evaluarea impactului de mediu Şi planul …

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

Proiectul GEF “Grantul pentru elaborarea proiectului Managementul Durabil al stocurilor de Poluaţi Organici Persistenţi (POPs)

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU ŞI PLANUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU Versiunea finală

21 iunie 2005

File no: TR - 01

Date of issue 19.07.2005

Prepared: RUM, VAL, TAB, VIB, CBU

Revised VAL

Checked: CBU, VAL

Approved: TAB

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale

Proiectul GEF “Grantul pentru elaborarea proiectului Managementul Durabil al stocurilor de Poluaţi Organici Persistenţi (POPs)

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU ŞI PLANUL MANAGEMENTULUI DE MEDIU Versiunea finală

21 iunie 2005

Raportul de evaluare al impactului de mediu Pagina 3 din 176 Versiunea finală

EECCOOSS

CUPRINS

Harta regiunii.................................................................................................... 5 Lista abrevierilor şi acronimelor..........................Error! Bookmark not defined. Sumar Executiv ................................................................................................ 8 1 Introducere........................................................................................ 26 1.1 Informaţia de fond................................................................................26 1.2 Obiectivele şi cadrul de abordare a studiului de impact.......................27 1.3 Metodologia .........................................................................................28 1.4 Structura Raportului EIM .....................................................................30 2 Descrierea Proiectului...................................................................... 32 2.1 Obiectivele Proiectului .........................................................................32 2.2 Beneficiarii Proiectului şi area proiectului ............................................32 2.3 Componentele Proiectului ...................................................................33 2.4 Finanţarea, coordonarea şi susţinerea proiectului ...............................36 3 Cadrul legislativ şi instituţional....................................................... 38 3.1 Politici, Strategii şi Programe Naţionale...............................................38 3.2 Legislaţia Naţională şi obligaţiile internaţionale ...................................40 3.3 Standarde naţionale şi internaţionale aplicabile ..................................45 3.4 Administrare şi aplicarea actelor normative.........................................48 3.5 Legislaţia naţională şi cerinţele BM faţă de EIM ..................................51 4 Descrierea mediului (situaţia curentă)............................................ 56 4.1 Mediul Biologic şi fizic..........................................................................56

4.1.1 Topografia regiunii.............................................................................. 56

4.1.2 Clima .................................................................................................. 56

4.1.3 Geologia şi solurile ............................................................................. 57

4.1.4 Resursele acvatice ............................................................................. 58

4.1.5 Sisteme naturale, habitate naturale, biodiversitatea şi proteţial lor..... 60 4.2 Mediul Socio-Economic .......................................................................62

4.2.1 Evoluţia economică a Moldovei şi sărăcia .......................................... 62

4.2.2 Particularităţile curente ale sectorului agrar ....................................... 65

4.2.3 Sectorul energetic............................................................................... 66

4.2.4 Sănătatea publică şi sistemul de învăţămînt ...................................... 68 4.3 Informaţia curentă despre pesticide şi BPC.........................................69

4.3.1 Problema pesticidelor: istoria şi starea centralizării ............................ 69

4.3.2 Contaminarea mediului cu POPs........................................................ 72


EECCOOSS

4.4 Evaluarea Riscului...............................................................................74 5 Alternativele proiectului................................................................... 87 5.1 Alternativa “fără proiect” ......................................................................87 5.2 Configuraţiile alternative ale Proiectului GEF ......................................92

5.2.1 Tehnologiile de eliminare.................................................................... 92

5.2.2 Localizarea depozitelor....................................................................... 99

5.2.3 Căile de transportare pe teritoriul Moldovei ........................................ 99

5.2.4 Metodele de colectare, ambalare şi stocare ..................................... 101 6 Impactul proiectului asupra mediului înconjurător ..................... 102 6.1 Pericolul actual (alternativa “fără proiect”) .........................................102 6.2 Beneficiile de pe urma realizării proiectului GEF ...............................106 6.3 Impactul proiectului GEF ...................................................................108

6.3.1 Impactul general ............................................................................... 108

6.3.2 Impactul negativ direct al proiectului................................................. 114 6.4 Efectele mediului înconjurător asupra proiectului ..............................118 6.5 Efectele cumulative ...........................................................................118 6.6 Efectele reziduale ..............................................................................119 7 Planul de management de mediu.................................................. 121 7.1 Planul de diminuare a impactului.......................................................121 7.2 Planul de monitorizare.......................................................................135 7.3 Consolidarea capacităţii instituţionale................................................143 8 Implicarea publicului şi asigurarea accesului la informaţie ....... 149 8.1 Consultarea publicului pe durata pregătirii proiectului .......................149 8.2 Implicarea publicului pe parcursul perioadei de implementare ..........151 9 Concluzii ......................................................................................... 153 ANEXE 154 Anexa 1. Contribuitorii la raport ................................................................. 155 Anexa 2. Bibliografie ................................................................................... 156 Anexa 3. Procesele verbale ale întrunirilor de consultare a publicului... 157 Anexa 4. Conţinutul Apendicelui Tehnic (într-un volum separat)............ 164 Anexa 5. Revista comparativă a politicilor operaţionale ale Băncii Mondiale

şi a legislaţiei relevante din Republica Moldova şi UE ............. 165 Anexa 6. Starea procesului de centralizare a pesticidelor inutilizabile şi

interzise ........................................................................................ 170 Annex 7. Harta amplasării depozitelor ....................................................... 173 Anexa 8. Metoda de evaluare a riscului aplicată în cazul depozitelor centrale

....................................................................................................... 174 Annex 9. Harta evaluării riscului integrat .................................................. 176


EECCOOSS

Harta regiunii


EECCOOSS

Moldova: descriere succintă

Republica Moldova este o ţară mică, populată dens, situată în sud-estul Europe şi se mărgineşte cu România – la vest şi Ucraina - la est. Moldova are o populaţie de 4,3 milioane de locuitori din care 0,7 milioane în Transnistria, cea mai industrializată regiune a ţării. Transnistria este o zonă secesionistă a Moldovei care, de-facto, - atît politic cît şi instituţional - este separată de restul ţării.

54 % din populaţia moldovei locueşte în mediul rural, maojiratea absolută dintre locuitorii de la sate fiind ocupaţi în agricultură. Dominarea populaţiei rurale are importante consecinţe sociale, economice, politice şi de mediu.

În ciuda recentelor progrese înregistrate de economia naţională, Moldova continuă să rămână cea mai săracă ţară din Europa. Deşi pe parcursul ultimilor 3 ani s-a înregistrat o creştere economică semnificativă, sărăcia rămâne o problemă centrală, venitul pe cap de locuitor fiind de US$5431 în 2003. Mai mult de jumătate din populaţia ţării nu atinge nivelul de consumaţie de 2,15 dolari SUA pe zi (pragul sărăciei absolute) nimerind astfel în categoria de săraci cronic.2.

Moldova se bucură de o climă favorabilă şi de soluri fertile dar nu este posesoarea unor resurse minerale importante. În consecinţă, economia ţării depinde mult de agricultură: cultivarea fructelor, legumelor, tutunului şi producerea vinului. Moldova este nevoită să importe aproape toate resursele energetice din Rusia. Lipsa acestor resurse, după colapsul Uniunii Sovietice, a fost cauza principală a căderii bruşte a sectorului producerii din Moldova în 1991.

Pornind pe calea reformei, Moldova a introdus moneda naţională convertibilă, a liberalizat preţurile, a renunţat la creditarea preferenţială a întreprinderilor de stat, a realizat privatizarea pământului, a renunţat la controlul exportului, etc. Guvernul a semnat acordul de parteneriat cu Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional pentru a obţine creştere economică şi reducerea sărăciei. Economia a înregistrat o creştere pozitivă de 2.1% în 2000, 6.1% în 2001, 7.2% în 2002, şi 6.3% în 20033. Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei prognozează o rată a creşterii de 5% în 20054. Totodată economia rămâne vulnerabilă din cauza preţurilor la combustibil, climei instabile în contextul agricol şi scepticismului investitorilor străini.

1 Sursa: Banca Naţională a Moldovai www.bnm.md 2 Moldova: Public Economic Management Review, Report No. 25423-MD, Poverty Reduction and Economic Management Unit, Europe and Central Asia Region, The World Bank, Washington, DC, February 20, 2003, p. 4 3 Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie, 2004, Anuar Statistic 4 SCERS (2004-2006), Chisinau, Mai 2004


EECCOOSS

Principalele probleme de mediu sunt acelea ce ţin de poluarea apelor (în special apele subterane), deşeuri toxice, degradarea solului şi pierderea biodiversităţii. Deşi Moldova are doar 10 % din teritoriu acoperite cu păduri, tăierea lor a sporit semnificativ în ultimii ani fără a fi însoţită de activităţi de împădurire şi fără activităţi de combatere a bolilor pădurii.

Sursa principală de apă potabilă în zonele rurale este apa subterană. Poluarea apelor subterane a sporit pe durata ultimilor ani. Calitatea apei potabile este considerată problema socială şi de mediu de cea mai mare importanţă. Gestionarea deşeurilor (şi a celor toxice) este o altă problemă de mediu care are un impact negativ asupra apelor, solului şi sănătăţii publice din ţară.


EECCOOSS

Abrevieri şi prescurtări ADR Acordul European privind transportarea internaţională a mărfurilor

periculoase pe cale auto APL autorităţile publice locale BM Banca Mondială BPC bifenili policloruraţi BPB bifenili polibromuraţi CITES Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi

faună pe cale de dispariţie CPTFA Convenţia privind poluarea transfrontalieră a aerului la distanţe mari CMA Concentraţie maximă admisibilă CMP Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă CSC Centrul de Securitate Chimică CSI Comunitatea Statelor Independente DDD dicloro-difenil-dicloroetan DDE dicloro-difenil-dicloroetilene DDT dicloro-difenil-tricloroetan DFID Departamentul Dezvoltare Internaţională (Guvernul Marii Britanii) DIM Declaraţia de impact DV Departmentul Vamal DSE Departamentul Situaţii Excepţionale DSM Departmentul Standardizare şi Metrologie EE&EIA Expertiza Ecologică şi Evaluarea Impactului asupra Mediului EES Expertiza Ecologică de Stat EIM Evaluarea Impactului asupra Mediului EM Evaluarea Mediului FAO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură GEF Fondul Global de Mediu GOST Standard de Stat (in fosta URSS) GRM Guvernul Republicii Moldova HCB hexaclorobenzen HCH hexaclorciclohexan IBC containere de standard internaţional ICP întrunirea de consultare a publicului


EECCOOSS

IDA Agenţia de Dezvoltare Internaţională IES Inspectoratul Ecologic de Stat IMDG Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase IMF Fondul Monetar Internaţional ISO Organizaţia Internaţională de Standardizare IPPC prevenirea şi controlul integrat al poluării JICA Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională MA Ministerul Apărării MAIP Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare ME Ministerul Energeticii MEM Mişcarea Ecologistă din Moldova MERN Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale MK Milieukontakt (organizaţie non-guvernamentală din Olanda) MTD Ministerul Transporturilor şi Gospodăririi Drumurilor MSPS Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale N/A nu este aplicabil NATO Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord OHSE securitatea de mediu şi ocupaţională OMC Organizaţia Mondială a Comerţului ONG organizaţie non-guvernamentală ONU Organizaţia Naţiunilor Unite OP Politici Operaţionale (ale Băncii Mondiale) PAD documentul de proiect pregătit pentru aprobare PDF B Facilitatea de Elaborare a Proiectelor (de tip B) PIB produsul intern brut PII pesticide inutilizabile şi interzise PMM planul de management de mediu PNADM Planul Naţional de Acţiuni în Domeniul Mediului PNI Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm POP poluanţi organici persistenţi PPP Planul de participare a publicului ppm părţi la milion REC Centrul Regional de Mediu RID Acordul European privind transportarea internaţională a mărfurilor

periculoase pe cale ferată RISP Proiectul de Investiţii şi Servicii Rurale SCERS Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei SEI Studiul de Evaluare a Impactului


EECCOOSS

SES Studiul de Evaluare Socială SER Serviciile Ecologice Raionale SHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat SIDA Agenţia Suedeză de Dezvoltare Internaţională SNIP reguli şi norme în construcţii (in fosta USSR) SUA Statele Unite ale Americii Tacis Programul de asistenţă tehnică a Uniunii Europene pentru CSI TPC trifenili policloruraţi TR termenii de referinţă UE Uniunea Europeană UIP Unitatea de Implementare a Proiectului UNECE Comisia Economică Europeană a ONU UNEP Programul Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură USAID Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională US$ dolari SUA UTA unitate teritorial-administrativă VFD va fi determinat mai târziu WHO Organizaţia Mondială a Sănătăţii


EECCOOSS

Sumar Executiv

Introducere

Toate proiectele Băncii Mondiale (BM) şi al Fondului Global de Mediu (GEF) sunt subiecte ale aşa numitei politici operaţionale (OP), OP 4.01: Evaluarea de Mediu (EM) serveşte drept o politică operaţională de tip “umbrelă”. OP 4.01, § 3 stipulează că “Evaluarea de Mediu se referă la mediul natural,...sănătatea publică, aspectele sociale,…, aspectele transfrontaliere şi aspectele globale de mediu (în sensul ecologic al termenului „mediu”). Evaluarea de Mediu abordează aspectul social şi de mediu intr-un mod integrat”. Procesul de EM precum e stipulate in OP se aplică “proiectelor şi componentelor acestora finanţate de GEF”. OP cer inter alia: informarea (grupurilor) afectate şi ONG-urilor locale şi participarea lor consultativă la procesul de elaborare şi planificare a proiectelor. Instrumentul şi politicele GEF stipulează că proiectele finanţate de GEF pun la dispoziţie toată informaţia ne-confidenţială pentru consultări, implicare şi participare a publicului din comunităţile relevante pe durata întregului ciclu al proiectului.

EM naţională şi legislaţia de mediu în mare măsură sunt similare obiectivelor promovate de politicele şi principiile Băncii Mondiale. Legislaţia naţională relevantă şi stipulările tratatelor internaţionale ratificate de Moldova cer evaluarea impactului asupra mediului (EIM) în cazul proiectelor complexe cu participarea obligatorie a publicului. EIM împreună cu documentaţia de proiect constituie subiectul expertizei ecologice de stat (EES). EES caută să asigure coeziunea cu legislaţia naţională, securizarea ecologică a activităţilor preconizate şi să asigure măsurile de diminuare a potenţialelor influenţe de mediu negative şi să sporească beneficiile de pe urma implementării proiectului.

Obiectivul Proiectului

Principalul obiectiv de dezvoltare al proiectului „Managementul durabil al stocurilor de Poluanţi Organici Persistenţi (POPs) în Republica Moldova” (proiect în curs de elaborare) este protecţia mediului înconjurător şi a sănătăţii omului prin stabilirea unui management durabil al stocurilor de Poluanţi Organici Persistenţi. Acest obiectiv va fi atins prin management şi eliminarea ecologic prietenoasă mediului a POPs prin crearea capacităţilor naţionale pentru implementarea prevederilor Convenţiei de la Stocholm şi prevederilor altor convenţii şi protocoale relevante ratificate de Moldova.

Odată ce POPs pe diferite căi pătrund în mediul înconjurător – în plan geografic depăşind mult locurile lor de stocare – obiectivul global al proiectului este prevenirea


EECCOOSS

pericolelor ce le prezintă POPs mediului şi ciclurilor hidrologice regionale şi globale, sănătăţii şi bunăstării omului şi asigurarea nepoluării mediului cu POPs în viitor.

Descrierea Proiectului

Proiectul propus este parte componentă a Strategiei de Asistenţă pentru Republica Moldova pe anii 2002-2005 şi a Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS). Proiectul, ce integrează cele mai bune practici internaţionale şi experienţă acumulată din pregătirea proiectelor similare în Slovacia, China şi Filipine, are 4 componente principale care la rândul lor sunt divizate în sub-componente şi activităţi.

1. Eliminarea prietenoasă mediului a stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise 1.A – Sub - Componenta pesticide inutilizabile şi interzise

(i) – Reambalarea imediată şi centralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise

(ii) – Inventarierea şi evaluarea riscului (iii) – Transportarea şi distrugerea finală

1.B – Sub - Componenta Bifenilii Policloriraţi (BPC) (i) – Inventarierea detaliată a BPC (ii) – Studiul de fezabilitate şi măsuri de remediere la staţia de

transformatoare de la Vulcăneşti (iii) – Distrugerea BPC

2. Managementul durabil al POPs (i) – Consolidarea capacităţilor instituţionale în raport cu POPs (ii) – Inventarierea, monitoringul şi controlul asupra aplicării legislaţiei (iii) – Instruire şi consolidarea capacităţilor pentru gestionarea POPs

3. Activităţi de sensibilizare a publicului în privinţa POPs şi replicare a experienţei acumulate 4. Managementul Proiectului

Condiţiile social-economice şi de mediu în Moldovei

Republica Moldova este o ţară mică cu teritoriul de 33,800 km2, populată dens, situată în sud-estul Europe. Se mărgineşte cu România – la vest şi Ucraina - la est. Moldova are o populaţie de 4,3 milioane de locuitori din care 0,7 milioane în Transnistria, cea mai industrializată regiune a ţării. Transnistria este o zonă secesionistă a Moldovei care, de-facto, - atît politic cît şi instituţional - este separată de restul şării (în Transnistria nu se preconizează desfăşurarea activităţilor proiectului).

54 % din populaţia Moldovei locueşte în mediul rural, maojiratea absolută dintre ei fiind ocupaţi în acricultură. Nivelul lor de consumaţie este mai jos de indicele sărăciei absolute. Rata de creştere naturală a populaţiei în ultimii 6-7 ani a fost negativă iar sănătatea populaţiei, mai ales al copiilor şi bătrînilor denotă semne de deteriorare.


EECCOOSS

După 10 ani de descreştere, economia ţării a înregistrat o creştere pozitivă – pe parcursul anilor 2000-2003 PIB a crescut cu 24,1%, sectorul privat în agricultură a crescut aproape 100%, 95% în cifrele de vînzări cu amănuntul şi 80% în cestorul de producere.

Totodată dezvoltarea naţională rămâne vulnerabilă la şocurile economice provocate de preţurile înalte la carburanţi, dependenţa energetică, lipsa de încredere din partea investitorilor, particularităţile climăterice locale şi calamităţi naturale (inundaţii, secete, cutremure).

Moldova beneficiază de o climă favorabilă şi de soluri fertile dar nu este posesoarea unor resurse minerale importante. În consecinţă, economia ţării depinde enorm de agricultură: cultivarea fructelor, legumelor, tutun şi producerea vinului.

Principalele probleme de mediu sunt acelea ce ţin de poluarea apelor (în special apele subterane), deşeuri toxice, degradarea solului şi pierderea biodiversităţii. Deşi Moldova are doar 10 % din teritoriu acoperite cu păduri, tăierea lor a sporit semnificativ în ultimii ani fără a fi însoţită de activităţi de împădurire şi fără activităţi de combatere a bolilor pădurii. Toate acestea în consecinţă au un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei şi al societăţii în general.

Deşi Moldova niciodată nu a produs POPs şi BPC şi a interzis folosirea POPs prin anii 1970, folosirea intensivă în decursul a 50 de ani a pesticidelor a lăsat o moştenire devastatoare: mai mult de 5,650 tone de pesticide interzise şi inutilizabile dintre care mai mult de 1700 tone dispersate pe teritoriul ţării, stocate în 347 “depozite” şi mai mult de 4000 tone de pesticide îngropate pe un poligon construit în 1974 (inclusive 560 tone de DDT), peste 20,000 transformatoare şi condensatoare centralizate în 20 sub-staţii electrice din care 12,000 la staţia din Vulcăneşti – acestea se estimează a conţine 380 tone de BPC (conţinutul de BPC în 22,800 transformatoare mai rămâne încă necunoscut). O investigare pilot efectuată în decursul studiului de impact a arătat că poluarea solului cu pesticide POPs depăşeşte limitele maximal admisibile de 10-20, iar contaminarea cu BPC la staţia Vulcăneşti depăşeşte de 1,000 ori limita maximal admisibilă naţională.

Pentru a controla şi a preveni riscul sporit pentru populaţie şi mediu ce vine din partea POPs Guvernul Republicii Moldova a întreprins în 1997-2003 o serie de acţiuni de ordin practic şi regulatoriu pentru –cel puţin – a opri degradarea situaţiei. Aceasta s-a manifestat prin 4 Hotărîri de Guvern cu privire la reambalarea, centralizarea, stocarea şi alocarea de un minim necesar de resurse financiare din bugetul Fondului Ecologic Naţional pentru implementarea acestor acţiuni.

Inspectoratul Ecologic de Stat a elaborat un şir de criterii (de mediu şi inginereşti) pentru a evalua şi a alege depozite potrivite în toate 32 raioane ale ţării pentru stocare centralizată a pesticidelor POPs.

Cadrul Instituţional Naţional


EECCOOSS

Cadrul Legislativ

Din momentul recuceririi independenţei Moldova şi-a perfecţionat cadrul său legislativ de mediu. Astăţzi există mai mult de 100 de legi, regulamente şi standarde referitoare la protecţia mediului şi protecţia resurselor naturale care sunt folosite în diferite sectoare ale economiei naţionale. GRM foloseşte o combinaţie de instrumente pentru stimularea aplicării cadrului legislativ (de la instrumente administrative pînă la instrumente economice).

Peste 25 de acte legislative în termeni general sunt relevante managementul ciclului de viaţă al substanţelor toxice şi deşeurilor toxice chiar dacă acestea nu sunt definite drept POPs şi nu cad sub incidenţa prevederilor Convenţiei de la Stokholm. Actele legislative şi procedurile menţionate reglementează diferite activităţi economice generatoare de poluare, stabilesc necesitatea de evalauare a impactului asuprs mediului, a expertizei ecologice şi al auditului pentru pesticidele şi substanţele toxice precum şi pentru diferite activităţi de construcţii şi amenajări teritoriale. Sunt întocmite registre de mediu, permise de mediu, licenţe şi condiţii de raportare de mediu, standardizare, monitorizare, reglementarea importului, exportului, transportare, stocare, distrugere şi eliminare a diferitor substanţe toxice, deşeuri toxice, tehnologii şi procese, asigură mecanisme de aplicare.

Din 1991, Moldova participă activ la cooperarea pe peobleme de mediu la nivel bilateral, regional şi internaţional. Este parte la 16 şi a semnat 17 convenţii internaţionale inclisiv Convenţia Basel cu privire la transportarea transfrontalieră a substanţelor periculoase şi eliminarea lor, Convenţia de la Geneva privind poluarea aierului la distanţe mari, Convenţia de la Espoo cu privire la evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier şi Protocolul de la Aarhus privind Poluanţii Organici Persistenţi. Moldova a semnat Convenţia de la Stokholm pe 23 mai 2001 şi a ratificat-o la 19 februarie 2004. La 27 ianuarie 2005 Moldova s-a alăturat convenţiei de la Rotterdam cu privire la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional

Legislaţia Moldovei stipulează în mod tradiţional supremaţia prevederilor tratatelor internaţionale ratificate de Moldova asupra normelor legislaţiei naţionale.

Totodată cadrul legislativ existent nu spune nimic despre acele 12 POPs-uri reglementate de Convenţia Stocholm şi nu indică clar responsabilităţile ce revin managementului din sectorul public sau privat în privinţa ciclului de viaţă a acestora. Cadrul legislativ astfel, cere perfecţionare (amendamente) şi clarificarea stipulărilor existente în scopul transpunerii prevederilor Conventiei Stocholm şi a altor tratate internaţionale în legislaţia, standardele şi nornmele naţionale.

Cadrul Administrativ

În corespundere cu Constituţia Moldovei: Preşedintele este responsabil în faţa comunităţii internaţionale pentru starea mediului înconjurător din republică şi, inter


EECCOOSS

alia pentru aprobarea principiilor generale ale politicii de mediu şi pentru promulgarea legilor, limitelor naţionale de utilizare a resurselor naturale, standarde pentru emisii de poluanţi şi deversări, pentru gestionarea deşeurilor industriale şi al celor comunale, normele de plată pentru poluarea mediului şi folosirea resurselor naturale, pentru planurile şi programele naţionale.

GRM implementează politica naţională de mediu, stabileşte pîrghiile de facilitare a protecţiei mediului, stimulează folosirea tehnologiilor mai pure, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor industriale şi comunale, coordonează activităţile de protecţie a mediului ale ministerelor sectoriale, ale agenţiilor şi autorităţilor locale, ia decizii cu privire la localizarea şi regimul substanţelor toxice, modul de înlăturare a acestora, stimulează diseminarea informaţiei de mediu şi promovarea educaţiei ecologice, elaborează mecanisme de piaţă în gestionarea mediului cu scopul de a reduce generarea de deşeuri, emisii şi deversări de substanţe toxice.

Următoarele agenţii guvernamentale au responsabilităţi relevante în raport cu gestionarea durabilă a POPs:

MERN – este organul central de mediu responsabil pentru: coordonarea la nivel naţional şi sectorial al managementului resurselor naturale, monitoring şi control, inspectarea aplicării/respectării legislaţiei de mediu şi a standardelor de mediu, implementarea diferitor obligaţiuni internaţionale, respectării legislaţiei în materie de producere, stocare, transportare, folosire, neutralizare şi distrugere a produselor, substanţelor şi deşeurilor toxice. Ministerul este obligat să aprobe toate documentele statutare, listele şi registrelel de substanţe toxice ce trec prin sistemele de gestiune ale altor ministere şi agenţii precum şi amplasarea terenurilor de neutralizare şi înhumare a substanţelor şi produselor periculoase şi toxuce precum şi a deşeurilor lor.

MSPS – este autoritatea centrală responsabilă de starea sănătăţii publice. Ministerul întocmeşte şi actualizează Registrul Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice, întocmeşte liste de substanţe chimice noi, întroduce schimbări în Regulamentul pentru utilizarea şi eliminarea substanţelor şi produselor nocive şi a deşeurilor provenite din folosirea acestora; avizează procedurile de transportare, stocare şi utilizare a îngrăşămintelor minerale şi pesticidelor şi Lista substanţelor chimice şi biologice de protecţie a plantelor şi a stimulatorilor de creştere; eliberează permise şi licenţe ce autorizează folosirea substanţelor toxice şi nocive, aprobă concentraţiile maxim admisibile pentru poluanţii solurilor, apelor şi în alimente; efectuează expertizele toxico-igienice ale substanţelor chimice şi eliberează autrorizare pentru înregistrarea lor precum şi efectuează expertiza lor sanitară şi epidemiologică.

MAIP – monitorizează respectarea legislaţiei cu privire la managementul pesticidelor şi îngrăşămintelor minerale; întocmeşte Lista substanţelor chimice şi biologice de protecţie a plantelor şi a stimulatorilor de creştere şi o înaintează pentru aprobare Consiliul Interdepartamental de testare a substanţelor chimice şi mijloacelor biologice de protecţie a plantelor şi stimulatorilor de creştere; testează subbstanţele chimice menţionate şi eliberează licenţe pentru importul şi exportul de pesticide şi


EECCOOSS

îngrăşăminte, actualizează bazele de date referitoare la folosirea acestor pesticide, menţine în stare funcţională o reţea de laboratoare pentru analiza şi controlul calităţii pesticidelor şi îngrăşămintelor, monitorizează concentraţia lor în sol, furaj şi toate produsele agricole.

DSE – participă la controlul asupra importului, exportului, transportării, folosirii şi neutralizării produselor şi substanţelor nocive, mai ales chimicale, substanţe biologice, substanţe explozive şi inflamabile; eliberează permise de export şi import şi transportare prin teritoriul Moldovei a încărcăturilor conţinînd substanţe nocive, ţine evidenţa acestor transporturi competînd registrele respective; aprobă lista persoanelor juridice (din sectorul public şi privat) care posedă certificate şi sunt abilitate oficial să transporte substanţe toxice sau nocive; elaborează şi aprobă reguli, proceduri şi cerinţe în vederea pregătirii de situaţii excepţionale, accidente potenţiale derivînd din specificul transportării şi folosirii substanţelor toxice şi nocive.

GRM, ministerele şi departamentele se află într-o continuă transformare: unele agenţii sunt comasae sau divizate, altele absolut noi sunt create (funcţiile şi responsabilităţile lor nefiind reflectate adecvat şi la timp în Regulamentele respective şi deseori nu sunt în concordanţă cu legislaţia în vigoare), persoane oficiale de rang înalt sunt supuse rotaţiei cadrelor seea ce afectează continuitatea instituţională şi memoria instituţională; numeroşi profesionişti din rîndul angajaţilor instituţiilor sînt disponibilizaţi în urma campaniilor de optimizare / reducerilor a statelor de personal iscîndu-se întrebarea dacă GRM va fi în stare să gestioneze implementarea numeroaselor programe şi planuri deja aprobate precum şi obligaţiunilor internaţionale asumate.

Autorităţile Locale sunt responsabile de: garantarea respectării legilor şi standardelor aplicabile, aprobînd, cu concursul MERN, limitele de folosire a resurselor naturale locale şi acumularea de deşeuri, controlul asupra emisiilor şi deversărilor, cu excepţia celor ce tranzitează teritoriile locale, monitorizarea construcţiilor şi a funcţionării facilităţilor de protecţie a mediilor – apă, aier, sol – contra poluării; elaborarea programelor locale de mediu şi gestiunea fondurilor ecologice locale; organizarea participării publicului şi accesul la informaţie.

Alternativele Proiectului

O evaluare minuţioasă, imparţială, transparentă a alternativelor proiectului dintr-o perspectivă de mediu şi socială a fost una din contribuţiile importante pe care Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului le-a adus procesului de elaborare şi planificare a proiectului. Studiul a ajutat la îmbunătăţirea calităţii documentului contribuind la alegerea celor mai durabile din punct de vedere social şi de mediu şi fezabile, din punct de vedere economic, alternative.

Analiza alternativelor a fost făcută ţinîndu-se cont de obiectivul general al proiectului şi a încurajat echipa de proiectanţi să se concentreze la paramentrii precum cost-eficienţă, flexibilitate şi probalilitatea de atingere a obiectivului, drept factori cheie ai documentului de proiect. Asemenea abordare a servit drept un mesaj transmis tuturor


EECCOOSS

părţilor interesate, în special comunităţilor locale afectate direct sau celor afectate potenţial precum şi ONG-urilor, că deciziile cu privire la tehnologiile de distrugere şi locurile de distrugere vor fi luate pornind de la evaluarea obiectivelor, costurilor şi beneficiilor social-economice şi a angajamentului Moldovei de a fi în concordanţă cu cerinţele tratatelor internaţionale ratificate.

În decursul elaborării Studiului de EIM echipa a vizitat toate cele 37 de depozite propuse pentru stocarea centralizată temporară şi a prioritizat depozitele în funcţie de gradul lor de risk pentru mediu. La calcularea factorului de risc s-a luat în considerare (pe lîngă alţi factori) şi tonajul POPs din depozitele cercetate. Matricea riscului integrat va fi folosită la întocmirea graficului de evacuare şi a itinerarului de transportare a POPs spre locul de distrugere al lor dincolo de hotarele ţării.

Consideraţiunile privind opţiunile proiectului au derivat din procesul de identificare a alternativelor care, la scară naţională, a ţinut din 1997 pînă în 2003 în special pe durata elaborării Planului Naţional de Implementare a Convenţiei Stocholm (PNI), proces însoţit de discuţii publice active. Alternativele au fost supuse dezbaterilor publice cu participarea persoanelor şi grupurilor interesate/afectate. Opiniile părţilor interesate au fost luate în considerţie la întocmirea listei scutre a alternativelor. Participarea publicului a fost benefică pentru procesul de EIM din două motive: 1) a ajutat la solicitarea şi obţinerea informaţiei de o reală importanţă, şi 2) a ajutat la stabilirea atmosferei de încredere între părţile aflate în dialog şi la găsirea consensului în procesul alegerii alternativelor de proiect.

Consultaţiile cu publicul au fost reflectate în mass media locală – pressa, radio, TV. Participarea publicului a fost un remediu perfect pentru diminuarea sindromului „NIMBY” (de la englezescul „Not in my backyard” – „Acţionaţi! Dar...nu şi în curtea mea”) în raport cu problema managementului POPs (problemă generată de unele decizii arbitrare luate de GRM amplificată şi de incapacitatea GRM de a onora angajamentele luate). ONG-urile locale au realizat că participarea publicului pe durata elaborării proiectului şi a studiului de EIM a fost transparentă, efectuată la timp, echilibrată şi că opiniile publicului au fost luate în considerare în procesul de planificare.

Deoarece trei din cele patru componente ale proiectului sînt în esenţă orientate spre consolidare şi dezvoltare instituţională - fără un impact negativ social şi de mediu semnificativ -, studiul EIM, examinînd toate componentele proiectului s-a concentrat totuşi asupra analizei a două scenarii posibile din cadrul componentei 1 şi anume: I. Scenariul „Fără Proiect sau Derularea lucrărilor în problema POPs în mod obişnuit” (cu alte cuvinte aşa cum se gestionează problema POPs astăzi) şi II. Scenariul „Cu Proiect”. In cadrul celui de-al doilea scenariu au fost selectate pentru analiză următoarele alternative: II.1 „Stocarea de lungă durată în Moldova”, II.2 „Amplasarea locală pe poligon”, II.3 „Distrugerea în Moldova”, II.4 „Eliminarea/Distrugerea finală în afara Moldovei”. În cadrul fiecărei din alternativele menţionate, cu scopul incorporării celor mai bune practici internaţionale existente au fost analizate diferite optiuni de amplasare, tehnologii diferite şi opţiuni de proiectare.


EECCOOSS

Studiul de impact a plecat de la supoziţia că: 1) Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente, capacităţi tehnice şi facilităţi care ar garanta stocare de lungă durată în depozite, stocare pe poligon sau distrugere a POPs care ar fi prietenoase mediului; 2) există o clară reticenţă (anunţată public) faţă de stocare de lungă durată, stocare pe poligon sau distrugere prin incinerare in Moldova a POPs; 3) în Europa de West există multe posibilităţi pentru distrugerea POPs (este vorba de unităţi comerciale specializate şi certificate / licenţiate pentru incinerare POPs şi un şir de unităţi ce distrug POPs prin alte metode decît cea de incinerare la temperaturi mari); 4) pe piaţă există suficiente oferte de servicii respective contra plată „la pachet”, adică: reambalare-transportare-incinerare la preţuri mai mult decît rezonabile. 5) amestecul de POP nu conţine substanţe care ar face imposibilă distrugerea lor prin incinerare în afara Republicii Moldova.

I. Scenariul „Fără Proiect sau Derularea lucrărilor în problema POPs în mod obişnuit” – scenariu respins

Analiza acestui scenariu a însemnat proiectarea a ceea ce foarte probabil se va întîmpla dacă proiectul GEF nu o să aibă loc şi GRM va continua a) activităţile curente de reambalare a pesticidelor şi transportarea lor din 347 de depozite spre cele 37 de depozite centralizate, selectate pentru stocarea cenrtralizată în 32 de raioane (activităţi ce se vor desfăşura în condiţiile insuficienţei resurselor financiare) şi b) nimic nu va fi realizat în raport cu staţia de transformatoare de la Vulcăneşti care necesită intervenţie imediată.

Ambele sub-scenarii au fost respinse din următoarele cauze: toate stocurile cunoscute de pesticide inutilizabile şi interzise şi BPC au depăşit cu mult termenul de valabilitate, nu sunt îngrădite de restul teritoriului, lipsind de altfel şi orice alte avertismente de pericol, unele din depozite nu sunt, şi niciodată nu au fost, destinate păstrării substanţelor toxice, acoperişurile sunt avariate ceea ce înseamnă pătrunderea apei înăuntrul depozitului, acele acoperişuri care la moment fac faţă în viitorul cel mai apropiat nu vor mai face, lăsînd apa să pătrundă în interiorul depozitului spălînd pesticidele în mediul înconjurător. In lipsa capacităţilor locale de a menţine integritetea depozitelor, lipsa unui sistem de control / monitoring de mediu, lipsa capacităţilor de decontaminare a teritoriilor adiacente depozitului şi alt. situaţia ce crea tensiuni sociale enorme or lucrările de reambalare şi stocare efectuate pînă în prezent sunt departe de a corespunde standardelor OHSE. Lipsa conştientizării publicului, lipsa dialogului cu publicul, nerespectarea promisiunilor din partea autorităţilor de a evacua în scurt timp pesticidele va spori opoziţia din partea comunităţilor şi va genera situaţii de conflict. Mai mult, nu este deloc clar dacă problema POPs vor rămîne in general pe agenda Guvernului drept o prioritate.

În cele din urmă EIM a găsit că acest scenariu generează riscuri de mediu şi sănătate publică nedorite şi va implica creşterea costului de menţinere a situaţiei sub control în viitorul apropiat. Activităţile necoordonate, întreprinse ad-hoc în ţară vor contribui enorm de puţin la atingerea obiectivului regional şi global al proiectuluiu, iar problema BPC va rămîne nerezolvată.


EECCOOSS

Astfel realizarea scenariul „Fără proiect” cu certitudine va duce la eşecul încercărilor Moldovei de a corespunde obligaţiunilor internaţionale asumate în cadrul Convenţiei de la Stocholm şi altor convenţii relevante.

II. – Scenariul „Cu proiect”

II.1 – Reambalare şi păstrare de lungă durată – scenariu respins

Reambalarea POPs şi BPC, transportarea lor din depozite semiruinate în altele mai renovate (mai puţin ruinate), selectate pentru stocare centralizată (BPC – stocate la staţiile electrice) fără a întreprinde o inventariere minuţioasă, fără măsuri de întreţinere a depozitelor, fără pregătirea specială a personalului şi o pază bine organizată a depozitelor va spori impactul socio-ecologic negativ datorită vulnerabilităţii lor faţă de factorii naturali (ploi torenţiale, alunecări de teren, inudaţii, factorul uman, etc.) capabili să răspîndească POPs în mediul înconjurător. Important e de realizat că rezolvarea radicală într-un viitor a problemei POPs va costa mult mai scump decît costul estimat pentru perioada curentă. Mai mult, atitudinea negativă manifestată deschis de public faţă de proiectul guvernului de centralizare a POPs (ex. decizia în privinţa selectării depozitelor pentru centralizarea pesticidelor luată arbitrar, fără consultări cu publicul) va deveni şi mai negativă pentru că în percepţia populaţiei comunelor afectate această alternativă nu diferă deloc de ceea ce se petrece astăzi (centralizare cu ignorarea intereselor publicului).

Studiul EIM a examinat şi alte două variante în cadrul acestui scenariu: a) crearea unui singur depozit unde vor intra toate POPs-urile folosind pentru aceasta un depozit militar existent, şi b) construcţia unui depozit mare nou. Ambele variante au fost respinse anume din cauza protestelor din partea populaţiei referitor la proiectul guvernamental de centralizare şi lipsa unui teren adecvat scopului propus sau timpului necesar pentru pregătirea unui astfel de proiect de construcţii (EIM, consultări cu publicul, lucrări de proiectare, etc.)

II.2 – Înhumare/stocare pe poligon – scenariu respins

Deşi stocarea pe poligon a pesticidelor a fost folosită în Moldova la sfîrşitul anilor 1970, acest scenariu a fost respins din următoarele cauze: experienţă negativă cu poligoniul existent, costul financiar important, lipsa unor zone adecvate din punct de vedere geologic, ecologic, sanitar-epidemiologic scopului propus şi timpul necesar pentru efectuarea studiilor de fezabilitate în toate aceste domenii enumărate mai sus. Costurile opareaţionale şi de întreţinere şi monitorizare sunt estimate a fi mari şi permanente (în continuă creştere) şi au servit drept argumente principale de respingere a acestei alternative. În plus, procedura de selectare a terenurilor se va ciocni garantat de aceeaşi repulsie şi proteste din partea comunităţilor. Altă limitare: deşeirule ce conţin BPC cu concentraţia mai mare de 500 ppm sunt interzise pentru stocare în poligoane. Lipsa capacităţilor locale de elaborare a proiectului ingeneresc în corespundere cu cele mai bune practici internaţionale va însemna apelarea la serviciile inginerilor din west care sunt extrem de scumpi – un motiv în plus de respingere a alternativei date. Reticenţa faţă de această alternativă din partea


EECCOOSS

puiblicului este garantată în cadrul acestui scenariu iar problema distrugerii POPs reiterată intr-un tîrziu, va putea fi desigur realizată dar la un preţ mult mai mare decît cel de astăzi.

II.3 – „Distrugerea în Moldova: a) decontaminare mobilă; b) incinerare; c) distrugere prin metode chimice – scenariu respins

Toate opţiunile din cadrul scenariului „Distrugerea în Moldova” sunt respinse din următoarele cauze: lipsa tehnologiilor pentru variantele a-c în Moldova; costuri enorme de implementare a tehnologiilor în cauză în Moldova, inclusiv pentru forţa de muncă, diferite utilităţi, materiale şi livrări de tot felul, depreciere, administrare, etc.; selectarea terenului este un proces de durată, ce va cere fonduri importante, studii de fezabilitate, inclusiv geologice, studii de impact de mediu, social, sănătate publică; flux limitat de deşeuri POPs pentru a justifica cheltuielile de investiţii în construcţia sau reutilarea facilitaţii(lor) pentru variantele „a-c” de pre-tratare a deşeurilor POPs, control, on-line monitoring, etc, perioadă de 4-5 ani de implementare şi testare a tehnologiilor şi construcţiei a facilităţii în cazul variantelor „b-c” şi aceasta în lipsa unui cadru normativ de reglementare în domeniu, lipsei capacităţilor tehnice şi de monitoring, timpul necesar pentru licenţiere, certificare, în condiţiile unui grad înalt de incertitudine în ceea ce priveşte dorinţa GRM de a găzdui o asemenea unitate (unităţi) de prelucrare a deşeurilor, opiniei publice dafavorabile lansării unui astfel de proiect, responsabilităţi nedefinite, vagi, posibilitatăţii reale de a greşi fatal la specificare (ex. tehnologiile nu vor demonstra in final performanţa dorită) şi a compromite întreaga investiţie, existenţa unor capacităţi excesive de incinerare în Europa de Vest şi de aici preţul rezonabil (mic chiar) care mai şi poate fi negociat cu firmele prestatoare de asemenea servicii. Şi în sfîrşit, studiul EIM a ajuns la concluzia că este puţin probabil ca orice facilitate care ar putea fi construită în Moldova pentru distrugerea POPs va putea face faţă concurenţei pe piaţa internaţională de prestare de servicii de incinerare/distrugere a POPs, invocînd astfel şi un argument economic împotriva acestui scenariu.

II.4 – „Distrugere peste hotarele Moldovei: a) incinerare – variantă propusă de EIM, b) non-incinerare – variantă respinsă

Exportul în Europa de Vest a pesticidelor inutilizabile şi interzise şi a deşeurilor BPC reambalate pentru incinerare rămîne alternativa cea mai ieftină şi mai „asigurată” din punct de vedere al normelor legale ce reglementează procesul în comparaţie cu varianta de distrugere prin tehnologii de non-incinerare şi deaceea este propusă de prezentul studiu pentru realizare5.

5 “Concluzia e că incinerarea e nu doar soluţia cea mai bună dar şi cea mai cost-eficientă. Incinerarea rămîne în continuare metoda cea mai larg folosită şi cea mai competitivă în Europa si SUA” World Bank Office Memorandum from Mr. Steve Gorman, GEF Executive Coordinator to Mr. Leonard Good,


EECCOOSS

Conform unei evaluări UNEP din 1998, în Europa funcţionează peste 30 unităţi certificate de incinerare. Datorită abundenţei unor asemenea companii pe piaţă preţurile la acest serviciu sunt joase şi vor mai fi joase un timp. Beneficiul acestei alternative ar fi acela de a distruge POPs în condiţiile unor unităţi pregătite deja pentru aceasta din toate punctele de vedere şi care garantează eficienţă de 99,99%.

Activităţile proiectului ce ţin de transportarea POPs-urilor reambalate la destinaţie pe lîngă monitoringul companiei contractate vor mai fi supravegheate şi de autorităţile de mediu relevante – IES, DSE şi managementul proiectului, asistat de consultanţi de mediu independenţi. Această supraveghere va include şi un monitoring socio-ecologic şi un pilot de remediere (decontaminare) a unei staţii de putere de BPC. Toate verificările vor fi avizate şi vor face subiectul aprobării lor din parte autorităţilor naţionale relevante şi ale BM şi GEF.

EIM a examinat şi a propus o serie de alternative de transportare - calea ferată, autocare – pînă la hotarele ţării, care să corespundă atît cadrului normativ naţional cu privire la transportarea obiectelor ce prezintă pericol cu ajutoprul autotransportului sau transportului feroviar cît şi cerinţelor Convenţiei Basel şi tratatelor europene precum ADR, RID and IMDG.

Raportul EIM a examinat deasemenea două opţiuni de expediere sigure din punct de vedere al mediului şi social: expedierea directă şi intermediară a POPs la destinaţie. Aceste variante vor fi decise şi adaptate la condiţiile concrete perioadei de contractare – cînd se va ştie precis localitatea şi ţara companiei contractate.

Impactele asupra mediului

Studiul EIM a ajuns la concluzia că proiectul ce se propune nu va produce un impact negative semnificativ asupra populaţiei sau asupra ariilor naturale de o sensibilitate specială (zone umede, păduri, şi alte habitate naturale) şi că nu va depăşi cadrul zonelor depozitelor de stocare şi staţiilro electrice unde se planifică efectuarea lucrărilor de proiect.

Impactul negativ al proiectului pe plan social şi ecologic se anticipează a fi de la neglijabil la unul moderat. „Profilul” impactului ar fi următorul: se manifestă local (poate fi controlat şi ţinut în limitele locurilor de operare – în preajma depozitelor unde se vor reambala şi încărca POPs şi BPC în unităţile de transport) şi nu este ireversibil.

CEO/Chairman, GEF, dated April 25, 2005 at: http://thegef.org/Documents/Project_Proposals_for_Endorsem/China_-_PCB_Mngt_Demo.pdf.


EECCOOSS

Impactul principal negativ direct, cumulativ şi indirect socio-ecologic ţine de: posibilele scurgeri de pesticide şi BPC şi contaminarea teritoriilor în nemijlocita apropiere de 347 depozite şi 37 depozite centralizate în rezultatul lucrărilor de ambalare, prezenţa unui număr de mecanisme, maşini şi muncitori în decursul unei perioade de o săptămînă în preajma comunelor; posibilele deversări ale conţinutului butoaielor vechi în timpul deschiderii acestora pentru transferul conţinutului în containere noi şi respectiv pătrunderea de cantităţi minime de POPs în sol, ape şi aerul din jur, deversări în timpul excavărilor, accidentele posibile pe durata transportării naţionale şi internaţionale, poluare remanentă a teritoriilor celor 347 de depozite de unde s-au transportat POPs şi care fără măsuri de protecţie întreprinse la timp ar putea să să se extindă în rezultatul factorilor naturali (meteo) şi factorului uman („materiale de construcţie” contaminate pe care gospodarii din jur ar vrea sa pună mîna); impactul socio-ecologic al unităţilor de distrugere a POPs în ţăra gazdă; ignorarea procedurii de consultare cu publicul sau consultări petrecute în mod formal, conflicte între diferite grupuri de interes; bugetare defectuoasă a măsurilor stipulate în Planul de Management de Mediu (PMM) - de diminuare a impactelor de mediu şi celor sociale, al procesului de monitoring şi consolidării instituţionale; slăbirea interesului din partea clasei politice faţă de problema POPs şi schimbarea priorităţilor.

Accesul la informaţie şi participarea publicului

Procesul de consultare cu publicul pe durata studiului EIM s-a bazat pe dialogul continuu la nivel naţional şi internaţional dintre diferite grupuri de interes şi pe campaniile de conştientizare care au fost lansate încă din perioada elaborării PNI în 2002.

MERN şi UIP au anunţat prima consultare cu publicul - ce avea drept scop dezbaterile pe marginea Termenilor de Referinţă (TR) pentru efectuarea studiului de impact de mediu şi Cuprinsul Studiului de Impact – în Februarie 2005. Ambele documente au fost puse pe situl UIP şi REC Moldova, acesta din urmă a distribuit invitaţia de participare la consultări printre 250 de ONG. Mai apoi invitaţia de participare a fost publicată în mediile scrise şi electronice. Mai mult, invitaţii personale au fost expediate prin e-mail unui număr de 150 de persoane fizice şi juridice. Directorul UIP şi punctul focal naţional de implementare a Convenţiei dela Stocholm au fost persoanele cheie la consultări.

Prima consultare cu publicul la etapa de screening/scoping a EIM a avut loc pe 18 februarie 2005 cu participarea a 40 de reprezentanţi ai diferitor grupe de interes. UIP, consultanţii locali şi cei internaţionali au făcut prezentările de rigoare (obiectivele proiedctului, obiectivul EIM, componentele EIM, rigorile legislaşiei naţionale şi internaţionale, politicele Bancii şi cele ale GEF. Participanţii au găsit ambele documente drept elaborări de calitate. Comentariile dînşilor au fost analizate, generalizate şi expuse în formă de proces verbal al întîlnirii şi reflectate în elaborările ulterioare în cadrul studiilor de impact de mediu şi impactul social.


EECCOOSS

Participanţii la prima întălnire au recomandat UIP şi MERN următoarele: a continua şi extinde procesul de informare şi diseminare a informaţiei către public prin toate mijloacele posibile; b) a plasa variantele finale a TR şi structura preliminară a raportului EIM pe web-situl PIU/REC; c) a petrece a doua întîlnire de consultări cu publicul pentru discutarea variantei preliminare a studiului de impact în perioada aflării misiunii Bancii Mondiale în Moldova în mai 2005; d) a asigura accesul liber la documentul EIM şi PGM.

A doua consultare cu publicul a fost anticipată de întrunirile cu autorităţile locale şi cu publicul din comunele interesate în toate cele 32 de raioane ale Moldovei. Seminarele regionale au fost organizate şi petrecute în cadrul vizitelor pe teren al echipelor de elaborare a EIM şi echipei de Evaluare socială. Drept materiale de suport pentru seminarele regionale în nordul, centrul şi sudul republicii au fost pregătite au set de materiale de o ţinută grafică impecabilă - scoase la tipar în tipografie. Pe durata elaborării rapoartelor EIA şi ES o campanie de conştientizare a însoşit în permanenţă derularea lucrărilor. Au fost implicaţi presa, radioul şi televiziunea centrală şi locală, precum şi reţeaua informaţională a REC Moldova. O serie de articole au apărut în ebdomadarul Natura, revistă cu acoperire naţională (20,000 de abonaţi) la care sunt abonate toate primăriile din Moldova, scoli, biblioteci.

A doua întîlnire de consultare cu publicul a avut drept scop discutarea variantei preliminare a studiului de impact. Întîlnirea a avut loc pe 19 mai 2005 în incinta Ministerului Ecologiei. Varianta preliminară a raportului a fost pusă pe web-situl PIU şi REC. Cu 3 sărtămîni înainte de întîlnire a fost publicată în Moldova Suverană „Notifocarea de acces la informaţie” din care cititorul putea să obţină toată informaţia de bază referitoare la procesul de elaborare a proiectului POPs. Cu două săptămîni înainte de întîlnire au fost expediate prin pospă - către toate primăriile din 37 de comune unde sunt centralizate pesticidele POPs din toată Moldova - invitaţii speciale de a participa la consultare cu publicul. Scrisoarea conţinea şi o anexă cu descrierea pe şase pagini a rezultatelor/concluziilor studiului scrise într-o limbă obişnuită – fără a se folosi terminologia specială.

Peste 50 de participanţi, reprezentînd autorităţile publice locale, societatea civilă, agenţiile guvernamentale, mass-media, stiinţa au participat activ la dezbaterile pe marginea rezultatelor studiului. Participanţii la întîlnire în urma unor dezbateri neformale şi interesate au susţinut concluziile la care a ajuns grupul de elaborare şi în special au susţinut alternativa de proiect propusă de echipă – exportul pesticidelor pentru distrugere în afara Moldovei prin angajare la acest procedeu al companiilro licenţiate specializate pentru a asigura distrugerea POPs şi BPC într-un mod prietenos mediului şi, la fel, într-o manieră ecologică să fie organizată şi reambalarea şi transportarea încărcăturii către locul de distrugere oriunde s-ar afla acesta. Toţi participanţii au recomandat în mod insistent Guvernului şi Bancii să finalizeze cît de curînd posibil etapa de pregătire a proiectului pentru a trece la implementarea lui cît mai grabnică.


EECCOOSS

Totodată, participanţii au exprimat şi un şir de îngrijorări, în special cu referire la: GRM nu a respectat în măsură deplină cadrul normativ ce reglementează acţiunile de operare cu POPs şi nu s-a ţinut de cuvînt în ceea ce priveşte caracterul temporar al stocării pesticidelor în depozitele din preajma comunelor vizate (în unele depozite pesticidele stau deacum de doi ani în condiţii de stocare ce nu rezistă criticilor – promisiunile făcute operau cu termeni de stocare pînă la 6 luni); coordonare extrem de slabă între agenţiile guvernamentale şi donatori (ex. NATO, GEF, MA, MERN); prioritizare inadecvată a activităţilor în cadrul lucrărilor de centralizare a POPs (lucrări implementate de MA); capacităţi umane insuficiente şi proasta lor instruire şi organizare; lipsa resurselor financiare care pune în pericol realizarea întregului proiect; riscurile potenţiale în decursul reambalării, încărcării în unităţi de transport şi în decursul transportării necesită atenţie sporită.

Toate aceste îngrijorări au fost reflectate şi comentate în varianta finală a Raportului EIA şi măsurile de diminuare al acestor riscuri au fost elaborate şi reflectate în PMM.

Planul de Management de Mediu

Planul de Management de Mediu stipulează: a) maşurile de diminuare, monitoring, de consolidare a instituţiilor pe durata implementării proiectului pentru a evita sau controla impactele negative posibile asupra mediului natural şi celui social cu scopul de a spori beneficiile proiectului, şi b) acţiunile, responsabilităţile şi costurile de implementare al acestor măsuri. Prosecul permanent de consultare şi dialog cu publicul interesat a ajutat la proiectarea unui PMM realist. Progresele înregistrate la implementarea PMM vor fi raportate publicului care prin ONG-uri va participa la monitorizarea implementării proiectului.

PMM a fost formulat într-un format ce permite înţelegerea şi aplicarea lui uşoară. Referinţele făcute în cadrul planului sunt uşor identificabile şi clare. Sunt făcute legături cu toate componentele şi activităţile relevante ale proiectului. PMM a servit drept bază pentru negocieri şi înţelegeri încheiate cu Guvernul în privinţa performanţelor sociale şi de mediu şi rezultatelor finale a proiectului.

Rigorile PMM vor fi transpuse în documentaţia pentru tender şi în obligaţiunile contractuale pentru aspiranţii la contracte în cadrul acestui proiect.

Nu s-au identificat impacte de ordin social sau de mediu care ar avea urmări foarte serioase nici asupra mediului (inclisiv zonele senzitive precum ariile protejate sau zonele umede) nici asupra societăţii. Impactele sunt locale, temporare, reversibile.

Riscurile socio-ecologice inerente, în special acelea legate de reambalare şi excavare, transportare şi distrugere a pesticidelor şi BPC, pilotului de remediere a teritoriului contaminat de BPC sunt uşor de gestionat prin: evalurea Pops, inventariere şi evaluarea riscurilor, aplicarea riguroasă a practicilor internaţionale cunoscute şi în Moldova, folosirea standardelor existente, folosire tehnologiilor de distrugere a POPs cunoscute pe piaţa comercială de servicii respective, angajare prin procedurile Băncii a metodelor transparente de procurări internaţionale / tendering al unor companii cu


EECCOOSS

reputaţie internatională bună care vor garanta buna „ecologica” gestiune a proceselor de colectare, reambalare, încărcare, transportare şi distrugere a POPs BPC în corespundere cu standardele de securitate ale UE, contribuind în acelaşi timp la consolidarea capacităţilor de management al POPs în ţară. Toate acestea derulîndu-se pe fundalul unei ample activităţi de constientizare şi informare a publicului, cu atragerea lor la procesul decizional.

Concomitent, pentru toate componentele proiedctului şi toate activităţile lui PMM a elaborat măsuri de evitare, prevenire, minimizare în raport cu mediul ambiant, securitatea la locul de muncă, securitatea pentru sănătatea publică şi măsuri de prevenire şi/sau reacţie operativă la situaţii de accident în conformitate cu standardele moldovenşti sau acele internaţionale care sunt uşor adaptabile cadrului normativ al Moldovei. Rigorile operaţiunilor tehnologice de remediere a ariilor poluate vor fi gestionate prin punerea la dispoziţie pentru persoanele relevante a „know-how”-ului existent în formă de manuale, îndrumare, ghiduri de decontaminare. Timpul necesar, frecvenţa şi durata măsurilor de diminuare a impactelor, monitoringului, măsurilor de fortificare a instituţiilor vor fi reflectate în detaliu în planurile de lucru a proiectului cu trimiterile necesare spre PMM.

Companiile invitate la concurs vor trebui să demonstreze cunoştinţe şi experienţă în domeniul respectiv şi să aibă access / să posede facilităţi de distrugere a POPs în una din ţările Europei de West. Controlul calităţii va fi efectuat prin supraveghere tehnică din partea consultanţilor internaţionali. Estimările de cost şi sursele de finanţare pentru implementarea tuturor măsurilor menţionate în PMM au fost specificate şi integrate în documentul pentru negocieri cu GEF.

Deşi remedierea terenurilor contaminate de POPs (de aici şi problema responsibilităţii) nu este finanţată şi nu face obiectul de interes al grantului, studiul de impact recomandă Guvernului să nu şteargă această problemă de pe lista priorităţilor. Standardele de remediere, trebuiesc avizate de Guvern, în lipsa acestora în baza normativă naţională trebuiesc integrate/aprobate pentru aplicare standardele UE sau cele ale WHO/UNEP care explică clar cum se face o remediere de teriroriu contaminat de POPs pentru a proteja sănătatea publică şi sănătatea mediului.

Concluzii

Implementarea proiectului, atunci cînd există un PMM bine gîndit, susţinut de bugetare adecvată şi măsuri de diminuare a impactului, sistem de monitorin şi de fortificare a instituţiilor şi instituţii responsabile va asigura inter alia: evitarea, prevenirea şi minimizarea impactelor negative potenţiale de ordin social-ecologic şi va spori beneficiile de mediu ale proiectului; conservarea calităţii bazinelor de apă, surselor de apă potabilă şi a solului, a produselor agricole; protecţia biodiversităţii; va îmbunătăţi accesul la pieţele mondiale a produselor locale; va adăuga valoare estetică şi economică mediului înconjurător şi proprietăţilor din zonă şi va stimula turismul (în special cel rural).


EECCOOSS

1 Introducere

1.1 Informaţia de fond

Folosirea pesticidelor şi a altor substanţe chimice în Moldova, toxice atît pentru oameni cît şi pentru mediul natural, se afla în permanentă creştere pe parcusul ultimeler 40 de ani. Datorită unui management defectuos şi impunerii de restricţii şi a interziceri de folosire al unor pesticide, Moldova a acumulat pe durata acestor ani cantităţi impresionante de BPC şi pesticide interzise/vechi-inutilizabile, în particular cele care formează grupul denumit POPs6. – Poluanţi Organici Persistenţi. Astfel sa ajuns la o stare de lucruri care prezintă un pericol clar pentru sănătatea publică, pentru mediul încongurător local şi cel global. Aceste substanţe posedă caracteristici toxice, sunt persistente, se acumulează în ţesuturile marii majorităţi ai organizmelor vii şi sunt în mare măsură cauza efectelor negative pentru sănătatea oamenilor şi animalelor în apropierea şi la distanţe foarte mari de la locul lor de utilizare.

Cantitatea totală de pesticide inutilizabile în Moldova este estimată a fi de 5,650 tone7, inclusiv 3,940 tone de pesticide înhumate pe un poligon din sudul republicii şi 1,7128 tone stocate în 350 de depozite (ce se află într-o stare deplorabilă) nepăzite şi necontrolate de inspectorii de mediu în sensul contaminării mediului adiacent. Concomitent peste 20,000 de condensatoare sunt stocate în 20 de staţii electrice prin toată ţara. Conţinutul total al BPC din aceste condensatoare este estimat la 380 de tone, pe cînd greutatea totală a condensatoarelor e de 1,080 tone. Condensatoarle sunt amplasate sub cerul liber iar conţinutul lor se scurge pe sol dedesubtul bateriilor prin fisurile în corpul condensatoarelor ruginite. Investigaţiile făcute pentru a stabili calitatea solului în vecinătatea depozitelor de pesticide şi a condensatoarelor a evidenţiat un grad de contaminare care pune problema sănătăţii ocupaţionale şi sănătăţii publice în general.

În trecut Moldova s-a confruntat cu serioase probleme de sănătate publică şi de mediu legate de folosirea intensivă a pesticidelor. Existenţa stocurilor de pesticide inutilizabile (inclusiv POPs) şi lipsa unei remedieri la acest capitol sunt ameninţări

6 Pesticidele POPs aşa cum sunt abordate de Convenşia Stocholm sînt: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, DDT, mirex, hexaclorobenzene and toxaphene. 7 PNI a Convenţiei Stocholm, 2004. 8 Acest număr figurează în registrele ţinute de MAIP. O inventariere mai amănunţită pe teren a arătat că totalul e mai mare – între 2,500 and 3,000 tone.


EECCOOSS

permanente la adresa săhnătăţii a mii de oameni. Sărăcia şi ignoranţa împinge localnicii spre nişte acţiuni negîndite precum devastarea depozitelor vechi pentru materiale de construcţie, folosirea terenurilor adiacente depozitelor pentru păscut vitele sau pentru cultivarea plantelor agricole. Expunerea de lungă durată la influenţa POPs, foarte probabil că va rezulta în cresterea morbidităţii. În afară de efectele directe asupra sănătăţii, mai există şi efecte secundare asupra economiei regiunilor rurale făcînd imposibile unele activităţi cu un potenţial de plus valoare important precum, de exemplu, agricultura organică şi alte oportunităţi, ceea ce afectează în ultimă instanţă veniturile familiilor din mediul rural.

GRM înţelege că eliminarea POPs serveşte intereselor de perspectivă în domeniul sănătăţii publice, mediului şi dezvoltării economice a ţării. În octombrie 2004, a fost aprobat Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stocholm9 avînd drept scop crearea cadrului de management pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate de implementare a prevederilor Convenţiei şi a atinge obiectivul de ţară de eliminare a POPs. Guvernul a iniţiat reambalarea pesticidelor inutilizabile şi stocarea lor într-un număr mai mic de depozite - condiţie cînd lucrurile ar putea fi mai uşor ţinute sub control. Terminarea lucrărilor de reambalare a tuturor pesticidelor inutilizabele este prevăzută pentru sfîrşitul anului 2005. Aceste activităţi reprezintă unica soluţia imediată ce putea fi realizată de putere pentru a diminua impactul negativ al stării curente de lucruri. În acelaşi timp autorităţile naţionale nu posedă suficiente capacităţi pentru a gestiona problema BPC din echipamentul staţiilor electrice. În asemenea condiţii Guvernul a formulat a cerere către GEF solicitînd asistenţa acestei instituţii internaţionale încăutatea unei soluţii durabile în rezolvarea problemei POPs-urilor ajutînd astfel ţară să-şi îndeplinească obligaţiunile în cadrul Convenţiei de la Stocholm. În baza acestei solicitări actualmente şi se elaborează documentul de proiect „Gestionarea durabilă a stocurilor de POPs în Moldova”.

1.2 Obiectivele şi cadrul de abordare a studiului de impact

Identificarea efectelor potenţiale pe care le va produce proiectul a dus la concluzia: în pofida faptului că proiectul este orientat spre minimizarea unui serios risk de mediu însăşi proiectul poate fi o sursă potenţială de risk de mediu. Deaceea proiectul a fost clasificat drept unul din categoria A de proiecte conform clasificării Băncii Mondiale. Aceasta înseamnă că un amplu studiu de impact de mediu este necesar, studiu care a şi fost efectuat drept o parte componentă a pregătirii documentului de proiect. Rezultatele acestui studiu şi recomandările făcute sunt reflectate în raportul dat.

9 Hotărîrea Guvernului Nr. 1155 din 20.10.2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale şi al Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stocholm privind poluanţii organici persitenţi.


EECCOOSS

Obiectivul EIM constă în evaluarea riscului potenţial de mediu şi al impactului asociat cu activităţile preconizate ale proiectului şi identificarea căilor de selectare a variantei optime de localizare, planificare, design şi implementare a proiectului prin prevenire, minimizare şi compensare a impactelor de mediu negative şi amplificarea celor pozitive. EIM trebuie în mod obligatoriu să conţină planul de management de mediu (PMM) acsat pe trei direcţii principale: măsuri de minimizare a efectelor negative, fortificarea instituţională şi instruire, monitoring.

Este important de menţionat din start că EIM este acsat pe o analiză limitată a stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise din fondurile publice şi nu atinge nicedum stocurile de POPs-uri ce ar putea exista în gospodăriile ţărăneşti private. Mai mult, EIM nu examinează problemei producerii, distribuţiei şi folosirii pesticidelor.

În plus, odată ce BM va fi agenţia de gestionare a implementării proiectului operînd în numele GEF, procesul de pregătire a EIM s-a condus de rigorile politicii de securizare a mediului al BM (sub umbrela Politicii Operaţionale 4.01), precum şi de cadrul normativ ce reglementează tema chimicalelor şi deşeurilor toxice derînd, desigur, cu cerinţele legislaţiei de mediu naţionale.

1.3 Metodologia

BM a clasificat proectul drept unul de categoria A datorită faptului că POPs sînt prin definiţie un obiect periculos pentru mediul ambiant. Influienţa pe care o exercită aceste substanţe asupra mediului poate depăşi cu mult area de acţiune a proiectului propriu zis. EIM este conceput drept o combinare a unei analize sectorale de mediu şi o evaluare mai riguroasă a zonelor critice ale proiectului. Deaceia abordarea noastră a fost selectivă, bazată pe formularea de sarcini realizabile, pe principiul participativ. Următorii paşi – din punct de vedere al metodologiei EIM recunoscuţă pe plan internaţional – au fost:

Screening. Această etapă metodologică a fost aplicată pentru a determina dacă proiectul propus poate avea un impact de mediu semnificativ. Astfel, proiectul este benefic prin definiţie şi prin scopul său (în felul în care sunt formulate) – destrugerea stocurilor de POPs din ţară. Beneficiile evidente la nivel local/regional/global/ au fost evidenţiate, discutate şi aprobate fără reticenţe încă la etapa de pregătire a PNI. Persoanele şi grupurile interesate au ajuns la concluzia că nu există efecte negative de proporţii, iremediabole, pe care le poate avea proiectul dat în raport cu mediul, sănătatea publică, mediul social. Acele efecte negative care sunt asociate cu proiectul dat (oricărei acţiuni de ordin tehnogen, de fapt, ce are loc într-un mediu social sau natural) pot fi uşor prevăzute, de aici – evitate sau minimizate prin aplicarea celor mai bune practici internaţionale existente, bine cunoscute şi prin aplicarea strictă a normelor ce reglementează o activitarte într-un mediu natural. Cu toate acestea, impactele negative care se pot produce pot afecta fiinţele umane, solul, resursele de apă, habitatele naturale şi deaceia PMM este axat pe punctele vulnerabile/sensibile ale proiectului.


EECCOOSS

Scoping. Etapa de scoping presupune evaluarea/examinarea iniţială a activităţilor preconizate de proiect. Astfel, structura EIM a fost întocmită în rezultatul discuţiilor ţinute în casdrul grupurilor de experţi pe de o parte şi cu publicul interesat/afectat pe de altă parte. Graniţele studiului de impact sunt formate de fapt de graniţele ţării or activităţile proiectului vor acoperi geografic toată ţara. Totodată accentul va fi pus pe 37 de depozuite unde sunt/vor fi centralizate stocul de pesticide şi pe staţia de transformatoare Vulcăneşti drept cea mai importantă componentă a proiectului ce ţine de rezuolvarea problemei managementului BPC. Două alternative principale au fost supuse analizei şi discuţiilor: „Fără proiect” şi „Cu proiect”pentru a prognoza situaţii de viitor în problema POPs în Moldova şi consecinţele posibile.

Punctul de plecare a EIM (descrierea situaţiei curente) Din momentul ce area de acoperire a proiectului este întraga ţară (sau mai precis 37 POPs + 20 BPC puncte pe hartă distribuite raional/administrativ) descrierea mediului s-a axat pe problemele de mediu cheie la nivel naţional relevante tematicii POPs, precum şi particularităţilor sociale şi economice ale ţării.

Informaţia relevantă pentru descrierea situaţiei curente a fost colectată începînd de la nivelul de raion şi includea informaţii generale, climă, riscurile calamităţilor naturale, hidrologie, sol, apele freatice, floră, faună, arii protejate. Echipa de experţi a cercetat toate cele 37 de locuri unde se află ori se vor afla depozitele de pesticide POPs precum şi toate locurile unde sunt concentrate BPC (12 locuri). Pentru fiecare amplasare cercetată a fost pregătită o scurtă descriere şi evaluate posibilele riscuri şi impacte de mediu, au fost identificate zonele sensibile şi a fost efectuată o evaluare express a riscurilor de mediu şi sănătate publică. Matricea de scoping ne-a permis aranjarea ulterioară a depozitelor după gradul de risc ce îl prezintă. Un număr limitat (37 din 350) de depozite vechi au fost descrise pentru a putea elabora scenariul „Fără proiect” şi a estima impactul rezidual.

S-a realizat şi un program prelevare de probe din diferite medii pentru a determina prezenţa în mediu a POPs şi BPC. Programul de prelevare a fost elaborat de echipa EIM, avizat de UIP şi implementat de serviciul Hidrometeo şi Inspectoratul Ecologic de Stat.

Alternativele proiedtului şi evaluarea lor. Diferite alternative de eliminare a POPs din ţară se află în discuţie de foarte mult timp. Alternativele relizabile au fost evaluate încă din perioada de pregătire a PNI10 şi mai apoi au fost preluate de echipa de elaborare a documentului de proiect. Impactele proiectului atît cele pozitive cît şi cele nagative au fost evaluate. Dintre numeroasele metodologii de prognozare şi descriere a impactelor noi am folosit metoda de reţea şi de analiză a matricei

10 Planului Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stocholm privind poluanţii organici persitenţi, 2004


EECCOOSS

impactelor, deoarece aceste metode permit vizualizarea impactelor directe şi indirecte evidenţiindu-se: a) legăturile dintre componentele mediului şi b) relaţiile „cauză-răspuns”. Au fost stabilite criteriile pentru a determina ponderea impactului . Criteriile includeau asemenea caracteristici precum: magnitudinea, măsura extinderii, durata, frecvenţa, posibilitatea de realizare, reversibilitatea. Rezultatele evaluării impactului au fost discutarte şi, în general, acceptate de persoanele interesate şi reprezentanţii comunităţilor.

Planul managementului de Mediu. PMM include o serie de măsuri de asigurare a implementării proiectului într-un mod prietenos mediului şi fără impacte social-economice negative. PMM este axat pe trei componente cheie: minimizare, consolidare instituţională / instruire şi monitoring. Toate trei elemente ale PMM au fost descrise amănunţit şi responsabilităţile diferitor instituţii identificate şi definite.

Participarea Publicului. Metoda folosită pe durata implementării studiului de impact ce ţinea de implicarea publicului în proces este participarea prin consultare. Această metodă stă la baza rigorilor Bancii - WB OP 4.01şi a legislaţiei naţionale11. Dezideratul ambelor documente menţionate este asigurarea transparenţei în procesul decizional şi oferirea persoanelor şi grupurilor interesate a posibilităţii de a participa în procesul de proiectare iar pentru proiectanţi – de a folosi oportunitatea dialogului cu grupurile interesate în scopul îmbunătăţirea designului proiectului, precum şi pentru alegerea celor mai bune metode/măsuri de diminuare a impactelor adverse de mediu şi sociale care, în mare măsură, se pot conţine în opiniile publicului.

1.4 Structura Raportului EIM

Raportul este compus din 9 capitole. Capitolul 1 descrie pe scurt proiectul „Gestionarea durabilă a stocurilor de POPs” precum şi obiectivul şi metodologia studiului de impact. Capitolul 2 descrie detaliat proiectul, obiectivlui lui şi componentele. Capitolul 3 trece în revistă politicele şi cadrul normativ regulatoriu naţional relevant. Capitolul 4 este consacrat descrierii situaţiei curente din Moldova cu relevanţă la problema POPs. Capitolul 5 este consacrat analizei alternativelor proiectului care au fost examinate în contextul rezolvării problemei POPs în Moldova. Capitolul 6 prezintă descrierea impactele cheie de mediu şi sociale pe care le va exercita proeictul. Capitolul 7 descrie Planul Managementului de Mediu incluzînd estimarea costurilor precum şi aranjamentele de implementare şi monitoring. Capitolul 8 descrie abordările folosite în procesul participativ aplicat în cadrul procesului de pregătire al studiului de impact. In sfîrşit, capitolul 9 sunt

11 Legea privind Expertiza Ecologică de Stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător – Nr. 851 din 29.05.96 şi Regulamentul privind implicarea publicului în procesul decisional de mediu – aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 72 din 25.01.2000.


EECCOOSS

concluziile raportului de evaluare a impactului de mediu. Raportul conţine un Apendice Tehnic unde sunt adunate datele acumulate în decursul cercetării pe teren.


EECCOOSS

2 Descrierea Proiectului

Proiectul de gestionare durabilă a stocurilor POPs în Moldova derivă dintr-o adîncă îngrijorare a societăţii moldoveneşti despre eforturile sisţinute de autorităţile naţionale de a elimina din Moldova o cantitate de 3000 de tone de pesticide inutilizabile şi interzise, extrem de toxice precum şi de 20,000 de condensatoare electrice conţinînd BPC. În afară de aceasta, mai este nevoie de certitudinea că politicele şi cadrul instituţional sunt elaborate / stabilite în aşa fel încît să nu permită reapariţia problemei pe teritoriul ţării. Transformarea ideii în practică a durat 2,5 ani de lucru de pregătire şi consta din elaborarea Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stocholm axat în special pe măsuri care pot diminua impactul direct negativ asupra mediului, sănătăţii şi bunăstării oamenilor.

2.1 Obiectivele Proiectului

Principalul obiectiv de dezvoltare al proiectului este protecţia mediului înconjurător şi al sănătăţii omului prin stabilirea unui management durabil al stocurilor de Poluanţi Organici Persistenţi (POPs). Acest obiectiv va fi atins printr-un management adecvat şi eliminare prietenoasă mediului a POPs, prin crearea capacităţilor naţionale pentru implementarea prevederilor Convenţiei Stocholm şi prevederilor altor convenţii relevante ratificate de Moldova.

Proiectul va complementa activităţile ,actualmente în derulare, care decurg din Hotărîrea Guvernului No 1389 din 24.11.2003 privind colectarea, stocarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile. Acest proiect va crea sinergie cu alte proiecte implementate sub egida Agenţiei de Dezvoltare Internaţională (IDA), inclusiv Proiectul Energetic II, care conţine un şir de activităţi cu privire la inventarierea detaliată şi stocare a BPC din sectorul energetic. Proiectul va mai face conexiune cu proiectul Băncii Mondiale în susţinerea Comenţului şi sistemului vamal în Moldova, în particular va acorda suportul necesar Departamentului Vamal din Moldova în monitorizarea importului/exportului POPs, transportării, identificării şi raportării în această privinţă.

2.2 Beneficiarii Proiectului şi area proiectului

Pproiectul este proiectat pentru a elimina sau reduce la minim sursele principale de risk pentru sănătatea umană şi mediu. Deacea beneficiile pe care le aduce cu sine proiectul ţin în special de reducerea riscului, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi consolidarea capacităţilor. Proiectul va reduce ameninţările în raport cu biodiversitatea atîta timp cît eliminarea stocurilor şi gestionarea lor durabilă vor reduce efectele negative asupra vieţii sălbatice, animalelor domestice şi a oamenilor.


EECCOOSS

Proiectul va contribui la ameliorarea situaţiei cu sursele de apă (inclusiv potabilă) eliminîndu-se ameninţarea contaminării cu POPs a surselor de apă. Proiectul va opri degradarea solului cu POPs (în special pesticide). În afară de beneficiile de mediu şi sănătate proiectul va contribui la reducerea sărăciei şi la dezvoltarea durabilă a ţării.

Area de acţiune a proiectului sînt comunele cu depozitele de pesticide unde sînt sau vor fi depozitate pesticidele inutilizabile şi sub-staţiile electrice cu utilaj ce conţine BPC.

2.3 Componentele Proiectului

Proiectul va conţine 4 componente. Componenta I. Eliminare prietenoasă mediului a stocurilor de pesticide inutilizabile

Această componentă va opera o investiţie pentru eliminarea pesticidelor inutilizabile cu ajutorul metodelor ce asigură securitate maximă pentru mediu. Investiţia va include cofinanţarea pentru reambalarea şi stocarea centralizată a pesticidelor inutilizabile şi BPC din sectorul energetic în condiţiile de maximă securitate ecologică şi distrugerea lor totală. Aceste activităţi sunt priorităţile specificate în PNI aprobat de GRM în octombrie 2004 (Hotărîrea No 1155). Componenta 1 conţine două subcomponente: A. Sub-componenta pesticidele POPs inutilizabile

GRM a iniţiat reambalarea şi depozitarea centralizată a pesticidelor inutilizabile şi planifică finalizarea acestor acţiuni în toată ţara către sfîrşitul anului 2005. Aceste activităţi sunt privite drept soluţia imediată pentru a lua cît de cît sub control situaţia curentă, când pesticidele sunt dispersate prin toată ţara şi prezintă un pericol evident pentru mediu şi sănătatea omului. Cu toate acestea, totuşi, tipul de ambalaj folosit nu întruneşte rigorile standardelor ONU, iar marea parte a pesticidelor deja ambalate nu au fost marcate pentru identificare ulterioară. Această sub-componentă va finanţa quantificarea, identificarea şi ambalarea pesticidelor în containere ce corespund standardelor ONU. Acest standard de împachetare presupune transportarea în siguranţă a materialului turnat în containere şi distrugerea lui. Sunt preconizate următoarele activităţi:

(i) Reambalare imediată şi depozitarea centralizată a pesticidelor inutilizabile. Se presupune că GRM (cu concursul ONG din Olanda „Milieukontakt” care a iniţiat un proiect regional cu pesticidele inutilizabile) va duce la bun sfîrşit reambalarea şi stocarea centralizată a pesticidelor din toată Moldova. Millieukontakt va desfăsura activităţi de demonstrare cum se face quantificarea, identificarea, ambalarea pesticidelor în conformitate cu metodica FAO şi cerinţele aprobate de ONU în unul din raioanele selectate. Guvernul va continua reambalarea, transportarea şi stocarea centralizată folosind metodologia folosită anterior – cea care nu întruneşte totalmente standardele internaţionale recunoscute. Aceasta din cauza lipsei de fonduri. Deşi


EECCOOSS

materialele vor trebui reambalate din nou, după reambalare efectuată deja de partea moldovenească, în containere care vor fi procurate din finanţele proiectului, totuşi ambalarea care se face astăzi în butoaie de plastic reduce considerabil riscul răspîndirii de mai departe a pesticidelor asociat cu transportarea lor la locul de depozitare centralizată. Mai mult, aflarea pesticidelor îm butoaie de plastic va reduce enorm eforturile necesare cînd se va purcede la ambalare în „containere internaţionale”.

(ii) Inventarierea şi estimarea riscului. Foarte multe din pesticidele deja ambalate şi centralizate sund neidentificate. Idea acestei activităţi este de a quantifica şi a identifica ceea ce se află în sac/butoi. Laboratorul analitic – preconizat de a fi finanţat de NATO - va acorda suportul necesar la această componentă.

O estimare a riscului a fiecărui depozit va fi efectuată în baza datelor inventarierii. Exerciţiul va culmina prin aranjarea depozitelor după gradul de risc ce-l prezintă. Aceasta va ajuta la procesul de prioritizare a locurilor de depozitare pentru acţiunile ulterioare necesare.

(iii) Reambalare pentru transportare şi distrugere finală. Această activitate trebuie să culmineze prin eliminarea tuturor pesticidelor precum şi containerelor golite vechi (celor ce purtau această încărcătură anterior) şi a tuturor materialelor asociate care au fost serios contaminate de POPs inclusiv solul şi clădirile care trebuiesc mutate din locurile unde se află actualmente. Opţiunea preferabilă ar fi exportul peste hotare pentru distrugerea finală la o unitate specializată, certificată şi licenţiată în domeniul gestionării procesului de distrugere a deşeurilor toxice. Reambalare, labelingul, transportarea şi distrugerea (or orice altfel de neutralizare) va fi efectuată de o firmă selectată în bază de concurs anunţat internaţional şi selectată în baza evaluării ofertei tehnice şi celei financiare.

B. Subcomponenta BPC

Această subcomponentă va conţine următoarele activităţi:

(i) Inventarierea detaliată a BPC. Această activitate va finanţa o inventariere a BPC din condensatoare, transformatoare şi alt echipament electric folosit la sub-staţiile electrice de putere şi alţi consumatori de energie electrică, la fel şi echipamentul contaminat de BPC în uz ori stocat. Conform inventarierii făcute în cadrul elaborării PNI, aproape 20,000 de condensatoare conţinînd BPC sunt localizate la 20 sub-staţii electrice din ţară. Conţinutul de BPC în acest echipament este estimat la 380 tone pe cînd greutatea totală a condensatoarelor se estimează a fi egală cu 1,080 tone. În afară de sectorul energetic condensatoarele sunt pe larg folosite de consumatorii de curent electric. Pînă la moment nu s-a făcut o inventariere şi printre consumatorii de curent electric în această privinţă. Experţii consideră conţinutul total de BPC din aceste condensatoare atingînd cifra de aproximativ 20-50 tone. Proiectul va acorda asistenţă în efectuarea unei inventarieri plenare a BPC din condensatoare din Moldova.


EECCOOSS

Conform unui inventar al echipamentului electric, în Moldova sânt folosite la moment 22,806 transformatoare. Conţinutul de ulei din transformatoare este aproximativ de 18,000 tone în timp ce inductorii şi alt echipament electric mai conţine în jur de 5,400 tone. Nu este cunoscut dacă acest echipament este ori nu contaminat de BPC. Acest lucru va deveni clar în urma implementării acestei activităţi.

(ii) Eliminarea BPC. Condensatoarele conţinînd BPC prezintă un pericol permanent pentru mediu. Proiectul îşi propune distrugerea BPC din condensatoare la o facilitate specializată peste hotare. Toate condensatoarele din staţiile de putere vor fi scoase de pe suport, încărcate în containere IBC ce corespund standardelor ONU, şi stocate pe un termen scurt pe teritoriul sub-staţiei înainte de a fi expediate pentru distrugere în afara ţării. Aceiaşi procedură se referă şi la condensatoarele îngropate pe teritoriul staţiei Vulcăneşi.

(iii) Studiul de fezabilitate a măsurilor de remediere a staţiei de la Vulcăneşti. Din cauza incidentului cu exploadarea condensatoarelor şi a scurgerii din cauza coroziei învelişului de metal al condensatoarelor solul de sub bateriile de condensatoare poate fi serios contaminat. Proiectul va efectua un studiu de fezabilitate pentru a identifica măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor pentru a opri diseminrea de mai departe a BPC spre teritorii adiacente. Studiul va include cartografierea exactă a teritoriilor contaminate, prelevarea de probe şi analiza lor în laborator, cartografierea nivelului de contaminare, analiza riscurilor, şi analiza aplicarii diferitor tehnologii de decontaminare. După selectarea celei mai potrivite tehnologii de decontaminare se va întocmi un plan de lucrări detaliat ce va conţine neapărat proceduri de securitate. Studiul de fezabilitate şi remedierea teritoriului staţiei Vulcăneşti va servi drep model pentru alte sub-staţii şi teritorii contaminate.

Componenta II. Managementul durabil al POPs

În cadrul acestei componente vor fi finanţate 3 grupuri de activităţi:

(i) Consolidarea capacităţii instituţionale de management al POPs. Proiectul va susţine: (i) elaborarea sistemului de management integrat al POPs, inclusiv crearea în cadrul MERN al Centrului de Securitate Chimică şi consolidarea sectorului de gestionare a deşeurilor pentru coordonarea şi mangementul obligaţiilor asumate de ţară în cadrul tratatelor şi convenţiilor internaţionale relevante în particular convenţiile Bazel, Stocholm, LRTAR şi protocolul de la Aarhus (potenţial şi convenţia Roterdam); şi (ii) reconsiderarea aranjamentelor legislative şi instituţionale (analiza concordanţei, compararea legislaţiei UE şi a prevederilor convenţiei – elaborarea tabelelor de concordanţă, revizuirea obligaţiilor internaţionale relevante POPs şi deşeurilor toxice şi actualizarea llegislaţiei naţionale în acest domeniu). Aceste activităţi vor include elaborarea regulamentului ce va stipula responsabilităţile proprietarilor de echipament electric pentru înregistrarea şi marcarea echipamentului, elaborarea îndrumarelor de identificare a echipamentului ce conţine BPC. Deasemenea se propune de a elabora un sistem de licenţiere pentru


EECCOOSS

lucrări de decontaminare, dezasamblare şi scoaterea din uz a transformatoarelor ce conţin BPC, precum şi elaborarea unui sistem de management al deşeurilor ce conţin BPC şi echipamentului vechi/inutilizabil conţinînd BPC drept o parte componentă al sistemului general de gestionare a deşeurilor toxice.

(ii) Inventarierea, monitoringul şi activităţi de control asupra applicării legislaţiei. Această subcomponentă va finanţa susţinerea: (i) capacităţii de control asupra respectării legislaţiei (MERN, DV, ME, MAIP); (ii) elaborarea mecanismelor financiare inovative pentru distrugerea POPs (şi deşeurilor toxice) prin metode prietenoase mediului şi managementului durabil al POPs (şi deşeurilor toxice); (iii) elaborarea procedurilor şi îndrumarelor pentru monitoring şi dări de seamă precum şi elaborarea unui sistem nou de permise bazate pe Directiva UE IPPC; (iv) consolidarea şi îmbunătăţirea monitoringului ecologic prin actualizarea laboratoarelor analitice în vederea determinării şi analizei POPs.

(iii) Instruirea şi consolidarea capacităţilor pentru gestionarea POPs. Această subcomponentă va susţine activităţi de instruire pentru grupurile de beneficiari-ţintă – MERN, Inspectorii ecologici, Serviciul Hidrometeo, Moldelectrica. Atenţie specială va fi acordată personalului Moldelectrica şi stafului din alte instituţii ce va desfăşura activităţi de inventariere a POPs. Vor fi pregătite îndrumare în acest sens. Adiţional vor fi pregătite îndrumare de ambalare ecologică a pesticidelor POPs şi BPC.

Componenta III. Activităţi de conştientizare a publicului şi replicare a acestor activităţi

Această componentă se va baza pe strategia de comunicare elaborată în cadrul proiectului GEF. Componenta va susţine un program de conştientizare şi participare a publicului în probleme ce ţin de aspectele de sănătate şi mediu în contextul POPs, precum şi un program de replicare a rezultatelor proiectului în raioanele ţării. Deasemenea proiectul va susţine ameliorarea schimbului de informaţii dintre agenţiile relevante din Moldova, ameliorarea gestiunii sistemului informaţional şi consolidarea Centrului Informaţional de Mediu în relaţia lor cu EIONET şi secretariatele convenţiilor internaţionale; crearea şi actualizarea bazelor de date POPs conţinînd informaţii complete, de calitate, agregate existînd posibilitatea de a fi folosite de alte surse şi proiecte.

Componenta IV. Managementul Proiectului

Această componentă va finanţa implementarea proiectului inclusiv costurile de operare incrementale ale UIP, serviciile auditorilor, activităţi de monitorizare şi evaluare a proiectului.

2.4 Finanţarea, coordonarea şi susţinerea proiectului

Se estimează că costul total al proiectului va atinge nivelul de 13,22 milioane dolari SUA. GEF-ul va aloca 7,2 milioane care vor fi complementate de finanţare din partea


EECCOOSS

GRM (1,47 milioane dolari SUA inclusiv creditare de tip IDA ale proiectelor Energetic II şi RISP 2, precum şi contribuţia în natură din partea beneficiarilor proiectului) şi alţi donatori care vor aduce aproximativ 4,55 milioane de dolari SUA.

Proiectul se va baza pe activităţile GRM ce sînt în curs de desfăşurare în perioada curentă şi au drept scop eliminarea pericolului direct ce vine din partea POPs. Resursele GEF şi eforturile coordonate ale GRM, ale ministerelor interesate şi populaţiei locale vor permite implementarea unui sistem eficient de management al stocurilor POPs inclusiv păstrare în siguranţă a stocurilor. Finanţele GRF vor contribui esenţial la accelerarea activităţilor POPs, la demonstrarea necesităţii unei abordări holistice a problemei managamentului durabil al POPs şi a eliminării lor în condiţiile securităţii ecologice maximale pe fundalul unor activităţi de conştientizare şi informare a publicului.

Angajamentul curent al Guvernului în raport cu proiectul în cauză este evident prin faptul întreprinderii activităţilor de centralizare a stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise. În 2003-2004 au fost alocate 4 milioane de lei moldovenesti din Fondul Ecologic Naţional pentru centralizarea stocurilor. În 2005 bugetul prevăzut pentru aceste activităţi a fost mărit cu 2 milioane, pînă la 6 milioane. Cu aceste finanţe ministerul apărării şi departamentul situaţii excepţionale au început activităţile de reambalare şi stocare centralizată a pesticidelor inutilizabile. Astfel, pînă în prezent, au fost stocate centralizat 1,700 tone de astfel de substanţe. Din 32 de centre raionale de stocare centralizată lucrăriule au fost terminate în 7 din ele, în 14 centre raionale lucrările mai continuă. Moldova va continua să susţină activităţile proiectului în continuare cu ajutorul fondurilor Băncii Mondiale alocate proiectului Energetic II. Proiectul Energetic II va aloca suma de 0,2 milioane de dolari SUA pentru activităţi de eliminare a BPC din sectorul energetic.

Guvernul Republicii Moldova a lansat dialogul cu donatorii bilaterali (Franţa, Danemarca, Turcia, NATO) în privinţa investiţiilor şi asistenţei tehnice pentru distrugerea completă a POPs-urilor. La moment au fost atinse două înţelegeri de co-finanţare:

• 0,125 milioane Euro din partea NATO vor fi alocate pentru actualizarea laboratorului analitic din cadrul MAIA în vederea identificării pesticidelor inutilizabile. În baza cererii GRM, NATO va furniza echipament de laborator precum şi va acoperi costurile de operare pentru o perioada de 2 ani.

• 0,77 milioane Euro din partea MILIEUKONNTAKT vor fi alocate pentru eliminarea riscurilor acute ce vin din partea pesticidelor inutilizabile stocate. Acest proiect va susţine activităţi de demonstrare a modului de remediere a teritoriilor precum şi asistenţa tehnică pentru întreprinderea acestor activităţi. Mai mult, proiectul va întreprinde o campanie de informare şi diseminare a informaţiei.

Sunt necesare consultaţii adiţionale pentru identificarea complementarităţii pentru activităţile preconizate şi posibile co-finanţări.


EECCOOSS

3 Cadrul legislativ şi instituţional

3.1 Politici, Strategii şi Programe Naţionale

Cele mai importante documente politice elaborate în ultima decadă cu relevanţă la protecţia mediului în general şi managementul substanţelor toxice şi chimicalelor în particular sunt:

Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stocholm privind Poluanţii Organici persistenţi (POPs), aprobat prin Hotărîrea Guvernului în octombrie 200412, crează un cadru politic şi descrie intervenţiile necesare pentru a atinge obiectivele şi priorităţile naţionale în privinţa managamentului POPs ce ar permite Moldovei să facă faţă obligaţiunilor asumate în cadrul Convenţiei Stocholm.

Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006) prezintă un cadru politic pe termen mediu pentru dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova. Documentul serveşte drept bază pentru dezvoltarea şi implementarea strategiilor noi de asistenţă din partea organizaţiilor finanţatoare internaţionale şi ţărilor donatoare precum şi bază pentru pregătirea bugetului de stat pentru anii 2005 şi 2006. Componenta de mediu a documentului face trimiteri directe la centralizarea POPs şi distrugerea lor într-un timp scurt.

Strategia de dezvoltare social-economică pe termen mediu a Republicii Moldova, aprobat de GRM în 2001, stipulează printre altele că obiectivele economice şi ecologice vor include: reglementarea impactelor activităţilor economice asupra mediului; prevenirea poluării mediului şi asigurarea calităţii mediului; îmbunătăţirea metodelor de utilizare a resurselor naturale şi asigurarea folosirii lor judicioase; continuarea educaţiei ecologice; intensificarea cercetărilor ecologice şi implementarea tehologiilor mai pure. Se stipulează, deasemenea, întroducerea standardelor internaţionale de de mediu în toate sectoarele economiei naţionale, în particular standardul ISO 14000.

Concepţia Politicii de Mediu a Republicii Moldova (2001)13 este documentul care formal substituie PNADM acesta din urmă determina dezvoltarea sistemului de

12 Hotărîrea Guvernului Nr. 1155 din 20 octombrie 2004.

13 Aprobat de Hotărîrea Parlamentului Nr. 605-XV din 2 noiembrie 2001.


EECCOOSS

management de mediu din Moldova între anii 1996-2000. Concepţia are două obiective cheie 1) prevenirea şi reducerea impactului negativ al activităţii economice asupra mediului, resurselor naturale şi sănătăţii populaţiei în cadrul dezvoltării naţionale durabile şi 2) asigurarea securităţii ecologice a ţării. Direcţiile principale ale politicii de mediu a Moldovei includ printre altele aplicarea a două principii – “economie prin ecologie” şi „cost-beneficiu”. Relevant studiului curent este şi principiul „întroducerea tehnologiilor mai pure şi ameliorarea sistemelor de purificare/epurare a emisiilor / deversărilor, minimizarea deşeurilor, colectarea, neutralizarea, reciclarea şi reducerea toxicităşii”. Din punct de vedere politic Concepţia este clar orientată spre integrare europeană.

Planul Naţional de acţiuni în domeniul sănătăţii în raport cu mediul aduce un cadru de dezvoltate a protecţiei sănătăţii pe o durată de 10 ani. Planul face cîteva referinţe la POPs, care printre altele în paragraful 4.1 – Apa stipulează elaborarea sistemelor de decontaminare pentru deversările de ape uzate; în paragraful 4.2 – Aer se stipulează necesitatea dezvoltării sistemului de monitoring al emisiilor POPs şi al unui program de neutralizare al acestora; în paragraful 4.3 – Solul se vorbeşte de revizuirea sistemului de concentraţii maxim admisibile de POPs şi necesitatea efectuării unui inventar al POPs pe scară naţională; 4.5 – Produsele alimentare se vorbeşte despre îmbunătăţirea sistemului de control asupra prezenţei pesticidelor în produsele alimentare; 4.10 – Calamităţi Naturale şi Accidente Industriale chemă la crearea unui registru naţional al chimicalelor potenţial toxice; 5.1 – Sectoarele economiei naţionale stipulează elaborarea unui sistem de control pentru transformatoarele electrice care conţin BPC; 5.4 – Agricultura stipulează dezvoltarea regulamentelor cu privire la importul, stocarea şi utilizarea pesticidelor.

Programul Naţional de utilizare a deşeurilor menagere14 a fost elaborat în basza principiilor de minimizare a generării de deşeuri şi depunerea lor la gunoişti în cel mai ecologic mod posibil. Programul caută să promoveze producerea ecologic mai pură, avînd drept scop prevenirea acumulării de deşeuri, prevenirea poluării şi sporirea eficienţei ecologice. Sînt făcute referinţe la cerinţele convenţiei Bazel şi la prevederile Directivelor relevante ale UE.

Startegia Energetică pînă în 2010 (aprobată în 2000) stabileşte scopurile strategice pentru sectorul energetic: eficienţa energetică şi livrările de energie, asigurarea producerii energiei şi a siguranţei ecologice a procesului. Strategia este orientată spre întroducerea surselor de energie mai puţin poluante.

Programul Naţional de Securitate Ecologică (aprobată în 2003) abordează impactele naturale şi antropice care pot rezulta în degradarea sistemelor ecologice şi

14 Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 606 din 28 iunie 2000.


EECCOOSS

pot afecta sănătatea omului. Printre impactele antropice sunt considerate în primul rînd cele industriale, agricole, producerea energiei etc. şi celor generate de efectele transfrontaliere şi ale generării de deşeuri. Acţiunile care sunt necesare pentru asigurarea securităţii ecologice ţin de monitoringul integrat, evaluarea riscurilor, asigurările de mediu, sisteme de alertă ecologică, cooperare regională şi internaţională.

Strategia Investiţională a Republicii Moldova (aprobată în 2002)15 proclamă drept unul din cele mai importante obiective naţionale în domeniul investiţiilor atragerea investiţiilor în sectorul protecţia mediului, sporind, astfel, eficienţa utilizării resurselor naturale şi reducînd impactele negative asupra mediului ale activităţilor economice. Se insistă asupra continuării armonizării legislaţiei naţionale cu cea a UE.

Strategia de facilitare a exportului pentru anii 2002-2005 susţine că Moldova în calitate de membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) (din Mai 2001) ar trebui să dea atenţie mai mare protecţiei mediului şi cerinţelor relevante din aranjamentele de comenţ internaţional. Mai mult, în vederea stabilirii zonei comerţului liber cu UE, Moldova, este obligată să demonstreze progrese evidente într-o serie de sectoare, inclusiv armonizarea legislaţiei şi standardizarea.

3.2 Legislaţia Naţională şi obligaţiile internaţionale

Legi ale Republicii Moldova

Legile ce reglementează implementarea politicilor naţionale cu relevanţă la controlul asupra poluanţilor organici persistenţi sunt următoarele:

Constituţia Republicii Moldova (adoptată în 1994, cu amendamentele din 2000). Obiectivul general al protecţiei mediului este stipulat în Constituţia Republicii Moldova care declară că fiece persoană are dreptul la un mediu înconjurător curat şi sigur.

Legea privind protecţia mediului înconjurător (1993) stabileşte un fundament legislativ pentru elaborarea actelor normative şi regulamentelor aplicabile diferitor medii ecologice cu scopul printre altele de protecţiei a pămîntului şi resurselor subterane, a apelor şi aerului de „poluare chimică, fizică, biologică şi alte impacte”. Legea stabileşte principiile de bază ale protecţiei mediului, inclusiv priorotatea obiectivelor de mediu, conformarea obligatorie la aceste principii, responsabilitatea de mediu, ilegalitatea oricăror programe şi proiecte care nu au trecut expertiza ecologică de stat şi fără participarea publicului, fără plata pentru poluarea mediului şi

15 Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr. 234 din 27 februarie 2002.


EECCOOSS

folosirea resurselor naturale, şi folosirea fondurilor acumulate în folosul mediului pentru activităţi de minimizare a impactelor negative şi reabilitare.

Legea privind experetiza ecologică de Stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (aprobată în 1996) determină obiectivele şi principiile expertizei ecologice şi EIM şi descrie ambele proceduri (detalii în capitolul 3.5.1 mai jos)

Legea cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive (aprobată 1997, No. 1236 – XIII) stabileşte baza legală pentru activităţile de producere, stocare, transportare şi utilizare a produselor nocive şi toxice precum şi importul şi exportul acestora cu scopul de a evita, reduce sau a preveni impactul lor negativ asupra populaţiei şi al mediului.

Legea cu privire la resursele materiale secundare (aprobată 1996, Nr. 787 – XIII) are drept scop asigurarea unui management eficient al deşeurilor în vederea reducerii cantităţii lor şi a spori reciclarea acestora, reutilizarea şi prevenirea poluării şi degradării mediului. Articolul 3 stipulează obligaţiunea guvernului de a elabora şi aproba Programul de Stat pentru utilizarea materialelor secundare; de a coordona activităţilor cu ministerele relevante; de a aproba Statutul de Gestiune a Deseurilor, de a stabili limitele pentru depunerea de deseuri la gunoisti, de a aproba proceduri pentru licenţiere a activităţilor de management al deşeurilor.

Legea privind plata pentru poluarea mediului (aprobată în 1998, Nr. 1540-XIII) proclamă scopul legii drept crearea unui sistem economic care: ar deveni falimentar în cazul poluării mediului; încurajează construcţia şi menţinerea în condiţii bune a staţiilor de purificare, epurare, etc.; încurajează întroducerea tehnologiilor mai pure precum şi crearea fondurilor ecologice pentru finanţarea investiţiilor de mediu.

Legea cu privire la protecţia civilă (aprobată în 1994) stipulează că protecţia civilă este un sistem de măsuri şi activităţi implementate pe timp de pace şi război cu scopul de a proteja populaţia de calamităţi naturale şi dezastre ecologice, accidente şi catastrofe, de incendii, de arme de nimicire în masă. Responsabil de managamentul acestor fafctori este Departamentul Situaţii Excepţionale.

Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (aprobată în 1998, Nr. 1538-XIII) operează cu diferite arii cu regim special ce fac subiectul prezentei legi. Se face referire la obligaţiile internaţionale a Moldovei în conextul acestei legi. Se stipulează totala prohibiţie în folosirea îngrăşămintelor minerale, erbicide, insecticide şi alte substanţe toxice în raza ariilor protejate cu destinaţie ştiinţifică.

Legea Transportului stipulează în art. 2(2) că obligaţiile relevante pe care le-a asumat Moldova au prioritate faţă de precvederile stipulate în actele normative naţionale. În art. 6(3) se vorbeşte despre aceea că întreprinderile de transport sunt obligate să asigure folosirea durabilă a resurselor funciare, minimizarea impactului asupra calităţii solului, să excludă contaminarea solului cu diferite deşeuri, să prevină efectele de eroziune a solului şi alunecări de teren. În art. 9(d) se indică


EECCOOSS

întreprinderilor de transport respectarea normelor de protecţie a mediului, asigurarea concordanţei normelor de drept locale cu standardele internaţionale. Art. 13 (4) interzice amplasarea întreprinderilor de transport care operează cu material exploziv, inflamabil, radioactiv, toxic în apropierea ariilor rezidenţiale şi ariilor naturale protejate de stat. O distanţă minimă trebuie să fie stabilită de acte normative speciale. Art.13(7) stabileşte că expeditorul şi recipientul substanţelor menţionate mai sus sunt responsabili de securitatea încărcăturii şi transportării în siguranşă a acesteea şi sînt obligaţi să dispună de unităţi mobile de prevenire şi minimizarea posibilelor accidente pe durata transportării încărcăturilor periculoase.

Legea Standadizării proclamă standardizarea drept un factor de importanţă majoră în dezvoltarea economiei naţionale şi în domeniul protecţiei mediului. Art. 3 stipulează că scopul standardizării este de proteja drepturile consumatorilor, de a asigura calitatea produsului, procesului de prelucrare al lui, serviciului prestat, siguranţă pentru sănătate şi protecţia mediului.

Legea privind protecţia sănătăţii publice stipulează că administrarea publică va întreprinde toate măsurile necesare de ordin social şi medical pentru prevenirea sporirii morbidităţii, pentru ameliorarea stării mediului, menţinerii securităţii la locul de muncă, etc. Art. 17 proclamă că cetăţenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi la conservarea fondului genetic care se atinge şi prin protecţia mediului. Orice cetăţean are dreptul la compensarea daunelor aduse sănătăţii de diferiţi factori negativi, inclusiv din cauza nerespectării normelor sanitare – epidemiologice.

Legea privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate (aprobată 1999, Nr. 332-XIV, cu amendamentele din 2001) reglementează aspectele legale, organizaţionale şi economice şi defineşte cadrul de activităţi ce presupun licenţiere. Art. 2 stipulează că licenţa este un document, eliberat de o instituţie autorizată care certifică dreptul la implementarea unui anumit fel de activitate cu condiţia respectării cerinţelor expuse în document. Articolul 8 vine cu lista activităţilor ce fac subiectul licenţierii, inclusiv: (32) stocarea substanţelor toxice şi a produselor chimice.

Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase (aprobată în 2000, Nr. 803-XIV) stabileşte bazele legale, economice, sociale pentru operare în siguranţă a instalaţiilor nocive/periculoase şi caută să prevină accidentele şi să localizeze la timp şi să reabiliteze consecinţele pentru populaţie şi mediu. Articolul 4 şi anexa 1 stabilesc noţiunea şi lista de produse considerate periculoase. Articolul 5 stipulează că activităţile periculoase trebuiesc operate în strictă concordanţă cu principiile securităţii industriale şi trebuie să asigure securitatea populaţiei, mediului, teritoriului de situaţii excepţionale în concordanţă cu normele sanitar-epidemiologice, de mediu, normelor în coinstrucţii, etc.

Legea privind accesul la informaţie (aprobată în 2000, Nr. 982-XIV) reglementează relaţiile dintre furnizorii şi utilizatorii de informaţie, stabileşte principiile, condiţiile şi procedurile de acces la informaţie, determină drepturile solicitanţilor de informaţie şi obligaţiunile furnizorilor de informaţie. Articolul 4 stabileşte principiile accesului la informaţie, inclusiv dreptul oricărei persoane de a


EECCOOSS

căuta, obţine informaţii oficiale şi interzice discriminare pe bază de rasă, sex, naţionalitate, etc. Articolul 7 stipulează cazurile de îngrădire a accesului la informaţie. Articolul 20 stipulează principiile de plată pentru informaţie.

Codul Apelor (1993) are drept scop asigurarea folosirea durabilă a apelor, protejarea resurselor acvatice contra poluării, contaminării precum şi prevenirea impactelor negative al apelor poluate asupra sănătăţii omului. Articolele 8-12 stabilesc că amplasarea, proiectarea, construirea şi operarea facilităţilor (si celor reconstruite) şi al altor obiective economice se permite doar după expertiyarea sanitar-epidemiologică şi doar după ce facilitatea dispune de instalaţii de purificare a apelor uzate.

Codul Funciar (1991) proclamă protecţia resurselor funciare drept activitate prioritară faţă de orice altă activitate de ordin funciar. Codul este complimentat de legea privind managementul Resurselor funciare, Cadastru şi monitoringul resurselor funciare (1992).

Codul Subsolului (1993) îşi propune stabilirea folosirii durabile ale resurselor subterane, protecţia mediului şi activităţi de minimizare a impactului negativ. În corespundere cu articolul 35 stocarea subterană a substanţelor toxice şi deşeurilor este autorizată doar de un permis special care este eliberat de autoritatea centrală de mediu, şi astfel de stocare este permisă doar după deciza pozitivă a expertizei ecologice de satat.

Convenţiile internaţionale

Moldova a ratificat o serie de convenţii internaţionale cu relevanţă la Proiectul POPs.

Convenţia Stocholm privind Poluanţii Organici persistenţi (POPs) (Stocholm, 2001) a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în 2004. Obiectivul general al Convenţiei este protecţia sănătăţii omului şi a mediul contra POPs, poluanţi care rămîn în mediu pe o durată foarte lungă de timp fără ca sa-şi piardă considerabil din proprietăţile sale toxice, astfel răspîndindu-se larg în mediul geografic, acumulîndu-se în ţesuturile adipoase a organismelor vii devenind toxice pentru oameni şi viaţa sălbatecă.

Convenţia cu privire la controlul asupra transportării transfrontaliere a Deşeurilor toxice şi distrugerea lor (Bazel, 1989) a fost ratificată în 1989. Scopul Convenţiei este „managementul prietenos mediului” în vederea protecţiei sănătăţii omului şi al mediului prin minimizarea producerii deşeurilor toxice prin toate mijloacele posibile.

Managementul ecologic implică un control strict asupra generării deşeurilor toxice la stocare, transportare, tratare, reutilizare, reciclare şi distrugere.

Convenţia privind poluarea aerului la distanţe lungi în context transfrontalier (Geneva, 1979) a fost ratificată în 1995. Convenţia are drept scop protecţia oamenilor şi al mediului lor de viaţă contra poluării aerului şi tinde să limiteze şi, pe


EECCOOSS

cît posibil să reducă gradual şi să prevină poluarea aerului inclusiv poluarea aerului la distanţe lungi în context transfrontalier.

Protocolul de la Aarhus privind CLRTAP POPs a fost semnat în 1998. Protocolul cu privire la POPs vizează 16 substanţe care au fost recunoscute ca atare în conformitate cu anumite criterii de risc. Lista include 11 pesticide, doi compuşi chimici industriali şi 4 contaminanţi. Scopul final este de a elimina riscul oricăror emisii de aceste substanţe în mediu. Protocolul interzice producerea şi folosirea următoarelor produse (aldrin, chlordane, chlordecone, dieldrin, endrin, hexabromobiphenyl, mirex and toxaphene). Cele rămase sunt puse pe lista de eliminare treptată (DDT, heptachlor, hexaclorobenzen, BPC). În final Protocolul restricţionează folosirea DDT, HCH (inclusiv lindanul) şi BPC. Protocolul deasemenea obligă părţile semnatare de a reduce emisiile de dioxin, furan, PAHs and HCB la nivelul de utilizare al lor în 1990 Pentru incinerarea deşeurilor municipale, deşeurilor toxice şi medicale sînt indicate nişte valori limită.

Convenţia privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, 1998) a fost ratificată în 2004. Scopul convenţiei a fost de a promova responsabilitatea colectivă şi cooperarea în comerţul internaţional cu referire la unele chemicate periculoase. În scopul protecţiei sănătateaumană şi mediul de daune potenţiale, Convenţia facilitează schimbul de informaţii şi notificarea timpurie a părţilor şi contribuie la instaurarea unui management durabil al unor chimicate periculoase. În prezent, Convenţia vizează 27 de pesticide şi 5 chimicate industriale.

Convenţia privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului în Context Transfrontalier (Espoo, 1991) a fost ratificată în 1993. Convenţia stabileşte obligaţiile părţilor de a evalua impactele asupra mediului a activităţilor la etapele timpurii de planificare a activităţilor. Stipulează obligaţiunile statelor de a notifica şi a se consulta reciproc în cazul unor planuri de proiecte majore care probabil sunt în stare să influienţeze negativ mediul dincolo de hotarele naţionale.

Convenţia privind Efectele Transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 1992) a fost ratificată în 1993. Convenţia a fost concepută pentru a proteja fiinţele vii şi mediul lor de viaţă împotriva accidentelor inductriale şi prevenirea lor pe cît posibil prin reducerea frecvenţei accidentelor şi amplorii lor şi prin măsuri de minimizare a efectelor lor negative. Convenţia promovează cooperare internaţională asiduă dintre părţi la convenţie înainte, în timpul şi după accidentul industrial a avut loc.

Convenţia privind Accesul la Informaţie, Participarea Publicului la Procesul Decizional şi Accesul la Justiţie în problemele ce ţin de mediu (Aarhus, 1998) a fost ratificată în 1999. Convenţia cere garanţii asupra respectării dreptului de acces la informaţie, participare a publicului în procesul decisional şi accesul la justiţie în probleme de mediu.


EECCOOSS

3.3 Standarde naţionale şi internaţionale aplicabile

Regulamente naţionale

Vorbind despre aplicabilitatea standardelor naţionale şi internaţionale în raport cu implementarea proiectul POPs subînţelegem cadrul normativ ce reglementează procesele de:

(i) identificarte (ii) reambalare (pentru stocare şi transportare) (iii) transportarea şi (iv) stocarea POPs şi BPC.

Următoarele regulamente cu relevanţă la problema POPs sunt astăzi în vigoare:

Regulamentul cu privire la transportarea materialelor periculoase pe teritoriul Republicii Moldova16 care stipulează responsabilitatea DSE şi MERN sunt responsabile pentru supravegherea asupra importului şi exportului şi transportării substanţelor şi produselor periculoase. Articolul 5 menţionează responsabilitatea MERN pentru monitoringul şi controlul asupra deşeurilor toxice în concordanţă cu prevederile convenţiei de la Bazel. La fel, în articolul 7 se menţionează că DV este responsabil de aplicarea corectă a legislaşiei cînd este vorba de exportul substanţelor şi produselor nocive dincolo de hotarele Moldovei. În articolul 9-13 este dată clasificarea exporturilor de substanţe nocived care fac subiectul diferitor reguli de transportare în dependenţă de toxicitatea şi nocivitatea produsului, etc.

Regulamentul cu privire la controlul transportării deşeurilor şi eliminării lor17 stabileşte regulile naţionale de transportare care sunt în concordanţă cu prevederile regulamentului ADR

Regulamentul cu privire la monitoringul naţional şi reţeaua de laboratoare pentru montoringul asupra poluării mediului cu substanţe radioactive, noxe, substanţe extrem de toxice şi substanţe bacteriologice18 stabileşte obiectivele, structura sistemului şi instituţiile responsabile pentru implementarea sarcinilor. Acestea sînt: Centrul naţional de medicină preventivă, centrele şi laboratoarele subordonate MAIA, Serviciul Hidrometeo şi MERN.

Regulamentul privind evaluarea impactului a întreprinderilor în curs de privatizare19 stabileşte procedura evaluării impactului asupra mediului pentru întreprinderile ce prezintă un risc de mediu. Riscurile de mediu fiind asociate cu

16 Hotărîrea Guvernului Nr.. 672 din 28 mai 2002. 17 Hotărîrea Guvernului Nr. 637 din 25 mai 2002. 18 Hotărîrea Guvernului Nr 477 din 19 mai 2000. 19 Hotărîrea Guvernului Nr 394 din 8 aprilie 1998.


EECCOOSS

întreprinderi ce produc, stochează, ambalează sau realizează pe piaţă: pesticide, echipament electric ce conţine BPC, materiale din plastic, îngrăşăminte, etc.

Regulamentul sanitar privind stocarea, neutralizarea şi depozitarea la rampe a substanţelor toxice şi a deşeurilor20 stabileşte ordinea de stocare şi depozitare la rampe a substanţelor toxice şi deşeurilor provenite din activităţi industriale şi întreprinderi agricole. Sînt stipulate criteriile de amplasare, cerinţele pentru proiectarea şi construcţia rampei, criteriile pentru selectarea metodelor de depozitare la gunoişte a deşeurilor, cerinţele pentru inspectarea rampelor, metodele de analiză pentru determinarea poluanţilor solului.

Regulamentul privind gestionarea produselor fito-sanitare şi a îngrăşămintelor în economia naţională21 serveşte drept bază normativă care stabileşte ordinea sanitară, ecologică pentru toate aspectele managementului substanţelor chimice în agricultură. Cerinţele stipulate în acest document au o relevanţă specială activităţilor proiectului: stocare şi transportare, decontaminarea unităţilor de transport şi a echipamentului, ambalarea materialelor, măsuri de securitate, echipament de securitate chimică personală.

Regulamentul privind procedurile de selectare şi schimb de informaţii cu scopul protejării zonelor publice în cazul situaţiilor excepţionale22 defineşte situaţiile excepţionale cauzate de factori naturali sau antropici inclusiv acele care au fost cauzate de accidente care au dus la emisii sau deversări de substanţe toxice sau periculoase şi poluarea mediului drept consecinţă a acestor accidente.

Regulamentul privind implicarea publicului în procesul decizional de mediu23 stabileşte procedurile de implicare a publicului în procesul decizional de mediu. Regulamentul proclamă principiul de bază al procesului decizional: implicarea publicului trebuie să anticipeze luarea deciziei despre orice activitate preconizată cu probabilitate de a afecta negativ mediul. Regulamentul stabileşte responsabilităţile actorilor principali: publicul, beneficiarul proiectului, autorităţile locale.

Standardele Naţionale

Proiectul POPs presupune activităţi de teren ce ţin de identificare, ambalare, transportarei şi stocare a POPs. Următoarele standarde naţionale sunt aplicabile în acest sens:

20 Ordinul Şefului serviciului sanitar epidemiologic din 3 noiembrie 1995. 21 Aprobat prin Ordinul MAIP No. 231 din 28 noiembrie 2003. 22 Hotărîrea Guvernului Nr. 347 din 25 martie 2003. 23 Hotărîrea Guvernului Nr. 72 din 25 ianuarie 2000.


EECCOOSS

Normele igienice şi sanitare privind conţinutul de reziduuri a prepartelor fito-sanitare în mediu24 stipulează concentraţiile maxim admisibile / limitele de concentraţii remanente în mediu şi dozele diurne maximale, enumără metodele de determinare a pesticidelor şi costurile asociate.

Cerinţele sanitar-epidemiologice faţă de calitatea aerului în zonele ocupaţionale25 stabileşte concentraţiile maximal admisibile pentru substanţeşe toxice în aerul zonelor ocupaţionale (e.g. halele industriale, aer liber, unităţile de transport).

Regulile sanitare privind protecţia aerului atmosferic în zonele rezidenţiale26 stabileşte cerinţele generale pentru toţi agenţii economici – surse de poluare al aerului.

Cerinţele generale faţă de protecţia apelor de suprafaţă şi aubterane contra poluării lor cu pesticide27 stipulează cerinţele faţă de zonele sanitare ale prizelor de ape subterane şi zonelor de protecţie a rîurilor. Standardul clasifică pesticidele după potenţialul lor de poluare în raport cu apele subterane precum şi în raport cu toxicitatea lor pentru organismele vii.

Cerinţele generale faţă de clasificarea solurilor în baza impactului poluanţilor chimici asupra lor28 prezintă clasificarea solurilor în dependenţă de toleranţa lor faţă de poluanţii chimici.

Cerinţele faţă de securitate la utilizarea pesticidelor în protecţia plantelor29 se aplică tuturor activităţilor ce presupun folosirea pesticidelor, inclusiv stocarea, încărcarea, transportarea, decontaminarea încăperilor şi unităţilor de transport şi folosirea echipamnetului individual de protecţie.

Regulile pentru prelevarea, ambalarea, marcarea, transportarea şi depozitarea pesticidelor30.

Normele de construcţie a depozitelor pentru stocarea pesticidelor şi îngrăşămintelor31 stabileşte cerinţele faţă de proiectarea şi construirea depozitelor corespunzătoare.

24 Ordinul Şefului serviciului sanitar epidemiologicNo. 06.3.3.50 din 21 august 2003. 25 GOST 12.1.005-88. 26 Aprobat de Ministerul Ocrotirii sănătăţii al URSS, Decisia Nr.. 4946-89 din 16 mai 1989. 27 GOST 17.1.3.04-82. 28 GOST 17.4.3.06-86. 29 GOST 12.3.041-86. 30 GOST 14189-81. 31 SNIP II-108-78.


EECCOOSS

Îndrumar pentru proiectarea rampelor de depozitare a deşeurilor toxice industriale32 stipulează cerinţele ce ţin de amplasarea, capacitatea, colectare deşeurilor toxice, metodele de depozitare la rampă, zonele de protecţie sanitară şi monitoring de mediu.

Instrucţiuni privind selectarea, pregătirea şi expedierea pesticidelor inutilizabile şi interzise şi ambalajul acestora pentru distrugere33 stipulează cerinţele înaintate faţă de procesele enumerate în denumirea documentului.

Standarde Internaţionale

În sensul identificării, ambalării, transportării şi stocării reglementările respective sunt reflectate în (i) Îndrumarul Technic la Convenţia Bazel pentru managementul ecologic al deşeurilor ce conţin sau sau sînt contaminate de POPs34 precum şi în as well as in the (ii) Îndrumarul Technic la Convenţia Bazel pentru managementul ecologic al deşeurilor ce conţin sau sînt contaminate de BPC şi Tetrafenili Policloruraţi (TPC) şi Bifenili Polibromaţi (BPB)35.

Instrucţiunile de operare ce se conţin în aceste îndrumare servesc drept documente de referinţă pentru domeniul dat şi joacă rolul de documente „umbrelă” pentru toate celelalte documente cu referire la domeniul de management ecologic al deşeurilor menţionate în documentele de mai sus.

3.4 Administrare şi aplicarea actelor normative

Instituţiile care sînt responsabile de managementul de mediu în Moldova (în general, luate în afara contextului de implementare a Proiectului POPs) sînt:

Preşedinţia. Preşedintele Republicii Moldova este responsabil în faţa comunităţii internaţionale de starea mediului în Republica Moldova.

Parlamentul. Este responsabil de aprobarea politicii de mediu, legilor şi programelor din domeniu. În structura Parlamentului funcţionează o comisie specială – Comisia de mediul şi resurse naturale.

Guvernul. Guvernul este responsabil de controlul asupra aplicării politicilor şi legilor adoptate prin ministerele şi departamentele sale. În afară de aceasta în structura aparatului Guvernului funcţionează Secţia Agricultură şi Mediu şi există o

32 SNIP 2.01.28-85. 33 Aprobat de Ministerul Agriculturii al URSS 34 UNEP, Basel Convention Series. SBC Nr. 2005 / 1 35 UNEP, Basel Convention Series. SBC Nr. 2005 / 2


EECCOOSS

serie de comisii ad-hoc create pentru controlul şi soluţionarea diferitor probleme din domeniu.

În raport cu implementarea Proiectului POPs următoarele instituţii ar avea implicare directă:

Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) este autoritatea centrală de mediu desemnată drept Autoritatea Naţională competentă în implementarea Convenţiei Stocholm. MENR este responsabil de: monitoringul de stat, controlul asupra respectării normelor legale de producere, stocsre, transportare, utilizare, neutralizare şi înhumare a produselor şi substanţelor toxice şi deşeurilor provenite din aceste substanţe.

Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale (MSPS) este instituţia responsabilă de elaborarea şi ţinerea Registrului Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice şi pentru întocmirea listelor cu substanţe noi de acest fel. Deasemenea instituţia întroduce schimbări în Statutul de procedură pentru folosirea şi eliminarea substanţelor şi produselor nocive şi deşeurilor provenite din ele; emite hotărîri în privinţa procedurilor de transportare, stocare şi folosire a mijloacelor fito-sanitare şi îngrăşămintelor precum şi lista mijloacelor chimice şi biologice de protecţie a plantelor şi stimulatorilor de creştere.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare (MAIP) include în structura sa Serviciul de Stat de Protecţie a Plantelor şi Centrul de Stat pentru certificarea mijloacelor fito-sanitare şi îngrăşăminte, în cadrul căruia funcţionează un laborator specializat. Registrul de Stat este actualizat printr-un efort comun a trei ministere – MSPS, MAIP şi MERN. În corespundere cu Hotărîrea Guvernului 1543 MAIP este responsabil de colectarea informaţiei despre progresele înregistrate cu centralizarea stocurilor de POPs pesticide.

Ministerul Energeticii (ME) este preocupat în special de aspectele eliminării tehnologiilor energofage iar problema BPC nu figurează în agenda ministerului. Presiunea crescîndă ce vine din partea problemei nerezolvate a BPC face ca ministerul sa se orienteze treptat spre căutarea de soluţii în acest sens. PNI stipulează responsabilitatea ME în raport cu problema BPC în transformatoarele şi condensatoarele existente la întreprinderile din sectorul energetic.

Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (MTGD). În corespundere cu Hotărîrea Guvernului 637 din 27.05.2003 ministerul este responsabil de transportarea transfrontalieră a deşeurilor toxice precum şi de pregătirea cadrelor în acest sens.

Ministerul Apărării (MA). În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Nr. 1543 MA din noiembrie 2003 implementează proiectul de reambalare, transportare şi stocare centralizată a pesticidelor inutilizabile şi interzise.


EECCOOSS

Departamentul Vamal (DV) administrează exportul şi importul al substanţelor chimice ghidăndu-se după listele de pesticide şi substanţe chimice interzise sau restricţionate (în conformitate cu legislaţia naţională şi/sau obligaţiunile internaţionale asumate) întocmite de MERN, MSPS şi MAIA. DV efectuează controlul la frontieră asupra respectării acestor prevederi.

Deapartamentul Standardizare şi Metrologie (DSM) este deţinătorul tuturor standardelor ce reflectă modul de stocare, transportare ai deşeurilor toxice, este responsabil de supravegherea tuturor activităţilor care nimeresc în categoria celor periculoase cu relevanţă la protecţia civilă.

Departamentul Situaţii Excepţionale (DSE). În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Nr. 1543 MA din noiembrie 2003 implementează proiectul de reambalare, transportare şi stocare centralizată a pesticidelor inutilizabile şi interzise. Acest departamen mai este responsabil de elaborarea de măsuri de prevenire a situaţiilor excepţionale ce ţin de protecţia civilă.

Autorităţile publice locale au responsabilitatea de a proteja mediul înconjurător pe teritoriile administrate, asigurănd respectarea legislaţiei de mediu şi standardele relevante. În raport cu Hotărîrea Guvernului 1543 APL le revine sarcina de selectare a depozitelor pentru depozitare temporară a pesticidelor inutilizabile şi interzise precum şi acordarea asistenţei MA şi DSE în acest sens.

Controlul asupra aplicării legislaţiei de mediu

Legislaţia Moldovei stipulează responsabilitate a) disciplinară, b) administrativă, c) civilă, c) penală pentru nerespectarea legislaţiei de mediu, sănătate publică, securitate socială, pentru nerespectarea de regulamente, standarde şi norme, pentru operarea fără permise şi licenţe (atunci cînd o cere legea). În plus, în ţară se aplică instrumentele economice de protecţie a mediului. Cele expuse mai sus sunt impuse de ministerele autorizate cu funcţii corespunzătoare precum şi de sistemul judiciar. Persecutarea în judecată pentru încălcarea legislaţiei de mediu poate rezulta în oprirea temporară sau definitivă a operaţiunilor persoanelor juridice şi fizice cu plata daunelor cauzate mediului şi acoperirea cheluielilor de reabilitare a mediului.

Instituţiile abilitate cu controlul şi impunerea respectării legislaţiei de mediu sînt următoarele: ● Inspectoratiul Ecologic de Stat din cadrul MERN ● Departamentul de Stat Moldsilva ● Serviciul Sanitar Epidemiologic din cadrul MS ● Ministerul Afacerilor Interne (Poluarea aerului de unităţile de transport) ● Ministerul Agriculturii şi Industriei Preluctătoare ● AGEOM


EECCOOSS

3.5 Legislaţia naţională şi cerinţele BM faţă de EIM

EIM în actele normative naţionale

Procedurile naţionale ce ţin de protecţia mediului au fost pentru prima dată întroduse în practica administrativă în 1985 şi astăzi formează un pachet de mecanisme şi instrumente precum: expertizare ecologică, evaluarea impactului asupra mediului, auditul de mediu, expertiza în construcţii, planificarea şi proiectarea regulilor şi normativelor, sistemul de permise de mediu şi penalităţi de mediu, evaluarea riscurilor de mediu ale întreprinderilor în curs de privatizare, etc.

Procedura formală de EIM a fost introdusă în practica managementului de mediu în Moldova în 1996. Legislaţia în vigoare abordează procesul de EIM drept un procedeu la nivel de proiect, care se aplică la etapa de planificare a proiectelor ce pot prezenta pericol pentru mediu şi pot produce un impact considerabil. Evaluarea strategică, regională şi sectorială de mediu nu este implementată la moment în Moldova

Lista activităţilor ce fac subiectul evaluării impactiului asupra mediului. MERN poate cere EIM pentru alte tipuri de activităţi (care nu sunt indicate în listă) dar criteriile şi motivele nu sunt indicate în legislaţie. Printre tipurile de proiecte indicate pe lista menţionată mai sus doar (i) instalaţiile şi poligoanele pentru reutilizare, stocarea pe poligon şi neutralizre a deşeurilor industriale, inclusiv cele toxice şi (ii) întreprinderile electrice care necesită o suprafaţă mai mare de 2,000 m2 sunt pasibile de EIM. Nu există cerere formală pentru executarea studiului de EIM pentru repachetare, stocare a pesticidelor, pentru remedierea teritoriilor contaminate, precum şi stocarea echipamentului electric.

Studiul de EIM trebuie efectuat la o fază incipientă a ciclului de proiect (înainte de proiectarea tehnică – „planşetare”) în cazul cînd se planifică implementarea proiectelor ce presupun construcţii noi, reconstrucţii, modernizări, schimbări de profil al întreprinderii, conservării ori lichidării întreprinderii. EIM este implementată de experţi certificaţi în domeniu urmînd o metodologie definită36, o structură de raportare definită şi o cerere definită faţă de documentul final. Declaraţia de Impact de mediu (DIM) face subiectul revizuirii de către public şi de către autoritatea centrală de mediu. Declaraţia Impactului de Mediu care a trecut prin procedurile menţionate sunt înaintarte în continuare Expertizei Ecologice de Stat37 pentru aprobare finală. Decisia pozitivă în privinţa Declaraţiei serveşte drept bază pentru iniţierea procesului de proiectare tehnică a proiectului („planşetare”).

36 Nu există o metodologie formal aprobată deocamdată 37 Departamentul responsabil pentru proiecte de talia naţională este Direcţia Impact ecologic şi Gestionarea Deşeurilor al MERN.


EECCOOSS

Imediat ce studiul de fezabilitate şi proiectul detaliat sunt elaborate aceste documente din nou sînt înaintate Expertizei Ecologice de Stat. Rezultatele EIM sunt incorporate în capitolul „Protecţia Mediului” al Proiectului Tehnic care capitol, în mod obligatoriu, conţine şi descrierea măsurilor de diminuare a impactului asupra mediului şi un plan de management de mediu. Expertiza ecologică de stat poate fi efectuată atît de departamentul respectiv din cadrul autorităţii centrale de mediu cît şi de Agenţiile Ecologice Zonale în funcţie de importanţa (complexitatea) proiectului.

Procedura EIM este una complicată. Paşii care urmează a fi făcuţi pînă la înaintarea pentru aprobare a rezultatelor EIM sunt ilustraţi în Desenul 1 pe pagina următoare.

Procedura EIM are cîteva puncte slabe. Acestea sunt: (i) nu sunt specificate criteriile pentru examinarea iniţială de mediu a proiectelor/activităţilor care nu sunt incluse pe lista formală a proiectelor ce fac subiectul unui studiu de impact obligatoriu38; (ii) procedura de screening şi scoping nu sunt incluse drept paşi în procedura de EIM; (iii) procesul decizional bazat pe studiul de impact de mediu nu este strict definit (confuz)39; (iv) nu există criterii stabilite pentru procesul de examinare a studiului de impact de către Expertiza Ecologică de Stat decît la stadiile finale ale procedurii; (v) nu există oportunităţi pentru contribuţia publicului la stadii timpurii ai procesului40.

38 JICA EIA study for water supply of the northern part of Moldova, 2002 39 Prut river basin management project, TACIS, 2000 40 Sectoral Environmental Review. Market Access and Rural Services Project, 2000


EECCOOSS

Desenul 1. Procesul de EIM în Moldova Auditul de mediu se aplică doar întreprinderilor existente sau altor activităţi economice în derulare. Idea auditului este evaluarea impactului de mediu la fazele de operare a le întreprinderilor41.

41 Decizia de a efectua un audit ecologic este luată în cazul cînd (dacă nu există alte motive): (i) întreprinderea, sau oricare altă unitate sau activitate nu a obţinut aprobarea DEE dar a fost construită şi funcţiona; (ii) întreprindere, fabrică sau activitate impactul asupra mediului al cărora este evident şi

BENEFICIARUL ECHIPA EIM STUDIUL EIM EIM

DECLARATIA

DE MEDIU

Autoritatea publică locală

Ministerele şi departamentele de

stat

Notificare in mass-media

Expertiza ecologică publică (optional)

EXAMINAREA

COMENTARII

Amendamente la documentatia de EIM şi

la Declaratia EIM

Expertiza Ecologică de Stat

Expertizarea

Aprobarea INITIATORUL (DEVELOPER)

Corectare

Caietul de Sarcini

PROIECTANTUL

Capitolul Protectia Mediului drept parte componenta a

documentului de proiect tehnic

Examinarea

COMENTARII

INITIATORUL (DEVELOPER) +

ECHIPA EIM

Ministerul Ecologiei si Resurselor

Naturale

+

-


EECCOOSS

Cerinţele faţă de implicarea publicului în procesul de EIM

Cînd participarea publicului este tema de discuţie asupra drepturilor omului cu certitudine se va vorbi de 4 drepturi ale omului care doar împreună constituie esenţa noţiunii de participare a publicului. Acestea sînt: (i) dreptul de a şti (accesul la informaţie), (ii) dreptul de a exprima opinia (participare activă şi pasivă), (iii) dreptul de a fi auzit (factorii de decizie iau în considerare opinia venită din partea publicului), (iv) dreptul la apel (acces la justiţie pentru a ataca decizia în sala de judecată).

(i) Accesul la informaţie este garantat de Constituţia Republicii Moldova care în art. 34 (dreptul de acces la informaţie nu poate fi oprit) şi prin art. 37 (statul garantează dreptul la liberul access la informaţia de mediu) stabileşte cadrul general a problemei în cauză.

Legislaţia Moldovei conţine un spectru larg de prevederi care asigură dreptul cetăţenilor la informaţie – de exemplu, în probleme de mediu aceste prevederi pot fi găsite în peste 10 legi. Cu toate acestea, unica lege abordează problema comprehensiv este legea organică privind accesului la informaţie unde toate procedurile sînt descrise clar şi nu au nevoie de explicaţii adăugătoare or ambiguităţile sunt lipsă în acest act legislativ. Legea stipiulează clar toate cazurile cănd accesul la informaţie este îngrădid şi cazurile cănd informaţia se eliberează contra plată.

(ii) Legile despre care s-a vorbit mai sus nu stipulează procedurile de acces la informaţie şi de participare a publicului. Dreptul este doar declarat. Legea unde procedura de participare este descrisă este legea privind Expertiza Ecologică de Stat şi Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (EES&EIM) precum şi Regulamentul privind implicarea publicului în procesul decizional de mediu. În ă acelaşi timp, prevederile în raport cu dreptul de a participa sînt foarte restrictive42 făcînd procedura de participare foarte problematică chiar şi pentru publicul afectat direct. Mai mult, există o serie de confuzii procedurale şi contradicţii dintre lege şi Regulament.

bine cunoscut de autorităţile de mediu sau publicul general, ori pentru care nu există suficientă informaţie sau un management efectiv. 42 Modul de participare a publicului în procesul EIM şi EE se numeşte în lege Expertiza Ecologică Publică. Dreptul de a efectua o astfel de expertiză este limitat – o au doar asociaţiile „înregistrate” care au această activitate înregistrată în statut nu include publicul care poate fi influienţată de proiect sau acei ce sunt interesaţi să comenteze proiectul sau să acţioneze din numele publoicului afectat. Regulamentul oferă acest drept persoanelor individuale.


EECCOOSS

(iii) EES&EIM şi Regulamentul întradevăr obligă autorităţile publice locale să facă publice deciziile luate. Cu toate acestea, nici legea nici regulamentul nu insistă asupra faptului că autorităţile ar trebui să explice publicului motivele pentru care s-a optat în favoare unei decizii în detrimentul alteia. Sau cu alte cuvinte pe ce se bazează decizia luată.

(iv) Prevederile legii şi ale Regulamentului impun autorităţile să facă publică decizia luată. Dar nu se cere publicarea şi a procedurii de apel pentru a uşura procesul de atac al deciziei de către public.

Politicele de securitate operaţională ale BM

Politicele de securitate operaţională ale BM cer ca toate efectele negative potenţiale asupra mediului să fie identificate, evitate sau minimizate pe cît posibil şi strict monitorizate. Toate cele 10 politici de securitate operaţională au fost analizate în sensul aplicabilităţii lor la proiectul POPs. Politica OP 4.01 Evaluarea de Mediu este aplicabilă integral şi fără excepţii43. Managementul dăunătorilor în agricultură (OP 4.09) nu este aplicabilă44 45. Habitatele Naturale (OP 4.04) şi Sivicultura (OP 4.36) au fost identificate drept politici inaplicabile în cazul proiectului dat, cu toate că unele regiuni unde proiectul va opera, pădurile se află în apropiere de depozite şi măsurile de prevenire a impactului trebuiesc descrise în mod special şi implementate asijderea.

O examinare comparativă a Politicilor Operaţionale ale BM şi prevederilor relevante în legislaţia Moldovei şi a celei din UE este prezentată în anexa 5.

43 Banca cere EM pentru un proiect finanţat de BM pentru siguranţa că proiectul va fi prietenos mediului şi durabil în termini de protecţie a mediului şi astfel să ia decizii corecte în privinţa proiectului. EM evaluează riscurile potenţiale de mediu şi impactele posibile, examinează alternativele proiectului, stabileşte căile optime de selectare a proiectului, amplasarea lui, planificarea structurii proiectului, minimizarea impactelor asdverse de mediu li sociale şi include măsurile de protecţie a mediului în designul proiectului. EM ia în considerare mediile naturale şi factorii de mediu aer, ape, sol, sănătatea publică şi aspectele sociale (strămutare din teritoriile involuntară, proprietate culturală, etc. ), aspectele transfrontaliere şi impactele globale. EM este inişiată de la etape timpurii de planificare a proiectului şi este integrată cu analiza economică, foinanciară, instituţională şi tehnică a proiectului preconizat. 44 Ajutînd recipientul de credite să gectioneze controlul asupra dăunătorilor Banca susţine strategia de promovare a metodelor biologice de control care substituie folosirea substanţelor chimice - pesticide. 45 Moldova niciodată nu a produs pesticide sau BPC. Nici un pesticide din lista POPs nu este permis pentru uz în agricultură, silvicultură ori în gospodărie. Proiectul nu finanţează procurarea ori producerea de pesticide dar finanşează eliminarea stocurilor existente. Proiectul ve finanţa instruirea în probleme de control integrat asupra dăunătorilor. Proeictul va coordona aceste activităţi cu proiectul RISP II.


EECCOOSS

4 Descrierea mediului (situaţia curentă)

4.1 Mediul Biologic şi fizic

4.1.1 Topografia regiunii

Moldova este o ţară fără ieşire la mare cu o suprafaţă de 33,800 km2 , cu o populaţie ce depăşeşte 4 millioane (estimare 2004)46 de oameni situată în sud-estul Europei şi este una din cele mai dens populate ţări din regiune. Oraşul Chişinau este cel mai mare oraş din Moldova cu o populaţie de 700,000 locuitori. Alte oraşe mari sunt Tiraspol, Bălţi, Bender. Moldova se mărgineşte cu România la vest şi cu Ucraina la nord, est şi sud. Prin teritoriul ţării de la nord spre sud curg două rîuri: Nistru şi Prut, ambele rîuri făcînd parte din bazinul Mării Negre. Landşafturile Moldovei prezintă în mare parte coline alternîndu-se cu zonele de podiş. Ţara formează un mozaic variat de silvo-stepă şi şes. Multitudinea de landşafturi şi particularităţi topografice locale determină varietatea de căi de migrare a substanţelor toxice în mediu. Filmul de contaminare chimică şi impacte poate fi foarte complex luîndu-se în considerare marea diversitate de soluri, comunităţi vegetale şi resurse acvatice.

4.1.2 Clima47

Moldova are o climă moderat-continentală cu ierne scurte şi veri lungi. Cea mai friguroasă lună este luna ianuarie cu o medie termică de la minus 3ºC la minus 5ºC. Primăverile sunt instabile şi pot fi caracterizate prin creşteri rapide de temperatură Verile sîn lungi, fierbinţi şi uscate. Cea mai fierbinte lună este iulie cu o medie termică de la 19 la 22ºC şi o maximă termică ce deseori depăşeşte 30oC. Media anuală de temperatură e de 7,5-10,0ºC iar media pe suprafaţa solului este de 10-12ºC. Durata perioadei calde a anului este de 146 - 180 de zile. Temperatura şi umiditatea sunt factorii importanţi ce determină soarta chimicalelor şi durata lor de viaţă în mediu. Condiţiile mediului ambiant în Moldova permit poluanţilor organici persistenţi să rămînă în sol o perioadă de timp îndelungată. Este bine cunoscut faptul că unele componente organoclorurate pot rămîne în sol de la 10 la 20 de ani şi chiar

46 Recensămîntul din 2004 indică cifra de 3,388,000 locuitori. Totodată, popilaţia malului sting al Nistrului nu este inclusă. Se estimează că populaţia Transnistriei e de 700,000 de oameni. 47 Atlasul Republicii Moldova, 1978, 1990.


EECCOOSS

mai mult. Aceasta explică prezenţa DDT în mediul înconjurător al Moldovei în pofida faptului că DDT-ul a fost interzis şi nu se folosea din 197048.

Precipitaţiile anuale variază de la 550 mm în nordul republicii la 350 mm în sudul ţării şi cad în special sub forme de ploi torenţiale pe timp de vară însoţite des de furtuni şi grindină. Pricipitaţiile de vară variază de la 55-85 mm la 200-300 mm. În jur de 18% a precipitaţiilor cad în formă de ploaie cu zăpadă pe timp de iarnă. Acestea sunt transportoare de poluanţi iar particularităţile căderii de precipitaţii este un factor important în distribuţia spaţială a chimicalelor în mediu. Pe durata ploilor torenţiale şuvoaiele de apă spală de pe suprafaţă particule de sol cu chimicalele absorbite pe ele şi astfel devenind principalul contribuabil la poluarea apelor de suprafaţă, cît despre perioada de iarnă şi primăvară problema contaminării chimice a apelor subterane devine o problemă mai importantă. Vînturile puternice sunt rare dar nu sînt de ignorat în vecinătatea surselor de poluare chimică. Aceste consideraţiuni sunt relevante mai ales în cazul substanţelor volatile şi în formă de prafuri.

4.1.3 Geologia şi solurile

Geologia Moldovei este dominată de podişul Moldovei parte a platformei geologice Est Europene. Formaţiunile sedimentare, argila şi calcarul acoperă fundaţia cristalină. Varietatea mare a compoziţiei şi profilul solului determină potenţialul de acumulare de sol a poluanţilor organici persistenţi precum şi migrarea poluanţilor în apele freatice.

Moldova este situată în zona seismică Carpatică şi resimte permanent seisme cu intensitatea ce poate atinge la 6-8 grade (local 9) pe scara Richter. Aceasta explică cerinţele sporite faţă de proiectarea şi construcţiile inginereşti propriuzise şi implcă costuri mai mari de construcţie49. Măsurile de precauţie e un moment important atunci cînd este vorba de construcţiile cu destinaţia depozitarea substanţelor toxice pe durată lungă.

Moldova este o ţară cu soluri excelente pentru producere agricolă, solurile negre formînd 75% din terenurile agricole. O problemă din cele mai importante cu care se confruntă ţara este pierderea stratului fertil: aproximativ 2 milioane hectare sînt afectate de eroziuni iar pierderile irecuperabile de soluri sunt estimate a fi de 26 milioane tone pe an. În ultimii 35 de ani suprafaţa ternurilor erodate a crescut cu 265,000 ha (7,500 ha pe an50 Erodarea solului duce la înnămolirea reservoarelor şi

48 NIP, 2004. 49 Regional Study: Managing Natural Disasters in Europe and Central Asia, World Bank perspective, Country Risk Template (Republic of Moldova), WB, 2003. 50 Raportul despre starea mediului, 2003.


EECCOOSS

cursurilor de apă transportînd în bazinele de apă poluanţii adsorbiţi pe particulele de sol .

Cantităţi enorme de pesticide au fost folosite în agricultură în deceniile ce sau scurs pentru lupta contra invaziei de dăunători ce lesne poposeau într-o ţară dominată de monocultură. În anii 1950-90 se estimează folosirea a 560,000 tone de pesticide, inclusiv 22,000 de pesticide organoclorurate51. Astfel de practici de protecţie a plantelor a dus la o contaminare fără precedent a solurilor. Pe alocuri concentraţiile maxime admisibile în sol erau depăşite de 50 ori52. Din 1980 aplicarea pesticidelor înregistrează descreştere, pentru ca în prezent monitoringul de fond efectuat de serviciul Hidrometeo să raporteze lipsa unei contaminări cîtuşi de serioase a solurilor în punctele de monitoring de mediu53.

E lesne, cu toate acestea, de menţionat că datele despre poluarea solului cu pesticide în preajma depozitelor de pesticide şi al staţiilor de pregătire a soluţiilor de pesticide sînt îngrijorătoare. În unele locuri, unde sau prelevat probe de sol (în rază de 200 metri în jurul depozitelor), analizele de laborator arată depăşiri de 15-20 ori ai concentraţiilor admisibile, inclusiv DDT şi la adîncimi de 1 metru.

4.1.4 Resursele acvatice

Resursele apelor de suprafaţă ale Moldovei sunt în majoritate formate de cursuri de ape tranzitorii (90%) determinate de debitele Dunării, Nistrului şi Prutului. Rîurile interne sunt cele 3,300 cursuri de apă cu o lungime totală de 16,000 km. Majoritatea acestor cursuri sînt rîuri mici şi doar 9 din ele au o lungime ce depăşeşte 100 km. Aproape 3,500 bazine de apă cu destinaţia irigare, piscicultură, aprovizionare cu apă potabilă/industrială au fost create pe aceste rîuri.

Calitatea apei Nistrului şi Prutului este în general propice irigării, recreării şi folosirii drept apă potabilă. Astăzi sursa cea mai importantă de poluare a acestor ape este considerată apa uzată care nu este supusă unei epurări satisfăcătoare. Cele mai multe staţii de epurare se află într-un stadiu avansat de degradare / dereglare tehnologică, ceea ce explică reîntoarcerea în cursurile de apă a unei cantotăţi mari de poluanţi organici şi bacteriologici54 de la staţiile de epurare. O ameliorare generală a calităţii apei rîurilor se observa pe durata ultimului decniu - pe fundalul desceşterii drastice a producerii agricole şi industriale. Marea majoritate a rîurilor interne sînt închise de diguri, de baraje antiinundaţie, şi sunt clasificate drept moderat sau puternic

51 PNI, 2004. 52 Market Access and Rural Services Project, Sectoral Environmental Review, draft, 2000. 53 Trebuie menţionat că programul de monitoring al SHM este limitat atăt în acoperire geografică atît şi la parametric analizaţi 54 Cadastrul Apelor al Republicii Moldova, 1998


EECCOOSS

poluate55,56,57. Gradul de poluare al lor cu compuşi organici sintetici şi pesticide este mic58.

Sunt doar cîteva lacuri naturale mici în Moldova. Majoritatea bazinelor de apă sînt rezervoare artificiale construite pe rîurile mici construite în cascade. Aceste rezervoare sunt înnămolite considerabil din cauza eroziunii solurilor, eutroficării şi poluării din sursele de-a lungul malurilor. Cu toate acestea, apele din bazinele artificiale prezintă resurse locale importante şi sunt folosite în gospodăriile locale şi în scopuri de recreare. Valoarea acestor resurse pentru populaţia locală cere atenţie sporită în cazul activităţilor de gestionare a stocurilor de pesticide ce vor fi întreprinse. Bazinele de apă locale sînd deseori folosite pentru piscicultura comercială şi se consideră o activitate economică importantă în mediul rural. Acest fapt face bazinele de apă zone sensibile în sensul poluării lor cu substanţe chimice.

Luncile majorităţii rîurilor mici sunt des inundade din cauza particularităţilor meteorologice şi de landşaft, din cauza condiţiilor precare de întreţinere a barajelor, etc.59. În ultimii ani au fost înregistrate cîteva cazuri de inundaţii serioase pe rîurile mici. Depozitele de pesticide localizate în luncile rîurilor au fost duse de ape, astfel teritoriile adiacente şi sursele de apă au fost supuse unei contaminări importante60,61.

90% din resursele de ape subternane sunt aquiferele de mare adîncime. Apele frearice de adîncime din aquiferul Sarmatic întins pe teritoriul întregii ţări este sursa cea mai importantă pentru aprovizionarea cu apă potabilă şi industrială. Dar, se caracterizează prin conţinut sporit de săruri care deseori se află la limita sau depăşeşte standardele pentru apa potabilă (fluor, sulfaţi, TDS). Apele freatice de adîncimi mici sunt prezente în toată ţara în rocile sedimentare a quaternarului formate din nisip, gresie şi ocazional, prundiş. Aceste aquifere sunt alimentate din infiltraţiile precipitaţiilor şi deaceea sunt vulnerabile la poluare de pe suprafaţa solului. În acelaşi timp aceste ape sunt sursa principală de apă potabilă pentru populaţia rurală: 50% din populaţia ţării folosesc apa din fîntîni pentru scopuri menagere şi drept apă potabilă.

Un studiu efectuat în 1997 în două zone pilot62 a evedenţiat poluarea apelor din fîntîni cu atrazină, prometrină, insecticide organofosforice în cantităţi remanente.

55 Afluienţiii rîului Prut: Evaluarea de mediu. Strategia şi Opţiunile, TACIS, 2001 56 Raport despre starea mediului, 2003 57 Cadastrul Apelor al republicii Modlvoa, 1998 58 Managamentul apelor din bazinul rîului Prut, Tacis, 2000. 59 Studiul regional: Managementul calamităţilor naturale în Europa şi Asia Centrală, perspective BM, Riscurile de ţară (Republica Moldova), WB, 2003 60 Riscurile de inundaţii în Moldova, Acvaproiect, 2002. 61 Problemele inundaţiilor, Centru asociat în problemele inundaţiilor în Moldova, Acvaproiect, 2001. 62 Studiul calităţii apei potabile în mediul rural, BM, 1997.


EECCOOSS

Majoritatea fîntînilor cu apă poluată se aflau în preajma fermelor, brigăzilor de tractoare, depozitelor de pesticide. DDE şi HCH au fost detectate în unele din fîntîni la concentraţii variind între 0.00014 la 0.00028 mg/l.

4.1.5 Sisteme naturale, habitate naturale, biodiversitatea şi proteţial lor

Landşafturile naturale şi biodiversitatea în Moldova sunt limitate datorită teritoriilor vaste valorificate pentru necesităţi agricole. În prezent ecosistemele naturale au o pondere de 20 % din teritoriul ţării, sînt frgmentate şi degradate63. Pădurile acoperă o suprafaţă de 9,6% din teritoriul ţării iar pădurile naturale sunt rare (86% sînt păduri plantate). Ecositemele de stepă se află în continuă degradare deoarece habitatele naturale specifice au fost în totalitate convertite în teritorii arabile. Pajiştele naturale au fost complect distruse pe o suprafaţă de 200,000 ha şi doar insule izolate ale acestora au fost luate sub protecţie. Ecosistemele acvatice, zonele umede şi mlaştinile acoperă 2,8% din teritoriul ţării64. Biodiversitatea Moldovei constă din 5,500 specii de plante, 1,200 specii de microfite şi peste 15,000 specii de faună, inclusiv 461 vertebrate şi 14,400 nevertebrate. Concentraţiile mai mari de biodiversitate sunt asociate cu păduri, ecosisteme acvatice şi zonele umede65, care în acelaşi timp sînt şi cele mai vulnerabile habitate naturale din ţară.

Numărul speciilor sălbatice care sunt luate sub protecţie creşte constant66,67. Ultima ediţie a Cărţii Roşii evidenţiază o foarte mare parte a speciilor de animale din clasa reptilelor (57%), mamifere (43%), peşti (20%), şi păsări (24%) ca fiind pe calea de dispariţie. Degradarea mediului natural în urma impactului antropic face conservarea biodiversităţii o temă extrem de importantă în cazul evaluării oricăror factori de impact care pot contribui la degradarea de mai departe a mediului natural şi care pot afecta securitatea ecologică, potenţialul ecologic şi, în general, durabilitatea dezvoltării ţării.

Statul a elaborat un sistem de protecţie al habitatelor naturale sensibile şi între anii 1962 şi 1998 suprafaţa totală a ariilor protejate a sporit de la 3,700 ha la 66,500 ha sau la 1,96% din teritoriul ţării, cifră care oricum rămîne prea neimportantă în raport cu majoritatea statelor Europei68. Categoriile şi suprafeţele ariilor protejate sunt prezentate mai jos.

Tabela 2 Habitate şi landşafturi protejate în Moldova Categoria obiectului sau complexului natural Numărul Area (ha)

63 Conservarea Biodiversităţii. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni, 2002. 64 Raport despre starea mediului, 2003. 65 Conservarea Biodiversităţii. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni, 2002.. 66 Cartea Roşie a Moldovei, 2001. 67 Conservarea Biodiversităţii. Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni, 2002. 68 Ibidem.


EECCOOSS

Categoria obiectului sau complexului natural Numărul Area (ha) Rezervaţii ştiinţifice 5 19,378 Monumente ale naturii, inclusiv: 130 2,907 Geologice şi paleontologice 86 2,682 Hidrologice 31 100 Botanice 13 125 Rezervaţii naturale,inclusiv: 63 8,009 Păduri 51 5,001 Plante medicinale 9 2,796 Complexe 3 212 Retervaţii peisagistice 41 34,200 Resource reserves 13 523 Arii cu destinaţie multiple, inclusiv: 34 1,030 Arii cu vegetaşie tipică de stepă 5 148 Arii cu vegetaţie tipică de păşune 25 675 Fîşii de pădure 2 208 Grădini botanice 1 105 Parcuri dendrologice 2 104 Monumente de arfitectură de dendrologică 20 191 Grădini zoologice 1 20 TOTAL 310 66,487

Managementul majorităţii ariilor protejate este dificient. Aplicarea legislaţiei este aproape lipsă. În unele cazuri ariile protejate sunt lăsate la discreţia agenţilor economici, primăriilor, instituţiilor de învăţămînt, care nu au nici capacităţi nici interes pentru un management adecvat al acestor arii.

Păşunele sunt limitate mai pentru toate comunităţile rurale iar autorităţile locale desemnează pentru această destinaţie cele mai degradate pămînturi. Datorită deficitului de păşuni, pădurile, zonele umede, luncile rîurilor devin ţinta păstorilor. Uneori şi teritoriile strict îngrădite, precum teritoriile în jurul depozitelor de pesticide sînt folosite pentru păşunat – în rezultat riscul intoxicărilor acute şi răspîndirii POPs sporeşte enorm.

La moment nu există date care ar vorbi concludent despre gradul de contaminare cu pesticide al ariilor protejate. Un studiu întreprins în două regiuni pilot la sfîrşitul 199069 arată că nu există contaminare a apelor din fîntîni localizate în păduri şi zone semi-naturale (ravine, etc). Descrierea mediului la nivel de raion este prezentată în într-un volum separat Apendice Tehnic la prezentul raport.

69 Studiul calităţii apei potabile în mediul rural, BM, 1997


EECCOOSS

4.2 Mediul Socio-Economic

4.2.1 Evoluţia economică a Moldovei şi sărăcia70

După redobîndirea independenţei Republica Moldova s-a ciocnit de o serie de probleme politice, economice, sociale şi de mediu pe care trebuia sa le reyolve deuna singură bazîndu-se doar pe forţele proprii. Procesul de edificare statală decurgea într-un context de criză socială şi economică. Lipsa de experienţă în bararea şocurilor din exterior, criza economică şi socială precum şi eşecurile în implementarea reformei sectoriale, situaşia politică instabilă, dezintegrearea teritorială – toţi aceşti factori au predeterminat greşelile comise şi respectiv costurile enorme ale perioadei de tranziţie.

Pînă la independenţă economia Moldovei a fost deplin integrată în economia URSS prin mecanismele de divizare inter-republicană a muncii fiind strîns legată de alte republici unionale. Gradul înalt de integrare a fost fortificat prin lipsa totală a propriilor surse de energie, de resurse non-agricole, utilaj, producere a uneltelor de producere, construcţie de maşini, şi prin subvenţiile îndreptate pentru susţinerea agriculturii din centrul unional. Conflictul Transnistrean a rupt legăturile economice în interiorul ţării. În consecinţă Moldova a pierdut controlul asupra frontierelor sale estice, asupra unităţilor generatoare de energie electrică, asupra sectorului industrie grea.

Perioada de adaptare la colapsul URSS şi de dezintegrare internă a ţării a coincis cu perioada de reformare a sistemului economic. Trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă a fost efectuată rapid în toate domeniile principale, incluzînd liberalizarea preţurilor, comerţului exterior şi investiţiilor, deschiderea pieţii interne, privatizării masive, formării unui nou sistem bancar. Cu toate acestea, consecinţele reformei şi efectele ei sociale şi de mediu nu au fost proiectate precis, neluîndu-se destul în seamă potenţialul slab al oamenilor şi al agenţilor economici de a trăi şi activa în circumstanţe noi. Astfel, aşteptările optimiste ale societăţii şi guvernării nu sau adeverit.

Schimbarea relaţiilor de proprietate a fost reforma cheie şi cea mai radicală. Privatizarea în masă a proprietăţii de stat nu a justificat aspiraţiile noii clase de proprietari interesaţi în dezvoltarea producerii prin sporirea competitivităţii, renovarea şi modernizarea fondurilor fixe, ralierii obligaţiunilor de mediu, atragerii investiţiilor şi al unui manafgement modern. Reforma agrară – transferul pămîntului şi proprietăţilor (inclusiv şi cota parte din depozitele de pesticide) proprietarilor individuali/privaţi a fost efectuată fără nici un fel de consultanţă acordată ţăranilor în

70 SCERS (2004-2006), Guvernul republicii Moldova, 2004.


EECCOOSS

domenii precum: informare, tehnologie, comerţ, finanţe, mediu, etc. În rezultat problema degradării ecologice şi poluării mediului s-a acutizat. Cele mai multe din depozitele de pesticide, împărţite între ţărani au fost dezmembrate şi o parte de pesticide inutilizabile şi interzise au dispărut fără urmă. În multe localităţi ţăranii au folosit cărămizile, ţigla şi alte elemente constructive ale depozitelor drept material de construcţii în gospodăriile personale. Lipsa controlului, lipsa informării în comunităţile rurale despre pesticide în general, sărăcia şi înapoierea sunt explicaţiile acestor manifestări. Depozitele mari, interraionale construite cu destinaţie specială pentru depozuitarea pesticidelor au avut o soartă mai fericită dar, fără un control şi un management adecvat, vor avea aceeaşi soartă în viitorul cel mai apropiat.

În 2000, economia Moldovei a înregistrat o creştere economică. Din 2000 pînă în 2003 , PIB-ul a crescut cu 24,1%, producţia industrială cu 54,1%, iar investiţiile cu 21,5%. În rezultatul reformei, sectorul privat a devenit dominant în economia naţională. În 2002, cota parte a sectorului privat era de 75%, in industrie 80% , 95% in comerţul cu amănuntul, aproape 100% în sectorul agrar, şi 54% in servicii. Corelările sectoarelor principale ale economiei naţionale rămîn nefavorabile – agricultura în 2002 - 21,0% din GDP şi aproape 50% din angajaţi pe economie (49,6%), industria - 17,3% din GDP si 11,4% angajaţi. Stabilizarea economică şi creşterea nu s-au reflectat asupra ameliorării situaţiei ecologice. Capacitatea joasă a autorităţilor de mediu şi sănătate publică de a controla şi gestiona statutul depozitelor de pesticide a condus la înteţirea problemelor poluării mediului.

Comunităţile rurale sunt epicentrele sărăciei care generează probleme de mediu, cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi bunăstării acesteea amplificînd astfel sărăcia la sate. Moldova este cea mai săracă ţară din Europa, cu un venit per capita de US$543 cu o populaţie, jumătate din care, e nevoită sa se descurce cu mai puţin de un dolar pe zi.

Criza socială a fost şi mai adîncă decît cea economică. Cu eliberarea masivă a forţei de muncă din economie, inflaţie galopantă, şi lipsa cheluielilor din bugetul de stat pentru necesităţi sociale, pierderile populaţiei nu s-au limitat doar la scăderea veniturilor şi declinul puterii de cumpărare, dar şi la limitarea drastică a serviciilor sociale prestate fără plată. Indicii principali ai dezvoltării sociale sînt prezentaţi în tabela de mai jos71:

Ani 1997 1998 1999 2000 2001 2002

DEMOGRAFIA Numărul permanent de rezidenţi la 1 ianuarie, mii locuitori 3663.7 3655.6 3649.9 3644.1 3635.1 3627.8

Population aging rate (individuals of 60 and over per 100 people) 13.3 13.5 13.6 13.6 13.6 13.9

71 Departamentul Statistică şi Sociologie şi Unitatea de monitorizarte a sărăciei


EECCOOSS

Ani 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Media speranţei la viaţă, ani: - bărbaţi 62.9 64.0 63.7 63.9 64.5 64.4 - femei 70.3 71.4 71.0 71.2 71.7 71.7 Naşteri la 1, 000 locuitori 12.5 11.3 10.6 10.2 10.0 9.9 Decese la 1,000 locuitori 11.8 10.9 11.3 11.3 11.0 11.6 Rata creşterii naturale 0.7 0.4 -0.7 -1.1 -1.0 -1.7 VENITURILE POPULAŢIEI PIB per capita, USD 527.1 464.8 321.3 353.7 408 459 Cota parte a populaţiei cu venituri sub USD 2,15 pe zi (ppp) % * - 52.7 70.8 64.5 52.4 39.8

Cota celei mai sarace populaţii (I quintile group) in consum national , % 5.8 5.9 6.2 6.7 6.6 6.8

Salariul mediu nominal pe lună, USD 47.6 46.5 29.0 32.8 42.2 51.0 ANGAJAREA ÎN CÎMPUL MUNCII ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

Numărul de angajaţi pe economie, mii 1646 1642 1495 1515 1499 1505 Numărul de angajaţi în sectorul agrar, mii 684 750 731 766 764 747 Rata şomajului, % … 9.2 11.1 8.5 7.3 6.8

În pofida faptului că s-au depus efortuti mari pentru depăşirea crizei sociale, în percepţia multor experţi naţionali şi internaţionali, ameliorările sociale şi economice sînt nesemnificative. Idea acum este nu doar de a asigura amelioarea dar a o face vizibilă şi înţeleasă de persoanele afectate.

Sărăcia în anii 90 a crescut pe fundalul desceşterii produsului naţional, investiţiilor, număruliui locurilor de muncă, veniturilor nete, degradării mediului şi a infrastructurii. Sărăcia este un fenomen multidimensional, cu toate acestea, aşezarea geografică, geo-economică, geo-politică, face sărăcia în Moldova să se deosebească de celelalte ţări în tranziţie printr-un şir de particularităţi. Acestea sînt: crizele economice regionale, sensibilitatea la calamităţi naturale, instabilitatea politică şi socială, separare teritorială amplificată de frica pentru viitor care vine din experienţa istirucă acumulată. Sărăcia în Moldova atinge nu doar categoriile tradiţional vulnerabile ea afectează şi categoriiloe apte de muncă şi care posedă capacităţi pentru a produce. Copiii, care formează o treime din săracii Moldovei sunt loviţi nemilos de acest fenomen. Mortalitatea şi răspîndirea bolilor infecţioase a sporit enorm la această categorie de populaţie. Problema sărăciei face ca problemele de mediu să nu fie plasate în vîrful listei pe agenda autorităţilor centrale şi celor locale şi nici în percepţia populaţiei. Pe de altă parte neconştientizarea populaţiei a problemelor de mediu se datorează şi lacunelor în sistemul de învăţămînt cît şi modului intransparent de guvernare.


EECCOOSS

4.2.2 Particularităţile curente ale sectorului agrar 72

Din 1991 agricultura Moldovei şi industria prelucrătoare a suferit o serie de şocuri, inclusiv ajustări nefavorabile în termeni de piaţă şi secete devastatoare. O reducere drastică a investiţiilor în agricultură a mers mînă în mînă cu un declin semnificativ în producere şi ruperea relaţiilor economice asociate cu colapsul URSS. Agricultura şi industria prelucrătoare constituie o jumătate din economia Moldovei şi majoritatea forţei de muncă este angajată în agricultură.

Moldova nu are facilităţi de producere a îngrăşămintelor minerale, pesticidelor, aditivi şi vitamine, medicamente pentru veterinarie, etc. Ţara importă în totalitate carburanţii (în particular pentru necesităţi agricole). Disbalanţa de preţuri la produsele exportate şi importate face absolut necesare măsurile de ajustare în acest sector. Declinul este un rezultat al descreşterii producerii, or suprafeţele agricole au rămas aceleaşi. Recoltele sînt cu 20-60% mai mici în comparaţie cu anii 1989-1991. Unul din motive ar fi nefertilizarea solurilor şi incapacitatea de control asupra bolilor şi dăunătorilor plantelor. Productivitatea muncii a scăzut mult şi ea. Structura producţiei agricole s-a schimbat. În ultimii ani teritoriile însemînţate de culturi ce cer resurse puţine dar au o piaţă asigurată (grîu, porumd, floarea soarelui) a crescut iar tutunul şi legumele (culturi ce necesită mai multe investiţii inclusiv de protecţie a plantelor) a descrescut. Industria prelucrătoare s-a adaptat mai bine schimbărilor. O treime din întreprinderi au fost cu sicces restructurate fiind în stare sa-şi modernizeze echipamentul, managementul şi livrările de materie primă.

Privatizarea şi restructurarea fermelor mari colective practic s-a terminat. Există o deosebire clară dintre modul de cultivare a pămîntului de colective mari de agricultori privatizaţi care si-au consolidat eforturile şi fermele mici care îsi lucrează petecile de pămînt fără a folosi tehnologii eficiente şi metode moderne agricole inclusiv protecţia plantelor şi fertilizare. Tranziţia spre o economie de piaţă a eliberat masiv forţele de muncă. Astfel, din cauza aceasta, peste 40% din forţa de muncă din sectorul agrar şi-a găsit un rost în zonele urbane în străinătate.

Produsele industriei alimentare şi cele agricole în mod tradiţional domină exportul moldovenesc. Moldova mai continuă să rămînă exportator de materie primă agricolă şi mai ales în ţările CSI, dar e de menţionat că ponderea lor în structura exportului se micşorează treptat. Marea parte a creditelor şi împrumuturilor eliberate de băncile comerciale naţionale au fost oferite întreprinderilor din industria prelucrătoare.

Creditele oferite sectorului privat sau individual vin din sectorul financiar non-bancar susţinut de Noua Iniţiativă de Creditare sub egida proiectului Bancii Mondiale de

72 SCERS (2004-2006), Guvernul republicii Moldova, 2004.


EECCOOSS

susţinere a investiţiilor în agricultură (RISP, 2000). Donatorii internaţionali joacă un rol important în economia naţională. O serie de donatori internaţionali precum USAID, TACIS, SIDA, DFID, Soros Foundation, JICA, Polonia, Olanda şi-au activizat lucrul în Moldova în domeniul agricol. Moldova, în calitate de membru al OIC, s-a angajat sa limiteze subvenţiile în agricultură. Moldova are semnate tratate de liber schimb de mărfuri cu 17 state.

O implicare mai activă a ţării în comerţul internaţional a ridicat problema siguranţei produselor alimentare. Folosirea masivă a pesticidelor în trecut a adus la contaminarea solului şi apelor subterane. În anii 1980, frecvenţa detectării a reziduurilor de pesticide (inclusiv DDT şi HCH) în produsele alimentare a fost destul de înaltă ajungînd la 5.6% în 1984 şi la 19.8% în 1990. Cele mai contaminate au fost fructele, conservele, produsele lactate şi carnea. În 1993 21,6% din produsele agricole conţineau resiiduri de pesticide, deşi doar la 1% în mediu peste limitele admisibile. Managementul defectuos al depozitelor de pesticide deasemenea a contribuit la pătrunderea pesticidelor în mediu şi în lanţurile trofice. Frecvenţa contaminării a slăbit pe durata ultimului deceniu dar, totuşi, în 3,1 % din 12,000 de probe analizate pesticidele au fost prezente în cantităţi remanente73.

4.2.3 Sectorul energetic74

Situaţia curentă în sectorul energetic reflectă dificultăţile asociate cu procesul de reformă şi aplicării principiilor economiei de piaţă. Sectorul energetic al ţării se dezvoltă într-un context de absenţă a resurselor energetice primare (98% de energie consumată este importată) şi o datorie mare faţă de furnizor pentru resursele energetice livrate. Marele probleme în dezvoltarea sectorului energetic sunt asociate cu o structură tehnică şi financiară inadecvate a majorităţii întreprinderilor din sector precum şi organizare inefectivă a livrării de energie şi al consumului de energie. Aceste probleme în sectorul electricitate se manifestă prin:

i) Nivelul înalt de depreciere al echipamentului şi al liniilor de înaltă tensiune (pînă la 70%);

ii) Coeficient scăzut de utilizare a echipamentului tehnico-industrial şi a reţelei de linii de înaltă tensiune cu un trend de a eşua în consumul de energie, energie termică şi gazele naturale;

iii) Pierderi foarte mari în lniile electrice (pînă la 53%); iv) Datorii neachitate de consumatori (populaţie, agenţi economici, instituţiile

bugetare) din cauza incapacităţii lor de plată;

73 PNI a Convenţiei de la Stocholm, 2004. 74 SCERS (2004-2006), Guvernul republicii Moldova, 2004.


EECCOOSS

Pînă în 1998, electricitatea era furnizată de o singură întreprindere de stat Moldenergo. Deatunci sectorul electric a fost decentralizat. Trei întreprinderi cu capital investit există astăzi în Moldova: (i) întreprinderi generatoare; (ii) întreprinderi transportatoare de electricitate Moldelectrica; şi (iii) întrprinderi de distribuţie: trei din cinci sînt privatizate de Union Fenosa, Spania; şi două întreprinderi de stat.

Obiectivele politicii naţionale în domeniul energeticii pe termen mediu sunt de a spori securitatea energetică a ţării şi a crea un mediu propice creşterii eficienţei şi dezvoltării stabile a sectorului75.

Sectorul energetic este considerat drept un sector prioritar pentru managementul durabil al BPC în ţară76 odată ce el este principala sursă de poluare a mediului cu BPC. Astăzi BPC continuă să fie folosiţi în instalaţiile de putere şi alt echipament. Migrarea poluanţilor în mediu începe de la instalaţiile ruginite (echipament electric, controlor de căldură, sisteme hidraulice) evaporare din diferite instalaţii şi deversări de deşeuri lichide.

Inventarierea preliminară a identificat că peste 24,000 tone de uleiuri dielectrice sînt folosite în instalaţii electrice, inslusiv, aproape 18,000 tone în transformatoare de înalt voltaj, 380 tone în condensatoare şi 5,400 tone în întrerupătoare, inductoare şi alt echipament electric. Din cantitatea totală 95-97% se conţine în echipamentul care aparţine companiilor producătoare de energie, transportoarelor şi distribuitorilor. 3-5% revin instalaţiilor în posesia consumatorilor de energie electrică.

Unităţile energetice nu duc evidenţa tipului de ulei care se conţine în transformatoare. Astfel, nu se poate spune sînt ori nu transformatoarele contaminate cu BPC ori nu. Analizele efectualte de Fichtner (Germania) în 1999, şi de Union Fenosa (Spania) in 2003, nu a detectat prezenţa BPC în cele 25 de transformatoare analizate.

Spre deosebire de transformatoare, uleiurile din condensatoare folosite în Moldova conţin BPC (triclorobifenil). Inventarierea întreprinsă în perioada pregătirii PNI susţine că aproape 20,000 de condensatoare sunt localizate în 20 staţii electrice în toată ţara. Stocul de condensatoare contaminate de BPC este proprietate de stat. 12,000 de condensatoare asamblate în 18 baterii se află la sub-staţia de la Vulcăneşti. Peste 300 de condensatoare sînt ţinute în containere de metal pe teritoriul staţiei. Deasemenea două gropi mai conţin cîte 1000 de condensatoare dezmembrate fiecare, astfel cifra totală de condensatoare fiind de 14,000 la staţia din Vulcăneşti.

75 SCERS (2004-2006), Guvernul republicii Moldova, 2004.. 76 PNI, 2004.


EECCOOSS

Conţinutul total de BPC din condensatoare se estimează a fi de 380 tone pe cînd greutatea totală a condensatoarelor e de 1,080 tone.

Condensatoarele reprezintă un pericol evident pentru mediu şi pentru sănătatea personalului staţiei şi celor ce locuiesc în vecinătatea ei. Majoritatea condensatoarelor au fost folosite timp de 30 ani. Condensatoarele sînt ruginite cu urme de scurgeri pe corpul metalic. Datorită incidentului cu explozia condensatoarelor, atît solul de pe teritoriul staţiei cît şi utilajul din jur sînt contaminate de BPC. Analiza probelor de sol prelevate de serviciul Hidrometeo în 2003 şi 2005 sub condensatoare arată un nivel îngrijorător de poluare cu BPC (cele mai impresionante concentraţii 5300 ppm şi 7100 ppm la Vulcăneşti, la Donduseni -95 ppm). Chiar la distanţă de zeci de metri de la locul incidentului concentraţia atinge 0,06 ppm pe suprafaţa solului.

4.2.4 Sănătatea publică şi sistemul de învăţămînt

Speranţa la viaţă este de 71.7 ani pentru femei şi 64.4 ani pentru bărbaţi - una din cele mai joase în Europa. Rata mortalităţii este în uşoară creştere (11.6 la 1000) pe cînd rata natalităţii descreşte stabil. În ultimii 6-7 ani, rata de creştere naturală este negativă. Bolile cardiovasculare este cauza principală a deceselor şi prevalează la bărbaţi. Sănătatea copiilor în general s-a deteriorat mult iar malnutriţia a devenit cronică pentru foarte mulţi copii. Mortalitatea infantilă e de trei ori mai mare decît media pentru UE.

Folosirea pesticidelor şi sănătatea publică se consideră a fi doi factori corelanţi. Printre pesticidele folosite în Moldova în trecut, cele clororganice au generat cele mai multe probleme sănătăţii omului din cauza toxicităţii lor sporite, persistenţei şi potenţialului de acumulare în ţesuturile fiinţelor vii.

Nerespectarea regulilor specifice şi instrucţiunilor de serviciu referitoare la păstrarea pesticidelor şi folosirea lor a condus la multiple probleme de sănătate pentru multă lume implicată direct în operaţiuni cu pesticidele.

Investigaţiile întreprinse de autorităţile din sistemul sănătăţii publice în perioada de folosire intensivă a pesticidelor au arătat că laptele femeilor ce alăptau din zonele de agricultură intensivă era contaminat77 în proporţie de la 87% la 96% in diferite comune. Concentraţia de pesticide din diferite ţesuturi şi lichide la oameni a arătat o corelare strictă cu cantitatea de pesticide folosite în teritoriile adiacente. Efectul toxic

77 Volneanschi A., Romanciuc P. Evaluarea conţinutului de pesticide organoclorurate în laptele de mamă (Rom). Congresul III al igieniştilor, epidemiologilor, microbiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova Chisinau, 1992. P. 68-70.


EECCOOSS

al pesticidelor clororganice pentru oameni se manifestă prin disfuncţii reproductive la femei şi sterilitate la bărbaţi.

Epidemiologii au demonstrat că corelarea dintre gradul de folosire a pesticidelor în anii premergători şi îmbolnăviri de hepatită şi ciroza ficatului. S-a demonstrat şi corelarea cu mortalitatea infantilă, defecţiuni ale sistemului imun şi dezvoltare retardată.

Din 1990 de cînd folosirea pesticidelor a scăzut, numărul de persoane expuse profesional influenţei pesticidelor sa redus de la 34,700 persons in 1993 la 8,800 in 2002. Asta nu înseamnă că numărul total de persoane expuse a scăzut. Multi ţărani continuă sa folosească pesticidele la gospodăriile lor. Unii factori precum folosirea cărămizilor din depozitele demolate drept material de construcţii a sporit chiar nivelul riscurilor. Lacunele centrale aici sunt lipsa de informaţii şi control din partea autorităţilor pe de o parte şi serioase scăpări în procesul didactic care nu acordă atenţia cuvenită problemelor ecologice în general şi problemei „depozitului cu pesticide de la marginea satului” în special.

4.3 Informaţia curentă despre pesticide şi BPC

4.3.1 Problema pesticidelor: istoria şi starea centralizării

În anii 1970-1980 în Moldova au fose acumulate cantitîţi enorme de pesticide. Datorită unui management defectuos şi impunerii de restricţii la folosirea unora din ele sau acumulat stocuri de preparate ce aveau să rămînă în depozite pentru decenii înainte cu statut de pesticide inutilizabile şi interzise. Pentru a găsi o soluţie pentru situaţia creată, la Cismichioi, în 1978 a fost construit un poligon pentru localizarea pesticidelor. În perioada 1978 – 1988 acolo au fost îngropate 3,940 tone de pesticide inutilizabile şi interzise. Restul pesticidelor au rămas stocate în sute de depozite prin toată ţara. Proprietarii acestor depozite au fost fermele colective şi de stat. Pe parcursul reformei funciare la începutul anilor 90 sistemul colhoznic a eşuat iar depozitele au fost parte devastate, parte lăsate de pripas.

Lăsate fără supraveghere, aceste depozite nu mai puteau servi drept oprelişte în răspîndurea prin teritoriile învecinate a acestor otrăvuri: furate de localnici, spălate de ploi prin acoperişuri găurite, duse de vînturi prin usi şi geamuri deschise sau (mai des) lipsă.

În baza datelor oficiale se poate constata că la începutul activităţilor de repachetare şi centralizare a pesticidelor în 344 de depozite erau stocate 1,712 tone de pesticide, fără a mai insista prea mult asupra faptului că depozitele erau inadecvate destinaţiei


EECCOOSS

propuse78. În 1995 cantitatea de pesticide coboară la 600 tone, probabil din cauza furturilor comise sau folosirii lor ilegale în agricultură sau partial evaporate, duse de vînturi şi ploi.

Din 1997 au fost emise trei Hotărîri de Guvern idea cărora a fost colectarea pesticidelor şi depozitarea lor centralizată într-un loc sigur.

În 1997, Guvernul Moldovei aprobă Hotărîrea Nr. 474 “Despre măsurile privind colectarea şi depozitarea centralizată a pesticidelor inutilizabile şi interzise” impunînd colectarea şi stocarea centralizată a pesticidelor la depozitul din Călăraşi.

În 2001, Guvrnul emite o altă Hotărîre 79 ce stipulează măsurile, cadrul de timp şi responsabilităţile ministerelor, departamentelor şi autorităţilor publice locale cu privire la centralizarea şi eliminarea pesticidelor inutilizabile şi interzise. Hotărîrea prevedea identificarea în fiecare judeţ a 3-4 depozite pentru stocarea pesticidelor; MAIP, MERN, MSPS, Institutul de Chimie al Academiei de Stiinte şi DMS să participe la investigaţiile de laborator pentru a determina care sînt pesticidele din stocuri şi cantitatea de substanţă activă; MAIP şi autorităţile locale să repare depozitele; Institutul de Chimie să evalueze posibilitatea de incinerare a pesticidelor; MAIP, DMS, MSPS să asigure transportarea pesticidelor la uzina de ciment iar MAIP i s-a pus sarcina de a solicita un grant de la Uniunea Europeana pentru eliminarea stocurilor de pesticide.

În 2002 Guvernul adoptă Hotărîrea No. 1543 “Cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise” care stabileşte ordinea de acţiuni şi distribuie responsabilităţile ministerelor şi departamentelor cu privire la transportarea pesticidelor. Prin această decisie Fondului Ecologic i se ordonă finanţarea acţiunilor pentru reambalarea şi stocarea pesticidelor. Depozitul de la Păpăuţi a fost desemnat drept locul de stocare a pesticidelor. Ministerele Agriculturii, Sănătăţii şi Apărării sunt responsabile de implementarea Hotărîrii Guvernului.

Ambele decizii nu au fost implementate datorită unui şir de cauze obiective şi subiective, inclusiv împotrivirea activă a comunităţilor.

În 2003 Guvernul emite Hotărîrea de Guvern No. 1389 „Cuprivire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului Nr.1543 din 29 noiembrie 2002”. Această Hotărîre stipulează că şefii raioanelor, primarii vor selecta un depozit pentru stocare iar Ministerul Apărării şi Departamentul Situaţii

78 PNI, 2004. 79 Hotărîrea Nr. 30 din 15-01-2001 privind acţiunile de stocare centralizată şi eliminare a pesticidelor inutilizabile şi interzise.


EECCOOSS

Excepţionale vor asigura reambalare, transportare şi paza depozitelor. Pesticidele se stochează temporar pînă se va găsi o soluţie de eliminare a pesticidelor.

Inspectoratul Ecologic de Stat a stabilit un şir de criterii pentru selectarea depozitelor ca aceştea să se încadreze în cadrul cerinţelor sanitare şi de mediu. Şi anume:

(i) Distanţa pînă la bazinele de apă – 2000 m sau mai mare; (ii) Distanţa pînă la bazinele de apă cu destinaţia de non-crescătorie de peşte

se va stabili conform tonajului de pesticide stocate: pînă la 20 t - 200 m; 20-50 t - 300 m; 50-100 t - 400 m; 100–300 t - 500 m; 300–500 t - 700 m, mai mult de 500 t – 1000 m;

(iii) Distanţa pînă la case de locuit, ferme de păsări şi animale, sursele de apă şi păşuni – mai mare de 200 m.

În afară de aceasta, au mai fost stabilite şi alte criterii: condiţia tehnică a depozitului, nivelul de cheluieli necesare pentru reabilitarea depozitului, cantitatea de pesticide deja stocate la depozit.

Pentru a asigura implementarea Hotărîrii Guvernului în anii 2003-2004 au fost cheltuite 3,233,500 MDL din Fondul Ecologic Naţional.

Echipa ECOS a făcut investigaţii pe teren a tuturor depozitelor desemnate (vezi Apendicele Tehnic la Raport vol. II) şi au fost făcute următoarele observaţii: ● Lipsa butoaielor de plastic pentru ambalarea pesticidelor solide şi butoaelor de

metal pentru cele lichide este evidentă; ● Ministerul Apărării şi Departamentul Situaşii Excepţionale duc lipsă de

carburanţi şi unităţi de transport; ● Activităţile nu au fost bine planificate; ● Amplasamentul depositelor nu corespund întotdeauna cerinţelor sanitare şi de

mediu; ● S-au înregistrat multiple încălcări de reguli tehnice, sanitare şi de mediu pe

durata reambalărilor, transportării şi stocării; ● Personalul implicat în activităţi nu este suficient de bine pregătit; ● Butoaiele şi sacii nu sînt marcate; ● Multe depozite sunt supraîncărcate; ● Multe butoae nu au capac; ● La depozitele din Floreşti, Cimişlia, Ratuş şi alte pesticidele lichide au rămas n

butoaie vechi, ruginite şi găurite; ● Uneori pentru reambalare s-au folosit butoaie vechi sau butoaie „noi” defectate; ● Depozitele nu sînt păzite; ● Teritoriul depozitelor este accesibil şi deseori se foloseşte pentru loc de păscut

animale de casă.

Ministerul Apărării şi Departamentul Situaţii Excepţionale raportează pe data de 15 februarie 2005 despre reambalarea şi colectarea a 1,670,287 kg de pesticide solide în


EECCOOSS

saci, inclisiv 958,049 kg în butoaie de plastic. 92,469 litri de pesticide lichide au fost transferate în butoaie noi. Mai rămîne, astfel de reambalat, colectat şi transportat 684,325 kg (Anexa 6).

4.3.2 Contaminarea mediului cu POPs

Datele despre contaminarea mediului cu POPs şi în special cu BPC sunt puţine. Nu există informaţie sistematizată despre gradul de contaminare a solului din zonele adiacente depozitelor de pesticide nici despre modul lor de răspîndire în mediu. Această situaţie a făcut evaluarea de mediu îndeosebi dificilă şi mai ales procesul de evaluare a riscurilor. Cîteva cercetări întreprinse de Inspectoratul Ecologic de Stat în 2002 şi 2003 au scos în evidenţă fapte de contaminare considerabilă a solurilor cu POPs (inclusiv DDT) în jurul depozitelor cercetate80. Cu toate acestea, cercetările efectualte erau fragmentere şi limitate în scop, în spaţiu şi timp.

Echipa ECOS, susţinută de UIP a proiectet un program de prelevări de probe şi analize de laborator pentru a aduce mai multă lumină în problema poluării mediului cu POPs. Majoritatea programului a fost implementat în primăvara anului 2005 iar rezultatele programului sunt, pe scurt, prezentate mai jos.

Cercetarea pilot a gradului de poluare a mediului cu POPs (raionul Orhei)

Investigarea pilot a poluării solului în jurul a 24 depozite de pesticide (cele părăsite şi cele funcţionale) a fost implementată de laboratorul central al Inspectoratului Ecologic de Stat în raionul Orhei. O probă indicativă a fost prelevată în fiecare localitate la distanţă de 50 mentri de depozit în punctul unde cel mai probabil pesticidele erau duse în aval de scurgerile de suprafaţă. La alegerea punctului de prelevare a probei în primul rînd se luau în consideraţie particularităţile reliefului, particularităţile ce ţin de folosirea solului din teritoriile adiacente şi proximitatea zonelor rezidenţiale. Studiul a demonstrat că în majoritatea locurilor unde au fost prelevate probele de sol acesta, în stratul de 50 cm de la suprafaţă, este poluat considerabil. Standardele naţionale pentru ∑(DDT+DDE+DDD) în sol sunt întrecute de mai multe ori – în unele locuri de 10-20 ori. Unele facilităţi sînt situate în apropiere nemijlocită de zonele sensibile ca, de exemplu ,ariile protejate, bazinele de apă sau zonele rezidenţiale. Rezultatul acestei investigaţii demonstrează (şi confirmă) că problema contaminării solului în jurul depozitelor există. Este o ameninţare directă pentru sănătatea publică şi cea a mediului şi necesită intervenţie urgentă cu măsuri ce ar elimina acest pericol. Datele asupra poluării sînt prezentate în Apendicele tehnic.

Cercetarea căilor de migraţie a pesticidelor POPs (Paşcani)

80 PNI, 2004.


EECCOOSS

Un studiu amănunţit al căilor de migrare a pesticidelor interzise şi inutilizabile a fost întreprins în zona depozitului de la Paşcani, Raionul Hînceşti. Depozitul de la Paşcani a fost folosit pentru păstrarea pesticidelor pe o durată de 30 de ani şi în prezent conţine cîteva tone de pesticide inutilizabile şi interzise inclusiv 1,300 kg de toxafen81. Vizual s-a constatat că depozitul prezintă o serie de riscuri potenţiale pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu. Clădirea, în stare deplorabilă, este situată în lunca rîului Lăpuşna la margunea zonei rezidenţiale şi în apropiere nemijlocită de terenuri arabile şi păşuni. Apele subterane sunt situate la adîncimi mici iar zona este una inundabilă.

Studiul a fost proiectat de echipa ECOS şi implementat de laboratorul cedntral al IES. Obiectul de studiu a fost solul, apele de suparafaţă şi subterane, vegetaţia şi sedimentele din bazinele de apă şi prezenţa în ele a pesticidelor POPs. Rezultatele (vezi Apendicele tehnic) a arătat un grad înalt de poluare a mediilor cu ∑(DDT+DDE+DDD) în zonele adiacente depozitelor (depăşiri de 16.6 ale standardelor naţionale). Zonele la distanţă de 200-500 m în amonte şi în aval de depozit nu sînt poluate considerabil. La fel şi sedimentele şi vegetaţia. Apa - şi mai piţin. Astfel, investigaţia a arătat că solul este calea principală de migrare a pesticidelor POPs în mediu. Una din concluziile pe care se impune este prioritatea ce trebuie acrodată măsurilor de remediere a solului poluat în zonele adiacente depozitelor de pesticide însoţite de un program de monitoring proiectat pentru stiudierea solului ca un mediu cel mai afectat de POPs, care capturează POPs şi serveşte o sursă de impact rezidual pe termen lung.

Vegetaţia şi sedimentele sunt şi ele căi notabile de migrare a POPs, chiar şi în pofida faptului că rezultatele analizelor de laborator nu au demonstrat depăşirea concentraţiilor limită stabilite de normele naţionale.

Cercetarea poluării solului cu BPC

Datele privind poluarea mediului cu BPC sînt puţine. Majoritatea BPC cît şi a echipamentului contaminat cu BPC se află în sectorul energetic al Moldovei, mai exact în condensatoare. Condensatoarele reprezintă pericolul cel mai mare pentru mediu şi pentru personalul sub-staţiilor electrice sau populaţiei din împrejurimi. Majoritatea condensatoarelor sînt în uz de 30 de ani. Sunt amplasate sub cerul liber, riginite, cu urme clare de scurgeri a conţinutului prim fisuri multiple. Datorită incidentelor din trecut – exploziile condensatoarelor - şi scirgerilor solul dedesubtul bateriilor de condensatoare este grav contaminat.

Analiza probelor de sol de sub bateriile de condensatoate şi pe teritoriul sub-staţiilor electrice efectuată de Serviciul Hidrometeo în 2005 a arătat un grad îngrijorător de

81 Toxafen este unul din cele 12 pesticide cu care operează Convenţia Stocholm.


EECCOOSS

contaminare cu BPC (12 congeners). Contaminarea a fost deosebit de mare la staţia de la Vulcăneşti culminînd cu o concentraţie de 5300 ppm şi 7100 ppm şi la staţia de la Donduseni - 95 ppm. Aceste date corelează cu faptul exploziilor ce au avut loc în trecut la aceste două staţii. În acelaşi timp solurile aflate la distanţe de sute de metri de lociul exploziilor şi scurgerilor de BPC arătau un grad de poluare cu BPC peste limitele admisibile naţionale (0,06 ppm) în aproape toate probele analizate. Situaţia aceasta pune foarte serios problema securităţii ocupaţionale pentru angajaţii staţiilor electrice.

Datele privind cercetarea poluării cu BPC sînt prezentate în Apendicele Tehnic.

4.4 Evaluarea Riscului

Analiza Riscului asociat cu Depozitele Centrale

Echipa ECOS a vizitat toate raioanele şi a evaluat procesul de selectare a depozitelor centrale. Concluziile sînt următoarele: ● Din 37 de depozite preconizate 4 (raioanele Straseni, Ialoveni, Drochia şi

Glodeni) nu au fost selectate deocamdată. ● La Floresti, Taraclia şi Stefan Voda, au fost selectate cîte 2 depozite/raion. ● În raionul Criuleni, depozitul selectat va primi şi stocurile din Dubăsari şi

municipalitatea Chisinau. ● Sîngereii şi Bălţii vor folosi un singur depozit.

Aceste circumstanţe (procesul de selectare neterminat) au impus echipa de a evalua riscurile asocite cu depozitele centrale în 41 de locuri (37+4 locuri potenţiale de amplasare a depozitelor). Toate locurile de amplasare a depozitelor au fost vizitate şi investigate (rapoartele sînt prezentate în Apendicele tehnic). Rezultanta acestor cercetări este indicele riscului integrat stabilit pentru fiecare din depozitele cercetate în baza unor criterii de risc elaborate în prealabil.

Riscurile determinate de cantitatea de pesticide stocate şi condiţiile de întrţinere a depozitelor.

Şapte depozite vor acumula cantităţi mari de pesticide – 100 tone/depozit (Ratus, Alexandreni, Tudora, Cimislia, Grimancauti, Gradinita and Oniscani). Cantităţi mari de pesticide presupun o perioadă de timp mai îndelungată pentru reambalare, încărcare, inventariere şi aceasta presupune un risc mai mare de accidente operaţionale (de exemplu, risipire de pesticide solide pe suprafaţa solului).


EECCOOSS

Starea depozitelor în Alexandreni82 şi Tudora este bună, ceea ce va asigura condiţii mai sigure de stocare pe un termen mai mare. Mai mult sau mai puţin acceptabilă este starea de întreţinere a depozitelor de la Ratuş (renovat, conţinînd deja 305 tone de pesticide stocate) şi Grădinita (142 tone stocate).

Depozitele din Cimislia (150 tone stocate, dar doar parţial reambalate) şi Onişcani prezintă o imagine dezolantă. Acesta din urmă mai poatre fi folosit cu destinaşia corespunzătoare (doar o secţie din depozit) dar, dacă e să luăm în consideraţie cantitatea de pesticide planificată pentru stocare – 124 tone, devine clar că riscurile sunt prea mari, or secţia a doua este de fapt devastată şi cere resurse importante pentru repraţii. Facilitatea din Grimăncăuti (132 tone planificate pentru depozitare) nu poate fi folosită pentru depozitare din cauza gradului avansat de ruinare.

13 depozite vor acumula în jur de 50–100 tone pe depozit. Starea tehnică a construcţiilro în localităţile Bugeac, Hîtresti, Taraclia, Albota de Sus şi în Bardar şi Mileştii Mici83 este satisfăcătoare. În Temeleuţi, Gaidar, and Cărpineni84 starea tehnică a construcţiilor este mai puţin satisfăcătoare toate aceste construcţii necesitînd reparaţii. Depozitele din Tîrnova (61 tone) şi Cişmichioi (61 tone) precum şi două depozite amplasate pe poligonul militar din Cahul (54 tone) şi Ungheni (78 tone) sunt ruinate pe jumătate. La Tîrnova, în calitate de depozit pentru pesticide este folosit un garaj de pe teritoriul unei fabrici de alimente (ce-i drept închise). La Cahul depozitul este amplasat pe teritoriul unei ferme de porcine.

Restul de 21 de depozite vor acumula pentru stocare cîte 50 de tone de pesticide / depozit. Depozitele din Ghindeşti85, Păpăuţi86, Ciobalaccia87, Sadaclia, Zguriţa, Sturzovca, Porumbeni, Pelivan and Cuhneşti, sănt în condiţii tehnice relativ bune – doar unele vor avea nevoie de reparaţii curente. La Olăneşti, Nisporeni, Străşeni, şi Vorniceni condiţia tehnică a construcţiilor este satisfăcătoare pentru o stocare de scurtă durată. Depozitele din Clocuşna (22 tone), Edineţ (3 tone), Recea (23 tone), Cosăuţi (26 tone), Iargara (25 tone), Bulboaca (20 tone), Suri (15 tone), şi Chipeşca (36 tone) sînt în condiţii tehnice mai proaste. Depozitul din Suri nu a fost construit pentru destinaţia păstrarea pesticidelor: iniţial a fost conceput şi construit drept un depozit pentru produse alimentare situat în zonă industrială, alături aflîndu-se depozitele de fructe şi legume. La poligonul din Bulboaca depozitul nu poate fi de fapt, numi depozit pentru păstrarea pesticidelor.

Riscuri determinate de vecinătatea zonelor rezidenţiale

82 Depozit privatizat şi operaţional 83 Ambele depozite sînt privatizate. Nu s-a obţinut permisiunea din partea proprietarilor de a le vizita. 84 Privatizat 85 Privatizat şi operaţional 86 In trecut deposit cu destinaţia: păstrarea chimicalelor inflamabile şi explosive 87 Privatizat şi operaţional


EECCOOSS

12 depozite desemnate88 (29 % din numărul total de depozite investigate) sunt amplasete la distanţe relativ mici (în jur de 500 m ) de zonele rezidenţiale. Cinci depozite se mărginesc pur şi simplu cu zonele rezidenţiale, în unele loclaităţi, de exemplu Cahul, se mărgineşte cu şcoala locală. Cele mai periculoase amplasări fiind: ● Bugeac (UTA Gagauz Eri, raionul Comrat), situat la 300 m de zona rezidenţială ,

în zonă industrială unde se găsesc cîteva ateliere, depozite, fîntîni arteziene şi alte facilităţi. Teritoriile adiacente mai sunt folosite cu destinaţie agricolă şi apicolă.

● Olănesti (Ştefan Voda), situat la 100-150 m de la gospodăria ţărănească apropiatăt. Satul se află mai la vale de depozit şi este expus scurgerilor de suprafaţă ce vin din direcţia depozitului de pesticide. La fel, mai jos de depozit găsim o fîntănă arteziană. Zona este cultivată şi folosită pentru păscut. Teritoriul depozitului nu este îngrădit.

● Straşeni, depozitul situat în cadrul zonei industriale. Zona rezidenţială situată în apropierea depozitului de pesticide. La fel şi făntînile arteziene, zonele de adăpat animalele.

● Albota de Sus (raionul Taraclia), amplasate în raza localităţii –pînă la zona rezidenţială – 150 m. Depozitul de pesticide situat la deal de localitate. Terenurile arabile intră pe suprafaţa atribuită depozitului.

● Chipeşca (raionul Şoldănesti), depozitul se află la marginea ogrăzilor gospodăriilor individuale. Situat mai la deal de localitate prezintă pericol din cauza scurgerilor de suprafaţă care pot transporta pesticidele spălate. Terenurile arabile şi ferma de porcine se află la10 şi respectiv 40 m de depozit.

Riscuri derterminate de proximitartea terenurilor agricole şi plantaţiilor

37 de depozite (90 % din totalul de 41) sînt amplasate în apropiere de terenuri cultivate, grădini sau vii. Distanţa de la depozite pînă la zonele sensibile agricole variază în limitele 10 – 200 m. Lista amplasărilor celor mai neinspirate la acest paramentru, cu distanţe pînă la terenuri cultivate în limitele 10-50 m, include 31 denumiri de localităţi.

Riscuri pentre şeptel

In total, 23 de depozite (56%) au fost identificate ca fiind surse de risc pentru şeptelurile din localităţile respective, datorită folosirii pentru păscut al terenurilor în raza de 500 m de depozitul de pesticide inutilizabile şi interzise. Terenurile în jurul

88 Ratus (raionul Telenesti ), Alexandreni (raionul Singerei şi Balti ), Bugeac (UTA Gagauz Eri, raionul Comrat , Olanesti (raionul Stefan Voda), Clocusna (raionul Ocnita ), Cahul polygon, Ciobalaccia (raionul Cantemir ), Recea (raionul Riscani), Straseni (raionul Straseni ), Hitresti (raionul Falesti), Albota de Sus (raionul Taraclia), Chipesca (raionul Soldanesti)


EECCOOSS

depozitelor nu sînt deloc productive. Cu toate acestea ţăranii sînt siliti de circumstante sa folosească orice loc unde pot găsi iarbă verde.

Riscuri pentru ecosistemele de pădure

12 depozite89 (29%) sînt amplasate în raza de 500 m de zonele acoperite de păduri, diferite ca suprafaţă, valoare şi vulnerabilitate. Pădurile amplasate în vecinătatea depozitelor sînt păduri plantate sau fîşii de pădure sădite pentru diminuarea eroziunii eoliene sau prevenirea formării ravinelor. Cinci depozite (Tudora, Cimislia, Gradinita, Papauti and Stuzovca) sînt amplasate chiar la marginea pădurilor, la distanţă de 10–60 m. Pesticidele din aceste stocuri nu sînt identificate, pot prin urmare conţine erbicide, defoliante care, în caz de pătrundere în mediul înconjurător, pot afecta iremediabil vegetaţia şi copacii din preajmă; insecticidele ar putea face ravagii printre animalele şi păsările sălbatece si contamina ciupercile, plantele de primăvară şi murele, deobicei, culese de localnici.

Atenţie specială trebuie acordată următoarelor localităţi: ● Tudora (raionul Stefan Voda), păduri naturale, vulnerabile, amplasate în lunca

rîului Nistru. Teritoriul este inclus în lista terenurilor prioritare pentru conservarea biodiversităţii. Distanţa pînă la pădure e de 40-50 m. Pădurea trece mai la vale de depozit şi poate fi poluată de scurgerile de suprafaţă.

● Cimişlia, un corp de pădure relativ masiv de Robinia. Distanţa: 50 m. Pădurea amplasată mai la deal de depozit, pericolul, totuşi, poate veni din partea vînturilor puternice.

● Grădiniţa (raionul Căuşeni), un masiv important de pădure de valoare dominată de Robinia şi de stejar, inclusă în lista de teritorii prioritare de conservare a biodiversităţii. Distanţa: 50 m. Localizarea pădurii: mai la vale de depozit. Rezervaţia naturală Leuntea amplasată în apropierea depozitului.

● Păpăuţi (raionul Rezina), pădure de stejar de valoare importantă. Loacizată la vale de depozit la distanţă de 100 m.

Riscuri pentru apele de suprafaţă şi cele freatice

89 Gaidar and Bugeac (Gagauz Eri, Ciadir-Lunga and Comrat), Tudora (raionul Stefan Voda), Cimislia (raionul Cimislia), Gradinita (raionul Causeni), Papauti (raionul Rezina), Chipesca (raionul Soldanesti), Carpineni (raionul Hincesti), Pelivan (raionul Orhei), Cosauti (raionul Soroca), Sadaclia (raionul Basarabeasca), Sturzovca (raionul Glodeni).


EECCOOSS

Opt depozite90 (20%) sînt amplasate în arii cu un nivel ridicat de ape subterane. Poluarea acestor ape face subiectul îngrijorărilor de mediu. Cele mai ridicate niveluri de ape subterane au fost observate în următoarele localităţi: ● Recea (raionul Rîşcani). Ieşirea la suprafţă a izvoarelor în apropierea

depozitului. Pînza de apă freatică la adîncimea de 2 m. ● Temeleuţi (raionul Floresti). La vale de depozit au fost identificate un izvor,

vegetaţie de baltă (zonă umedă), fîntînă cu apă potabilă. Pînza de apă freatică - la adîncimea de 3-4 m.

● Străşeni. Depozitul amplasat în lunca Bîcului. Teritoriile adiacente acoperite permanent de plante hidrofite. Pînza de apă freatică - la adîncimea de 2-4 m.

● Sturzovca (raionul Glodeni). Vegetaţie hidrofită. Izvoare mici în apropierea depozitului. Apele freatice – la 2 m adîncime.

O parte din depozitele desemnate sunt amplasate în apropierea bazinelor sau cursurilor de apă. Cel puţin 18 depozite (44%) sîmt amplasate la distanţe mai mici de 500 m de apele de suprafaţă. Majoritatea acestora sînt rîuleţe şi rezervoare mici – dar importante resurse de apă pentru localnici. Opt depozite 91 (20%) sînt amplasate în apropiere relativă de luncile rîurilor şi pot genera un risc de mediu adăugător. Cele mai riscante locuri de amplasare a depozitelor sînt: • Ratuş (raionul Teleneşti). Depozitul amplasat pe prima terasă al rîului Ciulucul

mare, la distanţă de 200-250 m de luncă. Scurgerile de suprafaţă pot nimeri în zonele de păşunat, canalele de irigare în Ciulucul Mare.

• Bugeac (UTA Gagauz Eri, raionul Comrat). Depozitul este amplasat în apropirea rîului Ialpug.

• Nisporeni. Depozitul este amplasat pe prima terasă al rîului Nîrnova la deal de canalele de irigare. Actualmente vegetaţia din luncă este folosită de localnici pentru păscutul animalelor de casă. Distanţa pînă la canalele de drenare nu depăţesc 150-200 m.

• Cărpineni (raionul Hînceşti). Depozitele sunt amplasate pe prima terasă a rîului Lăpuşna şi pot avea impact de poluare asupra luncii inundabile. Distanţa pînă la rîu este de 400 m, dar ravinele din zonă pot accelera migrarea scurgerilor de suprafaţă contaminate spre cursul principal. Depozitul desemnat pentru

90 Ratus (raionul Telenesti), Temeleuti (raionul Floresti),Grimancauti (raionul Briceni), Nisporeni (raionul Nisporeni), Recea (raionul Riscani), Straseni (raionul Straseni), Sturzovca (raionul Glodeni), Hitresti (raionul Falesti) 91 Ratus (raionul Telenesti ), Bugeac (UTA Gagauz Eri, raionul Comrat), Nisporeni (raionul Nisporeni), Carpineni (raionul Hincesti), Recea (raionul Riscani), Straseni (raionul Straseni), Sadaclia (raionul Basarabeasca), Bardar (raionul Ialoveni)


EECCOOSS

stocarea pesticidelor se află chiar la marginea zonei sanitare de protecţie a rîului.

• Recea (raionul Rîşcani). Depozitul este amplasat în apropierea şi la deal de lunca rîului Copăceanca. Distanţa pînă la rîu şi un mare bazin de apă din zonă este de 400 m. Crescătorii de peşte locali îşi exprimă marea lor îngrijorare în privinţa vecinătăţii unei surse de poluare a mediului. Depozitul se află amplasat la marginea zonei de protecţie a bazinului de apă.

• Străşeni. Acesta este unicul depozit desemnat care se află în mijlocul luncii rîului Bîc albia căruia trece cu 400 m mai jos de depozit. Depozitul este situat în cadrul zonei de protecţie sanitară a rîului Bîc.

• Sadaclia (raionul Basarabeasca). Depozirtul este amplasat pe prima terasă a luncii rîului Cogîlnic. Distanăţa pînă la rîu este de 1 km.

În alte localităţi, şi anume Tirnova (raionul Dondusenin), Sturzovca (raiounul Glodeni), Temeleuti (raionul Floresti), Cimişlia (raionul Cimişlia), Albota de Sus (raionul Taraclia) cele mai apropiate surse de apă se află la distanţe cuprinse între 50 şi 200 m la vale de depozitele de stocare centralizată.

Riscuri asociate cu transportarea pesticidelor

19 depozite (46%) au fost iniţial identificate drept unele asociate cu riscuri la transportare. Localităţile ce prezintă motive de îngrijorare sînt următoarele:

• Gaidar (UTA Gagauz Eri, raionul Ciadîr-Lunga). Unicul drum ce duce la depozit trece prin zonă rezidenţială şi nu este asfaltat, cu porţiuni accidentate puternic (1 – 1,5 km) în apropierea satului. Transportarea pe timp de ploaie sau şosea umedă este aproape imposibilă.

• Iargara (raionul Leova). 200 200 m de drum neasfaltat. Pe timp umed circulaţia este imposibilă. Podul pe porţiunea de drum Iargara-Sărata Nouă e în stare proastă.

• Grădiniţa (raionul Causeni). Drumul trece prin multe localităţi (Gradiniţa, Plopi-Ştiubeni şi Cîrnăţeni) şi prin rezervaţia naturală Leuntea. Au fost identificate cîteva porţiuni de drum acidentate.

• Olăneşti (raionul Ştefan-Vodă). Drumul principal trece prin satul Olăneşti. Traficul imposibil pe timp umed.

• Onişcani (raionul Călăraşi). Drumul trece de-a lungul luncii rîului. • Nisporeni. Drumul trece de-a lungul luncii rîului. • Cărpineni (raionul Hincesti). Drumul trece de-a lungul luncii rîului şi

traversează mai multe localităţi – satele Negrea, Sofia. • Ratuş (raionul Teleneşti). Drumul trece prin satul Ratuş şi de-alungul luncii

rîului. • Chipeşca (raionul Şoldăneşti). Drumul este avariat pe unele secţiuni, un pod

de pe traseu ar fi problematic de trecut pe timp de ploaie puternică. Drumul trece prin satul Dobruşa.


EECCOOSS

• Temeleuţi (raioniul Floreşti). Drumul este avariat chiar în preajma depozitului (150-200 m) şi trece prin satul Soloneţ.

• Clocuşna (raionul Ocnita). Drumul de la depozit este avariat şi vine în pantă. Un pod pe traseu este serios avariat. Depozitul este inaccesibil pe ploaie sau timp umed. Drumul trece prin satul Clocuşna.

• Cimişlia (raionul Cimislia). Drumul de la depozit este serios avariat. Greu de trecut chiar pe timp uscat.

• Porumbeni (raionul Criuleni). Drumul este deteriorat de maşini de mare tonaj. Drum greu de trecut chiar pe timp uscat.

• Mileştii Mici (raionul Ialoveni). Aproape 1 km de drum în pantă neasfaltat în Milestii Mici ar putea fi greu de trecut pe şosea umedă.

• Vorniceni (raionul Străşeni). 2 km de drum neasfaltat de la depozit vor fi greu de trecut pe şosea umedă.

• Pelivan (raioniul Orhei). 1 km de şosea neasfaltată. Greu de trecut pe şosea umedă. Drumul trece prin satul Pelivan.

Evaluarea riscului integrat

Un sistem de evaluare şi pondere al riscului integrat a fost aplicat pentru a clasifica depozitele centralizate după factorii de risc identificaţi pe durata studiului (pentru detalii vezi anexa 7). Integrarea se baza pe următoarele criterii de risk:

• Cantitatea de pesticide stocate sau planificată pentru stocare după centralizare,

• Starea tehnică a construcţiilor (depozitelor); • Distanţa pînă la cea mai apropiată casă locuită, teren agricol, curs sau bazin

de apă, pădure, păşune, • Amplasarea depozitului în raport cu zonele de lunci inundabile, • Adîncimea estimativă la care se află pînza de apă subterană. • Locul de reambalare (sub acoperiş – înăuntrul depozitului; sub cerul liber – în

afara încăperii).

În baza estimărilor riscului integrat şi clasificării riscurilor asociate cu depozitele centralizate (înalt, considerabil moderat, scăzut) s-a ajuns la următoarele concluzii: ● Riscuri înalte au fost identificate pentru depozitele din localităţile Ratuş,

Bugeac, Cimişlia, Grimăncăuţi, Chipeşca, Recea and Străşeni. ● Riscuri considerabile sunt asociate cu Temeleuţi, Gaidar, Tudora, Clocuşna,

Nisporeni, Onişcani, Edineţ, Cărpineni, Pelivan, Sadaclia, Sturzovca, Albota de Sus and Gradiniţa.

În cadrul acestei clasificări integrate se mai pot distinge două direcţii de abordare: factori de risk pentru sănătatea omului (distanţe pînă la aşezările omeneşti, pînă la terenurile agricole, pînă la fermele de animale şi păsări, păşuni) şi riscuri asociate mai mult cu impactul asupra mediului natural (distanţa pînă la bazinele de apă, arii


EECCOOSS

protejate, păduri, zone umede şi bălţi, ape freatice, etc.). Aceste riscuri au fost substanţiate de factori precum cantitatea de pesticide şi condiţia tehnică a depozitului.

Din perspectiva riscului pentru sănătatea omului situaţia arată în felul următor: ● Risc înalt a fost identificat pentru Cimislia (agricultura, păşunatul), Grimancauti

(agricultura, paşunatul), şi Chipesca (satul, agricultura, păsunatul). ● Risc considerabil a fost identificat pentru Ratuş (zonă rezidenţială), Gaidar

(agricultură, păşunat, zonă rezidenţială), Cismichioi (agricultură, păsunat), Olăneşti (zonă rezidenţială, agricultură), Tirnova (zonă agro-industrială), Cahul (zonă rezidenţială, păsunatul), Onişcani (agricultura, păşunatul), Edinet (zonă rezidenţială, agricultură, păşunatul), Gradiniţa (cantitatea de pesticide depozitate), Clocuşna (agricultură, păşunatul, satul), Recea (zona rezidenţială, agricultura, crescătorie de ăeşti), Străşeni (zona rezidenţială), Vorniceni (viile), şi Albota de Sus (zonele rezidenţiale).

Din perspectiva riscului pentru mediu: ● Risc înalt a fost identificat pentru: Ratuş (luncă inundabilă), Temeleuţi (apă

subterană, iyvoare), Cimişlia (păduri, ape de suprafaţă), Grimăncăuţi (ape subterane), Cărpineni (lincă inundabilă), Recea (bazin de apă şi rîu) şi Străşeni (lincă inundabilă, ape subterane, zonă umedă).

● Risc considerabil a fost identificat pentru:Bugeac (pădure,luncă); Gaidar (curs de apă), Tudora (pădure, izvor), Nisporeni (luncă şi rîu), Chipeşca (pădure), Onişcani (curs de apă), Grădiniţa (pădure, arie protejată), Pelivan (curs de apă, pădure), Sadaclia (pădure, luncă inundabilă) şi Sturzovca (curs de apă, pădure, ape subterane.


EECCOOSS

Tabela 1. Evaluarea riscului integerat şi nivelul riscurilor asociate cu depozitele centrale

Depozitul (raion)

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

Star

ea te

hnică

a de

pozi

tulu

i

Dis

poni

bilit

atea

spaţ

iulu

i pe

ntru

ream

bala

re

Dis

tanţ

a pî

nă la

loc

alita

te

Dis

tanţ

a pî

nă la

zon

ele

agric

ole

Dis

tanţ

a pî

nă la

cur

suril

e de

apă

Dis

tanţ

a pî

nă la

păd

ure

Dis

tanţ

a pî

nă la

păş

une

Am

plas

area

în c

adru

l lun

cii

rîulu

i

Adî

ncim

ea p

înze

i de

apă

frea

tică

INDICELE RISCULUI

TOTAL

Nivelul RISCULUI

INDICELERISCULUI PENTRU

SĂNĂTATEAOMULUI

NIVELUL RISCULUI

INDICELE RISCULUI PENTRU MEDIU

NIVELUL RISCULUI

Ratus Telenesti

*** ** ** ** *** *** - *** ** ** 22 I 15 C 17 I

Temeleuti Floresti

** ** *** * * *** ** *** - *** 20 C 12 M 18 I

Ghindesti Floresti

* * * * ** * - *** - * 11 S 9 S 8 S

Alexandreni Singerei+ Balti

*** * * *** *** ** - * - * 15 M 12 M 9 S

Porumbeni Criuleni+ Dubasari + Chisinau

* ** ** * *** ** - * - * 13 M 10 M 9 S

Bugeac Comrat

** * * *** *** ** *** ** ** ** 21 I 12 M 15 C

Gaigar Gagauzia, Ceadir Lunga

** ** * ** *** *** *** *** - * 20 C 13 C 15 C


EECCOOSS

Depozitul (raion)

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

Star

ea te

hnică

a de

pozi

tulu

i

Dis

poni

bilit

atea

spaţ

iulu

i pe

ntru

ream

bala

re

Dis

tanţ

a pî

nă la

loc

alita

te

Dis

tanţ

a pî

nă la

zon

ele

agric

ole

Dis

tanţ

a pî

nă la

cur

suril

e de

apă

Dis

tanţ

a pî

nă la

păd

ure

Dis

tanţ

a pî

nă la

păş

une

Am

plas

area

în c

adru

l lun

cii

rîulu

i

Adî

ncim

ea p

înze

i de

apă

frea

tică

INDICELE RISCULUI

TOTAL

Nivelul RISCULUI


SĂNĂTATEAOMULUI

NIVELUL RISCULUI


NIVELUL RISCULUI

Cismichioi Vulcanesti

** *** * * *** * - *** - * 15 M 13 C 11 M

Tudora Stefan Voda

*** * ** * *** ** *** * - * 17 C 11 M 13 C

Olanesti Stefan Voda

* ** * *** *** * - *** - * 15 M 13 C 9 S

Cimislia Cimislia

*** *** *** * *** *** *** *** - * 23 I 16 I 19 I

Tîrnova Donduseni

** ** * ** *** * - *** - * 15 M 13 C 10 M

Grimancauti Briceni

*** *** *** ** *** ** - *** - ** 21 I 17 I 16 I

Gradinita Causeni

*** ** ** ** *** * *** * - * 18 C 13 C 13 C

Clocusna Ocnita

* *** *** ** *** * - *** - * 17 C 15 C 12 M

Papauti Rezina

* * * * *** * *** * - * 13 M 8 S 9 S


EECCOOSS

Depozitul (raion)

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

Star

ea te

hnică

a de

pozi

tulu

i

Dis

poni

bilit

atea

spaţ

iulu

i pe

ntru

ream

bala

re

Dis

tanţ

a pî

nă la

loc

alita

te

Dis

tanţ

a pî

nă la

zon

ele

agric

ole

Dis

tanţ

a pî

nă la

cur

suril

e de

apă

Dis

tanţ

a pî

nă la

păd

ure

Dis

tanţ

a pî

nă la

păş

une

Am

plas

area

în c

adru

l lun

cii

rîulu

i

Adî

ncim

ea p

înze

i de

apă

frea

tică

INDICELE RISCULUI

TOTAL

Nivelul RISCULUI


SĂNĂTATEAOMULUI

NIVELUL RISCULUI


NIVELUL RISCULUI

Nisporeni Nisporeni

* ** * * *** ** - *** ** ** 17 C 11 M 13 C

Chipesca Soldanesti

* *** *** *** *** * *** *** - * 21 I 16 I 15 C

DES poligonul Cahul

** ** * *** *** * - ** - * 15 M 13 C 9 S

Ciobalaccia Cantemir

* * * ** *** ** - *** - * 14 M 11 M 9 S

Oniscani Calaras

*** *** * * *** *** - *** - * 18 C 14 C 14 C

Edinet Edinet

* *** * ** *** *** - *** - * 17 C 13 C 12 M

Carpineni Hincesti

** ** * * *** *** *** ** ** * 20 C 11 M 16 I

Pelivan Orhei

* ** * ** *** *** *** *** - * 19 C 12 M 14 C

Recea Riscani

* *** * ** *** *** - *** ** *** 21 I 13 C 16 I


EECCOOSS

Depozitul (raion)

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

Star

ea te

hnică

a de

pozi

tulu

i

Dis

poni

bilit

atea

spaţ

iulu

i pe

ntru

ream

bala

re

Dis

tanţ

a pî

nă la

loc

alita

te

Dis

tanţ

a pî

nă la

zon

ele

agric

ole

Dis

tanţ

a pî

nă la

cur

suril

e de

apă

Dis

tanţ

a pî

nă la

păd

ure

Dis

tanţ

a pî

nă la

păş

une

Am

plas

area

în c

adru

l lun

cii

rîulu

i

Adî

ncim

ea p

înze

i de

apă

frea

tică

INDICELE RISCULUI

TOTAL

Nivelul RISCULUI


SĂNĂTATEAOMULUI

NIVELUL RISCULUI


NIVELUL RISCULUI

Straseni (candidat) * ** * *** *** *** - *** *** *** 22 I 13 C 16 I

Vorniceni (candidat) Straseni

* ** *** * *** * - *** - * 15 M 13 C 11 M

Cosauti Soroca

* *** * * *** * *** * - * 15 M 10 M 11 M

Sadaclia Basarabeasca

* * * ** *** ** *** ** ** * 18 C 10 M 13 C

Zgurita (cand.)Drochia

* * * * *** ** - ** - * 12 S 9 S 8 S

Suri (cand.) Drochia

* *** * * ** ** - ** - * 13 M 10 M 10 M

Bardar (cand.) Ialoveni

** ** * * *** ** - *** - * 15 M 12 M 11 M

Milestii Mici (candidat) Ialoveni

** ** * ** *** ** - *** - * 16 M 13 C 11 M

Sturzovca * * * * *** *** *** *** - *** 19 C 10 M 15 C


EECCOOSS

Depozitul (raion)

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

Star

ea te

hnică

a de

pozi

tulu

i

Dis

poni

bilit

atea

spaţ

iulu

i pe

ntru

ream

bala

re

Dis

tanţ

a pî

nă la

loc

alita

te

Dis

tanţ

a pî

nă la

zon

ele

agric

ole

Dis

tanţ

a pî

nă la

cur

suril

e de

apă

Dis

tanţ

a pî

nă la

păd

ure

Dis

tanţ

a pî

nă la

păş

une

Am

plas

area

în c

adru

l lun

cii

rîulu

i

Adî

ncim

ea p

înze

i de

apă

frea

tică

INDICELE RISCULUI

TOTAL

Nivelul RISCULUI


SĂNĂTATEAOMULUI

NIVELUL RISCULUI


NIVELUL RISCULUI

(candidat) Glodeni

Cuhnesti (cand.) Glodeni

* * * ** *** - - * - * 10 S 9 S 5 S

Hitresti Falesti

** * * *** *** * ** - ** 15 M 12 M 9 S

Iargara Leova

* *** * ** *** * - * - * 13 M 11 M 8 S

Taraclia Taraclia

** * * * *** * - * - * 11 S 9 S 7 S

Albota de Sus Taraclia

** * * *** *** *** - *** - * 17 C 13 C 11 M

MA poligonul Bulboaca Anenii Noi

* *** *** * *** * - * - * 14 M 12 M 10 M

MA poligonul Ungheni ** ** * - * * * * - * 10 S 7 S 9 S

Note: * - Risk scăzut; ** - Risk mediu; *** - Risk înalt Î – Risk Inalt , C – Risc Considerabil, M – Risc Moderat, L – Risc Scăzut


EECCOOSS

5 Alternativele proiectului

In capitolul curent este făcuta o evaluare a diferitor variante alternative de implementare a proiectului de gestionare durabilă a stocurilor POP din Republica Moldova (în continuare – proiectul GEF). Aceste alternative au fost discutate pe larg în ultimii ani, în special în cadrul elaborării Planului Naţional de Implementare (PNI) a Convenţiei de la Stockholm si pe parcursul perioadei de pregătire a proiectului. Cele două alternative majore luate în considerare în cadrul studiului şi discutate cu părţile interesate în timpul seminarului de consultare a publicului din februarie 2005 sunt: "fără proiect" si "cu proiect". Ambele sunt discutate in detalii mai jos. Proiectul GEF presupune investiţii pentru eliminarea in condiţii sigure a POP (pesticide şi BPC), sporirea capacităţii instituţionale de gestionare a POP si îmbunătăţirea informării şi conştientizarea publicului in ceea ce priveşte riscurile POP. Studiul de impact a luat in considerare diferite configuraţii ale proiectului, în ceea ce priveşte metodele de eliminare; locurile de păstrare; metodele de colectare, repachetare si stocare; riscurile instituţionale şi sociale. Se cuvine subliniat că metodele de eliminare a stocurilor de pesticide inutilizabile şi interzise şi BPC sunt în mare măsura asemănătoare; în acelaşi timp, toate diferenţele notabile sunt menţionate mai jos.

5.1 Alternativa “fără proiect”

Alternativa "fără proiect" reprezintă de fapt starea de lucruri curenta (sau uşor îmbunătăţită), creată ca urmare a eforturilor Guvernului de a rezolva problema. Această alternativă trebuie respinsă ca una care nu oferă o soluţie durabilă pe termen lung. Cu toate acestea, scenariul "fără proiect" este descris în cele ce urmează, pentru a oferi o linie de reper pentru activităţile de gestionare a stocurilor POP, planificate în proiectul GEF.

In cadrul scenariului "fără proiect" Republica Moldova ar urma să utilizeze pentru rezolvarea problemei PII si BPC cadrul politic si regulatoriu, precum si metodele de gestionare, existente. Acestea includ: ● Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1389 din 24-11-2003 cu privire la

aprobarea modificărilor si completărilor ce se operează la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1543 of 29-11-2002 cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizata şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise.

● PNI a Convenţiei de la Stockholm, aprobat de Guvern în octombrie 2004, care descrie priorităţile şi activităţile de gestionare a problemei POP în Republica Moldova (este foarte probabil ca implementarea lui să întâmpine greutăţi, întrucât PNI se bazează in mare măsura pe sursele de finanţare externe).


EECCOOSS

● obligaţiile luate in cadrul Convenţiilor Stockholm, Basel şi Rotterdam şi a Protocolului de la Aarhus privind POP la Convenţia cu privire la Poluarea Transfrontalieră a Aerului pe Distante Lungi (de remarcat lipsa cronică a capacităţii instituţionale şi financiare manifestată până acum).

In cadrul scenariului "fără proiect" au fost luate in considerare doua sub-scenarii: "uzual" si "zero " (stoparea oricăror activităţi).

Până în prezent, eforturile Guvernului au fost focalizate asupra centralizării tuturor pesticidelor inutilizabile şi interzise (inclusiv POP) într-un număr limitat de locaţii, în ideea de a limita dispersarea acestor substanţe în mediul înconjurător şi, implicit, de a micşora riscurile pentru sănătate si mediu. In cadrul sub-scenariului “uzual” Republica Moldova, probabil, va continua să implementeze aceleaşi practici manageriale, nu mai mult de atât. In absenţa proiectului, autorităţile vor continua să răspundă doar la situaţii excepţionale create ca rezultat al unor cazuri de dispersare a PII sau scurgeri accidentale de BPC, de la caz la caz. Pare destul de improbabil ca Guvernul să reuşească să elaboreze în curând un cadru politic şi măsuri de gestionare adecvate pentru a asigura un management ecologic sigur şi, eventual, eliminarea tuturor pesticidelor POP şi a BPC.

De-a lungul anilor 1990 Guvernul a încercat de mai multe ori să găsească soluţii pentru problema PII, inclusiv centralizarea întregului stoc de pesticide inutilizabile şi interzise într-un singur loc sau incinerarea lor în cuptoarele fabricii de ciment din Rezina. Aceste încercări nu au avut succes din varii motive (pregătire inadecvata / insuficienta, lipsa resurselor, neîndeplinirea cerinţelor legislaţiei, informarea insuficientă, lipsa de transparenţă a deciziilor, proteste din partea populaţiei locale). In corespundere cu ultima Hotărâre a Guvernului92, pesticidele inutilizabile şi interzise urmează să fie centralizate la nivel raional. Responsabilitatea pentru reambalarea şi transportarea PII către locurile de stocare a fost atribuită Ministerului Apărării şi Departamentului Situaţii Excepţionale, în timp ce selectarea şi pregătirea depozitelor pentru stocarea PII precum şi asigurarea securităţii procesului de stocare a fost delegată autorităţilor locale.

Această Hotărâre este în curs de implementare. Centralizarea PII într-o serie de raioane s-a încheiat, însă procesul a fost întrerupt din lipsă de bani. In afară de aceasta, managementul inadecvat a condus la situaţia când către aprilie 2005, în 9 raioane din 32 depozitele raionale nu fuseseră nici măcar desemnate. Până acum, procesul de centralizare, implementat de MA şi DSE, a fost însoţit de multe încălcări

92 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1389 of 24-11-2003 cu privire la aprobarea modificărilor si completărilor ce se operează la Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1543 of 29-11-2002 cu privire la masurile suplimentare pentru depozitarea centralizata si neutralizarea pesticidelor inutilizabile si interzise.


EECCOOSS

ale cerinţelor sanitar-igienice şi de mediu. Unele dintre acestea sunt menţionate mai jos: ● O parte din depozitele raionale desemnate sunt aşezate în zone care nu sunt

destul de sigure din punctul de vedere al protecţiei sănătăţii şi mediului (aproape de zonele locuite, lângă păduri, râuri şi bazine acvatice sau în zone cu risc de inundaţie).

● In unele cazuri depozitele selectate nu au fost pregătite în mod adecvat pentru stocarea PII în condiţii sigure (de exemplu, fără gard, fără pază, fără măsuri de preîntâmpinare a accesului oamenilor şi animalelor domestice).

● In unele raioane desemnarea depozitelor a provocat conflicte între populaţie şi autorităţile locale (de exemplu, la Străşeni, Donduşeni, Drochia, Briceni).

● Inainte de reambalare nu s-a făcut identificarea pesticidelor necunoscute. ● Procesul de reambalare nu a respectat întotdeauna condiţiile de securitate (de

exemplu, lipsesc etichetele, s-au utilizat saci rupţi, lipsesc capacele de pe butoaie, etc).

● Unele depozite raionale, în care a fost transportată întreaga cantitate planificată de PII, sunt supraîncărcate. Stocarea butoaielor cu PII s-a făcut fără a lăsa în interiorul depozitelor suficient spaţiu şi coridoare pentru transport şi situaţii neprevăzute (de exemplu, la Grimăncăuţi, Tudora, Cimişlia, Chipeşca, Bulboaca, Temeleuţi).

● In unele depozite reambalarea nu a fost făcută în modul prevăzut, pesticidele fiind împachetate doar în saci de plastic, fără butoaie (de exemplu, la Chipeşca, Grimăncăuţi, Nisporeni).

● Nu există semne de avertizare plasate pe pereţii, uşile sau gardul depozitelor. ● După terminarea procesului de centralizare a pesticidelor la câteva depozite au

avut loc incendii (Grădiniţa, Cimişlia, Ratuş). ● In unele cazuri pesticidele lichide au fost transferate in butoaie de metal vechi şi

atinse de coroziune (singurele avute la îndemână). ● Butoaiele vechi, golite în urma procedurii de reambalare, au fost în parte

abandonate/aruncate în locurile unde erau păstrate mai înainte. ● Unele depozite eliberate de PII nu au fost curăţate în mod corespunzător, la locul

operaţiunii fiind lăsate resturi de ambalaj vechi şi chiar rămăşiţe de pesticide (de exemplu, la Ţaul, Iurceni, Grătieşti).

● Nu au fost luate măsuri pentru a reduce riscurile pe care îl reprezintă depozitele abandonate: de la multe dintre ele sunt sustrase materiale de construcţie, utilizate de locuitorii din preajmă pentru nevoi gospodăreşti.

● Există câteva cazuri când autorităţile locale şi populaţia şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu modul în care s-a desfăşurat şi s-a finalizat procedura de centralizare, de exemplu, la Grimăncăuţi şi Albota de Sus.

● Au fost înregistrate mai multe cazuri de furt al butoaielor de plastic din depozitele centrale (Ratuş, Bugeac, Târnova, Grădiniţa, Chipeşca).


EECCOOSS

Urmând sub-scenariul "uzual", operaţiunea de centralizare a pesticidelor inutilizabile şi interzise (inclusiv POP) ar putea dura câţiva ani. Intenţia instituţiilor responsabile de a termina procesul de centralizare până la sfârşitul a. 2005 pare prea ambiţioasă şi este puţin probabil ca procesul să poată fi încheiat până atunci, în condiţii de siguranţă. Elementul critic rămâne finanţarea din Fondul Ecologic Naţional care a furnizat până acum circa un milion de lei pe an pentru procurarea butoaielor pentru ambalarea pesticidelor. Dacă această sursă financiară, eventual, va seca, scenariul "uzual" se va transforma în scenariul "zero", ceea ce va avea drept urmare centralizarea incompletă a pesticidelor POP.

In cazul BPC, nu se poate face o distincţie clară între scenariul "uzual" şi scenariul "zero", din cauza faptului că, până în prezent, în Moldova s-a făcut foarte puţin în acest domeniu. Până nu demult, informaţia privind bifenilii policloruraţi şi echipamentul care îi conţine a fost foarte redusă iar problema era percepută ca o problemă internă a companiilor furnizoare de energie. Proiectul “Enabling activities for the implementation of the Stockholm Convention on POPs in Moldova” şi Planul Naţional de Implementare a Convenţiei, elaborat în cadrul lui, a adus această problemă în atenţia autorităţilor naţionale. Insă deocamdată Guvernul nu manifestă nici deplina înţelegere a gravităţii problemei şi nici nu are instrumentele necesare pentru a o aborda. Nu există date privind conţinutul BPC în transformatoare, întreruptoare şi alt echipament electric de putere (cu excepţia condensatoarelor) în sectorul energetic, precum şi în alte sectoare. Elaborarea unui sistem de management a deşeurilor periculoase în Moldova este încă în faza incipientă. Legislaţia naţională în vigoare nu le cere în mod expres proprietarilor de echipament electric cu conţinut de BPC să-l identifice şi să-l marcheze în mod corespunzător iar aceasta împiedică gestionarea şi eliminarea lui ulterioară. In sfârşit, nici instituţiile statului, nici companiile energetice nu au în prezent capacitatea tehnică şi umană precum şi resursele financiare necesare rezolvării problemei BPC.

Consecinţele realizării celor două sub-scenarii din cadrul alternativei "fără proiect" (şi riscurile care provin din materializarea lor) ar putea fi următoarele: ● Guvernul va continua procesul de centralizare a stocurilor de pesticide POP într-

un ritm lent; în acelaşi timp problema BPC, în cel mai bun caz, probabil, nu va merge mai departe de o inventariere limitată a uleiurilor BPC şi a echipamentului de putere contaminat cu BPC.

● Finanţarea procesului de eliminare a stocurilor de PII şi BPC va rămânea foarte limitată.

● Capacitatea instituţională pentru managementul stocurilor POP va fi în continuare deficientă.

● Monitorizarea slabă şi capacitatea insuficientă de a asigura respectarea cerinţelor legislaţiei ecologice vor submina intenţiile de a limita riscurile de dispersare a POP în mediul înconjurător.

● Lăsarea BPC la locurile vechi de păstrare şi stocarea pesticidelor POP (în parte sau total) la depozitele raionale comportă pericole pentru sănătatea publică şi mediul înconjurător din cauza împrăştierii lor lente (prin scurgeri, evaporare) sau


EECCOOSS

accidentale (în urma unor incendii, greşeli sau acţiuni deliberate). Dispersarea continuă a POP în mediul înconjurător poate submina biodiversitatea şi resursele subterane de apă potabilă în zonele rurale şi sporeşte riscul contaminării produselor agricole.

● Conştientizarea problemei POP (şi în special a BPC) şi a impactului acestor substanţe asupra sănătăţii şi mediului va rămânea limitată. Acest lucru poate conduce la scoaterea problemelor legate de POP de pe lista priorităţilor imediate ale guvernului, din cauza înţelegerii insuficiente a faptului că abordarea în timp util a problemei POP poate contribui la creşterea durabilă a agriculturii şi accesul pe pieţele vestice, la micşorarea sărăciei şi oportunităţi de dezvoltare.

● Îngrijorările populaţiei locale din preajma depozitelor raionale de PII vor creşte în continuare întrucât informarea publicului în acest domeniu este scăzută. Autorităţile naţionale preferă să acţioneze prin metode administrative, în locul iniţierii unor campanii cuprinzătoare de informare şi implicării tuturor părţilor interesate în luarea deciziilor.

● Lipsa de resurse pentru cheltuielile operaţionale, de exemplu, reparaţiile curente ale depozitelor sau asigurarea securităţii stocurilor PII, va deveni una cronică (a nu se uita că banii urmează să fie cheltuiţi pentru a păstra materiale care în final vor fi oricum lichidate!). Autorităţile locale deja au dificultăţi în a plăti salariile paznicilor de la depozite şi aceste presiuni financiare vor creşte în continuare. In afară de aceasta, nivelul salariilor este foarte mic şi nu reprezintă un stimulent substanţial pentru paznici.

● In consecinţă, nu pot fi excluse cazurile de furt, asociate cu incinerări deliberate, cazuri care au fost deja înregistrate la un şir de depozite. Aceasta va contribui la dispersarea pesticidelor POP în mediu, ceea ce va spori riscurile pentru sănătate şi mediul înconjurător.

● Riscurile de dispersare vor creşte cu timpul şi datorită deteriorării ambalajului (care în prezent nu este unul care ar corespunde normelor internaţionale).

● Din cauza lipsei banilor şi a capacităţii reduse, nu se vor întreprinde nici un fel de activităţi de decontaminare/remediere a locurilor contaminate.

In concluzie, poate fi constatată insuficienţa capacităţii de rezolvare a problemei pesticidelor POP la nivel naţional (în mod analog, nu există capacităţi pentru recuperarea, colectarea, stocarea şi eliminarea în condiţii sigure a BPC). Începând cu anii 1990, Guvernul a încercat de mai multe ori să ia situaţia sub control, prin reambalarea PII păstrate în sute de locuri din Moldova în condiţii precare, si prin stocarea lor centralizată într-un număr redus de depozite, mai bine controlate. Până în prezent aceasta nu a dus la rezultate semnificative în sensul diminuării riscurilor aferente POP. Acordul comunităţii internaţionale de a aloca Moldovei o donaţie financiară pentru rezolvarea problemei POP este un indicator al "disponibilităţii de a plăti" pentru micşorarea unui risc perceput ca fiind substanţial.


EECCOOSS

5.2 Configuraţiile alternative ale Proiectului GEF

Proiectul va susţine financiar activităţile de eliminare în condiţii ecologic sigure a POP, inclusiv va co-finanţa reambalarea şi stocarea centralizată a pesticidelor inutilizabile şi interzise şi a bifenililor policloruraţi în sectorul energetic, precum şi distrugerea lor definitivă. Proiectul va susţine efectuarea unei inventarieri detaliate şi a unei evaluări a riscurilor legate de locurile de depozitare a pesticidelor POP şi a BPC, precum şi un studiu de fezabilitate a măsurilor de remediere necesare la substaţia electrică Vulcăneşti. GEF va contribui financiar la consolidarea capacităţii instituţionale în domeniul POP la nivel naţional, la îmbunătăţirea activităţilor de monitorizare şi aplicare a legislaţiei, la instruirea şi consolidarea capacităţii de gestionare a POP.

Proiectul va reprezenta o contribuţie majoră la: ● Eliminarea sau minimizarea riscurilor de dispersare a POP în mediul

înconjurător prin colectarea, transportarea, stocarea şi distrugerea lor în condiţii sigure;

● Consolidarea capacităţii instituţionale de management a POP în condiţii sigure pentru mediu;

● Informarea mai bună a publicului privind riscurile pe care le reprezintă POP pentru sănătate şi mediu;

● Capacitatea generală a Republicii Moldova de a îndeplini cerinţele Convenţiei de la Stockholm.

Studiul de impact a luat în considerare diferite configuraţii ale proiectului. S-a ajuns la concluzia că elementele cu cel mai mare impact potenţial asupra mediului sunt: (i) tehnologiile de eliminare; (ii) localizarea depozitelor; (iii) metodele de colectare, reambalare şi stocare; şi (iv) modul şi căile de transportare. Variantele analizate şi concluziile la care s-a ajuns sunt prezentate în cele ce urmează.

5.2.1 Tehnologiile de eliminare

In cadrul proiectului stocurile POP vor fi colectate, inventariate, reambalate şi stocate. Pesticidele POP vor fi stocate în 32 depozite raionale, până la începerea procesului de eliminare. Condensatoarele electrice (care conţin BPC) preponderent vor rămânea la locul lor de la substaţiile electrice în aşteptarea eliminării (cu excepţia condensatoarelor care curg, care urmează să fie demontate de pe suporturile metalice şi stocate în containere ermetice la substaţii). Grupul de experţi care a elaborat proiectul a evaluat un şir de variante de eliminare definitivă care au fost discutate cu principalele părţi interesate.

Au fost luate în considerare următoarele variante de eliminare: ● Stocarea pe termen mediu-lung într-un număr redus de depozite (în general, câte

un depozit pe raion pentru pesticide şi la fiecare substaţie electrică pentru BPC). În cazul pesticidelor aceasta va necesita, probabil, o nouă reambalare în materiale care corespund standardelor internaţionale întrucât ambalajul prezent


EECCOOSS

(saci şi butoaie de plastic) nu sunt prevăzute pentru o stocare îndelungată şi, de fapt, a fost ales de Guvern ca cea mai ieftină soluţie.

● Eliminarea în Republica Moldova prin neutralizare termică (de exemplu, în cuptoarele de ciment sau într-o instalaţie mobilă de incinerare), chimică sau depozitare pe un poligon special amenajat. Trebuie subliniat că pentru BPC este posibilă doar prima metodă menţionată.

● Distrugerea în afara ţării în instalaţii specializate.

5.2.1.1 Stocarea pe termen lung în Republica Moldova

În ceea ce priveşte pesticidele POP, stocarea pe termen lung poate fi realizată în configuraţia actuală (32 depozite raionale), într-un singur depozit sau în câteva depozite.

Dacă se va merge pe implementarea configuraţiei actuale (32 depozite raionale) trebuie să se ia în considerare că, în percepţia publicului, această opţiune nu diferă semnificativ de varianta “uzuală” a alternativei “fără proiect” şi majoritatea riscurilor asociate cu acea alternativă sunt aplicabile şi configuraţiei în cauză. In esenţă, depozitele cu PII vor rămâne vulnerabile în faţa dezastrelor naturale, accidentelor, incendiilor şi altor situaţii de acest gen, provocate de om. În afară de aceasta, după cum a mai fost menţionat, în urma procesului de selectare a depozitelor raionale au apărut situaţii de conflict între autorităţile raionale şi cele locale şi ultimele au acceptat să primească stocurile de pesticide inutilizabile şi interzise în schimbul promisiunii că aceasta este o măsură provizorie şi stocurile vor fi evacuate cât mai curând posibil. Dacă situaţia actuală se va prelungi peste măsură, este foarte probabilă o recrudescenţă a protestelor populaţiei locale. Astfel, pe termen mediu şi lung situaţia nu apare ca una durabilă.

Varianta de a stoca PII într-un singur depozit (existent) a fost încercată de Guvern93,94 dar în prezent ea pare definitiv compromisă din cauza nereuşitelor precedente. Varianta unui depozit nou construit este scumpă. În afară de aceasta, Moldova este o ţară dens populată, cu o populaţie predominant rurală şi un grad înalt de valorificare a teritoriului. Din acest motiv, găsirea unei locaţii care ar corespunde tuturor criteriilor sanitar-igienice şi de mediu, precum şi rezolvarea problemelor de proprietate în cazul alocării terenului ar putea fi o sarcină nu tocmai uşoară.

Indiferent de configuraţia aleasă, înainte de stocare PII vor trebui reambalate şi identificate (doar substanţe identificate pot fi stocate pe termen lung într-un

93 Hotărârea Guvernului RM despre măsurile privind colectarea şi depozitarea centralizată a pesticidelor inutilizabile şi interzise Nr. 474 of 21.05.1997. 94 Hotărârea Guvernului RM cu privire la măsurile pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise Nr. 30 din 15.01.2001.


EECCOOSS

asemenea depozit), în timp ce depozitele vor trebui şi ele serios modernizate. Această variantă cere o inspectare regulată a depozitelor, remedierea imediată a scurgerilor (deversărilor) şi menţinerea în ordine a stocului. Ea necesită costuri operaţionale substanţiale, fără a oferi o soluţie definitivă pentru problema dată. Întrucât stocurile POP vor trebui oricum eliminate (aşa cere Convenţia de la Stockholm), această metodă sporeşte costul eliminării finale, de aceea nu este recomandabilă.

Stocarea echipamentului conţinând BPC într-un depozit, vulnerabil la dezastre naturale, accidente, incendii şi alte acte deliberate, va spori riscurile pentru mediul înconjurător, şi trebuie să fie respinsă. Oricum, acest echipament va trebui în cele din urmă95 distrus şi nu există motive să credem că în viitor ar putea apărea metode de eliminare mai ieftine. Amenajarea unui depozit temporar şi stocarea condensatoarelor pentru un anumit timp va spori costul total al eliminării finale.

5.2.1.2 Stocarea la poligoane special amenajate

Stocarea PII la poligoane special amenajate este o metodă cunoscută în Moldova. Între 1978-1988, circa 3,940 tone de pesticide inutilizabile şi interzise (inclusiv 654 tone de DDT) au fost îngropate lângă s. Cismichioi, în sudul Moldovei. Probele luate la faţa locului (limitate ca număr) indică contaminarea stratului superior al solului din poligon. Poligonul este plin şi nu există spaţiu pentru o eventuală stocare a unor noi cantităţi de material toxic. In afară de aceasta, o asemenea idee ar fi extrem de nepopulară întrucât poligonul de la Cismichioi a fost timp de ani buni o sursă de îngrijorare pentru localnici şi ONG-urile de mediu.

In sumar, această metodă nu poate fi acceptată astăzi din următoarele motive: ● Pesticidele POP sunt foarte stabile şi nu se descompun în asemenea condiţii. ● Pot apărea probleme de migrare laterală şi verticală a poluanţilor în afara

poligonului. ● In prezent in Moldova nu există un poligon special amenajat pentru captarea şi

tratarea scurgerilor, filtratului, apelor de drenaj, disponibil. ● Costurile de construcţie a unui poligon mare sunt considerabile, construirea unui

şir de poligoane mai mici este de asemenea costisitoare şi limitată de densitatea înaltă a populaţiei în ţară.

● In general, îngroparea pesticidelor la poligoane nu este recomandată de agenţiile internaţionale specializate96.

● Stocarea la poligoane nu este o metodă potrivită pentru eliminarea BPC.

95 Convenţia de la Stockholm cere Părţilor să elimine toate uleiurile BPC şi echipamentul contaminat cu BPC până în a. 2028. 96 Disposal of bulk quantities of obsolete pesticides in developing countries. Provisional technical guidelines. UNEP, WHO, FAO. 1996.


EECCOOSS

5.2.1.3 Incinerarea în Moldova

In prezent în Republica Moldova nu există instalaţii mari destinate incinerării deşeurilor periculoase şi nu există intenţii de a construi asemenea instalaţii. Incineratoarele mari sunt foarte costisitoare în sensul investiţiilor iniţiale (între 10 şi 200 milioane dolari SUA, în dependenţă de capacitate şi de performanţa instalaţiilor de tratare a emisiilor gazoase şi lichide) şi a cheltuielilor operaţionale. In afară de aceasta, incineratoarele cer o supervizare calificată permanentă, întreţinere şi reparaţii, tehnicieni (străini) de calificare înaltă, alimentare continuă cu apă şi energie electrică, cantităţi mari de reagenţi pentru tratarea emisiilor gazoase şi a efluentului lichid, precum şi soluţii pentru eliminarea în condiţii sigure a cenuşii şi a condensatului din scrubber. Toţi aceşti factori sunt esenţiali dacă se doreşte exploatarea instalaţiei în condiţii sigure şi respectarea cerinţelor pentru emisii.

In prezent asemenea instalaţii sunt în funcţiune doar în SUA şi Europa de Vest şi ele sunt financiar eficiente doar dacă se asigură un flux continuu şi substanţial de deşeuri chimice pentru incinerare. In mod foarte clar, nu este deloc cazul Republicii Moldova, de aceea această opţiune nu va fi luată în considerare în acest studiu.

Unităţile de incinerare a deşeurilor periculoase de dimensiuni mai mici sau chiar mobile au şi ele multe din limitările pomenite mai sus. In afară de aceasta, ele nu pot prelua recipiente mari cu deşeuri sau, de pildă, condensatoare cu BPC. Un incinerator mobil costă cel puţin 5-7 milioane dolari SUA. Utilizarea unui incinerator mobil pentru distrugerea condensatoarelor ar presupune instalarea unui echipament de mărunţit la preţul de circa 1 milion dolari SUA. Luând în considerare cantitatea relativ mică de POP în Moldova, utilizarea unui incinerator mobil ar fi, probabil, mai costisitoare decât distrugerea lor în afara ţării. Costurile de construcţie a unui incinerator mobil ar putea fi acceptabile dacă acesta ar fi fost un prim pas spre crearea unui sistem complet de eliminare a deşeurilor periculoase. In acest moment Moldova nu este încă gata să creeze un asemenea sistem în care legislaţia în vigoare şi activitatea organelor de control ar asigura un flux stabil de deşeuri periculoase către incinerator. Experienţa internaţională arată că durează între 7 şi 15 ani până când o asemenea instalaţie poate deveni operaţională. O asemenea durată ar întârzia prea mult distrugerea POP acumulate în Moldova, cu toate riscurile inerente.

Incinerarea în cuptoarele de ciment poate fi, teoretic, o variantă pentru pesticidele POP dar experienţa de utilizare a ei în ţările în curs de dezvoltare este încă foarte limitată. In afară de aceasta, metoda are o serie de limitări ecologice şi tehnologice97. Guvernul Republicii Moldova a luat în considerare varianta de incinerare a

97 Disposal of bulk quantities of obsolete pesticides in developing countries. Provisional technical guidelines. UNEP, WHO, FAO. 1996.


EECCOOSS

pesticidelor inutilizabile şi interzise la fabrica de ciment din Rezina. Ideea a fost abandonată după ce studiul preliminar a arătat că doar 10-15% din stocul de PII poate fi distrus într-un asemenea mod iar costurile de adaptare a fabricii la o asemenea operaţiune, cerute de proprietar (Lafarge), se ridicau la 10 milioane dolari SUA. Trebuie menţionat, de asemenea, că această metodă este inaplicabilă în cazul echipamentului cu conţinut de / contaminat cu BPC.

Toate variantele alternativei de incinerare în Moldova, cu mare probabilitate, vor provoca un val de opoziţie în rândul publicului, atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Această alternativă nu va fi considerată în continuare în acest studiu.

5.2.1.4 Tratarea chimică în Moldova

In Republica Moldova nu există asemenea instalaţii. Tratarea chimică a unor cantităţi mari de material necesită: (i) reactoare speciale; (ii) instalaţii de control al procesului; (iii) capacităţi analitice; (iv) supervizare continuă calificată; (v) o unitate de eliminare a reziduurilor; şi (vi) un şir de reagenţi capabili să reacţioneze cu toate tipurile de PII.

Varietatea mare a tipurilor de pesticide inutilizabile şi interzise, corelată cu cerinţele menţionate mai sus, face utilizarea acestei tehnologii în Moldova impracticabilă.

5.2.1.5 Exportul către o ţară terţă pentru distrugere controlată

Cea mai răspândită metodă de eliminare a pesticidelor inutilizabile şi interzise din ţările în curs de dezvoltare este incinerarea la temperaturi înalte în instalaţii specializate din Europa. Aceasta este şi metoda propusă în acest proiect. Va fi luată în considerare doar distrugerea în instalaţii licenţiate pentru acest gen de activitate şi strict monitorizate.

Un alt aspect al eliminării PII este reambalarea în condiţii sigure a stocului de pesticide într-o formă potrivită pentru transportarea lui la destinaţie. Transportarea stocurilor de PII într-o ţară economic dezvoltată pentru incinerare la o instalaţie licenţiată este în prezent principala metodă promovată de FAO prin ghidurile sale.

O serie de proiecte similare au fost realizate în ţări unde lipseau variantele locale cost-eficiente şi ecologic sigure de eliminare a pesticidelor inutilizabile şi interzise.

Competiţia între firmele respective a dus la reducerea costului de incinerare a unei tone de deşeuri. A crescut şi numărul companiilor care au echipe de teren gata să preia operaţiunile din ţara de origine. Ambii factori de mai sus fac această opţiune tot mai atrăgătoare sub aspectul raportului calitate-cost şi al respectării standardelor de mediu.

Abordarea propusă de proiect oferă şi soluţia distrugerii imediate şi complete a echipamentului cu conţinut de BPC. Cea mai mare parte a problemelor legate de echipamentul BPC din Moldova poate fi rezolvată prin această metodă.


EECCOOSS

Dacă întreaga operaţiune se va desfăşura corect, impactul acestui proiect asupra mediului va fi unul eminamente pozitiv. Ca rezultat, vor fi eliminate stocuri mari şi puternic împrăştiate de substanţe chimice foarte toxice. In prezent, aceste chimicale contaminează mediul de viaţă uman şi mediul natural, sursele alimentare, solul, apa şi aerul. Eliminarea lor, cu luarea măsurilor de precauţie necesare prevenirii unei poluări adăugătoare cauzate de activităţile proiectului, va elimina o sursă majoră de contaminare a mediului. Întreaga operaţiune va trimite un mesaj clar autorităţilor şi opiniei publice din Moldova că problemele legate de POP pot fi şi trebuie rezolvate.

5.2.1.6 Eliminarea pesticidelor POP combinată cu stocarea locală pe termen lung a altor pesticide inutilizabile şi interzise

Acestă variantă este de fapt o combinare a unor alternative descrise mai sus şi se bazează pe faptul că doar 777 tone din cantitatea totală de pesticide inutilizabile şi interzise sunt identificate iar dintre acestea, doar o porţiune mică o reprezintă pesticidele POP, respectiv 80 kg de heptachlor şi 1600 kg de toxaphene. In prezent nu se cunoaşte ce cantitate de pesticide POP poate fi între cele 935 tone de pesticide neidentificate stocate în depozite. O estimare prealabilă sugerează că POP menţionate de către Convenţia de le Stockholm ar putea reprezenta mai puţin de 20% din stocul existent de pesticide inutilizabile şi interzise98. Cu toate că PII reprezintă o mare problemă, trebuie să admitem că ea ar putea fi totuşi una mai mică decât problema POP.

Alternativa analizată în continuare reiese din necesitatea de a întreprinde mai întâi o identificare atentă a tuturor pesticidelor inutilizabile şi interzise. După aceasta, POP identificate ar putea fi eliminate (de exemplu, prin incinerare), în timp ce alte preparate ar putea fi abordate prin alte metode (de pildă, prin stocare îndelungată).

Această soluţie nu este considerată acceptabilă, din următoarele motive.

Costurile identificării POP (care sunt cele mai periculoase) între celelalte pesticide inutilizabile şi interzise ar putea depăşi costurile de eliminare. Identificarea chimică a pesticidelor inutilizabile şi interzise poate fi o operaţiune foarte costisitoare şi care ar cere mult timp. Trebuie menţionat că o parte a lor este în continuare stocată la locurile vechi în timp ce o altă parte a fost reambalată, transportată şi stocată la depozitele raionale. Abordarea ultimei părţi poate fi o sarcină deosebit de dificilă. Din datele obţinute, pesticidele inutilizabile şi interzise, reambalate de MA şi DSE, nu sunt separate adecvat pe categorii şi nici etichetate. Aceasta înseamnă că vor trebui luate probe din fiecare butoi şi din fiecare sac din butoaie. Implicit, va trebui deschis fiecare recipient. Mai mult, unele depozite raionale sunt supraîncărcate: nu

98 Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, 2004.


EECCOOSS

există spaţiu suficient pentru manipularea butoaielor înăuntrul clădirii, prin urmare, ele vor trebui scoase şi manipulate în aer liber. Aceasta va spori puternic riscurile de dispersie în mediu şi va pune probleme de sănătate profesională.

In opinia echipei SEI, întreaga operaţiune de identificare a pesticidelor va necesita câţiva ani. Aceasta va lăsa depozitele de pesticide expuse pentru o mai lungă durată accidentelor naturale şi incidentelor produse de om, după cum a fost menţionat deja în capitolul 5.2.1.1. Prin urmare, cel puţin pentru încă câţiva ani buni pericolul pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu va persista. Aceasta va spori gradul de iritare a populaţiei locale care la moment aşteaptă cu nerăbdare evacuarea pesticidelor inutilizabile şi interzise (toate, nu numai POP!) într-un timp rezonabil. Acest sentiment va creşte dacă etapa de identificare – foarte probabil - va demonstra ca cea mai mare parte a pesticidelor inutilizabile şi interzise nu fac parte din categoria POP şi, eventual, urmează să fie stocate în continuare la aceleaşi depozite.

Analiza integrată a variantelor alternative de eliminare este prezentată în tabelul de mai jos.

Criterii Alternativa 1:

Stocarea pe termen lung în Moldova

Alternativa 2: Poligon în Moldova

Alternativa 3: Incinerare în

Moldova

Alternativa 4: Tratarea chimică

Alternativa 5: Incinerare în

afara ţării

Costuri relative Scăzute Înalte Înalte Medii Medii

Capacitatea tehnică de implementare în Moldova

Suficientă Suficientă Insuficientă Insuficientă Suficientă

Capacitatea umană Suficientă Insuficientă Insuficientă Insuficientă Suficientă

Timpul necesar Mediu Mediu Lung Mediu Mediu

Riscuri sociale Înalte Înalte Înalte Scăzute Scăzute

Riscuri pentru mediu Înalte Înalte Medii Medii Scăzute

Probabilitatea succesului Medie Scăzută Scăzută Scăzută Înaltă

Alternativa dată asigură rezolvarea definitivă a problemei POP?

Nu Nu Da Da Da

CONCLUZIE Respinsă Respinsă Respinsă Respinsă Acceptată

Motivul Alternativa nu asigură rezolvarea definitivă a problemei POP. Riscuri sociale şi de mediu foarte înalte

Alternativa nu asigură rezolvarea definitivă a problemei POP. Riscuri sociale şi de mediu înalte

Lipsa capacităţii tehnice locale. Investiţiile necesare sunt comparabile cu ale alterna-tivelor cu riscuri de mediu şi sociale mai mici

Lipsa capacităţii tehnice şi umane locale. Investiţiile necesare sunt comparabile cu ale alterna-tivelor cu riscuri de mediu şi sociale mai mici

Metoda oferă o soluţie definitivă pentru problema POP la un preţ rezonabil, cu riscuri de mediu şi sociale scăzute


EECCOOSS

5.2.2 Localizarea depozitelor

Localizarea corectă a depozitelor pentru păstrarea pesticidelor inutilizabile şi interzise este un principiu important de securitate ecologică, care poate minimiza în mare măsură impactul asupra sănătăţii şi mediului. Pentru implementarea proiectului este crucial să se cunoască exact localizarea şi starea tehnică a depozitelor, cantitatea stocată a pesticidelor, condiţiile de stocare şi probabilitatea impactului asupra zonelor şi obiectelor sensibile.

Selectarea depozitelor raionale a fost sarcina Guvernului, fiind parţial îndeplinită, ceea ce a permis ca lucrările de centralizare a PII să se desfăşoare în 23 de raioane. In 4 raioane decizia oficială nu a fost încă luată99.

5.2.3 Căile de transportare pe teritoriul Moldovei

La momentul desfăşurării SEI, nu există nici o informaţie privind căile de transportare a pesticidelor POP de la depozitele raionale până la graniţa ţării. Acest lucru va depinde de configuraţia finală a proiectului şi, mai târziu, de propunerile companiilor străine contractate. Indiferent de varianta selectată, vor fi aplicate legislaţia Republicii Moldova, standardele, procedurile şi regulamentele internaţionale precum şi standardele OHSE (Occupational Health, Safety and Environment) şi cele mai bune practici disponibile, cu transfer tehnologic din partea companiei internaţionale contractate. Toate contractele vor include referiri la OHSE, în corespundere cu legile Moldovei, ale ţării recipiente şi ale ţării de tranzit.

Există două variante de transportare în limitele teritoriale ale Republicii Moldova: auto sau feroviară iar mai departe, pe aceeaşi cale (sau pe mare, ci încărcare într-o ţară vecină, dacă este cazul) spre destinaţie. Studiul de Evaluare a Impactului a trecut în revistă căile posibile de transport spre Europa de West şi a estimat posibilităţile tehnice de a transporta POP. După ce va fi identificată ţara gazdă vor fi selectate cele mai sigure şi directe căi de transportare.

Studiul de Impact propune să fie luate în considerare două variante principale de transportare a pesticidelor POP: (i) evacuarea stocurilor de pesticide din fiecare depozit raional separat, direct spre destinaţia finală (poate fi realizat cu transportul auto), sau (ii) concentrarea (pe etape) a stocurilor PII într-o locaţie potrivită pentru o perioadă scurtă şi transportarea lor ulterioară în afara ţării (pe cale ferată sau auto).

99 Se cuvine menţionat că echipa SEI nu a avut dreptul să intervină în procesul de selectare a depozitelor raionale. Sarcina echipei a fost să estimeze riscurile legate cu depozitele selectate, să le


EECCOOSS

Studiul de Evaluare a Impactului propune următoarea abordare, considerată mai sigură din punct de vedere ecologic:

1. Selectarea unei locaţii care întruneşte criteriile tehnice şi de mediu, pentru identificarea şi reambalarea pesticidelor, încărcarea-descărcarea şi stocarea de scurtă durată a containerelor, manevrarea transportului.

2. Renovarea sau reconstrucţia acestei platforme intermediare în corespundere cu cerinţele de siguranţă.

3. Transportarea stocurilor de pesticide POP ambalate în butoaie de plastic spre această platformă, începând cu depozitele raionale care prezintă cele mai mari riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător.

4. Prelevarea (pe platformă) probelor de pesticide inutilizabile şi interzise pentru identificarea substanţelor necunoscute şi reambalarea lor în caz de necesitate.

5. Încărcarea unităţilor de transport (auto sau pe cale ferată) pentru transportarea PII în afara ţării.

O asemenea abordare poate reduce impactul generat prin mutarea şi deschiderea butoaielor pentru inventariere şi reambalare la fiecare din cele 32 depozite raionale din Moldova, având în vedere că unele dintre ele nu sunt ecologic sigure.

Nu trebuie să se uite că transportarea pe cale ferată presupune schimbarea roţilor trenurilor la graniţa cu România, din cauza ecartamentului diferit al şinelor de cale ferată în Moldova, în comparaţie cu alte ţări europene.

Pe de altă parte, vor trebui transportate pentru a fi distruse în afara ţării circa 1100 tone de condensatoare cu BPC şi sol puternic poluat. Transportarea condensatoarelor va fi făcută în corespundere cu: ● Actele regulatorii ale Republicii Moldova în domeniul transportării mărfurilor

periculoase pe cale ferată sau auto100,101; ● Regulile de transport internaţional: Acordul European privind transportarea

internaţională a mărfurilor periculoase pe cale auto (ADR) şi pe cale ferată (RID) şi Codul maritim internaţional pentru mărfuri periculoase (IMDG);

identifice pe cele supuse unor riscuri mai mari şi să informeze UIP despre rezultatele cercetărilor pe teren. 100 Hotărârea Guvernului cu privire la efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova Nr. 672 din 28.05.2002. 101 Hotărârea Guvernului privind controlul transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminării acestora Nr. 637 din 27.05.2003.


EECCOOSS

● Regulile UE de transport a deşeurilor stabilite în Regulamentul UE privind transportul deşeurilor (Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 259/93).

Vor fi respectate cerinţele acestor acte şi documente referitoare la transportul transfrontier al BPC şi al echipamentului contaminat cu BPC.

În legătură cu alegerea între varianta auto şi cea feroviară de transportare a POP pot fi luate în considerare câteva argumente:

Principiul aplicat de echipa SEI este să se evite la maximum expunerea la riscul poluării a unor noi locaţii (de exemplu, staţii de cale ferată). Estimăm, pe de altă parte, că utilizarea căii auto ar implica circa 760 de transporturi necesare pentru a exporta toată cantitatea POP. Este clar că, din punct de vedere statistic, transportul auto este mai riscant decât cel pe cale ferată. Trebuie să remarcăm că pericolul accidentelor este mai mare pentru ţările de tranzit spre locul de distrugere (unde traficul este mult mai intens). Pe de altă parte, transportarea pe cale ferată oricum presupune utilizarea transportului auto în Moldova (dacă nu până la frontieră, atunci până la staţia de cale ferată desemnată).

La moment, echipa SEI consideră riscurile pentru mediu ale ambelor opţiuni ca fiind comparabile ceea ce implica adoptarea unor măsuri de protecţie similare, descrise în continuare în Planul de Management.

In concluzie, echipa SEI recomandă ca decizia finală să fie luată de conducerea proiectului împreună cu compania contractată, pe baza unor criterii manageriale (soluţia cea mai cost-eficientă, evitarea problemelor vamale, etc.).

5.2.4 Metodele de colectare, ambalare şi stocare

Activităţile ce ţin de identificarea, reambalarea, stocarea temporară şi transportarea pesticidelor POP şi BPC vor fi realizate în corespundere cu legislaţia şi standardele Republicii Moldova, cerinţele internaţionale şi cele mai bune practici disponibile, precum şi cu standardele OHSE.

Studiul de Evaluare a Impactului propune următoarea abordare, considerată cea mai potrivită din punctul de vedere al protecţiei mediului:

1. Finalizarea procesului de centralizare a pesticidelor inutilizabile şi interzise la depozitele raionale, cu condiţia îmbunătăţirii organizării procesului, manipulării mai atente a pesticidelor şi respectării principiilor de securitate.

2. Evacuarea treptată a PII, începând cu depozitele care prezintă cele mai mari riscuri.

3. Identificarea, reambalarea şi inventarierea PII la platforma intermediară selectată (după cum este descris mai sus).

4. Îmbunătăţirea pazei la toate depozitele raionale.


EECCOOSS

6 Impactul proiectului asupra mediului înconjurător

6.1 Pericolul actual (alternativa “fără proiect”)

Este bine cunoscut ca pesticidele sunt capabile, în virtutea proprietăţilor lor fizice şi chimice, să pătrundă în toate compartimentele mediului şi să afecteze organismele vii pe diferite căi. In prezent, sănătatea populaţiei locale şi calitatea mediului de trai sunt puternic afectate prin prezenţa pesticidelor inutilizabile şi interzise, inclusiv POP şi substanţe neidentificate, stocate în peste 340 de depozite împrăştiate în toată ţara. Este important să se ţină cont că în trecut în Moldova au fost în folosinţă peste 1000 de depozite de pesticide şi un număr comparabil de terenuri pentru pregătirea soluţiilor de pesticide. Se estimează că numărul terenurilor potenţial poluate şi care prezintă riscuri pentru sănătate şi mediu poate fi de ordinul câtorva mii. Stabilirea gradului de contaminare a acestor terenuri cere o investigare atentă şi o analiză pertinentă a datelor, pentru care ţara nu are nici capacităţi, nici mijloace financiare.

In prezent, în depozitele amintite sunt stocate circa 2500 tone de pesticide inutilizabile şi interzise, dintre care circa 60% nu sunt identificate. Stocurile PII au fost acumulate pe parcursul anilor (preponderent în perioada URSS) dintr-o serie de motive, inclusiv carenţele planificării centralizate (furnizarea unor cantităţi mai mari decât era necesar), stocarea în condiţii improprii, managementul prost al stoculu, interzicerea unor preparate pe parcurs. Debandada generală din sectorul agricol pe parcursul ultimului deceniu a dus la încălcarea flagrantă şi generalizată a regulilor de securitate la depozitele de pesticide. Cele mai multe din depozitelor rămase sunt deteriorate şi cantităţi importante de PII sunt păstrate în aer liber. O parte din pesticide s-au scurg din recipientele deteriorate, infiltrându-se în sol. Sacii de hârtie sau plastic cu preparate prafuri s-au rupt lăsând conţinutul să se scurgă în afară. In aceste condiţii, de ani de zile pesticidele sunt dispersate prin intermediul curenţilor de aer, precipitaţiilor, oamenilor şi animalelor domestice care trec prin zona contaminată. Unele depozite sunt localizate în zone cu apele subterane aproape de suprafaţă sau în luncile râurilor. Astfel, PII provenind din depozitele dezafectate sunt o sursă potenţială permanentă de contaminare a surselor de apă potabilă şi de irigaţie.

Problema stocurilor PII în Moldova este deosebit de serioasă întrucât un număr semnificativ dintre depozitele rămase sunt aşezate aproape de zonele rezidenţiale (în temei rurale) sau/şi lângă păşuni, teren arabil şi livezi/vii. Unele depozite se află în zone vizitate frecvent de populaţia locală. Ca rezultat oamenii, inclusiv copii şi femei, sunt expuşi în mod constant acţiunii vaporilor de pesticide, prafului, apei şi solului contaminat.


EECCOOSS

Este de asemenea important să se înţeleagă că contaminarea produselor agricole are un impact potenţial asupra sănătăţii populaţiei urbane, întrucât multe produse sunt vândute pe pieţele locale unde nu există un control riguros asupra reziduurilor de pesticide. Contaminarea produselor agricole şi alimentare poate limita posibilităţile Moldovei de a-şi promova produsele pe pieţele externe.

Trebuie subliniat că până în prezent în Moldova nu s-a întreprins nici un studiu serios privind localizarea, inventarierea şi estimarea riscului aferent terenurilor potenţial contaminate şi depozitelor de pesticide.

După 1995, cantitatea de PII trecute în registrele oficiale a scăzut cu 600 tone, fără să existe o explicaţie plauzibilă a acestei situaţii. Se presupune că o parte din pesticidele stocate au fost spălate de apele de ploaie, s-au infiltrat în apele subterane, contaminând solul şi apele, sau au fost furate. Pe de altă parte, centralizarea PII la depozitele raionale implementată de MA/DSE a demonstrat că volumul pesticidelor evacuate depăşeşte substanţial cantitatea trecută în registre (în unele raioane chiar şi de două ori). Probabil ambalajul rămas, praful de pe podea şi alte resturi din aceste depozite sunt în acest caz înregistrate ca deşeuri de pesticide şi sunt transportate la depozitele raionale împreună cu pesticidele inutilizabile şi interzise ca atare.

Dintre depozitele raionale selectate pentru stocarea temporară a PII doar puţine sunt aşezate în zone relativ sigure sub aspect ecologic şi sanitar. 29% din depozite sunt aşezate aproape de zone rezidenţiale, 90% lângă terenuri agricole şi/sau păşuni, iar 44% nu departe de cursuri de apă şi luncile lor. Condiţiile de stocare nu întotdeauna sunt adecvate, nerespectarea regulilor de păstrare şi de securitate sunt vizibile cu ochiul liber, paza este insuficientă, gardul şi panourile de avertizare lipsesc, teritoriul depozitelor este traversat de oameni şi animalele domestice.

Doar puţine din depozite au podea solidă fără crăpături; şi mai puţine au sisteme de captare a scurgerilor, care în cea mai mare parte sunt deteriorate. Cele mai multe depozite nu au aprovizionare cu apă şi energie electrică. Solurile din preajma depozitelor precum şi pereţii încăperilor sunt contaminate într-o măsură mai mare sau mai mică iar mirosurile puternice emanate indică un nivel înalt de contaminare.

In general, ambalajul PII este în stare proastă şi nu este potrivit pentru transportare. Reambalarea pesticidelor solide realizată până în prezent într-o serie de raioane s-a făcut în butoaie de plastic (neconforme cu standardele internaţionale), noi şi relativ sigure, dar sensibile la lovituri şi fragile la îngheţ. Pesticidele lichide au fost pompate în butoaie de metal (neconforme cu standardele internaţionale), utilizate şi uşor corodate, dar nu în toate depozitele. La unele depozite centrale pesticidele solide au fost transportate fără butoaie (împachetate doar în saci de plastic). Butoaiele vechi de metal, puternic corodate şi cu resturi de pesticide, uneori au fost transportate la depozitele raionale. Unele dintre ele au fost lăsate la locurile vechi sau aruncate în râpe, gropi săpate în pământ, sau chiar pe teritoriu. Etichetele în general lipsesc. Compoziţia substanţelor neidentificate nu a fost studiată. Mai există probleme cu clarificarea proprietarilor stocurilor PII şi a responsabilităţii pentru stocarea lor.


EECCOOSS

Tabloul nu ar fi complet fără descrierea soartei depozitelor vechi. In multe locuri acestea au fost dezasamblate de către populaţia locală, materialele fiind utilizate pentru necesităţi gospodăreşti (de exemplu, construirea dependinţelor pentru animalele domestice). Cărămizile, blocurile de piatră, lemnul, pietrişul, alte materiale de construcţie contaminate sunt mutate în comunităţile săteşti şi utilizate sau stocate lângă casele de locuit, animale sau fântâni. Continuarea acestui proces în peste 300 de locuri/localităţi din Moldova, rămase după finalizarea procesului de centralizare a pesticidelor inutilizabile şi interzise, va genera riscuri semnificative pentru sănătate şi mediu prin dispersarea materialelor contaminate.

In concluzie, se poate afirma încă odată că dacă nu se vor lua măsuri (sau se vor lua doar măsuri limitate) pentru îmbunătăţirea managementului PII, impactul asupra sănătăţii publice şi mediului, generat de păstrarea în condiţii improprii şi managementul defectuos al acestor stocuri, va spori, chiar ţinând cont de procesul natural de degradare a acestor preparate. In mod clar, însă, acest proces atinge doar în mică măsură pesticidele POP, care sunt persistente, bioacumulative şi rămân în mediul înconjurător şi în organismele vii un timp îndelungat. Nu este o exagerare să se afirme că un eventual eşec în eliminarea PII/POP într-o manieră ecologic sigură va afecta dreptul oamenilor de a trăi într-un mediu sănătos, dezvoltarea economică şi durabilitatea dezvoltării, combaterea sărăciei, oportunităţile ţării de a pătrunde pe pieţele externe şi imaginea ţării în exterior.

Pe parcursul studiului, în timpul discuţiilor cu partenerii proiectului şi consultărilor publice, au fost identificate un şir de probleme de mediu, sociale şi economice legate de POP, precum şi cauzele şi efectele lor. Diagrama de mai jos (Figura 2) arată principalele componente de mediu afectate, cauzele, efectele şi severitatea impactului.

In ceea ce priveşte problema BPC, în Republica Moldova s-a acumulat un număr mare de condensatoare care conţin aceste substanţe, în special în sectorul energetic. Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm menţionează circa 20000 de condensatoare localizate în 20 de substaţii electrice pe întreg teritoriul ţării. Dintre acestea, un grup de 12000 de condensatoare sunt concentrate într-un singur loc, la substaţia Vulcăneşti. In afară de acestea, circa 2000 de condensatoare distruse în urma unei explozii în anii 70, sunt îngropate la aceeaşi substaţie. Conţinutul total de BPC în toate condensatoarele din ţară (fără cele îngropate la Vulcăneşti) este estimat la 380 tone.

La majoritatea substaţiilor condensatoarele nu au mai fost utilizate după prăbuşirea URSS la începutul anilor 90. Ele au peste 20-25 ani şi în multe locuri au început să curgă, proces care în mod inevitabil se va intensifica cu trecerea timpului. Întrucât majoritatea condensatoarelor nu mai sunt în folosinţă, scurgerile pot continua mult timp fără să fie observate. La Vulcăneşti, de exemplu, solul de sub bateriile de condensatoare a fost puternic contaminat ca urmare a exploziei din anii 70 şi a scurgerilor continue din condensatoarele corodate pe parcursul ultimilor 33 de ani. Solul şi apele subterane din apropierea celor două gropi cu resturile a circa 2000 de condensatoare explodate pot fi şi ele puternic contaminate.

SURSA DE POLUARE MEDIUL AFECTAT PROCESUL SI FACTORII VECTORUL CONTAMINARII/POLUARII IMPACTUL BIOFIZIC, SOCIAL SI ECONOMIC EVALUAREA IMPACTULUI

MANAGE-MENTUL DEFECTUOS AL POP

Apele subterane

Apele de suprafaţă

Solul

Atmosfera Evaporarea si dispersarea

Eroziunea solului

Infiltrarea

Scurgerea

Descarcarea apelor subterane

Mediul de lucru

Zonele locuite

Paduri şi habitate terestre

Soluri fertile

Păşuni

Cursuri de apă şi zone umede

Bazine acvatice utilizate pentru irigare, piscicultura, recreaţie

Surse de aprovizionare cu apă

Culturi agricole

Pierderi de valoare (lemn, produse silvice)

Bioacumulare / toxicitate pentru fauna şi flora salbatica

Pierderi de valoare (produ-se fitotehnice, zootehnice, piscicole)

Pierderi economice

Pierderi de sănătate

Pierderea diversităţii biologice

• SEMNIFICATIVE • PE TERMEN

LUNG • DE SCARA

NATIONALA • SEVERE • IREVERSIBILE

Environmental Impact Assessment Report of 176 Draft Version – Do not quote

EECCOOSS

Condensatoarele cu BPC sunt un pericol major pentru resursele de apă subterană şi sănătatea oamenilor din zonele respective, în special sănătatea la locul de muncă. La multe substaţii personalul acuză probleme de sănătate pe care le asociază cu prezenţa condensatoarelor. Indiferent dacă sunt reale sau imaginare, aceste îngrijorări creează o presiune asupra factorilor de decizie. In afară de aceasta, în unele locuri gospodăriile rurale se află la distanţe de până la 10 m de la bateriile de condensatoare (culminând cu un loc pentru odihna familiei şi un teren de joacă pentru copii situat la 3-4 m de condensatoare la substaţia Orhei), ceea ce creează un pericol real pentru sănătatea oamenilor.

Dacă nu se vor lua măsuri (sau se vor lua doar măsuri reduse) şi, ca rezultat, BPC vor rămânea acolo unde sunt, pericolul pentru sănătate şi mediu în urma dispersării acestor substanţe va creşte, atât în Moldova, cât şi pe plan global. Dacă nu se va întreprinde nimic situaţia se poate doar înrăutăţi. In afară de aceasta, în asemenea circumstanţe onorarea obligaţiilor asumate de Republica Moldova prin aderarea la Convenţia de la Stockholm, adică identificarea şi asigurarea unei gestionări ecologic sigure a echipamentului conţinând BPC (uzat sau încă în folosinţă), va fi imposibilă.

6.2 Beneficiile de pe urma realizării proiectului GEF

In prezent sănătatea populaţiei locale şi calitatea mediului de trai şi a mediului natural este afectată de prezenţa POP şi de condiţiile inadecvate de stocare a lor. Îmbunătăţirea stării mediului este sarcina principală a acestui proiect dar el poate aduce şi un şir de beneficii adăugătoare, inclusiv: ● Sporirea capacităţii de gestionare a deşeurilor periculoase la nivel naţional, prin

îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional, întărirea capacităţii analitice şi informaţionale, transfer de know-how şi instruire.

● Reducerea sărăciei şi creşterea economică, în special în zonele rurale, prin crearea oportunităţilor pentru creşterea produselor agriculturii organice.

În cazul când proiectul va avea succes, obiectivele sale fiind îndeplinite, beneficiile pe plan local, regional, naţional şi internaţional ar putea fi substanţiale. Beneficiile aşteptate sunt descrise în tabelul de mai jos, pentru fiecare componentă a proiectului.

Tabelul 2: Beneficiile proiectului Componenta proiectului Beneficiile proiectului

(de mediu, de sănătate, socio-economice)

I. Eliminarea ecologic sigură a stocurilor POP

- Reducerea riscurilor de mediu, de sănătate şi socio-economice asociate cu dispersarea POP în mediul înconjurător (la nivel global şi regional);

- Susţinerea Republicii Moldova în ceea ce priveşte onorarea obligaţiilor asumate în cadrul Convenţiei de la Stockholm

A. Subcomponenta pesticide POP: - Eliminarea riscurilor pentru sănătate şi

mediu în urma emisiilor continue a POP din


EECCOOSS

Componenta proiectului Beneficiile proiectului (de mediu, de sănătate, socio-economice)

- Reambalarea şi centralizarea imediată; - Inventarierea şi estimarea riscului; - Ambalarea pentru transportare şi

eliminarea definitivă; - Activităţi de remediere.

depozitele insuficient de sigure; - Creşterea oportunităţilor pentru agricultura

organică, astfel sporind veniturile micilor fermieri şi a părţii mai sărace a populaţiei rurale;

- Creşterea potenţialului de export a produselor agricole;

- Sporirea preţului terenurilor în apropierea depozitelor de pesticide evacuate;

- Reducerea sărăciei în zonele rurale.

B. Subcomponenta BPC: - Inventarierea detaliată a BPC; - Eliminarea BPC; - Studiul de fezabilitate priving măsurile

de remediere la substaţia electrică Vulcăneşti.

- Distrugerea imediată şi ecologic sigură a stocului identificat de echipament cu BPC din Moldova, în condiţii controlate;

- Un proiect demonstraţional de management a echipamentului cu BPC identificat pe parcursul inventarierii;

- Date exacte privind magnitudinea problemei BPC in Moldova (inclusiv în sectorul ne-energetic), ceea ce va permite elaborarea unui plan de management în acest domeniu;

- Reducerea riscurilor pentru sănătatea la locul de muncă prin inventarierea şi etichetarea tuturor echipamentelor cu conţinut de BPC;

- Transferul de cunoştinţe privind remedierea zonelor contaminate cu POP şi utilizarea programului de curăţare a substaţiei Vulcăneşti pentru remedierea zonelor puternic poluate cu alte substanţe periculoase.

II. Managementul durabil al POP: - Fortificarea capacităţii instituţionale în

domeniul POP; - Inventarierea, monitorizarea şi

implementarea legislaţiei; - Instruirea şi sporirea capacităţii tehnice

de gestionare a POP.

- Capacitatea instituţională de gestionare ecologic sigură a POP sporită, inclusiv: (i) o nouă politică şi un nou cadru de reglementare pentru managementul BPC; (ii) capacitatea sporită de a monitoriza POP; (iii) aplicarea mai eficientă a actelor regulatorii de mediu în domeniul POP; (iv) dezvoltarea capitalului uman prin instruire şi experienţă.

III. Informarea şi conştientizarea publicului în domeniul POP şi activităţi de replicare

- O informare mai bună a publicului asupra riscurilor POP pentru sănătate şi mediu;

- Beneficii potenţiale prin evitarea expunerii la POP şi prin prevenirea utilizării viitoare şi acumulării POP (în special în gospodării)

IV. Managementul proiectului - Poate aduce beneficii indirecte prin

coordonarea/managementul activităţilor


EECCOOSS

Componenta proiectului Beneficiile proiectului (de mediu, de sănătate, socio-economice)

proiectului

6.3 Impactul proiectului GEF

6.3.1 Impactul general

Proiectul are 4 componente distincte care pot avea un impact direct sau indirect asupra mediului. In ceea ce urmează, fiecare componentă/sub-componentă este analizată sub aspectul efectelor pe care le poate avea asupra mediului.

Subcomponenta pesticide POP

Această sub-componentă va finanţa cuantificarea, identificarea şi ambalarea pesticidelor în containere care corespund cerinţelor internaţionale, ceea ce va asigura transportarea şi distrugerea în condiţii sigure a materialelor. Vor fi întreprinse următoarele activităţi: (i) Reambalarea şi centralizarea imediată a pesticidelor inutilizabile şi interzise Această activitate poate avea un impact direct asupra mediului în caz dacă nu se vor lua măsuri adecvate de pregătire şi de limitare a impactului.

Este necesară implementarea unor măsuri preliminare bine pregătite şi aplicate cu stricteţe, după cum urmează: (i) elaborarea unor planuri de evacuare a pesticidelor încă înainte de începerea reambalării şi transportării PII, inclusiv identificarea depozitelor prioritare la nivel raional, stabilirea programului lucrărilor, elaborarea sistemelor de etichetare şi evidenţă a PII, desemnarea instituţiilor responsabile cu supravegherea lucrărilor, selectarea căilor de transportare, informarea organizaţiilor partenere şi a publicului general; (ii) repararea adecvată a depozitelor raionale desemnate, pentru a preveni dispersarea pesticidelor pe perioada păstrării; (iii) stabilirea unui sistem adecvat de avertizare şi de protecţie a depozitelor contra accesului neautorizat. Aceste activităţi vor trebui adaptate, folosind experienţa activităţilor demonstraţionale implementate de Milieukontakt, o organizaţie non-guvernamentală olandeză care a iniţiat un proiect menit să implementeze cele mai bune practici de gestionare a PII în cadrul unui raion.

Acţiunile de natură fizică includ: (i) circulaţia camioanelor militare în apropierea depozitelor de pesticide; (ii) găzduirea unor echipe de 10-15 soldaţi şi ofiţeri pe durata a 2-5 zile la fiecare depozit, în condiţii de câmp sau în comune; (iii) utilizarea spaţiului de la depozite pentru păstrarea temporară a butoaielor goale şi ambalajului. Toate aceste activităţi nu generează un impact negativ semnificativ asupra mediului şi a vieţii rurale întrucât sunt comparabile cu activităţile normale de zi cu zi.

Implementarea nemijlocită a procedurilor de reambalare, colectare a deşeurilor de pesticide şi a prafului contaminat, păstrare a pesticidelor reambalate şi a deşeurilor pe teritoriul depozitelor evacuate pentru un timp, încărcare a camioanelor şi transportare


EECCOOSS

a PII spre depozitele centrale, precum şi descărcarea şi amplasarea butoaielor cu pesticide la depozitele centrale comportă mai multe riscuri.

Intervenţia la depozitele de substanţe chimice existente şi mutarea acestor substanţe îi poate expune pe cei ce lucrează la pericole serioase şi poate cauza dispersarea acelor produse periculoase în mediu. Aceasta îi poate afecta pe oamenii care lucrează în apropiere şi pe alţi localnici, precum şi mediul natural. Multe depozite de pesticide din Moldova se află în apropierea zonelor locuite, agricole sau acvatice.

Următorul tabel enumeră pericolele pentru mediu care survin din situaţia actuală şi indică care din aceşti factori ar putea fi amplificat sa rezultat al activităţilor proiectului:

Tabelul 3. Potenţialul de amplificare a impactului asupra mediului de la mutarea pesticidelor stocate102

Pericolul actual Efectele potenţiale amplificatoare ale proiectului

Scurgerea pesticidelor în sol şi dispersarea în sol prin acţiune capilară şi microfauna solului

Mutarea/transferul pesticidelor dintr-un container în altul poate genera scurgeri adăugătoare şi mări zona contaminată.

Infiltrarea pesticidelor în apele subterane prin solul contaminat

Manipularea pesticidelor şi mişcarea lor poate mări zona contaminată şi cauza pătrunderea adăugătoare în sursele de apă subterană situate sub zona contaminată. Expunerea pesticidelor în perioadele ploioase poate spori contaminarea apelor subterane.

Contaminarea apelor de suprafaţă prin scurgerea de suprafaţă, dispersarea eoliană sau prin intermediul animalelor. In unele cazuri depozitele se află în luncile râurilor ceea ce cauzează poluarea periodică a apelor.

Manipularea pesticidelor poate spori migrarea lor în apele de suprafaţă cu apele pluviale sau mişcarea aerului. Expunerea pesticidelor în perioadele ploioase poate spori contaminarea apelor de suprafaţă.

Dispersarea pesticidelor pe cale aeriană prin evaporare şi dispersare eoliană.

Reambalarea poate duce la intensificarea proceselor de evaporare şi dispersare eoliană.

102 Prevention and Disposal of Obsolete Pesticides Stocks in Ethiopia, Programmatic Environmental Assessment, 2004.


EECCOOSS

Pericolul actual Efectele potenţiale amplificatoare ale proiectului Expunerea pesticidelor în perioadele cu radiaţie solară intensă, temperaturi înalte sau vânturi puternice poate spori contaminarea.

Contaminarea vegetaţiei prin preluarea pesticidelor din sol şi prin contaminarea de suprafaţă a plantelor. Vegetaţia contaminată poate reprezenta plante de cultură, surse alimentare pentru om, animale domestice sau fauna sălbatică, sau altă vegetaţie, parte a mediului natural.

Emisiile sporite de pesticide în aer, apă şi sol în timpul manipulării lor poate mări expunerea vegetaţiei la pesticide şi provoca o contaminare adăugătoare.

Efectele toxice directe sau indirecte asupra omului, animalelor domestice sau faunei sălbatice care provin din expunerea la pesticidele emise în mediu. Pesticidele pot pătrunde în reţelele trofice şi contamina diferite organisme. Efectele toxice pot fi de scurtă durată şi acute, sau de lungă durată şi cronice.

Manipularea şi mutarea pesticidelor poate provoca emisii sporite în mediu sporind astfel probabilitatea şi severitatea expunerii organismelor la aceste substanţe.

Aceste emisii posibile pot avea un impact negativ, de caracter local, provizoriu şi comparabil cu nivelul de poluare actual în apropierea depozitelor existente.

Pierderile în timpul transportării, accidentele şi incidentele/greşelile pe parcursul etapei de centralizare pot duce la emisii relativ importante de substanţe chimice toxice, periculoase şi persistente în locuri noi. Managementul defectuos sau controlul slab asupra respectării legislaţiei pot contribui semnificativ la poluarea mediului natural sau economic al oamenilor care trăiesc în localităţile din apropierea depozitelor raionale selectate. Plasarea incorectă a butoaielor în interiorul depozitelor şi supraîncărcarea lor pot crea probleme pentru desfăşurarea ulterioară a proiectului, în cazul când acestea ar trebui mutate pentru inventariere, prelevarea probelor şi clasificare. (ii) Inventarierea şi estimarea riscului

In general, activităţi ca inventarierea sau estimarea riscului nu au un impact negativ direct; dimpotrivă, ele pot aduce beneficii indirecte mediului şi oamenilor prin îmbunătăţirea cunoaşterii şi planificării. Totuşi, inventarierea necesară în condiţiile actuale, precum şi reambalarea şi centralizarea, pot avea un impact direct asupra mediului şi sănătăţii în cel puţin 37 de locuri unde are loc centralizarea.

O parte semnificativă (până la 60%) din pesticidele inutilizabile şi interzise care au fost sau urmează să fie reambalate şi stocate la depozitele raionale, sunt încă


EECCOOSS

neidentificate. Identificarea şi etichetarea întregului stoc de pesticide care urmează să fie ambalate este un element crucial pentru transportarea lor internaţională. Acest lucru va necesita următoarele: (i) încărcarea/descărcarea şi mutarea butoaielor în interiorul depozitului; (ii) pentru depozitele supraîncărcate – scoaterea lor din încăpere; (iii) deschiderea unei părţi importante din butoaiele cu pesticide neidentificate, scoaterea sacilor din butoaie şi deschiderea sacilor pentru prelevarea probelor; (iv) plasarea butoaielor etichetate înapoi în depozite, dar într-o ordine mai bună, potrivită pentru încărcarea lor ulterioară în camioane. Toate aceste manipulări pot genera emisii nedorite de pesticide în aer sau deversări pe sol, similare celor prezentate în tabelul de mai sus. Impactul poate avea un caracter local dar semnificativ pentru personal, în caz dacă aceste emisii ar implica POP sau substanţe chimice toxice.

Estimarea riscului şi crearea registrului depozitelor de PII, cele utilizate pentru centralizare şi cele evacuate, nu au un impact negativ direct; dimpotrivă, ele pot avea o influenţă pozitivă, prin clasificarea depozitelor în dependenţă de riscuri, identificarea depozitelor prioritare şi prin elaborarea unor măsuri de protecţie şi a unor planuri de evacuare pentru fiecare depozit. Sistemul de evaluare elaborat şi testat în cadrul Studiului de Evaluare a Impactului (SEI) şi rezultatele lui pot servi drept punct de pornire pentru elaborarea unei metodologii de estimare a riscului, aplicabilă altor obiective din Moldova, care ar mai putea fi ajustată pe baza experienţei internaţionale. Echipa SEI a instruit un grup de specialişti care ar putea întreprinde asemenea studii de estimarea riscului în alte zone ale ţării. (iii) Ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă

Impactul potenţial al acestei activităţi asupra mediului este unul direct. Ambalarea tuturor pesticidelor inutilizabile şi interzise lichide şi solide, precum şi a deşeurilor aferente, inclusiv a butoaielor de metal corodate şi a solului puternic contaminat, în containere de standard internaţional poate duce la poluarea adăugătoare a locurilor respective.

Impactul potenţial al manipulării şi ambalării PII solide va fi unul local şi mai puţin semnificativ în comparaţie cu impactul inventarierii, întrucât la această etapă toate pesticidele trebuie să fie reambalate în butoaie de plastic, etichetate, aranjate şi nu vor mai trebui deschise. Doar procedura de încărcare va trebui tratată cu mare grijă, pentru a evita posibile incidente.

Impactul negativ al pompării pesticidelor lichide în containere de standard internaţional poate fi unul mai semnificativ, întrucât operaţia poate duce la scurgeri, volatilizarea şi dispersarea PII. Aceleaşi urmări negative pot fi legate şi de ambalarea solului puternic contaminat, a prafului şi altor deşeuri la cele 37 de depozite centrale după evacuarea stocului de pesticide din ele. Poluarea aerului cu praf contaminat poate fi importantă şi poate afecta zone relativ întinse dimprejur.

Butoaiele de metal golite şi butoaiele vechi corodate de la depozitele centrale vor trebui strivite cu ajutorul unei maşini speciale. Această operaţie poate fi asociată cu


EECCOOSS

vibraţii şi zgomot, ceea ce poate provoca disconfort populaţiei şi animalelor domestice. Acest gen de impact este local şi minor în comparaţie cu efectele unor posibile scurgeri de pesticide lichide din butoaiele vechi sau recent golite. In acelaşi timp, dacă nu se vor lua măsuri de protecţie această operaţie ar putea duce la contaminarea puternică a solului în locul unde va fi instalată maşina amintită.

Transportarea PII pe cale ferată sau auto poate avea un impact negativ în cazul accidentelor. Din punct de vedere statistic transportul auto este mai periculos în acest sens. In general, drumurile din Moldova nu sunt în stare prea bună din cauza lipsei resurselor pentru întreţinerea lor adecvată. Corelat cu relieful deluros (multe urcuşuri şi coborâşuri), acest fapt sporeşte riscurile aferente transportării PII pe cale auto, mai ales pe timp de iarnă. Pe de altă parte, traficul în Moldova nu este foarte intens, ceea ce micşorează riscul accidentelor. Drumul principal spre frontiera vestică a ţării (Chişinău-Leuşeni) aproape că nu traversează localităţi astfel încât riscul impactului direct asupra populaţiei este mic. In acelaşi timp, acest drum trece, pe o distanţă de 10-15 km, prin zona rezervaţiei ştiinţifice „Codru” şi un accident în timpul transportării PII ar putea afecta aceasta zona împădurită de mare valoare naturală. Contaminarea acestei zone ar putea duce la pierderi importante a capitalului natural. Subcomponenta BPC

Această subcomponentă va cuprinde următoarele activităţi:

(i) Inventarierea detaliată a BPC

Inventarierea care presupune identificarea BPC în uleiurile din transformatoare şi alt echipament de putere de la substaţiile electrice, poate avea doar un impact local şi nesemnificativ. Scurgerile neintenţionate ale unor cantităţi mici de ulei în timpul prelevării probelor pot contamina solul, dar pot fi uşor prevenite şi remediate. Un impact direct moderat poate apărea dacă prelevarea probelor va cere întreruperea funcţionării normale a transformatoarelor sau altor echipamente electrice. Aceasta ar putea afecta consumatorii în caz dacă nu vor fi elaborate şi implementate planuri de prevenire/protecţie.

Proiectul presupune şi testarea conţinutului BPC în echipamentul electric utilizat de marii consumatori de electricitate (întreprinderi din domeniul industriei, transportului, alimentării cu apă), care nu au fost încă identificaţi. Echipamentul testat se poate afla în zone sensibile (aproape de întreprinderi alimentare sau de aprovizionare cu apă, etc.), ceea ce va necesita luarea unor măsuri de prevenire/protecţie, atât pentru cazurile de scurgeri cât şi pentru dereglările funcţionale ale întreprinderilor.

In general, această subcomponentă va avea o influenţă benefică semnificativă întrucât va produce pentru prima dată un tablou clar al contaminării uleiurilor şi echipamentului electric în Republica Moldova, în special, în domeniile prioritare legate de stipulările Convenţiei de la Stockholm. Realizarea tuturor activităţilor planificate, cum sunt elaborarea regulamentelor, sistemul de etichetare, implicarea


EECCOOSS

deţinătorilor de echipament electric în proces şi sporirea responsabilităţii lor pentru prevenirea poluării mediului, transferul de know-how şi al ghidurilor de management, instruirea şi informarea, stabilirea unor cerinţe de securitate şi controlul respectării lor, raportarea şi ţinerea unui registru unic sunt în măsură să sporească securitatea chimică la nivelul întregii ţări.

(ii) Eliminarea BPC

Această subcomponentă poate avea un impact direct asupra mediului întrucât prevede manipularea a circa 17300 de condensatoare ce conţin BPC. In afară de aceasta, este prevăzută excavarea a circa 2000 de condensatoare deteriorate, îngropate pe teritoriul substaţiei şi a unei cantităţi de circa 50 tone de sol puternic contaminat, stocarea temporară a solului poluat şi transportarea acestor materiale. Este important de subliniat că toate lucrările, în afară de transport, urmează să fie implementate la substaţiile electrice (în afara zonelor locuite) ceea ce reduce dimensiunea impactului negativ potenţial, dar unele din ele pot implica elemente şi zone mai sensibile (populaţia, industria alimentară şi agricultura) şi deaceea cer o atenţie sporită.

Aceste activităţi pot afecta funcţionarea unor substaţii întrucât o parte (mică) din condensatoare este periodic utilizată de compania de stat Moldelectrica. Eliminarea condensatoarelor cu BPC în cadrul proiectului va ajuta Moldelectrica să-şi rezolve o problemă ecologică majoră şi să-şi reînnoiască utilajul procurând condensatoare moderne care nu conţin BPC; pe de altă parte, aceasta va arăta hotărârea ţării de a-şi îndeplini obligaţiile în cadrul Convenţiei de la Stockholm.

Demontarea condensatoarelor ar putea afecta sănătatea muncitorilor prin contactul direct cu echipamentul care curge sau indirect prin poluarea solurilor în apropierea locurilor de muncă, dar măsurile de precauţie adoptate pot minimiza efectele.

Activitatea mecanismelor şi maşinilor grele (camioane, macarale grele, echipament de excavare) poate genera emisii, zgomot şi vibraţii, comparabile însă cu situaţia normală pe un şantier de construcţii.

Posibila organizare a unui depozit temporar pentru containerele pentru transportarea condensatoarelor la substaţia Vulcăneşti va necesita pavarea a circa 200 m2 şi construirea unei bordure şi a unui decantor. Impactul este comparabil cu cel al unor lucrări de construcţie şi nu poate fi unul semnificativ.

Excavarea condensatoarelor la Vulcăneşti şi manipularea solului contaminat, construcţia unui depozit temporar pentru ele, decontaminarea excavatoarelor va necesita o atenţie sporită, întrucât aceste activităţi pot provoca efecte negative în mediul înconjurător şi asupra sănătăţii muncitorilor. Va fi nevoie de excavarea conţinutului a două gropi de dimensiunea 5 x 5 m şi 25 x 15 m până la adâncimea de 5-7 m pentru a scoate cel puţin 2000 de condensatoare îngropate. Volumul solului contaminat poate fi destul de mare. Pentru stocarea lui temporară va fi necesară construirea unui teren hidroizolat 10 x 20 m cu un batardou înalt de 1.2 m şi o barieră


EECCOOSS

lângă fiecare groapă. Cele mai poluate straturi de sol sunt, probabil, la fundul gropilor dar după excavare ele se vor afla deasupra. Dispersarea particulelor de sol pe calea aerului sau scurgerea lichidului din porii solului adus la suprafaţă poate contribui la poluarea zonelor învecinate. Aceasta poate afecta ulterior şi apele subterane. Trebuie menţionat ca zona substaţiei Vulcăneşti este destul de izolată, dar în apropiere există exploatări agricole şi păşuni. Impactul poate fi local dar semnificativ ca mărime, având în vedere potenţialul înalt de dispersare a BPC în concentraţii înalte.

Se consideră că transportarea containerelor cu condensatoare nu va genera un impact semnificativ asupra mediului şi nu va provoca probleme deosebite de trafic în zona Vulcăneşti şi în apropierea altor substaţii.

(iii) Studiul de fezabilitate privind măsurile de remediere la substaţia Vulcanesti

Impactul acestei componente este unul indirect şi pozitiv. Activităţile anticipate vor contribui la identificarea unor măsuri ecologic mai sigure şi cost-eficiente pentru prevenirea dispersării BPC din zona contaminată spre zonele adiacente şi va servi drept exemplu pentru remedierea altor substaţii şi zone contaminate.

Componenta de management durabil al POP

Trei grupuri de activităţi şi anume: (i) fortificarea capacităţii instituţionale în domeniul POP; (ii) inventarierea, monitorizarea şi implementarea legislaţiei; şi (iii) instruirea şi sporirea capacităţii de manipulare a POP, vor avea un impact benefic asupra capacităţii generale a Republicii Moldova de a gestiona substanţele chimice toxice şi periculoase de o manieră ecologic sigură şi în corespundere cu obligaţiile internaţionale pe care şi le-a asumat.

Componenta de informare şi conştientizare a publicului în domeniul POP şi activităţi de replicare

Această componentă este benefică pentru înţelegerea problemei POP la nivelul întregii societăţi. Ea va asigura o bază solidă pentru participarea publicului, crearea şi menţinerea unei bănci de date cuprinzătoare şi actualizate privind POP, precum şi replicarea rezultatelor proiectului în întreaga ţară.

Componenta de management a proiectului

Această componentă nu va avea un impact direct întrucât se va ocupa de finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectului.

6.3.2 Impactul negativ direct al proiectului

(A1) Reambalarea şi centralizarea imediată a pesticidelor inutilizabile şi interzise


EECCOOSS

Impactul Cauzele Efectele / Consecinţele

Evaluarea severităţii impactului

Măsuri de prevenire/protecţie

Deranjarea zonei adiacente prin lucrările de reparaţie a depozitelor şi traficul camioanelor grele în timpul transportării

Lucrările de reparaţie; Activitatea utilajelor; Traficul camioanelor grele, în special în condiţii umede

Deranjarea faunei sălbatice în timpul reproducerii şi în alte perioade sensibile; Zgomot, vibraţii; Deranjarea activităţilor obişnuite ale populaţiei în zonele adiacente depozitelor PII (prelucrarea terenului, culegerea roadei, păşunatul); Deteriorarea drumurilor locale şi sporirea costurilor de întreţinere a lor

Nesemnificativ şi comparabil cu impactul activităţilor obişnuite Local (37 locuri) De scurtă durată Uşor reversibil

Nu sunt necesare; este suficientă aplicarea procedurilor de funcţionare normale

Poluarea zonei adiacente în timpul lucrărilor de reparaţie a depozitelor centrale

Deversarea de uleiuri şi lubrifianţi de la utilajul şi maşinile de construcţie; Dispersarea prafului contaminat

Deteriorarea calităţii solului şi apelor; Contaminarea produselor vegetale şi animaliere

Moderat Local (37 locuri) De scurtă durată Reversibil

Necesare pentru prevenirea dispersării prafului contaminat, asigurarea securităţii muncii şi limitarea accesului oamenilor şi animalelor

Poluarea zonei adiacente în timpul lucrărilor de evacuare, încărcare / descarcare şi transportare

Deversări în timpul reambalării; Evaporarea şi dispersarea pe calea aerului; Incidente în timpul operaţiunii de încărcare / descarcare; Traficul vehiculelor contaminate

Extinderea zonei contaminate; Expunerea la contaminanţi la locul de muncă; Sănătatea populaţiei locale afectată; Pierderi ale biodiversităţii; Deteriorarea calităţii solului şi apelor; Impactul asupra sănătăţii urmare a prelucrării şi consumului produselor agricole contaminate

Semnificativ General (340 locuri) De lungă durată Cu greu reversibil

Necesare pentru minimizarea dispersării poluanţilor

(A2) Inventarierea şi estimarea riscului

Impactul Cauzele Efectele /

Consecinţele Evaluarea severităţii impactului


Poluarea zonei adiacente în timpul

Mici deversări în timpul operaţiunilor

Extinderea zonei contaminate;

Moderat, dar la depozitele unde

Necesare pentru


EECCOOSS




lucrărilor de încărcare / descărcare, mutare, deschidere a butoaielor şi prelevare a probelor

Evaporarea şi dispersarea pe calea aerului Greşeli în timpul operaţiunilor de încărcare / descărcare şi mutare a butoaielor

Expunerea la contaminanţi la locul de muncă; Sănătatea populaţiei locale afectată; Pierderi ale biodiversităţii; Deteriorarea calităţii solului şi apelor; Impactul asupra sănătăţii urmare a prelucrării şi consumului produselor agricole contaminate

spaţiul intern este limitat şi toate operaţiunile urmează să fie implementate în afara încăperii, poate fi semnificativ Local (37 locuri) De lungă durată Cu greu reversibil

reducerea contaminării în timpul lucrărilor şi pentru asigurarea securităţii muncii

(A3). Ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă




Poluarea zonei adiacente în timpul lucrărilor de ambalare, încărcare / descarcare şi transportare

Scurgeri nesemnificative în timpul ambalării în containerele de standard internaţional; Evaporarea şi dispersarea pe calea aerului; Dispersarea prafului contaminat; Greşeli în timpul operaţiunilor de încărcare/descărcare Traficul vehiculelor contaminate; Deversări în timpul strivirii butoaielor golite

Extinderea zonei contaminate; Expunerea la contaminanţi la locul de muncă; Sănătatea populaţiei locale afectată; Pierderi ale biodiversităţii; Deteriorarea calităţii solului şi apelor; Impactul asupra sănătăţii urmare a prelucrării şi consumului produselor agricole contaminate

Moderat Local (37 locuri) De lungă durată Cu greu reversibil

Necesare pentru reducerea contaminării în timpul lucrărilor şi pentru asigurarea securităţii muncii

Deranjarea zonei adiacente în timpul lucrărilor

Funcţionarea instalaţiei de strivire a butoaielor; Funcţionarea echipamentului de încărcare; Traficul camioanelor grele; Deversarea de uleiuri şi lubrifianţi

Deranjarea faunei sălbatice; Zgomot, vibraţii; Deranjarea activităţii normale a populaţiei locale; Deteriorarea drumurilor; Poluarea solului

Moderat Local (37 locuri) De scurtă durată Uşor reversibil


(B1) Inventarierea detaliată a BPC


EECCOOSS




Poluarea solului prin deversări neintenţionate în timpul prelevării probelor

Greşeli în timpul prelevării probelor

Contaminarea cu BPC a solurilor şi a mediului de lucru; Expunerea la contaminanţi la locul de muncă

Nesemnificativ la substaţiile electrice, dar poate fi semnificativ la alţi deţinători de echipament electric de putere Local De scurtă durată Reversibil

Necesare pentru prevenirea poluării

Deranjamente în activitatea companiilor electrice şi a marilor consumatori de energie electrică

Întreruperi ale activităţii; Prelevarea probelor de ulei

Întreruperi în furnizarea energiei electrice; Întreruperi ale activităţii normale a întreprinderilor mari consumatori de energie electrică

Moderat spre semnificativ Local De scurtă durată Uşor reversibil

Necesare pentru scurtarea perioadei de prelevare şi a altor proceduri de inventariere legate de accesul la echipament

(B2) Eliminarea BPC




Deranjamente în activitatea companiilor electrice

Întreruperi ale activităţii; Înlocuirea echipamentului

Întreruperi în furnizarea energiei electrice

Nesemnificativ Local De scurtă durată Uşor reversibil

Necesare pentru un număr limitat de locaţii

Deranj al mediului înconjurător pe durata lucrărilor şi transportării

Lucrările de construcţie; Activitatea macaralelor; Deversările de uleiuri şi lubrifianţi

Zgomot, vibraţii; Deranjarea activităţilor normale ale populaţiei locale; Poluarea solului

Nesemnificativ Local De scurtă durată Uşor reversibil


Sănătatea muncitorilor

Demontarea condensatoarelor; Scurgerile din condensatoare; Contactul cu solul contaminat şi condensatoarele avariate; Manipularea incorectă a echipamentului

Sporirea cheltuielilor pentru sănătate; Pierderea zilelor de muncă şi a venitului

Moderat Local De durata medie Greu reversibil

Necesare

Poluarea mediului cu BPC la substaţia electrică Vulcăneşti

Scurgeri din condensatoare; Stocarea temporară a solului contaminat; Apele de drenaj din gropile cu

Efecte asupra sănătăţii muncitorilor de la substaţie; Dispersarea solului contaminat pe calea aerului;

Moderat Local De durata medie Greu reversibil

Necesare pentru prevenirea contaminării zonelor învecinate


EECCOOSS




condensatoare avariate; Infiltrarea apelor din stocul de sol contaminat

Contaminarea apelor subterane

Folosirea temporară a unui teren de lângă substaţia Vulcăneşti

Organizarea unui depozit temporar; Amenajarea unui teren hidroizolat

Scoaterea din folosinţă a terenului pentru un timp

Nesemnificativ Local De durată medie Uşor reversibil

In general, nu sunt necesare

6.4 Efectele mediului înconjurător asupra proiectului

Mediul natural poate avea o influenţă importantă asupra proiectului, în special asupra programului activităţilor planificate şi de asemenea poate spori magnitudinea impactului negativ. Din acest motiv caracteristicile mediului trebuie luate în considerare la etapa de planificare şi implementare a componentelor proiectului:

● Vremea umedă poate spori infiltrarea pesticidelor şi BPC în apele subterane ● Ploile torenţiale pot spăla reziduurile de pesticide şi BPC din solul contaminat

în apele de suprafaţă ● Expunerea pesticidelor la radiaţie solară intensă, temperaturi înalte şi vânturi

puternice poate duce la dispersarea mai activă a poluanţilor pe calea aerului ● Temperaturile înalte pot mări rata de expunere a muncitorilor implicaţi în

reambalarea pesticidelor, demontarea şi manipularea condensatoarelor, lucrări de construcţie în zonele contaminate şi excavarea solului contaminat.

● Mişcarea camioanelor grele pe drumurile de ţară nepavate pe vreme umedă poate deteriora drumurile şi spori riscul accidentelor

● Transportarea în condiţii climatice nefavorabile (ploaie, zăpadă, gheţuş, ceaţă) poate spori riscul accidentelor şi a contaminării mediului

● Temperaturile foarte scăzute pot afecta integritatea butoaielor de plastic cu pesticide

● Reambalarea pesticidelor în condiţii de vânt puternic poate afecta zonele sensibile apropiate (zone naturale, localităţi, terenuri agricole, păşuni).

6.5 Efectele cumulative

Activităţile proiectului (A1), (A2) şi (A3) pot avea efecte cumulative importante, ducând la lărgirea poluării solului şi apelor.

Orice operaţiune legată de reambalarea şi centralizarea imediată a PII (componenta A1) poate avea un impact local semnificativ asupra mediului înconjurător, dacă nu sunt luate măsuri de prevenire şi protecţie. Întrucât această operaţiune va implica circa 340 de locaţii în toată ţara, efectul cumulativ al acestor impacturi locale ar


EECCOOSS

putea fi semnificativ la scara întregii ţări. Activităţile planificate în cadrul componentelor A2 (inventarierea) şi A3 (ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă) de asemenea pot provoca un efect cumulativ important întrucât se vor desfăşura în 37 de locaţii, implicând un volum mai mare de chimicale şi o durată mai mare a lucrărilor. Masurile de prevenire şi protecţie propuse pot minimiza în mare măsură impactul negativ.

Cumularea emisiilor şi deversărilor care pot interveni ca rezultat al unui accident într-o singură locaţie, pot duce la contaminarea unor teritorii mult mai largi de teren agricol, ecosisteme naturale, păşuni, zone rezidenţiale, creând pericole pentru sănătate, afectând biodiversitatea şi provocând pierderi economice prin micşorarea oportunităţilor de export a produselor agricole pe pieţele internaţionale. Acest pericol este deosebit de mare în apropierea cursurilor de apă şi în luncile râurilor întrucât în acest caz poate fi afectat rapid întregul bazin hidrografic şi poluarea se poate răspândi şi pe râurile Prut şi Nistru care sunt surse importante de alimentare cu apă nu doar pentru Moldova, dar şi pentru Ucraina şi România. Ambele râuri şi luncile lor sunt zone importante pentru protecţia florei şi faunei sălbatice de importanţă naţională şi internaţională, şi căi migratoare de importanţă europeană pentru multe specii periclitate şi protejate.

Impactul cumulativ al emisiilor potenţiale de BPC în timpul implementării componentelor (B1) şi (B2) nu este la fel de mare ca cel legat de pesticide întrucât bifenilii policloruraţi sunt substanţe cu calităţi hidrofobe pronunţate şi, respectiv, sunt mai puţin migratoare. Impactul anticipat al acestor activităţi este unul minor şi local, întrucât accesul populaţiei în zonele unde sunt localizate substaţiile electrice este limitat iar efectul asupra mediului natural este minim.

6.6 Efectele reziduale

Presupunând că vor fi luate toate măsurile de prevenire şi combatere a poluării pentru toate tipurile de impact identificate, efectele reziduale după implementarea proiectului vor fi minime, mai ales în comparaţie cu problemele de mediu actuale legate de pesticidele inutilizabile şi interzise şi BPC.

Totuşi, efecte reziduale vor exista. Ele sunt legate mai ales de componenta pesticide, după cum urmează: ● Peste 300 de depozite urmează să fie golite de PII, pentru a elimina riscurile

directe imediate pentru sănătatea omului şi mediul înconjurător. Proiectul nu prevede măsuri substanţiale de reabilitare a acestor locuri. Depozitele evacuate vor rămâne surse de poluare semnificative întrucât materialele constructive şi teritoriul învecinat sunt puternic contaminate. Impactul poate fi minimizat de proiect dar dacă nu se vor întreprinde măsuri de remediere, pericolul va rămâne pentru mulţi ani de acum încolo. Este necesară elaborarea unor măsuri de reabilitare sau securizare a depozitele evacuate pentru perioada post-proiect. Experienţa acumulată în proiectul pilot implementat de Milieukontakt într-un


EECCOOSS

raion poate aduce o mai bună înţelegere a variantelor disponibile şi accesibile în acest sens.

● Multe alte depozite au fost între timp demolate şi rămân neinventariate. In total, ţara are câteva mii de zone contaminate care necesită să fie estimate sub aspectul riscului pe care îl reprezintă şi a măsurilor de remediere necesare. Proiectul va contribui la estimarea riscului la scara întregii ţări şi la crearea unui registru al depozitelor de pesticide şi al locurilor contaminate.

● 37 de depozite raionale de asemenea vor fi în final evacuate, dar măsurile de remediere vor fi şi în acest caz limitate. Dacă nu vor fi elaborate variante potrivite pentru utilizarea ulterioară a acestor clădiri, acestea vor rămâne surse de poluare pentru un timp îndelungat.

● Combaterea efectelor reziduale, prin elaborarea şi promovarea unor măsuri de reabilitare accesibile în perioada post-proiect la un număr semnificativ de depozite evacuate, este un aspect important, întrucât în general depozitele vechi nu sunt considerate de către autorităţile locale şi populaţie drept locuri foarte periculoase. Deseori locuitorii folosesc materialele de construcţie pentru necesităţi gospodăreşti. Aceasta poate spori puternic impactul rezidual şi poate avea efecte severe asupra sănătăţii.

Efecte reziduale pot exista de asemenea şi în cadrul componentelor BPC: ● După terminarea proiectului va rămâne un număr de echipamente contaminate

cu PCB, identificate pe parcursul proiectului (în sectorul energetic dar şi în alte ramuri industriale) dar care nu au putut fi eliminate pe durata lui.

● Teritoriul substaţiilor electrice şi construcţiile pe care sunt montate condensatoarele cel mai probabil sunt puternic contaminate şi va fi nevoie de noi investiţii pentru decontaminarea lor.


EECCOOSS

7 Planul de management de mediu

7.1 Planul de diminuare a impactului

Subcomponenta pesticide POP


Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile

Etapa de pregătire Corectarea deciziei în privinţa selectării depozitelor centrale în

1. Minimizarea riscurilor pentru sănătate şi mediu la

1.1. Revizuirea deciziei luate şi desemnarea unor noi depozite în raioanele Briceni103, Donduşeni104, Cahul105, Ocniţa106, Edineţ107, Râşcani108, Şoldaneşti109.

GRM 1.1-1.2. GRM şi APL, după consultarea MAIA, MERN, MSPS, DSE.

103 Depozit serios avariat în Grimăncăuţi, risc general înalt, aproape de frontiera cu Ucraina. Pesticidele reambalate sunt stocate în saci, fără butoaie. 104 Decizia privind stocarea PII într-un fost garaj trebuie schimbată şi întreaga cantitate de pesticide trebuie evacuată de acolo. Depozitul ales prezintă riscuri considerabile pentru sănătate. Pesticidele reambalate sunt stocate în saci, fără butoaie. 105 Decizia privind stocarea PII într-o fostă fermă de porci trebuie schimbată şi întreaga cantitate de pesticide trebuie evacuată de acolo. Depozitul ales prezintă riscuri considerabile pentru sănătate. Reambalarea în raion încă nu a început. 106 Depozit serios avariat în Clocuşna, risc general înalt, inclusiv risc înalt pentru sănătate. Pesticidele reambalate sunt stocate în saci, fără butoaie. 107 Depozit serios avariat în Edinet, risc general înalt, inclusiv risc înalt pentru sănătate. Reambalarea în raion încă nu a început.


EECCOOSS

Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile unele raioane; Reconstrucţia depozitelor în unele raioane; Pregătirea unui plan de evacuare a pesticidelor şi a unui plan pentru situaţii excepţionale pentru fiecare raion

nivel naţional şi local 2. Asigurarea unei pregătiri mai bune pentru a reacţiona la situaţii excepţionale

1.2. Desemnarea depozitelor centrale în raioanele Drochia110, Straseni111, Ialoveni112 şi Glodeni113. 1.3. Repararea adecvată a depozitelor, cu accent pe măsuri speciale de protecţie în Cimişlia114, Călăraşi115, Teleneşti116, Floreşti117, Comrat118, Ciadîr-Lunga119, Hânceşti120, Orhei121, Ştefan Vodă (Olăneşti)122, Vulcăneşti123 şi Nisporeni124. 2.1. Inventarierea şi estimarea riscurilor legate de operaţia de reambalare la toate depozitele din raion

/ APL / MAIA

1.3. GRM şi APL cu supravegherea MAIA, MERN, MSPS. 2.1-2.2. MAIA şi/sau o companie locală contractată 2.3. MAIA în colaborare cu MERN, MSPS şi MA 2.4. DSE în colaborare cu MAIA, MERN, MSPS şi MA

108 Depozit serios avariat în Recea, risc considerabil pentru sănătate şi risc înalt pentru mediul înconjurător. Reambalarea în raion încă nu a început. 109 Depozit serios avariat în Chipeşca, risc înalt pentru sănătate şi risc considerabil pentru mediul înconjurător. Pesticidele reambalate sunt stocate în saci, fără butoaie. 110 Zguriţa este o locaţie mai bună decât Şuri, care a fost propusă de către autorităţile raionale. Depozitul din Zguriţa prezintă riscuri mai mici pentru sănătate şi mediu. Reambalarea în raion încă nu a început. 111 Vorniceni este o opţiune mai bună decât Străşeni. Depozitul de la Străşeni prezintă riscuri înalte pentru mediul înconjurător şi riscuri considerabile pentru sănătate. La Vorniceni vor fi necesare lucrări de reparaţie şi măsuri de protecţie pentru a micşora riscurile considerabile pentru sănătate. Reambalarea în raion încă nu a început. 112 Depozitele de la Bardar şi Mileştii Mici sunt private şi echipa SEI nu a fost lăsată să le investigheze. Reambalarea în raion încă nu a început. 113 Depozitul de la Cuhneşti este mai potrivit în comparaţie cu cel de la Sturzovca. Reambalarea în raion încă nu a început. 114 Riscuri înalte pentru sănătate şi mediul înconjurător. 115 Riscuri considerabile pentru sănătate şi mediul înconjurător; este nevoie de reabilitarea unor hale adăugătoare pentru a înmagazina întreaga cantitate de pesticide din raion. 116 Risc înalt pentru mediul înconjurător şi risc considerabil pentru sănătate. 117 Risc înalt pentru mediul înconjurător 118 Risc considerabil pentru mediul înconjurător 119 Riscuri considerabile pentru sănătate şi mediul înconjurător 120 Risc înalt pentru mediul înconjurător 121 Riscuri considerabile pentru sănătate şi mediul înconjurător 122 Risc considerabil pentru sănătate 123 Risc considerabil pentru sănătate 124 Risc considerabil pentru mediul înconjurător


EECCOOSS

Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile 2.2. Inventarierea pesticidelor inutilizabile şi interzise deţinute de populaţie pentru a fi incluse în planul lucrărilor de reambalare 2.3. Pregătirea unui plan de evacuare a pesticidelor pentru fiecare raion (un plan de reambalare, etichetare, înregistrare şi transportare pentru fiecare deposit) 2.4. Pregătirea unui plan raional pentru situaţii excepţionale (la depozitele evacuate şi centrale, şi la transportare) şi a mijloacelor de combatere a emisiilor accidentale ale PII.

Reabilitarea depozitelor desemnate, cu implicarea utilajelor şi maşinilor de construcţie şi a forţei de muncă în zone potenţial contaminate

1. Prevenirea poluării aerului şi a solului prin dispersarea prafului şi deşeurilor de construcţie contaminate în timpul lucrărilor

1.1. Colectarea şi ambalarea prafului şi deşeurilor de construcţie contaminate 1.2. Implementarea lucrărilor doar în condiţii de vreme prielnică (vânt slab şi fără ploaie) 1.3. Asigurarea unor materiale hidroizolante pentru acoperirea temporară a depozitelor în timpul reparării acoperişului pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie şi a vântului în încăpere 1.4. Decontaminarea tehnicii de construcţie după lucru 1.5. Păstrarea stocului de materiale de construcţie în afara zonelor contaminate

GRM/MK125

MA, DSE şi MK împreună cu compania de construcţie contractată; autorităţile agricole, de sănătate şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor. Compania de construcţie contractată; autorităţile agricole, de sănătate şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor

2. Prevenirea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă

2.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor înainte şi după lucrări 2.2. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie şi a respiratoarelor 2.3. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor

GRM/MK

2.1-2.3. Compania de construcţie contractată; autorităţile de sănătate din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor

3. Minimizarea factorilor de deranj

3.1. Informarea din timp a populaţiei locale în legătură cu restricţiile posibile de a vizita zonele apropiate de

GRM/MK

3.1-3.2. APL în cooperare cu compania de construcţie contractată

125 Milieukontact, o organizaţie neguvernamentală olandeză, este responsabilă de lucrările în 1-2 raioane.


EECCOOSS

Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile pentru mediul natural şi locuitorii din preajmă

depozite pe durata lucrărilor de reconstrucţie 3.2. Stabilirea – de comun accord cu comunitatea locala – a unor reguli temporare de utilizare a terenurilor apropiate, de exemplu, interzicerea plantării legumelor sau a păşunatului în apropierea depozitelor în reparaţie. 3.3.Afişarea unor panouri de preîntâmpinare în apropierea depozitelor în reparaţie. 3.4. În cazul unor operaţiuni zgomotoase, a avea în vedere timpul de reproducere a faunei sălbatice (pentru depozitele aflate în apropierea unor păduri mari).

3.3-3.4. Compania de construcţie contractată; autorităţile de sănătate şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor

Etapa de construcţie

Nu este aplicabil

Etapa de funcţionare

Reambalarea pesticidelor, prafului contaminat şi a altor deşeuri contaminate la 340 depozite Încărcarea butoaielor de plastic în camioane Transportarea spre depozitul central Descărcarea şi plasarea butoaielor în depozitul central

1. Prevenirea deversărilor în timpul reambalării şi a contaminării ambalajului

1.1. Acoperirea podelei depozitului unde are loc reambalarea cu folii de polietilenă pentru a colecta materialul dispersat după terminarea lucrărilor. 1.2. Pentru a pompa pesticidele lichide, instalarea pompei şi a butoaielor pe o platformă dotată cu un captator al scurgerilor. 1.3. Utilizarea unei platforme curate (de lemn) ridicate de asupra podelei pentru butoaie în timpul încărcării sacilor cu PII, pentru a evita contaminarea suprafeţei externe a butoaielor. 1.4. Evacuarea imediată a butoaielor umplute cu PII din deposit şi încărcarea lor în camioane. 1.5. Păstrarea stocului de butoaie goale în afara zonei contaminate şi aducerea la locul lucrărilor doar a minimului necesar de butoaie.

GRM/MK

1.1-1.5. MA, DSE, MK; autorităţile agricole şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.

2. Minimizarea dispersării deşeurilor, prafului, ambalajului şi a altor materiale contaminate

2.1. Vântul puternic şi ploaia vor fi consideraţi factori limitanţi pentru desfăşurarea lucrărilor 2.2. Asigurarea unor pelicule hidroizolante pentru astuparea temporară a spaţiilor deschise a depozitelor pentru a preveni pătrunderea apei de ploaie şi a

GRM/MK

2.1-2.3. MA, DSE, MK; autorităţile agricole şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor


EECCOOSS

Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile vântului în încăpere 2.3. Ambalarea tuturor deşeurilor şi materialelor folosite contaminate (schelele de lemn, elementele de plastic, peliculele izolante, hainele de lucru, izolatoarele pentru încălţăminte, filtrele respiratoarelor, ştergătoarele utilizate, etc) 2.4. Elaborarea unor măsuri adăugătoare de protecţie pentru depozitele în care lucrările pot avea un impact potenţial clar asupra zonelor naturale (păduri, lunci inundabile, etc) şi aşezărilor umane


3.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor înainte şi după lucrări 3.2. Instruirea adecvată a personalului 3.3. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie şi a respiratoarelor 3.4. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor

GRM/MK

3.1-3.4. MA, DSE, MK; autorităţile de sănătate din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor

4. Prevenirea contaminării producţiei agricole şi minimizarea factorilor de deranj pentru mediul natural şi locuitorii din preajmă

4.1. Informarea din timp a populaţiei locale în legătură cu restricţiile posibile de a vizita zonele apropiate de depozite pe durata lucrărilor de reconstrucţie 4.2. Stabilirea – de comun accord cu comunitatea locala – a unor reguli temporare de utilizare a terenurilor apropiate, de exemplu, interzicerea plantării legumelor sau a păşunatului în apropierea depozitelor în reparaţie. 4.3.Afişarea unor panouri de preîntâmpinare în apropierea depozitelor. 4.4. În cazul unor operaţiuni zgomotoase, a avea în vedere timpul de reproducere a faunei sălbatice (pentru depozitele aflate în apropierea unor păduri mari).

GRM/MK

4.1-4.2. APL în cooperare cu MA, DSE şi MK 4.3-4.4. MA, DSE, MK. Autorităţile de sănătate şi mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor

Scoaterea din folosinţă

Nu este aplicabil


EECCOOSS

(A2) Inventarierea şi estimarea riscului


Etapa de pregătire Pregătirea unui plan de inventariere pentru fiecare deposit central Elaborarea metodologiei, instrumentelor şi formelor de estimare a riscului

1. Asigurarea unei planificări mai bune a măsurilor de siguranţă

Nu sunt necesare în mod special GEF Companiile contractate

Etapa de construcţie

Nu este aplicabil


Mutarea butoaielor înăuntrul depozitelor Deschiderea butoaielor Prelevarea probelor Estimarea riscului zonelor potenţial contaminate

1. Prevenirea evaporării, dispersării pe calea aerului, deversărilor în timpul prelevării probelor şi mutării butoaielor

1.1 Realizarea lucrărilor înăuntrul depozitului, dacă este posibil 1.2 Prelevarea probelor şi identificarea se vor face pe o platformă specială, înăuntrul depozitului, preferabil ridicată de asupra podelei şi acoperită cu folii de polietilenă, pentru a preveni contaminarea suprafeţei externe a butoaielor. 1.3 Dacă desfăşurarea lucrărilor in interiorul depozitului este imposibilă sau limitată: (i) se vor folosi halele disponibile ale depozitului, curăţate şi pregătite în prealabil, sau (ii) se vor folosi corturi militare instalate lângă depozit, utilizând măsurile de protecţie menţionate mai sus, sau (iii) se va amenaja un cort temporar pe spatiul asfaltat lângă depozit, utilizând măsurile de protecţie menţionate. 1.4 Se vor evita lucrările în afara depozitului în perioadele cu vânt puternic şi ploaie.

GEF 1.1-1.4. Compania contractată în coordonare cu laboratorul selectat. Autorităţile agricole din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.


EECCOOSS


2.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor 2.2. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie şi a respiratoarelor 2.3. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor 2.4 Echipele de prelevare a probelor vor lua toate măsurile de precauţie/securitate

GEF/ NATO

2.1-2.4 Compania contractată şi laboratorul selectat. Autorităţile de sănătate din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.


Nu este aplicabil

(A3). Ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă


Etapa de pregătire Pregătirea unui plan de ambalare, transportare şi acţiuni în caz de incidente sau accidente

Asigurarea unei planificări mai bune a măsurilor de siguranţă şi de răspuns în caz de incidente sau accidente

Nu sunt necesare în mod special GEF Companiile contractate

Etapa de construcţie Nu este aplicabil (cu excepţia cazului dacă va fi selectat un singur loc pentru ambalarea finală)

Protecţia adecvată a locaţiei desemnate pentru a minimiza pericolele pentru sănătate şi mediu

Vor fi elaborate în detalii dacă se va lua decizia respectivă. În acest caz ar putea fi necesar un studiu de estimare a riscurilor aferente

GEF


Ambalarea în recipiente 1. Prevenirea evaporării, 1.1. Toate lucrările de ambalare vor fi realizate în zone GEF 1.1-1.8. Companiile


EECCOOSS

internaţional acceptate Compresarea butoaielor vechi de metal Încărcarea butoaielor de standard internaţional în camioane Transportarea

dispersării pe calea aerului şi a deversărilor în timpul operaţiunilor de ambalare şi încărcare, precum şi a contaminării ambalajului de standard internaţional

special desemnate şi protejate (platforme pavate sau hidroizolate, sub acoperiş temporar, cu bariere contra deversărilor) şi doar în perimetrul depozitului 1.2. Limitarea lucrărilor în condiţii de vânt puternic şi ploaie 1.3. Evitarea contaminării de suprafaţă a ambalajului de standard internaţional şi a echipamentului (macarale, pompe, etc.) şi stocarea ambalajului în afara zonei contaminate. 1.4. Butoaiele de metal vechi golite vor fi umplute cu absorbent înainte de a fi compresate. Reziduurile lichide ale butoaielor compresate vor fi pompate imediat într-un butoi special. Reziduurile solide vor fi plasate în butoaie cu izolare PE de 200 microni. 1.5. Butoaiele de standard internaţional vor fi în prealabil testate cu apă pentru etanşeitate. Apa folosită pentru testare va fi pompată într-un butoi special şi va fi ulterior tratată ca deşeu chimic. Butoaiele internaţionale uscate vor fi isolate pe dinăuntru cu folie de polietilenă. 1.6. Înainte de ambalare în fiecare butoi se va pune un strat de absorbent (15 mm) 1.7. Se vor colecta şi ambala toate deşeurile şi materialele contaminate 1.8. Echipamentul care urmează să fie folosit la alte şantiere va fi decontaminat înainte de transportare

contractate. Autorităţile agricole şi de mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.


2.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor 2.2. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie şi a respiratoarelor 2.3. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor

GEF 2.1-2.4 Compania contractată. Autorităţile de sănătate din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.

3. Minimizarea deranjamentelor pentru mediul înconjurător în timpul lucrărilor

3.1. Elaborarea unor măsuri speciale adăugătoare de protecţie pentru depozitele care comportă riscuri înalte sau considerabile pentru zonele naturale (păduri, luncile râurilor, etc.) şi localităţi. 3.2. Evitarea unor operaţiuni zgomotoase şi a traficului intens de camioane în perioada de primăvară (pentru depozitele localizate lângă păduri) şi noaptea (pentru depozitele localizate lângă zonele locuite)

GEF 3.1-3.2 Compania contractată. Autorităţile de sănătate şi mediu din raion vor supraveghea desfăşurarea lucrărilor.

4. Sporirea capacităţii de a reacţiona la deversări

4.1 Pregătirea unor măsuri tehnice şi organizaţionale pentru combaterea urmărilor deversărilor accidentale.

GEF 4.1. Compania contractată


EECCOOSS

accidentale


Nu este aplicabil

Proiectul nu va finanţa activităţile de remediere la depozitele de pesticide. In acelaşi timp, GRM trebuie să ia toate măsurile disponibile pentru a micşora riscurile legate de depozitele evacuate, în primul rand un şir de măsuri necostisitoare la nivel local, cum ar fi îngrădirea şi izolarea depozitelor, plasarea unor panouri de avertizare, etc. Proiectul va finanţa activităţi de sporire a capacităţii, inclusiv monitorizarea depozitelor vechi de pesticide inutilizabile şi interzise. Se vor lua cu regularitate probe de sol, din apele de suprafaţă şi subterane din peste 300 de locaţii, pentru a ţine situaţia sub control şi a preveni dispersarea PII în zone mai largi.

Subcomponenta BPC

(B1) Inventarierea detaliată a BPC:


Etapa de pregătire Nu este aplicabil (este deja planificat)

Etapa de construcţie Nu este aplicabil


Stoparea funcţionării 1. Evitarea scurgerilor 1.1. Elaborarea unui program de prelevare care ar include GEF / 1.1.-1.3. Compania contractată


EECCOOSS

echipamentului de putere al companiilor electrice şi al întreprinderilor mari consumatori de electricitate Prelevarea probelor

accidentale în timpul prelevării probelor

măsurile de prevenire a deversărilor şi de lichidare a consecinţelor acestora, pentru diferite tipuri de echipament 1.2 Asigurarea materialelor absorbante şi a unui container pentru deşeuri la locul prelevării probelor 1.3 Ambalarea tuturor materialelor contaminate

deţinătorii de echipa-ment

sau deţinătorii de echipament

2. Minimizarea impactului asupra consumatorilor din cauza stopării activităţii

2.1. Planul de prelevare a probelor va fi coordonat cu companiile electrice şi marii consumatori de electricitate, fiind de preferinţă corelat cu opririle planificate şi/sau profilactice.

GEF / deţinătorii de echipa-ment

2.1 Compania contractată sau deţinătorii de echipament


Nu este aplicabil

(B2) Eliminarea BPC de la substaţiile electrice mici


Etapa de pregătire Nu este aplicabil (este deja planificat)

Etapa de construcţie Nu este aplicabil


Oprirea activităţii substaţiilor electrice pentru demontarea condensatoarelor demontarea transportarea

1. Minimizarea impactului asupra consumatorilor de electricitate

1.1 Planul de demontare a condensatoarelor va fi coordonat cu companiile electrice, fiind de preferinţă corelat cu opririle planificate şi/sau profilactice.


Compania contractată sau deţinătorii de echipament

2. Prevenirea scurgerilor 2.1 Demontarea atentă a condensatoarelor, evitând căderea GEF / Compania contractată sau


EECCOOSS

Etapa Problema/Sarcina Măsura de diminuare a impactului Cost Instituţiile responsabile şi a contaminării solului, platformelor, containerelor IBC

lor accidentală de pe platforma pe care erau montate. 2.2 Protejarea condensatoarelor puternic corodate, avariate sau care curg cu folii de polietilenă. 2.3 Se va evita scoaterea sau distrugerea izolatoarelor de ceramică de pe partea superioară a condensatoarelor 2.4 Plasarea condensatoarelor demontate şi controlate visual în containere IBC cu un strat de material absorbant la fund. 2.5 In cazul condensatoarelor avariate, containerele vor fi umplute cu material absorbant după ce condensatoarele vor fi puse în ele. 2.6 Decontaminarea platformelor de metal pe care sunt în prezent instalate condensatoarele 2.7 Containerele existente în prezent la unele substaţii (două la Donduşeni şi două la Soroca) vor fi decontaminate sau vor fi folosite pentru stocarea solului contaminat care urmează să fie tratat ulterior ca deşeu cu conţinut de BPC

deţinătorii de echipa-ment

deţinătorii de echipament


2.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor 2.2. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie, inclusiv mănuşi şi respiratoare 2.3. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor




Nu este aplicabil

(B2) Eliminarea BPC de la substaţia electrică Vulcăneşti

Phase Issue/Target Mitigating Measure Cost Institutional responsibility

Etapa de pregătire


EECCOOSS


Nu este aplicabil (este deja planificat)

Etapa de construcţie Pregătirea a două terenuri cu hidroizolare, 10 x 20 m fiecare, cu un prag înalt de 1.2 m Stabilirea unui deposit temporar pentru containere IBC

1. Prevenirea contaminării teritoriului învecinat

1.1. Pregătirea a două terenuri cu prag pe teritoriul substaţiei, lângă gropile excavate, dacă spaţiul va permite. 1.2. Dacă spaţiul disponibil în perimetrul substaţiei va limita construcţia, va trebui utilizat temporar un teren din apropierea imediată a substaţiei. 1.3 Dacă cele două terenuri vor fi localizate în afara substaţiei, în partea joasă a văii, batardoul de 1.2 m va trebui protejat împotriva pericolului inundării în urma ploilor abundente. 1.4 Vor trebui instalate tuburi de drenaj (perforate sau de alt tip) pentru apa acumulată în solul excavat, de asupra foliilor hidroizolante. Acestea se vor vărsa într-un rezervor de acumulare echipat cu o unitate de tratare (filtru de carbon activat), înainte de a fi deversate în mediu. 1.5 Batardoul şi solul excavat vor fi acoperite cu un strat hidroizolant. 1.6 Va fi necesară construirea unui drum de 300-500 m, accesibil pe orice vreme, până la cele două terenuri. 1.7 Platforma pentru containere IBC (preferabil pe teritoriul staţiei) trebuie să fie asfaltată (200 m2) şi dotată cu dig, decantor şi gard cu semne de avertizare.




Demontarea şi ambalarea condensatoarelor

1. Prevenirea scurgerilor şi a contaminării solului, platformelor, containerelor IBC

1.1. Platformele de suport pentru bateriile de condensatoare vor fi coborâte cu ajutorul a două macarale de construcţie. 1.2. Demontarea atentă a condensatoarelor, evitând căderea lor accidentală de pe platforma pe care erau montate. 1.3. Protejarea condensatoarelor puternic corodate, avariate sau care curg cu folii de polietilenă. 1.4. Se va evita scoaterea sau distrugerea izolatoarelor de ceramică de pe partea superioară a condensatoarelor




EECCOOSS


1.5. Plasarea condensatoarelor demontate şi controlate visual în containere IBC cu un strat de material absorbant la fund. 1.6. In cazul condensatoarelor avariate, containerele vor fi umplute cu material absorbant după ce condensatoarele vor fi puse în ele. 1.7. Decontaminarea platformelor de metal pe care sunt în prezent instalate condensatoarele 1.8. Containerele existente în prezent vor fi decontaminate sau vor fi folosite pentru stocarea solului contaminat care urmează să fie tratat ulterior ca deşeu cu conţinut de BPC


2.1. Controlul stării de sănătate a muncitorilor 2.2. Utilizarea mijloacelor personale de protecţie, inclusiv mănuşi şi respiratoare 2.3. Decontaminarea hainelor de lucru după terminarea lucrărilor



Excavarea condensatoarelor îngropate şi ambalarea solului puternic contaminat

1. Prevenirea contaminării teritoriului învecinat

1.1. Condensatoarele avariate şi solul amestecat cu părţi din condensatoare vor fi excavate şi încărcate imediat în containere IBC (cu material absorbant la fund). 1.2. Solul excavat din gropi trebuie depus pe terenurile hidroizolate (parţial în containerele de metal utilizate în prezent pentru stocarea condensatoarelor care curg). Cele mai poluate straturi de sol, de la fundul gropilor, trebuie depuse în partea inferioară a terenului, pentru a preveni contaminarea altor straturi de sol prin infiltrarea apei. 1.3. Ar putea fi necesară construirea unei bariere de metal pentru a preveni surparea solului. 1.4. Apa de la fundul gropilor trebuie pompată în afara zonei şi stocată până va fi analizată şi tratată în caz de necesitate (de exemplu, prin filtre de carbon activat). 1.5. Plasarea solului contaminat excavat şi uşor dehidrat în containere IBC (cu material absorbant la fund) va fi realizată pe timp uscat, fără vânt. 1.6 Stocrea containerelor IBC goale în afara zonelor contaminate pentru a preveni lărgirea zonei contaminate.





EECCOOSS


lichidarea terenurilor cu hidroizolare

1. Prevenirea contaminării ulterioare a teritoriului învecinat

1.1. Apele puternic contaminate (dacă tratarea nu este posibilă), materialele izolante, tuburile de drenaj şi alte materiale puternic contaminate trebuie puse în containere IBC (cu material absorbant la fund) pentru a fi eliminate.




EECCOOSS

7.2 Planul de monitorizare

Beneficiile potenţiale ale acestui proiect pentru sănătatea publică şi mediul înconjurător sunt importante. În acelaşi timp, pe durata implementării lui pot apărea şi pericole semnificative pentru sănătate şi mediu. Există mai multe măsuri de siguranţă contra acestora care sunt descrise în documentul de proiect, legislaţia naţională şi internaţională, diverse ghiduri profesionale. Aderarea la aceste principii poate asigura un nivel înalt de protecţie a omului şi mediului natural.

Monitorizarea este necesară pentru a urmări dacă au fost luate toate măsurile de combatere a poluării şi pentru a stabili dacă nu se manifestă efecte adăugătoare care nu au fost identificate în acest Studiu de Evaluare a Impactului. Monitorizarea aplicării adecvate a măsurilor de securitate şi de protecţie a sănătăţii şi mediului la toate etapele proiectului ţine de responsabilitatea Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP), a monitorilor independenţi şi a partenerilor desemnaţi pentru această sarcină (de exemplu, Inspectoratul Ecologic de Stat). Cheia unei monitorizări eficiente este stabilirea unui set de parametri de referinţă pentru măsurarea efectelor diferitor activităţi. Pentru ca monitorizarea să aibă efect, rezultatele ei trebuie să fie analizate de conducerea proiectului, care urmează să ia măsurile necesare pentru a elimina sau reduce impactul până la un nivel acceptabil. Va fi elaborată o procedură detaliată de monitorizare inclusiv: (i) elaborarea unui program de monitorizare; (ii) stabilirea unui set de parametri de referinţă; (iii) monitorizarea diferitor tipuri de activităţi care rezultă direct sau indirect din proiect; (iv) pregătirea unor rapoarte de monitorizare care vor include recomandări ale unor măsuri de corecţie; şi (v) determinarea efectului cumulativ al activităţilor.

Vor exista două tipuri de monitoring: ● Monitorizarea sănătăţii: înainte, pe parcursul şi după lucrările de teren va fi

întreprinsă o examinare medicală completă a personalului implicat, inclusiv recoltarea testelor biologice. Se recomandă ca testarea să fie făcută la fiecare trei luni. Toate analizele vor fi făcute de un laborator acreditat. In cazul când vor fi depistate efecte adverse asupra sănătăţii personalului, UIP va face o investigare a metodelor de lucru şi a măsurilor de protecţie luate.

● Monitorizarea parametrilor de mediu: acest tip de monitoring va fi folosit pentru a avea certitudinea că metodele de lucru adoptate sunt corecte şi au un impact minim asupra mediului înconjurător şi publicului general. Elementul principal în eliminarea impactului din afara zonei de lucru este estimarea riscului.

Pentru a urmări aplicarea măsurilor de combatere a poluării au fost propuşi un şir de indicatori calitativi şi cantitativi. Aceştia includ, între alţii: ● Îmbunătăţirea/înrăutăţirea calităţii mediului natural, inclusiv parametri fizico-

chimici (de exemplu, calitatea apei) şi biodiversitatea florei şi faunei, ca rezultat al activităţilor proiectului;

● Îmbunătăţirea/înrăutăţirea indicilor de sănătate legaţi de impactul pesticidelor, ca rezultat al activităţilor proiectului;


EECCOOSS

● Numărul oamenilor instruiţi în domeniul managementului pesticidelor, inclusiv în metodele de manipulare şi păstrare;

● Alţi indicatori vor fi propuşi pe parcursul implementării proiectului.

Detalii asupra programului de monitorizare ca parte a Planului de Management sunt aduse în tabelul de mai jos.


EECCOOSS

PLANUL DE MONITORIZARE

Subcomponenta pesticide inutilizabile şi interzise


Etapa Ce Unde Cum Când De ce Costuri Responsabilitatea parametru va fi

monitorizat? va fi monitorizat parametrul dat?

va fi monitorizat parametrul?

va fi monitorizat parametrul -frecvenţa măsurărilor?

va fi monitorizat parametrul (opţional)?

Instalare Funcţionare Instalare Funcţionare

De referinţă

Calitatea solului Calitatea aerului Apele de suprafaţă şi subterane Sănătatea muncitorilor Sănătatea grupurilor vulnerabile

Solul şi aerul (în vecinătatea depozitelor de pesticide (340 + 37). Apa (în zonele sensibile) Starea sănătăţii (la locul de muncă şi în zonele sensibile)

Analiza chimică Examinare medicală şi teste biologice

Înainte de începutul lucrărilor

Pentru a stabili un nivel de referinţă, pentru măsurarea ulterioară a impactului

VFD VFD Contractorul CMP IES

Contractorul CMP IES

Construcţie

Calitatea aerului la locul de muncă Sănătatea muncitorilor Starea lucrărilor şi respectarea cerinţelor

Aerul (înăuntrul şi lângă depozitele centrale (37). Starea sănătăţii (la locul de muncă)

Analiza chimică Examinare medicală Inspectare vizuală a locului

Săptămânal Înainte şi după începutul lucrărilor Inspecţii inopinate

Pentru a asigura respectarea cerinţelor de securitate, a sănătăţii profesionale şi a regulilor în construcţie



Funcţionare

Calitatea solului Calitatea aerului Apele de

Solul şi aerul (în vecinătatea depozitelor de pesticide (340 + 37).

Analiza chimică Examinare medicală şi teste

La depozitele în proces de evacuare (cel puţin odată pe parcursul

Pentru a controla dispersarea potenţială a PII în mediu. Pentru a asigura




EECCOOSS

Etapa Ce Unde Cum Când De ce Costuri Responsabilitatea parametru va fi

monitorizat? va fi monitorizat parametrul dat?

va fi monitorizat parametrul?




suprafaţă şi subterane Sănătatea muncitorilor Sănătatea grupurilor vulnerabile

Apa (în zonele sensibile) Starea sănătăţii (la locul de muncă şi în zonele sensibile)

biologice lucrărilor) La depozitele centrale (trimestrial, pe parcursul perioadei de stocare) Starea sănătăţii (trimestrial)

sănătatea profesională a muncitorilor şi sănătatea grupurilor vulnerabile ale publicului


Calitatea aerului

In vecinătatea depozitelor de pesticide în proces de evacuare (340)

Analiza chimică

Anual (cel puţin doi ani după evacuare)

Pentru a controla dispersarea potenţială a PII în mediu

VFD VFD IES IES

(A2) Inventarierea şi estimarea riscului pesticidelor inutilizabile şi interzise

Etapa Ce Unde Cum Când De ce Costuri Responsabilitatea Parametru va

fi monitorizat? va fi monitorizat parametrul dat?

Va fi monitorizat parametrul?




De referinţă N/A

Construcţie N/A


EECCOOSS







Funcţionare

Calitatea aerului Sănătatea muncitorilor Starea lucrărilor şi respectarea cerinţelor

Aerul (înăuntrul şi lângă depozitele centrale (37). Starea sănătăţii (la locul de muncă)

Analiza chimică Examinare medicală şi teste biologice Inspectare

Calitatea aerului (săptămânal). Sănătatea muncitorilor (lunar). Inspecţii pe parcursul lucrărilor

Pentru a controla dispersarea potenţială a PII în mediu. Pentru a asigura respectarea sănătăţii profesionale şi a cerinţelor de securitate




N/A

(A3) Ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă a pesticidelor inutilizabile şi interzise







De referinţă N/A

Construcţie N/A

Calitatea aerului

Aerul (înăuntrul şi lângă

Analiza chimică

Calitatea aerului

Pentru a controla dispersarea

VFD VFD Contractorul CMP

Contractorul CMP


EECCOOSS







Funcţionare

Sănătatea muncitorilor

depozitele centrale (37). Starea sănătăţii (la locul de muncă)

Examinare medicală şi teste biologice Inspectare

(săptămânal). Sănătatea muncitorilor (lunar). Inspecţii pe parcursul lucrărilor

potenţială a PII în mediu. Pentru a asigura respectarea sănătăţii profesionale şi a cerinţelor de securitate

IES IES Inspectoratul de protecţie a muncii?


Calitatea solului

In apropierea depozitelor centrale (37)

Analiza chimică

Anual (cel puţin doi ani după evacuare)

Subcomponenta BPC

(B1) Inventarierea detaliată a BPC







De referinţă N/A

Construcţie N/A

Funcţionare

Aplicarea regulamentului privind identificarea

Companiile energetice şi consumatorii de electricitate

Inspectare În caz de necesitate

Pentru a controla dacă deţinătorii de echipament de putere respectă

VFD VFD IES IES


EECCOOSS







BPC în uleiurile dielectrice şi etichetarea echipamentu-lui de putere

cerinţele regulamentului


N/A

(B2) Eliminarea BPC







De referinţă Calitatea solului Calitatea apelor subterane

Solul (pe teritoriul substaţiilor) Apele subterane (în fântânile din apropiere)

Analiza chimică

Inainte de începutul lucrărilor

Pentru a stabili un nivel de referinţă, pentru măsurarea ulterioară a impactului

VFD VFD Contractorul SHS

Contractorul SHS

Construcţie Calitatea solului

Solul (în apropiere de terenurile hidroizolate şi depozitul pentru

Analiza chimică

Solul (lunar) Pentru a preveni contaminarea zonei învecinate

VFD VFD Contractorul SHS

Contractorul SHS


EECCOOSS







containere IBC din Vulcăneşti)

Funcţionare

Calitatea solului Calitatea apelor subterane Sănătatea muncitorilor Apele de drenaj din terenurile hidroizolate

Solul (în apropierea bateriilor de condensatoare). Solul excavat din gropile cu condensatoare avariate Apele subterane (în fântânile din apropiere) Starea sănătăţii (la locul de muncă)

Analiza chimică Examinare medicală şi teste biologice Inspectare

Calitatea solului (lunar) Solul excavat (analiza solului de la diferite adâncimi) Apele de drenaj (lunar) Sănătatea muncitorilor (lunar) Inspecţii (săptămânal)

Pentru a controla posibila dispersare a BPC în mediu. Pentru a controla gradul de contaminare a solului excavat. Pentru a asigura sănătatea muncitorilor şi respectarea cerinţelor de securitate




Terenul hidroizolat şi depozitul de containere

Substaţia Vulcăneşti

Inspectare vizuală

Pentru a controla finalizarea lucrărilor

VFD VFD IES IES


EECCOOSS

7.3 Consolidarea capacităţii instituţionale

Implementarea proiectului va necesita consolidarea instituţională, pentru a asigura executarea următoarelor funcţii:

• Elaborarea politicii • Administrarea:

o Aplicarea legislaţiei o Controlul şi monitorizarea

În legătură cu administrarea problemei POP şi - în sens mai larg – a problemei prevenirii poluării chimice în Moldova, poate fi benefică stabilirea unui Centru de Securitate Chimică în cadrul MERN care ar fi responsabil de gestionarea problemei de securitate chimică prin coordonarea implementării a 4 Convenţii internaţionale relevante.

Centrul urmează să lucreze în strânsă cooperare cu Unitatea de Implementare a Proiectului (sau UIP poate fi incorporată în Centrul de Securitate Chimică) şi cu Direcţia managementul deşeurilor a MERN.

Presupunând că Unitatea de Implementare a Proiectului va fi compusă din persoane cu pregătire şi experienţă relevantă în domeniul gestionării proiectelor această componentă a consolidării instituţionale ar putea fi omisă de pe lista de instruire. Pe de altă parte, ar fi necesară instruirea în Abordarea Cadrului Logic pentru a asigura utilizarea acestui instrument util de management în implementarea şi monitorizarea proiectului.

Părţile menţionate, împreună cu deţinătorii de echipament cu BPC şi toate instituţiile care au programe de monitoring, vor forma nucleul Sistemului Informaţional Naţional de Securitate Chimică care va cuprinde toate substanţele organice persistente desemnate de cele 4 Convenţii.

In ceea ce priveşte implementarea Planului de Management ca atare, vor fi necesare următoarele măsuri instituţionale:

• UIP va lua în considerare instituirea unui grup de experţi pentru a supraveghea implementarea măsurilor de protecţie şi a programului de monitorizare precum şi a transferului de cunoştinţe şi experienţă către partenerii locali.

• Programe de instruire la locul de muncă la instituţiile de control şi supraveghere (de exemplu, Serviciile Ecologice Raionale), pentru a spori capacitatea lor în domeniul managementului POP şi a pesticidelor în general. Inspectorii trebuie să fie, de asemenea, echipaţi cu instrumente adecvate pentru monitorizare şi reporting (chituri de testare a BPC, baza de date privind securitatea chimică şi computere furnizate Serviciilor Ecologice Raionale).


EECCOOSS

• Instruirea în domeniul tehnicilor de inspectare, a utilizării echipamentului de monitorizare, colectării şi stocării datelor, raportării, etc.

De obicei, Planul de Management este revăzut şi ajustat pe parcursul etapei iniţiale a implementării proiectului. Acest lucru poate fi realizat cu susţinerea Grupului de experţi din cadrul UIP, menţionat mai sus. Revizuirea Planului de Management va cuprinde şi problemele de consolidare instituţională iar activităţi ca procurarea echipamentului, instruirea şi serviciile de consultanţă vor putea fi tratate în mod mai amănunţit intrucât la acea etapă a ciclului proiectului etapele de construcţie şi funcţionare vor trebui definite în detalii.

Tabelul de mai jos aduce mai multe detalii privind consolidarea capacităţii instituţionale, corelate cu componentele proiectului POP şi etapele planului de diminuare a impactului şi ale planului de monitorizare.


EECCOOSS

Consolidarea capacităţii instituţionale: procurarea echipamentului Componentele Proiectului Tipul de echipament necesar Număr

de unităţi

Costul unităţii

$US

Costul total, $US

Procurare locală sau

internaţională

Recipientul

Componenta 1: Managementul şi eliminarea POP

Subcomponenta 1.1 Pesticide inutilizabile şi interzise

Activitatea 1.1.1 Reambalarea şi centralizarea imediată a PII

Echipament de decontaminare Echipament de protecţie pentru muncitori Echipament pentru prelevarea probelor de aer atmospheric

VFD VFD 15

VFD VFD VFD

VFD VFD VFD

Local Internaţional Local

* MA, DSE * MA, DSE * Laboratoarele IES, SER, SHS

Activitatea 1.1.3 Ambalarea pentru transportare şi eliminarea definitivă

Echipament de decontaminare Echipament de protecţie pentru muncitori Echipament pentru prelevarea probelor de aer atmospheric

inclus în costurile de mai sus

inclus în cost. de mai sus



Subcomponenta 1.2 BPC

Activitatea 1.2.1 Inventarierea detaliată a BPC

Procurarea software pentru baza de date BPC Chituri pentru testarea BPC Cromatograf cu gaze pentru analiza BPC

1 2500 VFD

1500 10 VFD

1500 25000 VFD

Local Internaţional Internaţional

*CSC, UIP *Deţin. echipam. *Lab. IES, SHS

Activitatea 1.2.2 Eliminarea BPC

- - -

a) Demontarea a 17300 de condensatoare şi plasarea în containere

Echipament de decontaminare Echipament de protecţie

b) Excavarea af 2000 de condensatoare îngropate la substaţia Vulcăneşti şi ambalarea lor în containere

Rezervoare pentru apele de drenaj Filtre de carbon activat

VFD VFD

VFD VFD

VFD VFD

Local Local

c) Transportarea şi distrugerea a 19300 condensatoare şi 50 tone de sol puternic poluat

Activitatea 1.2.3 Studiul de fezabilitate pentru decontaminarea substaţiei electrice Vulcăneşti

Echipament de prelevare a probelor şi echipament pentru cromatografiere

VFD VFD VFD Local Lab. IES, SHS

TOTAL COMPONENTA 1 VFD

Consolidarea capacităţii instituţionale: activităţi de instruire


EECCOOSS

Structura proiectului: componente, subcomponente şi activităţi

Tipul de instruire Număr persoane instruite şi instituţia

Durata instruirii

Locul instruirii

Cine asigură instruirea

Costul, $US

Componenta 1: Managementul şi eliminarea POP Subcomponenta 1.1 Pesticide inutilizabile şi interzise


Securitatea muncii în condiţii periculoase (substanţe toxice) Acţiuni în situaţii excepţionale Utilizarea echipamentului de prelevare a probelor de aer

Personalul angajat Personalul angajat Inspectorii ecologici din serviciile rationale

1 zi 1 zi 1 zi

La locul de muncă

Compania contractată Laboratorul IES

Fără costuri supliment. VFD


Securitatea muncii în condiţii periculoase (substanţe toxice) Acţiuni în situaţii excepţionale

Personalul angajat Personalul angajat

1 zi La locul de muncă

Compania contractată

Fără costuri supliment.



Instruirea în utilizarea bazei de date privind BPC Instruirea inspectorilor IES pentru a-i ajuta pe deţinătorii de echipament BPC să ducă la bun sfârşit inventarierea Instruirea în testarea uleiurilor de transformator (metodele de prelevare şi analiză a probelor)

Inspectorii IES, deţinătorii de echipament Inspectorii IES, deţinătorii de echipament Inspectorii IES, deţinătorii de echipament

1 zi 1 zi 1 zi

Chişinău Chişinău Chişinău

Consultanţi locali Consultanţi locali Consultanţi locali

$US 1550 $US 1550 $US 1350



Instruirea în metodele de demontare şi ambalare a condensatoarelor Măsuri de securitate şi protecţie a personalului

Personalul angajat, inspectorii IES

0,5 zile La locul de muncă

Fără costuri supliment.


Instruirea în utilizarea filtrelor de carbon activate

Personalul angajat 0,5 zile La locul de muncă

Furnizorul de echipament

Inclus în preţul de livrare


Activitatea 1.2.3 Instruirea în prelevarea şi Personalul cu Instruire în


EECCOOSS


Tipul de instruire Număr persoane instruite şi instituţia

Durata instruirii

Locul instruirii

Cine asigură instruirea

Costul, $US

Studiul de fezabilitate pentru decontaminarea substaţiei electrice Vulcăneşti

analizarea probelor de sol prin cromatografiere

prelevarea probelor de la SHS, IES, Moldelectrica

cadrul subcomponentei 1.2.1

TOTAL COMPONENTA 1 4450 $US

Consolidarea capacităţii instituţionale: servicii de consultanţă Structura proiectului: componente,

subcomponente şi activităţi Tipul de servicii Justificarea Costul,

$US Componenta 1: Managementul şi eliminarea POP Subcomponenta 1.1 Pesticide inutilizabile şi interzise


Selectarea depozitelor care să minimizeze riscurile pentru mediu şi sănătate

Pentru a minimiza riscurile proiectului pentru mediu şi sănătate selectarea depozitelor va fi făcută în acord cu cerinţele naţionale de stocare a substanţelor toxice. Selectarea va fi făcută în baza matricei de evaluare a riscurilor, elaborată de echipa SEI. Persoanele de răspundere vor fi informate asupra standardelor naţionale şi internaţionale de manipulare a substanţelor toxice. Recipientul serviciilor de consultanţă: APL, MA, DSE

$US 5000


N/A -



Elaborarea unui Plan de Management detaliat pentru a preveni emisiile accidentale de BPC

In prezent nu există un document care ar reglementa gestionarea BPC în Republica Moldova. Activitatea 1.2.1 prevede elaborarea unui asemenea regulament. Deţinătorii de echipament vor trebui să elaboreze propriile lor Planuri de prevenire a emisiilor accidentale de BPC. Ghidul pentru elaborarea unui asemenea Plan va fi subiectul unor servicii de consultanţă locale. Recipienţii sunt: deţinătorii de echipament cu conţinut de BPC, MERN, IES, sectorul energetic, etc.

$US 35000



EECCOOSS


Tipul de servicii Justificarea Costul, $US


N/A -


N/A -


N/A -

Activitatea 1.2.3 Studiul de fezabilitate pentru decontaminarea substaţiei electrice Vulcăneşti

Consultanţă internaţională pentru implementarea studiului de fezabilitate privind reabilitarea teritoriului contaminat Companie locală pentru forarea unor puţuri de prelevare a probelor de apă subterană. Program pentru prelevarea şi analiza probelor de sol şi apă Elaborarea unui Plan de remediere/reabilitare

Din cauza a două incidente soldate cu explozii ale condensatoare-lor în anii 70 şi a scurgerilor prin coroziune din condensatoarele uzate, o parte a teritoriului substaţiei Vulcăneşti a fost puternic contaminată. Măsurările făcute în a. 2005 au demonstrat că BPC migrează în sol şi trebuie luate măsuri urgente pentru prevenirea dispersării BPC în zonele învecinate. Elaborarea planului de remediere/reabilitare va fi precedat de un studiu de fezabilitate. Studiul de fezabilitate va trebui să opereze cu date recente mai detaliate obţinute în urma unui program de prelevare a probelor de sol (dar şi de ape subterane şi eventual din alte medii). Se recomandă subcontractarea unui inginer şi a unei companii de prospecţiuni geologice. Se recomandă adjudecarea prin tender local

$US 250000 $US 85000 $US 70000

TOTAL COMPONENTA 1 $US 445000


EECCOOSS

8 Implicarea publicului şi asigurarea accesului la informaţie

Procesul de consultare a publicului şi de asigurare a accesului la informaţie s-a desfăşurat în cadrul legislaţiei naţionale (Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător şi Regulamentul privind implicarea publicului în elaborarea şi luarea deciziilor în domeniul protecţiei mediului) şi în acord cu procedurile operaţionale ale Băncii Mondiale şi GEF, în scopul asigurării transparenţei luării deciziilor şi a sporirii rolului partenerilor locali la etapele cheie ale proiectului.

8.1 Consultarea publicului pe durata pregătirii proiectului

Având în vedere că proiectul managementului durabil al POP este o continuare logică a elaborării Planului Naţional de Implementare (PNI) a Convenţiei de la Stockholm se poate spune că implicarea publicului a început cu mult timp înainte de iniţierea oficială a proiectului POP.

Pe parcursul elaborării PNI procesul participativ a implicat mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor interesate, care au aprobat documentul elaborat. Astfel, procesul de implicare a publicului în cadrul elaborării proiectului POP nu a început de la zero ci a fost în măsură considerabilă bazat pe experienţa acumulată în timpul elaborării PNI. Aceasta a făcut ca procesul să înainteze mai uşor, atât la etapa de planificare cât şi la etapa de implementare.

Echipa SEI, în coordonare cu echipa SES şi UIP, a structurat procesul în trei etape: diseminarea informaţiei; identificarea îngrijorărilor pe care le au părţile interesate în legătură cu proiectul; accesul la informaţia privind deciziile luate, cu explicaţiile de rigoare.

Etapa 1: diseminarea informaţiei • Informarea prealabilă a publicului: pe 8 februarie 2005, MERN şi UIP au lansat

la nivel naţional consultarea publicului privind versiunile preliminare ale Caietului de Sarcini pentru Studiul de Evaluare a Impactului şi ale Cuprinsului Raportului privind Studiul de Evaluare a Impactului şi a afişat ambele documente pe pagina web a UIP şi a REC. Anunţul a fost făcut pe pagina web a UIP, în mass media şi prin reţeaua REC care are acces la peste 250 ONG-uri locale. UIP a trimis invitaţii pe e-mail către circa 150 de grupuri şi persoane fizice.


EECCOOSS

Întrebările publicului au putut fi adresate Directorului UIP şi Punctului Focal al Convenţiei de la Stockholm.

• Consultarea publicului privind versiunile preliminare ale Caietului de Sarcini şi Cuprinsului Raportului SEI a avut loc la 18 februarie 2005, cu participarea a circa 40 de persoane. Au fost prezentate obiectivele şi componentele proiectului, precum şi procedurile aplicate de Banca Mondială. Reprezentanţii IES şi MERN au prezentat cerinţele naţionale privind procedura studiului de evaluare a impactului şi a expertizei ecologice. Participanţii au apreciat Caietul de Sarcini şi Cuprinsul Raportului ca fiind adecvate, că ele reflectă scopul proiectului şi cerinţele legislaţiei naţionale şi că proiectul va aduce beneficii Republicii Moldova. Comentariile sunt generalizate şi prezentate în procesul verbal al întrunirii de consultare a publicului (vezi Anexa 3).

• Pe parcursul lunii martie 2005 au avut loc peste o sută de întâlniri neformale cu persoane din comunele afectate pentru a afla ce cred ele despre procesul de evacuare şi centralizare a pesticidelor inutilizabile şi interzise, şi cât de lung ar putea rămâne POP în comunităţile respective. Concluzia generală este că majoritatea persoanelor întâlnite sunt împotriva păstrării pesticidelor în apropierea caselor lor pe o perioadă îndelungată. Mai mult decât atât, discuţiile au arătat că răbdarea lor este pe sfârşite şi ei vor să ştie exact când pesticidele vor fi evacuate din localitatea în care trăiesc. Trebuie menţionat, de asemenea, că acesta este unul din rarele cazuri în care oamenii şi autorităţile publice (primarii) vorbesc în unison.

• Prima notificare privind accesul la informaţie a fost făcută cu o lună înainte de Întrunirea de Consultare a Publicului (ICP), fiind publicată în ziarul “Moldova Suverana” (toate primăriile din Moldova sunt abonate la acest ziar). Notificarea a prezentat informaţii despre obiectivele şi rezultatele preconizate ale Proiectului POP şi a îndemnat publicul să-şi facă cunoscute ideile, comentariile şi propunerile în legătură cu activităţile planificate. În notificarea publicată au fost elucidate următoarele: a) lista informaţiilor relevante disponibile, b) unde se află această informaţie, c) sumarul Proiectului POP şi descrierea etapei actuale a Proiectului (în particular, obiectivele, activităţile şi rezultatele preliminare ale SEI şi SES), d) modul în care oamenii pot să obţină informaţia şi să-şi facă cunoscute ideile, sugestiile, comentariile, îngrijorările - i.e. prin poştă (adresa), linie telefonică dedicată (numărul de telefon), e-mail (adresa), pagina web (adresa), numele instituţiei/funcţionarului responsabil şi termenii limită până când sugestiile şi opiniile pot fi trimise.

• Notificarea direcţionată pro-activă: Au fost realizate conversaţii telefonice cu primarii tuturor localităţilor în cauză, pentru a le atrage atenţia asupra notificării publicate în ziar şi pentru a-i invita - în corespundere cu Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător - să afişeze anunţul în locuri accesibile pentru public (de obicei, pe “Tabla de anunţuri”


EECCOOSS

existentă în orice primărie din Moldova) precum şi să aleagă o persoană (care nu ar fi reprezentantă a autorităţilor locale) pentru a reprezenta comunitatea din care face parte la a doua Întrunire de Consultare a Publicului.

Etapa 2. Identificarea îngrijorărilor părţilor interesate • In coordonare cu echipa SES şi UIP, a fost întocmită lista participanţilor la

Întrunirea de Consultare a Publicului: câte un reprezentant al autorităţilor locale din fiecare localitate (primarul sau vice-primarul), un reprezentant al publicului general din localitate, reprezentanţi ai Guvernului, MERN, ONG-urilor locale, instituţiilor academice, proiectelor Băncii Mondiale, experţi.

• Cu 2 săptămâni înainte de ICP au fost trimise către comunităţile vizate invitaţii de participare la Întrunirea de Consultare a Publicului programată pe 19 mai 2005 la Chişinău. La invitaţie a fost ataşată o descriere scurtă a rezultatelor SEI, pe 5 pagini, scrisă într-un limbaj simplu). Au fost invitaţi şi reprezentanţi de la 20 de ONG-uri.

• Consultarea publicului în legătură cu SEI şi SES a avut loc pe 19 mai 2005, la Ministerul Ecologiei în Chişinău, în prezenţa a circa 60 de persoane. Procesul verbal al întrunirii este anexat la acest raport (Anexa 3).

• Părerile şi sugestiile expuse au fost luate în considerare şi au fost reflectate în versiunea finală a raportului SEI.

Etapa3. Accesul la informaţia privind deciziile luate. • Versiunea finală a SEI (cu procesul verbal anexat) este plasată pe pagina web iar

scrisorile privind decizia luată (alternativa selectată a proiectului), cu explicaţiile de rigoare privind motivele deciziei, a fost trimisă prin poştă tuturor participanţilor la ICP.

8.2 Implicarea publicului pe parcursul perioadei de implementare

Există trei instrumente principale de participare a publicului în luarea deciziilor: 1) accesul la informaţia relevantă, 2) dreptul de a participa, 3) dreptul la contestaţie.

Aceste instrumente trebuie să formeze baza Planului de Participare a Publicului (PPP) care urmează să fie elaborat după ce va fi aprobat Documentul de Proiect şi va fi gata designul detaliat al Proiectului.

Implicarea publicului pe parcursul perioadei de implementare a proiectului trebuie privită ca un proces bazat pe un set de principii care trebuie urmate în timpul elaborării PPP. Acestea sunt:

• Identificarea clară a punctelor de decizie şi conectarea publicului la ele. • Corelarea PPP cu legislaţia locală (şi utilizarea bunului simţ atunci când există

anumite lacune legale; de exemplu, legislaţia Republicii Moldova nu îl obligă pe


EECCOOSS

factorul decizional să explice oamenilor motivele luării unei decizii anumite sau să-i informeze despre modalitatea de a depune plângere (dreptul la contestaţie)

• Asigurarea părţilor interesate cu informaţie relevantă, corectă şi actualizată. • Asigurarea dreptului principalelor grupuri implicate să-şi exprime opinia. • Asigurarea dreptului publicului de a fi auzit. • Asigurarea unor fonduri suficiente pentru a acoperi domeniul PPP precum şi

resurse financiare care ar putea fi necesare pentru a acoperi costurile unei evaluări independente a proiectului.

Punctele de decizie pe parcursul implementării proiectului se vor referi în principal la procedurile prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională pentru activităţile preconizate.

Cel puţin, planul va implica publicul în planificarea (i) măsurilor de monitorizare şi diminuare a poluării în timpul etapelor de funcţionare; apoi, la mijlocul perioadei de implementare a proiectului, publicul va fi implicat în (ii) evaluarea impactului de mediu, economic şi social al proiectului; şi în final, publicul va fi implicat în (iii) evaluarea rezultatelor proiectului prin intervievare după finalizarea lui.

Cele descrise mai sus vor fi obţinute prin utilizarea unui spectru larg de metode de implicare a publicului, cum sunt vizitele pe teren, discuţiile, mesele rotunde, atelierele, investigarea unor probleme specifice, interviurile, etc.


EECCOOSS

9 Concluzii

Proiectul este considerat un element esenţial în asigurarea unui mediu mai sigur şi mai sănătos de viaţă pentru populaţia din Republica Moldova şi pentru a ajuta ţara să-şi îndeplinească obligaţiile internaţionale asumate în cadrul Convenţiei de la Stockholm. In acelaşi timp, îmbunătăţirea condiţiilor ecologice prin combaterea poluării cu POP, poate contribui la stimularea creşterii economice, reducerea sărăciei şi dezvoltarea durabilă, în special în zonele rurale.

Realizarea consecventă şi integrarea Planului de Management din SEI în activităţile proiectului, precum şi urmarea principiilor şi cadrului general propuse în acest document vor permite realizarea potenţialului considerabil de beneficii sociale şi de mediu ale proiectului. Prin activităţile directe de eliminare a POP proiectul poate aduce contribuţii la rezolvarea problemelor de mediu şi sănătate, în timp ce programele de sporire a capacităţilor, conştientizare şi informare vor crea condiţiile necesare pentru ca problema stocurilor POP să nu reapară în viitor. Programele de sporire a capacităţii realizate sub auspiciile proiectului vor aduce în timp beneficii indirecte la scară naţională.

Riscurile potenţiale legate de unele activităţi ale proiectului trebuie să fie luate în considerare şi gestionate cu atenţie. Respectarea cerinţelor convenţiilor internaţionale şi ale legislaţiei naţionale privind deşeurile periculoase şi a bunelor practici de management este foarte importantă pentru implementarea ecologic sigură a proiectului. Implementarea măsurilor recomandate de SEI şi respectarea cerinţelor legale internaţionale şi naţionale urmează să fie monitorizată şi impusă, în caz de necesitate.

Implementarea proiectului cu un Plan de Management Ecologic bine definit, cu activităţi de protecţie, monitorizare şi sporirea capacităţii clar definite, adecvat finanţate şi cu responsabilităţi clar atribuite, va asigura inter alia: evitarea, prevenirea şi combaterea impactului advers potenţial social şi ecologic şi sporirea beneficiilor proiectului pentru starea mediului; ape, soluri şi produse agricole mai curate; protejarea biodiversităţii; îmbunătăţirea accesului produselor locale pe pieţele externe; sporirea valorii estetice şi economice a mediului şi bunurilor de proprietate; stimularea turismului.


EECCOOSS

ANEXE


EECCOOSS

Anexa 1. Contribuitorii la raport Autorii: Ruslan Melian, coordonator Valeriu Moşanu, expert în probleme de mediu Corneliu Busuioc, expert în probleme instituţionale şi de participarea publicului Victor Bujac, expert în probleme de inginerie ecologică Tatiana Belous, expert în probleme legale/economice Echipa de teren: Veaceslav Purcic Mihai Carabet Petru Prunici Vitalie Stepanov Ion Mironov Victor Ciocârlan

Vitalie Stepanov

Ion Mironov

Victor Ciocarlan


EECCOOSS

Anexa 2. Bibliografie

• Atlasul Republicii Moldova, 1978, 1990. • Strategia Naţională şi Planul de Acţiuni în domeniul Conservării Diversităţii

Biologice, 2002. • Disposal of bulk quantities of obsolete pesticides in developing countries.

Provisional technical guidelines. UNEP, WHO, FAO. 1996. • Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006), Guvernul

Republicii Moldova, 2004. • Flood Risk in Moldova, Acvaproiect, 2002. • JICA EIA study for water supply of the northern part of Moldova, 2002. • Market Access and Rural Services Project, Sectoral Environmental Review,

draft, 2000. • Cadastrul Apelor Republicii Moldova, 1998. • Moldova: Public Economic Management Review, Report No. 25423-MD,

Poverty Reduction and Economic Management Unit, Europe and Central Asia Region, The World Bank, Washington, DC, February 20, 2003, p.4.

• Planul Naţional de Implementare a Convenţiei de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, 2004.

• Prevention and Disposal of Obsolete Pesticides Stocks in Ethiopia, Programmatic Environmental Assessment, 2004.

• Problems of Flooding, European Associated Center on Flood Problems in Moldova, Acvaproiect, 2001.

• Prut River Basin Management Project, Tacis, 2000. • Prut River Tributaries: Environmental Protection Review. Protection Strategy

and Options, Tacis, 2001. • Cartea Roşie a Republicii Moldova, 2001. • Regional Study: Managing Natural Disasters in Europe and Central Asia, World

Bank perspective, Country Risk Template (Republic of Moldova), World Bank, 2003.

• Sectoral Environmental Review. Market Access and Rural Services Project, 2000

• Raport privind Starea Mediului în Republica Moldova, 2003. • Anuarul Statistic, Departamentul de Statistică şi Sociologie, 2004. • Study of the Quality of Rural Drinking Water, WB, 1997. • UNEP, Basel Convention Series. SBC Nr. 2005 / 1 & 2. • Volneanschi A., Romanciuc P. Evaluarea igienică a conţinutului de pesticide

clororganice în laptele mamar. Materialele Congresului III al igieniştilor, microbiologilor, epidemiologilor şi parazitologilor din Republica Moldova, Chişinău, 1992. P. 68-70.


EECCOOSS

Anexa 3. Procesele verbale ale întrunirilor de consultare a publicului

Procesul verbal al consultării publice în legătură cu Caietul de Sarcini pentru SEI şi Cuprinsul Raportului SEI

Pe 8 februarie 2005, MERN şi UIP au anunţat consultarea naţională a publicului în legătură cu versiunea preliminară a Caietului de Sarcini pentru SEI şi Cuprinsul Raportului SEI şi au afişat ambele documente pe pagina web a UIP şi a REC. Anunţul despre întrunire a fost făcut pe pagina web a UIP, în mass media şi prin reţeaua REC care are acces la peste 250 ONG-uri din Moldova. UIP a trimis invitaţii prin e-mail la peste 150 de grupuri şi persoane fizice. Conducătorul UIP şi Punctul Focal al Convenţiei de la Stockholm au fost persoane de contact pentru public. Consultarea publicului a avut loc pe 18 februarie 2005, în prezenţa a circa 40 de persoane. Agenţiile de presă au fost reprezentate de BASA-Press şi Radio-Moldova 1. Valentin Pleşca, managerul proiectului, a făcut o prezentare a obiectivelor şi componentelor proiectului. Andrei Barannik a prezentat ambele documente în discuţie şi a explicat politica Băncii Mondiale în domeniul evaluării impactului asupra mediului. Reprezentanţii IES şi MERN au prezentat cerinţele naţionale privind procedurile studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi a expertizei ecologice. Participanţii au apreciat ambele documente ca fiind adecvate, că ele reflectă scopul proiectului şi cerinţele legislaţiei naţionale şi că proiectul va aduce beneficii Republicii Moldova. Comentariile făcute sunt generalizate mai jos:

1. Ilia Trombiţchi, reprezentant ONG Eco-Tiras, a sugerat că proiectul ar trebui să-şi propună sarcini mai mari, adică să urmărească distrugerea definitivă a pesticidelor POP şi a BPC, şi nu să se limiteze doar la reambalare şi stocare îndelungată, cum este propus în present. O asemenea abordare doar va intârzia soluţia finală şi va spori pericolul POP pentru mediu şi sănătatea populaţiei (A.Barannik a răspuns că SEI va lua în considerare toate alternativele fezabile).

2. Vladimir Garaba, reprezentant MEM Chisinau, a sugerat că toată populaţia din Moldova trebuie să fie consultată (A.Barannik a răspuns că publicul general a fost implicat activ în pregătirea Planului Naţional de Implementare, aprobat de govern, iar proiectul dat abordează tocmai problemele prioritare identificate în PNI. S-a explicat că consultarea trebuie să cuprindă înainte de toate populaţia locală potenţial direct afectată şi ONG-urile locale, şi că SES va identifica îngrijorările şi va solicita sugestiile principalelor părţi implicate, luând astfel în considerare părerile unui spectru larg de grupuri sociale. Proiectul presupune participarea activă a publicului în implementarea lui)


EECCOOSS

3. Lilia Curchi, de la ziarul Natura, a sugerat că SEI trebuie să susţină activ informarea şi conştientizarea publicului. Un alt vorbitor a spus că datorită mass media ecologice informarea publicului a sporit în ultima vreme, dar totuşi rămâne neadecvată (A.Barannik a răspuns că “componentele de eliminare a pesticidelor şi cele instituţionale vor lua în considerare ambele aspecte iar consultantul internaţional V. Simoncic împreună cu consultanţii locali lucrează activ cu toţi partenerii pentru a elabora această componentă a proiectului).

4. Ilia Trombitchi a declarat că Transnistria are probleme semnificative legate de POP şi a întrebat de ce aceasta nu a fost inclusă în proiect (A.Barannik a răspuns că GEF şi Banca Mondială au răspuns cererii Guvernului Republicii Moldova care şi-a identificat priorităţile, iar acestea nu includ activităţi în zona separatistă).

5. Arcadie Leahu, de la Laboratorul Central al IES, şi-a exprimat opinia că poluarea apei şi eroziunea sunt factori de luat în considerare în timpul pregătirii SEI (A.Barannik a răspuns că practica obişnuită în studiile de impact este de a lua în considerare toţi factorii care pot avea un impact asupra implementării proiectului).

6. Lilia Curchi a spus că în ultima vreme populaţia, în particular elevii, a devenit tot mai conştientă de problemele POP, datorită activismului mass media, dar că nivelul de informare este încă scăzut şi a propus să se acorde mai multă atenţie acestui subiect în cadrul proiectului (A.Barannik a răspuns că proiectul va include o componentă care va aborda aceste probleme).

7. Un vorbitor a afirmat că managementul de mediu, legislaţia şi nivelul de informare privind cele mai bune practice internaţionale sunt neadecvate (A.Barannik a răspuns că componentele de eliminare a pesticidelor şi BPC şi cel instituţional vor căuta să elimine aceste neajunsuri şi să propună măsuri pentru consolidarea instituţiilor relevante, îmbunătăţirea legislaţiei şi transferul de tehnologie şi cunoştinţe).

8. Dl. Mogoreanu (IES) a arătat că legislaţia Republicii Moldova prevede posibilitatea expertizei publice a proiectului dar că Banca Mondială anterior a refuzat să finanţeze o asemenea expertiză (A.Barannik a răspuns că aceasta este o prevedere foarte bună şi că, conform legii, ONG-urile erau în măsură să iniţieze o asemenea consultare şi să asigure finanţarea ei).

9. Tatiana Stratulat, de la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă al Ministerului Sănătăţii şi-a exprimat părerea că Cuprinsul Raportului SEI sugerează analizarea prea multor alternative (A.Barannik a răspuns că consultanţii locali în evaluarea impactului pot analiza alternativele în diferite configuraţii şi conform diferitor criterii, însă trebuie să includă neapărat următoarele scenarii cheie: “cu şi fără proiect” şi stocare îndelungată versus eliminarea finală, toate în cadrul unei analize a factorilor de mediu şi sociali şi analizei costurilor şi beneficiilor).

10. Ruslan Melian, reprezentant ONG ECOS, a arătat că depozitele din care vor fi evacuate pesticidele POP vor avea nevoie de reabilitare/remediere (A.Barannik


EECCOOSS

a răspuns că dimensiunile şi responsibilităţile unei asemenea reabilitări / remedieri vor fi elaborate pe parcursul pregătirii proiectului).

11. Gheorghe Copacinschi, şef al Laboratorului Central al IES, a subliniat importanţa indicatorilor de monitorizare şi de performanţă (A.Barannik a răspuns că politica Băncii Mondiale în domeniul evaluării impactului de mediu cere elaborarea unui plan de management care ar include o monitorizare dedicată a unui şir de indicatori, inclusiv de performanţă).

Procesul verbal al consultării publice în legătură cu variantele preliminare ale

Rapoartelor privind SEI şi SES (Chişinău, 19 mai 2005)

Pe 28 aprilie 2005, MERN şi UIP au anunţat consultarea naţională a publicului în legătură cu versiunile preliminare ale Studiului de Evaluare a Impactului şi Studiului de Evaluare Socială. Anunţul a fost făcut pe pagina web a UIP, în ziarul Moldova Suverană şi prin reţeaua REC care are acces la peste 250 ONG-uri din Moldova. UIP a trimis invitaţii prin poştă tuturor primarilor şi reprezentanţilor publicului din 37 de localităţi în care sunt sau urmează să fie centralizate pesticidele inutilizabile şi interzise. Conducătorul UIP a fost persoana de contact pentru public. Consultarea publicului a avut loc pe 19 mai 2005, în prezenţa a circa 50 de persoane. Mass media au fost reprezentate de Radio Moldova 1. Valentin Pleşca, managerul proiectului, a făcut o prezentare a obiectivelor şi componentelor proiectului. Corneliu Busuioc, membru al echipei care a realizat SEI, a prezentat rezultatele studiului de impact, realizat de ECOS. Vladimir Haraba, membru al echipei care a realizat SES, a prezentat rezultatele evaluării sociale, realizate de MEM. Participanţii la întrunire au apreciat complexitatea şi calitatea bună a documentelor pregătite şi au opinat că proiectul va fi unul benefic pentru Moldova. Mulţi dintre participanţi au luat parte la discuţii iar comentariile lor sunt generalizate mai jos.

1. Nicolai Curu, primarul com. Gaidar, unde în present sunt stocate 68 tone de PII, a exprimat îngrijorarea locuitorilor referitor la situaţia curentă, care nu este una durabilă. Depozitul a fost desemnat de către autorităţi fără a se fi luat în considerare starea sa tehnică nu prea bună şi opoziţia localnicilor. Pesticidele sunt stocate în condiţii improprii (doar în saci, fără butoaie) iar sătenii sunt îngrijoraţi în legătură cu perpetuarea acestei situaţii. El a sugerat urgentarea evacuării pesticidelor din depozitul de la Gaidar. Andrei Barannik a răspuns că GRM a făcut câteva încercări de a rezolva problema PII dar nu are banii şi capacitatea necesară, deaceea a cerut asistenţă GEF. Guvernul planifică să finalizeze centralizarea până la sfârşitul a. 2005. Lucrurile


EECCOOSS

pot fi probabil urgentate printr-o presiune mass media sau chiar prin instanţele de judecată. În ceea ce priveşte GEF, activitatea echipei locale a proiectului a permis deja scurtarea perioadei de pregătire cu 6 luni. În curând GRM va trebui să ia o decizie privind proiectul GEF; apoi acesta va trebui aprobat de Banca Mondială (ca instituţie implementatoare) şi, dacă lucrurile evoluează normal, proiectul ar putea porni la începutul a. 2006. Noi cunoaştem că GRM nu îşi poate duce la bun sfârşit propriile decizii dar aceasta este o problemă a Republicii Moldova, GEF poate doar să ajute GRM în aceasta. Trebuie să facem totul corect. Este cât se poate de clar că, în timp, riscurile vor spori şi că trebuie găsită o soluţie definitivă pentru această problemă. 2. Tatiana Ghilan, primarul com. Tudora a comunicat că în depozitul din localitate au fost stocate peste 200 tone de pesticide inutilizabile şi interzise. Autorităţile (centrale) au promis să găsească o soluţie definitivă şi să evacueze depozitul în 1.5-2 ani dar nu s-au ţinut de cuvânt. Pe parcursul perioadei de păstrare, autorităţile locale au făcut tot ce era posibil pentru a menţine depozitul într-o stare bună, pentru a minimiza riscurile pentru populaţie. Primarul a sugerat în acest sens că atunci când se va planifica procesul de reambalare pentru transportare şi eliminarea definitivă, cantitatea PII stocate precum şi practicile de bună gospodărire manifestate de autorităţile locale pe parcurs să fie considerate drept criterii de prioritizare. Ruslan Melian (ECOS) a menţionat că, cu toate că depozitul este în stare bună, există alţi factori de risc în Tudora cum ar fi proximitatea unor zone sensibile (pădure la 50 m) sau caracteristicile reliefului care facilitează transportul pesticidelor spre apele de suprafaţă şi subterane. Acestea sporesc indicele de risc integrat şi fac ca depozitul Tudora să urce în lista priorităţilor de evacuare finală. 3. Col. Tudor Vasilcov (DSE) a reacţionat la luarea de cuvânt a primarului de Gaidar. Dlui a adus clarificări în legătură cu lucrările implementete de DSE la Gaidar, lămurind că depozitul Gaidar a fost doar o locaţie intermediară în calea spre locul desemnat de autorităţile raionale drept deposit central (Bugeac, Comrat). Această soluţie temporară a fost propusă (şi impusă) din cauza unui număr de factori: (i) cea mai mare parte din cantitatea actuală de 68 tone erau stocate acolo înainte de începutul procesului de centralizare; (ii) DSE a fost forţat (de autorităţi) să realizeze lucrările rapid, fără a se ţine cont de lipsa butoaielor de plastic pentru reambalare; şi (iii) lucrările au fost realizate iarna, în condiţii climatice dificile. Cu toate acestea, lucrările implementate au permis îmbunătăţirea situaţiei generale la Gaidar, întrucât înainte de acţiunile DSE pesticidele inutilizabile şi interzise erau pur şi simplu împrăştiate pe podea iar acum ele sunt ambulate în saci şi stocate cu grijă. Col. Vasilcov a informat asistenţa că finalizarea lucrărilor la Gaidar este o sarcină prioritară şi imediat după ce MAIA va furniza butoaiele de plastic, sacii cu


EECCOOSS

PII păstraţi la depozitul Gaidar vor fi puşi în butoaie şi evacuaţi la depozitul raional desemnat Bugeac, Comrat. 4. Petr Nezalizov, primarul com. Bugeac, Comrat a spus că depozitul raional desemnat dă mare bătaie de cap atât autorităţilor cât şi populaţiei locale; din acest motiv găsirea unei soluţii definitive pentru problema PII este indispensabilă întrucât situaţia actuală nu este una durabilă. El a apreciat concluziile SEI şi s-a declarat de acord cu idea că distrugerea definitivă a PII într-o terţă ţară este soluţia cea mai bună. 5. Ilia Trombiţki (ONG Eco-Tiras) a opinat că un poligon special, corect proiectat, construit şi monitorizat ar fi o alternativă demnă de a fi luată în considerare pentru problema PII. In opinia sa, o locaţie potrivită ar putea fi găsită chiar şi într-o ţară atât de dens populată cum este Moldova şi această soluţie ar putea fi mai ieftină decât transportarea pesticidelor pentru a fi distruse într-o altă ţară. In afară de aceasta, există şi o componentă morală în această problemă, în sensul că fiecare ţară trebuie să încerce să-şi rezolve propriile probleme acasă şi nu să le exporte, riscând să provoace proteste ale populaţiei din ţările respective. Andrei Barannik a răspuns că alternativa poligonului a fost analizată în cadrul SEI dar nu a fost recomandată dintr-un şir de motive care au fost expuse de echipa SEI. 6. Vistor Stratila (ONG Eco-Lex) a amintit că, acum doi ani, academicianul Tudor Lupaşcu s-a oferit să construiască o instalaţie mobilă pentru incinerarea deşeurilor periculoase care ar întruni toate standardele de securitate şi de mediu, la un cost de 500,000 lei. El a întrebat dacă această ofertă a fost luată în considerare. Mai mulţi participanţi au remarcat că acea propunere a fost una total nerealistă şi irealizabilă. Col. Ion Doroban (MA) a declarat că Ministerul a stabilit recent contacte cu experţi din Norvegia care au recomandat incinerarea la temperaturi înalte ca pe cea mai uzuală, cea mai sigură şi cea mai eficientă sub aspect financiar, metodă de distrugere a substanţelor chimice periculoase. 7. Ion Alexandreanu, primarul or. Cimişlia a arătat că activităţile întreprinse de GRM nu au fost bine gândite şi planificate. De exemplu, la Cimişlia sunt stocate circa 150 tone de PII dar nu toate au fost bine ambalate; din cauza stocării inadecvate a pesticidelor neidentificate au fost înregistrate cazuri de autoincendiere, etc. Vladimir Haraba (MEM, Chişinău) a remarcat că pe parcursul anului curent Fondul Ecologic Naţional (până acum, principala sursă internă de finanţare) a alocat doar 0.5 milioane lei din cele 4 milioane lei planificate pentru 2005 dar


EECCOOSS

aceasta este doar o parte a problemei. Resursele limitate sunt, de regulă, dispersate în toată ţara, în loc să se concentreze eforturile pentru a finaliza acţiunea raion cu raion, cu rezultate clare, palpabile şi măsurabile. 8. Gheorghe Grecu, primarul com. Onişcani, Călăraşi de asemenea a subliniat că decizia GRM nu s-a sprijinit pe o planificare bună (e.g. nu s-au luat măsuri pentru asigurarea pazei şi îngrădirea depozitelor). El a notat că problema nu va dispărea odată cu evacuarea stocurilor actuale de PII, dacă aceasta nu va fi sprijinită de strategii adecvate de management a pesticidelor şi de măsuri de prevenire. 9. Un reprezentant ONG a întrebat despre soarta depozitelor de PII evacuate. Andrei Barannik a răspuns că proiectul nu prevede activităţi de remediere/curăţare a depozitelor evacuate datorită accentului pe eliminarea pericolului imediat şi constrângerilor bugetare. Totuşi, SEI recomandă Guvernului să implementeze măsuri necesare necostisitoare pentru a limita riscurile curente şi reziduale. Proiectul va aloca resurse pentru monitorizarea situaţiei la depozitele evacuate. 10. Rodica Iordanov (Milieukontakt) a subliniat că pot apărea probleme la depozitele care au fost desemnate pentru stocarea centralizată dar unde lucrările încă nu au început, din cauza opoziţiei publicului. Banca Mondială, împreună cu GRM, trebuie să se gândească la elaborarea unor programe de conştientizare şi la crearea unor stimulente pentru comunităţile locale pentru a uşura procesul de centralizare. Ea a întrebat dacă proiectul prevede şi eliminarea BPC (împreună cu PII) şi ce se va face cu deşeurile de pesticide (materiale de ambalare, praf contaminat, etc). Andrei Barannik a răspuns că aceasta este problema Moldovei. GEF şi Banca Mondială pot ajuta dar responsabilitatea este a Republicii Moldova. Eforturile trebuie concentrate aşa încât problemele să fie rezolvate pe etape. Includerea activităţilor de remediere ar putea spori costurile proiectului cu 4-5 milioane dolari SUA iar suma aceasta ar putea să nu fie acceptată de consiliul director al GEF. 11. Nicolae Grosu (ONG Renasterea, Talmaza, Ştefan Vodă) a amintit de problema pesticidelor inutilizabile şi interzise stocate în gospodăriile oamenilor. Col. Ion Doroban a specificat că populaţia din localităţile a avut loc reambalarea şi transportarea PII a fost informată despre aceste activităţi şi în consecinţă oamenii au adus cantităţi semnificative de PII, păstrate acasă, pentru a fi evacuate. Aceasta explică faptul că cantităţile de pesticide inutilizabile şi interzise reambalate de MA şi DSE au depăşit în mod semnificativ volumul PII raportate în urma inventarierilor precedente.


EECCOOSS

Col. Doroban a informat audienţa despre acţiunile de îndeplinire a ultimei Hotărâri a GRM privind depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise. MA (împreună cu DSE) au fost desemnate să implementeze lucrările. MA se află în prezent în discuţii avansate privind un proiect finanţat de NATO. 12 ţări NATO şi-au exprimat disponibilitatea să contribuie financiar, inclusiv 7 ţări gata să contribuie sume concrete. Proiectul are patru componente: (i) centralizarea; (ii) identificarea; (iii) distrugerea; şi (iv) decontaminarea. (i) Etapa de centralizare este în present terminată în proporţie de 65%. (ii) Pentru a alege metoda de distrugere potrivită NATO a alocat 143 mii Euro pentru identificarea pesticidelor. Tenderul pentru procurarea echipamentului este în desfăşurare. Etapa de identificare ar putea dura doi ani. (iii) Au avut loc discuţii cu specialişti din Norvegia şi cu firma Lafarge (proprietarul fabricii de ciment din Rezina) în privinţa metodelor de distrugere potrivite. A fost serios analizată varianta incinerării în cuptoarele de ciment. (iv) Depozitele de pesticide evacuate sunt o sursă de contaminare a mediului care nu trebuie în nici un caz ignorată. Pereţii şi podeaua depozitelor sunt puternic contaminate şi comportă riscuri pentru sănătate şi mediu. Intr-o primă fază, clădirile trebuie isolate, folosind metode simple. Discuţiile cu NATO sunt realizate prin intermediul unui grup de coordonare interdisciplinar care implică toate instituţiile interesate (inclusiv MERN). 12. Vladimir Haraba (MEM, Chişinău) şi-a exprimat dezamăgirea în legătură cu faptul că reprezentanţii societăţii civile nu au fost invitaţi să participe la întrunirile acestui grup iar publicul nu a fost informat despre aceste discuţii şi deciziile luate. 13. Valentina Jamba (MEM, Soroca) a opinat că aparent proiectul Băncii Mondiale şi proiectul NATO se desfăşoară independent unul de altul, ceea ce este total greşit. Normal ar fi să existe cooperare între ele, pentru a folosi cât mai eficient resursele limitate (de exemplu, reambalarea, transportarea şi eliminarea să fie făcute de un proiect iar remedierea fostelor depozite, de un altul). Ea şi-a exprimat, de asemenea, dezaprobarea faţă de ideea de a incinera PII la fabrica de ciment din Rezina şi a declarat că este dispusă să organizeze proteste publice în cazul în care autorităţile ar încerca să facă asta. 14. Gheorghe Grecu, primarul com. Onişcani a subliniat nevoia de a introduce problemele POP în programele şcolare.


EECCOOSS

Anexa 4. Conţinutul Apendicelui Tehnic (într-un volum separat)

A. Chestionarul de evaluare a stării depozitelor desemnate pentru stocarea pesticidelor inutilizabile şi interzise

B. Criteriile de selectare a depozitelor de pesticide care urmează a fi evaluate

C. Date de fond pentru fiecare raion (descrierea mediului înconjurător; date privind volumul de pesticide inutilizabile şi interzise stocate; rapoartele echipelor de teren asupra investigării depozitelor de pesticide)

D. Investigarea substaţiilor electrice care au condensatoare BPC

E. Date privind contaminarea solului cu POP


EECCOOSS

Anexa 5. Revista comparativă a politicilor operaţionale ale Băncii Mondiale şi a legislaţiei relevante din Republica Moldova şi UE

Politicile Operaţionale ale Băncii Mondiale

Legislaţia Republicii Moldova Acordurile internaţionale ratificate de R. Moldova

Legislaţia UE (selecţie, relevantă pentru acest proiect)

OP 4.00: Politici de Protecţie a Mediului şi Sociale—Obiectivele Politicii şi Principiile Operaţionale & OP/BP 4.00: Utilizarea Sistemelor de Împrumut în Abordarea Problemelor de Mediu şi Sociale în Proiectele Susţinute de Bancă – martie 2005

• Legea privind administraţia publică locală – 18.03.2003

• Legea privind licenţierea unor anumite tipuri de activităţi – 30.07.2001

• Legea privind securitatea obiectivelor industriale periculoase – 11.02.2000

• Legea cu privire la standardizare – 12.04.2000

• Legea privind apa potabilă – 10.02.1999

• Legea privind activitatea hidrometeorologică – 25.02.1998

• Legea privind protecţia aerului atmosferic– 17.12.1997

• Legea privind deşeurile de producţie şi de consum – 09.10.1997

• Legea privind regimul produselor şi substanţelor periculoase – 03.07.1997

• Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător – 29.05.1996

• Convenţia privind poluarea transfrontalieră a aerului la distanţe mari (CPTFA)

• Protocolul privind Poluanţii Organici Persistenţi

• Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale

• Convenţia privind controlul asupra transportării transfrontaliere a deşeurilor periculoase şi neutralizarea lor

• Convenţia Organizaţiei Mondiale a Muncii C155 privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă Convenţia Organizaţiei Mondiale a Muncii C184 privind securitatea şi sănătatea în agricultură

• Regulamentul (EC) Nr. 2493/2000 al Parlamentului European şi al Consiliului din 7 noiembrie 2000 privind măsurile de promovare a integrării depline a dimensiunii de mediu în procesul de dezvoltare al ţărilor în curs de dezvoltare

• Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 793/93 din 23 martie 1993 privind evaluarea şi controlul riscurilor de la substanţele existente

• Regulamentul (EC) Nr. 850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi amendarea Directivei 79/117/EEC

• Directiva 1999/45/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 mai 1999 cu privire la aproximarea legilor, regulamentelor şi prevederilor administrative ale Statelor Membre referitor la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase

• Directiva Consiliului 96/61/EC din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

• Directiva Consiliului 88/347/EEC din 16 iunie 1988 cu privire la amendarea Anexei II la Directiva 86/280/EEC privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru deversarea unor substanţe periculoase incluse în Lista I a Anexei la Directiva 76/464/EEC

• Directiva Consiliului 80/68/EEC din 17 decembrie 1979 cu privire la protecţia apelor subterane contra poluării cauzate de unele substanţe periculoase

• Directiva Consiliului 76/464/EEC din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de unele substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii

• Regulamentul (EC) No 304/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi importul substanţelor chimice periculoase


EECCOOSS

• Codul subsolului – 18.06.1993

• Legea privind protecţia mediului înconjurător – 16.06.1993

• Directiva Consiliului 96/82/EC din 9 decembrie 1996 privind controlul hazardelor de la accidentele majore care implică substanţe periculoase

• Directiva Consiliului 94/55/EC anunţată în Directiva Comisiei 2001/7/EC privind adaptarea pentru a treia oară a progresului Directivei Consiliului 94/55/EC cu privire la aproximarea legislaţiei Statelor Membre în legătură cu transportul bunurilor periculoase pe cale auto

• Rezoluţia Consiliului din 16 iunie 1988 privind exportul din şi importul în Comunitate a unor substanţe chimice periculoase

• Directiva Consiliului 75/442/EEC din 15 iulie 1975 privind deşeurile

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 94/62/EC din 20 decembrie 1994 privind ambalajul şi ambalarea deşeurilor

• Directiva Consiliului 96/59/EC din 16 septembrie 1996 privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor policloruraţi (BPC/TPC)

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2000/76/EC din 4 decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor

• Directiva Consiliului 94/67/EC din 16 decembrie 1994 privind incinerarea deşeurilor periculoase

• Directiva Consiliului 89/429/EEC din 21 iunie 1989 privind reducerea poluării aerului de la instalaţiile municipale existente de incinerare a deşeurilor

• Directiva Consiliului 91/689/EEC din 12 decembrie 1991 privind deşeurile periculoase

OP/BP 4.01: Evaluarea Impactului asupra Mediului – ianuarie 1999, revăzută în august 2004

• Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător – 19.05.1996

• Legea privind protecţia sănătăţii populaţiei – 15.06.1995


• Legea privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei – 16.06.1993

• Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontalier

• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/EC din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor unor întreprinderi şi programe asupra mediului

• Directiva Consiliului 97/11/EC din 3 martie 1997 de amendare a Directivei 85/337/EEC privind evaluarea efectelor unor anumite proiecte publice şi private în domeniul mediului

• Directiva Consiliului 85/337/EEC din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor unor anumite proiecte publice şi private în domeniul mediului

• Regulamentul Comisiei (EC) Nr. 1488/94 din 28 iunie 1994 stabilind principiile evaluării riscurilor substanţelor existente, pentru om şi mediul înconjurător în corespundere cu Regulamentul Consiliului (EEC) Nr. 793/93


EECCOOSS

• Directiva Comisiei 93/67/EEC din 20 iulie 1993 stabilind principiile evaluării riscurilor substanţelor notificate în acord cu Directiva Consiliului 67/548/EEC, pentru om şi mediul înconjurător

OP/BP 4.04: Habitate Naturale – iunie 2001, revăzută în august 2004

• Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat – 25.02.1998

• Legea cu privire la resursele naturale – 06.02.1997

• Legea regnului animal – 27.04.1995


• Codul funciar – 25.12.1991

• Convenţia privind diversitatea biologică şi Protocolul de la Cartagena privind securitatea biologică

• Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de floră şi faună pe cale de dispariţie (CITES)

• Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar)

• Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa

• Convenţia privind peisajul european

• Directiva Consiliului 92/43/EEC din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice

OP 4.09: Controlul Dăunătorilor – decembrie 1998

• Legea privind securitatea biologică – 21.12.2001

• Legea privind protecţia plantelor – 01.10.1999

• Legea privind carantina fitosanitară – 22.06.1995


• Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional

• Convenţia Organizaţiei Mondiale a Muncii C184 privind securitatea şi sănătatea în agricultură

OP/BP 4.12: Relocalizarea Involuntară – decembrie 2001


EECCOOSS

OD 4.20: Popoare Indigene – septembrie 1991

• Acordul internaţional ONU

privind drepturile civile şi politice

• Acordul internaţional ONU privind drepturile economice, sociale şi culturale

• Convenţia ONU privind drepturile copilului

• Convenţia privind protecţia drepturilor omului şi libertăţile fundamentale

• Convenţia cadru privind protecţia minorităţilor naţionale

OP 4.36: Păduri – noiembrie 2002, revăzută în 2004

• Codul silvic –21.06.1996 • Legea privind protecţia

mediului înconjurător – 16.06.1993

• Convenţia privind diversitatea biologică

OP/BP 4.37: Securitatea Barajelor – octombrie 2001


OP/BP 7.50: Proiecte în Apele Internaţionale – iunie 2001

• Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă – 27.04.1995

• Codul apelor – 22.06.1993 • Legea privind protecţia

mediului înconjurător – 16.06.1993

• Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale

• Protocolul privind apa şi sănătatea la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale

• Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea

• Convenţia privind protecţia Mării Negre contra poluării

• Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 stabilind cadrul pentru acţiunile Comunităţii în domeniul politicii apelor

• Directiva Consiliului 98/83/EC din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei pentru consumul omului


EECCOOSS

OP/BP 7.60: Proiecte în Zone Disputate – iunie 2001

OPN 11.03: Proprietate Culturală – septembrie 1986

• Legea cu privire la protecţia monumentelor – 22.06.1993


• Convenţia UNESCO privind protecţia patrimoniului cultural şi natural al lumii

• Convenţia Culturală Europeană

• Convenţia Europeană privind protecţia patrimoniului arheologic (revăzută)

Politica Băncii Mondiale cu privire la accesul la informaţie

• Legea privind accesul la informaţie – 11.05.2000


• Convenţia UNECE privind accesul la informaţie, participarea publicului în luarea deciziilor şi accesul la justiţie în probleme de mediu

• Directiva 2003/4/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaţia de mediu, abrogând Directiva Consiliului 90/313/EEC

• Directiva 2003/35/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 mai 2003 privind asigurarea participării publicului în raport cu elaborarea unor planuri şi programe în domeniul mediului înconjurător şi amendarea Directivelor Consiliului 85/337/EEC şi 96/61/EC referitor la participarea publicului şi accesul la justiţie


EECCOOSS

Anexa 6. Starea procesului de centralizare a pesticidelor inutilizabile şi interzise126 Inclusiv Reambalate solide, kg Raionul Localizarea depozitelor

desemnate Cantitatea totală de pesticide pe raion, P.U.F., kg

Solide, kg Lichide, l Starea procesului de centralizare

In saci In butoaie Reambalate lichide, l

Anenii Noi Poligonul militar Bulboaca

19550 19550 - In derulare 19550 19550 -

Briceni Com. Grimăncăuţi 132030 124330 7700 In derulare 124330 0 3100

Căuşeni Com. Grădiniţa 141714 129614 12100 Finalizat 129614 129614 12100

Cimişlia Or. Cimişlia 149117 140117 9000 In derulare 140117 34500 9000

Criuleni Com. Paşcani 44195 40695 3500 Finalizat 40695 40695 3500

Donduşeni Com. Târnova 65130 61430 3700 In derulare 61430 0 0

Dubăsari Com. Paşcani (Porumbeni)

25270 21970 3300 Finalizat 21970 21970 3300

126 Sursă: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.


EECCOOSS

Inclusiv Reambalate solide, kg

Floreşti Com. Temeleuţi Com. Ghindeşti

155235 143400 11835 In derulare 143400 30240 0

Nisporeni Or. Nisporeni 44480 37180 7300 In derulare 37180 0 7300

Ocniţa Com. Clocuşna 21280 20080 1200 In derulare 20080 0 0

Rezina Com. Păpăuţi 34120 28320 5800 Finalizat 28320 28320 5800

Sîngerei Com. Alexandreni 86240 77840 8400 In derulare 77840 64750 8400

Şoldăneşti Com. Chipeşca 35400 35400 - In derulare 35400 0 -

Ştefan Vodă Com. Tudora Com. Olăneşti

201547 176947 24600 Finalizat 176947 176947 24600

Teleneşti Com. Ratuş 300532 296672 3860 Finalizat 296672 296672 3860

Ungheni Poligonul militar Ungheni

77915 69215 8700 In progress 69215 0 8700

UTA Găgăuzia Comrat

Or. Comrat 77200 67500 9700 In derulare 67500 52500 9200

UTA Găgăuzia Ciadâr-Lunga

Or. Gaidar 68736 68736 - In derulare 68736 0 -

UTA Găgăuzia Vulcăneşti

Com. Cişmichioi 49000 49000 - In derulare 49000 0 -

Municipiul Bălţi Com. Alexandreni 13700 13291 409 Finalizat 13291 13291 409

Municipiul Chişinău

Com. Paşcani (Institutul Porumbului şi Sorgului, Porumbeni)

49000 49000 - In derulare 49000 49000 -


EECCOOSS

Inclusiv Reambalate solide, kg

Subtotal 1791391 1670287 121104 1670287 958049 92469

Cahul Poligonul militar Cahul 54288 Nu a început

Călăraşi Com. Onişcani 123586 Nu a început

Edineţ Or. Edineţ 2682 Nu a început

Hânceşti Com. Cărpineni 49895 Nu a început

Orhei Com. Pelivan 35100 Nu a început

Râşcani Com. Recea 23286 Nu a început

Străşeni Fertalitate SA/ or. Străşeni

32872 Nu a început

Soroca Nu a fost selectat 25750 Nu a început

Basarabeasca Nu a fost selectat 10420 Nu a început

Drochia Nu a fost selectat 15300 Nu a început

Ialoveni Nu a fost selectat 75240 Nu a început

Glodeni Nu a fost selectat 31945 Nu a început

Făleşti Nu a fost selectat 61141 Nu a început

Leova Nu a fost selectat 25310 Nu a început

Taraclia Nu a fost selectat 109570 Nu a început

Cantemir Nu a fost selectat 8000 Nu a început

Subtotal 684325 Nu a început


EECCOOSS

Annex 7. Harta amplasării depozitelor

Legenda: - Depozite Centrale; - Depozite de pesticide evacuate


EECCOOSS

Anexa 8. Metoda de evaluare a riscului aplicată în cazul depozitelor centrale

Metoda elaborată de ECOS şi aplicată în acest studiu include următorii paşi.

Pe baza informaţiei obţinute prin chestionarele completate pe parcursul investigaţiilor pe teren a fiecărui deposit central desemnat, a cartării situaţiei utilizării terenurilor din zonă, şi a identificării zonelor potenţial expuse poluării pe calea aerului (raza 300 m) şi prin scurgerea de suprafaţă (până la 1000 m, în dependenţă de relief), a fost obţinut un set de indicatori/criterii. Lista criteriilor a fost discutată iar cele mai relevante au fost analizate (vezi tabelul de mai jos). Pentru fiecare criteriu s-a folosit o gradare a informaţiei cantitative şi semi-cantitative. Aceasta a permis clasificarea riscului pentru fiecare criteriu ca SCĂZUT, MEDIU sau ÎNALT.

Gradaţia criteriilor individuale Categoria

de risc pentru fiecare criteriu individual

Nota-rea

Can

titat

ea d

e pe

stic

ide

stoc

ate,

tone

Star

ea d

epoz

itulu

i, es

timat

iv

Spaţ

iu d

ispo

nibi

l pen

tru

ream

bala

re, e

stim

ativ

Dis

tanţ

a pâ

nă la

zon

ele

popu

late

, km

Dis

tanţ

a pâ

nă la

zon

ele

agric

ole,

km

Dis

tanţ

a pâ

nă la

cur

suril

e de

apă,

km

Dis

tanţ

a pâ

nă la

zon

e îm

pădu

rite,

km

Dis

tanţ

a pâ

nă la

păş

uni,

km

Loca

lizar

ea în

lunc

a in

unda

bilă

a râ

urilo

r

Adâ

ncim

ea a

pelo

r su

bter

ane,

est

imat

iv, m

Înalt

*** > 100 Proastă Lipsă < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 Da < 3

Mediu ** 50-100 Satisfă-cătoare

Limitat 0,5-1 0,5-1 0,5-1 0,5-1 0,5-1 Pe prima terasă

3-10

Scăzut

* < 50 Bună Destul > 1 > 1 > 1 > 1 > 1 Nu > 10

Fiecare depozit central a fost evaluat în raport cu toate cele 10 criterii de risc pentru a calcula INDICELE DE RISC GENERAL. Pentru a identifica INDICELE DE RISC PENTRU SĂNĂTATE şi INDICELE DE RISC PENTRU MEDIU au fost folosite doar o parte din criterii (care accentuează problemele de sănătate şi mediu, respectiv), după cum urmează:

IINDICELE DE RISC GENERAL Toate cele 10 criterii INDICELE DE RISC PENTRU SĂNĂTATE

Cantitatea de pesticide stocate sau planificate să fie stocate Starea fizică a depozitului


EECCOOSS

Spaţiul disponibil pentru reambalare Distanţa până la zonele populate Distanţa până la zonele agricole Distanţa până la păşuni

INDICELE DE RISC PENTRU MEDIU

Cantitatea de pesticide stocate sau planificate să fie stocate Starea fizică a depozitului Spaţiul disponibil pentru reambalare Distanţa până la cursurile de apă Distanţa până la zonele împădurite Localizarea în lunca inundabilă a râurilor Adâncimea apelor subterane

Calcularea valorilor numerice pentru riscul general, riscul pentru sănătate şi riscul pentru mediu a permis gradarea indicilor integraţi în patru categorii: INALT, CONSIDERABIL, MODERAT şi SCĂZUT. Pragurile numerice sunt indicate mai jos:

Categoria de risc integrat

Marcarea

Indicele de risc general

Indicele de risc pentru sănătate

Indicele de risc pentru mediu

INALT I > 20 > 15 > 15 CONSIDERABIL C 17-20 13-15 13-15 MODERAT M 13-16 10-12 10-12 SCĂZUT S < 13 < 10 < 10


EECCOOSS

Annex 9. Harta evaluării riscului integrat

LEGEND: - Depozitul central - Candidat pentru deposit central - Risc integrat - Risc pentru sănătate - Risc de mediu - Risc integrat înalt - Risc integrat considerabil - Risc integrat moderat - Risc integrat scăzut