studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin

Studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin

renuntarea la demolarea/desfiintarea unor constructii si utilitati la

„Lucrari de dezafectare depozit produse petroliere OMV

Constanta, rampa CF si linie CF"

Realizarea evaluarii impactului asupra mediului a fost solicitata in cadrul procedurii de

emitere a Acordului de mediu derulata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Constanta in

conformitate cu Ordinul MMP 135/2010.

Obiectivele Raportului privind impactul asupra mediului au avut in vedere evaluarea

urmatoarelor elemente:

- modificarile posibile, pozitive sau negative ce pot interveni in calitatea factorilor de

mediu prin promovarea proiectului;

- nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii

unor accidente sau avarii cu impact major asupra acestora;

- incadrarea activitatilor desfasurate in cadrul proiectului in reglementarile legale in

vigoare privind protectia mediului;

- masurile ce pot fi luate pentru prevenirea sau diminuarea impactului asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza efectele directe si

indirecte ale proiectului asupra urmatorilor factori:

- aer, apa, sol/subsol, clima si peisaj;

- fiinte umane, fauna si flora;

- bunuri materiale si patrimoniu cultural.

Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului a fost realizat conform metodologiei

indicata in Ordinul MAPM nr. 863/2002, tratand si aspectele semnalate de APM Constanta in

Indrumarul privind problemele de mediu ce trebuiesc tratate.

Evaluarea impactului asupra mediului a avut in vedere respectarea prevederilor

urmatoarelor reglementari:

• Legea 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare;

• Hotararea Guvernului nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice si private asupra mediului;

• Ordin nr. 135 din 10/02/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii

impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private;

• Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificarile si completarile

ulterioare;

• Ordonanta de urgenta nr. 152 din 10/11/2005 privindprevenireas si controlul integrat

alpoluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea 84/2006

• Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;

• Ordinul nr. 756/1997 pentru apobarea Reglementariilor privind evaluarea poluarii

mediului, cu modificarile ulterioare;

• Ordin nr. 462 din 01/07/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia

atmosfereis si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici

produsi de surse stationare;

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;

• Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;

• Hotararea Guvernului nr.235/2007privind gestionarea uleiurilor uzate;

• Hotararea Guvernului nr. 597 din 13 iunie 2007 pentru modificarea si completarea

Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice

periculoase, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.92/2003;

• Hotararea Guvernului nr.1408/2008 privind clasificarea si etichetarea substantelor

periculoase.

Informatii privind elaboratorul documentatiei

Elaboratorul proiectului este Cabinet Expert de Mediu Petrescu Traian.

Adresa: bld.I.C.Bratianu, nr.131 bis, jud.Constanta, Constanta

Tel: 0721.283.395

E-mail: [email protected]

Consultanti: Ing.Postolache Georgeta

Ing.Nicola Andreea-Olguta

Ing.Precup Vasile-Danut

Ing. Muntoiu Alexandru

Studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin renuntarea la

demolarea/desfiintarea unor constructii si utilitati la „ Lucrari de dezafectare depozit produse

petroliere OMV Constanta, rampa CF si linie CF ", se face in Constanta, pe platforma

obiectivului DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE OMV PETROM CONSTANTA, situat in

intravilanul municipiului Constanta, str. Caraiman, nr.32.

Se face mentiunea ca in aceasta etapa se vor derula activitatile specifice de

dezafectare a elementelor componente ale depozitului, urmand ca ecologizarea zonelor

identificate ca fiind contaminate sa se realizeze dupa dezafectarea depozitului.

Dezafectarea depozitului va face posibila evaluarea detaliata a gradului de contaminare a

amplasamentului.

Descrierea proiectului

Prin proiect se propune dezafectarea depozitului de produse petroliere OMV PETROM

Constanta, aflat in prezent in stare de nefunctionare.

Constructiile si instalatiile edificate pe amplasament si propuse pentru desfiintare sunt

prezentate in tabelul urmator.

Constructii si instalatii ramase pentru desfiinţare

Denumire obiect Suprafata

m2

Elemente dezafectate/demolate

1. CLADIRI

C6- Pavilion administrativ 268 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare

beton cu izolatie de carton bituminat.

C7- Cabina poarta 2 14 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C9- Cladire administrativa 42 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C10- Cabina bascula 10 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C11- Baraca metalica

depozitare butelii

195 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare

azbociment.

C12- Baraca metalica

depozitare butelii

100 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare

azbociment.

C13 - Magazie manipulare 788 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C14- Casa spuma PSI 31 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C15- Casuta spuma PSI 23 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C16- Rezervor R13 35 Fundatie beton, structura metalica












C29- Casa pompe 61 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare

beton cu izolatie din carton bituminat

C30- Casa pompe 128 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C31- Centrala abur ASA 70 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare

tabla cutata zincata

C32- Cabina portar 17 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C33- Container TAS 30 Structura metalica

C34- Platforma rezervoare

R26, R27, R28

77 Beton


RA, RB

42 Beton


RC, R1-R12

671 Beton

C37- Platforma rezervoare 33 Beton

RD

2. RAMPA CF Fundatie beton, structura beton , zidarie caramida,

invelitoare beton, izolatie carton bituminat

3. LINIE CF Traverse lemn, sine otel tip 40, suprastructura cale

normal, lungimea 269,19 m

4. ECHIPAMENTE, INSTALATII SI ALTE STRUCTURI SPECIALE

IKI9 Instalatii tehnologice 755 Fundatii si platforme betonate, estacade pe stalpi

metalici, conducte tehnologice, constructii

metalice, rezervoare metalice

Hidranti Echipamente metalice

Stalpi iluminat Structuri din beton armat sau metalice

5. DRUMURI SI

PLATFORME BETON

12.002,27 Beton cu grosime 20 cm

*

6. IMPREJMUIRI

Stalpi metalici, placi prefabricate beton armat,

plasa metalica

*Imprejmuirea exterioara a depozitului realizata din placi prefabricate din beton armat nu se va demola.

Constructii care nu se mai demoleaza

Denumire obiect Suprafata

m2

Elemente dezafectate/demolate

1. CLADIRI

C1- Cladire auto 265 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare table

ondulate.

C2- Garaj autocisterne 272 Fundatie beton, structura metalica, invelitoare table

ondulate.

C3- Atelier mecanic 722 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C4- Cladire compresor 35 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C5- Remiza PSI 31 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C8- Cabina post TRAFO 35 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare


C28- Cabina 18 Fundatie beton, zidarie din caramida, invelitoare

beton cu izolatie din carton bituminat.

4. ECHIPAMENTE, INSTALATII SI ALTE STRUCTURI SPECIALE

Camine Pereti beton armat sau metalici acoperite cu dale

beton sau capace metalice

5. Drumuri si platforme beton 6320 mp Beton

Scopul si necesitatea proiectului

Instalatiile tehnologice din cadrul depozitului Constanta au fost construite si puse in

functiune in anul 1962. In perioada 2000 - 2004 s-au executat modernizari in depozit,

modernizari ce au constat in montarea bratelor articulate la peroanele de incarcare auto.

S.C. OMV PETROM S.A. a hotarat in 2012, inchiderea depozitului si disponibilizarea

personalului.

Dupa inchidere, toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite,

curatate si securizate de catre o firma specializata si autorizata in acest sens, respectiv,

SC TISECO SRL Bacau.

Slamurile si produsele petroliere rezultate in urma decontaminarii instalatiilor au fost

preluate de firma executanta spre valorificare/eliminare.

Consecvent directiei de dezvoltare actuala si asigurarea unui standard de siguranta ridicat

a zonelor industriale aflate in proprietate, beneficiarul, S.C. OMV PETROM S.A. a solicitat

intocmirea unei documentatii de proiectare privind autorizarea si executia lucrarilor de

desfiintare a depozitului de produse petroliere OMV Constanta, rampa CF si linia CF, situate in

municipiul Constanta, str. Caraiman nr. 32, judetul Constanta.

Necesitatea desfiintarii depozitului este sustinuta de faptul ca la data prezenta toate

instalatiile de pe amplasament au fost scoase din functiune, securizate si nu mai pot fi utilizate

dar si de urmatoarele argumente:

- o parte din cladirile, utilajele / echipamentele aferente depozitului prezinta diferite grade

de uzura, uzura ce s-ar putea accentua in timp;

- permite valorificarea utilajelor, echipamentelor, platformelor metalice, conductelor,

existente in instalatie, a caror valoare scade in timp prin degradare, ruginire, etc;

- se elibereaza terenul ocupat in prezent de instalatie si se creeaza spatii potential

utilizabile pentru alte activitati permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;

- se imbunatateste aspectul estetic al zonei respective.

- prin realizarea lucrarilor de dezafectare se vor crea premisele pentru investigarea

detaliata a gradului de contaminare a amplasamentului, stabilirea modalitatilor de

decontaminare, executarea lucrarilor de refacere a amplasamentului si pregatirea acestuia pentru

alte destinatii.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 2134/18.07.2013, eliberat de Primaria

municipiului Constanta, destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea

teritoriului aprobate este de subzona mixta cu regim de inaltime mic si regim de construire

continuu sau discontinuu fiind admise urmatoarele utilizari: birouri, sedii de firme, lacasuri de

cult, servicii sociale, comert, hoteluri, pensiuni, restaurante, cofetarii, cafenele, loisir si sport in

spatii inchise, locuinte, parcaje.

Localizarea proiectului

Depozitul de produse petroliere este amplasat in intravilanul municipiului Constanta,

judetul Constanta, pe un teren aflat in proprietatea S.C. OMV PETROM S.A., situat pe

str.(Intrarea) Caraiman, nr. 32, avand suprafata totala de 46.614 m2 . Terenul a fost dobandit prin

certificatul de atestare nr. 5588/05.07.2000.

In figura nr. 1 se prezinta un plan de incadrare in zona a amplasamentului.

Figura nr.1. Plan de incadrare in zona

Accesul la amplasament se face din str. Caraiman pe drumul rutier si pietonal existent,

iar in interiorul amplasamentului se folosesc de asemenea drumurile existente. Vecinatatile

amplasamentului sunt urmatoarele: Nord - Depozit Oil Terminal; Est - Depozit Oil Terminal;

Sud - Proprietate privata; Sud-Vest - Consiliul Local Constanta; Vest - Consiliul Local

Constanta.

Descrierea lucrarilor de realizare a proiectului

Dupa inchiderea depozitului in 2012 toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare)

au fost golite, curatate si securizate de catre S.C.TISECO S.R.L. Bacau, conform procesului

verbal nr. 94/27.11.2012 anexat la prezentul studiu.

Prin prezentul proiect se propune dezafectarea depozitului de produse petroliere, ceea ce

presupune desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe amplasamentul depozitului si demolarea

tuturor cladirilor si a platformelor aferente.

Pentru organizarea de santier beneficiarul dispune de un teren in suprafata de circa

46.614 m2, pe care se gasesc platforme si drumuri betonate in suprafata de 18.322 m2,

imprejmuit si racordat la reteaua de alimentare cu energie electrica, apa si canal.

In vederea executarii lucrarilor de desfiintare se vor realiza urmatoarele:

- marcarea si imprejmuirea zonei de lucru;

- marcarea platformelor destinate spatiilor specifice lucrarilor de santier si pentru

depozitarea materialelor;

- marcarea si amenajarea platformelor pentru parcarea utilajelor de constructie

(autovehicule, buldozer, excavator, autobasculante, macara, etc.);

- amplasarea de containere standardizate pentru servicii igienico-sanitare in timpul

executiei lucrarilor de desfiintare, toalete ecologice pentru muncitori la locul de munca;

- asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier (apa potabila imbuteliata pentru

necesarul personalului);

- amenajarea locatiei pentru colectarea deseurilor menajere si a celor reciclabile, metal,

plastic, etc. si dotarea cu europubele ecologice;

- amenajarea unui punct de alimentare cu carburanti a utilajelor, respectiv o platforma

betonata pentru depozitarea butoaielor metalice, in apropierea canalizarii industrilae care duce la

separator astfel incat sa nu apara suspiciunea contaminarii solului in timpul demolarii cauzat de

combustibilul necesar alimentarii utilajelor;

- aprovizionarea cu materiale se va efectua in mod esalonat, functie de faza de lucru.

Pentru executarea lucrarilor in cele mai bune conditii tehnice de securitate si protectia

muncii si cele de prevenirea si stingere a incendiilor, se vor respecta toate instructiunile

elaborate de conducerile societatilor implicate, documentatiile tehnice, normele si normativele in

vigoare, prevederile din caietele de sarcini intocmite pentru lucrarile ce urmeaza a se executa.

Organizarea de santier presupune si asigurarea cu urmatoarele echipamente necesare

desfasurarii activitatii de desfiintare a depozitului :

- containere metalice 2,5x6,0 m, pentru birouri;

- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de magazii pentru scule si materiale;

- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de vestiare pentru personal;

- toalete ecologice;

- un pichet de incendiu tip „A", ce cuprinde urmatoarele:

furtune tip C;

racorduri de refulare tip C;

cheie pentru racorduri tip A, B, C;

teava de refulare;

rangi de fier;

galeti din tabla;

1 stingator portabil cu CO2 de 6 kg.;

1 stingator portabil cu praf si CO2 de 6 kg.;

1 stingator carosabil cu spuma chimica;

1 dulap pentru materiale de aparare impotriva incendiilor.

Etapizarea lucrarilor de desfiintare aprobate, dar cu scoaterea cladirilor si

instalatiilor care nu se demoleaza, este descrisa ulterior.

Proiectul prevede executarea lucrarilor de dezafectare ale depozitului de produse

petroliere in urmatoarele etape:

ETAPA I - dezafectarea urmatoarelor obiecte:

C20 - rezervor R19

C21 - rezervor R18

C22 - rezervor R23

C23 - rezervor R22

C24 - rezervor R21

C25 - rezervor R20

C29 - casa pompe 2

C30 - casa pompe produse petroliere

C31 - instalatie centrala abur ASA

C32 - cabina portar din caramida

I4 - instalatie estacada la sol

I9 - instalatie estacada alimentare CET

ETAPA II - dezafectarea urmatoarelor obiecte:

C14 - casa spuma PSI

C15 - casuta spuma

C16 - rezervor R13

C17 - rezervor R14

C18 - rezervor R17

C19 - rezervor R16

C26 - rezervor R25

C27 - rezervor R24

C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28

C35 - platforma rezervoare RA, RB

C36 - platforma rezervoare RC, R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R10, R11, R12

13- instalatie estacada R12-SKK÷6

17- instalatie alimentare CLU (SK5)

18 - instalatie recuperare vapori

ETAPA III - dezafectarea urmatoarelor obiecte:

C6 - cladire administrativa

C7 - cabina portar 2

C9 - cladire administrativa

C10 - cabina bascula

C11 - baraca metalica depozitare butelii 1

C12 - baraca metalica depozitare butelii 2

C13 - magazie manipulare

C33 - container TAS

C37 - platforma rezervor RD

I1- instalatie depozit combustibil uzat

I2- instalatie distributie rampe auto

I6 - instalatie decantare

ETAPA IV - dezafectarea urmatoarelor obiecte:

I5 - instalatie distributie rampa C.F.

Stalpi iluminat partial

Imprejmuire interioara partial

Drumuri si platforme betonate nu pe suprafata de 10.472 mp.

La finalizarea dezafectarii si dupa evacuarea tuturor materialelor si deseurilor

rezultate se va realiza investigarea detaliata a amplasamentului si se vor stabili de comun

acord cu autoritatea de mediu, daca va fi cazul, modalitatile de remediere si refacere a

amplasamentului in vederea utilizarii viitoare.

Prezentarea lucrarilor de desfiintare a constructiilor

Conform prevederilor proiectului, lucrarile de dezmembrare propriu-zise vor incepe

numai dupa realizarea dezechiparii constructiei si anume:

- demontarea si evacuarea echipamentelor, utilajelor, mobilierului, tamplariei interioare si

exterioare;

- scoaterea din uz si evacuarea instalatiilor electrice, AMC, incalzire-ventilatie, hidro;

- demontarea platformelor metalice cu rol de sustinere si acces la utilaje (exclusiv

structurile metalice ce fac parte din structura de rezistenta a constructiilor).

Functie de dotarea executantului, procesele tehnologice de demolare la toate constructiile,

cu exceptia portiunilor de fundatii masive mari, se pot realiza folosind:

- unelte manuale;

- aparate si utilaje mecanice prin percutie sau prin spargere.

Procedeele de demolare, mai sus mentionate, sunt explicitate in Normativul NP035- 99,

cap. 2.2 ÷2.6.

Executarea lucrarilor de demolare presupune urmatoarele etape succesive:

- securizarea zonei;

- limitarea acesului in perimetrul de lucru;

- debransarea completa a cladirii de la utilitati.

- dezechiparea constructiei;

- demolarea propriu-zisa.

Dezechiparea constructiei se face prin executarea urmatoarelor operatii in ordine:

- demontarea elementelor instalatiilor functionale ale constructiei;

- demontarea foilor de geam;

- demontarea tamplariei interioara si exterioara;

- demontarea placajelor si pardoselilor.

Deseurile rezultate in urma demolarii constructiilor vor fi eliminate in functie de

clasificarea lor de catre o firma specializata si autorizata in acest sens.

Prin Certificatul de Urbanism nr. 2134 se solicita, in acest scop, incheierea unui contract

cu SC. POLARIS M HOLDING SRL.

Dupa demolarea fundatiilor, cuvelor, bazinelor, canalelor etc. Se vor preleva probe de sol

de pe fundul gropilor astfel incat in momentul investigatrii ulterioare sa se cunoasca exact pana

la ce adancime este extinsa contaminarea.

In procesul de dezafectare se vor utiliza echipamente si materiale specifice acestor

lucrari, si anume:

• excavator longfront;

• excavatoare clasice;

• incarcator frontal;

• pulverizator;

• picon hidraulic;

• aparate oxiacetilenice si cu plasma;

• aparate de sudura autogena;

• foarfeci mecanice;

• autobasculante

Activitatea propusa va respecta reglementarile in vigoare privind dezafectarea

obiectivelor industriale, normele de securitate si sanatate in munca, de protectia mediului si de

protectia impotriva incendiilor.

Prezentarea lucrarilor de dezafectare a instalatiilor tehnologice

Pentru dezafectarea instalatiilor tehnologice se vor lua urmatorele masuri pregatitoare:

- se va separa zona de lucru cu panouri demontabile in scopul impiedicarii accesului

autovehiculelor si al persoanelor neautorizate;

- se vor afisa pe perimetrul incintei panouri de avertizare a pericolului de incendiu si de explozie

in conformitate cu prevederile STAS 297 si SR ISO 6309;

- scoaterea de sub tensiune, a consumatorilor electrici din incinta, cit si cablurile electrice din zona

in care se vor efectua sapaturi;

- se vor asigura mijloace de stingere a incendiilor in cantitate suficienta, si de tipuri

corespunzatoare lucrarilor;

- se va instrui personalul executant asupra pericolului si a masurilor de prevenire si stingerea

incendiilor cit si a masurilor de protectia muncii si protectie a mediului;

- se vor verifica toate instalatiile tehnologice (rezervoare si conducte) sa nu degaje diverse emisii.

Verificarea se va face de catre persoane fizice autorizate sau firme autorizate care la sfirsitul

verificarilor vor elibera permise de lucru cu foc pe instalatii. Nu se vor incepe lucrarile de

dezafectare fara eliberarea acestui permis;

- se vor executa masuratori ale nivelelor de gaze din rezervoare, instalatii si conducte in vederea

eliberarii permiselor de lucru cu foc;

- in cazul in care in urma verificarilor, instalatiile tehnologice vor degaja vapori, beneficiarul va

contracta firme specializate in decontaminare dupa care se vor reface verificarile;

- rezervoarele se vor taia in bucati transportabile care se vor valorifica;

- conductele tehnologice se vor taia in tronsoane dar nu inainte de a fi desfacute toate legaturile

flansate de la rezervoare. Dupa operatia de taiere tronsoanele obtinute se vor valorifica printr-o

societate specializata si autorizata;

- la demontarea componentelor instalatiilor tehnologice se vor folosi scule antiscantei;

- sapaturile se vor executa mecanic sau manual incat sa nu existe pericolul producerii de

accidente.

Operaţiile prezentate mai sus se vor executa de catre firme specializate cu personal

specializat. Inceperea lucrarilor de demontare nu este admisa decit dupa luarea tuturor

masurilor mentionate mai sus si verificarea acestora de catre factorii implicati in aceasta

activitate (beneficiar, executant).

Componentele echipamentelor tehnologice dezafectate se vor recupera si vor fi

valorificate ( refolosite sau reciclate ) printr-o firma specializata si autorizata.

Prezentarea lucrarilor de dezafectare a drumurilor si platformelor

Proiectul trateaza lucrarile de dezafectare infrastructura si suprastructura a platformelor

din incinta, ce se propun pentru dezafectare precum si racordarile acceselor in incinta la sistemul

rutier existent in vederea resistematizarii terenului la cota naturala perimetrala in proprietate.

Aceste lucrari sunt:

- lucrari de infrastructura prin dezafectarea platformelor din beton de ciment sau asfalt

degradate din amplasament;

- lucrari de desfacere suprastructura platforme.

Deseurile rezultate (beton sau asfalt) vor fi evacuate din incinta si eliminate conform

clasificarii lor, de catre o firma specializata si autorizata.

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

Poluantii fizici care pot afecta mediul pe perioada de realizare a lucrarilor de

dezafectare/demolare constructii si instalatii tehnologice apatinand depozitului de produse

petroliere sunt zgomotul si vibratiile.

Sursele de zgomot si vibratii care apar in procesul de dezafectare a obiectivului sunt

reprezentate de motoarele si angrenajele in miscare ale utilajelor si mijloacelor auto.

Limita maxima admisa la locurile de munca pentru expunere zilnica la zgomot, conform

legislatiei in vigoare, H.G. nr. 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, modificata prin H.G nr.

601/2007, este de 87 dB(A).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul

urban, conform STAS 10009-88 - Acustica urbana - sunt de 65 dB(A) la limita incintei

industriale.

Pe perioada lucrarilor de dezafectare/demolare nivelul de zgomot poate atinge si depasi

valoarea de 100 dB.

Specificul activitatii de dezafectare/demolare implica zgomote care pot depasi in anumite

perioade de lucru limita admisa de legislatie. Avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-

o zona industriala, la distanta de zone locuite, nivelul de zgomot atins nu va crea disconfort

populatiei din zonele limitrofe.

Limita maxima admisa la locurile de munca pentru nivelul vibratiilor este data de H.G.

1876/ 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor

la riscurile generate de vibratii, modificata prin H.G nr. 601/2007.

Pentru vibraţiile transmise intregului corp, valoarea limita de expunere zilnica

profesionala, calculata la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 1,15 m/s.

Pentru ca nivelul de zgomot si vibratii sa fie cat mai redus, la dezafectarea constructiilor

si instalatiilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri:

- utilizarea de mijloace de transport si utilaje de ultima generatie;

- utilajele, conductele si armaturile dezafectate vor fi aduse la cota zero fara a fi aruncate de la

inaltime;

- se vor lua toate masurile necesare evitarea propagarii undelor de soc pe amplasament;

Radiatii si poluanti biologici nu se generaza in cadrul proiectului.

Concluzie

Avand in vedere specificul activitatii, se estimeaza ca, la limita amplasamentului

nivelul zgomotului generat de echipamentele utilizate pentru dezafectarea obiectivului se va

incadra in limitele admise pentru zonele functionale din mediul industrial.

Prin renuntarea la demolarea/desfiintarea a: C1, C2, C3, C4, C5, C28 a 10.472 mp

(10.452 platforma betonata + 20mp platforma cabina C28), a CV-camine vane si hidranti, o

parte din stalpii de iluminat si a imprejmuirii exterioare se reduc atat poluantii fizici cat si cei

bilologici descrisi anterior cat si perioada de timp in care isi fac efectele vibratiile si

zgomotele.

Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/

amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului.

Terenul aferent derularii proiectului analizat, in suprafata de 46.614 m este situat in

intravilanul municipiului Constanta, pe str. (Intrarea) Caraiman, nr. 32. Terenul este in

proprietatea S.C. OMV PETROM S.A. fiind dobandit prin certificatul de atestare nr.

5588/05.07.2000.

Conform Certificatului de Urbanism nr. 2134/18.07.2013, eliberat de Primaria

municipiului Constanta, destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea

teritoriului aprobate este de subzona mixta cu regim de inaltime mic si regim de construire

continuu sau discontinuu fiind admise urmatoarele utilizari: birouri, sedii de firme, lacasuri de

cult, servicii sociale, comert, hoteluri, pensiuni, restaurante, cofetarii, cafenele, loisir si sport in

spatii inchise, locuinte, parcaje.

Amenajarile necesare realizarii proiectului (organizarea de santier, platformele de stocare

deseuri rezultate din dezafectare/demolare) se vor face in limita amplasamentului.

Implementarea proiectului va crea premise pentru pregatirea terenului in vederea unei

viitoare destinatii permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului.

Titularul va demara proiectul de dezafectare/demolare a depozitului numai dupa

obtinerea avizelor si acordurilor solicitate de autoritatile competente.

Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Accesul la amplasament se face pe artera rutiera si pietonala existenta, intrarea

Caraiman.

Utilitatile necesare procesului de dezafectare/demolare a instalatiilor si cladirilor de pe

amplasamentul evaluat sunt:

- apa potabila pentru necesarul personalului, care se va asigura imbuteliata;

- apa pentru consumul igienico-sanitar al personlului se va asigurata din reteaua municipiului

Constanta;

- canalizarea racordata la cea a municipiului Constanta existenta in zona unde vor fi evacuate

apele uzate menajre;

- energie electrica ce va fi asigurata din bransamentele existente care alimenteaza consumatorii

din zona.

Activitati de dezafectare

Prin prezentul proiect se propune desfiintarea depozitului de produse petroliere al S.C.

OMV PETROM S.A. situat in Constanta, ceea ce presupune dezafectarea tuturor instalatiilor

aflate pe amplasamentul depozitului si demolarea tuturor cladirilor si a platformelor aferente.

Obiectele existente pe amplasament au fost prezentate tabelar. In paragaraful urmator se vor

prezenta caracteristicile obiectelor edificate pe amplasament extrase din volumul de arhitectura

al proiectului PR 13/128 - DEZAFECTARE DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE, str.

Caraiman, nr. 32, CONSTANTA, JUD. CONSTANTA elaborat de S.C. PETROTECH

PROJECT SRL.

Caracterizarea obiectelor existente pe amplasament

Cladiri

Ob. C1 - cladire auto – nu se demoleaza

Cladirea auto este o constructie metalica de forma paralelipipedica, de tip hala,

dezvoltata pe un singur nivel. Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre

transversale cu zabrele, legate intre ele cu profile metalice longitudinale de legatura.

Tipul de cadru transversal utilizat pentru structura de rezistenta a atelierului auto este cu

o singura deschidere, alcatuit din stalpi si grinzi cu zabrele trapezoidale, cu talpile alcatuite din

doua profile (U10) alaturate, cu diagonale alternante si montanti alcatuiti din bare metalice

(DN40). Stalpii cadrelor sunt articulati in fundatie. Pe fermele metalice reazema panele de

acoperis realizate din doua profile longitudinale alaturate (U10), care sustin invelitoarea realizata

din azbociment ondulat.

Acoperisul este realizat cu doua pante, iar colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe

acoperis se face pe exterior.

Inchiderea perimetrala, precum si compartimentarile interioare au fost realizate cu pereti

autoportanti din zidarie de caramida plina, avand grosimea de 25 cm.

Placa suport a pardoselii de la parter este realizata dintr-o placa din beton slab armat cu

grosimea de 10 cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de

egalizare din beton simplu de 5-10 cm.

Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit, respectiv gresie antiderapanta.

Ob. C2 - garaj autocisterne – nu se demoleaza

Garajul de autocisterne cuprinde doua constructii metalice alaturate, de tip hala,

dezvoltate pe un singur nivel.

Structura de rezistenta a cladirilor este alcatuita din cadre transversale, cu o singura

deschidere, alcatuite din stalpi si ferme metalice, pe care reazema panele de acoperis, realizate

din profile longitudinale (U8/U10), care sustin invelitoarea realizata din azbociment ondulat.

Stalpii metalici sunt incastrati in fundatia continua, perimetrala, realizata din beton armat.


acoperis se face pe exterior.

Inchiderile perimetrale sunt realizate din elemente de inchidere usoara: panouri din tabla

ondulata.

Ob. C3 - atelier mecanic – nu se demoleaza

Atelierul mecanic este o constructie cu regim de inaltime parter, alcatuit dintr-un volum

principal longitudinal si doua corpuri-anexa amplasate adiacent.

Structura de rezistenta a cladirii principale este alcatuita din pereti portanti din zidarie de

caramida plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat,

respectiv din coloane metalice, care sustin planseul din beton armat prefabricat al acoperisului,

alcatuit din panouri mari, tip dala plina, cu grosimea de 12 cm, hidroizolate cu carton bituminos.

Planseul este realizat cu doua pante pe fiecare din travei, si reazema pe ziduri prin

intermediul unor centuri din beton armat.

Fundatia peretilor portanti este continua, realizata din talpi din beton armat, turnate pe un

strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -1.00 m fata de cota

±0.00, cota pardoselii finite a parterului.

Placa suport a pardoselii de la parter este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10

cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton

simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea

stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.

Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu

var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.

Tamplaria usilor exterioare sau interioare si a ferestrelor este realizata din lemn, din PVC

sau din profile metalice.

Invelitoarea este realizata din carton bituminos, iar colectarea si evacuarea apelor

pluviale de pe acoperis se face pe exterior.

Structura de rezistenta a cladirilor anexa este alcatuita din pereti portanti din zidarie de

caramida plina, cu grosimea de 25 cm, care sustin planseul din beton armat al acoperisului,

realizat intr-o singura panta si rezemat pe contur, prin intermediul unei centuri perimetrale din

beton armat. Placa suport a pardoselii este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10 cm,

hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a fost turnat un strat de egalizare din beton

simplu de aproximativ 10 cm.

Ob. C4 - cladire compresor – nu se demoleaza

Cladirea compresor are regim de inaltime parter si este alipita obiectului C3 - Atelier

mecanic.

Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida

plina, intariti cu samburi din beton armat, care sustin, prin intermediul unei centuri perimetrale

din beton armat, planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat

monolit cu grosimea de 12 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton

bituminos.

Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata

pe un strat de egalizare din beton simplu, cu cota de fundare estimata la cota -0.80 m fata de cota




simplu de aproximativ 10 cm.



Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea

si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.

Ob. C5 - remiza PSI – nu se demoleaza

Remiza PSI este o constructie cu regim de inaltime parter. Structura de rezistenta a

cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida plina, pe care reazema planseul

acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit cu grinzi

longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de 12 cm, este iesita in

consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.








Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit.

Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit. Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor

este realizata din lemn. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe

exterior.

Ob. C6 - cladire administrativa – se demoleaza

Cladirea administrativa este o constructie cu regim de inaltime P+1E. Structura de

rezistenta a cladirii este alcatuita din pereti portanti din zidarie de caramida plina, cu grosimea

de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat, pe care reazema planseul

etajului si cel al acoperisului tip terasa-necirculabila, alcatuite dintr-o placa din beton armat

monolit, cu grosimea de 12 cm, cu grinzi longitudinale si transversale din beton armat. Placile

sunt rezemate pe contur prin intermediul unei centuri exterioare perimetrale din beton armat.

Planseul acoperisului are atic perimetral realizat din zidarie de caramida, termoizolatie si

hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerile extertioare ale apelor pluviale.

Fundatia peretilor portanti este continua, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un


±0.00 a pardoselii finite.


cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care se afla un strat de egalizare si rupere a

capilaritatii, iar in rest, pana la stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a

realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat (batatorit).

Peretii de compartimentare sunt realizati din zidarie de caramida plina, cu grosimea de

15 cm. Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu

var. In toate spatiile de birouri precum si in holuri au fost montate tavane suspendate cu din placi

de gips-carton, pe structura metalica. Pardoseala interioara este realizata din mocheta, parchet,

gresie antiderapanta, linoleum sau beton sclivisit. Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este

realizata din lemn.

Invelitoarea este realizata dintr-o membrana bituminoasa, iar colectarea si evacuarea

apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior, prin intermediul unor burlane rotunde

metalice.

Ob. C7 - cabina portar 2 – se demoleaza

Cabina portar nr.2 este o constructie cu regim de inaltime parter. Structura de rezistenta a

cladirii este alcatuita stalpi si grinzi din beton armat, pe care reazema planseul acoperisului cu o

singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit. Placa are grosimea de 10 cm, este

iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.

Invelitoarea este alcatuita din tabla galvanizata. Inchiderea exterioara si

compartimentarea interioara este realizata din pereti din zidarie de caramida.

Fundatia este continua sub ziduri, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un









Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din lemn sau din profile

metalice. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.

Ob. C8 - cabina post TRAFO – nu se demoleaza

Cabina postului trafo este o constructie cu regim de inaltime parter, care adaposteste si

sustine echipamentul electric si cuprinde o incapere in care se gasesc posturile de transformare si

tablourile electrice de comanda.


plina, intariti cu samburi din beton armat, pe care sprijina, prin intermediul unei centuri

exterioare perimetrale din beton armat, planseul acoperisului tip terasa necirculabila, alcatuit

dintr-o placa din beton armat monolit cu grosimea de 15 cm, iesita in consola de jur imprejur si

hidroizolata cu carton bituminos cu panta pentru scurgerea exterioara a apelor pluviale.







realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.


var. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit iar tamplaria usilor exterioare este

metalica, fara rupere punte termica.

Invelitoarea este realizata din carton bituminos, iar colectarea si evacuarea apelor

pluviale de pe acoperis se face pe exterior.

Ob. C9 - cladire administrativa – se demoleaza

Cladirea administrativa este o constructie cu regim de inaltime parter care cuprinde un

hol, un birou si doua grupuri sanitare.


plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat, pe care

reazema, prin intermediul unei centuri perimetrale din beton armat, planseul acoperisului tip

terasa-necirculabila, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit, cu grosimea de 10 cm.

Planseul acoperisului are atic perimetral realizat din beton armat, termoizolatie si

hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerile extertioare ale apelor pluviale. Peste acest

planseu a fost realizata ulterior o ferma metalica, cu o singura panta, peste care a fost asezata o

noua invelitoare din tabla cutata galvanizata.



±0.00 a pardoselii finite.




realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat.


15 cm si sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit.

Pardoseala interioara este realizata din gresie antiderapanta iar tamplaria usilor exterioare

si a ferestrelor este realizata din PVC.

Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior, prin

intermediul unor burlane rotunde metalice.

Ob. C10 - cabina bascula – se demoleaza

Cabina bascula este o constructie cu regim de inaltime parter, care are o singura incapere.


plina, intariti cu samburi din beton armat, pe care reazema, prin intermediul unei centuri

exterioare perimetrale din beton armat, planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o

placa din beton armat monolit, cu grosimea de 12 cm, iesita in consola de jur imprejur si

hidroizolata cu carton bituminos, care sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si

evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.








Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit

cu var.

Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit iar tamplaria usilor exterioare si a

ferestrelor este realizata din PVC.

Ob. C11 - baraca metalica depozitare butelii 1 – se demoleaza

Baraca metalica nr. 1 pentru depozitarea buteliilor este o constructie metalica, de tip hala,

dezvoltata pe un singur nivel.

Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din stalpi si ferme metalice, pe care

reazema panele de acoperis, realizate din profile longitudinale din teava patrata, care sustin

invelitoarea realizata din azbociment ondulat. Fermele sunt de tip grinzi cu zabrele triunghiulare,

cu diagonale descendente si montanti alcatuiti din corniere L30x30x3. Stalpii metalici sunt

incastrati in fundatii din beton armat.


acoperis se face pe exterior. închiderea perimetrala este realizata din elemente de inchidere

usoara: panouri din tabla.

Ob. C12 - baraca metalica depozitare butelii 2 – se demoleaza

Baraca metalica nr. 2 pentru depozitarea buteliilor este o constructie metalica, de tip hala,

dezvoltata pe un singur nivel.

Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din stalpi si ferme metalice, pe care

reazema panele de acoperis, realizate din profile longitudinale U8, care sustin invelitoarea

realizata din azbociment ondulat. Fermele sunt de tip grinzi cu zabrele triunghiulare, cu

diagonale alternante, montanti si tiranti suplimentari alcatuiti din bare metalice.

Stalpii metalici sunt incastrati in fundatii din beton armat. Placa suport a pardoselii (cota

±0.00), amplasata la inaltimea de 0.80 m fata de cota drumului, este alcatuita dintr-o placa din

beton armat de 15 cm si se extinde spre exterior, pe una din laturile longitudinale, cu o rampa de

acces si incarcare, cu latimea de 1.65 m, prevazuta la un capat cu o scara de acces realizata din

beton armat.


acoperis se face pe exterior. închiderea perimetrala este realizata din elemente de inchidere

usoara: panouri din tabla.

Ob. C13 - magazie manipulare – se demoleaza

Magazia de manipulare este o constructie cu regim de inaltime D+P (demisol partial si

parter), destinata imbidonarii uleiurilor si depozitarii produselor complementare care se

comercializeaza in statiile de distributie carburanti. Cladirea cuprinde si doua rampe exterioare

de acces, respectiv incarcare/ descarcare auto.

Structura de rezistenta a cladirii principale este alcatuita din pereti portanti din zidarie de

caramida plina, cu grosimea de 30 cm (inclusiv tencuiala) intariti cu samburi din beton armat,

respectiv din coloane metalice, care sustin planseul din beton armat prefabricat al acoperisului,

alcatuit din panouri mari, tip dala plina, cu grosimea de 12 cm, hidroizolate cu carton bituminos,

pe care se sprijina invelitoarea din tabla galvanizata. Planseul este realizat cu doua pante pe

fiecare din travei, si reazema pe ziduri prin intermediul unor centuri din beton armat.

Fundatia peretilor portanti este continua, realizata din talpi din beton armat, turnate pe un

strat de egalizare din beton simplu. Placa suport a pardoselii de la parter (cota ±0.00), amplasata

la inaltimea de 1 m fata de cota drumului, este alcatuita dintr-o placa din beton armat de 12 cm.

Deasupra demisolului, ea reazema pe contur pe zidurile de sprijin din beton armat si pe grinzi si

stalpi interiori din beton armat. In rest, este hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care a

fost turnat un strat de egalizare din beton simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la

stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura

de pamant bine compactat.


30 cm sau din panouri de tabla.

Pe cele doua laturi longitudinale, cladirea se extinde spre exterior cu doua rampe de

acces si incarcare. Una dintre ele are latimea de 1,55 m si sprijina pe 10 grinzi prefabricate din

beton armat, iar cealalta are latimea de 4,40 m si spijina pe ziduri de sprijin din beton armat.

Cele doua rampe sunt prevazute cu scari de acces realizate din beton armat, si sunt bordate,

longitudinal, la exterior, la partea superioara, cu profile metalice (corniere) pentru protectia

betonului.



Tamplaria usilor exterioare sau interioare si a ferestrelor este realizata din PVC sau din

profile metalice. Invelitoarea este realizata din tabla galvanizata, iar colectarea si evacuarea

apelor pluviale de peacoperis se face pe exterior.

Ob. C14 - casa spuma PSI – se demoleaza

Casa de spuma PSI este o constructie cu regim de inaltime parter si o singura incapere.


plina, pe care reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton

armat monolit cu grinzi longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de

12 cm, este iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.










Tamplaria usii exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice. Colectarea si


Ob. C15 - casuta spuma – se demoleaza

Casuta de spuma este o constructie cu regim de inaltime parter si o singura incapere.


plina, pe care reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton

armat monolit cu grinzi longitudinale realizate din beton armat monolit. Placa are grosimea de

10 cm, este iesita in consola de jur imprejur si este hidroizolata cu carton bituminos.







stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura de pamant bine compactat. Peretii sunt

tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. Tavanul este zugravit cu var. Pardoseala

interioara este realizata din beton sclivisit.



Ob. C28 – cabina – nu se demoleaza

Cabina este o constructie cu regim de inaltime parter, care cuprinde un hol si cabina

portarului.


plina, intariti cu samburi din beton armat si centuri din beton armat la partea superioara, pe care

reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit,

cu grosimea de 13 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton bituminos, care

sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis

se face pe exterior.










Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din lemn.

Ob. C29 - casa pompe 2 - se demoleaza

Casa de pompe nr. 2 este o constructie cu regim de inaltime parter, in care sunt amplasate

pompele tehnologice.




cu grosimea de 15 cm, iesita in consola de jur imprejur si hidroizolata cu carton bituminos, care

sustine invelitoarea din tabla galvanizata. Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis

se face pe exterior.



pardoselii finite a parterului. Fundatiile pompelor sunt realizate din blocuri din beton armat, care

depasesc cota pardoselii finite cu 18 cm si care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata

de cota pardoselii finite a parterului.

Placa suport a pardoselii de la parter, situata la 1 m sub cota terenului nivelat, este

alcatuita dintr-o placa din beton armat de 10 cm, hidroizolata cu folie de bitum aditivat, sub care

a fost turnat un strat de egalizare din beton simplu si rupere a capilaritatii, iar in rest, pana la

stratul de pamant rezultat dupa indepartarea stratului vegetal, s-a realizat un strat de umplutura

de pamant bine compactat. Peretii sunt tencuiti si zugraviti la interior si la exterior iar tavanul

este zugravit cu var.

Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit. Tamplaria usilor exterioare si a

ferestrelor este realizata din profile metalice, fara rupere punte termica.

Ob. C30 - casa pompe produse petroliere

Casa de pompe este o constructie cu regim de inaltime parter, in care sunt amplasate

pompele tehnologice.




cu grinzi transversale din beton armat monolit. Placa are grosimea de 15 cm, iese in consola de

jur imprejur, este hidroizolata cu carton bituminos, si sustine invelitoarea din tabla galvanizata.

Colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe acoperis se face pe exterior.



pardoselii finite a parterului. Fundatiile pompelor sunt realizate din blocuri din beton armat, care

depasesc cota pardoselii finite cu 15 cm si care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata

de cota pardoselii finite a parterului.





Peretii sunt tencuiti si zugraviti interior/exterior iar tavanul este zugravit cu var.

Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.

Tamplaria usilor exterioare si a ferestrelor este realizata din profile metalice, fara rupere

punte termica.

Accesul la cota interioara se face prin doua scari, una realizata din beton armat, cealalta

din zidarie de caramida, acoperite cu o structura metalica usoara, cu stalpi, grinzi principale si

secundare realizate din teava rotunda, care sustin o copertina din azbociment ondulat.

Ob. C31 - instalatie centrala abur ASA – se demoleaza

Cladirea care adaposteste instalatia centralei termice cu abur este o constructie cu regim

deinaltime parter.

Structura de rezistenta a cladirii este alcatuita din cadre transversale din beton armat, cu o

singura deschidere, alcatuite din stalpi si grinzi principale cu doua pante , legate intre ele prin

doua grinzi perimetrale longitudinale din beton armat, si pereti autoportanti din zidarie de

caramida plina. Invelitoarea este alcatuita din panouri din tabla cutata zincata.

Fundatia este continua sub ziduri, realizata dintr-o centura de beton armat, turnata pe un







Peretii sunt tencuiti si zugraviti, atat la interior cat si la exterior. La exterior, cladirea este

inchisa perimetral cu panouri de plasa fixati de profile orizontale U10 ancorate in peretii de

zidarie. Pardoseala interioara este realizata din beton sclivisit.



Ob. C32 - cabina portar din caramida – se demoleaza

Cabina portarului este o constructie cu regim de inaltime parter.



reazema planseul acoperisului cu o singura panta, alcatuit dintr-o placa din beton armat monolit

cu grosimea de 15cm. Planseul acoperisului iese in consola de jur imprejur, are atic perimetral

realizat din beton armat, termoizolatie si hidroizolatie bituminoasa cu panta spre scurgerea

extertioara a apelor pluviale.








Peretii sunt tencuiti si zugraviti interior/exterior iar tavanul este zugravit cu var.

Pardoseala interioara este realizata din gresie antiderapanta iar tamplaria usilor exterioare

si a ferestrelor este realizata din PVC.

Parcuri de rezervoare – se demoleaza

Ob. C16 - C19 - rezervor R14÷R17

Ob. C20 - C21 - rezervor R18, R19


Parcul de rezervoare cuprinde 10 rezervoare metalice cilindrice verticale de suprafata,

avand urmatoarele capacitati: 120 m3 (R14-R15), 400 m3 (R16-R17), 2200 m3 (R18), 2500 m3

(R19), 195 m3 (R20÷R23).

Cele 10 rezervoare verticale au fundatii inelare realizate din beton armat, cu grosimi

cuprinse intre 20 si 45 cm, cu cota de fundare estimata la -1.50 m fata de cota ±0.00, cota

terenului nivelat, asezate pe un strat de egalizare din beton simplu. In interiorul acestor fundatii

inelare s-a realizat o umplutura de pietris bine compactat, peste care s-a realizat un pat antitasare

din balast, cu grosimea de aproximativ 50 cm.

In dreptul racordurilor de legatura la rezervoare sunt executate camine sau base realizate

din beton armat, cu adancimi diferite.

Fiecare rezervor este prevazut cu cate o scara metalica de acces si o platforma metalica

de deservire.

Ob. C26 - C27 - rezervor R24, R25 – se demoleaza

Aceste obiecte cuprind doua rezervoare metalice cilindrice orizontale de suprafata, avand

capacitatea de 70 m, respectiv 95 m.

Rezervoarele sunt montate pe cate trei talpi din beton armat, cu cota de fundare estimata

la -1.50 m fata de cota ±0.00, cota terenului nivelat si sunt prevazute cu o scara metalica de

acces si o platforma comuna de deservire.

Ob. C35 - platforma rezervoare RA, RB – se demoleaza

C36 - platforma rezervoare RC, R1÷R13 – se demoleaza

Aceste obiecte cuprind 16 rezervoare orizontale suspendate, avand capacitatea de 47 m3 ,

respectiv 60 m3 , dintre care 14 sunt amplasate intr-o cuva din beton armat, alcatuita dintr- o

placa din beton armat cu grosimea de 15 cm asezata pe un strat de egalizare din beton simplu si

cu pereti din beton armat cu inaltimea de 44 cm.

Un numar de 13 dintre rezervoare sunt suspendate pe cate o structura alcatuita din stalpi,

grinzi si sei din beton armat. Stalpii sunt montati in fundatii tip pahar din beton armat

prefabricat, cu cota de fundare estimata la -2.00 de la cota ±0.00, cota finita a cuvei.

Celelalte 3 zezervoare sunt suspendate pe cate o structura metalica, alcatuita din stalpi,

grinzi, contravantuiri si sei metalice. Stalpii sunt ancorati in fundatii continue, realizate din talpi

din beton armat.

Pentru accesul la rezervoare este prevazuta o platforma metalica, cu scari metalice de

acces, rezemate pe fundatii din beton simplu.

Rampa C.F.

Ob. I5 - instalatie distributie rampa C.F. – se demoleaza

Rampa C.F. cuprinde o platforma din beton armat cu grosimea de 20 cm, asezata pe un

strat de egalizare din beton simplu, ce include camine de descarcare realizate din beton armat,

doua canale tehnologice realizate din beton armat, care includ cate o estacada subterana formata

din suporturi din profile metalice care sustin conductele tehnologice. Linia de cale ferata

industriala din incinta depozitului este alcatuita din sine metalice, sprijinite pe traverse de lemn

si are o lungime de 269,19 m.

Echipamente, instalatii si alte structuri speciale - se demoleaza

Ob. I1 - instalatie depozit combustibil uzat - se demoleaza

Depozitul de combustibil uzat este amplasat pe o platforma betonata, asezata pe un strat

de egalizare din beton simplu si cuprinde doua rezervoare metalice cilindrice orizontale de

suprafata, montate suprateran pe cate trei talpi din beton armat, cu cota de fundare estimata la -

2.00 m fata de cota ±0.00, cota platformei betonate si prevazute cu cate o scara metalica de acces

si o platforma de deservire, trei rezervoare cilindrice subterane, fundatiile a doua pompe

tehnologice realizate din blocuri din beton armat, care depasesc cota pardoselii finite cu 15 cm si

care ajung cu cota de fundare pana la cota -1.00 fata de cota finita a platformei betonate.

Depozitul este deservit de o basa realizata din beton armat, cu adancimea de 1.50 m.

Ob. I2 - instalatie distributie rampe auto - se demoleaza

Acest obiect cuprinde 7 rampe/ posturi de incarcare autocisterne situate pe platforma

carosabiladin fata magaziei de manipulare. Trei dintre rampe cuprind fiecare cate o structura

metalica acoperita intr-o singura panta, amplasata pe o platforma betonata si care este alcatuita

din patru stalpi metalici, grinzi si pane metalice care sustin invelitoarea din tabla cutata zincata.

Stalpii metalici au fundatii de tip talpa din beton armat, cu cota de fundare estimata la -1.50 m

fata de cota drumului. Celelalte patru rampe cuprind fiecare cate o structura realizata din beton

armat prefabricat, acoperita cu placi din beton armat cu grosimea de 10 cm, in forma literei "V".

Fiecare post este prevazut cu o platforma metalica, respectiv din beton armat.

Ob. 13 - instalatie estacada R12-SK1÷6 – se demoleaza

Acest obiect reprezinta o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava rotunda,

care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton armat

monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.

Ob. I4 - instalatie estacada la sol – se demoleaza

Acest obiect reprezinta o estacada la sol alcatuita din chituci din beton armat prefabricat,

cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat si suporturi metalice, care

sustin conducte tehnologice.

Ob. I6 - instalatie decantare – se demoleaza

Instalatia de decantare este alcatuita din doua bazine si trei camine. Bazinele reprezinta

structuri subterane monocompartimentate, de forma rectangulara, avand pereti din beton armat si

fundatie tip radier general, acoperite cu o dala din beton armat. Unul dintre bazine are peretii

suprainaltati cu zidarie de caramida.

Caminele reprezinta structuri subterane realizate din beton armat, de forma rectangulara,

cu capace metalice de vizitare.

Ob. I7 - instalatie alimentare CLU (SK5) – se demoleaza

Acest obiect cuprinde o constructie metalica acoperita si inchisa partial cu plasa de

Buzau, cu regim de inaltime parter, in interiorul careia este amplasata o fundatie a unei pompe

tehnologice, realizata dintr-un bloc din beton armat monolit care ajunge cu cota de fundare pana

la cota -1.00.

Structura de rezistenta este alcatuita din stalpi metalici din teava patrata amplasati pe o

placa din beton slab armat. Pe stalpi reazema grinzi metalice, amplasate transversal si

longitudinal, care sustin invelitoarea realizata din tabla cutata galvanizata. Acoperisul este

realizat intr-o singura panta.

Acest obiect mai cuprinde si o estacada aeriana alcatuita din stalpi metalici din teava

rotunda, care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din

beton armat monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.

Ob. I8 - instalatie recuperare vapori – se demoleaza


care sustin conducte tehnologice. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton armat

monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.

Ob. I9 - instalatie estacada alimentare CET – se demoleaza


care sustin conducta de alimentare CET. Stalpii au fundatii izolate realizate din blocuri din beton

armat monolit, cu cota de fundare estimata la -1.00 m de la cota terenului nivelat.

Ob. C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28 – se demoleaza

Acest obiect cuprinde trei rezervoare cilindrice orizontale de apa pentru protectia la

incediu, avand fiecare capacitatea de 60 mc, montate suprateran pe cate doua talpi din beton

armat, cu cota de fundare estimata la -1.20 m fata de cota ±0.00, cota terenului nivelat.

Ob. C37 - platforma rezervor RD – se demoleaza

Acest obiect cuprinde un rezervor cilindric orizontal de apa pentru protectia la incediu

suspendat pe o structura metalica, alcatuita din stalpi, grinzi, contravantuiri si sei metalice.

Stalpii sunt ancorati in fundatii continue, realizate din talpi din beton armat. Pentru accesul la

rezervor este prevazuta o platforma metalica, cu o scara metalica de acces.

Ob. C33 - container TAS – se demoleaza

Acest obiect cuprinde doua platforme betonate asezate pe un strat de egalizare din beton

simplu si un cadru metalic alcatuit din grinzi metalice HEA140, pe sase fundatii din blocuri

monolit de beton armat cu dimensiunea de 30x30 cm, care depasesc cu 90 cm cota finita a

platformei betonate si au o cota de fundare estimata la -0.35 m.

Pentru accesul nivelul cadrului este prevazuta o scara metalica, cu podest metalic si

vanguri laterale realizate din profile U14, rezemata pe o fundatie din beton simplu.

Camine – se demoleaza partial

Caminele reprezinta constructii subterane racordate la reteaua de canalizare, avand

diferite forme in plan, dimensiuni si adancimi diferite, realizate din beton armat sau metalice,

acoperite cu dale din beton armat, capace metalice de vizitare sau gratare din fonta tip Geiger.

Hidranti– se demoleaza partial

Hidrantii exteriori supraterani reprezinta echipamente de stingere a incendiilor, racordate

la reteaua de apa PSI.

Stalpi iluminat– se demoleaza partial

Reprezinta structuri pentru iluminat, realizate din beton armat sau din teava rotunda,

avand inaltimi cuprinse intre 5 si 9 m.

Acces carosabil, platforme, trotuare– se demoleaza partial

Drumurile si platformele betonate reprezinta structuri rutiere carosabile, realizate din

beton armat, cu grosimea de 20 cm, asezate pe un strat de balast bine compactat de aproximativ

30 cm, turnat dupa ce suprafata decopertata de stratul vegetal a fost bine compactata.

Trotuarele si aleile sunt structuri din beton, avand grosimea de aproximativ 10 cm.

Imprejmuire interioara

Imprejmuirea interioara este realizata din placi prefabricate din beton armat sau din plasa

de Buzau, sustinuta de stalpi metalici realizati din teava rotunda, cu inaltimea de 3.00 m.

Imprejmuirea exterioara a depozitului este realizata din placi prefabricate din beton armat.

Nu se va realiza demolarea imprejmuirii exterioare.

Prezentarea solutiilor de desfiintare

Solutiile prezentate pentru desfiintarea depozitului de produse petroliere Constanta sunt

propuse de proiectantul lucrarii, S C. PETROTECH PROJECT SRL.

Lucrarile de dezmembrare propriu-zise vor incepe numai dupa realizarea dezechiparii

constructiei ccea ce presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- demontarea si evacuarea echipamentelor, utilajelor, mobilierului, tamplariei interioare si

exterioare;

- scoaterea din uz si evacuarea instalatiilor electrice, AMC, incalzire-ventilatie, hidro;

- demontarea platformelor metalice ce au rol de sustinere si acces la utilaje (exclusiv structurile

metalice ce fac parte din structura de rezistenta a constructiilor).

Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la

demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in

totalitate deseurile rezultate.

Ob. C6 - cladire administrativa

Dezmembrarea structurii cladirii administrative se va face incepand de la acoperis cu

demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei, urmata de

demolarea aticului din zidarie de caramida, a planseului din beton armat al acoperisului si a

grinzilor din beton armat.

Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va

trece la demolarea centurii exterioare din beton armat, a zidurilor din caramida si a samburilor

din beton armat de la etaj.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea

planseului de peste parter si a grinzilor din beton armat, urmata de demolarea zidurilor din

caramida, a centurii din beton armat si a samburilor din beton armat de la parter.

Se vor evacua in totalitate deseurile rezultate din aceasta operatie si se va trece la

demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in


Ob. C7 - cabina portar 2

Dezmembrarea structurii cabinei portar nr. 2 se va face incepand de la acoperis cu

demontarea tablei galvanizate si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton,

urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la

demolarea stalpilor din beton armat si a zidurilor din caramida.

Dupa ce se evacueaza deseurile rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea

placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si indepartate in totalitate

deseurile rezultate.

Ob. C9 - cladire administrativa

Dezmembrarea structurii cladirii administrative se va face incepand de la acoperis cu

demontarea invelitorii din tabla cutata galvanizata, urmata de demontarea panelor si grinzilor

metalice, demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei,

urmata de demolarea aticului din beton armat si a planseului din beton armat al acoperisului.


demolarea zidurilor din caramida si a centurilor din beton armat urmata de evacuarea in totalitate

a deseurilor rezultate din aceasta operatie, dupa care se va trece la demolarea placii de la cota

±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C10 - cabina bascula

Dezmembrarea structurii cabinei bascula se va face incepand de la acoperis cu

demontarea invelitoarii din tabla galvanizata si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa

de beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.


trece la demolarea zidurilor din caramida si a centurii din beton armat. Dupa evacuarea

deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a

fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C11 - baraca metalica depozitare butelii 1

Dezmembrarea structurii baracii metalice pentru depozitarea buteliilor se va face

incepand cu demontarea invelitorii din azbociment ondulat si a inchiderii perimetrale din

panouri de tabla, urmata de demontarea panelor, fermelor si stalpilor metalici. Dupa evacuarea

deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea placii din beton armat si a

fundatiilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C12 - baraca metalica depozitare butelii 2

Dezmembrarea structurii baracii metalice pentru depozitarea buteliilor se va face

incepand cu demontarea invelitorii din azbociment ondulat si a inchiderii perimetrale din

panouri de tabla, urmata de demontarea panelor, fermelor si stalpilor metalici. Dupa evacuarea

deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea placii din beton armat si a

fundatiilor. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.

Ob. C13 - magazie manipulare

Dezmembrarea structurii magaziei de manipulare se va face incepand de la acoperis cu

demontarea invelitorii din tabla galvanizata si a cartonului bituminos care hidroizoleaza placa

din beton armat, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.


trece la demontarea stalpilor metalici, urmata de demolarea centurilor din beton armat, a

zidurilor din caramida si a samburilor din beton armat. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din

aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00, a rampelor de incarcare, urmata

de demolarea fundatiilor zidurilor si a stalpilor din beton armat de la demisol. Ultima operatie va

fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.

Ob. C14 - casa spuma PSI

Dezmembrarea structurii casei de spuma PSI se va face incepand de la acoperis cu

demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton, urmata de demolarea

planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat.


demolarea zidurilor din caramida, se evacueaza in totalitate deseurilor rezultate din aceasta

operatie si se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. Ultima

operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.

Ob. C15 - casuta spuma

Dezmembrarea structurii casutei de spuma se va face incepand de la acoperis cu

demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton, urmata de demolarea

planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton armat. Dupa evacuarea

deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va trece la demolarea zidurilor din

caramida, se evacueaza deseurile rezultate si se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00 si a

fundatiilor zidurilor. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor

rezultate.


Dezmembrarea structurii parcului de rezervoare verticale se va face incepand cu

demontarea si dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervoarelor, cat si a

scarilor si platformelor metalice de deservire. Se evacueaza deseurile rezultate si se va trece la

demolarea caminelor si baselor realizate din beton armat si a fundatiilor inelare din beton armat

ale rezervoarelor verticale. Ultima operatie va fi sortarea si evacuarea in totalitate a deseurilor

rezultate.

Ob. C26 - C27 - rezervor R24-R25

Dezmembrarea structurii celor doua rezervoare se va face incepand cu demontarea si

dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, cat si a scarii metalice alaturate si a

platformei metalicecomune de deservire. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia

anterioara se va trece la demolarea talpilor din beton armat pe care rezemau rezervoarele. In

final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C29 - casa pompe 2

Dezmembrarea structurii casei de pompe se va face incepand de la acoperis cu

demontarea invelitorii din tabla galvanizata si cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de

beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului.


demolarea zidurilor din caramida, a centurilor si samburilor din beton armat. Dupa evacuarea

deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota ±0.00, a

fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor, iar in final vor fi sortate si evacuate in totalitate


Ob. C30 - casa pompe produse petroliere

Dezmembrarea structurii casei de pompe se va face incepand de la acoperis cu

demontarea invelitorii din tabla galvanizata si cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de

beton, urmata de demolarea planseului din beton armat al acoperisului si a grinzilor din beton

armat. Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate de la dezafectarea acoperisului se va

trece la demolarea zidurilor din caramida, a centurilor si samburilor din beton armat.

Dupa evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la

demolarea placii de la cota ±0.00, a fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor, iar in final vor

fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C31 - instalatie centrala abur ASA

Dezmembrarea structurii instalatiei centralei termice se va face incepand de la acoperis

cu demontarea invelitorii din panouri din tabla cutata zincata, urmata de demolarea grinzilor din

beton armat.


demontarea inchiderii perimetrale din panouri din plasa si a profilelor metalice orizontale de

sustinere, umata de demolarea zidurilor din caramida si a stalpilor din beton armat. Dupa

evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea placii de la cota

±0.00, a fundatiilor pompelor si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in


Ob. C32 - cabina portar din caramida

Dezmembrarea structurii cabinei portarului se va face incepand de la acoperis cu

demontarea cartonului bituminos care hidroizoleaza placa de beton si a termoizolatiei, urmata de

demolarea aticului din beton armat si a planseului din beton armat al acoperisului.


trece la demolarea zidurilor din caramida si a centurilor si samburilor din beton armat urmata de

evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie. Se va trece apoi la demolarea placii de la

cota ±0.00 si a fundatiilor zidurilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile

rezultate.

Ob. C33 - container TAS

Dezmembrarea structurii containerul TAS se va demola incepand cu demontarea

platformei si scarii metalice de acces, urmata de demontarea profilelor metalice de sustinere a

containerului. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie, se va trece la demolarea

fundatiilor si platformelor din beton armat, iar in final vor fi sortate si evacuate in totalitate


Ob. C34 - platforma rezervoare R26, R27, R28

Dezmembrarea structurii celor trei rezervoare se va face incepand cu demontarea si

dezafectarea in totalitate a echipamentelor si a rezervoarelor. Dupa evacuarea deseurilor

rezultate din operatia anterioara se va trece la demolarea talpilor din beton armat care sustineau

rezervoarele orizontale si sortarea si evacuarea in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C35 - platforma rezervoare RA, RB

Ob. C36 - platforma rezervoare RC, R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7, R8, R9, R10, R11,

R12

Dezmembrarea structurii parcului de rezervoare se va face incepand cu demontarea si

dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervoarelor, cat si a scarilor si

platformelor metalice de deservire.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea

stalpilor, grinzilor, contravantuirilor si seilor metalice si demolarea stalpilor, grinzilor si seilor

din beton armat care sustineau rezervoarele orizontale, urmata de demolarea cuvei din beton

armat si a fundatiilor stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. C37 - platforma rezervor RD

Dezmembrarea structurii rezervorului RD se va face incepand cu demontarea si

dezafectarea in totalitate a echipamentelor, conductelor, rezervorului, cat si a scarilor si

platformelor metalice de deservire.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea

stalpilor, grinzilor si seilor metalice care sustineau rezervorul orizontal, urmata de demolarea

caminelor si fundatiilor din beton armat ale stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in


Ob. I1 - instalatie depozit combustibil uzat

Dezmembrarea structurii depozitului de combustibil uzat se va face incepand cu

demolarea gardului perimetral din beton armat, urmata de demontarea si dezafectarea in

totalitate a echipamentelor, conductelor, pompelor, cat si a scarilor metalice si a platformelor

metalice de deservire ale rezervoarelor.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demolarea

talpilor din beton armat pe care rezemau rezervoarele, a fundatiilor pompelor si a platformei

betonate, urmata de dezmembrarea structurii rezervoarelor subterane. In final vor fi sortate si

evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. I2 - instalatie distributie rampe auto

Dezmembrarea structurii rampelor de distributie auto se va face incepand cu demontarea

invelitorilor din tabla cutata zincata, respectiv demontarea cartonului bituminos, urmata de

demontarea platformelor metalice, respectiv a celor din beton armat, demontarea grinzilor,

panelor si stalpilor metalici sau demolarea stalpilor si grinzilor din beton armat.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la demolarea

fundatiilor stalpilor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. I3 -instalatie estacada R12-SK1-6

Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor aferente.

Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea stalpilor

metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si evacuate

in totalitate deseurile rezultate.

Ob. I4 - instalatie estacada la sol

Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductelor, precum si

a scarilor si podestelor de deservire aferente. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia

anterioara se va trece la demolarea chitucilor din beton armat. Ultima operatie va fi sortarea si

indepartarea in totalitate a deseurilor rezultate.

Ob. I5 - instalatie distributie rampa C.F.

Dezmembrarea structurii rampei C.F. se va face incepand cu demontarea si dezafectarea

in totalitate a echipamentelor si conductelor aferente, precum si demontarea suporturilor

metalice aferente estacedelor.


platformei betonate, a canalelor tehnologice realizate din beton armat, precum si a caminelor din

beton armat. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Ob. I6 - instalatie decantare

Dezmembrarea structurii bazinelor si a caminelor se va face incepand cu demontarea

capecelor metalice de vizitare, urmata de demolarea dalelor din beton armat.


peretiilor din beton armat sau din zidarie de caramida si a radierului general urmata de sortarea

si evacuarea in totalitate a deseurilor rezultate.

Ob. I7 - instalatie alimentare CLU (SK5)



metalici ai estacadei si demolarea fundatiilor acestora, urmata de dezmembrarea structurii

skidului nr. 5. Aceasta se va face incepand cu demontarea invelitorii din tabla cutata galvanizata

si a inchiderii perimetrale din plasa de Buzau, urmata de demontarea panelor, grinzilor si

stalpilor metalici. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din aceasta operatie se va trece la

demolarea placii din beton armat si a fundatiei pompei tehnologice. In final vor fi sortate si


Ob. I8 - instalatie recuperare vapori



metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si evacuate

in totalitate deseurile rezultate.

Ob. I9 - instalatie estacada alimentare CET

Acest obiect se va demola incepand cu demontarea in totalitate a conductei de alimetare

aferente. Dupa evacuarea deseurilor rezultate din operatia anterioara se va trece la demontarea

stalpilor metalici ai estacadei, urmata de demolarea fundatiilor acestora. In final vor fi sortate si


Camine

Pentru demolarea caminelor se va asigura intai golirea acestora. Se va face identificarea

traseelor, dupa care se va decoperta stratul de pamant, beton rutier sau platforma betonata care

acopera conductele. Dupa terminarea acestei operatii se va trece la inlaturarea stratului de nisip

si/sau a stratului bituminos de deasupra si inlaturarea conductelor, urmata de demontarea

capacelor de vizitare, demolarea zidurilor caminelor si a radierelor. In final vor fi sortate si


Hidranti

Pentru demolarea hidrantilor exteriori supraterani se va asigura intai golirea acestora. Se

va face identificarea traseelor, dupa care se va decoperta stratul de pamant, beton rutier sau

platforma betonata care acopera conductele de apa PSI.

Dupa finalizarea acestei operatii se va trece la demontarea racordurilor si inlaturarea

conductelor. In final vor fi sortate si evacuate in totalitate deseurile rezultate.

Stalpi iluminat

Dupa demontarea stalpilor metalici, demolarea stalpilor din beton armat si a fundatiilor

tuturor stalpilor, se vor inlatura in totalitate deseurile rezultate.

Imprejmuire interioara

Dezmembrarea imprejmuirii interiore se va face incepand cu demontarea plasei de Buzau

si a stalpilor metalici, urmata de demolarea placilor din beton armat.

Dupa indepartarea in totalitate a deseurilor rezultate, se vor umple gropile rezultate in

urma demolarii cu pamant sanatos.

Drumuri si platforme betonate

Dupa demolarea platformelor betonate si indepartarea stratului de balast compactat se

vor inlatura in totalitate deseurile rezultate.

Consideratii privind generarea de deseuri ca urmare a dezafectarii instalatiei si

demolarii cladirilor

Din procesul de dezafectare/ demontare utilaje si conducte vor rezulta deseuri metalice

de otel carbon, otel inoxidabil, aluminiu, cupru, otel zincat, care vor fi valorificate de catre firma

care executa dezafectarea.

Alte deseuri care vor rezulta din dezafectarea instalatiilor tehnologice sunt: vata

minerala, materiale plastice, etc. Acestea vor fi valorificate/eliminate prin agenti economici

autorizati.

Din activitatea de demolare a constructiilor vor rezulta deseuri de beton, zidarie,

materiale ceramice, sticla, lemn, izolatii termo si hidrofuge, etc, care vor fi separate si stocate in

spatii special amenajate de catre executant in vederea eliminarii/valorificarii prin firme

specializate si autorizate.

Se va acorda o atentie deosebita separarii deseurilor periculoase de cele nepericuloase.

Deseurile care prezinta amenintare pentru mediu vor fi monitorizate in mod special.

Detalii privind cantitatile si tipurile de deseuri generate de implementarea proiectului ca

si modul de gestiune a acestora se vor prezenta in continuare.

Generarea deseurilor

Ulterior sistarii activitatii depozitului de produse petroliere, rezervoarele de stocare si

conductele au fost golite, decontaminate si securizate asa cum se specifica in procesul verbal nr.

94/27.11.2012, incheiat cu ocazia finalizarii lucrarilor de securizare a Depozitului Petrom

Constanta.

In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile din anexa nr.2 la HG nr. 856/2002 privind

evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile

periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare, deseurile generate din activitatile de

dezafectare/demolare a instalatiilor si cladirilor din depozit fac parte din urmatoarele categorii:

17 - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamentele

contaminate);

20 - Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni

colectate separat.

Din activitatile de dezafectare/demolare vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- Deseuri metalice valorificabile rezultate din dezafectarea instalatiilor tehnologice si a

structurilor metalice ale constructiilor si imprejmuirilor:

- utilaje si fragmente de utilaje din OL carbon si OL inox;

- conducte si armaturi;

- tabla zincata;

- plase de sarma;

- aluminiu si cupru, etc.

- Deseuri nemetalice valorificabile rezultate din demolarea cladirilor:

- sticla;

- lemn;

- Deseuri nevalorificabile rezultate din demolarea cladirilor, platformelor, drumurilor si

desizolarea utilajelor si conductelor:

- amestec de beton cu zidarie, caramizi;

- materiale de izolatie (vata minerala, carton bituminos);

- Deseuri menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului executant.

Deseurile metalice valorificabile vor fi colectate in containere si preluate de S.C. ROM

RECYCLING SRL. si S.C. METAL GROUP SRL. firme autorizate aflate sub contract cu SC.

OMV PETROM SA.

Celelalte deseuri valorificabile (sticla si lemn) vor fi predate unor firme autorizate pentru

valorificarea acestora.

Molozul si betonul rezultate in urma operatiunilor de demolare a cladirilor, drumurilor si

platformelor vor fi transportate la un punct de colectare autorizat ce va fi indicat de primaria

municipiului Constanta prin Autorizatia de desfiintare.

Daca in timpul demolarii vor fi identificate deseuri periculoase, acestea vor fi colectate

separat si predate pentru tratare/eliminare de catre S.C. OIL DEPOL SERVICE S.R.L. din

Constanta si SC. VIVANI SALUBRITATE S.R.L. din Ialomita.

Mentionam ca deseurile din categoria 17 05 03 - pamant si pietre cu continut de

subsatante periculoase (sol contaminat cu hidrocarburi), existente pe amplasament dar care

nu au fost generate de activitatea de desfiintare a depozitului nu vor fi evacuate ci vor ramane

pe amplasament pana se va finaliza investigarea gradului de contaminare al acestuia si se va

stabili de comun acord cu autoritatea de mediu modalitatea de remediere si refacere a

amplasamentului.

Deseurile menajere vor fi precolectate selectiv in containere (pubele) amplasate in locuri

special amenajate in cadrul depozitului. Eliminarea deseurilor menajere se va face prin preluarea

lor de catre o firma specializata si autorizata, in baza unui contract de prestari de servicii.

Transportul deseurilor se va realiza cu respectarea legislatiei in vigoare de catre o firma

autorizata. Se face precizarea ca S.C. OMV PETROM S.A. este sub contract in acest sens cu

S.C. DEPOL SERVICE S.R.L., firma autorizata pentru colectarea si transportul deseurilor

periculoase.

Tipurile de deseuri, generate in cadrul proiectului de desfiintare a depozitului Constanta,

cantitatile estimate, sursele de generare si destinatia lor finala sunt prezentate in tabelul urmator.

Tipuri si cantitati de deseuri estimate a fi generate de proiect demolare/desfiintare dupa revizuire

Denumire deseu Sursa de generare Cantitate estimata1-1

(tone)

Stare fizica

Cod deseu cf. HG

856/2002

Destinatie finala (tone)

Valorificare Eliminare Stocare

Beton Demolare cladiri, fundatii, platforme etc. 16.500 S 17 01 01 - 16.500 (2) -

Caramida Demolare cladiri 1.400 S 17 01 02 - 1.400 -

Metal Dezafectare rezervoare, conducte, constructii metalice, cale ferata

500 S 17 04 05 17 04 07

500 - -

Sticla Demolarea spatiilor vitrate ale cladirilor 4 S 17 02 02 4 - -

Lemn Demolare sarpante cladiri 8 S 17 02 01 8 - -

Vata minerala Dezafectare rezervoare, conducte 13 S 17 06 04 - 13 -

Carton bituminos Demolare cladiri 3 S 17 06 03* - 3 -

Total - 18.428 - - 512 17.916 -

1) Cantitatile exacte de deseuri generate se vor cunoaste la incheierea lucrarilor de desfiintare. 2) Este posibil ca parte din deseurile de beton sa fie reutilizate.

Diferenta deseuri destinate eliminarii fata de estimatul initial 25.382t-17.916t=7.466t Diferenta deseuri destinate valorificarii fata de estimarea initiala 514t-2t=512t

Alimentarea cu apa a platformei pe timpul derularii proiectului

Prin specificul proiectului, dezafectarea unor instalatii si cladiri, apa nu reprezinta o

utilitate determinanta fiind utilizata doar pentru uzul personalului implicat si eventual pentru

umectarea materialelor demolate pentru diminuarea emisiilor de pulberi.

Apa potabila necesara consumului unei medii de 25 persoane pe zi va fi asigurata de

executantul lucrarii din surse autorizate in sistem imbuteliat.

Consumul estimat initial este de cca. 75 l/zi ccea ce inseamna un consum de maxim 9 m3

pe o durata maxima de 120 zile de derulare a proiectului.

Apa necesara pentru uzul igienico-sanitar al personalului se va asigura din sistemul zonal

al R.A.J.A. Constanta.

Cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru activitatea normala este

de 30 l/om x schimb (STAS 1478-90). In consecinta, necesarul zilnic de apa pentru uz igienico-

sanitar este de 0,75 m3 /zi.

Pentru situatiile in care se impune umectarea materialelor demolate pentru a limita

emisiile de pulberi se estimeaza un consum de apa de 10 litri pentru o tona de materiale (deseuri)

rezultate din demolari. Consumul zilnic va fi de 1 m3, aferent la 100 tone deseuri din

constructii/zi. Apa va fi asigurata din sistemul zonal al R.A.J.A. Constanta.

Necesarul total zilnic de apa initial este de 1,825 m3 din care 1,75 m3 va fi asigurat din

retaua existenta pe platforma iar 0,075 m3 va fi apa imbuteliata.

Consumul dupa renuntarea la demolare/desfiintare a obiectivelor mentionate s-a redus la

1,277 m3.Consumul total de apa pe perioada de derulare a proiectului este de 153 m3 dupa

renuntarea la demolarea unor cladiri si platforma betonata.

Prognozarea impactului

Consumul resursei apa initial (care a stat la baza actului de reglementare) fiind extrem

de mic, respectiv 1,825 m3 iar volumul de ape uzate aferent proiectului fiind doar de 0,75 m /zi

se apreciaza ca impactul asupra factorului de mediu apa, in conditiile respectarii masurilor

prevazute prin proiect si printr-o buna organizarea de santier, va fi nesemnificativ. Cu atat

mai mult prin scaderea cantitatilor la 1,277 m3/zi impactul se va reduce fata de cel initial.

Surse si poluanti generati

Procesul de dezafectare a depozitului de produse petroliere din Constanta, apartinand

S.C. OMV PETROM S.A., care face obiectul prezentei evaluari, nu prezinta surse stationare,

dirijate, de emisii poluante in atmosfera.

Sursele posibile de emisie de poluanti in aer pot fi:

- esapamentul autovehicolelor - surse mobile;

- operatiile de manipulare si transport cu mijloace auto a echipamentelor si deseurilor rezultate

din dezafectare - surse stationare nedirijate.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament

evacuate in atmosfera continand poluanti specifici arderii motorinei si anume: oxizi de azot

(NOx), dioxid de sulf (SO2), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), oxizi de carbon

(CO, CO2), pulberi cu continut de metale grele.

Emisiile de poluanti sunt cu atat mai reduse cu cat performantele motorului sunt mai

avansate, utilajele noi fiind echipate cu motoare cu consumuri mici pe unitatea de putere si cu

emisii reduse.

Principalii poluanti evacuati difuz in atmosfera sunt: pulberile, CO, NOx, SO2, COVnm.

Degajarile de praf in atmosfera vor varia functie de specificul si nivelul activitatii si de

conditiile meteorologice (prezenta vantului).

Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului sunt surse la sol sau in

apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului), deschise

(cele care implica manevrarea deseurilor din demolare) si mobile (utilaje si autocamioane).

Emisiile de poluanti in atmosfera, sunt temporare avand o durata maxim egala cu durata

zilnica a programului de lucru (in principiu 10 ore/zi, 5 zile pe saptamana), putand prezenta

unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.

Se estimeaza ca valorile concentratiilor poluantilor in aerul ambiental la locul de munca,

nu vor depasi limitele admise de legislatia in vigoare, respectiv H.G. 1218 / 2006 privind

stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei

lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici.

Emisii din surse mobile

In cele ce urmeaza se prezinta un scenariu de determinare a debitului masic al emisiilor

provenite de la esapamentele motoarelor autovehicolelor de pe amplasament pornind de la

urmatoarele premise:

• factorii de emisie pentru motoarele Diesel sunt cei specificati in anexa la Ordinul

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea

Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea

emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, exprimati in kg/1000 litri,

respectiv:

- pulberi 1,560;

- SOx 3,240;

- CO 27,000;

- hidrocarburi 4,440;

- NOx 44,400;

• consumul specific de motorina s-a considerat ca fiind de 30 l/h;

• estimarea a avut in vedere funcţionarea concomitenta a trei utilaje de pe amplasament.

Rezultatul estimarii este prezentat in tabelul urmator.

Nivelul emisiilor calculate fata de cele impuse de reglementarile in vigoare

Poluantul Debit masic calculat

[g/h]

Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]

NOx 1.332,0 5.000 SO2 97,2 5.000

Pulberi 46,8 500 CO 810,0 Nespecificat

Hidrocarburi 133,2 3.000

Fata de nivelul estimat in Raportul la studiul de impact de mediu prin

renuntarea la demolarea unor cladiri si platforme, nivelul emisiilor din

tabelul initial se va reduce cu 30%.

Emisii din surse stationare nedirijate

Sursele stationare nedirijate de emisii de poluanti in atmosfera in perioada de executie a

lucrarilor propuse pentru realizarea proiectului sunt reprezentate de activitatile de manevrare a

materialelor/deseurilor metalice si mai ales nemetalice (beton, zidarie) rezultate in urma

dezafectarii.

Cea mai mare parte a acestor operatii se vor constitui in surse de emisie a prafului in

atmosfera.

O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care

insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un

anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.

Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de

origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Operatiile de taiere a elementelor metalice pot conduce la emisii de particule metalice.

Trebuie subliniat faptul ca surselor caracteristice activitatilor din etapa de executie a

lucrarilor nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din

acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile Ordinului nr. 462/1993 si nici cu

alte normative referitoare la emisii.

Emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a deseurilor din constructii sunt

direct proportionale cu continutul de particule mici (diametrul echivalent < 75 p,m) si invers

proportionale cu umiditatea materialului/deseului.

Prognoza impactului

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare,

compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca

surse mobile de poluare.

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea lucrarii - demolare

obiective, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, temporar si

doar pe amplasamentul lucrarilor.

Intensitatea activitatii de transport, pe perioada derularii proiectului, in cadrul

amplasamentului, nu va determina afectarea calitatii aerului in zona.

In timpul lucrarilor de demolare, folosirea masinilor si utilajelor anexe, precum si a

utilajelor de transport, exista emisii eliberate in atmosfera, dar aceste forme de poluare se produc

in situatii normale de exploatare a utilajelor din locatie, au caracter temporar, iar efectele sunt pe

termen scurt.

Impactul generat de activitatile de dezafectare a instalatiilor care fac obiectul prezentei

lucrari, asupra atmosferei, in conditiile unei bune organizari de santier si a respectarii

normelor si reglementarilor de securitate a muncii specifice si de mediu, se considera a fi

nesemnificativ cu atat mai mult dupa reducerea lucrarilor de demolare si a timpului de

folosire a utilajelor.

Masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra solului

Masurile de protectie, avute in vedere, inca din faza de proiectare, pentru prevenirea sau

reducerea impactului asupra solului sunt urmatoarele:

- prin organizarea de santier se vor amenaja platformele pentru depozitarea deseurilor

rezultate din activitate, locurile de parcare si de alimentare cu carburanti ale utilajelor;

- operatiile de golire si curatare a instalatiilor/utilajelor care, eventual, mai contin diverse

deseuri se vor executa de catre firme specializate astfel incat sa previna poluarea solului,

subsolului sau producerea unui incident (incendiu, explozie);

- materialele metalice si nemetalice rezultate din dezafectare vor fi colectate, stocate si

depozitate in vederea evacuarii pe sortimente, pe o platforma betonata, special destinata acestui

scop;

- respectarea cerintelor legislatiei de mediu referitoare la gestiunea deseurilor, sunt prezentate

in continuare;

- manipularea si transportul spre valorificare a deseurilor/materialelor se vor realiza cu

respectarea cerintelor privind protectia factorilor de mediu;

- operatiile de manipulare si transport spre depozitare finala a deseurilor nevalorificabile -

zidarie, beton, vata minerala, etc., la halda de deseuri, se vor realiza cu respectarea cerintelor

privind protectia factorilor de mediu;

- manipularea si transportul pentru tratere/eliminare finala a deseurilor nevalorificabile

periculoase, in cazul in care vor fi identificate pe timpul activitatii de demolare, se vor realiza de

firma specializata care va efectua operatiile cu respectarea cerintelor in vigoare privind protectia

sanatatii umane si a factorilor de mediu;

- interzicerea imprastierii pe amplasament si antrenarii in afara acestuia a solului din zonele

posibil contaminate cu produsi petrolieri;

- instruirea corespunzatoare a personalului desemnat pentru gestiunea, depozitarea si

manevrarea deseurilor si a personalului ce va desfasura activitatea de desfiintare cu privire la

masurile de protectie a sanatatii umane si a factorilor de mediu prevazute in prezentul Raport.

La finalizarea lucrarilor de desfiintare se va demara procedura de investigare detaliata a

gradului de contaminare a amplasamentului, daca va fi cazul, si in acord cu autoritatea de mediu

se vor stabili modalitatile de remediere si refacere a amplasamentului.

Se poate aprecia ca, prin masurile prevazute inca din faza de proiectare si prin

respectarea de catre toti cei implicati in proiect a masurilor specificate impactul negativ

produs asupra solului este nesemnificativ, temporar, local si reversibil. Prin reducerea

numarului de cladiri si platforme demolate se va micsora semnificativ impactul negativ

produs asupra solului si estimat in Raportul de Studiu de Impact asupra Mediului.

Surse de poluare a subsolului

Subsolul poate fi, accidental, poluat prin patrunderea de fluide sau reziduuri solide

prezente pe amplasamentul depozitului, preexistente sau generate de proiect.

Sursele potentiale de poluare a subsolului sunt aceleasi ca si in cazul solului si au fost

prezentate anterior.

Prognoza impactului asupra subsolului

Respectarea tehnologiei de executie a lucrarilor de desfiintare, aplicarea stricta a

masurilor de protectie a mediului specificate si a instructiunilor de lucru si a celor de protectie a

muncii vor asigura derularea proiectului fara evenimente deosebite si, ca urmare, se

preconizeaza un impact redus, temporar si local al proiectului asupra subsolului.

Masuri de diminuare a impactului

Nu sunt necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului, in conditiile respectarii

masurilor propuse.

Prin reducerea numarului de cladiri si platforme demolate se reduce impactul prognozat

prin RIM asupra subsolului.

Biodiversitatea

Amplasamentul aferent desfasurarii lucrarilor prevazute de proiect se afla in

intravilanul municipiului Constanta. Ariile naturale protejate si siturile de importanta

comunitara ale judetului sunt situate la distante mari fata de amplasamentul depozitului S.C.

OMV PETROM S.A.,distanta cea mai mica fiind de 2 km pana la tarmul Marii Negre, astfel

incat se poate afirma ca activitatile de dezafectare/demolare la cota zero a depozitului nu vor

afecta biodiversitatea.

Prognozarea impactului asupra biodiversitatii

In baza relatiei sursa - cale - receptor se caracterizeaza impactul activitatilor de

dezafectare asupra biodiversitatii ca fiind nesemnificativ in baza urmatoare le argumente:

Sursa de poluare o constituie evacuarile catre mediu din activitatile de dezafectare,

mentionate in capitolele 2 - Procese tehnologice si 3. Deseuri;

Calea de transfer o constituie apa, aerul solul si subsolul pentru protectia carora au fost

stabilite masurile necesare.

Receptor: biodiversitatea nu va fi supusa unor presiuni datorate desfasurarii proiectului.

Impactul prognozat

Datorita pozitiei amplasamentului si a potentialelor emisii catre mediu, ce au fost

analizate in capitolele precedente, se considera ca lucrarile de desfiintare a depozitului nu vor

genera impact negativ asupra:

- personalului angajat si a populatiei din zona;

- activitatilor economice locale;

- conditiilor de viata din zona de impact a societatii.

Prin reducerea numarului de cladiri si platforme demolate si introducerea acestora in circuitul

economic, impactul va fi diminuat.

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

PENTRU SITUATIA IN CARE SE RENUNTA LA DEMOLAREA/DESFIINTAREA

UNOR IMOBILE SI PLATFORME CARE FAC OBIECTIVUL „ACORDULUI DE

MEDIU NR.17/02.09.2014”

DESCRIEREA ACTIVITATII

Dupa inchiderea depozitului de produse petroliere al S.C. OMV PETROM S.A. din Constanta

in 2012 toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite, curatate si securizate

de catre S.C.TISECO S.R.L. Bacau.

Prin proiectul modificat se propune dezafectarea partiala a depozitului de produse petroliere,

ceea ce presupune desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe amplasamentul depozitului si

demolarea unor cladiri si a unor platforme.

Amplasamentul propus pentru desfiintare/demolare in suprafata de 46.614 m2 se afla in

intravilanul municipiului Constanta, str. Caraiman, nr.32, judetul Constanta, pe platforma

obiectivului DEPOZIT PRODUSE PETROLIERE OMV PETROM CONSTANTA.

Vecinatatile amplasamentului sunt urmatoarele:

Nord - Depozit Oil Terminal;

Est - Depozit Oil Terminal;

Sud - Proprietate privata;

Sud-Vest - Consiliul Local Constanta;

Vest - Consiliul Local Constanta.

Se face mentiunea ca in aceasta etapa se vor derula activitatile specifice de dezafectare a

elementelor componente ale depozitului, urmand ca investigarea detaliata sa se realizeze

dupa dezafectarea depozitului. Functie de concluziile investigarii se va proceda la

ecologizare, dupa caz.

Instalatiile tehnologice din cadrul depozitului Constanta au fost construite si puse in functiune

in anul 1962. In perioada 2000 - 2004 s-au executat modernizari in depozit, modernizari ce au

constat in montarea bratelor articulate la peroanele de incarcare auto.

Titularul, S.C. OMV PETROM S.A. a hotarat in 2012, inchiderea depozitului si

disponibilizarea personalului.

Dupa inchidere, toate instalatiile (conducte tehnologice, rezervoare) au fost golite, curatate si

securizate de catre o firma specializata si autorizata in acest sens, respectiv, S.C.TISECO S.R.L.

Bacau.

Preocupat de asigurarea unui standard de siguranta ridicat a zonelor industriale aflate in

proprietate, beneficiarul, S.C. OMV PETROM S.A. a solicitat intocmirea unei documentatii de

proiectare privind autorizarea si executia lucrarilor de desfiintare a depozitului de produse

petroliere OMV Constanta, rampa CF si linia CF.

Necesitatea desfiintarii depozitului este sustinuta de faptul ca la data prezenta toate instalatiile

de pe amplasament au fost scoase din functiune, securizate si nu mai pot fi utilizate dar si de

urmatoarele argumente:

- o parte din cladirile, utilajele / echipamentele aferente depozitului prezinta diferite grade de

uzura, uzura ce s-ar putea accentua in timp ;

- permite valorificarea utilajelor, echipamentelor, platformelor metalice, conductelor, existente

in instalatie, a caror valoare scade in timp prin degradare, ruginire, etc;

- se elibereaza terenul ocupat in prezent de instalatie si se creeaza spatii potential utilizabile

pentru alte activitati permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;

- se imbunatateste aspectul estetic al zonei respective.

Pe amplasament se disting urmatoarele categorii de obiecte:

-drumuri de acces si platforme - 18.322 m2;

- cladiri - 7.941 m2;

- parc rezervoare de stocare – 1.920 m2;

- retele tehnologice - 755 m2;

- suprafata libera – 17.676 m2.

DESEURI

Conform anexei nr.2 la HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru

aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile si

completarile ulterioare, deseurile generate din activitatile de dezafectare/demolare a instalatiilor

si cladirilor din depozit fac parte din urmatoarele categorii:

17 - Deseuri din constructii si demolari (inclusiv pamant excavat din amplasamentele

contaminate);

20 - Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, inclusiv fractiuni

colectate separat.

Functie de destinatia finala din activitatile de dezafectare/demolare vor rezulta urmatoarele

categorii de deseuri:

- Deseuri metalice valorificabile rezultate din dezafectarea instalatiilor tehnologice si a

structurilor metalice ale constructiilor si imprejmuirilor:

- utilaje si fragmente de utilaje din OL carbon si OL inox;

- conducte si armaturi;

- tabla zincata;

- plase de sarma;

- aluminiu si cupru, etc.

- Deseuri nemetalice valorificabile rezultate din demolarea cladirilor:

- sticla;

- lemn;

- Deseuri nevalorificabile rezultate din demolarea cladirilor, platformelor, drumurilor si

desizolarea utilajelor si conductelor:

- amestec de beton cu zidarie, caramizi;

- materiale de izolatie (vata minerala, carton bituminos;

- Deseuri menajere rezultate din activitatile igienico-sanitare ale personalului executant.

Tipurile si cantitatile estimate initial de deseuri generate de dezvoltarea proiectului sunt

prezentate in tabelul urmator, inainte de renuntarea la demolarea unor caldiri si platforme.

Denumire deseu Cantitate estimata (tone)

Cod deseu cf. HG

856/2002



Beton 23.520 17 01 01 - 23.5202) -

Caramida 1.845 17 01 02 - 1.845 -

Metal 500 17 04 05 17 04 07

500 - -

Sticla 5 17 02 02 5 - -

Lemn 9 17 02 01 9 - -

Vata minerala 13 17 06 04 - 13 -

Carton bituminos 4 17 06 03* - 4 -

Total 25.896 - 514 25.382 -

Tipurile si cantitatile estimate de deseuri generate de proiectul de demolare cu renuntare la

demolarea unor cladiri si platforme sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Denumire deseu Sursa de generare Cantitate estimata1-1

(tone)

Stare fizica

Cod deseu cf. HG

856/2002



Beton Demolare cladiri, fundatii, platforme etc. 16.500 S 17 01 01 - 16.500 (2) -

Caramida Demolare cladiri 1.400 S 17 01 02 - 1.400 -

Metal Dezafectare rezervoare, conducte, constructii metalice, cale ferata

500 S 17 04 05 17 04 07

500 - -

Sticla Demolarea spatiilor vitrate ale cladirilor 4 S 17 02 02 4 - -

Lemn Demolare sarpante cladiri 8 S 17 02 01 8 - -

Vata minerala Dezafectare rezervoare, conducte 13 S 17 06 04 - 13 -

Carton bituminos Demolare cladiri 3 S 17 06 03* - 3 -

Total - 18.428 - - 512 17.916 -

PRIN COMPARATIE SE VEDE CA DIFERA CANTITATILE DE DESEURI, FIIND GENERATA O CANTITATE MAI MICA CU

APROXIMATIV 30% FATA DE VARIANTA INITIALA.

In acest sens se vor implementa si se va controla atat de catre titular dar si de catre

executant respectarea pe perioada de derulare a proiectului a urmatoarelor masuri:

• la stabilirea destinatiei finale a deseurilor se va avea in vedere prevederea Legii nr. 211/2011

privind ierarhia acestora care stipuleaza urmatoarea ordine a prioritatilor:

• interzicerea amestecarii deseurilor periculoase cu cele nepericuloase;

• interzicerea amestecarii deseurilor valorificabile cu cele nevalorificabile;

• interzicerea infestarii cu deseuri periculoase a zonelor necontaminate de pe

• amplasament;

• dirijarea catre reciclare si valorificare a tuturor deseurilor apte pentru aceasta destinatie;

• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a genera

riscuri pentru sanatatea umana, aer, apa, sol/subsol, fauna sau flora;

• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a crea

disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;

• manipularea, stocarea, transportul, valorificarea, eliminarea desurilor se va face fara a afecta

negativ peisajul sau zonele de interes special;

• se va asigura evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip, in conformitate cu modelul

prevazut in anexa nr. 1 HG nr. 856/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

• titularul si executantul lucrarilor de desfiintare se vor asigura ca nu vor fi generate fenomene

de poluare prin descarcari necontrolate de deseuri in mediu, ca acestea nu vor fi abandonate sau

depozitate in locuri neautorizate;

• titularul si executantul lucrarilor de desfiintare se vor asigura ca eliminarea deseurilor se va

face in conditii de respectare a reglementarilor privind protectia populatiei si a mediului;

• titularul va impune si executantul lucrarilor va asigura personalului implicat echipamente de

protectie si de lucru adecvate operatiunilor aferente gestionarii deseurilor in conditii de securitate

a muncii;

• atat titularul cat si executantul vor desemna cate o persoana, din randul angajatilor proprii,

instruita corespunzator care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de

lege in sarcina producatorilor de deseuri.

Respectarea consecventa a masurilor de mai sus va garanta un impact nesemnificativ

al proiectului asupra sanatatii umane si asupra factorilor de mediu din perspectiva

managementului deseurilor generate in urma implementarii acestuia.

SE POATE TRAGE CONCLUZIA CA IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

GENERAT DE CANTITATEA DE DESEURI REZULTATE PRIN PROIECTUL DE

DESFIINTARE/DEMOLARE VA FI MAI REDUS DECAT CEL ESTIMAT INITIAL SI

ACCEPTAT PRIN ACORDUL DE MEDIU IN CAZUL RENUNTARII LA

DEMOLAREA UNOR CLADIRI SI PLATFORME.

IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Impactul potential asupra Componentelor Mediului pentru factorii de mediu: Apa, Aer,

Sol, Subsol, Biodiversitate se va reduce semnificativ in cazul renuntarii la demolarea unor cladiri

si platforme (̴30%) ceea ce duce la concluzia ca prevederile Acordului de Mediu nr.17 din

02.09.2014 vor fi respectate in totalitate.

Concluzii finale

Din intregul continut al lucrarii prin care s-a incercat sa se faca o evaluare a

impactului de mediu creat de Proiectul de desfiintare/demolare cu renuntarea la

demolarea unor cladiri si platforme rezulta ca impactul prognozat asupra factorilor de

mediu se mentine la nivelul estimat in cadrul Raportului la Studiul de Evaluare a

Impactului asupra Mediului pentru proiectul: „Lucrari de dezafectare depozit produse

petroliere OMV Constanta, rampa CF si linie CF”.

In aceasta situatie, concluziile Acordului de Mediu nr.17 din 02.09.2014 raman

neschimbate si valabile si in cazul renuntarii la demolarea unor caldiri si platforme.

SOCIETATEA DE CERCETARE A BIODIVERSITATII SI INGINERIA MEDIULUI

CABINET EXPERT MEDIU PETRESCU TRAIAN

studiul privind reducerea impactului asupra mediului prin

Documents