evaluarea impactului de mediu asupra speciilor si habitatelor curs master

8/17/2019 Evaluarea Impactului de Mediu Asupra Speciilor Si Habitatelor Curs Master

1/91

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DINBUCUREȘTI

Facultatea de Ecologie șiPotec!ia "ediului

CURS

E#aluaea i$%actului de $ediua&u%a &%eciilo și

'a(itatelo"a&te a) II

d* Ga(iela Staicu

+,-./+,-0

Foto1 G*Staicu2 +,--


2/91

1


3/91

Cu%i)&

Pag.

1. Specia și populația 3

2. Scopul Evaluarii de impact de mediu (EIM) 4

3. Reglementarea impactului de mediu de ctre !niunea European "

4. Reglementarea evaluarii de impact in Romania #

4.1. Procedura de Evaluare a impactului a$upra mediului 1%

4.2 Evaluarea $trategica de mediu 1%

4.3. Evaluarea adecvata 11

&. 'ipuri de impact a$upra aitatelor 1*

+. Evaluarea de impact a$upra $peciilor (populațiilor) 2%

*. Studii de ca, - evaluarea impactului agriculturii a$upra $peciilor și aitatelor 24

*.1. Impactul tenologiilor agricole 24

*.2. Impactul monoculturii 2&

*.3. Impactul pe$ticidelor 33

". Studiu de ca, - Evaluare adecvat 44

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page4http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page8http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page9http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page10http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page11http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page17http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page20http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page24http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page25http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page33http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page3


4/91

2


5/91

-* S%ecia și %o%ula!iaonceptul de /$pecie0 deși oarte $implu la prima vedere a dat naștere la

numeroa$e de,ateri n lumea științic n ceea ce privește /realitatea0 $aaltel $pu$ n legtur cu e5i$tența $a oiectiv. 6ntre cele dou opiniidiametral opu$e - ceea a e5i$tenței oiective a $peciei și cea a $peciei cain$trument de lucru pentru ta5onomie și ecologie r un core$pondent nrealitatea iolocic $e g$ește un ntreg evantai de opinii.

Principalul o$tacol n calea unei vi,iuni clare a$upra realitții $peciei nlumea vie e$te r ndoial dicultatea identicrii $ale. 7$tel dac putemrecunoaște o viețuitoare n $en$ul de a g$i cu relativ ușurinț a$emnnriși deo$eiri aț de alte viețuitoare pe care l8am va,ut și caracteri,at nu

același lucru $e poate arma de$pre gruprile de indivi,i. In acea$te gruprivariailitatea individual poate conduce e la conclu,ia apartenenței lagrupul o$ervat e dimpotriv la conclu,ia apartenenței $ale la un grupdi$tinct.

9i$triuția natural a grupului o$ervat pe $upraețe di$tincte n $u8grupuri$eparate acilitea, derularea $tudiilor științice dar repre,int și o $ur$a denoi dicultți teoretice deoarece $e pune ntrearea dac e5i$t dierențemorologice de e$enț oiective ntre ace$te grupuri. :umim ace$te $u8grupuri populații și av;nd n vedere aptul c ecre populație ocup un

teritoriu ine determinat importanța populațiilor e$te oarte mare n $tudiilede ecologie și mai ale$ n cele de impact unde evident ecare actor deimpact $e e5ercit pe o $upraaț anume.

9ar


6/91

la urmași viaili a o$t adu$ n atenția lumii științice ca un criteriu pentrudenirea unei $pecii critteriu ce a rma$ p;n n pre,ent cea mai $inteticmodalitate de a grupa indivi,ii ntr8o $pecie.

3


7/91

9ar nu cu mult dup acea$t idee $impl (nu n$ dincolo de oricecontrover$>) o$ervațiile reali,ate a$upra dieritelor populații n mediul lornatural au condu$ la ormularea unei noi deniții a $peciei anume aceea aunui grup de indivi,i ce ocup o aunume niș ecologic și mai puțin a$pectul

i,olrii reproductive (?an ?alen 1#*+).

In evaluarea impactului a$upra $peciilor treuie vi,ate ace$te doua$pecte=

1- @iectul $tudiului e$te ntotdeauna populațiaApopulațiile și nu $pecia caatare cu toate c oiectivul con$ervrii $au ocrotirii e$te $peciaB

2- :ivelul cunoașterii nu permite n ace$t moment undamentareaconclu,iilor $tudiilor de impact pe un eșaodaC teoretic și conceptualine determinat dincolo de orice ndoialB

Bi(lioga3e ge)eal4

1D Mallet . (2%%1 2%%*). Specie$ concept$ o. In Fevin S. et al. (ed$.)EncGclopedia o Hiodiver$itG. ?olume &. 7cademic Pre$$. pp. 42*844%.@nline update 1 pp. 181& El$evier @5ord

2D ame$ Mallet - !F Specie$ oncept$


8/91

a$upra mediului ale acțiunilor propu$eB și

2• promove,e de,voltarea ecologic și durail prin identicarea unorm$uri de atenuare și de muntțire adecvate.

4


9/91

De ce e&te EI" e&te i$%ota)t9

Kormal rolul EIM e$te recuno$cut de principiul 1* al declaratiei de la RI@=

„E! ca instrument national trebuie aplicat pentru toate activitatile care se

presupune ca au un impact semnifcativ asupra mediului si ace obiectul dedeci"ie al unei autoritati nationale competente#

I) %actica EIM $e aplica pentru prevenirea $au minimi,area eectuluia$upra mediului a unei actiuni cum ar = con$tructia unei araC a unui lac dearaC a unui comple5 indu$triale etc. 7ce$t in$trument e$te olo$it $i ca unin$trument de planicare prin intergarea elementelor de mediu intr8o $eriemult mai larga de actiuni.

7$tel SE7 (Evaluarea $trategica de mediu8ESM) a planurilor și programelor$e concentrea, pe impactul a$upra mediului a unor alterantive $i opțiuni de

de,voltare $ocio8economic.

Cae &u)t &co%uile și o(iecti#ele EI"9

@iectivele EIM pot impartite in doua imediate $i pe termen lung.@eictivul imediat al EIM e$te $a inorm,i actorii de deci,ie cu privirelaidenticarea unor eecte $emnicative a$upra mediului $i cu privire la ri$culunor actiuni.

O(iecti#e i$ediate1

1 muntțirea calitții unor acțiuniB

2 a$igurarea c re$ur$ele $unt utili,ate ecient și potrivitB

3 identicarea unor m$uri de reducere a impactului a$upramediuluiB

4 acilitarea inormrii actorilor de deci,ie privind $tailirea șiaplicara unor m$uri de mediu n implementarea unor acțiuni.

O(iecti#ele %e te$e) lu)g1

1 proteCarea vieții populației umaneB

2 evitarea eectelor irever$iile maCore a$upra mediuluiB

3 ocrotirea re$ur$elor naturale a ,onelor naturale și acomponentelor eco$i$temelorB

4 $porirea valorii $ociale a acțiunilor.


10/91

&


11/91

Ti%uile de i$%act a&u%a $ediului

Eectele unei actiuniAproiect a$upa mediului poate diect= cum ar eectulde de$crcare a unor $u$tante to5ice a$upra calitții aerului și apei $aui)diect1 cum ar eectul a$upra $ntții umane determinat de e5punerea

la particule $au contaminanții.

!nele eecte $ociale și de mediu $unt indu$e de e5emplu prin de$cidereunui drum p;n la o ,ona nede,voltata prin $trmutarea involuntar caurmare a con$truirii unui lac utili,at ca $ur$a de apa potail pentru marilorașe.

7numite eecte adver$e pot relativ ne$emnicative raportate la o acțiuneindividual dar au un eect cumulativ a$upra mediului atunci c;nd $untadugate la toate celelalte acțiuni și propuneriB de e5emplu de$pdurirea

reali,at parcela cu parcel pentru agricultur de $u,i$tenț.

Citeiu E#aluae de i$%act

Ti%9e tip io,ic $ociale de $ntate $aueconomic

Natua 9irect $au indirect $au cumulativ

"ag)itudi)e &au&e#eitate Ridicat moderat $c,ut

I)ti)dee Focal regional tran$rontalier $au gloal

Peioada de ti$% Imediat $au pe termen lung

Duata 'emporarA permanent

I)cetitudi)ea Proailitate $c,ut A ridicate

Re#e&i(ilitatea Rever$iil A irever$iil

Se$)i3catie: :eimportant A important

$ mportan%& impactului nu este neap&rat legat& de amploarea impactului.'neori, un impact oarte mic( cum ar f tulburarea unui cuib careadaposteste doar o pereche de p&s&ri pe cale de dispari%ie, poate fsemnifcative. )*nd se stabileste semnifca%ia unui impactul poten%ial al unei


12/91

actiuni, to%i actorii de mai sus luati +n considerare.

+


13/91

Si$temul EIM poate de$cri$ prin reerire la trei componente=

1. adrul legal și in$tituțional de reglementare orientri și proceduri care$tailește cerințele pentru de$șurarea EIMB

2.Etapele și activitți ale proce$ului EIM care $e aplic n anumite tipuri depropuneriB

3. Perormanța de EIM dup cum reie$e din calitatea de EIM rapoartelor ntocmite deci,iile luate și eneciile de mediu livrate.

EIM e$te derulat preponderent pentru determinarea impactului a$upramediului dar unele practici includ luarea n con$iderare și a a$pectelor$ociale și economice.

!na dintre ntrerile intere$ante at;t din punct de vdere teoretic c;t și

practic n ce privește derularea evalurii de impact e$te dac din punct devedere legal acea$ta poate parcur$ e5clu$iv n ntregime $au autoritțilede $tat au dreptul de a $olicita adre$area unor a$pecte de mediu $u ormaunor evaluari de impact punctuale n mod individual n aara procedurii$tailite prin lege. 7ltel $pu$ dac ulterior ncadrrii proeictului re$pectiv caneav;nd nevoie de parcurgerea unei proceduri de evaluare a impactului demediu autoritțile au dreptul de a $olicita evaluri de impact a$upracomponentelor proiectului n $peț.

E$te important de menționat așa cum și Curi$prudența urții Europene de u$tițe și a unor $tate memre ale !niunii demontrea, c procedura deevaluare de impact de mediu e$te unitar și treuie aplicat n integralitatea$a. u altre cuvinte dac deci,ia inițial a o$t de a nu $e evalua impactul demediu autoritatea pulic competent nu mai are dreptul de a $olicitaulterior n mod individual punctual anumite inormații de $pre a$pecte demediu $pecice n pregtirea $au planicarea inve$tiției (proiectului $auplanului).

Bi(lioga3e

1D Prole$ o 'ool$ and 'actic$ or Environmental Main$treaming

8E:?IR@:ME:'7F IMP7' 7SSESSME:' (EI7) 7 product o teEnvironmental Main$treaming Initiative (


14/91

*


15/91

;* Regle$e)taea i$%actului de $ediu de c4teU)iu)ea

Euo%ea)4Evaluarea de mediu $e reali,ea, n dou $ituații di$tincte=

1- Evaluarea impactului de mediu pentru proiecte de de,voltareindividuale punctuale cum ar un araC o auto$trada o aric $aualtele a$emntoare - evaluare reglementat n !niunea European de9irectiva 2%11A#2AE! (cuno$cut n engle, caLEnvironmental Impact 7$$e$$mentL - EI7 9irective)B

2- Evaluarea $trategic de mediu pentru programme $au planuri pulice- evaluare reglementat n !niunea European de 9irectiva2%%1A42AE (cuno$cut n engle, ca

LStrategic Environmental 7$$e$$mentL - SE7 9irective).7mele evaluri $e reali,e, cu oligația con$ultrii pulicului.

!n tip aparte de evaluare de mediu e$te evaluarea adecvat pentru ae$tima impactul planurilor și proiectelor a$upra $iturilor :atura 2%%%.Inințarea și managementul Rețelei :atura 2%%% e$te prev,ut de doudirective= 9irectiva 9irective 2%%#A14*AE (9irectivaP$ri) - pentru SP7 și 9irectiva #2A43AEE (9irectiva Naitat) - pentru SI.

Etapele procedurii de evaluare adecvata $unt=

O 6ncadrarea 8 autoritatea competenta de mediu decide dac Planul $auproiectul n cau, e$te $u$ceptiil a avea un impact negativ $emnicativa$upra ariei naturale proteCate iar n ca, armativ $olicit derularea uneievaluari adecvate.

In ca,ul in care decide derularea evaluarii adecvate autoritatea competenta$olicita reali,area memoriului de pre,entare care treuie $ cuprind=

a.9e$crierea $uccinta a PP $i ampla$area ace$tuia in raport cu aria naturalaproteCata de intere$ comunitar cu preci,area coordonatelor geograce aleampla$amentului n $i$temul de reerințageograc național și europeandup ca,B

.Pre,enta $i eectiveleA$upraetele acoperite de $pecii $i aitate de intere$comunitar in ,ona planuluiAproiectuluiB

c.u$ticarea daca planulAproiectul nu are legatura directa cu $au nu e$te


16/91

nece$ar pentru managementul con$ervarii ariei naturale proteCate de intere$comunitarB

d.E$timarea impactului potential al planuluiAproiectului a$upra $peciilor $iaitatelor din aria naturala proteCata de intere$ comunitar.

"


17/91

In urma parcurgerii etapei de incadrare $i a completarii li$tei de controlpreva,ute in ane5a 1 a @rdinului 1#A2%1% daca autoritatea competentacon$tata ca impactul planuluiAproiectului care nu ace oiectul EI7(evaluareaimpactului a$upra mediului) $au SE7 (evaluarea de mediu) a$upra ariei

naturale proteCate de intere$ comunitar e$te ne$emnicativ $e emite avi,ul:atura 2%%%.

OEtapa $tudiului de evaluare adecvata=

7utoritatea de mediu poate decide continuarea procedurii cu $tudiul deevaluare adecvata daca e5i$ta incertitudinea cu privire la e5i$tenta unuieect $emnicativ $au in ca,ul unui $ingur ra$pun$ armativ in coloana H ali$tei de control intocmita conorm ane5ei nr. 1 a @rdinului 1#A2%1%.

Studiul de evaluare adecvata $e reali,ea,a de catre per$oane ,ice $i Curidicecare au ace$t drept potrivit legii.

Evaluarea de impact a$upra mediului e$te o procedur ce a$igur c $untluate n con$iderare implicațiile de mediu ori de cte ori $e ia o deci,ie.

Bi(lioga3e

1D Protected area$ in Europe an overvie< 8 European Environment7gencG EE7 Report :o &A2%12 ISS: 1*2&8#1**


18/91

#


19/91

4.1. Procedura de Evaluare a impactului asupra mediului

Pentru o activitate noua e$te nece$ar reali,area unui $tudiu de impacta$upra mediului n urma cruia $e ntocmeQte Raportul la privind Studiul de impact asupra mediului (RIM).

Studiul de impact a$upra mediului reali,ea, inve$tigarea Qtiinic aeectelor comple5e ce ar re,ulta din relaia cu mediul nconCurtor a uneiactiviti viitoare n vederea recomandrii m$urilor de minimi,are aeectelor negative ale activitii a$upra mediului. Evaluarea impactuluia$upra mediului n ca,ul activitilor noi identic de$crie Qi evaluea, nmod core$pun,tor eectele directe Qi indirecte ale proiectului a$upraurmtorilor actori= ine umane auna Qi oraB $ol apa aer clima Qi pei$aCBunuri materiale $i patrimoniu culturalB interaciunea dintre actoriimenionai.

In cadrul $tudiului de evaluare a$upra mediului impactul a$upra aitatelor$i populatiilor treuie $a $e reali,e,e in cadrul capitolului de 9ESRIERE 7HI@9I?ERSI'7'II 9I: 7RI7 9E IMPFEME:'7RE 7 PR@IE'!F!I. 9e a$emeneain ace$t capitol treuie inclu$a anali,a impactului proiectuluiAactivitatiia$upra iodiver$itatii precum $i ma$urile de diminuare a impactului a$upraiodiver$itatii.

4.2 Evaluarea strategica de mediu

Se a%lica %e)tu evaluarea eectelor anumitor planuri şi programe

asupra mediului tran$pu$ prin =*G* )* -,>0/+,,


20/91

11-Ke,ailitate economic (ma$uri compen$atorii daca e$te nevoie)

1%


21/91

4.3. Evaluarea adecvata

Te$e)i c'eie )ece&ai i)telegeii

7riile proteCate de intere$ comunitar 8 Siturile :atura 2%%%

Situile de I$%ota)!4 Co$u)ita4 $e declar de $tatele memre pentrucon$ervarea și menținerea $peciilor și aitatelor de intere$ comunitar p;nla acceptarea ace$tora ca și Aii &%eciale de Co)&e#ae de c4teU)iu)ea Euo%ea)4*

Aiile de Potec?ie A#i7au)i&tic4 $e delimitea, cu $copul de a $econ$erva Qi menine n $tare avorail de con$ervare $peciile de p$ri $aupentru readucerea la $tarea avorail de con$ervare acolo unde e$te ca,ul.

Diecti#ele =a(itate &i Pa&ai9irectiva #2A43AEE WX con$ervarea aitatelor naturale Qi a orei Qi aunei$alatice (9irectiva /Naitate0).

9irectiva *#A4%#AEE WX con$ervarea pa$arilor $latice (9irectiva /Pa$ari0).

7mele W contriuie la con$ervarea iodiver$itii

prin=

Ceaea u)ei e?ele ecologice euo%e)e de aii %ote@ate Natua+,,, 5i)3i)?aea e?elei Natua +,,, e%ei)t4 7u)da$e)tul%oliticii co$u)itae de co)&e#ae a )atuii6.

Natua +,,, )u e&te u) &i&te$ de aii )atuale &tict %ote@ate2 cie%ei)t4 $odele eale de de#oltae dua(il4*

Situatie 8) Ro$a)ia

Supraața acoperit de SP78uri a cre$cut cu apro5imativ 3 procente de laapro5imativ 12&Y din $upraața țrii n anul 2%%* la apro5imativ 1&&Y din$upraata trii n anul 2%11

Supraața acoperit de SI8uri a cre$cut cu apro5imativ 3+ procente de laapro5imativ 13" Y din $upraața țrii n anul 2%%* la apro5imativ 1*4Y din$upraata trii n anul 2%11

Per total $upraața acoperit de $iturile :7'!R7 2%%% a cre$cut cuapro5imativ & procente de la apro5imativ 1*"#Y din $upraața țrii n anul2%%* la apro5imativ 22& Y din $upraața țrii n anul 2%11


22/91

11


23/91

Elemente de $priCin in intelegerea evaluarii adecvate

Reeaua :atura 2%%% e$te compu$ din=

8 S78uri (Special 7rea$ or on$ervation 8 7rii Speciale de on$ervare)de$emnate pentru=

o aitate naturale (1#" pre,entate n 9irectiva /Naitate0)

o $pecii $latice (pe$te "%% pre,entate n 9irectiva /Naitate0)

8 SP78uri ( T Special Protection 7rea$ V 8 7rii de Protecie Special7viauni$tic) de$emnate conorm 9irectivei P$ri pentru apro5imativ 2%%$pecii de p$ri

Fal&

1- includerea terenurilor n $iturile :atura 2%%% le,ea, dreptul a$upraproprietii Qi admini$trarea lor

2- toate activitile economice vor $topate

3- reali,area de inra$tructur nou e$te inter,i$

4- activitile ,ilnice vor nece$ita evaluri de impact a$upra mediului.

Ade#4at

1- multe din practicile actuale de utili,are a terenurilor vor continua dac$unt compatiile cu m$urile de con$ervare a $peciilor Qi aitatelor

2- reeaua :atura 2%%% a$igur o a, e5celent pentru oinerea deonduri comunitare pentru de,voltarea durail a ,onei re$pective

3- permite eticetarea unor produ$e naturale dintr8o ,on Qi proail vacontriui la creQterea v;n,rilor la ace$te produ$e.

Rolui %o&i(ile =

1• 7dmini$trator $au cu$tode (al $itului :atura 2%%%A ariei proteCate)B

2• Inve$titor B

3• Societate comercial (SRF S7 PK7 etc.) care elaorea, $tudiul deevaluare adecvataB

4• 7utoritate de mediu - de regul local (7genție de Protecția Mediului 8


24/91

7PM)

12


25/91

E#aluaea adec#ata e$te parte a evaluarii impactului a$upra mediului inca,ul unor planuriAproiecte care pot aecta $emnicativ o arie naturalaproteCata de intere$ comunitar.

In reali,area oricarei inve$titiiAproiectAactiune $e poate cere catre autoritateade mediu locala reali,area unui $tudiu de evaluare adecvata.

Evaluarea adecvata $e reali,ea,a pentru evaluarea actiunii re$pective a$upra$peciilor $i aitatelor :atura 2%%% pentru care au o$t declarate $iturile:atura 2%%% unde $e reali,ea,a acea$ta actiuneAproiectAinve$titie. 7ce$tea$e rega$e$c la capitolul 3.2. ale $elor $tandard ale $iturilor :atura 2%%%.

Proiectul propu$Ainve$titie )ece&it4 eectuarea e#alu4ii adec#ate pentrucele pentru care $e con$idera de catre autoritatea local de mediu ca %ota#ea i$%act &e$)i3cati# a$upra integritii ariilor naturaleproteCate de

intere$ comunitar prin elaorarea unui $tudiu.A#iul Natua +,,, e$te actul admini$trativ emi$ de autoritateacompetent pentru protecia mediului pentru %la)ui/%oiecte cae %ota7ecta &e$)i3cati# o aie )atual4 %ote@at4 de i)tee& co$u)ita*

9in punct de vedere legal %ocedua privind evaluarea impactului a$upramediului $e reali,ea, n < eta%e dup cum urmea,=

1)etapa de ncadrare a proiectuluiB

2)etapa $tudiului de evaluare adecvat3)etapa $oluiilor alternative4) etapa m$urilor compen$atorii atunci c;nd nu e5i$t $oluiialternative Qi c;nd impactul negativ per$i$t

Studiul de e#aluae adec#at4 pre$upune aplicarea unor metode treuie$ includ urmtoarele eta%e=

1. Studiul de (iou2. Studiul de tee)3. Pedic!ia i$%actului %ote)!ial

Ace&te &u)t de&ci&e 8) co)ti)uae*

1. Studiul de (iou

Se $taile$te $tarea iniial a eco$i$temelor de pe $upraaa vi,at de PPr a luat n calcul impactul PP. Se reali,ea, pe a,a $ur$elor iiograceși a inoramțiilor indirecte.


26/91

13


27/91

Studiul de irou $e concreti,ea, at;t n de$crierea $itului c;t și a PP n ceprivește identicarea acelor elemente ale PP care pot aecta $itul anume=

1 $upraaa vi,at de PP2 caracteri$ticile PP aproate $au n procedur de aproare Qi care

pot avea eect cumulative a$upra $itului :atura 2%%%3 relaia dintre PP Qi $it (cum ar di$tane aț de aitate și

elemente de relie $emnicative cur$uri de ap și alte a$emenea)4 inormaii reeritoare la actele de reglementare (inclu$iv

inormaii urni,ate de ctre autoritile competente pentru proteciamediului)

5 parametrii ,ici și geograci (cum ar e5punere geologietopograe) n ce privește legtura ace$tora cu tipurile de aitate Qi$peciile de intere$ comunitar.

2. Studiul de tee)

Studiul de teren treuie $ colecte,e date cu privire la $pecicul tipurilor deaitate Qi $peciile de intere$ comunitar pentru care $itul a o$t de$emnat.

Studiul de$crie $itul :atura 2%%% (dac $unt mai multe vi,ate de PP $e vorde$crie ecare n parte pentru a $e $pecica impactul a$upra ecarui $it nparte).

Se vor derula acțiuni de teren cu reerire la=1 oiectivele de con$ervare Qi actorii care contriuie la

con$ervare2 $tarea de con$ervare - pe c;t po$iil prin anali, cantitativa $au

$emicantitativaB n ca,ul n care nu e$te po$iil o a$tel de anali, $eva utili,a prerea e5perților (e$te de reținut aptul c e5i$t ntotdeauna un grad de $uiectivitate n acea$t privinț deoarece$tadiul actual al cunoașterii nu permite $tailirea de legi matematice ndomeniu)

3 caracteri$tici ,ice Qi cimice ale iotopului4 de$crierea relaiilor $tructurale Qi uncionale care menin

integritatea $itului5 inuene $e,oniere a$upra aitatelor Qi $peciilor de intere$

comunitar6 alte a$pecte legate de con$ervarea $itului7 de$crierea $i$temelor ecologice din aara $itului care au un rol

e$enial n a$igurarea coerenei ecologice a $itului.

Pu)cte &la(e ale &tudiilo de tee)1

1. Reluarea datelor $umare din $ele $tandard reeritoare laaitatele $i $peciile :atura 2%%% pentru care a o$t declarat$itul. Ki$ele $tandard ale $itulrilor :atura 2%%% cuprind inormatiiperimate multe dintre ele din literatura $i nu din $tudii de teren.


28/91

Fucru valail $i pentru e$timarea $tarii de con$ervare.

14


29/91

2. Fip$a $tudiilor populationale macar $emicantitative care $apermita e$timarea impactului unei actiuniAinve$titii a$upra maimultor populatii cand ace$tea $unt locali,ate in mai multe ,onedin acela$i $it.

3. :eluarea in con$iderare a aitatelor potentiale pentru $peciile:atura 2%%% din $it care pot populate cu ace$tea.

3. Pedic?ia i$%actului %ote)?ial

9up ce au o$t cule$e toate inormaiile nece$are din iliograe Qiteren $e va reali,a predicia=

1 impactului PP n $ine2 po$iilelor impacte cumulative.

Eectele $e pot manie$ta n interiorul $itului (de e5emplu prin ndeprtareavegetaiei) $au din aara $itului (de e5emplu creQterea concentraiei denutrieni pe $upraața $itului ca urmare a unor activitți antopice din aara$itului).

E7ecte 3ice11 alterarea componentelor ,ice ale mediului (e5. ndeprtarea

vegetaiei care are impact direct a$upra orei Qi aunei)

2 crearea de ariere pentru $peciile tere$tre de aun Qidi$trugerea aitatului total $au parial8PP lineare (drumuriconducte linii de curent electric aeriene) PP de e5tracie a re$ur$elornaturale Qi PP de de,voltare a inra$tructurii au eecte $emnicativea$upra aitatelor rutelor de migraie Qi ,onele de reproducere ale$peciilor migratoare.

E7ecte c'i$ice11 introducerea idrocarurilor Qi modicari ale pNului cau,at de

contaminarea cu metale grele2 modicarea nivelului de nutrieni3 direct (de e5emplu ia,urile de decantare)4 iindirect prin perturarea depo,itelor de nutrieni din $ol.

E7ecte (iologice11 introducerea $peciilor de plante ornamentale care aectea,

$tarea de con$ervare a $peciilor native2 utili,area pe$ticidelor $au $uprae5ploatarea3 utili,area capcanelor (pentru v;ntoare) pentru $peciile de

intere$ cinegetic.


30/91

1&


31/91

"etode de %edic?ie a i$%actului

Principalele metode de previ,iune (predicție) $unt=1 m$urtori directe8 e5 m$urarea $upraeei unui aitat aectat

$au pierdut

modele de predicie cantitative (predicia pentru poluanii din aerero,iunea $olului reducerea o5igenrii apelor poluate)2 utili,area $i$temului geograc inormaional (UIS) care poate reali,a

ri cu ,onele de impact tipurile de aitate pierdute $au aectateetc

3 inormaii din alte PP $imilare4 e5periena per$onal a evaluatorilor5 corelaia ntre actorii ,ici (regimul apei ,gomot) Qi di$triuia

$peciilor.

Sta(iliea e7ectului 5i)di#idual și cu$ulati# 6

Se anali,ea, impactul individual ne$emnicativ și cel $emnicativ al PP cuimpact $emnicativ.

Pentru $tailirea eectului cumulativ $e iau in con$iderare=1• eectele din interiorul Qi din aara $iturilor :atura 2%%%2• eectele PP nali,ate aproate dar Qi a celor neterminate Qi PP actuale

propu$e.

E#aluaea &e$)i3ca?iei e7ectului 5i)te%etae6

Stailirea indicatorilor $i a $emnicaiei eectelor are la a,=1• procentul din $upraaa aitatului pierdut2• ragmentarea aitatelor de intere$ comunitar (e5primat n procente)3• durata $au per$i$tena ragmentrii4• durata $au per$i$tena perturrii $peciilor de intere$ comunitar

di$tana a de aria natural proteCat de intere$ comunitari5• $cimri n den$itatea populaiilor (numrul. de indivi,iA$upraa)6• indicatorii cimici8ceie care pot determina modicarea unciilor

ecologice ale unei arii naturale proteCate de intere$ comunitar.


32/91

1+


33/91

.* Ti%ui de i$%act a&u%a 'a(itateloUradul de impact cau,at de ecare dintre activitțile menționate mai $u$

varia, at;t n cadrul și ntre dierite tipuri de activitate. :ivelul de impacte$te de determinat de inten$itatea și amploarea at;t a activitții precum șide tipul $pecic de impact a$upra aitatului ca atare .

Impactul a$upra aitatelor precum și aț de valorile și uncțiile lor de laactivitțile di$cutate n $ecțiunea precedenta n patru categorii generale=

(1) 9i$trugerea aitatului B

(2) Kragmentarea aitatuluiB

(3)

Simplicarea aitatuluiB(4) 9egradarea aitatului.

:atura ace$tor tipuri de impact depinde de $tre$$ul produ$ de ecareactivitate n parte. In cele mai multe ca,uri o $ingur activitate va includemai multe proce$e de $tre$$ a$upra acelui aitat. 9e e5emplu activitateade tiere a unei pduri include indeprtarea copacilor u$carea a$ociata cu$tratul iero$ al pdurii ero,iunea precum și pluarea onica. Principaleleproce$e de $tre$$ care aectea, aitatele $unt=

1 6ndeprtarea vegetațieiB

2 9e$idratarea și inundațiaB

3 Ero,iuneaB

4 Sedimentarea și compactarea $oluluiB

5 Eutro,areaB

6 7cidicareaB

7 Salini,areaB

8 6ncl,ireaB

9 E5punerea la radiații !?8HB

10 'o5icitateaA no5eB


34/91

1*


35/91

1 Zgomotul și tulurri de vedereB

2 Specii nou introdu$e (inva,ive).

5i6 Di&tugeea 'a(itatului

Korma nal de degradare a aitatului e$te di$trugerea unui eco$i$temnatural prin [conver$ie[ la un alt tip de utili,are a terenurilor. In ecareconver$ie caracteri$ticile naturale originale ale terenului $unt eliminate ntimp ce valorile a$$ociate aitatului $unt modicate n dierite grade.

@ca,ional ,onele $alatice care au o$t tran$ormate (care urni,ea, $erviciieco$i$temice și valori aunei $latice) pentru terenuri ge$tionate de om(culturi agricole) pot re$taurate la o $tare $imilara dar niciodata identica

6n $cim terenurile tran$ormate pentru utili,ri urane $au indu$trialepractic nu mai pot recupera integritatea lor $au valoarea aitatului lor.

6n eco$i$temele terere$tre cel mai mare Impact il are atunci cand ndeprtarea vegetației e$te n$oțit de operatiuni de nivelare (care di$trugtopograa inițial și prolul de $ol) și n ca,ul con$trucției de drumuri rutiere(care acoper ,ona cu $tructuri permanente). 7rderea vegetației și creareade depo,ite de deșeuri pentru eliminare a deșeurilor $unt alte miCloace dedi$trugere a aitatelor tere$tre. 'aierea la ra$ și pșunatul e5ce$iv pot

conduce la inlocuirea vegetației native.6n mediile umede operatiunile de umplere și drenare conduc la di$trugerea,onei umede și generea, un aitat tere$tru modicat n timp ce ,oneleumede indiguite pentru inundații generea, $i$teme acvatice ad;nci. a și nca,ul eco$i$temelor tere$tre con$trucția de cldiri $au drumuri pot $a ducala eliminarea ,onelor umede. E5tracția de tur poate di$truge dea$emenea ,onele umede.

6n mediile acvatice inundarea prin modicarea deitului (prin arare $au$aparea de canale) e$te principalul miCloc de eliminare a aitatelor.9ragarea umplerea precum și golirea pot di$truge aitatul acvatic.

5ii6 Fag$e)taea

Kragmentarea e$te principala cau, a pierderii $peciilor [$en$iile lacaracteri$ticile de $upraaț[ (Narri$ 1#"&) și cea mai grav amenințare ladiver$itatea iologic (\ilco5 și MurpG


36/91

1#"&B Narri$ 1#"").1"


37/91

on$ecințele ragmentrii aitatelor (Narri$ și 7tin$ 1##%) includurmtoarele=

1- 7mplicarea mortalitții și reproducerii (de e5emplu ri$cul $peciilor

$edentare care $untdi$triuite aleator demograc și al variailitatii genetice atunci c;ndi,olate)B

1- 9i$pariția unor $pecii care au $upraata de locuire oarte mare (dee5emplulupi ur$i ra$i)B

2- Pierderea $peciilor din interiorul aitatului $au a $peciilor $au $en$iilela $upraata l

3- Erodarea diver$itatii genetice din cadrul $peciilor rareB

4- reșterea aundentei $peciilor de uruieni (anumite comunitatide,voltate la nivel regional devin omogene gloal).

5iii6 Si$%li3caea

Simplicarea aitatului in$eamna ndeprtarea componetelor eco$i$temuluicum ar arorii morti in picioare uturugile $au ramurile adu$e de currurilede ap. Intr n acea$t categorie pierderile de microaitat cum ar diver$evi,uini și cuiuri ca urmare a intervenției umane.

Reducerea $tructurarii pe vertical a aitatelor reduce ntotdeaunadiver$itatea $peciilor. 9iver$itatea $tructural urni,ea, multuplemicroaitate (cum ar locurile de cuirut) $i permite interactiunicomple5e $i diver$e intre $pecii (cum ar adapo$tirea de prdtori).

Spre e5emplu n timp ce tierea la ra$ di$truge aitatul și l ragmentea,tierea $electiv a anumitor $pecii preerate e$te o orm de $implicarea aaitatului.

In timpul tierilor $elective nu $e $cim doar compo,iția pe $pecii ci $e șigenera, micro8,one cu climat e5trem de regul mai calde $au mairacoroa$e $au mai u$cate mai e5pu$e v;ntului dec;t cele nt;lnite n mod

normal n pdurile naturale.7$tel ade$ea u$carea provocat de tierea $electiv are un impact negativa$upra plantelor ciupercilor și $alamandrelor - $pecii ce nece$it condiții deume,eal ridicat.

In ca,ul pșunilor integritatea eco$i$temului e$te mentinut prin eciliruldintre $peciile de talie Coa$ și cele de talie nalt. Pșunatul poate avea care,ultat n unele $ituații ndeprtarea $electiv a unor $pecii și prin acea$ta


38/91

acilitarea inva,iei unor $pecii non8native.

In cele mai multe ca,uri prolierarea $peciilor non8native conduce la$implicarea aitatului ceea ce inuențea, negativ n primul r;nd diver$e$pecii de p$ri dar și viața $latic n general.

1#


39/91

5i#6 Degadaea

9egradarea $e reer la o $cdere a $trii uncționale $au integritții unui

aitat aț de $ituația unui aitat /intact0. 9egradarea poate includeragmentri $au $implicri dar repre,int mai mult dec;t at;t.

Spre e5emplu contaminarea cimic re,ultat din poluarea aerului $au aapelor poate degrada aitatele. ontaminarea treuie nțelea$ dincolo deimpactul acut produ$ de to5icitate. ontaminanții au eecte pe termen lung și n proun,imea relațiilor din eco$i$teme.

E5emple cuno$cute n ace$t $en$ $unt cele legate de eutro,area lacurilordegradarea $olurilor prin ero,iune și compactare $au impactul $peciilor

inva,ive prin modicarea relațiilor dintre $peciile autotone. Impactulmodicrii temperaturii $au al ,gomotului $unt alte e5emple cuno$cute deeecte pe termen lung și n proun,ime.

0* E#aluaea de i$%act a&u%a &%eciilo5%o%ula!iilo6

Factoii de e#aluae

1) I) caul u)ei &%ecii a$e)i)!ate2 ac!iu)ea/i)#e&titia %o%u&4%oate &4 ai(4 u) e7ect )egati# a&u%a ciclului de #ia!4 al&%eciilo2 a&t7el 8)ct o %o%ula!ie #ia(il4 local4 a &%eciei e&te%o(a(il &4 %ei)te u) i&c de eti)ctie*

Te$i)ologie

Sit= ,ona aectata direct de o inve$titieAproiect.

E7ectele diecte $unt cele care aectea, n mod direct aitatul șipopulatiile iologice. 7ce$tea includ dar nu $unt limitate la= moartea

datorata predatori$mului otrvirea animalelor A și eliminarea mediuluiavorail pentru o anumita $pecie. 7tunci c;nd $e evaluea,a un impacttreuie $ $e ia in con$ideratie toate eectele proaile directe aleactivitțiiAinve$titiei propu$e.

E7ectele i)diecte apar atunci c;nd activitțile legate de proiectAinve$titiipot aecta $pecii populații $au comunitți (ecologice) ntr8un alt mod dec;tpierderea directa.


40/91

E7ecte i)diecte pot include pierderea de indivi,i din populatie prine5punere la poluanti pierderea de oportunitți de reproducere pierderea delocuri de adpo$t modicri idrologice nocive cre$terea $alinitatatii $oluluiero,iune iniarea 5arii a,otului cre$terea activitatii antropice n ,onelere$pective $au in ,onele adiacente aitatelor $en$iile.

2%


41/91

De3)i!ii și I)te%etaea te$e)ilo c'eie utilia!i la e#aluaea du%aace&t 7acto

Ciclu de #ia!4= $tadii etape de reproducere creștere de,voltare mtr;nire și moartea a unui organi$m.

Via(ilitate= capacitatea de a nali,a cu $ucce$ ecare etap a ciclului deviaț n condiții normale.

Po%ula!ia local4= populația care e$te pre,enta n ,ona de $tudiu. Evaluareapopulației locale poate e5tin$ pentru a include $i indivi,ii locali,ati dincolode ,ona de $tudiu n ca,ul n care $e poate demon$tra n mod clar c $untprțile nvecinate $au de interconectare ale populației continue dincolo de,ona de $tudiu n conormitate cu urmtoarele deniții.

1 Po%ula!ia local4 a unei $pecii de plante amenințate cuprinde aceiindivi,i care apar n ,ona de $tudiu $au grup de indivi,i care $e e5tind naitatul alaturat și nvecinat cu ,ona de $tudiu care ar putea dea$teptat $a e poleni,ati cu cei din ,ona de $tudiu.

2 Po%ula!ia local4 a &%eciilo de aun re,idente cuprinde indivi,icuno$cuti ca nd in n ,ona de $tudiu $au care pot utili,a aitate din,ona de $tudiu.

3 Po%ula!ia local4 a $peciilor de aun migratoare $au nomadecuprinde acei indivi,i care $unt $u$ceptiili $ apar n ,ona de $tudiu dintimp n timp. 6n ca,urile n care apar mai multe populații n ,ona de $tudiuecare populație ar treui $ e evaluata $eparat.

Ri&c de di&%ai!ie= proailitatea ca populația local $a devina e5tincta ($adi$para) e pe termen $curt e pe termen lung ca urmare a impactuluidirect $au indirect a$upra viailitții acelei populatii.

A%licae

Evaluarea8ceie $e reer la ri$cul de di$pariție a populației locale. Ri$cul dedi$pariție va crește daca vreun actor acționea, pentru a reducedimen$iunea populației $au a$upra ratei de $ucce$ la reproducere.

omponentele ciclului de viaț ale unei $pecii $unt dependente de aitatul$u și $unt aectate de amenințrile la adre$a $peciei. Eliminarea $aumodicarea aitatului $au modicri a$upra naturii tulurrilor periodiceimportante cum ar incendiile $au inundațiile pot aecta $upraviețuirea


42/91

acelei $pecii.

21


43/91

Prin urmare e$te important $ $e cunoa$c nu doar ciclul de viaț al $pecieici și modul n care o $pecie utili,ea,a aitatul $u modul n care acea$ta $epoate $cima n anumite perioade $au n anumite condiții $e,onale și dacciclul de viaț depinde de un anumita modicare.

2) I) caul u)ei %o%ula!ii a$e)i)tate 5%e cale de di&%ai!ie62 dac4ac!iu)ea %o%u&4 e&te de )atu4 &4 ai(4 u) e7ect )egati#a&u%a ciclului de #ia!4 al &%eciilo2 a&t7el 8)ct o %o%ula!ie#ia(il4 local4 a &%eciei e&te %o(a(il &4 3e la i&c de eti)ctie*

Kactorul de evaluare ceie e$te ri$cul de e5tinctie a populației locale * Ri$culde di$pariție va crește dac vreun actor acțione, pentru a reduce mrimeapopulației $au $ucce$ul de reproducere. omponentele ciclului de viaț aindivi,ilor unei populatii care cuprind o populație pe cale de di$pariție $unt

dependente de aitatul lor și de amenințrile a$upra populației re$pective.Eliminarea $au modicarea aitatului $au modicri de natura tulurrilorperiodice importante cum ar incendiile $au inundațiile pot aecta$upraviețuirea acea$tei populații.

Prin urmare e$te importanta nțelegerea nu numai a ciclurilor de viaț ale$peciilor implicate ci și nțelegerea modului n care o $pecie olo$e$teaitatul $u modul n care acea$ta $e poate $cima n anumite perioade$au n anumite condiții $e,oniere și dac ciclul de viaț e$te dependent deanumite modicari.

9emon$trația aptului c o populație nu e$te viail ar nece$ita un eortcon$iderail și un $tudiu aproundat.

3) Caul u)ei co$u)it4!i ecologice %e cale de di&%ai!ie &au oco$u)itate ecologic4 aata i) &tae citica %e cale dedi&%ai!ie2 dac4 ac!iu)ea %o%u&41

1- (i) E$te de așteptat $ aia un eect adver$ a$upra comunitțiiecologice n așa el nc;t $ apar un ri$c de e5tincție

2- (ii) E$te de așteptat $ modice $u$tanțial și adver$ co$%oi!iacomunitții ecologice n așa el nc;t $ apar un ri$c de e5tincție

E$te important ca dimen$iunea $au v;r$ta unei prți rma$e din populatie nu$unt actori determinanți pentru a $taili dac aptul c grupul rama$con$tituie o comunitate ecologic pe cale de di$pariție $au aata la ri$c criticde di$pariție.


44/91

omunitțile ecologice $unt de oicei denite prin dou componente maCore8 di$triuția geograc și compo,iția $peciilor8 care inuențea, $tructura șiuncțiile ecologice ale comunitții ecologice. Importanța relativ a di$triuțieigeograce și a compo,iției $peciilor

22


45/91

varia, n uncție de comunitatea ecologic. Prin urmare ace$t actor impuneluarea n con$iderare a dou criterii de evaluare=

(1) apariția local a comunitții ecologice

(2) modicarea componenței comunitții ecologice

I)te%etaea te$e)ilo c'eie utilia!i 8) ace&t 7acto

Pee)!a la )i#el local = comunitatea ecologica care triește n ,ona de$tudiu. u toate ace$tea e5i$tența la nivel local poate include și ,onelimitroe n ca,ul n care comunitatea ecologic di$per$ia indivi,ilor și$cimul de material genetic pe$te limita ,onei de $tudiu pot demon$trate

clar.Ri&cul de eti)c!ie1 $imilar cu $en$ul $tailit la actorul (a) ace$ta e$teproailitatea ca populația local a comunitții ecologice va deveni una pecale de di$paritie e pe termen $curt e pe termen lung ca urmare aimpactului direct $au indirect a$upra comunitții ecologice și includemodicri la nivelul uncției ecologice a ace$teia.

Co$%oitia1 $e reer at;t la $peciile de plante și la $peciile de animalepre,ente c;t și la $tructura ,ic a comunitții ecologice. Multe comunitțiecologice $unt identicate n primul r;nd prin compo,iția lor n plantelorva$culare iar altele dup populațiile $peciilor dominante numeric.

A%licae

9eterminarea ri$cului de di$pariție a unei comunitți ecologice e$te dicil deevaluat. Pragurile critice ale dimen$iunii populației rm$e precum șicompo,iția $tructural nece$ar pentru a menține uncționarea ecologic vavaria de la comunitate la comunitate ecologic.

Ca)d &e e#alueaa i$%ota)!a i$%actului2 &e #ei3c4 dac4 cicluile

de #ia!4 ale &%eciilo cae alc4tuie&c co$u)itatea ecologic4 #o 3%etu(ate 58) $od &i$ila cu luaea 8) co)&ideae a &%eciiloi)di#iduale de&ci&e a)teio6*

!n impact ridicat poate $ apar doar a$upra unei anumite componente alecomunitții. !n a$ttel de impact care poate pla$a acea$ta componenta la unri$c mai mare de di$pariție ara a pune e5plicit ntreaga comunitate ecologicla ri$c.


46/91

Pierderea de $pecii dintr8o comunitate poate $implica $tructura auni$ticaori$tica $au vegetația și poate avea un eect in lant a$upra altor $pecii deplante și animale. 7ce$t lucru

23


47/91

poate crește $u$ceptiilitatea la evenimente e5treme și $cderea re,ilientei$ale. @ evaluare a uncționrii ecologice e$te e$ențial pentru ace$t actor.

Evaluarea impactului de mediu e$te de$tinat identicrii m$urilor de

reducere a impactului de mediu ind o acțiune preventiv.

7. Studii de ca e#aluaea i$%actului agicultuiia&u%a &%eciilo și 'a(itatelo

7.1. I$%actul te')ologiilo agicole

'enologiile agricole moderne $e pot mprți n trei mari categorii (adaptatdup Ureger$en N.M.82%%1)=

1- 'enologii care au ca oiectiv creșterea recoltei a$ociate ade$ea cumonocultura cu dependenț crecut de pe$ticide și ngrșmintecimice ca și de irigațiiB

2- 'enologii care au ca oiectiv avori,area unor anumite varietțire,i$tente la $tre$$ori iotici și aioticiB

3- 'enologii care utili,rea, anumite varietți de plante $au anumitepractici manageriale pentru ca nece$it mai puțin munc n timpulcultivrii $au mai puțin input (ericide și lucrri agricole).

]i n ca,ul impactului de mediu al practicilor agricole $e coner o pondereegal a$pectelor de mediu a$pectelor tenice și celor economice. Prinevalurea impactului de mediu $e acord prioritate integrrii a$pectelor demediu c;t mai devreme n planicare precum și implicrii pulicului șiactorilor intere$ați.

'reuie remarcat aptul c n ca,ul proiectelor și planurilor propu$e nagricultur ace$tea inuențea, și moștenirea cultural tradițiile și altea$pecte culturale ntr8o m$ur mai ridicat dec;t n ca,ul de,voltriiactivitților indu$triale. 9in ace$t motiv evaluarea de impact va treui $țin $eama n mod particular de a$pectele $ocio8culturale deinterdependența dintre ace$tea și $tarea de con$ervare a $peciilor șiaitatelor.

Ta(elul )* - I$%actul %acticilo agicole a&u%a (iodi#e&it4!iiada%tat du%4 ille(eH2 +,-,2 citat de ille(eH și olJ K+,-,

Pactica agicol4 I$%actul a&u%a (iodi#e&it4!ii


48/91

MonoculturaReduce aitatul pentru in$ecte și n general pentruviața$latic av;nd ca re,ultat indirect creștereanece$arului depe$ticide pentru oținerea unor recolte ridicate

24Recoltare $ucce$iv(continu)

Reduce capacitatea ermierilor de a reducepopulația in$ectelorce con$um recolta pe a,a utili,rii ciclurilor lor deviaț ceeace mai departe crește nece$arul de pe$ticide

ultivarea inten$iv apantelor rește ero,iunea reduce iodiver$itatea $olurilordealurilorreșterea inten$iv a 9egradea, aitatele de pșune

animalelorIngrșminte anorganice

Poate conduce la utro,are ma$iv n corpurile deapreceptoare nale

7plicarea de pe$ticide7ecetea, $ntatea populației umane și adiver$elor $pecii deviaț $latic

Irigații9egradarea comple5 a eco$i$temelor ca urmareat;t acreșterii eectului de $plare a poluanților c;t și aprelurii de

ap

:oi varietți de planteIn ca,ul cultivrii pentru producții $porite ace$teanece$dit șicantitți $porite de ngrșminte și pe$ticide

Proce$area plantelortenice

Inuențea, ioceno,ele acvatice prin pre$iuneaa$upramediului reali,at de utiliaCele ce reali,ea,proce$areaace$tora prin emi$iile de ga,e

9intre ace$te practici cele mai de$ nt;lnite $unt $o)ocultua și a%licaeade %e&ticide.

>*+* I$%actul $o)ocultuii

"o)ocultua a c;știgat oare mult teren din cau,a con$iderenteloreconomiei de $car (e$te mai ușor și mai ietin de aplicat o tenologie decultivare pe o $upraaț mare aț de una re$tr;n$ și con$ecutiv an dup


49/91

an). Impactul de mediu a$upra $peciilor e$te n$ mai inten$ dec;t n ca,ultenologiilor tradiționale policultur și con$t n urmtoarele (adaptat dup^illere< și \ol_ 82%1%)=

1- Monocultura n$eamn crearea unui aitat mult mai omogen și cu mai

puține nișe ceea ce ace ca o populație de in$ecte ce $e rne$c cure$pectiva cultur odat in$talat ntr8un a$emenea aitat avorail$ $e nmulțea$c și $ $e r$p;ndea$c rapid conduc;nd la pagueculturilor și impun;nd practic utili,area de in$ecticideB

2- 7șa8numita /iodiver$itate a$ociat0 adic $peciile ce mențin oanumit populație ntr8o $tare avorail $au la un nivel de ecilirucore$pun,tor tinde $ e mai redu$ n monocultur comparativ cupoliculturaB $pre e5emplu polini,atorii naturali (aline uturi liliecietc.) $e a ntr8un numr mult mai redu$ pe $upraețele ocupate cumonocultur aț de cele ocupate cu policulturi printre altele și dincau,a aptului c $unt di$poniile mai puține locuri de adpo$t șireproducere.

2&


50/91

7ce$tor eecte directe li $e altur cele indirecte cu per$i$tenț mai ndelungat cum ar (adaptat dup Ureger$en N. M.82%%1)=

1- `Ero,iunea genetic0 altel $pu$ micșorarea re,ervei genetice caurmare ca perpeturii prponderent a anumitor gene pe care $e ntemeia, monoculturaB

2- Scderea ertilitții $olului ca urmare at;t a epui,rii con$tituențilornutritivi naturali ai $olului cum ar a,otul $au microelementele c;t șica urmare a modicrii caracteri$ticilor ,ice ale $olurilorB

3- 7pariția unor duntori /$ecundari0 ca urmare a limitrii eectivelor$peciilor țint ale pe$ticidelor utili,ateB

4- oor;rea nivelului p;n,ei reatice $au ciar de$erticareB5- Ri$cul r$p;ndirii monoculturii re$pective și pe $upraețele nvecinate

unele put;nd $en$iile din punct de vedere al mediului $au mai ușorde degradat.

Rotația culturilor repre,int o alternativ cu impact a$upra mediului cu multmai redu$ aț de monocultur. In anali,a impactului a$upra $peciilor șiaitatelor treuie ținut $eama de caracteri$ticile rotațiilor $peciceanumitor categorii de culturi. 7ce$tea $unt=

In practic n !niunea European monocultura $e nt;lnește mai rar ($pree5emplu n Kranța și Polonia pe mai puțin de &Y din $upraața agricol) darpot e5i$ta ca,uri de rotații limitate a culturilor (cicluri incomplete de rotație).

Policultura (rotația culturilor) e$te cea mai la ndem;n alternativ lamonocultur cu certe avantaCe n ce privește impactul a$upra $peciilor șiaitatelor. Ea pre,int totuși de,avantaCe legate n $pecial de nivelul multmai ridicat de cunoștere n domeniul agronomiei.

A#a)ta@e Dea#a)ta@e- 6muntțirea $au menținereaertilitții

- :ece$it cunoștințe de$pecialitate

$olului privind rotația culturilor- Fimitarea ero,iunii - :ece$it utiliaCe și- Reducerea creșterii $peciilor ceaetea, tenologiiAmetode diver$e n

recolta

uncție de culturile ce $e

rote$c- Fucrrile - Ri$curi legate de $ucce$iunea- 9ependenț limitat de pe$ticide și culturilor

ngrșminte cimice - Scderea protailitții

9eși ca,ul ideal din punct de vedere al impactului a$upra $peciilor șiaitatelor ar cel al rotației culturilor n realitate e5i$t o $erie deo$tacole oiective cum ar =


51/91

1- @portunitțile pieței locale (uneori ciar a celei naționale $auinternaționale) pot ncuraCa unele culturi n dauna altora cu impacta$upra $ucce$unii $au integralitții rotației culturilorB

2+


52/91

1- Impactul a$upra $peciilor și aitatelor are loc la un nivel ecologicridicat deoarece cultura agrocol $e integrea, ade$ea n comple5ulde eco$i$tme din care parcela agricol ace parte - ace$t lucru ridicdicultți at;t din punct de vedere procedural8științic c;t și din punctde vedere al acceptrii conclu,iilor $tudiilor de impact de ctre actoriiintere$ațiB

2- Perioada de acumulare a cunoștințelor de$pre mai multe culturi e$teevident mult mai ndelungat dec;t cea nece$ar unia $ingure av;nd n vedere și nece$itata unor $ur$e diver$e de inormare privindtenologiile n cau, și ciar nece$itatea unui $priCin de $pecialitate nunele ca,uriB

3- Kermierii au un control re$tr;n$ a$upra politicilor de $priCinire naționale$au regionale($u$idii agricole) ceea ce le limitea,a numrul de opțiuni n ceprivește alegerea culturilor.

Evaluarea impactului practicilor agricole a$upra $peciilor și aitatelor n$en$ larg va avea n vedere n principal urmtoarele=

1- 'ipul de cultur practicat= monocultur $au rotație (totalAparțial)8 nca,ul monoculturii $e va aprecia impactul și ri$cul a$ociat prinper$pectiva adpo$turilor pentru $peciile pre,ente (at;t cele vi,atedirect de $tudii c;t și cele pradAprdtor) iodiver$itatea $oluluipre,ența unor $pecii și aitate nece$are ecilirelor la nivel decomple5 de eco$i$teme (cuno$cute și ca /pei$aC0 prin traducereatermenului engele,e$c /land$cape0)B

2- Practicile și culturile tradiționale= n ca,ul n care e5i$t preerințapentru varietți ce vi,ea, volume mari de recolt $au protailitate

mai ridicat n dauna celor tradiționale impactul a$upra $peciilor șiaitatelor și ri$cul a$ociat $e va aprecia prin pri$ma perturriilanțurilor troceB

3- 7$pecte $ocio8economice= $u$ventii oportunitți de piaț cunoștințeși e5perti, ale populației locale.

9eși de oicei culturile agricole repre,int o activitate ce $e modicrelativ puțin de8a lungul anilor apar totuși $ituații n care e$te deci$modicarea radical a ace$tei activitți cum ar prin=

1- Re$tructurarea proprietții agricole la $car mare $pre e5emplu princoma$area $au mprțirea terenurilor agricole cu modicarea ncon$ecinț a altor elemente materiale adiacente cum ar gardurilecon$trucțiile $pecice crearea de drumuri de acce$ și alte a$emeneaB

2- onver$ia unor terenuri $emi8naturale n terenuri ocupate de culturiagicole $au nivelri tera$ri de$ecri umplerea unor cavitți naturalecu $ol adu$ din alte prți.

In a$emenea ca,uri evaluarea impactului va avea n vedere at;t impactul


53/91

acțiunii de re$tructurare $au conver$ie ca atare c;t și impactul noii $tructuriagricole create.

2*


54/91

Procedural a$tel de modicri pot ace oiectul oricrei categorii de anali,ede impact= evaluarea impactului a$upra mediului evaluare $trategic demediu evaluare adecvat evaluare n cadrul $tailirii $trii de con$ervareavoraile a $peciilor și aitatelor - n uncție de $cara la care are loc

modicarea de a$pectele tenice și de con$trucție implicate și de pre,ențaunui $it :atura 2%%%.

Studiu de ca "o)ocultua %ou$(ului 8) Ge$a)ia 5%elucatdu%4 Fi)e și cola(* -MMM6

Situația culturii porumului n Uermania impactul $u a$upra mediului

!tili,area porumului determin procedura tenologia agricol și $oiurile ce$unt cultivate. In Uermania porumul e$te cultivat n principal n 3 $copuri=pentru grunțe (ca aliment) - apro5imativ 1+Y din $upraaț pentru coceni(pentru rana animalelor)8 +Y din $upraaț și pentru nutreț (ca plant ntreag) - *"Y din $upraaț.

In Uermania n 1##" erau cultivate cu porum 1&" milioane a. FandulHavaria avea cea mai mare $upraaț anume 4%%.%%% a urmat de Sa5oniade o$ cu aproape 3%%%%% a și de :ort Rine8\e$tpalia Haden8\rttemerg și Hrandenurg.

Motivele pentru care $e cultiva porum n Uermania $unt in$ dierite=

1- Pentru ermele r șeptel porumul pentru grunțe e$te o $ur$important de numerar prin v;n,are (ca,ul Havariei și Haden8\rttemerg).

2- Pentru ermele cu șeptel porumul pentru coceni și pentru nutreț e$tee$ențial pentru rana animalelor (ca,ul regiunii de nord8ve$t aUermaniei)

Porumul pentru nutreț e$te valoro$ pentru menținerea alanței de a,ot aterenului agricol dar proumul n general ace mai rar oiectul unor culturiorganice parțial și din cau,a cererii redu$e.

E5i$ta și o politic de $u$idii de 443 p;n la *#* mrciAa (1###) n uncțiede land și de regiune.

In 1### e5i$tau 311 varietți de porum n Uermania toate adaptatecondițiilior climatice locale.


55/91

Eectele de mediu ale monoculturii porumului=1- Ero,iunea $olului - n acele regiuni ale Uermaniei unde e$te cultivat pe

pantele dealurilor ce pre,int o vulnerailitate ridicat la ero,iune - ri$cule$te mai mare n timpul primveriii deoarece porumul $e cultiv per;nduri și acoper $olul mai t;r,iu (n

prima parte dup ce r$are crește mai ncet).2"


56/91

1- E5tragerea de cantitți mari de ap n timpul perioadelor $ecetoa$e dinan 8 deși porumul util,ea, apa cu o mare ecienț ($e oțin 33 g de$u$tanț u$cat la ecare ilogram de ap) el are nevoie de ocantitate con$iderail de ap deoarece cunoaște și o creștere rapid aioma$ei n $pecial n iunie și iulie.

2- :ece$it ericide n primele a,e de de,voltare deoarece uruienilecre$c mai rapid dec;t ace$ta - dar au aprut și varietți de uruienire,i$tente la iericideB unele uruieni $unt dicil de eliminat ciar și cuiericide= piciorul cocoșului (Echinochloa cruss-galli) igitariasanguinalis, /etaria glauca, )henopodiumn album, /olanum nigrum.

3- Poluare /i$toric0 8 p;n n 1##3 n Uermania $e olo$ea ieicidul7tra,in (inter,i$ n1##3)

Studiul impactului cultivrii porumului n \e$er8Em$

1- oncentratiiile de nitrat n pan,a reatic $unt cu mult mai mari dec;tlimita !niunii Europene pentru apa potaila de &% mgAl= in @ldenurgloppenurg ?ecta și Henteim o treime din puțurile de alimentarecu ap aveau valori de &%81%% mg :itratAl $au pe$teB

2- 6mogțirea e5ce$iv a $olului cu o$at - X3% mg P2@&A1%%g $ol ncreștere de la 11Y din $upraaț n 1#"1 la pe$te 4&Y din $upraaț n1##&.

E5i$t o legtur oarte $tr;n$ ntre iodiver$itatea $olului (evaluat dee5emplu prin aundența acteriilor ungilor $au prin aundența relativ a

nematodelor coloniilor de viețuitoare de pe rdcini $au ioma$amicroiala total din $ol) și plantele și animalele ce utili,ea, aitatulre$pectiv.

oncentrațiile de nitrați și o$ați aectea, iodiver$itatea $olului și$peciile de plante ce g$e$c condiții avoraile pe $upraața n cau,. Inuncție de $peciile de plante diver$e $pecii de animale g$e$c adpo$t$au $upraețe de rnire și reproducere.

In ca,ul culturilor de porum ace$ți nutrienți $unt antrennați de apa deploaie n aara $upraeței cultivate și aectea, iodiver$itatea $olului cutot cortegiul de eecte de$cri$e mai $u$.

In completarea aptului ine cuno$cut c iodiver$itatea plantelor aatedea$upra $olului e$te un important actor de control al uncționriieco$i$temelor cercetri recente tind $ demon$tre,e c o reducere aiodiver$itții $olului și modicri n componența comunitțiivieșuitoarelor din $ol au impact nu numai a$upra comunitților de plantea$ociate ci și a$upra unor proce$e8ceie de la nivelul eco$i$temornece$are pentru uncționarea lor ecilirat. 7ce$t lucru e$te evident la


57/91

nivelul eco$i$temelor și al pei$aCelor (a$ociații de eco$i$teme) lucru utilde știut n ca,ul anali,ei de impact a$upra $peciilor și aitatelor.

2#


58/91

In ca,ul creșterii concentrațiilor de nitrat li o$at are loc o $implicare acomunitților din $ol.

M$uri pentru reducerea impactului cultivrii porumului n \e$er8Em$omaterea uruienilor7 o$t de,voltat și utili,at o nou generație de iericide mult mai$pecice. 7u o$t eleorarte protocoale in care perioada de aplicare aiericidelor e$te re$tr;n$ ți optimi,at - plantulele de porum $unt $en$iilela $pecii concurente ntre a,a cu 4 run,e și cea cu + run,e a$tel nc;taplicarea iericidelor poate re$trn$ la acea$t perioad.

Kertili,are/Precondiția e$ențial pentru ertili,area potrivit e$te evaluarea conținutuluide nutrienți din ngrșm;ntul organic aplicat.0

Rotația culturilorT !tili,area unei culturi intermediare nainte de $emnarea porumului$ervește n principal la acoperirea terenului n timpul iernii. 7de$ea ace$tcovor oarte ogat re,ultat e$te di$tru$ mpreun cu uruienile cu iericide ne$elective inaintea de $emnnareaporumului. ulturile intermediare plantate dup porum treuie $garante,e imoili,area nutrienților n e5ce$ de la ertili,area porumului.0

Managementul $olului

7ctivitatea plantelor din $ol poate cu u$urinț perturat de un aratpround și repetat. 9in ace$t motiv au o$t de,voltate procedee și mașini$peciali,ate pentru a ara culturile de porum.

on$ultanț $pecicIn \e$er8Em$ ermierii care lucrea, n arii $peciale de$emnate pentruprotecția re$ur$ei de ap- apro5imativ 3*%% de per$oane prime$c o con$ultanț $pecic$uplimentar aț de cea oișnuit pentru activitți agricole de la 1#$pecialiști ce r$pund de ++ arii prioritare n ce privește re$ur$a de ap. Maiau loc vi,ite la ața locului evenimente de inormare $e di$triuie pliante și

ne


59/91

/?arietatea de porum ce produce un in$ecticid copiat dup cel produ$ de0acillus thuringiensis

(Ht) a o$t printre primele organi$me modicate genetic pu$e n circulațiecomercial și cultivat n Europa0. (Mei$$le M și cola. 2%14).

3%


60/91

9ou gene 8 rG 1 și rG 2 codic 2 proteine Rb1 și Rb2.

0acillus thuringiensis produce to5ine n larvele in$ectelor ce perturrnirea ace$tora moartea $urvenind prin nometare n c;teva ore $au$ptm;ni. 'o5inele $unt activate de ctre en,imele din mediul alcalin alinte$tinelor in$ectelor.

Modul de interacțiune al to5inelor 3d8rG implic interacțiuni $ecvențiale cuc;teva proteine din canalele de tran$port tran$memranar aate peporțiunea medie a inte$tinelor in$ectelor prin care $e ormea, $tructurioligomere. Structurile oligomere conduc la tran$ormarea canalelor detran$port tran$memranar n pori n prin care $e pierd ioni și molecule mici(ca și cum $8ar deecta $upapa unui tu).

'o5ina e$te o $tructura proteica tridimen$ional ormat din 3 domenii (deaici pre5ul 3d ca și din $tructura $a tridimen$ional)= domeniile I și IIIparticip la legarea de receptorii canalelor de tran$port memranar pe carele deteriorea, iar domeniul II coner $pecicitatea de $pecie a to5inei(arrire b ricmore : 'aa$ni H.E. 2%14).In$ectele de,volt re,i$tenț la ace$te to5ine prin mutații ale genelor cereglea, $inte,a proteinelor de tran$port tran$memranar (caderina 7P: și7H) - ce con$tituie receptorii to5inelor Rb. In laorator to5ine Rbmodicate 8 rG17Mod 8 $unt in$ capaile $ orme,e pori și n a$ențaproteinelor ce ormea,a canalele de tran$port tran$memranar ceea ce $econ$tituie ntr8o po$iil $oluție n ca,ul populațiilor re,i$tente la to5inele Rb(Pardo8Fpe, F1 Soern M Hravo 7).

'o5inele Ht $unt $pecice unor grupe de in$ecte - $pre e5emplu tipul

ur$taif aectea, omi,ile cel i$realen$i$f aectea, muștele și ț;nțariiimaturi. :u e5i$t dove,i c to5inele ar activate n tuul dige$tiv uman. Ingeneral nu e5i$t dove,i clare c $peciile non8țint ar aectate cu e5cepțiaca,ului tulpinii `ai"awai# a Ht ce pre,int o to5icitate oarte ridicat pentrualine.

'o5inele Ht aCung n organi$mul uman la con$umul de plante modicategenetic n $pecial porum.

Porumul Ht e$te modicat pentru a produce ace$te proteine in$ecticidea$tel nc;t e5i$t o preocupare deo$eit pentru impactul a$upra

artropodelor utile ce reali,ea, poleni,are de$compunere ca și altemodalitți de control iologic. (Mei$$le M și cola. 2%14).

In S!7 reglementrile !SEP7 $olicit ermierilor ce utili,ea, porum Ht $plante,e porum non8Ht n apropiere (parcele numite /reugii0) pentru urni,aun adpo$t $peciilor de in$ecte vulneraile pe o $upraaț de apro5imativ2%Y din cea cultivat cu porum la cel mult +%% m de parcelele cultivate cuporum Ht n ca,ul lepidopterelor. Se con$ider c a$tel de reugii ncetine$c de,voltarea de $pecii re,i$tente la to5inele Ht.


61/91

31


62/91

In Europa European Kood SaetG 7utoritG (EKS7) li$tea, urmtoareledomenii ce treuie luate n con$iderare n anali,a ri$cului de mediu pentru organi$mele moddicategenetic=

1- (1) Per$i$tenț și potențial inva,iv inclu$iv tran$erul de gene de laplant la plantB

2- (2) Potențialul pentru tran$$erul de gene de la plant la micro8organi$meB

3- (3) Interacțiunea plantelor modicate genetic cu organi$mele țintB

4- (4) Interacțiunea plantelor modicate genetic cu organi$mele non8țintB

5- (&) Impactul tenicilor și procedurilor $pecice de cultivaremanagement și recoltareB

6- (+) Eectele a$upra proce$elor iocimiceB

7- (*) Eectele a$upra $ntții umane și animale.

Sunt trei modalitți prin care artropodele enece eco$i$temelor și culturilorar putea pu$e n pericol=

(1) generarea de proteine Ht poate avea eecte adver$e directe a$upra$peciilor de animale non8țint

(2) modicrile neintenționate n nutrienți $au componente to5ice aleplantelor modicate genetic pot avea eecte adver$e a$upra animalelornon8țint

(3) ) proteinele Ht $au eectele generate de tran$ormarea genetic potinuența $peciile ierivore ceea ce ar atrage eecte adver$e n rețeauatroc.

omun tuturor ace$tor modalitți apare aptul c modicrile populațiilor$peciilor non8țint e$te o precondiție a eectelor adver$e.

In evaluarea impactului porumului modicat genetic Ht $e poate olo$iurmtoarea li$t de variaile Aindicatori (Mei$$le și cola. 2%14)=

1- Populațiile ($pecii verterate și neverterate) ce $e a n culturile deporum n aara celor țint (cele țint ind = 1strinia nubilalis,/esamia nonagrioides 2i 3elicoverpa "ea pentru rG1, /. nonagrioides2i 3. "ea pentru ?ip3 și iabrotica spp. pentru proteine rG3 -


63/91

determinarea $peciilor și a populațiilor re$pective și a potențialei lor$en$iilitți la ace$te proteine in$ecticide

2- Intervenția - culturile de porum modicat genetic pentru aproduce proteine in$ecticide -Ht - determinarea recoltei po$iile a

$upraeței aectate ace$tei culturi tipuri de rotații etc.32


64/91

1- omparația - intre porumul modicat genetic Ht $i cel convențional -din per$pective economice ale culturii și pornind de la o parcele5perimental de $tudiu p;n la nivel de comple5 de eco$i$teme -adic $tudiind legturile dintre parcela cultivat cu porum modicat

genetic și alte tipuri de eco$i$teme nvecinate

2- Re,ultatul (altel $pu$ impactul ecologic) culturii de porum modicatgenetic Ht a$upra $peciilor care nu $unt țint n ce privește uncțiile șirelațiile din eco$i$tem= para,iți relașii prad8prdtor poleni,areade$compunerea - ntre altele) poate $tudiat aundeța $peciilor

Fi$ta $e poate olo$i at;t pentru e5ercițiul de evaluare e58ante(impact de mediu evaluare de ri$c) c;t și n evaluare e58po$t aimpactului.

>*;* I$%actul %e&ticidelo

Prin pe$ticide $e nțelege n mod oișnuit o cla$ de iocide utili,ate pentruprotecția plantelor de intere$ pentru om (dar și n alte $copuri>). Pe$ticideleinclud urmtoarele= ericide in$ecticide regulatori de creștere a in$ectelor

nematicide termiticide mollu$cicide pi$cicide avicide rodenticidepredacide actericide repelenți pentru in$ecte $au animale antimicroieneungicide de,inectante (antimicroiale).

Impactul pe$ticidelor $e reer la=

1- Impactul a$upra $ntții omului8 n con$iderarea to5icitții ace$toradependent de modul de e5punere - oral $au prin epiderm - evaluarea$e reali,ea, n uncție de nivelul de e5punere și de nivelul de to5icitateal ecrui pe$ticid n parteB

2- Impactul direct a$upra $peciilor - n con$iderarea $pcicitții ace$tora șia modicrilor ce le induc n ecilirele ecologice n lanțurile troceB

3- Impactul pe termen lung a$upra aitatelor și mediului ,ico8cimic ca re,ultat al remanenței dar și a perpeturii modicrilorgenerate n lanțurile troce.

In !niunea European introducerea pe piaț a pe$ticidelor e$te reglementat


65/91

prin REU!F7ME:'!F (E) :R. 11%*A2%%# 7F P7RF7ME:'!F!I E!R@PE7: ]I7F @:SIFI!F!I din 21 octomrie 2%%# privind introducerea pe piaț aprodu$elor to$anitare și de arogare a 9irectivelor *#A11*AEE și#1A414AEE ale on$iliului.

33


66/91

9e remarcat integrarea $copurilor de $ntate pulic mediu șicompetitivitate economic declarat n punctul " al preamulului actuluicitiat= 0Scopul pre,entului regulament e$te acela de a a$igura un nivel ridicatde protecție at;t pentru $ntatea uman c;t și pentru cea animal

precum și un nivel ridicat de protecție a mediului și n același timp de aproteCa competitivitatea agriculturii n omunitate. @ atenție deo$eit artreui acordat protecției grupurilor de populație vulneraile inclu$iv aemeilor n$rcinate a $ugarilor și a copiilor. E$te nece$ar aplicareaprincipiului precauției și pre,entul regulament ar treui $ a$igure aptul cindu$tria dovedește c $u$tanțele $au produ$ele aricate $au introdu$e pepiaț nu e5ercit niciun eect nociv a$upra $ntții umane $au animale și nuau niciun eect inacceptail a$upra mediului0.

Punctul 3& al preamulului aceluiași act preci,ea, $trategia de urmat n

aplicarea pe$ticidelor= /Pentru a a$igura un nivel ridicat de protecție a$ntții umane și animale și a mediului produ$ele to$anitare ar treui $e utili,ate n mod core$pun,tor n conormitate cu autori,ația elieratțin;ndu8$e $eama de %i)ci%iile co$(ateii i)tegate a d4u)4toilo șid)d %ioitate2 %e ct %o&i(il2 alte)ati#elo )atuale care nuolo$e$c produ$e cimice.0($.n.).

Punctul 44 al Preamului $e reer la ținerea evidenței utili,rii pe$ticidelorapt e$ențial pentru oșinerea datelor de reernți din trecut nece$are unei

evaluri de ri$c de mediu undamentate= /Se impune elaorarea unordi$po,iții privind ținerea e#ide)!elo și i)7o$a!iile e7eitoae lautiliaea %odu&elo 3to&a)itae pentru a ridica nivelul de protecție a$ntții umane și animale precum și a mediului a$igur;nd ta&a(ilitateaunei eventuale e5puneri pentru a crește eciența monitori,rii și acontrolului și pentru a reduce co$turile monitori,rii calitții apei.0 ($.n.).

7rticolul + ondiții și re$tricții preci,ea, la paragraul (*)= `Kr a aduceatingere alineatului (1) n ca,ul n care pe a,a unor dove,i Cu$ticateinclu$e n cerere o $u$tanț activ e$te nece$ar pentru controlul unui

pericol grav a$upra $ntții plantelor care nu poate controlat prin altemiCloace di$poniile inclu$iv prin metode necimice acea $u$tanț activpoate aproat pe o perioad limitat nece$ar pentru controlareapericolului grav re$pectiv dar care nu va depși cinci ani ciar dac nu ndeplinește criteriile prev,ute la punctele 3.+.3 3.+.4 3.+.& $au 3.".2 dinane5a II cu condiția ca utili,area acelei $u$tanțe active $ ac oiectulunor m$uri de reducere a ri$curilor pentru a a$igura minimali,area e5punerii


67/91

oamenilor și a mediului. Pentru ace$te $u$tanțe limitele ma5ime aplicailere,iduurilor $e vor $taili n conormitate cu Regulamentul (E) nr. 3#+A2%%&.V

9in punct de vedere al evaluarii impactului a$upra $peciilor și aitatelor ne

putem aa ntr8una din urmtoarele $ituații=34


68/91

1- !tili,area legal și Cudicioa$ cu $au r con$tatarea unor eectenegativeB

2- !tili,area n condițiile de e5cepție prev,ute la art. + para (*) dinRegulamentul :R. 11%*A2%%# $au n alte condiții $imilare acceptate de

legeB3- !tili,area ilegal $au e5ce$iv a unor pe$ticide autori,ateB

4- !tili,area unor pe$ticide neautori,ate $au contracute.

In evalurea de impact $unt relevante primele dou ca,uri n ce privește$tailirea de m$uri care $ reduc eectul negativ la minim iar ultimeledou ca,uri impun m$uri de reducere a ri$cului. :u ntotdeuna a$emeneam$uri $unt $u controlul dețintorului planului $au proiectului anali,at ind$arcina autoritților de $tat $peciale $ comat a$tel de practici.

Pe$ticidele aectea, și $pecii dierite de cele țint. 7ce$t eect nedoritmanie$t puternic la

mprștierea pe calea aerului e$tim;ndu8$e c p;n la #"Y din ace$teaaCung și la alte $pecii dec;t cele țint. Similar iericidele aCung n proporțiede #&Y și la alte $pecii.

7pa de ploaie $pal pe$ticidele de pe c;mpurile agricole ce aCung a$tel nmediul acvatic și de aici pe $upraețe cu diver$e utili,ri.

7lte $ituații generatoare de a,ard a$upra $peciilor și aitatelor dar și

a$upra $ntții omului apar n ca,ul erorilor de producție $au a depo,itrii șiadmini$trrii incorecte.

!n $tudiu recent din @landa a demo$trat ca impactul de mediu al pe$ticidelor(a$upra $peciilor)

n aara ariei cultivate poate redu$ e5trem de mult prin olo$irea unor /,onetampon0 Dn Curul parcelelor cultivate și prin utili,area celei mai unetenologii di$poniile (de ong et al. 2%%").

Impactul pe$ticidelor a$upra $peciilor e$te multiplu n $pecial din cau,aeectelor dierențiate a$upre organi$mului și a modalitții n care ace$tea$unt admini$trate #D=

1- antitatea de pe$ticide utili,ate a$ta,i e$te mai mare dec;t cea utili,atpe vremea c;nd Racel ar$on a$ $cri$ cartea de reerinț pentruimpactul polurii a$upra mediului 8 Silent Spring

http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_6/HYPERLINK%23page44


69/91

2- ele mai multe pe$ticide utili,ate a$t,i $unt organoo$ați și caramațicare deși nu pre,int enomene de ioacumulare și $unt rapidiodegradaile $unt la el de to5ice $au ade$ea mai to5ice dec;tpredece$orii lor - pe$ticidele organoclorurate

3- @rganoo$ații și caramați acționea, a$upra $i$temului nervo$ (prininiareaacetilcoline$teea,ei) motiv pentru care determin modicarea capacitțiiorgani$mului de

3&


70/91

a $upraviețui și de a $e reproduceB $pre e5emplu inge$tia acee$totpe$ticide conduce la modicarea c;ntecului p$rilor (aect;ndcomportamentul de mperecere $au marcarea teritoriului) $aucapacitatea de a8și rni puii

1- ominația de pe$ticide poate avea un eect mult mai puternic ciar lado,ele $u cele con$iderate to5ice dec;t $8ar putea prevedea prin pri$maeectelor ecrui pe$ticid luat n parte la același do,eB de e5emplucominația de atra,in cu pe$ticide organoo$atice alterea,comportamentul p$rilor mult mai mult dec;t ar o$t ca,ul pentruecare dintre ace$te tipuri8 eect demon$trat de $tudii pe mai multe $peciide p$ri inclu$iv rpitoare

2- Pe$ticidele conduc la declinul populațiilor de in$ecte ce reali,ea,

poleni,area3- Pe$ticidele $e aplic ade$ea $u orm granular cee ce ace ca p$rile

$ le conunde ușor cu $emințele și $ le con$ume

4- Pe$ticidele pot conduce la anore5ie la p$ri

5- 7nimalele moarte $unt rapid con$umate n natur ceea ce ace ca $tudiilede impact a pe$ticidelor n mediul natural $ e puternic aectate

Studiu de ca utiliaea C'lodeco)e 8) %la)tatiile de (a)a)iei di)"ati)ica și Guadelou%e5teitoii 7a)cee de %e&te $4i6

ultivarea ananierilor ncepe prin derișarea unor porțiuni de pduretropical ceea ce contriuie inerent la reducerea iodiver$itții ,oneire$pective și la aectarea maCor a aitatelor.

9intre cele pe$te 1%%% de varietți de ananieri $latici numai una $ingura- numit

avendi$ - con$tituia n 2%14 varietatea ce producea #&Y din totalulcantitții de anane e5portate n lume. 7cea$ta e$te $ingura care nu are$emințe (numai așa $e poate m;nca) ind o clon (plantele $unt identicegenetic) ceea ce n$eamn c nu e5i$t o varietate ce ar permitemanie$tarea unei re,i$tențe.

ele dou in$ule teritorii rance,e de pe$te mri - Martinica și Uuadeloupe 8au o$t contaminate puternic cu pe$ticidul clordecone ca urmare a utili,rii


71/91

pe plantațiile de ananieri. Pe$ticidul $e impraștia ca aero$ol și a o$t olo$itemai multe ,eci de ani ninte de a inter,i$ n 1##3 dar a o$t utili,at ciar șidup aceea n mod ilegal. !nele $ur$e dau ca an de ncetare practic anul2%%2 dar ace$t lucru nu poate armat cu certitudine. In 2%%3

3+


72/91

autoritțile locale au re$tricționat cultivarea ananierilor din cau,acontaminrii ma$ive a $olului cu clordecone.

Pe$ticidul $8a acumulat nu doar n $ol (aect;nd apro5imativ 2&Y din terenul

agricol al ecrei in$ule) ci și n maCoritatea - dac nu toate $peciile localeinclu$iv peștii ce con$tituiau o $ur$ de venit pentru populație (Hochuen andKranco 2%%&B oat et al. 2%%+).

Impactul a$upra $ntții umane a o$t inten$ - cele dou in$ule av;nd ceamai ridicat rata a cancerului de pro$tat din lume și o incidenț n creșterea malormațiilor congenitale.

In$ectidul lordecone a o$t inter,i$ deoarece pre,int o to5icitate ridicatane$pecic și ace oiectul ioacumulrii. 7re eect mortal a$upraamienilor și anelidelor dar și a$upra in$ectelor moluștelor și

,ooplanctonului. Pre,int o gam larg de eecte a$upra organi$melor vii ncru$taceelor și peștilor ioacumularea conduc;nd la creșterea mortalitții.

Fig* - Stuctua c'i$ic4 a C'lodeco)e

http://pesticideinfo.org/Detail_Chemical.jsp?Rec_Id=PC3!"!#$coto%icit&


73/91

3*


74/91

Figua - =ata i)&ulei Guadelou%e 5a'i%elagul A)tilelo di) "aeaCaai(elo2 teioiu de %e&te $4i a%a!i))d Fa)!ei6e%odu& du%4 HHH*7e)c'to%ic&*co$

Figua + Recoltaea (a)a)elo 8)tKo %la)ta!ie di) i)&ulaGuadelou%e2 e%odu& du%4a#ou&7o$7a)ce*t%e%ad*co$


75/91

3"


76/91

Figua ; =ata i)&ulei "ati)ica 5a'i%elagul A)tilelo di) "aeaCaai(elo2 teitoiu de %e&te $4i a%a!i))d Fa)!ei6 Ke%odu& du%4 HHH*Holdatla&*co$

Figua < Pla)ta!ie de (a)a)iei 8) i)&ula "ati)ica2 e%odu& du%4

http://www.worldatlas.com/http://www.worldatlas.com/


77/91

HHH*gee)a)tile&*co$

3#


78/91

aracteri$ticile polurii cu clordecone=

1- per$i$tența $a - durata e$timat e$te de apro5imativ *%% de ani.

2- r$p;ndire contaminrii - de la $ol prin r;uri p;n n ,ona litoral.

3- culturile locale (cartoi dulci maniocul etc.) au o$t contaminate.

4- acumularea n organ$i$me notail n pești.

5- eectul $au carcinogen (declarat ocial nc din 1#*#)

și neuroto5ic. Impactul a o$t multiplu=

6- $peciile de pește de ap dulce și ntr8o mare m$ur cele de ap$rat au o$t aectate și nu mai pot con$umate

7- craii și creveții nu pot con$umați

8- animalele dome$tice au o$t contaminate și ele - porci vaciBconcentrații oarte ridicate au o$t g$ite n ou.

Impactul economic a o$tr deva$tator=

9- producția de anane a $c,ut (7ntilele e5portau p;n la 2*%.%%% detone pe an ctreEuropa)

10-con$umul din grdina proprie a $c,ut11-pe$cuitul a o$t practic de$ințat ca $ur$ de venit o oarecare

activitate continua;nd pe piețele locale

12- turi$mul a o$t aectat

M$urile luate au con$tat n urmtoarele=

1- Pe$carii au primit c;te 1%.%%% de euro ma5imum pentruamarcațiunile și u$ten$ilele de pe$cuit a$tel nc;t $ nu mai

pe$cuia$c. Rațiunea ace$tui aCutor e$te de a permite pe$carilor $8și cumpere amarcațiuni mai mari cu care $ pe$cuia$c n largunde nu e5i$t contaminare. 7ce$t lucru n$ nu a o$t po$iildeoarece pe$carii nu au venituri care $ permit a$tel de inve$tiții.


79/91

4%


80/91

1- 7u o$t con$tituie grupuri de uncționari care au contactat per$onalecare amilie ce8$i cultiva rana n grdina proprie și8și creșteaupropriile animale pentru ran cu indicația de a cultiva c;t maipuțin și de a m;nca cat mai puțin din producția proprie.

2- 'elevi,iunile și radioul au tran$mi$ programe inormative șieducative inclu$iv Cocuri pentru a atenționa populația a$uprapericolului.

3- 7u o$t aproate planuri guvernamentele pentru contracarare nvaloare de 33 de milioane de Euro n perioada 2%%"82%1% pentrucotracararea eectelor polurii cu clordecone. 7 urmat un al doileaplan - 2%1182%13.

Impactul clordecone a$upra $peciilor de neverterate acvatice=

1- 'o5icitatea $a e$te ridicat a$upra neverteratelor acvatice deap dulce - un $tudiu a determinat concentratia ma5imadmi$iil la aphnia magna - #81" microgramAlitru 4ammarus pseudolimnaeus - 1%2 microgramAlitru și larve de )hironomus plumosus - "481" microgramAlitru 11D

2- WX Reali,area uncțiilor n lanțul troc $tarea de con$ervare acorpurilor de ap dulce depinde n mod e$ențial deneverteratele acvatice

In Martinica $unt cultivate=

1- Hanane - 3%%.%%% tone Aan (1###)

2- 7nana$ 1*.%%% toneAan (1###)

3- 're$tie de ,ar - 2%%.%%% toneAan (1###)

6nc din 1#+# au o$t olo$ite in$ecticide și nematicide cele mai mult

organoclorurate= e5aclorocicloe5an (NN) aldrin și

evaluarea impactului de mediu asupra speciilor si habitatelor curs master

Documents