raport la studiul de evaluare a impactului asupra …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SC PROFIL SAVSUN SRL

P a g e | 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PARC FOTOVOLTAIC CU O CAPACITATE DE 64 MW CONSTITUIT

DIN 8 UNITATI DE PRODUCTIE ATR. DE CATE 8 MW SI O STATIE

TEHNICA DE TIP 1.1.D, IMPREJMUIRE GARD, OBTINERE AVIZ

SCOATERE DIN CIRCUITUL AGRICOL

IN COMUNA PARTA - LOCALITATEA PARTA,

JUDETUL TIMIS

ELABORATOR: SC TELLUS ADVISER SRL

BENEFICIAR: S.C. PROFIL SAVSUN SRL


P a g e | 2

CUPRINS:

1. Generalitati

2. Descrierea situatiei existente

2.1. Etapa de construire

2.2. Etapa de functionare

2.3. Etapa de dezafectare

2.4. Durata etapei de functionare

3. Materii prime si auxiliare utilizate la realizarea investitiei

4. Substantele sau preparatele chimice utilizate

5. Informatii despre poluantii fizici si biologicicare afecteaza mediul

6. Descrierea principalelor alternative studiate

7. Deseurile

8. Impactul potential asupra componentelor mediului si masuri de reducerea a

acestuia

8.1. Apa

8.2. Aerul

8.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

8.4. Solul

8.5. Biodoversitatea

8.6. Peisajul

9. Analiza alternativelor

10. Monotorizarea

11. Situatii de risc


P a g e | 3

12. Descrierea dificultatilor

13. Rezumat fara caracter tehnic


P a g e | 4

1.GENERALITATI

1.1.INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie si evaluează, în mod

corespunzător si pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte, cu manifestare imediată sau

derulată în timp, evidente sau discrete ale unui proiect asupra factorilor de mediu, printre care

cei mai importanti sunt: apa, aerul, solul, ecosistemele terestre si acvatice, peisajul, populatia

umană, bunurile materiale si patrimoniul cultural. Deasemenea se urmăreste si interactiunea

dintre factorii mentionati, manifestată sub forma impacturilor cumulative.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea si

reducerea consecintelor negative asupra mediului datorate activitătilor antropice, reflectând o

abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării durabile. Este de

asemenea un instrument necesar realizării proiectelor de planificare de mediu, atât pentru

obiectivele/amplasamentele în cauză, din primele faze ale proiectului de dezvoltare, în

vederea prevenirii sau reducerii impactului negativ al activitătilor preconizate, cât si pentru

unităti teritoriale mai vaste (planificare strategică).

Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în vederea

obtinerii acordului de mediu pentru proiectul “Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64 de MW

constituit din 8 unitati de productie ATR. de cate 8MW si o statie tehnica de tip 1.1.d,

imprejmuire gard, obtinere aviz de scoatere din circuitul agricol”.

Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului s-a întocmit în conformitate cu prevederile

următoarelor acte normative:

−OUG 195/2005 privind protectia mediului, aprobata, cu modificari si completari prin Legea

256/2006;

−OUG 114/2007 pentru modificarea si completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului;


P a g e | 5

−OM 863/2002 - Ordin al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor

metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

−HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

pentru anumite proiecte publice si private;

−OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice si private.

Cadrul pentru implementarea proiectului analizat a fost pregatit prin intermediul unui plan

urbanistic zonal prin care terenului, situat initial în extravilanul localitatii, i s-a schimbat

functiunea din teren agricol în teren pentru constructii, cu subfunctiunea de zona pentru

producere a energiei electrice din surse solare. Planul urbanistic zonal a parcurs procedura de

evaluare de mediu pentru planuri si programe, în cadrul etapei de incadrare, ARPM Timisoara

decizand adoptarea planului cu Aviz de Mediu.

Principalele obiective ale studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost următoarele:

− să prezinte starea actuala a amplasamentului vizat inainte de implementarea investitiei, astfel incat

in momentul comparării acestuia cu estimările ulterioare să rezulte un punct de referintă pentru

modificările ce pot surveni in urma lucrărilor propuse;

− sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si asupra vulnerabilitătii sale;

− sa evalueze obiectiv toate alternativele si posibilitătile de derulare ale proiectului, in vederea selectării

strategiei optime de actiune intr-o perspectivă sistemică;

− să identifice si să cuantifice potentialul impact asupra mediului pe care l-ar putea induce implementarea

Parcului Fotovoltaic ;

− identificarea celor mai adecvate masuri de reducere si prevenire a impactului asupra mediului.

Cadrul pentru culegerea datelor necesare realizării acestui raport a fost impartit in două faze:

Faza 1, cu caracter informativ-teoretic sau de birou si Faza 2, constand in investigatii in teren.


P a g e | 6

Fiecărei dintre cele două faze ii corespund obiective specifice:

- Faza 1: Analiza documentelor puse la dispozitie de către beneficiar (informatii tehnologice

specifice tipului de activitate pe care o pregateste proiectul analizat, documentatii si avize

dobandite pană la momentul inceperii elaborării raportului, analiza documentelor de

reglementare pe linie de protectia mediului si gospodăririi apelor, precum si a documentatiilor

ce au stat la baza obtinerii acestora) in vederea identificării unor posibile puncte critice legate

de amplasamentul sau activitatea vizată; cercetare bibliografică cu privire la activitatile

desfasurate pe amplasament, istoricul amplasamentului; consultarea unor articole de

specialitate cu privire la tipul de activitate propus si la posibilele forme de impact implicate, in

vederea utilizării prin extrapolare a informatiilor obtinute etc.

- Faza 2: Culegerea de date si informatii suplimentare prin vizite in teren pentru identificarea

suportului teritorial al datelor bibliografice obtinute anterior, insistandu-se cu precădere asupra

identificăriistarii actuale a amplasaentului, a căilor de transfer a poluantilor si a tintelor

potentiale. Inventarierea realizată a fost asociată si cu discutii cu persoane ce au cunostinte

relevante despre amplasamentul analizat.

TITULARUL PROIECTULUI:

VASILESCU ADRIANA GEORGETA pentru SC PROFIL SAVSUN TIMIS SRL

ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC TELLUS ADVISER SRL

DENUMIREA PROIECTULUI

“Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64 de MW cu o capacitatea de 64 MW constituit din 8 unitati

de productie ATR. de cate 8 MW si o statie tehnica de tip 1.1.d, imprejmuire gard, obtinere aviz

de scoatere teren din circuitul agricol”


P a g e | 7

1.2.DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE

LOCALIZARE

Terenul propus pentru dezvoltarea centralei fotovoltaice este situat din punct de vedere

administrativ în comuna Parta.

Comuna Parta se afla la o distanta de 12 km de municipiul Timisoara, se intinde pe o suprafata

de 6137ha.

Morfologic zona este situata in campia joasa denumita Campia Banatului , parte integranta din

marea unitate geomorfologica Capia Tisei, centru unui mare complex aluvionar, a carui axa

longitudinala o constituie raurile Timis si Bega. Structura geologica superficiala ( pe adancimea

ce intereseaza din punct de vedere geotehnic), este specifica Luncii Raului Timis, in care

formatiunile argiloase se intrepatrund cu cele nisipoase, ambele de varsta relativ recenta,

cuaternara.

Sub aspect morfologic localitatea Parta este situata in Campia de Vest, caracterizata prin

energie de relief redusa, avand drept consecinta o scurgere superficiala deficitara. In conditiile

concrete de pe amplasament cu o stratificatie dominanta in partea superioara pana la adancimi

de 2,5 m(fp1)- 4,0 m (fp4) pe pamanturi argiloase cu o permeabilitate mica (k=10-4-≥10-6

cm/sec) si in baza de pamanturi nisipoase cu o permeabilitate mai mare (k =10-3≥10-2 cm/sec) si

relativ departe de raul Timis, apa freatica are un regim special, susceptibil la modificari

importante odata cu mobilizarea zonei, determinate de amploarea lucrarilor hidro-edilitare ce se

vor intreprinde. Astfel in situatia actuala in anotimpul bogat in precipitatii nivelul histrostatic este

apropiat de nivelul terenului iar pe timpul secetos (iulie-septembrie acesta este situat la

adancimi de 2,5-3,5 m adancime, influentat cu defazajul corespunzator si de dreanajul exercitat

de raul Timis.

Din punct de vedere geologic, pe adancimea cat intereseaza in cazul de fata, se intalnesc


P a g e | 8

formatiunile cuaternare (holocenul superior) reprezentate prin pamanturi argiloase si nisipoase,

dispuse alternant si inca in curs de consolidare.

Se învecineaza cu urmatoarele localitati:

-la Nord comuna Sanmihaiu Roman;

-la Sud orasul Ciacova;

- la Vest comuna Peciu Nou;

-la Est comuna Padureni;

Este o comuna situata in Campia Banatului , fiind strabatuta de Drumul comunal 195 si Drumul

Comunal 200.

Zona studiata este situata in nordul comunei Parta .

Este delimitate:

- la nord de canalul de desecare HCN 1159/1, terenuri agricole, teritoriul administrativ al

comunei Sinmihaiu Roman;

- la est canalul de desecare HCN 1139/2, calea ferata DF 1083 Timisoara- Cruceni;

- la sud terenuri agricole, parcela cu nr, cad. A1092/1, drumul de exploatare agricola DE 1032;

-la vest terenuri agricole , parcelele cu nr. Cad A1097/1/13, A1148/1/6, drumul de exploatare

agricola DE 1158/2 respectiv canalul de desecare HCN 1138/2;


P a g e | 9


P a g e | 10

2.DESCRIEREA PROIECTULUI SI A ETAPELOR ACESTUIA

2.1.ETAPA DE CONSTRUCTIE

Din punct de vedere constructiv, investitia presupune urmatoarele etape/amenajări:

-sistematizarea zonei interesate de interventie, excavari si refaceri;

-instalarea de santier;

-pozare in opera a structurilor de sustinere;

-pozare in opera a lucrarilor accesorii si a modulelor;

-realizare linie electrica pentru predare;

-realizarea statiei tehnice pe o suparafata de 17800 mp;

-racordarea la LEA 110 Kv existenta pe amplasament;

-realizarea canalelor si bazinelor de transmitere a energiei. Santurile pentru conductele

subterane vor avea o profunzime între 0,6 si 0,8 m cele situate în parcelele afectate si între 0,8

si 1m cele construite sub drum, cu o lătime în ambele cazuri de 0,45 m. Bazinele de

concentrare vor fi subterane cu o adâncime de 0,7 m si o latime de 0,7 m;

- Împrejmuirea amplasamentului- zona protejata de interventie va fi protejata de o

imprejmuire din plasa metalica de inaltime de circa 2,4 m si sustinuta de stalpi metalici cu

elemente de rigidizare la sol pe mici plinte de fundatie turnate in opera sau in alternative

fixate pe stalpi cu surub cu elemnte de rigidizare in sol;

Accesul la parcul fotovoltaic va fi garanta de o poarta , care va avea un gol de 4 m pentru

apermite intrarea mijloacelor atat in faza de santier cat in timpul operatiunilor de intretinere

a instalatiei si va fi realizat cu plase metalice rigide si inchise de oportune inchideri.

- Spatiile rămase libere vor fi amenajate ca zone verzi, suprafata totală a acestora fiind de


P a g e | 11

501400 mp ;

2.2..ETAPA DE FUNCTIONARE

Durata etapei de exploatare a centralei solare Parta este estimată la 25 de ani.

După această perioadă, există două posibilităti:

Retehnologizarea centralei solare si continuarea activitătii de productie a energiei electrice

pentru o perioadă de timp similară;

Dezafactarea centralei solare, constând în dezasamblarea panourilor si îndepărtarea acestora

de pe amplasament, demolarea fundatiilor până la o adâncime care să permită reluarea

activitătilor agricole si aport de sol în zona demolată, dezgroparea cablurilor electrice

subterane, dezafectarea invertoarelor si a statiei de colectare, în scopul redării terenului în

circuitul agricol.

Parcul fotovoltaic analizat se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică), format

din diferite unităti generatoare complete sau urmăritoare, sisteme de control si sisteme de

protectie.

In cele ce urmează este prezentat principiul de functionare a parcului fotovoltaic:

- radiatia incidentă creează la bornele modulului fotovoltaic o diferentă de potential. Tensiunea

produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se inseriază 20 de module pentru a

creste această tensiune in vederea formării unei serii;

- seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu.

- printr-un cablu de curent continuu de fortă aceste cutii se conectează la bara de curent

continuu din cabina de coversie (statii de potential).

- de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de 3 invertoare care fac conversia din

curent continuu in curent alternativ.

- prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul de 0,4/20 kV care


P a g e | 12

are o putere nominală de 1000 kVA si este situat in cabina de conversie, dar despărtit de

invertoare de un perete. Acest transformator ridică nivelul de tensiune de la 0,4 kV la 20 kV

pentru a transporta energia cu pierderi cat mai reduse;

- de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie tensiune,

asigurand două căi de evacuare a energiei, astfel reducand riscul de intreruperi;

- capetele sunt conectate in cabina de conexiune a parcului de unde printr-un cablu subteran

de 20 kV se face legătura cu statia de transformare . Din această statie, energia electrică

produsă in parc este transportată prin intermediul LEA 110 kV la statia de transformare, iar de

aici energia electrică este dirijată in Sistemul Energetic National.

2.3. ETAPA DE DEZAFECTARE

În vederea unui management eficient al activitatii de dezafectare a obiectivului analizat,

urmatoarele aspecte trebuie avute în vedere încă din faza de functionare:

- inventarierea cladirilor, instalatiilor si retelelor tehnologice si de utilitati existente pe

amplasament;

- inventarierea substantelor din instalatiile ce vor fi dezafectate (compozitie, cantitate,

toxicitate), cum ar fi cele din transformatoare;

- stabilirea destinatiei materialelor din instalatii;

- stabilirea modului de neutralizare sau eliminare a substantelor periculoase sau depreciate

calitativ, cu respectarea legislatiei în vigoare si numai prin unitati specializate si autorizate;

- stabilirea solutiilor de depozitare corespunzatoare pentru substantele sau materialele

rezultate din activitatile de dezafectare pentru care nu exista solutii imediate de neutralizare si

eliminare, precum si monitorizarea stricta a acestora;

- stabilirea utilajelor, resurselor energetice si umane necesare desfasurarii activitatii de


P a g e | 13

dezfactare.

Etapele principale pe care trebuie sa le respecte titularul în cazul incetarii activitatii sunt

urmatoarele:

− oprirea alimentarii cu energie electrica;

− dezafectarea instalatiilor;

− demontarea instalatiilor si transportul materialelor rezultate spre destinatii bine stabilite;

− demolarea constructiilor;

− eliminarea corespunzatoare a tuturor deseurilor de pe amplasament;

− determinarea gradului de afectare a solului;

− ecologizarea amplasamentului;

− redarea terenului folosintei de dinaintea implementarii obiectivului industrial analizat.

Din analiza ce se poate efectua la acest moment, se poate afirma că dezafectarea

obiectivului nu va ridica probleme de mediu, avand în vedere că modulele solare sunt

reciclabile 100%, iar fluxul tehnologic nu presupune utilizarea unor substante periculoase care

ar putea induce poluarea factorilor de mediu în cazul dezafectarii.

2..4.DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Desi nu a fost stabilită la acest moment, teoretic, dacă este exploatat adecvat, proiectul

energetic poate avea o durată lungă de viată (circa 25 de ani), însă durata etapei de functionare

depinde de o serie de factori, printre care cei mai importanti sunt cererea de energie electrica

pe piata, tariful pentru energia livrată în retea si schemele de promovare a producerii de energie

din surse regenerabile.

Pentru realizarea acestei investitii se vor utiliza atât la faza de implementare aproiectului, cat si


P a g e | 14

in functionarea acestuia, diverse materii prime si auxiliare, combustibili, energie furnizate de

diferite societăti comerciale si regii autonome. Productia totala de energie electrica produsa pe

an va fi de 75659,004Kwh.

3.MATERII PRIME SI AUXILIARE UTILIZATE LA REALIZAREA INVESTITIEI

Materiile prime folosite în etapa de constructie sau functionare sunt următoarele:

Nr.

crt

Materii prime si

auxiliare

Destinatie Provenienta Mod de

depozitare

Periculozitate

1

Structuri metalice Pentru realizarea partii

metalice de sustinere a

panourilor fotovoltaice

De la

societati

comerciale

specializate,

sunt

prefabricate,

la fata locului

facandu-se

doar

montajul.

Se

depoziteaza

temporar pe

amplasament

, in cadrul

organizarii de

santier.

Nepericulos

2 Cabluri electrice Pentru transferul

energiei electrice de la

celulele fotovoltaice,

pana la statia de

transformare,

conexiunea cu Sistemul

Energetic National.

De la

societati

specializate

in

comercializar

ea unor astfel

de produse.

Se

depoziteaza

temporar pe

amplasament

Nepericulos

3 Balast stabilizat cu

ciment

Pentru realizarea

fundatiei pentru statia

de transformare

Statia de

betoane cea

mai apropiata

Nu se

depoziteaza

pe

amplasament

, se

Periculos

pentru

continutul de

ciment in


P a g e | 15

transporta cu

ajutorul

betonierelor

si descarca la

fronturile de

lucru.

compozitie.

4 Motorina Pentru functionarea

utilajelor la punctul de

lucru

De la statiile

de distributie

carburanti

Nu se

depoziteaza

pe

amplasament

Periculos

5 Ulei hidraulic Pentru functionarea

sistemului hidraulic al

utilajelor care lucreza la

punctul de lucru.

De la

distribuitori

autorizati

Nu se

depoziteaza

pe

amplasament

Periculos

6 Ulei de transmisie Pentru functionarea

optima a utilajelor de la

punctul de lucru.

De la

distribuitori

autorizati

Nu se

depoziteaza

pe

ampalsament

Periculos

4.SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE

Cat priveste substantele periculoase, acestea se limiteaza la combustibilii utilizati

(motorină,uleiuri minerale, vaseline, unsori etc).

Substantele sau preparatele chimice utilizate in etapele de realizare/exploatare a investitiei, precum

si substantele chimice si preparate periculoase vor fi ambalate, etichetate si clasificate in

conformitate cu HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor

periculoase.

De asemenea se va respecta HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la


P a g e | 16

introducerea pe piată a preparatelor periculoase si OUG 122/2010 privind stabilirea sanctiunilor

aplicabile pentru incalcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr 1272/2008 al Parlamentului

European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea

substantelor si a amestecurilor.

Nr.crt. Denumire Fraze de risc Periculozitate Mod de

depozitare

1 Motorina R10, R45,

R52/53

F- inflamabil, N-

periculos pentru

mediu

Nu se

depoziteaza pe

amplasament

2 Ulei de lubrefiere R45, R53-45 T- toxic Nu se

depoziteaza pe

amplasament

3 Ulei de transmisie R-38 T-toxic Nu se

depoziteaza pe

amplasament

4 Vaseline unsori R45, R53-45 T-toxic Nu se

depoziteaza pe

amplasament

Toate substantele si preparatele chimice care se folosesc pe amplasament, vor fi însotite de fisele

tehnice de securitate, urmărindu-se procurarea de la furnizori a unor fise tehnice care să

corespundă cerintelor Regulamentului 1907/2006 (REACH) în ceea ce priveste continutul lor. De

asemenea, în spiritul aceleiasi prevederi, se va urmării achizitionarea de produse chimice pentru

care furnizorul poate oferi dovada preînregistrării lor la Agentia Europeană de Chimicale.


P a g e | 17

5.INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL

Poluantii fizici si biologici care afectează mediul

Tipul poluarii Sursa de poluare Poluarea maxima

admisa (limita

maxima admisa

pentru om si animale)

Poluare de

fond

Zgomot

Trafic rutier 65 dB(A) la limita

incintei

50 dB (A) în zona

protejata

-

Poluare fizică a

aerului si prin

sedimentare a

solului

Surse nedirijate, cu

impact strict local, în

perioada de

constructie

30 mg/Nmc

-

6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

Avand în vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surs regenerabile,

selectarea alternativelor optime privind resursa energetica, locatia, tehnologia capacitatea

totala, este un proces extrem de complex si dificil, necesitand colaborarea unui larg colectiv de

specialisti.

Referitor la primul aspect, respectiv decizia de a investi în domeniul producerii energiei din


P a g e | 18

surse regenerabile, aceasta s-a bazat pe o analiza în care au fost puse în balanta avantajele si

dezavantajele implicate.

Printre avantajele cele mai importante se pot aminti:

- contextul energetic mondial si necesitatea stringenta de descentralizare a surselor;

- problema incalzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult aduse în discutie

în ultima perioada;

- emisia zero de substante poluante;

- costuri reduse (materiale si de personal) de intretinere dupa punerea în functiune;

- existenta unor scheme de finantare la nivelul UE pentru astfel de proiecte;

- acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel national pentru producătorii

de energie din surse regenerabile;

- costuri reduse de scoatere din functiune, având în vedere ca unitatile componente pot fi

aproape integral reciclate.

În ceea ce priveste dezavantajele, urmatoarele aspecte au fost luate în calcul în planificarea

acestei investitii:

- costuri ridicate ale instalatiilor de producere a energiei din surse solare, precum si a celor

aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în reteaua natională;

- incertitudini privind piata energiei la nivel national sau mondial.

În urma analizei acestor avantaje si dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de

investitie este oportuna, fezabila tehnic si eficienta economic, avand în vedere contextul

energetic national si european, precum si disponibilitatea acestei resurse la nivel local.

În incercarea de a determina alternativa optima de investitie, s-a tinut cont în primul

rand de estimarile privind potentialul solar teoretic la nivelul tarii noastre, regiunea analizată

situându-se printre zonele cu cel mai ridicat potential la nivelul tării. Ulterior, estimarea

potentialului teoretic a fost nuantata în functie de posibilitatile de exploatare tehnica si


P a g e | 19

economica (conditiile de pe piata energiei, acces, vecinatati, morfologie, distanta fata de cel

mai apropiat punct SEN, capacitatea de preluare al acestuia etc.).

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele

criterii/aspecte:

- alegerea locatiei;

- stabilirea capacitatii de productie;

- stabilirea detaliilor tehnologice;

- accesul pe amplasament.

Din punct de vedere al amenajarii teritoriului, amplasamentului analizat i s-a stabilit functiunea

si indicatorii urbanistici prin intermediul unui PUZ, avand în vedere ca anterior demararii

investitiei, acesta era inclus în extravilanul localitatii, nefiind deci reglementat din punct de

vedere urbanistic. Prin PUZ, terenul a fost zonificat după cum urmează:

- zona destinată circulatiei autovehiculelor;

- zonă destinată construirii;

- zonă de spatii verzi;

Functiunile permise aferente acestor zone sunt:

- spatii de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice;

- constructii anexe (statii de transformare si spatii de invertoare);

- circulatii interioare;

- spatii verzi, plantatii de protectie.

Bilantul teritorial stabilit prin planul urbanistic zonal aferent proiectului propus

este prezentat in tabelul de mai jos:

BILANT TERITORIAL:


P a g e | 20

BILANT TERITORIAL EXISTENT PROPUS %

SUPRAFATA STUDIATA 147,81 ha 147,81 ha 100

ZONA PANOURI

FOTOVOLTAICE

- 95,89ha 64,87

STATIE TEHNICA - 1,78 ha 1,20

SPATII VERZI - 50,14 ha 33,93

Alternativa (Varianta) 0

Varianta 0 ia in considerare situatia in care potentialul de dezvoltare a zonei ramane

nevalorificata si pe terenul aflat in discutie nu se implementeaza nici un nou proiect, ci totul

ramane in faza in care terenurile neexploatate se degradeaza si isi pierd valoarea.

Prin aceasta varianta nu se aducea nici o modificare a situatiei actuale, nu se propunea nici o

imbunatatire a starii de fapt constatabile in prezent.

Aceasta varianta ducea la mentinerea specificului economic existent de zona agricola cu

agricultura de subzistenta, infrastructura slab dezvoltata, nivel de trai la limita saraciei pentru

majoritatea populatiei. Varianta are dezavantajul clar al unei politici de stagnare si regres.

In lipsa implementarii planului, zona va ramane in aceeasi stare de subdezvoltare economica,

fara posibilitati de dezvoltare economica si fara perspectivele ce se intrevad si care pot

transforma nu numai comuna ci chiar judetul avand in vedere ca investitiile preconizate de

dezvoltatorii reuniti in firma SC PROFIL SAVSUN TIMIS SRL au puterea economica de a

realiza un proiect de anvergura . Energia solara este inepuizabila si este ecologica , dovedindu-

se a fi o solutie la problema energetica globala.

Avantajul variantei ar fi fost doar legat de faptul ca nu necesita alocarea de fonduri pentru

investitii si deci nu genera nici un efort financiar.

Aceasta varianta menita sa mentina caracterul traditional, exclusiv agricol nu este o alternativa

viabila pe termen lung deoarece nu asigura o dezvoltare sustenabila si automat va fi o frana in

dezvoltarea judetului si implicit a Regiunii Vest


P a g e | 21

In ceeea ce priveste variantele in care s-a luat in considerare schimbarea aspectului zonei prin

implementarea proiectului per ansamblu au fost luate în considerare mai multe variante în ceea

ce priveste atingerea obiectivelor proiectului propus, variante de realizare care însumate se pot

formula sub aspectul a doua alternative . Aspectele cele mai importante în care au fost

considerate mai multe variante de realizare s-au referit la modul de ocupare a suprafetelor

(POT, suprafete spatii verzi). Legat de variantele de atingere a fiecaruia dintre aceste obiective

stabilite prin proiect, acestea au fost deja discutate în cadrul Comisiei de analiza tehnica,

stabilindu-se împreuna cu autoritatile competente cele mai potrivite solutii .

Alternativa I - varianta optima

Varianta I si-a propus realizarea unei analize critice a situatiei existente si adaptarea planului

care urmeaza sa se implementeze la obiectivele existente cu aprecieri asupra starii si

capacitatii acestora în raport cu necesarul investiitiilor viitoare: analiza traseelor drumurilor

existente, masura in care pot fi preluate in noua investitie, monitorizarea si protectia factorilor de

mediu.

MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

ALIMENTAREA CU APA

In etapa de constructie a parcului fotovoltaic se va utiliza apă imbuteliată pentru

deservirea personalului implicat in implementarea parcului.

Procesele tehnologice desfăsurate pe amplasament nu necesită alimentarea cu apă

industrială. Functionarea centralei se va realiza în regim complet automatizat, nefiind necesară

prezenta personalului de exploatare/supraveghere. În aceste conditii nu este necesară

alimentarea cu apă potabilă sau menajeră.

RETELE DE CANALIZARE


P a g e | 22

Asa cum s-a precizat mai sus, nu vor rezulta ape uzate tehnologice in perioada de

exploatare a Centralei fotovoltaice.

Canalizarea menajera

Procesele tehnologice si activitatea desfăsurată pe amplasament nu generează ape uzate sau alte

deseuri în stare lichidă si nu necesită realizarea unei retele proprii de canalizare sau racordarea la

o retea existentă.

În perioadele în care se vor desfăsura activităti de constructie/întretinere vor fi încheiate

cu firme specializate si autorizate contracte economice pentru montarea si utilizare pe

amplasament a unor toalete ecologice.

Apele pluviale se vor infiltra liber în sol si pot fi considerate conventional curate. Apele

pluviale din zona drumurilor de exploatare vor fi colectate si evacuate printr-un sistem de

rigole.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Energie electrica se va utiliza pentru iluminatul exterior si pentru statia de

transformare. Aceasta va fi asigurata din productie proprie, obiectivul beneficiind de un contor

electronic trifazic bidirectional (cu transformator de măsură corespunzător) care va inregistra

energia activă si reactivă, consumată si predată. Contoarele care se vor instala indeplinesc

normele nationale si particulare ale companiei electrice distribuitoare ENEL.

DESCRIEREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE

Celulele fotovoltaice (PV-photovoltaic) sau solare, cum sunt adesea denumite, sunt dispozitive

semiconductoare care convertesc energia solară în electricitate de curent continuu (DC)

Principalii parametri de functionare ai centralei sunt :

CENTRALA FOTOVOLTAICA - CEF LOT 1


P a g e | 23

- Putere nominală a instalaŃiei – 8,95 MW

-Putere de vârf a instalaŃiei – 8,95 MW;

-Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW

- Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW

-Nr. Invertoare - 8

-Nr. de serii pe invertor – 150

-Putere de vârf a modulului fotovoltaic – 0,240 kW

-Nr. module fotovoltaice pe serie - 31,079 module

-Nr. module fotovoltaice totale – 37295

-Tensiune de linie AC, B.T – 220 – 350V


-Putere nominală a instalaŃiei – 8,973 MW



-Putere de vârf a unităŃii generatoare (pe invertor) - 1200 kW

-Nr. Invertoare - 8











-Nr. Invertoare - 7







P a g e | 24






-Nr. Invertoare - 6











-Nr. Invertoare - 6







- Putere nominală a instalaŃiei – 7,253 MW

- Putere de vârf a instalaŃiei – 7,253 MW;

- Putere nominală a unităŃii generatoare (invertor) - 1200 kW


-Nr. Invertoare - 7




P a g e | 25






- Putere de vârf a instalaŃiei – 7,709 MW;



-Nr. Invertoare - 7











-Nr. Invertoare - 7






Statia de transformare 20/110 kV va fi amplasata in vecinatatea LEA 110 kV Timisoara

Giulvaz. Statia de transformare 20/110 kV se va inseria in LEA 110 kV Timisoara - Giulvaz

prin intermediul unui stalp nou proiectat amplasat in axul LEA 110 kV existente. Statia de

transformare se va echipa cu 2 celule de linie 110 kV (intrare - iesire), 8 separatoare 110 kV,

8 celule trafo 110 kV, 8 transformatoare 20/110 kV - 10 MVA si 8 conexiune de 20 kV.

Cablurile de medie tensiune si joasa tensiune vor fi ingropate.


P a g e | 26

Zona interesata de interventie va fi protejata de o imprejmuire din plasa metalica de inaltime

cca.2,4 m si sustinuta de stalpi metalici cu elemente de rigidizare la sol pe mici plinte de fundatie

turnate in opera sau in alternative fixate pe stalpi cu surub cu elemente de rigidizare in sol.

Accesul la parcul fotovoltaic va fi garantat de o poarta , care va avea un gol de 4 m pentru a

permite intrarea mijloacelor atat in faza de santier care in timpul operatiunilor de intretinere a

instalatiei si va fi realizat cu plase metalice rigide si inchise de oportune inchideri.

Sistemul de control al instalatiei functioneaza in doua tipologii de control:

• Control Local: monitorizarea prin PC central, situate in apropierea instalatiei prin software

adecvat capabil sa monitorizeze si controleze invertorul si alte sectiuni ale instalatiei.

• Control cu telecomanda : gestiunea la distanta a instalatiei prin conexiunea internet ( LAN,

GSM, ADSL)

Celula solară PSARTM, folosind tehnologie nouă si material brut selectat, îmbunătăteste reactia

la lumină în mod eficient sidetermină o eficientă mai ridicată la conversie la un cost scăzut

suportat de proprietar.

Combinat cu o plăcută subtire de înaltă calitate, noua tehnologie actualizată comparativ cu

procesul de productie conventional restrânge distributia eficientei de conversie si aduce mai

multe avantaje în ceea ce priveste controlul de calitate.

În adăugare, tehnologia PSARTM adaptează alte noi tehnologii dezvoltate de centrul CSUN

R&D pentru îmbunătătirea eficientei conversiei în mod continuu.

Structura de fixare se va realiza direct în pământ cu o masinărie perforatoare .

Structura s-a proiectat pentru a suporta conditiile meteorologice cele mai adverse, atât pentru

ploile torentiale, cât si pentru ninsorile intense, solicitând o întretinere minimă.

RACORDAREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE LA SEN

Energia electrică obtinută în Parcul fotovoltaic va fi evacuată prin intermediul cablurilor

electrice direct în statia de transformare ce se va construi in Parcul fotovoltaic. Din această

statie de transformare se realizează prin intermediul unei LES 110 kV aflata pe amplasament

Modulele sunt conectate între ele în serii de 22 de module, formând astfel ceea ce se


P a g e | 27

numeste Serie pentru o putere totala de 5,28 kWp.

Alternativa II

Varianta a doua pentru proiectul “Parc fotovoltaic cu o capacitatae de 64 MW constituit din 8

unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica de tip 1.1.d. , imprejmuire gard,

obtinere aviz de scoatere din circuitul agricol” este ca fiecare unitate de producere energie

solara sa fie dotata cu cate o statie de transformare.

Lungimea cablurilor ar fi mult mai mare, volum mai mare de lucrari, mai multe platforme

tehnologice de santier, se va diminua spatiul verde si astfel ar rezulta un impact mai mare

asupra mediului.

7.DESEURI

TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE DIN FUNCTIONAREA PROIECTULUI SI

MANAGEMENTUL ACESTORA

Deseurile rezultate în perioada de implementare a investitiei si din activitătile de mentenantă

desfăsurate în etapa de exploatare a parcului fotovoltaic vor fi gestionate (colectare selectivă,

transport, valorificare, eliminare) conform prevederilor Legii 211/2011.

Principalele deseuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe durata de

implementare a investitiei si din activitătile de mentenantă a parcului fotovoltaic sunt

următoarele:


P a g e | 28

Surse de

deseuri pe

etape de

derulare a

proiectului

Codurile

de deseuri

conform

Listei

Europene

de deseuri

Denumirea si

tipul de deseu

Mod de depozitare

temporara

Modalitati propuse de

gestionare a deseurilor

Organizarea de santier

17 09 04 Deseuri de constructi provenite

din organizarea de

santier

Depozitare temporară în recipienti pe

amplasamentulorganizării de santier

Reutilizare la realizarea umpluturilor

Etapa de constructie

17 03 02

17 04 05

17 04 11

Deseuri de constructii

provenite din

organizarea de

santier; Asfalturi rezultate

de constructia

drumului Pămant si pietre rezultate din excavările de pe amplasament;

Deseuri de

cabluri

Depozitare temporară pe amplasament

Reutilizare la realizarea umpluturilor si valorificare

prin firme specializate.

15 01 01

15 01 02

15 01 03

Deseuri de ambalaje

provenite de la materii

nepericuloase utilizate in realizarea

constructiilor

Depozitare temporara in recipienti adecvati pe amplasamentul

organizarii de santier

Valorificarea prin firme specializate


P a g e | 29

Generarea deseurilor poate fi minimizată prin utilizarea eficientă a materiilor prime si

prin separarea deseurilor reciclabile rezultate.

Gestionarea ambalajelor se va face cu respectarea prevederilor HG 621/2005 privind

gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, modificată si completată cu HG 1872/2006 si

HG 247/2011.

Gestionarea deseurilor de ambalaje se realizează prin tinerea evidentei acestora, în

conformitate cu HG 856/2002, la fel ca pentru celelalte deseuri generate in unitate.

15 01 10* Deseuri de ambalaje

provenite de la materiile prime

periculoase utilizate în realizarea

constructiilor

Depozitare temporară în recipienti adecvati pe amplasamentul organizării de santier

Eliminare prin firme autorizate sau returnate

furnizorilor

Activităti auxiliare (ale personalului)

atât în perioada de executie, cât si în perioada defunctionare

(angajatii statieide

transformare)

20 03 01

Deseuri menajere Se depozitează în pubele în spatiu

separat de celelalte

deseuri

Se elimină prin firma de salubritate autorizată, pe bază

de contract .


P a g e | 30

8.IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE

A ACESTUIA

8.1.APA

CONDITIILE HIDRICE SI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI

Din punct de vedere hidrogeologic, zona studiata se afla in bazinul hidrografic Timis- Bega.

Corpul de apa cel mai apropiat de zona studiata este raul Timis .

Conditionate de constitutia geologica si morfologica a terenului, apele subterane din cuprinsul

judetului Timis pot fi calsificate in ape freatice din depozite aluvionare ale luncilor, teraselor si

campiilor soi ape de adancime din formatiunile Pannoniene.

Pentru bazinul Timis- Bega stratul freatic format uneori si din doua orizonturi , a fost interceptat

pana la adancimi de 4+30 m de numeroase foraje hidrogeologice de studiu.

Alimentarea stratului freatic se face in principal din precipitatii.

Nivelul apei freatice , cu caracter ascensional , este intalnit la adancimi de 1+3m de la sol.

La pomparile experimentale au fost obtinute debite ce variaza intre 1+10 l/s pentru denivelari de

1+6 m.

Apa de adancime din campia joasa Timis- Bega este cantonata in orizonturi acvifere pleistonice-

pannoniene, cu o compozitie granulometrica variabila pe orizontala si verticala, apartinand partial

conului aluvionar al Timisului. In general acestea sunt constituite din nisipuri si pietris sau numai

nisipuri, puse in evidenta de numeroase foraje hidrologice de exploatare sau studiu cu

adancimibde 40+300 m.

Grosimea totala de foraj a acestor orizonturi acvifere, separate de formatiuni impermeabile (

argile, prafuri, marne) variaza intre 4 m si 54 m, capatarea acestora se face pe intervale cuprinse

intre adancimile de 20+250m.

Aceste ape de adancime au nivel ascensional sau artezian cuprins intre adancimile de 1+10 m


P a g e | 31

sau ridicat deasupra solului cu maxim 2 m.

Debitele de exploatare sau obtinute la pompari au variat intre 1+10 l/s si foraj pentru denivalari de

1+42 m.

Din punct de vedere calitativ apa de adancime din campia joasa Timis- Bega este potabila in

limitele admisibile sau exceptionale STAS 1343-91, cu exceptia continutului ridicat de fier si

mangan.

In parter de nord si de est vaile , atat cele principale , Timisul sau Bega cat si cele secundare

afluente, sunt adancite cu cca 2+3 m , iar in partea situata la sud vest de Timsioara, cursurile

principale, avand caracter divagant, au fost indiguite pentru a preveni revarsarile frecvente si

modificarile albiilor.

MANAGEMENTUL APELOR UZATE

După realizarea investitiei, de pe suprafata parcului fotovoltaic vor rezulta ape pluviale

după cum urmează:

-apele pluviale de pe suprafata celulelor fotovoltaice si de pe suprafata parcului fotovoltaic;

-o mare parte din aceste ape se vor infiltra in sol; excesul va fi preluat de canalele de desecare

si evacuat in cel mai apropiat emisar;

În etapa de functionare nu vor rezulta ape uzate tehnologice.

SURSELE DE POLUARE A APELOR

Etapa de construire

Principalele surse de poluare a factorului de mediu apă pe durata construirii parcului fotovoltaic

sunt reprezentate de:

- scurgerile accidentale de combustibil sau de alte substante/ materii prime utilizate în faza de


P a g e | 32

executie a lucrărilor;

- depozitarea necontrolată a materialelor si a deseurilor de constructii;

- afectarea dinamicii naturale a apei de pe terenurile învecinate prin modificarea nivelului freatic

datorită excavatiilor ce vor fi efectuate în vederea ancorării în teren a panourilor fotovoltaice;

- modificarea regimului de scurgere a apelor meteorice căzute pe amplasament.

Formele de impact asupra componentei hidrice asociate activitătilor desfăsurate în faza de

construire a parcului fotovoltaic sunt:

- infiltrarea în sol si în stratul freatic a hidrocarburilor sau a altor substante utilizate în faza de

construire a parcului;

- drenarea de către apele pluviale a hidrocarburilor sau a altor substante rezultate din

potentialele scurgeri accidentale sau din depozitarea necontrolată a deseurilor menajere sau de

constructii si descărcarea acestora în canalele de desecare existente pe amplasament.

Etapa de functionare

Functionarea parcului nu presupune utilizarea de apă curentă si nici evacuare de ape uzate.

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Etapa de construire

Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de constructie a

parcului fotovoltaic sunt:

-manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă;

-manipularea materialelor sau a altor substante utilizate în tehnologii se va realiza astfel încât

să se evite dizolvarea si antrenarea lor de către apele de precipitatii;

-amenajarea unor spatii de depozitare temporară a deseurilor, în conformitate cu

reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme


P a g e | 33

specializate si acreditate; stocarea deseurilor de constructie pe amplasament va fi pentru o

perioadă de maxim 1 an;

-reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificări ale

nivelului freatic pe amplasament;

-în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substante poluante, se vor lua măsuri

imediate de colectare, depozitare si eliminare prin firme specializate, în caz contrar poluantii

pot ajunge în apele de suprafată si în cele freatice cu deprecierea calitativă a acestora.


Functionarea parcului nu presupune utilizarea de apă curentă si nici evacuare de ape uzate.

Nu se propun drumuri betonate sau platform betonate.

8.2.AERUL

CONDITIILE METEOROLOGICE

In localitatea Parta, tipul general de climat este temperat continental moderat, cu

influente mediteraneene mai ales vara, la care se adauga diversitatea conditiilor naturale.

Judetul Timis este cuprins intre coordonatele 20 grade 16' si 22 grade 33' latitudine estica si 45

grade11' si 46 grade 11' latitudine nordica. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis

se incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene. Precipitatile

sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati intregistrandu-se vara. Climatul de

campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente submediteraneene, cu ploi de

toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona se afla la interferenta maselor de aer cu

caracter continental, de origine vestica, care de cele mai multe ori ajunge aici cu un grad ridicat

de continentalizare si a celor cu caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia

unor mase de aer cald sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de

mase de aer influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, in Banat este o clima temperata,


P a g e | 34

cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult sau mai putin

accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a reliefului, in clima Banatului

s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea oglindindu-se fidel conditiile

pedogeografice si geobotanice. Zona localitatii Parta se încadrează în caracteristicile climaterice

generale specifice tării noastre, clima temperat continentală moderată. Anotimpurile sunt bine

conturate si caracterizate:

-primaverile sunt timpurii si adesea capricioase.

- veri uscate si lungi

- toamne lungi si cu temperaturi relative constante

- ierni blande si lungi

Temperatura

•temperatura medie multianuală a aerului 10-11 0 C

•temperaturi medii de -20C în luna ianuarie

•temperaturi medii de 220C - 24

0C în luna iulie

Precipitatiile

• cantitatile medii anuale de precipitatii inregistrate sunt de 500-600 mm.

• repartitia lunară a precipitatiilor atmosferice indică în toate zonele, ca si nivel de tara, un minim

pluviometric în luna februarie (30-60 mm) si un maxim pluvimetric în luna iunie (70-100 mm).

• numarul zilelor cu ploaie oscilează în zonă între 120-130.

• zapada prezintă grosimi medii de 20-50cm, prima zapada începand cu luna noiembrie, ultima

zapada in martie

Vanturile

•directia predominanta este din nord sud (16 %) din est vest (13 %);

•regimul eolian in partea de sud-vest a Romaniei este determinat de dezvoltarea sistemelor

barice care se interfereaza deasupra Europei la latitudinea de 450 nord. In zona de campie, cea


P a g e | 35

mai mare pondere o au vanturile din nord.

Cu referire stricta la amplasamentul analizat, in vederea dimensionării centralei

fotovoltaice s-a realizat un studiul al parametrilor climatologici pe baza informatiilor furnizate

de baza de date PV-GIS. Datele obtinute sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Date climatologice pe amplasament

Luna Hh H opt H (90) Iopt TD T 24h NDL NDD

Ianuarie 1170 1900 1910 64 0,4 -0,3 7 546

Februarie 1980 2940 2700 57 2,8 1,7 7 424

Martie 3130 3970 3090 45 7,2 5,8 7 321

Aprilie 4340 4780 2990 30 13,2 11,8 8 106

Mai 5510 5500 2850 18 18,9 17,2 9 29

Iunie 5930 5640 2670 12 22 20,3 10 5

Iulie 6130 5970 2890 16 23,6 22 7 0

August 5470 5870 3370 27 23,4 21, 6 13

Septembrie 4020 5000 3640 42 18,4 16,8 5 72

Octombrie 2670 3930 2500 55 14,3 12,5 5 266

Noiembrie 1360 2170 2140 62 7,8 6,6 8 426

Decembrie 935 1540 1580 65 1,6 1 9 559

Anual 3560 4110 2780 36 12,8 11,4 89 2767

Unde:

Hh- Radiatie in plan orizontal ( Wh/mp/zi);

Hopt- Radiatie in plan inclinat optim;

H(90) -Radiatie in plan vertical ( Wh/mp/zi);


P a g e | 36

Iopt-Inclinare optimă in grade;

TD: Medie a temperaturii pe parcursul orelor solare (0 C);

T 24 h: Media temperaturilor zilnice (0C);

NDL:Numărul zilelor de ploaie;

NDD: Numărul gradelor in ziua incălzirii.

In vederea determinării valorilor de iradiere si temperatură, s-a amplasat o statie meteorologică

in localitatea Lovrin (coordonate geografice 45058'0''Nord, 20046'0''Est), altitudine 89 m deasupra

nivelului mării.

SURSE DE POLUARE SI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA POLUARII AERULUI

Etapa de construire

Sursele de poluare a aerului în faza de constructie a parcului fotovoltaic sunt cele specifice

tuturor santierelor, respectiv:

- gaze de combustie (NOx, SO2, CO) rezultate de la rularea autovehiculelor si combustia

carburantilor în motoarelor vehiculelor transportoare sau a utilajelor;

- pulberile în suspensie antrenate de circulatia autovehiculelor si de activitătile de excavare,

transvazare si depozitare pămant.

Formele de impact asupra aerului asociate etapei de construire a parcului fotovoltaic sunt

reprezentate de:

- cresterea concentratiei de NOx, SO2 si CO în aer datorită arderii combustibililor;

- cresterea concentratiei de materii solide în aer ca rezultat al antrenării acestora de circulatia

autovehiculelor si utilajelor.


Sursele de poluare a factorului de mediu aer în etapa de functionare a parcului fotovoltaic sunt


P a g e | 37

asociate de asemenea traficului provenit de la autovehiculele implicate în activitătile de

mentenantă.

In stadiul de prognoză a poluării factorului de mediu aer s-au folosit factori de emisie conform

metodei de analiza EEA/EMEP/CORINAIR.

Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) si care utilizează

combustibil motorina, factorii de emisie sunt următorii:

Factori de emisie pentru utilaje mai mari de 3,5 tone (motorina)

Cantitatea de poluanti

evacuata în atmosfera

NOX CH4 VOC CO N2O CO2

gr/km

10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800

gr/kg de motorina

42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138

gr/MJ

1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Cantitatea de particule emise in urma procesului de combustie a motorinei in timpul

transportului este data de relatia:

Poluant = cantitatea de carburant x factorul de emisie

De asemenea, in procesul de combustie a motorinei se antrenează in atmosferă

următoarele metale grele si pulberi cu factorii de emisie aferenti:

Metale

grele

Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

Mg/kg

motorina

consumata

0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1


P a g e | 38

Pulberi emise in atmosfera aferenta procesului de combustie a motorinei:

Cantitatea de pulberi emisa in atmosfera

Gr/kg de motorina consumata

Particule (PM)

4,3

Pentru aprovizionarea cu materii prime, în etapa de construire a parcului fotovoltaic

vor fi folosite mijloace de transport cu capacitatea de transport mai mare de 3,5 tone.

In perioada de mentenantă, mijloacele de transport utilizate vor fi de capacitate mai

mică de 3,5 tone. Potentialul impact asupra factorului de mediu aer va fi mai mare la faza de

implementare a investitiei, motiv pentru care prognozarea impactului se va face pentru

mijloacele de transport cu capacitate mai mare de 3,5 tone.

Utilajele folosite in perioada de implementare a investitiei:

Nr.crt. Utilaj Nr.utilaj Capacitatea

cilindrica a

motorului

Consum

mediu

orar de

motorina

Ore de

functionare/

zi

1 Buldozer 1 330CP 39l/h 10

2 Excavator 1 298 CP 38l/h 10

3 Autobasculante 1 400CP 38l/h 10

4 Automacara 1 700CP 40l/h 10

Cantitatea zilnică maximă de motorină consumată pentru implementarea

investitiei va fi de 1550 litri. Motorina necesară functionării autocamioanelor de

transport este asigurată de la unitătile de distributie a produselor petroliere cele mai

apropiate.


P a g e | 39

Cunoscand acesti parametri, se poate calcula cantitatea zilnică de poluanti

evacuati in atmosferă rezultati in urma activitătii de aprovizionare cu materii prime in

vederea constructie parcului fotovoltaic:

Cantitatea de poluanti emisă in atmosferă ca urmare a combustiei motorinei :

CORINAR NOX NM VOC CH4 CO NO2 PM Utilaje

folosite pe amplasament

42,7mg/kg 8,16mg/kg 0,17mg/kg 34,2 mg/kg 0,12 mg/kg 4,3mg/kg

Cantitatea de poluant emisa in

atmosfera la un consum de 1550l/zi, 1240 kg/zi ( densitatea motorinei este de 0,8kg/l)

52948mg/zi 10118mg/zi 210,8 mg/zi 2408 mg/zi 148,8 mg/zi 5332 mg/zi

Factori de emisie

conform CORINAR

mg/kg motorina

consumata

Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

0,01mg/kg

1,7 mg/kg

0,05mg/kg 0,07mg/kg 0,01mg/kg 1mg/kg

Cantitatea de poluant emisa in

atmosfera la un consum de 1550 l/zi, 1240 kg/ zi ( densitatea motorinei

este de 0,8 kg/l)

12, 4 mg/zi

2108 mg/zi 62 mg/zi

86, 8 mg/zi 12, 4 mg/zi

12mg/zi

Referitor la estimarea impactului, OM 462/1993, abrogat partial de HG 128/2002 si


P a g e | 40

modificat de Ordinul 592/2002, asupra limitării preventive a emisiilor poluante ale

autovehiculelor rutiere (art.17) stipulează că "emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se

limitează cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevăzute la omologarea pentru

circulatie a autovehiculelor rutiere - operatiune ce se efectuează la inmatricularea pentru

prima dată in tară a autovehiculelor de productie indigenă sau importate, cat si prin conditiile

tehnice prevăzute la inspectiile tehnice ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării

tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tară".


Etapa de construire

Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de constructie a parcului fotovoltaic sunt:

- stropirea cu apă prin intermediul camioanelor cisternă a depozitelor de materiale (pământ,

agregate minerale), si a drumurilor de acces la amplasament;

- impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;

- utilizarea unor vehicule si utilaje performante;

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

- adoptarea unor proceduri pentru întretinerea adecvată a vehiculelor si utilajelor, respectiv

verificarea periodică a stării de functionare a acestora si interventia în vederea remedierii

eventualelor disfunctii identificate.


Având în vedere faptul că după începerea functionării parcului fotovoltaic accesul înspre

panourile fotovoltaice va fi extrem de rar, doar în cazuri de defectiuni majore sau pentru

întretinere periodică, principala măsura de reducere a impactului asupra aerului în această


P a g e | 41

etapă este reprezentată de adaptarea vitezei în functie de conditiile de trafic si de starea

drumurilor tranzitate.

Prin măsurile adoptate, mai ales in faza de realizare a investitiei, se poate considera că

impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus si de scurtă durată.

8.3.PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

SURSE SI FORME DE IMPACT

Etapa de construire

Procesele tehnologice de executie a parcului fotovoltaic implică folosirea unor utilaje cu functii

specifice, care determină aparitia a două categorii de surse de zgomot:

- zgomotul din fronturile de lucru, produs de functionarea utilajelor de constructii (utilizate la

realizarea săpaturilor, etc);

- circulatia vehiculelor grele care transportă materialele necesare executiei lucrărilor si părtilor

componente ale panourilor fotovoltaice.

Aprecierea poluării fonice în zona frontului de lucru este dificil de realizat, având în vedere

multitudinea factorilor externi implicati în propagarea zgomotului (fenomene meteorologice si în

particular viteza si directia vântului, gradientul de temperatură si de vânt, absorbtia undelor

acustice de către sol, fenomen denumit "efect de sol", absorbtia în aer, presiunea,

temperatura, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului, topografia terenului,

vegetatia). Cu toate acestea, pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale

principalelor utilaje ce vor fi folosite si de la numărul acestora, se pot face unele aprecieri

referitoare la nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistrează, constatându-se

că pe anumite sectoare si perioade de timp, nivelurile de zgomot ar putea atinge valori

semnificative, fără însă a depăsi 85 dB (A) pentru perioade mai mari de 10 ore.


P a g e | 42

În ceea ce priveste receptorii sensibili, respectiv cele mai apropiate locuinte, trebuie mentionat

faptul că disconfortul generat de organizarea de santier va fi minim, având în vedere că

lucrările se desfăsoară în afara zonei locuite.

A doua sursă de zgomot pe perioada constructiei o va constitui circulatia mijloacelor de

transport. Datorită faptului că principalul drum de acces pe amplasament tranzitează teritoriul

intravilan al comunei, această sursă de zgomot va genera un anumit disconfort populatiei.


Activitatea de captare a radiatiei solare cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu este generatoare

de zgomot si vibratii, singura sursă de zgomot pe durata functionării parcului fotovoltaic o

reprezintă traficul rutier spre amplasament determinat de operatiunile de mentenantă a

instalatiilor si statia de transformare. Prin urmare, functionarea parcului nu generează un impact

semnificativ din punctul de vedere al zgomotului si vibratiilor.

MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Etapa de construire

Principalele măsuri de reducere a impactului produs de zgomot în etapa de constructie a

proiectului propus sunt:

- identificarea unor solutii optime privind accesul utilajelor de lucru spre amplasament în

vederea diminuării tranzitului acestora prin localităti;

- corelarea programului vehiculelor înspre/dinspre amplasament cu starea traficului de pe

drumurile tranzitate în vederea reducerii impactului ce ar putea fi generat de suplimentarea

semnificativă a acestuia (în special în ore de vârf);

- sistarea lucrărilor pe timpul noptii;

- utilizarea tehnologiilor extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ

necesar.


P a g e | 43


Având în vedere faptul că activitatea propusă nu se constituie ca sursă de zgomot si vibratii pe

durata sa de functionare, nu se impune aplicarea unor măsuri de reducere a impactului în acest

sens.

Prin măsurile care se vor lua, atat la faza de constructie a parcului fotovoltaic, dar si in perioada

de functionare, se poate aprecia că impactul prin zgomot si vibratii va fi nesemnificativ si de

scurtă durată.

8.4.SOLUL

CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI

In partea de câmpie joasa, invelisul de sol reprezintă o mare diversitate, datorită litologiei

diverse, cât si influentei nivelului freatic. În extremitatea vestică pe un subasment format din

depozite fluvio-lacustre, au evoluat lacovisti, soluri gleice si vertisoluri, în asociatie cu soluri

halomorfe. Zonele mai ridicate si mai bine drenate au fost acoperite cu materiale loessoide

remaniate, în Câmpia Jimboliei au evoluat cele mai fertile soluri ale judetului de tipul

cerniziomurilor carbonatice si cambice, freatic umede si gleizate.

Datorită lucrărilor de regularizare pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor, pericolul

inundatiilor a fost inlăturat si solurile evoluează către soluri caracteristice zonei bioclimatice.

Toata câmpia joasa a judetului este sub influenta unui nivel freatic ridicat. Astfel, s-a

ajuns la accentuarea hidromorfismului si la alcalinizarea unor areale intinse. Lucrările

hidroameliorative făcute incepând cu sec. XVIII, au determinat coborârea nivelului freatic în tot

arealul câmpiei joase.

Adâncimea de inghet este de 0,80 m, recomandându-se ca adâncimea minimă de fundare sa

fie 1,00 m.


P a g e | 44

Mentinerea gradului de fertilitate a solului impune sporirea aportului de îngrăsăminte naturale si

sporirea productiei acricole si horticole.

Practicarea în perspectivă a unei agriculturi ecologice va valorifica mai bine potentialul

natural al solurilor.

SURSELE DE POLUARE A SOLULUI SI SUBSOLULUI

Solul reprezintă factorul de mediu cel mai afectat în cazul implementării unui astfel de

obiectiv, prin prisma scoaterii din circuitul pedologic natural a unei mari suprafete de teren,

respectiv înlăturarea stratului de sol de pe terenul aferent ancorării panourilor fotovoltaice, a

drumurilor de acces si a canalului de transmitere a energiei către SEN, ce implică diminuarea

rezervei de humus acumulată de-a lungul a mii si sute de mii de ani, precum si afectarea

biodiversitătii pe terenurile învecinate si modificarea regimului de scurgere a apelor subterane.

Mai trebuie mentionat că, desi cea mai mare parte a terenului îsi va păstra functia de spatiu

verde, acoperirea acestuia cu panourile solare îi va afecta dinamica naturală, în special

infiltrarea apei, care la rândul său va determina modificări la nivelul texturii si structurii solului.

Referitor la factorul de mediu sol, mai trebuie luat în calcul si impactul din perioada de

constructie, respectiv pierderile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie

sau de la vehiculele transportoare si depozitarea necontrolată a unor materii prime sau deseuri

de constructie direct pe sol, fapt care ar putea induce poluarea acestuia.


Etapa de construire

Cu scopul de a reduce impactul asupra solului si subsolului în etapa de constructie a parcului

fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

- reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizării de santier;

- refacerea învelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier (acolo


P a g e | 45

unde acest lucru este posibil), în special a celui îndepărtat în vederea săpării canalului în care

se vor îngropa liniile de transmitere a energiei electrice către punctul de preluare;

- manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă;

- manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel încât să se

evite dizolvarea si antrenarea lor de către apele de precipitatii;

- managementul adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, amenajarea unor spatii de

depozitare temporară în conformitate cu reglementările în vigoare, eliminarea/valorificarea

deseurilor se va realiza prin firme specializate si acreditate, evitându-se stocarea deseurilor de

constructie pe amplasament pe perioade lungi de timp.


În perioada de functionare a centralei fotovoltaice pentru a reduce impactul asupra

factorului de mediu sol si subsol se pot lua următoarele masuri:

- evitarea depozitării deseurilor generate din activitatea de mentenantă direct pe sol, fapt ce

arconduce la modificarea proprietătilor fizico-chimice a cuverturii edafice;

- mentinerea covorului vegetal de la partea superioară a cuverturii de sol pentru evitarea

aparitiei unor procese erozionale de suprafată, cu dislocarea unor cantităti de sol.

Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că impactul negativ asupra solului nu va fi

semnificativ, fiind putin probabile acumulări sau migratii de poluanti in sol si subsol.

8.5. BIODIVERSITATE

COMPONENTA BIOTICA ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Din punct de vedere biogeografic judetul Timis se caracterizează prin larga expansiune

a unitătilor din cadrul zonalitătii latitudinale, puternic modificate de interventia antropică, pe


P a g e | 46

cand zonalitatea verticală se face simtită numai pe suprafete restranse. Zona silvostepei ocupă

partea vestică a judetului suprapunandu- se campiei si teraselor joase; caracteristica acestei

zone este dată de sărăcia vegetatiei lemnoase de aparitia frecventă a vegetatiei hidrofile si

higrofile (in lunci si campii joase cu exces de umiditate), precum si a vegetatiei halofile. Culturile

agricole alternează cu resturi de pajisti secundare puternic modificate in care se intalnesc

asociatii cu Festuca sulcata, Festuca valesiaca, F.pseudovina, Chrysopogon gryllus, Artemisia

austriaca.

Fauna din zona silvostepei este deosebit de complexă datorită conditiilor ecologice

variate, astfel in sectoarele uscate apar: soparla de camp si coronela (dintre reptile),

ciocarlanul, potărnichea, prepelita, ciocarlia (dintre păsări), popandăul, iepurele, soarecele de

camp (dintre mamifere).

Antropizarea accentuată a zonei prin transformarea terenurilor ocupate de habitate

primare în terenuri arabile a restrâns în mod considerabil învelisul vegetal si animal originar,

astfel încât pajistile primare si padurile mai sunt prezente pe areale foarte limitate.

ARII NATURALE PROTEJATE ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul analizat nu este inclus în nicio arie naturala protejata.

Transformările de origine antropică a învelisului vegetal din Campia de Vest, au îndreptat

atentia insa către constituirea unor arii naturale protejate, cele mai apropiate fată de

amplasamentul analizat fiind:.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC PROFIL SAVSUN SRL

47

PROGNOZAREA IMPACTULUI

Principalele surse si forme de impact asupra ecosistemelor terestre si acvatice asociate

realizării si functionării parcului fotovoltaic propus sunt reprezentate de:

- fragmentarea si/sau modificarea habitatelor;

- deranj asupra faunei, mai ales în perioada de constructie;

- modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosintă a

terenului (atât în faza de executie, cât si în cea de functionare), respectiv diminuarea

suprafetelor acoperite de păsune;

- afectarea unor specii de insecte, păsări care ar putea confunda panourile fotovoltaice cu

ochiuri de apă, având în vedere că acestea reflectă lumina polarizată în moduri

asemănătoare, fapt pentru care în anumite studii stiintifice, panourile sunt denumite generic

"capcane ecologice". Astfel, se recomandă ca aceste câmpuri de panouri să nu se



48

amplaseze în apropierea unor corpuri de apă.

Conform unui raport întocmit de Royal Society for the Protection of Birds (Solar Power -

RSPB Briefing, Martie 2011), impactul unui parc fotovoltaic asupra faunei sălbatice

depinde de locatia aleasă pentru dezvoltarea acestuia. Astfel, se mentionează faptul că,

dacă amplasamentul propus pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic nu este unul valoros

pentru fauna sălbatică (terenuri arabile sau păsuni extinse), este putin probabil ca impactul

produs să fie unul semnificativ.

Conform datelor furnizate de acelasi raport, nu există dovezi clare ale riscului de accidente

mortale în interactiunea dintre panourile fotovoltaice si păsări. Panourile fotovoltaice sunt

negre si nereflectorizante (fiind concepute pentru a absorbi lumina si nu pentru a o

reflecta). Un impact negativ asupra biodiversitătii în general si a păsărilor în particular

există atunci când se defrisează păduri pentru amplasarea panourilor fotovoltaice, situatie

care nu se regăseste în cadrul proiectului propus.

De asemenea, se presupune că aglomerarile panourilor fotovoltaice pe rutele de migratie a

păsărilor de apă pot avea un impact negativ, crescând riscul ciocnirilor cu panourile. În

ceea ce priveste proiectul propus, trebuie mentionat faptul că rutele de migratie sunt

concentrate înspre partea de est a Câmpiei de Vest si nu se suprapun cu amplasamentul

vizat de proiect (Ciochia, V., Tălpeanu, M.,Paspaleva, M., Mikuska, J., Mikuska, T.,

Bankovics, A., Kalivodova, E.,Darolova, A., Dick, G., Vidal, A., 2001).

Este necesară totusi luarea unor măsuri în vederea minimizării potentialului disconfort creat

în etapa de amplasare a panourilor fotovoltaice, aspect tratat în cele ce urmează.



49


Cu scopul prevenirii si reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre si acvatice si în

faza de construire si de functionare a parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

- amplasamentul organizărilor de santier va fi astfel stabilit încât să aducă prejudicii

minime mediului natural;

- reconstructia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea tuturor

normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor si a vegetatiei se va realiza în cuburi cu

o suprafată de 50x50 cm si se va păstra în vecinătatea suprafetei. Reasezarea se va

efectua în cel mai scurt timp posibil.

- crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, în vederea

renaturării zonelor degradate în perioada de post constructie;

- efectul de oglindă asupra insectelor si păsărilor trebuie să fie minimalizat prin folosirea

unor panouri fotovoltaice care reflectă într-o mică măsură razele solare.

Efectul de oglindă ar putea deranja mai ales speciile de insecte si păsări, care pot confunda

suprafata panourilor fotovoltaice cu suprafetele acoperite cu luciuri de apă;

- cablurile electrice este recomandat să fie îngropate, astfel încât să se evite riscul de

crestere a mortalitătii păsărilor prin contactul cu acestea;

- în cazul producerii unei posibile poluări accidentale pe perioada activitătii, se vor

întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate

autoritătile responsabile de protectia mediului;

- marginile si benzile de demarcatie de culoare albă ale panourilor fotovoltaice reduc

tendinta de apropiere a nevertebratelor acvatice (Horvath et.al.2010).



50

Poluarea aerului cu pulberi si gaze de ardere influentează negativ vegetatia prin reducerea

intensitătii fotosintezei si impiedicarea dezvoltării normale a plantelor, in cazul componentei

biotice din jurul amplasamentului se apreciază că impactul rezultat din derularea

activitătilor (prin amploare relativ scăzută si durata redusă de timp) nu va afecta

semnificativ flora si fauna din zona, calitatea biodiversitătii putand reveni la parametrii

anteriori după incetarea lucrărilor, nefiindu-i astfel afectată capacitatea de rezilientă.

8.6. PEISAJUL

PEISAJUL GENERAL AL ZONEI

Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezentul studiu se incadrează in planurile

de urbanism si de amenajare a teritoriului ca „păsune comunală" si de teren agricol. Nu

există pe amplasament constructii cu caracter permanent/provizoriu care să inducă

elemente inedite în peisajul agricol al zonei. De asemenea, fiind o zonă cu exces de

umiditate, amplasamentul este brăzdat de canale de desecare.

PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

La nivelul peisajului, următoarele forme de impact pot fi mentionate:

- modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural si

cel antropizat, atat în faza de constructie, cat si în cea de functionare;

- modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa panourile,

respectiv aparitia unor elemente noi în peisajul agricol al zonei.



51

MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

Având în vedere morfologia terenului, nu au fost identificate măsuri prin care s- ar putea

diminua impactul asupra peisajului. Se poate mentiona însă că proiectul nu se

implementează într-o zonă cu valoare estetică deosebită, prin urmare se poate aprecia

că un astfel de obiectiv nu va deprecia semnificativ peisajul general al zonei.

MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI

În ceea ce priveste protectia asezărilor umane si a obiectivelor de interes public,

trebuie mentionat faptul că amplasamentul proiectului propus se află în afara zonelor

locuite, la distante considerabile fată de acestea.

Vecinatatiile amplasamentului sunt:

-la nord canalul de desecare HCN 1159/1; terenuri agricole, teritoriul administrativ al

comunei Sinmihaiu Roman;

-la est canalul de desecare HCN 1139/2, calea ferata DF 1083 Timisoara- Cruceni;

- la sud terenuri agricole, parcela cu nr, cad. A1092/1, drumul de exploatare agricola DE

1032;

- la vest terenuri agricole , parcelele cu nr. Cad A1097/1/13, A1148/1/6, drumul de

exploatare agricola DE 1158/2 respectiv canalul de desecare HCN 1138/2;



52

PROGNOZAREA IMPACTULUI

Următoarele forme de impact au fost identificate în relatie cu populatia rezidentă în

zonă:

- disconfort minim pentru locuitori, datorat fazei de santier care determină cresterea

emisiilor de pulberi, a zgomotului si a gazelor de esapament toxice;

- perturbarea traficului datorită circulatiei grele, intensificate în fazele de santier si

dezafectare, cu efecte care dispar odată cu încetarea acestor faze;

- impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor initiative noi, prin

contributia proiectului la îmbunătătirea infrastructurii de bază din zonă;

- îmbunătătirea bugetului Consiliului Local Lovrin prin cresterea veniturilor din impozite,

determinând cresterea posibilitătilor de dezvoltare a serviciilor locale.

Se poate observa că un proiect de această factură presupune un mai pronuntat impact

potential asupra domeniului socio-economic al unitătii administrativ-teritoriale în care

urmează a se implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, în acelasi timp,

accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului indirecte la

bugetul local.


Etapa de construire

Pentru reducerea impactului asupra populatiei si asezărilor umane în faza de constructie



53

a parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

- managementul eficient al lucrărilor aferente organizării de santier;

- stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritătile locale si judetene în vederea

elaborării de proiecte de dezvoltare;

- impunerea din partea administratiei locale a orientării angajărilor investitorului înspre

populatia locală;

- plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de

depozitare temporară, eliminare/valorificare prin unităti specializate si acreditate.


Având în vedere faptul că panourile fotovoltaice sunt echipamente care nu generează

zgomot si vibratii si nici nu induc poluarea factorilor de mediu cu posibile implicatii

asupra sănătătii populatiei, se poate afirma că functionarea parcului fotovoltaic nu va

afecta negativ populatia locală.

În urma evaluării efectelor potentiale ale obiectivului asupra componentei umane, s-a

ajuns la concluzia că activitătile ce se vor desfăsura vor avea în primul rând un efect

pozitiv asupra factorului de mediu ASEZARI UMANE, efecte negative putandu-se

inregistra doar pe perioada santierului , fara insa a se transforma intr-un stres major

pentru populatia locală.



54

CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice si culturale din zona. În

vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau

monumente istorice.

9.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Cresterea consumului mondial de energie electrică, precum si criza combustibililor

traditionali, au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu

scopul înlocuirii în timp a energiei produse conventional din combustibili fosili, cu o

energie produsă din surse regenerabile, care nu poluează. Punerea în practică a unei

strategii energetice pentru valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie

(SRE) se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României pe termen mediu si

lung si oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele

energetice si înscrierea în acquis-ul comunitar în domeniu.

Proiectul propus a fost deci conceput în concordantă cu două obiective majore la nivel

european si national:

− nevoia urgentă de investitii în domeniul energetic pentru a diminua dependenta energetică de

import, a înlocui combustibilii traditionali a căror epuizare va fi iminentă în conditiile

continuării ritmului actual de consum si nu în ultimul rând, pentru combaterea



55

schimbărilor climatice ce devin o problemă tot mai acută a societătii actuale;

− dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua pericolul pierderii de rezidenti si de

locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce efecte defavorabile

asupra echilibrului teritorial.

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele aspecte:

1. Alegerea locatiei

Locatiile cele mai potrivite pentru derularea unor investitii în energie solară trebuie sa

indeplineasca mai multe criterii: potential solar corespunzator (peste 1250 kWh / m2 /

an radiatie solară incidenta), distanta cât mai mică fata de cel mai apropiat punct SEN

si capacitate ridicată de preluare a acestuia, morfologie adecvată construirii (teren plan,

stabil geodinamic, în afara ariilor de inundabilitate), evitarea pe cat posibil a unor areale

cu statut special care ar putea fi periclitate de obiectivul propus, suprafete mari de

teren disponibile, pretul terenului si regimul de proprietate, deschiderea autoritătilor

publice locale fată de potentiali investitori etc. În urma analizei tuturor acestor criterii, s-

a decis ca aceasta este o locatie potrivită de investitie în cadrul acestui proiect,

eventuale alternative fiind mai putin eficiente.

Cu referire la potentialul solar, trebuie mentionat că acesta nu a constituit un criteriu

decisiv, deoarece variatia distributiei acestuia în teritoriul vizat este extrem de redusă,

astfel încât se poate aprecia că orice locatie din Câmpia de Vest poate sustine o astfel de

investitie. Tinând cont de cumulul criteriilor mentionate anterior, au fost vizate mai

multe locatii din judetele situate în Câmpia de Vest, unele nu au corespuns unor criterii



56

precum statutul juridic al terenului, disponibilitate teritoriala, vecinatati vulnerabile etc.,

iar altele, care au indeplinit cele mai multe dintre criteriile necesare pentru amplasarea

unui parc solar vor face obiectul unor alte proiecte cu acelasi profil. Investitia se va

integra rapid în contextul socio-economic local si regional, prin contributia insemnata la

bugetele locale, în conditiile abandonării tot mai accentuate a activitătilor agricole care

au constituit multă vreme pilonul dezvoltării locale. De asemenea, se considera ca

proiectul investitional, prin amploarea sa, va fi un varf de lance în dezvoltarea zonei,

constituind un cadru favorabil pentru aparitia altor proiecte de acest gen, potentialul

solar al zonei si disponibilitatea teritorială ridicată fiind una dintre resursele atractive ale

zonei.

2. Stabilirea capacitatii de productie.

Stabilirea capacitătii de productie s-a făcut în primul rând în functie de disponibilitatea

teritorială, având în vedere că un astfel de obiectiv necesită suprafete foarte mari pentru

implementare, de capacitatea de preluare a SEN, precum si de costurile estimate ale

investitiei. S-a considerat că această capacitate de productie este una fezabilă tehnic si

economic.

3. Stabilirea detaliilor tehnologice.

Pretabilitatea unui anumit tip de module fotovoltaice la o anumita locatie este

determinata în principal de disponibilitatea resursei energetice. În acest sens, s-au



57

dezvoltat programe informatice care sa optimizeze relatia potential solar - stabilire

detalii tehnologice, programe care au posibilitatea introducerii anumitor variabile cu

importanta majora pentru astfel de proiecte. Nu au fost puse la dispozitia

evaluatorului detaliile cu privire la alternativele tehnologice analizate la faza studierii

fezabilitătii proiectului.

4. Accesul pe amplasament.

Parcelele care fac obiectul studiului, in situatia actuala , au accesul dinspre localitatea

Parta prin drumurile de exploatare existente la teren DE 1052/2, DE1081/1, DE 1082,

DE 1158/2, DE 1106/2, DE 1050/1, DE 1158/2.

10.MONITORIZAREA

In cadrul procesului de monitorizare, este important să se facă distinctie intre

monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice si monitorizarea procesului de

evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului

reprezintă o prognoză la un moment dat a impactului pe care o actiune proiectată il

generează asupra mediului.

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului in care s-a

aplicat proiectul, conform specificatiilor prevăzute si aprobate in documentatia care a

stat la baza evaluării impactului si, pe de altă parte, verificarea eficientei măsurilor de



58

minimizare in atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspectii fizice

(amplasarea constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau

masurători (asupra emisiilor si imisiilor), folosind aparatură specifică si metode

profesionale de prelucrare si interpretare.

Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative:

planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluării factorilor de mediu.

Monitorizarea constă in a evidentia dacă functionarea unui obiectiv respectă conditiile

impuse la momentul aprobării sale.

Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate

in timpul implementării proiectului si anume:

- să furnizeze feedback pentru autoritătile de mediu si pentru autoritătile de decizie

despre eficienta măsurilor impuse;

- să identifice necesitatea initierii si aplicării unor actiuni inainte să se producă daune de

mediu ireversibile.

In cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a deseurilor rezultate din

activitate, gestiunea ambalajelor si monitorizare tehnologică prin intermediul unui sistem

automatizat care va inregistra si urmării functionarea panourilor fotovoltaice.

Datele vor fi stocate in sistemul din camera de comandă:

- pentru monitorizarea cantitătilor de deseuri tehnologice se va respecta HG 856/2002

privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei ce cuprinde deseurile;

- gestiunea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje se va realiza in conformitate cu



59

prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor din ambalaje,

cu modificările si completările ulterioare si OM 927/2005 privind procedura de raportare

a deseurilor din ambalaje.

Pe durata functionării, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei de mediu in

vigoare si a actelor de reglementare în domeniul protectiei mediului.

Avand in vedere specificul activitătii si impactul redus asupra factorilor de mediu, nu se

impune monitorizarea prin prelevarea periodică de probe.

11.SITUATII DE RISC

Ca urmare a recunoasterii in teren si a studierii documentatiei puse la dispozitie, s-au

identificat riscuri minore de mediu si de sănătate a populatiei.

Situatiile de risc generat de activitatea umana din cadrul obiectivului analizat pot

apărea numai in cazul incălcărilor grave ale disciplinei in muncă, al nerespectării

tehnologiilor utilizate sau a manipulării necorespunzătoare a substantelor periculoase,

mai ales în etapa de constructie.

In ceea ce priveste fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, alunecări

de teren, secete etc.), caracteristicile geologice, geomorfologice sau climatice ale

amplasamentului induc o probabilitate minimă de producere a acestora.

Singurul fenomen de risc care ar putea afecta functionarea obiectivului analizat este cel

de inundatii, avand in vedere conformatia terenului, cu caracter subsident.

Prevenirea potentialelor riscuri se va asigura prin:



60

-luarea in considerare a semnificatiei aspectelor de mediu si a impactului acestora in

conditiile in care sunt depăsite limitele maxim admisibile;

-respectarea instructiunilor de lucru, de protectie a muncii, de prevenire si apărare

impotriva incendiilor;

-respectarea regimului substantelor periculoase si gestiunii deseurilor; se exclude

depozitarea temporară a substantelor si deseurilor periculoase pe amplasament;

-instruirea periodică a personalului privind consecintele negative posibile ale

abaterilor de la procedurile operationale;

-intretinerea periodică a canalelor de desecare in perioada de implementare/functionare a

centralei fotovoltaice;

12.DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost inregistrate dificultăti pe perioada de colectare a datelor si de realizare a

studiului de evaluare a impactului asupra mediului.

13.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

1. Informatii generale

Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în

vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul „ Parc fotovoltaic cu o capacitate



61

de 64 de MW constituit din 8 unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica

de tip 1.1.d., imprejmuire gard, obtinere aviz pentru scoatere teren din circuitul agricol “

pe un amplasament în suprafată de 147,81ha , situat în extravilanul localitatii Parta,

judetul Timis.

2. Descrierea proiectului

Proiectul analizat are ca obiect dimensionarea unei centrale fotovoltaice conectate la

reteaua electrică de tensiune înaltă, cu o putere nominală de 64 MW, în structură fixă.

Proiectul se înscrie în domeniul lucrărilor de infrastructură - producere de energie

electrică. Compania de distributie electrică cu care va trebui să se stabilească

contractul de cumpărare-vânzare de energie este ENEL.

Instalatia concepută se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică) format din

diferite unităti generatoare complete, controale si sisteme de protectie ce corespund cu

normativele electrotehnice în vigoare.

Fluxul tehnologic al obiectivului este subliniat în cele ce urmează:

- radiatia incidentă crează la bornele modului fotovoltaic o diferentă de potential.

Tensiunea produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se inseriază 22

de module pentru a creste această tensiune in vederea formării unei serii;

- seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu.

- printr-un cablu de curent continuu de fortă aceste cutii se conectează la bara de curent

continuu din cabina de coversie (statii de potential). La aceasta bara de curent continuu



62

se pot conecta pana la 18 cutii de conexiune, dar fără a depăsi puterea maximă a

invertoarelor (990 kW);

- de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de invertoare care fac conversia

din curent continuu in curent alternativ.

- prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul si este

situat in cabina de conversie, dar despărtit de invertoare de un perete;

- de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie

tensiune, asigurand două căi de evacuare a energiei, astfel reducandu-se riscul de

intreruperi;

- capetele sunt conectate in cabina de conexiune a parcului de unde, printr-un cablu

subteran , se face legătura cu statia de transformare. Din această statie, energia

electrică produsă in parc este transportată prin intermediul LES 110 kV la statia de

transformare existentă, iar de aici dirijată in Sistemul Energetic National.

3. Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului si impactul prognozat

Folosindu-se practicile certificate in domeniu, s-a făcut o evaluare a impactului in

mod analitic pe fiecare componentă de mediu in parte, analizand atat efectele negative

pe care executia si exploatarea investitiilor propuse le induce, cât si pe cele pozitive,

manifestate în special în directia dinamizării mediului economic local.

S-a urmărit si evaluarea comparativa intre starea ideala a mediului si starea posibil a fi

generata de activitatile caracteristice perioadei de desfasurare a acestui proiect.



63

Poluantii evacuati în mediu au fost estimati si comparati cu limitele admise prin

legislatia în vigoare.

Concluzia evaluării efectuate a relevat că implementarea parcului fotovoltaic nu va

determina cresterea valorilor concentratiilor de poluanti in apă, sol sau aerul ambiental

peste valorile limită legale.

Se concluzionează prin a afirma că proiectul " Parc fotovoltaic cu o capacitate de 64

de MW constituit din 8 unitati de productie ATR de cate 8 MW si o statie tehnica de tip

1.1.d., imprejmuire gard, obtinere aviz pentru scoatere teren din circuitul agricol”

AFECTEAZA MEDIUL ÎN LIMITE ADMISIBILE, fapt pentru care se propune ELIBERAREA

ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANALIZATA .

raport la studiul de evaluare a impactului asupra …apmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents