Pedepse Modificri substaniale se produc n aceast perioad sub influent beccarianismului, mai ales n legtura cu pedepsele, cu mblnzirea repreiunii penale, cu umanizarea condiiilor de executare a acestora. Dei n pravilele din secolele XVIII i XIX se mai pstrau unele pedepse destinate intimidrii ( ca tragerea n eap, arderea de viu, mutilarea ), totui prin Regulamentele organice se marcheaz net trecerea de la pedepsele expiatorii la cele reeducatorii i se accentueaz transformarea dreptului penal feudal ntr-un drept modern. Se menin totui i resturi de feudalitate : Cond. Crim. din 1851 cuprindea dispoziii de excepie n favoarea nobililor, consacrnd un vechi privilegiu de clas pe care poporul l-a ironizat prin proverbul : Gaia lesne se iart, iar porumbia se ceart. Clasificri pedepse : Pedepse corporale : pedeapsa capital, mutilarea, nfierarea i btaia ; Pedepse privative de libertate : ocna, temnia, grosul pentru oamenii de rnd, varta pentru debitori insolvabili ; Pedepse patrimoniale ; Pedepse accesorii sau complementare : tortura, degradare civic, raderea brbii ; Pedepse spiritual : excomunicarea, blestemul, penitena ;Unii dintre tlhari erau chiar boieri, tlharia avnd i o semnificaie politic, ceea ce fcea pe tlhari i mai ndrznei5. Dup Regulamentele organice, tlhria ns era pedepsit mai aspuru dect omorul.n majoritatea lucrrilor de doctrin ale timpului, noul Cod penal a fost totui eligios apreciat pentru faptul nlturrii sanciunii capitale (C. Eraclide, C. Angelescu)6.

5 Hurmuzaki : Iancu Jianu, de origine boiereasc, scria direct domunului Ion Caragea . 6 n proiectul de C. just. milit. din 1865 se meninea sanciunea capital (MO. Nr. 112 din 26 mai 1865), iar Const. din 1866 consacra (art.18) faptul c sanciunea capital nu se va putea renfiina, cu excepia cazurilor prevzute in Codul penal militar in timp de rzbel. n conveniile noastre de extrdare, a fost inserat clauza prin care guvernul roman (n ipozeta n care nu i se ddea asigurarea de ctre statul ce cerea extrdarea ca mpotriva celui extrdat chiar dac fusese pronunat sanciunea capital, ea nu va fi totui executat) i rezerva dreptul de a refuza predarea unui criminal, asemenea dispoziii fiind nscrise n 1880 n conveniile cu Italia i Belgia, n 1894 cu Anglia i n 1901 cu Austro-Ungaria (Cf. I. Teodorescu, Clauza pedepsei cu moartea din conveiunile noastre de extrdare, n C.J. , 1905, nr.86).