raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia...

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru investitia Modernizarea Fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2, Beneficiar SC MARAGRI IMPEX SRL Oprisenesti, jud. Braila

Impactpie01

1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI

(realizat conform Anexei nr. 2, Partea a II-a, din Ordinul nr. 863/26.09.2002 al MAPM de aprobare a “Ghidurilor metodologice aplicabile proc edurii cadru de evaluare a

impactului asupra mediului”) 1. Informatii generale 1.1 Titularul proiectului ��numele titularului SC MARAGRI IMPEX SRL Oprisenesti, jud. Braila

��adresa titularului Localitatea Oprisenesti, Jud. Braila ��persoana de contact Jr. Georgiana Teodora Naghi Societatea comerciala SC MARAGRI IMPEX SRL Oprisenesti, jud. Braila este un agent economic cu capital integral privat, inscrisa la Registrul Comertului cu numarul J09/163/1999, Cod Fiscal R11852440. SC MARAGRI IMPEX SRL Oprisenesti, jud. Braila, este o societate infiintata cu scopul principal de crestere si exploatare de gaini pentru productia de oua de consum, facind parte din grupul italian MONALDI, impreuna cu societatile SC AGRIMON SRL si SC DRYMON SRL Oprisenesti. Activitatea de crestere si exploatare a gainilor pentru productie oua de consum a grupului MONALDI se desfasoara in cadrul Fermelor specializate din cadrul fostei SC AVICOLA SA Braila, Ferme cumparate de catre societatile grupului italian. Pentru desfasurarea activitatii, SC MARAGRI IMPEX SRL Oprisenesti a cumparat de la AVICOLA Braila Complexul Pietroiu, Sector 3 si Complexul Pietroiu, Sectoarele 1+2, amplasate pe soseaua Focsani, km 7. Sectorul 3 al complexului avicol Pietroiu a fost realizat pentru cresterea gainilor pentru oua, fiind format din 18 hale pentru cresterea gainilor pentru oua. O data cu investitiile in avicultura romaneasca, Grupul MONALDI Italia, a adus cu el si “know-haw-ul” tehnologiei avansate de crestere a gainilor pentru oua, inclusiv masurile de protectie a mediului practicate in Uniunea Europeana pentru astfel de activitati. In principiu, masurile de protectie a mediului privind activitatile de productie prevad eliminarea “cauzelor” (masuri interne) si nu actionarea asupra efectelor (masuri si tratamente externe), eliminarea dejectiilor facindu-se in modul “uscat”, acesta fiind apoi valorificat cu rezultate excelente ca ingrasamint agricol, dupa o perioada de depozitare. Ferma de gaini pentru oua Pietroiu 2 este formata din 18 hale, din care s-au modernizat 7 hale (halele 2-8), prin implementarea unui proiect cu fonduri de la UE (SAPARD), celelalte (de la nr. 9 la nr. 18) modernizindu-se sau urmind a fi modernizate prin fonduri proprii in cursul anului 2010. Fosta hala nr. 1 s-a amenajat ca depozit pentru ouale obtinute Ferma Pietroiu 2. Prin Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, se impune respectarea noilor norme pentru bunastarea gainilor ouatoare, pana la sfarsitul anului 2011.


Impactpie01

2

In acest context se inscrie si investitia Modernizarea Fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din cadrul S.C. Maragri Impex S .R.L., jud. Braila, prin introducerea tehnologiilor conforme standardelor Uniunii Europene, care prevad noi norme privind bunastarea pasarilor. Noua investitie se amplaseaza in incinta Fermei Pietroiu 2, si consta din inlocuirea instalatiilor si echipamentelor tehnologice existente in sapte hale (H2÷H8), care au fost modernizate anterior printr-un proiect finantat prin programul SAPARD. Investitia propusa, “Modernizarea Fermei avicole de crestere gaini ouato are Pietroiu 2 din cadrul S.C. Maragri Impex S.R.L., jud. Braila ” face obiectul Evaluarii Impactului asupra Mediului din aceasta lucrare. Ferma de crestere a gainilor pentru oua Pietroiu 2 se invecineaza cu: �nord teren agricol �sud teren agricol + DN Braila - Focsani �est teren agricol �vest teren agricol Distanta fata de vecinatatile locuite: cca. 4000m de locuintele din localitatea Silistea. 1.2 Autorul Studiului de evaluare a impactului asup ra mediului -numele autorului SC CEPROHART SA Braila -adresa autorului Braila, B-dul Al. I. Cuza, nr. 3 -persoana de contact Ing. P. Ciobanu -telefon 0723/302810 -e-mail petaxnet.ro 1.3 Denumirea proiectului: “Modernizarea Fermei av icole de crestere gaini

ouatoare Pietroiu 2 din cadrul S.C. Maragri Impex S.R.L., jud. Braila”

1.4 Amplasamentul proiectului: Teritoriul Comunei Vadeni, sat Pietroiu,

jud. Braila-Soseaua Braila-Focsani, km 7

1.5 Proiectantul general al investitiei: Studio Ing egneria Civile e Edile Spa, Italia


Impactpie01

3

1.6 Descrierea proiectului a. Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului Investitia supusa analizei consta din achizitia de linii tehnologice si utilaje specifice, in vederea modernizarii fluxului tehnologic din cadrul Fermei Pietroiu 2 a SC MARAGRI IMPEX SRL, prin introducerea de instalatii de crestere a ginilor pentru oua conforme standardelor UE de crestere a gainilor ouatoare, atit in ceea ce priveste protectia mediului, dar si bunastarea animalelor. Ferma de gaini pentru oua Pietroiu 2 este formata din 18 hale, din care s-au modernizat 7 hale (halele 2-8), prin implementarea unui proiect cu fonduri de la UE (SAPARD), celelalte (de la nr. 9 la nr. 18) modernizindu-se sau urmind a fi modernizate prin fonduri proprii in cursul anului 2010. Fosta hala nr. 1 s-a amenajat ca depozit pentru ouale obtinute Ferma Pietroiu 2. Prin Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, se impune respectarea noilor norme pentru bunastarea gainilor ouatoare, pana la sfarsitul anului 2011. In acest context se inscrie si investitia Modernizarea Fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din cadrul S.C. Maragri Impex S .R.L., jud. Braila, in cadrul Fermei Pietroiu 2, prin introducerea tehnologiilor conforme standardelor Uniunii Europene, care prevad norme ridicate privind bunastarea pasarilor; noua investitie se amplaseaza in incinta Fermei Pietroiu 2, si consta din inlocuirea instalatiilor si echipamentelor tehnologice existente in sapte hale (H2÷H8), care au fost modernizate printr-un proiect finantat prin programul SAPARD. Filtrul sanitar al Fermei a fost de asemenea modernizat prin proiectul SAPARD amintit mai sus. Cele sapte hale (H2÷H8), modernizate cu finantare SAPARD, au urmatoarele dimensiuni: -Lungime 102,40ml -Latime 11,90ml -Suprafata utila 1218,56mp -Inaltimea utila a cladirii 3,00m. -Volumul construit al unei hale 36.555mc. Instalatiile tehnologice Instalatiile tehnologice existente in halele H2-H8 au urmatorii parametri tehnici:

�un numar de 49 x 2 grupuri de cuiburi colective cu lungimea de 2,00 m şi cu lăŃimea de 0,40 x 2 m cu bandă centrală pentru colectarea ouălor; grupurile de cuiburi sunt alcătuite din:

-panouri din lemn presat (in hala H2 panourile sunt din material plastic); -partea superioară este mobilă şi poate fi îndepărtată pe ambele laturi pentru a facilita curăŃarea şi/sau eventualele controale pe durata ciclului de producŃie; laturile inferioare ale cuibului sunt protejate de o perdea mobilă din material flexibil, de culoare roşie, pentru a facilita intrarea păsării în zona de depunere a ouălor şi pentru a face-o mai primitoare; -fund din stinghii de lemn, care formează un panou de înaltă resistenŃă având deasupra lor un covor din material moale; -structură din fier, de susŃinere a cuiburilor, cu picioare de sprijin (din lemn) cu înălŃimea de circa 70 de cm (aceasta poate varia în funcŃie de necesităŃi);

-bandă din plastic pentru transportul ouălor, cu lăŃimea de 50 de cm fiecare, cu orificii corespunzătoare; �1 coridor intermediar;


Impactpie01

4

�1 sistem pentru scoaterea păsărilor din cuib, alcătuit din stinghii de lemn, care este acŃionat de o bară de torsiune, cu comandă simultană pentru toate grupurile de cuiburi;

�1 terminal de trimitere; �1 grup de întindere a benzii, dotat cu motoreductor, prevăzut pentru fixare la capătul cuiburilor cu masa de colectarea a ouălor aferentă; �1 tablou electric de comandă pentru tragerea benzii de strângere a ouălor şi pentru comanda sistemului de expulzare, cu un ceas de programare a timpilor de deschidere şi închidere; �podea de lemn formată din panouri cu lungimea de 200+100 de cm şi lăŃimea de circa 100 de cm, cu orificii cu o formă specială, pentru a permite o evacuare uşoară a dejecŃiilor, menŃinând astfel suprafaŃa în permanenŃă curată �1 sistem de alimentare în lanŃ alcătuit din inel pentru distribuirea hranei pe toata lungimea halei, aşezate pe podea; fiecare circuit este alcătuit din:

-coş de primire a hranei aşezat în linie; -grup de tragere prevăzut cu motoreductor, aşezat în linie; -canale din tablă zincată cu margini înălŃate pentru evitarea risipei; -lanŃ din oŃel călit, pentru transportul hranei; -coturi de 90° prev ăzute cu roată de ghidaj cu ax pe rulment;

-sistem de ridicare a circuitelor manuale cu lanŃ din oŃel fixat pe structura halei; -tablou elecric pentru gestionarea tuturor comenzilor; -materiale pentru legaturile electrice. Linia de adapare, formata din:

� Distributia de apa este asigurata de 4 linii de adapatoare pe o lungime de aproximativ 400 de metri; in detaliu, aceste linii sunt alcătuite din:

-grupuri terminale de scurgere; -tub din PVC antialge cu manşoane de joncŃiune, nipples şi tăviŃe pentru picături; -Ńeavă zincată de introdus în sistem, ca ranforsare, cu clemele aferente; -sisteme de ridicare a circuitelor manuale cu lanŃ din oŃel fixat pe structura halei Sistemul de ventilaŃie, format din:

�4 ventilatoare de 40.000 mc/n la 0 mmCA, trifazice, prevăzute cu carcasă de tablă zincată, cu protecŃie externă cu deschidere automată, plasă de protecŃie a părŃii interne

�1 tablou electric de climatizare pentru comanda a: -4 ventilatoare cu automate de protecŃie, cu viteză fixă cu pronire pe blocuri; -1 piston pentru deschiderea şi închiderea ferestrelor; -alarmă de semnalizare a nivelului de minim şi maxim al temperaturii

şi a lipsei de curent, cu sirenă acustică; -termostat; �materiale pentru racordurile electrice. Sistem de transport şi stocare hrană, alcatuit din:

�siloz din fibră de sticlă de 16,0to, prevăzut cu: deschidere de la pământ cu coardă, chepeng cu capac cu role pentru o deschidere uşoară, scară cu protecŃie, bandă de nivel transparentă, tiranŃi cu expansiune pentru fixare; toată parta metalică este realizată din fier zincat la cald �linie cu sistem spirala pentru transportul hranei de la siloz la minibuncarele liniilor de alimentare; linia este alcătuită din:

-casetă de scoatere din siloz; -spirale din oŃel zincat; -grup de tracŃiune prevăzut cu motoreductor şi micro de siguranŃă.


Impactpie01

5

Instalatia de distributie a furajului este formata din 1250 metri liniari de jgheaburi, in timp ce adapatoarele sunt in total pe o suprafata de 800 de metri liniari in hala H2 si din 3 inele de jgheaburi lineare in lant , pe o lungime de aproximativ 600 de metri in celelalte hale. b. Depozitul de dejectii Pentru depozitarea temporara a dejectiilor care se evacueaza de la Fermele Pietroiu 1 si Pietroiu 2, SC MONALDI GROUP SRL Braila a cumparat o Ferma de crestere a taurinelor, amplasata pe raza localitatii Silistea, cu acces din drumul national Braila-Focsani, in incinta careia s-a amenajat o platforma de depozitare a dejectiilor. c. Descrierea proceselor de producŃie ale proiectului propus Desi tehnologia de crestere a gainilor pentru oua de consum, existenta in cele sapte hale (H2-H8), este una moderna, aceasta nu respecta in totalitate conditiile de bunastare a pasarilor, in special in ceea ce priveste suprafata specifica/pasare, dar si suprafata necesara pentru cuibarele de ouat, titularul s-a gindit sa modifice instalatiile tehnologice, prin montarea unor echipamente similare celor montate in halele modernizate in cursul anilor 2009-2010 (H9-H18), astfel incit la sfirsitul anului 2011 toate halele din Ferma Pietroiu 2 sa fie modernizate. Noile instalatii tehnologice respecta prevederile articolului 4 din Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, care stabileste normele minime de bunastare a gainilor ouatoare in crescatorii. Instalatiile de crestere noi constau din gratare din lemn, situate pe trei niveluri, prin care se creste suprafata utila a fiecarei hale, ducind si la cresterea numarului de locuri pe fiecare hala; de asemenea sunt prevazute instalatii tehnologice de alimentare cu hrana, apa, ventilatie si benzi de evacuare a dejectiilor (evacuarea dejectiilor se face continuu, in acest fel crescind bunastarea pasarilor). Noile instalatii tehnologice respecta prevederile articolului 4 din Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, care stabileste normele minime de bunastare a gainilor ouatoare. Structura pe care stau gainile este realizata in totalitate din lemn, pe trei nivele, tinind cont atit de bunastarea pasarilor, dar si de crestereea productivitatii fata de sistemele prevazute in halele H2-H8. Primul nivel (cel de deasupra) se afla la o distanta de 45cm fata de nivele de dedesubt; dejectiile rezultate de la nivelele 2 si 3 sunt preluate de benzi transportoare si transportate in partea opusa a halelor, de unde sunt incarcate in mijloace auto, care le transporta la Depozitul de la Silistea; benzile transportoare sunt prevazute cu ventilatoare, care micsoreaza umiditatea dejectiilor, astfel incit se reduc si emisiile de amoniac si metan in hale. Sistemele de alimentare cu hrana sunt dispuse pentru a garanta gainilor un acces uniform, desvoltindu-se pe o lungime de cca. 1200ml; considerindu-se alimentarea pe cele doua laturi, lungimea totala devine 2400ml, care garanteaza fiecarei gaini un spatiu de 10cm, incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor. Sistemul de alimentare cu apa (cele existente si cele prevazute in modernizare) sunt repartizate in asa fel incit sa garanteze gainilor accesul uniform la lungimea acestui sistem, de 6x600ml, cu o distanta dintre adăpători de 25cm, cu acces de 360°, asigurind accesul a 10 gaini/adapatoare, incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor.


Impactpie01

6

Suprafata totala ocupata de cuibarele comune este de 190mp, care asigura ouatul a 120 gaini (cel putin 1,0mp/fiecare gaina care se oua), incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor. Suprafata utila la dispozitia gainilor dintr-o hala va fi urmatoarea: -nivelul 1 95,00m x 11,60m = 1.102,00 mp -nivelul 2 95,00m x 9,00m = 855,00 mp -nivelul 2 95,00m x 9,00m = 855,00 mp TOTAL 1.957,00 mp Prin realizarea noilor instalatii tehnologice de crestere, pe aceasi suprafata de adapost, a crescut suprafata utila, respectindu-se totodata normativul de bunastare a pasarilor. Tehnologia de crestere va consta din urmatoarele faze:

- dejectiile provenite de la nivelul al doilea si al treilea nu cad pe asternut; sub stinghiile de lemn este prevazut un sistem de benzi de raclare a dejectiilor, care converg in partea din spate a halei si apoi ajung la exterior (vezi fig. 4).

- Sistemul de stinghii de lemn are un unghi de inclinare 14% si este realizat integral din lemn, respectand dimensiunile date de Directiva mentionata, cu stinghii de 25mm inaltime si 20mm latime si cu distanta intre ele de 25mm, permitand caderea dejectiilor pe banda de polipropilena; benzile de polipropilena situate sub cel de-al doilea nivel au scopul de a evita caderea dejectiilor pe primul nivel, in conformitate cu prevederile Directivei; acestea au o suprafata care acopera suprafata stinghiilor (4 benzi x 1200 mm pentru stinghiile laterale si 2 benzi x 1465mm in parile exterioare cu lungimea de 96mt pentru fiecare banda) si sunt actionate de motoreductoare electrice si permit eliminarea dejectiilor in capatul halei de unde un transportor cu lant le poarta la exterior.

- Suportii din partea superioara a halelor sunt pozitionati la 30cm unul de altul respectand normele in vigoare, iar lungimea lor totala este proportionala cu numarul de gaini (15 cm/cap gaina).

- Distribuirea furajului se face prin snec din silozul de fibra sticla pentru stocare pozitionat la exterior, cu o capacitate de 20 mc; furajul se cantareste cu un cantar pneumatic si este trimis la sistemul de distributie la interior compus din 6 inele de distributie a furajului pe lant.

- Jgheaburile lineare de furajare sunt repartizate astfel incat sa se asigure accesul uniform si au o lungime totala de aprox. 1200 m.

- Luand in considerare ca jgheaburile de furajare permit animalelor sa aiba acces pe ambele parti, spatiul liniar disponibil este de 2400m. Aceasta lungime asigura ca fiecare pasare va avea la dispozitie cel putin 10 cm din jgheabul de furajare, conform cerintelor din normele de bunastare pentru pasari.

- Adapatoarele, cele prezente si cele viitoare, sunt repartizate astfel incat sa asigure accesul uniform al pasarilor si insumeaza 6 linii a 570 m, cu o distanta de 25 cm intre picuratoare si cu un unghi de 360° (10 gaini/picura tor), in total fiind 3420 de picuratori.

- Suprafata totala ocupata de cuibarele comune este de 190 m2, suficient pentru a garanta ca fiecare 120 de pasari au la dispozitie macar 1 m2 de cuibar, conform cerintelor normelor de bunastare pentru pasari. Cuibarul comun este realizat complet din lemn si are dimensiuni de 2000x50x50mm si are fundul cu o inclinare maxima de 6 grade iar cuibarul de vizavi este pozitionat la o distanta de 52 cm pentru a lasa spatiu benzii de recoltare din polipropilena alba lata de 50 cm cu gauri de 20 mm unde sunt recoltate ouale care provin de la ambele cuibare (dreapta-stanga). Benzile sunt puse in miscare de catre motoreductoare montate la intrarea in hala, unde sunt recoltate toate ouale.


Impactpie01

7

- Suprafata utila existenta la dispozitie pentru pasari calculata la primul nivel este de 95x11.60=1102 m2, suprafata utila calculata pentru nivelele 2 si 3 este de 855m2, total m2=1957, conform cerintei: 9 pasari x m2 total numere de capete 17.613, respectand normelor de bunastare pasari.

- VentilaŃia este longitudinala la hala, construita în aşa fel încât să se menŃină un microclimat uniform şi o temperatură de habitat adecvat de pasari; ventilatia este realizata cu 4 ventilatoare axiale, cu puterea de 1,1 kW, debitul de 30.000 de mc/h fiecare

Controlul ventilatiei este realizat prin indicarea urmatorilor paarmetri:

-temperatura interna -Temperatura externa -Concentratia de CO2 -Depresurizarea

Intrarea aerului se face prin intermediul unei ferestre tip flaps controlata printr-un sistem pneumatic controlat de depresurizarea care este creata în hala la variatia de ventilaŃie. O parte de ventilaŃie este fixata în mod continuu, pentru un minim de schimb de aer, necesar pentru bunăstarea animalelor. La aceasta, se adaugă ventilaŃia care variaza în funcŃie de valoarea de temperatură, comparativ cu valoarea prestabilită. De asemenea, se execută o monitorizare continuă a concentratiei de dioxid de carbon (CO2), pentru a menŃine calitatea aerului la valori optime de oxigenare. Lumina în hala este parŃial naturala, din exterior, prin ferestre, şi parŃial artificiala, realizata cu becuri cu consum de energie redus , conform cu normele de bunăstare a pasarilor. Initial stingiile (suporturile) sunt inchise lateral cu o plasa adecvata, numai temporar pentru o perioada de adaptare, astfel incat pasarile sunt libere sa se plimbe pe stinghii si pe suport, sa se hraneasca din jgheaburile dispuse liniar plasate pe stinghii, sa bea din adapatoare care sunt plasate deasupra stinghiilor, sa se obisnuiasca sa se oua in cuibarele special amenajate si sa se odihneasca pe suporturile superioare. Ulterior plasa va fi eliminata si pasarile , obisnuite in acest mediu, vor fi eliberate din delimitarea cu stinghii, astfel incatt pot cobori pe asternut si incep sa exploateze toate spatiile dedicate lor. Odata eliminata plasa temporara gainile sunt libere sa treaca de la un jgheab la altul, sa coboare pe asternut si sa urce pe stinghii in mod liber. Singura plasa care ramane este aceea care foloseste la diviziunea transversala a halei in 4 sectoare, pentru o mai buna gestionare si controlare a activitatii, fara a compromite libertatea de miscare si bunastarea gainilor ouatoare . Suprafata de 1957mp/hala este data de amplasarea gainilor pe trei nivele, fiecare cu urmatoarele suprafete: -nivelul 1 95,00m x 11,60m = 1.102,00 mp -nivelul 2 95,00m x 9,00m = 855,00 mp -nivelul 2 95,00m x 9,00m = 855,00 mp TOTAL 1.957,00 mp


Impactpie01

8

Prin realizarea noilor instalatii tehnologice de crestere, pe aceasi suprafata de adapost, a crescut suprafata utila, respectindu-se totodata normativul de bunastare a pasarilor. In cadrul obiectivului lucreaza un numar de 15 salariati, care vor avea acces la grupurile sanitare din Filtrul sanitar existent, dotate cu apa potabila rece si calda. Ferma este asigurata perimetral printr-un gard de protectie, prin care se impiedica patrunderea in interior a animalelor domestice si salbatice; halele sunt prevazute cu plase “antivrabii”; intrarea in ferma este strict controlata, mijloacele auto trecind printr-un bazin de dezinfectie. Etapa constructiei obiectivului Prin realizarea lucrarilor din acest proiect, toate halele fostei ferme Pietroiu 2 vor primi o utilitate, fata de situatia trecuta, cind au fost parasite si supuse unui proces de degradare naturala si artificiala. Repopularea halelor din Ferma Pietroiu va avea un caracter de refacere ecologica a incintei, supusa, pina la cumparare, unui proces de distrugere, din care se genereaza unele deseuri, cu impact asupra factorilor de mediu, in special asupra solului din amplasament. Prin realizarea lucrarilor de reparatii ale cladirilor rezulta o serie de deseuri solide (moloz), care vor fi folosite la amenajarea terenului, prin realizarea infrastructurii drumurilor si platformelor de exploatare tehnologica. Lucrările necesare organizării de şantier se vor amplasa in incinta actuala a Fermei Pietroiu 2, pentru fiecare hala supusa lucrarilor de modernizare, folosindu-se spatiile interioare ale acestora, precum si platformele betonate din fata acestora. Avind in vedere tipul lucrarilor, impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier va fi minim; organizarea de santier nu va constitui surse de poluanŃi. Deseurile rezultate din scoaterea vechilor instalatii se vor depozita temporar pe platforma betonata din fata fiecarei hale, acestea urmind a fi valorificate. Etapa functionarii obiectivului Componenta deosebita a intregii activitati, dar si conditie limitativa, foarte stricta, cu implementarea Normelor existente in Uniunea Europeana, protectia mediului este tratata precis din faza de proiectare si asigurata in totalitate cu dotari si constructii specifice pe fiecare domeniu si aspect al protectiei mediului, dar si pentru bunastarea pasarilor. Protectia aerului In halele de crestere a gainilor pentru se degaja, din cauza fenomenelor de fermenattie, unele gaze care sunt evacuate in atmosfera prin intermediul unor ventilatoare. Controlul circulatiei aerului in zona cresterii pasarilor si comanda automata a sistemului de ventilatie exclusiv pe baza concentratiei de noxe din interior va asigura incadrarea emisiilor de poluanti in aer in prevederile BAT (Best avaible tehnology). Mirosul care se degaja de la acest tip de activitate, precum si cel rezultat in procesul fermentarii dejectiilor depozitate, nu va afecta locuitorii, Ferma fiind amplasata la o distanta de cca. 4,0 km fata de primele locuinte din localitatea Silistea.


Impactpie01

9

Pozitionarea platformei de depozitare a dejectiilor fata de vecinatati: �Fata de locuintele din satul Silistea - in partea de nord-est, la o distanta de cca. 4000 ml �Fata de DN Braila Focsani - in partea de est, la o distanta de cca. 500m

Datele cu privire la dinamica atmosferei arata, ca frecventa cea mai mare o au vinturile de nord (21,3%, dupa care urmeaza cele de nord-est (18,0%0 si vest (14,0%); viteza medie pe directia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s; vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii sunt de peste 100 km/h. Avind in vedere directiile dominante ale vintului, precum si amplasamentul Fermei Pietroiu 2 si al platformei de depozitare fata de locuinte (distanta si pozitionare), se considera ca influenta eventualelor mirosuri degajate din amplasament asupra confortului locuitorilor va fi redusa, intensitatea mirosurilor diminuindu-se datorita distantei si dispersiei. Protectia solului Activitatea care se va desfasura in Ferma de gaini pentru oua Pietroiu 2 nu va afecta solul din amplasament, tehnologia aleasa fiind una curata, dejectiile fiind colectate in modul uscat. Dejectiile care rezulta din hale, prin curatirea asternutului « la sol », operatiune care se face la schimbarea seriilor de gaini din fiecare hala, sunt uscate (umiditate maxima de 30-40%), astfel incit se elimina pericolul imprastierii pe sol a acestora. Evacuarea dejectiilor din hale se face mecanizat, prin incarcarea unor remorci auto si transportul acetora la platforma de depozitare care s-a amenajat la Ferma de vaci Silistea. Remorcile pline vor intra in interiorul platformei de depozitare prin intermediul unei rampe practicate peste peretele de incinta si vor descarca continutul incepind cu unul din laturi, depozitarea continuindu-se prin retragere; prin intermediul unui utilaj cu cupa (tip WOLA), depozitarea se va face in grosime constanta, de cca. 1,0-1,5m inaltime, astfel incit volumul platformei sa fie folosit optim. Dejectiile depozitate temporar (timp de maximum sase luni) vor fi incarcate cu masina WOLA in remorci auto si transportarea pe cimp, aici fiind imprastiat prin intermediul unor masini de imprastiat gunoi (MIG), respectindu-se astfel prevederile BAT (Best avaible tehnology), la fel ca in fermele similare din tarile Uniunii Europene. Folosirea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole se va face si cu respectarea Ordinul comun al MMGA nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice proveniti din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, care stabileste inclusiv conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor de la Fermele zootehnice pe terenuri agricole, care constituie o abordare noua privind epurarea dejectiilor de la cresterea porcilor. De asemenea, folosirea ca fertilizant a dejectiilor, dupa depozitarea temporara la Platforma Silistea, respecta prevederile Ordinului comun al MMGA Nr. 1182 din 22.11. 2005 si MAPDR


Impactpie01

10

Nr. 1270 din 30.11. 2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole. Protectia apei De la activitatea de crestere a gainilor pentru oua si de depozitarea temporara a dejectiilor pe platforma betonata Silistea se evacueaza urmatoarele categorii de ape uzate: -apele uzate menajere de la Filtrul sanitar

-apele uzate rezultate pe platforma de depozitare (levigatul colectat) a. Apele uzate menajere de la Filtrul sanitar Apele menajere, de la grupurile sanitare ale filtrului sanitar se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in fosa vidanjabila, iar de aici apele sunt preluate si trimise cu vidanja la Statia de epurare Ianca. b. Apele uzate rezultate la deshidratarea dejectiilor si cele din levigat Platforma de depozitare a dejectiilor este prevazuta cu un sistem de drenaj interior si exterior, care vor prelua apele rezultate din reducerea umiditatii si din apele de ploaie cazute pe platforma. Volumul de ape pluviale drenate este (pentru o diferenta intre precipitatiile cazute si cele evaporate): Vpl = 200litri/mp.an x 6460,00mp/1000 = 1292 mc/an 3 Statii si instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate a. Pentru apele uzate menajere s-a prevazut un bazin vidanjabil, cu volumul de 25,0mc. Bazinul va fi vidanjata periodic, continutul fiind transportat la statia de epurare Ianca. b. Apele uzate de la ( levigatul) platforma de depozitare dejectii Platformele de depozitare a dejectiilor realizate in cadrul fostei Ferme Silistea sunt dotate cu un sistem de drenaj, alcatuita din canale longitudinale, base de evacuare a apei deshidratate si fose vidanjabile. Platforma Silistea este dotata cu cite doua bazine vidanjabile la fiecare platforma, cite unul in fiecare capat al platformei, cu dimensiunile utile: -lungime 5,00m -latime 3,00m -h util 1,80m Volumul total util al celor patru bazine vidanjabile este de: -4 x 5,0m x 3,0m x 1,80m = 108,0mc. Bazinele vidanjabile asigura un timp de stationare de cca. 15 zile. Dupa care continutul acestora trebuie transportat la Statia de epurare a orasului Ianca. Etapa de demontare/dezafectare Obiectivul de investitie “Modernizarea Fermei avicole de crestere gaini ouatoare Pietroiu 2 din cadrul S.C. Maragri Impex S.R.L., jud. Braila” este prevazut sa functioneze pe timp nelimitat, astfel incit consideram ca in prezent este prematur a se da o solutie de demontare-dezafectare a platformei de depozitare.


Impactpie01

11

Totusi, pentru eventualitatea in care obiectivul isi inceteaza activitatea, Planul de închidere va cuprinde cel putin urmatoarele principii:

a) scurgerea şi spălarea conductelor şi vaselor şi golirea lor completă de orice conŃinut potenŃial periculos; b) metode şi resurse necesare pentru curăŃarea halelor şi instalatiilor tehnologice

c) metode de a asigura că orice spatiu se poate preda în condiŃii adecvate; d) îndepărtarea materialelor potenŃial periculoase;

e) metode de demontare a construcŃiilor, care oferă îndrumări pentru protecŃia solului şi a apelor de suprafaŃă şi subterane; f) testarea solului pentru a constata gradul de poluare cauzat de activităŃi şi necesitatea oricăror remedieri, în vederea redării zonei într-o stare satisfăcătoare; g) evitarea accidentelor care pot avea un efect dăunător asupra activităŃilor din vecinătate.

Activitatile umane conduc, intentionat sau neintentionat, la degradarea ecosistemelor. Procesele de degradare pot da nastere la diverse raspunsuri ale ecosistemelor, in functie de intensitate, durata si nivelul impactului. Reconstructia ecologica a unei zone afectate de o anumita activitate, impune in general urmatoarele:

�refacerea zonelor puternic afectate, dar localizate (perimetre miniere, cariere, etc.), restaurarea si refacerea stratului vegetal conducind intotdeauna la ameliorarea caracteristicilor fizice si chimice ale substratului �imbunatatirea capacitatii de productie a terenurilor in zonele degradate, in scopul readucerii ecosistemului la un nivel de productivitate acceptabil, degradarea terenurilor avind ca efect imediat scaderea productiilor in agricultura, silvicultura, zootehnie �cresterea numarului de plante si exemplare de fauna rare sau pe cale de disparitie in zonele protejate, fiind recunoscut faptul ca, valoarea zonelor protejate in lume a scazut atorita diverselor forme de degradare (poluare antropica, fragmentarea peisajului, etc.)

In toate cazurile, reconstructia are ca scop readucerea sistemului degradat la o anumita forma care sa fie protectoare, productiva, placuta estetic si valoroasa din punct de vedere al speciilor. Dezmembrarea echipamentelor si a instalatiilor necesita rezolvarea operativa a unor probleme inerente, precizate mai jos si monitorizarea permanenta a respectarii obligatiilor contractuale ale ambilor parteneri. Reamintim in acest sens:

�asigurarea conditiilor sigure de lucru (masuri de prevenirea incendiilor, masuri de prevenire a unor accidente tehnice si/sau umane, etc.); �valorificarea/eliminarea substantelor periculoase ramase dupa oprirea procesului de productie. �decizii operative referitoare la destinatia ulterioara a partilor si materialelor rezultate, care nu fac obiectul contractului de valorificare; �monitorizarea activitatii si, dupa caz, interventia pentru corectarea acesteia sub aspectul respectarii cerintelor de mediu, PSI si TSM.


Impactpie01

12

Pentru realizarea lucrarilor de dezafectare in conditii de siguranta, cu respectarea prevederilor legale in vigoare se recomanda:

�delimitarea obligatiilor si responsabilitatilor prestatorului de servicii si ale proprietarului in domeniul protectiei mediului, a protectiei muncii si PSI; �stabilirea unor modaliatati operative de colaborare in situatiile inedite ce pot apare pe parcursul desfasurarii activitatii (modul de actiune in cazul substantelor sau depunerilor ramase din tehnologie, decizii asupra destinatiei ulterioare a unor subansamble, interventii operative in cazul unor evenimente, etc.).

1.7 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul acesta Pentru cresterea gainilor se vor folosi doar furaje combinate obtinute din Fabrica de la Ianca. Cantitatea de furaje combinate care se va folosi in Ferma Pietroiu 2 (cele zece hale) va fi urmatoarea: �capacitate ferma gaini 299.430 locuri gaini pt oua �nutreturi consumate 299.430 cap. x 0,120 kg/ pasare•zi x 365 zile/an = 13.115 t/an Reteta furajelor pentru hrana gainilor pentru oua este urmatoarea (pentru 1000kg): -400 kg porumb boabe STAS -400 kg srot de floarea soarelui

-200 kg ingrediente (zoofort, calciu, bicarbonat, sare, lizina, metionina, fosfat monocalcic, vitamine, medicamente, etc.)

Furajele folosite sunt asigurate de o fabrica de nutreturi combinate proprie (in cadrul fostei fabrici de zahar Ianca), folosind cerealele cultivate pe terenurii agricole aflate in exploatarea SC AGRIMON SRL sau achizitionate de la producatorii agricoli din zona. Instalatiile tehnologice vor fi racordate la reteleel de utilati existente in Ferma Pietroiu 2, astfel: Energie electrica Racordul de alimentare cu energie electrica se face la reteaua ELECTRICA existenta in zona, prin intermediul unui post de transformare propriu, echipat cu un transformator electric 20/0,4KV, tip TTU-AL, P=620KVA, fabricat la Filiasi, iar pentru cazuri de intrerupere accidentala se foloseste un grup electrogen de 600KVA. Energia termica Spatiile din Filtrul sanitar sunt incalzite de o centrala termica din import Italia, care asigura si apa calda menajera, care functioneaza cu combustibil solid, lemn (rumegus si talas) brichetat, avind parametrii: -puterea nominala 30kw -Temp. agent termic 90°C -Randament 90% -Consum de lemne la capacitatea maxima: 30,0 kg/h Cazanul are o functionare automatizata, procesul fiind condus de un calculator, care dirijeaza arderea in functie de o serie de parametri din interiorul camerelor de uscare (umiditate lemn, presiune atmosferica, temperatura exterioara, specie de lemn, etc.) Combustibilul folosit la arderea in cazan este rumegusul si resturile din lemn rezultate la gatere, prin brichetare, cazanul fiind realizat pe principii ecologice.


Impactpie01

13

Cazanul este dotat si cu un sistem automat de alimentare cu combustibil (brichete din rumegus si resturi de len) alcatuit din: -buncar receptie brichete de rumegus de la gatere, -sistem de descarcare brichete de rumegus din buncar -instalatie de dozare automata a cantitatii de rumegus care alimenteaza arzatorul

cazanului a. Alimentarea cu apa potabila Pentru asigurarea cu apa potabila necesara pentru adaparea pasarilor, pentru nevoile igienico-sanitare ale salaritilor, Ferma Pietroiu 2 este dotata cu un foraj pentru alimentarea cu apa, amplasat in incinta acesteia, in apropierea gospodariei de apa, cu parametrii:

�adîncime foraj 60m �diametrul puŃului 0,40m �debit capabil (la denivelare maxima) 30mc/h (8,33 l/sec.) �NHs -8,0m �NHd -10,0m �So 2,0m �R la So 34m �K 4,47 x 10-3

Debitele si volumele de apa necesare functionarii Fermei Pietroiu 2, conform breviarului de calcul sunt urmatoarele: Alimentarea cu apa 1. Necesarul de apa în scop igienico-sanitar pentru salariati, Ni:

Ni = U x n, unde U1 – nr. salariaŃi = 15 ; n1 – necesar specific de apă = 50 l /zi; Ni = (15 x 50) : 1000 = 0,75mc/zi 2. Necesarul de apa pentru pasari, Nt:

�capacitate ferma (max.) 299.430 locuri (gaini ptr. oua) �consum specific: 0,60mc/1000capete*zi �necesarul zilnic de apă, Nt Nt = Σ(N x q sp) = (299.430 x 0,60 mc/1000cap*zi) = 180,00mc/zi, în care

N = nr. capete q sp = consum specific de apă

Necesarul total de apa al folosintei, N: N = Ni + Nt = 0,75mc/zi + 180,00mc/zi = 180,75 mc/zi CerinŃa de apă la sursa, Qs:

Qs = Ks x Kp x N = 1,02 x 1,1 x 180,75 mc/zi = 202,80 mc/zi Volume de apa asigurate în sursa:

-În regim nominal = 202,80 mc/zi ……….. 75.000 mc/an; -În regim minim = 202,80 mc/zi ……… 75.000 mc/an;

Modul de folosire a apei este urmatorul: Necesarul total de apa:

- Q zi maxim: 216,00 mc/zi; - Q zi mediu : 180,00mc/zi - Q zi minim: 180,00mc/zi


Impactpie01

14

Cerinta totala de apa: - Q zi maxim: 244,00 mc/zi - Q zi mediu : 202,80 mc/zi - Q zi minim: 202,80 mc/zi - V anual: 75.000 mc/an

Volume şi debite de ap ă potabil ă solicitate pentru avizare: Volum zilnic maxim = 244,00 mc/zi Qzi max. = 2,82 l/s Vanual=89.000 mc/an Volum zilnic mediu = 202,80 mc/zi Qzi med. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Volum zilnic minim = 202,80 mc/zi Q zi min. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Qorar max = 10,15 mc/h InstalaŃii de captare: PuŃul forat este echipat cu o electropompă de tipul TURBINEL, cu parametrii: -debit, Q=10mc/h -înălŃime de pompare, H=30mCA -putere electrică, N=2,2kw InstalaŃiile hidraulice sunt amplasate în cabina puŃului săpat, cu acces de la suprafaŃă prin intermediul unei scari metalice; cabina putului este acoperita cu capace din tabla de otel. b. Canalizarea apelor uzate De la activitatea de crestere a gainilor pentru oua si de depozitarea temporara a dejectiilor pe platforma betonata se evacueaza urmatoarele categorii de ape uzate: -apele uzate menajere de la Filtrul sanitar

-apele uzate rezultate la deshidratarea dejectiilor si apele “levigat” (spalarea dejectiilor de apele de ploaie) Ape menajere uzate, Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar al Fermei se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza intr-un bazin vidanjabil, iar de aici apele sunt preluate si trimise, cu vidanja, la Statia de epurare Ianca. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 0,75mc/zi = 0,60 mc/zi; Volumele de ape uzate menajere: -zilnic maxim 0,72 mc/zi -zilnic mediu 0,60 mc/zi -anual 263 mc/an Parametrii apelor uzate menajere Apele uzate care se evacueaza de la grupurile sanitare sunt ape menajere obisnuite, care au urmatorii parametri maximali (conform literaturii de specialitate - Degremont "Memento techniqe de l′eau"): -suspensii: max. 350mg/l -CBO5: max. 250mg/l, astfel încît la evacuare se respectă prevederile Normativului NTPA 002/2005, care prevede următoarele valori maxime: -suspensii: max. 350mg/l -CBO5: max. 300mg/l


Impactpie01

15

Apele uzate de la deshidratarea dejectiilor si levigatul din platforma de depozitare Platforma de depozitare a dejectiilor este prevazuta cu un sistem de drenaj interior si exterior, care vor prelua apele rezultate din reducerea umiditatii si din apele de ploaie cazute pe platforma. Pentru colectarea si decantarea apelor uzate drenate din platforma de depozitare temporara s-au prevazut fose vidanjabile, de unde apele colectate periodic vor fi transportate la statia de epurare Ianca Intrucit proprietarul platformei de depozitare dejectii este SC MONALDI GROUP SRL Braila, functionarea acesteia este reglementata de Autorizatia de gospodarire apelor, titular SC MONALDI GROUP SRL Braila. Ape pluviale Apele pluviale colectate din incinta Fermei sunt preluate prin intermediul platformelor betonate, ajungind in final la terenurile libere din incinta Fermei. 1.8 Informatii privind poluantii fizici si biologici De la activitatea noii investitii vor rezulta urmatorii poluanti fizici si biologici: Tabel 1.3

Tipul poluantului

Sursa de poluare

Nr. Surse

poluare

Poluare max. permisa

Poluare calculata

produsa de activitate

Masuri de eliminare

zgomot Nu este cazul

Nu este cazul

- - Nu este cazul

radiatie elctromagnetica

Nu este cazul

Nu este cazul

- - Nu este cazul

radiatie ionizanta Nu este cazul

Nu este cazul

- - Nu este cazul

fizici Depozitare dejectii

1 x 7 - 3.200mc/an Aplicare ca fertilizant

2. Procese tehnologice 2.1 Cresterea gainilor pentru oua Activitatea de crestere a gainilor pentru oua de consum in cele sapte hale supuse modernizarii, are o capacitate de 123.300 locuri (conform specificatiei tehnice a furnizorului de echipamente tehnologice); popularea halelor se face cu puicute de inlocuire produse in alte Ferme, cu virsta de 18 saptamini, fiind exploatate pina la virsta de 77 saptamini. De la aceste gaini se obtin in medie cca. 36.500.000oua/an. La capacitatea finala, din activitatea Fermei Pietroiu 2 va rezulta urmatoarele produse si subproduse:

- oua de consum 88.720.000buc/an - dejectii pasare 7.940 to/an

Intre seriile de gaini pentru oua, halele sunt pregatite sanitar-veterinar timp de trei saptamini, dupa care halele se populeaza cu puicute de 18 saptamini.


Impactpie01

16

Noile instalatii tehnologice respecta prevederile articolului 4 din Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, care stabileste normele minime de bunastare a gainilor ouatoare in crescatorii. Instalatiile de crestere noi constau din gratare din lemn, situate pe trei niveluri, prin care se creste suprafata utila a fiecarei hale, ducind si la cresterea numarului de locuri pe fiecare hala; de asemenea sunt prevazute instalatii tehnologice de alimentare cu hrana, apa, ventilatie si benzi de evacuare a dejectiilor (evacuarea dejectiilor se face continuu, in acest fel crescind bunastarea pasarilor). Noile instalatii tehnologice respecta prevederile articolului 4 din Directiva 1999/74/CE al Consililui Europei din iulie 1999, care stabileste normele minime de bunastare a gainilor ouatoare. Structura pe care stau gainile este realizata in totalitate din lemn, pe trei nivele, tinind cont atit de bunastarea pasarilor, dar si de crestere a productivitatii fata de sistemele prevazute in halele H2-H8. Primul nivel (cel de deasupra) se afla la o distanta de 45cm fata de nivele de dedesubt; dejectiile rezultate de la nivelele 2 si 3 sunt preluate de benzi transportoare si transportate in partea opusa a halelor, de unde sunt incarcate in mijloace auto, care le transporta la Depozitul de la Silistea; benzile transportoare sunt prevazute cu ventilatoare, care micsoreaza umiditatea dejectiilor, astfel incit se reduc si emisiile de amoniac si metan in hale. Sistemele de alimentare cu hrana sunt dispuse pentru a garanta gainilor un acces uniform, desvoltindu-se pe o lungime de cca. 1200ml; considerindu-se alimentarea pe cele doua laturi, lungimea totala devine 2400ml, care garanteaza fiecarei gaini un spatiu de 10cm, incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor. Sistemul de alimentare cu apa (cele existente si cele prevazute in modernizare) sunt repartizate in asa fel incit sa garanteze gainilor accesul uniform la lungimea acestui sistem, de 6x600ml, cu o distanta dintre adăpători de 25cm, cu acces de 360°, asigurind accesul a 10 gaini/adapatoare, incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor. Suprafata totala ocupata de cuibarele comune este de 190mp, care asigura ouatul a 120 gaini (cel putin 1,0mp/fiecare gaina care se oua), incadrindu-se in normele privind bunastarea pasarilor. Prin realizarea noilor instalatii tehnologice de crestere, pe aceasi suprafata de adapost, a crescut suprafata utila, respectindu-se totodata normativul de bunastare a pasarilor.

Intrarea aerului se face prin intermediul unei ferestre tip flaps controlata printr-un sistem pneumatic controlat de depresurizarea care este creata în hala la variatia de ventilaŃie. O parte de ventilaŃie este fixata în mod continuu, pentru un minim de schimb de aer, necesar pentru bunăstarea animalelor. La aceasta, se adaugă ventilaŃia care variaza în funcŃie de valoarea de temperatură, comparativ cu valoarea prestabilită. De asemenea, se execută o monitorizare continuă a concentratiei de dioxid de carbon (CO2), pentru a menŃine calitatea aerului la valori optime de oxigenare.


Impactpie01

17

Lumina în hala este parŃial naturala, din exterior, prin ferestre, şi parŃial artificiala, realizata cu becuri cu consum de energie redus , conform cu normele de bunăstare a pasarilor. Initial stingiile (suporturile) sunt inchise lateral cu o plasa adecvata, numai temporar pentru o perioada de adaptare, astfel incat pasarile sunt libere sa se plimbe pe stinghii si pe suport, sa se hraneasca din jgheaburile dispuse liniar plasate pe stinghii, sa bea din adapatoare care sunt plasate deasupra stinghiilor, sa se obisnuiasca sa se oua in cuibarele special amenajate si sa se odihneasca pe suporturile superioare. Ulterior plasa va fi eliminata si pasarile , obisnuite in acest mediu, vor fi eliberate din delimitarea cu stinghii, astfel incatt pot cobori pe asternut si incep sa exploateze toate spatiile dedicate lor. Odata eliminata plasa temporara gainile sunt libere sa treaca de la un jgheab la altul, sa coboare pe asternut si sa urce pe stinghii in mod liber. Singura plasa care ramane este aceea care foloseste la diviziunea transversala a halei in 4 sectoare, pentru o mai buna gestionare si controlare a activitatii, fara a compromite libertatea de miscare si bunastarea gainilor ouatoare . Cresterea gainilor in hale se desfasoara pe principiul “totul plin, totul gol”. Programul de furajare prevede ratii medii de nutreturi combinate de 120 g/zi/cap pasare. Furajele folosite sunt asigurate de o fabrica de nutreturi concentrate proprie, folosind cerealele cultivate pe terenurii agricole aflate in exploatarea SC AGRIMON SRL sau achizitionate de la producatorii agricoli din zona. Alimentarea cu apa este asigurata prin cupe de adapare (picuratori), racordate la reteaua interioara de alimentare cu apa potabila a halei. Pardoseala din beton se matura si se dezinfecteaza, asigurandu-se conditiile sanitare pentru noul ciclu de productie. Iluminatul trebuie sa fie mare in perioada de start, pina la 3 saptamini durata de iluminare este de 23 ore/zi, si 1 ora intuneric. De la 3 la 18 saptamini perioada de iluminare perioada de iluminare este de 8 ore lumina si 16 ore intuneric, trecerea de la 23 ore lumina la 8 ore se face treptat conform unui grafic zilnic. Temperatura scade de la 22-24°C in prima saptamana, la 16°-18°C in saptamana a 8-a. In halele pentru gaini ouatoare iluminatia este de 15 ore pe zi, cu cresterea perioadei de iluminare pentru tineretul trecut la exploatare, de la 8 ore pe zi la 15 ore/zi, cu 1 ora/zi. Temperatura optima in halele gainilor este de 18°C, si este reglata automat din sistemul de ventilatie; iarna temperatura in hala trebuie sa fie mai mare de 15°C, vara nu trebuie sa depaseasca 26°C; temperatura la care gainile au cel mai bun randament este de 18°C. Umiditatea relativa nu trebuie sa fie mai mare de 80% in timpul iernii si mai scazuta de 60% in timpul verii. Curentii de aer trebuie sa fie de minim 1 m/sec. in timpul verii si de maxim 0,6 m/sec. in timpul iernii.


Impactpie01

18

Concentratiile maxime de gaze nocive care se pot inregistra in hala sunt: -amoniac, maxim 30-40 ppm; -hidrogen sulfurat 15 ppm

-bioxid de carbon 0,5-0,6%

Conditiile de microclimat se realizeaza cu instalatia de ventilatie, alcatuita din cinci ventilatoare, amplasate pe laturile lungi ale halei. Hranirea gainilor se realizeaza prin intermediul sistemului de alimentare si distributie, dispuse in circuit inchis, care preia hrana dintr-un buncar, alimentat la randul lui din exteriorul halei, de la buncarul central; la acest buncar furajele sunt aduse cu autovehicole speciale de la fabrica de nutreturi concentrate. 2.2 Depozitarea dejectiilor Dejectiile rezultate din cele zece hale ale Fermei Pietroiu 2 sunt transportate la platforma de depozitare a dejectiilor Silistea cu ajutorul remorcilor tractate sau cu autobasculante; mijloacele de transport trebuie sa fie obligatoriu etanse, astefel incit continutul sa nu fie pierdut pe drum. Remorcile pline vor intra in interiorul platformei de depozitare prin intermediul unei rampe practicate peste digul de incinta si vor descarca continutul incepind cu unul din laturi, depozitarea continuindu-se prin retragere; prin intermediul unui utilaj cu cupa (tip WOLA), depozitarea se va face in grosime constanta, de cca. 1,0-1,5m inaltime, astfel incit volumul platformei sa fie folosit optim. Dupa umplerea platformei, continutul va fi trimis la fertilizarea terenurilor agricole; golirea compartimentului se va face prin incarcarea continutului cu incarcatoarele frontale (WOLA) in remorcile auto si transportarea pe cimp, aici fiind imprastiat prin intermediul unor masini de imprastiat gunoi (MIG). Apele rezultate la deshidratarea dejectiilor, precum si apele de ploaie vor fi colectate prin sistemele de drenare prevazute la interior si la exterior. Sistemul de drenare a apelor le conduce la cele doua fose existente, care asigura un timp de stationare de cca. 4 zile, de unde apele vor fi transportate cu vidanja la statia de epurare a orasului Ianca. Ferma este asigurata perimetral printr-un gard de protectie, prin care se impiedica patrunderea in interior a animalelor domestice si salbatice; halele sunt prevazute cu plase “antivrabii”; intrarea in ferma este strict controlata, mijloacele auto trecind printr-un bazin de dezinfectie. Masuri de siguranta epiteozootica

�accesul persoanelor in ferma se va face numai prin Filtrul sanitar, cu respectara prevederilor regulamentului de functionare

�pentru a evita apropierea de ferma a efectivelor de animale domestice ale altor producatori se vor asigura suprafetele adiacente fermei, creandu-se zone speciale de protectie sanitar-veterinara ; de asemenea, se va repara gardul existent �se va realiza un traseu ”murdar” la interiorul fermei pe care vor avea acces mijloacele de transport pentru furaje si preluarea animalelor, prevazut cu statie de dezinfectie speciala, dotat cu bazin pentru solutii de dezinfectie, etc.


Impactpie01

19

�accesul persoanelor in complex va fi organizat cu un control sever si riguros fiind excluse orice vizite care nu sunt strict obligatorii; pentru persoanele considerate ca autorizate sa intre in complex se vor aplica reguli stricte privind vestiarul filtru si echipamentul de protectie. �halele vor fi prevazute cu plase “antivrabii”

Masuri vizand gestiunea cadavrelor

�Ferma va fi prevazuta cu un recipient frigorific, in care se vor depozita cadavrele rezultate din mortalitatea interna; acestea cadavre vor fi livrate unei firme specializate in proceasrea acesor « deseuri » (ex. PROTAN) �colectarea, transportul si depozitarea cadavrelor sunt asigurate cu mijloace specializate �in incinta complexului nu se vor efectua nici un fel de operatiuni de sacrificare

Decontaminarea halelor Tehnica efectuarii decontaminarii curente trebuie sa se desfasoare in felul urmator: -se evacueaza pasarile din adapost (sau la sfirsitul unui ciclu); -se scoate de sub tensiune reteaua electrica a adapostului; -se umezeste întreaga suprafata decontaminabila cu apa; -se indeparteaza mecanic dejectiile, acestea fiind transportate la Depozitul Silistea

-suprafata decontaminabila se curata atent de resturile organice aderente, cu ajutorul unui jet de apa sub presiune (cel putin 10 atmosfere), al aerului comprimat, al periilor, al maturilor sau al unor solutii decapante;

-se vor efectua reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie in conformitate cu tehnologia de crestere si cu prevederile programului sanitar- veterinar; -se reface curatenia mecanica; -se aplica decontaminantul cel mai eficient, in functie de tipul adapostului, specie

animala etc. Acest serviciu de decontaminare va fi externalizat, incheindu-se un contract de prestari servicii cu o firma specializata. Deratizarea Rozatoarele din cadrul exploatatiilor agro-zootehnice (sobolanul cenusiu, sobolanul negru si soarecii), pe langa faptul ca reprezinta surse de contaminare a animalelor si a omului cu diferite microorganisme (bacterii, virusuri) sau cu paraziti, produc pagube economice importante prin consumul de furaje, graunte si alte produse agroalimentare. O pereche de sobolani distruge anual peste 40 kg produse agroalimentare. Masurile de combatere a rozatoarelor pot fi grupate in: -masuri care limiteaza sau impiedica inmultirea lor, -masuri prin care se realizeaza distrugerea lor. Procedeele de distrugere a rozatoarelor se clasifica in: -procedee mecanice, -procedee chimice,


Impactpie01

20

-procedee biologice. Combaterea rozatoarelor prin procedee chimice: Substantele chimice utilizate in combaterea rozatoarelor sunt denumite generic raticide. Raticidele pot fi reprezentate de substante anorganice, substante organice (in general de natura vegetala) si substante chimice de sinteza. Dupa modul cum actioneaza raticidele pot fi: -toxice de ingestie -toxice respiratorii. Deratizarea in fermele de pasari se face astfel: Cel mai indicat este ca operatiunea de deratizare sa se realizeze atunci cand adaposturile sunt depopulate. In acest caz, dupa realizarea curateniei mecanice, se folosesc momeli toxice si/sau prafuiri cu pulberi toxice pe locurile circulate de rozatoare, in galeriile accesibile, in locurile de acces din afara adaposturilor. Concomitent se depun in adaposturi si recipienti cu apa otravita. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile

Parametru Valori limita Tehnici alternativepropuse de

titular (inclusiv epurarea apelor uzate)

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Energie electrica kwh/1000capete.an

40.000 40.000 40.000 40.000

Apa mc/1000cap.an

0,20 0,20 0,20 0,20

Poluanti in aer - - - Poluanti pentru apa (apele drenate, trimise la statia de epurare Ianca)

1. MTS 2. CBO5

350mg/l 300mg/l

350mg/l 300mg/l

350mg/l 300mg/l

Deseuri generate Dejectiile depozitate reprezinta deseurile de la cresterea gainilor in cele zece hale modernizate

3.200mc/an 3.200mc/an 3.200mc/an

Proiectul propus spre avizare propune solutii de depozitare si valorificare ale dejectiilor practicate in tarile Uniunii Europene (in special Italia, tara de origine a investitorului), solutii care sunt prevazute si in BAT (Best avaible tehnology) pentru cresterea pasarilor, precum si in conformitate cu Ordinul comun al MMGA Nr. 1182 din 22.11. 2005 si MAPDR Nr. 1270 din 30.11. 2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole


Impactpie01

21

3. Deseuri 3.1 Surse de deseuri, tipuri si cantitati De la cele sapte hale care urmeaza a fi modernizate, vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

�deseuri menajere, provenite de la angajatii care lucreaza in cele doua hale, inclusiv cele rezultate din activitatea de intretinere a curateniei; cantitatea medie de deseuri menajere rezultata este cca 20,0kg/zi (cca. 7,0to/an); deseurile menajere se depoziteaza intr-un container, care vor fi preluate periodic si transportata la rampa de gunoi a localitatii; conform HGR 856/2002, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20 (produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza), grupa 20 03 01 (deseuri municipale amestecate) �cadavrele pasarilor, care vor fi preluate de catre societatea PROTAN Buc.; conform HGR 856/2002, aceste deseuri se incadreaza in categoria 02 (deseuri de la prepararea sI procesarea alimetelor), grupa 02 02 03 (deseuri care nu se preteaza consumului sau procesarii); cantitatea de astfel de deseuri este variabila, functie de mortalitatea in halele de crestere; la o capacitate maxima de 77.000capete si o mortalitate de 3% rezulta o cantitate de cadavre de: -299.430 locuri /an x 3/100 x 1,50kg/buc = 13.500,0 kg/an �dejectiile de la activitatea de crestere a gainilor, sunt depozitate pe platforma amenajata la ferma Silistea; conform HGR 856/2002, acest tip de deseuri se incadreaza in categoria 02 (deseuri de la cresterea animalelor), grupa 02 01 06 (dejectii de la animale);

Volumul dejectiilor care se vor depozita pe aceasta platforma de dejectii, de la Fermeele Pietroiu 1 si Pietroiu 2, sunt calculate mai jos. Ferma Pietroiu 2 -halele 2-8 123.300 locuri Conform BAT/BREF, Cap. 3, tabel 3.26, dejectia specifica este de aprox. 30kg/pasare/loc*an -123.300 locuri x 30kg/pasare/loc*an = 3.699.000kg/an (3.699 to/an) -halele 9-18 176.130 locuri Conform BAT/BREF, Cap. 3, tabel 3.26, dejectia specifica este de aprox. 25 kg/pasare/loc*an -176.130 locuri x 25kg/pasare/loc*an = 4.400.000kg/an (4.400 to/an) TOTAL 8.099.000 kg/an (8.099 to/an) Volumul dejectiilor rezultate este de: 8.099 to/an : 1,00 to/mc = 8.099 mc; pentru o depozitare pe timp de 6luni, volumul necesar pentru depozitare este de

8.099 mc : 2 = 4.050 mc Capacitatea depozitului existent la Silistea este de cca. 8.300mc (la o inaltime de depozitare de 1,50m), astfel incit se poate constata ca acesta este suficient pentru depozitarea intregii cantitati de dejectii, rezultate la Fermele Pietroiu 1 si Pietroiu 2. Modul de gospodarire a deseurilor

�deseurile menajere se depoziteaza in containere, care sunt preluate periodic si transportate la rampa de gunoi a localitatii. �cadavrele pasarilor, care vor fi depozitate temporar in conteinere frigorifice speciale, din care vor fi preluate de catre societatea PROTAN Buc


Impactpie01

22

�dejectiile de la activitatea de crestere a gainilor, care sunt evacuate din Ferma Pietroiu 2 sunt depozitate pe platforma amenajata in fosta Ferma de vaci Silistea; in timpul depozitarii, dejectiile sufera un proces de deshidratare si fermentare, astfel incit dupa o perioada de timp poate fi folosit ca fertilizant pentru terenurile agricole.

Dupa depozitarea timp de min. 6 luni, dejectiile, cu un grad de demineralizare de peste 75%, se pot valorifica prin aplicarea ca ingrasamint pe terenurile agricole proprii sau ale altor beneficiari. Evidenta gestionarii deseurilor se va face de catre titular, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avind obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora la organele abilitate (APM Braila). Dupa depozitarea timp de min. 6 luni, dejectiile se pot valorifica prin aplicarea ca ingrasamint pe terenurile agricole proprii sau ale altor beneficiari. Pentru aplicarea dejectiilor fermentate pe terenurile agricole, conform Ordinului 344/2004 al MAPM, se va intocmi un studiu de specialitate pentru terenurile pe care urmeaza a fi aplicate de catre OSPA Braila, care va stabili: �valorile concentratiilor de metale grele din solurile pe care se va aplica namolul �valorile concentratiilor altor poluanti existenti in soluri

�caracterizarea terenurilor pentru stabilirea criteriilor de evaluare a pretabilitatii splurilor la aplicarea dejectiilor, stabilindu-se -topografia terenului -panta teernului -textura solului -permeabilitatea solului -drenajul solului -pericolul de eroziune la suprafata -inundabilitatea -capacitatea de apa utila -adincimea apei freatice -volumul edafic -pH -capacitate de schimb cationic -incarcarea cu metale grele �se va face, prin grija beneficiarului, analiza dejectiilor care urmeaza a fi aplicate, conform tabelului 1.4 si 1.5

Din activitatea analizata nu rezulta deseuri toxice si/sau periculoase. Asistenta tehnica de specialitate este asigurata de medical veterinar, angajat al societaii, cu contract de munca pe durata nedeterminata. Modul de gestionare a deseurilor in perioada de constructie a obiectivului Gestionarea deseurilor inerte si nepericuloase din constructii se va efectua in intregime intre limitele amplasamentului analizat, procesarea, transportul si eliminarea acestor deseuri se va realiza utilizänd exclusiv mijloacele tehnice si instalatiile constructorului.


Impactpie01

23

Deseurile generate in faza de constructie vor consta din: -solul vegetal, care va fi depozitat in mod controlat, fiind folosit ca umpluturä dupa amenajarea santurilor in care au fost montate conductele de apa, reabilitarea zonelor unde au fost dezafectate amenajari industriale; -deseuri metalice si de Iemn, care pot fi valorificate prin intermediul agentilor economici specializati autorizali; -deseuri de ambalaje din carton si plastic, care pot fi valorificate prin intermediul agentilor economici autorizati; -deseuri de beton sau alte deseuri din constructii necontaminate, care pot fi eliminate prin depozitare in depozitul de deseuri indicat de Primarie

Toate deseurilor valorificabile var fi recuperate de agenti economici specializati autorizati. Deseurile metalice vor fi vândute unui agent economic autorizat. In conformitate cu HG nr. 856 din 08/16/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzând deseurile, inclusiv deseurilor periculoase, Ia categoria 17 sunt incluse deseurile din constructii si demoläri, deseuri care nu sunt peniculoase si care sunt codificate astfel: -17 01, beton, caramizi s materiale ceramice 17 01 01 beton 17 01 02 caramizi 17 01 07 amestecuri de beton, cáràmizi, tigle si materiale ceramice -17 02, Iemn, sticla si materiale plastice 17 02 01 lemn usi, ferestre 17 02 02 sticla, ferestre 17 02 03 materiale plastice Se pot recicla si/sau valorifica de catre agenti economici autorizati: 17 04, metale (inclusiv aliajele lor) 17 04 01 cupru 17 04 02 aluminiu 17 04 05 fier si otel, sub forma de structuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice Se pot recicla si/sau valorifica Ia agenti economici autorizati: -17 05, pamint, pietre si deseuri de la lucrari de terasamente 17 05 04 pamânt si pietre, altele decât cele specificate Ia 17 05 03 17 09 04 beton simplu (moloz de beton), zidarii, tencuieli, se pot depozita in depozitele de deseuri din constructii si demolari 20 02 02 — pamânt si pietre 20 03 01 — deseuri municipale amestecate Pentru deseurile reciclabile, se va organiza o zonã specialã pentru depozitarea acestora, inainte de a fi expediate cätre operatori de deseuri autorizati. Contractarea de servicii de reciclare se va face pe baza criteriitor de eficientä economicä si in deplinä conformitate cu cerintele legate privind protectia sanatatii populatiei si a mediului. Constructorul, impreuna cu beneficiarul proiectului, vor identifica o alternativà de depozitare pe intreaga perioada a derulàrii lucrárilor, conforma cu prevederile legale, depozit care va avea o capacitate de depozitare suficientã pentru perioada de construire, forarea puturilor de captare, amenajarea gospodariilor de apa.


Impactpie01

24

Metodele ce trebuiesc folosite Ia caracterizarea acestor deseuri sunt cele stabilite prin Ordinul Ministrului Mediulul si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor Ia depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de deseuri. Pentru deseurile municipale, reglementárile in vigoare nu impun teste pentru determinarea compozitiei sau caracteristicilor fizico-chimice ale acestora. Acestea se vor depozita in Depozitul indicat de Primärie. Cerintele cu privire Ia evidenta deseurilor si raportarea de cätre generatorul de deseuri. Responsabilul cu gestionarea de tine evidenta tuturor inregistràrilor cu privire Ia gestiunea acestora. Evidenta va include toate documentele de expediere sau facturile emise de operatorii de deseuri autorizati pentru toate deseurile transportate in afara amplasamentului, cu evidentierea clara a destinatiei acestora. 4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontalier a, asupra componentelor de mediu si masuri de reducere 4.1 Impactul asupra apei Starea apei subterane Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului. Forajele hidrogeologice executate în zona au pus în evidenta urmatoarele acvifere:

a) strate acvifere de mica adâncime, cantonate în nisipurile fine din baza loessului; b) strate acvifere de adâncime, aflate sub presiune cantonate în nisipuri si pietrisuri

Stratele acvifere din prima categorie, freatice, se întâlnesc la adâncimi de cca. 10-15m fiind alcatuite din fractiuni fine argiloase; nivelul hidrostatic se situeaza la cca. 8,0-12,0 m adâncime, potentialul de debitare având valori reduse; sub aspectul calitatii fizico-chimice apele fratice de la baza loessului nu se încadreaza în normele de potabilitate, apa fiind puternic mineralizata (gust sarat). Stratele acvifere sub presiune se întâlnesc de la adâncimea de peste 60,0 m si constau dintr-un orizont de nisipuri heterogene cu pietrisuri, groase de cca. 10-20 m si din doua-strate de nisipuri de 2-5 m grosime; astfel forajele existente de alimentare cu apa a fermei, având talpa de 70,0 m, a interceptat si captat acviferul sub presiune între 40,0-50,0 m. Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 7 m, cel hidrodinamic s-a stabilizat la –9,2 m. În urma pomparilor experimentale s-a obtinut un debit important de peste 20 mc/h (6,0 l/s) revenind cu un debit specific egal cu 7,5 l/s/m denivelat; referitor la calitatea apei se constata ca aceasta prezinta un grad de mineralizare destul de ridicat constatându-se depasiri peste normele impuse de Legea 452/2002 la continuturile în sodiu, potasiu, sulfati, rezidiu fix, precum si azot total. Informatii de baza despre cursurile de apa de suprafata Amplasamentul obiectivului analizat se afla la cca. 10,0 km distanta fata de cursul Dunarii, care este cel mai apropiat curs de apa de amplasament si de cca. 15km fata de Siret.


Impactpie01

25

Descrierea surselor de alimentare cu apa Pentru asigurarea cu apa potabila necesara pentru adaparea pasarilor, pentru nevoile igienico-sanitare ale salaritilor, Ferma Pietroiu 2 este dotata cu un foraj pentru alimentarea cu apa, amplasat in incinta acesteia, in apropierea gospodariei de apa, cu parametrii:

�adîncime foraj 60m �diametrul puŃului 0,40m �debit capabil (la denivelare maxima) 30mc/h (8,33 l/sec.) �NHs -8,0m �NHd -10,0m �So 2,0m �R la So 34m �K 4,47 x 10-3

Debitele si volumele de apa necesare functionarii Fermei Pietroiu 2, conform breviarului de calcul sunt urmatoarele: Alimentarea cu apa 1. Necesarul de apa în scop igienico-sanitar pentru salariati, Ni:





Qs = Ks x Kp x N = 1,02 x 1,1 x 180,75 mc/zi = 202,80 mc/zi Volume de apa asigurate în sursa:

-În regim nominal = 202,80 mc/zi ……….. 75.000 mc/an; -În regim minim = 202,80 mc/zi ……… 75.000 mc/an;





Impactpie01

26

Volume şi debite de ap ă potabil ă solicitate pentru avizare: Volum zilnic maxim = 244,00 mc/zi Qzi max. = 2,82 l/s Vanual=89.000 mc/an Volum zilnic mediu = 202,80 mc/zi Qzi med. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Volum zilnic minim = 202,80 mc/zi Q zi min. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Qorar max = 10,15 mc/h InstalaŃii de captare: PuŃul forat este echipat cu o electropompă de tipul TURBINEL, cu parametrii: -debit, Q=10mc/h -înălŃime de pompare, H=30mCA -putere electrică, N=2,2kw InstalaŃiile hidraulice sunt amplasate în cabina puŃului săpat, cu acces de la suprafaŃă prin intermediul unei scari metalice; cabina putului este acoperita cu capace din tabla de otel. Informatii privind calitatea apei folosite Apa potabila folosita respecta conditiile de calitate prevazute in Legea 458/2002. Managementul apelor uzate Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti De la activitatea de crestere a gainilor pentru oua si de depozitarea temporara a dejectiilor pe platforma betonata se evacueaza urmatoarele categorii de ape uzate: -apele uzate menajere de la Filtrul sanitar

-apele uzate rezultate la deshidratarea dejectiilor si apele “levigat” (spalarea dejectiilor de apele de ploaie)

a. Apele uzate menajere de la Filtrul sanitar Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar al Fermei se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza in fosa septica vidanjabila, iar de aici apele sunt preluate si trimise, cu vidanja, la Statia de epurare Ianca. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 1,5mc/zi = 1,20 mc/zi; b. Apele uzate rezultate la deshidratarea dejectiilor si cele din levigat Platforma de depozitare a dejectiilor este prevazuta cu un sistem de drenaj interior si exterior, care vor prelua apele rezultate din reducerea umiditatii si din apele de ploaie cazute pe platforma. In zona de amplasament, cantitatea medie de precipitatii este de cca. 500mm/an (500litri/mp.an), iar evaporatia este de apropiata de aceasta valoare, cca. 300mm/an (300litri/mp.an). Diferenta de volum de apa se va drena, impreuna ca apa din umiditatea dejectiilor, aceasta ajungind in final la canalul de decantare (bazinul vidanjabil). Suprafatele celor doua platforme betonate pentru depozitarea dejectiilor de la cresterea gainilor, sunt de (dimensiuni interioare): -P1: 114,45m x 27,12m = 3110,00mp -P2: 114,45m x 29,27m = 3350,00mp TOTAL: = 6460,00mp


Impactpie01

27

Volumul de ape pluviale drenate este de(pentru o diferenta intre precipitatiile cazute si cele evaporate): Vpl = 200litri/mp.an x 6460,00mp/1000 = 1292 mc/an Statii si instalatii de epurare sau preepurare a apelor uzate a. Pentru apele uzate menajere s-a prevazut un bazin vidanjabil, cu volumul de 25,0mc. Bazinul va fi vidanjat periodic, continutul fiind transportat la statia de epurare Ianca. b. Apele uzate de la ( levigatul) platforma de depozitare dejectii Platformele de depozitare a dejectiilor realizate in cadrul fostei Ferme Silistea sunt dotate cu un sistem de drenaj, alcatuita din canale longitudinale, base de evacuare a apei deshidratate si fose vidanjabile. Platforma Silistea este dotata cu cite doua bazine vidanjabile la fiecare platforma, cite unul in fiecare capat al platformei, cu dimensiunile utile: -lungime 5,00m -latime 3,00m -h util 1,80m Volumul total util al celor patru bazine vidanjabile este de: -4 x 5,0m x 3,0m x 1,80m = 108,0mc. Bazinele vidanjabile asigura un timp de stationare de cca. 15 zile. Dupa care continutul acestora trebuie transportat la Statia de epurare a orasului Ianca. Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati in mediu, locul evacuarii sau emisarul Volumul de ape uzate evacuate spre statia de epurare a orasului Ianca va fi de: Ape uzate menajere 1,20 mc/zi; Volum de ape pluviale (levigat) 1290,00 mc/an Apele uzate de tip menajer si levigatul vor avea urmatorii parametri maximali: -suspensii totale max. 300mg/l (3,60 kg/zi) -CBO5 max. 300mg/l (3,60 kg/zi) Receptorul natural al apelor uzate provenite de la statia de epurare -numele receptorului Statia de epurare Ianca (receptorul final este riul Buzau) -zone sensibile nu

-conditii initiale de descarcare: - Transportul apelor uzate (levigatului drenat din platforma) se face prin intermediul vidanjelor.

Bilantul consumului de apa (mc/zi)

Proces tehnologic

Sursa de apa

Apa prelevata din sursa Recirculare/ reutilizare

Total Menajer Tehnologic subteran suprafat

a

baut Put forat

244,00 244,00 244,00 - - -


Impactpie01

28

Prognozarea impactului a. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului Prelevarea unui debit de apa din stratele freatice de max. 10,0mc/h nu va avea un impact semnificativ asupra resursei de apa subterana. b. Impactul secundar asupra componentelor mediului Nu este cazul. c. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate Nu este cazul. d. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa, provocat de evacuarea apelor uzate generate si evacuate Nu este cazul. e. Folosinte de apa in zona de impact potential, provocat de evacuarea apelor uzate Nu este cazul. f. Impactul transfrontalier Nu este cazul. Masuri de diminuare a impactului a. Masuri de reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale cursurilor de apa Nu este cazul. b. Masuri de reducere a impactului asupra zonei de mal ale cursurilor de apa Nu este cazul. c. Zone de protectie sanitara Cele doua foraje pentru alimentare cu apa sunt prevazute cu gard de protectie sanitara severa, conform prevederilor legislatiei igienico-sanitare. d. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale Modul de actionare în caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a facturilor de mediu din zona va fi urmatorul:

Sistemul de alertă în caz de poluare accidentală: -persoana care observă fenomenul de poluare anunŃă imediat conducerea SC MARAGRI SRL -conducerea SC MARAGRI SRL dispune anunŃarea persoanelor sau a echipei cu atribuŃii prestabilite pentru combaterea poluării în vederea trecerii imediate la acŃiunile şi măsurile necesare eliminării cauzelor poluării şi diminuării sau îndepărtării efectelor acesteia, locale sau din zonă; -conducerea SC MARAGRI SRL dispune anunŃarea imediată a S.G.A. Brăila şi A.P.M. Brăila şi, în continuare, informarea periodică asupra desfăşurării operaŃiunilor de sistare a poluării prin eliminarea cauzelor care au produs-o şi de combatere a efectelor acesteia.

IntervenŃia operativă:

Persoanele (echipa) din cadrul SC MARAGRI SRL, cu atributii în combaterea poluarilor accidentale actioneaza pentru:


Impactpie01

29

-eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentală, în scopul sistării acesteia; -limitarea şi reducerea ariei de răspândire a substanŃelor poluante (materii în suspensie şi substanŃe organice); -îndepărtarea prin mijloace adecvate tehnic (colectare directă în recipienŃi metalici şi/sau remorci auto sau prin pompare) a substanŃelor poluante (depuneri de namoluri, ape uzate, etc.); -colectarea, stocarea temporară, transportul în vederea recuperării sau după caz a neutralizării ori distrugerii substanŃelor poluante.

După eliminarea cauzelor poluării accidentale şi după îndepărtarea pericolului răspândirii substanŃelor poluante în arealele adiacente zonei afectate, conducerea SC MARAGRI SRL va informa S.G.A. Brăila şi A.P.M. Brăila asupra sistării fenomenului şi a măsurilor avute în vedere în continuare. 4.2 Aerul Conditii de clima si meteorologice pe amplasament a. Date climatologice Judetul Braila se incadreaza in climatul continental temperat al tarii, dar prezinta o serie de caracteristici datorita factorilor locali cum sunt: pozitia in apropierea confluentei luncii Dunarii sI Siretului si aproapierea de litoralul Marii Negre (la cca. 80km). Clima se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea abundente, ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscoale puternice. Vaile Dunarii, Prutului si Siretului functioneaza ca adevarate culoare ce determina frecvent patrunderea pana in sudul Moldovei si nordul Braganului a influentelor maselor de aer nordice, iar zona joasa si intinsa a Deltei Dunarii nu este o piedica pentru patrunderea influentelor Marii Negre, care sunt, insa, mult atenuate. Temperatura medie anuala la Braila este de 11,1°C, iar cele medii lunare variaza pe un ecart destul de mare, de la luna cea mai rece (ianuarie: -2,1°C), la luna cea mai calda (iulie: +23,1°C). Cu toate acestea, caracterul continental al climei judetului este destul de accentuat, asa cum reiese din amplitudinea temperaturilor medii lunare care insumeaza cca. 25°C, fapt explicabil daca ne gandim ca intreg teritoriul se afla sub influenta maselor de aer de nord-est. In comparatie cu teritoriul vecin de la nord, judetul Galati, clima judetului Braila este ceva mai blinda, chiar daca luam in consideratie numai temperaturile medii anuale inregistrate (11.1°C la Braila, 10.5°C la Viziru, 10.3°C la Faurei, 10.4°C la Ion Sion, fata de 10,5°C la Galati si 9,8°C la Tecuci). Radiatia solara este de cca. 125 kcal/cm si este strans legata de durata de stralucire a soarelui, care insumeaza in medie circa 2200 ore/an. Peste 60% din aceste cantitati se inregistreaza in intervalul mai-septembrie, adica tocmai in peioada de vegetatie, fapt deosebit de important pentru culturi agricole. Nebulozitatea este destul de ridicata (5 - 5.5 zecimi), dar apropiata valorilor inregistrate, in general, in Moldova si restul campiei Romane, in comparatie cu Campia de Vest si Depresiunea Transilvaniei unde se inregistreaza valori si de 6 zecimi. Numarul mediu al zilelor


Impactpie01

30

cu cer senin (nebulozitate medie 0 -3.5 zecimi) atinge 128,00 la Braila (maximile fiind in lunile august 18.5, septembrie17.2 si iulie 16.6). Celelalte zile ale anului au cerul acoperit, nebulozitatea avand valori diferite. Asprimea climei rezulta nu atat din verile fierbinti si uscate, cat ami ales din iernile reci, cu viscole frecvente. b. Precipitatiile insumeaza pe teritoriul judetului Braila valori dintre cele mai reduse din tara (sub 500mm). Acest fapt este nu numai rezultatul influentelor estice, continentale, dar si o consecinta a foenizarii maselor de aer ce circula dinspre vest si nord-vest. Cateva mici portiuni ale teritoriului sau sunt delimitate de izohieta de 400 mm, de unde denota ca acestea primesc cantitati sub aceasta valoare (in special Balta Brailei). Cele mai mari valori lunare se inregistreaza in mai-iunie , aproape pe tot teritoriul, cind se inregistreaza cca. 24% din cantitatea totala de precipitatii. Pe tot cuprinsul judetului, cele mai mici valori lunare sunt in luna februarie, cand cad intre 16.9 si 26.2 mm precipitatii. Cu toate ca valorile medii anuale sunt printre cele mai scazute din tara, acest fapt este compensat de repartitia precipitatiilor in decursul anului. Se constata, din analiza datelor existente pentru 51 de statii pluviometrice, ca majoritatea precipitatiilor cad in semestrul cald (1 aprilie - 30 septembrie), in proportie de peste 60% din cantitatile anuale, pe tot teritoriul judetului, iar in interiorul acestuia cele mai insemnate cantitati cad in cursul verii (lunile iunie, iulie, august), reprezentand, in mod obisnuit, mai mult de jumatate, aceasta fiind cauzele obtinerii unor bune recolte medii la hectar - peste mediile tarii - ca de exemplu la porumb, grau, mazare, soia, ceapa, tomate, lucerna, trifoi etc. c. Vantul. Datele cu privire la dinamica atmosferei arata, ca frecventa cea mai mare o au vinturile de nord (21,3%, dupa care urmeaza cele de nord-est (18,0%0 si vest (14,0%); viteza medie pe directia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s; vitezele maxime se inregistreaza in timpul iernii (peste 100 km/h. Surse de poluanti pentru aer, concentratii si debite masice de poluanti Emisiile care pot aparea si activitatea din care rezulta acestea sunt descrise in tabelul de mai jos:

Paramtrii cheie legati de mediu Activitate principala din ferma Consum Emisie potentiala

Adapostire animale: -sistemul de evacuare si depozitare (intern) dejectii produse

Energie Emisii in aer (NH3), miros, balegar

Adapostire animale: -echipament de control si mentinere a climatului interior -echipamentul de hranire si adapare a animalelor

Energie, hrana, apa

Zgomot, praf, CO2

Depozitarea hranei energie praf Depozitare dejectii la platforma Emisii in aer (NH3), miros

(H2S) Aplicare dejectii pe camp energie Emisii in aer, miros (H2S) In activitatea Fermei de gaini pentru oua vor fi urmatoarele surse de poluanti, care afecteaza aerul atmosferic:


Impactpie01

31

a. evacuarea aerului din halele de crestere a gainilor, prin intermediul ventilatoarelor de perete

b. mirosul evacuat din halele de crestere c. arderea combustibilului solid in Centrala termica, care asigura caldura in spatiile destinate birourilor, filtrelor sanitare, laborator d. arderea motorinei in aerotermele pentru situatia in care halele sunt populate cu pui

a. Evacuarea aerului din halele de crestere a gainilor, prin intermediul ventilatoarelor de perete Asa cum s-a aratat, procesul tehnologic este condus de un calculator de proces, care, pe baza parametrilor tehnologici captati din interior (temperatura, concentratie de gaze), comanda evacuarea aerului viciat din interior catre exterior. Volumul de aer evacuat in atmosfera este variabil, putind ajunge pina la 4-5 schimburi/h (cca. 50.000Nmc/h), iar concentratia in eventualii impurificatori (in special amoniac) este relativ mica, fiind inferioara celei din interiorul halei. Concentratiile maxime de gaze nocive care se pot inregistra in hala sunt: -amoniac, maxim 30-40 ppm; -hidrogen sulfurat 15 ppm

-bioxid de carbon 0,5-0,6%

Conditiile de microclimat se realizeaza cu instalatia de ventilatie, alcatuita din cinci ventilatoare, amplasate pe laturile lungi ale halei. b. Mirosul evacuat din halele de crestere In cadrul unei crescatorii intensive de gaini, o problema majora o reprezinta mirosurile specifice. In general mirosurile sunt considerate subiectiv, reactiile la stimulii de miros (odorizanti) nu sunt totdeauna predictibile, simtul mirosului devine selectiv, adica mirosim anumite mirosuri si ignoram altele. Mirosul care se degaja de la acest tip de activitate nu va afecta locuitorii, Ferma si platforma fiind amplasate la o distanta de cca. 2,0 km fata de locuintele din localitatea Silistea. Evacuarea aerului poluat din interiorul halelor se va face regulat, atunci cind se constata depasirea valorilor tehnologice optime, astfel incit concentratiile de gaze evacuate in atmosfera sa fie cit mai mici. Volumul de aer evacuat in atmosfera este variabil, putind ajunge pina la 4-5schimburi/h (cca. 12.000Nmc/h), iar concentratia in eventualii impurificatori (in special amoniac) este relativ mica, fiind inferioara celei din interiorul halei. c. Evacuarea gazelor arse de la centrala termica Pentru obtinerea energiei termice pentru apa calda si incalzirea in cadrul filtrului sanitar, Ferma Pietroiu 2 s-a decis achizitionarea unui cazan, care sa functioneze cu combustil solid, lemn (rumegus si talas) brichetat. Centrala termica este adusa din import Italia, avind urmatorii parametri: -puterea nominala 30kw -Temp. agent termic 90°C -Randament 90% -Consum de lemne la capacitatea maxima: 30,0 kg/h


Impactpie01

32

Cazanul are o functionare automatizata, procesul fiind condus de un calculator, care dirijeaza arderea in functie de o serie de parametri din interiorul camerelor de uscare (umiditate lemn, presiune atmosferica, temperatura exterioara, specie de lemn, etc.) Fabricantul cazanului garanteaza urmatoarele valori maxime ale poluantilor evacuati in atmosfera: -CO < 250mg/Nmc -NOx < 500mg/Nmc -pulberi < 100mg/Nmc, valori mai mici decit limitele maxime admise prin Ordinul MAPPM nr. 462/93 Combustibilul folosit la arderea in cazan este rumegusul si resturile din lemn rezultate la gatere, prin brichetare, cazanul fiind realizat pe principii ecologice. Cazanul este dotat si cu un sistem automat de alimentare cu combustibil (brichete din rumegus si resturi de lemn) alcatuit din: -buncar receptie brichete de rumegus de la gatere, cu volumul de 16 mc -sistem de descarcare brichete de rumegus din buncar -instalatie de dozare automata a cantitatii de rumegus care alimenteaza arzatorul

cazanului Concentratiile maxime admisibile, conform Ordinul nr.462/'93 al MAPPM, la centralele termice care functioneaza cu combustibil solid, sunt: -CO < 250mg/Nmc -NOx < 500mg/Nmc -pulberi < 100mg/Nmc Asadar valoarea concentratiilor poluantilor din gazele de ardere emisa in atmosfera de centrala termica se incadreaza la emisie in LMA stabilite in Ord. 462/93 al MAPPM. Masuri de diminuare a impactului si solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului Evacuarea aerului poluat din interiorul halelor se va face regulat, atunci cind se constata depasirea valorilor tehnologice optime, astfel incit concentratiile de gaze evacuate in atmosfera sa fie cit mai mici. 4.3 Solul Zona în studiu este situata pe interfluviul Buzau-Dunare si face parte din importanta subunitate denumita “Câmpia Brailei”. Aceasta se prezinta ca o suprafta plana cu altitudini de 10-15m si cu o usoara cadere generala pe directia vest-est. În nordul zonei pâna la Gemenele-Romanu-Silistea, caracterul plan al câmpului este deranjat de un relief eolian. În partea sud-vestica a orasului Braila se gaseste Lacul Sarat care are o suprafata de 0,6 km2 si adâncime 1,5 m. Apa este sulfatata sodica, cu concentratie de 180 g/l. Depozitele loessoide din zona de amplasament au grosimi de 10-20m, si se incadreaza in depozite loessoide fin nisipoase, cu fractiunile de 0,20-0,02 intre 25 si 50% si cele de 0,20 intre 10 si 20%; d.p.d.v. chimic, SiO2 reprezinta cca. 80%, iar CaCo3 doar cca. 5%. Sub raport pedologic, amplasamentul este o zona de cernoziomuri carbonatice dezvoltate pe leoss cu continut de 4-4,3% humus si cernoziomuri levigate, slabe si moderate, acumulate pe argila luto-argiloase cu cca. 3,5-4,1% humus; In vecinatatea amplasamentului se afla terenuri


Impactpie01

33

care sunt exploatate agricol cu foarte bune rezultate, in special pentru cultura cerealelor si a legumelor, precum si vegetatie forestiera tipica de cimpie. Potentialul seismic al zonei Zona de amplasament este situata in zona de interferenta a cutremurelor moldovice, pontice si prebalcanice, ce constituie o linie de sensibilitate seismica, cu intensitate si frecventa mare (linia de fractura tectonica majora Focsani-Namoloasa-Galat). Conform “Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale”, P-100-92, Braila se incadreaza in zona seismica “C”, cu perioada de colt de 1,50sec. Surse de poluare pentru sol si subsol Noua investitie va constitui o sursa care ar putea afecta calitatea solului prin:

-exfiltratii si infiltratii accidentale, datorate avariilor, din bazinele de stocare a apelor uzate menajere si a dejectiilor -exfiltratii si/sau infiltratii din reteaua de canalizare a apelor uzate -evacuarea necontrolata a dejectiilor pe terenurile adiacente obiectivului -depozitarea necorespunzatoare a cadavrelor de animale -evacuarea necontrolata a dejectiilor

In tehnologia de crestere aleasa, dejectiile provenite din hale vor fi colectate si evacuate in exterior doar la sfirsitul unui ciclu de crestere, de aici dejectiile fiind transportate la Depozitul situat la Silistea. In principiu, masurile de protectie a mediului privind activitatile de productie prevad eliminarea “cauzelor” (masuri interne) si nu actionarea asupra efectelor (masuri si tratamente externe). O alta sursa de poluare a solului o reprezinta depozitarea temporara a acestora la Depozitul situat la Silistea. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului Ca cel mai complex factor de mediu, solul reprezinta pe de o parte locul de acumulare al unor elemente poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul acumularii acestora în el. Modificarile induse astfel în sol se reflecta si asupra celorlalte verigi ale lantului trofic: apa (subterana si de suprafata) - vegetatie - animale - om. Activitatile preponderent agricole desfasurate în vecinatatea obiectivului analizat nu sunt de natura sa determine un impact negativ direct asupra parametrilor fizico-chimici naturali ai solului de pe amplasamentul analizat. Prin masurile de depozitare, indepartare si valorificare a dejectiilor, canalizarea si epurarea apelor uzate, solul din incinta si vecinatati este protejat impotriva poluarilor. Pentru eliminarea poluarii solului si a apelor fretice cauzate de dejectiile de la cresterea pasarilor, acestea sunt depozitate temporar pe o platforma etansa, betonata, care sa impiedice patrunderea in sol si subsol a apei (levigatului) rezultate din deshidratarea naturala a acestor dejectii.


Impactpie01

34

Pentru aceasta, s-au amenajat doua platforme de depozitare, amplasate in apropierea localitatii Silistea, cu acces din drumul national Braila-Focsani, dotate cu sistem de de drenaj si evacuarea a partilor lichide din dejectii (levigatul). Platformele de depozitare P1 si P2 sunt constructii din beton, alcatuite din:

�pereti laterali din beton, cu inaltimea de 60cm, care inchid complet incinta depozitului de dejectii

�platforma betonata, care impiedica patrunderea apei in sol �sistem de drenare a apei din platforma, alcatuit din: �rigole longitudinale, practicate in platforma din beton, terminate la capetele platformelor cu canale de drenaj �rigolele longitudinale, amenajate, in ambele capete ale platformelor, ca drenuri, in lungime de 20,0ml (cele din capatul dinspre vest) si 10,0ml (cele din capatul dinspre est-interior); canalele de drenaj au sectiunea patrata, cu adincimea de la 25cm la 30cm (panta de 0,50 % catre capetele platformelor); canalele de drenaj sunt acoperite cu gratare din otel beton, pentru protectie la circulatia mijloacelor auto; pe fundul canalelor de drenaj s-a montat o conducta din PVC-M, cu diametrul de125mm, cu doua rinduri de gauri la 90° orientate spre fundul canalului); �cite doua bazine vidanjabile la fiecare platforma, cite unul in fiecare capat al platformei, cu dimensiunile utile: -lungime 5,00m -latime 3,00m -h util 1,80m Volumul total util al celor patru bazine vidanjabile (cite doua pentru fiecare platforma) este de: 4 x 5,0m x 3,0m x 1,80m = 108,0mc. In bazinele vidanjabile sunt racordate canalele longitudinale de colectare a apei din cele doua platforme (canalul principal din mijlocul fiecarei platforme); racordarea canalelor de drenaj s-a realizat prin intermediul unor canale din beton armat, prin care apele colectate in rigolele centrale sunt introduse in bazinele vidanjabile corespunzator; canalele au sectiunea patrata, cu latura de 40cm, acoperite cu dale prefabricate din beton armat. 2.1.3 Caracterizarea generala a dejectiilor de la cresterea gainilor pentru oua Conform Ord. 867/2002 al MAPM, pentru stabilirea parametrilor depozitului de dejectii, se face o caracterizare generala a acestor tipuri de deseuri. a. Sursele de producere a deseului In tehnologia de crestere a gainilor pentru oua “la sol” dejectiile au o umiditate mult mai mica decit in sistemele clasice de crestere, iar evacuarea acestora se face numai la sfirsitul unui ciclu de productie (la cca. 18luni). Dejectiile de la pasari sunt scoase mecanic+manual din hale, incarcate in mijloace auto, urmind a fi transportate la platforma de depozitare temporara Silistea, prin aceasta eliminindu-se problemele create de depozitarea semilichida a dejectiilor rezultate la halele in care cresterea se face in baterii. b. Date referitoare la procesul care genereaza deseul (dejectiile) Popularea celor sapte hale se va face cu gaini destinate productiei de oua pentru consum se va face in sistemul la “sol”.


Impactpie01

35

Programul de lucru se desfasoara non-stop in halele de crestere a gainilor pentru oua de consum. Intre seriile de gaini pentru oua, halele sunt pregatite sanitar-veterinar timp de trei saptamini, dupa care halele se populeaza cu puicute de 18 saptamini, reluindu-se ciclul de productie. Fiecare hala este prevazuta cu un buncar, V=10 m3 de stocare a nutreturilor combinate. Acestea sunt preluate prin intermediul unor transportoarelor cu noduri si descarcate in buncarele tampon avand fiecare V∼ 0,5 m3. Hranirea gainilor ouatoare se realizeaza dupa o reteta de nutret combinat care permite atingerea unui procentaj ridicat la ouat. Programul de furajare prevede ratii de nutreturi combinate de maximum 120 g/zi/cap pasare. Alimentarea cu nutreturi combinate se face prin interemediul transportoarelor cu noduri, si cupele de hranire. Reteta furajelor pentru hrana gainilor pentru oua este urmatoarea (pentru o sarja de 1000kg): -400 kg porumb boabe STAS -400 kg srot de floarea soarelui

-200 kg ingrediente (zoofort, calciu, bicarbonat, sare, lizina, metionina, fosfat monocalcic, vitamine, medicamente, etc.)

Furajul folosit este asigurat de o fabrica de nutreturi concentrate proprii, folosind cereale cultivate pe terenurii agricole din exploatarea SC AGRIMON SRL sau achizitionate de la producatorii agricoli din zona. Retetele de hrana folosite, aduse din Italia, asigura dejectii cu continut minim de azot si fosfor. Alimentarea cu apa este asigurata prin cupe de adapare (picuratori), racordate la reteaua interioara de alimentare cu apa potabila a halei. Instalatiile interioare de alimentare cu apa potabila ale bateriilor (picuratorile) au fost inlocuite cu altele noi, etanse, astfel incit pierderile de apa la aceste picuratori nu mai ajung pe asternut, dejectiile rezultate fiind astfel mult mai consistente. Dejectiile sunt retinute pe asternutul permanent, iar la sfarsitul ciclului de productie se evacueaza mecanic + manual si se transporta cu mijloace auto proprii la depozitul care se va amenaja la Ferma Silistea. Dupa evacuarea dejectiilor, pardoseala de ciment se matura, se spala si se dezinfecteaza, asigurandu-se conditiile sanitare pentru noul ciclu de productie. Apele rezultate de la operatiile de spalare si igienizare se colecteaza intr-o fosa septica vidanjabila care se vidanjeaza periodic. c. Date privind compozitia deseului si comportarea la levigare Conform literaturii de specialitate, gainatul de pasare nu este un poluant propriu-zis, putind fi considerat un ingrasamint (fertilizant) de mare valoare; este un ingrasamint foarte concentrat, care se poate folosi, maruntit bine iarna, pe zapada, la culturile plantate din toamna. Se poate aplica si vara, ca ingrasamint suplimentar, dupa o macerare de 7-8 zile, in dilutie cu apa (8-10 parti apa la o parte gainat). Gainatul se poate amesteca si cu cenusa (1 parte cenusa la 15 parti gainat).


Impactpie01

36

Continutul de substante active este: -azot 8-23 kg/to -fosfor 12-20 kg/to -potasiu 7-12 kg/to In viata plantelor, aceste trei elemente plus carbonul, luat din atmosfera sunt absolut necesare pentru o buna dezvoltare a plantelor si obtinerea de recolte bogate. Deoarece dejectiile de la pasari constituie un ingrasamant foarte concentrat, de regula se utilizeaza dupa o perioada de fermentare, ceea ce presupune realizarea unor paturi de depozitare intermediara. Asadar, folosirea ingrasamintelor naturale si a fertilizantului provenite din dejectiile de la cresterea gainilor pot reprezenta un mare avantaj pentru productia agricola, protejandu-se astfel si mediul inconjurator (solul si apele freatice), dar dupa o depozitare in vederea inceputului unui proces de fermentare, in depozitul propus. d Aspectul deseului (dejectiilor) Dejectiile rezultate de la cresterea gainilor pentru oua, prezinta un miros puternic, specific. Culoarea dejectiilor este cenusie spre negru, in functie de reteta de furajare. Datorita tehnologiei de crestere “la sol” si a modului de evacuare, dejectiile evacuate au o umiditate de cca. 30-40%, in functie de pierderile din sistemul de alimentare cu apa. Atunci cind pierderile din sistemul de adapare sunt mai mari, dejectiile au o umiditate mai mare decit cea considerata, insa titularul trebuie sa ia masuri urgente de reducere a pierderilor de apa, din considerente de sanatate a pasarilor. e Codul deseului, conform HGR 856/2002 Conform HGR 856/2002, dejectiile care se depoziteaza pe platforma betonata existenta in incinta Fermei de vaci Silistea se incadreaza in categoria 02 (deseuri din agricultura), grupa 02 01 06 (dejectii animaliere). f Clasa depozitului propus Avind in vedere cele de mai sus, precum si prevederile HGR 162/2002, depozitul propus pentru dejectiile de la cresterea gainilor se incadreaza in clasa “Depozite de deseuri nepericuloase. Totodata, conform Ordinelor 867/2002 si 344/2004 ale MAPM, se recomanda utilizarea unei metode de valorificare a acestui tip de deseu. Conform principiilor de tratare a dejectiilor prevazute in BAT (Best avaible tehnology), precum si Ordinului comun al MMGA Nr. 1182 din 22.11. 2005 si MAPDR Nr. 1270 din 30.11. 2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, valorificarea acestui tip de deseu se face astfel:

�separarea partii solide de cea lichida din dejectii prin diverse metode(in situatia data, dejectiile sunt evacuate “cvasiuscat”)

�depozitarea partii solide a dejectiilor pentru un timp de max. 6luni (in

conditiile climatice ale tarii noastre)


Impactpie01

37

�aplicarea partii solide ca fertilizant pentru terenurile agricole, conform Ordinului 344/2004 al MAPM

�tratarea partii lichide a dejectiilor in vederea reducerii continutului de

substante organice dizolvate si transformarea azotului legat organic in azotati; tratamentul se face prin sedimentare mecanica si tratament biologic; in cazul nostru, partea lichida va fi preluata cu vidanja sitransportata la statia de epurare Ianca

Pentru aplicarea dejectiilor fermentate pe terenurile agricole, conform Ordinului 344/2004 al MAPM, se va intocmi un studiu de specialitate pentru terenurile pe care urmeaza a fi aplicate de catre OSPA Braila, care va stabili:

�valorile concentratiilor de metale grele din solurile pe care se va aplica namolul -valorile concentratiilor altor poluanti existenti in soluri

�caracterizarea terenurilor pentru stabilirea criteriilor de evaluare a pretabilitatii splurilor la aplicarea dejectiilor, stabilindu-se -topografia ternului -panta teernului -textura solului -permeabilitatea solului -drenajul solului -pericolul de eroziune la suprafata -inundabilitatea -capacitatea de apa utila -adincimea apei freatice -volumul edafic -pH -capacitate de schimb cationic -incarcarea cu metale grele �prin grija SC MARAGRI SRL, se va face analiza dejectiilor care urmeaza a fi aplicate ca fertilizant, conform tabelului 1.4 si 1.5 din Ord. 344/2004

Avind in vedere faptul ca platforma existenta in cadrul Fermei de vaci Silistea, cu lucrarile minime de constructii, indeplineste conditiile depozitarii in siguranta a dejectiilor provenite de la cresterea gainilor in Ferma Pietroiu, circuitul dejectiilor va fi urmatorul:

�evacuarea mecanizata a dejectiilor din halele de crestere a gainilor in mijloacele de transport, care trebuie sa fie perfect etanse, astfel incit sa nu se piarda continutul in timpul transportului �transportul dejectiilor din incinta Fermei Pietroiu pe DN Braila-Focsani, iar de aici pina la fosta Ferma de vaci Silistea; distanta totala de transport a dejectiilor este de cca. 2,0km �depozitarea temporara a dejectiilor pe platforma amenajata in cadrul fostei tabere de vara �dupa un timp de depozitare, de cca. 6-12luni, dejectiile deshidratate pot fi aplicate ca ingrasamint natural pe terenurile agricole ale titularului sau ale altor beneficiari, cu respectarea conditiilor din Ord. MAPM nr. 49/2004 �apa limpezita rezultata la depozitarea temporara a dejectiilor, colectata in bazinele vidanjabile, periodic vor fi transportate la statia de epurare Ianca


Impactpie01

38

Prognozarea impactului Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil decopertat Nu este cazul, Impactul prognozat cauzat de poluare Functionarea in conditii normale a Fermei de crestere a gainilor pentru oua Pietroiu 2 si Depozitului de dejectii amenajt in cadrul Fermei Silistea nu are efect asupra solului si subsolului, fiind luate masurile cele mai potrivite pentru protectie. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat Nu este cazul Masuri de diminuarea a poluarii si impactului Prin masurile luate, activitatea propusa spre avizare va avea un impact minim asupra solului sI subsolului din zona de amplasament, fiind luate totodata si masuri de reducere a poluarii solului prin depozitarea temporara a dejectiilor de la cresterea gainilor pentru oua din cele Ferma Pietroiu 2. Masuri de diminuarea a impactului fizic asupra solului Eliminarea pierderilor de apa in halele de crestere a gainilor si epurarea apelor drenate din platforma de depozitare constituie o masura importanta de de diminuarea a impactului fizic asupra solului, masuri care s-au luat in cadrul proiectului analizat. 4.4 Geologia subsolului Geologic, zona de studiu se încadreaza în partea nord-estica a Platformei Moesice, al carui fundament paleozoic apare la zi, pe malul drept al Dunarii. Deasupra fundamentului s-au depus depozite neogene cu grosimi de peste 1000 m, dar importanta hidrogeologica prezinta numai formatiunile cuaternare si pliocene. Foraje executate în zona la adâncimi de 100-120 m au interceptat depozite constând dintr-o alternanta de argile si nisipuri heterogene care suporta, la suprafata, o patura de depozite deluvial-proluviale cu aspect loessoid având grosimi de 5-15 m si considerata de vârsta holocen inferioara. Sub raport genetic, teritoriul de amplasament, poarta amprenta evolutiei zonei. Campia Romana reprezinta o zona larga depresionara cu caracter subsident, situata la contactul dintre geosinclinalul carpatic, platforma moesica, podisul Moldovei si horstul dobrogean, denumita in literatura geologica si Depresiunea Valaha. Sectorul oriental al Depresiunii Valahe, delimitat de raurile Arges, Dunare si Siret, prezinta numeroase complicatii tectonice date de intilnirea celor patru unitati structurale amintite. Analizand coloana stratigrafica a fundamentului pe o linie de profil din campia Romana, constatam ca formatiunile precambriene, reprezentate prin sisturile verzi, si cele paleozoice se afunda din ce in ce mai mult spre nord. Daca pe malul dobrogean al Dunarii acestea se gasesc la suprafata, sub albia Buzaului ajung la cca.1000m Peste aceste formatiuni urmeaza sucesiunea depozitelor neogene: tortonian (marne calcaroase, nisipuri grezoase si calcare organogene), sarmatian, la cca. 3000m adincime (marne, nisipuri, gresii), meotian la 2400m (nisipuri), dacian la 1500m (nisipuri, marne, argile), levantin de la 1500 la 500m (argile, marne, nisipuri) si cuaternar pe aproximativ 400m grosime (argile, nisipuri, pietrisuri si depozitele loessoide).


Impactpie01

39

Masuri de diminuare a impactului asupra subsolului Reconstructia ecologica impune in general urmatoarele:

�refacerea zonelor puternic afectate, dar localizate, restaurarea si refacerea stratului vegetal conducind intotdeauna la ameliorarea caracteristicilor fizice si chimice ale substratului � imbunatatirea capacitatii de productie a terenurilor in zonele degradate, in scopul readucerii ecosistemului la un nivel de productivitate acceptabil, degradarea terenurilor avind ca efect imediat scaderea productiilor in agricultura, silvicultura, zootehnie �cresterea numarului de plante si exemplare de fauna rare sau pe cale de disparitie in zonele protejate, fiind recunoscut faptul ca, valoarea zonelor protejate in lume a scazut atorita diverselor forme de degradare (poluare antropica, fragmentarea peisajului, etc.)

In toate cazurile, reconstructia are ca scop readucerea sistemului degradat la o anumita forma care sa fie protectoare, productiva, placuta estetic si valoroasa din punct de vedere al speciilor. Reconstructia ecologica trebuie sa refaca anumite caracteristici ale ecosistemelor naturale:

• compozitia: specii prezente si abundenta lor • structura: aranjamentul vertical al vegetatiei si al componentei solului • modelul: aranjamentul orizontal al componentelor ecosistemelor • eterogenitatea: asigurarea diversitatii componentelor sistemului • functia: asigurarea proceselor ecologice de baza • dinamica si elasticitatea: posibilitatea refacerii ecositemelor degradate prin activitati

antropice Alegerea vegetatiei din zona propusa pentru reconstructie ecologica se va face tinind seama de relief, tipul de sol si alte caracteristici bio-fizice. Redam mai jos citeva principii in reconstructia ecologica, considerate esentiale pentru integrarea cu succes a reconstructiei ecologice in managementul terenurilor:

• identificarea proceselor care conduc la degradare • dezvoltarea metodelor de eliminare sau diminuare a degradarilor • determinarea speciilor ce trebuie restabilite • dezvoltarea unor masuri ale caror efect sa fie usor observabil • dezvoltarea unor practici de implementare a masurilor de reconstructie

Avind in vedere aceste principii, se constata ca in cazul amenajarii platformei de depozitare a dejectiilor Silistea, care se va realiza prin adaptarea unor foste padocuri de crestere a vacilor, aceasta lucrare va constitui o lucrare de reconstructie ecologica pentru acest amplasament. Prin masurile de depozitare, indepartare si valorificare a deseurilor, canalizarea sI epurarea apelor uzate, solul din incinta Fermei, precum si cel din amplasamentul Depozitului de dejectii si vecinatatile acestora este protejat impotriva poluarilor. Eliminarea pierderilor de apa din platforma de depozitare constituie o masura importanta de de diminuarea a impactului fizic asupra subsolului. 4.5 Biodiversitatea Pe timpul relevării situaŃiei existente in zona amplasamentului Fermei Pietroiu 2 s-au determinat vizual următoarele tipuri de vegetaŃie :

-arbuşti de diverse tipuri �cătină roşie (tamarix romosissima)


Impactpie01

40

�salcia de nisip (salix rosmariniforma) �răchitele (salix alba, salix fragilis, salix cinerea) �specii de măceş (rosa)

-flora spontană �ciulini (ceratocarpus arenarius)

�graminee (stipa joanis, stipa pulcherrima, stipa stenophila, etc.) �pirul crestat (agropyrum cristatum) �specii de lucernă (medicago) �cimbrişor (thymus) �rogozul (carex gracilis, carex acutiformis, carex riparia) �dentiŃa (bidens tripartita) Existenta acestei vegetatii spontane presupune faptul ca solul din amplasamentul propus pentru noua activitate nu a fost afectat nici in trecut de activitatea de crestere a gainilor pentru oua. Impactul prognozat Implementarea proiectului nu va avea un impact semnificativ asupra biodiversitatii existente in prezent pe amplasament sau zonele adiacente. 4.6 Peisajul Dimensiunile liliputane ale noului proiect fata de instalatiile industriale existente in zona nu va avea un efect semnificativ asupra peisajului din zona. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Utilizarea terenului Suprafata (ha)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicarea a proiectului

Recultivata

Zone construite 70.703mp 70.703mp -

4.7 Mediul social si economic Zona de amplasament, care este o zona periurbana a municipiului Braila are un caracter agricol, astfel incit reluarea activitatii, chiar partiala, in cadrul Fermei de crestere a gainilor pentru oua Pietroiu 2 si a platformei de depozitare a dejectiilor din Ferma Silistea, cu activitatea auxiliara de depozitare a dejectiilor, va oferi noi locuri de munca pentru locuitori, precum si venituri la bugetele locale si centrale. 4.8 Conditii culturale si etnice Nu este cazul 5. Analiza alternativelor Titularul proiectului a analizat si alte alternative privind amplasamentul platformei de dejectii necesare activitatii Fermei Pietroiu 2, astfel: -incinta Fermei Pietroiu, pe un teren liber dintre constructii

-depozitul de la Muchea, in vecinatatea depozitului ecologic; s-a renuntat din cauza conditiilor topo ale terenului (ravena in terasa), care ar fi pus in pericol siguranta in exploatare, precum si din cauza costurilor mari de investitie -platforma betonata existenta in cadrul fermei Silistea


Impactpie01

41

In final s-a ales varianta de depozitare a dejectiilor pe platforma betonata existenta in cadrul fermei Silistea, ca fiind cea mai convenabila tehnic (cea mai mare siguranta in functionare), precum si financiar. 6. Monitorizarea Pentru automonitorizarea activitatii crestere a gainilor pentru oua in Ferma Pietroiu 2, precum si cea de depozitare a dejectiilor pe platforma Silistea, se propune urmatorul plan, pentru principalii factori de mediu: Factorul de mediu apa -periodicitate: lunar -parametrii urmariti: �pH

�Suspensii solide, TSS �CBO5

-locul monitorizarii la statia de epurare Ianca Factorul de mediu aerul -periodicitate anual -parametri urmariti NH3, CH4 si H2S -locul monitorizarii la limita incintei, conform STAS 12574/1997 Factorul de mediu solul -periodicitate: anual

-parametrii urmariti: -pH -substante organice

-substanŃe extractibile -locul monitorizarii se vor preleva probe dintr-un punct din incinta

Fermei Pietroiu 2 Evidenta gestionarii deseurilor se va face de catre beneficiar, conform HGR 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avind obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora la organele abilitate (APM Braila). De asemeni se va tine evidenta volumelor de apa drenate si transportate la statia de epurare Ianca. 7. Situatii de risc Activitatea analizata nu va afecta sanatatea populatiei din zona prin masurile igienico-sanitare luate din proiect. Un alt risc l-ar putea constitui depozitarea dezordonata a dejectiilor, inclusiv accidental, care ar putea conduce la poluarea terenurilor din zona de amplasament sau de pe traseul de transport al dejectiilor. Cuantificarea riscului privind activitatea desfasurata in cadrul Fermei Pietroiu 2, conform Ordinului MAPPM nr. 184/97anexei A4, modelul simplificat va fi: Calculul simplificat pleaca de la urmatoarele date: Clasificarea probabilitatii Clasificarea gravitatii 3 = mare 3 = majora 2 = medie 2 = medie 1 = mica 1 = usoara


Impactpie01

42

Date de intrare in situatia Fermei Pietroiu 2: probabilitate gravitate 2=medie 1=medie Valoarea riscului: Riscul = probabilitate x gravitate = 2 x 1 = 2 Scara valorica privind riscul: 1-3: risc mic 4-6: risc acceptabil 7-9: risc mare Asadar, riscul functionarii Fermei Pietroiu 2 asupra mediului, conform acestei scheme simplificate, se situeaza in domeniul riscului mic. 8. Descrierea dificultatilor In procesul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului s-au gasit foarte greu date despre situatia factorilor de mediu din zona de amplasament. Proiectul propus spre avizarea avind atit caracterul de cresteer a gainilor pentru oua in sistemul ”la sol”, precum si de protejarea solului prin depozitarea in siguranta a dejectiilor, din punct de vedere al analizei impactului produs asupra mediului nu a pus probleme deosebite. 9. Rezumat fara caracter tehnic Firma italo-romana SC MONALDI GRUP SRL a mai investit in domeniul cresterii gainilor pentru oua, preluind ferma de la Traianu, de la Plopu, precum si Fermele AVICOLA din Braila, cu care a incheiat un contract de parteneriat. Grupul de firme MONALDI Italia, din care face parte si SC MARAGRI SRL, este specializat in activitatea de cresterea gainilor pentru oua, fiind unul din cei mai mari producatori de oua din Uniunea Europeana, avind totodata astfel de investitii si in alte tari din estul si centrul Europei. O data cu investitiile in avicultura romaneasca, Grupul MONALDI Italia, a adus cu el si “know-haw-ul” tehnologiei avansate de crestere a gainilor pentru oua, inclusiv masurile de protectie a mediului practicate in Uniunea Europeana pentru astfel de activitati. In principiu, masurile de protectie a mediului privind activitatile de productie prevad eliminarea “cauzelor” (masuri interne) si nu actionarea asupra efectelor (masuri si tratamente externe), eliminarea dejectiilor facindu-se in modul “uscat”, acesta fiind apoi valorificat cu rezultate excelente ca ingrasamint agricol, dupa o perioada de depozitare. Pentru viitor, in functie de rezultatele economice si de conditiile oferite investitorilor straini, SC MONALDI GRUP SRL intentioneaza sa atinga capacitatile proiectate ale Fermelor de crestere a gainilor, inclusiv cu modernizarea tehnologiilor de crestere, a utilitatilor necesare, precum si lucrari de protectie a mediului in vederea realizarii conditiilor legale privind protectia calitatii factorilor de mediu, conform cerintelor OUG nr. 34/2002, care stabileste conformarea instalatiilor cuprinse in anexa nr. 1 cu prevederile BAT(Best avaible tehnology) , in conformitate cu negocierea tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. In tarile din Uniunea Europeana, mari crescatoare de pasari, cele mai bune practici privind proiectarea si realizarea unor astfel de complexe au fost adunate si sintetizate intr-un manual de bune practici, BAT (Best avaible tehnology), care constituie un ghid de modernizare a instalatiilor existente precum si de realizare a unora noi.


Impactpie01

43

Abordarea problemei protectiei mediului in cadrul fermelor de crestere intensiva a pasarilor in tarile Uniunii Europene se face sistematic, privind complexele ca un tot unitar, luindu-se in consideratie toate aspectele din cadrul unor asemenea instalatii. De toate aceste aspecte, titularul activitatii a asigurat elaboratorul studiului de impact ca va tine seama la desfasurarea activitatii la toate fermele pe care le detine in judetul Braila. Determinarea indicelui de poluare globala In cele ce urmeaza se prezinta o metoda de aprecieree a starii de sanatate sau de poluare a mediului si de exprimare cantitativa a acestei stari pe baza unui indicator rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate considerati specifici pentru factorii de mediu analizati. Metoda presupune parcurgerea unor etape de aprecieri sintetice bazate pe indicatori de calitate posibili sa reflecte o stare generala a factorilor de mediu analizati si corelarea acestora printr-o metoda grafica. In anexa se prezinta calculul “Indicelui de poluare globala -Ipg”, considerandu-se influenta asupra a trei factori de mediu : -apa -aerul (inclusiv sanatatea oamenilor) -solul Pentru fiecare din acesti trei facori s-a intocmit o scara de bonificatie, de la 0 la 10, valoarea 10 reprezentand starea ideala pentru fiecare. Suprafata triunghiului echilateral, care uneste varfurile celor trei scari de bonitate (Si, mmp) reprezinta starea ideala a mediului din zona de amplasament a activitatii. Suprafata triunghiului rezultat prin unirea punctelor de bonitate efectiva a fiecarui din cei trei factori de mediu (Sr, mmp) va reprezenta starea reala a mediului afectat numai de activitatea propusa analizei. Indicele de poluare globala -Ipg este raportul dintre Si si Sr. Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrica (triunghiul) ilustrand starea reala a mediului se suprapune pe triunghiul care reprezinta starea ideala. Cand exista modificari in calitatea factorilor de mediu, indicele Ipg va capata valori supraunitare, din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei trunghiului care reprezinta starea reala, ca urmare a activitatii obiectivului analizat. S-a obtinut o scara cu valori de la 1 la 6, pentru indicele poluarii globale, dupa cum urmeaza : i = 1 -mediu neafectat de activitatea umana; 1< i < 2 -mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile;

2 < i < 3 -mediu supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata;

3 < i < 4 -mediu afectat de activitatea umana, producand tulburari formelor de viata; 4 < i < 6 -mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata; i > 6 -mediu degradat impropriu formelor de viata. Avantajele metodei constau in faptul ca :

-ofera o imagine globala a starii de sanatate a mediului, a calitatii acestuia la un moment dat ;


Impactpie01

44

-permite compararea unor zone diferite, cu conditia ca acestea sa fie analizate pe baza acelorasi indicatori; -permite compararea starii unei zone in diferite momente de timp, oferind posibilitatea urmaririi evolutiei atat a calitatii diferitilor factori de mediu cat si a calitatii globale a mediului in zona respectiva.

Notele acordate pentru aprecierea calitatii celor trei factori de mediu luati in consideratie pentru activitatea analizata sunt : -pentru apa: 8,5 -pentru aer: 8,0 -pentru sol: 8,0 Valoarea obtinuta pentru Ipg este de 1,40, care confirma aprecierile anterioare privind efectul redus de poluare a mediului de catre activitatea propusa spre avizare (mediu supus efectului activitatii umane in limitele admisibile). b. Concluzia studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Proiectul supus analizei poate primi acordul de med iu pentru realizarea obiectivului, conform legislatiei de mediu.

BIBLIOGRAFIE La intocmirea Raportului la studiul de evaluare a impactului s-au folosit urmatoarele surse de informare:

�relevarea situatiei existente pe amplasamentul obiectivului; �studierea proiectului aferent investitiei �discutii cu administratorul societatilor SC AGRIMON SRL, SC MARAGRI SRL �analizarea unor autorizatii si contracte pe care le are SC MARAGRI SRL pentru

Ferma Pietroiu 2 �Enciclopedia geografica a Romaniei- Ed. Academiei, Bucuresti, 1983

�Lucrarea “Judetele patriei, Braila”, Ed. Institutul de geografie, Buc. 1973. �Anuarul Statistic al Romaniei, anul 2003, editat de CNS �Curs de intocmire a Studiilor de impact si Bilanturi de mediu, organizate de ICIM Bucuresti, 1997 �Alte lucrari de mediu elaborate de autor �Negulescu M. Protectia mediului, Ed. tehnica, Buc, 1995 �Negulescu M., Epurarea apelor uzate orasenesti �Negulescu M., Epurarea apelor uzate industriale �Vadineanu A., Ecologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983 �Stoianovici C., Poluarea aerului in industria petrochimica, Ed. Tehnica, Buc. 1965


Impactpie01

45

SC MARAGRI SRL Oprisenesti Ferma Pietroiu 2

BREVIAR DE CALCUL 1. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare s-a efectuat conform:

- seriei STAS : 1342 / 2-87, 1343 / 1-90, 1478 / 90, Ord. M.S. nr.1957 / 95; - Norme cantitative şi calitative de apă pentru unităŃi industriale MAPPM / 1990 - Determinarea debitelor de apa de canalizare, STAS 1846 / 90. - Determinarea cantităŃilor de ape pluviale, STAS 1846 / 90.

Elemente de calcul:

- numar de salariaŃi; - numar de animale - grupa proceselor tehnologice; - suprafata (totală, construită, spaŃii verzi etc.).

Structura necesarului de apa:

- apă în scop igienico-sanitar; - apă în pentru adăparea animalelor.

1. Necesarul de apa în scop igienico-sanitar pentru salariati, Ni:





Qs = Ks x Kp x N = 1,02 x 1,1 x 180,75 mc/zi = 202,80 mc/zi

Volume de apa asigurate în sursa: -În regim nominal = 202,80 mc/zi ……….. 75.000 mc/an; -În regim minim = 202,80 mc/zi ……… 75.000 mc/an;




Impactpie01

46


Volume şi debite de ap ă potabil ă solicitate pentru avizare: Volum zilnic maxim = 244,00 mc/zi Qzi max. = 2,82 l/s Vanual=89.000 mc/an Volum zilnic mediu = 202,80 mc/zi Qzi med. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Volum zilnic minim = 202,80 mc/zi Q zi min. = 2,35 l/s Vanual=75.000 mii mc Qorar max = 10,15 mc/h Evacuarea apelor De la activitatea de crestere a gainilor pentru oua si de depozitarea temporara a dejectiilor pe platforma betonata se evacueaza urmatoarele categorii de ape uzate: -apele uzate menajere de la Filtrul sanitar

-apele uzate rezultate la deshidratarea dejectiilor si apele “levigat” (spalarea dejectiilor de apele de ploaie) Ape uzate menajere Apele menajere, de la grupurile sanitare si de la filtrul sanitar al Fermei se colecteaza in reteaua de canalizare destinata acestei categorii de ape uzate si se deverseaza intr-un bazin vidanjabil, iar de aici apele sunt preluate si trimise, cu vidanja, la Statia de epurare Ianca. Debitul de ape uzate menajere este de: Qm = 0,8 x Ni = 0,8 x 0,75mc/zi = 0,60 mc/zi; Volumele de ape uzate menajere: -zilnic maxim 0,72 mc/zi -zilnic mediu 0,60 mc/zi -anual 263 mc/an Parametrii apelor uzate menajere Apele uzate care se evacueaza de la grupurile sanitare sunt ape menajere obisnuite, care au urmatorii parametri maximali (conform literaturii de specialitate - Degremont "Memento techniqe de l′eau"): -suspensii: max. 350mg/l -CBO5: max. 250mg/l, astfel încît la evacuare se respectă prevederile

Normativului NTPA 002/2005, care prevede următoarele valori maxime: -suspensii: max. 350mg/l -CBO5: max. 300mg/l


Impactpie01

47

2. Volumul dejectiilor care se vor depozita pe aceasta platforma de dejectii, de la Fermele Pietroiu 1 si Pietroiu 2, sunt calculate mai jos. Ferma Pietroiu 2 -halele 2-8 123.300 locuri Conform BAT/BREF, Cap. 3, tabel 3.26, dejectia specifica este de aprox. 30kg/pasare/loc*an -123.300 locuri x 30kg/pasare/loc*an = 3.699.000kg/an (3.699 to/an) -halele 9-18 176.130 locuri Conform BAT/BREF, Cap. 3, tabel 3.26, dejectia specifica este de aprox. 25 kg/pasare/loc*an -176.130 locuri x 25kg/pasare/loc*an = 4.400.000kg/an (4.400 to/an) TOTAL 8.099.000 kg/an (8.099 to/an) Volumul dejectiilor rezultate este de: 8.099 to/an : 1,00 to/mc = 8.099 mc; pentru o depozitare pe timp de 6luni, volumul necesar pentru depozitare este de

-8.099 mc : 2 = 4.050 mc Capacitatea depozitului existent la Silistea este de cca. 8.300mc (la o inaltime de depozitare de 1,50m), astfel incit se poate constata ca acesta este suficient pentru depozitarea intregii cantitati de dejectii, rezultate la Fermele Pietroiu 1 si Pietroiu 2. Intocmit, ing. P. Ciobanu

raport la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia...

Documents