raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmsb.anpm.ro/upload/63402_sc ceragrim srl...
TRANSCRIPT
1
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI PENTRU OBIECTIVUL
EXTINDERE – MODERNIZARE FERMA PORCINE EUROHYB COROI,
COMUNA COROISÂNMĂRTIN, JUDEŢUL MUREŞ
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1.Titularul proiectului : S.C. CERAGRIM S.R.L Ungheni, judeţul Mureş,
str. Str. Principala nr 59/C , judeţul Mureş, telefon
1.1.1. Persoana de contact a titularului:
Ing. Paul Nedelea, tel: 0744-592040
1.1.2. Autorul studiului de evaluare a impactului:
S.C. CENTRUL DE MEDIU ŞI SĂNĂTATE S.R.L.
Cluj-Napoca, str. Busuiocului nr.58
Înregistrat în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Mediu(RNEM): 257/16.09.2010
Persoana de contact a evaluatorului: Lovasz Maria-Elisabeta Tel.: 0732148728, e-mail: [email protected]
1.1.3. Denumirea proiectului :
EXTINDERE – MODERNIZARE FERMA PORCINE EUROHYB COROI
2
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia.(construcţie,
funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/postînchidere)
Amplasamentul obiectivului este situat in partea de est a localitatii Coroi , teren în
producţia agricolă vegetală, delimitat la est si sud de terenuri arabile libere, la vest de
actuala ferma de porci iar la nord de DJ 142 Balauseri Coroisinmartin. Ferma
existentă, titular S.C. CERAGRIM S.R.L. este reglementată din punct de vedere al
protecţiei mediului prin Autorizaţia de Mediu nr. 360 din 29.09.2008, emisă de APM
Mureş.
Terenul destinat amplasarii obiectivului proiectat are o suprafata totala de 22700 mp,
cu dimensinile de cca. 110,0 m la drumul judetean si o adancime de cca. 290,0 m.
Terenul are o panta lina de la nord la sud de 0,7% . Terenul este compus din cinci
parcele, proprietatea privata a SC CERAGRIM SRL Ungheni.
Ferma existentă :
Activitatea de productie se desfasoara pe un flux specific unei ferme de reproductie, in
halele de reproductie, tineret si finisare.
Sectorul de reproductie compartiment asteptare-monta gestatie, este reprezentat printr-
un adapost cu deschidere de 18,5 si o lungime de 72, 2 m impartit intr-o hala de gestatie
cu doua compartimente, unul pentru cresterea in grup a scoafelor si scrofitelor din matca
si un compartiment specific punctului de insamantari artificiale cu spatii pentru cazarea
vierilor si vierusilor, boxa de recoltare, boxe de insamantare si cazarea individuala a
femelelor in prima luna de gestatie, 2 compartimente desinate laboratorului pentru
procesarea materialului seminal, analiza si dozarea acestuia, precum si spalarea si
dezinfectia ustensilelor. Conditiile de bunastare in compartimentul de cazare a femelelor
sunt respectate prin cazarea scroafelor matca în 39 boxe cu o suprafata de : 15,75 mp
(3,0 x 4,5) pentru un grup de 5-6 scoafe, respectiv 6-7 scofite, revenind o suprafata
medie utila de 2,75 mp/cap, respectiv 2,3 mp/cap, incadrandu-se in normele de bunastare
potrivit Ordinului 202/2006. Boxele au de asemenea o zona de odihna cu suprafata plina
de cel putin 1,4 mp/cap si un front de furajare care asigura o deschidere de 0,35 m/cap.
Furajarea si accesul spre si dinspre boxe se face pe 3 coridoare cu latimea de 1 m.
Iluminatul este asigurat natural prin geamurile laterale, 32 geamuri cu dimensiunile de
0,70 x1,0 cat si prin iluminat electric.
3
Vierilor utilizati la insamantari artificiale li se asigura 4 boxe individuale de cazare cu
dimensiunile de 5,0 x 2,0 m asigurand o suprafata de 10 mp/ cap, peste normativul de
bunastare (6 mp/cap)
Boxele individuale de insamantare si cazare pentru luna I-a de gestatie, 34 bucati, au
dimensiunile de 0,65 x 2,25 m, respectandu-se cerintele de bunastare pentru aceasta
categorie.
Structura adapostului este urmatoarea
- fundatii continue din beton ;
- zidarie de caramida ;
- pardosea din beton cu canale de colectare acoperite cu gratare cu fantele de
20 mm specifice acestei categorii.
Alimentarea cu apa se asigura printr-o retea de conducte metalice pentru fiecare boxa
prevazute cu suzete calibrate pentru aceasta categorie de animale.
Conditiile de microclimat se asigura vara prin ventilatie mixta, naturala si artificiala, un
sistem controlat si automatizat de vaporizare a apei sub presiune si dispersia prin
ventilatoare asigurand o temperatura si o umiditate de confort chiar si in cele mai
calduroase zile. Pe timpul iernii se suplimenteaza caldura, daca este cazul, prin utilizarea
a doua aeroterme electrice cu puterea de 12 si 9 kw .
Punctul de Insamantari artificiale are o suprafata de 18,0 x 12,0 m cu suprafata utila a
laboratorului de 7,5 x 3,0 m.
Laboratorul are toate dotarile specifice activitatii de insamantari artificiale : chiuveta, boiler
apa calda, termobox, lada frigorifica, fotodensimetru, masa termo, microscop, banc de
dozare, cantar electronic, pipete de dozare, sterilizator ; se utilizeaza consumabile de
unica folosinta (pungi de recoltare, pungi de dozare, catetere, doze).
Maternitatea, componenta a sectorului de reproductie, construita in acelasi adapost, este
separata printr-un coridor de acces cu 3 compartimente, cu cate 20 boxe de fatare
fiecare.
Fiecare compartiment de maternitate are dimensiunile de 6,0 x 18,0, cu doua randuri a
cate 10 boxe de fatare cu dimensiunile de 2,4 x 1,72 m realizandu-se o suprafata de 4,12
mp, asigurandu-se 2,60 mp pentru zona purceilor, respectiv 0,18 mp/cap la 14
purcei/boxă. Boxele sunt construite din elemente de PVC pe structura inox, pardoseala
boxelor este realizata din gratare de plastic cu fantele specifice celor doua categorii. Boxa
de maternitate respecta normele de bunastare specifice acestui sector avand o zona
pentru scroafa si doua zone laterale pentru adapostirea si refugiul purceilor.
Zona de odihna este prevazuta cu o placuta incalzita electric si controlata de termostat,
4
microclimatul se realizeaza printr-o ventilatie artificiala monitorizata de un sistem
computerizat, pentru fiecare compartiment in parte, cu cate un ventilator pe compartiment
cu motor de 0.12 kw si cu un debit de 3230 mc/h, suplimentat vara cu un ventilator
aspersor care asigura o scadere considerabila a temperaturii aerului aspirat.
Ventilatoarele au diametrul de 45 cm, cu clapeta pentru reglarea absorbtiei, instalate la
înaltimea de 2.40 m, prevazute cu o tubulatura de aductie de 2,4 m. Alimentarea cu apa
se asigura prin retea de conducte cu suzete montate in hranitoarele scroafelor si lateral
pentru purceii sugari, calibrate pentru fiecare categorie. Furajarea scroafelor lactante se
asigura printr-un transportor cu dozatoare individuale si un jgheab de furajare, purceii au
la dispozitie de la varsta de 7- 10 zile hranitoare circulare.
Iluminatul este mixt, natural si artificial, 14 geamuri cu dimensiunile de 0,7 x 1,0 m,
asigurandu-se necesarul de lumina pentru acest sector atat ziua cat si noaptea.
Sectorul de tineret are la dispozitie un adapost cu dimensiunile de 77,6 x
11,2 m compartimentat in 3 compartimente de cresa si un compartiment pentru faza I-a
de finisare. 2 compartimente de cresa au cate 15 boxe pe 3 randuri, 5 cu dimensiunile de
2,0 x 2,5 m iar 10 cu dimensiunile de 2,0 x 2,8 m asigurandu-se o suprafata totala de 5
respectiv 5,6 mp revenind o suprafata medie utila de 0,4 mp/cap (12 -14 purcei/boxa)
încadrandu-se in normele de bunastare pentru aceasta categorie de animale.Un
compartiment are doar 12 boxe cu aceleasi dimensiuni mentionate. O treime din suprafata
boxei este prevazuta cu gratar din plastic cu fante de 14 mm pentru colectarea dejectiilor.
Structura adapostului :
- fundatii continue de beton ;
- pardoseli cu suprafete pline de beton + gratar
- zidarie din caramida ;
- tavan din lambriuri de plastic ;
Boxele au pereti din elemente de beton si despartitori din grilaj metalic pentru a asigura
una din conditiile de bunastare si anume aceea ca animalele sa poata comunica intre ele
si sa se poata juca impreuna cu dispozitivele specifice - lant, bile. Alimentarea cu apa se
asigura printr-o retea de conducte de plastic, cu suzete calibrate pentru fiecare boxă.
Furajarea se asigura manual cu carucior tehnologic, in jgheaburi de furajare liniare din
elemente de beton, suplimentate in prima saptamana cu hranitoare circulare in care se
efectueaza si administrarea de acidifianti lichizi.
Microclimatul se realizeaza prin ventilatie dirijata de un sistem computerizat cu evacuare
fortata si admisie prin decompresie, cu aer preincalzit iarna si racorit vara cand ventilatia
se completeaza si cu ventilatia naturala. Ventilatoarele , cu diametrul de 50 cm, instalate
5
la inaltimea de 2.70 m, sunt actionate de motoare de 0.16 kw, au un debit nominal de
4390 mc/h, au o clapeta pentru reglarea debitului de aer absorbit si evacuat prin
tubulatura aferenta cu lungimea de 2m.
Boxele sunt prevazute cu incalzire in pardosea cu apa calda furnizata de o centrala
proprie care asigura si preincalzirea aerului de absorbtie iarna ;
Iluminatul este mixt, prin becuri electrice si geamuri, 4 /compartiment, cu dimensiunile de
1,1 x 1,1 m ;
Compartimentul de finisare faza 1 are 30 de boxe dispuse pe 3 randuri. Un rand are 10
boxe cu dimensiunile 2,3 x 4, 0 m, iar doua randuri dispuse in oglinda au fiecare cate 10
boxe cu dimensiunile 2,9 x 4,0 m. asigurandu-se o suprafata medie de 0,75-0,8 mp/cap
(12-14 capete/boxa), incadrandu-se in normele de bunastare pentru categoria de tineret
finisare faza 1 .
Structura adapostului este aceeasi ca si la tineret cu diferenta ca tavanul este din
structura de lemn.
Boxele sunt construite din elemente de beton si grilaje metalice.
Alimentarea cu apa se realizeaza de asemenea prin retea de conducte cu suzete ;
- furajarea se face cu carucior tehnologic ;
- ventilatia se asigura prin ventilatie naturala ;
- pe timpul iernii se utilizeaza 1 - 2 aeroterme mobile cu rezistenţe electrice
pentru încălzire de 9 kW fiecare.
- iluminatul este mixt, artificial si natural prin cele 22 geamuri cu dimensiunile
de 1,1 x 1,1 m.
Sectorul de testare – finisare faza II
Adapostul, cu dimensiunile 72,2 x 18,5 m are 2 compartimente, un compartiment cu 48
boxe dispuse pe patru randuri, 2 randuri cu boxele de 3,0 x 4,50 m iar celelalte 2 cu
dimensiunile de 3,0 x 3,3 m asigurandu-se o suprafata de 0,9 -1,0 mp/cap, respectându-
se normele de bunastare.
Boxele sunt deservite pe doua coridoare cu latimea de 1,0 m.
Structura adapostului :
- fundatii continue de beton :
- zidarie de caramida ;
- despartitorile de boxa din elemente de beton ;
- pardoseli din beton cu o treime din suprafata boxelor acoperita cu gratar din
beton cu fantele de mm
Alimentarea cu apa se face prin sistem de conducte prevazute cu suzete. Ventilatia este
6
naturală
Iluminatul este mixt, natural prin 42 geamuri cu dimensiunile de 0,7 x 1,0 m, si artificial
prin becuri de iluminat.
Compartimentul de carantina cu dimensiunile de 6,0 x 18,5 m, cu acces separat si incinta
izolata, dispune de un filtru sanitar propriu, si 8 boxe din care 4 cu dimensiunile de 3,0 x
3,3 m iar 4 cu dimensiunile de 3,0 x 4,5 m.
Incineratorul este amplasat pe o platformă betonată de 4x4 m având un depozit de
cenuşă de 2x1 m şi o cameră de disecţii 3,4x2,7 m prevăzută cu ladă frigorifică.
Incineratorul este compact cu încărcare verticală, având o capacitate de încărcare de 100
kg şi o rată de ardere de sub 50 kg/oră şi este compus din 2 compartimente
interconectate, prima este camera principală de ardere unde se încarcă şi se ard
carcasele animale cu o flacără dirijată spre mijlocul materialului de incinerat. Gazele de
ardere trec în camera secundara unde se vor arde toate gazele. Fiecare cameră este
dotată cu propriul arzător cu ventilator ceea ce asigură mentinerea temperaturii gazelor la
un nivel de minim 850 0C. Evacuarea gazelor se face printr-un coş de fum cu h = 3 m.
Incineratorul utilizează pentru combustie gaze naturale.
Complexul este delimitat pentru asigurarea masurilor de biosecuritate prin imprejmuire din
plasa de sarma. Sunt delimitate prin imprejmuire din plasa “zona alba” de zona gri/neagra.
Potrivit procedurilor proprii de biosecuritate, accesul in Complex, in zona alba, se
realizeaza numai prin zona filtrelor sanitar veterinare unde sunt asigurate conditiile
igienizare: dus, echipamente intr-un flux de filtru sanitar veterinar. Accesul pe poarta spre
zona gri se realizeaza dupa dezinfectia picioarelor si a mainilor, fiind asigurate dispositive
pentru solutii dezinfectante si uscatoare. La accesul in filtru, de asemenea sunt instalate
dezinfectoare pentru picioare.
In toate halele se intra numai dupa trecerea prin dezinfectoarele de picioare, mentinute in
stare activa zilnic.
Accesul mijloacelor auto pentru alimentarea cu furaje se realizeaza numai prin
dezinfectorul pentru pneuri, dupa o prealabila dezinfectie amanuntita realizata cu
atomizorul. Mijloacele auto au acces doar pana la intrarea in magazia de furaje. Acelasi
lucru se realizeaza si pentru mijloacele de transport pentru animale, care vin dezinfectate
si cu adeverinta de realizare a acestei dezinfectii, fiind supuse la poarta unitatii la o noua
dezinfectie cu atomizorul si solutii adecvate acestei operatiuni.
Pentru evacuarea dejectiilor din zona batalului exista acces separat din zona neagra,
prevazut de asemenea cu dezinfector pentru roti.
Accesul spre zona incineratorului se realizeaza de asemenea prin dezinfectoare de
7
roti/picioare.
Alimentarea cu apa se realizeaza din sursa proprie, put forat, pompa de apa, bazin de
stocare de 60 mc, retea de conducte spre si in halele de productie.
Exista record la reteaua de energie electrica si gaz pentru utilitatile din incinta, incinerator
si zona filtrelor sanitare.
Proiectul de extindere – modernizare a fermei existente cuprinde următoarele:
Ob 1 : Hala reproductie (gestatie in grup + gestatie individuala) S = 1375.73 mp
Ob 2 : Hala de maternitate (2 compartimente ) S= 791.80 mp
Ob 3 : Hala de tineret (4 compartimente) S = 882.58 mp
Ob 4 : Hala de finisare (2 compartimente) S = 1489.50 mp
Obiective anexe : Filtru sanitar veterinar, Sediu –Sala de conferinte, Cabinet veterinar,
Carantina, Centrala termica, rampa de imbarcare – debarcare, lagune pentru dejectii.
Adaposturile se vor construi pe structura metalica cu pereti laterali din panouri sandwich
de 8.0 cm, si invelitoare de 8.0 cm, termoizolate cu poliuretan şi cu strat special de
protectie pe interiorul halelor de animale.
Fundatiile, canalele, pardoselile pline, aleile se vor construi din beton.
O parte din suprafata boxelor va fi prevazuta cu gratare de plastic (purcei sugari, tineret
crescatorie), de fonta – maternitate zona scroafei, beton cu fante si latimea barelor
conforme cu normele de bunastare, la gestatie, selectie si finisare.
Tubulatura retelei de colectare si transport a dejectiilor va fi din PVC.
Caminele de egalizare se vor construi din beton si vor avea dopuri speciale, etanse.
Lagunele se vor construi în excavaţii cu diguri şi radierul izolate cu argilă compactată (2 x
0,25 m) cu izolatie din folie specială(PEHD).
Sectorul de reproductie :
Sectorul de reproducţie va fi organizat într-un adapost cu o capacitate de maxim 360
locuri (capete) pentru scroafe de reproducţie. Grajdul va fi o construcţie parter, cu
deschidere de 18,96 m si o lungime de 72, 56 m impartit intr-o hala de gestatie cu doua
compartimente, unul pentru cresterea in grup a scoafelor si scrofitelor din matca si un
compartiment cu boxe de insamantare si cazarea individuala a femelelor in prima luna de
gestatie. Conditiile de bunastare in compartimentul de cazare a femelelor in grup, sunt
respectate prin cazarea scroafelor matca in cele 6 boxe cu o suprafata de : 121 mp (8.7 x
14.0) pentru un grup de 40 - 50 scoafe sau scrofite, revenind o suprafata medie utila de
2.42 – 3.02 mp/cap, încadrându-se în normele de bunastare potrivit Ordinului 202/2006.
(1,64-2,25 mp/cap). Boxele au de asemenea o zona de odihna in 3 semicusete (4.6 x 2.5
) suprafata plina din boxa reprezentand 79 mp, revenind in medie 1.75 mp/cap (0.95 –
8
1.30 mp) diferenta de 42 mp fiind reprezentata de zona de gratare, cu barele de minim 8
mm si fantele dintre bare de 20 mm.
Furajarea este asigurata cu cate o statie de furajare/boxa, care deserveste fiecare femela
pe baza informatiei transmise prin transponder, asigurand furajare in functie de starea
fiziologica. Statiile sunt alimentate cu furaj prin sistem de transportor cu noduri din silozul
exterior.
Racirea, pe timpul verii se asigura printr-un grup de presiune de 600l/h si 120 diuze de
dispersie a apei.
Incalzirea in timpul iernii se asigura prin cele 4 tuburi de 39 m (respectiv 312 m de tub
delta) amplasate la fiecare capat de hala, agentul termic fiind apa calda.
Iluminatul va fi natural prin geamurile laterale, 28 geamuri cu dimensiunile de 0,70 x1,0 m
şi artificial cu corpuri de ilumunat electrice cu consum redus de energie.
Ventilatia este asigurata prin 7 ventilatoare EU 63 cu o capacitate maxima de 14.000 mc/h
(9.803 – 14.000 mc/h) cu sistem computerizat de dirijare si reglare a debitelor.
Ventilatoarele sunt pozate la nivelul coamei acoperisului avand o tubulatura de absorbtie
a aerului (viciat) din interior, iar admisia aerului proaspat se face prin 14 fante laterale
prevazute cu clapete reglabile si plase antiinsecte/pasari cu dimensiunile : 140 x 48 cm.
Se asigura un volum de aer circulant de minim 170 mc/h/cap iarna si peste 270 mc/h/cap
vara.
Compartimentul de gestatie individuala este dotat cu 180 boxe cu dimensiunile de 2,25 x
0,65, cu un sistem de furajare semilichid, furajul ajungand la fiecare animal prin
transportor si distribuit prin dozatoarele volumetrice, dupa cerintele tehnologice, intr-un
jgheab care are in permanenta un nivel de apa potabila reglat prin cele 20 supape de
nivel constant.
Ventilatia este asigurata prin cele 4 ventilatoare EU 63 si cele 10 guri de adminsie a
aerului, prevazute cu plase antipasari.
Racirea aerului pe timpul verii se realizeaza de asemenea cu dispersoare de apa sub
presiune, iar incalzirea in timpul iernii cu ajutorul celor 4 tuburi delta de 24 m (192 ml de
tub delta) la capatul halei.
Dejectiile colectate in canalele de sub gratare, se vor evacua prin sistem de sifonare ( trei
conducte pentru gestatia in grup cu 6 guri de absorbtie si 2 conducte cu 6 guri de
absorbtie in gestatia individuala) în reteaua de conducte exterioara spre lagunele de
colectare.
Sectorul (Hala) de maternitate : cu o suprafata totala de 719.80 mp, (38,95 x 18.48 m)
se compune din doua compartimente cu dimensiunile de 18.11 x 18.48 m, cu 40 de boxe
9
de fatare cu dimensiunile de 2.40 x 1.80 m asigurand o suprafata de 4.32 mp/boxa
dispuse cate 8 pe 5 randuri, cu pardosea din gratar total (plastic pentru zonele de refugiu
si odihna purcei, si gratar de fonta in zona scroafei) boxele fiind prevazute cu o placa
incalzitoare (agent – apa calda) cu dimensiunile de 1.20 x 0.40 m). Se asigura o
suprafata, in cele 2 zone de refugiu si odihna a purceilor de 0.20 mp/purcel pentru un lot
de 14 capete.
Furajarea este asigurata in hranitoare din inox, prevazute cu suzete de aspersiune pentru
alimentarea cu apa, sistem de transport cu noduri si dozare cu dozatoare volumetrice, 1
siloz exterior de 10 to. Purceilor li se asigura de asemenea aprovizionare cu apa in
adapatori cu suzeta, specifice varstei, iar de la varsta de 10 zile se asigura furajarea in
hranitori circulare pentru furaj prestarter.
Climatizarea în hala se realizează prin 2 ventilatoare/compartiment EU 50 (5.653 – 8.746
mc/h) si cele 5 guri de admisie aer/compartiment cu dimensiunile de 100 x 40 cm cu
plasa, asigurand un volum de aer circulant de 280 - 430 mc/h/cap.
Incalzirea sau preincalzirea aerului se realizeaza printr-o retea de tuburi delta instalate in
camera tampon (6 randuri de cate 18 ml) iar racirea in timpul verii se asigura prin 4
panouri fagure, cu perdea de apa rece constituite intr-un modul cu dimensiunile de 2.4 x
2.0 m.
Evacuarea dejectiilor acumulate în fosele de sub gratare, la sfarsitul fiecarui ciclu de
fatare (max 35 zile), se realizeaza de asemenea prin sifonare, prin 10 guri de aspirare si 2
retele tubulare/ compartiment, în reteaua exterioara amplasata pe ambele parti ale halei
de maternitate.
Sectorul tineret crescatorie. Hala are dimensiunile de 46.55 x 18.96 m, realizand o
suprafata construita de 882.58 mp, o capacitate de cazare(locuri) de 1600 capete, are in
componenta 4 compartimente cu suprafetele de 21.88 x 9.17 = 200.75 mp destinat pentru
cazarea a 400 capete purcei intarcati. Boxele de cazare au dimensiunile de 3.50 x 4.00 m.
şi sunt construite pe gratar total, capacitatea de cazare 40 porci/boxă. Sub boxe sunt cuve
din beton cu pernă de apa, în care se scurg dejecţiile prin gratare din plastic cu fantele de
14 mm. Suprafata boxelor este de 14 mp, asigurand o suprafata de 0.35 mp/cap. Boxele
sunt realizate din panouri de plastic cu inaltimea de 0.7 m si grosimea de 3.5 cm, in zona
gratarelor se afla o zona din panouri incalzitoare din beton polimer acoperind o suprafata
de 20 x 0,9 m, incalzite cu apa calda.
Furajarea se asigura mecanizat cu transportor cu noduri din cele 2 silozuri exterioare de
10 mc (aprox 7 to) si cate 2 hranitoare cu 5 guri din inox/boxa, destinate tineretului sub 25
kg, cu dimensiunile de 76 x 79 cm, (8 hranitoare duble, 4 hranitoare simple) asigurand un
10
front de furajare pentru 60 – 80 capete, în boxe cazandu-se in fapt 40 purcei intarcati.
Alimentarea cu apa potabila se asigura prin cele 20 suzete cioc de rata din inox (cate
2/boxa).
Ventilatia este asigurata printr-un ventilator EU 63 instalat pe acoperis si un ventilator EU
63 de perete, pentru exhaustarea aerului viciat si cate 4 guri de admisie sub control
digital, cu dimensiunile de 140 x 40 cm. Se asigura un volum circulant de 35 – 70
mc/h/cap, depasind substantial cerintele minime de bunastare pentru aceasta categorie.
Incalzirea se realizeaza prin tuburi delta cu apa calda, amplasate atat in interiorul
compartimentelor cat si in cele 2 camere tampon (4 randuri a cate 18 ml in fiecare
compartiment si cate 8 tuburi de 18 ml pe fiecare coridor).
Racirea pentru perioada de vara se realizeaza cu cate 1 modul/camera tampon cu
dimensiunile de 3.0 x 2.0 m confectionat din panouri de celuloza, un rezervor de 500 l
apa, pompa de aspiratie, accesorii, realizandu-se o perdea permanenta de apa rece prin
care se face absorbtia aerului proaspat.
Evacuarea dejectiilor acumulate in canalele de colectare de sub gratare se face prin
acelasi sistem de sifonare, utilizand cele 2 guri de absorbtie din fiecare compartiment.
Evacuarea se face la sfarsit de ciclu , la 50 – 60 de zile (sau ori de cate ori este nevoie).
Compartimentul pentru tineret selectie, are o suprafata de 222.75 mp, (capacitate totala
de cazare 150 - 170 capete ) si se compune din 8 boxe pentru tineret in faza de crestere-
finisare, destinat reproductiei. Boxele au dimensiunile de 3.5 x 4.0 m (4 boxe) cu o
capacitate de cazare este de 15 – 20 capete/boxa tineret la 50 – 100 kg, revenind o
suprafata de 0.7 – 0.9 mp/cap, respectriv 2 boxe cu dimensiunile de 3.5 x 2.0 m cu o
capacitate de cazare de 7-10 capete,(0.4 – 0.65 mp/cap) iar una din boxe are un
apendice datorat amplasarii modului de racire, avand dimensiunile de 3.5 x 6.0 m este
destinata antrenamentului scrofitelor pentru statia de furajat, avand o capacitate de 10
capete/boxa, revenind 1.9 mp/cap suprafata utila.
Boxele sunt construite din grilaje galvanizate cu inaltimea de 90 cm cu usi de acces de
1.0 x 0.90 m.
Furajarea este asigurata in hranitoare model TOP simple, avand in dotare si cate 2
suzete cioc de rata/ hranitor, iar in boxa de antrenament o statie de furajare electronica.
Ventilatia este asigurata prin 2 ventilatoare model EU 63 si 4 ferestre de admisie aer (140
x 40 cm).
Racirea in perioada de vara se asigura cu apa rece prin retea de diuze de inalta presiune,
iar incalzirea in timpul iernii se asigura prin tuburile delta instalate pe coridorul de
deservire, 3 randuri de 12 m, 12 bare a cate 6 m.
11
Evacuarea dejectiilor este cea utilizata in tot complexul, dejectiil acumulate in canalele de
sub gratare se elimina prin gurile de scurgere, periodic, prin sifonare spre reteaua
exterioara.
Sectorul finisare (ingrasare). Hala de finisare cu o capacitate nominala de 1260
locuri(capete), cu dimensiunile de 18.96 x 78.56 = 1489.50 mp, se compune din 2
compartimente cu suprafata utila de 709,15 mp, având intre ele o camera tampon de
36.45 mp (2.0 x 18.48)
Fiecare compartiment are cate 18 boxe cu dimensiunile de 5.0 x 6.0 (30 mp) pentru
cazarea a minim 35 capete revenind o suprafata utila de 0.75 mp/cap la greutatea finala
de 105 -110 kg.
Boxele sunt dispuse pe trei randuri cu trei alei de deservire cu lăţimea de câte 1.0 m.
Boxele sunt construite din panouri de grilaje galvanizate cu inaltimea de 0.90 m, cu usi de
1.0 x 0.9 m si pardosea din gratare de beton de 2.0 m cu fante de 18 mm, cu barele de
50 mm, (2.0 x 6.0 = 12 m, 40% din boxa) si zona de odihna din beton, 3,0 x 6.0 = 18 m,
60% din suprafata boxei.
Sistemul de furajare este compus dintr-un siloz de 20 mc, cu diametrul de 2.33 m, sistem
de distributie cu lant cu noduri si cate 9 hranitoare simple TOP pentru ingrasare prevazute
cu cate 2 suzete cioc de rata/ hranitor.
Ventilatia in compartimentele de finisare se asigura prin 5 ventilatoare model EU 56
(8.624 – 12.130 mc/h) si 24 ferestre de admisie aer cu dimensiunile de 100 x 40 cm cu
sita antipasari. Pentru suplimentarea ventilatiei in timpul verii sunt prevazute 2 ventilatoare
de perete model EX 36/0.75 (23.320 mc/h) . Aceste ventilatoare realizeaza un volum de
aer circulant intre 50 – 145 mc/h/cap.
Racirea aerului in timpul verii, pentru asigurarea cerintelor minime de bunastare, se
realizeaza cu apa sub aspersiune prin diuze de inalta presiune (168 diuze), actionate de
un grup de presiune de 900 l/h.
Incalzirea aerului, la nevoie in timpul iernii se asigura prin sistemul de tuburi delta, cu
agent termic apă caldă.
Evacuarea dejectiilor colectate în fosele de sub gratare se realizeaza prin cate 6 guri de
aspiratie / compartiment spre reteaua exterioara. Evacuarea se face la sfarsitul fiecarui
ciclu de finisare cu o durata medie de 60 – 65 zile.
Sistemul de evacuare a dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologice.
Dejecţiile se scurg gravitaţional în canalele laterale de sub boxe prin interspaţiile
grătarelor prefabricate din fontă, mase plastice sau beton, în funcţie de categoria
animalelor. Canalele sunt din beton au o suprafaţă egală cu 1/3 din suprafaţa halei şi
12
adancimea de 0,70 m. În canale sunt montate conducte de aspiraţie Dn 250 mm, din
PVC, prin care dejecţiile se evacuează gravitaţional, prin sifonare.
Reţeaua exterioară pentru canalizarea dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologic, este
compusă din :
- Conductă de evacuare din adăposturi, Dn 300 mm, cu lungimea de 70 m, din
PVC, care conduce gravitaţional dejecţiile într-un rezervor de prestocare,
prevăzut cu staţie de pompare dejecţii.
- Rezervorul de prestocare este executat din beton, amplasat subteran şi este
prevăzut cu staţie de pompare pentru dejecţii. Pompele vor fi prevăzute cu
senzor de nivel, care permite intrare în funcţiune automată a acestora pentru
golirea bazinului de prestocare. Volumul rezervorului de prestocare este de
100 mc şi este impermiabilizat.
- Conductă din oţel, Dn 150 mm, prin care dejecţiile se evacuează în cele două
compartimente ale lagunei de stocare. Conducta de evacuare are lungimea
de 30 m, este amplasată subteran şi este prevăzută cu un distribuitor, care
permite evacuarea alternativă a dejecţiilor în cele două lagune pentru
stocarea temporară.
Lagunele pentru stocarea temporară a dejecţiilor
Stocarea temporară a dejecţiilor va fi în două lagune, izolate cu argilă şi folie
impermeabila, cu capacitatea de stocare de 5000 mc/lagună, cu dimensiunile de 35.00 x
50.00 x 2.85 m fiecare. Lagunele vor fi executate în excavaţii impermiabilizate cu argilă şi
folie din PEHD şi vor fi prevăzute cu dispozitive de golire si control a cantitatiilor de
dejectii stocate.
Lagunele sunt prevăzute cu dispozitiv de omogenizare.
În aceste lagune se vor evacua apele uzate tehnologice şi dejecţiile de la ferma existentă.
Capacitatea de stocare a fost dimensionată pentru o perioadă de 6 luni.
La un interval de 6 luni de zile de stocare se face transportarea si imprastierea
dejecţiilor fermentate pe terenurile agricole. Evacuarea dejecţiilor se va face cu o vidanjă-
cisternă cu capacitate de 12.000 l.
In zona de actionare a vidanjei va exista o platforma prevazuta cu o gura de scurgere
pentru colectarea dejecţiilor lichide rezultate de la manevra de evacuare a dejecţiilor
fermentate din lagune. Gura de scurgere va fi racordată la o rigolă care va conduce
fluidele colectate spre rezervorul de prestocare. Traseul vidanjei este spre poarta de
acces din zona neagra (veche).
13
Alimentarea cu apa potabila şi tehnologică va fi din sursă directă subterană, din puţul
existent. Pentru înmagazinarea apei şi compensarea debitelor maxime orare, se va utiliza
bazinul existent, cu volumul de 60,0 mc situat pe versantul din apropiere , la cca 200
m. distanţă de fermă. Distribuţia apei se face gravitaţional spre o retea de incinta
interioară. Necesarul de apă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
- scop tehnologic pentru adăpatul animalelor, spălare şi igienizare adăposturi;
- scop igienico-sanitar pentru salariaţii fermei.
Canalizarea menajera.
Apele menajere de la filtru sanitar existent si modernizat vor fi evacuate într-un bazin
vidanjabil, cu V =10,0 mc. Canalizarea de la cladirea administrativa si zona de
carantina va fi racordata la un alt bazin vidanjabil cu V = 10,0 mc.
Canalizare pluvială
Canalizarea apelor pluviale se va face printr-o retea de incinta si apoi vor fi
conduse prin santuri naturale spre canalul de desecare aflat la marginea sudica a
amplasamentului.
Alimentarea cu energie electrică.
Pentru alimentarea cu energie electrica a platformei se va face un racord electric.
Putere absorbita, Pa = 100 kW. In urma studiului de solutie intocmit de SC Electrica SA
la comandă, alimentarea cu energie electrica se va executa conform avizului de
racordare.
Alimentarea cu energie termică.
Încalzirea în sediul administrativ, filtrul sanitar şi hala cresă se va rezolva cu CT pe
lemne, echipată cu două cazane cu gazeificare cu o capacitate de 150 kW , fiecare .
Ferma existentă este racordată la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale pentru
alimentarea consumatorilor existenţi: două microcentrale cu puterea termică de 24 kW
fiecare şi incinerator.
Sistematizarea verticală
Lucrarile de sistematizare verticală ale terenului pentru amenajarea fermei se vor rezolva
astfel încât să se realizeze un cadru construit adecvat zonei de crestere a animalelor
şi asigurarea scurgerii apelor pe cât posibil gravitaţional. Pentru umpluturi se va utiliza
pământul rezultat din excavaţii.
Cota terenului natural va fi ridicată la nivelul coronamentului digurilor de apărare împotriva
inundaţiilor.
14
Construcţii anexe proiectate:
Birouri şi sala de conferinţe, va fi o cladire P+1, cu suprafata desfasurata 2 x 224,00 mp =
448,00 mp. Structura: fundatii continu, zidarie din caramida GVP, placi si scara din beton
armat, sarpanta din lemn, invelitoare din tigla. Numarul maxim de utilizatori este de 30
persoane.
Vestiar şi cabinet medic veterinar, cladire Parter, cu dimensiunile 9,60 x 9,45 = 90,72 mp.
Structura: fundatii continu, zidarie din caramida GVP, acoperis tip sarpanta cu invelitoare
din tigla. Numarul maxim de utilizatori este de 20 persoane.
Clădirile vor fi racordate la reţele interioare de apa-canal, incalzire central, instalatii
electrice.
Central termică şi şopron pentru lemne
Sopronul este pe structura metalica cu inchideri perimetrale din tabla avand dimensiunile
de 9,60 x 9,50 = 91,20 mp
Centrala termica cu dimensiunile de 7,30 x 7,60 = 55,48 mp, cu structura: fundatii continu
din beton, pereti din caramida GVP, acoperis din lemn tip sarpanta cu invelitoare din tiglă.
Centrala termica se va fi dota cu două cazane cu gazeificare de 150 kW fiecare pe
combustibil solid.
Carantina.
Cladire - carantina va avea dimensiunile de 10,10 x 7,00 = 70,70 mp. Structura : fundaţii
continue din beton, pereţi din caramidă, acoperis din lemn tip sarpanta cu invelitoare din
tigla. Clădirea se va racorda la reţele interioare de utilitati: apa-canal, incalzire centrală,
instalatii electrice. Canalizare menajeră va fi independentă şi se va racorda intr-un bazin
vidanjabil de 10 mc.
1.5.Descrierea etapelor de realizare a proiectului(construcţie, funcţionare,
demontare, dezafectare/închidere/postînchidere)
Organizarea de şantier.
Tehnologia utilizată pentru realizarea acestui obiectiv se bazează în cea mai mare parte
pe utilizarea prefabricatelor şi a semifabricatelor uzinate în capacităţile de producţie ale
furnizorilor/producătorilor
Lucrările necesare organizării de şantier, vor fi: împrejmuirea terenului, amplasarea unor
barăci pentru depozitarea materialelor şi a unui container dotat cu grup sanitar pentru
muncitorii de pe şantier.
Terenul ocupat temporar pentru organizarea de şantier este localizat pe amplasamentul
pe care se va realiza obiectivul.
15
În organizarea de şantier nu se vor produce materiale de construcţii, doar depozitarea
temporară a materialelor şi semifabricatelor, în cantităţi minime, pentru asigurarea
continuităţii activităţii pe şantier.
Materialele folosite pentru construcţii şi instalaţii, betoane, mortare, semifabricare sau
prefabricate, confecţiile metalice, ţevi construcţii şi instalaţii, cabluri electrice, etc. se vor
aproviziona de la furnizorii autorizaţi în cantităţi care să nu genereze stocuri. Materialele
vor fi introduse imediat în operă. În acest fel se va evita risipa şi implicit generarea de
deşeuri. Pentru precolectarea deşeurilor se va amplasa un container.
Zgomotul produs în special de utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului şi
săpături, va fi temporar de scurtă durată şi nu va afecta receptorii protejaţi. Gospodărirea
deşeurilor rezultate pe şantier va fi în obligaţia antreprenorului, care va încheia contract cu
operatorul serviciului de salubritate din comună, pentru eliminarea controlată a acestora.
Pentru salariaţii şantierului se va amplasa o latrină uscată care va fi vidanjată ori de câte
ori va fi necesar. Salariaţii şantierului vor fi din zonele limitrofe amplasamentului.
Etapele realizării lucrărilor de construcţii,funcţionare,dezafectare/închidere/post/închidere.
Programul de construcţie cuprinde: predarea amplasamentului şi a cotei 0 de către
beneficiar şi proiectant constructorului, şi organizarea de şantier care se va realiza
conform proiectului pentru organizarea de şantier.
Urmează efectuarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, montarea utilajelor pe fundaţiile
realizate cu măsuri antivibratile, probe tehnologice ale utilajelor independente şi a celor cu
montaj, recepţia preliminară cu punerea în funcţiune a obiectivului.
Conform graficului de eşalonare al investiţiei durata de construcţii-montaj va fi de 9 luni.
Recepţia finală se va organiza în termen de 12 luni de la recepţia preliminară.
Investiţie este proiectată pentru o durată de funcţionare nedeterminată.
Punerea în funcţiune a capacităţii proiectate va fi într-o singură etapă, producţia fiind
reluată ciclic pe principiul *intră tot/iese tot*. Activitatea de productie se desfasoara pe un
flux specific unei ferme de reproductie, in halele de reproductie, tineret si finisare.
Durata ciclului de producţie este diferită, în funcţie de categoria animalelor:
scroafe/scrofiţe şi porci selecţie, porci graşi.
Etapele propuse la încetarea activităţii de creştere a suinelor:
- elaborarea proiectului pentru dezafectarea/demolarea instalaţiei;
- solicitarea acordului de mediu pentru încetarea activităţii;
- colectarea şi evacuarea din incintă a tuturor deşeurilor, menajere şi a dejecţiilor;
- dezinfectarea halelor;
- vidanjarea bazinelor în care sunt colectate apele uzate;
16
- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare şi a bazinelor de stocare;
- evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spălarea instalaţiei de
canalizare şi a bazinelor de stocare;
- evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au fost utilizate în activitatea
de creştere a suinelor; în funcţie de starea tehnică a echipamentelor
acestea se pot reutiliza pe un alt amplasament;
- sortarea deşeurilor din materiale de construcţii rezultate din demolări şi
valorificarea sau eliminarea controlată a acestora;
- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare
cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a solului.
1.6. Durata etapei de funcţionare
Ferma va funcţiona 24 h/zi, 7 zile/săptămână, 365 zile/an, o durată nedeterminată de
timp.
1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul
producerii energiei necesare asigurării producţiei.
Capacitatea (numărul de locuri ) pentru suine în ferma existentă şi extinderea proiectată:
Categoria de suine Ferma existentă, nr.
locuri
Extinderea
proiectată, nr. locuri
Total, nr. locuri
Scroafe 215 360 575
Porci, greutate
egală sau mai mare
de 30 kg.
1525
3030
4555
Produsele finite ale fermei sunt următoarele:
Denumirea Nr. capete Greutatea, t
Vieruşi 50 5,1
Scrofiţe 1000 101
Porci comerciali 4950 500
Total: 6000 606,1
În cazul acestei ferme capacitatea (numarul de locuri) este mai mare decât efectivele de
suine.
Acestă precizare trebuie menţionată fiind o necesitate tehnologică, deoarece în
permanenţă trebuie asigurate compartimente goale, igienizate şi pregătite conform
17
regulamentelor de biosecuritate proprii, pentru transferul porcilor aflaţi în diferitele faze ale
dezvoltării acestora.
Această precizare a fost necesară deorece nu numărul de locuri generează emisiile ci
efectivele de porci, în special în ceea ce priveşte generarea deşeurilor (dejecţii ) şi a
apelor uzate tehnologice.
18
Tabel nr. 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice.
ACTIVITATEA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI
DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ DENUMIRE CANTITATE ANUALĂ FURNIZOR
Distribuţie apă şi hrană, iluminat, ventilare hale, încălzire corp administrativ.
360 locuri pentru cazarea
scroafelor de reproducţie.
3030 locuri pentru cazare
porci.
Energie electrică
322 MWh
Sistem Energetic Naţional
Încălzire adăposturi, producerea apei calde menajere, încălzire spaţială filtre sanitare, spaţii administrative.
Lemne de foc
30 t
Depozite aotorizate
Producerea energiei electrice în situaţii de avarii(sistarea furnizării din SEN)
Motorină 0,2 t Staţii de distribuţie carburanţi
19
1.8. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
periculoase
Pentru implementarea proiectului fermei vor fi necesare materiale atât pentru realizarea
investiţiei cât şi pentru operarea acesteia, după punerea în funcţiune. Materialele de
construcţe se vor transporta şi introduce în operă de către antreprenori, etapizat, conform
graficului de executie al lucrarilor.
Se vor folosi elemente prefabricate şi confecţii metalice realizate în bazele de producţie
ale constructorilor sau în uzinele producătorilor. Betoanele vor fi transportate de la staţii
de preparare autorizate.
Materiale utilizate la realizarea construcţiilor de pe amplasament:
- betoane preparate în staţii de betoane autorizate, utilizate pentru fundaţii, turnarea
pereţilor de susţinere a panourilor, canalelor pentru colectarea dejecţiilor de sub boxele de
creştere a suinelor, drumuri şi platforme interioare, realizarea pavimentelor şi a trotoarelor
perimetrale construcţiilor proiectate;
- beton rutier pentru aleile carosabile;
- grinzi metalice;
- fier beton şi oţel beton pentru armături;
- ferme metalice pentru acoperiş;
- panouri sandwich din tablă izolată anticorosiv şi termic cu poliuretan;
- jgheaburi şi burlane metalice vopsite în câmp electrostatic;
panouri din mase plastice pentru compartimentările interioare montate pe profile
metalice;
- elemente de închidere (uşi ferestre) din metal şi PVC;
- grătarele vor fi prefabricate din mase plastice, fontă, beton;
- ţevi pentru construcţii şi instalaţii din oţel zincat şi PVC, armături şi fitinguri pentru
instalaţii;
- cabluri şi tablouri electrice pentru instalaţii interioare şi exterioare de forţă,
semnalizare-automatizare şi iluminat;
- pământul în exces rezultat din excavaţii se va utiliza pentru sistematizarea
terenului, în scopul ridicării cotei terenului natural;
- produse de carieră pietriş şi piatră spartă se vor folosi pentru realizarea
infrastructurii platformelor şi a drumurilor interioare.
20
Cantităţile de materiale utilizate pentru realizarea construcţiei vor fi conform devizelor pe
categorii de lucrări, care se vor elabora de proiectant, în faza de proiect tehnic.
Utilizarea elementelor prefabricate va reduce perioada de execuţie a lucrărilor şi va
minimiza generarea deşeurilor pe şantierul de construcţie al fermei. La construcţia
obiectivului nu se vor utiliza materiale cu caracteristici periculoase.
Tabel nr. 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele şi preparatele
chimice
Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic
Cantitatea anuală/ existentă în stoc.
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau preparatelor chimice
Categorie Periculoase/ Nepericuloa-se
Periculozitate Fraze de risc
Furaje concentrate care conţin: cereale, şrot de soia, fitază, amino-acizi, concentrat mineralo-proteino-vitaminic.
2801/25
N
Medicamente pentru uz veterinar, substante pentru dezinfectie
În funcţie de necesităţi
P Iritant, toxic,risc
potential de efecte
ireversibile,
R-23/24-25-34-40-43; se
vor utiliza numai
substanţe omologate
Dezinfectanţi pt. utilizare în fermă În funcţie de necesităţi.
P
Iritant
R 36, R 37-38
Materiale şi piese de schimb utilizate pentru mentenanţa instalaţiilor şi a utilajelor
În funcţie de necesităţi.
N
Motorina pentru generatorul propriu de curent
0,2 t P f. inflamabil R12, R51/53, R65, R66, R67 Motorină pentru transportul
dejecţiilor 11 t P
Modul de stocare a materiilor prime şi materialelor.
Materiilor prime şi materialele folosite în perioada de execuţie a lucrărilor.
Materialele necesare lucrărilor se vor stoca în cantităţi reduse pe şantier, în baraca de
materiale şi platforma de depozitare amplasate în organizarea de şantier. În proporţie de
peste 80%, materialele aprovizionate etapizat conform graficului de execuţie a lucrărilor,
vor fi introduse direct în operă (betoane pentru fundaţii, beton rutier, prefabricate, confecţii
metalice).
Pământul vegetal se va stoca în grămezi în incinta organizării de şantier, iar cel rezultat
din săpături se va folosi pentru sistematizarea amplasamentului. Pentru a preveni
producerea şi răspâdirea de către curenţii de aer a pulberilor, zona în care se efectuează
lucrările terasiere va fi umectată cu apă(dacă lucrările se efectuează după o perioadă de
secetă prelungită)
21
Infrastructura platformelor şi a drumurilor interioare se va realiza din pietriş şi balast(piatră
spartă), cu granulaţie mare. Materialele de umplutură se vor depozita în grămezi în incinta
organizării de şantier. Manipularea acestora se va face cu încărcător cu cupă şi
buldoexcavator.
Izolaţiile termice vor fi din vată minerală şi poliuretan.
Materiile prime şi materialele folosite în perioada de funcţionare a fermei:
Furajele concentrate se vor stoca în buncăre exterioare, montaţi suprateran pe structură
metalică, încastrată în fundaţii din beton. Materialul din care sunt realizate buncărele au
rezistenţa mecanică necesară şi sunt rezistente la coroziune.
Alimentarea buncărelor se va face mecanic prin racord flexibil etanş, între autovehicul şi
buncar. Distribuţia furajelor în hale se va face cu transportoare metalice carcasate iar
alimentarea hrănitoarelor din boxe şe face prin coloane etanşe.
Medicamentele se vor stoca în dulap metalic amplasat în biroul medicului veterinar.
Substanţele folosite pentru dezinfecţie (nu se vor utiliza formol şi hidroxid de sodiu) se vor
stoca în ambalajele originale ale furnizorilor, în magazia din ferma existentă. Se vor
achiziţiona substanţe special destinate fermelor de suine, cu un conţinut ridicat de
substanţe biodegradabile.
Lucrările de dezinsecţie şi deratizare vor fi externalizate.
Motorina necesară funcţionării generatorului propriu, se va stoca în rezervorul
echipamentului (cca. 200 kg).
Tractorul folosit pentru tractarea cisternei utilizată pentru evacuarea dejecţiilor din laguna
de stocare, transportul şi împrăştierea dejecţiilor pe câmp pentru fertilizarea terenurilor
agricole, se va alimenta cu motorină de la staţiile de distribuţie. Pompa cisternei se va
alimenta direct de la priza de putere a tractorului.
Transportul dejecţiilor fermentate va fi efectuat de către sectorul specializat al S.C.
CERAGRIM S.R.L. Ungheni care este dotat cu utilaje şi are personal calificat.
Cantităţile de substanţe periculoase sunt reduse, instalaţia analizată nu intră sub incidenţa
HG 804 /2007, modificată de HG 79/2010.
1.9. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică
Zgomot.
Principalele surse de zgomot, în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii-montaj
sunt utilajele de construcţii.
Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în
funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă
22
orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de
ecranare.
Activităţile din organizarea de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu deschis,
şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care prevăd
ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi
psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe
săptămâna de lucru. La această valoare se poate adăuga corecţia de 10 dB(A) – în cazul
zgomotelor impulsive (impulsuri de amplitudini sensibil egale).
În cadrul fermei de porci zgomotul de intensitate crescută poate fi generat de
echipamentele de ventilatie, pompele şi mixerele pentru dejecţii, autovehiculele folosite
pentru transport sau imprastierea dejectelor ca fertilizator pe suprafetele agricole sau alte
echipamente cum ar fi cele de distribuire a furajelor. Pentru atenuarea intensităţii
zgomotului generat de sursele fixe de zgomot, amplasarea acestora va fi în adăposturi
sau în alte construcţii(ex: staţii de pompare, ventilatoare, distribuitoare furaje) şi se vor lua
măsuri antivibratile la montaj. Se recomanda achizitionarea unor echipamente silentioase.
Având în vedere amplasamentul celor două instalaţii identice din punct de vedere
funcţional, evaluarea nivelului de zgomot echivalent s-a efectuat estimând indicatorul de
presiune acustică al surselor de pe amplasamentul fiecărei ferme, la o valoare de 75 dB
(A). În această ipoteză nivelul presiunii acustice rezultante este de 78 Db(A)
Intervalele de timp dintr-o zi calendaristica pentru determinarea indicatorilor de zgomot:
- Lzi intre orele 07,00 – 19,00.
- Lseara, intre orele 19,00 – 23,00.
- Lnoapte, intre orele 23,00 – 07,00.
Proportia de conditii favorabile propagarii zgomotului intr-o zi calendaristica sunt de 50%
ziua, 75% seara si de 100% noaptea.
Programul fermei este permanent, respectiv numarul orelor cu conditii favorabile de
propagare a zgomotului dintr-o zi calendaristica de care va „beneficia sursa” este de 17
ore pe zi (12x0.5 +4x0,75 +8x1).
Indicatorul de presiune acustica echivalent, la limita incintei se determina utilizand relatia
Lechiv.= LR – ADIV, in care LR este puterea acustica rezultanta(78Db(A)), iar ADIV(36 Db(A))
este amortizarea datorita izolaţiei fonice(sursele sunt amplasate în construcţii) şi
propagarii geometrice:
Lechiv.= 42 dB(A)
Luând in considerare nivelul de zgomot determinat la limita incintei si timpul de
desfasurare a activitatii, care este permanent, respectiv 12 ore ziua, 4 ore seara si 8 ore
23
noaptea, se poate determina prin calcul Lden.care reprezinta nivelul de zgomot zi-seara-
noapte, utilizand relatia:
Lden=10log 1/24(12*104,2+4*104,7+8*105,2)
Lden= 48,89 dB(A)
Concluzia este ca activităţile care se vor desfăşura în cele două instalaţii nu va modifica
nivelul zgomotului de fond.
24
Tabel nr. 1.3. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate
Tipul poluării Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Polarea maximă permisă (LMA pentru om şi mediu)
Poluarea de fond
Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere
Măsuri de eliminare / reducere a poluării
Pe zona obiectivului
Pe zone de protecţie / restricţii aferente obictivului, conform legislaţiei în vigoare
Pe zone rezidenţiale de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a poluării de fond
Fără măsuri de eliminare / reducere a poluării
Cu implementarea măsurilor de eliminare / reducere a poluării
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Zgomot
Halele cu sistemele de ventilaţie, distribuţia furajelor, apei, centrala termică Mijloace de transport pentru aprovizionare cu furaje, livrare porci, transport dejecţii.
7 s
urs
e fix
e ş
i 3 m
ob
ilă.
50 dB(A)
65 dB(A),traficul pe DJ Bălăuşeri – Târnăveni
Lechiv= 42 dB(A),la limita incintei obiectivului LZSN =48,89 dB(A)
50 dB(A)
Zgomotul produs de funcţionarea instalaţiilor nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei.
Zgomotul produs de funcţionarea instalaţiilor nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei şi nu va afecta receptorii protejaţi.
Activitatile care implica utilizarea mijloacelor de transport si de incarcare-descarcare se vor desfasura doar in cursul zilei (07,00 – 19,00). Achiziţionarea de echipamente silenţioase.
25
Radiaţia electromagnetică : Obiectivul nu generează radiaţii electromagnetice.
Radiaţii ionizante : Obiectivul nu deţine surse de radiaţii ionizante.
Poluarea biologica : în general la fermele zootehnice exista riscul ca prin sistemul de
ventilatie al adaposturilor sa fie eliminate particule care transportă bioaerosoli, care au un
rol important în răspândirea bolilor. Tipul de hrană şi tehnicile de hrănire pot influenţa
concentraţia emisiei de bioaerosoli. În cazul acestei ferme, tehnicile de hrănire şi viteza
redusă a aerului la nivelul pavimentului halelor reduc posibilitatea emisiilor de particule.
Viteza aerului în adăposturi va mai mică de 0,15 m/s.
Măsurile de biosecuritate vor fi bine aplicate, conform normelor sanitar – veterinare,
eliminănd riscul îmbolnavirii porcilor şi răspândirii bolilor prin bioaerosoli.
1.10. Alternative pentru amplasament, localizare geografică, conectarea la
infrastructură.
Pentru amplasamentul fermei s-a ales de către titular o singură variantă şi anume, pe
terenul liber existent în zona de est a fermei existente.
Teren este delimitat la est si sud de terenuri arabile libere, la vest de actuala ferma
de porci iar la nord de DJ 142 Balauseri - Târnăveni. Ferma existentă, titular S.C.
CERAGRIM S.R.L. este reglementată din punct de vedere al protecţiei mediului prin
Autorizaţia de Mediu nr. 360 din 29.09.2008, emisă de APM Mureş. Terenul destinat
amplasarii extinderii fermei are o suprafata totala de 22700 mp, cu dimensinile de cca
110,0m la drumul judetean si o adancime de cca 290,0 m . El are o panta lina de
la nord la sud de 0,7%. Terenul este compus din cinci parcele, proprietatea privata
a SC CERAGRIM SRL Ungheni. Accesul auto în incinta se va face din drumul
judetean din DJ142 –Balauseri – Târnăveni situat pe latura nordica a
amplasamentului .Ferma are o platforma preuzinala la limita drumului judetean,
unde se vor amplasa clădirea administrativa în pozitie centrala, carantina in partea
stanga si depozitul de lemne cu centrala termica în partea dreaptă. Halele sunt
amplasate perpendicular pe drumul judetean conform fluxului tehnologic stabilit. Ferma
noua si cea existenta vor comunica prin drumuri tehnologice. În partea sudica s-au
amplasat doua lagune pentru dejectiile din ambele ferme. Din punct de vedere
functional obiectivul proiectat impreuna cu ferma existentă va forma o platforma
integrată agro industriala cu platforme de circulatie auto si parcari la drumul
judetean si circulatii tehnologice in interior.
Bilanţul teritorial:
- S teren ferma 22700 mp
- S circulatie exterioara 1278 mp
26
- S teren liber 166 mp
- S construita 4 hale 5076 mp
- S cladire administrativa 200 mp
- S depozit, CT, carantina ,cabina poarta 214 mp
- S doua lagune si statie de pompare 2020 mp
- S circulatie auto si parcari in incinta 2918 mp
- Total suprafata cu constructii 10428 mp
- Suprafata spatiu verde 12272 mp.
P.O.T. = 33% (inclusiv lagunele); C.U.T. = 0,33.
Alimentarea cu apa potabila şi tehnologică va fi din sursă directă subterană, din puţul
existent. Pentru înmagazinarea apei şi compensarea debitelor maxime orare, se va utiliza
bazinul existent cu volumul de 60,0 mc situat pe versantul din apropiere , la cca.
200 m de fermă. Distribuţia apei se face gravitational spre o retea de incinta interioară.
Pentru alimentarea cu energie electrica a platformei se va face un racord electric. la
postul de transformare existent 250 Kw/20 -0,4 kV. Ferma existentă este racordată la
reţeaua de distribuţie a gazelor naturale pentru alimentarea celor două microcentrale cu
puterea termică de 24 kW fiecare şi incineratorul de cadavre.
2. Procese tehnologice.
2.1.Tehnologia lucrărilor de construcţii.
Tehnologia realizării lucrărilor de construcţii va fi una mecanizată în cea mai mare parte.
Sucesiunea fazelor tehnologice este următoarea:
1. Realizarea lucrărilor prevăzute în proiectul organizării de şantier.(împrejmuire,
amplasare barăci pentru materiale, container cu grup sanitar pentru salariaţi,
container pentru deşeuri, platform balastată pentru depozitarea materialelor şi
echipamentelor. Suprafaţa de teren care se va ocupa temporar pentru organizare
de şantier va fi de 1500 mp.
2. Descoperta solului vegetal de pe toată suprafaţa amplasamentului. Solul vegetal
are o grosime de 0,15 m, rezultând un volum de 3405 mc de sol vegetal. Acesta
se va depozita în grămezi pe terenul liber din incinta obiectivului.
3. Realizarea lucrărilor de infrastructură, mecanizat, urmată de sistematizarea
verticală a terenului pentru aducerea cotei natural a terenului la cota digurilor
existente.
4. Umpluturile vor fi din pământ curat rezultat din excavaţii sau din gropi de
împrumut. Ampriza digului lateral va fi marcată cu ţăruşi de bornare. Între digul de
27
pe latura dinspre râul Târnava Mică şi lagunele de dejecţii va fi un teren drum de
circulaţie cu lăţimea de 1,0 m pentru accesul la dig.
5. Fundaţiile vor fi discontinue (tip *pahar* ) cu grinzi de fundare pe care se vor
sprijini pereţii din beton de sub panourile metalice care constituie pereţii laterali ai
grajdurilor. Pentru construcţiile anexă proiectate, pereţii laterali vor fi din zidărie.
Închiderea construcţiilor proiectate se vor face utilizând confecţii metalice pentru
acoperiş, învelitoare din tablă cutată, uşi şi ferestre din elemente prefabricate.
6. Efectuarea lucrărilor de instalaţii interioare şi racordurile la reţele de utilităţi din
incintă, urmate de montarea utilajelor şi a tuturor echipamentelor necesare
desfăşurării activităţii de producţie. Utilajele cu montaj se vor amplasa pe fundaţii
realizate cu măsuri antivibratile.
7. Lagunele pentru dejecţii se vor executa în excavaţie protejată cu argilă bătută 2 x
0,25 m., atât pe radier cât şi pe digurile de contur. Densitatea PROCTOR a argilei
folosită la impermiabilizarea lagunelor va fi de min. 92 %. Peste argilă se va aşeza
folia din PEHD (radier şi digurile de contur). Folia din PEHD utilizată pentru
impermiabilizarea lagunelor se va îmbina cu sudură dublă a carei etanşeitate se
va verifica înainte de punerea în funcţiune.
8. Centrala termică se va amplasa în constructive rezistentă la foc, proiectată
conform normativelor PSI.
9. La terminarea lucrărilor de construcţii montaj, pământul vegetal se va împrăştia pe
terenul liber din incinta obiectivului şi se vor efectua probele tehnologice ale
utilajelor.
10. Dezafectarea organizării de şantier şi eliberarea terenului ocupat temporar.
Panourile metalice, confecţiile metalice şi elementele de închidere, pereţi, uşi ferestre,
elementele prefabricate pentru boxe, grătare se vor achiziţiona gata confecţionate,
termoizolate şi protejate anticorosiv.
Pentru efectuarea lucrărilor se vor folosi utilaje de construcţii: excavator, buldozer,
săpător pentru şanţuri, autobetonieră pentru transport beton şi mortar, automacara,
compactoare.
În proiectul fermei vor fi prevăzute materiale durabile de cea mai bună calitate care va
conferi obiectivului siguranţă în exploatare şi o durată cât mai mare de folosire.
Din punct de vedere al emisiilor, în organizarea de şantier, vor fi :
1. Pulberi din lucrări de excavaţii şi săpături.
2. Emisiile de la mijloacele de transport folosite pentru transportul materialelor şi de
la utilajele de construcţii;
28
3. Deşeurile menajere de la salariaţii şantierului.
4. Deşeurile de materiale de construcţii vor fi minime deoarece se utilizează
elemente prefabricate şi semifabricate iar în şantier nu se produc materiale de
construcţii.
5. În şantier nu vor fi emisii de COV, datorită utilizării materialelor pentru protecţia
anticorosivă, cu conţinut de solvenţi organici. Toate confecţiile metalice vor fi
achiziţionate protejate anticorosiv.
6. Pentru colectarea apelor menajere se va amplasa o latrină ecologică.
2.2.Procese tehnologice de producţie.
Procesul tehnologic va fi identic în ambele ferme. Tehnologia aplicată constă în creşterea
porcilor în sistem intensiv, selecţia, testarea şi producerea de material biologic de prăsilă.
Scrofiţele pentru matcă/scroafele înţărcate sunt cazate în grupuri în halele de gestaţie.
Se realizează gruparea fătărilor prin gruparea lotului la însămânţare cu ajutorul
preparatelor hormonale. Se pregătesc scrofiţe/scroafe care se vor insemina în intervalul
de 4-5 zile pentru a realiza exploatarea compartimentelor „totul plin – totul gol”.
Următoarea grupă se pregăteşte pentru intrare în călduri peste 17 zile ( se ţine cont de
procentul de întoarceri de 15-20 %). Insămânţarea artificială se execută în boxe
individuale, unde animalele vor rămâne timp de 30 zile până la diagnosticarea gestaţiei.
După diagnosticarea gestaţiei, animalele se cazează în grup, in funcţie de vârsta
gestaţiei, pentru furajare diferenţiată. La vârsta de 112 zile, scroafele se trec în
maternitate, se cazează individual, consecutiv cu sincronizarea fătărilor. Fătările au loc
grupat, la intervale de 2 - 3 zile, respectiv 4 - 5 zile. Inţărcarea purceilor se realizează la
vârsta de 28 - 30 zile şi greutatea de cca. 8 kg. După transferul scroafelor, purceii rămân
în compartimente încă 12 - 15 zile. La vârsta de 42 - 45 zile şi la greutatea de 12 - 13 kg,
purceii sunt trecuţi în sectorul de creşă.
Perioada de staţionare în creşă este de 36 zile, transferul la testare se face la vârsta de
81 zile şi greutatea medie de 30 - 32 kg.
După selectarea scrofiţelor pentru testare, restul tineretului se transferă în sectorul de
îngrăşare-finisare. Perioada de staţionare este de 99 zile + 2 zile dezinfecţii. Rulajul este
de 3,7 serii / an. Greutatea estimată la vârsta de 25 săptămâni (181 zile) este de 105-
110 kg/cap.
Purceii sunt marcati potrivit procedurilor PIC, iar in momentul transferului spre cresa,
animalele destinate testarii/reproductiei se crotaliaza potrivit O 85/2008 .
Scroafele inarcate se cazeaza pana la insamantare în boxele individuale.
29
Compartimentele de maternitate urmeaza procedurile fluxului *totul plin – totul gol*, fiind
curatate, spalate si dezinfectate (iarna preincalzite) intr-un repaus de la depopulare de 3-
5 zile minim.
- transferul in maternitate se realizeaza la 112 - 113 zile fiind insotita de o spalare si
dezinfectie a acestora;
- stationarea in compartimentele de cresa este de maxim 55 zile, dupa care animalele se
transfera in compartimentul de finisare I, iar la greutatea de 50 – 60 kg se transfera in
halele de finisare II/testare.
- compartimentele de cresa se curata, spala si dezinfecteaza potrivit procedurilor de
biosecuritate proprii;
- scrofitele de reproductie si vieusii de reproductie urmeaza tehnologia de selectie potrivit
OM 15/2006, se livreaza la cerere dupa o prealabila selectie, crotaliere potrivit
standardelor PIC si marcare cu codul fermei MS005, potrivit O 85/2008.
- animalele destinate abatorizarii se livreaza dupa marcarea specifica potrivit O 85/2008;
- cadavrele de animale se stochează în lada frigorifică din camera de necropsie şi se
incinerează în instalaţia proprie.
După depopularea unui compartiment/ hală de producţie, se procedează la curăţirea
manuală şi mecanică a compartimentului/hala şi îndepărtarea tuturor deşeurilor, după
care urmează spălarea cu apă cu presiune înaltă şi dezinfecţia prin pulverizarea pe toate
suprafeţele a soluţiilor de dezinfectanţi, în concentraţii de 1 – 2 %. În proiectul fermei au
fost prevăzute suprafeţe netede, grătare din materiale plastice, fontă şi oţel, uşor de
curăţat. Pentru efectuarea spălărilor s-au prevăzut agregate de spălare cu apă cu
presiune înaltă, care îndepărtează murdăria cu uşurinţă cu un consum redus de apă.
Pulverizarea soluţiilor de dezinfectanţi se va face cu ajutorul unor aparate de
pulverizat(nebulizatoare) care asigură dispersia dezinfectantului în locurile dorite
2.3.Managementul fluxului tehnologic.
Proiectul tehnologic pentru extinderea şi modernizarea fermei de porci EUROHYB Coroi
a prevăzut măsuri şi lucrări care să asigure îndeplinirea condiţiilor BAT şi Codului de
bune practici agricole:
Procese Măsuri şi lucrări prevăzute în proiect Conform BAT şi Codului de
bune practici agricole.
Halele de reproductie (gestatie in grup+gestatie individuala) şi maternitatea (2 compartimente au o suprafeţele construite de 1375.73 mp respectiv de 791.80 mp. Numărul de locuri de cazare : minim 240 scroafe, maxim 360 scroafe şi
Reducerea suprafeţelor de emisie ;suprafaţa liberă(fantele grătarelor) reprezintă maxim 15 % din suprafaţa totală a boxelor. Eliminarea dejecţiilor într-un
30
Adăpostirea porcilor(reducerea emisiilor de amoniac)
1600 locuri pentru purcei sugari. Halele sunt construcţii cu structura din beton cu pèreţi din panouri metalice tip sanwich izolate termic şi protejate anticoroziv cu acoperiş izolat termic. Pavimentele boxelor sunt din beton secţionate cu grătare prefabricate din fontă în zona scroafelor şi material plastic în zona de cazare a purceilor. Suprafeţele libere (fantele grătarelor) sunt reduse, mai mici de 15 %, ceea ce corespunde Directivei Consiliului 2001/88/EC, care amendează Directiva 91/630/EEC. Această soluţie minimizează emisiile de amoniac şi a altor gaze rezultate din procesul de creştere a porcilor. Canalele de sub boxe sunt executate din beton cu pante dimensionate astfel încât să faciliteze scurgerea rapidă, gravitaţională (sifonare) a dejecţiilor din hale în bazinul de prestocare extern. Din rezervorul de prestocare extern, V = 100 mc, dejecţiile se evacuează prin pompare în cele două lagune de stocare amplasate în exteriorul halelor de producţie. Pèreţii interiori ai halelor, inclusiv cei de compartimentare a boxelor, grătarele boxelor şi canalele de sub boxe au fost proiectate cu suprafeţe netede şi din materiale uşor de curăţat.
depozit extern pentru stocarea temporară Utilizarea suprafeţelor pentru grătare şi canalele pentru dejecţii netede şi uşor de curăţat.
Halele de tineret (4 compartimente) şi de finisare (2 compartimente), cu suprafeţe construite de 882.58 mp, respectiv 1489.50 mp, au o capacitate de cazare totală de 3050 locuri. Halele au fost proiectate cu structura din beton cu pèreţi din panouri metalice tip sanwich izolate termic şi protejate anticoroziv cu acoperiş izolat termic. Pavimentele boxelor sunt din beton secţionate cu grătare prefabricate din materiale plastice în hala de tineret şi beton în hala de finisare. Suprafeţele libere (fantele grătarelor) sunt reduse, mai mici de 15 %,(cca. 12,5 %) din suprafaţa totală a halelor. Soluţia proiectată (suprafaţa mică de emisie) va minimiza emisiile de amoniac şi a altor gaze rezultate din procesul de creştere a porcilor. Canalele de sub boxe sunt executate din beton cu pante dimensionate astfel încât să faciliteze scurgerea rapidă, gravitaţională (sifonare) a dejecţiilor din hale, în rezervorul de prestocare extern, V = 100 mc. Din rezervorul de prestocare
Reducerea suprafeţelor de emisie. Eliminarea dejecţiilor într-un depozit extern pentru stocarea temporară Utilizarea suprafeţelor pentru grătare şi canalele pentru dejecţii netede şi uşor de curăţat.
31
extern, dejecţiile se evacuează prin pompare în lagunele exterioare pentru stocare dejecţiilor. Pèreţii interiori ai halelor, inclusiv cei de compartimentare a boxelor, grătarele boxelor şi canalele de sub boxe au fost proiectate cu suprafeţe netede şi din materiale(plastic, beton) uşor de curăţat.
Hrănirea porcilor
Hrănirea porcilor se realizează cu furaje concentrate produse în instalaţie autorizată sanitar veterinar, FNC Sânpaul, judeţul Mureş. Instalaţia este proprietatea S.C. CERAGRIM S.R.L, titularul proiectului fermei analizate. Furajele conţin cereal (grâu, orz, porumb), şroturi de soia, concentrate proteino-mineralo-vitaminic. Reţetele furajelor cu care se vor hrăni porcii, sunt bazate pe nutrienţi digestibili, cu proteine şi fosfor reduse, cu supliment de amino-acizi şi fitasă. Calitatea furajelor este controlată permanent pe parcursul procesului de preparare în FNC şi la fiecare livrare pentru a fi în concordanţă cu cerinţele tehnologice ale fermei. Transportul furajelor se face cu autovehicule speciale pentru transportul acestora. Descărcarea furajelor se face mecanic printr-un racord flexibil etanş între container şi buncărul de stocare. Depozitarea furajelor în fermă se face în buncăre exterioare supraterane, executate din tablă de oţel galvanizat. Furajele sunt distribuite din buncărele de stocare cu ajutorul transportoarelor cu carcasate şi apoi prin coloane din material plastic, în hrănitori. Hrana este uscată, cu excepţia compartimentului unde sunt cazate scrofele unde hrana este semisolidă.(în hrănitori se adăuga apa). Hrănirea se face fazial, în funcţie de cerinţele nutriţionale ale porcilor în diferite etape de creştere a acestora. Procesul de hrănire este complet automatizat şi este controlat de un procesor. Hrana va fi asigurată *după dorinţă*, sistemul de hrănire fiind astfel proiectat încât să prevină pierderile de furaje. Viteza de circulaţie a aerului în adăposturi va fi redusă, în limitele prevăzute de cerinţele de biosecuritate a animalelor, evitându-se pierderile de furaje (emisii de pilberi). Cantitatea medie de furaje cu care sunt hrăniţi porcii este de 2,25 kg/cap.zi.
Hrănirea porcilor în funcţie de cerinţele nutriţionale ale acestora, în diferitele etape de producţie. Astfel se reduce cantitatea de nutrienţi(N, P) nedigerată sau catabolizată şi care este excretată.(management nutriţional) Managementul nutriţional se aplică prin hrănirea pe faze utilizând formule de dietă bazate pe nutrienţi digestibili. Dietele vor avea un conţinut redus de proteine, cu supliment de aminoacizi şi conţinut redus de P, cu supliment fitasic sau diete cu P anorganic foarte digerabil.
Sursa de alimentare cu apă (existentă) a fermei proiectate, permite adăparea
Acesul la apă al porcilor este
32
Utilizarea apei.
animalelor în regim nerestricţionat. Sursa este amplasată în lunca Râului Târnava Mică, potenţialul acviferului putând satisface necesarul de apă al fermei existente şi proiectate. Sistemul de distribuţie a apei a fost proiectat a fi executat din materiale rezistente care să permită prevenirea pierderilor de apă. Adăpătorile prevăzute în proiect sunt calibrate pentru fiecare categorie de animale (scroafe, purcei, tineret, porci în faza de finisare). Apa utilizată pentru răcirea aerului, în perioadele caniculare, este recirculată. În proiect au fost prevăzute contoare pentru măsurarea volumului de apă prelevat din sursă şi distribuit în halele de producţie. Aceste dotări vor permite evidenţa consumurilor de apă. Pentru curăţarea adăposturilor (compartimente), după fiecare ciclul de producţie, în proiect s-au prevăzut utilaje pentru spălarea cu apă cu presiune înaltă. În programele de mentenanţă ale echipamentelor vor fi planificate operaţiuni de calibrare regulată a adăpătorilor, detectarea şi repararea scurgerilor.
nerestricţionat. Curăţarea adăposturilor cu spălător cu apă la presiune înaltă, după fiecare ciclu de producţie. Calibrarea regulată a instalaţiilor de adăpare pentru a preveni scurgerile. Măsurarea şi evidenţa consumului de apă. Detectarea şi repararea scurgerilor.
Energia Halele de producţie dar şi clădirile anexă sunt izolate termic.Microclimatul în hală este asigurat prin ventilaţie naturală şi mecanică şi încălzire utilizând agent termic, apă cadă, produsă în centrala termică proprie. Ventilatoarele sunt dotate cu motoare de acţionare cu turaţie variabilă, astfel încât debitul de aer să poată fi optimizat (iarna/vara). Sistemul de ventilaţie este complet automatizat, fiind controlat de microprocesoare, care primesc informaţiile de la senzorii de monitorizare a microclimatului din hale: temperatură, umiditate, concentraţii gaze. Se vor achiziţiona ventilatoare prevăzute cu sesizoare de pierdere de sarcină. Datorită depunerilor mecanice care obturează admisia/refularea aerului, are loc o micşorare a depresiunii create de ventilator(pierdere de sarcină). Montarea instalaţiei de ventilaţie în hale a fost prevăzută în locuri uşor accesibile, pentru a permite, în perioada de funcţionare a fermei, verificări periodice ale existenţei rezistenţelor mecanice şi intervenţii pentru înlăturarea acestora. Iluminatul în hale va fi natural şi artificial, utilizând surse de iluminat electrice cu consum redus de curent.
Clădiri izolate termic Optimizarea ventilaţiei mecanice Prevenirea rezistenţelor în sistemul de ventilaţie prin inspecţii frecvente şi curăţarea depunerilor în sistemul de ventilaţie Ventilaţia mecanică este completată cu ventilaţia naturală. Alicare iluminării cu consum energetic redus.
33
Centrala termică va fi echipată cu cazane cu combustibil lemnos, cu gazeificare. Randamentul acestor cazane este de min. 87 %. Agentul termic utilizat pentru încălzire va fi apa caldă, care este recirculată. Evacuarea dejecţiilor din hale se face gravimetric. Consumul mediu de energie: -scroafe: 103 kWh/cap.an -porci: 94 kWh/cap.an
Depozitarea dejecţiilor.
Dejecţiile din adăposturi se scurg gravimetric în rezervorul de prestocare. Acesta este prevăzut cu staţie de pompare dejecţii cu limitator de nivel. Dejecţiile se pompează în depozitul exterior de tip*lagună*., format din două lagune cu volumul de 5000 mc fiecare. Acesta este executat în excavaţie, împermiabilizată. Radierul şi digurile de contur vor fi izolate cu argilă compactată (2 x 0,25 m) şi cu folie din PEHD. Coeficientul de permiabilitate al argilei 10-
7 m/s iar al foliei este de 10-14m/s, practic este impermiabilă. Depozitul de dejecţii este o construcţie sigură, se prevede ca în funcţionare să fie respectată înălţimea de gardă de 1,00 m. A fost proiectat pentru a fi rezistent la cutremur, şocuri termice şi chimice. Depozitul a fost conceput cu două lagune, pentru ca în exploatare, una să fie în curs de golire şi una şă fie în curs de umplere. Aceasta va permite controlul lagunei golite şi efectuarea lucrărilor de mentenanţă, dacă esrte cazul. Lagunele sunt prevăzute cu dispositive de golire, control al cantităţii de dejecţii stocate şi cu omogenizator pentru dejecţii, care se va utiliza doar înainte de evacuarea dejecţiilor pentru fertilizare. Dejecţţile conţin cantităţi importante de suspensii. Aceste formează pe suprafaţa depozitului o crustă naturală care împiedică emisiile de gaze şi umezirea excesivă a dejecţiilor datorită precipitaţiilor.
Depozitarea dejecţiilor într-un rezervor extern care rezistă la influenţe mecanice, termice şi chimice. Baza şi pereţii rezervorului sunt impermiabili. Depozitul este golit pentru inspecţii şi mentenanţă, odată pe an. Sistem de acoperie: crusta naturală.
34
Tabelul nr. 2.1
Valorile limita ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile *)
Parametru (unitatea de măsură) *)
Valori limită
Tehnici alternative propuse de titular
Prin cele mai bune tehnici disponibile
**)
Conform celor mai bune practici
de mediu ***)
Consum de energie kWh/cap/an scroafe
103 83 - 124 -
Consum de energie kWh/cap/an porci
94 147
Consum de apă, l/cap.zi. scroafe
17 10 - 22 -
Consum de apă, l/cap.zi. porci
5 4 - 10
Emisii de amoniac din hale kg/cap.an. scroafe
4,19 4,29 - 7
Emisii de amoniac din hale kg/cap.an. porci
2,9 2,1 - 4 -
Dejecţii generate, kg/zi.cap
6,8 3 – 7,2 -
2.2 Activitati de dezafectare
Amplasarea şi funcţionarea fermei nu necesită lucrări de dezafectare
3.Deşeuri
3.1. Deşeuri generate în perioada de construire a obiectivului.
Soluţiile constructive propuse în proiect vor reduce generarea deşeurilor de materiale de
construcţii. Gospodărirea deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată
este în sarcina antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii
autorizaţi pentru valorificarea sau eliminarea acestora. Nu se vor utiliza azbestul sau
materiale care conţin azbest.
Antreprenorul lucrărilor de construcţii este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor
conform HG nr.856/2002.
35
Pentru realizarea obiectivului sunt necesare lucrări de amenajarea terenului. Solul
vegetal, conform studiului geotehnic, are o grosime de 0,15 m, sol vegetal argilos.
Înainte de începerea lucrărilor, solul vegetal va fi descopertat. Descoperta de sol vegetal
va fi împrăştiată pe terenul liber din incinta fermei.
După descopertarea solului vegetal se vor executa lucrările de excavaţii necesare pentru
amplasarea construcţiilor proiectate.
Pământul excavat, cod 17 05 04, se va folosi pentru sistematizarea verticală şi orizontală
a amplasamentului.
Soluţiile constructive proiectate, se bazează pe utilizarea în cea mai mare parte, a
panourilor prefabricate metalice achiziţionate gata finisate, protejate anticorosiv şi izolate
termic şi a confecţiilor metalice realizate în bazele de producţie ale antreprenorilor. În
acest fel se va reduce cantitatea de deşeuri generată de activităţile de construire a
obiectivului. Gospodărirea deşeurilor din construcţii a căror generare nu poate fi evitată
este în sarcina antreprenorului lucrărilor, care va încheia contracte cu operatorii autorizaţi
pentru valorificarea sau eliminarea acestora. Nu se vor utiliza azbestul sau materiale
care conţin azbest.
Antreprenorul lucrărilor de construcţii este obligat să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor
conform HG nr.856/2002.
Deşeurile care vor rezulta în perioada de construire:
Denumirea deşeului Cod CED Cantităţi
estimate
UM/an
Modul de gospodărire.
Amestecuri de beton,
cărămizi, fără subst.
periculoase
17 01 07 Pot să apară
accidental
Se vor elimina prin depozitare finală de
către operatorul serviciilor de salubritate
din zonă.
Deşeuri din lemn 17 02 01 1 mc Se vor valorifica ca lemne de foc
Pământ şi pietre din
excavaţii
17 05 04
450 mc
Se va utiliza pentru sistematizarea
verticală, ca şi umpluturi pentru drumuri
şi platform
Ambalaje de hârtie şi
carton
15 01 01 Se vor
cuantifica şi
ţine evidenţa
conform HG
856/2002
Se vor valorifica la colectori autorizaţi
Ambalaje de plastic 150102
Ambalaje de lemn 150103 Se vor valorifica ca lemne de foc
36
3.2. Deşeuri care vor fi generate în perioada de operare.
Din activitatiile societatii vor rezulta următoarele tipuri de deşeuri:
Deşeuri periculoase:
Deşeurile periculoase care vor fi generate în fermă se vor precolecta pe categorii şi se
vor stoca temporar în spaţiile şi platforme de deşeuri tehnologice care vor fi prevăzute în
proiect.
Transportul şi eliminarea acestor deşeuri vor fi externalizate.
Se vor încheia contracte cu operatori autorizaţi.
Deşeuri periculoase care se vor genera:
Uleiuri uzate de motor, transmisie, ungere, neclorurate, cod 13 02 05* şi baterii
uzate, cod 16 06 01*, rezultă din activitatea de întreţinere a utilajelor din dotare. Se
precolectează selectiv. Uleiul uzat va fi gestionat conform H.G. 235/2008, bateriile uzate
se vor preda la furnizori la schimb atunci când se va achiziţiona o baterie nouă.
Ambalaje care conţin resturi de substanţe folosite la dezinfecţie, cod 15 01 10* vor
fi colectate şi transportate de un operator autorizat, în vederea eliminării prin incinerare în
instalaţii autorizate.
Deşeurile de la tratamentele sanitar-veterinare şi ambalajele de la medicamente,
cod 18 02 02* vor fi colectate şi transportate de un operator autorizat, în vederea
eliminării prin incinerare îm instalaţii autorizate.
Deşeuri nepericuloase:
Deşeurile menajere, cod 20 03 01, rezulta din activitatea sociala a personalului în
cadrul fermei zootehnice. Depozitarea primara se va face în pubele amplasate pe
platforme betonate, care vor fi prevăzute în proiectul fermei, dupa care vor fi preluate de
operatorul serviciilor de salubritate din comună.
Deşeurile metalice şi mase plastice, coduri 02 01 10 şi 02 01 04. Vor rezulta din
activitatea de mentenanţă a echipamentelor. Se vor colecta şi se vor depoziteaza
selectiv, după care se vor livra periodic la agenţii colectori.
Cadavre de animale şi deşeuri de ţesuturi animale coduri 02 01 99 şi 02 01 02, pot
rezulta sporadic. În sala de necropsie există o ladă frigorifică pentru stocarea cadavrelor.
Deşeurile se vor incinera în instalaţia proprie
Dejecţiile, cod 02 01 06, rezultă din activitatea de creştere şi îngraşare a porcilor.
Regulamentul comunitar nr. 1774/2002, pentru gunoi de grajd, îl clasifică drept material
de categoria 2, art. 5, alineat 1, lit. A).
37
Definiţia acestui material, aşa cum a fost modificată în regulamentul nr. 808/2003 este
prezentă la punctul 37 în anexa 1: “gunoi de grajd”: excrementele şi /sau urina de
animale de creştere, cu sau fără strat de paie, sau îngrăşământ netratat, sau tratat în
conformitate cu capitolul III din anexa VIII sau transformat în cadrul unei instalaţii de
producţie de biogaz sau intr-o instalaţie de compostare”. In ceea ce priveşte transportul,
se aplică art. 7 din regulamentul mai sus amintit, adică în baza alineatului 1 aceste
materiale strânse şi transportate precum şi identificate conform celor prevăzute în
anexa II din acelaşi regulament, sunt, în baza alineatului 2, însoţite de un document
comercial sau acolo unde se solicită, de un certificat sanitar cu cerinţe fixate de anexa
mai sus amintită.
Toate acestea direcţionează aceste reziduuri spre o definiţie a deşeului.
Pot fi considerate deseuri de producţie până se stabilizează (fermenteaza), dupa care
constituie un îngrăşământ valoros pentru fertilizarea solului.
Evacuarea dejectiilor colectate sub forma fluida în fosele de sub gratare se realizeaza
prin cate 6 guri de aspiratie / compartiment spre reteaua exterioara. Evacuarea se face la
sfarsitul fiecarui ciclu de producţie cu o durata medie de 60 – 65 zile. Colectarea
dejectiilor din grajduri se face gravitaţional până la rezervorul de prestocare pentru
dejecţii. Reţeaua exterioară pentru canalizarea dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologic,
este compusă din :
- Conductă de evacuare din adăposturi, Dn 300 mm, cu lungimea de 70 m, din
PVC, care conduce gravitaţional dejecţiile în rezervorul de prestocare,
prevăzut cu staţie de pompare dejecţii.
- Rezervorul de prestocare este executat din beton impermiabilizat, cu volumul
de 100 mc şi este amplasat subteran. Acesta este prevăzut cu staţie de
pompare pentru dejecţii. Pompele vor fi prevăzute cu senzor de nivel, care
permite intrare în funcţiune automată a acestora pentru golirea bazinului de
prestocare.
- Conductă din oţel, Dn 150 mm, prin care dejecţiile se evacuează în cele
două lagune de stocare. Conducta de evacuare are lungimea de 30 m, este
amplasată subteran şi este prevăzută cu un distribuitor, care permite
evacuarea alternativă a dejecţiilor în cele două lagune pentru stocarea
temporară.
Dejecţiile rezultate din toate adăposturile fermei(extindere + existente), vor fi stocate în
două lagune exterioare, care se vor amplasa pe terenul pe care este amplasat obiectivul
proiectat. Lagunele vor avea radierul, digurile şi pereţii izolaţi cu argilă compactată şi
38
hidroizolate cu geomembrană din polietilenă de înaltă densitate( coeficient de
permiabilitate: argilă bătută maxim 10-7m/s iar folia de PEHD 10-14 m/s).
Cele două lagunele pentru dejectii au capacitatea de câte 5000 mc fiecare cu
dimensiunile de 35.0 x 50.0 x 2.85 m. Lagunele sunt prevazute cu agitator, care se va
acţiona doar înainte de evacuarea dejecţiilor fermentate. Evacuarea şi transportul
dejecţiilor se va face cu o cisternă vidanjă cu capacitatea de 12 mc.
In zona de actionare a vidanjei va exista o platforma betonată prevazuta cu o gura de
scurgere pentru colectarea fluidelor rezultate de la manevra de aborbţie a dejecţiilor.
Scurgerile accidentale se vor dirija prin rigolă în rezervorul de prestocare.
Volumul de dejecţii şi ape reziduuale va fi de 13706 mc/an. Timpul de umplere a
lagunelor, menţinând o înălţime de gardă de 0,80 – 1,0 m în perioada de exploatare va fi
de 7 luni. O capacitate suficientă de stocare a dejecţiilor permite planificarea transportului
acestora pentru fertilizare în perioadele optime, când necesarul de azot şi fosfor ale
plantelor este maxim. Capacitatea de stocare acoperă perioadele când sunt interdicţii în
aplicarea acestora pe câmp.
Dejecţiile stocate temporar în lagune suferă următoarele procese:
- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii de dejectii,
de unde se emite CO2 si NH3;
- fermentare anaeroba – proces care are loc în masa mixturii de dejectii, din care
rezulta biogaz ce contine 57-65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de NH3 si N2.
Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare: reducerea patogenilor din
dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea conţinutului de azot si fosfor.
Desi tehnicile de tratare a dejecţiilor sunt disponibile, aplicarea pe teren este încă cea
mai utilizata tehnică. Dejecţiile sunt un bun fertilizator, dacă nu sunt aplicate în exces faţă
de rezerva de azot din sol şi de necesarul plantelor.
Titularul activităţii va elabora planul de management al fertilizanţilor organici(contract cu
OSPA) şi va elabora planurile de fertilizare a terenurilor care urmează a fi fertilizate cu
dejecţii fermentate. Planul de fertilizare conţine: suprafaţa parcelei, cultura anterioară,
cultura anuală, recolta scontată, analiza solului(ph, P2O5, K2O), necesarul de nutrienţi
pentru cultură(t/ha de N, P2O5, K2O), cantitatea de fertilizanţi organici, în t/ha şi cantitatea
de îngrăşământ chimic în t/ha pentru asigurarea necesarului de nutrienţi pentru cultură.
Titularul cultivă terenuri arendate cu cereale şi plante tehnice pentru a căror fertilizare va
utiliza dejecţiile fermentate.
Suprafaţa de teren necesară împrăştierii dejecţiilor fermentate, în cazul aplicării a 170 kg
N/ha este de 450 ha.
39
Cu privire la modul în care este prevăzută gestionarea dejecţiilor din fermă, se constată
următoarele:
- facilităţile planificate pentru colectarea, evacuarea, stocarea temporară,
corespund cerinţelor Codului de bune practici agricole şi a recomandărilor BAT;
- elaborarea şi aplicare planurilor de fertilizare, în conformitate cu prevederile
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi din surse agricole, aprobat prin Ordinul comun, nr.1182/1270/2005, al
M.M.G.A şi M.A.P.D.R. va asigura o gospodărire durabilă a dejecţiilor din
complexul zootehnic de porcine, asigurând protecţia solului şi apei împotriva
poluării.
.
40
Tabel 3.1 – Managementul deşeurilor în ferma existentă şi extindere.
Denumire deşeu
Cantitaea prevăzută
a fi generată
Starea fizică (solid – S; Lichid – L; semisolid –
SS)
Cod
deşeu
Cod privind principala proprietate periculoasă
Cod clasificare statistică
Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi generată – (t/an)
Valorificată Eliminată Rămas în stoc
Deşeuri generate în perioada de construire a fermei
Amestecuri de
beton, cărămizi,
fără subst.
periculoase
Pot să
apară
accidental
S
170107
N
- Se vor elimina prin depozitare finală de
către operatorul serviciilor de
salubritate din zonă.
-
Deşeuri din lemn 1 mc S 170201 N - Se vor valorifica ca lemne
de foc
-
Deşeuri menajere
2 mc
S
20 03 01
N
Se vor elimina prin depozitare finală de
către operatorul serviciilor de
salubritate din zonă.
Pământ şi pietre
din excavaţii
23405 mc
S
170504
N
Se va utiliza
sistematizarea verticală,
ca şi umpluturi pentru
drumuri şi platforme
Ambalaje de hârtie şi
carton
Se vor
cuantifica
şi ţine
S
150101 N -
Se vor valorifica la
colectori autorizaţi
-
Ambalaje de 150102 N
41
plastic evidenţa
conform
HG
856/2002
S
Ambalaje de lemn S
150103 N Se vor valorifica ca lemne
de foc
Deşeuri generate în perioada de funcţionare a fermei
Dejectii de porcine
13.706 mc
SS
02 01 06
N
După stabilizare se valorifică pentru
fertilizarea terenurilor agricole
-
Deşeuri de ţesuturi animale din mortalităţi
1,5 t/an S
02 01 99 02 01 02
N Se stochează temporar în camera de necropsie în ladă frigorifică. Se elimină prin incinerare în instalaţia proprie din ferma existentă.
-
Deşeurile metalice
Se va ţine
evidenţa
cantităţilor
generate
S 02 01 10. N Se valorifică la
unităţi de colectare autorizate
Deşeuri mase plastice
S 02 01 04 N
Deşeuri menajere 12 mc/an S 20 03 01 N Se elimină la depozitul de deşeuri, conform contractului cu operatorul serviciilor de salubritate
Deşeurile de la tratamentele
sanitar-veterinare – obiecte ascuţite
Se va ţine
evidenţa
S
18 02 01
N
Eliminare prin incinerare sau sterilizare de
42
cantităţilor
generate
societati autorizate
Deşeuri de la tratamente
sanitar-veterinare
0,010 t/an S 18 02 02* P Eliminare prin incinerare sau sterilizare de societati autorizate
Deşeuri de ambalaje care
conţin resturi de substanţe folosite la dezinfecţie şi medicamente
0,050 t/an
S
15 01 10*
P
Eliminare prin incinerare sau sterilizare de societati autorizate
Uleiuri uzate de motor, transmisie,
ungere, neclorurate.
50 l/an L 13 02 05* P Se stochează temporar
în butoi din tablă. Se predă comerciantului de la care s-a achiziţionat
uleiul.
Baterii auto uzate
1 buc/an S 16 06 01* P Se va preda la schimb, în momentul achiziţonării
unei baterii auto noi
43
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalier asupra componentelor de mediu şi
măsuri de reducere a acestora
Din punct de vedere ecologic şi sanitar, crescătoriile zootehnice reprezintă un factor
important de presiune, din cauza emisiilor şi a deşeurilor.
Lipsa de control a surselor poluante identificate poate pune în pericol mediului şi
neacceptarea din partea colectivităţii locale a structurilor de creştere intensivă a
animalelor, în special a celor de mari dimensiuni.
Condiţiile igienico – sanitare ale crescătoriilor, dacă nu sunt controlate în mod adecvat,
pot deveni motivul unor limitări în dezvoltarea lor economică, mai ales în ceea ce priveşte
exportul în alte State membre, într-un cadru comunitar, cu reguli riguroase.
Sursele de emisii ale instalaţiei analizate sunt:
- deşeuri produse din dejecţiile animaliere;
- deşeuri de la tratamente medicale şi respectivele recipiente;
- mortalităţile;
- emisiile cu conţinut de amoniac din adăposturi, din stocarea dejecţiilor şi din împrăştiere
în agricultură;
- emisii sonore;
- emisii din ardere.
Relevanţa impactului acestei ferme asupra factorilor de mediu este confirmată prin
introducerea în categoriile supuse Directivei IPPC şi anume cele cu o capacitate mai mare
de 2.000 (>30 kg).
În cazul receptorilor apă şi sol, împrăştierea în agricultură a dejecţiilor este punctul
critic ce trebuie ţinut sub control. În timpul şi după împrăştiere, cantităţi mai mult sau mai
puţin importante de nutrienţi pot fi cedate corpului receptor, determinând episoade de
poluare. De importanţă specială, pentru acest sector, este Directiva 91/676/CEE, numită şi
“Directiva Nitraţi”, care doreşte să limiteze răspândirea în mediu (sol, ape de suprafaţă şi
subterane) a compuşilor azotului, în special a azotaţilor, poluant periculos pentru resursele
hidrice la nivel global.
În cazul receptorului aer, devin importante emisiile din adăposturi şi de la îndepărtarea
deşeurilor din adăposturi.
44
a. Apa
Reţeaua hidrografică a corpurilor de apă de suprafaţă din zona analizată, este formată din
Râul Târnava Mică, la limita de sud a incintei fermei. Faţă de albia minoră a Râului
Tărnava Mică, limita de sud a amplasamentului fermei este situată la o distanţă de 380 m.
Din punct de vedere calitativ apa Râului Târnava Mică, se încadrează în categoria a II-a
de calitate conform ordinului 161/2006 al MMDD.
Debitul mediu multianual al corpului de apă este de 8,87 mc/s, la staţia hidrometrică
amonte Târnăveni. În perioadele cu debite minime, debitul pe curs poate fi suplimentat din
acumularea permanentă Bezid.
Amonte de amplasamentul fermei este situată acumularea nepermanentă Bălăuşeri.
Volumul de retenţie al polderului este de 24,5 mc.
Zona nesturată cu stratul magazin al acviferului freatic se întalneşte la adancimi mai mici
de 3,80 m.
Stratificaţia în partea superioară a coloanei litologice este următoarea:
- sol vegetal: 0,15 m;
- complexe fine prăfoase nisipoase cafenii şi nisip fin prăfos, la adâncimi de 3,50 – 3,80 m
de la suprafaţa terenului natural;
- complex aluvionar fin , grosier, alcătuit din nisip cu pietriş şi pietriş cu nisip, la adâncimi
de 3,50 – 5,00 m.
Apa subterană freatică apare la adâncimi între 3,80 – 4,80 m de la cota terenului natural.
Fundaţiile construcţiilor proiectate sunt de mică adâncime până la 2,0 – 2,50 m.
Pe amplasament, apa subterană freatică este utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă
a fermei existente.
Din punct de vedere calitativ apa din sursa subterană corespunde acestui scop.
Amplasamentul fermei existente şi a extinderii nu se află în zonă inundabilă, fiind apărată
de diguri de contur realizate de titular şi avizate de Administraţia Bazinală Mureş.
Cota terenului natural pe care se va amplasa obiectivul, prin lucrări de sistematizare
verticală, va fi adusă la cota coronamentului digurilor existente.
Comuna Coroisânmărtin face parte din lista localităţilor în care există surse de nitraţi din
activităţi agricole (ordin comun al MMDD ŞI MADR nr.1552/43 din 2008).
Nu exisă încă hărţi revizuite la nivel de cadastru agricol, ale zonelor vulnerabile la
poluarea cu nitraţi din surse agricole de pe raza administrativă a comunei Coroisânmărtin.
45
Alimentarea cu apă a fermei.
Situaţia existentă.
- Sistem de alimentare cu apa, este alcatuit din:
o Put sapat, D = 1,0 m, H = 6,0 m
o Pompa submersibila Qmax = 4,2 mc, H = 50 mcA
o Rezervor de apa subteran, V = 60 mc
o sistem de distributie cu apa in fermă, la consmatorii interni.
Situaţia proiectată.(extindere)
Alimentarea cu apa se va face din reteaua interioară a fermei existente.
Conform breviarului de calcul, necesarul de apă va fi:
Necesarul de apă:
Ferma existentă
Q1nzimed = 14,21 mc/zi = 0.59 mc/h = 0,16 l/s
Q1nzimax= 17,05 mc/zi = 0.70 mc/h = 0,19l/s
Q1nomax= 1,75 mc/h = 0.47 l/s
Ferma proiectată(extindere)
Q2nzimed = 20,03 mc/zi = 0,84mc/h = 0,23 l/s
Q2nzimax= 24,03 mc/zi = 1 mc/h = 0.28 l/s
Q2nomax= 2.4 mc/h = 0.7 l/s
Complexul extins(existent + proiectat):
Qntzimed i = 34.24 mc/zi = 1.42mc/h = 0.39 l/s
Qntzimax = 41.08 mc/zi = 1.70mc/h = 0.46 l/s
Qntomax = 4.25 mc/h = 1.15l/s
Conform breviarului de calcul, cerinta de apă pentru complexul extins(existent +
proiectat):
Qczimed = 34,92 mc/zi = 1,45 mc/h = 0.40l/s
Qczimax = 41,90 mc/zi = 1,74 mc/h = 0.48l/s
Qcomax = 4.35 mc/h = 1.2l/s
46
Tabel nr. 4.1.1. Bilanţul consumului de apă.(m3/zi ; m3/an)
Proces tehnologic
Sursa de apă (furnizor)
Consum total de apă (coloanele 4,10,11)
Apă prelevată din sursă
Recirculată/ reutilizată
Comentarii
Total
Consum menajer
Consum intretinere spatii verzi
Apă de la propriul obeictiv
Apă de la alte obiective
Apă subterană
Apă de suprafaţă
Pentru compensarea pierderilor
în sistemel cu circuit închis
Apă subterană
Apă de suprafaţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Ferma S.C.
CERAGRIM
S.R.L.
Ferma
EUROHYB
Sursă
directă, din
subteran.
41,90 mc/zi
15.294 mc/an
41,90 mc/zi
15.294 mc/an
0,768 mc/zi
280 mc/an
-
-
-
-
-
-
47
4.1.2. Managementul apelor uzate.
Din activitatea fermei se generează următoarele categorii de ape uzate:
- ape menajere, rezultate de la grupurile sanitare din corpul de clădire administrativ,
filtrele sanitare şi sala de necropsie;
- ape uzate tehnologice de la spălarea/igienizarea adăpostului în perioada ciclului de
producţie şi la depopulare. Volumul de apa uzată tehnologică produs în fermele de porci,
este in mod direct legat de cantitatea de apă folosită pentru curaţenie. Consumul de apă
la fermele de porci este afectat nu numai de catre tehnica folosita dar şi de sistemul
halelor de creştere, întrucit este folosită multă apă pentru spălarea pardoselelor şi
îndepărtarea balegarului. Soluţiile constructive care se adoptă, respectiv pardoselele cu
gratare şi sistemul de evacuarea a dejecţiilor, cu suprafeţe netede şi uşor de curăţat, vor
conduce la un necesar de apă pentru spălare şi evacuare a dejecţiilor minim, respectiv un
volum minim de apă uzată.
Pentru efectuarea spălarii adăpostului, ferma se va dota cu un spălator cu apă de înaltă
presiune. Spălarea cu apă cu presiune înaltă este foarte eficientă în îndepărtarea
murdăriei, cu un consum mic de apă.
Debitul de apa uzată menajeră
Ferma existentă:
Q1uzimed = 0,42 mc/zi = 0.017 mc/h = 0.004l/s
Q1uzimax = 0,50 mc/zi = 0.020 mc/h = 0.004l/s
Q1uomax = 0,05 mc/h = 0.013s
Timpul de umplere a bazinului vidanjabil etanş pentru colectare ape uzate fecaloid-
menajere, cu volumul V=10 mc, este de 23,8 zile
Extindere:
Q2uzimed = 0.12 mc/zi = 0.005mc/h = 0.001l/s
Q2uzimax = 0.14 mc/zi = 0.006 mc/h = 0.001l/s
Q2uomax = 0.015 mc/h = 0.004l/s
Timpul de umplere a bazinului vidanjabil etanş pentru colectare ape uzate menajere, cu
volumul V=10 mc, este: 83.3 zile .
Ferma existentă + extindere:
Quzimed = 0.54 mc/zi = 0.022mc/h = 0.0006l/s
Quzimax = 0.64 mc/zi = 0.026 mc/h = 0.007l/s
Quomax = 0.065 mc/h = 0.018l/s
48
Debitul de dejectii si ape uzate tehnologice de spalare- evacuare hidraulica
Ferma existentă
- ape uzate provenite de la evacuarea hidraulica a dejectiilor qu1 = 4,16 mc/zi;
- dejectiile fluide de la cele 3 hale existente qu2 = 10.7 mc/zi
Amestecul dejectii si ape uzate : Qud1 = 14.86 mc.zi = 5423.9 mc/an
Extindere :
- ape uzate provenite de la evacuarea hidraulica a dejectiilor qu1 = 4,16 mc/zi;
- dejectiile de la cele 3 hale proiectate, qu2 = 17.55 mc/zi
Amestecul dejectii si ape uzate: Qud2 = 22.7 mc/zi = 8285.5 mc/an.
Ferma existentă + extindere:
Qud = 37.56 mc/zi ; Volum anual = 13.705.75 mc/an
Sistemul de canalizare
Canalizarea menajeră.
Apele uzate menajere de la filtrul sanitar,din cladirea administrativa existentă, care va fi
modernizată, vor fi evacuate in bazinul vidanjabil existent, V=10 mc.
Canalizarea de la cladirea administrativa noua va fi racordata la un alt bazin
vidanjabil cu V = 10,0 mc.
Hala pentru carantină va avea o canalizare independentă racordată la un bazin vidanjabil
cu V = 10 mc.
Vidanjarea va fi efectuata de catre SC Csiki Tour SRL Tg. Mures, conform contractului de
prestari service nr 39/13.11.2008. Vidanja va fi descarcata în statia de epurare mecano-
biologică a municipiului Tg.Mureş, amplasată în localitatea Cristesti.
Canalizarea tehnologică.
Canalizarea tehnologică a fermei existente se compune din :
o Canale colectoare dispuse pe lungimea grajdurilor
o 3 bazine de colectare, transversale, V=16mc
o 7 camine de vizitare
o Bazin din beton bicompartimentat, V=750mc
o Platforma betonata pentru stabilizarea dejectiilor solide, S = 200 mp
Amestecul de dejectii si ape uzate tehnologice din ferma proiectată, se vor colecta din
hale prin canale laterale de pardoseala subterane care se întalnesc in conducte
situate în aleile dintre hale, prin care, gravitaţional se scurg într-un bazin de prestocare,
echipat cu staţie de pompare pentru dejecţii.
Reţeaua exterioară pentru canalizarea dejecţiilor şi a apelor uzate tehnologic, este
compusă din :
49
- Conductă de evacuare din adăposturi, Dn 300 mm, cu lungimea de 70 m, din
PVC, care conduce gravitaţional dejecţiile în rezervorul de prestocare,
prevăzut cu staţie de pompare dejecţii.
- Rezervorul de prestocare este executat din beton, amplasat subteran şi este
prevăzut cu staţie de pompare pentru dejecţii. Pompele vor fi prevăzute cu
senzor de nivel, care permite intrare în funcţiune automată a acestora pentru
golirea bazinului de prestocare. Volumul rezervorului de prestocare este de
100 mc. Rezervorul este impermiabilizat.
- Conductă din oţel, Dn 150 mm, prin care dejecţiile se evacuează în cele două
lagune de stocare. Conducta de evacuare are lungimea de 30 m, este
amplasată subteran şi este prevăzută cu un distribuitor, care permite
evacuarea alternativă a dejecţiilor în cele două lagune pentru stocarea
temporară.
Lagunele vor avea radierul, digurile şi pereţii izolaţi cu argilă compactată şi hidroizolate cu
geomembrană din polietilenă de înaltă densitate( coeficient de permiabilitate: argilă bătută
maxim 10-7m/s iar folia de PEHD 10-14 m/s).
Cele 2 lagunele pentru dejectii au capacitatea de câte 5000 mc fiecare cu dimensiunile de
35.0 x 50.0 x 2.85 m. Lagunele sunt prevazute cu agitator, care se va acţiona doar înainte
de evacuarea dejecţiilor fermentate.
În aceste lagune se vor evacua dejecţiile şi apele uzate tehnologice şi de la ferma
existentă. Capacitatea de stocare a fost dimensionată pentru o perioadă de 6 luni.
Lagunele vor fi prevăzute cu dispozitive de golire si control a cantitatiilor de dejectii
depozitate.
Inălţimea de gardă va fi de 0,80 – 1,00 m.
Pentru staţionarea vidanjei utilizată pentru evacuarea dejecţiilor fermentate din lagune, se
va realiza o platformă betonată, prevăzută cu o rigolă din beton pentru colectarea
scurgerilor. Rigola va fi racordată la rezervorul de prestocare.
La un interval de 6 luni de zile de stocare se face transportarea si imprastierea
dejecţiilor fermentate în câmp, pentru fertilizare. Transportul dejecţiilor se va face cu
ajutorul unei cisterne vidanjă, prevăzută cu pompă de aspiraţie care va fi acţionată de la
priza de putere a tractorului. Volumul cisternei este de 12 mc.
Canalizarea pluvială :
Canalizarea apelor pluviale se va face printr-o retea de incinta si apoi vor fi
conduse prin santuri naturale spre canalul de desecare aflat la marginea sudica a
amplasamentului.
50
4.1.3.Prognoza impactului
În cazul acestei ferme nu sunt restituţii directe de ape uzate în corpurile de apă de
suprafaţă sau subterane.
Sursele de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane din incinta fermei, sunt
accidentale şi pot avea următoarele cauze:
evacuări necontrolate de dejecţii şi ape uzate din incinta fermei, scurgeri la
prelevarea dejecţiilor din facilităţile de stocare în vederea transportului pe câmp;
exfiltraţii din canalizarea menajeră şi tehnologică, rezervorul de prestocare şi
lagunele de stocare a dejecţiilor, bazinele de colectare a apelor menajere, ca
urmare a neetanşeităţilor, deteriorarea impermiabilizării şi depăşirea nivelului de
retenţie;
scurgerile accidentale de produse petroliere de la mijloacele de transport folosite în
incinta fermei;
pierderile de furaje din sistemele de stocare şi distribuţie.
Mecanismul de poluare al corpurilor de apă:
Scurgerile accidentale de ape uzate şi dejecţii pot afecta direct corpul de apă de
suprafaţă (scurgere pe suprafaţă) sau pot fi antrenate de apele pluviale şi prin rigolele
canalizării pluviale se scurg în corpul de apă de suprafaţă.
Scurgerile pe sol creează la suprafaţă un corp de impregnare care migrează în zona
saturată şi de aici în zona nesaturată care este acvifer ul.
Exfiltraţiile de ape reziduuale din canalizare şi bazinele de stocare pot afecta direct
mediul geologic, deoarece aceste structuri sunt amplasate subteran. Din subteran
poluanţii sunt drenaţi de apa de suprafaţă.
Prognoza impactului activităţii asupra corpului de apă de suprafaţă Târnava Mică şi a
apelor subterane.
Aşa cum s-a precizat anterior din fermă nu sunt restituţii de ape uzate şi dejecţii în apele
de suprafaţă sau subterane.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se caracterizează ca zona de luncă
majoră a Râului Târnava Mică. Amplasamentul se caracterizează prin relief plan cu
uşoară pantă spre râu. Prin lucrările de sistematizare verticală şi aducerea cotei terenului
natural la cotele digurilor de contur, terenul va fi planeizat în totalitate.
Litologia prezintă următoarea stratificaţie:
Stratificatia F 1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 7 F 8
Sol vegetal 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m
Praf
nisipos
0,15 –
1,60 m
0,15 -
1,60 m
- 0,15 –
1,70 m
0,15 –
4,00 m
51
Nisip fin
prafos
1,60 -
2,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,30 m
1,70 –
2,60 m
Nisip cu
pietriş
2,80 –
3,90 m
1,60 -
3,50 m
1,80 –
3,20 m
1,80 –
3,50 m
1,30 –
1,80 m
2,60 –
3,50 m
Pietriş cu
nisip
3,90-
5,00 m
3,50 -
4,00 m
3,20 m-
4,00 m
3,50 –
4,00 m
1,80 –
4,00 m
3,50 –
4,00 m
N h 4,50 m Infiltraţii 3,80 m 4,00 m 3,80 m 4,00 m Nu
În forajul nr 9, stratificaţia este diferită:
- 0,00 – 0,15 m sol vegetal:
- 0,15 – 1,70 m, praf nisipos;
- 1,70 – 2,80 m, praf argilos, nisipos;
- 2,80 – 3,80 m, praf mâlos, nisipos;
- 3,80 – 4,60 m, praf nisipos, slab mâlos;
- 4,60 – 5,00 m nisip cu pietriş;
- N h – 4,80 m
Sursa: studiul geotehnic
Din această prezentare rezultă că stratele de sub solul vegetal, care se vor descoperta
înainte de începerea lucrărilor, pe care se vor funda structurile subterane, au o
permiabilitate relativ ridicată de cca. 10-3 m.s-1.
În proiect au fost prevăzute bariere artificiale (impermiabilizări) care să împiedice
migrarea poluanţilor exfiltraţi accidental din structurile subterane
1. Bazine pentru colectarea efluenţilor lichizi sunt din beton impermiabilizat şi
hidroizolat.
2. Canalele de sub boxe, în care se colectează dejecţiile, sunt din beton cu pereţi de
0,25 – 0,40 m impermiabilizati.
3. Conductele de evacuare a dejecţiilor sunt din PVC, etanşeizate, pentru a asigura
scurgerea gravitaţională a dejecţiilor. Neetanşeităţile provoacă blocarea activităţii
datorită imposibilităţii evacuării dejecţiilor din adăposturi.
4. Rezervorul de prestocare este executat din beton şi echipat cu tehnică de
pompare, care asigură evacuarea automată a dejecţiilor în lagună, când se atinge
nivelul de retenţie presetat.
5. Lagunele sunt executate în excavaţie izolată cu două straturi de argilă bătută , de
2 x 0,25 m. Densitatea Proctor a argilei bătute va fi de min. 92 %, ceea ce
înseamnă un coeficient de permiabilitate de maxim 10-7 ms-1, la care se adugă folia
din PEHD cu permiabilitatea de 10-14 ms-1. În aceste condiţii izolaţia va fi practic
52
impermiabilă. În exploatare, se va menţine înălţime de gardă de 0,80 – 1,00 m,
pentru siguranţă.
În aceste condiţii, probabilitatea producerii exfiltraţiilor din structurile subterane şi drenării
acestora către corpul de apă de suprafaţă, este extrem de scăzută.
În cazul unei deversări pe sol de dejecţii, ape uzate , în momentul evacuării din facilităţile
de stocare şi produse petroliere de la mijloacele de transport, fără luarea măsurilor de
îndepărtare imediată a cauzelor şi urmărilor deversării, prin scurgere de suprafaţă şi
antrenare de apele pluviale, poluanţii pot ajunge în corpul de apă, în special prin rigolele
canalizării pluviale. Prin planeizarea terenului nu va fi favorizată scurgerea decât prin
rigolele canalizării pluviale.
Anticipând această posibilitate în proiect s-au prevăzut măsuri de minimizare.
Construirea unei platforme betonate pentru staţionarea cisternei în momentul extragerii
dejecţiilor fermentate din lagune.
Platforma va fi prevăzută cu rigole pentru colectarea scurgerilor, racordate la rezervorul
de prestocare. În acest fel scurgerile vor fi repompate în lagune.
La vidanjarea bazinelor de colectare a efluenţilor menajeri, scurgerile sunt practic
inexistente, deoarece autovidanjele sunt prevăzute cu dispozitive de blocare(cu bilă) a
scurgerilor în momentul în care pompa de aspiraţie se opreşte.
În magazia fermei vor fi materiale absorbante pentru îndepărtarea imediată a scurgerilor
accidentale de hidrocarburi de la mijloace de transport.
Scurgerile accidentale importante se pot produce dacă ar avea loc spargerea ecranelor
de impermiabilizare şi a digurilor lagunelor, concomitent cu spargerea digului de protecţie
împotriva inundaţiilor.
Lagunele au fost proiectate să reziste la şocuri mecanice, termice, chimice şi la
cutremure, deci probabilitatea producerii de scurgerile accidentale importante este
minimă.
Scurgerile accidentale se pot produce dacă ar avea loc spargerea simultană a ecranelor
de impermiabilizare din argilă bătută şi folie din PEHD şi a digurilor lagunelor,
concomitent cu spargerea digului de protecţie împotriva inundaţiilor.
Producerea unui astfel de incident care să afecteze, calitatea corpului de apă de
suprafaţă şi implicit funcţionarea uzinei de apă potabilă Târnăveni, situată la peste 20
km, în aval, este practic imposibilă, în condiţiile în care activitatea în fermă este
automonitorizată de către personalul propriu.
În practica utilizării lagunelor pentru stocarea temporară a dejecţiilor se folosesc,
dispozitive de avertizare la spargeri, cu care se dotează lagunele. Aceste lagune au fost
53
prevăzute cu dispozitiv de control al cantităţii de dejecţii stocate iar în exploatare se va
respecta înălţimea de gardă de 0,80 – 1,00 m.
Lagunele se golesc odată la 6 luni. Fiind două lagune, folosirea acestora va fi alternativă,
în ciclul umplere/golire. După golirea unei lagune, aceasta va fi inspectat cel puţin odată
pe an, pentru a determina eventualele neetanşeităţi şi efectuarea lucrărilor de remediere,
dacă este cazul.
Probabilitatea poluării raului Tarnava Mică cu dejecţii şi ape reziduuale este minimă.
Titularul activităţii va elabora planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Prognoza impactului utilizării dejecţiilor fermentate pentru fertilizarea terenurilor agricole
Utilizarea dejecţiilor nefermentate, în periodele nepotrivite peste necesarul de nutrienţi ai
plantelor, poate determina poluarea apelor subterane cu compuşi ai azotului şi fosforului.
Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane,
în general, sub forma de nitrat şi rar, ca şi ion de amoniu, în acest ultim caz doar atunci
când terenul este foarte uscat.
Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale
solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi
transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile cu deşeuri
zootehnice sau cu fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie transportat în apele
de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă. Fosforul din dejecţiile de suine care are
impact asupra apei, este de 108–141 g P/100 kg g.v. pe an. Pentru suina medie, valoarea
P din dejecţii este egală cu 92–120 g P/cap pe an în timp ce pentru scroafe cu purcei este
266 – 347 g P/cap pe an.
Dejecţiile fermentate se vor folosi pentru fertilizarea organică a terenurilor agricole
cultivate de titularul proiectului.
Titularul activităţii cultivă terenuri arendate în scopul asigurării bazei furajere pentru
sectorul zootehnic. Concluziile studiului agrochimic efectuat pe parcele de teren din
localităţile Coroi şi Şoimuş, cu privire la caracteristicile solului, sunt următoarele:
- reacţia solului, în medie este slab acidă;
- aprovizionarea cu azot: analizând după indicele de azot, aprovizionarea solurilor în
medie este mijlocie;
- aprovizionarea cu fosfor mobil: aprovizionarea solurilor cu fosfor mobil este
mijlocie;
- aprovizionarea solului cu potasiu mobil este bună.
Suprafaţa de teren necesară pentru împrăştierea dejecţiilor, determinată conform Codului
de bune practici agricole, anexa 5 este 450 ha (170 kg N/ha)
54
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă riscul de
poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea cu
consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole obţinute de pe
aceste terenuri.
Aplicarea pe sol în stare proaspătă (nefermentate) sau în doze ce depăşesc cerinţele
plantelor, poate duce la contaminarea biologică, diminuarea permiabilităţii, la scăderea
capacităţii de reţinere a apei, la reducerea conţinutului de oxigen din sol, iar în final, la
compromiterea fertilităţii solului.
Din aceste motive, fertilizarea terenurilor se va face în doze diferenţiate pentru fiecare
parcelă în parte.
Cantităţile de fertilizanţi se vor determina ţinând cont de:
- starea de aprovizionare cu substanţe nutritive a solui,
- reacţia solului la stratul arat, condiţiile pedoclimatice,
- solul cu regimul său trofic şi hidric, rotaţia culturilor, plante premergătoare,
- cultura planificată, producţia scontată.
Titularul activităţii va comanda elaborarea planulul de management al fertilizanţilor
organici, la OSPA Mureş.
Factorii care influenţează poluarea apelor subterane, în special cu nitraţi din surse
agricole:
Azotul este vehiculat de apele de levigare ale terenului putând ajunge în apele subterane,
în general, sub forma de nitrat şi rar ca şi ion de amoniu, în acest ultim caz doar atunci
când terenul este foarte uscat.
După împrăştierea dejecţiilor pe sol, dacă temperatura solului depăşeşte 5 grade, azotul
din amoniac poate fi transformat foarte repede în nitrat.
Principalii factori care influenţează impactul azotului conţinut în deşeurile zootehnice
asupra apelor subterane sunt:
Caracteristicile solului: cantitatea de azot levigat se diminuează trecând de la straturile
mai grosiere la cele mai fine. Astfel, într-un teren nisipos este favorizată nitrificarea prin
prezenţa condiţiilor de aerare şi în general se obţin viteze mai ridicate de transport şi
volume mai mari de levigat comparativ cu un teren argilos, cu o porozitate mai mică.
Utilizarea reală a solului: în general cantităţile de azot levigat sunt mai mari în terenurile
pe care nu sunt culturi înfiinţate toamna, decât în acele terenuri în care cultivarea este
permanentă. Astfel, continuă îndepărtarea apei şi nitraţilor şi în perioada de iarnă, prin
speciile vegetale, fără a se mai transforma în levigat. De asemenea, trebuie să se ia în
55
considerare faptul că diferitele specii vegetale precum şi respectivele metode de cultivare
pot influenţa în mod diferit procesele de transformare precum şi îndepărtarea azotului.
Condiţii meteo-climatice: precipitaţiile abundente favorizează levigarea în apele
subterane mărind cantitatea de azot levigat. Clima îşi face simţită influenţa sa chiar şi prin
regimul termic, care controlează activitatea microbiană şi astfel, mineralizarea azotului.
Perioada de administrare: pierderile sunt minimalizate atunci când perioadele de
administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se suprapun cu cerinţele culturii
în curs. Se poate întâmpla însă ca astfel de perioade să coincidă cu acele perioade cu
ploi abundente, în care levigarea este accentuată, iar împrăştierea în scop agricol este
compromisă prin imposibilitatea de a ajunge în câmp cu utilajele de împrăştiere.
Fracţionarea dozajului: fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează
probabilitatea levigării elementului mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze în parte,
mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are nevoie.
Cantitatea de azot în raport cu necesităţile culturilor: Cantitatea de azot pierdută prin
levigare este cu atât mai mare cu cât este mai mare excesul de azot comparativ cu
necesitatea culturilor.
Azotul poate ajunge în apele de suprafaţă trecând mai întâi în apele de levigare ale
solului, ieşind apoi cu acestea prin canalele de scurgere ale culturilor, pentru a fi apoi
transportat, în mod succesiv, în apa de suprafaţă. Azotul din solurile pe care s-au
împrăştiat deşeurile zootehnice sau fertilizanţii de sinteză poate, de asemenea, să fie
transportat în apele de suprafaţă prin scurgerea directă de suprafaţă.
Factorii care controlează transferul de suprafaţă al azotului sunt identici cu cei anterior
menţionaţi pentru procesele de levigare, la care se adaugă următorii factori:
Înclinarea şi mărimea suprafeţelor. Scurgerea de suprafaţă a nutrienţilor este favorizată
de panta mare şi lungimea înclinării terenului pe care sunt efectuate împrăştierile.
Metoda de împrăştiere a dejecţiilor. Se poate produce scurgerea directă a dejecţiilor
lichide. Riscul este ridicat dacă deşeul este aplicat pe un teren gol în direcţia înclinării
maxime.
Gradul de acoperire a solului. Pe terenuri necultivate riscul de a avea o scurgere de
suprafaţă este mai ridicat comparativ cu cel de pe terenurile acoperite de vegetaţie. Acest
risc descreşte odată cu mărirea densităţii culturii.
Pierderile prin levigare şi scurgere din soluri pot fi foarte consistente,chiar dacă prezintă
variabile importante: un sol cultivat poate ceda de la 30 la 90 kg N/ha pe an, cantitate care
se micşorează la 5-20 kg N/ha pe an pentru solurile cu acoperire vegetală permanentă.
A fost demonstrat că în zonele cu agricultură mixtă pierderea azotului ajunge la circa
56
40 kg N/ha pe an în timp ce, în cazul pădurilor, cedarea se reduce la 2,5 kg N/ha pe an
Retenţia fosforului în sol este în mod esenţial ghidată de pH. În solurile acide se manifestă
o afinitate ridicată a fosforului pentru oxidul de fier şi aluminiu precum şi pentru argilă.
Într-un mediu neutru sau alcalin domină reacţiile cu calciu şi cu argilă. În condiţiile din
zonă, ţinând cont că solul este argilos, P-ul nu este transportat prin levigare în subsol,
excepţie făcând cazurile de soluri nisipoase şi cu aplicări excesive. Substanţa organică
din sol are un rol esenţial în comportamentul fosforului, dând posiblitatea fosfaţilor de a se
depozita în forme asimilabile în sol pentru o perioadă mai lungă de timp. Chiar dacă în
prezent există o mică posibilitate de a cuantifica pierderile de fosfor observate în bazinele
hidrografice, se poate considera faptul că dauna potenţială pentru mediu există atunci
când:
- Fosforul a fost aplicat pe teren astfel încât acumularea atinsă să fie cauza levigării în
primele straturi ale pânzei acvifere de suprafaţă.
- Solurile sunt erodate iar sedimentele îmbogăţite de fosfor se sedimentează pe fundul
corpurilor hidrice de suprafaţă.
- Se produce scurgerea superficială a dejecţiilor sau direct din adăposturile de
creştere, depozitul de stocare a dejecţiilor(poluare punctiformă) sau din terenuri în urma
împrăştierii (poluare difuză).
4.1.4 Măsuri de diminuare a impactului
Utilizarea apei si restituţia apelor uzate din fermă vor fi controlate, în scopul minimizării
impactului, astfel:
- Sursa de alimentare cu apă are zonă de protecţie sanitară cu regim sever,
împrejmuită.
- Se asigură compensarea debitelor maxime orare pentru evitarea supraexploatării
resursei de apă subterană şi măsurarea debitelor de apă.
- Sistemul de distributie a apei a fost proiectat astfel încât acestea să aducă în
permanenţă suficientă apă şi să previna risipirea apei.
- Spalarea adăposturilor se face cu spălător cu apă de înaltă presiune. Această
măsură, va contribui la reducerea necesarului de apa utilizată pentru spălare-igienizare şi
a volumului apelor uzate.
- Se va asigura întreţinerea şi exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor şi
construcţiilor destinate captării, aducţiunii, înmagazinării şi distribuţiei apei, pentru
minimizarea pierderilor şi a risipei de apă.
57
Conform studiul geotehnic efectuat pe amplasament, apa subterană freatică se află la
adâncimi de 3,80 şi 4,80 m. fundarea construcţiilor va fi la cote superioare nivelului
hidrostatic.
Pentru protecţia calităţii apelor, se vor lua măsuri de impermiabilizare şi protecţie
anticorosivă a obiectelor din care se pot produce exfiltraţii de efluenţi poluanţi.
- Conductele pentru evacuarea dejecţiilor şi apelor menajere vor fi din PVC, material
rezistent la coroziune. Tronsoanele de conducte vor fi îmbinate etanş cu mufe şi garnituri
din cauciuc. Etanşarea conductelor pentru evacuarea dejecţiilor este foarte importantă,
deoarece neetanşeităţile împiedică scurgerea gravitaţională a dejecţiilor în bazinul de
prestocare.
- Rezervorul de prestocarea este dimensionată astfel încat sa asigure preluarea
dejectiilor de la un compartiment al halelor de creştere, pentru a se putea asigura
principiul *totul plin totul gol*.
În rezervorul de prestocare se monteaza o tehnica de pompare fiabila, prevazuta cu un
senzor de preaplin, o pompa submersibila si cu un contact plutitor astfel incat la umplerea
rezervorului peste un anumit nivel, senzorul si comanda pompei sa determine golirea
prini pomparea dejectiilor in lagunele de stocare temporară. Volumul rezervorului de
prestocare este de 100 mc.
- Lagunele, vor fi izolate cu argilă bătută 2 x 0,25 m şi folie din PEHD (radier şi diguri).
Vor fi două lagune identice cu volumul util de 5000 mc fiecare.
Lagunele sunt dotate cu sisteme de control al cantităţii de dejecţii stocate şi de golire. În
exploatare se va asigura menţinerea înălţimii de gardă de 0,80 - 1,0 m.
În apropierea lagunelor se va amenaja o platformă pentru staţionarea cisternelor-vidanjă
în momentul prelevării dejecţiilor din depozitului de stocare. Platforma va fi prevăzută cu
rigolă pentru colectarea eventualelor scurgeri de dejecţii racordată la rezervorul de
prestocare.
- Bazinele pentru colectarea apelor menajere, vor fi impermiabilizate şi hidroizolate.
Canalizarea menajeră şi conductele de evacuarea dejecţiilor sunt proiectate şi se vor
executa din materiale rezistente la coroziune, conducte din PVC îmbinate etanş. Canalele
de sub boxe vor fi din beton, impermiabilizate, cu suprafeţe netede şi uşor de curăţat.
- Se vor realiza platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor.
Pentru protecţia calităţii apelor, în special împotriva poluării cu nitraţi, datorită împrăştierii
dejecţiilor, se vor lua următoarele măsuri:
- Titularul activităţii cultivă terenuri arendate pe care va efectua fertilizarea organică cu
dejecţii fermentate rezultate din fermă.
58
- Efectuarea împrăştierii fertilizanţilor organici va fi în regim controlat, în aşa fel încât să
se asigure pe cât posibil utilizarea optimă de către plante a nutrienţilor deja existenţi în sol
şi a celor proveniţi din îngrăşămintele organice aplicate.
Pentru controlul fertilizării, în acord cu necesităţile şi exigenţele impuse pentru protecţia
calităţii apei, va fi elaborat un studiu pedologic şi agrochimic, al terenurilor care urmează
să fie fertilizate organic.
Se recomandă ca studiul să fie elaborat de un institut acreditat (OSPA) ţinând cont de
necesitatea gospodăririi unitare a solului şi a îngrăşămintelor organice, pentru prevenirea
poluării apelor cu nitraţi. În funcţie de caracteristicile şi utilizarea reală a solului, condiţii
meteo-climatice, studiul va trebui să stabilească următoarele:
- Planurile de fertilizare a parcelelor.
- Perioada de administrare: Pierderile de azot sunt minime atunci când perioadele de
administrare şi de eliberare a azotului în formă asimilabilă se succed prin suprapunere
comparativ cu cerinţele culturii în curs.
- Fracţionarea dozajului: Fracţionarea distribuţiei de azot pe o cultură diminuează
probabilitatea levigării elementului, mărind eficienţa de asimilare a fiecărei doze în parte,
mai ales dacă aceasta este furnizată plantei în momentul în care are nevoie.
- Cantitatea de azot din fertilizanţi este în raport cu necesităţile culturilor. În acest fel
cantitatea de azot pierdută prin levigare este cu atât mai mică cu cât este mai mare
necesitatea de azot a culturilor.
Împrăştierea pe câmp a dejecţiilor se va efectua în conformitate cu prevederile Codului de
bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse
agricole.
Se pot considera BAT următoarele bune practici agricole:
- Reducerea la minim a emisiilor din apele uzate în ape prin bilanţul nutrienţilor (azot şi
fosfor în special). Cantităţile de nutrienţi aduşi, şi cei derivaţi din bilanţul organici/minerali
şi din fertilizarea reziduală a culturilor precedente trebuie să fie în echilibru cu cantităţile
absorbite de culturi.
- Analiza caracteristicilor terenurilor în planificarea împrăştierii dejecţiilor; în special
condiţiile solului, tipul de sol şi panta sa, frecvenţa ploilor şi cantităţile de apă aduse prin
irigare, utilizarea terenului şi tipul de cultură, inclusiv tipul rotaţiei.
- Renunţarea la împrăştierea dejecţiilor pe terenuri saturate de apă, inundate,
îngheţate sau acoperite cu zăpadă.
- Împrăştierea dejecţiilor pe cât se poate posibil în perioadele apropriate fazei de
creştere maximă a culturii care asigură îndepărtarea nutrienţilor.
59
- Operaţia de împrăştiere, la sol în benzi, evitând împrăştierea atunci când vântul suflă
în direcţia zonelor rezidenţiale care ar putea fi deranjate de fenomen.
- Respectarea unei distanţe de cel puţin 5 m de malurile cursurilor de apă naturală şi
ale canalelor principale de desecare şi de 100 m, faţă de zonele de protecţie sanitară a
captărilor de apă din surse de suprafaţă sau subterane.
Recomandări:
1. Realizarea puţurilor de observaţie a calităţii apelor subterane freatice, pe
direcţia de curgere a acestora. Calitatea apelor subterane va fi urmărită în timp şi se vor
putea lua măsurile de eliminare a cauzelor poluării acestora.
2. Asigurarea materialelor absorbante pentru scurgerile accidentale în funcţie de
natura acestora.
Prin măsurile prevăzute în proiect şi a recomandărilor, impactul activităţii
proiectate/existente asupra apelor de suprafaţă şi subterane va fi nesemnificativ, în limite
acceptabile.
60
Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul apelor uzate.
SURSA APELOR UZATE, proces tehnologic
GENERATE
APE UZATE EVACUATE
APE DIRECŢIONATE SPRE REUTILIZARE/RECIRCULARE
COMENTARII
Total ape uzate + dejecţii generate, mc/an
mc/zi
Menajere
Industriale (dejecţii+ape uzate)
Pluviale
În acest obiectiv
Către alte obiective
mc/zi
mc/an
mc/zi
mc/an
l/s
mc/an
mczi
mc/an
mc/zi
mc/an
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Ferma existentă + extindere
13903
38,09
0,54
197
37,55
13706
6800
-
-
-
-
-
61
b.Aer
Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament.
Perimetrul Comunei Coroisânmartin este situat într-o zonă cu climat continental,.
Climatul zonei,ca de altfel întregul climat al bazinuluiTransilvaniei, se află sub influenţa
maselor de aer din vest şi nord-est, ceea ce influenţează substantial trăsăturile
componenţilor climatici.
Climatul este caracterizat prin următoarele valori:
Regimul temperaturilor
- temperatura medie anuală: + 9,80 C
Regimul precipitaţiilor:
Cantitatea de precipitaţii medii multianuale măsurate într-o perioadă de 10 ani este de
cca. 688 mm.
Numărul de zile ploioase 110 – 120 zile/an iar a celor cu ninsori 15 – 20/an. Durata
medie a stratului de zăpadă este de 30 – 40 zile/an..
Regimul vânturilor
Vânturile predominante sunt din direcţia nord-est.
Calitatea aerului.
Situaţia actuală.
În prezent în zona analizată există o singura sursă fixă de poluare a aerului şi anume
ferma de creşterea suinelor S.C.CERAGRIM S.R.L. punct de lucru EUROHYB Coroi,
comuna Coroisânmărtin.
Ferma este autorizată din punct de vedere al protecţiei mediului cu Autorizaţia de Mediu
nr.360 din 29 09 2008, emisă de APM Mureş şi face obiectul proiectului de extindere şi
modernizare.
Calitatea aerului este influenţat şi de emisiile din traficul pe DJ Bălăuşeri – Târnăeni.
Pentru evaluarea calităţii aerului înconjurător s-au avut în vedere doar emisiile din
ferma EUROHYB.
Caracteristicile emisiei de amoniac şi pulberi s-au determinat utilizănd factori de emisie
din metodologia CORINAIR, ediţia 2009.
Programul de calcul al concentratiei poluanţilor în aerul înconjurător utilizat: SCREEN
versiunea 3.5.0.
Concentraţiile maxime calculate ale poluanţilor sunt la distanţa de 100 m de sursă:
- amoniac = 0,07234 mg/mc; c.m.a = 0,3 mg/mc
- pulberi(PM 10 + PM 2,5) = 0,01405 mg/mc; c.m.a. = 0,050 mg/mc.
62
În zona analizată emisiile în aerul înconjurător sunt generate şi de traficul rutier pe DJ
Bălăuşeri – Târnăveni.
Sursele de emisii din localităţile comunei Coroisânmărtin sunt nesemnificative.
Surse şi poluanţi generaţi.
Activitatea de creştere şi îngrăşare a porcilor dă naştere emisiilor de mirosuri şi de gaze
poluante. Sursele de emisii sunt metabolismul animalelor cât şi procesele de degradare
biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii. Printre principalele substanţe
gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4, NO, N2O, compuşi organici volatili
(COV-nm). Sursele tehnologice care generează emisiile de poluanţi gazoşi sunt: grajdurile
animalelor, depozitarea şi tratarea dejecţiilor, împrăştierea în agricultură..
Emisiile din fermă mai provin din combustia lemnelor şi a gazelor naturale pentru
producerea energiei termice, producerea energiei electrice cu ajutorul generatorului
propriu în situaţii de urgenţă, incineratorului de cadavre, sursele mobile şi stocarea şi
manipularea furajelor.
În perioada de realizare a lucrărilor sursele de emisii vor fi:
- emisiile de poluanţi de la motoarele termice ale utilajelor terasiere care se vor folosi
pe şantier;
- emisiile de la autovehiculele care vor transporta materialele, semifabricatele,
prefabricatele, utilajele independente şi cu montaj, necesare realizării obiectivului;
- emisiile de pulberi din săpături.
Emisiile provenite de la motoarele utilajelor terasiere ( excavator, buldozer, încărcător cu
cupă) care utilizează motorina, se determină utilizând factorii de emisie din metodologia
CORINAIR.
Consumul de motorină pentru lucrările terasiere s-a estimat, luând în calcul o
productivitate de 50 mc/h şi un consum de 16 kg/h de motorină/utilaj.
Cantitatea de motorină estimată a fi consumată = 0,96 t.
În acest consum nu a fost inclus transportul pământului în exces şi a solului vegetal în
afara amplasamentului, deoarece solul vegetal şi pământul în exces se vor utiliza pe
amplasament.
63
Factorii de emisie şi debitele masice de poluanţi, emişi sunt prezentaţi în tabelul de mai
jos:
Poluanţi U.M. Factori de emisie Debite masice de
poluanţi, g/h
NOx kg/t 42,7 683,2
COVNM kg/t 8,16 130,56
CO kg/t 34,2 547,2
CO2 kg/t 3183 50.928
SOx kg/t 10 160
Particule kg/t 4,3 68,8
Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere folosite pentru aprovizionarea şantierului, se
limitează preventiv prin condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru înscrierea în
circulaţie a autovehiculelor, operaţiune ce se efectuează la înmatricularea pentru prima
dată cât şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se efectuează periodic
pe toată durata utilizării autovehicului.
Pentru limitarea producerii de pulberi datorită traficului pe drumul de acces, în perioadele
lipsite de precipitaţii, se va stropi cu apă platforma drumului de acces şi se va limita viteza
de circulaţie.
Emisiile din sudura electrică şi autogenă (NOX, CO, O3) vor fi minime. Pe şantier se vor
introduce direct în operă prefabricate şi semifabricate deja uzinate, aprovizionate de la
furnizori sau din bazele de producţie ale constructorilor, protejate anticorosiv. În acest caz
nu va fi necesară utilizarea substanţelor de acoperire cu conţinut de COV.
Emisiile de pulberi din săpături.
Rata emisiilor este diferită de la o zi la alta şi este influenţată de nivelul activităţii,
umiditatea materialului excavat şi de condiţiile meteorologice. Controlul emisiilor de
pulberi, se va realiza prin umectarea terenului în perioadele lipsite de precipitaţii şi
împrejmuirea cu panori a locaţiilor unde se efectuează excavaţiile.
Emisiile în perioada de operare.
Din activităţile de creştere şi îngrăşare a porcilor rezultă emisii de gaze şi mirosuri, care
provin atât din metabolismul animalelor(fermentaţia enterică) cât şi din procesele de
degradare biologică a substanţelor organice conţinute în dejecţii(managementul
dejecţiilor). Principalele substanţe gazoase nocive produse în crescătorii sunt NH3, CH4,
64
NO, N2O, compuşi organici volatili nemetanici(COV-nm) şi pulberi, PM 10 şi PM 2,5.
Emisiile de poluanţi gazoşi provin din diferitele activităţi legate de producţia zootehnică:
grajdurile animalelor, depozitarea dejecţiilor, împrăştierea în agricultură, stocarea şi
distribuţia furajelor.
Amoniacul NH3. Din azotul excretat de animale, o parte sunt pierderi datorate volatilizării
sub formă de emisii de amoniac în interiorul adăposturilor; o fracţie se volatizează în
atmosferă în cursul stocării (emisii datorate stocărilor); o ulterioară cotă este pierdută în
atmosferă în cursul şi în urma distribuirii în câmp (emisii de împrăştiere).
Forma şi concentraţia în care este prezent azotul în deşeuri sunt principalii parametri
care influenţează cantitatea emisiilor de amoniac. Formarea amoniacului din deşeurilor
zootehnice este rezultatul activităţii enzimei ureaza. Activitatea acestei enzime este
puternic influenţată de doi parametri: pH şi temperatură. În acelaşi timp, emisia este
influenţată şi de factori de mediu externi: viteza aerului, tipul grajdului, caracteristicile fizice
ale dejecţiilor, tipul de depozitare şi caracteristicile terenului.
Protoxidul de azot.
Emisiile de N2O din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse principale:
stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;
emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de azot din diferite surse
printre care deşeuri zootehnice;
emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare
N2O din sistemele de stocare. N2O poate fi produs în cursul stocării în urma nitrificării
precum şi fermentării parţiale succesive a dejecţiilor. Eliberarea depinde de sistemul de
stocare adoptat. În prezent, referinţele bibliografice disponibile evidenţiază emisii în timpul
stocării dejecţiilor cuprinse între 0,0001 şi 0,15 kg N2O – N/kg N prezent în deşeuri.
Valoarea inferioară se referă la dejecţiilor în formă lichidă, valorea superioară la sistemele
de gestiune a dejecţiilor în formă solidă cum ar fi creşterea pe aşternut de paie.
Ţinând cont de soluţiile de stocare prevăzute pentru dejecţiile rezultate din instalaţie,
emisiile din stocare, în conformitate cu metodologia propusă de IPPC (1996), va fi la
valoarea inferioară.
N2O din solurile agricole (emisii indirecte). Acumularea de NOx şi amoniu determină
un aport de azot în soluri precum şi în ape şi astfel pot favoriza formarea de N2O.
Emisia de N2O datorată acumulării de NH3 – N+NOx – N de origine zootehnică care se
volatizează în atmosferă în urma împrăştierii este estimată la 1%.
Alte emisii indirecte de N2O derivă din cota de N eliminat care este apoi supus
fenomenelor de levigare spre cursurile de apă şi apele subterane. Conform IPPC (1996)
65
se poate considera o emisie de N2O de 2,5% din N eliberat ca emisie pentru sectoarele de
suine.
Oxidul de azot. Emisiile de NO din sectorul zootehnic sunt generate din trei surse
principale:
stocarea dejecţiilor, atât în formă lichidă cât şi în formă solidă;
emisiilor directe din solurile agricole datorate administrării de deşeuri zootehnice
fermentate;
emisii indirecte datorate depozitelor ( NH3 şi NOx ) şi fenomenelor de fermentare.
Schema de generare a emisiilor de compuşi ai azotului:
TAN : total azot amoniacal
Metan (CH4)
Emisiile de metan derivă atât din procesele digestive (emisii enterice) cât şi din
degradarea anaerobă a dejecţiilor (emisii din gestiunea dejecţiilor). Conţinutul energetic al
alimentului este transformat prin procesul de digestie şi în parte pierdut sub formă de
compuşi chimici în fecale, urină şi în gazul de fermentare. Restul este utilizat pentru a
produce căldura, în activitatea fizică şi pentru a construi noi ţesuturi. Diferitele pierderi
energetice depind de specia de animal precum şi de tipul şi calitatea alimentului. Marile
pierderi enterice de CH4 se produc la animalele rumegătoare, care găzduiesc populaţii
mari de bacterii şi protozoare în stomac. În cazul suinelor, aceste pierderi sunt mult mai
limitate.
Emisiile de metan din gospodărirea dejecţiilor zootehnice sunt generate, în principal, din
fenomenele de degradare anaerobă a substanţei organice prezente în acestea, în cursul
stocării înainte de utilizarea agricolă.
Temperatura influenţează într-un mod determinant producţia de metan din dejecţii având
în vedere că aceasta este practic nulă la temperaturi mai mici de 10°C şi se măreşte în
mod exponenţial la temperaturi superioare acestui prag. Cantitatea de metan emisă
depinde astfel de masa de dejecţii zootehnice depozitate care produc emisii în perioadele
anului cu temperaturi mai mari de 10°C.
Compuşii organici volatili nemetanici provin din descompunerea proteinelor din
dejecţii.
66
Au fost identificaţi 200 de COV-nm, din care doar 20(Hobbs şi alţii 2004) prezintă
importanţă, aceştia fiind formaţi din acizi graşi volatili, p-cresol, indol, scatol, etc.
Ratele de emisii depind de foarte mulţi factori, în principal de cantitatea de proteine din
excreţii, sistemele de furajare şi evacuare a dejecţiilor, condiţiile climatice. COV –nm sunt
responsabile de generarea mirosurilor dezagreabile.
Dependenţa ratelor de emisie de foarte mulţi factori face dificilă stabilirea factorilor de
emisie şi din acest motiv metodologia CORINAIR nu a stabilit factori de emisie pentru
COV-nm.
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce creşterea
intensiva de animale se dezvolta şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la
creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu. În general mirosurile sunt
considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt întotdeauna
predictibile. Pe deasupra, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv
anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti
stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul. Interpretarea mirosurilor survine dupa
perceptie.
Se consideră că, tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de amoniac, manifestă
o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor de mirosuri.
În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive, Directiva IPPC insistă în special, în a
recomanda statelor membre, să ia în considerare nu numai raportul cost/beneficii şi
sustenabilitatea economică, ci şi să utilizeze, în locul valorilor limită de emisie, parametri
şi măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile.
Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care reducerea
emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector industrial, din cauza
dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice, dificultatea neîntâlnită în
cazul proceselor industriale.
Pulberile, sunt generate din stocarea şi distribuţia furajelor. Ratele de emisii depind de
sistemele de stocare şi distribuţie a furajelor, modul de hrănire (hrană lichidă sau solidă),
viteza şi debitul de aer exhaustat din adăposturi, sistemul de evacuare a dejecţiilor, lichidă
sau solidă(cu aşternut), tipul de grajd, combustibilul utilizat pentru producerea energiei
termice, etc.
67
Determinarea emisiilor utilizând factorii de emisie, conform metodologiei EPEP
CORINAIR, versiunea 2009, adoptată în iunie 2010 :
Emisiile de poluanţi extinderea proiectată.
Capacitatea fermei proiectate (nr. locuri) va fi următoarea :
Categoria de animale
Capacitatea, nr. de locuri
Scroafe de reproducţie Porci în diverse faze de
creştere
Scroafe de reproducţie* 360 -
Porci, greutate egală sau
mai mare de 30 kg
3030
Total 360 3030
Capacitatea halei : minim 270 locuri, maxim 360 locuri
Determinarea emisiilor utilizând factorii de emisie, conform metodologiei EPEP
CORINAIR, versiunea 2009, adoptată în iunie 2010 :
Emisiile de metan din fermentaţia enterică :
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit
masic, kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Fermentaţia enterică 1,5 5085 580,5
Emisiile din managementul dejecţiilor.
Emisiile de metan :
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit
masic, kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Managementul dejecţiilor 7,0 23730 2709
Dintre poluanţi fermelor zootehnice, atenţia majoră este acordată amoniacului, acesta
fiind gazul emis în cea mai mare cantitate şi pentru care există cel mai mare număr de
date. Se consideră, totuşi, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de
amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze, inclusiv
mirosuri.
Pentru calculul emisiilor de amoniac, s-a aplicat metodologia recomandată în documentul
“EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie(2009). Factorul de
emisie pentru amoniac se obţine prin însumarea factorilor de emisie pe fiecare tip de
activitate desfăşurată: creşterea în adăpost, depozitarea în afara adăpostului,
împrăştierea pe suprafaţă. Factorii de emisie pe fiecare tip de activitate:
68
kg/cap.an
Specia Ntotal/NH3 Prop. TAN
N/NH3
Total emisii
N/NH3
Emisii de NH3
adăpost stocare împrăştiere
pe câmp
Porci
12,1/14,69
0,7
8,47/10,285
6,9557/8,4337
0,28/2,8798
0,14/1,4399
0,40/4,114
Scroafe
cu
purcei
34,5/41,893
0,7
24,15/
29,325
15,6975/
19,06
0,22/4,19
0,14/2,6684
0,29/5,5274
Debitele masice ale emisiei de amoniac :
Debite masice
UM
Faza tehnologică
Adăposturi Stocare în lagună Împrăştiere pe
terenuri.
Emisii anuale t/an 10,3 5,36 14,5
Emisii orare kg/h 1,18 0,61 1,66
Emisii orare g/s 0,33 0,17 0,46
Factorii de emisie pentru NO
Poluant
Factor de emisie, kg/cap.an
Scroafe Porci
NO 0,004 0,001
Debite masice ale emisiei de NO
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Oxid de azot 4,5 E-03 5 E - 04 1,4 E-04
Ventilaţia în hale va fi naturală şi mecanică. Procesul de ventilatie este controlat de catre
computere de ventilatie, fiind prevazute câte unul pentru fiecare compartiment.
Microclimatul din adăpost este monitorizat automat cu ajutorul unor senzori de
temperatură, umiditate, concentraţiii de gaze (NH3, CO2). Sensorii transmit informaţiile la
un calculator, care comandă pornirea/oprirea ventilatoarelor, respectiv admisia aerului
proaspăt datorită depresiunii create prin evacuarea aerului viciat.
Sistemul de ventilaţie mecanică este format din:
Hala de producţie Tip ventilator Nr. ventilatoare * Debit, mc/h
Reproducţie EU - 63 7 9.803 - 14000
Maternitate EU - 50 4 5.653 - 8746
69
Tineret crescătorie
şi tineret selecţie
EU - 63
10
9.803 - 14000
Finisare EU - 56 5 8624 - 12130
Ventilatoarele sunt cu debit variabil care se reglează automat (variator de
frecvenţă), în funcţie de necesarul de aer proaspăt pentru menţinerea condiţiilor
optime de microclimat.
Emisiile din stocarea şi manipularea furajelor.
Furajele sunt aprovizionate de la FNC autorizat. Tansportul furajelor se face în containere
speciale montate pe şasiul autovehicului tractor. Descărcarea în buncărele de stocare se
va efectua printr-un tub etanş.
Furajele concentrate se vor stoca în buncăre exterioare, montaţi suprateran pe structură
metalică, încastrată în fundaţii din beton. Materialul din care sunt realizate buncărele au
rezistenţa mecanică necesară şi sunt rezistente la coroziune.
Alimentarea buncărelor se va face mecanic prin racord flexibil etanş, între containerul
pentru transport şi buncar. Distribuţia furajelor în boxe se va face prin transportor metalic
carcasat şi conducte etanşe.
În acest fel se reduce la minim posibilitatea pierderilor de furaje din stocarea şi hrănirea
animalelor.
Factori de emisie şi debitele masice ale emisiei de pulberi :
Poluant
Factor de emisie, kg/cap.an
Scroafe Porci
PM 0,67 0,58
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Pulberi 2,0 0,23 0,063
Emisiile de la centrala termică.
Centrala termică se va amplasa în camera special destinată acestui scop şi va fi echipată
cu două cazane pe lemne cu gazeificare, cu puterea termică de 150 kW fiecare (total 300
kW). Temperaturile scazute ale gazelor arse şi combustia eficientă a lemnului de foc
confera un randament ridicat.
Gazele arse se vor evacua printr-un coş metalic Dn 200 mm, H =10 m.
Pentru determinarea caracteristicilor emisiei se utilizează factorii de emisie din
metodologia CORINAIR versiunea 2009 (pentru boilere cu puterea termică mai mică de 1
MW.). Centrala la puterea maximă va furniza 2,0933 GJ/h, respectiv 2721 GJ/.an
70
Poluant UM Factor de
emisie
Debite masice
g/h kg/an
NOX g/Gj 50 105
CO g/Gj 155 314 408
COVNM g/Gj 20 42 55
SOX g/Gj 15 31 40
PM10 g/Gj 70 147 190
Volumul gazelor de ardere = 7,478 mc/kg combustibil
Consumul de combustil (lemne de foc) se estimează la 150 kg/h.(randamentul centralei
de 89 %)
Vgaze arse = 1122 Nmc/h.
Emisiile de la generatorul de curent electric.
Adăposturile vor fi încălzite cu ajutorul agentului termic furnizat de centrala termică şi
suplimentar cu ajutorul aerotermelor electrice mobile, care vor fi mutate dintr-un
compartiment în altul al halelor de producţie, în funcţie de necesităţi.
Generatorul propriu de curent se va utiliza doar în situaţiile în care se va sista furnizarea
energiei electrice din reţeaua de distribuţie. În situaţii de avarii perioada maximă de sistare
a furnizării energiei electrice nu poate depăşi 24 h. Pentru menţinerea în funcţiune a
sistemelor vitale(alimentare cu apă, sistemul de hrănire, încălzirea în maternitate şi creşă)
alimentarea cu curent se va face din generatorul propriu.
Pentru determinarea emisiilor din combustia motorinei în generatorul propiu de curent, s-
au utilizat factorii de emisie din metodologia CORINAIR. Consumul de motorină estimat
este de 0,2 tone/an, care vor genera prin combustie 4,48 Gj
Poluanţi Factori de
emisie,
[g/Gj]
Debite masice.
[g/an] [g/h]
NOx 140 627 26,13
COVNM 24,5 110 4,6
CO 15 67 2,8
N2O 14 63 2,6
*SO2 483 2164 90
CH4 0,7 3 0,13
CO2 76600 343 kg 14,3 kg
Particule. **240g/t 48 2,0
71
*motorina cu conţinut redus de sulf, aprovizionată de la staţiile de distribuţie a
carburanţilor ;
** factor de emisie conform metodologiei AP-42, 240 g/tonă.
Emisiile de poluanţi din sursele mobile.
În proiectul acestei ferme nu s-au prevăzut mijloace de transport pentru aprovizionarea cu
furaje. Pentru transporul dejecţiilor se va utiliza o cisterne-vidanjă cu capacitatea de 12
mc. Activităţile de transport sunt efectuate de secţia specializată a S.C.CERAGRIM
S.R.L. Ungheni.
Limitarea preventivă a emisiilor de la mijloacele de transport se face prin condiţiile tehnice
impuse la omologarea în vederea înscrierii în circulaţie şi prin inspecţiile tehnice periodice
care se efectuează pe toată durata de utilizare a autovehicului.
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce creşterea
intensiva de animale se dezvolta şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la
creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu. În general mirosurile sunt
considerate subiectiv, deci reacţiile la stimuli de miros (odorizanti) nu sunt întotdeauna
predictibile. Pe deasupra, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim instinctiv
anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul, ca si gustul, poate fi adaptat unor anumiti
stimuli dupa expunere si poate fi atenuat cu timpul. Interpretarea mirosurilor survine dupa
perceptie.
Mirosul este determinat de compuşii organici volatili, rezultaţi din degradarea proteinelor
din dejecţii. Au fost identificaţi cca. 200 de compuşi organici volatili care formează COV-
mn, dar doar 20 dintre aceştia sunt relevanţi.(Hobbs şi alţii 2004). Determinarea ratelor de
emisie este dificilă deoarece depinde de foarte mulţi factori. Atenţia deosebită se acordă
COV –nm implicaţi în generarea ozonului troposferic. În cazul fermelor zootehnice COV-
nm sunt formaţi din acizii graşi rezultaţi din degradarea proteinelor şi p-cresol, fenoli,
indoli, scatoli, substanţe responsabile cu generarea de mirosuri dezagreabile.
Se consideră, că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile de amoniac, manifestă
o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor de mirosuri.
72
Tabel 4.2.1.
Emisiile din sursele staţionare dirijate, extinderea fermei existente.
Denumirea sursei
Poluant Debit masic [g/h]
Debit gaze/aer impuri-ficat [Nm3/h]
Conc. în emisie [mg/Nm3]
Prag de alertă [mg/Nm3]
Limita la emisie = prag de intervenţie [mg/Nm3]
1 2 3 4 5 6 7
Sistemul de
ventilaţie al
halelor
CH4
580,5
272.000
2,13
*-
*-
NH3
1176
4,3
0,21
0,3
NO
0,514
0,002
350
500
Pulberi
228
0,83
35
50
Centrala
termică
NOX
105
1122
94
-
350
CO
314
280
-
250
COVNM
42
37
-
-
SOX
31
28
-
1700
Pulberi
147
131
-
100
la această concentraţie metanul nu formează amestec exploziv în aer.
73
Tabel nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate extinderea fermei existente.
Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic,
g/h
Managementul dejecţiilor CH4 2709
Depozitarea dejecţiilor în afara
adăposturilor
NH3
610
Împrăştierea pe suprafaţă NH3 1660
Emisiile cumulate: ferma existentă şi extindere.
Capacităţi de producţie:
Categoria de
animale
Ferma existentă, nr.
locuri
Extinderea
proiectată, nr. locuri
Total, nr. locuri
Scroafe
215
360
575
Porci,
greutate egală sau
mai mare de 30 kg
1525
3030
4555
Emisiile de metan din fermentaţia enterică :
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit
masic, kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Fermentaţia enterică 1,5 7695 878
Emisiile din managementul dejecţiilor.
Emisiile de metan :
Sursa de emisie Factor de emisie,
kg/cap.an
Debit
masic, kg/an
Debit masic,
orar, g/h
Managementul dejecţiilor 7,0 35910 4100
74
Debitele masice ale emisiei de amoniac :
Debite masice
UM
Faza tehnologică
Adăposturi Stocare în lagună Împrăştiere pe
terenuri.
Emisii anuale t/an 15,5 8,0 22
Emisii orare kg/h 1,769 0,917 2,5
Emisii orare g/s 0,492 0,255 0,695
Debite masice ale emisiei de NO
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Oxid de azot 7 E-03 7,8 E - 04 2,2 E-04
Debitele masice ale emisiei de pulberi din stocarea şi distribuţia furajelor :
Poluant Debit masic, t/an Debit masic, kg/h Debit masic, g/s
Pulberi 3,0 0,346 0,096
Emisiile de la centralele termice.
În ferma existentă sunt două centrale termice identice, cu puterea termică de 24 kW
fiecare. Centralele sunt cu tiraj forţat, cu un consum de 2,4 Nmc/h gaze naturale fiecare.
Energia termică furnizată de cele două centrale este de 0,2 Gj/h şi este utilizată pentru
încălzirea filtrului sanitar şi a maternităţii.
În extinderea proiectată s-a prevăzut o centrală termică cu puterea termică de 300 kW ,
echipată cu două cazane cu gazeificare de 150 kW fiecare, care utilizează lemne de foc.
Poluant UM Factor de
emisie
Debite masice
g/h kg/an
NOX g/Gj 50 105
CO g/Gj 155 314 408
COVNM g/Gj 20 42 55
SOX g/Gj 15 31 40
PM10 g/Gj 70 147 190
Debitele masice ale poluanţilor emişi din centralele existente determinaţi cu ajutorul
factorilor de emisie sunt:
75
Poluant Factori de
emisie, g/Gj
Debit masic, g/h Concentraţia,
mg/mc
VLE, mg/mc
CO 25 5 83 100
NOX 50 10 167 350
SO2 0,41 0,082 4 35
Emisiile de la incineratorul de cadavre.
Pentru incinerarea cadavrelor de animale se utilizează un incinerator cu combustibil gaz
natural.
Incineratorul este compact cu încărcare verticală, având o capacitate de încărcare de 100
kg şi o rată de ardere de sub 50 kg/oră şi este compus din 2 compartimente
interconectate, prima este camera principală de ardere unde se încarcă şi se ard
carcasele animale cu o flacără dirijată spre mijlocul materialului de incinerat.
Gazele de ardere trec printr-o cameră secundară(postcombustie) unde are loc combustia
completă. Fiecare cameră este dotată cu propriul arzător cu ventilator ceea ce asigură
mentinerea temperaturii gazelor la un nivel de 850 0C. Evacuarea gazelor se face printr-
un coş de fum cu h = 3 m. Incineratorul nu este dotat cu instalaţie de purificare.
Minimizarea emisiilor se realizează prin:
- respectarea tehnologiei de ardere, în camera de postcombustie, temperature va fi
de 850 0C, pentru a asigura combustia totală a gazului rezultat din proces;
- întreţinerea echipamentelor si aparaturii de control(verificarea temperaturii si
presiunii);
- operarea în parametrii optimi a instalaţiei.
Tabel 4.2.1.
Emisiile din sursele staţionare dirijate, ferma existentă + extindere.
Denumirea sursei
Poluant Debit masic [g/h]
Debit gaze/aer impuri-ficat [Nm3/h]
Conc. în emisie [mg/Nm3]
Prag de alertă [mg/Nm3]
Limita la emisie = prag de intervenţie [mg/Nm3]
1 2 3 4 5 6 7
Sistemul de
ventilaţie al
halelor
CH4
878
300000
2,93
*-
*-
NH3
1769
5,9
0,21
0,3
76
NO
0,78
0,03
350
500
Pulberi
346
1,15
35
50
Centrale termice comustibil g.n.
CO 5 60
83 - 100
NO2 10 167 350
SO2 0,082 4 35
Centrală
termică
combustibil
solid
NOX
105
1122
94
-
350
CO
314
280
-
250
COVNM
42
37
-
-
SOX
31
28
-
1700
Pulberi
147
131
-
100
Tabel nr. 4.2.2. Surse staţionare nedirijate ferma existentă + extinderea fermei.
Denumirea sursei Poluanţi. Debit masic,
g/h
Managementul dejecţiilor CH4 4100
Depozitarea dejecţiilor în afara
adăposturilor
NH3
917
Împrăştierea pe suprafaţă NH3 2500
77
Emisiile din sursele mobile.
Ferma nu are în dotare mijloace de transport. Transporturile de materii prime, materiale şi
dejecţii se face centralizat la nivelul societăţii.
Limitarea preventivă a emisiilor de la mijloacele de transport se face prin condiţiile tehnice
impuse la omologarea în vederea înscrierii în circulaţie şi prin inspecţiile tehnice periodice
care se efectuează pe toată durata de utilizare a autovehicului.
78
Tabel nr. 4.2.4. Surse staţionare de poluare a aerului, poluaţi generaţi şi emişi din ferma existentă + extinderea
proiectată a fermei.
Denumire activitate Cod SNAP
Surse generatoare de poluanţi atmosferici
Caracteristicile fizice ale surselor
Parametri gazelor evacuate
Denumire Consum / producţie
Timp de lucru [ore/an]
Poluanţi generaţi
Poluanţi Coduri după caz
Cantităţi de poluanţi generaţi [tone/an]
Denumire Inălţime [m]
Diametrul interior echivalent la vârf al coşului [m]
Viteza [m/s]
Tempera-tura [0C]
Debit volumic [m
3/s]/
debit masic [g/s]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Ferma Eurohyb existentă + extinderea proiectată.
575 scroafe 4555 porci
8760
NH3
-
15,5
Tuburi de ventilaţie
5,2
2,61
11,63
18
83,3/0,492
Pulberi
-
3,0
2,61 11,63 18 83,3/0,096
NO
-
0,007
2,61 11,63 18 83,3/2,2 E04
79
80
Prognozarea poluării aerului:
Calcularea concentraţiei poluanţilor în aerul înconjurător s-a efectuat cu ajutorul
programului SCREEN VIEW versiunea 3.5.0.
A fost determinat impactul global al fermei existente şi a extinderii proiectate, deoarece
cele două obiective sunt identice din punct de vedere funcţional şi al naturii poluanţilor
emişi.
Au fost determinate prin calcul concentraţiile de amoniac, pulberi şi oxid de azot.
Imisiile de amoniac.
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.492000
STACK HEIGHT (M) = 5.2000
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
100. 115.7 4 20.0 20.0 6400.0 4.96 8.26 4.75
200. 52.95 4 15.0 15.0 4800.0 7.49 15.66 8.67
300. 33.26 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 22.76 12.37
400. 24.63 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 29.57 15.49
500. 21.14 4 5.0 5.0 1600.0 23.41 36.52 19.02
600. 18.80 4 4.5 4.5 1440.0 25.44 43.11 21.99
700. 16.87 4 4.0 4.0 1280.0 27.97 49.62 24.90
800. 15.28 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 56.07 27.79
900. 13.94 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 62.33 30.39
1000. 12.91 4 3.0 3.0 960.0 35.55 68.68 33.24
1100. 11.90 4 3.0 3.0 960.0 35.55 74.81 35.21
1200. 11.13 4 2.5 2.5 800.0 41.63 81.11 37.56
1300. 10.44 4 2.5 2.5 800.0 41.63 87.14 39.40
1400. 9.800 4 2.5 2.5 800.0 41.63 93.14 41.19
1500. 9.203 4 2.5 2.5 800.0 41.63 99.09 42.95
1600. 8.771 4 2.0 2.0 640.0 50.73 105.30 45.34
1700. 8.370 4 2.0 2.0 640.0 50.73 111.17 47.00
1800. 7.986 4 2.0 2.0 640.0 50.73 117.01 48.63
1900. 7.622 4 2.0 2.0 640.0 50.73 122.82 50.24
2000. 7.276 4 2.0 2.0 640.0 50.73 128.60 51.81
Concentraţia maximă orară calculată a amoniacului este de 0,1157 mg/mc, la distanţa de
100 m de fermă, faţă de concentraţia maxim admisă de 0,3 mg/mc.
81
Reprezentarea grafică a variaţiei concentraţiei amoniacului în funcţie de distanţâ.
20
40
60
80
100
120
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Concentratia amoniacului functie de distantaC
on
ce
ntr
atia
, (u
g/m
c)
Distanta (m)
Imisiile de pulberi, PM 10 şi PM 2,5
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.960000E-01
STACK HEIGHT (M) = 5.2000
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
100. 22.59 4 20.0 20.0 6400.0 4.96 8.26 4.75
200. 10.33 4 15.0 15.0 4800.0 7.49 15.66 8.67
300. 6.489 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 22.76 12.37
400. 4.806 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 29.57 15.49
500. 4.125 4 5.0 5.0 1600.0 23.41 36.52 19.02
600. 3.669 4 4.5 4.5 1440.0 25.44 43.11 21.99
700. 3.291 4 4.0 4.0 1280.0 27.97 49.62 24.90
800. 2.982 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 56.07 27.79
900. 2.720 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 62.33 30.39
1000. 2.518 4 3.0 3.0 960.0 35.55 68.68 33.24
1100. 2.322 4 3.0 3.0 960.0 35.55 74.81 35.21
1200. 2.171 4 2.5 2.5 800.0 41.63 81.11 37.56
1300. 2.037 4 2.5 2.5 800.0 41.63 87.14 39.40
1400. 1.912 4 2.5 2.5 800.0 41.63 93.14 41.19
1500. 1.796 4 2.5 2.5 800.0 41.63 99.09 42.95
1600. 1.711 4 2.0 2.0 640.0 50.73 105.30 45.34
1700. 1.633 4 2.0 2.0 640.0 50.73 111.17 47.00
1800. 1.558 4 2.0 2.0 640.0 50.73 117.01 48.63
1900. 1.487 4 2.0 2.0 640.0 50.73 122.82 50.24
2000. 1.420 4 2.0 2.0 640.0 50.73 128.60 51.81
82
Concentraţia maximă calculată a pulberilor este de 0,02259 mg/mc, la distanţa de 100 m
de sursă.
5
10
15
20
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
CONCENTRATIA PULBERILOR ÎN FUNCTIE DE DISTANTA
CO
NC
EN
TR
AT
IA,
(ug/m
c)
DISTANTA(m)
SIMPLE TERRAIN INPUTS:
SOURCE TYPE = POINT
EMISSION RATE (G/S) = 0.220000E-03
STACK HEIGHT (M) = 5.2000
STK INSIDE DIAM (M) = 2.6100
STK EXIT VELOCITY (M/S)= 11.6300
STK GAS EXIT TEMP (K) = 291.0000
AMBIENT AIR TEMP (K) = 293.0000
RECEPTOR HEIGHT (M) = 0.0000
URBAN/RURAL OPTION = RURAL
BUILDING HEIGHT (M) = 0.0000
MIN HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
MAX HORIZ BLDG DIM (M) = 0.0000
DIST CONC U10M USTK MIX HT PLUME SIGMA SIGMA
(M) (UG/M**3) STAB (M/S) (M/S) (M) HT (M) Y (M) Z (M)
------- ---------- ---- ----- ----- ------ ------ ------ ------
100. 0.5176E-01 4 20.0 20.0 6400.0 4.96 8.26 4.75
200. 0.2368E-01 4 15.0 15.0 4800.0 7.49 15.66 8.67
300. 0.1487E-01 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 22.76 12.37
400. 0.1101E-01 4 10.0 10.0 3200.0 12.55 29.57 15.49
500. 0.9453E-02 4 5.0 5.0 1600.0 23.41 36.52 19.02
600. 0.8408E-02 4 4.5 4.5 1440.0 25.44 43.11 21.99
700. 0.7542E-02 4 4.0 4.0 1280.0 27.97 49.62 24.90
800. 0.6833E-02 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 56.07 27.79
900. 0.6232E-02 4 3.5 3.5 1120.0 31.22 62.33 30.39
1000. 0.5771E-02 4 3.0 3.0 960.0 35.55 68.68 33.24
1100. 0.5322E-02 4 3.0 3.0 960.0 35.55 74.81 35.21
1200. 0.4976E-02 4 2.5 2.5 800.0 41.63 81.11 37.56
1300. 0.4669E-02 4 2.5 2.5 800.0 41.63 87.14 39.40
1400. 0.4382E-02 4 2.5 2.5 800.0 41.63 93.14 41.19
1500. 0.4115E-02 4 2.5 2.5 800.0 41.63 99.09 42.95
1600. 0.3922E-02 4 2.0 2.0 640.0 50.73 105.30 45.34
1700. 0.3743E-02 4 2.0 2.0 640.0 50.73 111.17 47.00
1800. 0.3571E-02 4 2.0 2.0 640.0 50.73 117.01 48.63
1900. 0.3408E-02 4 2.0 2.0 640.0 50.73 122.82 50.24
83
2000. 0.3254E-02 4 2.0 2.0 640.0 50.73 128.60 51.81
Concentraţia maximă orară calculată este de 0,05176 micrograme/mc, la odistanţâ de
100 m de sursă.
0,005
0,01
0,015
0,02
0,025
0,03
0,035
0,04
0,045
0,05
0,055
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 2000
CONCENTRATIA OXIDULUI DE AZOT LA DIFERITE DISTANTE
CO
NC
EN
TR
AT
IA ,
(ug/m
c)
DISTANTA (m)
Tabelul nr. 4.2.5.
Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere- ferma existentă +
proiectată.
Poluant
Concentraţiile maxime ale poluanţilor
Observaţii Cmax [µg/m
3]
Prag de alertă [µg/m
3]
Valoare-limită = prag de intervenţie [µg/m
3]
NH3 115,7
210
300
Concentraţia maximă va fi la distanţa de 100 m de sursă
Pulberi, PM 10 22,59
35
50
Oxid de azot
0,05176
Prot. sănătăţii umane = 28
40
Prot. vegetaţiei = 21
30
Din datele prezentate rezultă că imisiile polunţi nu depăşesc pragul de alertă, ceea ce
demonstrează că impactul asupra aerului inconjurător este în limite admisibile.
Debitele masice ale emisiei din combustia gazelor naturale şi a lemnului de foc în centrala
termică sunt reduse.
Concluzia cu privire la prognoza impactului global asupra aerului înconjurător generat de
ferma existentă şi extinderea proiectată este următoarea: activitatea existentă şi
84
extinderea proiectată nu vor induce în factorul de mediu aer efecte negative, impactul fiind
în limite admisibile.
Zona de protecţie sanitară a fermei existente şi extinderii proiectate s-a stabilit prin studiul
de mediu şi sănătate elaborat pentru acest obiectiv, de 200 m de fermă.
Amplasarea obiectivului a fost notificată favorabil privind îndeplinirea prevederilor legale
referitoare la igiena şi sănătatea publică de către DSP Mureş, adresa nr.1799 din
12.10.2011.
Măsuri de diminuare a impactului
În cazul tehnicilor BAT pentru crescătoriile intensive Directiva IPPC, insistă, în special, în
a recomanda statelor membre să ia în considerare nu numai raportul cost/beneficii şi
sustenabilitatea economică, ci să utilizeze, în locul valorilor limită de emisie, parametri şi
măsuri tehnice echivalente, bazate pe cele mai bune tehnici disponibile.
Acest lucru are o importanţă specială pentru sectorul agro-zootehnic, în care reducerea
emisiilor în atmosferă nu poate fi controlată, ca pentru orice alt sector industrial, din cauza
dificultăţilor intrinseci în reglementarea proceselor biologice, dificultatea neîntâlnită în
cazul proceselor industriale.
Printre poluanţi, atenţia majoră este acordată amoniacului, acesta fiind gazul emis în
cea mai mare cantitate. Se consideră că tehnicile capabile să reducă semnificativ emisiile
de amoniac, manifestă o eficacitate asemănătoare în reducerea emisiilor altor gaze,
inclusiv mirosuri.
Măsurile de diminuare a emisiilor:
Emisiile din adăposturi.
- Reducerea suprafeţei de emisie din suprafaţa adăpostului, prin adoptarea soluţiei cu
grătare prefabricate cu fante cu dimensiunile de 1,4 - 2 cm şi îndepărtare dejecţiilor
gravitaţional într-un depozit extern. Sistemul va asigura reducerea suprafeţei de emisii
difuze şi implicit a emisiilor de amoniac cu 20 - 25 %, faţă de alte sisteme de evacuare a
dejecţiilor. Suprafeţele canalelor de sub boxe şi grătarele au suprafeţe netede şi uşor de
curăţat
- Reducerea emisiilor de azot prin intervenţii în dietă. Furajele cu care se vor hrăni
porcii vor avea reţete diferite în funcţie de fazele de creştere a animalelor. Se vor utiliza
diete cu conţinut redus de proteine brute, suplimentate cu aminoacizi şi fosfor uşor
asimilabil pe bază de fitaze.
- Pentru stocarea şi distribuţia furajelor, sistemele existent şi proiectat sunt etanşe
ceea ce va ţine sub control emisiile de pulberi totale. Alimentarea silozurilor de stocare se/
85
va face printr-un tub de racord între autospeciala transportoare si siloz, astfel încât
emisiile de particule în timpul descărcării furajelor sa fie minime.
- Sistemului de adapare al porcilor va fi proiectat astfel încât sa fie eliminată
posibilitatea pierderilor şi a risipei de apa. Pierderile de apă care ar produce umezirea
excesivă a dejecţiilor, favorizează hidroliza ureei şi astfel se măresc emisiile de amoniac.
Stocarea dejecţiilor.
Stocarea temporară a dejecţiilor se va face în două lagune exterioare.
Conducta prin care dejecţiile sunt pompate din bazinul de prestocare, este din oţel Dn 150
mm şi va fi amplasată subteran. Prin intermediul unui distribuitor, vor fi umplute alternativ
cele două lagune. Această soluţie va permite umplerea lagunelor pentru stocarea
dejecţiilor pe la partea inferioară. Intervenţiile de amestecare, pentru omogenizarea
dejecţiilor se vor realiza doar înainte de transportul dejecţiilor. Dejecţiile de suine au un
procent ridicat de suspensii. Suspensiile dau naştere unor cruste naturale pe suprafaţa
dejecţiilor. Crustele formate împiedică semnificativ emisiile oricărui gaz.
Împrăştierea pe câmp.
- Pentru transportul dejecţiilor, se va folosi o cisternă-vidanjă etanşă, cu volumul de 12
mc, dotată cu dispozitive de încărcare şi împrăştiere a dejecţiilor.
- Pentru reducerea emisiilor de gaz, împrăştierea se va face cu presiune redusă şi va fi
la nivelul solului în benzi restrânse. Îngroparea dejecţiilor este limitată datorită naturii
argiloase a solului iar încorporarea directă la adâncime ar putea avea ca şi consecinţă
negativă o accelerare a procesului de levigare a nitraţilor şi de transport către pânza
freatică.
- Planificarea unor activitati din care rezulta mirosuri dezagreabile persistente,
sesisabile olfactiv (transportul dejectiilor, anumite lucrari de întreţinere) va ţine cont de
condiţiile atmosferice, evitandu-se planificarea în perioadele defavorabile dispersiei pe
verticala a poluanţilor (inversiuni termice, timp înourat, stabilitate atmosferică), pentru
prevenirea transportului poluanţilor odorizanţi(NH3, COV- nm ) la distanţe mari.
- Lucrările de transport şi împrăştiere a fertilizanţilor se vor planifica în zilele lucrătoare,
evitându-se sărbătorile şi zilele de repaus săptămânal
- Informarea de către fermier a publicului cu privire la programul de fertilizare cu
dejecţii a terenurilor agricole şi rezolvarea imediată a plângerilor în cazul producerii unor
incidente care ar putea genera emisii de mirosuri.
Managementul mirosului.
Tehnicile folosite pentru reducerea emisiilor de amoniac au eficienţă similară pentru
reducerea emisiilor de COV-nm responsabile cu generarea mirosurilor.
86
Minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune
tehnici pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare
a acesteia, reducerea umidităţii dejecţiilor, colectarea/ transferul/ tratarea/ stocarea si
eliminarea dejectiilor. În proiect au fost adoptate soluţii în concordanţă cu cele mai bune
tehnici privind sistemele din adăpost (microclimat, hrănire, adăpare, etc.) reducerea
umidităţii dejecţiilor, colectarea, evacuarea, stocarea si eliminarea dejectiilor.
Toate operatiile de pe amplasament se vor realiza în aşa fel încât emisiile şi mirosurile
să nu determine o deteriorare semnificativă a calităţii aerului, dincolo de limitele
amplasamentului.
Activităţile din care rezultă mirosuri dezagreabile, persistente, sesizabile olfactiv
(transportul dejectiilor, anumite lucrări de întreţinere) se vor planifica ţinând
seama de condiţiile atmosferice, evitându-se planificarea acestora în perioadele
defavorabile dispersiei pe verticala a poluanţilor (inversiuni termice, timp înnourat),
pentru prevenirea transportului mirosului la distanţe mari.
Monitorizarea mirosului, până la apariţia legislaţiei specifice, se va face prin analiza
concentratiilor de amoniac si compararea se va face cu limitele din STAS 12574/87.
Din datele prezentate cu privire la dispersia poluanţilor, rezultă că imisia de amoniac
nu depăşeşte concentraţia maxim admisă.
4.3.Solul
Terenul în amplasamentul analizat nu pune probleme din punct de vedere al stabilităţii
generale şi nu prezintă la suprafaţă nici unul din semnele exterioare specifice
fenomenelor fizico-geologice active, precum alunecări de teren, eroziuni sau prăbuşiri.
Liologia prezintă următoarea stratificaţie:
Stratificatia F 1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 7 F 8
Sol vegetal 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m
Praf
nisipos
0,15 –
1,60 m
0,15 -
1,60 m
- 0,15 –
1,70 m
0,15 –
4,00 m
Nisip fin
prafos
1,60 -
2,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,30 m
1,70 –
2,60 m
Nisip cu
pietriş
2,80 –
3,90 m
1,60 -
3,50 m
1,80 –
3,20 m
1,80 –
3,50 m
1,30 –
1,80 m
2,60 –
3,50 m
Pietriş cu
nisip
3,90-
5,00 m
3,50 -
4,00 m
3,20 m-
4,00 m
3,50 –
4,00 m
1,80 –
4,00 m
3,50 –
4,00 m
N h 4,50 m Infiltraţii 3,80 m 4,00 m 3,80 m 4,00 m Nu
În forajul nr 9, stratificaţia este diferită:
- 0,00 – 0,15 m sol vegetal:
87
- 0,15 – 1,70 m, praf nisipos;
- 1,70 – 2,80 m, praf argilos, nisipos;
- 2,80 – 3,80 m, praf mâlos, nisipos;
- 3,80 – 4,60 m, praf nisipos, slab mâlos;
- 4,60 – 5,00 m nisip cu pietriş;
- N h – 4,80 m
Sursa informaţiilor: studiul geotehnic
Concluziile unui studiu agrochimic efectuat pe parcele de teren din localităţile Coroi şi
Şoimuş,(localitatea din comuna Coroisânmartin) cu privire la caracteristicile solului, sunt
următoarele:
- reacţia solului, în medie este slab acidă;
- aprovizionarea cu azot: analizând după indicele de azot, aprovizionarea solurilor în
medie este mijlocie;
- aprovizionarea cu fosfor mobil: aprovizionarea solurilor cu fosfor mobil este
mijlocie;
- aprovizionarea solului cu potasiu mobil este bună.
Titularul cultivă terenuri agricole arendate pentru a căror fertilizare se vor utiliza dejecţiile
rezultate din ferma existentă şi extinderea proiectată.. Suprafaţa de teren necesară pentru
împrăştierea dejecţiilor, determinată conform Codului de bune practici agricole, anexa 5
este 450 ha (170 kg N/ha).
Textura solului este mijlocie – grea.
Surse de poluare a solurilor.
Sub denumirea de sol se înţelege stratul dinamic de la partea superioară a scoarţei
terestre în care se desfăşoară fără întrerupere procese biologice, fiind în permanenţă sub
acţiunea materiei vii: microflora, flora, microfauna şi fauna. Solul este alcătuit dintr-o fază
solidă (constituenţii organici şi minerali), o fază lichidă, soluţia solului şi faza gazoasă
formată din aer şi CO2. Prin acţiunea reciprocă dintre aceste componente, rezultă un
mediu care favorizează dezvoltarea proceselor biologice.
Sursele de poluare a solului în perioada de construire a obiectivului:
- Lucrările de excavaţii şi transport de materiale în interiorul amplasamentului. Prin
lucrările de excavaţii, turnarea fundaţiilor şi a platformelor, mediul natural care favorizează
procesele biologice este înlocuit cu un mediu construit antropic. Pe suprafaţa ocupată
definitiv are loc degradarea solului. O altă sursă de poluare a solului, în perioada de
construire,o reprezintă circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere în interiorul
amplasamentului, care va conduce la tasarea solului.
88
- Pentru depozitarea temporară a pământului excavat şi a deşeurilor de materiale de
construcţii, se va ocupa temporar o suprafaţă din terenul liber.
- Organizarea de şantier va necesita ocuparea temporară a terenului, pentru amplasarea
barăcilor-container pentru muncitori şi materiale, parcarea utilajelor şi a mijloacelor de
transport, depozitarea materialelor.
- Sursele de poluare în perioada de operare a fermei:
Sursele de poluare ale solului sunt identice cu cele ale poluării apelor subterane şi de
suprafaţă, datorită legăturilor extrem de strânse între aceste componente ale mediului
înconjurător.
Poluarea locală în incinta amplasamentului, poate avea loc datorită deversării pe sol a
efluenţilor menajeri sau tehnologici (dejecţii şi ape uzate).
O poluare accidentală a solui se poate produce în cazul în care are loc deteriorarea
canalizării tehnologice şi a impermiabilizării lagunelor pentru stocarea dejecţiilor.
Sursa semnificativă de poluare a solului o constituie utilizarea necorespunzătoare a
dejecţiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină pe lângă riscul de
poluare al acviferului şi riscuri pentru sol, cum ar fi acidifierea şi suprafertilizarea cu
consecinţe asupra compoziţiei minerale neadecvate a producţiei agricole, obţinute de pe
aceste terenuri.
Aplicarea dejecţiilor pe sol în stare proaspătă (nefermentate) sau în doze ce depăşesc
cerinţele plantelor, poate duce la contaminarea biologică, diminuarea permiabilităţii, la
scăderea capacităţii de reţinere a apei, la reducerea conţinutului de oxigen din sol, iar în
final, la compromiterea fertilităţii solului.
În această situaţie apele din precipitaţii pot vehicula substanţele organice, nitraţii şi agenţii
patogeni în apele subterane şi de suprafaţă.
Potenţialul poluant al dejecţiilor este determinat de compoziţia chimică şi biologică a
acestora.
Cantităţile de fertilianţi conţinute de dejecţii sunt prezentate în tabelul următor:
Componenţi N P K
Cantităţi, t/an 61,5 26,9 53,2
Microrganismele reprezintă cu siguranţă componentul cel mai dinamic al dejecţiilor care
89
acţionează încă din tubul digestiv, până la mineralizarea substratului organic. În 24 de ore
un porc elimină 226 x 109 enterococi. Numărul bacteriilor coliforme din dejecţiile brute
sunt cuprinse într 0,45 x 106 – 11 x 105/ml iar a celor sporulate de până la 1,4 x 105/ml.
Neutralizarea agenţilor biotici patogeni se realizează prin fermentarea dejecţiilor în
facilităţile de stocare a dejecţiilor proiectate(canale de sub adăposturi şi depozitul de
dejecţii).
Prognozarea impactului
Înainte de începerea lucrărilor stratul de sol fertil va fi descopertat.
Grosimea stratului fertil este de 0,15 m. Solul fertil va fi depozitat temporar, o perioadă de
cca 6 luni, pe terenul liber din incintă.
Impactul generat de descopertă este mecanic prin îndepărtarea stratului edafic, deranjând
textura şi structura solului.
Terenul va fi sistematizat prin realizarea de umpluturi, cu pământ din excavaţii astfel încăt
cota terenului sistematizat să fie la nivelul digurilor de apărare existente. Solul fertil de pe
întreaga suprafaţă de 22700 mp are un volum de 3405 mc. Resursele biologice ale
solului de amplasament, vor fi refăcute prin împrăştierea stratului fertil pe terenul liber din
incinta extinderii proiectate. Impactul va fi redus, datorită acestei măsuri compensatorii.
În proiect au fost propuse lucrări care permit evacuarea şi stocarea temporară a dejecţiilor
şi a apelor reziduuale generate în fermă în condiţii sigure pentru factorii de mediu sol,
subsol, ape subterane şi de suprafaţă.
Capacitatea lagunelor pentru stocarea temporară asigură o perioadă îndelungată de
stocare a dejecţiilor din ferma existentă şi extinderea proiectată, acoperind perioadele de
interdicţie în aplicarea fertilizării cu dejecţii. Astfel dejecţiile fermentate se pot împrăştia pe
sol în perioadele optime de fertilizare. Aceste perioade se stabilesc în conformitate cu
planurile de fertilizare care se elaborează ţinând cont de caracteristicile pedoclimatice şi
de necesarul maxim de nutrienţi( N, P, K) al plantelor.
În zona de amplasare a fermei sunt suprafeţe de teren care necesită ameliorare calitativă
prin fertilizare organică. Titularul activităţii este obligat să comande la OSPA Mureş
elaborarea studiilor de management al dejecţiilor. Folosirea dejecţiilor fermentate pentru
fertilizarea terenurilor agricole conform studiilor de management al dejecţiilor(planuri de
fertilizare a parcelelor) va conduce la minimizarea efectelor negative asupra solului.
Realizarea lucrărilor prevăzute în proiect şi utilizarea dejecţiilor fermentate pentru
fertilizarea terenurilor agricole conform studiilor de management al fertilizanţilor organici
rezultaţi din fermă, va genera un impact redus asupra solului.
90
Efectul benefic va fi ameliorarea calităţii solurilor prin utilizarea unor cantităţii mai mici de
fertilizanţi chimici, care se vor înlocui cu fertilizanţi organici.
Măsuri de diminuare a impactului.
Măsurile constructive prevăzute pentru diminuarea impactului asupra solului, datorită
activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fermei.
- Stratul de sol vegetal se va descoperta de pe suprafaţa terenului. Acesta va fi depozitat
temporar, după care se va împrăştia pe terenul liber din incintă.
- Înfrastructurile vor fi executate din beton care se va impermiabiliza şi hidroizola, pentru
prevenirea exfiltraţiilor.
- Canalizarea tehnologică se va executa din conducte din P.V.C. şi oţel, rezistente la
coroziune care vor conduce dejecţiile în lagune, cu radierul şi digurile din argilă
compactată izolate cu folie din PEHD. Conform studiului geotehnic la adâncimile de
fundare proiectate nu este prezentă apa subterană. Nivelul hidrostatic este la adâncimi de
3, 80 – 4,80 m iar construcţiile se vor funda la adâncimi de 2,0 – 3,0 m.
- Lagunele, se vor dota cu dispozitive de control al cantităţii de dejecţii stocate şi de golire.
În exploatare se va respecta înălţime de gardă a depozitului de dejecţii de 0,80 - 1,0 m
- Platforma de staţionare a autovidanjei va avea o rigolă cu panta către rezervorul de
prestocare a dejecţiilor, pentru colectarea eventualelor scurgeri de dejecţii produse la
prelevarea acestora în vederea transportului pentru împrăştierea pe câmp.
- Lagunele se vor dota cu omogenizator pentru dejecţii. Omogenizarea dejecţiilor se va
face doar înainte de evacuarea şi transportul în câmp.
- Lagunele pentru stocarea temporară a dejecţiilor au volumul de 2 x 5000 mc şi asigură o
perioadă de minim 6 luni suficentă pentru fermentarea dejecţiilor.
- Evacuarea dejecţiilor fermentate şi transportul acestora pentru împrăştierea pe terenurile
agricole se va efectua cu cisternă-vidanjă, cu capacitatea de 12 mc, etanşă.
- Vor fi prevăzute platforme betonate pentru precolectarea selectivă a deşeurilor menajere
şi tehnologice.
- Apele menajere se vor stoca în bazine subterane impermiabilizate, de unde se vor
transporta cu autovidanja la staţie de epurare mecano – biologică Cristeşti.
Măsuri de diminuare a impactului asupra solului, generat de împrăştierea dejecţiilor
fermentate pe sol.
Furajarea porcilor cu furaje produse pe bază de reţete diferite în funcţie de stadiul de
dezvoltare (hrănire fazială), cu conţinut redus de proteine brute, suplimentate cu
aminoacizi şi fosfor uşor asimilabil, va determina un randament mare de asimilare a
91
proteinelor din furaje, ceea ce va reduce conţinutul de N si P excretat de animale în
dejecţii.
Conţinutul de azot, fosfor şi potasiu din dejecţiile fermentate este de N = 61,5 t/an P =
26,9 t/an, K = 53,2 t/an, în cea mai mare parte mineralizat, ca urmare a lagunării timp de
6 luni, le recomandă ca un bun fertilizant pentru terenurile agricole, care necesită
ameliorare calitativă prin fertilizare organică.
În scopul aplicării corecte a fertilizării organice cu dejecţii fermentate se vor lua
următoarele măsuri:
- Titularul activităţii cultivă terenuri arendate cu cereale şi plante tehnice, pentru
asigurarea cantităţilor de furaje necesare sectorului zootehnic. Pentru controlul fertilizării
cu dejecţii fermentate se vor elabora studii pedologice şi agrochimice, pe baza cărora să
poată fi întocmite planurile de management al fertilizanţilor organici. Studiile vor fi
comandate la OSPA Mureş.
- Împrăştierea dejectiilor pe câmp se va efectua în perioadele şi în dozele stabilite prin
planurile de fertilizare.
- Adaptarea fertilizării şi a momentului efectuării acesteia la tipul culturii agricole şi la
caracteristicile solului.
- Dejecţiile vor fi aplicate uniform pe suprafaţa solului, în perioadele optime de vegetaţie a
culturilor pentru asimilarea azotului.
- Se vor respecta, H.G.nr.964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia
apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole şi Codul de bune
practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu fertilizanţi proveniţi din
agricultură şi prevenirea fenomenelor de degradare a solului provocate de practicile
agricole.
Utilizarea aditivilor pentru reducerea emisiilor de compuşi gazoşi şi odorizanţi, creşterea
valorii de fertilizare, accelerarea proceselor de stabilizarea prin fermentare a dejecţiilor şi
distrugerea microorganismelor patogene, se recomandă doar dacă vor putea fi procuraţi
aditivi omologaţi, care nu induc poluanţi suplimentari în dejecţii, cum ar fi metale,
pesticide.
4.4. Geologia subsolului
Comuna Coroisânmărtin este situată în partea nord-nord estică a Depresiunii
Transilvaniei, caracterizat ca zonă de luncă majoră a râului Târnava Mică, sector curs
mijlociu.
Macromorfologia locală arată albia dezvoltată a râului, cu treceri treptate spre zona
colinară.
92
Amplasamentul se caracterizează cu un relief plan, cu înclinare uşoară spre râul Târnava
Mică, încadrându-se în categoria geomorfologie simplă.
Geologia generală prezintă două liologii distincte ca vârstă şi natură. Depozite de vârstă
panono-sarmaţiană, care uneori apar la zi, formate din argile, argile marnoase compacte,
cu intercalaţii grezoase-nisipoase şi formaţiuni mai tinere cuaternare. Cuaternarul este
reprezentat de sedimente aluvionară-deluviară care formează depozitele de terasă şi
luncă.
Aceste sunt reprezentate de roci detritice fine-grosiere.
În conformitate cu morfologia regiunii, principalul factor hidrologic îl reprezintă râul
Târnava Mică, care traversează arealul dinspre nord est spre direcţia sud vest, formând o
luncă bine dezvoltată. În acest context, în zona de luncă întâlnim acumulaări bogate ale
apelor freatice la care se adaugă acumulări lenticulare în baza versanţilor locali.
Litologia stratelor pe amplasamentul analizat:
Litologia prezintă următoarea stratificaţie:
Stratificatia F 1 F 2 F 3 F 4 F 5 F 7 F 8
Sol vegetal 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m 0,15 m
Praf
nisipos
0,15 –
1,60 m
0,15 -
1,60 m
- 0,15 –
1,70 m
0,15 –
4,00 m
Nisip fin
prafos
1,60 -
2,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,80 m
0,15 –
1,30 m
1,70 –
2,60 m
Nisip cu
pietriş
2,80 –
3,90 m
1,60 -
3,50 m
1,80 –
3,20 m
1,80 –
3,50 m
1,30 –
1,80 m
2,60 –
3,50 m
Pietriş cu
nisip
3,90-
5,00 m
3,50 -
4,00 m
3,20 m-
4,00 m
3,50 –
4,00 m
1,80 –
4,00 m
3,50 –
4,00 m
N h 4,50 m Infiltraţii 3,80 m 4,00 m 3,80 m 4,00 m Nu
În forajul nr 9, stratificaţia este diferită:
- 0,00 – 0,15 m sol vegetal:
- 0,15 – 1,70 m, praf nisipos;
- 1,70 – 2,80 m, praf argilos, nisipos;
- 2,80 – 3,80 m, praf mâlos, nisipos;
- 3,80 – 4,60 m, praf nisipos, slab mâlos;
- 4,60 – 5,00 m nisip cu pietriş;
- N h – 4,80 m
Zona se caracterizează cu risc geologic redus, încadrându-se în Categoria Geotehnică 1..
Din punct de vedere seismic, perimetrul comunei Coroisânmărtin se încadrează în grupa
seismică E: perioada de colţ al spectrului de răspuns TC = 0,7 sec., valoarea de vârf a
93
acceleraţiei terenului pentru cutremure având IMR = 100 ani ag = 0,12 g.
Impactul prognozat.
Impactul asupra mediului geologic de pe amplasamentul fermei şi terenurile pe care se va
aplica fertilizarea organică, poate fi generat de exfiltraţiile din facilităţile de stocare a
apelor uzate şi a dejecţiilor sau de levigatul rezultat de la împrăştierea fertilizanţilor
organici pe sol. Sursele de poluarea a apelor subterane sunt identice cu cele de poluare a
subsolului. De la suprafaţa solului spre profunzime distingem două zone :
Zona nesaturată unde porii sunt umpluţi parţial cu apă, parţial cu aer, fapt ce permite
coexistenţa la acest nivel a fazelor solidă, lichidă şi gazoasă. Împrăştierea pe suprafaţa
solului, a unor cantităţi de fertilizanţi organici, mai mari decât necesarul plantelor şi
capacitatea de autoepurare a solului ar conduce la formarea în zona nesaturată a unui
corp de impregnare, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de convecţie, dispersie,
adsorbţie şi activitate biologică. Poluanţii din dejecţii, în special sub formă de compuşi ai
azotului, levigaţi de apa din porii zonei nesaturate, se vor deplasa preponderent după o
componentă verticală descendentă, în zona saturată.
Zona saturată este acviferul, care comportă două faze: faza solidă care este stratul
magazin şi faza lichidă care este apa subterană.
Managementul defectuos al produselor organice reziduuale, determină riscul de poluare
al acviferului.
Poluarea acviferului afectează următorii indicatori de calitate ai apelor: CCO-Mn, amoniu,
azotaţi, azotiţi, fosfor total, fenoli, rezidiu fix.
Măsuri de diminuare a impactului.
Pe amplasamentul fermei vor fi prevăzute lucrări pentru realizarea barierelor artificiale,
care să împiedică migrarea poluanţilor în sol şi subsol.
Soluţiile tehnice care se vor adopta la proiectarea fermei, pentru prevenirea poluării
subsolului:
- Sistemul de colectare şi evacuare a dejecţiilor va fi realizat din materiale rezistente la
coroziune, conductele vor fi îmbinate etanş pentru a preveni exfiltraţiile.
- Rezervorul de prestocare a dejecţiilor va fi betonat şi impermiabilizat şi se va dota cu
pompe pentru dejecţii prevăzute cu limitator de nivel care permite intrarea automată în
funcţiune a pompelor, asigurând evacuarea dejecţiilor în lagunele de stocare.
- Lagunele pentru stocarea dejecţiilor vor fi impermiabilizate cu argilă protejată cu folie din
PEHD. Din punct de vedere al permiabilităţii structurii de impermiabilizare menţionăm:
- argila bătută are permiabilitatea de max 10-7 m/s;
- folia din PEHD are permiabiltatea de 10-14 m/s.
94
Practic structura este impermiabilă şi a fost proiectată pentru a fi rezistentă la şocuri
mecanice, termice şi chimice.
- Protejarea fundaţiilor construcţiilor proiectate, împotriva infiltraţiilor de apă din
precipitaţii, prin realizarea de trotuare, cu lăţimi de minim 1,0 m şi pante în exterior, în jurul
clădirilor.
Măsurile de protecţie a subsolului, împotriva poluării datorită împrăştierii dejecţiilor
fermentate pe terenurile agricole vizează protecţia calităţii apelor subterane.
Măsurile de protecţie ale subsolului sunt identice cu cele prevăzute pentru protecţia
calităţii apelor, datorită legăturii intrinseci dintre aceşti factori de mediu.
Prin planurile de fertilizarere cu dejecţii a terenurilor, se vor stabili dozele de fertilizanţi,
interdicţiile în efectuare împrăştierii fertilizanţilor organici, în funcţie de condiţiile
pedoclimatice, pentru a asigura protecţia calităţii apelor subterane împotriva poluării cu
nitraţi.
- Se va elabora planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
- Se vor respecta prevederile H.G.nr 53/2009, pentru aprobarea Planului naţional de
protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării.
4.5.Biodiversitatea.
În vecinătatea zonei de amplasare a obiectivului este situate Aria de protecţie specială
avifaunistică Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului (cod ROSPA0028), declarată prin H.G.
1284 din 2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice NATURA 2000 în România.
Amplasamentul nu este situat în cadrul ariei de protecţie specială avifaunistică Dealurile
Târnavelor-Valea Nirajului.
Reţeaua NATURA 2000 are ca scop menţinerea într-o stare de conservare favorabilă a
celor mai importante tipuri de habitate şi specii ale Europei.
Starea de conservare favorabilă a unei specii reprezintă suma influenţelor care pot afecta
pe termen lung distribuţia şi/sau ambundenţa populaţiilor, din teritoriul respectiv.
Situl Dealurile Târnavelor-Valea Nirajului are o suprafaţă de 85 217.2 ha şi a fost
desemnat pentru conservarea a 39 specii de păsări (conform anexei I a Directivei
Consiliului 79/409/CEE) mai jos-enumerate:
Cod/ Denumire specie: A229 Alcedo atthis; A255 Anthus campestris ; A091Aquila
chrysaetos; A089 Aquila pomarina ; A090 Aquila clanga ; A222 Asio flammeus ; A104
Bonasa bonasia; A215 Bubo bubo ;A403 Buteo rufinus ;A224 Caprimulgus europaeus
;A031 Ciconia ciconia ;A080 Circaetus gallicus ;A081 Circus aeruginosus ;A084
Circus pygargus ;A082 Circus cyaneus ;A122 Crex crex ;A196 Chlidonias hybridus
95
;A238 Dendrocopos medius ;A239 Dendrocopos leucotos ;A429 Dendrocopos
syriacus ;A236 Dryocopus martius ;A379 Emberiza hortulana ;A103 Falco peregrinus
;A098 Falco columbarius ;A321 Ficedula albicollis ;A320 Ficedula parva ;A092
Hieraaetus pennatus ;A022 Ixobrychus minutus ;A339 Lanius minor ;A338 Lanius
collurio ;A246 Lullula arborea ;A023 Nycticorax nycticorax ;A072 Pernis apivorus
;A234 Picus canus ;A151 Philomachus pugnax ;A220 Strix uralensis ;A307 Sylvia
nisoria ;A166 Tringa glareola ;A027 Egretta alba
Speciile mai sus-mentionate fac obiectul măsurilor de conservare speciale privind
habitatul, în scopul asigurării supravieţuirii si a reproducerii lor in aria lor de distributie.
Aceste specii sunt, după caz:
a) specii amenintate cu disparitia;
b) specii vulnerabile la anumite modificari ale habitatului lor;
c) specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus si repartitia locală
este restrânsă;
d) specii care necesita o atentie speciala în vederea specificatiei habitatului lor.
Situl este vulnerabil datorită următoarelor activităţi antropice:
- vânătoarea în perioada cuibăritului datorită stresului provocat de zgomot;
- vânătoare în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate;
- braconajul;
- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
- deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului;
- prinderea păsărilor cu capcane;
- coliziune cu liniile electrice, electrocutare;
- cositul în perioada de cuibărire;
- arderea vegetaţiei pe mirişti, pârloage.
Prognoza impactului
Analiza efectelor potentiale ale proiectului asupra ecosistemului s-a efectuat conform
următoarei grile:
Categoriile de impact:
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
96
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau
fără efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact negative Efecte negative de scurtă durată sau reversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Principala vulnerabilitate a sitului o constituie modificarea habitatului speciilor
Sintetic prognoza impactului proiectului propus asupra biodiversitatii este prezentata,
astfel:
Aspecte de mediu Impactul prognozat
Modificari ale suprafetelor de paduri, zone umede, corpuri de apa de suprafata
Construcţia şi funcţionarea fermei nu vor modifiaca suprafetele împădurite, zone umede, corpuri de apa de suprafata. Categoria de impact:impact neutru
Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie
Nu sunt afectate habitatele. Categoria de impact: impact neutru
Modificare/distrugerea populatiei de plante
Solurile sunt suportul fizico-chimic pentru vegetaţie. Solul este afectat ca urmare a ocuparii temporare (oganizare de santier) si definitiva de constructiile proiectate (suprafete reduse). Se ocupă un teren destinat activităţii antropice, producţia agricolă vegetală. Măsuri compensatorii: -solul vegetal va fi împrăştiat pe suprafeţele libere din incinta obiectivului; -plantarea de arbori şi abuşti şi inerbarea zonelor libere de pe amplasament.
Categoria de impact: Efect nesemnificativ de scurtă
durată(în perioada de construire) reversibil asupra
factorilor de mediu.
Modificarea compozitiei de specii de plante: specii locale sau aclimatizate, raspindirea speciilor invadatoare.
Nu se modifica compozitia de specii de plante. Terenul pe care se amplasează obiectivul este în producţia agricolă vegetală, monocultură. Categoria de impact:impact neutru
Modificarea resurselor de specii de plante cu valoare economica
Terenul pe care se va amplasa obiectivul are categoria de folosinţă arabil. Foştii proprietari practicau agricultura de subzistenţă. fertilitatea solului este redusă, stratul vegetal fiind de doar 0,15 m grosime. Terenul liber, cca. 66 % din suprafaţa totală, va fi inerbat. Perimetral va fi realizată o perdea vegetală din arbori şi arbuşti. Categoria de impact:impact neutru
Distrugerea/modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie
Nu se distrug/modifica habitatele speciilor de animale incluse in Cartea Rosie Categoria de impact:impact neutru
Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,
Nu sunt afectate speciile şi populaţiile de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate.
97
amfibii, reptile, nevertebrate. Categoria de impact: impact neutru.
Dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti
Nu este afectatată dinamica resurselor de specii de vânat si a speciilor rare de pesti Categoria de impact:impact neutru
Modificarea/distrugerea rutelor de migrare
Nu se modifică/distrug rutelor de migrare. Categoria de impact:impact neutru
Alterarea sau modificarea speciilor de fungii/ciuperci, modificarea resurselor celor mai valoroase specii de ciuperci
Nu are efect. Categoria de impact:impact neutru
Pericolulul distrugerii mediului natural in caz de accident.
Structurile de rezistenţă ale construcţiilor au fost proiectate, conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectare seismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri” pentru cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona E cu valori ale perioadei de colt (control) a spectrului de raspuns de Tc=0,7s, coeficientului de seismicitate Ks = 0,12. Obiectivul nu intră sub incidenţa HG 708/2007, modificată de HG79/2010.
Categoria de impact:impact neutru
Măsuri pentru reducerea impactului
- Sunt prevăzute măsuri pentru protecţia calităţii corpurilor de apă de suprafaţă şi
subterane.
- Emisiile, imisiile de poluanţi şi nivelul de zgomot sunt reduse, în limitele admisibile.
- Înlocuirea parţială a fertilizanţilor chimici cu fertilizanţi organici pe suprafeţele unde
se vor împrăştia dejecţiile fermentate. Aplicarea fertilizării organice va fi controlată prin
planurile de fertilizare care se vor elabora pe baza studiilor pedologice şi agrochimice.
- Nu se vor efectua lucrări de împrăştiere a dejecţiilor pe terenurile cu exces de
umiditate sau în zonele umede.
- Utilizarea pe terenurile cultivate care se vor arenda a pesticidelor biodegradabile.
- Gestiunea deşeurilor va fi controlată astfel încât să nu fie afectate ecosistemele şi
starea se sănătate a populaţiei.
- Dejecţiile nu se vor depozita pe terenurile agricole.
- Nu va fi incendiată vegetaţia uscată.
- Efectuarea lucrărilor de dezinsecţie şi de deratizare va fi externalizată prin încheierea
de contracte cu operatori autorizaţi.
- Trecerea pasarilor prin/peste zona analizată nu va produce un stres acestora întrucât
nivelul de zgomot va fi in limitele reglementate.
- Plantarea vegetaţiei, care va cuprinde specii arboricole diverse de arbori si arbusti.
Promovarea vegetaţiei lemnoase va reface şi conserva biodiversitatea afectată de
lucrările de construire şi schimbarea destinaţiei iniţiale a terenului. Ca urmare a măsurilor
98
de protecţia mediului, nu va fi afectată starea favorabilă de conservare a speciilor şi
habitatelor din situl Natura 2000..
4.6. Peisajul
Terenul de pe amplasamentul viitoarei ferme are categoria de folosinţă arabil.
Halele pentru creşterea suinelor vor fi realizate din structuri durabile, cu minime fundaţii
din beton, pereţi din zidărie de beton şi panouri metalice termoizolate şi protejate
anticoroziv. Construcţiile anexă vor fi din cărămidă şi panouri din tablă, care să asigure cel
puţin gradul IV de rezistenţă la foc.
Plastica arhitecturală, va fi caracteristică construcţiilor agro-zootehnice. În zonă nu sunt
elemente care au influenţe asupra amplasamentului. Acesul pe amplasament se face din
DJ Bălăuşeri – Târnăveni.
Pentru îmbunătăţirea aspectului zonei construite se recomandă plantarea de pomi
fructiferi, arbori şi arbuşti în zonele libere de pe amplasament.
Bilanţul teritorial:
Tabel 6.1.1
Utilizarea terenului
Suprafaţa (m2)
Înainte de punerea în aplicare a proiectului
După punerea în aplicare a proiectului
Recultivată
În agricultură: - arabil
22700
-
-
4 hale de creştere suine -
5076
-
Clădire administrativă 200
Deposit lemne, CT, carantină, cabină poartă
214
Două lagune şi bazin de prestocare
2020
Drumuri şi parcări interioare.
2918
Suprafaţa zone verzi - 12272 -
TOTAL: 22700 22700
Indicatorii urbanistici:
- Procentul de ocupare a terenului = 33 %
- Coeficientul de utilizare a terenului = 0,33.
99
Zonele verzi nu vor putea fi ocupate de construcţii complementare fermei, în procent mai
mare de 5 %.
4.7.Mediul social şi economic.
Terenul pe care se va executa investitia se afla pe teritoriul administrative al comunei
Coroisânmărtin.
Comuna Coroisânmartin are în componenţă trei sate: Coroi, Odrihei şi Şoimuş. Suprafaţa
terenului aflată în administrarea comunei este de 2739 ha, din care 175 ha în intravilan şi
2534 ha în extravilan.
Activităţi economice din comună: agricultură, zootehnie (fermă de porci), extracţia şi
transportul gazelor naturale, secţia de izolare conducte magistrale pentru transportul
gazelor naturale.
Amplasamentul analizat este situat la distanţa de 307 m faţă de limita localităţii Coroi.
Dotărilor prevăzute pentru fermă corespund recomandărilor BAT.
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importantă pe masura ce
creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numarul de clădiri de locuit creşte în
zonele fermelor.
Extinderea zonelor rezidenţiale în vecinătatea fermelor este de aşteptat să ducă la
creşterea atenţiei acordate mirosului ca o problema de mediu.
Pentru a înlătura dezagrementele generate de funcţionarea fermei şi împrăştierea
dejecţiilor, se vor lua măsuri pentru reducerea mirosurilor neplăcute. Transportul
dejeciilor din fermă se va face cu cisternă vidanjă, etanşă.
Activităţile din care pot fi emisii de mirosuri neplăcute nu se vor planifica în perioadele
defavorabile dispersiei, ex: calm atmosferic sau inversiuni termice sau în zilele de
sărbătoare şi repaus săptămânal.
Fermierul vor promova o campanie de informare a publicului, cu privire la programarea
activităţilor care pot genera mirosuri neplăcute cum ar fi împrăştierea dejecţiilor pe
suprafeţele agricole şi la măsurile de eliminare a mirosurilor neplăcute. Din punct de
vedere economic realizarea fermei are efecte benefice.
Populaţia va trebui să fie informată cu privire la importanţa zootehniei, pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile a agriculturii.
Activitatăţile propuse vor contribui la dezvoltarea economică a localităţii.
4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural
Obiectivul proiectat nu are impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.
100
5. Analiza alternativelor
Pentru selectarea alternativei finale s-a procedat la analiza comparativă a variantei *o* cu
varianta din proiectul analizat în raportul la studiul de impact.
Prezentarea variantelor analizate:
5.1. Varianta *0* -alternativa neimplementării proiectului.
Varianta zero a fost luată ca variantă de referinţă faţă de care se compară celelalte
alternative pentru diferite componente ale proiectului.
Principalele forme de impact asociate implementării variantei zero, sunt:
- pierderea oportunităţilor de dezvoltare a zootehniei într-o comună în care agricultura
este ocupaţia de bază;
- impactul asupra mediului înconjurător al implementării proiectului este în limite
admisibile;
- pierderea unui număr de locuri de muncă pe plan local;
- menţinerea actualei soluţii de stocare a dejecţiilor din ferma existentă, faţă de soluţia mai
sigură propusă în proiectul de extindere-modernizare a fermei: lagune împermiabilizate cu
argilă bătută şi folie din PEHD, cu capacitate suficientă pentru acoperirea perioadelor de
interdicţii în folosirea dejecţiilor pentru fertilizarea terenurilor agricole.
5.2. Alternative privind proiectul propus:
5..2.1. Alternativa privind amplasamentul zonei:
- dezvoltarea activităţilor zootehnice într-o fermă integrată: reproducţie, testare –
cercetare, creştere şi îngrăşare suine;
- existenţa infrastructurii rutiere şi feroviare care permite accesul în zona studiată;
- existenţa facilităţilor pentru alimentarea cu energie electrică;
- potenţialul hidrogeologic al acviferului pentru satisfacerea cerinţelor de apă al fermei;
- existenţa unor întinse suprafeţe de teren arabil în extravilanul comunei Coroisânmărtin,
care necesită ameliorarea calităţii prin fertilizare organică.
5.2.2. Alternativa privind data implementării proiectului.
- Implementarea cât mai curând posibil al proiectului va crea locuri de muncă şi va
contribui la dezvoltarea economică a comunei.
Impactul global al fermei existente şi extinderii propuse prin acest proiect, este în limite
admisibile pentru factorii de mediu apă, aer, sol, biodiversitate. Nivelul de zgomot
echivalent nu va depăşi valorile admise de STAS 10009/88. Impactul este pozitiv din
punct de vedere economic şi social.
Realizarea extinderii şi modernizării fermei existente va avea efect pozitiv asupra
comunităţii locale.
101
5.2.3. Alternativa privind stabilizarea dejecţiilor.
Proiectul a prevăzut stabilizarea dejecţiilor prin lagunare. Această tehnică este în
concordanţă cu tehnicile BAT pentru stabilizarea dejecţiilor din fermele de creştere
intensivă a suinelor.
5.2.4 Alternativa privind fluxul tehnologic.
5.2.4 Alternativa privind fluxul tehnologic.
Tehnologia de creştere intensivă a porcilor va corespunde cerinţelor BAT şi a Codului de
bune practici în ferme.
În vederea abordarii integrate a masurilor necesare prevenirii, reducerii si controlului
impactului activitatilor desfăşurate, în proiectul fermei au fosti prevăzute următoarele:
În perioada de construire a obiectivului.
Lucrările se vor realiza cu respectarea *programului de asigurarea calităţii construcţiilor*
care se va elabora de proiectant, astfel ca impactul generat de lucrările de construire să
aibă o amploare cât mai mica. Pentru diminuarea impactului generat în timpul construcţiei
se va urmări scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor pentru a reduce astfel durata de
manifestare a efectelor negative.
Se vor evita pierderilor de materiale de construcţie din transport şi din manipuarea pe
şantier şi se vor folosi utilaje si mijloace de transport silenţioase.
Se vor asigura condiţii pentru depozitarea în siguranta a materialelor de constructie si se
vor lua masuri pentru indepărtarea de pe teren a deşeurilor rezultate în urma activităţii de
construcţie.
Depozitarea materialelor de construcţie se va face astfel încât să nu blocheze căile de
acces şi să nu poată fi antrenate de vânt sau de apele pluviale.
Dupa executarea lucrarilor, se va verifica etanşeitatea: canalizării tehnologice şi
menajere, a bazinelor pentru stocarea apelor menajere, etanşeitatea lagunelor de stocare
şi a bazinului de prestocarea dejecţiilor. Calitatea sudurilor, efectuate cu aer cald, pentru
îmbinarea tronsoanelor de folie PEHD, folosită pentru impermiabilizarea lagunelor,se vor
verifica pe măsură ce sunt efectuate.
În perioada de exploatare a lucrărilor proiectate.
Protectia calităţii apelor
- Laguna pentru stocarea dejectiilor va fi izolată, având radierul şi digurile din argilă
compactată impermiabilizată cu folie din PEHD . Se va dota cu dispositive de control al
cantităţii de dejecţii stocată, de golire şi omogenizare. Înălţimea de gardă, în perioada
exploatării, va fi de 0,80 - 1,0 m. Capacitatea lagunei pentru dejecţii asigură un timp de
102
stocare de min. 6 luni şi acoperă perioadele de interdicţie în utilizarea dejecţiilor pentru
fertilizare.
În apropierea lagunelor s-a prevăzut o platformă betonată prevăzută cu rigolă de
colectare a surgerilor accidentale de dejecţii din sistemul de încărcare a cisternei-vidanjă
utilizate la transportul dejecţiilor. Scurgerile accidentale vor fi dirijate către bazinul de
prestocare.
- Canalele de sub adăposturi vor fi realizate din beton impermiabilizat şi hidroizolat iar
conductele tehnologice vor fi din PVC, îmbinate etanş.
- Utilizarea unui spălător cu apă de înaltă presiune.
- Apele menajere se vor colecta în bazine etanşe, impermiabilizate şi se vor goli prin
vidanjare într-o staţie de epurare autorizată.
- Fertilizarea terenurilor se va face numai cu dejecţii fermentate, conform planului de
fertilizare, întocmit anual si aprobat conform prevederilor legale, cu respectarea limitei
maxime de încărcare a terenurilor agricole cu azot de 170 kg/ha.
- Măsurile de hranire vor include hranirea pe faze, diete cu aport redus de proteine brute
cu aminoacizi suplimentari si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scăzute de fosfor şi/sau
fosfati alimentari anorganici care se digeră aproape complet.
- Interzicerea aplicarii dejectiilor pe sol cand terenul este saturat de apa, inundat, inghetat
sau acoperit de zapada.
- Nu se va aplica ingrasamantul organic pe terenuri cu pante abrupte.
- Se vor respecta distanţele de protecţie faţă de albiile minore ale cursurilor de apă de 6
m şi de 100 m faţă de zonele de protecţie cu regim sever a captărilor de apă.( lăsând o
făşie de teren netratata ).
- Împrăştierea dejectiilor pe sol se va efectua cât mai aproape posibil de perioada de
maxima crestere a recoltei si de absorbtie de substante nutritive.
Protectia aerului
- Alimentarea silozurilor de stocare a furajelor se va face printr-un tub de racord etanş,
între autospeciala de transport şi siloz, astfel încât emisiile de particule în timpul
descărcării furajelor să fie minime.
- Suprafeţe netede şi uşor de curăţat pentru grătare şi canalele de sub boxe.
- Suprafaţa de emisie difuză a poluanţilor din adăpost este redusă ceea ce diminuează
emisiile de amoniac şi alte gaze.
- Evacuarea dejecţiilor se face printr-un sistem închis şi etanş. Umplerea depozitului de
stocare a dejecţiilor se face pe la partea inferioară iar omogenizarea fertilizanţilor se va
efectua doar înainte de prelevarea dejecţiilor fermentate, în vederea transportului.
103
- Vor fi evitatate transportul şi administrarea pe terenurile agricole a dejecţiilor fermentate,
în timpul când emisiile sunt favorizate de factorii climatici : vânt, temperatură, umiditate.
- Transportul şi împrăştierea dejecţiilor se va face ziua, evitând zilele de sărbătoare sau
repaus săptămânal.
- Evacuarea dejecţiilor fermentate din lagună, transportul şi administrarea pe sol a
dejectiilor, se va face cu cisternă-vidanjă dotată cu sisteme de încărcare şi împrăştire a
dejecţiilor.
Protectia solului si a subsolului
- Împrăştierea dejecţiilor se va efectua conform planurilor de fertilizare a terenurilor, care
vor ţine cont de condiţiile pedoclimatice ale zonei de amplasare a parcelelor.
- Dozele de fertilizanţi vor fi în funcţie de necesarul de nutrienţi al plantelor şi rotaţia
culturilor.
- Perioadele de administrare vor fi în funcţie de cultură şi starea de vegetaţie.
- Se vor respecta perioadele de interdicţie în împrăştierea dejecţiilor.
- Verificarea sistematică a etanşeităţii lagunei pentru dejecţii, conductelor şi canalelor
pentru transport dejecţii.
- Fertilizarea terenurilor se va efectua numai cu dejecţii fermentate, cu respectarea
recomandărilor Codului de bune practice agricole.
Protectia biodiversitatii
- Pe terenul liber, se vor amenaja zone verzi pe spaţiile care delimiteaza diferite activităţi
din incintă.
- Operatiile de dezinsectie si deratizare, vor fi externalizate prin contractarea firmelor
specializate.
- Pe terenurile cultivate de titular se vor utiliza pesticide biodegradabile.
Impactul asupra peisajului
Plastica arhitecturală va fi caracteristică construcţiilor agricole şi vor crea un
impact vizual pozitiv.
Impactul asupra mediului social si economic si calitatii vietii
Realizarea şi punerea în funcţiune a fermei va contribui la dezvoltarea social-
economica a localităţii.
Gospodărirea deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase
- Pentru depozitarea substanţelor toxice utilizate pentru curăţire sau dezinfectie vor fi
realizate spaţii de depozitate. Manipularea şi utilizarea acestora se va face conform
specificaţiilor din fişele tehnice de securitate.
104
- Prin proiect se vor asigura platforme pentru precolectarea selectivă a deşeurilor
menajere şi tehnologice.
- Deseurile menajere vor fi gestionate conform strategiei de gestionare a deşeurilor la
nivelul judetului Mureş. Fermierul are încheiat contracte cu operatori autorizaţi, pentru
colectarea şi eliminarea controlată a deşeurilor.
- Mortalitatile vor fi stocate temporar în spaţiu special amenajat (camera de necropsie)
dotat cu lada frigorifică şi se vor elimina prin incinerare în incineratorul propriu, autorizat.
Reducerea consumului de apa.
- Sistemele de alimentare cu apă a fermei se va proiecta şi se vor executat astfel încât să
aducă apă în permanenţă în cantitate suficientă şi să reducă pierderile. Volumele de apă
prelevate şi consumate se vor măsura cu ajutorul apometrelor. Adăpătorile livrează apa
cu debite specifice categoriei şi varstei suinelor, care se vor calibre periodic.
- Pentru curaţarea şi spălarea adaposturilor va fi prevăzut un agregat de spălare cu apă
de înaltă presiune. Această măsură va reduce consumul de apă utilizată pentru spălare şi
implicit diluarea dejecţiilor.
- Managementul operaţional va cuprinde măsuri pentru calibrarea regulata a instalatiilor
de baut apa, pentru a evita risipa, înregistrarea consumului de apa prin apometre,
detectarea si repararea scurgerilor.
Reducerea consumului de energie.
- Evacuarea dejecţiilor din adăpost se face gravitaţional fără consum de energie necesară
acţionării pompelor.
- Folosind o staţie de pompare prevăzută cu limitator de nivel dejecţiile vor fi conduse în
laguna de stocare exterioară.
- Întreţinerea sistemelor de ventilatie mecanica prin inspectii, pentru înlăturarea
rezistenţelor hidraulice generate de depunerile pe conducte şi ventilatoare.
- Utilizarea corpurilor de iluminat cu consum scăzut de energie.
Tehnologia de creştere intensivă a porcilor corespunde cerinţelor BAT şi a Codului de
bune practici în ferme.
105
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al protecţiei
mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a celor două alternative.
Aspectul
de
mediu/economic
Varianta zero
Punctaj
Varianta din proiectul propus.
Punctaj
Calitatea apei
Rămâne nemodificata,
faţă de situaţia actuală
8
Nu se vor evacua ape uzate
tehnologice şi menajere în
corpurile de apă.
Apele uzate menajere vor îndeplini
condiţiile tehnice, conform NTPA
002/2007.
Sunt prevăzute măsuri pentru
prevenirea poluării cu nitraţi a
apelor subterane
8
Calitatea aerului
Nu se modifică faţă de
situaţia actuală.
8
Concentraţiile poluanţilor generaţi
nu vor depăşi pragul de alertă.
8
Calitatea solului
Terenuri de clasa III-a şi
a IV-a de fertilitate,
necesită ameliorare
calitativă cu fertilizanţi
organici
7
Nu se vor genera efecte negative
asupra calităţii solului. Se va putea
asigura fertilizarea organică a cca.
450 ha, din totalul extravilanului
comunei de pste 2000 ha.
8
Nivelul de
zgomot şi
vibraţii
Rămâne nemodificat,
faţă de situaţia
actuală
8
Zgomotul de fond rămâne
nemodificat. Se prevăd măsuri de
izolaţie fonică şi antivibratile
8
Mediu social şi
economic
Activitate economică
redusă în comună
7
Locuri de muncă, venituri la
bugetul local.
9
Bodiversitatea
Pe terenul zonei
studiate, se practică
agricultura de
subzistenţă, multe
parcele sunt necultivate.
9
Nu va avea efecte asupra stării de
conservare a speciilor şi a
habitatelor.
9
Total
47
50
Functionarea obiectivului analizat va avea impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii
populaţiei în limite admisibile. Nu sunt generate emisii de substante periculoase în
106
concentraţii care pot determina riscuri semnificative asupra stării de sănatate a populaţiei
din imediata sa vecinatate şi mediului înconjurător.
Din datele prezentate rezultă că realizarea şi funcţionarea instalaţiei de creştere şi
îngrăşare a porcilor respectă cerintelor OUG 152/2005, aprobată prin Legea nr.84/2006 şi
este în concordanţă cu Codul Bunelor Practici Agricole si cu Cele Mai Bune Tehnici
Disponibile pentru sisteme de crestere intensiva a animalelor.
Reprezentarea grafică a impactului.
Pentru aprecierea impactului global al fermei asupra mediului înconjurător, s-a utilizat
metoda încadrării calităţii factorilor de mediu, aer, apă, sol şi a indicatorului biodiversitate,
într-o scară de bonitate, cu acordarea unei note, care să exprime apropierea sau
depărtarea de starea ideală. Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10,
unde nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică iar nota 1,
reprezintă starea gravă, ireversibilă de afectare a factorului de mediu analizat. Notele de
bonitate obţinute pentru factorii de mediu aer, apă, sol şi biodiversitate, servesc la
realizarea a două figuri geometrice (patrulatere). Ariile celor două patrulatere, reprezintă
starea ideală, respectiv reală globală a mediului. Raportul dintre aria care reprezintă
starea reală a mediului şi aria care reprezintă starea ideală, reprezintă indicile stării de
poluare globală.( IPG ). Scara pentru indicele poluării globale:
I = 1, mediu natural neafectat de activitatea umană.
1<I<2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile.
2<I<3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand st[ri de disconfort formelor
de viata.
3<I<4, mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata.
5<I<6, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.
I, peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.
Scara de bonitate:
Nota
Efectele asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
10 mediu natural
9 mediu curat nivel I, fără efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
8 mediu curat nive II, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
7 mediu afectat nivel I, cu efecte asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
6 mediu afectat nivel II, cu efecte cronice asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
5-4 mediu poluat, efecte semnificative asupra sănătăţii şi ecosistemelor
3-2 mediu degradat cu efecte grave asupra stării de sănătate şi ecosistemelor
107
1 mediu degradat, efecte ireversibile.
Notele de bonitate acordate:
Factorul de mediu aer.
Concentraţiile în imisii ale amoniacului, pulberilor şi oxidului de azot nu depăşesc
pragurile de alertă.
Indicatorul de miros avut în vedere până la apariţia legislaţiei specifice este amoniacul.
Concentraţia amoniacului în imisii nu depăşeşte pragul de alertă. Transportul dejecţiilor se
va face cu cisternă-vidanjă etanşe. Transportul şi împrăştierea fertilizanţilor organici nu se
va efectua în perioadele defavorabile dispersiei sau în zilele de sărbătoare.
Fermierul va informa publicul cu privire la măsurile de reducere a mirosurilor (planul de
management al mirosului) şi programul de împrăştiere a fertilizanţilor pe suprafaţa solului.
Estimăm că aerul este curat-nivel II, fără efecte decelabile cazuistic asupra populaţiei.
Nota de bonitate acordată = 8
Factorul de mediu apa.
Apele menajere: se stochează în bazin vidanjabil etanş. Se vidanjează şi se vor
transporta la o staţie de epurare mecano-biologică autorizată.
Instalaţiile de colectare, evacuare şi laguna pentru stocarea temporară a dejecţiilor şi a
apelor uzate tehnologice sunt etanşe.
Măsurile constructive şi funcţionale prevăzute pentru protecţia calităţii apelor precum şi
împrăştierea fertilizanţilor organici pe sol cu respectarea Codului de bune practici agricole,
nu va produce poluarea apelor subterane şi de suprafaţă cu azotaţi.
Nota de bonitate acordată = 8, mediu curat-nivel II, fără efecte asupra stării de sănătate şi
a corpurilor de apă de suprafaţă şi subterane.
Factorul de mediu sol.
Au fost prevăzute măsuri constructive şi funcţionale pentru protecţia solului şi a
subsolului. Împrăştierea fertilizanţilor organici se va face conform planurilor de fertilizare
aprobate şi a Codului de bune practici agricole. Fertilizarea cu deşeurile organice
fermentate rezultate din fermă, va avea efecte benefice asupra calităţii şi producţiei
agricole.
Nota de bonitate acordată = 8, sol curat-nivel II, fără efecte asupra sănătăţii, florei şi
faunei.
Indicatorul biodiversitate.
Ferma nu va genera emisii care afectează starea favorabilă de conservare a speciilor de
floră şi faună. Măsurile pentru reducerea impactului:
108
aer
biodiversitate apă
sol
S1
S2
- Proiectul cuprinde măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane
împotriva poluării cu compuşi ai azotului şi fosforului, nutrienţi care generează
eutrofizarea corpurilor de apă.
- Împrăştierea dejecţiilor pe sol se va efectua conform planurilor de fertilizare. Dejecţţile
transportate din fermă se vor administra imediat, nefiind depozitate în câmp.
- Pe terenurile cultivate de către titularul activităţii se vor utiliza pesticide
biodegradabile şi nu va fi incendiată vegetaţia.
- Lucrările de desinsecţie şi deratizare care se vor efectua în fermă, vor fi externalizate
prin contracte cu operatori autorizaţi.
- Nu se vor fertiliza cu dejecţii terenurile situate în zonele umede.
Nota de bonitate acordată = 9, fără efecte decelabile cazuistic asupra stării de sănătate şi
ecosistemelor.
Starea ideală este reprezentată de un patrulater regulat, cu aria S1 iar starea reală
este reprezentată de patrulaterul neregulat cu aria S2, înscris în forma geometrică
regulată a stării ideale.
Indicele de poluare globală, IPG reprezintă raportul S1/S2.
S1 = 100 ; S2 = 64
IPG = 100 : 66 = 1,515
Mediul va fi supus activităţii umane în limite admisibile.
109
6.Monitorizarea.
În perioada de realizare a lucrărilor:
- Controlul calităţii execuţiei lucrărilor conform caietului de sarcini privind calitatea
lucrărilor de construcţii şi montaj.
- Utilizarea pentru realizarea lucrărilor a materialelor şi instalaţiilor de cea mai bună
performanţă.
- Gospodărirea şi ţinerea evidenţei gestiunii deşeurilor rezultate din activitatea de
construcţii conform OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare şi H.G.
nr.856/2002.
În perioada de exploatare a lucrărilor:
Obiective
Indicatori
Frecvenţa
Apa subterană /
Puţuri de observaţie în incinta zonei
studiate şi pe terenurile fertilizate cu
dejecţii
pH-ul, CBO5, CCO-Mn, NO3-, NH4
+,
PTOTAL, ,NO2-, extractibile
Anual
Apa potabilă prelevată din sursă
subterană
Indicatorii reglementaţi de L 458/2002,
modificată şi completată de L311/2004
Trimestrial
Apa uzată
menajeră
Indicatorii de calitate reglementaţi de
NTPA 002/2007: pH-ul, MTS, CBO5,
CCO-Cr, NO3-, NH4
+, PTOTAL, ,NO2-,
extractibile
Înainte de
vidanjare.
Dejecţii
pH - ul, umiditatea, NTOTAL, PTOTAL,
CBO5, Cu
Din doi în doi
ani
Sol/ Studii agrochimice pe terenurile
unde se face fertilizarea organică.
pH - ul, NTOTAL, , PTOTAL, K
Din trei în trei
ani.
Aer/ Imisii, emisii
Poluanţii reglementaţi de ordinul
462/93, ordinul 592/2002 şi STAS
12574/87: NH3, PM10, NO
Anual
Sol(incinta fermei)
Carbon organic total(COT)
Din trei în trei
ani.
Zgomot Nivelul de zgomot echivalent la limita
incintei
Anual
110
Secţiunile de prelevare se vor stabili în raportul de amplasament.
Monitorizarea postînchidere, urmărindu-se în special:
Efectuarea analizelor din probe prelevate din apele subterane şi sol din incinta fermei,
prelevate din secţiunile care vor fi stabilite în raportul de amplasament.
Prelevarea probelor şi analizele se vor efectua folosind metode standardizate de către
laboratoare autorizate.
Rezultatele automonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate autorităţilor conform
prevederilor legale.
7.SITUAŢII DE RISC
În studiul geotehnic pentru zona studiată nu au fost identificate riscuri naturale datorită
alunecărilor de teren. Din punct de vedere al inundaţiilor nu au fost identificate riscuri.
Construcţiilor au fost proiectate conform normativului P100-1/2006 ,,Cod de proiectare
seismica-partea I-prevederi de proiectare pentru cladiri” pentru cutremure avind intervalul
mediu de recurenta IMR=100 ani. Amplasamentul se situeaza in zona E cu valori ale
perioadei de colt (control) a spectrului de raspuns de Tc = 0,7s, coeficientului de
seismicitate Ks (valori de virf a acceleratiei terenului ag) ag = 0,12.
Din punct de vedere al rezistenţei la foc, clădirile vor fi proiectate a fi realizate din
materiale care să asigure cel puţin gradul IV de rezistenţă la foc.
Pentru construirea obiectivelor se vor folosi materiale de cea mai buna performanţă.
Monitorizarea construirii extinderii fermei se va face conform Programelor de asigurare a
calităţii elaborat de proiectant.
Obiectivul nu intră sub incidenţa HG 708/2007, modificată de HG79/2010. Se vor lua
masuri pentru eliminarea riscului de incendiu si explozii.
PLAN OPERATIV DE PREVENIRE ŞI MANAGEMENT A SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
Pentru protejarea obiectivelor din fermă, incinta va fi imprejmuită cu gard, accesul fiind
permis doar pe la cabina poartă atât pentru mijloacele auto cât şi pentru personal .
Intre ferma existentă şi extinderea proiectată se va realiza un drum de incintă.
Paza va fi asigurată de paznici şi personalul de serviciu care, în caz de necesitate pot
comunica cu personalul de conducere iar in caz de forta majora cu poliţia locală.
Masuri de prevenire si control
- Se vor se vor folosi materiale de cea mai buna performanta pentru executarea
tuturor lucrărilor proiectate.
- Se vor lua masuri pentru eliminarea riscului de incendiu si explozii.
- Se va monitoriza permanent etanşeitatea conductelor pentru evacuarea dejecţiilor şi
a lagunelor pentru stocarea temporară a dejecţiilor, bazinelor de stocare a apelor
111
menajere, a canalelor, conductelor si a cisternei-vidanjă utilizată pentru transportul
dejecţiilor.
- Se va respecta programul de revizii si reparatii al instalatiilor.
- In cazul producerii unei poluări accidentale se va anunta imediat APM Mureş şi
GNM - Comisariatul judeţean Mureş şi se vor aplica masurile de interventie stabilite prin
planurile specifice fiecarui tip de incident;
În fermă următoarele fenomene pot genera poluări accidentale:
Activitate care poate
genera poluarea
Aspectul de mediu generat
Măsuri de prevenire a fenomenului
Răspunde
Verifică
Gospodărirea deşeurilor
Mirosuri
Transportul şi utilizarea corectă a dejecţiilor pentru fertilizare, evitând efectuarea operaţiunilor în perioadele defavorabile dispersiei poluanţilor. Mortalităţile se vor stoca temporar în spaţiul special amenajat şi vor fi incinerate
Seful de fermă
Administrator
Gospodărirea dejecţiilor şi a apelor reziduale, incorectă cu deversarea bazinelor de stocare temporară Scurgeri accidentale de produse petroliere din manipulare sau de la mijloacele de transport
Poluarea apelor de suprafaţă, subterane şi a solului
Evacuarea sistematică a dejecţiilor. Transportul dejecţiilor în câmp cu mijloace de transport etanşe. Fertilizarea se va efectua conform planurilor de fertilizare. Imprăştierea dejecţiilor pe suprafaţa solului se va face cu respectarea Codului de bune practici agricole. Menţinerea în stare curată a platformelor, drumurilor interioare, parcării şi rigolelor pentru colectarea apelor pluviale. Transportul apelor menajere cu autovidanja, ori de cîte ori este necesar. Efectuarea verificării şi dacă este cazul a lucrărilor de remediere a canalelor de sub adăposturi, conductelor de evacuare. Etanşeitatea lagunei pentru stocarea temporară a dejecţiilor se
Şeful de fermă Şeful de fermă
Administrator Administratori
112
va verifica anual. Se recomandă ca laguna să fie prevăzută cu sistem de semnalizare a neetanşeităţilor. În cazul producerii unei deversări accidentale, zona va fi izolată pentru limitarea scurgerilor pe suprafaţa solului. In cazul producerii unei scurgeri accidentale de produse petroliere se vor folosi materiale absorbante pentru produse petroliere. In ambele situaţii se vor elimina cauzele care au generat poluarea accidentală şi se vor lua măsuri de refacere a solului în zona afectată.
8. Încetarea activităţii
Măsurile propuse la încetarea activităţii în fermă sunt:
- elaborarea proiectului tehnic pentru dezafectare/demolare;
- solicitarea avizului de mediu pentru încetarea activităţii;
- colectarea şi evacuarea din incinta fermelor a tuturor deşeurilor, menajere şi
industriale;
- spălarea şi dezinfectarea compartimentelor halelor de creştere şi îngrăşare a porcilor;
- transportul dejecţiilor din lagună;
- spălarea şi dezinfectarea instalaţiilor de canalizare;
- vidanjarea bazinelor în care sunt colectate apele uzate menajere;
- evacuarea din incintă a tuturor instalaţiilor care au servit activităţii de creştere şi
îngrăşare a porcilor;
- testarea solului şi a apei subterane pentru a constata gradul de poluare
cauzat de activitate şi necesitatea oricărei remedieri a amplasamentului.
9. Descrierea dificultăţilor
Informaţiile cu privire la amplasamentul fermei, caracteristicicile constructive şi funcţionale
utilizate pentru realizarea evaluării sunt cele din proiectul tehnic al obiectivului, puse la
dispoziţia evaluatorului de către titular.