raport la studiul de evalaure a impactului asupra mediului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti, judetul Buzau”

________________________________________________________________________

S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU

1

CUPRINS

1. Informatii generale

1.1 Titularul proiectului

1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

1.3 Denumirea proiectului

1.4 Descrierea proiectului

1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea

propusa

1.8. Alte tipuri de poluare

1.8.1 Zgomotul

1.8.2 Surse de zgomot

1.8.3 Masuri de diminuare a impactului

2. Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice de productie

2.2 Activitati de dezafectare

3. Deseuri

3.1 Generarea deseurilor

3.2 Managementul deseurilor , eliminarea si reciclarea deseurilor

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri

de reducere a impactului

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2 Alimentarea cu apa

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale


________________________________________________________________________


2

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.3 Prognozarea impactului


4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Surse de poluare



4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Impactul prognozat


4.5 Peisajul

4.6 Mediul social si economic

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

5. Analiza alternativelor

6. Monitorizarea

7. Situatii de risc

8. Descrierea dificultatilor

9. Rezumat fara caracter tehnic


________________________________________________________________________


3

1. Informatii generale

Prezentul Raport la Studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul “Modernizare

si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”.

Beneficiarul investitiei – SC LABORATOR EXPERT S.R.L. Buzau urmareste obtinerea de

fonduri structurale FEADR .

Activitatea propusa in proiect se incadreaza in Lista proiectelor supuse evaluarii

impactului asupra mediului Anexa 1 la HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice si private asupra mediului.pctul 17 a-“Instalatii pentru cresterea intensiva a

pasarilor de curte sau a porcinelor , avand cel putin 85 000 locuri pentru cresterea pasarilor

pentru carne , respectiv 60.000 locuri pentru pasari ouatoare”.

- pctului 13 lit a)”orice modificari sau extinderi , altele decat cele prevazute la punctual 22

din anexa 1, ale proiectelor prevazute in anexa 1 sau in prezenta anexa , deja autorizate ,

executate sau in curs de a fi executate , care pot avea efecte semnificative negative asupra

mediului .

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) - InstalaŃii pentru

creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări din

Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizației

integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.

152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa stabileasca in

conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice sau cumulative ,

principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra mediului.Evaluarea

impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este cazul de compensare a

efectelor semnificative adverse asupra mediului si contribuie la luarea deciziei de

emitere/respingere a acordului de mediu.

• In vederea intocmirii Raportului la Studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-au

avut in vedere cerintele HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice sau private asupra mediului .S-au respectat prevederile legislative in domeniu

:OUG 195/2005 aprobata prin Legea nr.265/2006 privind protectia mediului,Ordin

MAPM nr.863/2005 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.


________________________________________________________________________


4

Analiza proiectului s-a facut tinand seama de urmatoarele documente de referinta:

- Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in cresterea

intensive a pasarilor si porcilor;

- Documentul de Referinta privind Principiile generale de monitorizare;

- Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.1234/2006 privind

aprobarea Codului de bune practici in ferma.

1.1 Titularul proiectului

S.C. LABORATOR EXPERT SRL , cu sediul in Municipiul Buzau, DN 2B km.9+270-

km.9+527 (partea stanga), camera 1, J10/486/2009, CUI 8875702 ; reprezentat prin -

Administrator - POPA IRINA DANIELA

1.2 Denumirea proiectului

“ Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”

Amplasament

Ferma este situata in Comuna Vernesti, Sat Zoresti, jud. Buzau, pe un teren intravilan

apartinand beneficiarului proiectului.

Localizarea geografica


________________________________________________________________________


5

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:

- cca. 100 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe directia Nord ;

- cca. 300 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe direcția Est;

- cca.25 m fata de cea mai apropiată locuinta din localitatea ZORESTI, pe directia Vest;

- la sud . teren agricol, nu sunt case pana la Lipia, adica aproximativ la 3 km peste camp

- cca. 400 m fata de canalul ANIF, pe directia Est.

Pagi Accesul la teren se face din drumul DJ 205, pe directia de mers Vernești – Zoresti, se

virează stânga, pe un drum comunal, în localitatea ZORESTI. Ferma este la cca. 150 m de

drumul judetean.

Coordonatele geografice ale amplasamentului:

Longitudine : 26,7037305

Latitudine: 45,11366667

Proiectant

GAMA PROJECT INVESTMENT, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Str. Nada

Florilor 54, Bl 5, Sc.1, Ap. 2, RO24589699, J40/17254/13.10.2008, fax 031.806.08.16

1.3 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului :

Ing.Ecolog :IONITA SIMONA STANICA,persoana fizica atestata inscrisa in Registrul National

al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.163

1.4 Descrierea proiectului

Prin proiect se prevede modernizarea si punerea in functiune pe un spatiu de 45423 mp,

din care suprafata construita 11659,65 mp ,a unei activitati de crestere intensiva a pasarilor de

carne folosind tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent de resturi vegetale.

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de 202.500

capete/serie – 7 serii/an, respectiv 1.417.500 capete/an cu o greutate medie de 1,8 kg/cap,

respectiv 2552 t pui /an.Durata unui ciclu de crestere pui este de cca 38 zile .

Ferma Zoresti ce urmeaza a fi modernizata este amplasata in partea de vest a comunei

Vernesti, in vecinatatea DJ Vernesti-Magura ,a apartinut SC AVICOLA Buzau, activitatea


________________________________________________________________________


6

desfasurata de aceasta fiind reglementata din punct de vedera a protectiei mediului de Autorizatia

Integrata de Mediu nr.32/2006 reactualizata in 26.10.2007.

Ferma Zoresti a fost vanduta catre S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L.Buzau , societate

ce isi doreste modernizarea si extinderea capacitatii fermei actuale .In acest sens s-a obtinut

Certificatul de Urbanism nr.35/12.05.2010, emis de Primaria Vernesti.

SITUATIA EXISTENTA

In prezent terenul este proprietate a SC LABORATOR EXPERT S.R.L.Buzau .Pe

amplasamentul respectiv complexul agrozootenic existent a fost construit etapizat intre anii

1975-1980 .

In cadrul complexului sunt momentan doua tipuri de hale :unele care vor fi reabilitate si

altele care vor fi dezafectate datorita starii de degradare avansate in care se afla.In urma

demolarilor vor fi construite hale noi TIP pe structura metalica.

Ferma este compusa din 10 hale , acoperite partial cu azbociment, partial cu tabla

cutata(cele 5 hale in care se desfasoara activitate)si tigla ceramica la cele 5 hale aflate in stare

avansata de deteriorare , dupa cum urmeaza:

Hala 1 – are dimensiunile in plan de 10.62 x 65.265 m si este impartita structural in 2

parti distincte. O parte are acoperisul pe structurata metalica (grinzi metalice, tabla cutata) intr-o

deschidere de 9.87m si travei de aproximativ 5.70 – 5.90 m cu acoperis in 2 pante avand o

inaltime de gabarit de +3.83(la cornise) si de +4.47m (la coama). Dupa directia longitudinala la

nivelul acoperisului sunt prevazute pane metalice care reazerma pe fermele transversale. A doua

parte are acoperisul pe structura din lemn (grinzi lemn, invelitoare azbociment), rigidizata prin

tiranti metalici. Traveile sunt de aproximativ 1.75m, cu acoperis in 2 pante egale avand o

inaltime de gabarit de +2.80(la cornise) si de +6.11m (la coama). Dupa directia longitudinala la

nivelul acoperisului sunt prevazute pane din lemn care reazerma pe grinzile transversale tot din

lemn. Cele 2 parti sunt despartite printr-o incapere cu rol de hol cu suprafata de 34.30 mp. In

ambele extremitati ale halei, sunt incaperi anexa folosite in prezent pentru depozitare. Pardoselile

existente sunt din beton. Suprafata utila interior a halei acoperita cu structura metalica este

234.46mp, suprafata utila interior a halei acoperita cu structura din lemn este 181.90mp,

suprafata utila a incaperilor anexa este de 155.91 mp. Suprafata totala utila a halei 1 este 606.57

mp. Suprafata construita a halei 1 este 693.20 mp.


________________________________________________________________________


7

Hala 2 – are dimensiunile in plan de 11.60 x 66.12 m structurata intr-o deschidere de

10.85 m si travei de 2.70 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.30(la

cornise) si de +6.27 m (la coama). Hala 2 are peretii din caramida plina de 37,5 cm si acoperisul

pe structura din lemn ranforsat prin elemente metalice si contravantuiri din lemn. Invelitoarea

este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant. La

hala principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de

automatizare, construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din

beton. Suprafata utila interior hala este 709.25 mp, suprafata construita 767.00 mp.









Hala 4d – are dimensiunile in plan de 10.64 x 63.56m structurata intr-o deschidere de

10.09 m. Acoperis s-a autodemolat. Din hala au ramas doar peretii aflati intr-o stare avansata de

degradare, cu inaltime de gabarit de +2.92(la cornise) si de +5.85 m (la coama). Hala 4 are

peretii din caramida plina de 37,5 cm. Suprafata utila interior hala este 635.80 mp, suprafata

construita 676.38 mp. Hala este propusa pentru demolare.









Hala 6 – este alcatuita din 2 corpuri distincte : hala si magazie anexa ce urmeaza a fi

demolata. Hala are dimensiunile in plan de 11.75 x 43.39 m si este structurata intr-o deschidere


________________________________________________________________________


8

de 11.00 m si travei de 2.71 m cu acoperis in 2 pante avand o inaltime de gabarit de +2.30(la



este din placi azbociment in 2 straturi cu deseuri textile la interior avand rol termoizolant.

Magazia anexa ce urmeaza a fi demolata are dimensiunile in plan de 8.95 x 17.20m. La hala

principala este adosata o incapere anexa in care sunt amplasate echipamentele de automatizare,

construita din placi OSB si acoperita cu tabla cutata. Pardoselile existente sunt din beton.

Suprafata utila interior hala este 469.09 mp/hala, suprafata construita 509.92 mp. Suprafata

construita a magaziei ce urmeaza a fi demolata este de 153.05 mp.

Halele 7d, 8d, 9d si 10d sunt propuse pentru demolare. Acestea se afla intr-o stare

avansata de degradare, reprezentand un real pericol pentru personalul angajat. Halele sunt

construite din materiale combinate (caramida, lemn, pamant) cu invelitori din tigla ceramica.

Halele au forme rectangulare si ocupa o suprafata construita de 1710.00 mp.

Dotări existente • 5 hale de creştere a puilor;

• PuŃ forat pentru alimentare cu apă H=l00 m;

• Foraj de observaŃie aval de platforma betonată;

• 4 buncăre exterioare de alimentare cu furaje de 5-6 t;

• platforma pentru depozitarea temporara a dejecŃiilor cu o capacitate de depozitare V=600 mc;

• sediul administrativ şi filtrul sanitar ;

• microcentrala termica cu o capacitate de combustie < 50MW;

• magazie materiale;

• şoproane pentru aşternut;

• 6 rezevoare GPL;

• grup electrogen;

• 1 tractor cu lamă,;

• 1 tractor cu încărcător frontal;

• InstalaŃii de alimentare cu furaje,

• InstalaŃii de alimentare cu apa potabila si apa de incendiu, din otel zincat cu Dn=60 mm,

• Canalizare din tuburi de beton cu Dn 200 - 400 mm,

• Rezervor metalic suprateran V=12 mc pentru înmagazinare apă

• Bazin betonat pentru colectarea apelor uzate tehnologice , V=60 mc

• Bazin betonat pentru colectarea apelor menajere, V=20 mc


________________________________________________________________________


9

• Bazin preluare levigabil de pe platforma betonată, cu V=4,5 mc.

In cadrul proiectului de reabilitare se urmareste :

- reabilitarea halelor 1, 2, 3, 5 si 6 din cadrul fermei si anexelor acesteia

- reabilitarea alimentarii cu apa,

- reabilitare si extindere canalizare,

- executie statie de epurare

- utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adapare, climatizare, incalzire,

ventilatie;

- demolarea halelor 4, 7, 8, 9, 10 si magazia halei 6 si construirea de 5 hale noi pe structura

metalica cu pereti si acoperis din panouri termozolante;

- construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor la sol –

platforma dejectii, depozit asternut, grup electrogen;

Pentru reabilitarea fermei existente si introducerea tehnologiei de crestere a puilor de

carne pe asternut permanent se impune:

- Demontarea instalatiilor interioare existente pentru alimentare cu apa si cu furaje si a

instalatiilor de alimentare cu energie electrica

- Montarea liniilor de furajare si adapare cu instalatii specifice cresterii puilor de carne

- Montarea instalatiilor de ventilatie pe verticala si orizontala cu debit variabil, montate pe

coama halelor si pe peretii de la capetele halelor , precum si practicarea unor goluri de

intrare a aerului in hale, in concordanta cu parametrii tehnologici de clima pentru

crestere a puilor de carne.

- Realizarea instalatiilor de incalzire cu aeroterme cu suflare directa in hala, a amestecului

de gaze de ardere cu aer.

- Realizarea unei instalatii de racire a aerului din hale, in perioadele foarte calde, prin

pulverizarea apei la presiuni mari.

- Realizarea alimentarii cu energie electrica a instalatiilor de furajare, de adapare, de

ventilatie, de iluminat si de automatizare a parametrilor de clima in halele de productie.

- Realizarea instalatiei de automatizare cu program, pentru sincronizarea parametrilor de

clima in halele de productie, pentru asigurarea unui microclimat optim pe parcursul celor

38 de zile pentru cresterea puilor.


________________________________________________________________________


10

Concluzionand, obiectivele proiectului analizat sunt:

• reparatii hale existente

• demolare hale degradate iremediabil

• contruire hale noi

• construire anexe

• reabilitare infrastructura

• tehnologizare hale ptr cresterea la sol a puilor de carne

Scopul proiectului consta in modernizarea/reabilitarea fostei ferme agricole pentru a obtine

capacitate de productie mai mare printr-o tehnologie avansata in domeniul cresterii puilor la sol,

in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana..

Investitia urmeaza a se realiza prin cofinantare din fondurile FEADR.

SITUATIA PROPUSA

Hala 1 – Solutiile de reabilitare si modernizare propuse :

-Adiacent axului B si intre axele 19 si 20 se amplaseaza o constructie noua pentru camera

tablourilor electrice si amenajarea accesului personalului in hala,cu dimensiunile in plan de 2,80

x 6,35 m

- Se desfiinteaza si se demoleaza toti peretii interiori de compartimentare creandu-se un

singur compartiment in hala.

- Intre axul 7 si 8 in urma demolarilor interiore se vor reface zonele de acoperis

deterioarate.

- Se inchid toate golurile de ferestre si de usi existente cu zidarie de caramida. Se vor

excecuta goluri tehnologice noi in peretii de inchidere.

- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie .

- Peretii de inchidere existenti nu asigura confortul termic conform normelor in vigoare si

in consecinta la toti peretii de inchidere se aplica un placaj cu un termo-sistem realizat din spuma

poliuretanica protejata cu o vopsea rezistenta la UV.

- se refac pardoselile pe intreaga hala asigurandu-se pante minime de colectare a apelor la

spalarea acestora.

- Reabiltarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor

din lemn care sunt degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor


________________________________________________________________________


11

vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta, atat cea metalica cat si cea din

azbociment ondulat, va fi termoizolata la exterior cu spuma poliuretanica cu grosimea de 3cm si

la interior cu grosimea de 2 cm.

- Acoperisul se finiseaza la interior cu placi termoizolante ignifuge care au rol si de tavan

fals, montate la fila interioara a tirantilor care sustin in prezent utilajele de furajare.

- Se repara tencuielile interioare si exterioare existente si se aplica o zugraveala in culori

de apa.

- Se refac trotuarele cu latimea de 1 m si panta 2%





- Se refac pardoselile pe intreaga hala asigurindu-se pante minime de colectare a apelor la

spalarea acestora.

- Se inchide golul de fereastra din ax A intre ax 24-25

- Se pastreaza golurile tehnologice existente

- Reabilitarea acoperisului se face inspectand vizual fiecare zona, inlocuind elementelor

din lemn care sunt degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor

vopsi ignifug elementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma

poliuretanica cu grosimea de 3cm si la interior cu grosimea de 2 cm.




de apa.


- Usile de acces in hala vor fi coodonate dupa refacerea pardoselilor astfel incat sa se

asigure cotele minime de gabarit





________________________________________________________________________


12

- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie.





spalarea acestora.


din lemn care sun degradate, si cele din metal care prezinta urme avansate de coroziune. Se vor

vopsi ignifug eementele din lemn. Invelitoarea existenta va fi termoizolata la exterior cu spuma





de apa.


Hala 4d – Aceasta hala se va demola deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare.

Hala de productie nr. 4 va fi construita pe structura metalica, inchisa cu panouri

termozolante si va avea dimensiuni in plan 13.88m x 110.50m. Suprafata utila va fi de 1481.16

mp, si suprafata construita va fi de 1533.74 mp.

Aceasta hala va fi detaliata dupa proiectare.




- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentr aerisire si ventilatie.





spalarea acestora.


________________________________________________________________________


13








de apa.



- Magazia din ax 1-2 se demoleaza deoarece se afla intr-o stare avansata de degradare.

- In locul magaziei se va construi in continuarea halei existente (ax A-C) o hala pe

structura metalica inchisa cu panouri termoizolante atat in zona peretilor cat si a acoperisului.

- Peretele de fronton din ax 2 se demoleaza pentru a creea un singur compartiment format

din hal nou construita si cea existenta.



- in toate traveile in peretii laterali se prevad cite un gol pentru aerisire si ventilatie.





spalarea acestora.








________________________________________________________________________


14


de apa.


Halele 7d, 8d, 9d si 10d – Aceste hale se vor demola deoarece se afla intr-o stare avansata

de degradare.

Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri

termozolante si vor avea dimensiuni in plan 13.88m x 110.50m. Suprafata utila va fi de 1481.16

mp/hala, si suprafata construita va fi de 1533.74 mp/hala.

Noile hale de productie 7, 8, 9 si 10 vor avea o alta amplasare decat cea initiala,

conform planului de situatie modificat.

Constructii anexa aferente halelor de crestere pui, existente ce nu necesita amenajari

substantiale :

Put forat – exista un foraj de adancime H=100m, Qcaptat=6,5 l/s echipat cu o electropompa

submersibila tipHEBE Q=20 mc/h ,n=3000 rot/min,p=10kw,H-55 Mca, dar pentru asigurarea

necesarului de apa se va mai executa inca unul dupa intocmirea documentelor si avizelor

necesare de o firma specializata. Acesta va fi echipat cu electropompe submersibile si pompe

hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.

Inel apa - se va reface inelul de apa asigurandu-se numarul necesar de hidranti si debitul de apa

stabilit in masurile de prevenire si stingere a incendiilor

Bazin de retentie – se va construi un bazin de retentie ape uzate in care sa se acumuleze apa

utilizata in intreaga ferma. Acesta va prelua printr-o retea de canalizare apele tehnologice si cele

pluviale de la platforma de gunoi De aici apa va fi trecuta printr-o statie de epurare si evacuata in

canalul de desecare CP11-5 al A.N.I.F –Sucursala Teritoriala Arges Buzau –Unitatea de

administrare Buzau.

Filtru sanitar – constructie existenta, parter, a carei functiune se pastreaza, urmand a fi utilizata

de catre personalul productiv aferent fermei.. Se vor face lucrari de termoizolare, schimbare

tamplarie, finisaje interioare si exterioare, lucrari la reteaua sanitara si electrica.


________________________________________________________________________


15

Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica – Constructie pe structura

rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi

tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei electrice

din incinta. Postul TRAFO precum si grupul electrogen incluse in proiect sunt dotări făra de care

o unitate zootehnică nu poate funcŃiona. ImportanŃa grupului electrogen rezidă din faptul că

intreaga tehnologie de crestere si exploatare a păsărilor funcŃionează pe bază de curent electric.

Astfel, in cazul in care reŃeaua electrică existentă se intrerupe din diverse cauze, numai existenŃa

unei surse alternative pentru furnizarea energiei electruce (grupul electrogen) va putea Ńine

instalaŃiile in funcŃiune. In lipsa acestuia există riscul unor pierderi enorme de efective, foarte

rapid, mai ales prin sufocare intrucat instalaŃia de ventilaŃie nu funcŃionează.

Depozit asternut paie – Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata

construita 529.25 mp si suprafata utila de 504.00 mp. Aceasta hala va fi detaliata dupa

proiectare.

Platforma de gunoi –Suprafata construita a platformei va fi de 620.50mp si suprafata utila de

602.25 mp inchisa perimetral cu un zid avand inaltimea de 2,00 m.Gunoiul va putea fi depus si

ridicat avand acces din doua directii. Platforma de deseuri va fi betonata , prevazuta cu rigole

.Platforma va asigura capacitatea de stocare pentru minim 6 luni.

Gospodaria de apa va fi realizata dintr-o structura metalica capabila sa asigure necesarul de apa

intangibila.

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului

NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Drumurile din

incinta fermei seimpart in 2 categorii: drumuri noi create care sa asigure accesul la constructiile

noi si drumuri existente in incinta, care vor fi reparate.

Alimentarea cu carburanti, intretinerea si repararea autovehiculelor si a altor utilaje de

transport nu se realizeaza pe amplasament. In consecinta, ferma nu detine depozit propriu de

carburanti si nici atelier mecanic.

In cadrul filtrului sanitar va fi montata o centrală termică murala cu tiraj fortat cu puterea

nominala instalata de 30 kW care va produce apa calda si agent termic.

Caracteristici dimensionale ale constructiilor:


________________________________________________________________________


16

Suprafata construita hale pentru reabilitare: Sc = 3 313.94 mp

Suprafata construita hale pentru demolare: Sc = 2 539.43 mp

Suprafata construita hale productie noi: Sc = 7 418.35 mp

Suprafata constructii anexe : Sc = 1 536.15 mp

Suprafata constructii anexe existente : Sc = 277.40 mp

Suprafata constructii anexe noi : Sc = 1 258.75 mp

Arie utila totala Hale productie Su = 10 123.50 mp

Arie utila totala Hale productie existente Su = 3 047.72 mp

Arie utila totala Hale productie noi Su = 7 075.78 mp

Suprafata desfasurata : Sc = 11 659.65 mp

Suprafata desfasurata hale: Sd = 10 123.50 mp

Suprafata desfasurata constructii anexe : Sd = 1 536.15 mp

Regimul de inaltime al constructiei : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 masini

In urma realizarii investitiei , ferma de pasari existenta va fi dotata cu utilaje performante

in conformitate cu standarde europene si care vor corespunde cerintelor legislative sanitare si de

protectia mediului in vigoare.Aceste utilaje vor asigura hranirea, adaparea si microclimatul

necesar cresterii puilor de carne.

Capacitatea de productie a fermei in prezent este de 55000 capete /serie , urmand ca

aceasta capacitate sa ajunga la 202.500 capete/serie-7 serii/an , la finalul implementarii

proiectului.Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite , spalate si igienizate

.Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 14 zile.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an 24 ore/zi.

Puii de carne vor fi crescuti de la o zi pana la 38 zile , cand se vor livra catre abatoare.

Cresterea puilor se va realize in cele 10 hale cu o suprafata utila de 10.123,50 mp.Fiecare

hala va avea o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile


________________________________________________________________________


17

de control electronic pentru masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie , sistemului

de incalzire a aerului cand este cazul.

In toate halele vor exista :

- cate 3 linii de hranire dispuse in lungul halei pe care vor fi montate hranitori , o

hranitoare pentru 70 de pasari;

- buncar de depozitare a furajului cu umplere pneumatica si mecanica;Acesta va alimenta

un transportor cu spira catre buncarele din hala;

- sistem de adapare compus din patru linii echipate cu picuratori tip lubing cu cupita

recuperatoare , asigurand 10 pasari la o adapatoare.Alimentatorul de apa va fi dotat cu un

contor apa si un medicator care asigura doze de medicament pentru pui corespunzator

varstei

Incalzirea halelor se va realiza cu generatoare cu aer cald alimentate cu GPL cu ardere

integrala, cu un consum de 6,1 mc/h astfel:

- halele noi 7,8,9,10:4 aeroterme cu GPL , 2 randuri radiante G12 cu 22 buc

- halele 3,4,5 : 2 aeroterme cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc

- hala 1 :1 aeroterma cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc

- hala 2 : 1 aeroterma cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 6 buc

- hala 6 : 2 aeroterme cu GPL , 1 rand radiante G12 cu 7 buc

Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de clapeti admisie amplasati pe una din

lateralele halei, volumul de aer reglandu-se prin ajustarea deschiderii clapetilor;

Ventilatia va fi asigurata de un sistem de ventilatoare astfel:

- halele noi 7,8,9,10:9 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , un

ventilator cu capacitatea de 18900 mc/h dispus frontal spate, 6 ventilatoare cu turatie

variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;

- halele 3,4,5: 5 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , un

ventilator cu capacitatea de 18900 mc/h dispus frontal spate, 3 ventilatoare cu turatie

variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;

- hala 1 : 7 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare

cu turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;

- hala 2 : 7 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare

cu turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama;


________________________________________________________________________


18

- hala 6: 9 ventilatoare cu capacitate de 38500 mc/h dispuse frontal spate , 3 ventilatoare cu

turatie variabila cu capacitate 12000 mc/h dispuse in coama.

Sistemul de asigurare microclimat va fi controlat de un calculator dotat cu senzori de

umiditate, presiune, temperatura pentru a se asigura climatul optim pentru pui pe intreg parcursul

unui ciclu 0-38 zile.

Pe perioada foarte calda racirea va fi asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si

capacitate 1200 l/h.Prin intermediul unor duze aceasta suprayaza apa in pulbere fina la o

temperature de 18 gr.C asigurand o scadere a temperaturii de pana la 8-19 gr.C.Totodata acest

sistem de sprayere va asigura si diminuarea cantitatii de pulberi in suspensie din aer.


________________________________________________________________________


19

Tehnici BAT privind adapostirea si furajarea pasarilor, cuprinse in documentele de referinta

Tehnici de adapostire si furajare a pasarilor prevazute in proiect

Adapostirea pasarilor conform recomandarilor documentului de referinta BREF

Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventilatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (ferestrele cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2

iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul absorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat: adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri • adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: • o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat

Sistemul de adapostire propus prin proiect

Societatea a adoptat tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.Cresterea puilor se va realize in 10 hale prevazute cu sistem de iluminare si cu ventilatie fortata..Vor fi crescute un numar de 202.500 capete/serie in 10 hale cu o suprafata utile de 10123,5 mp, de unde rezulta o densitate de 20 pasari/mp. Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.


________________________________________________________________________


20

• o podea supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat • un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sistem de intazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemenea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta.

Controlul climatului la cresterea de pasari Pentru toate speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt : • Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Intensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii

Controlul climatului propus in proiect

Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare, iar admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapetele de admisie prevazute cu un sistem individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelasi calculator asigura ventilatia si sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori de umiditate,presiune,temperature. Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta sprayaza apa in pulbere fina la o


________________________________________________________________________


21

Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari.

temp de aprox 18 °C, asigurand o scadere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C . De asemeni acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat. Elementele de ventilatie se amplaseaza in peretii halei.

Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : • Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea

Controlul temperaturii Pentru controlul temperaturii se vor izola peretii si tavanul halei Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un sistem computerizat care comandă pornirea si oprirea automată a ventilatoarelor si a admisiilor de aer laterale, inclusiv in condiŃii de turaŃie variabilă si geometrie diferenŃiată a paletelor, adaptată după

viteza acestora.


________________________________________________________________________


22

temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventilatie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : • Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu Iluminarea Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si

Iluminarea Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevazut cu becuri


________________________________________________________________________


23

lumina naturala. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale

perioadelor de lumina si intuneric.

economice, un sistem de ridicare in tavan a sistemului de iluminat si un mecanism de reglare a intensitatii luminoase. In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina - saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.

Utilizarea apei: Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza : • Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min) • Rotunde • Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conducte de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie

Utilizarea apei propusa in proiect Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare, asigurand 10 pasari la o adapatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor apa si un medicator care asigura doze de medicamente pt. pui corespunzatoare varstei. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m. Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.


________________________________________________________________________


24

de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu

12-15 pasari per tasnitoare. Energia BAT este de a reduce energia prin: izolarea cladirilor in regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut

Energia, conform proiectului Reducerea consumului energetic se realizeaza prin: izolarea cladirilor; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.

Depozitarea dejectiilor BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare uscate vor fi depozitate intr-o unitate cu podea impermeabilizata si cu ventilatie suficienta. Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie. Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit de slam de gunoi Pentru depozitarea temporara pe camp a dejectiilor aceasta se va face departe de receptorii sensibili (vecini, cursuri de apa, drenaje ale campului)

Depozitarea dejectiilor conform proiectului Depozitarea dejectiilor se va face pe o platforma, care va fi reamenajata: construire pereti laterali, acoperire, bazin de colectare a scurgerilor lichide. Capacitatea bazinului va asigura depozitarea dejectiilor in perioada cand acestea nu pot fi imprastiate pe camp.

Hranirea pasarilor conform documentelor de referinta Calitatea hranei administrata pasarilor determina calitatea produselor obtinute. Hrana, care poate fi preparata in instalatii amplasate in ferma sau care

Hranirea pasarilor propusa prin proiect AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete optimizate conform cerinŃelor puilor de carne.


________________________________________________________________________


25

poate fi adusa de la unitati situate in afara perimetrului fermei, este depozitata in silozuri adiacente halelor de crestere a pasarilor. Formula nutritionala este foarte importanta atat din punct de vedere al nivelului de productie, al calitatii impuse pentru carnea de pasare, cat si pentru asigurarea nivelului energetic si a nutrientilor esentiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vietii pasarilor. Atat formula nutritionala de baza, cat si substantele aditionale utilizate sunt reglementate la nivel european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil, varsta propice administrarii, perioada de administrare si de observatie. Compozitia hranei pasarilor difera de la o tara membra la alta, dar in principiu este o mixtura care are in compozitie: - cereale si reziduuri de cereale - seminte si reziduuri de seminte - boabe de soia si legume - bulbi, tuberculi si radacini - produse de origine animala (faina de peste, faina de carne sau de oase, produse lactate) In alimentatia pasarilor pot fi introduse din diverse motive si alte elemente. Acestea sunt elemente care: – adaugate in cantitati mici, pot avea efecte pozitive asupra cresterii in greutate, prin cresterea ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte in combaterea unor categorii riscante de flora intestinala; In unele tari membre utilizarea antibioticelor in hrana este o problema controversata; - sporesc calitatea carnii (vitaminele), imbunatatesc posibilitatile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub forma de granule), influenteaza continutul de proteine al hranei. Toate speciile de pasari au nevoie ca hrana sa fie suficient de bogata in amino-acizi. Fosforul este important pentru fixarea calciului in oase. Alte minerale si elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate la prepararea hranei (de exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn). In hrana pot fi adaugati amino-acizi care nu pot fi asigurati de metabolismul pasarilor. In mod uzual nu sunt adaugate si alte elemente,

ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor broiler, in special in funcŃie de vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile. Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie. ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la nivelul umărului puiului. Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă. In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor; descărcarea se realizează mecanic.


________________________________________________________________________


26

daca acestea sunt deja suficiente in hrana, asa cum rezulta ea prin

mixarea elementelor de baza. Exceptie fac vitaminele, care nu sunt produse de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse in cantitati insuficiente) si care sunt adaugate in hrana zilnica a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate in amestec cu diferite minerale. Hrana administrata pasarilor difera in functie de varsta acestora si de specie. Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt: -sisteme de hranire cu lant -sisteme de hranire cu ax melcatsisteme de hranire cu tavi -sisteme de hranire cu buncare mobile Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor * colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei in instalatie O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari TradiŃional, păsările pentru carne sunt Ńinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută Pentru motive legate de condiŃia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. ConŃinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi pentru pasari prevazute in proiect - aplicarea unor retete de hranire care permit reducerea emisiilor de amoniac


________________________________________________________________________


27

* densitatea de populare * utilizarea izolaŃiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluŃie îmbunătăŃită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenŃie izolaŃiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiŃional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL). Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinŃă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puŃine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secŃiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forŃată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente Este evident că rata de ventilaŃie depinde de curentul natural de aer, de soluŃia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de

aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator.. Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De

Ferma trebuie sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o imprastiere. Platforma de dejectii trebuie sa fie impermeabila si sa fie prevazuta cu drenaj a levigatului precum si racordata prin reteaua de canalizare la statia de epurare ape uzate.


________________________________________________________________________


28

asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) . In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman . Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de asemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor). Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile. BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren utilizand tehnicile care

In aplicarea pe teren a dejectiilor se vor aplica bunele practice agricole

legiferate in tara noastra si armonizate cu cerintele UE.


________________________________________________________________________


29

sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin corelarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor) Evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada • dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si • imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: • imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si • luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii.

Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune.


________________________________________________________________________


30

BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere.


________________________________________________________________________


31

1.5 Informatii privind productia realizata si resur sele folosite

PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

FURNIZORI

apa 18367,4 mc Sursa proprie

Energie

electrica

290000 kw SC

ELECTRICA

S.A FDEE

Buzau

GPL 200 mii l 10 rezervoare

GPL a cate

5000 l

Crestere pui carne 2552 t carne in viu

motorina 500 l Statii de

distributie

carburanti

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele

chimice

In timpul executiei lucrarilor de constructii se vor utiliza :

• materiale de constructie (otel beton, panouri metalice, stalpi si grinzi metalice, material

lemnos, etc) ce vor fi depozitate pe toata perioada derularii constructiilor pe amplasament

• alte materiale (usi, ferestre) nu necesita depozitare , vor fi montate in momentul aducerii pe

amplasament

• si substante si preparate chimice care intra sub incidenta Legii 451/2001:

- substante si preparate inflamabile (combustibili)


________________________________________________________________________


32

- substante si preparate periculoase pentru mediu –substante si preparate care

folosite ar putea prezenta un risc imediat pentru mai multe componente de mediu:uleiuri

minerale, unsori industriale,produse petroliere,bitum)

In perioada de functionare:

Table 2: Informatii despre materiile prime si substante sau preparate chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea/serie

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

Pui de o zi 202.500 capete N

Furaje

concentrate

8284 t N

Paie pentru

asternut

600 t N - -

medicamente 700 kg

GPL 200.000 l P R12

motorina 500 l P R12

Dezinfectante 350 l P R 20/21/22

R34

R42/43

Var igienizare

incinte

0,4 t N

Tabel 3 Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor si materialelor utilizate

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Materiale de constructie Pe suprafetele betonate existente, ce vor fi curatate la terminarea lucrarilor

Furaje Siloz furajere

Medicamente Farmacia sanitara

Dezinfectanti In ambalajul furnizorilor, in magazie speciala,


________________________________________________________________________


33

incuiata, substantele sunt gestionate de personal cu calificarea necesara, conform prevederilor legale

1.8. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni patogeni sau

aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).

Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Modul de transmitere a bolilor

este extrem de complex, depinzand de tipul agentului etiologic, de speciile de animale receptive si

de factorii de mediu.

Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea, declararea si

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor sunt:

• Lista A: Pesta aviara (face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale);

• Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si

imediata):Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara

infectioasa,Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Paratifoza aviara,

Difterovariola aviara,Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa, Hepatita

virotica aviara, Boala lui Derszy.

Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si adapta

pentru a infecta si a se raspandi la oameni. Pe linia atributiilor sale autoritatea nationala sanitara

veterinara impune masuri severe printer care enumeram:

- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si anatomopatologica

permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;

- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind popularea, hranirea, exploatarea

si transportul animalelor;

- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata patrunde

persoane, vehicule si animale, decat printr-o intrare special amenajata, aflata sub controlul

veterinar;


________________________________________________________________________


34

- construirea si amenajarea la intrarea in exploatatia de animale a unui filtru sanitar veterinar,

dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza schimbarea obligatorie a

hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie antiepizootica;

- interzicerea intrarii in exploatatia de animale a persoanelor care nu lucreaza direct in procesul de

productie, cu exceptia organelor de control, care vor respecta conditiile obligatorii de filtru sanitar;

- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea

exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati diferite de specificul acesteia;

- mentinerea obligatorie in carantina profilactica a animalelor ce urmeaza sa fie introduse in

exploatatie.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitare veterinare privind

anuntarea declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;

- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara a le

instraina sau valorifica;

- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanelor in locurile propuse a fi contaminate;

- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animalele bolnave sau care sunt suspectate de

contaminare, fara a le administra altor animale; - sa pastreze la locul respectiv ustensilele de grajd,

asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte obiecte care pot fi purtatoare de contagiu.

Ferma va avea un plan de biosecuritate aprobat de autoritatile competente, in conformitate cu

prevederile H.G. 515/2008 cu privire la asigurarea biosecuritatii fermei.

O categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea

umana.

Zgomotul si vibratiile sunt considerate principalele surse de poluare in timpul

construirii/renovarilor majore, constituind factori generatori de stres, mai ales pentru angajatii care

deservesc utilajele din santier.

1.8.1 Zgomotul

In perioada de executie a lucrarilor de constructie se vor efectua operatii generatoare de

zgomot si vibratii:

• echipamente mobile nerutiere (buldozer, excavator, compactor, ciocane pneumatice, etc)

• manipularea mecanizata a materialelor


________________________________________________________________________


35

• operatii de sudura si taiere prin sudura

• trafic auto aferent aprovizionarii cu materiale

Utilaje folosite si puteri acustice asociate:

• excavator Lw 117 ≈ dB (A)

• buldozer Lw 115 ≈ dB (A)

• incarcator Lw 112 ≈ dB (A)

• compactor Lw 105 ≈ dB (A)

• autobasculante Lw 107 ≈ dB (A)

• ciocan pneumatic Lw 125 ≈ dB (A)

Nivelul de zgomot datorat utilizarii utilajelor pe durata lucrarilor de constructie depaseste

temporar nivelul de zgomot admis, acest fapt fiind in acelasi timp inevitabil. Vibratiile produse in

timpul lucrarilor nu ajung sub nivelul prag de 20 Hz, sub care este afectat organismul uman.

In perioada de desfasurare a activitatii, principalele surse de zgomot sunt (documentul de

referinta BAT , tab. 3.43):

Sursa zgomot Durata Frecventa Activitatea

de zi/noapte

Nivelul de

presiune al

sunetului

dB(A)

Echivalent

continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare

adaposturi

Continuu/

intermitent

Tot anul Zi si noapte 43

Livrare hrana 1 h 2-3 in

fiecare

saptamana

zi 92(la 5 m)

Prindere găini (de carne)

6 h 6 – 7 ori pe an

Zi/noapte 57-60

Curatare Pasari de carne 1.manipulare

1-3 zile

6-7 ori pe

zi 88(la 5 m)


________________________________________________________________________


36

gainat 2.spalare intensa

1-3 zile

an


________________________________________________________________________


37

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita

maximă admisă pentru om şi

pentru mediu)

Poluare de fond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protecŃie/ restricŃie aferente

obiectivului, conform

legislaŃiei în vigoare

Fără măsuri de eliminare/ reducere

a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

poluării

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

zgomot

Ventilatoare 57 ventilatoare 65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88

Ventilatoarele halelor au functionare continua, nivelul de zgomot 43 dB

-

65 dB(A) -

Obiectivul poate modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte

-

-

-

Popularea/depopularea cu pasari

10 hale 6h /zi/hala de 6-7 ori pe an nivel de zgomot 57-60 dB

Activitatea se va desfasura pe timpul zilei

Igienizare hala

10 hale De 6-7 ori pe an , intre 1-3 zile /hala, nivel de zgomot 88 dB


Mijloace de transport materii prime , materiale auxiliare,

Se considera un trafic de maxim 3 masini /zi

65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88

65 dB Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte



________________________________________________________________________

S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. BUZAU 38


Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce

la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii in ferma, utilizarea echipamentelor cu

nivel scazut de zgomot.

Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca zgomotul

produs de instalatie nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei din vecinatate.

In cazul de fata se utilizeaza ventilatoare silentioase, o parte din ele avand turatie reglabila,

pentru a asigura rate diferite de aerare, functie de necesitati.

Cand se curate halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara cladirii ar trebui

organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista suficient spatiu

frontal, atunci remorcile ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.

Pentru constructiile noi, se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru manipularea

dejectiilor si produselor, astfel incat, acolo unde este practice, manevrarea masinilor sa fie

concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum zonele

rezidentiale.

Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta poate reduce

nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

Limitarea la minim a timpului de lucru a utilajelor grele de constructii;

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot

decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);

2. PROCESUL TEHNOLOGIC

2.1. Procese tehnologice si de productie

S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU va desfasura in cadrul amplasamentului din comuna

Vernesti, satul Zoresti, activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia de

crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.


________________________________________________________________________


Capacitatea de producŃie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 202.500 capete

pui de carne/serie - 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.417.500 capete pui/an, cu o greutate medie de

1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 2.835 t pui vii/an.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.

In cadrul fermei se va folosi principiul “totul plin – totul gol”. Durata unui ciclu de crestere va fi

de 38 zile; dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata

perioadei de vid sanitar va fi de 10-14 zile.

Cresterea puilor va fi realizata in 10 hale cu o suprafata utila totala de 10.123,50 mp. Fiecare hala

este prevazuta cu un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru

masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a

aerului cand este cazul.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi vegetale, are

avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a manipula mai usor dejectiile

(umiditate cca. 60%), care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea ciclului de

productie.

Tehnologia de crestere a puilor la sol si echipamente aferente acestei metode prezinta urmatoarele

plusuri in comparatie cu sistemul de crestere a puilor la baterie.

- Cresterea efectivului de pui de carne, cu un procent ridicat de uniformitate pana la

livrarea la abator;

- Scaderea procentului de mortalitate;

- Reducerea consumului specific de furaje combinate pe kg. greutate vie;

- Hranirea uniforma a intregului lot;

- Reducerea numarului de personal din momentul punerii in functiune a instalatiilor

tehnologice (comparativ cu alte sisteme similare de crestere a pasarilor, gen baterii

piramidale).

Directiva 1999/74/UE, prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat, in vederea

cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a animalelor, care au

umarul de animale in limitele IPPC sunt caracterizate de un grad ridicat de specializare si

organizare. Partea esentiala a activitatii este sistemul de adapostire a animalelor.

Se asigura o capacitate de productie continua prin folosirea rationala a capacitatilor existente si

prin aplicarea de principii tehnologice obligatorii de tipul:


________________________________________________________________________


- populare si depopulare totala;

- cicluri de crestere pentru puii de carne de 7 saptamani cu 3 saptamani de pauza, timp in

care se realizeaza curatenia dezinfectia si odihna halelor.

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare, este necesara respectarea normelor tehnologice de baza

si anume:

• se vor asigura si respecta toate principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor,

privind categoria de varsta 0-38 zile cu referinte la densitatea puilor in adapost,

temperatura, luminozitatea, ventilatia, concentratia de noxe, calitatea asternutului si

calitatea furajelor. Astfel, in cazul puilor de 1 Kg densitatea puilor va fi de 25

pui/mp, iar in cazul puilor de 1,8 Kg/cap, densitatea va scadea la 18-20 pui/mp.

• ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/Kg greutate vie/h si va

fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale curentilor de aer;

in cadrul fermei de crestere a pasarilor Zoresti sistemul de ventilatie este

computerizat, realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau

mai putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

Procesele de productie din cadrul fermei sunt:

- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe procese

metabolice;

- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si

curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut, asistenta medicala

de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul dejectiilor la platforma special

amenajata;

- activitati de eliminare a deseurilor;


________________________________________________________________________


Figura 2.1.1. Schema generala a activitatilor in cadrul fermei de crestere a puilor pentru

carne Zoresti, apartinand S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU

Procesele operationale din cadrul fermei de pasari pot fi impartite in:

- populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale;

- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a

animalelor;

- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcarea hranei in buncare si

administrarea acesteia din buncare prin reteua de distributie.

- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare.

Descarcare/ incarcare pui

Hale pentru cresterea puilor

Depozitare temporara cadaver (camera special amenajata)

Eliminare prin operator autorizat

Buncare pentru depozitarea hranei

Distribuire hrana

Colectarea ape uzate tehnologice

Tratarea apelor uzate in statia de epurare

Evacuare in canalul de desecare

Colectare dejectii

Depozitare temporara pe platorme special amenajata

Raspandire pe terenurile agricole

Transportul hranei


________________________________________________________________________


- colectarea dejectiilor cu ajutorul incarcatorului frontal si transportul acestora pe platforma special

amenajata;

- curatarea si igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;

- asistenta veterinara de specialitate.

Figura 2.1.2. Schema fluxului tehnologic din cadrul fermei de crestere a puilor pentru carne

Zoresti, apartinand S.C. LABORATOR EXPERT SRL BUZAU

Etapele fluxului tehnologic Actiuni intreprinse

Activitatea desfasurata in ferma se va desfasura pe baza unei tehnologii de exploatare, care

reprezinta un ansamblu de procese, metode, operatii sau faze ce se desfasoara intr-o anumita

Pregatirea halelor pentru populare

Popularea halelor

Cresterea puilor

Depopulare halelor

Efectuarea lucrarilor de curatire si igienizare a halelor

Varuire Dezinfectie

Transportul puilor in ferma

Furajare, adapare, asigurarea microclimatului,

Transportul pasarilor catre abatoare

Colectarea , evacuarea dejectiilor si evacuarea apelor uzate


________________________________________________________________________


ordine si corelare (flux tehnologic), respectand anumite conditii si folosind o gama de utilaje

mecanice care se refera la furajare, adapare si microclimat.

Figura 2.1.3. Parametrii cheie legati de mediu pentru activitatile principale din ferma de

crestere a pasarilor:

Parametrii cheie legati de mediu Activitatile principale

desfasurate in ferma Consum Emisie potentiala

Evacuare si depozitare

temporara a dejectiilor

produse.

- Emisii in aer (NH3), miros,

dejectii.

- sisteme de control si

mentinere a

climatului interior;

- sisteme de hranire si

adapare a pasarilor.

Energie, hrana, apa Zgomot, apa uzata

tehnologica, praf, CO2.

Descarcare/incarcare a

pasarilor

- Zgomot

Descarcare/depozitare

furajului in buncare

- Praf

Depozitarea temporara a

dejectiilor

Combustibil Emisii in aer, miros,

accidental infiltratii in sol si

apa freatica

Aplicare pe camp a

gunoiului fermentat

- Emisii in aer, miros, emisii

de N,P, K, in sol, apa

freatica, apa de suprafata

Depozitarea temporara a

cadavrelor

Energie Miros


________________________________________________________________________


Popularea halelor

1. Transportul puilor cu vârsta de o zi.

Preluarea de la terŃi a puilor de o zi şi transportul acestora de la staŃia de incubaŃie în halele de

producŃie se face cu autospecială prevăzută cu sursă proprie de încălzire şi ventilaŃie, în lădiŃe

speciale.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi.

2. Introducerea puilor în hală

Puii de găină, în sistem intensiv de creştere, se introduc în halele de creştere, la vârsta de o zi.

Aceştia se repartizează în halele pregătite corespunzător, pe compartimente, hale, respectând

densităŃile.

La fermele de producŃie a puilor de carne, densitatea medie în cazul creşterii la sol este :

- pui cu vârsta de 1- 30 zile = 24 pui/mp ;

- pui cu vârsta de 30- 38 zile = 20 pui/mp .

Dacă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologică normală, mortalitatea poate creşte, iar

dezvoltarea lor va avea de suferit.

În aglomerări mari de pui pot apărea aberaŃii şi pervertiri ale gustului (pica si canibalismul), care o

dată apărute sunt greu de combătut, putând genera pierderi economice, uneori foarte mari.

În cadrul Fermei de păsări ZORESTI, păsările sunt crescute la sol, pe asternut de paie.

Patul de creştere este constituit din paie şi este răspândit pe toată suprafaŃa halei de creştere a

păsărilor. Pardoseala halelor de creştere a păsărilor este realizată din beton.

Evacuarea patului de creştere (pat în care sunt înglobate dejecŃii şi resturi de furaj) se face periodic,

la depopularea halelor, respectiv la sfârşitul unei perioade de creştere (38 zile).

Creşterea puilor

Hrănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hrănirea să se facă în condiŃii optime,

trebuie asigurat fondul de furaje necesar.

Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în

sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în

cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7

cm iar în timpul iernii este de 10 cm.


________________________________________________________________________


Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în

prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4

ore de la administrare (pentru a preveni alterarea).

Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie.

ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la

nivelul umărului puiului.

În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4

% din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 –

30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.

Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de rezultate bune în creşterea

puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o

instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al

furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele hrănitoarelor automat pe măsură ce

cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade.

În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la

atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un

sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei.

Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12

pui.

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă.

In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de

transport furaje.

Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor;

descărcarea se realizează mecanic.

Pentru hrănirea păsărilor, S.C. LABORATOR EXPERT S.R.L. va utiliza un furaj ale cărui

principale componente sunt: porumbul, şrotul de soia, grăsimea, premix mineralo-vitaminic.

AlimentaŃia puilor

AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete

optimizate conform cerinŃelor puilor de carne.


________________________________________________________________________


ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale,

şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incit sa se realizeze un spor

mediu de 50 g/zi furajata.

Pe parcursul creşterii, puiul va primi următoarele reŃete de furaj :

a. « demaraj » furaj ce se da puilor in prima perioada de creştere si care constituie

aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a întregii perioada ;

b. « creştere » furaj ce se da puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60% din

cantitatea de furajare a întregii perioada

c. « finisare » furaj ce se da puilor in ultima parte a ciclului de creştere si îngrăşare si

reprezintă 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respective 1,8 kg furaj

pentru 1 kg carne in viu.

EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor, in special in funcŃie de vârsta,

conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor

proteic, care atinge maximum la finalul ciclului.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in Tabelul nr. 2.1.4, arata ca tehnicile de nutritie sunt

BAT.

Tabelul nr. 2.1.4.: Conformarea cu cerintele BAT pentru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie

Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului


________________________________________________________________________


Faza 1(1 – 10 zile): Proteina – 22-23 % Fosfor total – 0,5% Faza 2 (11 – 29 zile): Proteina – 21,3 % Fosfor total – 0,42% Faza 3 (30 – 112 zile): Proteina – 20,63% Fosfor total – 0,42%

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 %

b) Consum de nutret

Cantitatea de furaj/loc/an este de:20 Kg/loc/an

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/loc/an este de: 22 – 29 kg pentru pui de gratar.

Asigurarea apei in scop menajer si in procesul tehnologic:

Apa este folosita in scop menajer, in procesul de productie pentru adapatul pasarilor si igienizarea

halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de crestre.

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din doua puturi forate, unul existent si altul ce

trebuie executat.

Apa va fi stocata in rezervoare tampon aflate in incinta complexului studiat. Gospodaria de apa se

va racorda la reteaua inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin de vane.

Adăparea puilor se face cu adăpători tip picurător. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă

adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe

care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m.

Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri

consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.


________________________________________________________________________


Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabelul nr. 2.1.5, arata ca tehnicile de adapare sunt

BAT.

Tabelul nr. 2.1.5: Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Apa de baut Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.

Consumul specific este de 7,56 l/cap/serie

Consumul de apa per Ciclu

(L/cap/ciclu): 4.5 – 11 (BREF ILF

Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel 3.11).

Microclimat

Se recomanda pentru ventilaŃie, in funcŃie de temperatura exterioara si vârsta puilor de carne,

valorile din tabelul următor :

Tabelul nr. 2.1.6.

Metri cubi / ora / pasare

Temperatura

exterioara (°C)

Saptamana 1 Saptamana 3 Saptamana 6

35 2 4 7-10

20 1,4 3 5-6

10 0,8 2 4

0 0,6 1 2-3

-10 0,1 0,8 1,2

-20 0,1 0,6 0,9

Temperaturi optime admise în halele de creştere a puilor la sol

Temperatura are un rol foarte important in procesul de creştere si dezvoltare.

Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceasta roprietate se

dezvolta insa destul de rapid, începând cu ziua a 5 –a de viata, iar după 10 ile puii sunt capabili sa

se adapteze la fluctuaŃiile de temperatura.


________________________________________________________________________


In halele de pui, asigurarea confortului termic are o importanta decisiva, pentru reşterea si

dezvoltarea acestora, de aceea, cel puŃin cu 48 de ore înaintea popularii alelor cu pui de o zi se pun

in funcŃiune sursele de încălzire, reglându-se temperature ecesara puilor in vârsta de la 1 la 10 zile.

Tot cu 8 de ore înainte de populare, se umple cu apa sistemul de adăpare, pentru ca pa sa poată fi

încălzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime in halele de creşterea puilor la sol sunt :

• pui 1-10 zile vara ; 28-32 ° C

iarna ; 30- 34 0 C

• pui 11-20 zile vara ; 23-25 ° C

iarna ; 26- 24 0 C

• pui 21-30 zile vara ; 22- 24 ° C

• iarna ; 20- 18 ° C

• peste 30 zile vara ; 22-26 ° C

iarna ; 20-21 ° C

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura este prea

scăzuta aceştia se vor înghesui sub sursa de căldura.

Daca temperatura este prea ridicata se vor răspândi spre pereŃi . Daca exista curenŃi de aer puii se

vor grupa in zona opusa formarii curenŃilor.

Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic aceştia se răspândesc pe toata

suprafaŃa compartimentului.

In tabelul următor se prezintă recomandări privind temperatura in halele de pui, in erioada de

creştere.

Tabelul nr. 2.1.7. Temperatura recomandata in halele de crestere a pasarilor:

Varsta Temperatura° C

Ziua 1-2 33-34

Ziua 3-4 30-31

Ziua 5-7 29-30


________________________________________________________________________


Ziua 7-8 28-29

Saptamana 2 27-28

Saptamana 3 25-27

Saptamana 4 22-24

Saptamana 5 20-22

Saptamana 6 18-20

Umiditatea relativa optima admisa la halele de creşterea puilor la sol

Umiditatea relativa optima admisa in halele de creştere a puilor de carne variază funcŃie de sezon,

călduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60 – 80 %.

Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atât umiditatea aerului este mai scade si invers.

Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %

Temperatura 30-27 ° C

Săptămâna III; 16 -22 zile Umiditate 60-70 %








Umiditatea, in funcŃie de vârsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi conform

tabelului de mai jos :

Tabelul nr. 2.1.8. Umiditatea si temperatura interioara recomandate in functie de varsta

puilor:

Umiditate Varsta

(zile) Grade 80% 70% 60% 50% 40%

30%

1 ° C 33 33 33 33 35 36


________________________________________________________________________


2 ° C 32 32 32 32 34 35

3 ° C 31 31 31 31 33 35

4 ° C 30 30 30 30 32 34

5 ° C 30 30 30 30 32 34

6 ° C 29 29 29 29 31 33

7 ° C 29 29 29 29 31 33

8 ° C 28 29 29 31 31 33

Viteza optima admisa a curenŃilor de aer in halele de creşterea puilor la sol

In prima săptămână nu se face ventilaŃie forŃata, se merge pe ventilaŃie naturala – clapetele ce

urmează a se monta in pereŃii halelor, vor fi deschise, fără a se porni ventilatoarele care pot crea

curenŃi de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele dar se va regla viteza curenŃilor de

aer.

CurenŃii de aer din halele de pui trebuie sa se încadreze strict in limitele optime. La temperaturi

scăzute, nu este permisa existenta curenŃilor de aer mai mari de 0,2 – 0,3 m/s. Viteza curenŃilor de

aer, trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale si cu vârsta puilor.

Viteza maxima a curenŃilor de aer in halele pentru pui corelata cu vârsta acestora si

temperatura adăpostului este :

• pui 1-10 zile la o temperatură de 28-30 0 C ; v= 0,05 – 0,1 m/sec ;

• pui 10- 20 zile la o temperatura de 23 –270 C; v= 0,1 – 0,2 m/sec ;

• pui 20 – 42 zile la o temperatura de 21-23 0 C ; v= 0,2 – 0,5m/sec ;

Pentru dimensionarea ventilaŃiei maxime s-a luat in calcul 6,5 cmp suprafaŃa de admisie pentru

fiecare 0,113 cm3 / min aer evacuat.

Degajări de gaze nocive in halele de creşterea puilor la sol

Gazele nocive sunt emanaŃii gazoase care provin din degradarea organica a dejecŃiilor si ca

rezultat al proceselor fiziologice ale pasărilor .

In halele de pui de găina se admit următoarele concentraŃii maxime de gaze nocive:

- amoniac ; 0,0025 % ;

- hidrogen sulfurat : 0,004 % ;

- bioxid de carbon 0,5 – 0,6 % ;


________________________________________________________________________


- metan 5 %.

VentilaŃia este principala operaŃiune prin care se pot regla, in limitele optime admise, gazele

nocive, curenŃii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. VentilaŃia realizata in halele de

pasări este o ventilaŃie mixta; mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si evacuării aerului in

hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la

nivelul parŃii superioare a pereŃilor.

Iluminatul

Iluminatul are de asemnea un rol important in procesul tehnologic de crestere a puilor. Sunt

aplicare diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20

lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne.

Astfel programul de lumina va fi :

- primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina

- saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.

Depopulare

Când puii au ajuns la vârsta de sacrificare, sunt livraŃi către un abator de păsări, la terŃi. Livrarea se

face cu mijloace de transport speciale conform graficului întocmit de către abator. Încărcarea lor in

mijloacele de transport se face manual, respectând condiŃiile tehnice de manipulare.

Depozitarea dejecŃiilor

La sfârşitul ciclului de creştere a păsărilor resturile de furaje rămase, cât si dejecŃiile (aşternutul

epuizat) vor fi transportate pe platforma betonată de stocare temporară a dejecŃiilor.

Platforma pentru stocarea temporară a dejecŃiilor, pentru o perioadă de cca. 6 luni, este prevăzută

cu ziduri din beton pe trei laturi, cu înălŃimea de 200 cm. Suprafata construită a platformei va fi de

620,50 mp, iar suprafața utilă de 602,25 mp.

După depozitarea temporară, dejecŃiile se vor administra ca îngrăşământ natural pe terenuri

agricole, în cantităŃile indicate în studiile pedologice si agrochimice şi cu respectarea prevederilor

Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naŃional de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de


________________________________________________________________________


poluanŃi proveniŃi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie.

CurăŃirea mecanica

OperaŃia de evacuare a aşternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzător prin

uşile special practicate. Acest aşternut este încărcat in mijloace de transport si depozitat la

platforma de depozitare aşternut.

După golirea halelor urmează operaŃia de măturare si spălare mecanica cu apa sub presiune. Apa

uzata rezultata din spălare este dirijata prin sistemul de canalizare interior în bazinele betonate

vidanjabile.

Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt:

� spalat;

� dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare; dezinfectia se face cu solutie de VIROCID 1 – 1,5

% concentraŃie;

� limpezit, retusat

� uscare hala;

� ezinfectie pardoseala, pereti;

� varuit;

� incalzit hala;

� introdus asternutul in sala;

� dezinfectie asternut, pereti, cu soluŃie VIROCID concentraŃie 0,5%;

� dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol VIROCID 0,5% concentratie;

� dezinfectie exterior hala;

Întrucât nici un dezinfectant nu asigură distrugerea totală a germenilor patogeni, odihna halelor

între serii este singura cale de a asigura o asanare perfectă a acestora după fiecare serie. Durata

odihnei halelor, perfect curatate de resturi organice si dezinfectate, trebuie să fie aproximativ

corespunzătoare duratei ciclului biologic al majoritătii germenilor – cca. 3 săptămâni. Recoltarea

de probe de sanitatie, în special care vin în contact cu puiul de o zi, ne edifică asupra eficientei

odihnei dintre serii si dezinfectiei.


________________________________________________________________________


Starea de sănătate a păsărilor va fi asigurată si controlată de către medical epizootolog al societătii,

pe bază de decizie a conducerii, care organizează dezinfectia halelor si urmăreste starea de

sanitatie a acestora, în timpul vidului sanitar, pe baza BA emise de Directia Sanitar Veterinară si

Siguranta Alimentelor Buzau.

Pregătirea pentru populare

Halele se pregătesc înainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :

- asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa care are loc incalzirea

halei in trepte de temperatura, in asa fel incat, in momentul popularii, sa se asigure temperatura

tehnologica necesara.

- Punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut trebuie sa aiba

temperatura tehnologic necesara, apropiata de cea a adăpostului;

- Verificarea aşternutului format din paie foarte curate şi rumeguş de lemn, in cantitate si grosime

variabila, in funcŃie de anotimp astfel ca vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar in timpul iernii

este de 10 cm.

Asigurarea calităŃii produselor

Pentru obŃinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de catre

crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica in mod curent in

zootehnia moderna: Biosecuritate si Bunastarea in cresterea animalelor.

a) Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea agentilor

biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care acestea le

consuma.Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor

de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.

Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt: apa, furajul, adapostul si

echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele,

rozatoare, pasarile salbatice si chiar puii la populare.

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor

oamenilor, a tuturor obietelor si materialelor ce vin in contact cu pasarile. Astfel prin controlul


________________________________________________________________________


riguros al acestor vectori si prin reducerea incarcaturii microbiene a lor, se va reduce simtitor riscul

de imbolnavire a pasarilor.

b). Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care

crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile

productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol.

In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme care se

refera la:

1. Conditii de securitate

- sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren, inundatii;

- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;

2. Conditii de mediu

- densitatea nu mai mult de 19,5 pasari/m2

- temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la 340C la 200C) fara a depasi

aceste limite in caz de extreme atmosferice;

- umiditatea sa fie corespunzatore varstei;

- calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala;

- asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed;

- intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta;

3. Calitatea furajului

- sa nu fie toxic si sa fie salubru;

- sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali;

4. Calitatea apei

- sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului.

5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare.

Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si instalatii

moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai

multor operatiuni.


________________________________________________________________________


2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Functionarea obiectivului este nedeterminata. In eventualitatea incetarii activitatii si

dezvoltarii unei alte forme de activitate, va fi necesara dezafectarea instalatiilor.

Daca se pune problema incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare

obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament

(sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat activitatii

propuse (Bilant de Mediu).

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita utilizarea sa in

viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul actiunii de inchidere si sa

se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea

amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe urmatoarele

elemente:

- spălarea si dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;

- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;

- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;

- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.

Tabelul nr. 2.2.1. Structuri subterane

Structuri subterane Continutul Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara Camine de vizitare Bazin de stocare a apelor uzate

Dejectii, ape uzate. Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare.

Tabelul nr. 2.2.2. Structuri supraterane


________________________________________________________________________


Cladire sau alta structura

Materiale periculoase Alte pericole potentiale

Hale de productie, platforma dejectii, cladiri anexe

Substantele periculoase utilizate, pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare: substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in ape de suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate sau predate unei firme autorizate in vederea eliminarii. Deseuri din demolare cu continut de azbest vor fi eliminate prin operatori autorizati.

Nu exista alte pericole potentiale pentru mediu.

Tabelul 2.2.3. Zone in care se preleveaza probe

Zone/ localizari in care se preleveaza

probe

Motivul

Eventual, din jurul structurilor subterane

Prelevarea de probe de sol din jurul structurilor subterane va avea ca obiect doar, eventual, stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului, deoarece acestea servesc la stocarea de ape uzate cu continut de azot si fosfor care nu sunt considerate poluanti pentru mediu decat in zone cu vulnerabilitate la poluarea cu nitrati proveniti din surse agricole. Conform inventarului realizat si pus la dispozitia publicului prin OM 242/2005 al MMGA si MAPDR, ferma nu este amplasata intr-o astfel de zona.

Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta APM Buzau solicitarea de

obtinere a autorizatiei pentru incetarea activitătii.


________________________________________________________________________


Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

� Curătarea si dezinfectarea halei

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de productie

respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai putin actiunile de

pregatire a halei pentru repopulare.

� Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si supraterane: fosa

septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de dejectii

rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

� Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare

Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea vidanjata.

� Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.

In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca demolarea tuturor

structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;

- se va obtine autorizatia de demolare;

- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate normele de

securitate specifice;

- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile aplicabile pentru

gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

� Gestionarea materialelor de constructie periculoase.

Deseuri din demolare cu continut de azbest vor fi eliminate prin operatori autorizati.

• substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in ape de

suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate sau predate unei

firme autorizate in vederea eliminarii.

� Colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in incinta vor

fi colectate si eliminate corespunzator;


________________________________________________________________________


3.DESEURI

3.1. GENERAREA DESEURILOR

Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

a)Etapa de construire

- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza integral

in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)

- deseuri de materiale de constructii din demolari sau din activitatea de reabilitare a halelor:acestea

vor fi colectate selectiv – pe categorii – o parte putand fi refolosite(grinzi,caramizi , etc), o parte

moloz sau amestecuri de materiale inerte pot fi folosite pentru sistematizarea pe verticala a

amplasamentului din cadrul incintei daca necesita ;

- metale din dezafectarea halelor vor fi colectate in vederea valorificarii de catre firme autorizate.

Se recomanda ca in perioada executarii constructiilor pe amplasament sa fie asigurat un container

metalic in care urmeaza a fi colectate deseurile nerecuperabile.

b) Etapa de operare a obiectivului

In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si cadavrele

de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a cantitatilor anuale produse,

acestea variind intre anumite limite in functie de rasa, cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de

adapost si dotarea acestuia cu instalatii de furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul

cadavrelor, mentinerea mortalitatii in limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de

bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de activitatile

conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- dejectii de pasare

- deseuri de tesuturi animaliere

- deseuri menajere

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor

- deseuri de ambalaje de la subtantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare


________________________________________________________________________


- deseuri de ambalaje de medicamente de uz sanitar-veterinar

3.2. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Tabel 3.2. Managementul deseurilor

Denumire deseu Cantitatea prevazuta

a fi generate

t/an

Starea

fizica

Cod

deseu

Mod de eliminare

dejectii de pasare

3000 S 02 01 06 Stocare temporara pe

platforma amenajata ,

urmand a fi

distribuite pe terenuri

agricole

deseuri de tesuturi

animaliere

20 S 02 01 02 Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu instalație frigorifică şi se predau la unități de ecarisare

deseuri menajere 4 S 20 03 01 In interiorul incintei se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic acestea vor fi golite de masinile de salubritate. Se vor incheia contracte cu unitătile specializate pentru colectarea

deseurilor menajere.

deseuri de ambalaje de la

substantele utilizate la

dezinfectie, dezinsectie,

igienizare, medicamente de

0,2 S 18 02 05 Ambalajele vor fi

returnate furnizorului


________________________________________________________________________


uz sanitar-veterinar

Namol statia de epurare 2 SS 19 08 12 Namolul se va pompa

peste asternutul cu

dejectii stocat

temporar pe

platforma special

amenajata.

Managementul dejectiilor

Documentul de referinta BREF, Codul bunelor practici agricole precum si legislatia privind

reducerea poluarii cu nitrati:

• Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al

solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti

din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in

zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

• Ord.296/2005 – Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de

actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilesc criterii pentru

reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor.

Dejectiile uscate de pasare au urmatorul continut de nutrienti (Documentul BREF, tab. 3.26):

Nutrienti (%din greutatea uscata) Specia Sistemul de

adapostire

Productia

de

dejectii

Kg/loc/an

Total N NH4-N Acid uric-

N

P K Mg S

Pui de

carne

Asternut absorbant

(5-8 serii)

10-17 2,6-10,1 0,1-2,2 <0,1-1,5 1,1-

3,2

1,2-

3,6

0,3-

0,6

0,3-

0,8

Managementul dejectiilor se axeaza pe:

• strategia de hranire;

• formula alimentelor (nivelul de proteine);


________________________________________________________________________


• adaparea si sistemul de adapare;

• sistemul transport si de depozitare a dejectiilor;

• imprastierea pe camp a dejectiilor.

Controlul sistemului de hranire

Un inalt nivel de proteine in alimentatie conduce la un nivel inalt de azot in dejectii.

Sistemul de depozitare a dejectiilor

Dupa fiecare serie dejectiile sunt evacuate si transportate la platforma de dejectii.

Dejectia colectata la capat de hala sunt transportate cu mijloace speciale de transport autom la

platforma de dejectii. Cantitatea de dejectii este de 3000 t/an.

Imprastierea pe camp a dejectiilor

Este necesar a se avea in vedere ca limita de incarcare pentru terenurile arabile, dupa decembrie

2010 va fi de 170 kg/ha.

Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune practice

agricole pentru protecŃia apelor impotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole, suprafaŃa de teren

de pe care se pot imprăstia dejecŃiile este de 0,0021 ha/pasare: 0,0021 ha/pasare x 202500 pasari

/serie =425 ha /serie pentru imprastierea pe camp a dejectiilor.

Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor, care sa

cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta dejectiilor, data livrarii.

(OM 296/2005, art. 2.1.).

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului

si masuri de reducere a impactului

Conform celor prezentate, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

· lucrari de demolare si constructie a halelor de crestere a pasarilor, constructie platforma pentru

depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare,

electricitate;

· montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire,

iluminare, climatizare).

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor santierelor, cu

implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate redusa asupra


________________________________________________________________________


componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru. Posibilele efecte negative

asupra factorilor de mediu sunt reversibile, se manifesta pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate

sau chiar eliminate prin adoptarea unor masuri corespunzatoare.

Prin implementarea proiectului nu se va produce impact cu caracter transfrontier.

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere hidrografic Satul Zoresti, Com. Vernesti, este situat in :

- Bazinul hidrografic Buzau , cod cadastral XII-1.082.00.00.00.0

- Curs de apa : Niscov, cod cadastral XII-1.82.028.00.00.0

Acest curs important de apa, cu albie majora (lunca) inundabila, are un regim de curgere

permanent iar in regim de viitura un caracter torential si efect erozional asupra malurilor si

inundabil asupra terenului de lunca.

Prin constitutia litologica a formatiunilor si structura tectonica, zona de campie este cea mai

importanta sub aspectul posibilitatilor de circulatie si acumulare a apei.

Cele mai importante formatiuni din punct de vedere hidrogeologic sunt cele constituente ale

conului aluvionar Buzau si depozitele din partea superioara a complexului pleistocen superior.

Acviferul cantonat in stratele de varsta pleistocen superior si mediu

Stratele acvifere de adancime, cantonate in formatiunile atribuite pleistocenului superior si mediu

se dezvolta adancimi cuprinse intre 40-50 m si 224 m si au grosimi variate intre 17 si 75m.

In cadrul acestui complex acvifer directia de curgere a apelor este in general nord vest sud est,

acestea corespunzand cu directia de curgere a apelor de suprafata.

Mineralizatia foarte diferita a apelor de adancime se datoreaza fie zonelor de aflorare prin care

acestea patrund, fie vitezei mici de circulatie in zona sudica a Buzaului, datorita careia continutul

in saruri al apelor creste. In general din punct de vedere fizico-chimic apele sunt clorurate sau

calcice-magneziene.

Acviferul cantonat in stratele de varsta Pleistocen inferior

Acest complex acvifer se delimiteaza de complexul acvifer cantonat in Pleitocenul superior, prin

complexul marnos al Pleistocenului mediu.

In general granulometria stratelor stratelor poros permeabile atribuite acestui complex este foarte

fina acestea fiind constituite din nisipuri fine bine sortate.


________________________________________________________________________


In formatiunuile celor doua complexe exista o discontinuitate de sedimente, stratele atribuite

Pleitocenului inferior avand inclinari mai mari pe directia de afundare care in zona este de nord

vest-sud est, datorita miscarii lor de subsisdenta ce a avut loc in timpul Pleistocenului inferior.

Apele cantonate in stratele poros permeabile ale acestui complex au o mineralizatie totala de cca

3000 mg/l fiind in general nepotabile. Directia de curgere a acestora este foarte mica.

Acviferul cantonat in conul Buzaului

Acest acvifer a fost separate tot pe criterii stratigrafice si litologice, principala caracteristica a

acestuia constituind-o granulatia grosiera a sedimentelor, acestea fiind reprezentate de: nisipuri,

pietrisuri si bolovanisuri separate prin nivele argiloase.

Formatiunile respective sunt separate hidrodinamic de complexul Pleistocenului superior, delimitat

de depozitele loessoide vechi, care sunt atribuite complexului psamitic superior.

Acest complex dezvolta pe verticala pana la adnacimea de 50-60 m, si are in componenta sa 1-4

strate acvifere care cantoneaza ape potabile ce constituie principala sursa de alimentare a

localitatilor din zona.

4.1.2 Alimentarea cu apa

Breviar de calcul

Necesarul de apă în scop potabil şi igienico-sanitar, Npi:

Npi = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=nr. de personal la ferma de pui

- U=20;

- n=necesarul specific de apa;

- n = 60 l/om/zi;

Npi = 20 x 60 = 1.200 l/zi

Npi = 1,2 mc/zi.

Necesarul de apă în scop tehnologic, Nt:

- cand se cresc pui in hala: Ntp = Nap + Nua + Nse [mc/zi]

- cand se curata hala: Nts = Nse + Nsp + Nsh [mc/zi]

Apă pentru pui, Nap:

Nap = U x n [mc/zi]


________________________________________________________________________


Unde:

- U=număr capete de pui ( U = 20 capete x Su = 20 x 10.123,50 ≈ 202.500)

- U = 202.500 pui;

- n=necesar specific de apă corespunzator unui pui intr-o zi;

- n = 0,18 l/pui zi;

Nap = 202.500 x 0,18

Nap = 36,45 mc/zi

Nap = 202.500 x 0,18 x 42 zile/serie x 7 serii/an

Nap = 10716,3 mc/an.

Apă pentru spălarea echipamentului de lucru, Nse:

Nse = U x n [mc/zi]

Unde:

- U = 1,4 kg/zi;

- N = necesar specific de apă

- n = 65 l/kg echipament;

- U = echipament supus spălării (10kg/săptămână)

Nse = 1,4 x 65 = 91 l/zi

Nse = 0,1 mc/zi

Nse = 36,5 mc/an.

Apă pentru umidificarea aerului din hale, Nua:

Nua = U x 24 x n [mc/zi]

Unde:

- U = debit specific pentru umdificare aer (30 l/hala ora);

- n = numar de hale;

Nua = 30 l/hala/ora x 24 ore x 10 hale

Nua = 7,2 mc/zi

Nua = 30 l/hală/oră x 24 ore x 60 zile/an x 10 hale

Nua = 432 mc/an


________________________________________________________________________


Apă pentru spălat platforme betonate şi căi de acces, Nsp:

Nsp = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=suprafaŃă platforme betonate şi căi de acces

- U = 200 x 10 hale = 2.000 mp;

- n=necesar specific de apă/serie

- n = 6,0 l/mp;

Nsp = 200 x 6,0 x 2 platforme/zi = 2.400 l/serie

Nsp = 2,4 mc/zi

Nsp = 2.000 x 6,0 = 12000 l/serie x 7 serii/an

Nsp = 84 mc/an

Apă pentru spălarea şi clătirea suprafeŃelor din hale, Nsh:

Nsh = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=suprafaŃa totală din hale

- U = 10123,5 mp;

- U’= 1481,16 mp (Suprafata celei mai mari hale)

- n=necesar specific de apă

- n = 15,0 l/mp;

Nsh = 1481,16 x 15,0 x 1 spălare/serie x 2 hale/zi

Nsh = 44,4 mc/zi

Nsh = 10123,5 x 15,0 x 1 spălarei/serie x 7 serii/an

Nsh= 1063 mc/an.

Necesarul de apa in scop tehnologic rezulta:

Ntp = Nap + Nua + Nse = 36,45 + 7,2 +0,1 = 43,75 mc/zi

Nts = Nse + Nsp + Nsh = 0,1 + 2,4 + 44,4 = 46,9 mc/zi

Asadar: Nt = Nts = 46,9 mc/zi

NECESARUL DE APĂ TOTAL, N:


________________________________________________________________________


N = Np + Nt [mc/zi]

N = 1,2 + 46,9

N = 48,1 mc/zi.

Debitul mediu zilnic, Qzi mediu:

Qzi mediu = 48,1 mc/zi

Debitul maxim zilnic, Qzi maxim:

Qzi maxim = Kzi * Qzi mediu [mc/zi]; Kzi=1,4

Qzi maxim = 67,34 mc/zi

Debitul maxim orar, Qzi maxim:

Qor max = 1/24 (Qzi maxim * K o) [mc/zi]; Ko=3;

Qor max = 8,41 mc/h

CERINłA DE APĂ LA SURSĂ, Qs:

Qs = Ks x Kp x N/1.000 [mc/zi]

Qs = 1,02 x 1,1 x 48100/1.000

Qs = 54 mc/zi

Volumul anual de apa consumat, Vanual:

Vanual = 18367,4 mc

CerinŃa de apă potabilă, Cap:

Cap = Ks x Kp x Ni [mc/zi]

Cap = 1,02 x 1,1 x 1,2

Cap = 1,4 mc/zi

CerinŃa de apă tehnologică,

Cat = Ks x Kp x Nt [mc/zi]

Cat = 1,02 x 1,1 x 46,9

Cat = 52,62 mc/zi

Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza din doua puturi forate, unul existent si altul ce

trebuie executat.

Forajul existent este de adancime H=100 m ,Qcaptat=6,5 l/s, si este echipat cu electropompa

submersibila tip HEBE Q=20 mc/h, n=3000 rot/min,H=55 mCA


________________________________________________________________________


Putul forat inexistent se va executa dupa intocmirea documentelor si avizelor necesare de o firma

specializata. Acesta va fi echipat cu electropompe submersibile si statie hidrofor in vederea

asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.

Apa va fi stocata in rezervorul metalic aerian aflat in incinta complexului studiat.H=9 m si V=12

mc in care este pastrata si rezerva de apa pentru stingerea incendiilor .

Gospodaria de apa se va racorda la reteaua inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin

de vane. Consumul de apa este stabilit dupa cum urmeaza:

• Consum curent potabil, tehnologic si igienico-sanitar:

Debitul cerintei de apa

Qs = 54 mc/zi.

• Debite stingere incendiu:

Debit necesar hidranti interiori

Qinc.int. = 5 l/s

Debit necesar hidranti exteriori

Qinc.ext. = 10l/s

Distributia apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva a puilor de carne se va

face prin intermediul unui inel de alimentare cu apa racordat prin doua bransamente avand Dn 100

mm la gospodaria de apa. Conductele exterioare de distributie apa potabila si combatere incendiu

vor fi realizate din polietilena de inalta densitate. Conductele interioare de distributie apa potabila

si tehnologica vor fi realizate din polipropilena, iar cele de incendiu se vor realiza din Ol-Zn.

Bransamentele de apa potabila/tehnologica si de incendiu la fiecare hala se vor face separat printr-

un camin de bransament dotat cu vane de sectionare.

Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota 0,8m – 1,0 m, pentru

preintampinarea inghetului.

Fiecare hala va fi prevazuta cu propriul racord pentru alimentare cu apa in scop tehnologic si apa

pentru incendiu.

Debitul de calcul necesar stingerii incendiilor este de qc=15 l/s (54m3/h) si va fi asigurat de

gospodaria de apa.

Debitul de calcul necesar cerintelor potabile si tehnologice este de Qor_max=8,41 mc/h si va fi

asigurat de gospodaria de apa.


________________________________________________________________________


Gospodaria de apa pentru instalatiile de stingere incendii s-a proiectat conform NP-086/05 si SR-

1478/90.

Aceasta asigura stocarea si pomparea apei pentru stingere incendii si va functiona cu

urmatoarele echipamente:

- instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor;

- rezervorul de inmagazinare pentru apa incendiu se va dota cu preaplin si golire, acesta fiind

montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului;

- coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea rezervelor intangibile din rezervor;

- grupuri de pompare cu functionare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare si control;

Statia de pompare va avea acces direct din exterior, prin intermediul unei trape, avand 2,5 x

2,5 m, racorduri pentru alimentarea directa din rezervoare de la pompele mobile.

Pentru asigurarea necesarului de apa tehnologica si potabila, se vor considera urmatoarele

echipamente:

- instalatia de filtrare a apei, formata din 2 filtre autocuratatoare cu cartus inox pentru apa potabila,

vane de inchidere, manometre, by-pass;

- instalatia de alimentare si mentinere nivel constant in rezervor formata din 2 robinete cu plutitor;

- rezervorul de inmagazinare pentru apa potabila se va dota cu preaplin si golire, acesta fiind

montat intr-un spatiu special prevazut in incinta obiectivului;

- coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea si reglarea nivelului din rezervor;

- grupuri de pompare cu functionare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare si control.

Pentru asigurarea debitului si inaltimii de pompare a instalatiilor mentionate mai sus s-a prevazut o

gospodarie de apa formata din urmatoarele:

- rezervor tampon pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu;

- rezervor tampon pentru asigurarea rezervei de apa tehnologica si potabila;

- grup pompare hidranti exteriori-interiori;

- grup pompare apa potabila/tehnologica.

Grupul de pompare pentru hidranti interiori si exteriori, comun, este format din 2 pompe(1+1) si o

pompa pilot. Pompele active si cea de rezerva vor avea pornire automata si oprire exclusiv

manuala si vor fi prevazute, de asemenea cu sistem de alternare la prima oprire. Pompa pilot va

avea pornire si oprire automata, avand rolul mentinerii presiunii de stand-by a sistemului.


________________________________________________________________________


Alimentarea cu energie electrica a pompelor se va face de la sursa de baza cat si de la o sursa de

rezerva conform NP-086/05 si I7/2002.

Se prevede un distribuitor de apa avand urmatoarele racorduri: doua racorduri DN100mm, la

reteaua inelara pentru hidrantii exteriori, un racord DN150 mm la cele doua prize de realimentare

de la masinile pompierilor tip B-DN80 mm, 2 racorduri de alimentare DN 150 de la statia de

pompe, un racord de golire distribuitor, un racord manometru, un racord conducta de by-pass. Pe

racorduri, se vor monta detectoare de curgere a apei avand rolul semnalizarii declansarii instalatiei

la centrala de control si semnalizare din cadrul camerei de pompieri.

Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de apa in cazul functionarii

instalatiilor de stins incendiu, conform NP-086/05, si anume:

- Functionarea instalatiei de hidranti interiori timp de 10 minute;

- Functionarea instalatiei de hidranti exterior timp de 3 ore;

Alimentarea rezervorului se va face prin intermediul puturilor forate care vor asigura debitul de

apa necesar in cazul izbucnirii unui incendiu si vor realimenta rezervorul. Rezerva intangibila de

apa incendiu are un volum util de Vin=115 mc. Rezerva intangibila de apa de incendiu trebuie

refacuta in 24 de ore, asadar este necesar un debit de apa pentru umplere de 5,2 mc/h.

Grupurile de pompare sunt amplasate intr-un loc special amenajat, amplasat ingropat, intr-un

camin din beton armat, langa rezervorul de incendiu.

Gospodaria de apa pentru consum tehnologic si potabil, este alcatuita din:

- Rezervor suprateran, separat de cel de incendiu, avand un volum util Vap=65 mc.

- Grup de pompare format dintr-o pompa activa si una de rezerva.

- Recipient de hidrofor cu membrana.

Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Reducerea consumului de apa se poate realiza prin reducerea pierderilor prin scurgeri la

adapat si reducand pierderile de apa din alte activitati decat adaparea pasarilor. Utilizarea rationala

a apei poate fi considerata o buna practica si poate fi realizata prin:

- curatarea halelor si a utilajelor cu apa sub presiune;

- calibrarea permanenta a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin

scurgere;

- utilizarea contoarelor de apa;

- detectarea si repararea scurgerilor;


________________________________________________________________________


- colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Aceste cerinte sunt respectate in proiectul pentru amenajare a fermei, cu exceptia utilizarii apei de

ploaie de pe platformele incintei.

Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea la ferma Cerinte BAT

Curatarea si igienizarea halelor

Halele se spala folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti.

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Consumul specific de apa de spalare este de 15 l/m2.

Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,002-0,02 m3/ m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.3.12).


________________________________________________________________________


Bilantul consumului de apa

Apa prelevata din sursa

Recirculata/

reutilizata

Comentarii

Consum industrial

Pentru compensarea

pierderilor in sisteme cu

circuit inchis

Proces

tehnologic

Sursa

de apa

Consum

total de apa

total

Consum

menajer Apa

subterana

Apa de

suprafata

Apa

subterana

Apa de

suprafata

Apa de la

propriul

obiectiv

Apa de la

alte

obiective

Ferma

crestere

pasari

Alimentare

din surse

proprii

54 mc/zi 54mc/zi 1,4 mc/zi 52,62

mc/zi

- - - - -


________________________________________________________________________


4.1.3. Managementul apelor uzate

Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o conducta de PVC-KG

cu Dn=200mm in canalizarea menajera din incinta prin intermediul careia vor ajunge in statia de

epurare a apelor uzate.

Apele tehnologice uzate provenite de la spalarea si clatirea halelor de crestere a puilor precum si

de la spalarea platformelor si cailor de acces betonate vor fi colectate de o retea de conducte din

tuburi de PVC-KG cu Dn=200mm si vor fi directionate catre statia de epurare a apelor uzate.

Statia de epurare a apelor uzate tehnologice si menajere este mecano-biologic de tipSBR.

Bazine aferente obiectivului:

Pentru desfasurarea procesului tehnologic sunt necesare urmatoarele bazine:

- bazinul de pompare

- bazin de egalizare/omogenizare

- bazin de contact

- bazin de aerare tip SBR

1. Bazine din beton armat

- bazin de pompare – (V = 3 mc),

- bazin de egalizare/omogenizare - (V = 200 mc),

- bazin de contact - (V = 12 mc),

- bazin de aerare tip SBR - (V = 56 mc)

- bazin de aerare tip SBR - (V = 56 mc)

- bazin de namol exces - (V = 12 mc)

Statia de epurare include urmatoarele etape tehnologice:

EPURAREA PRIMARA

1. Bazin de pompare

2. Filtru parabolic

3. Bazin de acumulare

EPURAREA SECUNDARA

1. Bazin de contact

2. Reactor biologic discontinuu tip SBR


________________________________________________________________________


TRATAREA NAMOLULUI

1. Bazin de stocare namol secundar

TREAPTA DE EPURARE PRIMARA

Bazinul de pompare

Apa uzata patrunde in bazinul de pompare, care este dotat cu senzor de nivel hidrostatic, in

vederea automatizarii pompei de alimetare filtru parabolic.

In interiorul bazinului de pompare se va instala o pompa submersibila speciala, dotata cu rotor

Vortex, special construit pentru aplicatii in pomparea apelor reziduale.

Filtru parabolic

Filtrele parabolice sunt folosite pentru retinerea tuturor suspensiilor solide mai mari de 0,5mm,

care ar putea ingreuna tratrarea ulterioara. Lipsa acestor filtre ar duce la unele disfunctionalitati

cum ar fi: blocarea conductelor si a garniturilor, blocarea instalatiilor de aerare si pompare,

acumularea de impuritati pe pragul deversorului. Aceste probleme au ca rezultat:

1. Cresterea intretinerii curente;

2. Inrautatirea performantei procesului de epurare a apei uzate;

3. Capacitate de aerare scazuta;

4. Erori in sistemul de tratare biologic;

5. Namolul

Bazin de omogenizare

Apa filtrata de pe filtrul parabolic, ajunge in bazinul de acumulare/omogenizare.

Omogenizarea debitului de apa uzata este necesara pentru a preintampina problemele de operare

si pentru a imbunatati performantele proceselor urmatoare. Atenuarea variatiilor de debit este un

proces simplu, la incheierea caruia se obtine un debit constant.


________________________________________________________________________


In situatia de fata, acest bazin are inca un rol suplimentar, necesar fiind avand in vedere

ca debitele de apa zilnice sunt variabile.

Enumeram cateva dintre principalele avantaje obtinute dupa omogenizarea debitului:

1. Debitul de apa uzata care patrunde in statia de epurare este constant, protejand

urmatoarele etape de epurare, de eventualele socuri hidraulice.

2. Omogenizarea incarcarilor poluante de CBO5, CCOCr si MTS.

3. Neutralizarea pH-ului: amestecarea adecvata a influentului are loc in bazinul de

omogenizare. Avand in vedere ca aciditatea si alcalinitatea efluentului variaza, in acest

bazin, timpul de retentie este suficient pentru omogenizare.

Apa din bazinul de omogenizare este mixata cu ajutorul unui sistem special de mixare- aerare

pentru a pastra substantele solide in suspensie si pentru a oxigena apa uzata, evitand astfel

aparitia conditiilor anaerobe.

Bazinului de omogenizare va fi dotat cu a pompa submersibila si un senzor hidrostatic de

nivel, in vederea automatizarii acesteia.

TRAPTA DE EPURARE SECUNDARA (BIOLOGICA)

SCHEMA TEHNOLOGICA:

Bazinul de contact ( selectorul )

Apa uzata din bazinul de acumulare este condusa catre bazinul de contact (selector), unde

este amestecata cu namolul activat recirculat, pompat continuu din reactorul secvential SBR.

Scopul bazinului de selectare este de a controla cresterea excesiva a microorganismelor

filamentoase. S-a observat ca o aparitie excesiva a microorganismelor filamentoase (fibroase) in

cultura bacteriana produce deteriorari semnificative a proprietatilor de sedimentare a namolului


________________________________________________________________________


activat (infoiere) si o deteriorare importanta a calitatii apei epurate, datorita deversarii

concomitente a apei cu namol. Scopul bazinului de contact (selector) este de a expune celulele de

namol activat unui mediu cu caracteristici speciale (o panta a substratului ridicata), care

favorizeaza cresterea microorganismelor care formeaza flocoane (cu proprietati de sedimentare

ridicate) si de a stopa cresterea microorganismelor fibroase (selectie cinetica).

Apa uzata din bazinul de contact este mixata cu ajutorul unui sistem de mixare.

BAZINUL ( REACTORUL ) BIOLOGIC SECVENTIAL

Apa uzata din bazinul de egalizare ajunge, prin pompare in in bazinul ( reactorul )

biologic secvential SBR, in vederea tratarii.

In reactor biomasa e aerata si amestecata prin introducerea masei de aer provenit dintr-o

suflanta, instalata in camera de control.

Aerul e introdus in masa de apa prin difuzoarele de bule fine. Difuzoarele sunt instalate in

partea inferioara a bazinului, astfel se atinge o distributie si amestec oxigen / apa maxim.

Nitrificarea si denitrificarea sunt realizate in faze succesive, prin 6 cicli programabili ( 1 ciclu =

2 ore nitrificare + 1 ora denitrificare)

Ciclurile specifice procesului de tratare sunt urmatoarele:

• Introducerea apei uzate in reactor

• Reactia propriu zisa (aerarea / amestecarea continutului in reactor) (6 cicli x 3 ore + 2 ore

aerare intensiva)


________________________________________________________________________


• Sedimentarea (sedimentarea naturala – separarea suspensiilor solide de apa uzata

tratata) (1 ciclu x 2 ore)

• Evacuarea (extragerea prin pomparea apei uzate tratate din reactor) (1ciclu x 1,5 ore)

• Stagnare (indepartarea namolului in exces din partea inferioara a reactorului) in bazinul de

stabilizare namol sau pe patul de uscare (1ciclu x 0,5 ore)

Productia de namol zilnica (namol exces) se estimeaza va fi cca. 0,3 m3 , si va fi indepartat

printr-un sistem de evacuare namol in momentul in care raportul dintre volumul de namol si

volumul bazinului este 2/5 ( aproximativ la un interval de 7 zile).

TRATAREA NAMOLULUI

BAZIN DE STOCARE NAMOL SECUNDAR

Namolul biologic primar si excedentar se va pompa peste asternutul cu dejectii depozitat in

bazinele de stocare.

Apele uzate sunt epurate la normele precizate de normativul NTPA-001/2002, ulterior fiind

eliminate la canalizarea detinuta de ANIF.


________________________________________________________________________


Asternutul cu dejectii, evacuat din halele de crestere pui, va fi depozitat temporar in bazine din

beton, prevazute cu drenaj si racordate prin reteaua de canalizare ape uzate la statia de epurare.

Periodic dupa mineralizare asternutul cu dejectii va fi preluat si utilizat de catre beneficiar si terti

la fertilizarea terenurilor agricole din vecinatate.

Apele pluviale cazute de pe acoperisuri si suprafata amenajata a fermei vor fi colectate prin

jgheaburi si de o retea de rigole pluviale si se vor directiona catre canalul ANIF, aflat la cca. 400

m de limita proprietatii, în partea de Est.

Structura apelor uzate:

- Ape menajere uzate;

- Ape tehnologice uzate

Ape menajere uzate, Qm:

Qm = 0,8 x Np [mc/zi]

Qm = 0,8 x 1,2

Qm = 1,0 mc/zi

Ape tehnologice uzate, Qt:

Qt = Nse + Nsp + Nsh

Qt = 0,1 + 2,4 + 44,4

Qt = 46,9 mc/zi.

Ape menajere uzate, Qm: Ape tehnologice uzate, Qt:

Volum zilnic maxim = 1,2 mc; Volum zilnic maxim = 65,66 mc;

Volum zilnic mediu = 1,0 mc; Volum zilnic mediu = 46,9 mc;

Qorar maxim = 0,15 mc/h; Qorar maxim = 8,2 mc/h;

Vanual = 375 mc. Vanual = 1720 mc.

Ape meteorice

Preluarea apelor pluviale de pe acoperisul cladirilor vor fi colectate prin pante , jgheaburi si o

retea de rigole pluviale .Se vor scurge gravitational prin rigolele pluviale catre canalul de desecare

detinut de ANIF.


________________________________________________________________________


Pentru determinarea calculului de dimensionare al retelei de evacuare ape pluviale s-au

respectat urmatoarele standardizari romane: STAS-1846/9 si STAS-1795/87 astfel:

Debitul de calcul al apelor meteorice se determina cu formula:

Qp = SxФxIx0,0001 (l/s)

unde: - S – suprafata de calcul aferenta invelitorilor in mp; - Ф – coeficient de scurgere aferent constructiilor calculat cu relatia

qp

qc=φ

in care: - qc – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, care ajunge in canalizare in l/s; - qp – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, in l/s;

- I – intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa, f, si de durata ploii de calcul conform STAS 9470/73, in l/sxha

Hale:

Se aleg:

S= 10600 mp = 1,06 ha – suprafata teraselor

Ф = 0,90 – invelitori azbociment (conform SR-1846/90 tabel 1)

i = f(f, t)

f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)

t = 15 minute

i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)

Qp = 1,06 x 0,90 x 200 l/s

Qp = 190,8 l/s

Suprafete betonate:

Se aleg:

S= 5000 mp = 0,5 ha

Ф = 0,85 – beton (conform SR-1846/90 tabel 1)

i = f(f, t)

f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)

t = 15 minute

i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)

Qp = 0,5 x 0,85 x 200 l/s

Qp = 85 l/s

Debitul total de ape meteorice:


________________________________________________________________________


Qt = 190,8 + 85 = 275,8 l/s

Qt = 76,6 mc/h


________________________________________________________________________


Bilantul apelor uzate

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale In acest obiectiv Catre alte

obiective

Sursa apelor uzate

evacuate

Proces tehnologic

mc/zi

mc/an

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/h l/s mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Comentarii

Ape uzate 47,9 2095 1 375 46,9 1720 76,6 275,8 - - - -


________________________________________________________________________


4.1.4.Surse de poluanti

Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate de :

- utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri

accidentale de carburanti sau uleiuri minerale;

- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie depozitate

necorespunzator

Surse de poluanti in perioada de exploatare

Principalele surse cu posibil impact asupra calitatii apelor in zona amplasamentului fermei sunt:

- defectiuni aparute la reteaua de canalizare;

- fisurarea sistemului de etansarea platformelor de dejectii si bazinului de retentie a apelor uzate;

- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor, altor tipuri de deseuri.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

- nu se vor evacua apele tehnologice si menajere neepurate corespunzator ;

- se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management corespunzator

al dejectiilor;

- masuri de prevenire a evacuarilor necontrolate de ape uzate in perioada de executie a investitiei;

- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

- prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale atat in perioada de executie a

investitiei cat si in perioada de functionare a fermei.

- construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului si

apelor subterane;

- prevenirea supraincarcarii bazinului de retentie a apelor uzate

- masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum

si al conductelor;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.


________________________________________________________________________


Impactul prognozat

Faza de realizare a investitiei

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(mari

me,

extindere,timp)

Sistem de diminuare Impact rezidual

Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic

Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat

Masuri de diminuare a

impactului conform pct

4.1.5.

Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Apa de

suprafata

Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Niscov cca 4km, raul Buzau cca 4,5

km, deci nu se pune problema unei potential impact

Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare

Faza de exploatare a investitiei

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(mari

me,

extindere,timp)


Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic




4.1.5.


Fisurarea sistemului

Impact negativ pe o arie redusa si

Masuri de diminuare a Impact negativ minor, reprezentand o degradare


________________________________________________________________________


de etansare a platformelor de dejectii

timp limitat impactului conform pct

4.1.5.

minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare

Apa de

suprafata

Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Niscov cca 4km, raul Buzau cca 4,5

km, deci nu se pune problema unei potential impact


4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

CondiŃii de climă si meteorologice pe amplasament

Clima ariei studiate este temperat continentala, cu urmatoarele caracteristici:

- temperature medie anuala → 10,6 °C;

- temperature minima absoluta →-30,0 °C;

- temperature maxima absoluta →39,4 °C;

Temperaturile medii multianuale ale aerului in luna ianuarie sunt de -2 °C, iar cela ale lunii iulie de

22 °C. iarna circulatia atmosferica este mai intense, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer

este mai mare, de aceea temperatura aerului prezinta diferentieri diurne importante fata de celelalte

anotimpuri.

Intervalele de ger, in diferite zile din lunile ianuarie, mediile zilnice au scazut de la valori moderate

de - 3°C sau de -7°C pana la - 25°C in timpul iernilor, in perioada de incalzire, temperaturile

zilnice cresc pana la + 10°C.

Posibilitatile de aparitie a primelor formatiuni de inghet si de existenta a ultimelor formatiuni de

inghet sunt determinate de temperaturile minime 0°C. Incalzirile excesive conduc la medii zilnice

de 30-31° in zona de campie, cele mai scazute temperature in luna iulie fiind de 12-13 °C.

Temperaturile aerului din perioada calda a anului intensifica procesul de evapotranspiratie,

influentand scurgerea apei.

Volumul si intensitatea precipitatiilor influenteaza regimul hidrologic si hidrogeologic, apa

provenita din precipitatii constituind sursa principala a alimentarii cursurilor de apa din zona si a

acviferelor freatice.


________________________________________________________________________


Precipitatiile anuale medii pe perioada multianuala variaza intre 600-900 mm.

In mersul anual al cantitatilor lunare de precipitatii, acestea prezinta de obicei un maxim in luna

iunie. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad in intervalul ianuarie-martie.

Precipitatiile care au efecte hidrogeologice si hidrologice sensibile sunt cele care depasesc 20 mm

pe zi. In aceasta zona, zilele cu precipitatii mai mari de 20 mm/zi sunt mai rare si nu depasesc 6

zile /an. In perioada rece a anului parte din precipitatiile cazute sub forma solida de acumuleaza pe

suprafata acvatica formand straturi de zapada, a caror rezerva de apa alimentaeaza acviferele

freatice in intervalele cu temperature pozitive in perioada de iarna si mai ales in perioada de

primavara.

Durata stratului de zapada depinde nu numai de mentinerea temperaturii aerului si a solului sub

0°C, ci si de precipitatiile sub forma de zapada, de aceea inceputul si sfarsitul perioadei cu strat de

zapada se incadreaza de obicei intre datele primei si ultimei zile cu ninsoare.

In aceasta zona prima zi cu strat de zapada se incadreaza, in medie, in decadele I si II ale lunii

decembrie, iar ultima zi cu strat de zapada se semnaleaza, in medie, in prima decada a lunii martie.

Numarul anual al zilelor cu strat de zapada variaza de la 3- 40 zile pe an.

Vanturile predominante sunt din sectorul Nord – Est, cu componentele sale pe directiile E (12,9%),

NE (12,6%), si N (9,8 %), precum si SV (9,6%). Intensitatea medie a vantului este de 2,8 – 3,1

m/s, iar conform STAS 10101/90, presiunea de baza a vantului stabilizata la 10 m inaltime este cea

pentru zona B.

4.2.2 Surse si poluanti generati de activitatea propusa

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:

• realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul

realizarii proiectului:

• mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,

• lucrari de reabilitare si constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local. In

aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.

• in timpul functionarii fermei


________________________________________________________________________


S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse fixe dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie,

emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.

Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor si de la bazinul de colectare

a apelor uzate (miros).

POLUANT SURSA

Amoniac (NH3) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Metan (CH4) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pasari - Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii din adaposturi

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje,

dejectii )

Gaze de ardere, praf Generator curent,centrala termica pentru

incalzirea spatiilor administrative ,care

functioneaza pe motorina .

Amoniacul

Amoniacul se elimină in special prin managementul dejecŃiilor.

Printre consecinŃele negative ale emisiilor de amoniac sunt poluarea aerului, poluarea

apelor de suprafaŃa si subterane.

Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săraca in proteine), hrănirea pe faze;


________________________________________________________________________


- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia naturală si mecanică, menŃinerea

uscată a asternutului din hale;

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a dejecŃiilor;

- reducerea emisiilor in timpul stocării apelor uzatein bazine din beton, acoperite

Metanul

Cantitatea de metan depinde de producŃia de dejecŃii pe cap de animal, de numărul de

animale si de sistemul de management al dejeŃtiilor. Temperatura si timpul de retentie in unitatea

de stocare are efect asupra producerii metanului. In cazul descompunerii aerobe se produc cantităti

reduse de metan. In afara de problemele legate de inflamabilitatea metanului, acesta este un gaz cu

efect de sera care contribuie la schimbările climatice.

Praful in adaposturi

Emisiile de praf in cazul cresterii puilor pe asternut sunt importante.Praful este un vector de

transport al mirosului.

Intervalul de praf inspirabil se află intre 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 – 1,2

mg/mc, la adăposturile de păsări, in general . Pentru oameni, la expunerea pe termen lung, limita

maximă de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc. O rată mare de

ventilaŃie duce la scăderea acestor concentraŃii in microclimatul adăpostului.

Emisiile fugitive de gaze si pulberi mai sunt semnificative in perioadele de vid sanitar, cand

dejecŃiile sunt evacuate din adăposturi, mecanizat si manual. Aceste dejecŃii sunt incărcate direct in

mijloacele de transport ale beneficiarilor sau in remorci sau sunt transportate la platforma de

stocare a dejecŃiilor, din fermă.

Emisiile de gaze de esapament datorate mijloacelor auto.

Principalii poluanŃi evacuaŃi prin gazele de esapament au următoarele caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul in relanti al motorului si in

momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante;

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazelle eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de conŃinutul de sulf al motorinei.



________________________________________________________________________


■ Manipulare / transport materii prime si materiale i n perioada de constructie

• particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid chiar si intr-o atmosfera

stabilă. Se estimează emisiile de praf de aproximativ 1Kg/t (sursa AP42, asimilat cu extractia

rocilor).

• gazele de esapament din funcŃionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

S-a aproximat cantitatea de pamant din săpaturi (refacere canalizări, puŃuri absorbante) la 2 t.

Din manevrarea acestei mase, funcŃie de compoziŃia si umiditatea straturilor si de condiŃiile

atmosferice, rezultă emisiile in aer de particule minerale si gaze de esapament de la utilajele de

lucru. Pămantul din săpături este utilizat pe amplasament pentru nivelări, sau in cazul in care

depăseste cantitatea necesară, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de primărie.

Emisiile de praf din manipularea pămantului, a pietrisului in perioada de execuŃie vor fi de

aproximativ 2 kg, respectiv 0,007 g/s (pentru o perioada de 80 h). Acestea se regăsesc in special

sub forma pulberilor sedimentabile pe amplasament.

Emisii de poluanŃi prin gazele de esapament

Principalii poluantaŃi evacuaŃi prin gazele de esapament sunt:

- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in momentul

demarajelor);

- oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;

- suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate

(hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);

- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conŃinutul de sulf al motorinei.

Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creste mult

cantitatea de poluanŃi. Emisiile autovehiculelor, constatate prin verificările tehnice ale acestora se

supun in cea mai mare parte reglementarilor Registrului Auto Roman.

Pentru determinarea poluanŃilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere,

excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaŃi de metodologia CORINAIR pentru

autovehicule grele pe motorina si motoare staŃionare pe motorina, făcandu-se o aproximare globala

pentru consumul orar de motorina si energia consumata.

Datele din literatura (CORINAIR emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica urmatoarele:


________________________________________________________________________


CO :18,6 g/kg

NOx : 36,1 g/kg

COV : 8,1 k/kg

Suspensii : 2,9 g/kg

Pentru un consum estimat de 0,5 kg/h , rezulta emisiile principalilor poluanti pe ora:

CO :9,30 g/h

NOx : 18,05 g/h

COV : 4,05 k/h

Suspensii : 1,45 g/h

Pentru perioada de activitate

Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR .

Factorii de emisie luati in considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac: Cod Tip

animal Perioada in adapost

Nex Proportie din TAN

Tip dejectie

EF adapost

EF stocare

EF imprastiere

100908 pui 365 0,36 0,7 solid 0,28 0,17 0,66 Nota. TAN – total azot amoniacal

TAN = 0,36 x 0,7 = 0,252kg/an.

Emisia de amoniac:

Emisie adapost

0,28 x 0,252 = 0,0756 kg/cap,an;

0,0756 kg/cap *202500 cap/serie*7 serii/an = 107163 kg/an :8760 h/an=12,23 kg/h=0,0034 kg/s=3,4 g/s

12,23 kg/h 3485300 mc/h=3,50 mg/mc

Emisie stocare

0,17*0,252 =0,04284 kg/cap*202500 cap/serie*7 serii/an=60725,7 kg/an:8760 h/an=6,93 kg/h=1,92 g/s

Emisie imprastiere

0,66*0,252=0,16632kg/cap*202500 cap/serie*7 serii/an=235758,6 kg/an:8760 kg/an=26,91 kg/h=7,47 g/s

Factorii de emisie luaŃi in considerare conform Ghid IPPC 2006, tab. 10.15 pentru metan:

CH4 : 0,02 kg/cap/an*202500 cap/serie*7 serii/an=28350 kg/an=3,24 kg/h=0,88 g/s

Factorii de emisie luaŃi in considerare conform CORINAIR, tab. B-14, B-15, pentru pulberi PM10


________________________________________________________________________


0,052 kg/cap/an *202500 cap/serie*7 serii/an=73710 kg/an=8,41 kg/h=2,33 g/s

8,41 kg/h:3485300 mc/h=2,41 mg/mc

Emisii de la sistemul de incalzire

Energia termica produsa de centrala termica pe GPL:

25,24 MJ/l*30000 l/an=757200 Mj/an=757,2 Gj/an:1800 l/an=0,42 Gj/h

NOx: 150g/Gj*0,42 Gj/h=63 g/h=0,0175 g/s

CO: 3000 g/Gj*0,42 Gj/h=1260 g/h=0,35 g/s

SOx: 20 g/Gj*0,42 Gj/h=8,4 g/h=0,0023 g/s

PM10: 76 g/Gj*0,42 Gj/h=31,92 g/h=0,0089 g/s

Centralizarea emisiilor dirijate

Indicatori Concentratia poluantului la emisie (kg/an)

Concentratia poluantului la emisie (mg/mc)

Valori limita, conform Ord. 462/93 (mg/_mc)

Descrierea generală a sursei

Emisii dirijate din adaposturi

NH3 107163 3,50 30

CH4 28350 - -

PM10 73710 2,33 50

sistemul de ventilaŃie al halelor

Emisii de la centrala termica pe GPL

NOx 63 g/h 0,0175 g/s

CO 1260 g/h 0,35 g/s

SOx 8,4 g/h 0,0023 g/s

PM10 31,92 g/h 0,0089 g/s

Cos de evacuare


________________________________________________________________________


Faza de construcŃie

Factor

de mediu

Impact potential Impact

prognozat(mari

me,

extindere,timp)


Calitatea

aerului

Pulberi in suspensie si sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV: emisii de la manipularea si transportul pămantului si a materialelor de construcŃii; - emisii gaze de esapament de la utilajele rutiere si nerutiere.




4.2.4.


Faza de functionare

Factor

de mediu


prognozat(mari

me,

extindere,timp)


NOx, CO, COV, Particule: - gaze de ardere de la centrala termica; -emisii de la mijloacele de transport

Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent

Calitatea

aerului

NH3, N2O, NMVOC: Emisii din adăposturi si din

Impact negativ pe o arie de extindere medie,



4.2.4.



________________________________________________________________________


managementul dejecŃiilor

permanent

Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiŃiile

respectării m ăsurilor de reducere a impactului menŃionate în acest capitol.

Modernizarea fermei, prin sistemul de ventilaŃie al halelor prin sistemul de stocare a

dejecŃiilor si de împrăstiere pe câmp, va reduce considerabil poluarea asupra aerului.


In perioada de construcŃie

- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate

reviziile făcute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea

ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcŃie;

- se va face curăŃarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului

– indepărtarea nisipului, a pămantului, pentru prevenirea ridicării prafului.

In perioada de funcŃionare

• Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi, care se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săracă in proteine);

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia mecanică,

- evitarea umezirii asternutului;


- reducerea emisiilor in timpul stocării dejecŃiilor: rigole de scurgere a apelor de infiltraŃie;

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;

- curăŃarea zilnica a căilor de acces;

- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

► Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto

- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;


________________________________________________________________________



reviziile tehnice la zi.

Emisii de mirosuri

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt nesemnificative

fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Controlul pentru minimizarea emisiilor de amoniac se face prin aplicarea celor mai bune tehnici

pentru: sistemul de adaposturi, compozitia hranei si modul de administrare a acesteia, colectarea/

transferul/ tratarea/ stocarea si eliminarea dejectiilor.

Impactul generat de mirosuri

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea animalelor este

mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de ex. hidrogenul sulfurat.

In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr. 536/1997 emis de Ministerul

Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre localitati si fermele pasari, determinante

fiind insa rezultatele studiilor de evaluare a impactului.

Prevederi ale BREF pentru reducerea emisiilor de mirosuri

Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.

Un continut mare de nutrienti în bălegar determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar conduc

si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul acestora. Pentru ca

mirosul emis de bălegar să fie cât mai putin perceput de receptorii din vecinătatea fermei,

evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi, fată de cota terenului, care să

asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele situate pe directia de evacuare a aerului

din halele de crestere contribuie si ele, prin turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare

a aerului evacuat.

La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la amplasarea

ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de existenta receptorilor

care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si, implicit de directia predominantă a

vântului.


________________________________________________________________________


Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele prea mari

de ventilare pot duce la cresteri semnificâtive ale concentratiilor de pulberi în aerul evacuat si la

consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea halelor.

4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Surse de poluare

Amplasarea obiectivului va ocupa o suprafata construita de 11659,65 mp.

Realizarea obiectivului se va desfasura in etape:

- pregatirea terenului in vederea inlocuirii conductelor apa potabila si canalizare.Aceasta

etapa consta in decopertarea solului fertil.

- Excavatiile pentru fundarea unor noi fundatii si realizarea canalelor interioare pentru

ampasarea retelelor

In faza de executare a lucrarilor, se produce un impact asupra structurii solului pe

suprafetele unde se vor realiza constructii noi/modificari fie datorita tasarii terenului pe unde trec

utilajele sau actionarii directe asupra straturilor de sol (excavare), decopertarea solului fertil,fie

datorita depozitarii materialelor de constructii in spatii neamenajate, sau scurgeri accidentale de

hidrocarburi de la utilajele terasiere si mijloacele de transport.

In etapa de functionare a fermei principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate

de: poluari accidentale prin deversarea de produse petroliere, de ape uzate prin neetanseitatile

structurilor subterane, de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau altor

materiale care pot induce o poluare asupra solului, de practici agricole gresite .

Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea din ferma nu reprezinta

surse de poluare pentru solul de pe amplasament.


Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului

si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante

organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite

pentru fertilizarea terenurilor agricole.


________________________________________________________________________


Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in

functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere a

animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul

unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a

terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de

protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor,

rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin

scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora

in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectii

animaliere.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu

se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare

asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului de saruri

solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele care

consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi

daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor legume cu o

capacitate mare de acumulare a nitritilor (morcov, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a

unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea

nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre

aminele secundare si acidul azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la

marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei

vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.


________________________________________________________________________


In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare

biologica a solului. Aceasta este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a

germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat si de

calitatile solului si conditiile meteo – climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta si

mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie un

indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul apei.

In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitorii agricultori, cat si pentru

culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care sunt

distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare sunt

componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de

protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi

obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv

aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este pozitiv in conditiile:

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri de

culturi si terenuri se preteaza;

- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte naturale.


________________________________________________________________________


Faza de amenajare/retehnologizare

Factor de

mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- distrugere a structurii superficiale a solului - posibile evacuari accidentale de produse petrolie/ depozitari necontrolate de deseuri/ materiale de constructii

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp)



4.2.4.

impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Faza de functionare

Factor

de mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- posibile evacuari accidentale ape uzate - posibile depozitari necontrolate de dejectii/deseuri

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp



4.2.4.


Concluzie – impactul prognozat este nesemnificativ datorita dotarilor si masurilor de

siguranta ce vor fi luate.


Astfel, in timpul realizarii investitiei:

• lucrarile de constructii se vor realiza de firme specializate ;

• societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi asuma

sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii; nu se vor


________________________________________________________________________


realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi curatat si

eliberat de astfel de deseuri;

• organizarea de santier va fi dotata cu container pentru colectarea selectiva a deseurilor

rezultate din activitatea de construire ;

• circulatia se va realiza pe drumuri deja existente, minimizand astfel impactul asupra

solului.

• decoperta va fi utilizata in totalitate pentru amenajarea spatiilor verzi ;

• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;

• deseurile refolosibile vor fi valorificate ;

• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate ;

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:

• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;

• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;

• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse petroliere sau

substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi colectate in containere si

ulterior transportate la o instalatie de incinerare;

• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic, in

containere etanse frigorific.

• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport etanse.

• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si conducte(închidere

etansă a rezervoarelor, etc.)

• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe platforma ;

• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a instalatiilor de

colectare, transport, epurare a apelor uzate

• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de nutrienti

din dejectii;

• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si

amenajările din halele de crestere a animalelor;


________________________________________________________________________


Consideram ca prin realizarea masurilor constructive propuse in proiect si a

recomandarilor anterioare (apa, aer si deseuri), impactul asupra solului va fi minim.

Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa subterana

- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si de azot

din dejectii;

- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea acestora;

- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide depozitate si

tratarea părtii lichide colectate;

- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care există o

densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de cresterea animalelor

asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există obligativitatea ca fermierii să conducă un

registru în care să fie consemnate cantitătile de azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi

utilizate pentru optimizarea cantitătilor de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile

de minerale din dejectii care ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în functie

de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de modul în care este

evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de experienta celui care stabileste

modul în care se fertilizează terenurile.

In vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost identificate alte proiecte care

impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra factorilor de mediu.

4.4 Biodiversitatea

Obiectivul analizat este situat in extravilanul municipiului Buzau, zona caracterizata de o

vegetatie ierbacee sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori ornamentali.

Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala protejata

prin reglementarile legale in vigoare.


________________________________________________________________________


Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de om si

inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata de specii

ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa

capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina, cicoarea,

musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice. Foarte raspandite

sunt loboda si traista ciobanului.

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste (Helicella, Helix

pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant, salamandra,

brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpi neveninosi - Natrix n. si, mai rar, vipera), pasari

(vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea

pestrita) , mamifere (orbetele, popandaul, harciogul, cartita, liliacul, soarecele de camp, dihorul,

iepurele).

Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului nu va

produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata,

4.4.1 Impactul prognozat

In caz de o poluare accidentala cu dejectii, impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului

afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport a dejectiilor se vor preveni astfel

de evenimente, neexistand astfel un pericol potential de distrugere a mediului natural.

4.5 Peisajul

Modernizarea si extinderea fermei de pasari va afecta o suprafata de teren, suprafata care

deja a fost afectata considerabil de constructiile existente in amplasament, intrucat pe amplasament

se desfasoara si in prezent aceeasi activitate cu utilaje si dotari specifice mai putin performante.

Dupa terminarea lucrarilor, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil imbunatatit prin

realizarea obiectivelor propuse in proiect, dand un aspect de prosperitate si buna stare.

4.6 Mediul social si economic

Avand in vedere faptul ca ferma este amplasata intr-o zona rurala, putem spune ca impactul


________________________________________________________________________


produs asupra locuitorilor va fi unul pozitiv datorita: posibilitatii achizitionarii de ingrasamant

natural de la o sursa apropiata de terenurile locuitorilor, locurilor de munca care vor fi create si

incurajarea altor investitori de a-si realiza o afacere din fonduri structurale.

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

In vecinatate a fermei nu se afla monumente istorice sau social-culturale, deci nu se pune

problema afectarii lor.

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele la proiect se pot referi la: - un amplasament alternativ - alt moment de demarare al proiectului; - alte solutii tehnice si tehnologice; In cazul studiat nu se pune prolema unui amplasament alternative,deoarece se realizeaza

modernizarea/retehnologizarea unei ferme existente.

Momentul demararii proiectului tine de managementul firmei, si din punct de vedere al mediului

nu este important acest criteriu.

Solutiile tehnice si tehnologice sunt la nivelul celor mai bune tehnici in domeniu , sunt solutii

implementate de beneficiar atat din considerente economice cat si din al protectiei mediului.

Alternativa la modalitatea de crestere a pasarilor:

A fost analizata varianta cresterii pasarilor in baterii, (fata de solutia adoptata – cresterea la sol),

insa aceasta modalitate de crestere este costisitoare, dificila in exploatare si mai putin ecologica

rezultand dejectii umede, care ar necesita realizarea unei platforme special amenajate pentru

stocarea temporara a acestora in vederea mineralizarii. Acest fapt ce ar duce la un efect negativ

asupra factorului de mediu aer prin emisii de HN3 si mirosuri specifice fermentarii dejectiilor.

A fost adoptata solutia cresterii pasarilor la sol, care prezinta avantaje atat din punct de vedere

ecologic rezultand dejectii uscate, cat si din punctul de vedere al calitatii carnii, in special al

pieptului de pui, care se dezvolta mai bine decat in sistemul de crestere in baterii, unde puii se

lovesc cu pieptul in timpul hranirii.


________________________________________________________________________


Sistemul de ventilare functioneaza pe baza de depresiune. Aerul este exhaustat de ventilatoare, iar

admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapele de admisie prevazute cu sistem

individual de directionare a aerului, sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de

climatizare. Acelasi calculator asigura comanda incalzirii, ventilatiei si sitemului de umidificare cu

ajutorul unor senzori de temperatura si umiditate.

Sistemul de climatizare automatizat prin programare, asigura o climatizare optima in functie de

varsta puilor si de temperaturile din exteriorul halelor.

6.MONITORIZAREA

Monitorizarea calităŃii apei subterane

Pe amplasament există un puŃ de monitorizare a calitatii apei freatice pozitionat in aval de

platforma de depozitare dejectii. Parametrii propusi pentru monitorizare cu o frecventa anuala :pH,

suspensii, CBO5,CCOCr, azot amoniacal, azotiti, azotati, fosfor total .Rezultatele analizelor se vor

compara cu valorile de referinta –prima analiza efectuata dupa realizarea forajului.Astfel se va

urmari evolutia calitatii apei subterane in timp respective influenta fermei asupra acesteia.

Constatarea unor valori depasite semnificative indica poluarea apei subterane de la

platforma de dejectii sau o alta sursa de poluare a solului si a apei subterane. In acest caz se repeta

analizele se identifica sursa de poluare si se iau masuri de stopare a poluarii

Monitorizarea zgomotului

Nivelul zgomotului la limita incintei va fi monitorizat anual .

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale

conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 Db, curba de zgomot Cz60.

Monitorizarea deseurilor

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002 si va

contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea

produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind expeditiile respinse,

data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele fizice sau juridice care preiau

deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri agricole.


________________________________________________________________________


Monitorizarea calitatii apelor uzate la iesirea di statia de epurare

Frecventa de analiza semestrial, parametrii propusi pentru monitorizare : pH, suspensii, CBO5,

CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, detergenti sintetici biodegradabili.Indicatorii de calitate se

vor incadra in valorile limita admisibile impuse de NTPA001/2005.

Monitorizarea emisiilor in aer

Puncte de prelevare

1.cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , frecventa de prelevare probe anual,

poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita

admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993

2. emisii sistem de ventilatie hale , frecventa de prelevare probe semestrial , poluanti analizati

:NH3,H2S,CH4,CO. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de

STAS 12574/87

Monitorizarea calitatii solului

Puncte de prelevare :o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona depozitului de

dejectii animaliere, o proba in zona statiei de epurare.Rezultatele analizelor se vor raporta la

valorile de referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997

7. SITUATII DE RISC

7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substante periculoase

Pe amplasamentul fermei va fi depozitat GPL, dar intr-o cantitate mica care nu determina

incadrarea activitatii in categoriile de risc conform prevederilor HG 804/2007 care transpune

Directiva SEVESO. Ferma de păsări Zoresti nu intr ă sub incidenŃa prevederilor Directivei

SEVESO transpusă în legislaŃia naŃională prin H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major în care sunt implicate substanŃe periculoase.


________________________________________________________________________


Pe amplasament se află 10 rezervoare pentru depozitarea GPL necesar încălzirii halelor pentru

păsări. Conform H.G. nr. 804/2007, cantitatea minimă de GPL posibil a fi prezentă pe

amplasament, pentru a intra sub incidenŃa Directivei Seveso, este de 50 t.

CAPACITATEA MAXIM Ă DE STOCARE GPL

În Ferma Zoresti se poate depozita o cantitate maximǎ de 22,8 t GPL, în cele 10 rezervoare,

fiecare cu o capacitate de 5.000 l .

Calculul s-a făcut în conformitate cu prevederile H.G. nr. 804/2007 (Anexa 1, pct. 4), luând în

considerare cantităŃi maxime, posibil a fi prezente pe amplasament. Cele 10 de rezervoare GPL

au constructiv capacitatea de 5.000 l fiecare, însă capacitatea maximă de umplere este de 4.000 l

fiecare.

Gradul de umplere al rezervoarelor este de max. 80 %.

Densitatea GPL este ρ = 0,570 kg/dm3 (conform datelor din fişa tehnică de securitate a GPL).

Rezultă : 4.000 l x 0,570 kg/dm3 = 2.280 kg x 10 buc. = 22.800 kg = 22,8 t

Cantitatea de GPL din conducte este neglijabilă, fiind mai mică decât 2% din cantitatea relevantă.

Cantitatea de GPL maxim posibil a fi prezentă pe amplasament este mai mică decât limita

cantitativa din coloana 2, Anexa nr. 1, Partea 1, gaze lichefiate extreme de inflamabile (inclusiv

GPL), respectiv 50 tone.

Accidente potentiale

Incidentele se produc, in general, datorită defectării unor utilaje sau a nerespectării normelor de

sănătate si securitate in muncă si /sau a disciplinei de productie.

Accidentele, in functie natura acestora, pot fi de mai multe tipuri:

• accidente de natură mecanică,

• accidente de natură termică,

• accidente electrice,

• incendii,

Accidentele de natură mecanică si termică afectează, in principal, personalul direct implicat in

aceste accidente.

Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:

• transport si depozitare temporară deseuri;

• utilaje / echipamente in miscare;


________________________________________________________________________


• instalatii de ardere.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele actionate de energia electrică

si bineinteles, sistemul de distributie a energiei electrice. Riscurile unor electrocutări există, in

special, in cazul personalului de intretinere a instalatiilor electrice. Evitarea unor asemenea

accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bună calificare, responsabili si

constienti privind riscurile care există la instalatiile electrice.

Surse de incendii

• instalatii electrice defecte;

• scurgeri de lichide inflamabile;

• nereguli organizatorice;

• actiuni intentionate sau alte imprejurări;

Astfel de accidente sunt evitate prin:

· controlul strict si intretinerea periodică a instalatiilor ;

· interzicerea oricăror surse de aprindere (inclusiv fumatul);

· dotarea corespunzătoare a amplasamentului cu dispozitive de stingere a incendiilor.

Masuri pentru limitarea riscurilor

Masurile generale pentru limitarea riscului pe amplasament pornesc de la reguli simple in

ideea ca o neglijenta minora poate duce la declansarea unui accident cu consecinte extrem de grave

asupra angajatilor, comunitatii invecinate si mediului. Se considera ca probabilitatea de

manifestare a riscului este minimizata prin masurile stricte impuse la nivelul organizatiei:

Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:

• este restrictionat accesul in incinta si se face identificarea eventualilor vizitatori si scopul

vizitei pe amplasamentul bazei de productie;

• se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;

• paza obiectivului este asigurata de personalul angajat, in scopul prevenirii producerii unor

accidente ca urmare a intrarii a persoanelor straine pe amplasament;


________________________________________________________________________


• protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare s-a realizat in

faza de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si intretinute de catre

profesionisti.

• gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru diminuarea

riscului de accident;

• caile de evacuare si acces sunt permanent tinute libere;

• respectarea unui management corespunzator al deseurilor;

• dejectiile, apele uzate, cadavrele de animale sunt depozitate corespunzator;

• este asigurat controlul si asistenta sanitara – veterinara;

• instalatiile vor fi periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;

• se pastreaza permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special corpul de

pompieri;

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Prezentul Raport la Studiu de evaluare a impactului s-a intocmit pentru proiectul “Modernizare si

construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”.

Beneficiarul investitiei – SC LABORATOR EXPERT S.R.L. Buzau urmareste obtinerea de

fonduri structurale FEADR .

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa stabileasca in

conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice sau cumulative ,

principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra mediului.Evaluarea

impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este cazul de compensare a efectelor

semnificative adverse asupra mediului si contribuie la luarea deciziei de emitere/respingere a

acordului de mediu.

Titularul proiectului

S.C. LABORATOR EXPERT SRL , cu sediul in Municipiul Buzau, DN 2B km.9+270-

km.9+527 (partea stanga), camera 1, J10/486/2009, CUI 8875702 ; reprezentat prin -

Administrator - POPA IRINA DANIELA

Denumirea proiectului

“ Modernizare si construire hale noi ferma de pasari Zoresti , judet Buzau”


________________________________________________________________________


Prin proiect se prevede modernizarea si punerea in functiune pe un spatiu de 45423 mp,

din care suprafata construita 11659,65 mp ,a unei activitati de crestere intensiva a pasarilor de

carne folosind tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent de resturi vegetale.

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de 202.500

capete/serie – 7 serii/an, respectiv 1.417.500 capete/an cu o greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv

2552 t pui /an.Durata unui ciclu de crestere pui este de cca 38 zile .

Concluzionand, obiectivele proiectului analizat sunt:

• reparatii hale existente

• demolare hale degradate iremediabil

• contruire hale noi

• construire anexe

• reabilitare infrastructura

• tehnologizare hale ptr cresterea la sol a puilor de carne

Scopul proiectului consta in modernizarea/reabilitarea fostei ferme agricole pentru a obtine

capacitate de productie mai mare printr-o tehnologie avansata in domeniul cresterii puilor la sol, in

conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana..

Investitia urmeaza a se realiza prin cofinantare din fondurile FEADR.

Capacitatea de producŃie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 202.500 capete

pui de carne/serie - 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.417.500 capete pui/an, cu o greutate medie de

1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 2.835 t pui vii/an.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.

In cadrul fermei se va folosi principiul “totul plin – totul gol”. Durata unui ciclu de crestere va fi

de 38 zile; dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata

perioadei de vid sanitar va fi de 10-14 zile.

Cresterea puilor va fi realizata in 10 hale cu o suprafata utila totala de 10.123,50 mp. Fiecare hala

este prevazuta cu un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru

masurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a

aerului cand este cazul.

Procesele de productie din cadrul fermei sunt:

- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe procese

metabolice;


________________________________________________________________________


- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si

curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut, asistenta medicala

de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul dejectiilor la platforma special

amenajata;

- activitati de eliminare a deseurilor;

Procesele operationale din cadrul fermei de pasari pot fi impartite in:

- populare cu pui de o zi adusi din alte ferme si instalarea acestora in hale;

- activitati de asistenta si suport pentru procesele biologice de crestere a greutatii corporale a

animalelor;

- furnizare hrana, constand din: aprovizionare cu mijloace auto; descarcarea hranei in buncare si

administrarea acesteia din buncare prin reteua de distributie.

- alimentare cu apa, prin sistem automatizat cu adapatoare.

- colectarea dejectiilor cu ajutorul incarcatorului frontal si transportul acestora pe platforma special

amenajata;

- curatarea si igienizarea halelor la sfarsitul fiecarui ciclu de productie;

- asistenta veterinara de specialitate.

. GENERAREA DESEURILOR

Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

a)Etapa de construire

- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza integral

in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)

- deseuri de materiale de constructii din demolari sau din activitatea de reabilitare a halelor:acestea

vor fi colectate selectiv – pe categorii – o parte putand fi refolosite(grinzi,caramizi , etc), o parte

moloz sau amestecuri de materiale inerte pot fi folosite pentru sistematizarea pe verticala a

amplasamentului din cadrul incintei daca necesita ;

- metale din dezafectarea halelor vor fi colectate in vederea valorificarii de catre firme autorizate.

b) Etapa de operare a obiectivului

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- dejectii de pasare

- deseuri de tesuturi animaliere


________________________________________________________________________


- deseuri menajere

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor

- deseuri de ambalaje de la subtantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare

- deseuri de ambalaje de medicamente de uz sanitar-veterinar

Surse de poluanti pentru factorul de mediu apa:

Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate de :

- utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri

accidentale de carburanti sau uleiuri minerale;

- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie depozitate

necorespunzator

Surse de poluanti in perioada de exploatare

Principalele surse cu posibil impact asupra calitatii apelor in zona amplasamentului fermei sunt:

- defectiuni aparute la reteaua de canalizare;

- fisurarea sistemului de etansarea platformelor de dejectii si bazinului de retentie a apelor uzate;

- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor, altor tipuri de deseuri.

Masuri de diminuare a impactului

- nu se vor evacua apele tehnologice si menajere neepurate corespunzator ;

- se vor lua masuri de reducere a impurificarii apelor pluviale printr-un management corespunzator

al dejectiilor;

- masuri de prevenire a evacuarilor necontrolate de ape uzate in perioada de executie a investitiei;

- evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

- prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale atat in perioada de executie a

investitiei cat si in perioada de functionare a fermei.

- construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului si

apelor subterane;

- prevenirea supraincarcarii bazinului de retentie a apelor uzate

- masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de canalizare, precum

si al conductelor;


________________________________________________________________________


- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.


Surse si poluanti generati de activitatea propusa pentru factorul de mediu aer

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:

• realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul

realizarii proiectului:

• mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament,

• lucrari de reabilitare si constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel local. In

aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.

• in timpul functionarii fermei

S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse fixe dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie,

emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.

Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor si de la bazinul de colectare

a apelor uzate (miros).

In perioada de funcŃionare

• Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi, care se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săracă in proteine);

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia mecanică,

- evitarea umezirii asternutului;


- reducerea emisiilor in timpul stocării dejecŃiilor: rigole de scurgere a apelor de infiltraŃie;

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;

- curăŃarea zilnica a căilor de acces;

- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

► Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto


________________________________________________________________________


- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;


reviziile tehnice la zi.

Masuri de diminuare a impactului

In perioada de construcŃie


reviziile făcute la zi;

- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru evitarea

ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcŃie;

- se va face curăŃarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului

– indepărtarea nisipului, a pămantului, pentru prevenirea ridicării prafului.

Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, în condiŃiile

respectării m ăsurilor de reducere a impactului menŃionate în acest capitol.

Modernizarea fermei, prin sistemul de ventilaŃie al halelor prin sistemul de stocare a

dejecŃiilor si de împrăstiere pe câmp, va reduce considerabil poluarea asupra aerului.

Solul. Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si

subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante

organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite

pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Intocmit ,

Ing. Ecolog Simona Ionita

raport la studiul de evalaure a impactului asupra mediului ...arpmgl.anpm.ro/files/arpm...

Documents