raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiapmms-old.anpm.ro/files/apm...

RAPORT la

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru investiţia

“Antrepozit fiscal – instalaţie tratare deşeuri periculoase şi producere combustibil lichid uşor”

amplasament

Comuna Acăţari, jud. Mureş

S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. Septembrie 2009

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investiţia – “Antrepozit fiscal – instalaţie tratare deşeuri periculoase şi producere combustibil lichid uşor” – Comuna Acăţari, jud. Mureş

Septembrie 2009 Pagina 2 din 47

RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

pentru investiţia “Antrepozit fiscal – instalaţie tratare deşeuri periculoase

şi producere combustibil lichid uşor”

amplasament Comuna Acăţari, jud. Mureş

Beneficiar: S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. Elaborator autorizat: ing. Luana Nicoleta Mutihac

Expert Evaluator principal: Nicola Samargiu



CUPRINS INTRODUCERE __________________________________________________________ 5

1. INFORMAŢII GENERALE _______________________________________________ 7

1.1. Titularul proiectului _________________________________________________ 7

1.2. Proiectantul lucrărilor ________________________________________________ 7

1.3. Autorul Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului _________ 7

1.4. Denumirea proiectului _______________________________________________ 7

1.5. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia ______________________________ 7

1.5.1 Definirea domeniului ____________________________________________ 7

1.5.2 Date generale privind amplasamentul _______________________________ 7

1.5.3 Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii __________________________ 8

1.5.4 Situaţia existentă _______________________________________________ 8

1.5.5 Situaţia proiectată ______________________________________________ 8

1.5.6 Durata etapei de funcţionare _____________________________________ 11

1.5.7 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice ___________ 11

1.5.8 Informaţii despre materii prime, substanţe şi preparate chimice __________ 12

1.5.9 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi ___________________ 14

1.5.10 Descrierea principalelor alternative studiate _________________________ 16

1.5.11 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/

amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ____________________ 17

1.5.12 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura

existentă ____________________________________________________________ 18

2. PROCESE TEHNOLOGICE _____________________________________________ 19

2.1. Procese tehnologice de producţie _____________________________________ 19

2.2. Activităţi de dezafectare ____________________________________________ 25

3. DEŞEURI ___________________________________________________________ 26

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA __________ 28

4.1. Apa ____________________________________________________________ 28

4.1.1 Condiţiile hidrologice ale amplasamentului __________________________ 28

4.1.2 Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate ____________________ 28

4.1.3 Prognozarea impactului _________________________________________ 29

4.1.4 Măsuri de diminuare a impactului _________________________________ 30

4.2. Aerul ___________________________________________________________ 31

4.2.1 Date generale _________________________________________________ 31



4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ________________________________________ 31



4.3. Solul ___________________________________________________________ 34

4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante ________________________________ 34

4.3.2 Surse de poluare a solului _______________________________________ 34



4.4. Geologia subsolului ________________________________________________ 36

4.4.1 Caracterizarea subsolului ________________________________________ 36

4.4.2 Impactul prognozat _____________________________________________ 36


4.5. Biodiversitatea ____________________________________________________ 37

4.5.1 Flora şi fauna locală ____________________________________________ 37



4.6. Peisajul _________________________________________________________ 38


4.8. Concluzii şi recomandări ____________________________________________ 40

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ___________________________________________ 43

6. MONITORIZAREA ____________________________________________________ 44

7. SITUAŢII DE RISC ____________________________________________________ 44

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ________________________________________ 44

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ___________________________________ 45

10. ANEXE – IMAGINI ŞI PIESE DESENATE __________________________________ 47



RAPORT

la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI INTRODUCERE Prezenta lucrare a fost executată în baza adresei A.P.M. Mureş nr.4582 din 25.08.2009 şi a contractului nr.10/17.08.2009 încheiat între S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. si Elaborator. Lucrarea prezintă rezultatele “Studiului de evaluare a impactului asupra mediului”, obţinute din analiza efectuată asupra documentaţiilor puse la dispoziţie de către S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. privind realizarea unei instalaţii pentru tratarea deşeurilor periculoase şi producerea de combustibil lichid uşor pe amplasamentul situat în comuna Acăţari, str. Murgeşti, nr.123/J , jud. Mureş, aparţinând S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L.. Datele şi informaţiile necesare elaborării prezentei lucrării au fost puse la dispoziţia autorilor de către beneficiar prin documentele existente la societate şi au fost culese din teren de către delegaţii autorizaţi. Scopul Realizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş (adresa nr.4582 din 25.08.2009), în conformitate cu Ordinul MAPM nr.860/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Raportul privind Studiul de evaluare a impactului a fost realizat conform metologiei indicată în Ordinul MAPM nr.863/2002. Obiectivele propuse:

Stabilirea modificărilor posibile, pozitive sau negative, care pot surveni în calitatea mediului prin promovarea proiectului.

Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sănătăţii populaţiei şi a riscului declanşării unor accidente sau avarii cu un impact major asupra mediului.

Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare, privind protecţia mediului.

Stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru a se asigura protecţia mediului pe parcursul derulării proiectului.

Activitatea va fi analizată atât pentru etapa de construcţie, cât şi pentru perioada de funcţionare. Procedura de lucru

interviuri şi discuţii cu persoane autorizate din cadrul societăţii; analiza documentelor referitoare la obiectiv:

• circumstanţele în care urmează să fie efectuată reconstruirea obiectivului; • planul de amplasare;



• procesele tehnologice şi operaţiile implicate în etapa de construire şi în cea de funcţionare;

• nivelul consumului de utilităţi; • modul de rezolvare a captărilor, neutralizării şi evacuării de substanţe poluante; • prevederi legale referitoare la managementul deşeurilor; • sisteme de intervenţie în caz de incidente (de mediu, incendii, calamităţi naturale).

Rezultatele studiului sunt prezentate sub forma unui raport, al cărui conţinut respectă prevederile Ordinului nr.863/2002. Surse de informare Evaluarea impactului asupra mediului a avut ca suport următoarele surse de documentare:

analiza documentelor privind amplasamentul, lucrările executate şi cele propuse, incluzând hărţi, documentaţii, studii, avize şi autorizaţii puse la dispozitie de titular;

memoriul tehnic întocmit de către proiectant; documentare şi evaluare în teren.



1. INFORMAŢII GENERALE 1.1. Titularul proiectului S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L., Târgu Mureş Str. Tuşnad nr.2, ap. 38, Târgu Mureş R.C. nr. J26/1233/1994 C.U.I. RO 6564335 1.2. Proiectantul lucrărilor S.C. ELLIS’92 S.R.L., Ploieşti Str. Roşiori nr.32, Ploieşti R.C. nr. J29/447/1993 C.U.I. RO 3520938 Tel: 0244 407 550/ Fax: 0244 407 551 1.3. Autorul Raportului la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului ing. Luana-Nicoleta Mutihac Persoană Fizică Autorizată (cod CAEN 7112) Al. Dealul Măcinului nr.12, bl.M43, ap.123, sector 6, Bucureşti Tel: 0722 532 023 E-mail: [email protected] Nicola Samargiu Expert Evaluator Principal Aleea Heracleea, nr. 1, bl. V1, sc. A, et. 1, ap. 8, jud. Constanţa Tel: 0241 636 716 / 0745 349 244 Fax: 0241 506 929; E-mail: [email protected] 1.4. Denumirea proiectului “Antrepozit fiscal – instalaţie tratare deşeuri periculoase şi producere combustibil lichid uşor” 1.5. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia 1.5.1 Definirea domeniului Conform Anexei nr.1.1 la procedura de evaluare a impactului asupra mediului, privind lista activităţilor/instalaţiilor cu potential semnificativ asupra mediului, care se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cuprinsă în HG nr.1213/2006, obiectivul analizat se încadrează în Anexa 2, la punctul: 11.b) Instalaţii pentru eliminarea deşeurilor, altele decât cele incluse în anexa 1. 1.5.2 Date generale privind amplasamentul Obiectivul pentru care se solicită acordul de mediu se află în intravilanul comunei Acăţari (situată pe râul Niraj pe DN13, între oraşele Târgu Mureş şi Sighişoara), fiind proprietatea S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. (CF 302/II/0/Acăţari, nr. cadastral 2051/6). Destinaţia terenului, conform Certificatului de Urbanism, este teren intravilan construibil.

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



Conform PUG, terenul studiat are următoarea funcţiune dominantă: “adăposteşte unităţi de producţie de profil industrial, căi de circulaţie rutiere şi feroviare” (Anexa 7 – Adresa nr.7322/07.10.2009 a Primăriei Comunei Acăţari). Accesul la obiectiv se face din DN13 pe un drum comunal (Anexa 1 – Harta zonei de amplasament). Suprafaţa totală a terenului, rezultată din măsurători topografice: 2538 mp (Anexa 2 – Plan topografic). Amplasamentul se învecinează cu (Anexa 3 – Harta amplasamentului): Nord - casă particulară, S.C. Farel Impex S.R.L.; Sud - calea ferată aparţinând CFR; şantier (clădire în curs de construire) Est, nord-est - fostul C.A.P. Acăţari; Nord-vest - râul Niraj. 1.5.3 Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii Antrepozitul fiscal – instalaţia pentru tratarea deşeurilor periculoase cu o capacitate mai mică de 10 t/zi are ca scop recuperarea, recondiţionarea şi valorificarea deşeurilor de produse petroliere lichide achiziţionate de la terţi în vederea obţinerii unor produse cu caracteristici fizico-chimice care să permită utilizarea lor drept combustibil lichid uşor pentru ardere în focare industriale. Oportunitatea investiţiei este dată de următoarele aspecte:

în zona de amplasament nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor periculoase de natură petrolieră; ca urmare, agenţii economici care generează astfel de deşeuri vor avea posibilitatea de a le elimina în condiţii ecologice;

scoaterea unor cantităţi semnificative de deşeuri periculoase din fluxul de deşeuri generat în zonă;

obţinerea unui produs finit valorificabil ceea ce face ca instalaţia de recuperare să fie fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, respectând în acelaşi timp, prin modul de construcţie şi funcţionare, toate prevederile legale în vigoare privind protecţia mediului.

1.5.4 Situaţia existentă Pe terenul analizat a existat un complex de ateliere de cherestea (joagăr) care a fost dezafectat. În prezent, în urma dezafectării, pe teren au rămas următoarele construcţii: împrejmuire din lemn şi o magazie din zidărie portantă, cărămidă ceramică, cu stâlpi şi planşee din beton armat şi acoperiş tip sarpantă din lemn de răşinoase şi invelitoare din ţiglă metalică. În prezent pe amplasament nu se desfăşoară nici un fel de activitate. 1.5.5 Situaţia proiectată Prezenta lucrare se referă la etapa de construire şi funcţionarea a unei instalaţii tehnologice de tratare a deşeurilor de produse petroliere lichide. În acest scop este prevazută realizarea următoarelor obiective:

instalaţia tehnologică propriu-zisă, în care va avea loc tratarea deşeurilor;



laborator de analize de calitate, pentru determinarea compoziţiei materiei prime (reziduuri petroliere) şi a produsului finit;

centrală termică pentru producerea aburului necesar atât în procesul tehnologic, cât şi pentru încălzirea spaţiilor comerciale şi a birourilor.

Activităţile propuse se vor realiza în următoarele etape: A. Etapa de organizare de şantier Cuprinde evaluarea amplasamentului sub aspectul poziţionării utilajelor, stabilirea traseelor de evacuare, amplasarea baracamentelor (birou diriginte de şantier, magazie, pază, closete ecologice, etc). B. Etapa de construire Etapa de construire se referă la perioada de timp afectată construirii propriu-zise şi include totalitatea operaţiilor de natură să transforme actuala reprezentare a amplasamentului într-o instalaţie de tratare a reziduurilor petroliere însoţită de construţiile anexe necesare. Principalele lucrări care se vor executa în cadrul etapei de construire sunt:

refacerea împrejmuirii proprietăţii; reconditionarea şi modernizarea construcţiei existente pe amplasament; amplasarea şi montarea utilajelor pentru centrala termică pe suprafaţa ocupată în prezent de magazie;

amplasarea şi montarea instalaţiei tehnologice. Descrierea lucrarilor Actuala împrejmuire din lemn se va înlocui cu stâlpi şi fundaţii din beton armat prevăzute cu panouri din fier forjat. Recondiţionarea şi modernizarea construcţiei existente constă în:

- tencuieli interioare driscuite şi zugrăveli de tip superlavabil; - pardoseli din gresie ceramică antiderapantă în încăperile pentru birouri, coridoare,

holuri, grupuri sanitare şi scări şi pardoseli din parchet în celelalte încăperi; - placare cu faianţă la grupurile sanitare şi laborator; - tâmplăria veche va fi reconditionată sau înlocuită cu tâmplarie din lemn stratificat; - instalaţiile sanitare şi cele electrice se vor reface în totalitate; - instalaţia de încălzire se va executa din corpuri de încălzire din oţel, legături conducte

din cupru iar agentul termic se va prelua din centrala termică prin intermediul unui reductor de presiune;

- tencuieli exterioare decorative; - acoperişul va păsta forma originală.

Centrala termică va fi amplasată în locul actualei magazii şi va fi dotată cu două cazane, un vas evaporator şi o staţie de tratare apă. Cazanele pentru producerea aburului vor avea capacitatea de 2 t/h (Pt=1,516 MW) fiecare, fiind prevăzute cu câte un coş de dispersie cu înălţimea H=6 m şi diametrul Ø=350 mm. Cazanele vor fi dotate cu arzătoare model ELCO pentru combustibil lichid uşor (CLU). Pentru funcţionarea acestora se va utiliza combustibilul lichid uşor produs în incintă.



Utilajele necesare se vor procura montate pe skid metalic şi se vor amplasa pe pardosela din beton armat, pompele se vor monta pe fundaţii independente, legăturile dintre conducte se vor realiza pe estacadă montată pe laturile centrale iar instalaţia electrică va fi conectată la reţeaua de energie electrică din zonă. Instalaţia tehnologică pentru tratarea reziduurilor petroliere lichide va avea în componenţă:

- rampă descărcare materii prime (reziduuri petroliere); - conductă pentru descărcare cisterne; - şapte rezervoare orizontale metalice (V1 ÷ V7), cu capacitate de 50 mc, cu pereţi

simpli şi izolaţie, amplasate în cuvă de retenţie din beton sub care va fi instalat un strat de impermeabiliare din material geotextil;

- batal colectare ape uzate – capacitate 50 mc; - batal colectare şlam – capacitate 50 mc; - pompe pentru vehicularea materiilor prime şi a produsului finit (P1a, P1r; P2a, P2r); - conducte tehnologice cu diametrul nominal Dn 80 (CLU-01-80-25c; CLU-02-50-25c;

CLU-03-50-25c); - furtune armate cu diametrele Dn 80 şi Dn 25; - motopompă HIDELS, model STR 50 EX; - dispozitiv pentru prelevare probe; - rampă pentru spălarea cisternelor care transportă produs finit sau reziduuri colectate; - rampă pentru încărcare în cisterne a produsului finit, prevăzută cu debitmetru masic

fiscal care permite contabilizarea produsului finit livrat; - sistem de barbotare cu aer (compresor, furtun, ţeavă cu duze); - reţea de abur - instalaţii electrice de forţă, iluminat şi legare la pamânt; - instalaţii de automatizare a procesului tehnologic.

Etapa de construire implică şi evacuarea eventualelor deşeuri rezultate în urma contruirii, cu luarea măsurilor adecvate pentru protecţia factorilor de mediu şi valorificarea deşeurilor metalice rezultate. C. Etapa de închidere În sensul prezentului studiu această etapă se referă la finalizarea lucrărilor de construire şi pregătirea obiectivului pentru punere în funcţiune:

retragerea utilajelor specifice activităţii de construire; verificarea conformităţii lucrărilor realizate cu prevederile proiectului iniţial; remedierea eventualelor prejudicii aduse mediului prin funcţionarea/întreţinerea utilajelor implicate în activitatea de construire;

predarea către beneficiar a obiectivului în vederea utilizării acestuia în activităţi specifice. D. Etapa postînchidere Etapa postînchidere se referă la exploatarea ulterioară a obiectivului / instalaţiei: aprovizionare, stocare materii prime şi tratare reziduuri petroliere cu obţinerea de produs finit combustibil lichid uşor. Dezvoltări viitoare ca urmare a proiectului: Nu sunt prevăzute.



Începerea lucrărilor de construire nu este admisă decât după luarea tuturor măsurilor de siguranţă şi verificarea acestora de către factorii de conducere ai societăţii ce execută aceste lucrări. În timpul lucrărilor de construire şi montaj se vor respecta normele de securitate şi sănătate în muncă (SSM) în vigoare. Necesarul de utilităţi va fi asigurat astfel:

apa potabilă – aprovizionare cu apă îmbuteliată pentru consumul personalului; apa menajeră (necesară în clădirea de birouri şi în laborator) – pompare din forajul propriu existent pe amplasament;

apa tehnologică – captare din râul Niraj sau din forajul propriu; canalizare - apa uzată menajeră va fi evacuată în fosă septică vidanjabilă; - apa uzată tehnologică va fi evacuată în separatorul de produse petroliere (vidanjabil) şi în batalul pentru apă uzată - apa pluvială va fi preluată prin rigole şi dirijată către separatorul de produse petroliere;

energia electrică – din reţeaua comunală, furnizorul de energie fiind ELECTRICA S.A.; energie termică (abur) – centrala termică proprie.

1.5.6 Durata etapei de funcţionare Perioada propusă pentru executarea proiectului este: noiembrie – decembrie 2009. Durata de funcţionare a obiectivului depinde de politica S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L., de existenţa materiei prime şi de cererea de produs finit pe piaţă. 1.5.7 Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va realiza din reţeaua furnizorului ELECTRICA S.A.. Puterea instalată a consumatorilor este de 37 kW. Tensiunea de alimentare a consumatorilor este de 380V şi 220V. Distribuţia energiei electrice în incinta obiectivului se va realiza prin intermediul unui tablou general de distribuţie a energiei electrice (TGD) prevăzut cu contor pentru înregistrarea consumului. Informaţiile privind consumurile şi resursele energetice necesar a fi asigurate în perioada de funcţionare sunt prezentate în Tabelul 1.1.



Tabelul 1.1. Informaţii privind necesarul resurselor energetice

Activitatea Resurse folosite în scopul asigurării activităţii

Denumire / Cantitate anuală Denumire Cantitate Furnizor

iluminare interioară şi perimetrală; funcţionarea echipamentelor şi utilajelor electrice din dotarea obiectivului; vehicularea materiilor prime şi a produsului finit

Petrol/pacura Nu se foloseste - Gaze naturale Nu se foloseste - Gaze petroliere lichefiate

Nu se foloseste -

Carbune Nu se foloseste - Cocs de furnal Nu se foloseste - Gaz de furnal Nu se foloseste - Gaze de rafinarie Nu se foloseste - Benzine Nu se foloseste - Energie electrică puterea instalată a consumatorilor: 37 kW

consum maxim: 1920 Wh/lună; 23kWh/an ELECTRICA S.A.

Energie termica abur centrala termică proprie

Motorina la CT Nu se foloseste Biogaz Nu se foloseste - Altele – CLU 4800 - 6400 litri/lună producţie

proprie 1.5.8 Informaţii despre materii prime, substanţe şi preparate chimice În perioada de construire se vor utiliza materiale de construcţie obişnuite şi în plus o serie de consumabile aferente funcţionării utilajelor cu care se vor realiza construcţiile. În perioada funcţionării obiectivului capacitatea de stocare a materiilor prime (reziduuri petroliere) va fi formată din două rezervoare supraterane, cu capacitatea totală de depozitare de 100 mc. Produsul finit obţinut (combustibil lichid uşor) va fi depozitat până la comercializare/consum în alte două rezervoare supraterane cu capacitate totală de 100 mc. Tabelul 1.2.a. Informaţii despre materiile prime (consumabile) şi substanţe depozitate

Denumirea materiei prime, a substantei

sau a preparatului chimic

Cantitatea estimata a fi

utilizata/ depozitată

Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice

Categorie Periculoase/

Nepericuloase (P/N) Periculozitate

Fraze de risc / fraze de

securitate Uleiuri de motor, transmisie şi compresor

30 Kg Ulei mineral: 95-99,99%, aditivi: 1-3% (P)

redusa F - foarte inflamabil

Lichide de racire pentru motoare

10 litri Etilen glicol (P) redusa R36

Deşeuri periculoase utilizate ca materii prime *

9.9 t/zi (2600 t/an)

P ridicată -

Combustibil lichid uşor (CLU)

5 - 8.4 t/zi (1320 – 2200 t/an)

P Xn - nociv R22, R38, R40, R48/20/22 S2, S36/37

* Materiile prime (stocate în rezervoarele V1 şi V2 ) care vor intra în procesul tehnologic de obţinere a combustibilului lichid uşor sunt reprezentate de reziduuri rezultate din activităţi proprii sau achiziţtionate de la terţi. Acestea pot face parte din categoriile de deşeuri cuprinse în tabelul de mai jos.



Tabelul 1.2.b. Informaţii despre materiile prime şi substanţele depozitate Nr. crt. Cod deşeu Denumire

1 05 01 02* slamuri de la desalinizare 2 05 01 03* slamuri din rezervoare 3 05 01 05* reziduuri uleioase 4 05 01 06* nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi

echipamentelor 5 05 01 09* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe

periculoase 6 05 01 10 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la

05 01 09 7 05 01 11* deşeuri de la spălarea combustibililor cu baze 8 05 01 12* acizi cu conţinut de uleiuri 9 07 02 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 10 07 02 04* alţi solvenţi organici, soluţii de spălare şi soluţii muma 11 07 03 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 12 07 03 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 13 07 04 01 lichide apoase de spălare şi soluţii muma 14 07 04 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 15 07 04 11* nămoluri de la tratarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe

periculoase 16 07 01 01* Soluţii apoase de spălare şi soluţii muma 17 07 01 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 18 07 01 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe

periculoase 19 07 01 12* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, altele decât cele specificate la

07 01 11 20 07 06 01* lichide apoase de spălare şi soluţii muma 21 07 06 04* alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii muma 22 07 06 11* nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta, cu conţinut de substanţe

periculoase 23 11 01 11* lichide apoase de clătire cu conţinut de substanţe periculoase 24 11 01 12 lichide apoase de clătire, altele decât cele specificate la 11 01 11 25 12 01 07* uleiuri minerale de ungere uzate fără halogeni (cu excepţia emulsiilor şi

soluţiilor) 26 12 01 09* emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni 27 12 01 12* Ceruri şi grăsimi uzate 28 12 01 14* nămoluri de la maşini-unelte cu conţinut ele substanţe periculoase 29 12 01 15* nămoluri de la maşini-unelte, altele decât cele specificate la 12 01 14 30 13 01 05* emulsii neclorurate 31 13 01 10* uleiuri minerale hidraulice neclorinate 32 13 01 12* uleiuri hidraulice uşor biodegradabile 33 13 01 13* alte uleiuri hidraulice 34 13 02 05* uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 35 13 02 07* uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere uşor biodegradabile 36 13 02 08* alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere 37 13 03 07* uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii 38 13 03 09* uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii uşor biodegradabile 39 13 03 10* alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii 40 13 04 01* uleiuri de santina din navigaţia pe apele interioare 41 13 04 02* uleiuri de santina clin colectoarele de debarcader 42 13 04 03* uleiuri de santina din alte tipuri de navigaţie



Nr. crt. Cod deşeu Denumire

43 13 05 02* nămoluri de la separatoarele ulei/apa 44 13 05 06* ulei de la separatoarele ulei/apa 45 13 05 07* ape uleioase de la separatoarele ulei/apa 46 13 07 01* ulei combustibil şi combustibil diesel 47 13 07 02* benzina 48 13 07 03* alţi combustibili (inclusiv amestecuri) 49 13 08 01* nămoluri şi emulsii de la desalinizare 50 13 08 02* alte emulsii 51 13 08 99* alte deşeuri nespecificate 52 16 07 08* deşeuri cu conţinut de ţiţei 53 16 07 09* deşeuri conţinând alte substanţe periculoase 54 16 07 99 alte deşeuri nespecificate

1.5.9 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici generaţi Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus nu va genera radiaţii electromagnetice, radiaţii ionizante şi nici poluare biologică. În perioada de construire sursa de zgomot o vor constitui echipamentele utilizate, ceea ce va crea un disconfort pentru personalul antrenat în această activitate, conform tabelului de mai jos.

Utilaj Perioada de funcţionare Nivel de zgomot [dB], măsurat

la 10 m distanţă de utilaj zile × ore total ore Excavator 1 zile × 8 h/zi 8 78 Basculantă 6 zile × 4 h/zi 24 70 Automacara 2 zile × 8 h/zi 16 75 Autobetonieră 2 zile × 8 h/zi 16 85 Compactor 2 zile × 8 h/zi 16 80

Toate motoarele utilajelor şi autocamioanelor vor fi prevăzute cu amortizoare de zgomot şi sunt capotate. Toate echipamentele utilizate în perioada de construire vor respecta nivelul de putere acustică impus prin HG nr.1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Zgomotul şi vibraţiile produse de funcţionarea echipamentelor şi utilajelor vor înregistra valori între 70 şi 85 dB. Nu se vor executa lucrări de construcţie în timpul nopţii. Chiar în condiţiile depăşirii acestor valori, disconfortul produs nu va afecta zonele învecinate, amenajate pentru diferite funcţiuni, obiectivul analizat nefiind situat în zonă rezidenţială. În zona rezidenţială organizată, care începe la o distanţă de aproximativ 500 m faţă de sursele de zgomot ale organizării de şantier, se apreciază că nivelul zgomotului nu va depăşi limita de 50 dB (A), curba de zgomot 45, respectiv încadrarea în prevederile Ord. Ministerului Sănătăţii nr.981/1994 (Anexa 4 – Harta curbelor de zgomot). Menţionăm că impactul zgomotului se va manifesta pe perioadă limitată, de două luni.



În perioada de funcţionare sursa de poluare fizică va fi constituită din zgomotul produs de autocisternele care livrează reziduurile petroliere şi preiau produsul finit pentru comercializare, de autovehiculele care livrează restul materiilor prime (alte produse petroliere, solvenţi, dezemulsifiant) şi de pompele care vehiculeaza produsele în instalaţie. În vederea respectării prevederilor STAS 10009/88 privind limitele admisibile ale nivelului de zgomot, beneficiarul va utiliza numai echipamente prevăzute cu amortizoare de zgomot şi autovehicule capotate moderne. Pompele destinate vehiculării substanţelor în instalaţie sunt silenţioase, nivelul de zgomot generat de acestea situându-se sub limita de 40 dB. Regimul de lucru după punerea în funcţiune a obiectivului va fi: 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, 270 zile/an. Ca urmare, se poate aprecia că sursele de zgomot se vor manifesta discontinuu, numai pe perioada zilei. Vibraţiile care pot apărea în timpul lucrărilor de execuţie nu vor coborî sub nivelul de 20 Hz - nivel sub care organismul uman poate fi afectat. În timpul funcţionării obiectivului nu vor exista surse de vibraţii interceptabile. În tabelul 1.3 sunt prezentate informaţii privind poluarea fizică şi biologică generată de activitatea de construire, respectiv funcţionare a obiectivului.



Tabelul 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate Ti

pul p

olua

rii

Sur

sa d

e po

luar

e

Nr.

surs

e de

pol

uare

Pol

uare

max

ima

adm

isa

Pol

uare

de

fond

Poluare calculata si produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Mas

uri d

e el

imin

are/

redu

cere

a

polu

arii

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe

zone

le d

e pr

otec

tie/ r

estri

ctie

af

eren

te o

biec

tivul

ui

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate

Fara masuri de eliminare/reducere

a poluarii

Cu implemen-tarea

masurilor de elminare/

reducere a poluarii

Zgomot

functionare motoare utilaje angrenate în etapa de construire

5

65 dB(A)

conform STAS

10009/88 (la limita incintei

industriale)

40 dB(A)

70 – 85 dB(A) -

sub 50 dB(A) zona rezidentiala/de agrement (prima zonă rezidenţială organizată se află la cca. 500m de obiectiv)

-

respectarea programului de lucru; verificarea tehnica periodica a utilajelor; amplasarea de panouri fonoabsorbante

instalaţii din dotarea obiectivului în perioada de funcţionare a acestuia

65 dB(a)

conform STAS


industriale)

< 40 dB(A) - sub 50 dB(A) zona rezidentiala/ de agrement

-

respectarea programului de lucru; verificarea tehnica periodica a utilajelor; amplasarea de panouri fonoabsorbante

autovehicule pentru aprovizionare materii prime sau încarcă produs finit

65 dB(a)

conform STAS


industriale)

65 – 70 dB(A) -

sub 50 dB(A) zona rezidentiala/de agrement

- -

Radiatie calorica (electro-magnetica

functionare motoare termice

Surse

nesemnificative

-

-

-

-

-

-

Radiatie ionizanta In incinta obiectivului nu exista surse de radiatii ionizante

Poluare biologica (microorganisme, virusi) In incinta obiectivului nu exista surse de poluare biologica

1.5.10 Descrierea principalelor alternative studiate În documentaţia pusă la dispoziţie de către beneficiar/proiectant, pe amplasamentul pe care este prevăzută construirea instalaţiei de tratare deşeuri a funcţionat un complex de ateliere de cherestea care au fost dezafectate în anul 2007. În prezent pe amplasament nu se mai desfăşoară nici un fel de activitate. Realizarea proiectului trebuie să respecte următoarele condiţii de bază:

să existe o posibilitate de utilizare mai profitabilă pentru teritoriul amplasamentului; forma de proprietate a terenului să permită concesionarea/inchirierea, dezvoltările viitoare;

să elimine riscurile pentru factorii de mediu. Decizia de aplicare a proiectului se bazează pe următoarele considerente:

terenul este proprietatea beneficiarului;



realizarea unei instalaţii de tratare a deşeurilor periculoase de reziduuri petroliere este în acord cu politica naţională de reciclare/valorificare a deşeurilor şi cu planurile de dezvoltare ale beneficiarului;

amplasamentul terenului în apropierea şoselei naţionale, în intravilanul comunei Acăţari (între Sighişoara şi Târgu Mureş – zonă cu funcţiune mixtă şi trafic intens) crează premisele unei bune aprovizionări cu materii prime şi de asemenea apropierea de posibilii cumpărători ai produsului finit obţinut în instalaţie;

proiectul prevede toate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu. Considerand, în baza prezentării de mai sus, că opţiunea pentru proiectul de construire a instalaţie de tratare deşeuri reprezintă un optim sub aspectul investiţiilor şi eficienţei, vom analiza în continuare două alternative (variante) cu aspecte specifice: Alternativa “1”: construirea nu este aplicată în practică. Alternativa presupune renunţarea la valorificarea oportunităţilor pieţei prin noi investiţii şi menţinerea terenului la stadiul de după dezafectarea complexului de ateliere de cherestea – teren neproductiv. De asemenea, agenţii economici din zonă nu vor putea beneficia de serviciile de eliminare a deşeurilor periculoase de natură petrolieră propuse. Alternativa “2”: construirea este aplicată în practică, în conformitate cu informaţiile ce au stat la baza prezentului studiu. Un aspect propriu acestei alternative îl constituie eliminarea riscurilor pentru factorii de mediu şi implicit pentru sănătatea populaţiei pe care le implică o eventuală depozitare a deşeurilor periculoase şi desfăşurarea unei activităţi economice benefice pentru întreaga zonă. Pe parcursul studiului alternativele 1 şi 2 vor fi comparate în situaţiile care evidenţiază diferenţieri semnificative. 1.5.11 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/ amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului Terenul pe care este prevăzută realizarea instalaţiei de tratare a deşeurilor periculoase nu este supus restricţiilor, fiind situat în afara zonelor protejate sau de interes public. Prin realizarea investiţiei proiectate nu se va schimba funcţiunea terenului – intravilan construibil destinat unităţilor cu profil industrial şi agricol. Pentru proiectul analizat (construire instalaţie tratare deşeuri periculoase) a fost eliberat de către Primăria Comunei Acăţari Certificatul de urbanism nr.8/04.03.2009 în temeiul reglementărilor faza PUG, aprobată cu Hotărârea Consiliului Local Acăţari nr.50/2005 şi a avizului nr.1551 din 16.02.2009 a Arhitectului Şef al Judeţului Mureş. Conform certificatului de urbanism menţionat, terenul în suprafaţă de 2538 mp aflat în proprietatea S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. se află în intravilanul construibil al localităţii Acăţari şi se încadrează în zona unităţilor de producţie existente şi rezerve.



1.5.12 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă Necesarul de utilităţi pe perioada lucrărilor de construire dar şi pentru ulterioara funcţionare a obiectivului va fi asigurat în baza contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L. cu furnizorii specifici locali, prin intermediul reţelelor şi branşamentelor specifice, astfel:

apa potabilă – aprovizionare cu apă îmbuteliată pentru consumul personalului; apa menajeră (necesară în clădirea de birouri şi în laborator) – pompare din forajul propriu existent pe amplasament;

apa tehnologică – captare din râul Niraj sau din forajul propriu existent; canalizare - apa uzată menajeră va fi evacuată în fosă septică vidanjabilă; - apa uzată tehnologică va fi evacuată în separatorul de produse petroliere (vidanjabil) şi în batalul pentru apă uzată; - apa pluvială va fi preluată prin rigole şi dirijată către separatorul de produse petroliere;

energia electrică – din reţeaua comunală, furnizorul de energie fiind ELECTRICA S.A.; energie termică – aburul necesar va fi produs în centrala termică proprie prevăzută cu 2 cazane alimentate cu CLU produs în instalaţie de tratare; capacitate centrală: 2 t abur/h; combustibilul necesar va fi stocat într-un rezervor de 30 mc;

salubritate – deşeurile vor fi preluate de către operatorii locali, pe categorii, astfel: deşeurile menajere – contract de colectare selectivă a deşeurilor cu Serviciul Public de Colectare Selectivă a Deşeurilor din Microregiunea Valea Nirajului; deşeurile periculoase (şlamuri) – vor fi preluate de operatori autorizaţi în baza contractelor încheiate cu aceştia de către beneficiar.



2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţie Activităţile ce se vor desfăşura în cadrul obiectivului studiat constau în:

aprovizionarea cu materii prime cu autocisterne şi alte autovehicule; depozitarea materiilor prime în rezervoare (reziduurile petroliere) şi în spaţiul special amenajat (solvenţi);

tratarea deşeurilor în instalaţia tehnologică; depozitarea produsului finit (combustibil lichid uşor – CLU); încărcarea prodului finit în autocisterne în vederea comercializării la terţi.

Norme de proiectare pentru amplasarea şi funcţionarea instalaţiei Proiectul de dispunere de instalaţiei va lua în considerare următoarele reglementări şi standarde (printre altele): a) Norma de Protecţie împotriva Incendiilor din România NPCICh, 1977: se referă la toate industriile chimice şi petrochimice în legătură cu proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor. b) Normativul NP-004/2003 privind protecţia împotriva incendiilor. c) Legea nr.319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.319/2003 – aprobate prin HG nr.1425/2006. d) Hotărârea nr.1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. e) Hotărârea nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile. În cazul unor prevederi contradictorii între diferitele reglementări, vor prevala reglementările cele mai stringente. INSTALAŢIA TEHNOLOGICĂ Instalaţia tehnologică propriu-zisă pentru tratarea reziduurilor petroliere lichide va avea în componenţă: - rampă descărcare materii prime (reziduuri petroliere); - conductă pentru descărcare cisterne; - şapte rezervoare metalice (V1 ÷ V7); - batal colectare ape uzate – capacitate 50 mc; - batal colectare şlam – capacitate 50 mc; - pompe pentru vehicularea materiilor prime şi a produsului finit (P1a, P1r; P2a, P2r); - conducte tehnologice cu diametrul nominal Dn 80 (CLU-01-80-25c; CLU-02-50-25c; CLU-

03-50-25c); - furtune armate cu diametrele Dn 80 şi Dn 25; - motopompă HIDELS, model STR 50 EX; - dispozitiv pentru prelevare probe; - rampă pentru încărcare în cisterne a produsului finit, prevăzută cu debitmetru masic fiscal

care permite contabilizarea produsului finit livrat; - sistem de barbotare cu aer (compresor, furtun, ţeavă cu duze); - reţea de abur



- instalaţii electrice de forţă, iluminat şi legare la pamânt; - instalaţii de automatizare a procesului tehnologic. Parametrii de funcţionare ai instalaţiei:

temperatură depozitare materie primă în rezervoarele V1, V2: temperatura mediului ambiant (max. 30°C);

temperatura aburului (t) 100-150°C; temperatura de operare în rezervoarele V3, V4, V5: 60-90°C; temperatura depozitare produs finit în rezervoarele V6, V7: max.40°C; temperatura livrare produs finit: max.40°C.

Rezervoarele Instalaţia tehnoclogică conţine şapte rezervoare cu următoarele caracteristici: - metalice - cilindrice - montate suprateran în poziţie orizontală - pereţi simpli şi izolaţie - monocompartimentate - dimensiuni: (L) 6.50 m × (l) 2.70 m Capacitatea totală a rezervoarelor va fi de 350 mc (50 mc fiecare) iar destinaţia lor va fi următoarea: V1 – V2: stocarea materiei prime (deşeuri de produse petroliere) V3 – V5: desfăşurarea proceselor fizico-mecanice prin care se obţine produsul finit V6 – V7: stocarea produsului finit. Rezervoarele vor fi amplasate întro cuvă betonată cu următoarele dimensiuni: lungime L = 26.90 m, lăţime l = 9.00 m, înălţime H = 1.00 m. Capacitatea totală de retenţie a cuvei: 242.10 mc. Sub cuva de retenţie este prevăzută instalarea unui strat impermeabilizant din geotextil. Reţeaua de conducte tehnologice Reţeaua de conducte tehnologice este formată din:

conducte pentru descărcare materiilor prime în rezervoare; conducte pentru transportul materiilor prime şi a produsului finit între rezervoare; conducte de la dispozitivele de aerisire; conducte pentru evacuarea apei şi a şlamului din rezervoare în cele două batale; conducte pentru încărcarea produsului finit în cisterne.

Toate conductele vor fi etanşeizate. Toate conductele pozate suprateran se vor executa din ţevi metalice. Montarea conductelor se va realiza cu pantă de 1% spre rezervoare, pentru a permite condensului format pe conducte să intre în rezervoare, iar în caz de intervenţie la o conductă de lichid, aceasta să poată fi golită uşor.



Batalurile Cele două bataluri prevăzute pentru colectare apei, respectiv a şlamului rezultate din procesul de tratare a deşeurilor vor fi amplasate în imediata vecinătate a rezervoarelor şi, constructiv, vor fi două bazine betonate paralelipipedice (10 m × 2 m × 2.5 m), cu capacitatea de 50 mc fiecare. Sub cele două bazine solul va fi izolat cu geomembrană. PROCESUL TEHNOLOGIC Principiul tehnologiei de tratare a deşeurilor periculoase de reziduuri petroliere se bazează pe diferenţa de densitate a componentelor materiei prime (apă, sedimente, produs petrolier). Metoda constă în separarea fazelor (petrolieră şi apoasă) în prezenţa dezemulsionanţilor la temperatura de 60-90°C şi îndepărtarea succesivă a straturilor inferioare care contin apa şi sedimentele (şlamul). Produsul petrolier obţinut este condiţionat cu păcură uşoara, petrol, ulei uzat purificat şi alţi solventi, prin amestecare, până la obţinerea unui amestec omogen care reprezintă produsul finit al instalaţiei. Combustibilul lichid uşor astfel obţinut se comercializează în conformitate cu legislaţia în vigoare. Materii prime - deşeuri periculoase (reziduuri de produse petroliere conform tabelului 1.2.b.); - păcură uşoară; - petrol; - ulei uzat purificat; - solvenţi; - dezemulsificatori. Materiile prime vor fi aprovizionate cu mijloacele auto din dotare, societatea EUROPLUS GRUP S.R.L. având autorizaţie de transport substanţe periculoase. În cazul în care cantităţile necesar a fi transportate depăşesc posibilităţile proprii, societatea va încheia contracte cu firme autorizate pentru transportul de substanţe periculoase. Transportul se va realiza cu cisterna si/sau cu recipienti etansi tip IBC. Materiile prime pentru instalaţia analizată provin din activităţi proprii (colectare) sau de la terţi. Descrierea fluxului tehnologic Fluxul tehnologic de tratare a deşeurilor periculoase de reziduuri petroliere cuprinde operaţiile descrise mai jos. 1) Descărcarea materiilor prime (deşeuri periculoase) din cisternă în rezervoarele de stocare

V1 sau V2 şi măsurarea cantităţii. Durata operaţiei: 2 ore.

2) Prelevarea de probe pentru a se stabili prin analize de laborator calitatea şi proprietăţile materiei prime.

3) Transferul materiei prime într-unul dintre rezervoarele V3 – V5. Durata operaţiei: 4 ore.

4) Obţinerea combustibilului lichid uşor în următoarele faze:



- introducerea materiilor prime suplimentare: ulei uzat purificat, păcură uşoară, petrol - introducerea solvenţilor - introducere dezemulsionanţi - amestecarea în plan vertical timp de 4 ore - încălzirea până la temperatura de lucru (60-90°C) - decantarea amestecului obţinut (minim 20 ore) - separarea produsului finit de apă şi impurităţi - evacuarea apei şi a impurităţilor spre batale.

Durata totală a operaţiilor: 54 ore. Cantităţile de materii prime suplimentare şi solvenţi ce sunt introduse în instalaţie se stabilesc pe baza analizelor de laborator. Din produsul obţinut se prelevează probe pentru analiza calităţii şi în cazul în care este necesar se execută mai multe operaţii succesive de adâugare sovenţi, încălzire/ amestecare şi decantare. Procesul se finalizează numai în momentul în care produsul obţinut în rezervor îndeplineşte condiţiile de calitate specificate în fişa tehnică pentru CLU.

5) Transferul produsului finit – combustibil lichid uşor (CLU) în rezervoarele de stocare V6 sau V7 şi măsurarea cantităţii obţinute. Durata operaţiei: 3 ore.

6) Produsul finit este depozitat până la livrare în rezervoarele V6, V7, la temperatura mediului ambiant (0-40°C).

7) Din rezervoarele de stocare a produsului finit, acesta este pompat la rampa de încărcare a cisternelor în vederea livrării către terţi.

Date privind calitatea şi proprietăţile produsului finit Combustibil lichid uşor E1 TIP 3 - M este un lichid vâscos, negru sau brun închis care se foloseşte drept combustibil. Este un produs inflamabil, ce prezintă pericol de aprindere sau explozie:

- Inflamabilitate : 90°C -169° C - Limite inferioare de explozie : 1% - Limite superioare de explozie : 5%

Compoziţie chimică: mixtură complexă de hidrocarburi parafinice, olefinice şi naftenice aromatice, compuşi oxigenaţi, agenţi tensioactivi de suprafaţă ionici sau neionici, conţinut redus de benzen. Proprietăţi fizice:

- Punct de fierbere : > 220 °C - Greutate specifica : 0,896 - 0,971 - Presiunea vaporilor: < 0,1 mm Hg la 20°C - Insolubil în apă

Utilizare: combustibil de focar în furnale şi boilere ale centralelor termotehnice.



CONSTRUCŢII CIVILE Recondiţionarea şi modernizarea construcţiei existente În prezent pe amplasamentul studiat se află o clădire din zidărie ce va fi recondiţionată şi amenajată pentru a servi următoarelor funcţuni: spaţiu birouri, grupuri sanitare, laborator de calitate pentru analizarea calităţii reziduurilor petroliere alimentate în instalaţie şi a produsului finit. Regimul de înălţime al clădirii este demisol-parter-etaj. Lângă această clădire este prevazută o platformă împrejmuită unde se va realiza centrala termică pentru producerea aburului. Amplasarea clădirii în incintă se va realizata cu respectarea prevederilor normativului NP-004/2003. Deasemenea, materialele şi elementele de construcţii prevăzute pentru realizarea acesteia sunt incombustibile. Platforma pentru colectarea deşeurilor Această platformă va fi o suprafaţă betonată, amplasată în apropierea clădirii de birouri, pe care se vor prevedea pubele pentru colectarea selectivă a deşeurilor. Platforma va fi prevăzută cu racord la canalizare pentru colectarea apelor pluviale şi a celor provenite de la spălarea platformei. Acces carosabil, platforme, trotuare şi spaţii verzi Dispunerea generală a căilor de acces, a platformelor, parcării şi trotuarelor este indicată în planul de situaţie (Anexa 3). Incinta obiectivului va fi amenajat cu căi de acces şi platforme care să asigure următoarele funcţiuni:

accesul în clădirea de birouri; accesul la centrala termică; descărcarea materiilor prime aprovizionate; accesul la instalaţia tehnologică; accesul la platforma pentru spălarea cisternelor auto; accesul în zona de încărcare a cisternelor cu produs finit; accesul autospecialelor firmei de salubritate pentru preluarea deşeurilor de la platforma de colectare;

accesul autovidanjelor în zona fosei septice, a separatorului de hidrocarburi şi a batalurilor de apă şi şlam.

Reţelele de utilităţi Sistemul de alimentare cu apă În vederea asigurării necesarului de apă potabilă pentru consumul personalului ce deserveşte obiectivul se va efectua aprovizionare cu apă îmbidonată. Alimentarea cu apă menajeră în clădirea de birori şi laborator se va realiza din forajul propriu existent pe amplasament. Alimentarea cu apă tehnologică se va realiza prin captare din râul Niraj şi/sau prin pompare din forajul existent pe amplasament. Apa tehnologică va fi utilizată în centrala termică pentru obţienerea aburului şi la spălarea cisternelor, recipienţilor, instalaţiei şi platformelor. În procesul tehnologic de tratare a reziduurilor petroliere nu este utilizată apă.



Alimentarea cu apă pentru rezerva de incendiu se va realiza prin captare din râul Niraj şi/sau din pompare din forajul existent pe amplasament. Consumul de apă rece a fost estimat conform STAS 1343/1-1996, STAS 1478/90 pentru personalul ce va deservii obiectivul (5 muncitori dintre care 2 persoane TESA) şi luând în calcul un program de funcţionare al unităţii de 8 ore/zi/ 5 zile/săptămână, astfel:

consumul specific de apă menajeră: personal muncitor qs= 40 l/pers×zi personal TESA qs=20 l/pers×zi

Q1 med zi = 3×40+2×20 = 160 l/zi = 0,16 mc/zi consum specific de apă tehnologică: spălare cisterne consum specific de apă pentru spălarea unei cisterne: 1400 l; capacitate de spălare: 1 cisternă/zi Q2 med zi = 1×1400 l = 1400 l/zi = 1,4 mc/zi

Necesarul total de apă va fi: consum mediu zilnic: Qmed zi = 2 mc/zi consum maxim zilnic: Qmax zi = 2.5 mc/zi consuma maxim orar: Qorar max = 0.5 mc/h Kzi = 0.15 mc.

Apa caldă menajeră necesară va fi asigurată prin intermediul centralei termice. Sistemul de canalizare Apa uzată menajeră va fi colectată într-o fosă septică vidanjabilă amplasată în apropierea clădirii de birouri. Aceasta va fi vidanjată periodic de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract de prestări servicii. Apele uzate tehnologice vor fi colectate diferenţiat, în funcţie de categorie, astfel:

apa provenită de la spălarea cisternelor, butoaielor, a instalaţiei tehnologice şi a platformelor va fi dirijată spre separatorul de produse petroliere; de aici va fi preluată prin vidanjare de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract, şi va fi transportată către o staţie de epurare specializată;

apa uzată generată în procesul tehnologic va fi dirijată prin instalaţie către batalele pentru colectarea apei, respectiv şlamului; o parte din aceasta va fi reciclată prin recircularea în instalaţia tehnologică iar restul va fi preluată prin vidanjare de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract, şi va fi transportată către o staţie de epurare specializată;

Apele pluviale convenţional curate de pe suprafeţele betonate ale incintei obiectivului şi din cuva de retenţie a rezervoarelor vor fi colectate prin rigole şi dirijate prin pante spre separatorul de produse petroliere. De aici vor fi preluate prin vidanjare. Debitele de apă uzată estimat a fi generate pe amplasament:

apă uzată menajeră: Qm = 0.15 mc/zi; apă uzată tehnologică din proces: Qp = 1.00 mc/zi;



apă uzată de la spălarea cisternelor: Qs = 1.40 mc/zi; ape pluviale colectate de pe clădirea de birouri: Qp = 6.25 l/s.

Separatorul de produse petroliere va fi realizat în construcţie subterană. Scopul instalării sale este epurarea apelor pluviale colectate prin rigole de pe amplasament şi a apei de la spălarea (dămfuirea) cisternelor, butoaielor, instalaţiei şi platformelor prin separarea şi reţinerea în compartimentul special a peliculei de produs petrolier, în vederea îndeplinirii condiţiilor de calitate impuse de normativul NTPA 002/2005 la evacuarea apei uzate în staţii de epurare. Apa uzată astfel pre-epurată va fi preluată din compartimentul final al separatorului prin vidanjare în vederea eliminării într-o staţie de epurare specializată de către o firmă specializată, pe bază de contract prestări servicii. Compartimentul în care se acumulează reziduurile petroliere va fi golit periodic prin vidanjare iar reziduurile vor fi preluate de către unităţi autorizate. SISTEME DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR Dotarea P.S.I. a obiectivului va fi realizată în conformitate cu normativul NP-004/2003. Obiectivul de bază al sistemelor de protecţie împotriva incendiilor de la amplasamentul studiat va fi de a limita sau preveni amplificarea unui incendiu, de a evita pericolul de accidente şi de a minimiza daunele materiale. Protecţia împotriva incendiilor va fi realizată în două moduri: activ şi pasiv. Apa pentru stingerea incendiilor este necesar să fie imediat disponibilă, în cantitatea necesară şi la presiunea adecvată. Ca urmare, pe amplasament va fi prevăzut un rezervor cu capacitatea de 5 mc pentru păstrarea apei – rezerva de incendiu ce va alimenta o instalaţie cu 4 hidranţi de incendiu exteriori. Se va asigura un debit de apă de 5 l/s. De asemenea, pe amplasament se vor găsi următoarele tipuri de stingătoare:

stingător transportabil cu spumă – 1 buc. stingător transportabil cu pulbere – 1 buc. stingător portativ cu spumă – 3 buc. stingător portativ cu pulbere – 3 buc.

Stingătoarele vor avea capacităţile indicate în normativul menţionat, la cap.7.6, lit.e). Construcţiile auxiliare de pe amplasament vor fi dotate cu stingătoare portative, în conformitate cu prevederile normativului P118 (art.7.7. din NP-004/2003). În cazul protecţiei pasive, expunerea echipamentelor la efectele incendiilor va fi redusă prin intermediul următoarelor măsuri:

amplasarea echipamentelor departe de radiaţiile termice ale unor surse potenţiale de incendiu (distanţare);

aplicarea de straturi ignifuge pe utilaje (dacă este cazul); folosirea materialelor de construcţie rezistente la foc.

2.2. Activităţi de dezafectare Nu este cazul.



3. DEŞEURI La momentul demarării proiectului de construire amplasamentul studiat va fi liber de orice fel de deşeuri generate de activităţile anterioare sau de activitate de dezafectare a atelierului de cherestea. În perioada de execuţie a proiectului de construire studiat se vor genera următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri menaje generate de personalul societăţii de construcţii – cca. 20 kg/zi; acestea vor fi colectate în pubele în vederea preluării de către societatea de salubrizare locală; amplasarea pubelelor se va face pe platformă betonată, cu respectarea normelor în vigoare.

ambalaje de la materialele de construcţie utilizate (hârtie, cartoane, materiale plastice, ambalaje din lemn, metale feroase şi neferoase, sticlă) – ce vor fi colectate selectiv şi depozitate temporar în vederea valorificării prin societăţi autorizate în acest sens, pe bază de contract;

resturi şi componente metalice rezultate în urma activităţilor de montaj a utilajelor şi realizare a racordurilor în instalaţie – ce vor fi depozitate temporar în vederea valorificării prin societăţi autorizate în acest sens, pe bază de contract;

cantităţi nesemnificative de deşeuri specifice rezultate în urma activităţii de construcţie (nisip, moloz etc.) – estimate la 3-5 m3/lună;

sol de la săpăturile pentru amplasarea geomembranei sub cuva betonată şi a separatorului de hidrocarburi – ce va fi utilizat în totalitate pe amplasamentul obiectivului pentru aduceri la nivel.

În perioada de funcţionare a obiectivului vor fi generate două tipuri de deşeuri: deşeuri menajere şi deşeuri tehnologice. Deşeurile menajere provenite de la personalul ce deserveşte obiectivul vor fi colectate selectiv în pubele cu capacitatea de 50 dm3 (sau altele agreate de către societatea de salubritate) amplasate pe platforma betonată destinată acestui scop. Acestea vor fi preluate de către societatea de salubritate - Serviciul Public de Colectare Selectivă a Deşeurilor din Microregiunea Valea Nirajului, pe bază de contract. Deşeurile tehnologice se referă la:

şlamuri – deşeuri lichide, semisolide şi/sau solide care se pot depune pe fundul rezervoarelor pentru materii prime şi produs finit din instalaţia tehnologică; cantităţile au fost estimate astfel:

- depuneri lichide sau semisolide: d1 = 10 dm3/ 5 ani, rezervor; - depuneri solide îmbibate cu produs petrolier: d2 = 20 dm3/ 5 ani, rezervor;

şlamuri rezultate din procesul tehnologic de la faza de separare fizico-mecanică a produsului finit; cantitate medie estimată: d3 = 2 t/zi.

După preluare, aceste deşeuri vor fi trimise la incinerare în instalaţii ecologice.



Tabelul 3.1. Managementul deşeurilor (cantităţi estimate prin calcule tehnologice)

Denumirea deşeului *)

Cantitatea prevăzută

a fi generată

Starea fizică

(solid-S, lichid-L,

semisolid-SS)

Codul deşeului

*)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi generată – (kg)

Valorificată Eliminată Rămasă în stoc

Deşeuri din perioada de construire

Deşeuri menajere cca. 20 kg/zi S 20.03.01 -

20 kg/zi preluate de operatorul de salubritate

-

Molozuri cca. 10 mc S 17.01.07 -

10 mc se evacueaza pe baza de contract

-

Ambalaje (hârtie, cartoane, materiale plastice, ambalaje din lemn, metale feroase şi neferoase, sticlă)

cca. 70 mc S 20.01.**

70 mc preluate pentru reciclare de către operator ul desalubritate

- -

Resturi şi componente metalice

cca. 10 mc S 17.04.07

10 mc se evacuează pe bază de contract în vederea reciclării

Deşeuri din perioada de funcţionare

Deşeuri menajere cca. 20 kg/zi S 20.03.01 -

20 kg/zi preluate de operatorul de salubritate

-

Şlamuri de la curăţare

cca. 30 dm3/ 5ani L, SS, S 05.01.03 -

30 dm3/ 5ani, preluate de firmă autorizată

-

Şlamuri din procesul tehnologic 2000 kg/zi L, SS 19.02.08 -

2000 kg/zi preluate de firmă autorizată

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr.2 la HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv de şeurile periculoase. **) OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.426/2001. ***) La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică.



4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 4.1. Apa 4.1.1 Condiţiile hidrologice ale amplasamentului Obiectivul studiat se află pe teritoriul administrativ al comunei Acăţari, jud. Mureş. Conform hărţii hidrologice a României, comuna Acăţari face parte din zona hidrologică XI – ‘Bazinul Transilvaniei’. Regimul râurilor din această zonă este caracterizat prin volumul mare al apelor de primăvară (generate de topirea zăpezilor) şi inundaţiile datorate precipitaţiilor din timpul verii şi toamnei. Apele subterane contribuie într-o mică măsură la alimentarea râurilor. Cel mai important colector hidrografic al judeţului Mureş este râul Mureş, unul dintre cele mai mari râuri din România (212 km în jud. Mureş). Alte cursuri de apă mai importante care străbat judeţul sunt: Târnava Mică (128 km în jud. Mureş), râul Târnava Mare (33 km), Niraj (82 km), Gurghiu (53km). Dincolo de limita nord-vestică a amplasamentului studiat se află râul Niraj. Acesta se încadreaza în clasa a I-a de calitate (foarte buna) pe 44 km de lungime, iar pe 38 km se încadreaza în clasa a II-a de calitate (buna). Comuna Acăţari este amplasată într-o zonă geografică de terasă, caracterizată de prezenţa unor debite medii de apă subterană (0.4 – 16 l/s), cu un grad înalt de mineralizare, în general nepotabilă. De regulă, pânza de apa subterană prezintă straturi acvifere locale şi discontinue, localizate în depozite de pietriş, nisip, conglomerate şi argilă. Pe amplasamentul studiat au fost executate două foraje până la adâncimea maximă de 5 m, în care nivelul apei subterane a fost interceptat la 3.50 – 3.60 m, nivelul piezometric în foraje fiind 1.10 – 130 m. În urma efectuării forajelor de aobservaţie s-a stabilit că litologia în zona de amplasament, până la adâncimea de 5 m, este formată din două straturi de argilăm astfel: - 0 ÷ 1.50 m argilă maronie; - 1.50 ÷ 5.00 m argilă gălbuie. 4.1.2 Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Alimentarea cu apă menajeră în clădirea de birori şi laborator se va realiza din forajul propriu existent pe amplasament. Alimentarea cu apă tehnologică se va realiza prin captare din râul Niraj şi/sau prin pompare din forajul existent pe amplasament. Apa tehnologică va fi utilizată în centrala termică pentru obţienerea aburului şi la spălarea cisternelor, recipienţilor, instalaţiei şi platformelor. În procesul tehnologic de tratare a reziduurilor petroliere nu este utilizată apă. Alimentarea cu apă pentru rezerva de incendiu se va realiza prin captare din râul Niraj şi/sau din pompare din forajul existent pe amplasament.



Necesarul total de apă va fi: consum mediu zilnic: Qmed zi = 2 mc/zi consum maxim zilnic: Qmax zi = 2.5 mc/zi consuma maxim orar: Qorar max = 0.5 mc/h Kzi = 0.15 mc.

Apa uzată menajeră va fi colectată într-o fosă septică vidanjabilă amplasată în apropierea clădirii de birouri. Aceasta va fi vidanjată periodic de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract de prestări servicii. Apele uzate tehnologice vor fi colectate diferenţiat, în funcţie de categorie, astfel:

apa provenită de la spălarea cisternelor, butoaielor, a instalaţiei tehnologice şi a platformelor va fi dirijată spre separatorul de produse petroliere; de aici va fi preluată prin vidanjare de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract, şi va fi transportată către o staţie de epurare specializată;

apa uzată generată în procesul tehnologic va fi dirijată prin instalaţie către batalele pentru colectarea apei, respectiv şlamului; o parte din aceasta va fi reciclată prin recircularea în instalaţia tehnologică iar restul va fi preluată prin vidanjare de către o firmă abilitată în acest sens, pe bază de contract, şi va fi transportată către o staţie de epurare specializată;

Apele pluviale convenţional curate de pe suprafeţele betonate ale incintei obiectivului şi din cuva de retenţie a rezervoarelor vor fi colectate prin rigole şi dirijate prin pante spre separatorul de produse petroliere. De aici vor fi preluate prin vidanjare. Debitele de apă uzată estimat a fi generate pe amplasament:

apă uzată menajeră: Qm = 0.15 mc/zi; apă uzată tehnologică din proces: Qp = 1.00 mc/zi; apă uzată de la spălarea cisternelor: Qs = 1.40 mc/zi; ape pluviale colectate de pe clădirea de birouri: Qp = 6.25 l/s.

Separatorul de produse petroliere va fi realizat în construcţie subterană. Scopul instalării sale este epurarea apelor pluviale colectate prin rigole de pe amplasament şi a apei de la spălarea cisternelor, butoaielor, instalaţiei şi platformelor prin separarea şi reţinerea în compartimentul special a peliculei de produs petrolier, în vederea îndeplinirii condiţiilor de calitate impuse de normativul NTPA 002/2005 la evacuarea apei uzate în staţii de epurare. Apa uzată astfel pre-epurată va fi preluată din compartimentul final al separatorului prin vidanjare în vederea eliminării într-o staţie de epurare specializată de către o firmă specializată, pe bază de contract prestări servicii. Compartimentul în care se acumulează reziduurile petroliere va fi golit periodic prin vidanjare iar reziduurile vor fi preluate de către unităţi autorizate. 4.1.3 Prognozarea impactului Se poate aprecia că nu există un impact asupra componentelor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului :

lucrările efectuate nu afectează reţeaua hidrologică a zonei; amplasamentul nu cuprinde cursurile de apă şi nu-şi propune să efectueze lucrări implicând cursurile de apă de suprafaţă;



sub aspect hidrogeologic, prin activitatea desfăşurată nu sunt iniţiate obstacole în calea circulaţiei naturale a apei din pânza freatică situată la adâncime de aproximativ 3.50 m;

apele tehnologice utilizate în timpul lucrărilor de construire sunt în cantităţi foarte mici şi sunt reţinute în sol; consumurile de apă (apă nerecuperabilă), datorate activităţii de construire desfăşurate pe amplasament sunt reduse cantitativ: cca. 1 mc/zi şi nu sunt de natură să afecteze încărcarea pânzei de apă freatică .

În timpul funcţionării obiectivului, în condiţiile utilizării corespunzătoare a sistemelor de colectare a apelor uzate şi a instalaţiei de preepurare, se estimează că impactul asupra componentelor hidrologice şi hidrologice ale amplasamentului vor fi nesemnificative. 4.1.4 Măsuri de diminuare a impactului În etapa de construire, principalul aspect ce trebuie analizat se referă la tehnologia de execuţie a lucrărilor şi la măsurile adoptate în incinta organizării de şantier. În scopul reducerii / eliminării riscurilor de poluare a apei, se impun următoarele măsuri:

Deşeurile solide, combustibilii sau uleiurile utilizate nu vor fi deversate în canalizare; se recomandă colectarea selectivă a acestora şi evacuarea de pe amplasament în vederea valorificării / eliminării prin firme autorizate.

Aplicarea unor proceduri şi măsuri de prevenire a poluărilor accidentale, care includ: - Amenajarea de zone pentru colectarea deşeurilor tehnologice (ambalaje, moloz,

ulei uzat etc.) şi pentru deşeurile menajere; - Operaţiile de întreţinere a echipamentelor vor fi realizate în ateliere/locaţii cu dotări

adecvate, nu pe amplasament; - Orice materiale sau depuneri în zona canalizării, datorate lucrărilor vor fi

îndepărtate imediat pentru a se evita obturarea acesteia.

Diminuarea impactului asupra apelor de suprafaţă şi subterane în timpul funcţionării obiectivului va fi asigurată prin soluţiile constructive prevăzute prin proiect pentru toate echipamentele şi instalaţiile, astfel:

rezervoare amplasate în cuvă betonată; impermeabilizarea solului de sub cuva betonată şi de sub bataluri cu geomembrană; sisteme de colectare a apelor uzate pe categorii; instalaţie de preepurare a apei uzate încărcate cu produs petrolier; realizarea de platforme betonate şî borduri de protecţie în incinta obiectivului.

Captarea tuturor apelor uzate rezultate în urma desfăşurării activităţilor pe platforma obiectivului va asigura protecţia apelor de suprafaţă şi a celor subterane, şi implicit a solului. Se vor respecta instructiunile de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor, utilajelor, mijloacelor de transport şi a celorlalte active din dotare, astfel încât să se evite pierderile accidentale. Activităţile de producţie şi cele auxiliare se vor desfăşura în condiţii de siguranţă pentru a reduce la minim pierderile accidentale de substanţe şi a utiliza eficient resursa de apă. Se vor respecta normele tehnice privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în staţiile de epurare, conform NTPA 002/2005.



4.2. Aerul 4.2.1 Date generale Datorită amplasării în interiorul arcului carpatic, Platoul Transilvaniei se înscrie în tipul climatului de deal, cu o climă umedă, un nivel termic moderat şi influenţe mediteraneene. Temperaturile medii anuale sunt situate între 6 şi 100 C. Media anuala a precipitaţiilor se situează între 500 şi 700 mm/an. Predomină vânturile care bat dinspre nord-vest (tip föhn) cu o viteză medie de 3.1 m/s. În timpul iernii, sunt destul de frecvente şi vânturile care bat dinspre nord-est, cu o viteza de până la 50 m/s. Calitatea aerului în judeţul Mureş este influenţată moderat de emisiile generate de activităţile economice şi sociale. Conform documentului “Starea mediului în anul 2007” (elaborat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş), sursele antropice de emisii în aer, cu posibil impact asupra mediului, sunt localizate în localităţile Târgu-Mureş, Iernut şi Târnăveni; în zone ca Reghin, Sovata, Luduş, Acăţari, sursele antropice de poluare sunt nesemnificative. Din acest motiv, în aceste ultime zone menţionate nu a fost realizată monitorizarea calităţii aerului. 4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi Sursele de poluare în perioada de realizare a investiţiei vor fi:

emisii provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în activităţile de efectuare a lucrărilor de construcţii-montaj:

- monoxid de carbon CO; - oxizi de azot NOx; - dioxid de sulf SO2; - particule în suspensie.

emisii de la grunduirea şi vopsirea suprafeţelor metalice. În timpul funcţionării obiectivului sursele de poluare atmosferică vor fi emisiile de gaze de ardere de la centrala termică şi de la eşapamentele autocisternelor si celorlalte autovehicule care aprovizionează instalaţia cu materii prime:

- monoxid de carbon CO; - oxizi de azot NOx; - dioxid de sulf SO2; - particule în suspensie.

Sursele specifice obiectivului au următoarele caracteristici:

surse fixe, la 6 m deasupra solului, pentru emisiile de gaze de ardere prin cele două coşuri ale centralei termice;

surse mobile, în apropierea solului (0.6-0.8 m) pentru emisiile generate de autocisternele şi autovehiculele ce asigură aprovizionarea cu materii prime şi preluarea produsului finit.

Emisiile de compuşi organici volatili (COV) de la operaţiile de încârcare/descărcare materii prime şi produs finit şi de la depozitare (prin gurile de aerisire ale rezervoarelor) vor fi nesemnificative, întrucât atât materiile prime, cât şi combustibilul lichid uşor obţinut în



instalaţie sunt fracţii petroliere grele, cu volatilitate scăzută. Ca urmare, nu sunt necesare sisteme pentru recuperarea vaporilor. 4.2.3 Prognozarea impactului

Emisii în timpul executării lucrărilor de construire Utilajele folosite la realizarea lucrărilor pentru construirea obiectivului sunt: escavator, basculantă, automacara, autobetonieră, compactor, acestea constituind sursele principale de emisie a poluanţilor în timpul executării lucrărilor. La emisiile de gaze de combustie se adaugă emisia de particule în suspensie, generată de activitatea utilajelor. Pentru emisiilor provenite din sursele mentionate s-a luat în consideratie faptul că prin specificul tehnologiei şi activităţilor desfăşurate, sursele considerate mobile desfasoară, practic, activităţi predominant staţionare sau însoţite de deplasări foarte mici, nesemnificative raportat la consumul de carburant, care este utilizat predominant pentru efectuarea unui lucru mecanic în care masele deplasate joacă un rol mult mai important decât distanţele parcurse. Pentru minimizarea impactului surselor mobile asupra aerului, beneficiarul va utiliza în timpul construirii numai utilaje şi echipamente moderne, ce respectă normele europene de emisii conform cărţilor tehnice aferente. De asemenea, beneficiarul se va asigura că utilajele şi echipamente folosite funcţionează în parametri normali şi au reviziile tehnice efectuate. Emisii în timpul funcţionării instalaţiei de tratare a deşeurilor

Emisii de gaze de ardere de la centrala termică Centrala termică va fi dotată cu două cazane, un vas evaporator şi o staţie de tratare apă. Cazanele pentru producerea aburului vor avea capacitatea de 2 t/h (Pt=1,516 MW) fiecare, fiind prevăzute cu câte un coş de dispersie cu înălţimea H=6 m şi diametrul Ø=350 mm. Cazanele vor fi dotate cu arzătoare model ELCO pentru combustibil lichid uşor (CLU). Valorile limită pentru poluanţii specifici, conform legislaţiei româneşti (Ordinul MAPM nr.592/2002) sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Poluant Factor de protecţie Perioada de mediere

Valoarea limită, μg/mc

Marja de toleranţă, μg/mc

Particule în suspensie (PM10)

Sanătatea umană 24 h 50 -an calendaristic 40 -

SO2 Sanătatea umană 1 h 350 -24 h 125 -

Ecosisteme an calendaristic şi iarna 20 -

NO2 şi NOx Sanătatea umană 1 h 200 6024 h 40 12

Vegetaţie an calendaristic 30 -CO Sanătatea umană medie pe 8 ore 10,000 -



Metodologia CORINAIR nu prevede factori de emisie pentru combustibil lichid usor (CLU). Ca urmare, pentru NOx factorul de emisie poate fi luat, din metodologia CORINAIR ca şi pentru alţi combustibili lichizi de 50 g/GJ. În arderea CLU rezultă şi pulberi, care conform AP 42 sunt în cantitate de 0,267 kg/t.

Emisii de poluanţi de la autovehicule O sursă secundară de impurificare a atmosferei, caracteristică perioadei de funcţionare a obiectivului este reprezentată de gazele de eşapament (COx, NOx, SOx, CnHm) de la autovehiculele care aprovizionează materiile prime şi preiau produsul finit. Având în vedere fluenţa activităţii pe amplasament (aprovizionare şi încărcare produs finit periodică datorită faptul că procesul tehnologic are o anumită durată) şi nefuncţionarea motoarelor în timpul staţionării pentru descărcare/încărcare (conform normelor P.S.I.), emisiile de poluanţi de la autovehicule nu constituie o sursă importantă de poluare a atmosferei. De asemenea, trebuie menţionat că pe amplasamentul vecin cu destinaţie comercială, traficul autovehiculelor este mult mai intens (datorită specificului activităţii: distribuţie băuturi şi alimente preambalate). Această sursă, exterioară amplasamentului analizat, poate influenţa nivelul de poluare a atmosferei cu compuşi de ardere în perimetru. 4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului Măsurile pentru diminuarea impactului instalaţiei tehnologice asupra factorului de mediu aer vor cuprinde realizarea planului de activităţi de întreţinere şi reparaţii a instalaţiei şi controlul periodic al etanşeităţii tuturor elementelor instalaţiei. În vederea diminuării impactului emisiilor de la centrala termică, acestea vor fi monitorizate pentru a se asigura respectarea legislaţiei în vigoare. În ceea ce priveşte emisiile in aer datorate functionarii surselor mobile de emisie, datele prezentate anterior conduc la concluzia ca acestea nu sunt semnificative si nu evidentiaza existenta unui impact asupra aerului din zonele rezidentiale (cea mai apropiată zonă rezidenţială organizată aflându-se la aproximativ 500 m) sau asupra vegetaţiei din vecinătatea zonei de amplasament. Este necesar ca situaţia surselor mobile de emisie să fie controlată de beneficiar, evitând creşterea necontrolată a numărului acestora. De asemenea, este necesar ca starea tehnică a utilajelor să fie controlată permanent pentru a evita creşterea nivelului emisiilor. Din cele prezentate mai sus, se poate concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu “aer” lucrările de construire de pe amplasamentul studiat, cât şi funcţionarea obiectivului vor avea un impact nesemnificativ asupra mediului, în condiţiile luării măsurilor adecvate de diminuare.



4.3. Solul 4.3.1 Caracteristicile solurilor dominante Comuna Acăţari este situată în partea de sud a Câmpiei Transilvaniei, subunitate geografică a Podişului Transilvaniei. Pe teritoriul judetului Mures, predomina solurile argilo - iluviale. În zonele vestice cum este Câmpia Transilvanieiau pondere mare solurile molice. În toate regiunile de dealuri se regasesc solurile hidromorfe si solurile vertice. 4.3.2 Surse de poluare a solului Surse de poluare a solului în timpul lucrărilor de construire

surse mobile de emisii in aer (utilajele actionate cu motoare cu ardere interna); surse suplimentare de emisii in aer (generator de aer comprimat); surse necontrolate, pierderi de lubrefianti prin functionarea mijloacelor actionate cu motoare cu ardere interna, efectuarea de operatii de intretinere a acestora in conditii improprii;

depozite de materiale, inclusiv deseuri, precum si pierderile datorita transportului si manipularii acestora.

Datorita conditiilor topoclimatice specifice amplasamentului, aceste surse pot afecta in primul rand calitatea solului din perimetrul obiectivului prin intermediul agentilor naturali de transport (vant, ape meteorice). Surse de poluare a solului în timpul funcţionării instalaţiei de tratare deşeuri

surse mobile de emisii în aer (funcţionarea autocisternelor şi a celorlalte autovehicule care asigură aprovizionarea cu materii prime şi preiau produsul finit);

deversări accidentale de produse petroliere la rampa de descărcare a materiilor prime, sau la cea de încărcare a produsului finit sau în zona rezervoarelor;

nenetanşeităţi ale conductelor tehnologice; infiltrarea în sol a apei provenite de la spălarea cisternelor; funcţionarea deficitară a sistemelor de colectare a apelor uzate; depozitarea necontrolată de deşeuri pe amplasament.

4.3.3 Prognozarea impactului Impactul activităţilor de construire Activitatea de construire nu implica modificarea structurii chimice a materialelor extrase, deci nu utilizeaza substante sau reactivi chimici, procesele corelate cu productia fiind de natura fizica. Apele uzate tehnologice (apele de stropire) sunt retinute la nivelul solului. Incarcarea acestor ape uzate se refera la indicatori din categoria “materiilor in suspensie” a caror natura este asemanatoare (din punct de vedere chimic) cu elementele din sol. Alimentarea cu carburanti a utilajelor cu care se va realiza construcţia nu se va efectua pe amplasamentul obiectivului. De asemenea, pe amplasament nu vor fi efectuate operaţii de întreţinere/service ale respectivelor utilaje.



Referitor la emisiile de substante poluante in aer (surse de emisie considerate staţionare) se poate aprecia ca acestea nu reprezinta surse importante pentru poluarea solului, calculul estimativ al emisiilor de poluanti in aer, (v. Emisii atmosferice) nereliefand existenta unui impact asupra aerului. Prin modalitatile de depozitare si evacuare/valorificare a deseurilor rezultate din activitatea de construire este diminuata posibilitatea afectarii factorului de mediu sol, fiind eliminata depozitarea necontrolata a acestora. Deseurile menajere, produse in cantitati relativ mici, avand in vedere numarul personalului aferent activitatilor vor fi colectate si depozitate in recipienti adecvati, pe platforma betonata. Ca urmare, se apreciaza ca activitatea de construire desfasurata pe amplasament nu prezinta risc pentru factorul de mediu sol in conditiile respectarii disciplinei tehnologice si a normelor de protectie a mediului. Impactul funcţionării instalaţiei de tratare deşeuri În condiţiile realizării tuturor măsurilor de protecţie a solului prevăzute prin proiectul analizat şi a funcţionării normale a instalaţiei, se estimează că impactul asupra solului va fi practic nul. 4.3.4 Măsuri de diminuare a impactului Masurile pentru diminuarea, respectiv evitarea impactului semnificativ asupra factorilor de mediu sunt, in principal, de natura organizatorică în timpul procesului de construire, acesta fiind un proces nepoluant prin modul de operare si continutul fizico-chimic al etapelor de realizare. Factorii poluanti specifici emisiilor in aer, eventual resimtiti la nivelul solului, provin din functionarea motoarelor cu ardere interna. Asa cum a rezultat in estimarile prezentate la capitolul corespunzator, nivelul cantitativ al acestor emisii este redus ca semnificatie. Incadrarea emisiilor de aceasta natura in prevederile legislative ne determina sa consideram ca impactul asupra solului va fi nesemnificativ. Diminuarea unui eventual impact produs de factorii de poluare a aerului asupra solului, în timpul etapei de construire, este corealata cu:

mentinerea utilajelor in conditii optime de functionare prin supravegherea permanenta a starii tehnice a acestora;

accesul si parcarea auto pe suprafeţele betonate prevăzute cu această destinaţie; zone amenajate pentru depozitarea deşeurilor prin impermeabilizarea suprafeţelor utilizate şi asigurarea împotriva împrăştierii;

verificarea periodică a reţelei interioare de canalizare şi efectuarea operaţiilor de întreţinere curentă.

Pentru perioada de funcţionare, prin proiect se prevăd următoarele măsuri de natură să minimizeze impactul funcţionării instalaţiei, astfel:



Reducerea sau evitarea scurgerilor accidentale de produse petroliere în timpul încărcării rezervoarelor prin alimentarea în imersie şi montarea de valve de preaplin pe conducta de încărcare;

Toate suprafetele cu risc de aparitie (prin scurgere accidentală sau deversare) a produselor petroliere sunt protejate cu platforme betonate, borduri şi rigole de colectare dirijată către instalaţia de preepurare.

Rezervoarele vor fi amplasate în cuvă betonată iar sub cuva betonată va fi instalat un strat de impermeabilizarea din geotextil.

Cele două bataluri pentru colectarea apei şi a şlamului rezultate din proces vor fi bazine betonate, amplasate de asemenea peste un strat impermeabil de geotextil.

Nivelul produselor în rezervoare va fi monitorizat continuu şi va fi semnalizată orice pierdere.

Colectarea produselor deversate şi dirijarea lor către instalaţia de preepurare. Colectarea apei uzate de la spălarea autocisternelor şi dirijarea sa prin rigole către instalaţia de preepurare.

4.4. Geologia subsolului 4.4.1 Caracterizarea subsolului Din punct de vedere geomorfologic Câmpia Transilvaniei prezintă un relief dezvoltat pe formaţiuni miocene şi este alcatuită dintr-un complex de culmi domoale cu o înălţime medie de 500 m, separate prin văi largi. Din punct de vedere geologic, Câmpia Transilvaniei este parte integrantă a depresiunii tectonice intracarpatice (Bazinul Transilvaniei). Masa principală a sedimentelor ce umplu Bazinul Transilvaniei este formată din depozite neogene, înveliş sedimentar gros (3000-4000 m) care acoperă un fundament cristalin mezozoic, scufundat neuniform. În partea de nord este mai ridicat, convex în zona centrală şi mult mai coborât în apropierea axei Mureşului. Sedimentele neogene, care intră în compoziţia Bazinului Transilvaniei, se caracterizează printr-o uniformitate şi monotonie petrografică. Aceste sedimente aparţin Miocenului şi Pliocenului. Sarmatianul este constituit din marne vinete-cenuşii, cu intercalaţii de nisipuri, uneori slab cimentate, care depaşesc 10 m grosime. Sarmatianul, este acoperit la suprafaţă cu formaţiuni mai tinere. In constitutia structurilor câmpiei participă rocile neogene (badenian-sarmatian) cu grade diferite de rezistenţă la acţiunea agenţilor externi (conglomerate, gresii, tufuri, nisipuri, marne şi argile) şi cu permeabilitate neuniformă. De asemenea sunt prezente orizonturi groase de tufuri în alternanţă cu roci friabile (nisipuri, marne, argile). Formaţiunile identificate pe amplasament în urma realizării celor două foraje de control sunt: - 0 ÷ 1.50 m argilă maronie; - 1.50 ÷ 5.00 m argilă gălbuie. 4.4.2 Impactul prognozat Activitatea de construire se desfasoară până la adâncimea maximă de 4 m, aceasta fiind cota inferioara a structurilor îngropate (separatorul de produse petroliere). Lucrarile ce urmeaza a se efectua nu modifica structura subsolului si nu prezinta impact asupra acestuia.



Corelatia cu ceilalti factori de mediu poate fi sintetizata astfel: modificarile nu au efect asupra retelei hidrologice din zona; nu exista motive pentru a se suspecta o modificare a regimului apelor subterane; in vecinatatea zonei de amplasament nu exista alte lucrari de natura sa implice factorul geologic;

nu exista o motivatie pentru a presupune afectarea florei si faunei din zonele invecinate. Activităţile din timpul funcţionării instalaţiei nu intervin în nici un fel asupra factorului geologic. 4.4.3 Măsuri de diminuare a impactului Măsurile de diminuare a impactului lucrărilor de construire şi a funcţionării instalaţiei de tratare a deşeurilor periculoase asupra subsolului sunt aceleaşi ca şi în cazul protecţiei solului şi apelor subterane, ele fiind menţionate la subcapitolele respective. Astfel, se apreciaza ca activitatea de construire a obiectivului şi funcţionarea acestuia nu prezinta risc pentru factorul de mediu subsol in conditiile respectarii disciplinei tehnologice si a normelor de protectie a mediului. 4.5. Biodiversitatea Suprafaţa aferentă lucrărilor de construire aparţine societăţii S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L.. Zona de amplasare a obiectivului aparţine administrativ-teritorial comuna Acăţari şi are funcţiune industrială. Anterior achiziţionării de către beneficiar, pe amplasament a existat şi funcţionat un complex de ateliere de cherestea. Ca urmare, amplasamentul nu este propice vegetaţiei spontane şi nu reprezintă habitatul unor specii de vieţuitoare. 4.5.1 Flora şi fauna locală Datorită condiţiilor de relief, climă şi sol, în Campia Transilvaniei s-a format o vegetaţie aparţinând de tipul pădurilor de foioase, fiind reprezentată prin păduri de stejar amestecate cu gorun şi artar în alternanţă cu pajişti şi culturi agricole. Speciile cele mai întâlnite sunt Quercus robur, Quercus petraea, Quercus pubescens, alături de Crataegus monogyna, Prunus fruticosa, Psinosa. Dintre ierbacee se disting următoarele specii: Stipa, Botoiochloa ischaemum, Danthonia provincialis, Festuca rupicola, etc. În cadrul judetului Mures exista 16 arii protejate de interes national. Cea mai apropiată arie protejată Natura 2000, aflată la aproximativ 500 m distanţă de amplasamentul studiat în punctul cel mai apropiat este Aria de Protectie Speciala Avifaunistica Dealurile Tarnavelor - Valea Nirajului (Anexa 4 – Harta arii protejate), pentru care procentul de acoperire pe localitati în corespunzător comunei Acatari este de 67%. Situl este important constituind habitatul pentru un numar însemnat de specii de pasari de importanta comunitara. Zona de amplasament a instalaţiei de tratare deşeuri nu se află în apropierea zone forestiere sau rezervaţii naturale.



4.5.2 Impactul prognozat Pe amplasamentul studiat prezenţa florei şi faunei spontane este întâmpătoare, reprezentând specii usor regenerabile pe cale naturala si fara valoare economica. Pe amplasament vor fi amenajate spaţii verzi conform legii. Ca urmare, se poate aprecia că în condiţiile aplicării proiectului de investiţie propus nu va exista un impact asupra vegetaţiei şi faunei din zona amplasamentului şi din zonele limitrofe. 4.5.3 Măsuri de diminuare a impactului In zona ocupata de perimetrul obiectivului, flora este prezentă prin specii neimportante sub aspect economic sau de habitat (iarbă, copaci). Lucrarile de construire se vor desfăşura pe o suprafata încadrată ca intravilan construibil, în mod discontinuu, fara interventii poluante asupra ecosistemelor terestre si acvatice. Ca urmare, nu sunt necesare masuri speciale de protectie ale acestora. 4.6. Peisajul Obiectivul studiat este de natură industrială, fiind amplasat într-o zona cu funcţiune industrială, în sud-estul comunei Acăţari. Toate lucrările de construire propuse şi activităţile specifice funcţionării obiectivului se vor realiza strict pe teritoriul delimitat şi securizat al amplasamentului deţinut de beneficiar. 4.6.1 Impactul prognozat Peisajul zonei în care se vor efectua lucrările proiectate se încadrează în categoria celor caracteristice câmpiei, dar care a suferit modificări antropice specifice dezvoltării aşezărilor comunale şi a infrastructurii (drumul naţional DN13 Târgu Mureş – Sighişoara, respectiv DN13A). Obiectivul se încadrează în peisajul zonei. Prin lucrările de construire proiectate, urmate de funcţionarea instalaţiei de tratare deşeuri, folosinţa terenului nu va fi schimbată. Se apreciază astfel că impactul construirii şi funcţionării instalaţiei de tratare deşeuri periculoase asupra cadrului natural şi valorii estetice a peisajului este nesemnificativ. 4.7. Mediul social şi economic 4.7.1 Date generale

Amplasamentul studiat nu se află în zona locuibilă a comunei Acăţari, cea mai apropiată zonă rezidenţială organizată începând la cca. 500 m distanţă. Lucrarile propuse nu determină schimbări ale funcţiunii terenului, acesta încadrându-se în zona unităţilor de producţie existente şi rezerve. Obiectivul este amplasat pe direcţia sud-est faţă de comuna Acăţari, într-o zonă cu funcţiune industrială, pe un teren cu suprafaţa de 2538 mp, încadrat ca intravilan construibil.



Vecinătăţile amplasamentului: Nord - casă particulară, S.C. Farel Impex S.R.L.; Sud - calea ferată aparţinând CFR; şantier (clădire în curs de construire) Est, nord-est - fostul C.A.P. Acăţari; Nord-vest - râul Niraj. Zona amplasamentului obiectivului analizat nu este reprezentativă pentru siturile de interes traditional. Cele mai apropiate zone rezidentiale sistematizate sunt situate la o distanţă de aproximativ 500 m. Cea mai apropiată zonă populată se află la aproximativ 15 m (locuinţă singulară, respectiv unitate comercială), însă este putin probabila crearea unui disconfort in zonele cu aceasta folosinta. In zona amplasamentului nu sunt identificate situri arheologice. 4.7.2 Impactul prognozat Activitatea de construire a obiectivului nu va avea nici un impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populaţiei din zonă sau asupra condiţiilor de viaţă ale locuitorilor din zonă. Terenul pe care este amplasat obiectivul studiat este încadrat ca teren neproductiv. Lucrările de construire ce se vor efectua pe amplasament nu vor genera disconfort pentru unităţile economice din zonă. Acestea se vor desfăşura o perioada limitată de timp, numai ziua, cu antrenarea unui număr de utilaje grele redus. Efectuarea lucrărilor de construire pe amplasament nu va constitui un factor de stres pentru populaţia din zonă. Proiectul de investiţie a fost propus în vederea construirii unei instalaţii de tratare a deşeurilor periculoase care să preia deşeurile generate în zonă în vederea valorificării, cu respectarea tuturor normelor SSM şi de protecţia mediului. Ca urmare, se poate aprecia că impactul proiectului de construire propus asupra mediului social şi economic va fi unul pozitiv.



4.8. Concluzii şi recomandări În ceea ce priveşte evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, Studiul de evaluare a impactului asupra mediului scoate în evidenţă următoarele aspecte:

atât în perioada de efectuare a lucrărilor de construire a structurilor aferente instalaţiei de tratare deşeuri periculoase, cât şi în timpul funcţionării nu vor exista surse dirijate de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi subterane, aer şi sol/subsol;

emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate în lucrările de construire nu vor depăşi concentraţiile maxim admisibile pentru zonele protejate;

lucrările de construire nu vor afecta calitatea vieţii sau starea de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un factor de disconfort pentru locuitorii din zonă;

în perioada de realizare a proiectului nu va fi afectată vegetaţia şi fauna din zona amplasamentului;

impactul lucrărilor în cadrul obiectivului de investiţie asupra mediului social şi economic va fi unul pozitiv, în perspectiva noii dezvoltări de activităţi pe amplasament.

Grila de apreciere a impactului asupra factorilor de mediu se bazează pe cuantificarea a doi parametri care caracterizează impactul asupra mediului, şi anume: probabilitatea poluării şi intensitatea poluării. Probabilitatea poluării se va cuantifica ţinând cont de fluxul tehnologic specific obiectivului şi de posibilitatea afectării factorilor de mediu. Cuantificarea probabilităţii se va realiza prin stabilirea unui coeficient subunitar după următoarele criterii:

Coeficient Probabilitate 0 nulă 0.1 – 0.4 minimă 0.5 – 0.9 medie 1 certă

Intensitatea poluării se va cuantifica separat pentru fiecare factor de mediu, ţinând cont de valoarea şi volumul emisiilor şi imisiilor, conform tabelelor prezentate în continuare. Apele de suprafaţă şi subterane Cuantificarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane se va face prin estimarea modificărilor posibile ale calităţii acestora în urma unor eventuale deversări de poluanţi. Se acordă note între 1 şi 4 conform tabelului:

Nota Grad de afectare 1 neafectare 2 uşoară 3 medie 4 inacceptabilă



Aerul Cuantificarea se va face în funcţie de valoarea emisiilor şi imisiilor, astfel: Nota Intensitatea 1 Încadrarea în limitele prevăzute de Ord. nr.462/1993 şi STAS 12574/87

modificat prin Ord. nr.592/2002 2 Depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile <100% 3 Depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile în intervalul 100% - 200% 4 Depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile >200%

Solul Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de afectare, astfel: Nota Intensitatea 1 Modificarea configuraţiei terenului fără scoaterea lui din circuitul agricol 2 Degradarea minoră a fertilităţii solului 3 Degradarea medie a fertilităţii solului 4 Degradarea majoră a fertilităţii solului

Flora şi fauna Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de afectare al speciilor care îşi au habitatul în zona de amplasare şi în zonele învecinate, astfel:

Nota Intensitatea 1 nulă 2 minimă 3 medie 4 inacceptabilă

Construcţii învecinate Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de risc pe care îl reprezintă desfăşurarea activităţii faţă de construcţii învecinate şi faţă de aşezările omeneşti din zonă, astfel:

Nota Risc 1 inexistent 2 minim 3 mediu 4 major

Populaţia Cuantificarea se va face în funcţie de gradul de risc pe care îl reprezintă desfăşurarea activităţii faţă de populaţia din zonă, astfel:

Nota Risc 1 inexistent 2 minim 3 mediu 4 major



Modul de calcul Notele acordate privind intensitatea poluării factorilor de mediu vor fi corelate cu coeficientul de probabilitate. În funcţie de punctajul rezultat, se poate determina gradul de afectare al factorilor de mediu, astfel:

grad de afectare minim 0 – 6 grad de afectare mediu >6 – 12 grad de afectare acceptabil >12 – 18 grad de afectare inacceptabil >18 – 24

Valoarea probabilităţii de afectare şi a intensităţii poluării pentru fiecare factor de mediu este prezentată în tabelul de mai jos.

Factor de mediu afectat Probabilitate de afectare

Intensitatea poluării Nota finală

Ape de suprafaţă şi subterane 0.1 4 0.4 Aer 0.5 2 1.0 Sol 0.1 4 0.4 Floră şi faună 1 2 2.0 Construcţii învecinate 0.1 3 0.3 Populaţie 0.2 3 0.3 Total - - 4.4

Punctajul total obţinut în urma însumării notelor finale privind afectarea factorilor de mediu în timpul realizării lucrărilor de construcţie şi a funcţionării instalaţiei propuse este 4.4. În concluzie, realizarea lucrărilor de construire propuse prin proiectul analizat şi funcţionarea instalaţiei de tratare deşeuri va avea un impact minim asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Având în vedere atât calitatea proiectului propus, condiţiile de amplasament, procesele, echipamentele ce vor fi utilizate, cât şi măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor de mediu, apreciem că investiţia propusă poate primi Acordul de mediu, impactul negativ fiind apreciat ca minim, iar cel pozitiv social-economic fiind important în ceea ce priveşte modul de viaţă, aspectele psihologice, comunicaţiile etc.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Studiul ia in consideratie doua alternative de realizare a proiectului. Date de proces Ambele alternative se refera la acelasi amplasament, fiind caracterizate simplu prin actiune si inactiune. Diferenta intre alternative este semnificativa cu raportare la situatia prezenta si de viitor a amplasamentului. Alternativa “1”: construirea nu este aplicată în practică. Alternativa presupune renunţarea la valorificarea oportunităţilor pieţei prin noi investiţii şi menţinerea terenului la stadiul de după dezafectarea complexului de ateliere de cherestea – teren neproductiv. De asemenea, agenţii economici din zonă nu vor putea beneficia de serviciile de eliminare a deşeurilor periculoase de natură petrolieră propuse. Alternativa “2”: construirea este aplicată în practică, în conformitate cu informaţiile ce au stat la baza prezentului studiu. Un aspect propriu acestei alternative îl constituie eliminarea riscurilor pentru factorii de mediu şi implicit pentru sănătatea populaţiei pe care le implică o eventuală depozitare a deşeurilor periculoase şi desfăşurarea unei activităţi economice benefice pentru întreaga zonă. Date despre constructie: ambele alternative presupun acelasi amplasament cu sau fara distributie a utilajelor, asa cum au fost acestea prezentata in lucrare. Date despre utilitati:

Alternativa 2 implica un consum energetic/mc construcţie care nu exista in cazul alternativei 1;

Alternativa 1 implica lipsa productivităţii terenului. Concluzii Din datele prezentate in studiu, in baza estimarilor efectuate, diferentele de randament energetic intre cele doua alternative nu ridica probleme privind poluarea mediului ci doar in ce priveste conceptul managerial al investitiei.

contaminarea mediului: emisiile de poluanti in aer, in perioada de functionare, se incadreaza in limitele acceptate de legislatia de mediu in vigoare; emisii în apă şi sol/subsol nu vor exista, în condiţiile realizării proiectului propus;

aspecte de interes uman (evaluare statistica): in perioada de functionare, impact favorabil, semnificativ, temporar, reversibil;

ecologie (evaluare statistica): impact 0 (categoria de mediu “ecologie” nu sufera modificari cantitative dupa finalizarea lucrarilor de construire);

aspecte estetice (evaluare statistica): impact 0 (categoria de mediu aspecte estetice nu sufera modificari cantitative dupa finalizarea lucrarilor de construirea a instalaţiei).

In baza concluziilor privind riscurile pentru mediu recomandam realizarea variantei 2.



6. MONITORIZAREA Pentru monitorizarea factorilor de mediu se va apela la un laborator de specialitate, ce va efectua controlul factorilor de mediu conform unui plan de monitorizare. Pentru monitorizarea factorilor de mediu se vor urmări în special:

monitorizarea calităţii apei evacuate de pe amplasament în timpul desfăşurării activităţii; monitorizarea calităţii aerului şi a emisiilor de la centrala termică prin măsurători şi analize efectuate de către o firmă specializată;

controlul modului de gospodărire a deşeurilor şi a cantităţii care se evacuează din incintă; transportul şi valorificarae deşeurilor rezultate din lucrările de construire şi în timpul funcţionării instalaţiei numai de către societăţi acreditate pentru această activitate.

7. SITUAŢII DE RISC Categorii de risc

riscuri naturale: cutremure, inundatii accidente potentiale:

accidente de mediu: deversari acccidentale de produse petroliere sau materiale impurificate cu produse petroliere; accidente de munca:

• de tip mecanic: loviri si raniri prin atingere si cadere; • de tip electric: electrocutari prin contact.

pericol de incendiu pericol de explozie Gravitatea (consecintele) situatiilor de risc este aceeasi pentru ambele variante. 8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR Nu este cazul.



9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Antrepozitul fiscal – instalaţia pentru tratarea deşeurilor periculoase cu o capacitate mai mică de 10 t/zi are ca scop recuperarea, recondiţionarea şi valorificarea deşeurilor de produse petroliere lichide achiziţionate de la terţi în vederea obţinerii unor produse cu caracteristici fizico-chimice care să permită utilizarea lor drept combustibil lichid uşor pentru ardere în focare industriale. Oportunitatea investiţiei este dată de următoarele aspecte:

în zona de amplasament nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor periculoase de natură petrolieră; ca urmare, agenţii economici care generează astfel de deşeuri vor avea posibilitatea de a le elimina în condiţii ecologice;

scoaterea unor cantităţi semnificative de deşeuri periculoase din fluxul de deşeuri generat în zonă;

obţinerea unui produs finit valorificabil ceea ce face ca instalaţia de recuperare să fie fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, respectând în acelaşi timp, prin modul de construcţie şi funcţionare, toate prevederile legale în vigoare privind protecţia mediului.

Prezenta lucrare se referă la etapa de construire şi funcţionarea a unei instalaţii tehnologice de tratare a deşeurilor de produse petroliere lichide. În acest scop este prevazută realizarea următoarelor obiective:

instalaţia tehnologică propriu-zisă, în care va avea loc tratarea deşeurilor; laborator de analize de calitate, pentru determinarea compoziţiei materiei prime (reziduuri petroliere) şi a produsului finit;

centrală termică pentru producerea aburului necesar atât în procesul tehnologic, cât şi pentru încălzirea spaţiilor comerciale şi a birourilor.

Perioada propusă pentru executarea proiectului este: noiembrie – decembrie 2009. Durata de funcţionare a obiectivului depinde de politica S.C. EUROPLUS GRUP S.R.L., de existenţa materiei prime şi de cererea de produs finit pe piaţă. În documentaţia pusă la dispoziţie de către beneficiar/proiectant, pe amplasamentul pe care este prevăzută construirea instalaţiei de tratare deşeuri a funcţionat un complex de ateliere de cherestea care au fost dezafectate în anul 2007. În prezent pe amplasament nu se mai desfăşoară nici un fel de activitate. Realizarea proiectului trebuie să respecte următoarele condiţii de bază:

să existe o posibilitate de utilizare mai profitabilă pentru teritoriul amplasamentului; forma de proprietate a terenului să permită concesionarea/inchirierea, dezvoltările viitoare;

să elimine riscurile pentru factorii de mediu. Decizia de aplicare a proiectului se bazează pe următoarele considerente:

terenul este proprietatea beneficiarului; realizarea unei instalaţii de tratare a deşeurilor periculoase de reziduuri petroliere este în acord cu politica naţională de reciclare/valorificare a deşeurilor şi cu planurile de dezvoltare ale beneficiarului;



amplasamentul terenului în apropierea şoselei naţionale, în intravilanul comunei Acăţari (între Sighişoara şi Târgu Mureş – zonă cu funcţiune mixtă şi trafic intens) crează premisele unei bune aprovizionări cu materii prime şi de asemenea apropierea de posibilii cumpărători ai produsului finit obţinut în instalaţie;

proiectul prevede toate măsurile necesare pentru protecţia factorilor de mediu. În perioada de construire se vor utiliza materiale de construcţie obişnuite şi în plus o serie de consumabile aferente functionarii utilajelor cu care se vor realiza construcţiile. Terenul pe care este prevăzută realizarea instalaţiei de tratare a deşeurilor periculoase nu este supus restricţiilor, fiind situat în afara zonelor protejate sau de interes public. Prin realizarea investiţiei proiectate nu se va schimba funcţiunea terenului – intravilan construibil destinat unităţilor cu profil industrial şi agricol. În ceea ce priveşte evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu şi a stării de sănătate a populaţiei, Studiul de evaluare a impactului asupra mediului scoate în evidenţă următoarele aspecte:

atât în perioada de efectuare a lucrărilor de construire a structurilor aferente instalaţiei de tratare deşeuri periculoase, cât şi în timpul funcţionării nu vor exista surse dirijate de poluanţi pentru apele de suprafaţă şi subterane, aer şi sol/subsol;

emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate în lucrările de construire nu vor depăşi concentraţiile maxim admisibile pentru zonele protejate;

lucrările de construire nu vor afecta calitatea vieţii sau starea de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un factor de disconfort pentru locuitorii din zonă;

în perioada de realizare a proiectului nu va fi afectată vegetaţia şi fauna din zona amplasamentului;

impactul lucrărilor în cadrul obiectivului de investiţie asupra mediului social şi economic va fi unul pozitiv, în perspectiva noii dezvoltări de activităţi pe amplasament.

Pentru a se asigura respectarea normelor de mediu, beneficiarul va realiza monitorizarea factorilor de mediu conform unui plan de monitorizare.



10. ANEXE – IMAGINI ŞI PIESE DESENATE Anexa 1 – Harta zonei de amplasament Anexa 2 – Plan topografic Anexa 3 – Harta amplasamentului Anexa 4 – Harta zgomot Anexa 5 – Harta arii protejate Anexa 6 – Plan de situaţie propus Anexa 7 – Adresa Primăriei Comunei Acăţari nr.4322/07.10.2009


Anexa 1 Harta zonei de amplasament

Drum comunal

Raul Niraj

DN 13

Anexa 1 Septembrie 2009


Anexa 2

Plan topografic



Anexa 3 Harta amplasamentului

Sere Depozit

Depozit

Sere

Casa Santier in lucru



Anexa 4 Harta zgomot



Anexa 5 Harta arii protejate


Anexa 6 Plan de situaţie propus




Anexa 7


raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluiapmms-old.anpm.ro/files/apm...

Documents