raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmcj.anpm.ro/files/arpm...

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. Informaţii generale

Date de recunoaştere ale titularului

● Numele companiei : S.C. MONARHIFARM S.R.L.

● Adresa poştală : jud. Bihor, Salonta, strada Jean Calvin, nr. 15A

● Numărul de telefon, de fax şi adresa de e-mail : tel.: 0742822705

● Numele persoanei de contact: Suciu Alina Angela

Director/manager/administrator : administrator : Suciu Alina Angela

Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu:

- numele : S.C. ACORMED S.R.L.

- adresa : Oradea, strada Jean Calvin nr. 5

- numele persoanei de contact : Mintaş Olimpia,Vicaş Gabriela

- telefon şi email: 0723711419,0723711930,[email protected]

[email protected]

- denumirea proiectului : Ferma de creştere şi îngrăşare porcine, 8160 capete-

localitatea Ciumeghiu, jud. Bihor

Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Proiectul propus vizează construirea şi utilarea unei ferme de creştere şi

îngrăşare porcine, cu capacitatea de 8160 capete.

Terenul pe care va fi amplasată ferma are suprafaţa de 62000 mp, are

funcţiunea de teren arabil şi este situat în extravilanul localităţii Ciumeghiu.

Constituie proprietatea S.C. MONARHIFARM S.R.L., conform înscrisurilor Cărţii

Funciare nr. 50607, nr. cadastral 730.

Pe suprafaţa de teren descrisă se doreşte realizarea următoarelor obiective:

4 hale de creştere, în suprafaţă de 4x1670 mp

Caracteristici constructive: L= 108,40 m, l= 15,40 m,h= 5,25 m

Se prevăd 2 hale calde şi 2 hale reci, halele calde fiind amplasate alăturat, între

halele reci, accesele şi culoarele de circulaţie sunt poziţionate ″în oglindă″.

2

Halele calde sunt destinate creşterii purceilor cu greutatea cuprinsă între 7 şi 35

kg iar cele reci animalelor de peste 35 kg.

Au în zona centrală, pe toată lungimea, câte o porţiune lată de 3 m, prevăzută cu

încălzire în pardoseală, care asigură temperatura de 27°C.

În fiecare hală vor exista 16 boxe, cu dimensiunile:14,20x6,35m iar în fiecare

boxă se vor asigura 2 zone reci, cu grătare şi o zonă centrală caldă.

Pereţii boxelor vor avea înălţimea totală de 1,00m şi vor fi realizaţi din panouri

celulare din PVC, fixate pe suporţi metalici.

Sub grătarele din beton, pe toată lungimea halelor s-au prevăzut cuve, în

interiorul cărora se vor monta sisteme de racleţi batanţi acţionaţi electric.

La capătul fiecărei hale s-a prevăzut câte o boxă, din 4 compartimente, pentru

izolarea animalelor bolnave

Corp de clădire care să adăpostească filtrul sanitar şi sectorul

administrativ, în suprafaţă de 84 mp

Caracteristici constructive: L= 11,20 m, l= 7,50 m,h= 3,80 m, regim de înălţime P

Clădirea va fi realizată din zidărie portantă din blocuri de tip Porotherm, cu

grosimea de 38 şi 25 cm, cu fundaţii continue din beton şi şarpantă din lemn de

răşinoase.

Tunel circulaţie cu rampă de încărcare-descărcare, cameră frig, spaţiu

necropsie, în suprafaţă de 190 mp

Caracteristici constructive:

-spaţiu de circulaţie: 172,50 mp;

-cameră frigorifică: 8,10 mp;

-spaţiu necropsie: 9,40 mp

Spaţiul de circulaţie este realizat dintr-o structură uşoară din cadre de lemn şi

panouri celulare din PVC iar învelitoarea va fi realizată din tablă cutată zincată.

La capătul culoarului de circulaţie se vor dispune:

- 2 incineratoare ecologice, de mici dimensiuni, sub forma unor containere

funcţionale, complet utilate, care funcţionează pe bază de GPL, având

fiecare caracteristicile: sistem de încărcare frontală,capacitate de

încărcare-500 kg⁄şarjă;

3

- spaţiu de necropsie, deschis, acoperit şi o cameră frigorifică,

dimensionată corespunzător, amplasate pe platformă betonată

2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp, amplasate în exteriorul

incintei împrejmuite a fermei

Bazinele de stocare dejecţii sunt realizate din 2 saci alăturaţi, cu capacitate totală

de 10000 mc(2x5000), fiecare sac fiind alcătuit din ţesătură de poliester

rezistentă la acizi şi stabilă la radiaţii UV, fâşiile componente fiind îmbinate prin

sudură. Pe conturul sacilor sunt prevăzute diguri de protecţie din pământ.

Pentru asigurarea stabilităţii, sacii de stocare sunt prevăzuţi cu curele de

tensionare, ancorate în diguri.

La fiecare sac sunt prevăzute câte 2 amestecătoare pentru omogenizarea

dejecţiilor şi câte un dispozitiv flotant.

Accesul la bazine se va face printr-un drum din piatră spartă, compactată, care

va avea legătură directă cu platforma betonată, destinată staţionării cisternelor

care încarcă conţinutul bazinelor.

2 puţuri, cu cabinele aferente, în suprafaţă de 2 mp

Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje proprii

2 camere tehnice pentru echipamentele pompelor de căldură, în suprafaţă

de 2x15,4 mp

Vor fi amplasate în exteriorul halelor calde, la mijlocul laturii cu lungimea de

108,4 m şi vor servi pentru adăpostirea echipamentelor pentru sistemul de

încălzire prin pardoseală, cu pompe de căldură.

Structura constructivă:L=5,50m, l= 2,80m, h= 2,50m, regim de înălţime P

S-a prevăzut o structură uşoară din lemn, îmbrăcată în tablă cutată zincată,

izolată cu saltele din vată minerală, cu grosimea de 15 cm, barieră de vapori iar

pe interior, tablă cutată.

Sistem de furajare şi de adăpare

Va fi compus din:

-şnec transport furaj;

-2 bucăţi silozuri de stocare furaje⁄hală;

-sistem dublu transport furaj şnec;

4

-sistem de distribuţie şi omogenizare furaj, în interiorul silozului;

-hrănitoare din inox simple⁄duble, 4 locuri de alimentare , de fiecare parte;

-adăpătoare cu cupă şi suzetă.

Sistem boxare hale

Va fi compus din kit de start din oţel galvanizat la perete, pentru uşa divizată,

despărţitoare din oţel inox, pentru uşa divizată şi pentru braţul coridorului.

Sistemul de ventilaţie

Va fi o combinaţie de ventilaţie naturală cu ventilaţie forţată, prevăzut cu:

-prelată din polietilenă, pe ambii pereţi laterali;

-sistem de control prelate;

-termostat de siguranţă;

-8 bucăţi ventilatoare, montate pe pereţii laterali, cu capacitatea de 10700 mc⁄h,

fiecare;

-54 bucăţi guri de aerisire, care să asigure un debit de aer de circa 3900 mc⁄h;

-sistem de control electronic al parametrilor mediului din hale.

Construcţii conexe, în suprafaţă de 160 mp

Platforme betonate, în suprafaţă de 299,00 mp

-platforme silozuri furajare 8x11,25 m=90,00 mp;

-platformă GPL:88,00 mp;

-platformă grup Diesel:.4,00 mp;

-platformă auto, zonă bazine:60,00 mp;

-platformă incineratoare ecologice:22,00 mp;

-platformă filtru auto: 35,00 mp.

Asigurarea utilităţilor

Reţeaua de apă potabilă

Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje de mare adâncime(120 m), amplasate în

incintă, prin intermediul unei reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu

pompe submersibile şi căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor

dimensionat corespunzător.

În funcţie de calitatea apei prelevate din foraje se va realiza o staţie de tratare,

amplasată pe traseul inelului de alimentare, în apropierea corpului filtru.

5

Alimentarea cu energie electrică

Se va asigura din reţeaua aferentă localităţii Ciumeghiu prin post trafo propriu,

uscat, de aproximativ 160 kV, de exterior, etanş.

Pentru situaţiile de avarie s-a prevăzut un grup electrogen, cu motor diesel, cu

pornire automată, putere electrică 110 kVA, cu rezervor propriu de motorină, V=

230 l.

Filtrul sanitar ,spaţiul de circulaţie şi halele vor fi echipate cu:

- instalaţii electrice de alimentare normală;

- instalaţii de iluminat normal şi siguranţă;

- instalaţii de forţă;

- instalaţii de protecţie împotriva tensiunilor accidentale;

- instalaţii de telefonie.

Reţeaua de canalizare menajeră

Apele uzate provenite din corpul administrativ vor fi colectate într-un bazin

vidanjabil, cu volumul util de 10 mc, realizat din răşină sintetică, montat îngropat.

Reţeaua de canalizare tehnologică

Sub pardoseala halelor sunt amplasate cuve de beton, în interiorul cărora se vor

monta racleţi batanţi acţionaţi electric.

Instalaţia este prevăzută cu un motor electric, reductor, tablou de comandă şi 2

limitatoare de schimbătoare de sens.

În faza activă, racleţii batanţi se rotesc faţă de punctul lor de articulaţie şi au o

poziţie perpendiculară pe bară şi în acest fel, antrenează dejecţiile.

În faza pasivă, racleţii îşi schimbă poziţia, apropiindu-se de cablu şi nu mai

deplasează dejecţiile.

În mişcarea de dute-vino, cu o viteză de 6 m⁄minut a racleţilor montaţi pe cablul

transportor, dejecţiile sunt evacuate până la planul înclinat, de la capătul halei,

care le preia şi le evacuează în sistemul de canalizare.

Amestecul de dejecţii şi ape de spălare uzate este evacuat prin intermediul unei

staţii de pompare în bazinele de stocare, tip pungă, cu capacitatea de 10000 mc.

Staţia de pompare dejecţii va fi echipată cu una pompe, având caracteristicile:

Q=100 mc⁄h, H=14,00 mCA, sistem de pornire automată cu plutitor.

6

Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor, spaţiul de necropsie şi

camera frigorifică, vor fi colectate în unul sau două bazine vidanjabile, montate

îngropat, cu capacitatea de 2 mc.

Canalizarea pluvială

Apele meteorice vor fi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către zonele

înierbate, după care se vor scurge gravitaţional în reţeaua hidrografică locală.

Energia termică şi apa caldă menajeră

Vor fi asigurate prin centrala termică murală proprie, cu GPL şi boilerul aferent,

amplasată în corpul filtru.

Centrala termică va fi echipată cu un cazan mural cu tiraj forţat, de putere

nominală 10,5-24 kW, care va funcţiona pe bază de GPL.

Se vor amplasa 34 recipiente GPL pe o platformă de beton armat, cu

dimensiunile 11,0x8,0x0,30 m

Energia termică necesară încălzirii halelor calde

Se va asigura cu încălzitoare alimentate cu GPL(4 bucăţi la fiecare hală) şi

printr-un sistem de încălzire în pardoseală, cu pompe de căldură sol-apă, energie

fiind extrasă prin intermediul pompelor verticale, montate în sol.

Sistemul de producere a agentului termic cuprinde: pompe de căldură,

acumulator de căldură, rezistenţă electrică, pompa de circulaţie primară, 3

pompe de circulaţie secundară, sonde verticale, ţevi încălzire în pardoseală tip

RauthermS.

Fiecare hală va avea o suprafaţă cu încălzire în pardoseală, S=308,94 mp, care

va fi deservită de o cameră tehnică, în care se va amplasa o pompă de căldură

sol-apă, cu puterea de 28,8 kW.

Energia primară pentru fiecare pompă va fi asigurată de un schimbător de

căldură, format din 6 sonde verticale, din PEHD, cu lungimea de 100 m fiecare

(32x2,9 mm), amplasate între halele calde, la o distanţă de 10 m între ele.

Sondele sunt umplute cu lichid antigel alimentar, netoxic.

7

Informaţii despre materiile prime şi despre substantele sau preparatele chimice

TABELUL 1.1

───────────────────────────────────────────────────── Denumirea

materiei Cantitatea anuala/ Clasificarea şi etichetarea

prime, a substanţei existenta în stoc substanţelor sau a preparatelor

sau a preparatului chimice*)

chimic

─────────────────────────────────────────────────────

Categorie Periculozitate**)

Fraze de risc*)

- Periculoase/

Nepericuloase

(P/N) -

──────────────────────────────────────────────

Vaccin antirujetic

Vaccin micoplasmoză

Vaccin colivacinoză

Vaccin pneumonie infecţioasă

Virocid 1l sol/mp periculos

Vircon S-soluţie dezinfectantă 0,25 – 0,5% 1l sol/mp periculos

(Monoperoxisulfat de potasiu)

Tabel nr. 1.2

Denumire

preparat

Compoziţie Clasificarea

categorie periculozitate fraze de risc,

conform OUG 200/2000

Virkon S amestec de

peroxizi, săruri

anorganice,

acizi organici,

detergenţi

anionici

periculos iritant cutanat

risc de leziuni majore

oculare

R 38

R 41

Virocid clorură de

alchil dimetil-

etil-amoniu,

izopropanol,

aldehidă

nociv prin inhalare,

înghiţire sau dacă

intră în contact cu

pielea

provoacă arsuri

R 20/21/22

R 34

R 43

8

glutarică,

clorură de

didecil-dimetil-

amoniu

sensibilizare prin

inhalare şi contact cu

pielea

Caracteristicile substanţelor dezinfectante se referă numai la soluţiile

concentrate, în concentraţie de 1%, aceste proprietăţi nu se mai regăsesc.

GPL este un amestec de propan şi butan, extrem de inflamabil. Vaporii sunt mai

grei decât aerul şi se răspândesc la sol putandu-se aprinde de la distanţă.

Expunerea prelungită la foc poate antrena ruperea sau explozia recipientelor.

La o ardere incompletă se formează monoxid de carbon, oxid de azot, oxid de

sulf, hidrocarburi nearse.

Nr. CAS: 73-98-6

Nr. EINECS: 270-990-9

Fraze de risc: F+;R12 F+:Extrem de inflamabil

Fraze de securitate: S9: Conservaţi recipientul în locuri convenabil ventilate

S16: Feriţi locul de surse de aprindere sau scântei.

Nu fumaţi

Alimentarea recipientelor GPL se face direct din mijloacele de transport

GPL, în sistem închis, prin cuplarea furtunului.

Motorina,nr.CAS 68334-30-5, a fost clasificată prin Directiva 67/548/CE.

Caracteristile sale fizico-chimice sunt următoarele: lichid gălbui, cu miros specific

de hidrocarburi, insolubil în apă,, interval de distilare cuprins între 171ºC şi

357ºC, temperatatura de autoaprindere: 220ºC, limita superioară de explozie:

6,5% volum în aer.

Cod CAS: 68334-30-5

Cod EC: 269-822-7

Fraze de risc: R10- substanţă inflamabilă,

R 40–suspect de efect cancerigen;

R 65- nociv prin înghiţire,

R66- expunerea repetată provoacă uscarea pielii;

R51/53 –toxic pentru organismele acvatice

Fraze de siguranţă :S2-se va păstra astfel încât copiii să nu aibă acces

9

S7-se va păstra în containere închise etanş.

S20/21- nu mâncaţi, nu beţi şi nu fumaţi în timpul folosirii

S36/37- purtaţi echipament de protecţie

S61- a nu se arunca în mediul înconjurător

S62- a nu se înghiţi.

Motorina necesară funcţionării grupului electrogen este stocată într-un

rezervor cu capacitatea de 230 l, care constituie parte componentă a instalaţiei

propriu-zise de generare curent.

Alimentarea rezervorului se realizează direct din mijloacele de transport

motorină, în sistem închis, prin cuplarea furtunului.

Folosinţa actuală a terenului este aceea de teren agricol, în extravilan.

Tabelul numărul 1.3 conţine informaţii despre poluarea fizica şi biologica

generata de activitate:

Tabel nr. 1.3

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Nr.

surse

de

poluare

Poluare

maxim

admisă

(limita

maxim

admisă

pentru

om şi

mediu)

Poluare

de fond

Poluare calculată produsă de activitate

şi măsuri de eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării

Pe zona

obiectiv

ului

Pe zone

de

protecţi

e/restric

ţie

aferente

obiectiv

ului

Pe zone

rezidenţiale,de

recreere sau alte

zone

protejate,luând în

considerare

poluarea de fond

Fără

măsuri de

eliminare

/reducere

a poluării

Cu

impleme

ntarea

măsurilor

de

eliminare

/reducere

a poluării

Împrăş-

tierea

- - -împrăştiere

gunoiului în

10

gunoiului

pe câmp

timpul zilei în

funcţie de

condiţiile

meteorologice

zgomot Nivele

normale din

adăposturi

1

adăpost

8

bucăţi/

hală

55dB

ziua

45 dB

noaptea

- 67* -etanşeizarea

adăpostului

-identificarea

-realizarea

periodică de

inspecţii ale

stării de

funcţionare ale

ventilatoarelor

Hrănire

animale

93*

99*

Pregătire

hrană

90 (interior)*

63 (exterior)*

Mutare lot 90 – 110*

Livrare

hrană

92*

Curăţare şi

Manipulare

bălegar

88 (85 – 100)*

Împrăştiere

bălegar

95*

Ventilatoare 43*

Agenţi

pato-

geni

iaz biologic

stocare

dejecţii

2 iazuri - - -

* Pe zona obiectivului

11

2. Proces tehnologic

2.1. Proces tehnologic de producţie:

Ferma de creştere porci va fi situată în extravilanul localităţii Ciumeghiu; va avea

următoarele vecinătăţi:

- la nord: teren agricol, pe un front cu lungimea de 340 m;

- la sud: teren agricol, pe un front cu lungimea de 314 m;

- la est: teren agricol, pe un front cu lungimea de 193 m;

- la vest: teren agricol, pe un front cu lungimea de 190 m.

Certificatul de urbanism emis de către Consiliul Judeţean Bihor în scopul

realizării investiţiei, certifică regimul juridic al terenului pe care există ferma,

aparţinând CF Ciumeghiu, ca fiind acela de teren în extravilan.

Prin profilul de activitate unitatea va aparţine sectorului zootehnic, obiectul

de activitate constituindu-l creşterea porcilor în sistem intensiv.

Activitatea unităţii este organizată într-un singur sector productiv, sectorul

de creştere şi îngrăşare.

Activitatea se va desfasura cu personal special instruit si familiarizat cu

conditiile impuse de legislaţia europeană de mediu. Intreg personalul trebuie sa

fie familiarizat cu acele aspecte ale conditiilor de mediu care sunt relevante

indatoririlor fiecaruia si va primi instructiuni de exploatare adecvate, care sa ii

permita sa isi indeplineasca indatoririle.

Operatorul va asigura instruirea personalului pentru fiecare post care ar

putea avea impact asupra mediului si va tine un registru de evidenta a instruirilor

relevante.

Intreg echipamentul utilizat in desfasurarea activitatii, a carui avarie sau

functionare necorespunzatoare ar putea conduce la impact negativ asupra

mediului, va fi intretinut in conditii optime de functionare.

Operatorul va asigura, conform cerintelor BAT:

un progam de intretinere a instalatiilor, echipamentelor si dotarilor, scris;

registru de evidenta a operatiunilor de intretinere efectuate.

12

Tineretul porcin va fi transportat in conditii de siguranta pana la ferma, cu

mijloace proprii sau ale furnizorilor.

Furajare (distribuirea automată a furajului) se va face cu ajutorul unei linii

automatizate de furajare, prevăzută cu alimentator in fiecare boxa si retele de

aprovizionare ce fac legatura intre silozuri si alimentatoarele din boxe. Instalatia

va fi asistata de calculator si de programe de furajare.

Alimentarea cu apa se va face prin adapatoarele automate cu care sunt

prevazute cuvele de hranire si suzetele instalate pe reteaua de adapare de pe

peretii exterior ai halei de productie.

Vitaminele, vaccinurile si medicamentele vor fi achizitionate de la firme

autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate

conform prescriptiilor sanitar-veterinare.

Materialele auxiliare: vor fi achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau

ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde vor fi

depozitate in magazii special amenajate.

Temperatura în hale va fi de 18-20 oC, umiditatea relativă de 60 %.

Parametrii de microclimat in hale sunt dirijaţi automat prin sistemele de comandă

cu care sunt dotate halele de producţie. La inaltimea animalelor, in cazul

ventilatiei mecanice, vitezele maxime admise ale aerului sunt cuprinse între 0,3-

0,5m/s.

In anotimpul cald, pentru evitarea supraincalzirii incaperilor, se vor folosi metode

de intensificare a ventilatiei.

Ventilarea incaperilor din filtrul sanitar se va face natural, prin ferestre si usi.

in filtrul sanitar: se va asigura o temperatura de 18-20 oC, o umiditate relativa de

20-60% si o viteza a curentilor de aer de 0,2-0,3m/s.

Conform normelor sanitar veterinare volumul necesar de ventilatie pentru

porci la ingrasat in adaposturi neincalzite este :

- iarna : 13mc/h/cap x 8160 capete = 106080 mc/h

- vara : 55 mc/h/cap x 8160 capete = 448800mc/h

Exploatatia de porcine va respecta cerinteţele art.3 din Ord.nr. 202/2006,

astfel încât suprafata libera de pardoseala disponibila pentru fiecare suină in

13

crestere va fi de 0,65 mp pentru porcii cu o greutate medie cuprinsa intre 85 si

110 kg.

In completare la prevederile anexei la Directiva Consiliului 98/58/CE,

sunt aplicate şi urmatoarele cerinte:

Adaposturile pentru cazarea porcilor sunt proiectate astfel incat sa permita

animalelor:

a) sa aiba acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere

fizic si termic, drenata si curatata corespunzator si care sa permita tuturor

animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;

b) sa se odihneasca si sa se ridice normal;

c) sa vada alti porci.

Pardoseala este neteda, dar nealunecoasa, pentru a se preveni

ranirea porcilor, si astfel proiectata, construita si mentinuta incat sa nu cauzeze

raniri sau suferinte porcilor. Pardoseala este adecvata pentru marimea si

greutatea porcilor.

Selectia materiilor prime

In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care

asigura dejectii cu continut scazut de azot si fosfor.Astfel operatorul va alcătui o

lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de materii prime

si materiale auxiliare.

Furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate, conform recomandarilor

BAT. Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc categorii de nutret

combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare

furaj/greutate.

Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea

nutrientilor, si prin echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu

componente nediferentiate de N se urmareste imbunatatirea eficientei sintezei

de proteine a corpului.

Masurile de hranire includ hranirea pe faze, diete pe baza de substante

nutritive digerabile/disponibile, aplicand diete cu aport redus de aminoacizi

suplimentari si diete pe baza de fitaza, cu cantitati scazute de fosfor si/sau fosfati

14

alimentari anorganici care se pot digera aproape complet. Mai mult, folosirea

aditivilor alimentari poate creste eficienta de hranire, imbunatatind astfel retentia

substantelor nutritive si diminuand cantitatea celor de dejectii.

În tabelul cu numărul 2.1 este redată compoziţia diferitelor tipuri de furaje:

Tabelul nr. 2.1

Nr.c

rt.

Componentă Tip de furaj

Grower Bionova

( % )

0-1 Prestarter Bionova

( % )

0-1

Starter

Bionova (%)

0-2

Tineret

Porcin (%)

0-3

Porc gras

( % )

1 Porumb 69,1 57,2 54,4 44,9 39,9

2 Orz - - - - 20

3 Grâu - - - 25 10

4 Şrot soia 20,5 6 10,8 20 13

5 Şrot floarea soarelui - - - - 7

6 Făină 5 - - - 5

7 Premix - 4 14,4 5 5

8 Mycofix plus 0,15 0,1 0,15 0,1 0,1

9 Biotronic forte 0,25 0,2 0,25 - -

10 Făină de peşte Con-Kix - 7,5 5 5 -

11 PVM Bionova prestarter - 25 15 - -

Operatorul va revizui regulat noile dezvoltari in domeniu, pentru utilizarea

acelor materiale care sunt mai putin poluante.

Toate adăposturile sunt astfel compartimentate, încât să se asigure

aplicarea principiului „ totul plin - totul gol ", în vederea executării, după

depopulare, a curăţirii, spălării, dezinfecţiei şi văruirii compartimentelor care

urmează să fie populate.

15

Purceii înţărcaţi sunt achiziţionaţi la greutatea de circa 7 kg; vor popula

cele 2 hale calde, până la greutatea de 25-35 kg, după care vor fi repartizaţi în

cele 4 hale, câte 2040 purcei⁄hală.

Durata unui ciclu complet de producţie va fi de 154 zile, creşterea

ponderală fiind de aproximativ 100 kg( de la 7 kg, până la 110 kg.

Perioada de vid sanitar, anterioară populării durează în medie 10 zile.

Tehnologia propusă permite derularea unui număr de 2 cicluri de

creştere/îngrăşare anual.

În vederea asigurării condiţiilor optime de microclimat şi zooigienă, se

aplică principiul tehnologic „ totul plin – totul gol „.

În acest scop compartimentele din adăposturi sunt în prealabil curăţate ,

spălate , dezinfectate cu soluţie de vircon , văruite şi preîncălzite în timpul iernii,

astfel încât să se asigure o temperatură de 20 – 22 C şi o umiditate relativă de

60 %.

Între două cicluri halele sunt curăţate,spălate şi dezinfectate,creându-se

vidul sanitar.Spălarea se face în două etape :iniţial se curăţă podelele, pereţii,

tavanele, instalaţiile de hrănire şi adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă

la presiune scăzută după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune

ridicată.

Dezinfecţia se face prin pulverizare de soluţii dezinfectante în

concentraţii de 1-2%.

Toti porcii au acces concomitent şi permanent la o cantitate suficientă de

hrană şi de asemenea la o cantitate suficientă de apă proaspată.

Hrănirea se face ad libitum, cu hrană uscată a cărei compoziţie este

adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare.

Adăparea se realizează prin intermediul a câte 6-10 boluri de băut,

amplasate în fiecare boxă, în sistem optimal, cu pierderi minime de apă.

Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar care

asigură un spatiu de dezechipare de haine de stradă şi dulapuri metalice pentru

păstrarea acestora (vestiar negru), un spatiu funcţional pentru WC, duş si lavoar

16

şi o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru şi păstrarea acestuia,

spatiul este amenajat in aşa fel incat să fie uşor lavabil şi dezinfectabil.

Accesul vehiculelor se face pe o singura poarta prevazută cu dezinfector

rutier, amenajat corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor

cu dezinfectant pe intreaga circumferinta a rotilor.

Consideratii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile

Pentru îmbunătăţirea performanţei de mediu a fermei cele mai bune

tehnici disponibile trebuie să aibă în vedere următoarele :

- împlementarea de programe de instruire pentru personalul fermelor

- evidenţa utilizării de energie ,apă,hrană,deşeuri,emisii,dejecţii

- implementarea unui program de întreţinere şi reparaţie pentru a asigura

structurile şi echipamentele sunt în stare perfectă,iar facilităţile sunt

menţinute curate

- existenţa unui plan de urgenţă în cazul poluărilor accidentale

Cele mai bune tehnici disponibile se bazează pe realizarea următoarelor

patru acţiuni:

- aplicarea de măsuri nutriţionale

- corelarea cantităţii şi compoziţiei dejecţiilor care urmează afi împrăştiate

cu suprafaţă de teren agricol disponibilă şi cu cerinţele recoltei

- împrăştierea pe terenuri agricole a gunoiului doar cu respectarea

cerinţelor BAT

- cea mai bună tehnică disponibilă ia în considerare caracteristicile

terenului ,tipul solului,panta,condiţiile climatice,nivelul

precipitaţiilor,sistemul de irigaţii,utilizarea terenului,practicile

agricole,sistemul de rotaţie al culturilor

Cele mai bune tehnici pentru adăpostirea animalelor (purceii aflaţi în fază

de creştere şi finisare)prevăd următoarele tipuri de sisteme de adăpostire :

- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu groapă redusă de bălegar (SMP)

-Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu suprafaţă cu nervuri de răcire a

bălegarului;

17

- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem

de vacuum);

- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu spălarea permanentă a stratului de

mixtură de dejecţii în canalele de dedesubt (PSF cu canale de spălare);

- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare, cu jgheaburi de spălare sau tuburi de

spălare (PSF cu jgheab de spălare);

- Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu screper (PSF cu screper);

- Sistemul cu duşumea de beton solid şi cu aşternut complet (SCF cu aşternut

complet);

- Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentatoare electronice.

Cerinţele BAT privind selecţia furajelor

Pentru porci, cerinţe BAT indică o strategie de hrănire şi o formulă pentru

hrană ce variază funcţie de factori cum ar fi: greutatea în viu şi stadiul de

(re)producţie. Este făcută distincţie între hrănirea purceilor înţărcaţi, porcilor de

îngrăşat şi porcilor de sacrificare. Cantităţile de hrană sunt exprimate în kg per zi

şi în conţinutul de energie necesară per kg de hrană. Asimilarea finală depinde

de cantităţile consumate şi de concentraţia nutrienţului şi deci nivelele minime

sunt recomandate pentru diferite strategii de hrănire pentru a satisface cerinţele

porcilor, fiind dată media lor zilnică de asimilare. Cantitatea de hrană

administrată la scroafă în producţie, incluzând perioadele uscate, şi depinzând

de asimilarea de energie, este de aproximativ 1300 kg/an pînă la 1400 kg per

an.

Se vor adopta tehnici nutriţionale adecvate, pe faze de dezvoltare, bazate pe

cele mai bune tehnici disponibile, în scopul reducerii cantitǎţii de nutrienţi din

dejecţii (azoti şi fosfor), pentru a asigura reducerea emisiilor în mediu:

-aplicarea unui management nutriţional preventiv, ca mǎsurǎ importantǎ

de reducere a emisiilor gazoase şi a poluǎrii solului;

-utilizarea instalaţiilor de furajare reglate automat care permit o distribuire uniformǎ, fǎrǎ

pierderi;

-realizarea controlului calitǎţii furajelor;

-evidenţierea lunarǎ a consumurilor specifice de materiale,

18

-analiza periodicǎ a consumurilor realizate, în vederea stabilirii eficienţei

utilizǎrii lor.

Tabel nr. 2.2

categoria etapa de dezvoltare recomandare BAT

conţinut proteină brută P total

porci la îngrăşat starter 15-17 0,44-0,70

creştere 14-16 0,44-0,70

finisare 13 0,50-0,70

Compoziţia hranei în amino-acizi se bazează pe conceptul de “proteină

ideală” pentru speciile relevante. Cu acest concept de “proteină ideală”, nivelele

necesare de aminoacizi sunt determinate prin indicarea nivelului de lizină şi

legătura dintre alţi amino-acizi cu nivelul curent al lizinei din hrană. Balanţele

recomandate de aminoacizi sunt citate din literatură, dar aprecierea nivelelor

curente de proteine şi lizină rezultă din observaţii din teren la nivel european.

Porcii sunt alimentaţi în concordanţă cu greutatea lor corporală, cu

creşterea intrării de hrană ,cu creşterea în greutate. Spre sfârşitul perioadei de

îngrăşare (ultimile 20 – 30 kg) cantitatea de hrană administrată rămîne

neschimbată. Un exemplu de raţionalizare utilizat pentru porci uşori şi grei pentru

sacrificare în Italia,59, Italia, 1999, este prezentat în tabelul nr. 2.2..3. În general,

hrănirea este ad libitum pentru porci uşori, care sunt capabili de o dezvoltare

musculară puternică, dar raţionat pentru porci grei, care au o considerabilă

tendinţă spre acumulare de grăsime şi spre un mai mare nivel de greutate ridicat.

Aceasta schimbă compoziţia hranei. Spre exemplu, zerul (5 – 6 % materie

uscată) poate fie utilizat pentru un porc greu cu 13 – 15 litri de zer înlocuind 1 kg

de hrană uscat. Zerul poate fi utilizat în cantităţi crescute, din 3 – 4 litri per cap

per zi la 30 kg de greutate până la un maximum de 10 – 12 litri pentru mai mult

decât 130 kg (cantităţile peste aceste nivelele pot avea efecte negative la

utilizare (ex.rata de conversie a hranei din raţia zilnică totală.

19

Tabelul nr. 2.2.3

Porc greu

Greutate în viu (kg)

Până la 25

30 50 75 100 125 150+

Hrană (88 % materie uscată) (kg/zi)

Ad lib. 1.2 – 1.5 1.5 – 2.0 2.0 – 2.5 2.5 – 3.0 2.7 – 3.2 3.0 – 3.4

Hrană (% din greutatea în viu)

-- 4 – 5 3 – 4 2.7 – 3.3 2.5 – 3.0 2.2 – 2.5 2.0 – 2.2

Hrană (% din greutatea metabolică) (w

0.75)

--

10 – 12 8 – 10 8 – 10 8 – 10 7 – 9 7 – 8

Porc uşor

Hrană (88 % materie uscată) (kg/zi)

Ad lib. 1.5 2.2 2.8 3.1 -- -

Energie digestibilă (MJ/kg)

13.8 13.4 13.4 13.4 13.4 -- -

Lizină (%) 1.20 0.95 0.90 0.85 0.80 -- --

Totalul cantităţii de hrană consumată în timpul creşterii şi la maturitate

depinde de rasă, rata de conversie a hranei, creşterea zilnică, lungimea

perioadei de completare şi greutatea în viu finală. Pentru creşterea porcilor de la

25 kg până la 110 kg greutate în viu, este consumată aproximativ 260 kg de

hrană. Evident, nivelele de nutrienţi din hrană sunt cele mai importante. Nivelele

nutriţionale trebuie să îndeplinească cerinţele de creştere sau producţie zilnică.

Pentru fiecare categorie de greutate se pot distinge cerinţele medii, după cum au

fost raportate de variate surse şi rezumate în tabelul nr. 2.4 Aprecierea nivelelor

curente de proteină şi lizină şi intervalul pentru balanţa recomandată de amino-

acizi pentru porci (1 faza pentru fiecare stadiu major de creştere),[171, FEFANA,

2001], cu referinţă pentru aminoacizi la literatură cum ar fi, Henry, 1993; Wang et

Fuller, 1989 şi 1990; Lenis, 1992. Progresiv, perioadele de asimilare dintre 30 kg

şi greutatea finală sunt divizate în 2 sau 3 faze de hrănire. În aceste

faze,conţinutul în nutrienţi din hrană variază pentru a satisface necesarul variabil

al porcului.Sfârşitul primei faze de creştere se plasează între 45 şi 60 kg greutate

în viu şi în faza a doua între 80 şi 110 kg. Unde este dat un singur tip de hrănire

20

între 30 şi 110 kg, conţinutul de hrană este egal cu media nivelului hrănirii din

cele două faze.

Tabelul nr. 2.4

Cerinţe energetice Greutatea animalului

Nivel curent de energie MJ/kg, ME bază faza 3 (porc în stadiu final) 12.5 – 13.5

Nivel curent de proteină (CP=N*6.25), conţinut total % hrană, faza 3 17 – 13

Nivel curent de lizină, conţinut total % hrană, faza 3 1.00 – 0.90

Balanţa recomandată de amino-acizi, în procentaj de nivel de lizină Balanţa recomandată de amino-acizi, în procentaj de nivel de lizină

nivel threonine : lysine 60 – 72

metionine +cystine : lysine 50 – 64

tryptophan : lysine 18 – 20

valine : lysine 68 – 75

isoleucine : lysine 50 – 60

arginine : lysine 18 – 45

ME = energie metabolizabilă CP = proteină brută

Indicaţii despre nivelele aplicate de calciu şi fosfaţi în hrana pentru porci

de îngrăşat/porci de sacrificare sunt date în tabelul nr. 2.5, conform 27, IKC

Veehouderij, 1993, 124, Germania, 2001, 59, Italia, 1999

Tabelul nr. 2.5

Parametrii nutriţionali Categoria de greutate în viu a porcului

30 - 55 kg 55 –90kg 90 –140 kg 140 –160 kg

Calciu (% hrană) 0.70 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65- 0.80

Total fosfor (% hrană) 0.44 – 0.70 0.45 –0.70 0.50 - 0.70 0.48- 0.50

În perioada terminală a porcului greu în Italia, se disting diferite categorii

de greutate asociate cu nivelele lor de nutrienţi. Tabelul nr. 2.6 redă nivelele

nutriţionale medii aplicate în Italia pentru porci grei, pentru diferite intervale de

greutate în viu (pentru % din hrană brută, conform 59, Italia, 1999).

Tabelul nr. 2.6

Parametrii nutriţionali Porci 35 - 90 kg

Porci 90 - 140 kg

Porci 140 - 160 kg

proteină brută (CP, %) 15 – 17 14 – 16 13

Grăsimi brute 4 – 5 <5 <4

Fibră brută <4.5 – 6 <4.5 <4

Total lizine 0.75 – 0.90 0.65 - 0.75 0.60 - 0.70

Total metionine + cystine 0.45 – 0.58 0.42 - 0.50 0.36 - 0.40

21

Total threonine 0.42 – 0.63 0.50 0.40

Total tryptophan 0.15 0.15 0.10 - 0.12

Calciu 0.75 – 0.90 0.75 - 0.90 0.65 - 0.80

Total fosfor 0.62 – 0.70 0.50 - 0.70 0.48 - 0.50

Energie digestibilă MJ/kg >13 >13 >13

Pentru reducerea consumurilor de apă cele mai bune tehnici disponibile

prevăd:

- curăţirea adăposturilor şi a echipamentelor utilizând instalaţii de

igienizare de mare presiune după fiecare ciclu al producţiei

- calibrarea corectă şi permanentă a instalaţiilor de apă potabilă pentru a

preveni pierderile

- monitorizare permanentă a sistemului de aducţiune şi canalizare pentru

detectarea scurgerilor şi repararea imediată a defecţiunilor constate.

Pentru reducerea consumurilor energetice trebuie avut în vedere :

- aplicarea ventilaţiei naturale,acolo unde este posibil cu proiectarea

adecvată a adăposturilor

- planificarea spaţiilor interioare ţinând cont de direcţia dominantă a

vânturilor pentru a îmbunătăţi circulaţia aerului ( metodă aplicabilă la

adăposturile noi )

- în cazul adăposturilor cu ventilaţie mecanică să se evite elementele de

rezistenţă în sistmul de ventilaţie prin inspecţii dese şi curăţirea

tuburilor,cablurilor şi ventilatoarelor

- aplicarea iluminatului cu consum redus de energie

Reducerea emisiilor de la depozitarea dejectiilor

Pentru depozitarea mixturii de dejecţii în bazine de stocare-bataluri cele

mai bune tehnici disponibile prevăd:

- un bazin stabil rezistent la influenţe mecanice,termice

- baza şi pereţii bazinului să fie impermeabilizate şi protejate împotriva

coroziunii

- anual,bazinul să fie golit şi să fie efectuate inspecţia şi întreţinerea

- nâmolul să fie agitat înainte de golirea bazinului

22

- suprafaţa liberă a bazinului să fie acoperită cu:o structură rigidă sau un

acoperamânt plutiror ( paie,scoarţă,folie,etc,)

- plantarea unei perdele verzi de protecţie în jurul batalurilor.

In vederea reducerii mirosurilor, locatia depozitului in cadrul fermei este

importanta si ar trebui avut in vedere directia predominanta a vanturilor. Pozitia

preferata al depozitului este cat mai departe de obiectivele sensibile din

vecinatatea fermei, luandu-se in considerare si barierele naturale precum copaci

sau diferentele de nivel al terenului.

Pentru reducerea mirosurilor neplăcute se va reduce cat mai mult posibil

suprafaţa liberă a bazinelor de colectare a dejecţiilor,stocarea mixturii de dejecţii

în bazine exterioare.

Pentru sistemul de depozitare al dejecţiilor cea mai bună tehnică

disponibilă prevede proiectarea unor facilităţi de depozitare cu o capacitate

suficient de mare pentru a putea fi păstrate până la o tratare ulterioară sau

aplicarea pe terenuri agricole.

Capacitatea proiectată depinde de factori climatici ca şi de perioadele în

care aplicarea pe terenuri nu este posibilă. De exemplu poate varia capacitatea

pentru dejecţii rezultate într-o perioadă de 5 luni,într-un climat mediteranean,7-8

luni în condiţii de climă continentală cu influenţe oceanice,9-12 luni în regiuni

boreale.

Controlul zgomotului de la activitati discontinue din cadrul fermei

Descriere: Cele mai multe activitati pe ferma au loc in mod discontinuu;

masurile pentru reducerea zgomotului de la aceste activitati in mod general

se raporteaza la o sincronizare adecvata si localizarea cu grija a activitatii la

ferma.. Masurile sunt aplicate urmatoarelor activitati:

Furnizarea nutretului

Multe unitati nu prepara nutreturile, astfel acestea sunt furnizate cu

ajutorul benzilor transportatoare in unitatile de stocare. Zgomotul provine de

la :

- vehicolele care fac manevre in jurul unitatii

- echipamentele de benzi transportatoare penumatice

23

Impactul acestor surse de zgomot poat fi minimizate la:

1. localizarea silozurilor de magazinare pe cat posibil departe de zonele

rezidentiale si sensibile

2. organizarea locatiilor in asa fel incat sa se reduca manevrele vehicolelor in

incinta

3. evitarea distantelor lungi a benzilor transportatoare, si minimizarea

numarului acestora fixate pe tuburi fixe,in vederea obtinerii unei rate maxime

de descarcare, pentru a minimiza durata zgomotului

Operatiile de hranire la fermele de porci:

Nivelul zgomotului in cadrul adaposturilor poate fi ridicat; au fost masurate

niveluri de 97dB in cadrul incitei inainte de operatia de hranire, acest nivel de

agitare a animalelor a fost asociat des cu hranirea manuala sau sistemelor de

dirijare cu ajutorul benzilor. Aceste niveluri de zgomot al animalelor pot fi

reduse pri folosirea unui sistem de hranire mecanic; daca hranirea are loc

manual aimalele trebuiesc separate in numere mic, iar dac nu este posibil

atunci operatia ar trebui efectiuata in perioadel cu zgomot de fundal mai

ridicat.

Sisteme de hranire pot fi utilizate care au silozuri de imagazinare, care pot

fi umplute periodic pentru hranire, apoi acesta este golit instantaneu la timpul

programat pentru hranire, astfel animalele u mai au stimuli de pre hranire,

evitandu-se agiatrea lor si zgomotul.

Pentru ferme unde zgomotul de la hranire produce totusi probleme, este

esential ca, unde este practicabil, toate usile si ferestrele sa fie inchise in

timpul hranirii.

Manipularea dejectiilor la fermele de porci:

- Sistemele de curatire includ deseori un numar mare de porti, de-a lungul

pasajului, acestea trebiesc proiectate in a.i. animalele sa nu poata

zornai/clincani aceste porti si partile acestora

- Arealele de depozitare a dejectiilor ar trebui amplaste in md ideal in capt,

cat mai departe de fantani. Punctele de umplere a rezervoarelor trebuiesc

amplasate pe partea opusa cladirii, departe de vecinatatea cu zonele

24

rezidentiale Acesta foloseste efectul distantei si a calitatii de reducere a

zgomotului de cladire prin absorbtie si abatere.

- Compresoarele folosite pentru spalre sub presiune, genereaza zgomot

destul de mare si ar trebui folosite doar in interiorul caldirilor, folosirea lor

in exterior, pentru spalarea vehicolelor, ar trebui restrictionata in zonele cu

obiective sensibile. Acolo unde este posibil, masinarile ar trebui spalate

cat mai departe de proprietatile sensibile.

Tehnici pentru reducerea emisiilor de la aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole

Reducerea poluării apelor se realizează respectând următoarele:

- neaplicarea dejecţiilor pe teren atunci cand acesta este suprasaturat cu

apă,inundat,îngheţat sau acoperit de zăpadă

- neaplicarea dejecţiilor lângă cursuri de apă

- împrăştierea dejecţiilor pe cat posibil înaintea creşterii maxime a recoltei

Tehnicile pentru reducerea emisiilor de la imprastiere ar putea fi divizate in

doua categorii:

- tehnici pentru reducerea emisiilor dupa imprastiere sau ca o imprastiere

consecventa, acesta este preocupat de emisiile in sol, ape de suprafata si

subterane (N,P) si in ceva masura si in aer

- tehnici care reduc emisiile care au loc in timpul activitatii de imprăstiere,

acestea sunt predominant emisii in aer (amoniac si irosuri) si zgomot

Echilibrarea imprastierii dejectiilor cu terenul disponibil

Descriere: In mod esential, emisiile de la aplicarea dejectiilor, in sol, ape

subterane, pot fi prevenite prin echilibrarea ratei de aplicare cu cerintele solului,

exprimat in termenii capacitatii de inmagazinare a nutrientilor de catre sol si

vegetatie. Rata de aplicare este rata dintre concentratia nutrientilor in dejectie si

volumul dejectiei, si suprafata disponibila pentru imprastiere (kg/ha/an), In mod

tipic, necesarul recoltelor pentru P2O5 este de 3-4 ori mai mica decat pentru N,

dar nivelurile lor sunt echivalente in dejectiile de porcine si de pasari, deci

balansarea fertilizatorilor vor include atat intrari de N si P pentru a evita saturarea

progresiva a solului de fosfor.

25

Rata de inmagazinarea a solului si vegetatiei este complexa si depinde de

sol si de conditiile meteo din timpul aplicatiei, anotimpul si tipul recoltei care e

cultivata. In mod ideal pentru a preveni aplicarea in exces a nutrientilor nu

trebuiesc aplicate mai multe dejectii decat cererile de sol/recolta le permit. Avand

anumite concentratii de nutrienti si volum de dejectii, o combinatie recolta/sol, ar

trebui determinat care cerinte se potrivesc cu cantitatea de nutrienti disponibile.

Prin alte cuvinte, rata maxima de aplicare pentru N si P pot schimba anumite

tipuri de folosinte a terenului sau anumite tipuri de folosinte au un impact asupra

productiei/cresterii de animale (incluzand numarul e animale care pot fi

crescute/hranite)

În vederea echilibrarii dejectiilor cu terenul disponibil tehnicile ce trebuiesc

avute în vedere sunt:

- echilibrarea nutrientilor din sol

- sistem de raportare, raporatrea nr de animale la terenul disponibil

Echilibrarea nutrientilor calculeaza diferenta dintre intrarile totale de nutrienti

in sol si totalul iesirilor de nutrienti. Un model universal a fost dezvoltat pentru a

calcula acest echilibru, acesta arata orice exces de nutrienti aplicat si ne indica

eficienta nutrientilor utilizati in sectorul agricol. Calcularea are intrari pentru

fertilizatorii minerali, dejectii si alte deseuri organice, depunerea N atmosferic si

fixarea biologica a N, la fel ca si utilizarea recoltei.

La nivel de ferma o versiune derivata este aplicata, care tine evidenta tuturor

mineralelor care intra sau ies din sistemul de productie animala, in legatura cu

aplicarea tehnicilor de management nutritional. Aceasta indica eficienta folosirii

nutrientilor. Un pas inainte este folosirea nivelurilor de nutrienti necesari recoltei

pentru a calcula suprafata disponibila pentru imprastierea dejectiilor organice.

Raportand numarul de animale la terenul disponibil este o apropiere mai

pragmatica, si este aplicabilă.

Beneficii aduse mediului: cuantificarea efectelor folosirii echilibrului de

nutrienti pentru sol în scopul prevenirii excesului de nutrienti de la aplicarea

dejectiilor este grea, uneori este posibil ca in mod deliberat sa se cauzeze un

26

exces temporar de nutrienti, P, pentru a face posibila cresterea recoltei pe

acelasi teren.

Efecte cros media(incrucisate): echilibrarea nutrientilor poate reduce costurile

de mediu pentru sol dar poate avea loc contaminarea apei subterane in urma

aplicarii indelungate a nivelurilor de nutrienti in exces.

Aplicabilitate: echilibrul nutritional este folosit pentru a calcula scenarii, in

vederea reducerii intrarilor de nutrienti proveniţi din dejectii si din alte surse,

poate furniza date pentru recomandari pentru reducerea incarcarilor de

nutrienti.Aceste recomandari vor afecta aplicabilitatea tehnicii folosite pentru a

reduce concentratiile de nutrienti si vor incuraja dezvoltarea si aplicare noilor

tehnici

Scheme de protectie a apelor subterane

Descriere: Componentele schemei de protectie a apelor subterane aplicate in

Irlanda:

- vulnerabilitatea unui areal la contaminare; definirea suselor de ape

subterane si resurselor acvifere, care impreuna definesc zone de protectie

a apelor subterane

- raspunsul unei locatii la activitatiile potential poluatoare, in functie de

factori ca si risc, hazard, categorii de acvifere

Beneficii aduse mediului: prin definirea zonelor de vulnerabilitate,

contaminarea apelor subterane cu N,P,K, poluanti microbieni sau metale, este

prevenita. Schemele sunt considerate ca si unelte care pot directiona procesul

de imprastiere (sfatul asupra distantelor fata de zonele vulnerabile) spre zone

mai putin vulnerabile, si definirea managementului optim privind imprastierea.

Efecte cros media, incrucisate: Aplicarea schemelor de protectie a apelor

subterane probabil ca va restrictiona suprafata unde aplicarea dejectiilor este

permisa, si prin acesta va conduce la cresterea nivelurilor de productie a

dejectiilor peste cantitatea care poate fi aplicata acum. Daca se aplica schemele

de protectie a apelor subterane ar fi oportuna dezvoltarea unui program in

paralel, care are de-a face cu metode posibile de tratatre a dejectiilor in exces.

27

Aplicabilitate: schemele de ape subterane pot fi aplicate unde exista un

risc potential pentru apele subterane.Au fost dezvoltate scheme bazate pe

legislatia Europeana si legislatie nationala pentru protectia apelor subterane.

Pentru reducerea mirosurilor neplăcute împrăştierea dejecţiilor se va face

astfel încât vecinătăţile să nu fie afectate,în acest sens împrăştierea se face în

timpul zilei,cu excepţia sfârşiturilor de sâptămână şi a sărbătorilor ,acordand

atenţie direcţie dominante a vanturilor.

Pentru împrăştierea dejecţiilor maturate pe camp cele mai bune tehnici

disponibile prevăd:împrăştierea cu masini de aplicat îngrăşăminte organice fluide

ce au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi dispozitive de aplicare.

Pentru umplere se pot folosi pompe staţionare, care preiau materialul fluid din

bazinele de depozitare, sau maşini este echipate cu sistem propriu de pompare,

fie cu pompa de vacuum, cu ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu

pompe cu rotor elicoidal excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:

cu duza de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai.

Pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;

cu aspersor. Presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de o

pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe

dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant,

căci provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplacut

mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;

cu dozator rotativ şi cu furtune. Furtunele distribuie îngrăşămintele fluide

pe o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunele pot lasa

îngrăşămintele să curgă pe sol de la înalţime cât mai mică. Metoda cea

mai bună şi mai neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu

brazdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.(conform

Măsurii 229 din Codul celor mai bune practici agricole)

Cele mai multe reclamatii in legatura cu mirosurile de la ferme, sunt legate de

procesul de imprastiere. Urmatoarele puncte ar trebui luate in considerare inaitea

imprastierii:

28

- evitarea imprastierii seara sau la sfarsit de saptamana, cand oamenii sunt

mai mult acasa, doar daca este absolut necesar

- acordarea unei atentii mari, directiei predominante a vanturilor in stransa

legatura gospodaririle invecinate

- eviatarea imprastierii in conditii de umezeala si caldura

- folosirea sistemelor de imprastiere, care minimizeaza productia de praf sau

a depunerilor fine

- aplicarea unei cultivari usoare a terenului in 24 de ore dupa aplicare

dejectiilor.

Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de

prevenire şi management al situaţiilor de urgenta;

In vederea prevenirii si controlului accidentelor, operatorul va intocmi un

Plan de actiune in caz de dezastre si calamitati, care va fi supuse analizei şi

avizării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Bihor.

Personalul muncitor va fi instruit periodic pentru insuşirea şi aplicarea

tuturor planurilor şi instructiunilor de prevenire şi control al accidentelor.

Activitatea nu se incadreaza in categoria obiectivelor cu risc, pentru care

se aplica prevederile H.G. nr.95/2003.

Tabelul numărul 2.7 conţine valorile limită ale parametrilor relevanti

(consum de apa şi energie, poluanti în aer şi apa, generarea deşeurilor) atinsi

prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile.

Tabel nr. 2.7

Parametru (unitatea de măsură) Valori limită

Tehnici propuse de

titular

Prin cele mai bune tehnici

disponibile

Consum de energie 43,25 kW/an /suină 41 – 147 kW/an /suină

consum de furaj 1,5-2,8 kg/cap/zi 2-3 kg/cap/zi

consum de apa 10 l/zi/suină 4 – 10 l/zi/suină

emisii de poluanti atmosferici-NH3 1,65 kg/porc/an 0.9 –2.4 kg/porc/an

emisii de poluanti atmosferici-CH4 7,65 kg/porc/an

4.2 - 11.1 kg/porc/an

emisii de poluanti atmosferici-N2O 2 0.59 – 3.44 kg/porc/an

29

deşeuri generate- dejectii animaliere

(materii fecale, urina, inclusiv resturi

de paie) 02 01 06 t/an + apele

provenite din igienizarea halelor

0,004 mc/zi/porc -

2.2. Activităţi de dezafectare

Titularul activitatii va intocmi, un Plan de inchidere definitiva a fermei, care

va cuprinde cel putin urmatoarele informatii:

- un plan al tuturor conductelor si rezervoarelor subterane;

- modul de lichidare a stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de

intretinere;

- modul de golire a rezervoarelor, conductelor, canalizarilor;

- modul de eliminare a tuturor deseurilor, de curatare a lagunelor de depozitare

dejectii si namoluri;

- indepartarea tuturor materialelor periculoase, dupa caz;

- metode de demolare a constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei

mediului;

- demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate spre destinaţii bine stabilite;

- dezafectarea depozitelor de materii prime;

- recuperarea materialelor refolosibile

- eliminarea tuturor deşeurilor de pe amplasament;

- determinarea gradului de afectare a solului;

- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;

- ecologizarea platformei;

- modul de consemnare a tuturor actiunilor desfasurate la incetarea activitatii intr-

un registru special.

Toate activitatile cuprinse in planul de inchidere vor avea drept scop

reconstructia ecologica a amplasamentului. Se vor mentiona resursele necesare

pentru punerea in practica a planului de inchidere, indiferent de situatia

financiara a titularului autorizatiei.

30

3. Deşeuri

3.1 Deşeuri generate pe perioada realizării investiţiei

Tabelul numărul 3.1.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor,

managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor, în perioada de

realizare a investiţiei :

Tabel nr. 3.1.1

Denumire

deşeu

Cantitate

prevăzută

Stare

fizică

Codul Managementul deşeurilor

t/an

valorificat eliminat In stoc

deşeuri municipale

amestecate

350 kg solidă 20 03.01 - 350 kg -

Deşeuri metalice 300 kg solidă 16 01 07 300kg - -

Ambalaje tip PET-mase plastice

45 kg solidă 15 01 02 45 kg - -

Modul de gospodărire a deşeurilor

Piesele metalice uzate provenite din lucrările de întreţinere vor fi colectate

şi depozitate temporar la sediul societăţii, fiind valorificate prin firme specializate

şi autorizate în domeniu.

Deşeurile menajere vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate

de către firme specializate şi autorizate, în vederea eliminării.

Deşeurile tip Pet vor fi colectate într-o pubelă, de unde vor fi preluate de

către firme specializate şi autorizate, în vederea valorificării.

Facem menţiunea că în locaţia propusă ca şi şantier nu se vor realiza

lucrări de întreţinere a utilajelor şi a parcului auto.

3.2 Gestiunea deşeurilor produse pe perioada existenţei fermei

Tabelul numărul 3.2.1 conţine aspecte legate de generarea deşeurilor,

managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor:

31

Tabel nr. 3.2.1

Denumire

deşeu

cantitate Codul Managementul deşeurilor

t/an

valorificat eliminat In stoc

mixtură de dejectii , (mc/an)* 10608 02 01 06 10608 - -

deşeuri de tesuturi animale,(t/an)** 3500 02 01 02 - 3500 -

deşeuri menajere , mc/an 5,4 20 03 01 - 5,4 -

deşeuri de ambalaje amestecate, kg/an 2,5 15.01.06 2,5 - -

deşeuri a căror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale pentru prevenirea infectiilor, kg/an

5 1802 02* - 5 -

ambalaje de medicamente, kg/an 7 18.02.03 - 7 -

Deşeuri metalice, kg/an 100 02.01.10 100 - -

Cenuşă de la incinerator 1300

kg/an

10.01.12 - 1300

kg/an

-

Hârtie şi carton, kg/an 60 15.01.01 60 - -

*Cantitatea de dejecţii s-a calculate considerându-se o cantitate de dejecţii de

1,3 mc⁄cap⁄an.

** Mortalităţile total generate pe amplasament, calculul s-a efectuat

considerându-se o mortalitate de maximum 6%.

Mixtura de dejecţii este evacuată gravitaţional prin sistemul de grătare afrent

fiecărei boxe.












32





Cele 2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp vor fi amplasate în

exteriorul incintei împrejmuite a fermei












Mixtura de dejectii este depozitata timp de cel puţin 4-6 luni pentru a se obtine o

stabilizare prin fermentare. Dupa fermentare, dejectiile sunt

evacuate pe terenurile agricole din zona.

Pentru stocarea temporară a eventualelor mortalităţi s-a prevăzut o

cameră frigorifică , de unde vor fi preluate în vederea eliminării de către S.C.

Protan S.A.

Instrumentarul medical uzat va fi stocat în recipienţi închişi ermetic, care

vor fi preluaţi de către firme specializate în domeniu, în vederea eliminării.

Deşeurile menajere vor fi colectate selectiv, depozitate în europubele,

după care vor fi preluate de către firme autorizate , în vederea eliminării.

Piesele de schimb uzate vor fi depozitate pe platformă betonată, marcată

corespunzător şi vor fi valorificate prin firme autorizate.

33

3.3 Deşeuri generate pe amplasament pe perioada dezafectării:

Tabel nr. 3.3

Denumire deşeu Cantitate

prevăzută

Starea

fizică

Codul Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

Managementul deşeurilor

t/an

valorificat eliminat In

stoc

amestecuri de beton,

caramizi, tigle şi materiale

ceramice,

imposibil

de

cuantificat

solidă 170107 - - eliminate

la groapa

de gunoi

-

lemn imposibil

de

cuantificat

solidă 170201 - valorificat

ca lemn de

foc

materiale plastice imposibil

de

cuantificat

solidă 17.02.03 - valorificate

prin firme

autorizate

-

fier şi oţel imposibil

de

cuantificat

solidă 170405 - valorificate

prin firme

autorizate

-

cabluri imposibil

de

cuantificat

solidă 170411 - valorificate

prin firme

autorizate

-

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor

mediului şi măsuri de reducere a acestora

4.1. Apa

Din punct de vedere hidrografic obiectivul este amplasat în BH Crişuri,sBh

Crişul Negru.

Crişul Negru izvoreste din Muntii Bihorului de la altitudinea de 1460 m. isi

colecteaza apele de pe pantele vestice ale Bihorului si de pe cele ce se

concentraza in depresiunea Beius-Vascau. Curge spre nord - nord-vest pana la

Beius, se îndreapta apoi spre vest pana la Tinca si dupa aceea spre vest - nord-

34

vest. De la izvoare pana la Vascau raul are un caracter toretial, albie ingusta cu

profil de V. in continuare valea se largeste si face numeroase meandre

provocand inundatii. Primeste numerosi afluenti dintre care cei mai importanti

sunt: Crisul Baita, Crisul Pietros, Tarcaita, Finis, Rosia si Holod. in aval de

confluenta cu Valea Noua, Crisul Negru mai primeste apele de pe Canalul Cemei

, Taut, Canalul Colector si sistemul Teuzului. Amonte de localitatea Taut se afla

priza de apa a Canalului Culiser. Dupa traversarea frontierei Crisul Negru se

uneste cu Crisul Alb formand Crisul Dublu.

Lungimea Crişului Negru este de 164 km,suprafaţa bazin de 4230 kmp,

panta medie este de 8 ‰.Regimul hidrologic se caracterizează printr-o creştere a

apelor în februarie – martie şi o scădere în august –septembrie,deci este un

regim hidrologic tipic pluvio –nival ,dar care suferă şi influenţa elementului

oceanic sud –vestic,mai ales iarna când survin încălziri şi ploi.

Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate prin varietate care din cauza aşezării

geografice sunt atinse de o influenţă oceanică, a cărei medie anuală este de 560

l/mp.

Pâraiele care vin din est,în special Corhana şi Culişer(care colectează

Gepiu care la randul sau colectează apele Varieşului cel mai apropiat curs de

apă de suprafaţă faţă de obiectiv )sunt îndiguite pe anumite distanţe,în timp ce

către vest albiile acestora au fost adâncite pentru a drena pânza freatică.

Geomorfologic, terenul si zona înconjurătoare se încadrează pe podul glacisului

al doilea şi străbătută în partea de sud-vest de Valea Gepiu, iar in Nord-Vest de

Valea Pustă. Valea Gepiu a creat o zonă de luncă în cuprinsul acestui glacis.

Alimentarea cu apă potabilă , tehnologică şi de incendiu se va face din 2

puţuri de mare adâncime, circa 120 m, amplasate în incintă, prin intermediul unei

reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu pompe submersibile şi

căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor dimensionat corespunzător.



- Necesarul maxim zilnic de apă al celor 4 hale va fi de 58,5 mc.

Gospodăria de apă descrisă asigură necesarul de apă şi pentru folosinţă PSI .

35

Managementul apelor uzate



Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor vor fi colectate printr-un

sistem de canalizare distinct şi conduse într-un rezervor vidanjabil cu capacitatea

de 2 mc.

Mixtura de dejecţii este evacuată gravitaţional prin sistemul de grătare afrent

fiecărei boxe.
















Cele 2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp vor fi amplasate în

exteriorul incintei împrejmuite a fermei







36






Mixtura de dejectii este depozitata timp de cel puţin 4-6 luni pentru a se obtine o

stabilizare prin fermentare. Dupa fermentare, dejectiile sunt

evacuate pe terenurile agricole din zona.

Apele meteorice provenite de pe platforma unităţii se vor scurge în mod

natural, urmând panta terenului, în reţeaua hidrografică locală.

Tabelul numărul 4.1.1 conţine cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale

apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale etc.)

Tabelul numărul 4.1.1

Sursa

apelor

uzate

Totalul apelor

uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate

spre

recirculare/reutilizare

Comen-

tarii

mc/zi mc/an menajere industriale pluviale In acest

obiectiv

Către

alte

obiective

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Creşterea

suinelor

58,5 21353 0,54 197

58 21170 117 42705 - - -


Debitele masice de poluanti rezultati în apele uzate menajer

Indicator

debit masic concentratie conc. max.

kg/h g/s mg/l NTPA 002/2005

CBO5 0,0069 0,0019 220 300

Suspensii 0,0081 0,0022 260 500

37

4.1.1 Impactul produs asupra calităţii apelor în perioada de execuţie

Pe perioada realizării investiţiei există pericolul infestării apelor subterane

cu poluanţi, ca urmare a :

- scurgerilor accidentale de produse petroliere de la vehiculele care

transportă materiale;

- depozitării necontrolate a deşeurilor.

Impactul negativ poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea

următoarelor măsuri:

- se va asigura gestionarea optimă a tuturor categoriilor de deşeuri

produse pe amplasament;

- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare

- lucrările de întreţinere şi reparaţii curente la utilaje vor fi executate doar

în locuri special amenajate;

- se interzice folosirea în exploatare a utilajelor şi mijloacelor de transport

care prezintă defecţiuni la sistemele de ungere, frânare, alimentare cu

carburanţi, instalaţii electrice;

- organizarea de şantier prevede dotarea cu toaletă ecologică.

Nu va fi afectată calitatea apelor de suprafaţă deoarece nu vor exista

deversări de ape uzate.

4.1.2 Impactul produs asupra calităţii apelor în perioada de funcţionare

Pe durata funcţionării fermei există pericolul infestării apelor subterane cu

poluanţi organici sau produse petroliere, în condiţiile producerii următoarelor

evenimente:

-fisurarea accidentală a sistemului de canalizare;

- depozitarea deşeurilor direct pe sol;

- scurgeri accidentale de produse petroliere de la vehiculele care tranzitează

38

amplasamentul.

4.1.3 Impactul prognozat asupra apelor de suprafaţă şi subterane privind

poluarea cu nitraţi

Ferma zootehnică a fost astfel proiectată încât se respectă integral măsurile

precizate prin Codul celor mai bune practici agricole:

- măsurile 121-125: capacitatea de stocare a iazurilor biologice (10000 mc)

este suficientă pentru a asigura depozitarea timp de 6 luni a unei cantităţi

de 10400 mc mixtură de dejecţii, provenită de la 16000 capete;

- măsura 127: cei 2 saci pentru dejecţii asigură un sistem de stocare

complet impermeabil şi etanş;

- măsura 135. ferma va amplasată la o distanţă de circa 100 m faţă de un

canal de desecare; fertilizarea solurilor se va face conform măsurilor 219-

229;

- nu se vor fertiliza terenurile în pantă sau cele inundate sau îngheţate,

măsurile 242, 244;

- calitatea solurilor care urmează să fie fertilizate va fi certificată prin

analize efectuate de către OSPA Bihor;

- cantitatea de dejecţii produsă pe amplasament aduce un aport zilnic de

184 kg azot= 33120 kg/6 luni= 67160 kg/an, adică circa 80 kg N/ha de

teren fertilizat, faţă de 210 kg N/ha de teren fertilizat cât prevede Codul

celor mai bune practici agricole ;

- terenurile pe care urmează să se facă aplicarea fertilizanţilor nu fac parte

din categoria terenurilor vulnerabile la poluarea cu nitraţi(anexa 1).

În condiţiile respectării tuturor măsurilor precizate anterior impactul negativ

prognozat este minim.

39

În mod suplimentar, protecţia apelor va fi asigurată prin adoptarea




- funcţionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent;

- va fi monitorizat permanent nivelul mixturii de dejecţii în sacii de stocare;

- se vor executa foraje de hidroobservaţie;



carburanţi, instalaţii electrice.

4.2. Aerul

Caracteristicile climei sunt influenţate în general de circulaţia atmosferei,a

maselor de aer,de poziţia geografică şi de particularităţile reliefului.

Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei

vestice,care transportă mase de aer oceanic umed,se caracterizează printr-un

climat temperat-continental moderat.

Circulaţia generală a atmosferei

Intreaga zonă este expusă, în principal circulaţiei generale a aerului dinspre

vest,peste care se suprapune o circulaţie locală, influenţată de curenţii

ascensionali ,determinaţi de versanţii nordici ai Apusenilor ,de albia Barcăului -

care creează un microclimat specific.

Temperatura aerului

Este specifică unui climat temperat-continental moderat.Datorită rolului de

baraj natural pe care-l joacă ansamblul muntos al Apusenilor,pe direcţia maselor

de aer vestice apar modificări ale valorii temperaturii aerului,de la vest spre est.

Variaţiile temperaturii aerului sunt moderate de la o lună la alta,de la un

anotimp la altul.Cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna

ianuarie,temperatura minimă absolută înregistrată în ultimii 50 de ani a fost de -

40

22,8 C.Temperatura maximă absolută,dintr-un număr de 50 ani a fost de 36,8

C în luna august.

Temperatura medie anuală este de 10,2 C,cu valori lunare pozitive în tot

cursul anului exceptând 1 ianuarie (-2,1 C).Cele mai ridicate valori medii lunare

s-au înregistrat în perioadă caldă a anului mai-octombrie cu o valoare medie de

20,4 C în luna iulie.

Numărul anual al zilelor cu îngheţ,în medie plurianuală este de 93.Cele mai

multe zile cu îngheţ la sol sunt în lunile decembrie - 22 zile şi ianuarie - 25

zile.

Durata medie multianuală de strălucire a soarelui

Durata insolaţiei este în medie multianuală de 2056,3 ore.Cele mai

însorite sunt lunile iulie cu o valoare medie de 285,9 ore şi august cu 266,2 ore.

Precipitaţiile

Umiditatea relativă a aerului are valori uşor ridicate fiind un climat

temperat moderat,dezvoltat ca urmare a acţiunii predominante a maselor de aer

de origine oceanică.Cele mai scăzute valori ale umidităţii relative a aerului se

înregistrează în luna august 65% şi mai ridicate în luna decembrie 87% .Media

anuală este de 74%.Valoarea umidităţii relative a aerului prezintă interes

deoarece contribuie la formarea ceţii,cu frecvenţă mai mare în anotimpul

rece.Ceaţa asociindu-se cu pulberile din atmosferă,contribuie la creşterea

gradului de impurificare zonal prin creşterea numărului de nuclee de condensare.

Media multianuală a cantităţii de precipitaţii este de 595 l/ mp.Cele mai

mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna iunie 85l/mp ,iar lunile cu cele

mai mici cantităţi de precipitaţii sunt februarie şi martie 32 l/mp.Numărul anual de

zile cu precipitaţii,în medie multianuală este de 133.Cele mai ploioase luni sunt

decembrie (13,6 zile),mai (13,1 zile),iar cele mai secetoase octombrie (7,8 zile) şi

septembrie (8,4 zile).

Ceaţa apare în medie multianuală în 37,6 zile,cele mai numeroase zile cu

ceaţă apar în perioada rece a anului,decembrie (9,5 zile)-ianuarie ( 9,0 zile).În

41

perioada caldă a anului mai-august ,numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă este

de 0,5-0,8 zile.

Regimul eolian

În zonă regimul eolian este influenţat de prezenţa formelor de relief ,inalt

care alternează cu cele joase şi care obstrucţionează înaintarea vânturilor din

est şi nord-est,dar este deschisă maselor de aer de origine sudică care participă

cu o frecvenţă de 7,2 % şi viteză medie anuală de 3,0 m/s şi a celor de SV care

participă cu o frecvenţă de 9,6 % şi o viteză medie anuală de 2,6 m/s.

Zona analizată este caracterizată prin viteze mici ale vântului.

Vitezele medii ale vântului la sol pe direcţiile principale de vânt şi

frecvenţa de apariţie a acestora sunt prezentate în tabelul 4.2.1


direcţii

vânt

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

Viteza

medie

3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9

% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6

Tabelul numărul 4.2.2 prezintă frecvenţele de apariţie a gradelor de

stratificare termică a atmosferei.


Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil

% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6

Se poate vedea că în zonă predomină condiţiile neutre de împrăştiere pe

verticală a noxelor,situaţie ce apare cu o frecvenţă multianuală de 37,9%,urmată

de condiţiile de stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina

pentru noxele emise de surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiţii de difuzie

a poluanţilor şi acumularea lor la sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin

pe o perioadă mai lungă,În cazurile în care stratificarea aerului este stabilă şi

foarte stabilă,iar vântul are o viteză mai mică sau egală cu 1m/s.

42

Calitatea aerului în zona amplasamentului se încadrează în normativele

STAS aflate in vigoare.

4.2.1 Impactul produs asupra calităţii aerului pe perioada de realizare a

investiţiei

Pe perioada realizării investiţiei va creşte concentraţia gazelor de ardere şi a

pulberilor generate de utilaje şi de mijloacele de transport, precum şi nivelul de

zgomot şi vibraţii, consecinţă directă a funcţionării utilajelor.

Poluanţii specifici acestei surse sunt reprezentaţi de pulberi în suspensie şi

sedimentabile,gaze de ardere(NOx,CO,SO2,COV).

Cantitatea de carburanţi care vor fi utilizaţi de către mijloacele de transport

pe timpul realizării construcţiilor nu poate fi cuantificată.

Impactul negativ poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea


- circulaţia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare;

- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va

încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu

ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata

utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;

- pe perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport vor fi

dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de

esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile;

- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare

Diesel,

4.2.2 Impactul produs asupra calităţii aerului pe perioada funcţionării

fermei

Pe perioada existenţei fermei vor exista emisii de:

- gaze nocive rezultate prin descompunerea materiilor fecale (NH3, H2S,

N2O);

- miros;

- gaze de ardere provenite de la motoarele vehiculelor;

43

Surse stationare dirijate:

a). Surse punctiforme:

1. Gurile de exhaustare aferente halelor de creştere

Din grajdurile de crestere si ingrasare a porcilor se evacueaza aer viciat

care contine ,conform [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999], [83, Italia, 2000], [87,

Danemarca, 2000], [140, Hartung E. Şi G.J. Monteny, 2000] valorile emisiilor în

aer din sisteme de adăposturi pentru porci în kg/ loc animal /an

Tabel nr. 4.2.1

Specia Adăpost

NH3 1) CH4 2) N2O

2)

Porci pentru îngrăşat

>30 kg

Parţial cu grătare 0.9 –2.4

4.2 şi 11.1 0.59 – 3.44

1) cele mai mici nivele de NH3 sunt obţinute aplicând tehnicile pentru controlul poluării 2) cele mai mici şi cele mai mari nivele raportate

Debitul de gaze exhaustate şi concentraţia poluanţilor emişi s-au calculat pentru

situaţia în care fiecare hală va fi dotată cu 8 ventilatoare; calculul s-a efectuat

pornind de la premiza cea mai nefavorabilă, respectiv de la valorile maxime ale

intervalului de emisie.

Caracteristicile sistemului de exhaustare:

- sistem combinat de ventilaţie naturală cu ventilaţie forţată;





fiecare;


- funcţionarea sistemului este comandată de către calculatorul de proces.

Tabel nr. 4.2.2

Denumirea

sursei

Poluant Debit

masic

(g/h)

Debit

gaze/aer

(Nmc/h)

Concentratia

în emisie

(mg/Nmc)

Interval de

emisie

kg/loc/an

Limita la

emisie=prag

impurificat

44

(mg/mc) /VLE BAT

(mg/Nmc)

Orificii de evacuare, 8 bucăţi⁄hală

NH3

N2O

CH4

>300

>5000

-

85600x4

1,28

5,90

1,83

0,9-2,4

4,2-11

0,59-3,4

30

500

-

Poluanti generati şi emisi de surse staţionare punctiforme


Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate

local)

Cantităţi de poluanţi

emişi /Corinair

Sursa punctuală

sau începutul

sursei liniare m

Sfârşitul

sursei

liniare m

Sursa de suprafata

Centrul

de

simetrie

m

Lungime

m

Lăţime

m

Suprafaţă

sursei mp

Poluanţi Anual

t/an

Orificii de

exhaustare 8

bucăţi/hală

0,6 m

diametru

2,5 0,6 m

diametru

8x1,13 NH3

N2O

CH4

58,8

Surse stationare nedirijate

Tabel nr.4.2.4

Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)

batal depozitare dejectii NH3 H2S CH4

2,1 kg/loc/an Nu există date de referinţă

terenuri agricole pe care se aplică dejecţiile

NH3 H2S CH4

Nu există date de referinţă

b).Surse mobile


45

Denumirea sursei Poluanti şi debite masice (g/h)

CO CO2 NOx SOx Hidrocarburi Particule

Mobile aflate în tranzit,

s-a considerat un

consum mediu de 3

tone motorină/an

kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an

39 1100 89 11.5 89 5.5

Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate), măsuri

de prevenire a poluarii aerului


Denumirea

sursei de poluare

Denumirea şi tipul

instalaţiei de tratare

Poluanţi

reţinuţi

Eficienţa

instalaţiei în

cooncordanţă cu

documentaţia

tehnică de

proiectare

Alte măsuri de

prevenire a

poluării

orificii de

exhaustare

8 ventilatoare care

asigură un debit

mediu de

85600 mc/h/hală

- Scade

concentraţia de

poluanţi din aerul

evacuat

-

Saci stocare

dejecţii

La fiecare sac sunt

prevăzute câte 2

amestecătoare

pentru omogenizarea

dejecţiilor şi câte un

dispozitiv flotant;

Sacul are la fiecare

colţ o valvă de

aerisire;

Lateral există orificii

de control

miros,

amoniac,

hidrogen

sulfurat,

metan

diminuarea

intensităţii

mirosului

-

Terenuri agricole respectarea normelor

impuse de către

Codul celor mai bune

practici agricole

- - -

46

Surse în tranzit - - - -

În tabelul cu numărul 4.2.7 este redată emisia de NH3 pentru diferite

tehnici de depozitare mixtură de dejecţii [127, Italia, 2001]

Tabel nr. 4.2.7

Specia Tehnică depozitare bălegar şi mixtura de dejecţii

Factor kg/cap/an

Pierdere (%)

NH3 NH3

Porci Bălegar solid în grămadă 2.1 20 – 25

Depozit urină Fără date 40 – 50

Mixtura de dejecţii în rezervoare supraterane 2.1 10

Mixtura de dejecţii în depozite lagunare în pământ Fără date 10

Tabelul 4.2.8 prezintă factorii ce influenţează nivelele de emisie amoniac

în aer provenind din împrăştierea în câmp [37, Bodemkundige Dienst, 1999]

Tabel nr. 4.2.8

Factor Caracteristica Influenţa

Sol

pH pH-ul scăzut dă emisii scăzute

capacitatea de schimb de cationi a solului (CEC)

CEC ridicat conduce la emisii scăzute

nivel de umiditate a solului ambiguu

Factor climatic

temperatura Temperatura ridicată conduce la emisii ridicate

precipitaţii Cauzează diluarea şi o mai bună infiltrare deci emisii mai scăzute în aer, dar mai ridicate în sol

viteza vântului Viteza mare conduce la emisii ridicate

umiditatea aerului Nivelele scăzute conduc la emisii ridicate

Administrare Metoda de aplicare Tehnici cu emisii scăzute

47

Tip bălegar Conţinutul de materie uscată, pH-ul şi concentraţia de amoniu afectează nivelul de emisii

timpul şi dozajul de aplicare Se va evita vremea caldă, uscată sau cu vânt; dozajele prea mari cresc perioadele de infiltrare

Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admisibile (valorile

concentraţiilor poluanţilor gazoşi evacuaţi nu vor depăşi valorile impuse prin

STAS 10812-76), datorită sistemului de exhaustare aferent fiecărei hale, care

asigură un debit de 85600 mc/h, ceea ce facilitează dispersia optimă a

poluanţilor.

Programul de monitorizare a calităţii aerului prevede efectuarea periodică

de analize privind nivelul imisiilor.

Tabelul numărul 4.2.9 redă nivelele de emisie de mirosuri raportate provenind din

mixtura de dejecţii de porc. Sursă: variate comentarii ale TWG

Tabel nr. 4.2.9

Emisii Conţinut proteic scăzut Conţinut proteic “normal”

Unităţi de miros (OUe per secundă) 371 949

H2S (mg per secundă) 0.008 0.021

Depozitarea dejecţiilor în saci poate crea disconfort local datorita

mirosului.

Ferma este amplasată in extravilanul localitatii, la o distanta mai mare de

1000 m faţă de zona rezidenţială, deci probabilitatea ca mirosul degajat să

afecteze zona rezidenţială este redusă.

Mirosurile apar si atunci cand sunt imprastiate dejectiile pe sol. Pentru

aceasta, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile inseamna gestionarea imprastierii

dejectiilor pe sol pentru reducerea neplacerilor provocate de miros, prin:

Imprastierea in timpul zilei cand este foarte probabil ca lumea sa nu fie

acasa si evitarea sfarsiturilor de saptamana si a sarbatorilor publice;

Observarea directiei vantului in raport cu casele oamenilor.

Măsuri recomandate pentru diminuarea impactului:

48

- circulaţia utilajelor se va face numai prin zonele prestabilite ;

- utilajele vor fi întreţinute în condiţii optime de funcţionare;

- nivelul emisiilor de gaze de ardere şi pulberi de la autovehicule se va

încadra în VLE; în acest scop se vor respecta conditiile tehnice impuse cu

ocazia inspectiilor tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata

utilizarii tuturor autovehiculelor inmatriculate in tara;

- pe perioada de iarna, mijloacele de transport vor fi dotate cu roboti electrici

de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze de esapament pe timpul

unor demarari lungi sau dificile;

- se vor folosi numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare

Diesel,

- sistemul de ventilaţie cu care vor fi dotate halele va fi modern şi fiabil,

astfel încât să asigure dispersia optimă a poluanţilor atmosferici;

- se vor respecta integral măsurile stipulate prin Codul celor mai bune

practici agricole, privind depozitarea dejecţiilor şi fertilizarea solului.

În condiţiile funcţionării complexului în parametrii descrişi nu se

evidenţiază un impact semnificativ asupra factorului de mediu aer.

4.3 Solul ; Geologia subsolului

Din punct de vedere geografic , zona Salonta este amplasată în Câmpia

Crişurilor, componentă a pustei panonice,în partea sudică a judeţului Bihor.

Câmpia Salontei se extinde între Crişul Repede la nord,Crişul Negru în

sud,graniţa în vest şi până în estul canalului colector-aproximativ pe curba de

100 m.În sud-vest de la Canalul Culişer şi până la debuşarea Canalului Colector

în Crişul Negru,se întrepătrunde cu Câmpia Crişului Negru,joasă şi aceasta,limita

rămânând convenţională,pe canalul colector.

Este o câmpie de tip aluvial-subsidentă,foarte netedă,cu altitudini de 98-

100 m în nord şi 90-95 m pe centru şi în sud dominând înălţimile de 89-90 m,la

vest de Salonta.Energia de relief este de 0-1 m,rar ajunge la 2-3 m,iar densitatea

fragmentării de 0-0,2 km /kmp,dar cu canalele de drenaj se ridică la 0,5-1,25

km/kmp.Pantele au înclinări de 0,5-1,5 la mie în est şi 0,5-0,01 la mie în vest.

49

Părţile mai înalte se ridică cu 2-4 m peste cele joase şi se evidenţiază în

perioadele de exces de umezeală prin accea că sunt mai zvântate.Arealele lor

sunt sinuoase,insulare,uneori mai extinse şi au adesea chiar o pătură subţire de

loessoide.

Părţile joase sunt dominate de un labirint de văi,meandre şi belciuge

părăsite,de canale de drenaj sau heleştee amenajate pe acele mlaştini care erau

mai extinse.

Geologic zona sud-vestică a judeţului Bihor,ca întreaga regiune de

altfel,este puternic marcată de activitatea de eroziune,transport şi depozitare a

Râului Crişul Negru, fiind semnalate la suprafaţă formaţiuni sedimentare

,recente,de vârstă cuaternară.

Ferma zootehnică va fi amplasată în extravilanul localităţii Ciumeghiu

În zona amplasamentului studiat terenul este plan.

Pământurile interceptate cu ocazia forajului geotehnic efectuat sunt

depozite recente din constituţia câmpiei joase, formaţiuni aluvionare, argilo-

nisipoase.

4.3.1 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada realizării

investiţei

Zona este integral antropizată, în prezent folosinţa amplasamentului este

aceea de teren arabil iar terenurile învecinate sunt terenuri agricole, respectiv

ferme zootehnice.

Realizarea investiţiei va conduce la modificarea morfologiei solului,

destinaţia terenului devenind aceea de fermă zootehnică.

Poate avea loc poluarea accidentală a solului şi subsolului ca urmare a:

- scurgerii accidentale de produse petroliere de la utilaje şi mijloace de

transport;

- depozitării necontrolate a deşeurilor;

Impactul poate fi redus în mod substanţial prin adoptarea următoarelor măsuri:



50





produse pe amplasament.

4.3.2 Impactul produs asupra solului şi subsolului pe perioada funcţionării fermei

Sursele potenţiale de poluare a solului şi subsolului ar putea fi:

- depozitarea necontrolată a deşeurilor;

- gestionarea incorectă a mixturii de dejecţii;

- fisurarea sistemului de canalizare menajeră sau tehnologică;

- nerespectarea măsurilor specifice, stipulate prin Codul celor mai bune

practici agricole, privind fertilizarea solurilor.

Datorita incarcaturii specifice cu poluanti de natura organica, iazurile

biologice constituie principala sursa potentiala de impurificare a apelor

subterane.

Poluantii specifici ai acestor ape sunt combinatii cuantificabile prin

intermediul urmatorilor indicatori de calitate: pH, materii in suspensie, CCO Cr,

CBO5, reziduu fix, azot total, fosfor total, cloruri, detergenti sintetici, substante

extractibile cu solventi organici, bacterii coliforme totale.

Dejectiile depozitate in sacii de stocare sufera urmatoarele procese:

- fermentare aeroba – proces care are loc la suprafata depozitului mixturii

de dejectii, de unde se emite CO2 si NH3,H2S ;

- fermentare anaeroba – proces care are loc in masa mixturii de dejectii,

unde rezulta biogaz ce contine 65% CH4, 35% CO2 si concentratii mici de

NH3 si N2. Fermentarea anaeroba are si un numar de efecte secundare:

reducerea patogenilor din dejectii, reducerea emisiilor de miros, reducerea

continutului de azot si fosfor.

Compoziţia chimică medie a gunoiului suinelor este redată în tabelul

numărul 4.3.2.1 (Conform Codului celor mai Bune Practici Agricole) :

Tabel nr. 4.3.2.1

51

Tipul de gunoi Compoziţia chimică (%)

Apă Materii organice N P2O5 K2O CaO

Gunoi de porcine 72 25 0,45 0,19 0,60 0,18

Gunoi fermentat 3-4 luni

77 17 0,55 0,25 0,70 0,70

Gunoi fermentat complet

(mraniţă)

79 14 0,98 0,58 0,90 0,88

Tabelul numărul 4.3.2.2 redă producţia zilnică şi anuală de elemente

nutritive, în dejecţii de animale crescute în sistem intensiv (Conform Codului

celor mai Bune Practici Agricole).

Tabel nr. 4.3.2.2

Categoria Greutatea kg Conţinutul zilnic de nutrienţi Conţinutul anual de nutrienţi

N P K N P K

kg/zi kg/an

Porci îngrăşaţi 98 0,036 0,012 0,022 13 4 8

Porci la îngrăşat 68 0,031 0,010 0,020 11 4 7

Porci la îngrăşat 90 0,041 0,014 0,027 15 5 10

Cei trei nutrienţi se regăsesc în proporţii diferite în compoziţia diverselor

combinaţii care se formează în urma proceselor fermentative ce au loc în sacii de

stocare.

Procesele fermentative ce au loc într-un timp relativ îndelungat (4 -6 luni),

influenţate direct de condiţiile climatice specifice fiecărui anotimp, sunt foarte

complexe, deci este extrem de dificilă identificarea tuturor formelor organice şi

anorganice ale nutrienţilor, care se regăsesc în gunoiul fermentat, precum şi

cuantificarea lor.

O prognoză* cantitativă globală a elementelor, prezente în gunoiul

fermentat, efectuată pe baza bilanţului de materiale este prezentată în tabelul nr.

4.3.2.3:

Tabel nr. 4.3.2.3

efectiv porci greutate

medie

conţinut zilnic, t conţinut/6 luni, t conţinut anual, t

N P K N P K N P K

8160capete 68 kg 0,188 0,8 1,6 33,12 288 283 67 292 584

52

*Calculul cantităţilor de azot s-a efectuat pornind de la:

- cantitatea medie zilnică de nutrienţi din dejecţii

- media intervalelor de emisie ale compuşilor cu azot(NH3 şi N2O);

- emisia de amoniac din bataluri: 2,1 kg/loc/an.

Gunoiul fermentat este împrăştiat pe terenurile agricole, al căror conţinut

în nutrienţi permite un aport de azot de 210 kg/ha(conform Codului celor mai

bune practici agricole).

Pentru păstrarea calităţii solului la administrarea gunoiului de grajd se va

face acoperirea terenului uniform,iar materialul administrat nu rămâne în

agregate mai mari de 4 - 6 cm. Uniformitatea de imprăştiere, indiferent dacă

această operaţie se efectuează manual sau mecanizat, va depăşi 75%.

Pentru aplicarea mecanizată a îngrăşămintelor organice solide - gunoi de

grajd, se folosesc maşini de aplicat gunoi de grajd. (cf.măsurii 227-229 din Codul

celor mai bune practici agricole ). (cf.Raportului Comisiei Europene privind

calitatea solului COM(2002)179-C5-03228/2002-2002/2172(COS) ).

Pentru a fi aplicate dejecţiile semifluide şi fluide trebuie să fie libere de

corpuri solide şi, de asemenea, trebuie omogenizate în timpul administrării. Este

obligatorie încorporarea acestora direct în sol sau în maxim 3 ore dacă

administrarea s-a făcut prin imprăştiere la suprafaţa solului. Încorporarea directă

în sol se poate face în timpul vegetaţiei sau în afara perioadei de vegetaţie, la

adâncimea de 10-30 cm. Normele se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor,

conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80

t/ha. . (cf.măsurii 194 din Codul celor mai bune practici agricole ).

Îngrăşămintele organice fluide : dejecţii fluide mixte, diluate sau nu, fracţia

lichidă de la separarea dejecţiilor mixte semifluide, ape reziduale de la spalarea

dejecţiilor - pot fi folosite, în anumite conditii, pentru fertilizare. Masinile de aplicat

îngrăşăminte organice fluide au în alcătuire o cisternă, un sistem de umplere şi

dispozitive de aplicare. Pentru umplere se pot folosi pompe staţionare, care

preiau materialul fluid din fose colectoare sau din bazinele de depozitare, sau

maşina este echipată cu sistem propriu de pompare, fie cu pompa de vacuum,

53

cu ajutorul căreia se umplu cisternele etanşe, fie cu pompe cu rotor elicoidal

excentric. Dispozitivele de aplicare pot fi:

cu duza de stropire de la înălţime relativ mică, cu deflector de tip evantai.

Pentru funcţionare trebuie asigurată în cisternă o anumită presiune;

cu aspersor: Presiunea necesară funcţionării aspersorului este creată de

o pompă centrifugă. Aceste doua procedee de aplicare prezintă mai multe

dezavantaje: pierderile de azot sunt mari; procesul este foarte poluant,

căci provoacă răspândirea în mediul înconjurător a substanţelor neplacut

mirositoare. Aceste procedee pe cât posibil trebuie evitate;

cu dozator rotativ şi cu furtune: furtunele distribuie îngrăşămintele fluide pe

o linie perpendiculară pe direcţia de înaintare. Furtunele pot lasa

îngrăşămintele să curgă pe sol de la înalţime cât mai mică. Metoda cea

mai bună şi mai neplouantă este cea la care furtunele sunt în legatură cu

brazdarele, iar îngrăşămintele sunt astfel încorporate direct in sol.

(conform Măsurii 229 din Codul celor mai bune practici agricole)

Încorporarea directă în sol se va face în timpul vegetaţiei sau în afara

perioadei de vegetaţie, la adâncimea de 10-30 cm.

Normele privind împrăştierea se stabilesc în funcţie de cerinţele culturilor,

conform tehnologiilor de cultură şi cartării agrochimice, fiind cuprinse între 5 şi 80

t/ha. (cf.măsurii 194 din Codul celor mai bune practici agricole ).

Perioadele când se aplica îngrăşăminte organice se stabilesc în funcţie

de diferite condiţii:

cât mai devreme posibil, în cadrul perioadei de creştere a culturilor,

pentru a maximiza preluarea nutrienţilor de culturi şi a minimiza riscul

poluării. În fiecare an, cel puţin jumătate din cantitatea de gunoi

rezultată în timpul iemii, trebuie împrăştiată până la 1 iulie, iar restul

până la 30 septembrie.

să fie evitată aplicarea lor în perioadele de extra-sezon (în afara

fazelor de vegetaţie activă), care variază în cadrul ţării, depinzând de

condiţiile climatice locale, între lunile octombrie şi februarie, perioada

maximă fiind specifică pentru zonele umede şi reci, în care sezonul de

54

vegetaţie începe mai târziu. Sunt permise excepţii de la această regulă

generală acolo unde planul de management stabileşte ca împrăştierea

îngrăşămintelor organice se poate realiza de-a lungul perioadei de

extra-sezon, fără riscul de producere a poluării apelor sau unde sunt

condiţii meteorologice excepţionale;

în anumite areale, în special pe soluri cu strat subţire calcaros, există

pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcţie de specificul

local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se

aplică îngrăşăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat.

condiţiile meteorologice, starea solului şi a resurselor de apă care fac

ineficientă sau riscantă aplicarea îngrăşămintelor organice pe teren şi

trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor.

Gunoiul se va administra de regulă toamna, la lucrarea de bază a solului

(prin aratură cu intoarcerea brazdei), în condiţii meteorologice favorabile, în

special pe timp noros şi cu vânt slab. Pe măsura ce gunoiul se împrăştie, terenul

va fi arat cu plugul, care amestecă şi încorporează bine gunoiul. Încorporarea se

va face mai adânc, până la 30 cm, pe terenurile uşoare (nisipoase) şi în zonele

secetoase şi mai puţin adânc, până la 18- 25 cm pe terenurile grele, reci şi în

regiuni umede. În zonele mai umede se poate administra şi primăvara. (conform

Măsurilor 223 şi 224 din Codul celor mai bune practici agricole).

Suprafaţa de teren, in ha, necesară pentru împrăştierea dejecţiilor

provenite de la suinele crescute în sistem intensiv, conform anexei 5 a Codului

celor mai bune practici agricole :

8160 capete porci/4 hale x 0,0526 ha/cap = 429 ha

Pentru împrăştierea dejecţiilor maturate se vor folosi 450 ha teren, aflat în

proprietatea S.C. GIRASOLE S.R.L.

Calitatea dejecţiilor maturate şi caracteristicile solului pe care se vor

împrăştia acestea va fi obligatoriu analizată înainte de împrăştiere de către

OSPA Bihor.

Impactul negativ asupra solului şi apelor subterane poate fi redus prin

adoptarea următoarelor măsuri:

55








- funcţionarea sistemului de canalizare va fi monitorizată permanent.

- mixtura de dejecţii va fi depozitată în iazurile biologice, timp de 4-6 luni,

până la completa maturare;

- aplicarea gunoiului ca şi fertilizant se va face în concordanţă cu Codul

celor mai bune practici agricole.

În scopul monitorizării calităţii factorilor de mediu sol şi ape subterane se

recomandă executarea de foraje de hidroobservaţie, în zona amplasamentului

sacilor de dejecţii.

În scopul minimizării riscului producerii de accidente la sistemul de

canalizare se va proceda la:

- verificarea gradului de siguranţă al cuvelor de retenţie pe parcursul

utilizării şi la punerea lor în funcţiune; tot în acelaşi scop la fiecare

remont general se repetă această operaţie,

- verificarea periodică a etanşeităţii sistemelor de canalizare,

- analiza riscurilor la fiecare modificare a variabilelor de proces;

- menţinerea procesului tehnologic la standarde ridicate de calitate.

4.4 Zgomot şi vibraţii

4.4.1Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraţii pe perioada realizării

investiţiei

Pe perioada desfăşurării lucrărilor va creşte nivelul de zgomot şi vibraţii în

zonă datorită funcţionării utilajelor şi circulaţiei mijloacelor de transport.

Pentru reducerea nivelului de zgomot se vor lua următoarele măsuri:

-menţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai

56

apropiaţi de cei indicaţi în cărţile tehnice;

- reducerea la minim a timpilor de funcţionare a utilajelor;

- dotarea cu amortizoare de zgomot a utilajelor folosite.

La apariţia oricărui zgomot suspect şi deranjant, se vor lua măsurile

necesare de oprire a utilajelor şi de remediere a defecţiunilor şi a surselor de

zgomot.

4.4.2.Impactul produs datorită nivelului de zgomot şi vibraţii pe perioada

funcţionării investiţiei

Zgomotele rezultate în urma activităţii desfăşurate în cadrul obiectivului vor

avea un efect local şi nu vor afecta semnificativ potenţialii receptori sensibili,

datorită metodei şi tehnologiilor de exploatare folosite, precum şi a distanţei mari

faţă de receptorii protejaţi.

4.5. Biodiversitatea

4.5.1Impactul produs asupra biodiversităţii pe perioada realizării investiţiei

Apreciem că activitatea de realizare a investiţiei nu va afecta în mod

semnificativ biodiversitatea deoarece în perimetrul descris anterior nu există

specii de importanţă comunitară, atât terenul în discuţie cât şi parcelele limitrofe

fiind antropizate integral.

Datorită faptului că va creşte nivelul de zgomot există posibilitatea ca unele

specii faunistice diurne să fie deranjate şi să părăsească zona.

Este recomandabil ca lucrările de realizare a investiţiei să se desfăşare doar pe

timpul zilei iar speciile faunistice stresate de zgomot să poată migra în zonele

învecinate.

4.5.2 Impactul produs asupra biodiversităţii pe perioada funcţionării investiţiei

Nu va fi afectată în nici un fel biodiversitatea.

Măsurile menţionate anterior referitor la reducerea poluării factorilor de

mediu se constituie ca şi măsuri de protecţie a biodiversităţii.

4.6 Protecţia aşezărilor umane

57

Ferma zootehnică va fi amplasată în extravilanul localităţii Ciumeghiu, la o

distanţă mai mare de 1000 m faţă de limita intravilanului.

În concluzie, probabilitatea ca mirosurile neplăcute să afecteze zona

rezidenţială este scăzută.

Tehnologia de creştere în sistem închis, practicată în cadrul fermei

exclude posibilitatea dezvoltării unor efective de rozătoare care să se constituie

în vectori de propagare a unor agenţi periculoşi pentru om.

Singura sursă care favorizează prezenţa insectelor, în anotimpul cald ar

putea fi sacii de stocare, care constituie baza trofică a unor specii de diptere

indezirabile, posibili vectori ai eventualilor agenţi patogeni.

Aşa cum s-a arătat, acest sistem de stocare este unul închis, deci

probabilitatea cantonării unor efective semnificative de insecte în zona de

depozitare dejecţii este minimă.

Măsuri de reducere a posibilelor efecte negative asupra zonei rezidenţiale

Pentru protecţia atmosferei, se recomandă plantarea unei perdele de

protecţie vegetală, formată atât din specii de foioase (stejar roşu, stejar

peduncular, salcâm), cât şi specii arbustiforme de talie mică (soc, cătină, măcieş,

porumber, etc.), care să completeze golurile, astfel încât să se asigure o

protecţie cvasitotală a incintei.

De asemenea se va respecta riguros un plan de dezinfecţie şi dezinsecţie,

stabilit în funcţie de specificul ciclului biologic al speciilor semnalate în zona de

depozitare dejecţii.

4.7. Peisajul

Localitatea Ciumeghiu se află situată în partea de nord-vest a ţării ,în

partea de sud-vestică a judeţului Bihor, zonă caracterizată de terenuri relativ

plane – Câmpia de Vest.

Din punct de vedere peisagistic merită menţionat Parcul dendrologic

Cighid - Ghiorac.

4.7.1 Impactul produs asupra peisajului pe perioada realizării investiţiei

58

Pe perioada derulării lucrărilor se va produce o oarecare alterare a

peisajului în zonă, datorită prezenţei utilajelor şi a mijloacelor de transport.

4.7.2 Impactul produs asupra peisajului pe perioada funcţionării investiţiei

Aspectul amplasamentului se va modifica, terenul devenind din teren

arabil, teren ocupat cu construcţii.

Realizarea investiţiei propuse nu va afecta peisajul zonei.

Pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcut se recomandă

amenajarea tuturor spaţiilor neocupate de construcţii sau căi de acces ca spaţii

verzi.

4.8. Mediul social şi economic

Comuna Ciumeghiu este situată în partea de sud-vest a judeţului Bihor.

Are o suprafaţă de 110,28 km2, 4490 locuitori şi are în componenţă satele:

Ciumeghiu, Boiu, Ghiorac.

Datorită amplasării fermei în extravilanul localităţii, la o distanţă mai mare

de 1000 m faţă de zona rezidenţială, activitatea unităţii în parametrii descrişi prin

proiect nu va avea efecte negative asupra locuitorilor din satul Ciumeghiu şi nici

asupra obiectivelor de interes din zonă.

Din totalul populatiei comunei, persoanele cu statut de angajat sunt

relativ puţine, cea mai mare pondere având-o pensionarii.

Rata somajului se situeaza aproximativ în jurul cifrei de 15%.

Ca pregatire profesionala, cea mai mare pondere o au persoanele cu studii

medii.

Ocupatiile frecvente în comunitate sunt : agricultori, crescatori de animale, mici

meseriasi (tâmplari, zidari, zugravi, mecanici etc.), mici comercianti etc.

Problema esentiala legata de forta de munca din comuna Ciumeghiu este că o

parte relativ mare a populatiei nu are nici statutul de angajat, nici macar pe cel de

somer. Acest aspect este frecvent asociat cu populatia de etnie rromă a

comunei.

59

Costurile locuintelor difera de la o localitate componenta a comunei la alta,

precum si în cadrul aceleiasi localitati, în functie de dotari si de zona în care sunt

situate.

Referitor la tipul de proprietate cel mai frecvent , acesta este proprietatea

privata.

Activitatile economice preponderente în cadrul comunitatii sunt: agricultura,

zootehnia, industria alimentara. Tendintele viitoare se axează, în principal, pe

cresterea animalelor si legumicultura.

În ceea ce priveste structura investitiilor, accentul cade pe industria alimentara

si zootehnie.

Menţionăm faptul că implementarea investiţiei propuse se bazează pe un proiect

cu finanţare comunitară.

Realizarea complexului de creştere a suinelor va induce un impact pozitiv

asupra condiţiilor de viata ale locuitorilor, prin contribuţia societăţii la veniturile

administraţiei locale.

4.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural:

Datorită amplasării obiectivului la o distanţă mai mare de 1000 m faţă de

zonele rezidenţiale şi cele de interes public, investiţia propusă de către unitate nu

va afecta în nici un fel condiţiile etnice şi culturale ale zonei.

În zonă nu există monumente istorice sau rezervatii naturale care să poată fi

afectate de activitatea fermei.

5.Analiza alternativelor

5.1 Varianta 0, neimplementarea proiectului

Aspectele relevante ale evoluţiei probabile a mediului în cazul

neimplementării investiţiei constau din:

Calitatea apei

Neimplementarea proiectului nu va afecta calitatea apei din zona de

interes.

Calitatea aerului

60

Arealul unde urmează a fi realizată investiţia este reprezentat din terenuri

agricole.

În cazul neimplementării proiectului, asupra calităţii aerului nu vor interveni

modificări.

Zgomotul şi vibraţiile

Amplasamentul fermei într-o zonă de terenuri agricole face ca nivelul de

zgomot să nu se modifice în cazul neimplementării proiectului.

Calitatea solului

Zona este puternic antropizată, în prezent terenul amplasamentului are

drept folosinţă terenuri agricole pe care predomină monoculturile.

Apreciem că în varianta neimplementării proiectului, calitatea solului din

zona de interes nu ar avea o evoluţie pozitivă în timp,decât în situaţia în care pe

terenurile agricole s-ar practica rotaţia culturilor şi nu ar mai fi utilizate în exces

pesticidele şi îngrăşămintele chimice.

Starea florei şi faunei

În zona de amplasament a investiţiei se resimte influenţa monoculturilor,

care atâta timp cât vor exista, vor influenţa compoziţia vegetaţiei.

In aceste condiţii, terenul nu va putea evolua spre un ecosistem natural,

suferind tot timpul influenţe antropice diverse cum ar fi; păşunat, vânătoare,

braconaj, agricultură intensivă, ierbicide, fungicide etc).

Se estimează că numai dacă s-ar renunţa la monoculturile din zona şi

s-ar renunţa şi la păşunat, pe o perioada de mai lungă de timp, se vor putea

produce schimbări majore în acest ecosistem.

În absenţa implementării proiectului, vegetaţia ierboasă a zonei vizate nu

ar avea o evoluţie pozitivă în timp, decât în situaţia în care s-ar practica o

agricultură mai puţin agresivă.

Starea monumentelor naturale şi istorice

In zona amplasamentului şi în vecinătatea acestuia nu se găsesc

monumente ale naturii şi monumente istorice.

În prezent terenul este în extravilan şi are destinaţia de teren agricol.

Situaţia economică şi socială, starea de sănătăte

61

Neimplementarea proiectului va genera un impact potenţial negativ

asupra situaţiei economice a locuitorilor zonei, în ceea ce priveşte crearea de

locuri de muncă temporare şi contribuţia la veniturile primăriei locale.

5.2 Analiza alternativelor tehnice şi de amplasament

Analiza alternativelor de amplasare a fermei ia în considerare următoarele

elemente:

- potenţialul agricol şi zootehnic al zonei,

- impactul asupra rezidenţilor localităţii Ciumeghiu;

- Impactul asupra principalilor factori de mediu;

- Impactul asupra condiţiilor socio-economice.

S-a ţinut cont şi de fapul că zona în care se doreşte realizarea fermeo nu

constituie un factor semnificativ pentru dezvoltare deoarece terenul nu este

propice decât pentru activităţi agricole si zootehnice.

Administratia locala este interesata in realizarea acestei investitii,

implementarea acesteia aducand beneficii economice importante comunităţii

locale prin valoarea de investitie ce se va realiza si prin aportul la dezvoltarea

zonei.

Dezvoltarea economica poate fi marcata favorabil prin oferta de locuri de

munca pe perioada de executie a lucrarilor de construire si pe perioada de

exploatare, prin favorizarea dezvoltării unor noi activităţi economice.

Date fiind condiţiile oferite deamplasament, respectiv experienţa dobândită în

domeniu, beneficiarul investiţiei a optat pentru sistemul de creştere intensivă, cu

următoarele caracteristici:

- nutriţie exclusiv pe bază de reţete specializate de furaje combinate, pentru toate

categoriile de vârstă şi stările fiziologice;

- administrarea automatizată a furajelor şi a apei, asigurarea factorilor de

microclimat pentru toate animalele (temperatură, umiditate, viteza aerului la

nivelul animalelor), mecanizarea sistemului de evacuare a deşeurilor, controlul

integral al procesului de producţie;

62

- folosirea materialelor biologice de înaltă valoare genetică, creşterea unor rase

consacrate;

- realizarea unor parametri ridicaţi de productivitate şi de calitate.

Analiza alternativelor în ceea ce priveşte tehnologia adoptată a avut în

vedere minimizarea impactului activităţii asupra factorilor de mediu : apă, aer,

sol.

Aşa cu s-a arătat în capitolul 2 tehnologia adoptată este BAT iar nivelul

emisiilor în apă, aer, sol şi ape subterane este în concordanţă cu VLE impuse

prin legislaţia în vigoare.

6. Monitorizarea

6.1 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de realizare a investiţiei

Pe perioada construcţiei fermei se vor adopta următoarele măsuri :

- monitorizarea modului de manipulare a materialelor, astfel încât să nu aibă loc

poluări accidentale ;

- gestiunea deşeurilor generate pe amplasament se va face conform HG

856/2002;

- se vor respecta respecta regulile PSI.

6.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu în perioada de funcţionare a

investiţiei

Controlul emisiilor de poluanti in mediu , precum si controlul factorilor de

mediu se va realiza prin analize efectuate de personal specializat al unor

laboratoare/autoritati competente, cu echipamente de prelevare si analiza

adecvate, folosind metodele de lucru in vigoare.

Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului va fi

asigurata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducatorul unitatii.

Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a

raporta informatiile solicitate catre autoritatea competenta in conformitate cu

Legea protectiei mediului nr.137/1995, republicata cu modificarile si completarile

ulterioare.

Monitorizarea calităţii aerului

63

Monitorizarea imisiilor in aer

Tabelul numărul 6.1

poluant CMA conform STAS 12574-87 medie de scurtă

durată prag de alertă prag de intervenţie

NH3 0,21 mg/mc 0,3 mg/mc 30 minute

H2S 0,0105 mg/mc 0,015 mg/mc 30 minute

Nota - Modalitatea de monitorizare a imisiilor:

- realizarea a 3 măsurători, în zile diferite;

- prelevarea probelor se va face pe direcţia predominantă a vântului, în

perioadele când hala este populată, anual în perioada iulie-august;

- se vor evita măsurătorile în condiţii meteorologice extreme.

Monitorizarea emisiilor provenite de la coşurile instalaţiilor de incinerare:

Tabel nr. 6.3

Frecvenţa de determinare Poluant Limita la emisie, cf. HG 128/2002

În primul an de funcţionare, după care în funcţie de rezultatele monitorizării, prin Autorizaţia Integrată de mediu se va stabili frecvenţa monitorizării

pulberi totale NO2

SO2

CO Carbon organic total

NH3

dioxine şi furani

10 mg/Nmc(medie zilnică)






0,1 ng/Nmc(medie zilnică)

Monitorizarea calităţii apei

Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua, cu ocazia fiecărei vidanjări, conform

tabelului:

64


Punctul de prelevare a

probei

Poluantii analizati Metoda de analiză

Rezervorul de apa uzată menajeră pH

materii în suspensie

CCOCr

CBO5

Subst.extractibile

Azot amoniacal

Fosfor total

STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie

SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44 titrimetrie

SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie

SR 7587 :1996 gravimetrie

SR ISO 5664:2001 distilare-titrare

SR ISO 6878: 2005 mineralizare şi spectrometrie de

absorbţie moleculară

Monitorizarea calitatii apei subterane

În scopul monitorizării calităţii apelor subterane, se vor executa:

- foraje de hidroobservaţie, amplasate în zona cu cota cea mai joasă.

- foraje de hidroobservaţie pe terenurile unde se vor aplica dejecţiile

fermentate, în scopul fertilizării.


Locul prelevarii

probei

Indicator de calitate

analizat

Frecventa de

prelevare

si analiza

Metoda de analiza

Puturi hidrologice

de observaţie,

amplasate in zona

de depozitare a

pH Semestrial SR ISO 10523

potenţiometrie

CCOCr Semestrial SR ISO 6060 – 96 DIN 38409:1992 P.44

titrimetrie

65

dejecţiilor, CBO5 Semestrial SR EN 1899-2:2002 SR EN 1899-1:2003 titrimetrie

Materii în suspensie Semestrial STAS 6953-81 gravimetrie SR EN 872 :2005 gravimetrie

Reziduu filtrat la

105°C

Semestrial STASD 9187 :1984

gravimetrie

NH4 Semestrial SR EN ISO 11905-

1 :2003, spectrometrie de

absorbţie moleculară

cloruri Semestrial STAS 3662 : 1990

titrimetrie

sulfaţi Semestrial STAS 3662 :1990

STAS 3026 :1976

nitriţi Semestrial SAM SR EN 26777:2002 /C91:2006

nitraţi Semestrial SAM SR ISO 7890-3:2000

PO4 Semestrial SAM SR EN ISO

6878:2005

extractibile Semestrial SR ISO 5664:2001 distilare-titrare

Nota: Primele buletine de analize pentru apa freatică vor reprezenta proba

martor pentru următoarele determinări.

Monitorizarea deseurilor

a) tinerea evidentei deseurilor produse, conform HG nr. 856/2002: tipul

deseului si codul acestuia, sectie/instalatie, cantitatea produsa, modul de

stocare, valorificare, transport si eliminare;

b) gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje se va realiza în

conformitate cu prevederile HG 621/2005, privind evidenţa gestiunii

ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată prin HG

1872/2006 .

66

c) aprovizionarea cu materii prime se va face astfel incat sa nu se creeze

stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;

d) toate deseurile vor fi depozitate astfel incat sa previna orice contaminare a

solului si sa reduca la minim orice degajare de emisii fugitive in aer;

e) zonele de depozitare vor fi clar marcate si semnalizate, iar containerele vor

fi inscriptionate;

f) nu se va depasi capacitatea de depozitare a containerelor si depozitelor;

g) starea platformei de depozitare dejectii va fi monitorizată permanent;

h) se va elabora o procedura de inspectie si interventie in caz de fisuri pentru

sistemul de canalizare;

i) se va elabora o procedura de actiune in caz de mortalitate masiva a

păsărilor, datorate unor imbolnaviri.

Înainte de împrăştierea pe câmp, calitatea gunoiului va fi obligatoriu

verificată prin analize de laborator de către OSPA Bihor.

7.Situaţii de risc


Scenariu de acccident

sau de evacuare

anormala

Probabiltatea de

producere

Consecintele

producerii

Masuri luate sau

propuse pentru

reducerea

probabilitatii de

producere

Fisurarea instalaţiei de

aducţiune

Probabilitate mică de

producere

Perturbarea procesului

tehnologic

Inspecţie şi revizie

periodică

Fisurarea instalaţiei de

canalizare menajeră şi

tehnologică


producere

Poluare accidentală a

solului şi a apelor

subterane


periodică

Avarierea sistemului de

distribuţie şi ardere a

motorinei


producere

Poluare accidentală Inspecţie şi revizie

periodică a instalaţiei

Colmatarea instalaţiei

de canalizare


producere

Poluare accidentală a

solului şi a apelor

subterane


periodică

67

Defectarea sistemului

de ventilaţie


producere

Vicierea atmosferei din

interiorul halei


periodică

Avarierea utilajelor

aferente instalaţiei de

hrănire a suinelor


producere

Perturbarea procesului

tehnologic


periodică

Avarierea sistemului de

distribuţie şi ardere a

gazului la incinerator


producere

Poluare accidentală Inspecţie şi revizie

periodică a instalaţiei

Administraţia unităţii işi propune să modernizeze permanent procesul

tehnologic,în conformitate cu cerinţele BAT aplicate în Comunitatea Europeană,

astfel incât fiecare operaţie să fie asistată de personal competent autorizat.

Odată cu operaţiile de modernizare se vor realiza noi studii privind riscul

producerii de accidente majore şi al prevenirii lor.

Planuri pentru situaţii de urgenţă adoptate de către beneficiar :

- pentru a putea fi ţinute sub observaţie conductele sistemului de

canalizare, acestea se vor poza astfel încat sa se poata

interveni prompt în caz de avarii;

- se va monitoriza permanent nivelul cantităţii de dejecţii din

sacii de stocare

Periodic toate instalaţiile aferente halelor de creştere şi îngrăşare sunt

supuse remontului general.

Concluzii privind impactul potenţial al investiţiei propuse asupra

componentelor mediului

A. Impactul potenţial pe perioada realizării investiţiei

Aspecte negative:

Va fi afectat pentru o lungă perioadă de timp solul, datorită realizării

construcţiilor şi căilor de acces.

Va fi distrusă în întregime vegetaţia existentă pe amplasament şi se va

modifica aspectul locaţiei.

68

Există posibilitatea afectării unor specii avifaunistice sensibile la zgomot şi

vibraţii.

Există posibilitatea poluării accidentale a solului şi apei freatice prin

deversări de produse petroliere sau depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor.

Aspecte pozitive:

Va creşte potenţialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă,

va creşte nivelul încasărilor la bugetul local.

De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte eficienţa

în valorificarea resurselor.

B. Impactul potenţial pe perioada funcţionării investiţiei

1. Apa

Desfăşurarea activităţii de creştere a porcilor în cadrul fermei propuse nu va

afecta calitatea apelor de suprafaţă deoarece nu se deversează ape uzate în nici un

curs de apă.

Nu va fi afectată nici calitatea apelor subterane deoarece apele uzate sunt

colectate după cum urmează :

- apele menajere uzate, provenite din filtrul sanitar şi staţia de procesare

ouă colectate vor fi colectate prin intermediul unui sistem de canalizare

distict şi evacuate în rezervorului vidanjabil betonat cu capacitatea de 10

mc ;

- apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor şi a spaţiului de

necropsie vor fi preluate de către un sistem de canalizare distinct şi

conduse în unul sau 2 rezervoare vidanjabile, cu capacitatea de 2 mc ;

- apele tehnologice uzate, provenite din igienizarea halelor vor fi coelctate

prin intermediul sistemului de canalizare tehnologică descris şi conduse în

sacii de depozitare dejecţii ;

- suprafaţa activă a incintei este betonată, ceea ce exclude posibilitatea

eventualelor infiltraţii de poluanţi în sol, cu afectarea pânzei freatice ;

- dejecţiile vor fi gestionate conform Codului celor mai bune practici

agricole ;

69

- programul de monitorizare a calităţii apelor subterane prevede efectuarea

de analize semestrial.

2. Aerul

Calitatea aerului atmosferic va fi afectată în limite admibile (adică valorile

concentraţiilor poluanţilor gazoşi evacuaţi nu vor depăşi valorile impuse prin

STAS 10812-76), datorită sistemului de exhaustare aferent celor 4 hale, care

asigură un debit de 86500 mc/h/hală, ceea ce asigură dispersia optimă a

poluanţilor.

Programul de monitorizare a calităţii aerului prevede efectuarea anuală de

analize privind nivelul imisiilor.

3. Solul

Calitatea solului nu va fi afectată deoarece :

- suprafaţa activă a incintei este betonată ;

- toate apele uzate sunt colectate prin intermediul sistemelor de canalizare ;

- dejecţiile vor fi depozitate conform normelor BAT, timp de 4-6 luni;

- înainte de împrăştierea pe terenurile agricole se vor face analize privind

atât compoziţia gunoiului , cât şi a terenurilor ce urmează a fi fertilizate;

- fertilizarea se va realiza doar în perioadele propice, cu respectarea

recomandărilor BAT în domeniu.

4. Biodiversitatea

Biodiversitatea locală nu va fi afectată deoarece terenul este complet

antropizat.

Suprafaţa de teren aferentă localităţii Ciumeghiu nu constituie habitat

natural pentru specii de floră şi faună, care să prezinte interes naţional sau

comunitar.

În concluzie, funcţionarea fermei la capacitatea proiectată va afecta

calitatea aerului atmosferic în limite admisibile şi nu va induce un impact negativ

asupra factorilor de mediu: apă, sol, subsol, biodiversitate.

70

Va creşte potenţialul economic al zonei, se vor crea noi locuri de muncă,

va creşte nivelul încasărilor la bugetul local.

De asemenea se vor utiliza în mod optim resursele existente, va creşte

eficienţa în valorificarea resurselor.

Se vor realiza indicatori de producţie şi unor indici de calitate competitivi

pe piaţă.

C. Impactul potenţial pe perioada dezafectării obiectivului

Dezafectarea va presupune realizarea următoarelor operaţii:

- golirea conductelor si rezervoarelor subterane;

- lichidarea stocurilor de materii prime, materiale auxiliare si a celor de

intretinere;

- gestionarea optimă din punct de vedere al protecţiei mediului a tuturor tipurilor

de deşeuri(menţionate la capitolul 3);

- indepartarea tuturor materialelor de construcţie, dupa caz;

- demolarea constructiilor si a altor structuri, cu garantarea protectiei mediului;

- realizarea analizelor de apa freatica, apa de suprafata, sol;

- nivelarea tuturor suprafeţelor de teren;

- aplicarea unui strat de sol superficial, care să permită cantonarea vegetaţiei

spontane şi revenirea la starea iniţială.

Activitatile menţionate vizează reconstructia ecologica a amplasamentului.

Pe perioada derulării lucrărilor de dezafectare se pot crea din nou condiţii

pentru poluarea factorilor de mediu, în mod identic cu aspectele discutate la

paragraful A.

În condiţiile respectării tuturor normelor de protecţie a factorilor de mediu, în

perioada desfăşurării lucrărilor de dezafectare posibilitatea poluării apei, solului,

subsolului este minimă.

Va fi afectată în mică măsură calitatea aerului, datorită intensificării

traficului şi a lucrărilor propriu-zise de dezafectare.

În final suprafaţa de teren, reconstruită din punct de vedere ecologic va

putea căpăta o altă destinaţie.

71

8.Metodele de investigaţie folosite

În scopul elaborării Raportului la Studiul de Impact asupra Mediului s-au

realizat următoarele :

- vizite în teren ;

- consultarea proiectului de investiţie ;

- consultarea studiilor de specialitate puse la dispoziţie de către beneficiar ;

- consultarea literaturii de specialitate ;

- consultarea actelor de reglementare deţinute de către beneficiar.

9. Descrierea dificultăţilor Nu există suficiente date de referinţă privind nivelul emisiilor de poluaţi

atmosferici proveniţi din sacii de stocare dejecţii.

10. Rezumat netehnic

Proiectul propus vizează construirea şi utilarea unei ferme de creştere şi

îngrăşare porcine, cu capacitatea de 8160 capete.

Terenul pe care va fi amplasată ferma are suprafaţa de 62000 mp, are

funcţiunea de teren arabil şi este situat în extravilanul localităţii Ciumeghiu.

Constituie proprietatea S.C. MONARHIFARM S.R.L., conform înscrisurilor Cărţii

Funciare nr. 50607, nr. cadastral 730.

Pe suprafaţa de teren descrisă se doreşte realizarea următoarelor obiective:

- 4 hale de creştere, în suprafaţă de 4x1670 mp

- Corp de clădire care să adăpostească filtrul sanitar şi sectorul administrativ, în

suprafaţă de 84 mp

- Tunel circulaţie cu rampă de încărcare-descărcare, cameră frig, spaţiu

necropsie, în suprafaţă de 190 mp

-2 bazine de dejecţii, în suprafaţă de 2x2373 mp

-2 puţuri, cu cabinele aferente, în suprafaţă de 2 mp

-2 camere tehnice pentru echipamentele pompelor de căldură, în suprafaţă de

2x15,4 mp

-Sistem de furajare şi de adăpare

72

-Sistem boxare hale

-Sistemul de ventilaţie va fi o combinaţie de ventilaţie naturală cu ventilaţie

forţată, prevăzut cu:





fiecare;


-sistem de control electronic al parametrilor mediului din hale.

-Construcţii conexe, în suprafaţă de 160 mp

-Platforme betonate, în suprafaţă de 299,00 mp

Asigurarea utilităţilor

Reţeaua de apă potabilă

Sursa de apă va fi asigurată din 2 foraje de mare adâncime(120 m), amplasate în

incintă, prin intermediul unei reţele comune ramificate. Forajele vor fi echipate cu

pompe submersibile şi căsuţe pompă, care vor conţine fiecare un hidrofor

dimensionat corespunzător.



Alimentarea cu energie electrică

Se va asigura din reţeaua aferentă localităţii Ciumeghiu prin post trafo propriu,

uscat, de aproximativ 160 kV, de exterior, etanş.

Pentru situaţiile de avarie s-a prevăzut un grup electrogen, cu motor diesel, cu

pornire automată, putere electrică 110 kVA, cu rezervor propriu de motorină, V=

230 l.

Reţeaua de canalizare menajeră



Reţeaua de canalizare tehnologică

73

Sub pardoseala halelor sunt amplasate cuve de beton, în interiorul cărora se vor

monta racleţi batanţi acţionaţi electric.














Apele uzate provenite de pe platforma incineratoarelor, spaţiul de necropsie şi

camera frigorifică, vor fi colectate în unul sau două bazine vidanjabile, montate

îngropat, cu capacitatea de 2 mc.

Canalizarea pluvială

Apele meteorice vor fi direcţionate prin şanţuri de suprafaţă către zonele

înierbate, după care se vor scurge gravitaţional în reţeaua hidrografică locală.

Energia termică şi apa caldă menajeră

Vor fi asigurate prin centrala termică murală proprie, cu GPL şi boilerul aferent,

amplasată în corpul filtru.

Centrala termică va fi echipată cu un cazan mural cu tiraj forţat, de putere

nominală 10,5-24 kW, care va funcţiona pe bază de GPL.

Se vor amplasa 34 recipiente GPL pe o platformă de beton armat, cu

dimensiunile 11,0x8,0x0,30 m

Energia termică necesară încălzirii halelor calde

Se va asigura cu încălzitoare alimentate cu GPL(4 bucăţi la fiecare hală) şi

74

printr-un sistem de încălzire în pardoseală, cu pompe de căldură sol-apă, energie

fiind extrasă prin intermediul pompelor verticale, montate în sol.

Sistemul de producere a agentului termic cuprinde: pompe de căldură,

acumulator de căldură, rezistenţă electrică, pompa de circulaţie primară, 3

pompe de circulaţie secundară, sonde verticale, ţevi încălzire în pardoseală tip

RauthermS.

Fiecare hală va avea o suprafaţă cu încălzire în pardoseală, S=308,94 mp, care

va fi deservită de o cameră tehnică, în care se va amplasa o pompă de căldură

sol-apă, cu puterea de 28,8 kW.

Energia primară pentru fiecare pompă va fi asigurată de un schimbător de

căldură, format din 6 sonde verticale, din PEHD, cu lungimea de 100 m fiecare

(32x2,9 mm), amplasate între halele calde, la o distanţă de 10 m între ele.

Sondele sunt umplute cu lichid antigel alimentar, netoxic.

Ferma de creştere porci va fi situată în extravilanul localităţii Ciumeghiu; va avea

următoarele vecinătăţi:

- la nord: teren agricol, pe un front cu lungimea de 340 m;

- la sud: teren agricol, pe un front cu lungimea de 314 m;

- la est: teren agricol, pe un front cu lungimea de 193 m;

- la vest: teren agricol, pe un front cu lungimea de 190 m.

Prin profilul de activitate unitatea va aparţine sectorului zootehnic, obiectul

de activitate constituindu-l creşterea porcilor în sistem intensiv.

Activitatea unităţii este organizată într-un singur sector productiv, sectorul

de creştere şi îngrăşare.

Furajare (distribuirea automată a furajului) se va face cu ajutorul unei linii

automatizate de furajare, prevăzută cu alimentator in fiecare boxa si retele de

aprovizionare ce fac legatura intre silozuri si alimentatoarele din boxe. Instalatia

va fi asistata de calculator si de programe de furajare.

75

Alimentarea cu apa se va face prin adapatoarele automate cu care sunt

prevazute cuvele de hranire si suzetele instalate pe reteaua de adapare de pe

peretii exterior ai halei de productie.

Vitaminele, vaccinurile si medicamentele vor fi achizitionate de la firme

autorizate, fiind depozitate in dulapuri speciale, sub gestiune si administrate

conform prescriptiilor sanitar-veterinare.

Materialele auxiliare: vor fi achizitionate de la diversi furnizori in recipienti sau

ambalaje specifice si transportate cu mijloace auto pana la ferma, unde vor fi

depozitate in magazii special amenajate.

Toate adăposturile sunt astfel compartimentate, încât să se asigure

aplicarea principiului „ totul plin - totul gol ", în vederea executării, după

depopulare, a curăţirii, spălării, dezinfecţiei şi văruirii compartimentelor care

urmează să fie populate.

Purceii înţărcaţi sunt achiziţionaţi la greutatea de circa 7 kg; vor popula

cele 2 hale calde, până la greutatea de 25-35 kg, după care vor fi repartizaţi în

cele 4 hale, câte 2040 purcei⁄hală.

Durata unui ciclu complet de producţie va fi de 154 zile, creşterea

ponderală fiind de aproximativ 100 kg( de la 7 kg, până la 110 kg.

Perioada de vid sanitar, anterioară populării durează în medie 10 zile.

Tehnologia propusă permite derularea unui număr de 2 cicluri de

creştere/îngrăşare anual.

În vederea asigurării condiţiilor optime de microclimat şi zooigienă, se

aplică principiul tehnologic „ totul plin – totul gol „.

În acest scop compartimentele din adăposturi sunt în prealabil curăţate ,

spălate , dezinfectate cu soluţie de vircon , văruite şi preîncălzite în timpul iernii,

astfel încât să se asigure o temperatură de 20 – 22 C şi o umiditate relativă de

60 %.

Între două cicluri halele sunt curăţate,spălate şi dezinfectate,creându-se

vidul sanitar.Spălarea se face în două etape :iniţial se curăţă podelele, pereţii,

tavanele, instalaţiile de hrănire şi adăpare cu furtunul,cu un volum mare de apă

76

la presiune scăzută după care se continuă spălarea cu jet de apă la presiune

ridicată.

Dezinfecţia se face prin pulverizare de soluţii dezinfectante în

concentraţii de 1-2%.

Toti porcii au acces concomitent şi permanent la o cantitate suficientă de

hrană şi de asemenea la o cantitate suficientă de apă proaspată.

Hrănirea se face ad libitum, cu hrană uscată a cărei compoziţie este

adaptată cerinţelor fiecărei etape de dezvoltare.

Adăparea se realizează prin intermediul a câte 6-10 boluri de băut,

amplasate în fiecare boxă, în sistem optimal, cu pierderi minime de apă.

Accesul in unitate a persoanelor se va face numai prin filtrul sanitar care

asigură un spatiu de dezechipare de haine de stradă şi dulapuri metalice pentru

păstrarea acestora (vestiar negru), un spatiu funcţional pentru WC, duş si lavoar

şi o incăpere pentru echiparea cu echipamentul de lucru şi păstrarea acestuia,

spatiul este amenajat in aşa fel incat să fie uşor lavabil şi dezinfectabil.

Accesul vehiculelor se face pe o singura poarta prevazută cu dezinfector

rutier, amenajat corespunzator incat sa asigure la rulare acoperirea anvelopelor

cu dezinfectant pe intreaga circumferinta a rotilor.

raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmcj.anpm.ro/files/arpm...

Documents