77670745 proiect bpdp sem 2 matrita

8/2/2019 77670745 Proiect Bpdp Sem 2 Matrita

1/28

2

Proiect

B.P.D.P. 2


2/28

3

Cuprins

1. Proiectarea tehnologica...................................................................................... 4

1.1 Analiza datelor initiale................................................................................ 4

1.2 Analiza desenului de executie..................................................................... 6

2. Calcule tehnologice............................................................................................. 8

2.1 Determinarea diametrului semifabricatului................................................. 8

2.2 Adoptarea tipului de banda......................................................................... 10

2.3 Stabilirea latimii benzii............................................................................... 10

2.4 Determinarea distantei dintre riglele de ghidare......................................... 10

2.5 Determinarea numarului operatiilor de ambutisare.................................... 11

2.6 Determinarea tipului operatiilor de ambutisare......................................... 11

2.7 Determinarea razelor de racordare............................................................. 12

2.8 Determinarea diametrelor intermediare......................................................12

2.9 Determinarea inaltimilor intermediare....................................................... 13

3.Calculul fortelor de ambutisare si a lucrului mecanic......................................... 14

3.1 Calculul fortelor de ambutisare.................................................................. 14

3.2 Calculul lucrului mecanic........................................................................... 15

4. Adoptarea dimensiunilor elementelor componente matritei.............................. 16

4.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elem. componente........ 16

4.2 Adoptarea dimensiunii placii active........................................................... 17

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere si

reazem..................................................................................................................... 19


3/28

4

4.4 Elemente de ghidare.................................................................................. 21

4.5 Elemente de conducere si pozitionare a semifabricatului in matrita......... 22

4.6 Elemente de desprindere a materialului din zona activa........................... 25

4.7 Elemente de retinere.................................................................................. 26

4.8 Elemente de asamblare si fixare................................................................ 26

4.9 Elemente elastice........................................................................................ 27

Bibliografie................................................................................................... 28


4/28

5

TEMA PROIECTULUI

Conceperea procesului tehnologic si proiectarea matritei pentru executarea

reperului conform desenului de executie in conditiile productiei de serie mare sau

masa.

Proiectarea Tehnologica

1. Analiza datelor initiale1.1 Analiza materialului din care se confectioneaza piesa

CuZn30- STAS 289-88

Marca

aliajului

Starea de

livrare

Rezistenta la rupere, la

tractiune,

[N/]

Alungirea la

rupere

Duritarea

Brinell

A5 A10min max

% min

CuZn30

0

NA

NB

270.320

320.390

390.490

48

18

12

42

25

9

55

80

115

80

115

145

Alungirea la rupere A5 se executa numai la cerere.

Rezistenta la indoire

Tablele trebuie sa sadisfaca incercarea la indoire in conditiile din tabel.

Dupa indoire tabla nu trebuie sa prezinte crapaturi; sunt admise asperitati ale

indoirii.

Starea de livrare O NA NB

Grosimea tablei Toate grosimile Sensul indoirii oricare In directia laminariiUnghiul de

indoire[]

Diametrul d al

domeniului de

indoire

D=0 D=0 D=a D=a D=3


5/28

6

Aspect

Suprafetele tablelor trebuie sa fie curate si neteda, lipsita de basici, solzi,

stratificari, incretituri, zgarieturi adanci, incluziuni de zgura sau corpuri straine.

Se admite aspiratii accidentale, rizuri sau urme de laminare superficiale, cu

conditia ca grosimea tablei trebuie sa se incadreze in abaterile limita conform

STAS 289/2-87

Abaterile de la rectiliniaritatea marginilor taiate in sensul lungimii sunt de

maxim 2mm/n pentru table din clasa de precizie A. Pentru tablele din clasa de

precizie B, abaterea de la rectiliniaritatea marginii taiate nu trebuie sa depaseasca

abaterile limita de latime.

Pentru tablele din clasa de precizie A diferenta dintre doua diagonale

masurate nu trebuie sa depaseasca valorile din tabel:

LatimeaDiferenta diagonalelor pentru lungimea

de 2000

500- 560 7

1000 9

Conditiile de plasticitate se garanteaza la toate tablele, exceptand cele cu

starea de livrare moale. Abaterile limita pe un metru lungime sunt conform

tabelului :

Grosimea Latimea Abateri limita

0,5-3500- 560 10

1000 15

Peste 3500-560

1000La intelegere


6/28

7

Ambalarea

Tablele de aliaj CuZn cu grosimii pana la 1,5 mm inclusic, se livreaza

ambalate in rame sau stelaje de lemn. Ele se marcheaza prin etichete sau

poansonare pe prima tabla.

Marca trebuie sa cuprinda :

-marca de fabrica a intreprinderii producatoare -marca aliajului -starea de livrare -clasa de precizie -dimensiunile tablei -numarul lotului -semnul organului CTC: STAS 289/1-88

Caracteristici mecanice:

1.2 Analiza desenului de executiea) Verificarea si studierea desenului de executie privind tolerante , cote ,

rugozitate (STAS 11111-86)

b) Razele minime de ambutisare :Grosimea materialului

g[mm] [mm] [mm]

0,4 2 3

c) Precizia prescrisa diametrelor si inaltimea pieselor obtinute prinambutisare:

Grosimea materialului g[mm]Inaltimea piesei H= 22

0,4


7/28

8

d) Desenul piesei(Fig.1)dfl=30 [mm]

d=18 [mm]rfl=4 [mm]

rf= 4 [mm]

H= 22 [mm]

S= 0.4 [mm]


8/28

9

2. Calculule Tehnologice2.1Determinarea diametrelor semifabricatului plan

[302-(18+20.4+24)2]=0.7854(302-26.82)=142.75

A2= =4.944-(18+20.4+24)-6.2816=529.568-100.48=429.088

A3=3.1416dh=3.1416(2g+d)22=3.141618.0822= 1249.60


9/28

10

4.94r(d-2rfl)+6.28r2=4.94410+6.2816=298.08

2=0.7854100=78.54

Marimea adaosului pe o parte pentru diametrul relativ

al flansei

=30/18=1.66

Valoarea adaosului pentru taierea marginii la piese cilindrice cu flansab=1,4[mm]


10/28

11

2.2Adoptarea tipului de banda:

Din considerente tehnologice se alege o banda cu decuparea intervalelor.

2.3Stabilirea latimii benzii

B=(11.05)D0+2a2

B=55.77+21,5 =58.77[mm] 0-

2.4Determinarea distantei intre riglele de ghidare:

[mm]j=jocul dintre marginea benzii si rigla de ghidare


11/28

12

2.5Determinarea numarului operatiilor de ambutisare:

m= coeficentul de ambutisare

In functie de grosimea relative () din tabele se adopta

2.6Determinarea tipului operatiei de ambutisare:Aceasta determinare se face in functie de valoarea grosimii relative si a

coeficientului de ambutisare.

Operatia 1: ;

y Cu apasare retinere

Operatiau 2:

y Cu apasare retinere

Operatia 3:


12/28

13

y Cu/fara apasare retinere

2.7Determinarea razelor de racordare:

Se adopta la toate cele 3 operatii : Daca Se adopta la toate operatiile de ambutisare.

2.8Determinarea diametrelor intermediare:

Trebuie sa avem egalitate intre cei doi termini. Prin urmare se majoreaza

, pana la o valoare , pentru a se obtine egalitatea.

0,4=0,402

Valorile reale ale coeficientilor de ambutisare sunt:


13/28

14

2.9Determinarea inaltimilor intermediare

h1=0.25(

+3.44r1)

h1=0.25(

+3.44 4)=0.25(98.85-26.70+13.76)=21.47

h2=0.25(

+3.44r1)h2=0.25(

+3.44 4)=0.25(132,6-35,61+13.76)=27.69


14/28

15

3.Calculul fortelor de ambutisare si a lucrului mecanic

3.1Calculul fortelor de ambutisare

Forta totala de ambutisare se determina cu relatia:

Ftot=F+Q+Fsc+Fa

F forta propriu-zisa de ambutisare

F=dng Rm kfF1=3.14

33.70

0.4

275

0.47=5470.79 [N]

F2=3.14 25.27 0.4 275 0.37=3229.45 [N]F3=3.14 20.21 0.4 275 0.27=1884.74 [N]Q forta de fixare a semifabricatului

Q=[D

2-(d1+2ra)

2]q

Q1=0.785[30

2

-(33.70+4.62)

2

]0.15=48.97 [N]Q2=0.785[30

2-(25.27+5.76)

2]0.15=74.15 [N]

Q3=0.785[302-(20.21+5.76)

2]0.15=126.61 [N]

Fsc forta maxima de comprimare a elementului elastic;

Fsc1=0.25

5470.79=1367.5 [N]

Fsc2=0.25 3229.45=807.25 [N]Fsc3=0.25 1884.74=471.18 [N]


15/28


16/28

17

4.Adoptarea dimensiunilor elementelor componente

4.1Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele

component

Materialele pentru confectionarea principalelor component alematritelor ,rezistente si caracteristicile acetora :

Materiale recomnadate pentru confectionarea componentelor matritelor

Denumirea componentului

sculei

Material Tratament

termic

Duritate

HRC

Poansoane si placi active de

taiere:

-forme simple

OSC 10 calit-revenit 6064

Poansoane si placi active

pentru indoire:

-forme simple

OSC 10 calit-revenit 6064


pentru fasonari Cr 120 calit-revenit 6064


pentru extrudare la rece de:

-aluminiu OSC 10 calit-revenit 6064

Poansoane laterale de pas OSC 10 calit-revenit 5660

Placa de baza si de cap OLC 45

Placi de sprijin PLC 60 Imbunatatit 4550PLaci portpoanson OL 37

Placi de ghidare OL 50

Coloane si bucse de ghidare OLC 15 Cementat-

calit-revenit 6064

Rigle de ghidare OLC 45

Cepuri de conducere OLC 45 imbunatatit 4045

Opritori OLC 45 calit-revenit 4550

Placi de desprindere OL 42

Cep OL 50Suruburi OLC 45

Arcuri OLC 65A calit-revenit 4555


17/28

18

4.2Adoptarea dimensiunilor elementelor active (EDT)

4.2.1Adoptarea dimensiunilor placii active

a) Inaltimea placii activeHpa=30mmb)Distanta minima dintre marginea placii si muchia active

a=1.2c) Lungimea placii active

Lpa=npashpas+(22.5) hpasUnde: npas=numarul de pasi

hpas=marimea unui pasLpa=280 [mm]

d)Latimea minima a placii active:Bpa=Bstas+(24)HpaBpa=110 [mm]

e) Diametrul gaurilor pentru fixarea cu suruburi si stifturidsurub=f(Lpa,lpa)=(6.512.5)mm

dsurub=10 [mm]

dstift =dsurub-(12)mm

` dstift=9 [mm]

f) Distant minima intre gaurile de surub si de stiftb4=0.8

= 7.6 [mm]

g) Distant minima intre marginile placii si gaurile de fixare cu suuburi

=1.4

sift

b3=84.8 [mm]


18/28

19

4.22Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

a)Lungimea poansoanelorLp=Hppp+Hprotectie-pachete[(3040)mm]+Hpsc+Hrigle-ghid++hpatrundere-poanson[(25)g]

Recomandari: Hppp=(0.30.8) HpaHrigle-ghid=(46)mm

Hpsc=Hpa

Lp=0.5

+35+30+5+3

=97mm

b)Stabilirea formei constructive si a modului de fixare-cu sectiune constanta(rezistenta la flambaj)

-dupa modul de fixare: cu surub.

4.23Calculul dimensiunilor partilor de lucru a elementelor

active la decupare perforare

A) Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson

Pentru decupare(stantare exterioara)

Din tabele: Jmin=0.08g=0.032 [mm]Jmax=0.12g=0.048 [mm]

Pentru perforare(stantare interioara): J=k

Jmin=1.3

=0.041[mm]

Unde: k=1.21.5


19/28

20

B) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

Jmin=0.032 [mm]

Ta=0.020 [mm]

Tp=0.010 [mm]

4.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elementelor de sustinere sireazem(EDC)

a)Placa de baza(dimensiunile sunt normalizate) se adopta in functie deplaca activa:

- lungimea placii de baza

Lpb=Lpa+(80100)mm=370 [mm]

-latimea placii de baza

Bpb=Bpa=110 [mm]


20/28

21

-inaltimea placii de baza:

Hpb=(1.31.5)Hpa=42 [mm]-dimensiunile orificiilor de evacuare a pieselor sau deseurilor

Dorif=Dpiesa(deseu)+(23)mm=30+3=33 [mm]

b)Placa superioara(de cap) dimensiunile sunt normalizate se adoptafunctie de placa de baza aceleasi dimensiuni ca la placa de baza L si B.

Hpc=(1.11.2)Hpa=33 [mm]c)Placa port-poanson (dimensiuni identice cu ale placii active)

-inaltimea placii

Hppp=(0.30.8)Hpa=(1530) mmHppp=0.6 30=18 [mm]-lungimea placii

Lppp=Lpa=280 [mm]

-latimea placii

Bppp=Bpa=110 [mm]

d)Placi de presiune (identic placa port poanson) au o duritateridicata(OL37 , OLC45, 55CrV11A)

Hppres=(38) [mm]

Hppres=5 [mm]

Se utilizeaza doar atunci cand calculele de verificare la strivire arata unpericol de distrugere a placilor de cap.

e)Placi intermediare(de sprijin)

-inaltimea placii

Hpi=(38) [mm]

Hpi=5 [mm]


21/28

22

-lungimea placii

Lpi=Lppp=280 [mm]

-latimea placii

Bpi=Bppp=110 [mm]

f)Rigle de reazem ale placii de baza

Brr=(4050)mm

Brr=45 [mm]

Lrr=Lpb=370 [mm]

4.4 Elemente de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson-placa)a)Placa de ghidare

Dimensiunile sunt identice cu cele ale placii active cu exceptia grosimii

Hpg=(0.70.9)mm

Hpg=0.8 [mm]

b)Coloane si bucse de ghidare se executa din OLC15, 18MC10

Se utilizeaza preferential coloane de ghidare de diametru constant ,conformcelor tipizate.

Lungimea coloanelor si a bucselor tin seama de cerinta ca sa nu se

paraseasca contactul dintre ele in pozitia deschisa a sculei,iar in pozitia inchisa a

acesteia ,extremitatea poansonului sa ramana cu 610 mm sub nivelul suprafeteisuperioare a placii de cap.


22/28

23

4.5 Elemente pentruconducerea si pozitionarea semifabricatuluiin interiorul matritei

a)Rigle de ghidare(sau riglele de conducere)

-Lungimea riglelor poate fie gala cu cea a placii active sau mai mare dar serecomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza.

Lrigle=Lpa+(1020)mm

Lrigle=295 [mm]

-Lungimea de conducere a riglei

Lcond-rigle= aprox. 15 [mm]

-Latimea riglelor- este in functie de diametrul surubului de stranger a pachetului

lrigle=(2540)mm

lrigle=30 [mm]

-grosimea riglelor

Hrigle=(35) g - cu valori mai mari din interval pentru material mai subtirisi cu valori mai mici pentru materiale mai groase

Se recomanda Hrigle=(46) mm

Hrigle=5 [mm]

-Distanta intre riglele de ghidare

Distanta Lrdintre cele doua rigle de ghidare se stabileste conform relatiei

Lr=Bmax+j unde:

Bmax=latimea maxima a benzii(tinand seama de tolerantele debitare aleacesteia)=lrigle

j= jocul dintre rigla si banda

Lr=60+0.8=60.8 [mm]


23/28

24

4.5CONSTRUCTIA ELEMENTELOR DE ASIGURARE A PASULUI DE AVANS

a)poansoane de pas(cutite de pas)

-Lungimea cutitului de pas

B=(L+p)=50 [mm]

L=dimensiunea piesei

p=puntita intermediara

Pozitionarea poansonului lateral de pas in scula

In rigla de ghidare ,in spatele poansonului lateral de pas,se preseaza o placade ciocnire ,de mare duritate,care sa dispuna de rezistenta ridicata la uzura.


24/28

25

b)Opritori

Opritorii,servind pentru limitarea avansului benzii cu un pas determinat ,se

realizeaza sub forma de opritori ficsi sau mobili.ca o functie specifica de limitare a

angajarii capetelor de banda in stante cu actiune succesiva ,apare si opritorul

initial.

c)Cautatori

Se prevad doi cautatori,amplasati la un pas distanta fata de poansonul de

perforare care realizeaza orificii functionale in piesa,sau orificii tehnologice in

banda.foarte frecvent ,cautatorii sunt inclusi in poansoanele de decupare.


25/28

26

d)Ridicatori de banda

Se include in placa activa,spre a ridica banda cu 0.20.5 mm deasupra

nivelului acestuia si a preveni astfel aparitia unor rezistente suplimentare la avansulacesteia,lucru de importanta indeosebi la sisteme de avans automat al benzii.

4.6 Elemente de desprindere a materialului din zona activaElementele de desprindere,cu rolul de a desprinde deseul de poanson se

concep ca si organe fixe sau mobile.Elementele de desprindere mobile exercita si

imobilizarea a semifabricatului inainte de intrarea in actiune a elementeloractive.La desprinderea de pe poanson a pieselor ambutisate fara flansa se adoptaelemente rigide sau mobile de desprindere.

Extractoarele servesc la scoaterea piesei din orificiile elementelor

active,aducandu-le la nivelul suprafetei superioare a subansamblului inferior al

sculei.Actionarea lor se face prin intermediul unor elemente elastice atunci cand


26/28

27

fortele necesare extragerii nu sunt mari.in cazul cerintelor unor forte mari de

extragere tinand cont de simplitatea sistemuui,extractoarele se actioneaza prinparghii puse in miscare de berbecul presei sau de tragerea reglabila.

4.7 Elemnte de retinereLa stantarea tablelor subtiri precum si la majoritatea tablelor de matritare,se

utilizeaza elemente de retinere,pentru a preveni aparitia cutelor si a bavurilor.

Avand in vedere frecarea intensa la care sunt supuse elementele de retinere,acesteatrebuie construite din aceleasi materiale ca si placile active.

Pe suprafata elementului de retinere nu trebuie sa existe gauri

strapunse,pentru a nu se produce imprimari sau zgarieturi pe suprafata

materialului.

4.8 Elemente de asamblare si fixareElementele de asamblare servesc la reuniunea laolalta a pieselor componente

ale matritelor si stantelor,precum si la instalarea acestore pe presa.Asamblarea sifixarea acestor piese se face cu suruburi si stifturi cilindrice.

Stantele si matritele lucreaza in conditii de solicitari dinamice deosebit de

mari si este necesar ca suruburile utilizate sa fie suficient de rezistente.

Dimensiunile elementelor de strangere si numarul lor se stabilesc pe baza

solicitarilor la care sunt supuse,precum si pe criterii constructive.In numeroase

cazuri,alegerea acestora pe considerente constructive dovedeste cel putin tot atat de

importanta ca si alegerea pe baza de calcul,pornind de la solicitarile la care sunt

supuse elemente de asamblare.Foarte importanta este alegerea corecta a lungimiisurubuklui ,pentru a obtine o strangere sigura.

Pentru instalarea stantelor si matritelor pe prese,legatura intre culisou si

partea mobila a matritei se face prin intermediul cepurilor.Din punct de vedereconstructiv acestea se impart in :

-rigide

-oscilante.


27/28

28

4.9 Elemente elasticeIn constructia stantelor se folosesc pe scara larga o serie de elemente

elastice:arcuri,tampoane de cauciuc,amortizoare etc.Elementele elastice din aceasta

categorie se utilizeaza sub forma unor subansamble de sine statatoare sau ca

elemente active individuale care intra in constructia matritelor(in special arcuri sitampoane de cauciuc).

Se utilizeaza des arcuri elicoidale cilindrice de compresie si tractiune cu

sectiunea circulara(STAS 7067 C O 5, N.T 464-66 si N.T. 465-66) si arcuri disc

(STAS 8215 C O 5 si N.T. 466-66).


28/28

Bibliografie

1.M. Teodorescu,Gh. Zgura ,D.Nicoara,Fl. Draganescu,M.Trandafir,Gh. Sindila Elemente de proiectare a stantelor si

matritelor editura Didactica si Petagogica Bucuresti,1983

2.Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si a matritelor Vol. Isi II Institutul Politehnic Iasi,Facultatea de Mecanica Iasi,1972

3.Vasile Braha,Gheorghe Nagat,Florin Negoiescu Tehnologiapresarii la rece Editura Tehnica,Stiintifica si Didactica

CERMI Iasi,2003

4.Stefan Rosinger Procese si scule de presare la rece edituraFacla Timisoara,1987

77670745 proiect bpdp sem 2 matrita

Documents