raportul la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmsb.anpm.ro/upload/48813_sc sohipi srl...

- Bucureşti Raport la studiul de impact asupra mediului privind “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz’’, aparţinând S.C. SOHIPI S.R.L. în Oras Codlea, Judetul Brasov

1 Beneficiar: S.C. SOHIPI S.R.L.

RAPORTUL LA

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI



C U P R I N S

1. Informatii generale

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de productie

2.2. Activitati de dezafectare

3. Deseuri

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de

reducere a acestora

4.1. Apa

4.2. Aerul

4. 3 Solul

4.4. Geologia subsolului

4.5. Biodiversitatea

4.6. Peisajul

4.7. Mediul social si economic

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

5. Analiza alternativelor

6. Monitorizarea

7. Situatii de risc

8. Descrierea dificultatilor

9. Rezumat fara caracter tehnic

10. Documente anexate



1. Informatii generale Titularul investitiei este S.C. SOHIPI S.R.L. - Forma de organizare: Societate cu Raspundere Limitata - Adresa: Localitate: Ghimbav, Str. Stefan Cel Mare, Nr. 584, Judetul Brasov - Cod fiscal: RO 24865565 - Numar de ordine in Registrul Comertului J 08 / 3190 / 2008

- Nr. cont bancar: RORZBR0000060011271017 - Banca: RAIFFEISEN BANK GHIMBAV

Elaboratorul prezentei documentatii privind Studiul de evaluare a impactului asupra mediului

pentru „Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”, in oras Codlea, Judet Brasov este S.C. IPROMED S.A. - Bucuresti, inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J 40/8850/1990, CUI RO 407897, cu sediul in Bucuresti, Soseaua Pandurilor nr. 90-92, sector 5, telefon:021 4106723, fax: 0214102776 S.C. IPROMED S.A. Bucuresti este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 169 pentru RIM; BM; RA; RS.

Denumirea proiectului: “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”, in oras Codlea, Judet Brasov.

Obiectivul de investitii Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz propune realizarea unei instalatii de producere a energiei din biogazul obtinut prin fermentarea deseurilor organice de origine animala (dejectii de vaca) rezultate din fermele de vaci din imediata apropiere a amplasamentului si vegetala (porumb siloz si paie), astfel incat se valorifica superior aceste deseuri, reducandu-se in acelasi timp si impactul activitatii asupra factorilor de mediu, in special solul, prin depozitarea si imprastierea pe sol, ca fertilizant, substantele organice continute de dejectii transformandu-se, prin fermentare, in minerale, utilizarea ca fertilizant dupa fermentare, contribuind la reducerea impactului asupra terenurilor agricole.

Teren: S teren = 28950.00 mp

S construit = 3967.20 mp S desfasurat = 4233.20 mp S drumuri si alei = 4760.00 mp

S platforme si silozuri = 6848.00mp Investitia cuprinde urmatoarele obiecte

1. CLADIRE TEHNICA 2. REZERVOR DEJECTII 3. FERMENTATOR 4. REZERVOR MATERIAL FERMENTAT 5. SILOZURI 6. GRUP DE COGENERARE 7. CANTAR BASCULA 8. CASA POARTA 9. GOSPODARIE DE APA 10. IMPREJMUIRI SI PORTI 11. DRUMURI SI ALEI 12. PLATFORME 13. POST TRAFO 14. RETELE EXTERIOARE 15. MINISTATIE DE EPURARE



Perioada de executie propusa : Perioada de implementare a prezentului proiect este de 24 de luni de la data semnarii contractului de finantare. Activitati pana la semnarea contractului de finantare Activitati dupa semnarea contractului de finantare Activitate / Subactivitate L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10 L11 L12 L13 L14 L15 L16 L17 L18 L19 L20 L21 L22 L23 L24 Realizare analiza de piata; Stabilirea tipului de energie verde de realizat; producerea de energie verde. stabilire restrictii de mediu reglementate; alegerea solutiei favorabile; intocmirea documentatiei pentru obtinerea deciziei de incadrare din partea APM Brasovj; obtinerea deciziei de incadrare; lansarea tema de proiectare; obtinerea autorizatiei de mediu; realizare documentare tehnica stabilire tema de proiectare realizare documentatie certificat urbanism realizare documentatie avize si acorduri obtinere avize si acorduri realizare studiu de fezabilitate realizare DTAC Depunere DTAC obtinere autorizatie de construire realizare cerere de finantare predare cerere de finantare realizare Proiect Tehnic realizare documentatie de achizitii raspuns intrebari OIE semnare contract de finantare cu autoritatea contractanta realizare management de proiect realizare plata management de proiect realizare actiuni de comunicare si publicitate derulare proceduri de achizitii si contractare realizare plata proiect tehnic inceperea activitatilor realizare dirigentie santier realizare plata comisioane, cote, taxe legale realizare plati dobanzi la creditele contractate Realizare Ob.1 Cladire Tehnica Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura



Realizare instalatii electrice Realizare instalatii termice Realizare instalatii sanitare Realizare instalatii ventilatie Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Achizitionare utilaje si echipamente de transport Achizitionare aparatura de laborator si dotari Realizare Ob.2 REZERVOR DEJECTII Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob. 3 - FERMENTATOR Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare instalatii termice Realizare lucrari de montaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.4 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de rezistenta - pereti semifabricati Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Realizare lucrari de montaj utilaj Realizare lucrari de montaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.5 - SILOZURI Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Achizitionare utilaje si echipamente de transport Realizare Ob.6 - Grup de cogenerare Realizare instalatii termice Realizare lucrari de montaj utilaj



Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.7 - Cantar bascula Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de montaj utilaj Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.8 - Casa poarta Realizare instalatii electrice Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.9 - Gospodarie de apa Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare instalatii electrice Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Achizitionare aparatura de laborator si dotari Realizare Ob.10 - Imprejmuiri si porti Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare Ob.12 -Platforme Realizare lucrari de rezistenta Realizare lucrari de arhitectura Realizare Ob.13 -Post trafo Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Ob.15 -Ministatie de epurare Realizare instalatii sanitare Achizitionare utilaje si echipamente tehnologice Realizare Retele exterioare Alimentare cu apa Canalizare Drumuri de acces Alimentare cu agent termic Alimentare cu energie electrica Racordare SEN Realizare Amenajare teren Plantare copaci Amenajare spatii verzi Realizarea carti tehnice a constructiei Punere in functiune Intocmirea cererii de rambusare a cheltuielilor eligibile efectuate primirea ajutorului nerambursabil stabilirea structurii personalului in functie de tehnologia selectata; selectarea personalului; angajarea personalului; instruirea personalului;



realizarea tipurilor de biomasa generator de 10 locuri de munca in amonte. realizarea de sere genereaza 15 locuri de munca in aval; punerea sub tensiune a instalatiei; producerea de energie electrica si termica verde; contractarea si vanzarea energiei; amplasarea centralei in zone mai putin dezvoltate; crearea de premize de dezvoltare a noi tipuri de activitati; definire concept RES; realizare studiu de piata; realizare contracte de achizitie pentru fiecare componenta de biomasa; stabilirea cadrului de vanzare a energiei electrice; realizare contract de furnizare a energiei termice si a materialului fertilizant produs

Fond de timp Unitatea va lucra 365 zile/an - 24h/zi - 7zile /sapentruamana

Centrala este proiectata sa functioneze pe o perioda de 25 de ani. La sfarsitul periodei de functionare centrala poate fi dezafectata sau supusa unui

proces de modernizare capitala.



Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice tabelul nr. 1.1. Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumirea Cantitatea anuala Denumirea Cantitatea anuala Furnizor

Petrol/pacura Gaze naturale Gaze petroliere lichefiate

Carbune Cocs de furnal Gaz de furnal Gaze de rafinarie Benzine Energie electrica Energie termica Motorina Biogaz rezultat din fermentare

4.792.200(Nmc/an) Productie proprie

Energie electrica Energie termica

Material Fertilizant

11.088.517,5 KWh / an 10.319.462,5 KWh / an 6.137 t/an.

Altele: Dejectii vaci Porumb energetic

16.000 t/an 23.000 t/an

Furnizori autorizati, pe baza de contract

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice TABELUL Nr. 1.2 Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala/existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie - Periculoase/ Nepericuloase P/N) -

Periculozitate Fraze de risc

Dejectii vaci 16.000 t/an N - - Porumb energetic 23.000 t/an N - - Apa de adaos 489,1 mc/an N - -



INFORMATII despre poluarea fizica si biologica generata de activitate TABELUL Nr. 1.3 Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tipul poluarii Sursa de poluare Nr. surse de poluare

Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu

Poluare de fond Pe zona

obiectivului Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Fara masuri de eliminare/ reducerea a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare / reducere a poluarii

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Zgomot Generator Compresoare biogaz Transportoare Ventilatoare Agitatoare dejectii

1 6 6 5 14

65 dB(A) Lechiv= 65 dB (A)

Lechiv= 57 dB (A)

- Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond al zonei.

Generatorul va fi containerizat

Echipamentele vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot si carcasa de protectie

Radiatie electroma gnetica

Nu e cazul Nu e cazul

Radiatie ionizanta


Poluare biologica




2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de productie: Analiza scenariilor tehnice:

Varianta I

In aceasta varianta se propune realizarea centralei de cogenerara prin realizarea unui rezervor

pentru dejectii, a patru rezervoare pentru fermentare (in doua trepte) si a doua rezervoare pentru

depozitarea produsului fermentat prin turnare in cofraje glisante, monolit, incheierea ciclului de

prelucrare a materialului fermentat la faza de amestec lichid + solid ce se va utiliza ca ingrasamant

natural , neutilizarea procedeului de desulfurare a gazelor , utilizarea rezervoarelor acoperite cu placi

de beton , introducerea materialelor pentru fermentare fara utilizarea buncarelor si rezervoarelor de

amestecare (introducere direct in fermentator), utilizarea constructiei silozurilor pe sistem monolit.

Stocarea biogazului se face intr-o cladire separata, in care se afla folia care formeaza depozitul de

biogaz.

Analiza acestei variante prezinta urmatoarele avantaje:

- Lipsa buncarelor si a rezervoarelor de amestecare reduce costurile de realizare a cladirii tehnice si a

numarului de pompe ce alimenteaza fermentatoarele.

- Cladirea tehnica este mai usor de realizat si cu fundatii mai mici, nefiind necesara construirea unui

subsol

- Rezervoarele au o structura mult mai solida, avand grosimea peretilor mai mare (25cm) si placa

superioara din beton

Dezavantaje:

- Realizarea fermentarii in doua trepte necesita un numar mai mare de rezervoare fara obtinerea unei

cantitati considerabile in plus de biogaz.

- Cofraje speciale pentru turnare

- Cantitate mai mare de beton necesara realizarii rezervoarelor si a acoperisurilor acestora.

- Orificiile de trecere se vor realiza mult mai greu in pereti grosi turnati monolit

- Realizarea rezervoarelor pe sistem monolit mareste timpul de executie al acestora

- Cladirea tehnica necesita a fi construita din 2 zone: una din beton si alta utilizand stalpi metalici

(pentru zona de depozitare a biogazului in stocatorul flexibil).

- Stocarea biogazului se face intrun stocator separat ceea ce necesita o cladire pentru protectia acestuia.



Varianta II

Isi propune:

- realizarea rezervoarelor din prefabricate din beton, asamblate si etansate prin procedee

speciale, produse de firme specializate si cu experienta in acest domeniu

- realizarea compozitiei substratului intr-un rezervor de amestecare, urmand a fi pompat in

fermentator;

- continuarea, pentru produsul fermentat a gradului de valorificare prin separarea partii lichide

de cea solida , in vederea comercializarii partii solide ca ingrasamant natural cu caracteristici

superioare

- realizarea desulfurarii gazelor in fermentatoare

- realizarea fermentarii intro singura treapta

- rezervoare acoperite cu folie flexibila

Varianta a II-a are, din punct de vedere constructiv, avantajele:

- prefabricatele sunt usor manevrabile, au prevazute orificii transversale ce permit consolidarea si

posttensionarea constructiei

- se utilizeaza mai putine rezervoare in procesul de fermentare

- control mai bun si flexibilitate in utilizarea retetei de incarcare a fermentatoarelor

- orificiile tehnologice se realizeaza din faza de obtinere a prefabricatelor

- posttensionarea se face cu cabluri si nu mai este necesara o centura de sustinere la partea superioara

- desulfurarea gazelor in fermentatoare pentru reducerea sulfului rezultand mai putin SOx in gazele de

esapament ale centralei de cogenerare

- recircularea substratului din fermentator in rezervorul de amestecare conduce la eliminarea

necesarului de apa utilizata pentru amestecarea si pomparea substratului.

- materialul recirculat din fermentator aduce aport de caldura si bacterii substratului din rezervorul de

amestecare;

Dezavantaje:

- cladire tehnica care are nevoie se subsol avand si dificultati de realizare acolo unde panza freatica

este ridicata

- Necesita forta de munca calificata pentru realizarea rezervoarelor

- Este mai dificila si specializata prinderea partii cilindrice a rezervoarelor pe fundatie



Varianta III

Aceasta varianta propune :

- realizarea rezervoarelor din inox

- realizarea fermentarii intro singura etapa de fermentare

- realizarea acoperiri rezervoarelor cu folie flexbila

- Utilizarea de buncare de introducere a materialelor pentru mixare situate in cladire tehnica

Avantaje:

- rezervoare rezistente usor de asamblat

- realizarea intro singura etapa a fermentarii conduce la un numar mai mic de fermentatoare

Dezavantaje:

- Rezervoarele nu pot fi foarte inalte din cauza dificultatilor de consolidare la partea superioara pentru

asigurarea la seism

- Complexitate in etansarea fiecarei componente metalice de realizare a partii cilindrice si la contactul

fundatie – cilindru metalic

- Necesita personal de inalta calificare pentru realizarea montajului rezervoarelor

- Necesita operatii complexe pentru efectuarea decupajelor tehnologice in corpul rezervoarelor.

Varianta IV

Propune realizarea fermentatoarelor si rezervoarelor pentru depozitarea materialului fermentat din

beton pe solutia “cilindru in cilindru”

Avantaje:

- reducerea cantitatii de fundatii

- reducerea spatiului de amplasare pe teren

- eliminarea cantitatii de izolatie pentru fermentatoare ( fermentatorul este cilindrul interior).

- ansamblul fermentator- rezervor materiale dupa fermentare este mai rezistent la seism.

Dezavantaje:

- realizare complexa din punct de vedere constructiv

- transfer de caldura prin peretii fermentatorului la materialul de dupa fermentare, cu consum de

energie termica

- dificultati de vizualizare a procesului din fermentator, inconjurat fiind de cilindrul exterior care

constituie rezervorul cu material dupa fermentare

- dificultati de realizare a instalatiilor electrice si tehnologice catre si de la fermentator



Scenariul recomandat de catre elaborator – a doua varianta

Solutia propusa este performanta din punct de vedere tehnico–economic si cu impact redus asupra mediului. Alternative de amplasament In cazul acestui proiect nu au fost alte optiuni. Amplasamentul este liber si beneficiaza de facilitatile oferite de retelele de distributie a utilitatilor. Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din urmatoarele motive: - terenul, conform certificatului de urbanism, este amplasat in vecinatatea unei platforme industriale existente, la o distanta de circa 1 km de locuinte; - in arealul in care va fi amplasata investitia nu sunt zone protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon etc.) si zone naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri); - constructiile propuse pentru realizarea instalatiei nu prezinta elemente functionale sau de alta natura care ar putea sa aduca prejudicii peisajului din zona; - nivelul de dezvoltare al zonei este scazut, astfel incât o investitie de asemenea anvergura va creea un impact socio-economic pozitiv; Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Terenul pe care urmeaza a se realiza investitia, este situat in Judetul Brasov, Oras Codlea, F1012/2/13, F1012/2/12 si este proprietatea S.C. Sohipi S.R.L. Vecinatati : La Nord - Vest – Drum judetean La Sud -Est – islaz La Nord - Est – F1012/2/14 La Sud - Vest – F1012/2/11

Terenul este liber de constructii.

Accese: Accesul in incinta se face din drumul judetean de pe latura nordica a terenului.

Alimentarea cu apa potabila menajera si tehnologica a investitiei se va face de la reteaua de

alimentare stradala prin intermediul unui camin cu apometru.

OB.01 – CLADIREA TEHNICA

Se vor alimenta cu apa menajera potabila, apa tehnologica si se vor evacua apele uzate menajere de

la OB01 - CLADIRE TEHNICA.

In grupurile sanitare (OB01 - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut:

- WC-uri din portelan sanitar avand rezervorul de spalare montat la semiinaltime cu actionare

normala;

- Lavoare, din portelan sanitar, montate pe picior, alimentate prin baterii amestecatoare

monocomanda din alama cromata cu ventil automat si dop, cu actionare normala;

- Spatiu dus din gresie cu baterie de dus monocomanda cu furtun dus flexibil;



- Set accesorii: portprosop, porthartie de toaleta, oglinda sanitara, etajera, sapuniera, dozator sapun

lichid, cuier cu doua agatatori, perie si suport pentru WC.;

- Sifon de pardoseala din polipropilena cu capac si sita din INOX, cu o iesire laterala Dn50;

- Robinete de trecere pe conductele de apa rece si apa calda 45˚C.

- Robinete golire.

In camera rezervor de amestecare (OB01 - CLADIRE TEHNICA), s-au prevazut:

- robinet de serviciu cu racord portfurtun;

- robinete de trecere pe conductele de apa rece tehnologica.

Retele de alimentare cu apa rece menajera si tehnologicain interiorul ( OB01- CLADIRE TEHNICA s-

au proiectat cu conducte din polipropilena (PPR) izolate anticondens 9mm si vor alimenta obiectele

sanitare .

Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB 01 – CLADIREA TEHNICA se

va facela temperatura de 45º cu ajutorul unui boiler de 200l .

Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena (PPR) izolate termic 9

mm.

OB.09. GOSPODARIA DE APA

In camera tehnica aferenta gospodariei de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele

echipamente pentru pomparea si tratarea apei:

- Grup pompare consum menajer tehnologic (1 pompa activa + 1 pompa rezerva activa): Q=12 mc/h,

H=40 mCA, P=2,5 kW;

- Electrovana 1 1/4” actionare automata (1 buc);

- Rezervor din polietilena pentru uz alimentar, V=3000 l (1 buc);

- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 kW.

Retelele de alimentare cu apa rece

Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din NP086-05 sunt

necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile

A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de

minimum 750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp - nu este cazul).

Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din NP086-05 sunt

necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile

A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu volum mai mare de 5000

mc - nu este cazul).



Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate peste 2000 mp se

va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin prevederea unui rezervor de apa

din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de asemenea in dotarea investitiei o motopompa

de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu

care este echipat bazinul de mai sus. Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea

masinilor de pompieri.

Reteaua de alimentare cu apa rece din cadrul OB9 - GOSPODARIE DE APA se va realiza cu conducte

din otel zincat, imbinate cu fitinguri din fonta zincata si izolate anticondens 9mm.

Retelele de alimentare cu apa rece menajera si tehnologica in interiorul OB01 - CLADIRE TEHNICA

s-au proiectat in sistem ramificat cu conducte din polipropilena random (PPR) izolate anticondens

9mm si vor alimenta obiectele sanitare, respectiv utilajele tehnologice.

Se prevad armaturi de inchidere. Golirea instalatiei este prevazuta in conformitate cu masurile

in vigoare.

Prepararea apei calde menajere utilizate la obiectele sanitare din OB01 - CLADIRE TEHNICA

se va face la temperatura de 45˚C cu ajutorul unui boiler de 200 l cu o serpentina si rezistenta electrica,

amplasat in grupul sanitar, prin intermediul agentului termic provenit de la circuitul de racire al

motorului.

Distributia apei calde la obiectele sanitare se va face prin tevi din polipropilena random (PPR)

izolate termic 9mm.

In instalatia de apa calda se vor folosi aceleasi tipuri de armaturi ca si in instalatia de apa rece.

Se vor monta usi de vizitare a ghenelor in locurile unde s-au montat piese de curatire si

robinete, pentru a avea acces facil la acestea.

Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.

Se vor colecta ape uzate menajere conforme cu NTPA002-05 de la OB01 - CLADIRE TEHNICA.

Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu

imbinare cu mufa si garnitura.

Retelele de canalizare de sub cota 0.00 se vor executa cu tubulatura din PVC-KG cu imbinare

cu mufa si ganitura.

Coloanele si colectoarele principale de canalizare s-au prevazut cu:

- piese de curatire;



- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;

- caciuli de ventilatie montate pe prelungirea coloanelor de canalizare deasupra

acoperisului.

Elementele de sustinere ale coloanelor de canalizare si colectoarelor vor fi cele indicate de

furnizorul tubulaturii.

Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:

Q med zi = 0,59 m3/zi;

Q max zi = 0,77 m3/zi;

Q max orar = 0,10 m3/h;

Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi.Apele uzate epurate resultate din Ministatia de epurare se

vor introduce in rezervorul de mareriale dupa fermentare

Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa fermentare vor fi

preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa

pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi

evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h,

H=12 mCA) la OB04 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT, printr-o retea de conducte din

PEHD PN6 De50x2,9mm.

Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu panta

de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din

aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare de o

electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20 mCA) la OB02 -

REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De63x3,6mm.

Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de

jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).

Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala

a acesteia.



Retele exterioare de apa- canal din incinta






H=40 mCA, P=2,5 kW;



- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 k

Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face de la OB09 -

GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put de mare

adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.

MASURI PSI

Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti interiori (conform art. 4.1 din NP086-05 sunt

necesari hidranti de incendiu interiori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile

A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de

minimum 750 mp si densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/mp - nu este cazul).

Nu este necesara instalatie de stins incendiu cu hidranti exteriori (conform art. 6.1 din NP086-05 sunt

necesari hidranti de incendiu exteriori pentru constructiile de productie sau depozitare din categoriile

A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu volum mai mare de 5000

mc - nu este cazul).

Conform art. 6.2 din NP086-05 pentru constructii de productie sau depozitare izolate peste 2000 mp se

va asigura alimentarea cu apa a pompelor mobile de interventie prin prevederea unui rezervor de apa

din beton armat de 54 mc volum util. Se va prevedea de asemenea in dotarea investitiei o motopompa

de 5 l/s (18 mc/h), 30 mCA, ce va putea fi racordata in caz de incendiu la un racord tip C infundat cu

care este echipat bazinul de mai sus. Bazinul mai este echipat si cu un racord tip A pentru racordarea

masinilor de pompieri.

Dotarea PSI s-a asigurat conform Norme generale din 28 februarie 2007 de aparare impotriva

incendiilor, P118/1999 si planuri arhitectura cu:



- 14 stingatoare portabile cu pulbere tip P6, amplasate astfel: 12 buc la OB01 - CLADIRE TEHNICA,

1 buc la OB08 - CASA POARTA si 1 buc la OB09 - GOSPODARIE DE APA;

- 4 stingatoare portabile cu CO2 tip G6, amplasate la OB01 - CLADIRE TEHNICA (in camere

control);

- 1 panou incendiu tip F la OB01 - CLADIRE TEHNICA;

- 1 lada cu nisip 1 mc la OB01 - CLADIRE TEHNICA;

- 4 role furtun tip C cu racorduri legate (20 m) la OB09 - GOSPODARIE DE APA;

- 1 motopompa 18 mc/h, 30 mCA la OB09 - GOSPODARIE DE APA.

Instalatii electrice

Situatia existenta si analiza acestora

Actualmente nu exista alimentare cu energie electrica.

Situatia proiectata

In incinta s-au prevazut urmatoarele retele electrice :

TGJT(tablou general de distributie) – TFC1(tablou de forta si comanda – camera control 1 –

CLADIRE TEHNICA) : 2 cabluri de forta, tip CYAbY-f 3 x 95 + 50mmp;

Ltotala = 210m

TGJT(tablou general de distributie) – TFC2(tablou de forta si comanda – camera control 2 –

CLADIRE TEHNICA) : 2 cabluri de forta, tip CYAbY-f 3 x 95 + 50mmp;

Ltotala = 270m

TGJT(tablou general de distributie) – TCT(Tablou iluminat si prize – camera control 1 – CLADIRE

TEHNICA) : cablu de forta, tip CYAbY-f 5 x 16mmp; L = 110m

TGJT(tablou general de distributie) – TGA(Tablou – GOSPODARIE DE APA) : cablu de forta, tip

CYAbY-f 5 x 16mmp; L = 100m

TGJT(tablou general de distributie) – TCP(Tablou iluminat si prize – CASA POARTA) : cablu de

forta, tip CYAbY-f 5 x 4mmp; L = 80m

TGJT(tablou general de distributie) – GE( grup electrogen) : cablu de forta, tip CYAbY-f 3 x 50 +

25mmp; L = 15m

TCP – TCB(cantar bascula) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x 2,5mmp; L = 60m

TCP – TSE(ministatie de epurare) : cablu de forta, tip CYAbY 5 x 2,5mmp; L = 50m



TGA(tablou gospodarie de apa) – PE1(Pompa epuisment) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x2,5mmp; L =

50m

TGA(tablou gospodarie de apa) – PE2(Pompa epuisment) : cablu de forta, tip CYAbY 3 x2,5mmp; L =

160m

Principalele utilaje de dotare ale constructiilor

Utilaje prevazute la obiectul 1 :

- Instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet cu dispozitiv de amorsare 1 – 1buc


- Instalatie de protectie impotriva loviturilor de trasnet cu dispozitiv de amorsare 2 – 1buc


- Post trafo in anvelopa 2 x 1000kVA ; 0,4 / 20kV – 1buc, echipat cu :

- Tablou general de joasa tensiune – 1buc

- Baterie automata de condensatoare pentru compensarea factorului de putere de 175kVAr –

1buc - Grup electrogen de productie 65 kVA ; trifazat – 1buc

Instalatii aferente constructiilor

Conversia biogazului (cogenerarea) se realizeaza prin arderea biogazului intr-un motor termic

(de gaz) montat pe acelasi ax cu un generator sincron cu o putere electrica de 1,413 MW. Prin

recuperarea caldurii disipate de motorul termic se obtine apa calda utilizabila atat in procesul de

producere a biogazului, cat si pentru necesarul de apa calda menajera si tehnologica in toata incinta.

Motorul termic de 1,413 MW, cuplat cu un generator electric sincron, produce o putere electrica ce va

fi debitata, in reteaua de medie tensiune de 20kV a sistemului energetic zonal prin intermediul postului

de transformare ridicator de tensiune 0,4/20kV de 2x1000kVA.

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare PT- 2x1000

kVA; 0,4/20 kV , in anvelopa, amplasat langa grupul de cogenerare.

Datele tehnice ale prezentului obiectiv sunt urmatoarele:

- puterea instalata Pi = 629 kW

- puterea maxima absorbita Pa= 240 kW

- tensiunea/ frecventa Un=230/400 V c.a.; 50Hz

Prezentul proiect trateaza instalatiile electrice de joasa tensiune aferente acestei unitati industriale pana

la intrarea in tabloul de joasa tensiune al postului de transformare.



De la postul de transformare, prin intermediul tabloului general de distributie TGJT (inclus in

echipamentul postului), se va face alimentarea cu energie electrica a tablourilor aferente obiectelor

din incinta.

In conformitate cu planurile si schemele din prezentul proiect, simbolizarea si amplasamentul

tablourilor electrice sunt urmatoarele:

TGJT - tablou general de distributie (PT anvelopa);

TFC1si 2 - panou de forta si comanda pentru statia de biogaz (cladire tehnica);

TGA - gospodaria de apa tehnologica + menajera (statia de pompe);

TCT - tablou iluminat si prize cladire tehnica

TCP - tablou casa poarta

Distributia energiei electrice la restul obiectelor aferente statiei de producere biogaz “ (rezervorul

dejectii, fermentatoare, rezervoare material fermentat, si caminul condens) se va face direct de la

panourile de forta, comanda si control, simbolizate TFC1 si TFC2.

OB.1 CLADIRE TEHNICA

Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor de forta a centralei de cogenerare se va face de la

tablourile electrice de distributie TFC1 si TFC2. Alimentarea cu energie electrica a instalatiei electrice

de iluminat si prize aferente cladire tehnica se va face din tabloul electric TCT.

Consumatorii aferenti centralei de cogenerare alimentati din panoul de forta, comanda si control

simbolizat TFC1 :

- putere instalata : Pi = 275kW;

- racordat din tabloul general de distributie TGJT;

- amplasat in camera de comanda 1 din cladirea tehnica.

Consumatorii aferenti centralei de cogenerare alimentati din panoul de forta, comanda si control

simbolizat TFC2 :

- putere instalata : Pi = 250 kW;

- racordat din tabloul general de distributie TGJT;


Consumatorii aferenti aferenti instalatiei electrice de iluminat si prize alimentati din tabloul electric

simbolizat TCT :

- putere instalata : Pi = 18 kW;

- racordat din tabloul general de distributie TGJT si din grupul electrogen;




Functionarea liniei tehnologice de producere biogaz si de cogenerare energie este complet

automatizata, respectiv controlata – comandata, computerizata si monitorizata de la tablourile TFC1 si

TFC2.

Consumatorii de energie electrica din cladirea tehnica sunt:

- circuitele de iluminat;

- circuitele de prize bipolare de serviciu din birou si vestiar;

- ventilatoarele de aerisire;

- utilajele tehnologice aferente celor doua module de producere biogaz “A” si “B”: agitatoare, pompe

substrat, pompe submersibile lichid silozuri, transportoare, dispozitive tocare-pulverizare, capace

rabatabile buncare, compresoare biogaz, ventilatoare desulfurare, ventilatoare insuflat aer in tevile de

preaplin de la fermentatoare;

Echipamentele care constituie grupul motor-generator:

- racitor motor, racitor – energie termica neconsumata, pompa ulei, pompe circulatie apa incalzita,

pompe circulatie apa racire.

Instalatia de iluminat

Din punct de vedere al iluminatului s-au prevazut:

- corpuri de iluminat etanse (IP65) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent in

camera compresoarelor si in camera mixare (300 lx);

- corpuri de iluminat etanse (IP65) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent, in

camerele de comanda (500 lx);

- corpuri de iluminat neetanse (min.IP20) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate

aparent, in birou (500 lx) si vestiar (200 lx).

- corpuri de iluminat etanse (IP44) echipate cu lampi tubulare fluorescente de 18W, montate aparent,

grupurile sanitare (200 lx).

Actionarea iluminatului in incaperile spatiului de productie se va face de la intrerupatoarele montate

local, iar in birou si camerele de comanda actionarea va fi secventiala; in spatiul de productie se vor

utiliza intrerupatoare etanse (IP65). Aparatele de conectare folosite pentru circuitele de iluminat ale

corpurilor fluorescente vor avea curent nominal de minimum 10 A.

Iluminatul de siguranta de evacuare si continuarea lucrului se va realiza cu corpurile de iluminat

prestabilite, integrate in circuitele de iluminat normal, care vor fi prevazute cu kit-uri de siguranta cu



acumulator si inversor automat de sursa ; in caz de avarie (cadere de tensiune) aceste corpuri de

iluminat raman in functiune asigurand o autonomie de minimum 1,5 h.

Instalatia de prize

S-au prevazut circuite de prize de serviciu alimentate la 230V in birou, vestiar, camerele de comanda si

camera mixare.

Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor vor fi

protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).

Instalatia de forta

Instalatia de forta consta din alimentarea cu energie electrica a consumatorilor electrici enumerati

anterior: utilajele tehnologice aferente celor doua module de producere biogaz “A” si “B” si centralei

de cogenerare si ventilatoarele de aerisire.

Toate circuitele de forta vor fi protejate pe plecarile din tablourile electrice atat electromagnetic si

termic, cat si contra curentilor de defect; aceasta se va obtine prin utilizarea disjunctoarelor

magnetotermice si a interupatoarelor automate diferentiale.

Cablurile electrice pentru alimentarea consumatorilor de forta, precum si cablurile de comanda control

si semnalizare, vor fi montate aparent, pe poduri de cabluri ; traseele acestor fluxuri se vor stabili

astfel incat lungimile cablurilor sa fie cat mai mici, sa se asigure conditii pentru o protectie mecanica

corespunzatoare izolatiei acestora si locurile de montare ale podurilor de cabluri sa fie accesibile in

cazul unor interventii

OB.2 REZERVOR DEJECTII

Alimentarea cu energie electrica a receptorilor de forta si a elementelor de automatizare si control -

comanda aferente rezervorului dejectii se va face direct de la tabloul de forta si control comanda TFC1.

Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe

poduri de cabluri, iar in exterior pana la rezervorul de dejectii se vor ingropa direct in pamant.

OB.3 FERMENTATOR


comanda aferente fermentatorului “A” si “B” se va face direct de la tabloul de forta si control

comanda TFC1, respectiv TFC2. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1 si 2/ cladire

tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior pana la fermentatoare se vor

ingropa direct in pamant.



OB.4 REZERVOR MATERIALE DUPA FERMENTARE


comanda aferente rezervoarelor de material fermentat A_B4101 si B_B4101 se va face direct de la

tabloul de forta si control comanda TFC2, iar rezervorul C_B4101 de la TFC2. Pe segmentul de traseu

din camera de comanda nr. 1 si 2/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri,

iar in exterior pana la rezervoare se vor ingropa direct in pamant.

OB.7 CANTAR BASCULA

Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta cantarului bascula se va

face de la tabloul electric local al casei poarta TCP.

OB.8 CASA POARTA

Alimentarea cu energie electrica a tabloului de distributie aferent casei poarta, simbolizat TCP, se va

realiza din barele tabloului general TGD.

Acest tablou va fi amplasat local si va alimenta instalatia de iluminat si prize din interiorul casei,

instalatia de iluminat exterior si cantarul bascula.

Pentru instalatia de iluminat in cabina poarta se vor utiliza corpuri de iluminat neetanse (IP20),

echipate cu lampi tubulare fluorescente de 18W, montate aparent, in vederea obtinerii unei iluminari

medii de 200 lx.

OB.9 GOSPODARIA DE APA

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor gospodariei de apa se va realiza din tabloul electric

de distributie TGA, amplasat local.

Pentru instalatia de iluminat in statia de pompe se vor utiliza corpuri de iluminat etanse (min. IP45),

echipate cu lampi tubulare fluorescente de 36W, montate aparent, in vederea obtinerii unei iluminari

medii de 200 lx.

Tabloul TGA se va racorda din tabloul general TGD si din grup electrogen de 65kVA, prin intermediul

unui AAR. Din acest tablou se vor conecta circuitele de prize bipolare cu contact de protectie pentru

instalatia de dedurizare, filtrare, ultraviolete si hipoclorit, tabloul pompelor de consum curent si

pompa basa. Toate prizele vor fi cu contact de protectie (legare la nulul de protectie), iar circuitele lor

vor fi protejate contra curentilor reziduali (de defect) cu disjunctoare diferentiale (30 mA).



Grupurile de electropompe vor fi livrate de furnizorii echipamentelor impreuna cu tablourile electrice

proprii de forta si comanda automata.

SEPARATORUL

Alimentarea cu energie electrica a separatorului, a pompelor de reziduu lichid si a elementelor de

automatizare si control - comanda aferente separatorului se va face direct de la panoul de forta si

control comanda TFC1. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1 cladire tenica cablurile

vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior pana la separator se vor ingropa direct in

pamant.

CAMINE RECIRCULARE; CAMIN CONDENS

Alimentarea cu energie electrica a pompelor de recirculare suspensie namol, a pompei condens si a

elementelor de automatizare si control - comanda aferente acestora se va face direct de la panoul de

forta si control comanda TFC1, respectiv TFC2. Pe segmentul de traseu din camera de comanda nr. 1

si 2/ cladire tehnica cablurile vor fi pozate aparent, pe poduri de cabluri, iar in exterior se vor ingropa

direct in pamant.

OB.13 POST TRAFO

Alimentarea cu energie electrica a obiectivului se va realiza dintr-un post de transformare PT –

2x1000 kVA; 0,4/20kV, tip anvelopa.

Energia electrica produsa de centrala de cogenerare, din care se va scadea consumul propriu, va fi

debitata in reteaua de medie tensiune de 20kV a sistemului energetic zonal.

OB.14 RETELE EXTERIOARE ELECTRICE

Retelele electrice exterioare aferente acestui obiectiv se refera la:

- coloanele de alimentare cu energie electrica a tablourilor principale de distributie prevazute la

obiectele din incinta;

- instalatia de iluminat exterior;

- instalatia de protectie prin legare la pamant (priza de pamant);

- instalatia de protectie contra trasnetului

La realizarea retelelor electrice exterioare se vor respecta prevederile din normativul NTE

007/08/00, precum si indicatiile fabricii furnizoare de cabluri.



Coloanele electrice exterioare cuprinse in prezentul proiect vor realiza alimentarea cu energie

electrica a urmatoarelor obiecte din incinta:

- cladirea tehnica : tablourile electrice TFC1,TFC2, TCT;

- gospodaria de apa: tabloul electric TGA;

- casa poarta: tabloul electric TCP;

- pompa evacuare ape epurate;

- ministatie epurare;

- circuitele de iluminat exterior.

Retelele electrice exterioare se vor poza ingropat, direct in pamant, la adancimea de 0,8 m. La

subtraversarea platformelor de beton carosabile cablurile vor fi protejate contra deteriorarilor mecanice

fiind trase in tuburi de protectie din PVC, ingropate la adancimea de 1,35 m.

Caderea de tensiune intre tabloul general de joasa tensiune TGJT si punctul cel mai defavorizat

al fiecarui circuit trebuie sa fie mai mica decat 8% pentru instalatia de iluminat si prize si mai mica

decat 10% pentru circuitele de forta si coloanele tablourilor electrice.Cablurile instalatiilor electrice

exterioare pozate ingropat vor fi din cupru armat.

Instalatia de iluminat exterior se va constitui in trei circuite monofazate C5;C6;C7/ TCP. Instalatia de

iluminat exterior se va realiza cu corpuri de iluminat pentru lampi cu vapori de sodiu inalta presiune de

150 W, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 9 m. Iluminatul exterior va fi actionat fie manual, fie

automat, regimul de functionare setandu-se de la cheia de comutare si butoanele de comanda,

prevazute la tabloul TCP.

In regimul de functionare automata actionarea celor trei circuite de iluminat va fi centralizata

(simultana), comandata automat de la un intrerupator crepuscular cu senzor de lumina – montat la casa

poarta. In regimul de functionare manuala actionarea fiecarui circuit de iluminat se va face individual,

de la butoanele de comanda aferente fiecarui circuit si prevazute pe fata tabloului TCP.

OB.15 MINISTATIA EPURARE

Alimentarea cu energie electrica (la tensiunea 230V) a cutiei electrice aferenta ministatiei de epurare

se va face de la tabloul electric local al casei poarta TCP.

Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

In apropierea incintei exista o linie de 20kV de la care se va racorda postul de transformare.

Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor de transport/ dotarilor ce

urmeaza a fi achizitionate prin proiect



Post trafo in anvelopa 2x1000kVA; 0,4/20kV compus din :

- anvelopa (fundatie si cabina) - 1 buc

- transformator 0,4/20 kV : putere nominala 1000 kVA, de tip uscat - 2 buc

- celule modulare - 4 buc

dupa cum urmeaza:

- doua functii de linie cu separator de sarcina

- doua functii de transformator cu intrerupator

- cabluri de m.t. de legatura intre celula - transformator - 2 set

- cabluri de j.t. de legatura intre transformator - tablou (0,4 kV) aferent motor CHP - 2 set

- tablou joasa tensiune de 2x1600A, cu 5 plecari echipate cu intrerupatoare automate (conform schemei

monofilare din prezentul proiect)

- baterie automata de condensatori 175kVAr cu regulator digital 14 trepte echipata in dulap cu un

modul : 14 x 12,5 kVAr

Dimensiuni aproximative (Lxlxh): 4800x3200x2400mm

Masa aproximativa: 18.000 kg

Montaj: in exterior, pe soclu din beton

Grup electrogen de interventie

- Capacitate: 65 kVA

- Putere maxima:50,0 kW

- Factor de putere: 0,8

- Combustibil: motorina

- Rezervor combustibil pt. autonomie: 8 ore

- Baterie pentru mentinere la cald: da

- Panou pornire automata (AAR): da

- Grad de protectie asigurat de carcasa: IP54

- Nivel de zgomot admis la incarcare maxima: 78dBA la 1m

- Pornire electrica

- Panou de comanda prevazut cu usa cu acces cu cheie

- Dimensiuni aproximative (Lxlxh) : 2149x752x1366 mm

- Masa aproximativa: 954 kg

- Montaj: in exterior, pe soclu din beton



Instalatie de paratrasnet 1

Instalatie de protectie contra trasnetelor compusa din:

Dispozitiv de captare tip PDA avand urmatoarele caracteristici:

- raza de protectie: 70m (nivel I - intarit)

- avansul de amorsare: ∆T=60µs

- catarg telescopic inaltime 14m

- sistem de prindere

Masa aproximativa: 9kg

Instalatie de paratrasnet 2

Instalatie de protectie contra trasnetelor compusa din:

Dispozitiv de captare tip PDA avand urmatoarele caracteristici:

- raza de protectie: 80m (nivel I - intarit)

- avansul de amorsare: ∆T=60µs

- catarg telescopic inaltime 17m

- sistem de prindere

Masa aproximativa: 9kg

Instalatia de protectie

Instalatia de protectie contra electrocutarilor accidentale

Pentru protectia contra electrocutarii se va folosi ca masura principala de protectie –

instalatia de legare la nulul de protectie, prin conductoare de cupru special prevazute in circuitele de

alimentare, conform STAS 12604/4 – 89. Aceste conductoare se vor lega in tabloul respectiv la borna

speciala de nul iar la aparat, la borna cu care acesta este prevazut in acest scop. La prizele cu contact

de protectie conductoarele se racordeaza la bornele speciale ale acestora. In tablourile principale de

distributie bornele de nul de lucru si nul de protectie vor fi racordate la instalatia de legare la pamant.

Conform STAS 12604/5 – 90, ca masura suplimentara de protectie, se va utiliza instalatia de

legare la pamant ca protectie contra tensiunilor de atingere accidentala a carcaselor echipamentelor

electrice (care in mod normal sunt izolate). Aceasta instalatie se compune din centura interioara de

impamantare din cladiri, din conductoarele de legare la pamant si din priza de pamant. Centura

interioara de impamantare si conductoarele de legare la pamant se vor realiza din platbanda de otel –

zincat 25x4 mm.



Fermentatoarele, rezervoarele modulelor de biogaz si buteliile GPL vor fi prevazute cu

instalatie de legare la pamant, atat ca protectie aferenta electromotoarelor, cat si ca protectie contra

electricitatii statice ; in plus platformele metalice de vizitare ale fermentatoarelor si rezervoarelor se

vor lega, de asemenea, la priza de pamant.

Centura interioara de impamantare din cladirea tehnica, precum si toate echipamentele

tehnologice aferente fermentatoarelor, rezervoarelor si caminelor modulelor de biogaz se vor lega la

priza de pamant prin intermediul pieselor de separatie.

In cladirea tehnica se va realiza o bara de egalizare potential (BEP), care se va lega la priza de

pamant si la care se vor conecta urmatoarele: centura interioara de impamantare, podurile metalice de

cabluri, conductele metalice , precum si echipamente care se pot incarca electrostatic (containerele de

omogenizare).

Instalatia de protectie prin legare la pamant va fi de tip TN-S, separarea conductorului PE de

conductorul N realizandu-se la bara de nul a tabloului general de distributie TGD. Toate circuitele

electrice vor fi echipate cu conductor PE. Tabloul general de distributie TGD (prin bareta PEN) se va

lega suplimentar la priza de pamant a postului de transformare cu platbanda OL-Zn 25x4 mm.

Priza de pamant va fi tip artificiala mixta, comuna atat pentru instalatia de legare la pamant, cat

si pentru instalatia de protectie contra trasnetelor, cu rezistenta de dispersie mai mica sau egala cu 1Ω.

Priza de pamant

In cadrul masurilor de protectie a muncii pentru aceasta incinta industriala se va pevedea

instalatia de protectie prin legare la nul si instalatia de protectie prin legare la pamant. Priza de pamant

este parte componenta a acestor instalatii si este aferenta grupei de retele electrice exterioare, care se

monteaza ingropat.

S-au prevazut prize de pamant artificiale locale pentru legarea la pamant la corpul tehnic, la

fermentatoarele si rezervoarele modulelor de biogaz, la buteliile GPL (protectie contra electricitatii

statice) si la gospodaria de apa.

Priza de pamant de la postul de transformare nu este cuprinsa in prezentul proiect ; ea va fi

prevazuta in proiectul aferent postului si alimentarii cu energie electrica pe medie tensiune.

Datorita faptului ca distantele dintre prizele de pamant artificiale locale de la buteliile GPL si

de la gospodaria de apa si prizele de pamant artificiale de la cladirea tehnica si rezervoare sunt mai

mici decat 20 m, acestea s-au interconectat intre ele formand o priza comuna. Astfel se va realiza o

priza de pamant artificiala unica comuna, avand rol de priza de pamant atat pentru instalatia de



protectie prin legare la pamant, cat si pentru instalatia de protectie contra loviturilor de trasnet, intrucat

la aceasta priza se vor lega si dispozitivele PDA al instalatiei de paratrasnet ; priza de pamant

artificiala comuna va fi de tip mixta. In acest caz rezistenta de dispersie a prizei de pamant trebuie sa

fie mai mica sau egala cu 1Ω. Daca la masuratori nu se obtin valorile necesare pentru rezistentele de

dispersie, prizele de pamant se vor completa cu electrozi pana cand se ajunge la respectarea acestei

conditii.

Priza de pamant artificiala se formeaza prin legarea in paralel a prizei multiple orizontale

(platbanda OL- Zn 40x4 mm) si a prizei multiple verticale (electrozii verticali OL-Zn Ø 2 1/2”- 3 m

lungime); prizele se vor monta la 2 m distanta de constructii si la 0,8 m adancime. Legaturile intre

elementele prizelor se vor face prin sudura si vor trebui sa asigure continuitatea electrica a retelei de

impamantare.

Instalatia de protectie contra trasnetului

Pentru cladirea tehnica si zona rezervoarelor de productie biogaz este necesara protejarea

contra efectelor rezultate in urma descarcarilor atmosferice. In acest scop se va prevedea o instalatie de

protectie contra trasnetului, care va consta din montarea a doua echipamente de tip „Prevectron”

(S6.60 si S4.50)‚ prevazute cu dispozitiv de captare cu amorsare PDA. Dispozitivele se vor fixa pe cate

un stalp metalic telescopic, conform pozitiei precizata in planul de retele exterioare si se vor lega la

priza de pamant cu doua conductoare de coborare realizate din platbanda OL-Zn 25x4 mm, prin

intermediul pieselor de separatie.

La montarea echipamentelor de protectie contra trasnetului se vor lua in considerare conditiile

de montaj impuse de furnizorul acestora.

Buteliile GPL, care necesita protectie contra trasnetului sunt amplasate in zona de protectie a

dispozitivului PDA (S6.60) si constructia lor metalica este legata la priza de pamant comuna din

incinta, care este de tip mixta avand rezistenta de dispersie mai mica sau egala cu 1Ω.

Masuri de protectia muncii si siguranta in exploatare a constructiei

- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri directe: se vor prevedea

cabluri cu conductoare izolate si tablouri si echipamente electrice carcasate cu grad de protectie IP4X.

- Masuri de protectie contra electrocutarilor accidentale prin atingeri indirecte:

a. - Ca masura principala de protectie se va prevedea instalatia de protectie prin legarea la nul,

conform STAS 12604/4 – 89.



b. - Ca masura suplimentara de protectie se va prevedea instalatia de legare la pamant ca

protectie contra tensiunilor de atingere accidentale a carcaselor echipamentelor electrice (care in mod

normal sunt izolate), conform STAS 12604/5 – 90.

- Mijloace colective de protectie - se recomanda : semnalizarea locurilor periculoase,

utilizarea echipamentelor individuale de protectie, instructajul specific si periodic de protectia muncii

la locul de munca, elaborarea unor instructiuni proprii de securitatea muncii, elaborarea si respectarea

unui program de securitate si sanatatea in munca, dotarea locurilor de munca cu trusa sanitara de prim

ajutor etc. La intocmirea proiectului, precum si in executie si exploatare, se va respecta legislatia de

securitate si sanatate a muncii aflata in vigoare.

- Instalatia electrica se va pune sub tensiune numai dupa terminarea completa a tuturor

lucrarilor din documentatie si dupa efectuarea verificarilor, conform standard CEI 60364-6-61.

- In timpul executiei, ca si in exploatare, este interzisa folosirea instalatiilor si a echipamentelor

improvizate sau necorespunzatoare. Se va verifica numai de personal calificat, periodic, starea izolatiei

cablurilor si functionarea la parametrii nominali ai aparatelor din tablouri si de pe trasee.

- In timpul executiei, ca si in exploatare, se va verifica periodic continuitatea electrica a

conexiunilor instalatiei de protectie prin legare la pamant, a instalatiei de protectie contra trasnetului si,

implicit, a prizei de pamant; de asemenea se va verifica (masura) periodic rezistenta de dispersie a

prizei de pamant, care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1Ω.

- In fata tablourilor electrice se vor monta covoare de cauciuc electroizolante.

Instalatii termice

Proiectul cuprinde ca subiect de baza producerea de curent electric din biogaz, intr-un generator de

curent de 1413 kW, proces insotit de degajari mari de caldura.

Generatorul de curent este un motor cu ardere interna (masina termica), care utilizeaza drept

combustibil biogazul produs prin fermentarea unor deseuri vegetale si animale. In timpul functionarii,

masina termica produce si energie termica ce se elimina prin:

- apa de racire chiuloasa, camasi cilindri,

- lubrifiantul pistoanelor, intregului mecanism interior,

- gazul rezultat prin ardere, ce se evacueaza in mediul ambiant.

La nivelul circuitului de racire al chiulasei si al camasilor pistoanelor se recupereaza energia termica

printr-un schimbator de caldura montat pe batiul masinii, unde secundarul produce un agent termic -

apa calda, ce se directioneaza intr-un schimbator de caldura general, in secundarul caruia se produce

agent termic la parametrii de +90/+70ºC.



La nivelul circuitului de ulei se recupereaza energia termica printr-un schimbator de caldura, care

utilizeaza in primar uleiul de ungere al masinii, iar in secundar produce agent termic ce se

directioneaza catre schimbatorul de caldura general, care prepara agent termic cu parametrii de

(+90/+70 ºC).

La nivelul canalului de evacuare a gazelor arse, se recupereaza energie termica printr-un schimbator de

caldura, care utilizeaza in primar gazele arse, la parametrii (+470 ºC / +500 ºC) si produce in secundar

agent termic (+90/+70 ºC).

Cantitatea de agent termic la parametrii de (+90/+70 ºC), produs de schimbatorul de caldura general

este de 56,4 mc/h, pentru generatorul de putere electrica N= 1413 kw, la U= 400V . Ca urmare, fluxul

termic recuperat prin schimbatorul de caldura are valoare Q(+90/+70 ºC)~ 1131 kcal/h~ 1315 kW.

Recuperarea fluxului termic rezultat in timpul producerii curentului electric din biogaz, are ca scop

utilizarea energiei termice in consum propriu in procesul tehnologiei de fermentare, pentru asigurarea

incalzirii si apei calde menajere din cladirile existente si comercializare la terti.



Descrierea procesului de productie

SCHEMA TEHNOLOGICA A STATIEI

Dejectii vaci Porumb siloz 16.000 t/an 23.000 t/an

Recirculare Recirculare

Biogaz Biogaz

Fertilizant solid 6138 t/an

Condens Noxe Fertilizant lichid 26875 t/an Energie Energie electrica termica

11.088.517,5 10.319.462,5 kWh/an kWh/an

MOTOR

Rezervor de amestecare

Buncar primire

Separator condens

FERMENTATOR

REZERVOR MATERIALE

DUPA FERMENTARE

Separator

Buncar primire

Rezervor de amestecare

FERMENTATOR

REZERVOR MATERIALE

DUPA FERMENTARE

REZERVOR MATERIALE

DUPA FERMENTARE



Alimentarea cu porumb energetic se face de la companii agricole. Porumbul siloz este adus cu utilaje si

descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare de 30x102,5m despartite de ziduri de Hmax 4m cu

volum total de 24600 m³.

Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la vaci.

Dejectiile animale lichide sunt aduse de la ferme de vaci cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate intrun

rezervor de dejectii cu diametrul interior de 13,9m, inaltimea de 5m si un volum util de 709 m³.

Porumbul siloz se ia cu incarcatorul frontal din silozuri si se introduce in interiorul buncarelor

de primire, dotate cu cate un transportor orizontal care dozeaza materia in snecurile care o vor

transporta in rezervoarele de amestecare.

Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt

controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate.

Dupa incheierea procesului de amestecare, produsul mixat se pompeaza cu pompa de substrat,

care este precedata de un maruntitor, in fermentatoare.

Comanda procesului de pompare se face cu cate un sistem de cantarire, care se afla dedesubtul

rezervoarelor de amestecare. Rezervorul de amestecare este un recipient inchis, fara presiune, fiind

prevazut cu o deschidere pentru revizie.

Fermentatoarele vor fi facute din elemente de beton armat prefabricate etanse, fiind izolate si

protejate cu tabla, cu diametrul de 29,36 m , inaltimea de 7m si un volum total de 4651 m³.

Fiecare fermentator are un volum de utilizare de 4.096 m³. Cu o rata zilnica de alimentare cu

substrat de 106,85 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 76,6 zile. Fermentatoarele sunt

acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de

biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului

deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz

aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si

protejeaza si de razele ultraviolete.

Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de

incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fermentatoarele sunt dotate cu agitatoare

submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a substratului si a

temperaturii in interiorul lor.

Fermentatoarele sunt asigurate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si

imbracaminte din tabla de aluminiu.



In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. El se elimina prin desulfurare

biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in fermentatoare de mici

cantitati de aer.

Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatoarelor este oferita de cate doua hublouri de

inspectie aflate pe peretii fermentatoarelor.

O parte din materialul aflat in fermentatoare se recircula cu pompe de recirculare si se

introduce in rezervoarele de amestecare pentru a asigura substratului nou venit umiditatea necesara

pentru a permite amestecarea si pomparea.

Volumul de substrat din fermentatoare va ramane constant fiind prevazute cu cate o conducta

de prea plin care deverseaza surplusul intrun camin. Din acest camin se va pompa materialul fermentat

la separator.

Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o

platforma urmand a fi imprastiata pe camp. Partea lichida se va pompa in rezervoarele de materiale

dupa fermentare fiind utilizata tot ca ingrasamant.

Rezervoarele de materiale dupa fermentare sunt facute din elemente de beton armat

prefabricate avand un diametru interior de 29,36 m cu inaltimea de 7 m, avand volumul total de

4651m³ si un volum util de 4516 m³. Rezervoarele de materiale dupa fermentare vor fi acoperite cu

folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si

zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea cate doua agitatoare submersibile care asigura

omogenitatea lichidului depozitat.

Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde

intrun moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.

Motorul va furniza 1.413 kW electrici si 1.315 kW termici. Astfel intrun an se vor produce

11.088.517,5 kWh/an de energie electrica si 10.319.462,5 kWh/an de energie termica.

Din cantitatea de energie termica anuala de 10319,462 MWh/an, se comercializeaza 8.221

MWh/an si se folosesc pentru autoconsum 2098,462 MWh/an.

Energia electrica produsa in cuantum de 11088,517 MWh/an. Din aceasta cantitate se scade

autoconsumul de 1066,517 MWh/an, urmand ca restul de 10.022 MWh/an sa se comercializeze.

Procesul tehnologic in centrala de biogaz presupune alimentarea centralei cu diverse materii prime care

printr-un proces controlat de fermentare vor fi transformate in biogaz si material fertilizant.



Alimentarea cu porumb energetic se face de la companiile de agricultura de profil. Alimentarea

cu materiale energetice se face din porumbul siloz achizitionat de la detinatorii de terenuri agricole

care cultiva porumb siloz de mare productivitate si dejectii colectate de la fermele din apropiere.

Dejectiile lichide provenite de la vaci sunt aduse cu ajutorul unei vidanje de la fermele din zona.

Porumbul siloz este adus cu utilaje si descarcat in cele doua silozuri dreptunghiulare de

30x102,5m despartite de ziduri de Hmax 4m cu volum total de 24.600 m³. Porumbul siloz se va aduce

tocat la dimensiuni de cca 4-10 mm. Dupa descarcarea in silozuri, porumbul va fi tasat si acoperit cu o

folie pentru a se pastra in conditii corespunzatoare pentru procesul de fermentare, nesuferind

transformari fizico-chimice. Silozul este prevazut cu o rigola care va colecta lichidul scurs din porumb.

Lichidul va fi pompat in rezervorul de dejectii.

Porumbul siloz se ia cu incarcatorul frontal din silozuri si se introduce in interiorul buncarelor

de primire care au un volum de cate 120 m³, capacitatea fiind aleasa pentru a asigura centralei o

autonomie de peste 48 ore intre alimentari. In partea inferioara a fiecarui buncarului este amplasat un

transportor orizontal care dozeaza materia intrun snec orizontal care la randul lui va transporta materia

intrun snec inclinat ce va incarca rezervorul de amestecare.

Centrala de biogaz va fi alimentata pe langa porumb siloz si cu dejectii provenite de la vaci.

Dejectiile animale lichide sunt aduse de la fermele de vaci cu ajutorul vidanjei si sunt depozitate

intrun rezervor de dejectii cu diametrul de 13,9m, inaltimea de 5m si un volum de 709 m³. Din acest

rezervor de dejectii se va pompa direct in rezervoarele de amestecare.

In rezervoarele de amestecare, prevazute cu sistem de cantarire ajung toate componentele

substratului si anume dejectiile lichide, porumbul energetic si substratul recirculat. In rezervoarele de

amestecare substratul nu trebuie sa depaseasca 15% substanta uscata pentru a permite amestecarea si

pomparea. Pentru a regla procentul de substanta uscata in rezervoarele de amestecare se adauga

material recirculat din caminul de recirculare, prin pompare. Dupa ce toate materialele care alcatuiesc

substratul au fost adaugate se porneste agitatorul pentru omogenizarea amestecului.

Timpul de amestecare, intervalele de alimentare precum si cantitatile zilnice de materii sunt

controlate cu ajutorul PC-ului si pot fi schimbate. Tot procesul este automatizat fiind controlat de un

calculator care realizeaza dozarea. Vanele care controleaza alimentarea si descarcarea rezervorului de

amestecare sunt actionate pneumatic cu aer provenit de la un compresor.

Acest sistem de alimentare permite separarea fluxurilor de alimentare ale centralei de biogaz

realizandu-se o foarte buna dozare si omogenizare a substratului inainte de alimentarea

fermentatoarelor.



Cand s-a terminat faza de amestecare substratul este maruntit si pompat cu ajutorul unui tocator

si a unei pompe cu surub. Acestea sunt amplasate in imediata apropriere a rezervorului de amestecare.

Pomparea este controlata de sistemul de cantarire fiind oprita cand se ajunge in rezervoarul de

amestecare la nivelul minim prestabilit. Substratul pompat va ajunge de la rezervorul de amestecare la

fermentator.

Tot procesul este impartit pe doua linii distincte care pot functiona independent una de cealalta.

Fiecare linie este compusa din buncarul de primire, rezervorul de amestecare, pompa de substrat,

compresor pt instalatia pneumatica, compresor pt desufurare biologica, fermentator si camin de

recirculare cu pompa. Astfel este asigurata autonomia celor doua linii ele putand functiona

independent de functionarea celeilalte linii.

Fermentatoarele vor fi facute din elemente de beton armat prefabricate etanse, fiind izolate si

protejate cu tabla, cu diametrul de 29,36 m , inaltimea de 7m si un volum total de 4651 m³. In acest

proiect au fost prevazute doua fermentatoare.

Fiecare fermentator are un volum de utilizare de 4.096 m³. Cu o rata zilnica de alimentare cu

substrat de 106,85 m³, rezulta un timp de retentie de aproximativ 76,6 zile. Fermentatoarele sunt

acoperite in partea superioara cu doua folii flexibile. Folia inferioara, etansa, va forma un depozit de

biogaz in partea superioara a fermentatorului aceasta asigurand functionarea constanta a motorului

deoarece compenseaza micile variatii care apar in generarea biogazului. Pentru a proteja folia de gaz

aceasta este acoperita cu o folie care sustine sarcinile externe care apar de la zapada sau vant si

protejeaza si de razele ultraviolete.

Ca modalitate de stocare a biogazului in sistem industrial ( in Romania au functionat cca. 32

instalatii mari de producere a biogazului utilizand materie prima din ferme zootehnice) s-a utilizat

stocarea in gazometre metalice. In prezent solutiile tehnice adoptate pe plan european ,si nu numai, s-a

trecut la stocarea sub folie de elastomeri. In caietul de sarcini atasat documentatiei de achizitie se va

solicita furnizorului dovada autorizarii intro tara din Uniunea Europeana a acestei solutii, ceea ce poate

fi asimilata cu autorizarea in Romania. In caz contrar se va proceda , dupa desfasurarea procesului de

achizitie, la autorizarea in conditii legale a instalatiei de catre furnizor.

Folia este garantata de producator pe o perioada de 2 ani, data la care se va face inlocuirea

acesteia. Durata de schimbare a foliei este de 2 zile. Cu 2-3 zile inainte de schimbare se intrerupe

alimentarea cu materie prima. Oprirea alimentarii zilnice va conduce la o diminuare progresiva a

cantitatii de biogaz avand in vedere ca acesta rezulta in urma unui proces biologic cu o inertie destul de



mare in functionare. Materialul folosit pentru fabricarea foliei (elastomer) are o rezistenta la radiatiile

ultraviolete foarte buna si rezistenta la temperaturi cuprinse intre -30°C si 80°C.

Folia are capacitatea de stocare suplimentara a biogazului pentru o perioada de peste 4 ore.

Menirea ei nu este sa acumuleze cantitati mari de biogaz ci doar sa compenseze diferentele de ritm orar

dintre productie si consum.

Conform caietului de sarcini folia elastica trebuie sa reziste la o presiune a vantului de 35-37

m/s conform normativului NP 082/2004 aprobat MTCT prin Ordinul 165/15.02.2005 si STAS

10101/20 din 1990.

Folia elastica trebuie sa reziste la presiunea creata de stratul de zapada de 2 kN/m2 conform

normativului CR 1-1-3/2005 elaborat de UTC Bucuresti si aprobat MTCT prin Ordinul 1714/2006 si

STAS 10101/21 din 1992.

Pe folie nu se formeaza gheata datorita temperaturii din fermentator (37-40°C) care produce

topirea instantanee.

Electricitatea statica se scurge in pamant , avand in vedere ca fermentatorul este prevazut cu un

sistem propriu de impamantare.

Fermentarea substratului in scopul obtinerii de biogaz are etape si faze deosebit de complexe.

In prima faza actioneaza bacteriile din grupa celor acidogene, al caror rol este acela de a ataca

enzimatic si a rupe moleculele mari din substrat de tipul celulozei, grasimilor complexe, hemicelulozei

etc. in molecule mai mici. Urmeaza o alta grupa de microorganisme care ataca biologic aceste noi

substante create de prima grupa si le descompune in substante cu molecule si mai mici de tipul acidului

acetic, acidului propionic etc. In acest moment intra in functiune bacteriile metanogene care

metabolizeaza produsele cu molecule simple in biogaz, adica in metan, dioxid de carbon si mici

cantitati de alte gaze.

Tot acest proces se deruleaza in regim mezofil mai exact la temperaturi de aproximativ 37 -

40°C.

Procedeul de fermentare, plecand de la Directiva privind deseurile 1999/31/CE confirmata de

legislatia tuturor statelor membre ale CE care au inceput deja programul de reducere a deseurilor

biodegradabile si transformarea acestora in biogaz, se apreciaza ca procedeul este implicit agrementat

in Romania ca stat membru al Uniunii Europene.

Pentru asigurarea temperaturii de fermentare este nevoie de un sistem de incalzire. Sistemul de

incalzire se afla montat pe peretii interiori ai fermentatorului. Fiecare fermentator este dotat cu patru



agitatoare submersibile cu inaltime reglabila, care asigura distributia constanta si uniforma a

substratului si a temperaturii in interiorul fermentatoarelor.

Fermentatoarele sunt protejate impotriva pierderii de caldura/inghetului cu izolatie si

imbracaminte din tabla de aluminiu.

Cu fermentatoarele se lucreaza ca si cu un asa numit bioreactor continuu, nivelul de umplere al

fermentatoarelor ramanand constant, fiind determinat de cota deversorului.

Posibilitatea de a vedea in interiorul fermentatoarelor este oferita de doua hublouri de inspectie

aflate pe peretii lor.

Cea mai mare parte a substantei organice se va transforma in urma fermentarii in biogaz.

Biogazul este un gaz in componenta caruia intra metanul in proportie de 50 – 70 % si dioxidul de

carbon in proportie de 50 – 30 %. Deoarece acest gaz contine un procent considerabil de gaz metan

acesta se va valorifica prin arderea lui cu obtinerea de energie electrica si termica.

In procesul de generare al biogazului se genereaza si H2S. Acest gaz trebuie eliminat. El se

elimina prin desulfurare biologica cu ajutorul bacteriilor sulfuroase care se intretin prin introducerea in

fermentator de mici cantitati de aer. Bacteriile sulfuroase in prezenta oxigenului transforma hidrogenul

sulfurat in sulf si apa. Sulful se dizolva in biomasa din fermentator. Eliminarea sulfului se face in

partea superioara a fermentatorului la interfata cu perna de biogaz. Viteza de desulfurare este egala cu

viteza de generare a biogazului. Procentul maxim de sulf la care poate ajunge materialul fertilizant

poate ajunge la 600mg/kg material fertilizant in cazul folosirii dejectiilor de porcine care au un grad

ridicat de sulf. In cazul utilizarii si a altor dejectii, continutul de sulf este mai mic. Pragul de alerta al

continutului de sulf din sol este de 400mg/kg substanta uscata de sol conform Ordinului 756/1997

pentru aprobarea reglementarilor privind evaluarea poluarii mediului abrogat partial de Ordinul

592/2002 si completat prin Ordinul Administratiei Publice nr. 27/2007. Cantitatea de aer introdusa in

fermentatoare este direct proportionala cu cantitatea de H2S care este masurata de un analizor de gaze.

Continutul de oxigen optim din biogaz trebuie sa fie intre 0,1% si 0,8%. In procesul de desulfurare

biologica, bacteriile mai intai oxideaza hidrogenul sulfurat in sulfat apoi reduce sulfatul pentru a forma

sulf elementar. Sulful va fi evacuat odata cu materialul fermentat, el reprezentand un procent

nesemnificatv din aceasta materie fermentata.

Biogazul se acumuleaza sub o a doua folie, cu geometrie variabila, montata sub membrana

exterioara. Un sistem automat regleaza consumatorul de biogaz (grupul de cogenerare ) in functie de

disponibilul de biogaz acumulat sub membrana inferioara a fiecarui fermentator. Fiecare fermentator

este dotat cu senzori de presiune care vor controla productia de biogaz si vor da informatii privind



cantitatea de biogaz care poate fi consumata de grupul de cogenerare. In cazul in care presiunea din

fermentatoare scade sub valoarea prestabilita in programul de comanda al centralei, atunci calculatorul

va comanda inchiderea grupului de cogenerare.

Biogazul rezultat din procesul de fermentare, dupa condensarea vaporilor de apa, se va arde

intrun moto - generator. Moto - generatorul functioneaza in cogenerare de energie electrica si termica.

Motorul va furniza 1.413 kW electrici si 1.315 kW termici. Astfel intrun an se vor produce

11.088.517,5 kWh/an de energie electrica si 10.319.462,5 kWh/an de energie termica. Aceasta

productie este calculata pentru o functionare medie a motorului timp de 21,5 ore/zi, 365 zile/an la

capacitate maxima. Toata energia electrica va fi comercializata. Dupa scaderea autoconsumului de

energia termica necesara fluxului tehnologic va mai ramane pentru comercializare o cantitate de 8.221

MWh/an.

Biogazul iesit din fermentator este cald fiind saturat cu vapori de apa. Pentru a se putea utiliza

in motor, biogazul trebuie racit si uscat deoarece umezeala ar deteriora motorul. Pentru a elimina

vaporii de apa biogazul este transportat la motor prin conducte subterane, astfel temperatura biogazului

scade iar umezeala prezenta condenseaza. Pentru a se putea scurge umezeala la caminul de condens

conductele de biogaz vor avea o panta de cel putin 1% catre el. Condensul este separat de “capcana de

apa” din caminul de condens. “ Capcana de apa” previne scurgerea necontrolata de gaz.

Inainte de admisia biogazului in motorul de cogenerare continutul de apa scade de la 50g/m3 la

15 g/m3 ,conform diagramei Moollier.

In caminul de condens este montata o pompa submersibila, care este controlata de nivelul

fluidului din camin si transfera condensul la un rezervor de materiale dupa fermentare.

Nivelul lichidului din camin este monitorizat de un sistem de senzori care va declanseze alarma

in caz de atingere a limitelor minime si maxime setate si va inchide conducta de biogaz.

In cazul in care biogazul nu poate fi consumat, situatie care poate aparea in cazuri de avarie a

motorului sau a altor echipamente vitale, biogazul se va arde la o flacara de gaz prevazuta pentru

aceasta situatie. Tot pentru asigurarea unei presiuni adecvate in fermentator s-a prevazut un sistem de

siguranta la presiune ridicata sau scazuta. Acest sistem asigura ca presiunile excesiv de scazute sau

ridicate sa nu poata aparea in fermentator. Sistemul de siguranta la presiune ridicata sau scazuta consta

intro bariera de fluid (etilglicol) intre biogazul din fermentator si atmosfera.



1 - Tub de legatura cu atmosfera

2 - Protectie impotriva intrarii

precipitatiilor in dispozitiv

3 - Cilindru

4 - Apa cu etilglicol rezistenta la inghet

5 - Manometru diferential de indicare a

nivelului din tub

6 - Manometru diferential de indicare a

nivelului din cilindru

∆h - indica presiunea din fermentator

Presiunea in exces a biogazului

Capacitatea la care functioneaza motorul de cogenerare este dependenta de presiunea

biogazului din fermentator. Prin urmare atunci cand presiunea creste motorul functioneaza pana la

100% din capacitate. Capacitatea de substrat cu care sunt alimentate fermentatoarele trebuie ajustata

pentru ca biogazul produs in fermentatoare sa nu depaseasca capacitatea de ardere a motorului atunci

cand acesta functioneaza la capacitate maxima.

Sistemul de control trebuie sa aprinda flacara de gaz si o parte din biogaz sa fie directionata

catre ea atunci cand presiunea biogazului din fermentator creste peste nivelul admisibil deoarece

motorul nu mai functioneaza sau motorul functioneaza la capacitate maxima dar nu poate consuma

biogazul produs intr-un ritm alert.

Daca flacara de gaz nu se aprinde sistemul incearca reaprinderea si totodata porneste alarma

care alerteaza operatorul.

Daca problema nu este remediate si presiunea in fermentator continua sa creasca intra in

functiune sistemul de siguranta pentru presiune ridicata sau scazuta.

Presiune scazuta a biogazului

Cand consumul de biogaz ( de catre motor sau flacara de urgenta) reduce presiunea in

fermentator sub nivelul setat, calculatorul va inchide toti consumatorii.



Daca presiunea scade mai departe calculatorul va activa inchiderea de urgenta a sistemului si

va declansa alarma.

Daca in pofida acestor masuri presiunea continua sa scada sistemul de presiune ridicata si

scazuta va intra in functiune.

O parte din materialul aflat in fermentatoare se recircula cu pompele de recirculare si se

introduce in rezervoarele de amestecare pentru a asigura substratului nou venit umiditatea necesara

pentru a permite amestecarea si pomparea.

Volumul de substrat din fermentatoare va ramane constant fiind prevazut cu o conducta de prea

plin care deverseaza surplusul intrun camin. Din acest camin se va pompa materialul fermentat la

separator.

Separatorul va separa partea solida de partea lichida. Partea solida se va depozita pe o

platforma urmand a fi imprastiata pe camp. Materialul fertilizant are o compozitie de :

- Sulf 0,02-0,05%

-Azot 5g/kg

- Fosfor 0,1-02%

si nu contine bacterii specializate in metabolizarea hidrogenului sulfurat inca active. Continutul chimic

si biologic , atat al materialului fertilizant cat si al continutului fermentatorului se face lunar in cadrul

unui laborator specializat.

Partea lichida rezultata din separare se va pompa in rezervoarele de materiale dupa fermentare.

Platforma pentru partea solida este prevazuta cu o rigola care va prelua lichidul care se mai poate

scurge si il va pompa intrun rezervor de materiale dupa fermentare. Partea solida si cea lichida

reprezinta un fertilizant cu proprietati deosebite urmand a fi imprestiat pe camp. Fertilizantul solid se

va comercializa. Productia anuala va fi de 6.137 t/an.

Rezervoarele de materiale dupa fermentare sunt facute din elemente de beton armat

prefabricate avand un diametru interior de 29,36 m cu inaltimea de 7 m, avand volumul total de

4651m³ si un volum util de 4516 m³. Rezervoarele de materiale dupa fermentare vor fi acoperite cu o

folie flexibila care va proteja rezervoarele de cantitatile de apa care ar putea proveni din ploaie si

zapada. In interiorul rezervoarelor se vor prevedea cate doua agitatoare submersibile care asigura

omogenitatea lichidului depozitat. In proiect s-au prevazut trei astfel de rezervoare.

Deoarece materia lichida prezenta in acest rezervor este oxigenata si neincalzita procesul de

fermentatie va fi oprit si in consecinta nu se va mai produce biogaz. Rezervoarele au o capacitate

proiectata pentru a putea inmagazina partea lichida dupa separarea rezultata timp de minim 6 luni de



functionare. Aceasta capacitate este necesara deoarece materialul fermentat, lichid, nu poate fi

imprastiat pe camp restrictia fiind data de prezenta recoltelor pe camp sau inghetul solului.

O statie de descarcare a materialului fermentat este prevazuta langa fiecare rezervor de

materiale dupa fermentare. Descarcarea se realizeaza printr-o conducta amplasata in peretele

rezervorului la care se cupleaza furtunul vidanjei cu care se realizeaza imprastierea pe camp a

fertilizantului. Cantitatea de fertilizant lichid rezultat intrun an este de 26.875 t/an.

La folosirea biogazului pot aparea urmatoarele pericole si riscuri :

- pericol de moarte si imbolnavire prin asfixiere sau otravire in camine si recipiente (H2S, CH4, CO2).

- pericol asupra sanatatii prin substante de cofermentare

- explozie prin amestecuri inflamabile de gaz sau aer ;

- incendii ;

- inghetul instalatiei de gaz si de substrat avand ca urmare inchiderea neintentionata a instalatiei ;

- formarea de condens, mai ales prin racirea gazelor saturate de apa, cu pericolul inghetului si

inchiderii instalatiei ;

- coreziunea prin componentele agresive ale gazului cum ar fi amoniacul sau hidrogenul sulfurat ;

- infundarea instalatiilor, indeosebi instalatiile de gaz si substrat ;

Deoarece in preajma rezervoarelor de gaz si a recipientelor cu ferment trebuie luate in calcul

amectecuri de gaz/aer care pot provoca explozie, este necesara realizarea unor zone de protectie.

Zona 0 – cuprinde zonele in care trebuie sa se ia in calcul mereu, indelungat sau des o atmosfera cu

pericol de explozie, atmosfera compusa dintrun amestec de aer cu gaze, aburi sau ceturi.

Zona 1 – cuprinde zonele in care trebuie sa se ia in calcul aparitia intamplatoare a unei atmosfere

explozive formata din gaze, aburi sau ceturi.

Zona 2 – cuprinde zonele in care nu trebuie sa se ia in calcul aparitia unei atmosfere explozive formata

din gaze, aburi sau ceturi dar daca totusi atmosfera apare, atunci, dupa toate probabilitatile se intampla

rar si intro perioada scurta de timp.

Cerintele de siguranta ce trebuie luate in calcul pentru fiecare tip de zona sunt :

Zona 0 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise si sunt marcate corespunzator

Zona 1 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise pentru zona O sau zona 1 si care

sunt marcate corespunzator

Zona 2 – pot fi folosite doar mijloace de productie care sunt permise in zona O, zona 1 sau zona 2 si

care sunt marcate corespunzator.



Monitorizarea emanatiilor se face printrun analizor portabil de gaze pentru masurarea calitativa

a emisiilor de gaze.

Fermentatoarele pot fi izolate in cazul unor situatii de avarie avand robineti de inchidere pe

fiecare conducta, robineti ce pot fi actionati manual.

Pentru eventuale pericole de incendiu s-a asigurat accesul in incinta si s-au prevazut cai de

evacuare (v. scenariu la incendiu).

Nu exista pericolul de asfixiere sau otravire in puturi si recipiente acestea fiind acoperite si

avand hublouri de vizionare. In cazul in care ar fi necesara o interventie aceasta se va face prin

dezamorsarea recipientului respectiv, accesul facandu-se dupa o buna aerisire de catre echipe special

instruite in acest scop. In caminele de pompare accesul se va face dupa masurarea concentratiilor de

substante care pot produce asfixierea (H2S, CH4, CO2).

Pentru prevenirea accidentelor cauzate de emisii de CO2, NH3, si CH4 este prevazut analizor de

gaz in:

- camera rezervoarelor de amestecare;

- camera compresoarelor;

si sistem de ventilare in :

- camera rezervoarelor de amestecare;

- camera compresoarelor;

- camerele de comanda ;

Pentru reducerea riscului de aparitie a unor scurgeri de lichide sunt prevazute :

- o folie de polietilena de min 0,8 mm grosime care imbraca in intregime fundatiile rezervoarelor,

impiedicand orice scurgere accidentala de materie lichida ;

- un sistem de drenaj in interiorul foliei (Dn 100) care sa capteze eventualele lichide si un tub de

aerisire de Dn 100.

- prefabricatele sunt solidarizate prin pretensionare, asigurandu-se etanseitatea ;

- prefabricatele sunt etansate intre ele si cu materiale de etansare, mortare de impermeabilizare

polimetric usor elastic.



TABELUL Nr. 2.1

VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Valori limita Parametru (unitatea de masura) Tehnici alternative

propuse de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Consum apa mc/tona materie prima

0,0125 - asemanator 0,078

Consum energie electrica kWhe/tona materie prima

27,35 - asemanator 50 – 55

Consum de biogaz pentru producerea energiei Nmc /tona materie prima

10,5 - asemanator 29,1

Prevederi BREF privind emisiile in aer Desfasurarea procesului de digestie anaeroba se face in sistem inchis, in acest context emisiile pot aparea numai in timpul transferului materiei dinspre si catre digestor. Sistemele anaerobe genereaza mai putine emisii fata de sistemele aerobe pe kilogramul de deseu, tinând cont ca principala emisie gazoasa (metanul) este un produs dorit. Totusi emisiile datorate transportului materiei prime si tratamentelor mecanice pot cauza mirosuri si praf. Emisiile generate prin combustia biogazului sunt in mod normal mai mari fata de cele generate in timpul procesului de producere a biogazului. Emisiile de particule sunt de asemenea mai scazute decât in cazul digestiei aerobe pentru ca procesul este inchis, insa acestea pot aparea la unitatile de preparare materie prima, care sunt sursa principala de emisii de particule. Ca o comparatie cu prevederile BAT/BREF mentionate mai sus, producerea de biogaz se va realiza printr-un proces de digestie anaeroba, desfasurat in sistem inchis. Transferul materiei catre si dinspre digestor se realizeaza prin conducte etanse. Instalatia este prevazuta cu o facla de siguranta. Aceasta are rolul de a arde biogazul in situatiile urmatoare: - daca in digestor rezulta un surplus de biogaz; - daca generatoarele sunt avariate; Nivelul emisiilor fugitive in instalatia propusa va fi mentinut redus având in vedere urmatoarele consideratii: - procesele se desfasoara in spatii inchise; - materialele intrate si iesite din proces sunt vehiculate prin conducte etanse; - pentru prevenirea unor eventuale incidente, traseele de biogaz vor fi echipate cu detectoare de CH4, in scopul de a putea interveni rapid. In tabelul de mai jos sunt prezentate concentratiile de emisii, emisiile specifice comparând prevederile celor mai bune tehnici disponibile cu instalatia propusa a se realiza, cu mentiunea ca recomandarile BAT se refera la digestia anaeroba in general, iar instalatia propusa utilizeaza in procesul de digestie anaeroba biomasa. De asemenea, se face precizarea ca nu au fost identificate BAT–uri cu privire la



emisiile rezultate din digestia anaeroba a biomasei, iar in tabelul de mai jos sursele citate se refera la deseuri municipale (54, Vrancken, et al., 2001, 59, Hogg, et al., 2002). Componenta Prevederi BAT Instalatia propusa Unitate

de masura

Concentratiiemisii

Emisie specifica (g/t deseu)

Emisie specifica (g/ MJ metan)

Concentratii emisii

Emisie specifica (g/t deseu)

Emisie specifi ca (g/MJ metan)

Gaze de ardere

11.000 Nmc/t

11.000 Nmc/t

Metan Vol- % Fugitive 0 – 411 0,1 Fugitive 0 – 411 0,1 CO2 Vol- % 31 – 35.2 181000 –

520000 85 32-35 219102 25-30

CO 72.3 0,25 <72.3 <0,25 NOx 10 – 72.3 10 – 72.3 NH3 Fugitive Fugitive N2O 0 0,2 0 <0,2 SOx 2,5-30 0,15 2,5-30 <0,15 H2S mg/Nm3 284 – 289 0,033 284 – 289 <0,033 COV 0,0023 <0,0023 Prevederi BREF privind emisiile in apa Tipurile de emsii sunt similare celor din sistemele aerobe, insa volumul de lichid este mult mai mare. In instalatia propusa, digestia anaeroba se desfasoara in sistem umed. Caracteristicile tipice ale apelor uzate rezultate din procesul de digestie anaeroba

Prevederi BAT Instalatia propusa Componenta Unitate de masura

Sisteme uscate

Sisteme umede

Sisteme uscate

Sisteme umede

Debit apa uzata mc/t deseu 20000 – 40000

6000 – 24000 0,91

CCO mg O2/l 5000 – 10000 2500 – 5000 10000 CBO5 mg O2/l 4500 Amoniu <8000 Nitrati Azot total mg N/l 2000 – 4000 800 – 1200 <8000 Fosfor total <400 (PO4) Cloruri

Nu e cazul

<400 Parametrii de intrare si iesire a apei uzate vor fi monitorizati constant, in conformitate cu cerintele autorizatiei de gospodarire a apelor. 2.2. Activitati de dezafectare



In present terenul este liber de constructii sau utilaje, astfel incat la inceperea lucrarilor de

constructii nu vor fi necesare efectuarea de lucrari de dezafectare / demolare. Centrala este proiectata sa functioneze pe o perioda de 25 de ani. La sfarsitul periodei de

functionare centrala poate fi dezafectata sau supusa unui proces de modernizare capitala. In cazul dezafectarii eliminarea deseurilor rezultate se va face astfel :

- deseurile reciclabile (metal, hartie, PVC) se vor preda la centrele locale de colectare a materialelor reciclabile - materialele inerte se vor evacua in locul indicat de Primaria Codlea - deseurile periculoase vor fi preluate de o firma atestata in acest sens.

Pentru demolarea cladirilor s-au stabilit urmatoarelor etape : - dezafectarea instalatiilor tehnologice si evacuarea acestora - evacuarea confectiilor metalice - evacuarea tamplariilor - demolarea elementelor de rezistenta metalice de la acoperisuri - demolarea elementelor de zidarie, inclusiv a peretilor prefabricati - demolarea elementelor verticale de rezistenta - demolarea placilor de la cota 0 din beton - demolarea fundatiilor si a elementelor de infrastructura - transportul materialelor in afara incintei - aducerea terenului la starea initiala 3. Deseuri Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor. Aceste aspecte se trateaza in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se completeaza tabelul nr. 3.1.

Evidenta gestionarii deseurilor se va face, de catre titular, conform HG 856/2002, titularul având obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora.

Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate In perioada de constructie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

- resturi vegetale de la curatirea terenului si material de decopertare rezultat in urma sapaturilor – vor fi colectate in vederea predarii unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor; - deseuri provenite din materiale de constructii ca urmare a activitatii de constructii si montaj – vor fi colectate si predate centralizat la unitati specializate in colectarea acestor tipuri de deseuri; - deseuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de catre agentul de salubrizare din zona, pe baza de contract de prestari servicii.

Dupa punerea in functiune a instalatiei de producere a energiei din biomasa de origine animala, managementul desurilor se va realiza conform tabelului 3.1.

Managementul deseurilor TABELUL Nr. 3.1



Managementul deseurilor cantitatea prevazuta a fi generata - (t/an)

Denumirea deseului

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica Solid-S Lichid-L Semisolid-SS

Codul deseului

Codul privind principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice valorificata eliminata ramasa in

stoc

DESEURI TEHNOLOGICE TOTAL din care: Materiale filtrante uzate

0,8 S 150203 - - 0 0,8 0

Ulei uzat (lubrifiere generator)

1,9 L 1302 07 - - 0 1,9 0

DESEURI MENAJERE TOTAL din care: Deseuri de hartie si carton

0,2 S 200101 - - 0 0,2 0

Deseuri din materiale plastice (PET, pungi plastic, etc)

0,11 S 200139 - - 0 0,11 0

Deseuri din sticla

0,08 S 20 01 02 - - 0 0,08 0

Deseuri textile (lavete, materiale textile echipament de lucru, etc)

0,04 S 200111 - - 0 0,04 0

Deseuri biodegradabile (provenite de la hrana individuala zilnica)

1 S 200108 - - 0 1 0

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora:

La modul general, acceptarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie facuta pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste acceptabila din punct de vedere ecologic.

Proiectul “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din biogaz”, in oras Codlea, jud. Brasov isi propune tocmai rezolvarea din punct de vedere ecologic a utilizarii dejectiilor de la ferme de crestere a animalelor prin cresterea randamentului de utilizare prin cogenerare de energie electrica si termica.

In general, se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat prin: - calitatea aerului - calitatea apei - calitatea solului - starea de sanatate a populatiei

Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii reprezinta elementele activitatii analizate.



1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor organice, in speta dejectii, prin care se emit in aer diferite mirosuri dezagreabile (amoniac, hidrogen sulfurat) dar mai ales metan care, cum se stie, genereaza un efect de sera de 21 ori mai intens decat cel produs de emisiile echivalente volumic de dioxid de carbon. 2. Prin fermentarea dirijata in instalatia de producere a biogazului, vor rezulta practic doar doua gaze in amestec si anume metanul si dioxidul de carbon. Prin instalatia de cogenerare prevazuta in statia de biogaz, metanul va fi ars complet rezultand dioxid de carbon si apa. Hidrogenul sulfurat produs in cursul fermentarii este oxidat biologic, prin injectie controlata de oxigen, la sulf nativ care ramane in substrat si este evacuat odata cu acesta. 3. Instalatia de producere a biogazului nu evacueaza apa reziduala. 4. Suprafata de teren pe care se afla instalatia de biogaz este integral betonata. Contactul cu materialul din statie il vor avea doar suprafetele agricole pe care se va imprastia materialul fermentat care are tocmai rolul de fertilizant al solului cu o remarcabila capacitate de regenerare a humusului. 5. Prin mecanismul explicat la punctul 2 se arata ca se va evita degajarea spontana de metan din deseuri organice, gaz al carui efect de sera este de cca. 21 ori mai mare decat cel al dioxidului de carbon. 6. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat. 7. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat. 8. Emisiile poluante ale mijloacelor de transport vor fi in limitele stabilite si controlate periodic prin normele RAR. Principala sursa de zgomot – grupul cogenerator, este introdus in camera antifonata iar cosul de evacuare a gazelor arse este prevazut cu amortizor de zgomot. Din functionarea statiei de biogaz nu rezulta trepidatii iar fundatiile cogeneratorului sunt astfel concepute ca sa preia si sa amortizeze vibratiile motorului termic. 9. Nu se recurge la resurse naturale. 10. Din proces nu rezulta deseuri. Produsul fermentat este destinat integral fertilizarii terenurilor agricole avand un aport semnificativ de azot, fosfor si potasiu. 11. Este prevazut prin proiect ca zona de functionare a instalatiei de producere a biogazului sa fie imprejmuita cu o perdea verde de arbori. 12. Intregul proiect urmareste valorificarea energetica a unor resurse regenerabile de energie, prin producerea asa-zisei energii verzi din deseuri agricole, culturi agricole energetice cu dejectii animaliere. Acestea sunt convertite cu ajutorul instalatiilor proiectate in energie electrica, energie termica si un valoros fertilizant pentru terenurile agricole limitrofe.

Impactul asupra mediului creat de noua unitate va avea un nivel scazut si nu va afecta considerabil nici unul din factorii de mediu: apa, sol, aer. 4.1. Apa:

Perimetrul studiat este afectat de artere hidrografice, apele fluviale din perioada ploilor torentiale si a zapezilor abundente baltesc in zona forajelor forajelor F5 si F6, nivelul primei panze de apa freatica se intalneste in jurul cotei de 3 m adancime, inregistrand tendinte ascensionale.

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Municipiul Codlea este situat in partea de nord-vest a depresiunii “Tara Barsei” foarte aproape

de muntii Persani, respectiv la poalele muntelui Magura Codlei, pe campia plana cu caracter piemontan a raului Vulcanita.

Alcatuirea geologica complexa a zonei (depozite sedimentare ale flisului cretacic, formatiuni vulcanice, depozite cuaternare) ofera importante rezerve de roci utile, indeosebi din categoria materialelor de constructie (gresii, calcare, andezite, argile, nisipuri, pietrisuri, etc).



Varietatea si natura continutului petrografic al roci lor din cuprinsul depresiunii Brasovului in general, implicit si al teritoriului din zona unde este amplasat obiectivul, a permis existenta unor tipuri de soluri specifice zonei.

Reteaua hidrologica: Lungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 14.813 km. Corpurile de apa de suprafata (rauri) de pe teritoriul municipiului Codlea sunt: Raul Homorod

(Ciucas), Raul Barsa, Raul Popilnica, Raul Geamana, Raul Vulcanita si Raul Crepes. Perimetrul total al lacurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 4.866 km. Acestea sunt reprezentate de: Lacul Codlea Strand, Lacul Ghimbav, Lacul Hamaradia –

Dumbravita.

Starea apelor de suprafata si subterane in zona amplasamentului Conform datelor A.N.A.R. stratul acvifer freatic din zona Codlea este descris ca fiind poluat,

prin descãrcare indirecta - poluare istoricã, de catre S.C. Colorom S.A. Codlea. Astfel, in urma analizelor de laborator („Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A

Judetului Brasov”, Brasov, 2006, pg. 21) s-au inregistrat urmatoarele valori: nitroderivati 0- 0,007 mg/l, CCO-Cr 4,68 - 48 mg/l, amoniu 0 – 5.673 mg/l, azotati 4,68-129,355 mg/l.

Conform datelor prezentate de catre ICPA Bucuresti, zona in care se propune amplasarea obiectivului este vulnerabila la nitrati.



Alimentarea cu apa:



Instalatiile sanitare interioare si de stingere incendiu

Alimentare cu apa

Necesarul de apa potabila pentru consum curent menajer :




Qcalcul = 0,63 l/s = 2,27 mc/h (consum menajer)

Qcalcul total = 0,63 l/s = 2,27 mc/h; H nec = 2 bar.



BILANTUL consumului de apa (m3/an) TABELUL Nr. 4.1.1

Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata Comentarii

Consum industrial Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apa (4,10,11)

Total Consum menajer Apa

subterana Apa de suprafata

Apa subterana

Apa de suprafata

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Producere

biogaz Reteaua stradala

489,1mc/an 704,2 mc

215mc/an 0 0 10 mc 489,1mc/an 0 98 % din cantitatea de apa utilizata in proces este recirculata. Apa uzata menajera este indrodusa in ministatia de epurare



Managementul apelor uzate: Canalizarea apelor uzate menajere si tehnologice.

Se vor colecta ape uzate menajere conforme cu NTPA002-05 de la OB01 - CLADIRE TEHNICA.

Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu

imbinare cu mufa si garnitura.

Retelele de canalizare de sub cota 0.00 se vor executa cu tubulatura din PVC-KG cu imbinare

cu mufa si ganitura.

Coloanele si colectoarele principale de canalizare s-au prevazut cu:

- piese de curatire;

- puncte fixe, executate conform tehnologiei furnizorului;

- caciuli de ventilatie montate pe prelungirea coloanelor de canalizare deasupra

acoperisului.

Debitul de ape uzate menajere evacuate la ministatia de epurare este:




Apele uzate menajere se vor evacua la o ministatie de epurare conforma cu NTPA001-05 cu o

incarcare hidraulica nominala de 0,75 mc/zi.Apele uzate epurate resultate din Ministatia de epurare se

vor introduce in rezervorul de mareriale dupa fermentare

Apele uzate tehnologice provenite de la platforma de depozitare materiale dupa fermentare vor

fi preluate de o rigola cu panta de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa

pentru golirea acesteia. Din aceasta basa apele tehnologice (scurgeri materiale dupa fermentare) vor fi

evacuate prin pompare de o electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=4 mc/h,

H=12 mCA) la OB04 - REZERVOR MATERIAL FERMENTAT, printr-o retea de conducte din

PEHD PN6 De50x2,9mm.

Apele uzate tehnologice provenite de la OB05 - SILOZURI vor fi preluate de o rigola cu panta

de scurgere, din beton, cu gratar metalic, prevazuta la capat cu o basa pentru golirea acesteia. Din

aceasta basa apele tehnologice (scurgeri plante energetice) vor fi evacuate prin pompare de o

electropompa submersibila de epuisment cu plutitor si tocator (Q=8 mc/h, H=20 mCA) la OB02 -

REZERVOR DEJECTII, printr-o retea de conducte din PEHD PN6 De63x3,6mm.



Canalizarea apelor pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe sarpanta acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de

jgheaburi si burlane (conform proiect arhitectura).

Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala

a acesteia.

Retele exterioare de apa- canal din incinta






H=40 mCA, P=2,5 kW;



- Electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q=6 mc/h, H=9 mCA, P=0,75 k

Asigurarea debitului si presiunii instalatiilor sanitare menajere si tehnologice se va face de la OB09 -

GOSPODARIE DE APA, nou proiectata in incinta, in cadrul careia se foreaza un put de mare

adancime (150 m), conform studiului hidrologic si avizului de gospodarire a apelor.

Ministatie de epurare

Descriere functionala

Metoda de epurare are la baza principiul conform caruia aerarea puternica a unei ape uzate (bogata in

substante organice) depozitata intr-un tanc de aerare are drept consecinta agregarea materiei fin

suspendate si coloidale in flocoane.

Flocoanele reprezinta substanta nutritiva si suportul bacteriilor. In acest fel flocoanele au o mare

capacitate de absorbtie a substantelor organice din apa poluata, acestea fiind descompuse apoi de

microorganisme.

Instalatia SBR (sequencing batch reactor sau reactor biologic cu alimentare secventiala) reprezinta de

fapt o tehnologie de epurare cu namol activ asemanatoare cu cea din statiile de epurare orasenesti,

diferenta esentiala in comparatie cu acestea constand din segmentarea procesului si comasarea lui

tehnologic intr-un singur compartiment.



In sistemul SBR se disting cinci etape secventiale ale procesului de epurare, care se repeta ciclic. Ele

sunt precedate de epurare mecanica (decantare).

Cele cinci etape sunt urmatoarele:

- etapa 1: Alimentare: o cantitate predeterminata de apa uzata este preluata din bazinul de decantare cu

ajutorul unui air-lift si se introduce in bazinul de aerare unde se amesteca cu namolul activ ramas din

ciclul precedent. Datorita formei speciale a air-liftului, numai apa decantata (fara solide si fara grasimi)

este transferata in bazinul de aerare.

- etapa 2: Aerare: apa uzata este aerata in intervale regulate si bine definite. Prin oprirea si pornirea

aerarii au loc procesele de nitrificare, denitrificare, ceea ce duce la o eliminare cat mai eficienta a

compusilor organici ai azotului. Distributia aerului in masa apei se face cu ajutorul unor membrane de

cauciuc cu perforatii fine. Datorita dimensiunii mici a bulelor de aer introduse, o mare cantitate de

oxigen poate fi dizolvata in apa. Cu ajutorul acestui oxigen microorganismele (prezente in namolul

activ) vor descompune substanta organica (pe care o utilizeaza ca sursa de hrana) si se vor inmulti.

- etapa 3: Decantare: in aceasta etapa se opreste toata instalatia, lasand timp suficient pentru

sedimentarea flocoanelor de namol care se vor depune pe fundul bazinului. In acest fel in partea

superioara a bazinului ia nastere o zona de apa limpede, epurata.

- etapa 4: Evacuare: apa epurata decantata se evacueaza in cantitate determinata tot cu ajutorul unul

air-lift, numai din partea superioara a camerei.

- etapa 5: Recirculare namol: datorita faptului ca namolul activ se va inmulti, o parte din acesta este

recirculat din bazinul de aerare in decantor

Ministatia de epurare este un sistem monobloc. Toate cele cinci etape au loc in interiorul aceluiasi

bazin budlu compartimentat (decantor si camera de aerare) care poate avea forma orizontala sau

verticala. Circulatia apei pe parcursul celor cinci etape se face cu ajutorul air-lifturilor antrenate de o

suflanta. Introducerea aerului se face cu ajutorul aceleiasi suflante. Statia de epurare este prevazuta cu

punct de prelevare probe si gura de vizitare.

Rezultatele obtinute in urma testelor de eficienta si analizelor de laborator au aratat ca acest sistem este

capabil sa asigure o calitate a efluentului in conformitate cu normele legislative in vigoare (NTPA 011

si NTPA001/2005, legea 188/2002). In urma procesului de epurare apa poate fi deversata in rau, lac,

sol prin doua posibilitati (drenaj - situatia noastra sau put absorbant).



BILANTUL apelor uzate TABELUL Nr. 4.1.2

Totalul apelor uzate generate

Ape directionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

menajere

industriale

pluviale

in acest obiectiv

catre alte obiective

Sursa apelor uzate, Proces tehnologic

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Producere biogaz

2,33 850,45 0,59 215,35 1,34 489,1 0,4 146 1,34 489,1 0 0 98 % din cantitatea de apa utilizata in proces este

recirculata. Apa uzata Menajera este indrodusa in ministatia de epurare



Nr. crt.

Sursa de poluare Masuri de prevenire si reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane si de suprafata

Faza de constructie 1 Deseuri depozitate

necorespunzator Gestionarea adecvata a deseurilor la punctul de lucru: - instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectiva a deseurilor: - colectarea selectiva a deseurilor din constructii si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea valorificarii/ eliminarii; - montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei biodegradabile operatorului de salubritate.

Avand in vedere masurile prevazute si faptul ca in timpul lucrarilor de constructie personalul va fi redus si instruit si se vor executa doar lucrari de decoperare si constructii-montaj (fara demolari) apreciem ca impactul negativ asupra apelor de suprafata si subterane va fi minim.

2 Apa uzata menajera evacuata necontrolat

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie amplasamentul va fi dotat cu toalete ecologice si punct sanitar pentru igiena personalului.

Impactul prognozat asupra apelor de suprafata si subterane se estimeaza a fi negativ nesemnificativ.

3 Contaminarea apelor subterane cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scaparilor accidentale

- amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate;

Impact negativ nesemnificativ.

4 Modificarea conditiilor de drenare, din cauza lucrarilor de excavare

-lucrarile de excavare se vor realiza in conformitate cu proiectul si normativele in vigoare, tinand cont de structura hidrogeologica a zonei; - se va evita executarea lucrarilor de excavare in conditii meteorologice extreme (ploaie, furtuna, etc)


Faza de exploatare 1 Deseuri depozitate

necorespunzator Gestionarea adecvata a deseurilor: - utilizarea unei spatiu special destinat (platforma betonata) pentru recipientele in care sunt colectate deseurile tehnologice; - utilizarea unor recipienti etansi pentru colectarea deseurilor tehnologice (materiale filtrante, uleiuri uzate) si predarea acestora unor operatori autorizati in vederea valorificarii/eliminarii; - instruirea personalului cu privire la colectarea selectiva a deseurilor; - montarea de ecopubele pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere. Predarea fractiei reciclabile unui operator autorizat in vederea valorificarii si fractiei biodegradabile operatorului de salubritate.

Impactul preconizat asupra apelor de suprafata si subterane este negativ redus.

2 Modificari calitative si cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea apelor epurate;

In vederea prevenirii si reducerii impactului asupra apelor subterane si de suprafata, prin proiect a fost prevazuta epurarea apelor menajere intr-o ministatie de epurare, cu mentiunea ca toate instalatiile si echipamentele de epurare sunt amplasate intr-un pavilion tehnic inchis, in vederea evitarii emisiilor de poluanti care produc mirosuri. Calitatea apei epurate se va incadra in normativul NTPA001/2005. In plus se

Impactul asupra apelor de suprafata este unul pozitiv, tinand cont de faptul ca: - nivelul de poluanti a apelor epurate se incadreaza in normativul NTPA001/2005



prevede monitorizarea si automonitorizarea calitatii apei prin analize de laborator; 3 Contaminarea potentiala

a receptorului cu poluanti in cazul unor scurgeri accidentale din instalatiile si echipamentele componete sau deteriorari ale retelei de canalizare;

- utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; - utilizarea unor conducte confectionate din materiale rezistente; - utilizarea unui plan de mentenanta a echipamentelor si utilajelor retelelor de alimentare, retelelor de canalizare si respectiv statiei de epurare; - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor de apa /canalizare/statie epurare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;

Se preconizeaza ca impactul negativ este nesemificativ.

4 Poluarea receptorului in conditiile producerii de avarii semnificative la ministatia de epurare si evacuarea de apa uzata neepurata;

- dimensionarea ministatiei de epurare la o capacitate mai mare decat debitul maxim de ape uzate; - implementarea unui plan de monitorizare pentru operarea ministatiei de epurare; - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor ministatiei epurare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - utilizarea unor echipamente cu fiabilitate crescuta;

Tinand cont de masurile de prevenire implementate se considera ca impactul asupra apelor de suprafata si subterane este negativ redus.

5 Contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) si/sau uleiuri uzate.

- utilizarea zonelor special amenajate (parcari) pentru vehiculele in tranzit si/sau stationare; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor scurgeri accidentale de carburanti si ulei;


6 Consum mare de apa - recircularea unei mari cantitati de apa (92% din cantitatea totala de apa epurata). - instituirea unui program de gospodarire judicioasa a volumelor de apa vehiculate in instalatii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reteaua de canalizare;

Impactul asupra apelor subterane si asupra apelor de suprafata este pozitiv.



4.2. Aerul Date generale:

Din punct de vedere climatic, Municipiul Codlea are o clima continentala temperata, insa in

zona hotarului, datorita altitudinii diferite a fiecarei zone, pot fi inregistrate diferente de temperatura. Clima amplasamentului evaluata dupa valorile inregistrate la Statia meteo Bod din imediata

vecinatate prezinta urmatoarele valori ale principalelor elemente: - temperatura medie multianuala - 7,5o C. - luna cu temperatura medie cea mai scazuta - ianuarie: - 5,3 o C. - luna cu temperatura medie maxima cea mai ridicata – iulie: +18 o C. - amplitudinea medie multianuala: 23,3 o C. - cea mai mare temperatura medie lunara: +28 o C (iulie 1963). - cea mai mica temperatura medie lunara: -12,8 o C (ianuarie 1896) - cea mai mare temperatura inregistrata: +37,2 o C ( 9. 09. 1946) - cea mai mica temperatura inregistrata: -38,5 o C (25. 01. 1942) - temperaturi medii zilnice mai mari de 0 o C – 271 zile/an - temperaturi medii zilnice mai mici de 0 o C - 94 zile/an - temperaturi maxime zilnice mai mari de 30 o C pot aparea din aprilie pana in octombrie, dar mai ales in iulie (cca.5,4 zile) sau august ( cca.5 zile) - primul inghet apare in medie la 26 septembrie - ultimul inghet apare in medie la 1 mai - total durata medie de zile fara inghet - 148 zile/an - precipitatii medii multianuale- 610,0 mm/an - luna cu cea mai mare cantitate medie de precipitatii – iunie: 100,7 mm - luna cu cea mai mica cantitate medie de precipitatii – februarie: 19,7 mm - zile cu ninsori: 55, 2 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie - chiciura: in medie 4,3 zile/an (decembrie - martie) - bruma: in medie 9,7 zile/ an (septembrie - mai) - presiunea atmosferica medie multianuala: 956, 4 mb.

Directa predominanta a deplasarii maselor de aer este dinspre vest spre est (ca o componenta a vanturilor de vest) si dinspre SE spre NV ( ca o influenta a masei muntoase: Muntii Barsei, Ciucasului si Carpatilor Orientali)

In general vanturile de nord-vest bat in toata perioada unui an, cele de sud-vest bat in perioada martie-noiembrie, iar cele din directia est bat in perioada martie-mai. Viteza medie de deplasare a maselor de aer este cca. 1,5 m/sec.9

In timpul iernii, in perioadele de calm apare fenomenul inversiunii termice, adeseori insotita de ceata, specific intregii depresiuni, perioada in care temperaturile scad foarte mult. Cu exceptia perioadelor de calm si inversiune termica, consideram ca se efectueaza o ventilare buna a amplasamentului si o dispersie buna a compusilor evacuati in atmosfera din procesele tehnologice ale instalatiei de producere energie electrica si termica prin cogenerare.

Calitatea aerului se considera a fi buna.

Surse si poluanti generati de instalatia propusa: S-au luat in considerare cele doua faze de activitate : A. Faza de constructie: Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorita urmatoarelor surse care apar in timpul

realizarii proiectului : - pregatirea platformei pentru executarea constructiei (o sursa de emisii de pulberi);



- lucrari constructii si montaj (o sursa de emisii de pulberi, emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili ); - manipulare materiale de constructie (o sursa de emisii de pulberi); - mijloace auto si utilitare in incinta – gaze de esapament (emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili, sursa de emisii de pulberi),

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a obiectivului pot avea impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Executia lucrarilor de construire constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de pulberi, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei constructiei, sunt asociate lucrarilor de excavare, de manipulare si punere in opera a pamantului si a materialelor de constructie, de nivelare si taluzare, precum si altor lucrari specifice de constructii montaj profile metalice. Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste estimarea cat si controlul emisiilor.

B. Faza de exploatare S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

- emisii de mirosuri datorate manevrarii (descarcare/incarcare) materiilor prime; - emisii de metan rezultate din neetanseitati, scurgeri accidentale si gestionare incorecta a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate); - emisii de hidrogen sulfurat si metan rezultate din scurgeri accidentale si gestiune necorespunzatoare in cadrul procesului de desulfurare (nedirijate); - emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului in generator (dirijate); - emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranta a biogazului (dirijate); - emisii de amoniac si hidrogen sulfurat care pot aparea in procesul de epurare sau pot rezulta din acumularea de materiale si sedimente in conductele de transport pentru apele uzate;



In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a emisiilor pe surse de poluare. Nr. crt.


Faza de constructie 1 Emisii de pulberi rezultate din pregatirea

platformei pentru executarea constructiei, lucrarile de constructii si montaj si manipularea/manevrarea materialelor de constructii

Pentru prevenirea poluarii aerului, la pregatirea platformelor se vor avea in vedere urmatoarele: - prevenirea formarii de praf prin stropirea cu apa in perioadele de vreme uscata; - evitarea lucrarilor de excavare in perioadele cu conditii meteorologice nefavorabile; - curatarea zilnica a cailor de acces pentru a preveni formarea prafului ; - asigurarea materialelor impotriva imprastierii in timpul transportului si in amplasamentele destinate depozitarii; - manipularea corespunzatoare a materialelor de constructii;

Impactul lucrarilor de pregatire a platformelor pentru executarea constructiilor, realizarea lucrarilor de constructii-montaj si manevrarea materialelor de constructii se estimeaza a filimitat in timp si spatiu, cu efecte nesemnificative.

2 Emisii de poluanti specifici arderii combustibililor fosili in vehiculele si utilajele de pe amplasament utilizate la transportul materialelor si a personalului

Pentru reducerea emisiilor poluante s-au prevazut inca din faza de proiectare urmatoarele masuri: - limitarea zonei de lucru si a timpului de executie; - stationarea vehiculelor in zone amenajate tip parcari; - localizarea spatiilor de depozitare pentru materialele de constructie astfel incat sa se evite parcurgerea de distante lungi si efectuarea de manevre repetate la descarcarea siincarcarea lor.

Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante poluante NOx, CO, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele parcurse. Poluantii specifici arderii interne a combustibililor fosili sunt: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Pentru determinarea poluantilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de lucru (buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicati de metodologia CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorina si motoare stationare pe motorina, facandu-se o aproximare globala pentru consumul orar de motorina si energia consumata. Datele din literatura (CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de la autovehiculele grele 3,5 t – 16 t) indica urmatoarele: NOx - rata de emisie: 36.1 g/kg combustibil; CO – rata de emisie: 18,6 g/kg combustibil; COV – rata de emisie: 8.1 g/kg combustibil;Suspensii – rata de emisie: 2,9 g/kg



combustie; S-a estimat consumul de combustibil in zona de lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 2,2 km/h =0,5 kg/h), pentru orele si perioadele de varf, cuopriri si porniri frecvente.

Faza de exploatare 1 Emisii de mirosuri datorate manevrarii

(descarcare/ incarcare) materiilor prime; Pentru reducerea emisiilor de mirosuri rezultate in urma manevrarii materiilor prime se vor avea in vedere urmatoarele masuri: - proiectarea unui spatiu tehnic inchis pentru descarcarea si transportul materilor prime; - evacuarea emisiilor in spatiul de descarcare se face pentru retinerea substantelor producatoare de mirosuri; - stocarea materiei prime se va face in rezervoare special destinate, etanse; - descarcarea autovehiculelor cu materii prime in conformitate cu prevederile BAT, dupa cum urmeaza: 1. Mentinerea poluantilor din aerul exhaustat la un nivel scazut prin: o devierea rutelor de trafic in afara zonei de livrare; o utilizarea suprafetelor si echipamentelor de lucru usor de curatat; o minimizarea timpului de depozitare al deseurilor in zona de livrare; o curatarea benzilor transportoare si a celorlalte echipamente cel putin odata pe saptamana; 2. In plus, in timpul operatiilor de depozitare si manipulare, urmatoarele masuri sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf: o Curatarea cu regularitate a spatiilor aferente agregatelor, pardoselilor si rutelor de trafic; o Spalarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deseurilor preluate pe roti in afara amplasamentului;

Impactul acestor emisii asupra aerului se estimeaza a fi negativ redus datorat in special emisiilor fugitive.

2 Emisii de compusi organici volatili la manevrarea materialelor

Pentru reducerea emisiilor de COV, manevrarea si depozitarea sunt realizate controlat.

Impactul asupra aerului este redus datorita masurilor de prevenire si reducere implementate.

3 Emisii de CH4 si H2S rezultate din neetanseitati, scurgeri accidentale si gestionare incorecta a traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate);

Biogazul este stocat in partea superioara a rezervorului de post fermentare prevazut cu doua membrane. Stocarea biogazului se face sub prima membrana a acestuia. Sistemul de depozitare a biogazului va prezenta etanseitate impotriva scurgerilor de gaze rezistenta la functionarea sub presiune. Ca masura de prevenire a unor accidente inainte de punerea in functiune

Impactul emisiilor de metan asupra aerului este semnificativ negativ, tinand cont ca acesta este un gaz cu efect de sera, insa lunand in considerare masurile de prevenire si reducere, consideram ca acesta poate fi redus spre minim.



a instalatiei, se va verifica etanseitatea spatiului de stocare a biogazului. De asemenea, din motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranta (la subpresiune si suprapresiune), in scopul prevenirii distrugerilor si pentru reducerea riscurilor de operare. In faza de proiectare si executie se va avea in vedere ca spatiul de depozitare sa perimita stocarea a cel putin o patrime din productia zilnica si s-a avut in vedere montarea de detectoare pentru emisiile de gaze in scopul facilitarii interventiilor rapide. Toate procesele de digestie anaeroba se desfasoara in spatii inchise, etanse.

4 Emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului in generator

Pentru mentinerea emisiilor de gaze la un nivel redus, beneficiarul, prin planul de mentenanta a instalatiei si inclusiv a generatorului, va asigura functionarea in conditii normale.

Tinand cont de prevederile BAT, epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifica economic si nici din punct de vedere al protectiei mediului. Conform celor prezentate mai sus, impactul asupra aerului a emisiilor de gaze de ardere se estimeaza a fi minim.

5 Emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranta a biogazului (dirijate);

Prin programul de mentenanta se va asigura buna functionare a faclei, asigurand arderea biogazului la o temperatura de cca 1000 ºC cu un timp de stationare 0,3 secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranta vor fi reduse.

Impactul preconizat asupra aerului se estimeaza ca va fi negativ redus.



Avand in vedere masurile de prevenire dar si comparatia cu BAT, impactul prognozat asupra

aerului in faza de constructie va fi limitat si restrans ca arie, iar in faza de exploatare acesta va fi redus. Surse stationare dirijate TABELUL Nr. 4.2.1 Denumirea sursei

Poluant

Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer impurificat (Nm3/h) (m3/h)

Concentratia in emisie (mg/Nm3) (mg/m3)

Prag de alerta (mg/Nm3) (mg/m3)

Limita la emisie=prag de interventie (mg/Nm3) (mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7 CO 6878 1000 700 1000 PM 344 50 35 50 NOx 6878 1000 700 1000 H2S 34 5 3,5 5 HCl 206 30 21 30 HF 34 5 3,5 5 HC 1032 150 105 150

Centrala biogaz Pel = 1,415 MW; Evacuare cos

SOx 3439

6878

500 350 500 Surse stationare nedirijate TABELUL Nr. 4.2.2 Denumirea sursei

Poluant

Debit masic (g/h)

1 2 3 Receptie – depozitare materii prime

Mirosuri Fugitive

Stocare si transport biogaz CH4 H2S

Fugitive Fugitive

Ministatie de epurare NH3 H2S

Fugitive Fugitive

In evaluarea emisiilor din surse mobile s-au avut in vedere urmatoarele premise: - numarul zilnic de transporturi intrate sau iesite este egal cu 5.5 transporturi din care: - 4.5 transporturi /zi – aprovizionare materii prime modul biogaz; - 0.5 transporturi/zi – eliminare/valorificare digestat; - pentru fiecare transport s-a considerat parcurgerea pe amplasament a câte 0.4 km. - ratele de emisii precum si consumul specific de carburant sunt conform CORINAR cap.8.6.2; Surse mobile TABELUL Nr. 4.2.3 Denumirea sursei

Poluanti si debite masice (g/h)

1 2 3 4 Mijloace auto NOx CO COV Suspensii 0,75 0,39 0,17 0,06



4. 3 Solul: Zona luata in studiu se situeaza in depresiunea intramontana a Brasovului si reprezinta o zona

de piemont. Culuarul depresionar al Brasovului, care se intinde spre NE pana in zona localitatilor Targu Secuiesc si Bretcu, s-a format in Neogen, ca urmare a miscarilor tectonice negative. Aria actualei depresiuni a functionat ca lac pana la sfarsitul pliocenului, avand in prezent caracterul unei campii piemontane de acumulare proluvioaluviala cu terase si sesuri mlastinoase, in care raurile sunt meandrate. Raurile cu caracter torential, care ferestruiesc versantii inconjuratori au transportat in zona depresionara, material aluvionar heterogen, care in acelasi timp a acoperit limita transanta care trebuia sa existe intre ramura muntoasa si zona depresionara. Evidenta gestionarii deseurilor se va face, de catre titular, conform HG 856/2002, Anexele nr. 1 (cap. 1 generarea deseurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea si transportul deseurilor, cap. 3 valorificarea deseurilor, cap. 4 eliminarea deseurilor), titularul avand obligatia tinerii acestor evidente, precum si raportarea acestora.

In perioada de constructie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri: - resturi vegetale de la curatirea terenului si material de decopertare rezultat in urma sapaturilor – vor fi colectate in vederea predarii unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor; - deseuri provenite din materiale de constructii ca urmare a activitatii de constructii si montaj – vor fi colectate si predate centralizat la unitati specializate in colectarea acestor tipuri de deseuri; - deseuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de catre agentul de salubrizare din zona, pe baza de contract de prestari servicii.

In perioada de operare deseurile rezultate din cadrul unitatii sunt colectate si evacuate astfel: • cele menajere - in containere metalice acoperite, amplasate pe platforma betonata, preluate de firma de salubritate si transportate la groapa de gunoi autorizata. • Materialul deshidratat se utilizeaza ca ingrasamant si se valorifica in aceasta stare iar cel din rezervoarele de material fermentat (lichid) se imprastie pe terenurile agricole din zona cu utilaje specializate.

Managementul deseurilor

Denumirea deseului Cantitatea prevazuta a fi generata t/an

Starea fizica Solid– S, Lichid - L, Semisolid – SS

Managementul deseurilor

DESEURI TEHNOLOGICE TOTAL din care:

Materiale filtrante uzate 0,8 S Ulei uzat (lubrifiere generator) 1,9 L

Vor fi colectate in recipienti etansi si depozitate pe o platforma special amenajata in vederea predarii catre un eliminator/reciclator autorizat

DESEURI MENAJERE TOTAL din care: Deseuri de hartie si carton 0,2 S Deseuri din materiale plastice (PET, pungi plastic, etc)

0,11 S

Deseuri din sticla 0,08 S Deseuri textile (lavete, materiale textile echipament de lucru, etc)

0,04 S

Deseuri biodegradabile (provenite de la hrana individuala zilnica)

1 S

Deseurile menajere vor fi colectate selectiv in conformitate cu prevederile legislative in vigoare si vor fi preluate de o firma de salubritate auorizata. Deseurile reciclabile vor fi colectate selectiv si vor fi predate in vederea reciclarii. Deseurile biodegradabile vor fi colectate in pubele corespunzatoare si predate operatorului de salubritate.



4.4. Geologia subsolului: Depozitele de terasa au varsta cuaternar – holocen superior. Acestea sunt constituite din

depozite preponderent aluvial – proluviale, respectiv pietrisuri, nisipuri, nisipuri argiloase si argile prafoase cu aspect loessoid.

Stratificatia terenului: Prospectiunile executate in perimetrul cercetat si in zona cu ocazia altor lucarri au stabilit ca la

suprafata se gaseste o patura de sol vegetal groasa de 0,3 – 0,4 sub care se afla o lentila de praf argilos nisipos galbui plastic consistent care se extinde pana la 0,7- 1,2 m, aici facund-se trecerea catre un masiv orizont de pietris cu nisip saturat avand inglobate lentile de praf argilos.

Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau de teren.

Se va lua in consideratie presiunea conventionala Pconv =280 Kpa respectandu-se urmatoarele relatii:

La incarcari centrice -Pef < Pconv -P’ ef max < 1,2 P conv

La incarcari cu excentricitate dupa o singura directie Pef < 1,2 Pconv in gruparea fundamentala P’ ef max < 1,4 P conv in gruparea speciala.

Se va funda in orizontala pe pietrisi cu nisip saturat avand inglobate lentile de praf argilos, incepand cu adancimea Df = 1, 20 m raportate de la cota terenului actual.

Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 si SR 11100/1-93 perimetrul localitatii Codlea se incadreaza in zona seismica de calcul F, avand coeficientul seismic ag = 0.08 si Tc= 0.7 sec.

Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor constructii este incadrat in zona de macroseismicitate I=7 pe scara MSK.

Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a acceleratiei terenului ag= 0.20 g.

Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s. 4.5. Biodiversitatea: Amplasamentul centralei de biogaz este in afara ariilor naturale protejate.

Descriere a aspectelor de mediu ce vor fi probabil semnificativ afectate prin proiectul propus, inclusiv, in special: populatia, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, peisajul si inter-relatiile dintre acesti factori. In amplasamentul obiectivului nu exista ecosisteme acvatice si terestre, monumente ale naturii, parcuri si rezervatii naturale ce pot fi afectate prin proiectul propus.

Poluantii si activitatile ce pot afecta ecosistemele acvatice si terestre. Valorile concentratiilor indicatorilor de poluare se vor incadra in limitele impuse de NTPA

001/2002 si sub valorile pragurilor de alerta (70%). Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice, a

biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate. Nu sunt necesare lucrari sau dotari si masuri pentru protectia faunei si florei terestre si acvatice,

a biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate. Amplasamentul ales pentru realizarea investitiei se afla in intravilanul localitatii Codlea, judetul

Brasov. Municipiul Codlea este caracterizat prin existenta, la limitele hotarului, a unor paduri cu componenta de 60% fag rosu, 20% fag alb, 15% stejar si 5% conifere.

Fauna din zona este adaptata conditiilor de mediu, fiind bine reprezentata in zonele adiacente.



Arii naturale protejate. Distanta amplasamentului propus fata de ariile naturale protejate Ariile protejate, prin valoarea lor naturala si gradul redus al interventiei umane pe teritoriul lor,

sunt cele mai bune exemple si modele pentru sistemele ecologice naturale si seminaturale. Zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt suportul “vietii” si implicit al

dezvoltarii socio-economice. La nivelul judetului Brasov, exista 32 de arii protejate cu o suprafata totala de 28.350 de

hectare, reprezentand aproximativ 7% din suprafata judetului. In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de prevenire si reducere a impactului asupra

biodiversitatii pe surse de poluare. Nr. crt.


Faza de constructie 1 Distrugerea vegetatiei

locale in timpul constructiei, montarii schelelor, stocarii si depozitarii materialelor;

In perioada de constructie –montaj depozitarea, stocarea si executarea lucarilor se va face conform proiectului si normativelor in vigoare, respectand in acelasi timp legislatia de mediu in vigoare. De asemenea, pentru a reduce impactul asupra biodiversitatii in perioada de constructie se va avea in vedere respectarea unui program de lucru si a planului de management intern, iar intregul personal va fi instruit cu privire la acesta.

Distrugerea vegetatiei va avea caracter local si temporar, cu reconstructia zonelor. In plus o mare parte din suprafata amplasamentului va fi reprezentata de spatii verzi.

2 Efecte negative asupra factorilor de mediu si implicit asupra biodiversitatii datorate lucrarilor de decopertare si excavatii;

Lucrarile de decopertare si excavatii se vor realiza conform unui plan de management. Doar o parte din suprafata amplasamentului va fi decopertata in scopul amenajarii pentru constructii si montaj instalatii si utilaje, restul fiind suprafata destinata spatiilor verzi. In plus, in conditii meteo nefavorabile (ploi, vant puternic) lucrarile de excavatii si decopertare vor fi oprite.

Impactul asupra factorilor de mediu si biodiversitatii se estimeaza a fi redus si cu caracter temporar.

3 Depozitari necontrolate de deseuri si materiale excavate;

Deseurile rezultate din excavatii si constructii vor fi colectate selectiv, depozitate corespunzator in containere si predate spre valorificare/eliminare. Se va evita imprastierea si antrenarea pulberilor si deseurilor in aer, apa si pe sol prin depozitarea acestora in spatii clar delimitate si destinate . Deseurile menajere, colectate selectiv, vor fi depozitate in pubele si predate spre valorificare (partea reciclabila) sau eliminare.

Impactul asupra biodiversitatii se considera a fi minim.

4 Scurgeri de materiale poluante (substante petroliere) din transportulmaterialelor catre si de la amplasament;

Pentru a evita scurgerile de materiale poluante in faza de constructie se au in vedere urmatoarele masuri: - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turba, etc) si echipamente in vederea interventiei rapide in cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri uzate; - in plus, prin proiect nu se prevede alimentarea cu carburanti pe amplasament;

Tinand cont ca acestea pot fi accidentale si ca prin proiectul propus nu se permite alimentarea utilajelor cu carburanti pe amplasament, impactul negativ prognozat asupra factorilor de mediu, implicit a biodiversitatii se considera a fi minim.

5 Zgomot si vibratii datorate functionarii echipamentelor si utilajelor;

In timpul fazei de constructie, realizarea lucrarilor se vor realiza conform unui program de lucru. Zgomotul nu va depasi limita admisa in zona (65 dB). Echipamentele si utilajele vor avea carcase speciale pentru a evita poluari fonice, in plus structura solului nu presupune utilizarea instrumentelor speciale de decopertare/demolare

Desi zogmotul si vibratiile pot afecta ecosistemele terestre din zona, in perioada de constructii au fost prevazute masuri de



(ciocan rotopercutor, ciocan demolator electric, etc.) reducere a acestor factori poluanti si astfel se considera ca impactul negativ va fi temporar

6 Emisii de poluanti in apele freatice si de suprafata din gestionarea necorespunzatoare a apelor uzate rezultate din activitatiile de constructie si apele uzate menajere;

Pentru gestiunea apelor uzate rezultate in faza de constructie s-au avut in vedere urmatoarele masuri: - apele uzate rezultate din diverse activitati (pregatire materiale, spalari tehnice, etc) vor fi colectate si depozitate in bazine vidanjabile; - dotarea amplasamentului cu toalete ecologice, vidanjabile; - amenajarea unui spatiu sanitar pentru igiena personalului si colectarea apelor uzate intr-un bazin vidanjabil;

Avand in vedere masurile prevazute, impactul asupra biodiversitatii este redus;

Faza de exploatare 1 Zgomotul si vibratiile

datorate functionarii generatorului, compresoarelor, ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate incat limitele de zgomot sa nu fie depasite in timpul functionarii. Aceste echipamente sunt incapsulate

Pentru a reduce perturbarea biodiversitatii datorate zogmotului si vibratiilor in timpul fazei operationale, s-a prevazut inca din faza de proiectarea utilizarea unor echipamente performante, astfel proiectate incat limitele de zgomot sa nu fie depasite in timpul functionarii. Aceste echipamente sunt incapsulate. Vor fi efectuate inspectii regulate ale instalatiilor si echipamentelor care pot fi surse de vibratii si zgomot.

In consecinta, impactul acestor surse de poluare asupra biodiversitatii este nesemnificativ.

2 - scurgeri de poluanti (materii prime, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge in apele freatice si de suprafata;

Pentru a preveni scurgerile de poluanti in factorii de mediu care pot afecta fauna si flora zonei si din imprejurimi, s-au avut in vedere urmatoarele masuri: - implementarea unui plan de prevenire si interventie in cazul poluarilor accidentale si instruirea periodica a personalului care este responsabil cu intretinerea si exploatarea instalatiilor; - utilizarea de materiale absorbante si echipamente corespunzatoare de interventie in cazul unor poluari accidentale; - asigurarea unui management riguros, cu responsabilitati clar stabilite pentru toate activitatile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea factorilor de mediu . - utilizarea zonelor special amenajate (parcari, platforme betonate) pentru vehicule; - realizarea unui sistem de rigole si preepurarea apelor uzate colectate din zona parcarilor inaninte de evacuarea in emisar.

Impact nesemnificativ.

3 Scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluari de gaze cu efect de sera si/sau pericol de incendii care afecteaza biodiversitatea zonei;

Pentru a evita evacuarea biogazului in mediul ambiant, la proiectarea instalatiei s-a avut in vedere realizarea unei facle care sa perimta arderea biogazului in exces. De asmenea, pentru a preveni evacuarea biogazului in aer, instalatia a fost prevazuta cu detectoare de gaze. Organizatia va elabora si implementa un plan de securitate intern si respectiv extern, cu prevederea modului de interventii si precizarea dotarilor necesare in caz

Prin respectarea conditiilor de lucru, planului de mentenanta si tehnologiilor probabilitatea producerii unor accidente majore poate fi diminuata.



de incendiu. 4 Depozitarea

necontrolata a deseurilor rezultate din procesele tehnologice si pertubarea mediului ambiant si implicit si a ecosistemelor din zona;

Gestiunea deseurilor pe amplasament se va face in concordanta cu reglementarile in vigoare (HG. 856/2003) si va include: - realizarea unui plan de gestiune a deseurilor rezultate pe amplasament; - colectarea selectiva a deseurilor; - depozitarea deseurilor in functie de caracteristicile acestora

In cazul in care se vor respecta masurile de prevenire si reducere, consideram ca impactul datorat depozitarii deseurilor asupra biodiversitatii este nesemenificativ.

4.6. Peisajul: Constructiile propuse pentru realizarea instalatiei nu prezinta elemente functionale sau de alta natura care ar putea sa aduca prejudicii peisajului din zona. Avand in vedere peisajul natural din vecinatate, consideram ca obiectivul se incadreaza in specificul zonei. Amplasamentul se invecineaza : La Nord - Vest – Drum judetean La Sud -Est – islaz La Nord - Est – F1012/2/14 La Sud - Vest – F1012/2/11 Terenul este liber de constructii. Amplasamentul prezinta stabilitate generala, terenul nefiind afectat de alunecari corozive sau de teren. S teren = 28900.00 mp S construit = 3967.20 mp S desfasurat = 4233.20 mp S drumuri si alei = 4760.00 mp S platforme si silozuri = 6848.00mp POT=Sc/Stx100= 14% CUT= Sd/St = 0,15 Impactul prognozat asupra peisajului A. Faza de constructie In cursul constructiei noi instalatii ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorita: - Sapaturilor pentru fundatie; - Depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor rezultate; -Realizarii lucrarilor de constructii-montaj; - Solului rezultat din sapaturi; - Vehiculelor si utilajelor stationare si/sau in miscare; In timpul fazei de constructie impactul asupra peisajului este restrâns ca arie si timp. Dupa terminarea lucrarilor de constructii montaj, tinând cont ca aproximativ 52% din suprafata terenului va fi reprezentata de spatii verzi, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil imbunatatit. B. Faza de exploatare In timpul fazei de exploatare, impactul asupra peisajului este generat de transportul, manipularea si depozitarea materiilor prime. Tinând cont ca aceste activitati se vor realiza controlat, conform planurilor de management a organizatiei si prevederilor legale in vigoare consideram ca impactul asupra mediului vizual va fi redus.



O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact general pozitiv al activitatilor economice planificate. Constructia si operarea infrastructurii interioare si periferice a instalatiei va deteriora temporar unele dintre resursele estetice ale zonei din imediata vecinatate, insa dupa finalizarea lucrarilor de constructii (inclusiv realizarii bretelei de drum), impactul asupra peisajului din zona va fi diminuat considerabil. Tinând cont de specificul instalatiei - valorificarea biomasei inclusiv deseuri de origine animala si evitarea depozitarii necontrolate a acestora – aceasta va avea un efect pozitiv semnificativ asupra peisajului la nivel regional sau chiar national. Avand in vedere aspectele pozitive semnificative si aspectele negative nesemnificative, impactul general al proiectului propus asupra peisajului este benefic. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales TABELUL Nr. 4.6.1 Utilizarea terenului

Suprafata (ha)

Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

In agricultura: 0 0 0 - teren arabil 0 0 0 - gradini 0 0 0 - pasuni 0 0 0 Paduri 0 0 0 Drumuri 0 0,6848 0 Zone construite 0 0,3967 0 (curti, suprafata construita)

0 0 0

Ape 0 0 0 Alte terenuri: 0 0 0 - vegetatie plantata 0 0 0 - zone umede 0 0 0 - teren deteriorat 0 0 0 - teren nefolosit 2,89 1,8085 0 TOTAL: 2,89 2,89 0 4.7. Mediul social si economic: Amplasamentul ales pentru realizarea investitiei se afla pe o platforma industriala la circa 1 km distanta de primul receptor (locuinta). Impactul prognozat asupra mediului social si economic Surse de poluare A. Faza de constructie In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf in cursul modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizarii lucrariilor de constructii – montaj. In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente. Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementarile in vigoare cu privire la limitele de zgomot permise. In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei si acest lucru va avea un impact pozitiv.



B. Perioada de exploatare Impactul potential asupra sanatatii publice in faza de exploatare poate fi dat de: - emisii de noxe (gaze arse) in aer, care ar putea afecta sanatatea publica; - emisii de substante periculoase in sol si apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea solului din zona si implicit si sanatatea publica (in zona exista terenuri agricole), iar pe de alta parte calitatea apelor freatice de mica adâncime si respectiv si calitatea vietii din zona afectata; - emisii de biogaz in caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de sera generate de instalatie in caz de avarie poate afecta sanatatea acestora; - emisii si/sau scurgeri de substante poluante generate de transportul de materii prime; Prin realizarea proiectului impactul asupra mediului social si economic va fi unul benefic. Acesta s-a apreciat datorita urmatoarelor argumente: - diversificarea surselor de producere a energiei si reducerea dependetei de resursele de energie primara; - identificarea si dezvoltarea unor noi tehnologii energetice in vederea dezvoltarii durabile si competitivitatii industriale; - utilizarea deseurilor si valorificarea acestora in vederea producerii de energie electrica si termica; 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural: Realizarea proiectului nu va avea impact asupra conditiilor culturale si etnice ori asupra patrimoniului cultural. 5. Analiza alternativelor In acest sens, au fost avute in vedere urmatoarele alternative:

1. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie electrica intr-o instalatie compusa dintr-un modul de biogaz;

2. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie termica intr-o instalatie compusa dintr-un modul de biogaz;

3. valorificarea biomasei existente in scopul obtinerii de energie electrica si termica intr-o instalatie de cogenerare; Din analiza economica a celor trei alternative de investitie s-a ales varianta 3. Obiectivul de investitii Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie

electrica si termica din biogaz propune realizarea unei instalatii de producere a energiei din biogazul obtinut prin fermentarea deseurilor organice de origine animala (dejectii de vaca) rezultate din fermele de vaci din imediata apropiere a amplasamentului si vegetala (porumb siloz si paie), astfel incat se valorifica superior aceste deseuri, reducandu-se in acelasi timp si impactul activitatii asupra factorilor de mediu, in special solul, prin depozitarea si imprastierea pe sol, ca fertilizant, substantele organice continute de dejectii transformandu-se, prin fermentare, in minerale, utilizarea ca fertilizant dupa fermentare, contribuind la reducerea impactului asupra terenurilor agricole.

6. Monitorizarea



IDENTIFICARE

EVALUAREDIMINUARE

Schema nr. 1: Structura ciclică a

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni: - supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control; - automonitorizare; Automonitorizarea are urmatoarele componente: - automonitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu, inclusiv gestiunea deseurilor; - monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces; - monitorizarea post-inchidere. 7. Situatii de risc:

Pentru a elabora un profil de risc al proiectului vom expune anumite variabile si presupuneri ale sale.

O analiza a riscurilor identificate ne creaza o imagine a lor pe tot parcursul proiectului, cu atragerea

atentiei asupra celor mai importante perioade in care pot interveni riscuri nedorite, precum si gradul de

risc al proiectului in diferite faze ale sale. O simulare Monte Carlo ulterioara ne va ajuta sa analizam

indicatorii financiari rezultanti pentru a alege cea mai buna varianta a proiectului analizat prin prizma

riscurilor atribuite proiectului.

Ce mai utilizata metodologie de identificare si analiza a riscurilor este cunoscuta sub denumirea de

RiskMan, elaborata de catre institutiile de profil din Marea Britanie. Ca

parte integranta a managementului de proiect, are ca scop evoluarea

profilului de risc si control al incertitudinei in cadrul proiectului, prin

structurarea procedeelor si metodelor dupa un anumit standard.

Evaluarea prin RiskMan presupune respectarea a unei structuri ciclice de

control al incertitudinei si anume dupa cum urmeaza in schema Nr. 1:

Identificarea – Evaluarea – Diminuarea – Stabilirea unui plan pentru

situatii neprevazute – Luarea deciziei – Control/Monitorizare, pasi a

caror derulare este inregistrata de un Audit al riscului in cadrul

proiectului, cu scopul de a asigura implementarea managemntului de risc

in fiecare faza a ciclului de viata al proiectului.

Utilitatea acestei metodologii este garantata de acumularea experientei in managementul proiectelor

ulterioare din domeniu, care este parte a celei de a opta activitati din cadrul RiskMan – Asigurarea

dezvoltarii si imbunatatirii continue a managementului de risc. Ultima etapa presupune realizarea

pentru fiecare proiect derulat a unui „project history file”.

Un fisier istoric este util in cazurile in care lucrurile evolueaza negativ, deoarece poate fi folosit pentru

a stabili „de ce” si „când”, iar in cazul in care lucrurile merg bine, fisierul este utilizat pentru a grabi

procesul de audit si pentru a face recomandari pentru viitor pe baza experientei precedente.



In continuare vom sistematiza cele mai importante riscuri care pot interveni in derularea

normala a proiectului. Perioada derularii proiectului am impartit-o in doua momente de referinta, si

anume: Perioada de implementare si Perioada de operare.

Evaluarea probabilitatii aparitiei fiecarui risc in parte se axeaza pe experienta echipei de proiect, cu

posibilitatea utilizarii experientei din proiectele precedente.

Riscurile identificate sunt de doua categorii: - riscuri naturale; - riscuri tehnologice. A) RISCURI NATURALE Conform studiului geologic efectuat, amplasamentul propus prezinta urmatoarele caracteristici: Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 si SR 11100/1-93 perimetrul localitatii Codlea se incadreaza in zona seismica de calcul F si Tc= 0.7 sec. Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor constructii este incadrat in zona de macroseismicitate I=7 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani). Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a acceleratiei terenului ag= 0.20 g, pentru IMR de 100 ani. Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s. B) RISCURI TEHNOLOGICE riscul ca tehnologia aleasa si folosita de catre beneficiar sa nu fie adecvata conditiilor climatice din

tara noastra. Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin specificatiile mentionate in caietele de

sarcini si prin asumarea responsabilitatii de catre constructori si de catre furnizorii de echipamente

tehnologice ca instalatia realizata va atinge parametrii solicitati. Totodata se are in vedere impunerea

instruirii personalului care opereaza centrala de catre furnizorii de echipamente si utilaje tehnologice;

riscul de nu alege cele mai bune tehnologii in domeniul producerii energiei electrice si termice din

biogaz la momentul actual. Acest risc a fost diminuat prin cercetarea in prealabil a mai multor solutii

existente pe piata, asa cum este mentionat si mai sus;

Nr. crt.

Riscul potential

Factori afectati/Amploare Masuri de prevenire, control si diminuarea efectelor

1 Risc de explozie si incendiu

- factorii de mediu (apa, aer, solsubsol); - mediul socio-economic;

- rezervoarele si conductele pentru stocarea si vehicularea biogazului sunt realizate din materiale rezistente si proiectate pentru a corespunde conditiilor de functionare a



Amploare: - in spatiu: se limiteaza la platforma industriala - in timp: efectele imediatate sunt de scurta durata (emisii poluanti, etc), iar efectele socio-economice pot fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului;

instalatiei; - pentru prevenirea formarii amestecurilor explozive aer-metan, instalatia este prevazuta cu detectoare de CH4; - pentru prevenirea cresterii presiunii in post-digestor, in cazul unei avarii la generatorle pe biogaz instalatia este prevazuta cu un consumator de necesitate (facla) proiectat sa poata arde in conditii de siguranta debitul de biogaz generat de instalatie; - instruirea personalului privind pericolele de explozie si incendiu; - elaborarea unui regulament intern cu privire la masurile de prevenire a incendiilor si exploziilor; - elaborarea unui plan pentru situatii de urgenta; - in caz, de incendiu amplasamentul este dotat cu o rezerva de apa de incendiu; - amplasamentul va fi dotat cu sistem de supraveghere video, iar accesul se va face in baza unei cartele electronice; - instalatia este prevazuta cu paratraznete; - respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament;

2 Risc de electrocutare si/sau ardere

Factori umani; - Postul trafo este capsulat; - traseele de transport si distributie a energiei electrice vor fi proiectate si realizate cu respectarea normelor specifice in vigoare; - interventiile la postul trafo si instalatiile electrice aferente se vor face numai de personal autorizat; - instruirea personalului; - respectarea planurilor de mentenanta si control;

3 Risc de otravire /asfixiere

Factori uman Fauna Amploare: local si temporar

- depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor generatoare de substante ce pot provoca otraviri/asfixieri se realizeaza in spatii inchise, din care evacuarea gazelor se face controlat; - instruirea personalului; - asigurarea echipamentelor de protectie adecvata; - realizarea unui plan de situatii de urgenta si interventii intern si extern, care sa prevada masuri de limitare in spatiu si in timp a efectelor unui eveniment;

4 Risc de poluare cu substante generator de miros, substante periculoase si gaze cu efect de sera

Factori de mediu (apa, aer, sol –subsol) Sanatatea populatiei; Fauna si flora; Amploare: limitata in spatiu si timp

- depozitarea materiilor prime si desfasurarea proceselor generator de substante ce pot provoca miros se realizeaza in spatii inchise, din care evacuarea gazelor se face controlat; - depozitarea digestatului in rezervoare etanse, pentru a preveni emisii de mirosuri si predarea acestuia spre eliminare/valorificare, dupa un grafic care sa evite stationarea pe amplasament a unor cantitati mari; - elaborarea unui plan de control a starii tehnice a ambalajelor si spatiilor de depozitare a substantelor periculoase si a instalatiilor de transport a acestora; - elaborarea si aplicarea unui plan de mentenanta a echipamentelor componente ale statiei de epurare si a conductelor si retelelor de canalizare din incinta, in scopul prevenirii scurgerilor si depunerilor de materiale generator de mirosuri; - respectarea planului de mentenanta si de control a starii tehnice si supravegherea permanenta a proceselor de purificare a biogazului si de valorificare energetica a



acestora; - controlul permananent a concentratiei de gaz metan din atmosfera cu ajutorul detectoarelor; - mentinerea faclei intr-o stare tehnica corespunzatoare, capabila sa preia in orice moment surplusul de gaz metan din instalatie; - automonitorizarea si monitorizarea emisiilor in factorii de mediu; -elaborarea unui plan de gestiune a deseurilor;

5 Risc de poluare biologica

Factor uman; Factorii de mediu Biodiversitate

- transportul, manipularea si tratarea termica a materiilor prime cu respectarea conditiilor din Regulamentul C.E. 1774/2002, cu modificarile ulterioare;

8. Descrierea dificultatilor Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit sa identifice si sa stabileasca in conformitate cu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii oamenilor si a mediului. Evaluarea impactului asupra mediului stabileste masurile de prevenire, reducere si, unde este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de mediu (fiinte umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu cultural, interactiunea dintre acesti factori). Studiul de evaluare a impactului a avut la baza datele si informatiile furnizate de beneficiar si proiectant. Dificultatile se refera la estimarea cuantificata a efectelor, unde s-a folosit o metoda de apreciere. 9. Rezumat fara caracter tehnic

Energia electrica anuala utila realizata de motor consta in 1,413 MWh x 7.847,5 ore/an =

11.088,517 MWh/an. Energia termica anuala utila realizata de motor este 1,315 MWh x 7.847,5 ore/an

= 10.319,462 MWh/an.

Energia totala utila este 11.088,517 MWh/an + 10.319,462 MWh/an = 21.407,979 MWh/an

Gradul de utilizare a capacitatii este determinat de raportul dintre: suma energiei electrice si

termice produse motor si energia primara asigurata de biogaz; si este de (21.407.979 / 26.510.700)

*100 = 80,75%.

Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate protectiei

mediului se fac periodic sau ori de cate ori este necesar prin laboratoarele specializate pentru

masuratori privind emisiile poluante rezultate de la cosul de evacuare a gazelor arse din motorul termic

de cogenere precum si pentru controlul nivelului de zgomot.

Rezultatele masuratorilor vor fi inscrise in buletine de analiza si consemnate in registrele de

exploatare curenta a instalatiilor.

In jurul obiectivului se va crea o perdea de verdeata constand din arbusti si arbori, in scopul

diminuarii mirosurilor difuze emanate si pentru ecranarea zgomotului.



Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamentelor

preluate integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza in mod

curent fiind perfect adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene.

Din argumentele si motive expuse se poate conchide cu certitudine ca realizarea investitiei de

catre beneficiar va produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor

de mediu cat si din punct de vedere sanitar, sanitar-veterinar, fitosanitar si – nu in ultimul rand – social.

Ca urmare a desfasurarii activitatii, la investitia <<Construirea unei centrala de producere prin

cogenerare de energie electrica si termica din biogaz>>, in orasul Codlea, jud. Brasov apa nu este

generata in acest proces.

Apa necesara procesului tehnologic este in circuit inchis cu suplimentarea unor cantitati pentru a

pastra debitele necesare, prin urmare nu exista evacuari de ape tehnologice uzate.

Apa necesara consumului menajer este evacuata la ministatia de epurare prevazuta a se realiza in

incinta.

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului

La modul general, acceptarea implementarii unei noi activitati intr-o anumita zona trebuie

facuta pe principiul: o activitate umana este economic sau social favorabila daca se dovedeste

acceptabila din punct de vedere ecologic.

Proiectul “Construirea unei centrale de producere prin cogenerare de energie electrica si termica din

biogaz”, in oras Codlea, jud. Brasov isi propune tocmai rezolvarea din punct de vedere ecologic a

utilizarii dejectiilor de la ferme de crestere a porcilor prin cresterea randamentului de utilizare prin

cogenerare de energie electrica si termica.

In general, se considera ca posibila aprecierea mediului dintr-o anumita zona la un moment dat prin:

- calitatea aerului

- calitatea apei

- calitatea solului

- starea de sanatate a populatiei

Evaluarea calitatii acestor factori se face pe baza unei matrici de identificare ale carei linii reprezinta

elementele activitatii analizate.

Pentru proiectul de mai sus s-a realizat urmatoarea matrice:

Autoevaluarea in raport cu criteriile de mediu

Denumire proiect / ref.: Impactul proiectului asupra obiectivelor de mediu relevante pentru POS CCE



Obiective de mediu relevante pentru POS CCE

Pozi

tive

Neu

tre sa

u ne

aplic

abile

Neg

ativ

e Explicatie scurta privind amploarea

si natura impactului

Mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta este in limitile prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate si imbunatatirea atunci cand limitele sunt depasite

X 1

Micsorarea emisiilor din

dejectii

Limitarea impactului asupra calitatii mediului

X 2

Micsorarea emisiilor din

dejectii Limitarea poluarii din surse punctiform si difuze a apei X

3 Nu e cazul

Limitarea poluarii din surse punctiforme si difuze a solului si protejarea solului de eroziunea apei si a vantului X

4 Nu e cazul

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

X 5

Metanul este convertit in CO2 cu efect de sera de 21

ori mai mic Protejarea si imbunatatirea conditiilor si functiilor ecosistemelor terestre si acvatice impotriva degradarii de natura antropogena, fragmentarii habitatelor si despaduririlor X

6 Nu e cazul

Conservarea diversitatii naturale a faunei, florei si a habitatelor din zonele protejate si potentiale arii Natura 2000 X

7 Nu e cazul

Implementarea unor masurii pentru mentinerea in limitele prevazute de normele in vigoare a noxelor emise de mijloacele de transport, zgomotului si trepidatiilor

X 8 Sursele de zgomot

sunt fonoizolate Exploatare limitata a resurselor naturale epuizabile X

9 Nu este cazul

Reducerea generarii de deseuri, valorificarea si reciclarea deseurilor X

10 Nu exista deseuri

Protejarea peisajelor naturale si culturale prin revitalizarea zonelor industriale dezafectate si protejarea habitatelor naturale impotriva fragmentarii realizate de coridoarele de transport

X 11

Zona va fi imprejmuita cu

arbori Conservarea, protejarea si reabilitarea zonei costiere romanesti a Marii Negre, asigurandu-se protejarea patrimoniului natural (inclusiv a ecosistemelor terestre si acvatice) si cultural in vederea dezvoltarii durabile a regiunii

Nu este cazul

Cresterea eficientei energetice

X 12

Deseurile si plantele energetice sunt convertite in

energie electrica si termica

Utilizarea energiei din surse regenerabile

Deseurile si plantele energetice sunt convertite in

energie electrica si termica

Informarea publicului cu privire la impactul proiectului asupra mediului Prin mass-media

Investitia reprezinta aplicarea la beneficiar a tehnologiei, instalatiilor si echipamenteleor

preluate integral de la parteneri din Uniunea Europeana unde astfel de instalatii functioneaza fiind

perfect adaptate la cerintele si exigentele de mediu ale Uniunii Europene.

In concluzie se poate afirma cu certitudine ca realizarea investitiei de catre beneficiar va

produce un impact pozitiv asupra mediului atat sub raportul respectarii standardelor de mediu cat si

sub raport sanitar-veterinar, sanitar si fitosanitar.

Analiza autoevaluare;

1. Functionarea instalatiei de producere a biogazului va inlatura fermentarea spontana a deseurilor

organice, in speta dejectii, prin care se emit in aer diferite mirosuri dezagreabile (amoniac, hidrogen



sulfurat) dar mai ales metan care, cum se stie, genereaza un efect de sera de 21 ori mai intens decat cel

produs de emisiile echivalente volumic de dioxid de carbon.

2. Prin fermentarea dirijata in instalatia de producere a biogazului, vor rezulta practic doar doua

gaze in amestec si anume metanul si dioxidul de carbon. Prin instalatia de cogenerare prevazuta in

statia de biogaz, metanul va fi ars complet rezultand dioxid de carbon si apa. Hidrogenul sulfurat

produs in cursul fermentarii este oxidat biologic, prin injectie controlata de oxigen, la sulf nativ care

ramane in substrat si este evacuat odata cu acesta.

3. Instalatia de producere a biogazului nu evacueaza apa reziduala.

4. Suprafata de teren pe care se afla instalatia de biogaz este integral betonata. Contactul cu

materialul din statie il vor avea doar suprafetele agricole pe care se va imprastia materialul fermentat

care are tocmai rolul de fertilizant al solului cu o remarcabila capacitate de regenerare a humusului.

5. Prin mecanismul explicat la punctul 2 se arata ca se va evita degajarea spontana de metan din

deseuri organice, gaz al carui efect de sera este de cca. 21 ori mai mare decat cel al dioxidului de

carbon.

6. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat.

7. Instalatia de producere a biogazului nu se amplaseaza intr-un asemenea habitat.

8. Emisiile poluante ale mijloacelor de transport vor fi in limitele stabilite si controlate periodic

prin normele RAR. Principala sursa de zgomot – grupul cogenerator, este introdus in camera antifonata

iar cosul de evacuare a gazelor arse este prevazut cu amortizor de zgomot. Din functionarea statiei de

biogaz nu rezulta trepidatii iar fundatiile cogeneratorului sunt astfel concepute ca sa preia si sa

amortizeze vibratiile motorului termic.

9. Nu se recurge la resurse naturale.

10. Din proces nu rezulta deseuri. Produsul fermentat este destinat integral fertilizarii terenurilor

agricole avand un aport semnificativ de azot, fosfor si potasiu.

11. Este prevazut prin proiect ca zona de functionare a instalatiei de producere a biogazului sa fie

imprejmuita cu o perdea verde de arbori.

12. Intregul proiect urmareste valorificarea energetica a unor resurse regenerabile de energie, prin

producerea asa-zisei energii verzi din deseuri agricole, culturi agricole energetice cu dejectii

animaliere. Acestea sunt convertite cu ajutorul instalatiilor proiectate in energie electrica, energie

termica si un valoros fertilizant pentru terenurile agricole limitrofe.



Activitatea ce urmeaza a se desfasura in cadrul centralei de producere de energie electrica si

termica din biogaz, dupa considerarea factorilor semnificativi, a primit urmatoarele aprecieri:

- aer – nota 9 – degajari de mirosuri

- apa – nota 9 – posibile evacuari de compusi organici

- sanatatea populatiei – nota 9 – posibile avacuari de compusi organici si agenti patogeni

Concluzie

Impactul asupra mediului creat de noua unitate va avea un nivel scazut si nu va afecta

considerabil nici unul din factorii de mediu: apa, sol, aer.

10. Documente anexate

raportul la studiul de evaluare a impactului asupra …arpmsb.anpm.ro/upload/48813_sc sohipi srl...

Documents