelalte emisii in atmosfera (bioxid de sulf, bioxid de azot, hidrogen
sulfurat, pulberi) rezulta din gazele arse provenite de la centralele
termice.
Folosirea peletilor si a lemnului drept combustibil face ca emisiile de noxe
sa se mentina la un nivel minim.Faptul ca cele trei centrale termice sunt
interconectate ,fiind folosite numai functie de necesarul de caldura , face
ca emisiile sa scada si mai mult.
Emisiile provenite din folosirea mijloacelor auto sunt reduse ,deoarece
activitatile de transport se desfasoara la perioade relativ mari de timp.
b)Apa
36
Nu exista descarcari de ape uzate direct in receptori naturali.
Eventualele emisii necontrolate de poluanti in ape subterane sau pe sol
(exfiltratii din sistemul de canalizare) pot apare doar accidental, sunt mici
si nu prezinta risc de poluare.
c)Mirosuri
Mirosurile sunt generate in principal de emisiile de amoniac si vor fi
minime in conditiile in care si emisiile de amoniac sunt reduse. Emisiile
secundare de hidrogen sulfurat genereaza de asemenea mirosuri, dar, in
conditiile respectarii cerintelor BAT de adapostire a pasarilor, aceste emisii
sunt nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul
halelor.
d)Deseuri
Este prevazuta imbunatatirea managementului dejectiilor prin folosirea
unei instalatii de peletizare a asternutului uzat, peletii fiind folositi ulterior
in centralele termice pentru prepararea agentului termic.
Conform studiilor de specialitate, cantitatea de dejectii rezultata din
procesul de crestere a puilor de carne este de 4 mc/1000pasari/ciclu.
La un efectiv mediu de cca 76000 pui/ciclu, va rezulta o cantitate de
dejectii(gunoi) de cca.320 mc.
Pe langa dejectiile solide, principalele deseuri periculoase sunt cele
sanitar-veterinare: ambalaje de la vaccinuri si mortalitatile. Acestea se
elimina in afara fermei conform normelor sanitar-veterinare.Acestea vor fi
preluate de catre firme autorizate pentru eliminarea lor.
Deseurile menajere rezultate din activitatea personalului din ferma vor fi
colectate selectiv ,depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat si
preluate de catre o firma autorizata.
e)Energie
37
Energia electrica si termica se va folosi eficient, in conformitate cu
cerintele BAT.
Activitate Consum specific de
energie in ferma
Consum specific
recomandat de BAT
Cresterea pasarilor 0,75 Wh/cap/zi 1,08-2,0 Wh/cap/zi
f)Zgomot
Nivelul zgomotului va fi redus. Se vor avea in vedere respectarea
recomandarilor BAT (privind transportul si descarcarea hranei, incarcarea
animalelor trimise la sacrificare, manipularea dejectiilor, instalarea si
functionarea ventilatoarelor, functionarea celorlalte utilaje) pentru
reducerea zgomotului specific si mentinerea acestuia in limitele acceptate.
Echipamentele dinamice folosite vor fi de ultima generatie ,ceea ce
implica un nivel scazut al zgomotului.
Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei nu va depasi nivelul de
zgomot echivalent continuu de 65 dB(A) pe curba de zgomot CZ 60 , in
conformitate cu STAS 10009/88.
3.ESTIMAREA EMISIILOR REZULTATE DIN FUNCTIONAREA FERMEI
3.1 Emisiile in aer la functionarea fermei
Sursele de generare a emisiilor in atmosfera sunt:
- procesele metabolice;
- managementul dejectiilor;
- procese de ardere a combustibililor;
- activitati auxiliare: de transport, de descarcare a furajelor, de
intretinere a incintei.
38
Inventarul surselor de emisii in aer
Poluant Sursa/Mod de generare
Amoniac (NH3) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor
Metan (CH4) Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor
Protoxid de azot
(N2O)
Adapostirea pasarilor, depozitarea dejectiilor
Oxizi de azot NOx Instalatii de incalzire interioara
Bioxid de carbon
(CO2)
Adapostirea pasarilor,arderea deseurilor de
provenienta vegetala de la intretinerea incintei
Funingine / CO Arderea deseurilor de provenienta vegetala
Principalele emisii sunt reprezentate de pierderile de amoniac,
gaz metan si protoxid de azot care rezulta din procesele metabolice si
din dejectii.
Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie
ale caror guri de ventilatie pot fi considerate un sistem de surse
punctiforme.
In general ,la fermele de pasari , se mai produc emisii de amoniac,
gaz metan si protoxid de azot din activitatea de stocare a dejectiilor si de
la imprastierea acestora pe camp.
In cazul fermei analizate, activitatea de imprastiere nu exista
datorita faptului ca dejectiile impreuna cu patul uzat sunt folosite la
obtinerea peletilor, combustibil pentru centralele termice ale fermelor.
Controlul pentru minimizarea excretiei de azot si a emisiilor de
compusi ai azotului se face prin aplicarea celor mai bune tehnici
disponibile pentru: sistemul de adapostire, compozitia furajelor, modul de
administrare a apei de baut, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si
eliminarea dejectiilor. Conform celor prezentate mai sus, tehnicile utilizate
in ferma sunt conforme cu cerintele BAT/BREF .
39
Determinarea cantitatilor de emisii s-a facut prin calcul, pe baza
factorilor de emisie conform celor prezentate in continuare.
Estimarea cantitatilor de emisii in atmosfera
Pe baza informatiilor din BREF ILF privind factorii de emisie pentru
poluanti atmosferici(Tabelul 3.34, BREF ILF, Sectiunea 3.3.2.1) s-au
calculat cifrele din tabelul urmator(a fost luat in calcul numarul maxim de
pui adusi in ferma):
Nr locuri Nr total
locuri/an
Nr
cicluri/an
NH3
FE-0,08
CH4
FE-0,005
N2O
FE-0,017
Pulb
FE-0,166
Maxim 506142 6,5 39 312 kg/an 2457 kg/an 8354 kg/an 81572 kg/an
unde FE este factorul de emisie .
Alte emisii:
- NO2, CO si SO2 apar de la activitati asociate cum este procesul de
ardere a combustibilului in centralele folosite la incalzirea halelor;
- pulberi pot sa apara atat din hale, datorita asternutului, cat si din
activitatile de manevrare a furajelor.
Emisiile din procesele de combustie sunt mici ,datorita modului de
folosire a centralelor ,perioadei in care sunt folosite si a combustibilului
folosit .
Traficul auto genereaza de asemenea emisii de NO2, CO si SO2 si
pulberi dar si acestea sunt nesemnificative deoarece frecventa traficului
este redusa (de 6 ori pe an pentru efectuarea operatiunilor de populare -
depopulare a halelor si o data la 3-4 zile pentru transportul furajelor) si, in
plus, se vor utiliza numai mijloace auto cu noxe reduse care respecta
limitele legale.
Emisii fugitive in aer
40
In general, in fermele de cresterea pasarilor, emisii fugitive pot
aparea din canalizarea tehnologica, precum si din activitatea de
descarcare a hranei in buncare.
In cazul fermelor de pasari cu crestere la sol, canalizarea contine
doar ape de spalare care, in functie de calitatea actiunii de indepartare
uscata a asternutului uzat, au un continut mai mare sau mai mic de
resturi de dejectii.
3.2 Estimarea emisiilor in apa
Cantitatile de apele uzate rezultate de la spalarea halelor sunt
conforme cu cerintele BAT,sunt vehiculate in sistem inchis si vor contine
cantitati reduse de materiale organice si poluanti specifici, care ar putea
conduce la emisii fugitive in aer.
Emisii in ape de suprafata si canalizari
Sursa de apa uzata Poluanti emisi
Spalarea halelor Susbstante organice
Materii in suspensie
detergenti
Nevoi igienico-sanitare ale
personalului
Substante organice
Materii in suspensie
detergenti
Pluviala colectata de pe platforme Materii in suspensie
Unitatea analizata nu evacueaza ape direct in emisar, deci nu genereaza
impact asupra apelor de suprafata.
Nu exista descarcari in ape de suprafata sau subterane.
41
Mai mult, din Studiul geotehnic efectuat pentru amplasament ,reiese ca
sub un strat subtire de pamant vegetal ,exista un strat de argila de
culoare galbena ,plastic vartoasa,cu grosimi cuprinse intre 0,5 m – 3,2 m.
Din studiile pedologice a rezultat ca un strat de loess de cca 30 cm
asigura impermeabilitatea zonei.Rezulta ca in cazul amplasamentului
studiat ,este putin probabil sa aiba loc poluarea subteranului.
Estimarea cantitatilor de apa uzata
Cantitatile de ape uzate menajere vor insuma cca. 120 mc/ an iar cele de
ape tehnologice(ape de spalare), cca. 232 mc/ an.
Calculele au fost facute cu o marja mare a estimarii.
Apele meteorice sunt colectate intr-un sistem de rigole si se infiltreaza
direct in sol pe suprafetele de teren neacoperite de cladiri, alei sau
drumuri.
Emisii/ descarcari de ape uzate in subteran
Nu exista descarcari controlate in apele subterane.
Emisii fugitive/ pierderi si scurgeri in apele de suprafata, pe sol si
in subteran
Teoretic, exista posibilitatea infiltrarii in sol si de aici in panza freatica, a
apelor menajere, a celor de spalare de la hale colectate de catre
canalizarea interna si stocate in bazinul betonat, de unde sunt trimise
catre statia de epurare.
Riscul asociat este mic deoarece toate traseele, bazinul betonat, ca si
componentele statiei de epurare vor fi verificate periodic, iar incarcarea
apelor cu poluanti specifici este redusa.
3.3 Mirosuri
42
Mirosurile sunt generate in principal de:
- emisiile de amoniac si gaz metan din halele de productie (asternutul uzat
se depoziteaza temporar pe amplasament, deci emisiile corespunzatoare
gestionarii dejectiilor se produc pe amplasament);
- emisii secundare de H2S care, in conditiile cresterii la sol in adaposturi
conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative fiind sub limita de
detectie chiar si in interiorul halelor.
Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea
celor mai bune tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si
modul de administrare a acesteia.
In ceea ce priveste gestionarea dejectiilor pe amplasament ,asa cum s-a
aratat in capitolele precedente, datorita metodei de incalzire prin
pardoseala adoptata de beneficiar ,cantitatile de emisii se reduc cu cca.
30%-conform studiilor de specialitate.Dejectiile sunt ,practic uscate in
momentul in care sunt depozitate pe platforma de dejectii.
3.4 Zgomote si vibratii
In cadrul unitatii sursele care pot genera poluare fonica sunt:
- ventilatoarele din halele de productie;
- mijloace auto, statii de pompare etc.
Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din
punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in
STAS 10009-88; in ceea ce priveste zonele locuite, limita nivelului de
zgomot nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru
nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 3 m de fatada acesteia in
conformitate cu STAS 6161/189.
Din fisele tehnice ale ventilatoarelor reiese ca acestea au un nivel al
zgomotului de 62 dB(A).
43
Din studiile de specialitate rezulta ca nivelul presiunii acustice in camp
liber scade cu 6 dB de fiecare data cand distanta fata de sursa de sunet se
dubleaza.
In functionare normala, vor fi pornite 10 ventilatoare doar la temperaturi
peste 35 grd.C si valori ale umiditatii aerului de peste 70% ,in rest fiind in
functiune doar 4 ventilatoare.
Pentru a calcula nivelul de zgomot a fost aplicata metoda de calcul data in
OM 1830/2007.
Astfel, pentru a putea calcula nivelul zgomotului la limita fermei a fost
folosita formula:
Lp = Lw – 10 x log(r2) – 8 ↔ Lp = Lw – 20 x log(r) – 8 unde ‘r’ este
distanța față de sursa de zgomot (se utilizează în cazul propagării
zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat), iar Lp-este
presiunea acustica ;Lw-este puterea acustica.
In cazul investitiei in discutie s-a luat in calcul atat functionarea cu
ventilatie maxima (cate 10 ventilatoare /hala ) ,cat si ventilatia minima (4
ventilatoare/hala) si s-a tinut cont de nivelul zgomotului insumat.
In anexa nr.3 este redat calculul detaliat al nivelului de zgomot la limita
incintei.
Valoarea obtinuta din calcul a fost de 55,1 dB.
Traficul auto este redus, constand din incarcare- descarcare dejectii,
nutreturi si deseuri.
Nivelul de vibratii este redus, deoarece utilajele tehnologice sunt montate
pe fundatii elastice care preiau vibratiile, neafectand structurile de
rezistenta a cladirilor din jur.
3.5 ENERGIE
La ferma se folosesc urmatoarele tipuri de energie de baza:
44
- energie electrica pentru actionarea utilajelor si instalatiilor electrice, a
pompelor si ventilatoarelor, a iluminatului interior si exterior: se preia din
reteaua sistemului energetic national;
-energie termica din folosirea panourilor solare la spatiile anexa.
-energie termica pentru incalzirea halelor, rezultata in urma arderii
peletilor si lemnului in centralele termice aferente halelor.
Solutia de alimentare cu energie electrica se propune sa se realizeaze
printr-un post de transformare de 100 KVA, amplasat la limita proprietatii,
racordat in bucla pe partea de medie tensiune la reteaua din zona.
Folosirea energiei electrice si termice se face in conformitate cu cerintele
BAT. Consumul anual estimat este de 125MW ceea ce corespunde la un
consum specific de 0,25 kW/an si pasare.
3.6 Valorile parametrilor relevanti (consum de apa si energie,
poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin
tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile
Parametru
(unitatea de
masura)
Valori parametric
Tehnici
propuse de titular
Prin cele mai bune
tehnici disponibile
Consum de energie
(kW/ pasare / zi)
0,005 0,03-0,046
Consum de apa
(l/cap de pasare/an)
(l/loc de pasare/an)
7,32
7,32x6.5=47.58
40-70
Amoniac
(kg/pasare/an)
0,005-0,315 0,005-0,315
Pulberi 0,119-0,182 0,119-0,182
Dejectii produse
(kg/loc pasare/an)
4 3.8 – 6
4 . DESEURI
45
Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si
anume:
- deseuri menajere si asimilabile
-deseuri din activitatea de crestere a pasarilor
In fermele de crestere intensiva a pasarilor, principalele tipuri de
deseuri (care in cazul altor tipuri de instalatii IPPC se pot minimiza
teoretic printr-o folosire judicioasa a materiilor prime) sunt dejectiile
si mortalitatile.
In cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor
anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de
rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si
dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/
incalzire; inscrierea in limitele normale se realizeaza prin
respectarea cerintelor de bune practici veterinare.
Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative
si depind de activitatile conexe desfasurate in ferma.
Dejectiile si patul uzat sunt transformate in peleti care ulterior sunt
folositi drept combustibil pentru centralele termice.
Intreaga gandire si proiectare a eliminarii, transportului si stocarii
dejectiilor este realizata in conformitate cu normele si directivele
europene, cu normele de buna practica in agricultura din Romania.
Tipul si modul de eliminare/valorificare a deseurilor prevazute a fi
generate din activitatea fermei de pasari, sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
Tip deseu Cod
deseu*
Mod propus de eliminare/valorificare deseu
Deseuri
menajere
20 03 01 Stocate temporar intr-un spatiu amenajat, apoi
trimise la rampa de deseuri conforma, prin
operator autorizat
Deseuri din
ambalaje
15 01 01
15 01 02
Se colecteaza selectiv si se valorifica prin unitati
specializate
Deseuri metalice 02 01 10 Se depoziteaza temporar pe platforma betonata
46
si se valorifica prin unitati specializate
Cadavre pasari 02 01 99 Se vor colecta intr-o incinta special amenajata,
dotata cu instalatie frigorifica; se predau la
unitati de ecarisare
Dejectii pasare 02 01 06 Se stocheaza temporar pe platforma betonata
reprezentand materia prima din care se vor
produce peletii pentru incalzire
Ambalaje de
medicamente
15 01 06 Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina
prin unitati specializate
Ambalaje de la
substantele
dezinfectante
15 01 10* Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina
prin unitati specializate
*- In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase
prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase.
In CAP. 2 din BREF – „Sisteme si tehnici de productie aplicate”, in
care sunt descrise activitatile majore si sistemele de productie
intalnite in cresterea intensiva de pasari, inclusiv materialele si
echipamentele folosite si tehnicile aplicate ( tehnici care servesc ca
referinta sau baza de date pentru realizarile din domeniul mediului),
la punctul 2.10. este prezentat modul de utilizare si evacuare a
deseurilor.
Operarea unei ferme de pasari produce diferite deseuri, dintre care
unele sunt identificate in urmatoarea lista:
* produse veterinare
* deseuri metalice
* ambalaje (plastic rigid, plastic in folie, carton, hartie, sticla, paleti
etc.)
* reziduuri de nutrienti
Procesarea dejectiilor, cadavrelor este subiectul unor prevederi
speciale si este tratata in alte sectiuni din documentul BREF.
Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legislatia romaneasca
interzice ingroparea sau incinerarea neautorizata a acestora, fiind
acceptata numai neutralizarea in unitati autorizate si aprobate
47
sanitar – veterinar si de mediu, prin detinerea de instalatii proprii de
neutralizare autorizate si folosite exclusiv pentru necesitatile proprii,
sau incheierea unui contract valabil cu unitati de ecarisare autorizate
si aprobate ( Ordonanta nr. 47 / 2005 privind reglementari de
neutralizare a deseurilor de origine animala).
Din activitatea S.C. NETWORK STORAGE S.R.L. rezulta anual cca. 1
t cadavre pasare (cca. 3% din productia anuala), care se colecteaza
in saci de polietilena si se depoziteaza temporar in spatiu special
amenajat, in lada frigorifica cu o capacitate de 400 l, de unde vor fi
ridicate de catre o unitate tip PROTAN.
De departe, managementul dejectiilor obtinute in urma procesului
de crestere pasari pentru carne, este cel mai important atunci cand
vorbim despre gestionarea deseurilor.
Directiva privind Nitratii (Directiva Consiliului nr. 91 / 676 / EEC din
12.12.1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de
nitrati din surse agricole), cuprinde prevederi minime cu privire la
aplicarea dejectiilor pe sol, cu scopul de a asigura tuturor apelor un
nivel general de protectie impotriva poluarii cu compusi ai azotului,
dar si prevederi suplimentare privind aplicarea dejectiilor pe sol in
zone desemnate ca fiind vulnerabile.
Exista mai multe etape ale procesului, incepand cu pre-producerea
dejectiilor, pana la post-productie si terminand cu imprastierea
acestora pe sol, unde emisiile pot fi reduse sau/si controlate.
Principiul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile se bazeaza pe
indeplinirea urmatoarelor patru actiuni:
- aplicarea masurilor de nutritie;
- stabilirea unui echilibru intre cantitatea de dejectii care urmeaza sa
fie imprastiata si terenul disponibil, cerintele privind recolta si –
daca este cazul – alte ingrasaminte
- gestionarea imprastierii pe sol a dejectiilor
- folosirea numai a acelor tehnici care sunt considerate Cele Mai
BuneTehnici Disponibile pentru imprastierea dejectiilor pe sol .
48
Aceste principii sunt detaliate mai jos.
Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna aplicarea masurilor de
nutritie la sursa, prin hranirea pasarilor cu cantitati mai mici de
substante nutritive.
Masurile preventive se refera la reducerea cantitatilor de substante
nutritive eliminate prin excretie de catre animale, reducand astfel
necesitatea masurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de
productie.
Managementul nutritional urmareste adaptarea cantitatilor de hrana
conform cerintelor animalelor in diferite stadii de crestere, scazand
astfel excretiile inutile de substante nutritive din dejectii.
Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de
substante nutritive digerabile/disponibile, folosind diete pe baza de
aminoacizi, cu un continut scazut de proteine si diete pe baza de
fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati alimentari
anorganici care se digera aproape in intregime. Mai mult, folosirea
aditivilor alimentari poate creste eficienta in hranire, imbunatatind
astfel retentia substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor
din dejectii.
5 . IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA
5.1 Zona si amplasament
Terenul pe care se va realiza investitia propusa are o suprafata de
9000 mp si este amplasat in extravilanul comunei Poarta Alba,
judetul Constanta.
Vecinatatile amplasamentului sunt:
N - drum exploatare
S - teren destinat infiintarii de ferme agricole
E - NDS 728
49
V - drum exploatare
Accesul se face din DC 87, adiacent amplasamentului.
Caracteristici geofizice ale terenului
Din punct de vedere geologic, terenul se incadreaza in Platforma Dobrogei
de Sud, cu un fundament din formatiuni granitice si cristaline, peste care
este dispus un strat de roci sedimentare.Stratul de deasupra este format
din loess.
Zona apartine Podisului Carasu, constituit din platouri joase, marginite de
versanti inalti si abrupti din loess.
Clima este continentala, cu veri calduroase si sarace in precipitatii si ierni
blande, cu ninsori episodice.
In activitatea de crestere a pasarilor, impactul potential asupra
componentelor mediului se refera la emisiile de amoniac in aer, la
scurgerile de azot si fosfor in sol, in apele subterane si de suprafata,
scurgeri care provin de la dejectii.
Masurile de reducere a acestor emisii nu se limiteaza numai la modalitatile
de depozitare, tratare sau aplicare a dejectiilor odata aparute, ci cuprind
masuri pentru un intreg lant de evenimente, inclusiv pasi pentru
minimizarea productiei de dejectii.
Acest lucru incepe cu o buna gospodarire si cu adoptarea de masuri
privind hranirea si adapostirea animalelor, urmand tratarea si depozitarea
dejectiilor, finalizadu-se prin imprastierea acestora pe sol. Este important
sa se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile la toate
aspectele activitatii.
5.2 Impactul asupra aerului
Perioada de constructie
Realizarea investitiei implica, in perioada de executie:
50
- lucrari in amplasamentul obiectivului,
- traficul auto de lucru.
In cele ce urmeaza se prezinta sursele si emisiile de poluanti atmosferici
specifici amplasamentelor si lucrarilor aferente mentionate.
Lucrari in amplasamentul obiectivului
Emisiile din timpul desfasurarii lucrarilor sunt asociate in principal cu
miscarea pamantului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu
construirea in sine a unor facilitati specifice.
Emisiile de praf variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in
functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile
meteorologice dominante. O mare parte a acestor emisii este generata de
traficul echipamentelor si autovehiculelor de lucru in amplasamentul
constructiei.
Natura temporara a lucrarilor de constructie le diferentiaza de alte surse
nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul
emisiilor.
Realizarea lucrarilor constau intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu
durata si potentialul propriu de generare a prafului.
Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii
de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti
caracteristici motoarelor cu ardere interna. In plus, aprovizionarea cu
materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de
autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti
caracteristici motoarelor cu ardere interna.
Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf,
dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o
variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.
Ca urmare, modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile
de executie a constructiilor, utilizat si recomandat in tarile dezvoltate
51
(Agentia Europeana de Mediu - EEA, Agentia de Protectia Mediului a SUA -
USA EPA) se bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor, in ansamblu,
care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale
acestei arii, fara a se urmari in detaliu planul de executie pentru proiectul
unei anumite constructii.
O proportie redusa a lucrarilor de executie include operatii care se
constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt
aferente manevrarii pamantului si materialelor balastoase, precum si
perturbarii suprafetelor.
O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului,
fenomen care insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie.
Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este,
in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).
Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a
prafului in atmosfera sunt:
- sapaturile
- betonari
Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici
motoarelor cu ardere interna reprezentate de motoarele utilajelor care
executa operatiile respective.
O alta sursa de poluanti specifici motoarelor cu ardere interna este
reprezentata de traficul auto de lucru (autovehiculele care transporta
materiale si produse necesare constructiei).
Utilajele functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in
atmosfera continand intregul complex de poluanti specifici arderii interne a
motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici
(COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),
bioxid de sulf (SO2).
52
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal,
de urmatorii factori:
- tehnologia de fabricatie a motorului
- puterea motorului
- consumul de carburant pe unitatea de putere
- capacitatea utilajului
- varsta motorului/utilajului
Emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat
mai mici pe
unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat
sunt surse la sol sau in apropierea solului, deschise si mobile.
Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici corespunzatoare
activitatilor aferente lucrarii sunt intermitente.
Se mentioneaza ca, surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul
obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere,
deschise, nedirijate.
Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM
462/1993 si nici cu alte normative referitoare la emisii.
In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care
se vor desfasura lucrarile trebuiesc luate in considerare urmatoarele
elemente:
- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate
- cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari
- intensitatea lucrarilor
- tipul utilajelor
- numarul de utilaje pe tipuri
53
- capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de
utilaje
- durata lucrarilor/perioada de functionare.
Perioada de functionare
In general, in fermele de crestere a pasarilor, pot aparea:
- emisii fugitive – din reteaua de canalizare, din activitatea de
descarcare a hranei in buncare;
- emisii continue din surse punctiforme si de suprafata – pierderile
de amoniac, gaz metan si protoxid de azot care rezulta atat din
procesele metabolice si din dejectii, cat si din activitatea de stocare
a dejectiilor.
Categoriile de surse asociate acestor emisii sunt halele de productie
ale caror guri de ventilare pot fi considerate un sistem de surse
punctiforme.
In ceea ce priveste emisiile de amoniac provenite din activitatea de
crestere a puilor in ferma avicola, masuratori efectuate in incinta
amplasamentului altor ferme cu capacitate similara, au pus in evidenta
faptul ca nivelurile de concentratii de amoniac in emisii si imisii se situau
cu mult sub valorile limita admisibile.
In conditiile aplicarii tehnologiei BAT de crestere a puilor, se reduc emisiile
cu mai mult de 50% (ex. La amoniac de la 0,315 kg/cap pasare/an la 0,07
kg/ cap pasare/an).
In cazul fermei in discutie , folosirea sistemului de incalzire Combideck
(incalzire prin pardoseala) ,duce la o diminuare mult mai mare a emisiilor
de amoniac ,prin reducerea umiditatii din asternut ,reducandu-se ,astfel ,
posibilitatea de aparitie a amoniacului. In BREF Intensive Rearing of
Poultry, se arata ca aplicarea acestui sistem poate reduce cantitatea de
amoniac produsa cu 32 %.
54
Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au
fost facute unele cercetari, in special pentru metan si monoxid de azot.
Cresterea nivelului de monoxid de azot poate aparea prin procesul de
tratare a dejectiilor lichide, dar si la cele solide.
Nivelul de dioxid de carbon rezulta din respiratia animalelor cu caldura
degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca
acestea nu sunt ventilate corespunzator.
Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc monoxid de azot
(N2O) si azot gaz (N2).
Monoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului
de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului.
In activitatea de crestere a pasarilor, asa cum se va desfasura in cadrul
fermei de pasari detinuta de S.C. NETWORK STORAGE S.R.L., pot fi
identificate urmatoarele surse de poluare a aerului:
- mijloacele de transport auto (incarcare – descarcare pui) – surse
mobile de poluare a aerului;
- halele de pasari; in perioadele reci ale anului, halele vor fi incalzite
cu agent termic (panouri termice)provenit de la o centrala care
foloseste drept combustibil peletii sau lemnul– surse stationare
dirijate;
- platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor - surse
stationare difuze.
Prevederi ale BREF pentru emisiile in aer
Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura si
compozitia dejectiilor.
Din punct de vedere al mediului, dejectiile sunt cel mai important
reziduu din activitatea fermelor.
Caracteristicile dejectiilor depind, in primul rand, de calitatea hranei,
exprimata in % materii uscate si in concentratia de nutrienti (N, P,
etc.) si de eficienta cu care animalul poate converti hrana in produs
55
(FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentratiile
in dejectiile proaspete urmeaza aceeasi variatie ca si a hranei.
Masurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea,
depozitarea si tratarea dejectiilor afecteaza structura si compozitia
dejectiilor si, in final, influenteaza emisiile asociate aplicarii
dejectiilor pe terenurile agricole.
Asociat cu stocarea in hale a dejectiilor, se degaja N2O, CH4 si in
cantitati mici, H2S.
Concentratia de amoniu poate avea valori ridicate, de pana la 40
ppm in halele in care sunt crescute pasari .
Concentratia de N2O si CH4 sunt usor mai ridicate decat in aerul
ambiental.
Concentratiile de pulberi ajung pana la valori de 10 mg/mc (de la 2-
10 mg/mc pentru particule nerespirabile si intre 0,3-1, 2 mg/mc
pentru particule respirabile).
Factorii de emisie pentru gazele emise in fermele de pasari ,se
situeaza intre urmatoarele valori ,conform BREF-ILF :
Tip
pasare
NH3 CH4 N2O Pulberi
aspirabile respirabile
Kg/pasare/
an
Kg/pasare/
an
Kg/pasare/
an
Kg/pasare/
an
Kg/pasare/
an
Pui de
carne
0,005-
0,315
0,004-
0,006
0,009-
0,024
0,119-
0,182
0,014-
0,018
Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de
ansamblul surselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin
modelarea matematica a campurilor deconcentratii.
Au fost luate in calcul situatiile cele mai nefavorabile, atat in ceea ce
priveste cantitatile de poluant emise ,cat si coditiile meteo.
Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile
limita prevazute de reglementarile in vigoare, in cazul de fata acestea fiind
56
STAS 12574/1987 care prevede valori maxime admisibile (VL) pentru
amoniac in zone rezidentiale.
Descrierea modelului
Modelul a fost conceput utilizându-se teoria modelului american ISC3
(Industrial Sources Complex Models). Modelul matematic utilizat pentru
evaluarea impactului poluantilor evacuati in atmosfera este modelul
climatologic SIMPG V3 pentru calculul campului de concentratii si se
bazeaza pe teoria Martin&Tikvart.
Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului in orice punct
aflat la anumite distante de surse. Ca urmare, este posibil sa se calculeze
concentratiile pe o arie in jurul surselor. In acest scop, s-a delimitat aria
de interes. Grila are o origine si un sistem de coordonate cu axa Ox spre
est si axa Oy spre nord, in functie de care s-au stabilit coordonatele
surselor dirijate de poluare.
Scopul principal al modelelor de difuzie este calcularea concentratiilor de
poluanti in aer, in spatiu si in timp, in functie de o serie de variabile
independente ca emisiile in atmosfera sau variabilele meteorologice.
Datele de iesire ale modelelor matematice dau informatii privind:
- concentratii medii pe diferite intervale de timp, la diferite distante de
surse;
- distributia spatiala a campurilor de concentratii pentru una sau mai
multe surse (prin acumularea aporturilor individuale);
- evaluarea nivelului de poluare a atmosferei in raport cu legislatia in
vigoare.
Datele de emisie – cuprind caracteristicile sursei: inaltimea geometrica,
diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a
poluantilor, debit masic al poluantului.
Emisia a fost considerata maxima, respectiv pentru 77868 pui/ciclu, 6.5
cicluri/an.
Folosind modelul prezentat au fost calculate concentratiile medii pe 30 de
minute si medii zilnice pentru sursele de poluare din cadrul obiectivului
studiat. Datele de intrare in program au fost caracteristicile fizice ale
57
surselor, rata de emisie, debitul si viteza gazelor evacuate in atmosfera.
Concentratiile maxime pe perioade scurte de timp au la baza cele mai
nefavorabile conditii climatice în cadrul zonei evaluate. Concentratiile
maxime pe perioade scurte de timp trebuie considerate nivelul teoretic
maxim de poluare cauzat de functionarea fermei. Aceasta situatie este
putin probabila sau poate aparea în zona foarte rar si pentru perioade
scurte.
Cu ajutorul programului folosit s-au intocmit harti-diagrame ale
concentratiilor de poluanti la nivelul solului, pe care a fost figurat
obiectivul propus, vecinatatile posibil afectate si curbele de izoconcentratie
pentru poluantii emisi.
Poluanti analizati
Singurul poluant caracteristic analizat a fost amoniacul (NH3) deoarece
legislatia nationala nu prevede limite de concentratie in imisie pentru
ceilalti poluanti din aer care se emit in cantitati semnificative in fermele de
cresterea puilor, respectiv metan si protoxid de azot.
Grila de calcul
S-a utilizat o grila cu dimensiunile 5.1 km x 2.8 km cu pasul de 20 m.
Date de emisie
S-au retinut pentru modelarea dispersiei doar emisiile determinate cu
valorile maxime ale factorilor de emisie indicati de BREF ILF; aceste valori
ale emisiilor sunt denumite in continuare ”emisii maxime”
Trebuie mentionat ca modelarea matematica a dispersiei a inclus
si emisiile provenite de la o ferma adiacenta fermei S.C. Network
Storage SRL situata la sud de amplasament (3 hale).
Parametrii meteorologici
S-au utilizat datele meteorologice plurianuale provenite de la Statia
Meteorologica Constanta. Valorile concentratiilor maxime in imisie
reprezinta cele mai mari concentratii care pot aparea, in cele mai
defavorabile conditii meteorologice.
58
Rezultate
Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentratiile maxime de
poluanti la nivelul solului (inclusiv distanta fata de sursa/limita
amplasamentului) se prezinta comparativ cu valorile limita şi, dupa caz, cu
pragurile de alerta, conform legislatiei de mediu in vigoare în tabelele nr.
1 – 2 şi sub forma Hartilor de izoconcentratii (Figurile nr. 1-2 in Anexa)
Analiza rezultatelor obtinute în urma modelarii matematice a dispersiei
poluantilor în atmosfera comparativ cu valorile limita pentru concentratiile
de poluanti în atmosfera (imisii), prevazute de legislatia în vigoare pune în
evidenta faptul ca nivelurile de concentratii în aerul ambiental generate de
sursele aferente obiectivului se vor situa sub valorile limita atat pentru
intervale de mediere de scurta durata (30 de minute), cat si pentru
mediile zilnice.
Tabelul nr. 1 Comparatie între concentratiile maxime şi valorile
limita
a. Intervale de mediere scurte
Distanta fata de
sursa/ limita
perimetrului
platformei şi
sectorul de vant
[m; sector]
Concentratia
maxima /plaja
concentratii[µ
g/m3]
Prag de alerta
sanatate (PA)
[µg/m3]
Valoare limita
= Prag de
interventie
sanatate
(VL/PI)
[µg/m3]
Valoare
limita
protectie
Vegetatie(V
LV)/
ecosisteme
[µg/m3]
Observatii
1 2 3 4 5 6
- 250.1 - 300 1)
- < VL
0-400 – NE - SV 250
- 300 - < VL
400-500 – toate
directiile 250 - 200
500-1500 - toate
directiile 200 - 100
1)
timp mediere 30 minute, STAS 12574/87;
59
b. Intervale de mediere lungi
Distanta fata de
sursa/ limita
perimetrului
platformei şi
sectorul de vant
[m; sector]
Concentratia
maxima/
plaja
concentratii
[µg/m3]
Prag de
alerta
sanata te
(PA)
[µg/m3]
Valoare limita =
Prag de interventie
sanatate
(VL/PI)
[µg/m3]
Valoare limita
protectie
Vegetatie(VLV
)/
ecosisteme
[µg/m3]
Observatii
1 2 3 4 5 6
- 56.1 - 1002) - < VL
0-150 NE, SV 56
- 100 - < VL 300-600 NE, SV 50 – 20
600-800 V 20 – 10
2. Emisia de metan din managementul dejectiilor si a gunoiului de grajd
Pentru calcului emisiilor de metan se vor aplica prevederile subcapitolului
4.3 CH4 EMISSIONS FROM MANURE MANAGEMENT al IPCC GPC 2000
utilizandu-se ecuatia 4.15 pentru determinarea cantitatii de metan emis
anual, rezultata din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd dupa
cum urmeaza :
Emisii de CH4 (Gg/an) = EF × populatia / an [ecuatia 4.15], unde :
EF – factor de emisie pentru metan corespunzator populatiei respective de
animale (kg/cap animal/an). Acesta se va alege din documentul “Revised
1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories :
Reference Manual “, capitolul 4. Agriculture astfel:
- pentru pasari EF=0,018Kg CH4/animal/an;
Populatia – numarul de capete de animale pentru populatia respectiva
2)
timp mediere 24 ore, STAS 12574/87
60
Pentru mentinerea unui microclimat propice in hale, acestea vor fi dotate
cu cate 3 ventilatoare pentru ventilatie minima si 8 ventilatoare pentru
ventilatie maxima.
5.3 Impactul potentialasupra apei
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza dintr-un foraj ce va fi
executat in incinta fermei.
Ferma va dispune si de hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa
necesare functionarii obiectivului.
Ferma va stoca apa pentru rezerva intangibila, intr-un rezervor
semiingropat,cu o capacitate de 40 mc.
Necesarul pentru consumul de apa a fost calculat dupa cum urmeaza:
Consum curent potabil, tehnologic si igienico-sanitar: 3925 mc /an;
Necesar biologic pentru pui – 0,169 l/pui/zi:
25956pui/hala x 3 hale x 6,5 serii/an x 0,169 l/pui/zi x 42 zile = 3593
mc/an;
Apa pentru curatat spatiile la depopulare – 10 l/mp :
10 l/mp x 1260 mp/hala x 3 hale x 6, 5 serii/an = 232 mc/an;
Apa pentru stropit platform si cai de acces interioare – cca 100 mc/an.
Necesar mediu de apa: 3925 mc/an; in medie 10,75 mc/zi .
Debitul mediu de apa in ferma, raportat la consumul de mai sus, este de
0,1244l/s .
Distributia apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva
a puilor de carne se va face prin intermediul unui sistem intern de
conducte, cu o lungime de cca 300 ml.
61
Conductele de distributie apa potabila si combatere incendiu vor fi
realizate din polietilena de inalta densitate.
Bransamentele de apa potabila/tehnologica si de incendiu la fiecare hala
se vor face separat printr-un camin de bransament dotat cu vane de
sectionare.
Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota
1,2m, pentru preintampinarea inghetului.
Fiecare hala va fi prevazuta cu propriul racord pentru alimentare cu apa in
scop tehnologic si apa pentru incendiu.
Instalatii de protectie la incendiu
Hidranti exteriori
In conformitate cu Normativul NP 086-05 se prevede o instalatie de
stingere cu hidranti exteriori care va asigura stingerea din exterior a unui
eventual incendiu.
Asigurarea debitului de apa necesar combaterii incendiului exterior,
respectiv 10 l/s, se va realiza prin intermediul hidrantilor supraterani,
montati pe reteaua exterioara de apa, astfel amplasati incat sa se asigure
functionarea simultana a doi dintre ei, in fiecare punct al incintei.
In urma incadrarii conforme cu Normativul NP 086-05 si STAS 1478/90,
rezulta urmatoarele date caracteristice pentru reteaua exterioara de
hidranti:
- debitul de apa pentru un incendiu exterior : Qie = 10,0 l/s,
- numarul de jeturi simultane: 2
62
- debitul de calcul al unui hidrant exterior : qeh = 5 l/s,
- actionare: manuala
- timp teoretic (normat) de functionare: 180 de minute
- alimentarea cu apa se va face din reteaua de incinta care va
asigura debitul de calcul si presiunea necesara interventiei;
Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de
apa in cazul functionarii instalatiilor de stins incendiu, conform NP-086/05,
si anume:
- Functionarea instalatiei de hidranti interiori timp de 10 minute;
- Functionarea instalatiei de hidranti exterior timp de 3 ore;
Rezerva intangibila de apa incendiu are un volum util de Vin=40 mc.
Rezerva intangibila de apa de incendiu trebuie refacuta in 24 de ore.
Pentru a asigura protectia sursei de apa in zona captarii se vor lua
urmatoarele masuri:
- imprejmuirea ei cu tanla cutata
- marcarea limitelor zonei de protectie sanitara de catre detinator,
cu placate avertizoare cu mentiunea, Zona de protectie sanitara”
- interzicerea persoanelor neautorizate in zona de protectie
- interzicerea depozitarii gunoaielor
Debitele captate vor fi contorizate cu apometre.
Cantitatea totala de apa utilizata include nu numai consumul de catre
pasari, dar si apa utilizata pentru curatirea adapostului, echipamentelor si
incintei fermei.
Utilizarea apei pentru curatire afecteaza volumul de apa uzata produsa la
ferma, de aceea se vor utiliza pentru spalarea halelor aparate cu presiune.
63
In sectorul de pasari, apa este necesara pentru satisfacerea nevoilor
fiziologice ale acestora. Alimentarea cu apa depinde de un numar de
factori, cum ar fi:
* specia si varsta pasarilor
* conditia pasarilor (sanatate)
* temperatura apei
* temperatura ambientala
* compozitie hrana
* sistemul de baut utilizat.
Cu cresterea temperaturilor ambientale alimentarea minima cu apa pentru
pasari de carne creste geometric (xn). Referitor la sistemele de baut,
dispozitivele alese arata un consum mai scazut decat sistemele circulare
de baut, datorita unei pierderi prin scurgere mai scazute.
Media nivelelor consumului de apa din Tabelul 3.11 din B.A.T.
Specie pasari Raport mediu
apa/hrana(l/kg)
Consum de apa
per ciclu
(l/cap/ciclu)
Consum de apa
anual(l/loc
pasare/an)
Pui de carne 1,7 - 1,9 4,5 - 11 40 - 70
Volumul de apa utilizat pentru curatire este variabil si depinde de tehnica
aplicata si de presiunea apei a curatitorului cu apa la inalta presiune. De
asemenea, utilizand apa calda sau abur in loc de apa rece, se va reduce
volumul de apa pentru curatire utilizat.
Evacuarea apelor uzate:
64
Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o
conducta de PVC in canalizarea interna, vor fi colectate in bazinul betonat
de 30 mc, de unde vor fi trimise in statia de epurare a apelor uzate.
Apele tehnologice uzate provenite de la spalarea si clatirea halelor de
crestere a puilor vor fi colectate de o retea de conducte din tuburi de PVC
si vor fi directionate catre bazinul betonat, apoi vor fi trimise la statia de
epurare a apelor uzate.
Avand in vedere variatia debitului de ape uzate in timp, a compozitiei
acestora pe parcursul desfasurarii procesului de crestere a puilor de carne
pe asternut permanent si a naturii poluantilor din apele uzate, epurarea
apelor uzate se poate realiza biologic.
In statia de epurare a va avea loc un proces de epurare biologica avansata
a apelor uzate.
Apele uzate sunt epurate la normele precizate de normativul NTPA-
001/2002, ulterior putand fi folosite la irigarea spatiilor verzi sau a
terenurilor din jur.
Namolul biologic trebuie vidanjat o data la 24 de luni.
Apele pluviale cazute de pe acoperisuri si suprafata amenajata a fermei
vor fi colectate prin jgheaburi si de catre o retea de rigole pluviale si vor fi
directionate catre spatiile verzi.
Debite de ape uzate evacuate:
-Ape menajere uzate(Qm): 120 mc/an
-Ape uzate tehnologice (Qt): 232 mc(din spalarea halelor)
Prognozarea impactului
Apele uzate tehnologice nu constituie o sursa importanta de emisii
rezultate din activitatea de crestere a pasarilor, acestea avand un regim
discontinuu si putand fi colectate si tratate .
65
Dezinfectia halelor de pasari se face la depopularea acestora, prin
pulverizarea unor solutii dezinfectante .
Aceste ape vor fi epurate in statia de epurare, iar efluentul, ale carui
caracteristici se vor inscrie in cele prevazute de NTPA 001/2002, poate fi
folosit la irigare (tehnologie BAT).
Parametrii garantati de furnizorul statiei de epurare sunt :
Parametrii
intrare - iesire MTS ( % ) CCO – Cr ( % ) CBO5
Criber SBR 98 93 95
Impus NTPA 90 75 70 - 90
Masuri de diminuare a impactului
O reducere a consumului de apa la ferma poate fi realizata reducand
pierderile prin scurgere cand se adapa pasarile si reducand toate celelalte
utilizari care nu sunt neaparat legate de necesitatile nutritionale.
Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune
practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni, care sunt si Cele Mai Bune
Tehnici Disponibile:
* curatirea adaposturilor pentru pasari si a echipamentelor cu
curatitoare de inalta presiune la sfarsitul fiecarui ciclu de productie.
Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce
priveste curatenia si utilizare a cat mai putina apa;
* calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru
evitarea pierderilor prin scurgere;
* tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea
contoarelor de apa (apometre);
* detectarea si repararea scurgerilor.
66
Reducerea consumului de apa al pasarilor nu este considerata a fi o
masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi
cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa,
alimentarea permanenta cu apa este, in general, considerata a fi o
obligatie.
5.4.Solul
Stratificatia solului:
Amplasamentul face parte din platforma Dobrogei de sud si are un
fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline.Peste acesta,
este dispusa o patura groasa de roci sedimentare, care si ele, sunt
acoperite de loess.
Din punct de vedere geomorfologic, zona studiata se afla in Podisul
Carasu, situata la N de valea Carasu, constituit dintr-o suita de platouri
joase ce coboara in panta lina catre Dunare.Acestea au inaltimi de 50-
130m.
Prin Studiul geotehnic ,investigarea s-a realizat cu ajutorul a 4 foraje, cu
adancimea maxima de 4 m, din care s-au prelevat probe .
Interpretarea rezultatelor s-a facut conform STAS 1243-88 si SR EN ISO
14688-1,2.
Investigatiile au pus in evidenta urmatoarea stratificatie:
-un strat subtire de sol vegetal (0,00-0,50 m);
-strat de umpluturi minerale relative omogene, compuse din argile si
argile nisipoase de culoare galbena sau cafenie ,cu pietris calcaros,
plastic vartoasa(0,5 m – 3,20 m) ;
-pietris si bolovanis calcaros ;blocuri de calcar(3,20 m- ).
Categoria geotehnica de teren (conform NP 074-2007)-categoria 2 – risc
geotehnic moderat .
Apa subterana nu a fost interceptata in foraje.
67
Conform studiului hidrologic efectuat pentru realizarea forajului de
alimentare a fermei vecine ,prima panza de apa subterana a fost
interceptata la adancimi mai mari de 32 m.
Surse de poluare a solurilor
Dupa punerea in functiune a obiectivului, o sursa de poluare a solurilor ar
putea fi depozitarea dejectiilor.
O cantitate relativ mare de azot, fosfor, sub forma de diferiti compusi ai
acestora sunt eliminati in urma activitatii ce se va desfasura pe
amplasament, aceea de crestere a pasarilor.
Dejectiile animaliere contin cantitati variabile din acesti nutrienti precum si
o serie de minerale si elemente elementare: sulf, magneziu, etc.
Principalele surse de poluare cu N si P sunt:
- pentru N – scurgeri accidentale de ape de spalare, procesele de
denitrificare a compusilor cu azot, NO2, NO, N2, spalarea cu ape
pluviale a solului pe care s-au imprastiat dejectiile animaliere, cu
poluarea apelor subterane;
- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spalare si spalarea
cu ape pluviale a solului pe care s-au imprastiat dejectiile
animaliere, cu poluarea apelor subterane;
- acumularea N si P in componenta organica a solului.
Azotul
Poluarea din agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in
timpul cercetarilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor marine ale
Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitrati in apa de baut,
eutrofizarea apelor de suprafata (in asociatie cu fosforul) si a apelor de
coasta, precum si acidificarea solurilor si a apelor.
Eutrofizarea implica cresteri excesive ale algelor si poate duce la efecte
adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de
catre oameni .
68
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele
membre sunt obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu
compusi de azot prin infiltrarea in ape si sa ia masuri speciale de
protectie.
In aceste zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim
de 170kg. N/ha pe an.
Fosfor
Fosforul este un element esential in agricultura si joaca un rol important
pentru toate formele de viata.
In sistem natural (nu la ferme), P este reciclat in sol prin gunoi si reziduuri
naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosistem P este
eliminat prin recolte sau produse animale si, suplimentar, se aduce P
pentru a sustine productivitatea.
Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantitati mari sunt
aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din balegar.
Ca sursa de fosfor, aplicarea balegarului se estimeaza a avea un aport de
50% din cantitatea de P din apele de suprafata si sol.
Concentratii de 20-30 micrograme P/l in lacuri sau rauri cu curgere lenta
pot cauza eutrofizarea apei, cu pericolul de crestere de alge albastre
toxice (cianofite) in apa proaspata, in care P este limitat.
Masuri de diminuare a impactului
a)Amenajarea unei platforme pentru dejectiile animaliere elimina
posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de
acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice,
microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).
69
Cu toate ca dejectiile vor fi evacuate periodic pentru alimentarea
instalatiei de peletizare, conform recomandarilor din Codul de bune
practici agricole, platforma trebuie sa asigure stocarea pentru minim 4
luni, perioada in care se deruleaza cca 2 cicluri de productie.
Platforma este betonata, imprejmuita, prevazuta cu gura de acces
care permite evacuarea dejectiilor fara riscul ca acestea sa se imprastie
necontrolat pe sol.
Pentru colectarea eventualelor scurgeri ce ar putea proveni din
depozitarea dejectiilor , a fost prevazut un bazin betonat acoperit cu
gratar, amplasat in fata gurii de vizitare.Bazinul poate fi vidanjat.
Pentru controlul calitatii apei subterane vor fi executate doua foraje
, unul in amonte de platforma ,celalalt in aval.
Din platforma, dejectiile vor fi utilizate in statia de producere a
peletilor ,care, ulterior, vor fi utilizati drept combustibil in ferma.
b) in incinta exterioara a fermei au fost proiectate si executate
platforme betonate pentru stationarea temporara a mijloacelor auto,
astfel incat, in cazul unor scurgeri accidentale, produsele petroliere sa nu
se infiltreze in sol.
Reparatiile periodice, cele ocazionale, precum si intretinerea
mijloacelor de transport si a altor utilaje care folosesc produse de natura
petroliera se vor face in unitati specializate.
c) in ferma sunt prevazute amenajari speciale pentru depozitarea
temporara a deseurilor. Se vor amplasa containere speciale pentru fiecare
categorie de deseu rezultata si se vor incheia contracte cu firme
specializate pentru neutralizarea acestora.
d) toate utilajele si echipamentele utilizate in ferma vor fi instalate
in spatii inchise .
70
6. Biodiversitatea
Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de
pui de carne nu se afla in interiorul sau in vecinatatea vreunei arii naturale
protejate de interes national sau ca parte integranta a retelei Natura 2000
in Romania.
In zona nu exista plante sau fauna care sa faca parte din categoria celor
ocrotite de lege. Vegetatia este alcatuita din plante ierboase, caracteristice
stepei .Nu exista specii rare, ocrotite sau amenintate cu disparitia.
Zona nu se caracterizeaza prin specii de plante sau animale cu valoare
deosebita.
Nu se produc modificari de suprafete acoperite de paduri, mlastini, corpuri
de apa, nu se altereaza habitate, nu se produc influente asupra speciilor
de plante sau animale incluse in Cartea Rosie sau cu importanta
economica.
7. Peisajul
Ferma de pasari apatinand firmei S.C. NETWORK STORAGE SRL se va
realiza cu respectarea Planului Urbanistic General al comunei Poarta Alba
si a Regulamentului Local de Urbanism, care furnizeaza toate elementele
pentru incadrarea in peisaj a obiectivului.
Prin construirea fermei de pasari pe amplasamentul analizat, in prezent
fiind incadrat ca teren neproductiv, va exista un impact local asupra
peisajului.
Amplasarea terenului in extravilanul comunei Poarta Alba face ca acest
impact sa fie minor asupra localitatii.
Nu se impun masuri pentru protejarea peisajului.
8. Mediul social si economic
71
Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si
economic prin atragerea fortei de munca, plata taxelor locale, dezvoltarea
sectorului agro-zootehnic al zonei, etc.
9.Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Nu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural,
arheologic sau monumentele istorice.
10. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Titularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ pentru
construirea fermei de pasari.
Locatia se preteaza foarte bine desfasurarii activitatii de crestere a
pasarilor deoarece este amplasata in extravilanul comunei si dispune de
posibilitatea de a racorda ferma la retelele de utilitati existente in zona .
In ceea ce priveste tehnicile folosite la cresterea pasarilor ,acestea
respecta recomandarile BAT ,astfel incat impactul asupra mediului sa fie
cat mai mic.
11 . MONITORIZAREA
Emisiile ce vor fi monitorizate, cat si frecventa cu care se va realiza
monitorizarea factorilor de mediu, vor fi stabilite prin Autorizatia de mediu
ce va fi emisa de catre Agentia de protectia mediului, in momentul
inceperii activitatii in aceasta ferma.
Propunerea pentru monitorizarea aerului: concentratia NH3, CH4 –
semestrial.
72
Propunere pentru monitorizarea apei epurate: MTS, CCOCr, CBO5 –
semestrial.
Monitorizarea trebuie sa tina cont atat de activitatea prestata in ferma,
dar si de amplasamentul acesteia.
De aceea ,data fiind amplasarea fermei pe un pat gros de argila ,ca si
adancimea mare la care se afla prima panza de apa ,precum si faptul ca
dejectiile depozitate pe platforma sunt uscate , iar platforma betonata
este acoperita , se considera ca nu este necesara monitorizarea apei
subterane.
12. SITUATII DE RISC
Un plan pentru evenimente neprevazute va ajuta titularul activitatii sa
rezolve situatii neplanificate referitoare la emisii si incidente cum ar fi
poluarea apei sau a altor factori de mediu, daca acestea apar. Aceasta
poate, de asemenea, acoperi orice riscuri de incendiu si posibilitatea unui
act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevazute va include:
* un plan al fermei aratand sistemele de drenaj si surse de apa;
* detalii despre echipamentele disponibile in ferma, sau disponibile
la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare;
* numere de telefon de la serviciile de urgenta si autoritati, si altele,
cum ar fi de la proprietarii de teren din aval si de la analistii in
probleme de apa;
* planuri de actiune pentru anumite evenimente potentiale, cum ar
fi incendii, scurgeri de la depozitele de dejectii, prabusirea
depozitelor de dejectii, deversare necontrolata din supra-plinul de
dejectii sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri.
Este important sa se analizeze procedurile dupa orice incident pentru a
vedea daca se pot trage invataminte si ce ameliorari trebuie
implementate.
Este necesar a se verifica structurile si echipamentele pentru a se asigura
ca acestea sunt in buna stare de functionare.
73
Identificarea si implementarea unui program structurat pentru activitatea
care se va desfasura, va reduce probabilitatea de aparitie a problemelor.
Se vor pune la dispozitie carti cu instructiuni si manuale si personalul va
primi o calificare corespunzatoare.
Depozitul de dejectii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere
si trebuie sa fie corectate orice defectiuni, cu asistenta profesionala, daca
este necesar.
Dupa finalizarea lucrarilor, inainte de punerea in functiune, titularul
activitatii va elabora toate documentele solicitate in procedura de
autorizare si care vizeaza situatiile de risc, respectiv:
- Plan de interventie in cazul poluarilor accidentale si dezastre;
- Plan de interventie in caz de incendiu;
- Alte asemenea planuri de masuri solicitate de autoritatile
competente.
13. ORGANIZARE DE SANTIER
Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni de la data
semnarii contractului de finantare.
Principalele etape de realizare a obiectivului de investitii sunt:
- efectuarea achizitiilor de lucrari, bunuri si servicii necesare
- executarea lucrarilor de construire
- instalarea si punerea in functiune a utilajelor
- obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare pentru darea in
exploatare a fermei
Organizarea de santier se va face in sistemul „fluxuri in lant” -
desfasurarea
fluxurilor tehnologice fiind urmatoarea:
- lucrari de imprejmuire
- lucrari de infrastructura
- lucrari de suprastructura
74
- lucrari de inchidere si compartimentare
- lucrari de tamplarie si finisaje
- lucrari de amenajare exterioara.
Intreaga organizare de santier se va desfasura pe amplasament,
nefiind necesare alte suprafete de teren (ale vecinilor sau din
domeniul public).
Cantitatile estimate de deseuri ce pot fi generate in faza de
constructie sunt:
-2 mc ambalaje
-60 paleti care vor fi folositi ulterior in cadrul fermei
- 450kg- alte deseuri
-300 kg fier
-150 kg hartie
Acestea vor fi colectate pe sortimente si eliminate/valorificate prin
intermediul firmelor autorizate.
DURATA DE REALIZARE SI ETAPE PRINCIPALE
Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni de la data
semnarii contractului de finantare.
Principalele etape de realizare a obiectivului de investitii sunt:
- efectuarea achizitiilor de lucrari, bunuri si servicii necesare
- executarea lucrarilor de construire
- instalarea si punerea in functiune a utilajelor
- obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare pentru darea in
exploatare a fermei
Graficul de realizare a investitiei, fizic si valoric, este anexat
prezentului studiu de fezabilitate.
13.1 DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCTIE
Reglementari regim de construire:
- Aliniament si regim de aliniere – se respecta conditiile de
amplasare dispuse in certificatul de urbanism.
- Regim de inaltime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei.
- Indicatorii principali POT, CUT se incadreaza in regulamentul impus
in PUG.
75
- Destinatia terenului – conform certificatului de urbanism nr.
25/2012 terenul situat in extravilanul comunei Poarta Alba, incadrat
in categoria de folosinta :”neproductiv” a fost concesionat firmei
S.C.NETWORK STORAGE SRL”, asa cum reiase din contractele de
concesiune nr.1679, 1680, 1681/2012.
SIGURANTA IN EXPLOATARE
Prin proiect sunt luate toate masurile necesare pentru asigurarea
sigurantei in exploatare a unei ferme de crestere a puilor. Au fost
respectate prevederile standardelor si normativelor romanesti,
precum si practica de proiectare referitoare la toate elementele de
risc: inaltimi libere, inaltimi trepte (STAS 2965-87), impiedicarea
alunecarii pe pardoseli, gabarite de circulatii.
S-a avut in vedere izolarea termica a conductelor de incalzire,
legarea la pamant a echipamentelor electrice si prevederea
contactului la nul la toate bransarile aparatelor electrice.
Materialele, elementele de constructii si echipamentele folosite vor
respecta parametrii calitativi impusi de standardele si normele
romanesti in vigoare, iar in cazul procurarii acestor elemente din
import, trebuie sa existe, conform legii 10/1995, agremente tehnice
corespunzatoare cu performantele solicitate in caietele de sarcini si
mentionate in specificatiile tehnice.
Nu s-a prevazut adapost ALA nefiind necesar la constructiile
agrozootehnice fara subsol conform H.G. nr.560/2005, modificata si
completata de H.G 37/2006, privind stabilirea categoriilor de
constuctii la care este obligatorie realizarea adapostului de protectie
14 . DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost intampinate dificultati.
vila si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda.
15. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
76
Titularul proiectului – S.C NETWORK STORAGE S.R.L., propune construirea
unei ferme de pui de carne(cod CAEN 0147) pe un teren amplasat in
extravilan, in suprafata de 9000 mp, situat in comuna Poarta Alba, jud.
Constanta .
Terenul este proprietatea privata a Primariei comunei Poarta Alba, care l-a
concesionat catre S.C. NETWORK STORAGE SRL, prin contractele de
concesiune nr.1679, 1680, 1681/2012, anexate prezentei lucrari.
Terenul pe care se doreste realizarea investitiei este amplasat intr-o zona
de terenuri incadrate in categoria “neproductiv”.
Vecinatatile terenului sunt:
-la Nord: drum exploatare
-la Est: NDS 728
-la Sud: teren destinat infiintarii unei ferme
-la Vest: drum exploatare
Terenul analizat are destinatia prevazuta in Planul Urbanistic General al
comunei Poarta Alba : ferma de pui.
In prezent, terenul este liber de constructii, neproductiv.
Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu
standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor
legislative sanitar –veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare,
in domeniul cresterii puilor de carne.
Principalele constructii ce vor face parte din ferma, sunt:
-3 hale-adapost pentru pui, cu o suprafata totala de 1260 mp (14m x 90
m), care vor adaposti, la populare, 25956 pui fiecare, camera tampon
alipita fiecarei hale(15-24 mp);
-spatiu anexa pentru personal, cu o suprafata de 252 mp si care
include:hol, birou sef ferma, birou medic veterinar, camera de filtru,
vestiare, grupuri sanitare;
77
-silozuri pentru depozitare cereale;
-silozuri pentru depozitare furaj;
-platforma de dejectii, cu o suprafata de 550,62 mp;
-platforma de depozitare paie pentru asternutul pasarilor, cu o suprafata
de cca 418,20 mp;
-rezervor de apa, cu o capacitate de 40 mc;
-bazin betonat(colector ape uzate), cu o capacitate de 30 mc;
-statie epurare ape uzate;
-bazin betonat pentru colectarea apelor epurate, cu o capacitate de cca 60
mc.
In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje
moderne ce vor asigura hranirea, adaparea, si microclimatul necesar
cresterii puilor de carne, toate aceste procese fiind asistate de calculator.
Astfel, fiecare hala va fi dotata cu :
-4 linii de furajare, cu 120 hranitori circulare;
-8 linii de adapare, cu 500 nipluri;
-iluminat LED-uri;
-1 centrala/hala cu o putere minima de 90 kw, alimentata cu peleti si/sau
lemn;incalzirea in hale este asigurata cu ajutorul aerotermelor amplasate
pe pereti dar si cu sistem de incalzire prin pardoseala(tip
Combideck);dispersia noxelor se face prin cosul cu H=6, 5 m;D=0,5 m.
-sistemul de ventilatie va fi alcatuit din 4 ventilatoare pentru ventilatia
minima si 10 ventilatoare pentru ventilatia maxima (functie de
temperatura);
-sistemul de racire format din panouri tip pad-cooling(65 mp) este
amplasat pe peretele exterior al halei.
78
Procesele desfasurate in ferma formeaza un flux continuu, care incepe cu
pregatirea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura
depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul
necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a
dejectiilor, si transportul lor la platforma de depozitare temporara, urmata
de dezinfectia-dezinsectia spatiilor de crestere.
Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va
fi de aproximativ 77868 capete pui de carne/serie,in 6,5 serii /an,
ceea ce inseamna 491400 capete pui/an, cu o greutate medie de 2,1
kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1032 t pui vii/an.
Proiectului analizat - construirea fermei de pui de carne in comuna Poarta
Alba, judetul Constanta, prevede:
- realizarea alimentarii cu apa din foraj propriu; realizarea retelei
interioare de canalizare pentru apele uzate menajere, tehnologice si
pluviale;
- realizarea unei statii de epurare a apelor uzate tehnologice si a
celor menajere, a unui bazin de retentie pentru colectarea apei
uzate ce trebuie epurata si a unui bazin de colectare a apei epurate;
- realizarea alimentarii cu energie electrica a intregii ferme din
reteaua de medie tensiune a ENEL, aflata in proximitate, pana in
postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate
echipamentele; pentru cazurile de urgenta va fi instalat un
generator electric ;
- utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adapare,
climatizare, incalzire, ventilatie;
- construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de
crestere a puilor;
– platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor (asternut cu
dejectii), post transformare, filtru sanitar, gospodarie deseuri;
- construirea drumurilor si aleilor de acces in incinta fermei;
- amenajare spatii verzi/perdele de protectie;
79
- imprejmuirea incintei cu gard din placi metalice, pe structura
metalica.
16. CONCLUZIILE CARE AU REZULTAT DIN
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Analiza impactului asupra factorilor de mediu realizata pentru proiectul
propus de S.C. NETWORK STORAGE S.R.L., evidentiaza urmatoarele
aspecte:
1. Proiectul incorporeaza Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, asa cum
rezulta din capitolele discutate anterior;
2. In conformitate cu prevederile art. 10 al Ordinului M.S. nr. 536/1997
pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul
de viata al populatiei :„Zonele de protectie sanitara se stabilesc, ca forma,
marime si mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei
si mediului inconjurator”, a modelarii dispersiei poluantilor emisi, a
faptului ca nu se schimba destinatia terenului prevazuta in Planul
Urbanistic General al comunei Poarta Alba, iar folosinta actuala a acestuia
este neproductiv, apreciem ca proiectul se poate realiza la distanta de cca.
400 m fata de cea mai apropiata locuinta, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- la sedinta de dezbatere publica a raportului privind impactul
asupra mediului, vor fi invitati locuitorii din zona posibil afectata de
realizarea proiectului si se va tine cont de propunerile lor in
realizarea proiectului.
Zona in care va fi resimtit in mod direct impactul activitatii propuse prin
proiectul de investitie este zona viitoarei incinte a fermei de pasari.
Valorile maxime ale concentratiilor de poluanti atmosferici in imisie si
valorile maxime ale nivelului de zgomot se vor regasi in interiorul
conturului incintei fermei, fara ca valorile maxim estimate sa depaseasca
valorile maxim admise de normativele in vigoare privind calitatea aerului
80
in zone protejate, respectiv nivelul de zgomot admis in incinta unitatilor
economice.
La limita receptorilor protejati, atat valoarea concentratiilor de poluanti
atmosferici in imisie, cat si valoarea nivelului de zgomot si de vibratii se
vor situa sub limitele maxim admise de normativele in vigoare.
Proiectul de investitie nu va afecta in mod sensibil calitatea mediului din
zona propusa pentru amplasare.
Activitatea propusa va duce la modificari calitative ale aerului si la
cresterea nivelului de zgomot, dar aceste modificari vor fi strict locale
(localizate strict in perimetrul incintei fermei), reversibile si nu vor
determina disconfort receptorilor protejati.
Activitatea proiectata nu va conduce la modificari ale calitatii solului,
subsolului, apelor subterane si nu va afecta (calitativ si cantitativ)
resursele de apa si nici alte resurse din zona de amplasare a obiectivului.
Nu sunt estimate efecte negative ale activitatii proiectate asupra
biodiversitatii.
Pe baza informatiilor oferite de titularul proiectului, tinand cont de toate
aspectele analizate in prezenta lucrare, incluzand recomandarile
BAT/BREF, putem spune ca proiectul poate primi decizia favorabila a
autoritatii competente pentru protectia mediului, dupa evaluarea
propunerilor motivate ale publicului, in etapa de dezbatere publica a
prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.
Se apreciaza ca proiectul propus de S.C. NETWORK STORAGE S.R.L.
respecta recomandarile BAT/BREF si se incadreaza in cerintele privind
obtinerea acordului de mediu, in vederea promovarii investitiei.
In conditiile respectarii proiectului si a normelor tehnice de exploatare,
alaturi de masurile de reducere a poluarii factorilor de mediu, impactul se
apreciaza ca fiind in limite admisibile.
81