belehuzi andrei gr 311c - proiect mo sem ii

ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI MANAGEMENT NAVAL

DEPARTAMENTUL DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL

PROIECT LA METEOROLOGIE SI OCEANOGRAFIE

TEMA: OBSERVATIILE METEOROLOGICE PE DURATA VOIAJULUI UNUI

PORTCONTAINER DE 4870 TEU PE RUTA SINGAPORE - SYDNEY

STUDENT: BELEHUZI ANDREI

GRUPA: 3111C

PROFESOR: DR. ING. ATODIRESEI DINU-VASILE

AN UNIVERISTAR: 2014 2015

SEMESTRUL: II

- 2 -

MSC LAUSANNE

Indicativ de apel: DCRN2

Anul de construcie: 2005

Capacitatea de ncrcare: 4870 TEU

Puterea motorului: 39970 KW/54360 bhp

- 3 -

Dimensiuni i caracteristici principale:

lungimea total: 275 m

lungimea ntre perpendiculare: 262 m

limea: 32.2 m

adncimea: 21 m

pescajul: 13 m

pescajul prestabilit: 13 m

tipul bordului liber: tip B

tiraj de aer: 54 m

deplasamentul navei goale: 19034 tm

tonajul registru brut: 50963

puterea motorului: 39970 KW/ 54360 bhp

viteza maxim: 24 Nd la un pescaj de 12 m, pe chil dreapt i motorul principal operand la

90 % rpm.

capacitatea de ncrcare este de 51700 tm la un pescaj de 12 m, fr asiet, n ap de mare cu

greutatea specific de 1,025.

- 4 -

1. Caracterizarea fizico-geografica si hidro-meteorologica a zonei traversate:

Pentru a ajunge din portul Singapore in portul Sydney, nava va traversa urmatoarele

areale: Stramtoarea Singapore, Marea Chinei de Sud, Stramtoarea Karimata, Marea Java,

Stramtoarea Sunda, Oceanul Indian de E, Marea Timor, Marea Arafura, Stramtoarea Torres,

Marea Coralilor si Marea Tasmaniei.

Fig. Arealele traversate de-a lungul voiajului

- 5 -

Stramtoarea Singapore

Strmtoarea Singapore unete: Marea Chinei de Sud cu Stramtoarea Malacca i desparte: Insula Singapore de Arhipelagul Riau (Indonezia)

Caracteristici:

- lungime: 48 km;

- lime: 16,1 km; Este o ruta importanta pentru Asia de SE.

Fig. Stramtoarea Singapore pozitionare geografica

Curenti

Stramtoarea se afl sub influenta curentilor musonilor de NE si SV si ecuatorial de S. Curentul musonului de NE: directia spre V a musonului de NE este aparenta in

octombrie si noiembrie, se dezvolt rapid n decembrie, fiind maxima in ianuarie si februarie. Curentul principal este cuprins intre 57 N pe toata lungimea sa. Viteza medie este de 11,5 noduri, fiind maxim n februarie. Curentul de vest este dispus predominant la sud de ecuator. La N de 1S curentul coastei de V a Sumaterei tinde spre N sau NV. La S de 1S curentul tinde spre S si E, fiind maxim din noiembrie in ianuarie. Incepnd cu aprilie tipologia de iarna se dezintegreaza, directia curentului musonului de SV isi extinde influenta

in NE si E.

Curentul musonului de SV: in mai deriva E spre ENE, se stabilete din Sri Lanka in S marii Andaman.

In timpul lunilor musonului de SV situatia in N stramtorii devine foarte complexa

datorita interactiunilor dintre deriva spre E si scurgerea spre NV din stramtoare.

Viteza medie a curentilor in aceasta perioada este de 11/4 Nd, dar exista zone de apa dura unde viteza creste pana la 5 Nd. Acestea sunt insotite uneori de inversari rapide ale

directiei. In octombrie, deriva spre V se muta spre VNV nordului Sumaterei. Deja n noiembrie deriva de sudest predominant n nordul strmtorii sa inversat spre nordvest, fcnd loc musonului de nordest.

Curentul ecuatorial de sud: direcia curentului este nord spre vest n timpul anului, pentru sudul Jawa; n apropiere de meridianul de 100 E se ndreapt spre vest, mai trziu oscilnd uor spre sud. La vest de 100 E acoper aproximativ 15 de latitudine, limita de

- 6 -

nord fiind aproape de 7 . Constantele sunt moderate spre nalte n nord, ele descresc spre sud. Curentul ecuatorial de sud este suplimentat de micarea spre vest a apei n nordul i sudul Jawa (din iunie pn n septembrie). n alte luni (decembriefebruarie) curenii coastelor Jawa se direcioneaz spre estsudest.

Mareea i curenii de mare n strmtoarea Singapore, mareea este diurn, de la Tanjung Azarn, pe coasta de nord

i Pulau Kapalajerihpe coasta de sud. Micarea fluxului traverseaz strmtoarea din nordvest spre sudest n Selat Phillip

unde ntlnete micarea diurn din Marea Chinei de Sud, care a trecut la vest prin Singapore.

Direcia curentului de maree este influenat de curentul de nordvest din strmtoare. n nordul strmtorii direcia curenilor de maree este:

01.00 flux local SEvitez maxim 01.00 reflux local NVvitez maxim n sudul strmtorii, curentul este din sudvest i nordest spre/dinspre Selat Durian.

Fig. Stramtoarea Singapore curenti de maree

Starea mrii i hula n mod frecvent marea este linitit i domoal. Rafalele pot da natere la ape

moderate sau agitate pentru perioade scurte de timp. Frecvena apelor moderate sau agitate este maxim n mai i septembrie; sunt ntlnite 35% n nordvest, 13% la ecuator, 25% ntre 510 S, 60% ntre 1016 S. Cea mai mic frecven a apelor moderate sau nalte se produce n aprilie.

n ianuarie hula este frecvent joas spre nordest n nord, devine mai variabil aproape de ecuator i joas spre moderat sudest n sudvestul zonei.

Salinitatea i densitatea Valorile salinitii sunt majoritatea sub 34,5. Valori minime sunt nregistrate n partea

de est a strmtorii Malacca (30), n timp ce n apropierea insulelor Cocos cresc la 34,5. Variaia pe an este mic.

- 7 -

Densitatea apei de mare este mic i tipic unei regiuni ecuatoriale.Valorile minime sunt n august1020g/cm.

Temperatura apei de mare

Temperatura apei de mare variaz de la 26 la 29C.

Culoarea

Culorile apei de mare sunt:

Apele coastei:verde cu tent galben; Apele din larg:albastru cu tent verzuie.

Clima

Clima este fierbinte i umed, cu puternice rafale de ploaie. n strmtoarea Singapore sunt ntlnite taifunuri. Ceaa este rar, totui vizibilitatea poate scdea datorit ploilor n averse puternice.

Presiunea

n timpul musonului de nordest, presiunea este mare deasupra continentului asiatic i joas deasupra Australiei; situaia se inverseaz odat cu venirea musonului de sudvest. Totui,n strmtoare variaia de la zi la zi i de la lun la lun este mic, excepie fiind rarele ocazii cnd un ciclon tropical afecteaz zona de sud. Variaia presiunii anuale este de 34 mb n nord, 23 mb n sud.

Vnturile n nordmusonul de nordest bate din decembrie pn n martie. Vnturile n aceast

perioad au fora 4, n nordvest i nordest, dar sunt mai uoare i variabile n apropiere de Singapore i sudul strmtorii. n aprilie, vnturile sunt mai uoare n toat regiunea de nord, nainte de apariia musonului de sudvest, n mai. Puterea musonului de sudvest este mai constant i mai puternic dect a musonului de nordest n nord i nordvest.

n sudsudul este afectat de vnturile schimbtoare ale Oceanului Indian de Sud. Rafalele sunt o caracteristic cunoscut a strmtorii, fiind nsoite de nori, tunete i ploi toreniale ce dureaz 14 ore.

Marea Chinei de Sud

Marea Chinei de Sud este o mare seminchis aflat n bazinul Oceanului Pacific. Marea Chinei de Sud este situat ntre rmul sud-estic al Asiei i insulele Taiwan,

Luzon, Mindoro, Palavan i Calimantan. Ea comunic cu Marea Chinei de Est prin strmtoarea Taiwan i cu Ocenanul Pacific prin strmtoarea Luzon. Suprafaa mrii constituie 3447 km, iar adncimea 5245 m. n Marea Chinei de Sud se vars importante fluvii asiatice, ca Mekong sau Xi Jiang. rmurile sunt puin crestate, pe teritoriul sunt presrate numeroase insule, una dintre cele mai mari fiind Pelawan, i recife coraligiene, iar n continent vin dou golfuri mari: Siam i Bakbo. Temperatura apei la suprafa variaz de la +20 pn la +27C n februarie i de la +28 pn la +29C n august, iar salinitatea de la 31

- 8 -

la 34. Marea este un bazin de pescuit cu o bogat faun tropical. Aici au loc frecvent erupii vulcanice submarine i taifunuri.

Marea Chinei de Sud, care se ntinde de la Taiwan la ecuator, este unica legtur direct dintre Oceanul Pacific de Nord i Oceanul Indian. Aceast mare ntindere de ap exercit o influen puternic asupra climei.

Fig. Marea Chinei de Sud pozitionare geografica

Curenii n Marea Chinei de Sud, curenii iau direcia de deplasare a musonilor.Pentru zona

de est,direcia este mai complex astfel: - pentru ianuarie:

- n nord: spre nord; - n vest: spre vest i nordvest; - n sud: vrtej cu sensul opus acelor de ceasornic. - pentru iunie:

- n est: spre nord i nordest. Constanta curenilor este moderat spre joas; viteza medie este de 0,20,5 noduri i

0,51 nod ,n perioada de maxim a musonilor iulieaugust;decembriefebruarie).

Mareea i curenii de maree Mareea este diurn, n zonele Luzon, Port Masinloc, Salawak i Brunei se produce

mai mult de o maree pe zi.

Curenii de maree sunt existeni n poriunea recifurilor costale; acetia nu au o direcie precis.

Dimensiunile medii ale mareei sunt de 11,5 m; n apropiere de Salawak poate atinge chiar 4 m.

- 9 -

Starea mrii i hula

Valurile mrii sunt generate local de vnturi i pot varia foarte mult n lunile de tranziie dintre musonii de nordest i sudvest. n aceast perioad de tranziie, valorile pot atinge 23m, sunt ntlnite cu o frecven de 10% n nord i 2% n sud. n perioada de maxim a musonului de

nordest frecvena de producere a valurilor de 2

m este de 50% n nord i nordvest i 15% n sud i est. Pentru musonul de sudvest valorile frecvenei sunt de 22% n nord, 10% n sud,30% n zonele centrale.

ntre octombrie i aprilie, persist hula de nordest, cu o nlime medie de 23 m, n nord, i 1m n sud. Pe timpul musonului de sudvest, nlimea valurilor este de aproximativ 1 m n nord i 0,5 m n sud.

Fig. Starea marii si hula (Iulie)

Salinitatea i densitatea Salinitatea variaz i ea funcie de sezon. Iarna este de 33% n sud i se mrete pn

la 33,5 n nord. Vara valorile scad la 31 sud i 33nord. Densitatea variaz n funcie de sezon. Iarna valorile pentru zonele sudice sunt de

1.021 g/cm iar n nord de 1.02225 g/cm. Vara, n sud sunt 1.0200g/cm iar n nord 1.021 g/cm.

Temperatura apei de mare

Temperatura maxim a apei de mare estede aproximativ 29,5Cpe luna mai. Minimum este 27Catins n luna februarie. Temperatura medie a apei n larg variaz cu aproximativ 1C fa de temperatura aerului. n zonele costiere, variaia este de pn la 4C.

Clima

Regiunea Mrii Chinei de Sud din ruta de navigaie, are o clim tipic musonic, cu vnturi de nordest iarna i sudvest vara.

- 10 -

Ploile, temperatura i umiditatea sunt mari, cu mici variaii n sudul zonei. Vnturile de fora 7 sau chiar mai mare sunt destul de dese n nord, pe timpul iernii.

Presiunea

Valoarea presiunii medii pe tot anul, pentru zona de sud este de 1010 mb, iar n nord, valorile ating maximul iarna 1016 mb i minimum vara 1005 mb. Variaia de zi la zi este de 12 mb, pentru zonele centrale i sudice, i semnificativ mai mari n nord.

Variaia diurn atinge valoarea aproximativ 3 mb; maxim la orele 10.00;20.00 i minim la orele 04.00;16.00 .

Din cei aproximativ 30 de cicloni tropicali formai n vestul Oceanului Pacific de Nord, n jur de 9 se produc n Marea Chinei de Sud, majoritatea n estul insulelor Filipine. Perioada dintre lunile iunie i octombrie reprezint sezonul maxim al furtunilor tropicale , cu direcie spre sud i vest. Urma unui ciclon poate fi neltoare, n special a celor formate n zona sudic, unde exist o ans mic de producere.

Depresiunile tropicale se pot intensifica rapid, devenind taifunuri, cu vnturi de 65150 noduri i presiuni de 900950 mb.

Vnturile n largul mrii, vnturile predominante sunt musonii de nordest i sudvest. Pentru

perioada martiemai, musonul de sudvest se dezvolt spre nord, iar pentru iunieaugust afecteaz ntreaga zon. n septembrie i noiembrie micarea este inversatspre nordest, se extinde la sud de Taiwan i spre ecuator.

Pentru luna iulie vnturile sunt frecvente ntre sud i sudvest n nord; i dinspre sud n zona de sudvest. Perioada de tranziie dintre musoni este dominat de vnturi slabe.

Fig. Distribuia presiunilor i a vnturilor (Iulie)

- 11 -

Stramtoarea Karimata

Stramtoarea Karimata uneste: Marea Chinei de Sud cu Marea Java si desparte: Insula

Sumatra (Indonezia) de Insula Borneo (Indonezia, Malaezia si Brunei).

Fig. Pozitia geografica a Stramtorii Karimata

Caracteristici:

- lungime: 367 km; - lime: 150 km; - fus orar : UTC +7 - adancime medie: 17 m - nivelul mediu al precipitatiilor: 3000mm/an

Curentii

In Stramtoarea Karimata se face cel mai important schimb de mase de apa intre

Marea Chinei de Sud si Marea Java.

Observatiile obtinute in teren au aratat ca in bazinul stramtorii trece un puternic flux

de apa spre S in timpul iernii boreale si un flux mai slab de mase de apa spre N in timpul

verii boreale. Curentul de S din timpul iernii boreale este un curent de suprafata ce nu

depaseste viteza de 1 Nd. Curentul de N din timpul verii boreale este un curent de fund, ce

nu depaseste viteza de 2 Nd.

Astfel curentul ce strabate Stramtoarea Karimata are un caracter musonic, acesta

avand directie de curgere fluctuanta iarna vara. Curentii ce curg prin Stramtoarea Karimata isi au originea in Stramtoarea Taiwan si

Stramtoarea Luzon.

Mareea si curentii de maree

Mareea in Stramtoarea Karimata este de tip diurna regulata iar aceasta depaseste 60

cm.

Curentii de maree au o inegalitate diurna care in general creste in partea de E. Viteza

curentului de maree scade de la V la E, de la 3 Nd pana la 1 Nd.

- 12 -

Starea marii si hula Valurile sunt in general produse de vant in special in lunile de tranzitie (Aprilie si

Octombrie Noiembrie) dintre musonii de NV si SE. Inaltimea media a valurilor este mai mica de 1 m.

Hula este slaba.

Salinitatea si densitatea apei de mare Salinitatea apei de suprafata este variabila si uniforma cu temperatura apei.

Distributia salinitatii este strans legata de perioadele musonice astfel salinitatea este maxima

in timpul musonului de SE (Mai Septembrie) si minima in timpul musonului de NW (Noiembrie Martie).

Valoarea densitatii maxime: 1,035 g/cm3.

Valoarea densitatii minime: 1,010 g/cm3.

Temperatura apei de mare Temperatura apei de mare atinge maximul de 28-29C in lunile Aprilie Mai iar

minimul de 27 - 28C este atins in luna Septembrie. De obicei temperatura apei de mare este cu 1C mai mare decat temperatura aerului. In apele de langa coasta temperatura apei de mare poate varia cu pana la 4C fata de

valorile date.

Culaorea apei de mare

In general culoarea apei de mare este bleu, pe alocuri verde deschis iar unde recifurile

de corali sunt prezente culoarea devine maro sau maro inchis.

Vanturile In cea mai mare parte a anului predomina vanturile ce au ca directie de curgere,

directia N S, insa din luna Septembrie pana in luna Ianuarie apar vanturi de E. In perioada Noiembrie Martie frecventa vanturilor cu gradul mai mare de 5 este de

10 14% in N si S stramtorii. In lunile de tranzitie dintre musoni vanturile sunt slabe.

Presiunea atmosferica Presiunea atmosferica medie anuala se situeaza intre valurile de 1010 1011 mb.

Fig. Distributia vanturilor in luna Ianuarie

- 13 -

Fig. Directia de curgere a vantului in Stramtoarea Karimata in timpul iernii boreale

Fig. Directia de curgere a vantului in Stramtoarea Karimata in timpul verii boreale

Marea Java

Marea Java reprezinta o parte din vestul Oceanului Pacific. Ea este o mare

semiinchisa, situate intre insulele Java si Borneo. Se invecineaz cu Insula Borneo la N, capatul sudic al Strmtorii Makassar la NE, Marea Celebes i Marile Flores i Bali la E, Insula Java la S, Stramtoarea Sunda si Oceanul Indian la SV, Insula Sumatra la V, i insulele Bangka si Belitung (se invecineaza cu Marea Chinei de Sud) la NV.

Marea Java masoara aproximativ 1450 km de la E la V si 420 km de la N la S si ocupa

o suprafata totala de 433000 km2. Acesta acoper seciunea de S a Platoului Sunda.

Marea Java are o adancime medie de 46 metri. Planeitatea aproape uniform a fundul marii i prezena canalelor de drenaj (trasabile la gurile rurilor insulare). In timpul etapelor glaciare nivelul scazute al marii, parti ale platoului Sunda au fost expuse si au servit drept

puni de teren pentru fauna asiatica ce a putut migra in V Indoneziei.

- 14 -

Din Septembrie pana in mai curenti de suprafata din vest flux mare. Pentru restul

anului au tendin spre est. Mare evacuarea din ruri pe insulele din jur tinde s reduc nivelurile de salinitate n mare.

In sectiunea de S a fundul marii apar campuri petroliere. Prospectiunile sunt de

asemenea favorabile pentru campuri petroliere si n apele din largul SE al Insulei Kalimantan astfel Marea Java devenind baza programului de export din Indonezia.

Zona in care se afla Marea Java se afla in mijlocul uneia dintre cele mai active zone

din punct de vedere seismic de pe Pamant. Din punct de vedere geologic toate insululele

arhipelagului care ingradesc Marea Java, sunt rezultatul unei activitati seismice intense ale

placilor tectonice din zona.

Aici au loc pana la 20 de cutremure pe an cu o intensitate moderata spre mare.

Fig. Marea Java Pozitie geografica

Curentii

Regimul curentilor din Marea Java sunt puternic influentati de climatul musonic.

Musonul de NV atinge apogeul in perioada Decembrie Februarie si este caracterizat prin ploi frecvente si perioade cu vant (sezonul ploios). Musonul de SE isi atinge apogeul in

perioada Iunie August si este caracterizat de un regim de precipitatii slab (sezonul secetos). Datorita regularitatii musonilor curentii imprumuta aceleasi caracteristici, astfel ei tind

sa urmeze directia vanturilor musonice, directive ce se schimba de-a lungul unui an.

Din luna Mai pana in luna Septembrie curentii curg spre V iar din luna Noiembrie

pana in luna Martie spre E. In perioada Aprilie Octombrie directia curentilor se schimba astfel: un curent merge spre E pe coastele Insulei Java, iar un curent merge spre W pe coastele

Insulei Borneo.

In timpul musonului de SE (Iunie Septembrie) curentul merge spre V cu viteza mica de 0,5 Nd, atingand 1 Nd in zona Insulei Belitung. In timpul musonului NV (Decembrie Martie) directia curentului se inverseaza iar curentul curge spre E cu o viteza de 1 2 Nd.

Acest fenomen nu are continuitate, fiind dati cand curentul nu urmeaza acest parcurs.

De exemplu in luna Februarie a anului 1994 in NV Marii Java in plina actiune a musonului

NV a fost observant de catre cercetatori un current superficial ce curgea spre NV. In

contradictie unii cercetatori cred ca vanturile ce bat pe uscat pot fi un factor important ce

poate influenta directia de curgere a curentilor marini.

- 15 -

Fig. Directia curentului in timpul musonului SE

Fig. Directia curentului in timpul musonului NV

Mareea si curentii de mare Mareea in Marea Java este de tip diurnal, ceea ce inseamna ca va avea 2 maree inalte

si 2 maree joase, dar cateodata doar 1 maree inalta si 1 maree joasa. Inaltimile mareelor inalte

sunt de 1,5 3 m iar inaltimile mareelor joase sunt de 0,7 1 m. Curentii de mare in aceasta zona au o inegalitate diurnal care in general creste spre E.

In general viteza curentului de mare descreste de la V la E. Viteza maxima a curentului de

mare atinge 3 Nd.

Fig. Tipuri de maree in Marea Java

- 16 -

Starea marii si hula Valurile sunt in general locale si generate de vant, cu directii variabile in special in

lunile de tranzitie dintre musoni. In cea mai mare parte a anului inaltimea valului nu depaseste

1 m. In lunile de tranzitie valuri moderate sau inalte sunt raportate in mai putin de 3% din

cazuri. In luna Ianuarie valurile inalte sau moderate sunt raportate in 10-14% din cazuri in N

extreme al zonei si in 4-8% din cazuri in zonele centrale ale Marii Java.

In partea de N in luna Ianuarie se raporteaza hula cu o inaltime mai mare de 2 m in 5-

8% din cazuri. In zonele central hula este raportata cel mai frecvent cu directia N si NV iar in

zonele de SE hula are directia VNV. In luna August inaltimea hulei atinge sau depaseste 2 m

in 2% din cazuri. Directie generala a hulei este de ESE in partea de S si SSE in partea de N.

Salinitatea si densitatea apei de mare Distributia salinitatii apei este influentata direct de catre musoni. Astfel salinitatea este

maxima in timpul actiunii musonului de SE si este minima in timpul actiunii musonului de

NV.

Valori ale salinitatii sub normal se inregistreaza de-a lungul coastei, acolo unde raurile

cu debite importante se varsa in Marea Java.

Densitatea maxima a apei de marea ajunge la valoarea de 1,040 g/cm3, iar valoarea

minima ajunge la 1,010 g/cm3.

Temperatura apei de mare Temperatura maxima a apei de mare in Marea Java este atinsa in lunile Aprilie May,

28 29C iar temperatura minima este statistic inregistrata in luna Septembrie, 27C. Variatii de 4C de la valorile date sunt considerate normale.

Culoarea apei de mare Culoarea normala este culoarea azurie, aparand variatii normale cu tente verzi si

albastre. Acolo unde se intalnesc recifuri de corali apare culoarea maro si maro-inchis. La

gurile de varsare ale raurilor se poate intalni culoare galbena sau maro-inchis, in functie de

zona traversata de rau.

Presiunea atmosferica Presiunea atmosferica medie se situeaza intre 106 1014 mb cu variatii diurne

normale de 2 mb. Variatii mai mari apar ocazional in regiunea S cand ciclonul tropical se deplaseaza.

Clima Regiunea Marii Java, are o clima tipic musonica, cu vanturi de NE iarna i SV vara.

Ploile, temperatura si umiditatea sunt mari, cu mici variatii in S zonei.

- 17 -

Stramtoarea Sunda

Stramtoarea Sunda uneste: Marea Java cu Oceanul Indian si desparte: Insula Sumatra

(Indonezia) de Insula Java (Indonezia).

De notat este ca in Stramtoarea Sunda este localizat Vulcanul Krakatau, unul din cei

mai importanti vulcani activi ai Pamanatului. Ultima eruptie a vulcanului a avut loc in

Ianuarie Martie 2012.

Fig. Pozitia geografica a Stramtorii Sunda

Caracteristici:

- lungime: 173 km; - lime: 26110 km; - fus orar : UTC +8 - adancime medie: 20 m - nivelul mediu al precipitatiilor: 2400 mm/an

Curentii

In perioada Aprilie Septembrie directia curentului este din SV spre S cu o viteza medie de 0,75 Nd.

In perioada Octombrie Martie directia curentului este din NE spre N cu o viteza medie de 0,75 Nd.

In cazul in care vantul bate din cadranul NV N spre ENE in orice perioada a anului, atunci curentul va curge din S spre SV cu o viteza de pana la 1,25 Nd.

- 18 -

Mareea si curentii de maree

Mareea in Stramtoarea Sunda este de tip semidiurna si variaza ascendent de la E la V

astfel la E vom avea o maree maxima de 1 1,5 m iar la V ajunge la inaltimea maxima de 3 m.

Curentii de maree in Stramtoarea Sunda se vor contopi cu, curentii descrisi mai sus si

vor descrie miscarea orizontala a apei din Stramtoarea Sunda. Directia curentilor de maree

din Stramtoarea Sunda sunt din NE spre SW.

Clima locala Musonul de SE persista in Stramtoarea Sunda din luna Aprilie pana in luna

Septembrie cu o maxima actiune in perioada August Septembrie. Acesta tinde sa varieze la granitele stramtorii. Briza dinspre mare reduce musonul de SE de-a lungul coastei Insulei

Java din Stramtoarea Sunda dar vantul de SE este intensificat de briza continentala de pe

timpul noptii.

Vanturile de SV sunt normale in luna Octombrie.

Musonul de NV isi face aparitia la sfarsitul lunii Noiembrie cu urmatoarele

caracteristici :

- vanturi de VSV in luna Decembrie - vanturi de V in luna Ianuarie - vanturi de VNV in luna Februarie - rafale de vant o data pe luna ocazional din N in luna Februarie

Starea marii

O mare agitata poate aparea mai degraba in zonele cu ape relativ inchise decat in

mare libera. Marea devine extrem de agitata cand curentul de maree intalneste vantul de SV.

Vremea si conditiile marii pot fi periculoase pentru ambarcatiunile de dimensiuni mici.

Oceanul Indian

Oceanul Indian este delimitat la E de coastele apusene ale Peninsulei Malacca, ale

insulelor Sumatra, Jawa, Sumba i Timor, precum si ale Australiei si de linia conventionala ce uneste extremitatea sudica a Peninsulei Wilson, din Sudul Australiei, cu Antarctica, de-a

lungul meridianului de 147E. Spre S este delimitat de coastele Antarcticii intre meridianele de 147E i 20E. Limita vestica o formeaz linia conventionala ce uneste Antarctica cu Capul Acelor, de-a lungul meridianului de 20E , precum si coastele estice ale continentului African, in timp ce spre N, Oceanul Indian este marginit de tarmurile Asiei, intre Canalul Suez i coastele vestice ale statului Myanmar.

Apele Oceanului Indian comunica spre E cu cele ale Pacificului prin stramtoarile

Malacca, Sunda si alte stramtori dintre insulele apusene ale Arhipelagului Indonezian, prin

Stramtoarea Bass dintre Australia i Insula Tasmania, precum si prin larga deschidere dintre Tasmania si Antarctica. Comunicarea cu apele Atlanticului se realizeaza printr-o deschidere si

mai mare de-a lungul meridianului de 20E ntre Africa si Antarctica, ca i prin Canalul Suez care face legtura dintre Marea Rosie, care aparine Oceanului Indian, cu Marea Mediterana, ce aparine Atlanticului. Principalele cai de acces in Oceanul Indian sunt 4 la numar dupa cum urmeaza:

- Canalul Suez ( Egipt)

- Stramtoarea Bab el Mandeb ( Djibouti Yemen) - Stramtoarea Hormuz (Iran Oman)

- 19 -

- Stramtoarea Malacca (Indonezia Malaezia). Prin Oceanul Indian trec principalele cai si rute de navigatie care unesc Orientul

Mijlociu, Africa si Asia de Est cu Europa si cele doua continente America de N si S.

Fig. Oceanul Indian (localizare geografica)

Curentii In Oceanul Indian curentii marini sunt puternic influentati de actiunea musonilor. Aici

se intalnesc doua mari arcuri de curenti oceanici, unul in emisfera nordica care are sensul

acelor de ceasornic iar altul la sud de Ecuator cu miscare inversa acelor de ceasornic. In

timpul iernii curentii din emisfera nordica isi schimba sensul.

Principalii curenti din Oceanul Indian sunt:

- Curentul Ecuatorial de Sud curent cald

- Curentul Madagascarului curen cald

- Curentul Mozambicului curent cald

- Curentul Somaliei curent cald

- Curentul Acelor curent cald

- Curentul musonilor curent cald

- Curentul Australiei de V curent rece

- Curentul Vanturilor de V curent rece

Fig. Curentii oceanici din Oceanul Indian

- 20 -

Mareea si curentii de maree In Oceanul Indian intalnim toate cele 3 tipuri de maree: diurna, semidiurna si mixta;

insa cel mai raspandit tip al mareei in Oceanul Indian este mareea diurna.

Mareea diurna se intalneste pe coastele Africii de E, malurile de S ale Golfului Persic,

coasta de SV a Australiei, coasta Tailandei si in Marea Andaman.

In Marea Arabiei si in partea centrala a Golfului Persic mareele sunt de tip mixt.

Inaltimea mareei in Oceanul Indian variaza considerabil in functie de areal. Zonele cu

maree cea mai joasa sunt coastele Mauritiusului (0,5 m), Madras, India (1,3 m) si Colombo,

Sri Lanka (0,7 m). Cea mai mare variatie a inaltimii mareei in Oceanul Indian se intalneste in

Marea Arabiei la Bhavanagar (11,6 m) si in Golful Kachchh (7,8 m). Inaltimi moderate ale

maree se intalnesc in Durban, Africa de Sud (2,3 m) si Karachi, Pakistan (2,4 m).

Salinitatea

In Oceanul Indian salinitatea variaza in functie de regiune si este puternic influentata

de transportul mare de mase de, apa provenit din miscarea curentilor. Astfel avem valori ale

salinitatii de la 32 la 37. Zona cu salinitatea cea mai ridicata este Marea Arabiei, avand o salinitate de 37 pana la o adancime de 120 m. Valoarea cea mai scazuta a salinitatii in Oceanul Indian se gaseste in Golful Bengal, cu un procent de 32.

Temperatura apei de mare Temperatura medie a apei de mare in Oceanul Indian are valori intre 22-23C. In timpul verii in partea de E intalnim temperaturi mai ridicate decat in partea de V. In S

extrem al Oceanului Indian putem intalni temperaturi negative (-1C).

Gheata In Oceanul Indian gheata se formeaza in sudul extrem in timpul iernii antarctice, in

lunile Ianuarie Februarie. Icebergurile se pot intalni in jurul latitudinilor de 60S, dar au fost cazuri semnalate chiar si in apropiere de 40S.

Clima Climatul n Oceanul Indian este caracterizat de musonul de NE care se desfoar din decembrie pn n aprilie, musonul de SW care i face apariia din iunie pn n octombrie, cicloanele tropicale care apar n lunile mai - iunie i octombrie noiembrie, n partea de N a Oceanului Indian i lunile ianuarie februarie, n partea de S a Oceanului Indian. Culoarea apelor Oceanului Indian variaza de la nuante de albastru la nuante de verde.

Marea Timor

Marea Timor are adancimea maxim de 3300 m si suprafata de 61500 km, fiind cea mai intinsa mare care apartine de Oceanul Indian.

Se intinde intre tarmul de N al Australiei, Insula Timor si Marea Arafura. Adancimea

de 3.300 m este atinsa in groapa Timor. Marea este frecvent agitata cu furtuni violente. Marea

Timor contine un areal important de recifuri de corali, insule nelocuite si rezerve importante

de hidrocarburi.

- 21 -

Fig. Marea Timor pozitie geografica

Curentii

Curentul Timorului este un curent oceanic ce curge cu directia SV in Marea Timor si

contribuie major la schimbul de mase de apa dintre Oceanul Indian si Oceanul Pacific.

In timpul actiunii musonului de SE (Aprilie Noiembrie) curentul are o directie VSV. In timpul musonului de V(Decembrie Martie) directia curentului se inverseaza si capata un sens NE sau E, cu viteze slabe (1 Nd) si pe alocuri cu miscari circulare in sensul invers al

acelor de ceasornic.

Mareea si curentii de maree Mareea in Marea Timor este de tip diurna si semidiurna cu valori ale inaltimii intre 0,6

si 8,3 m. In Marea Timor curentii de maree au directia V iar in timpul musonului de NV iau

directia NV.

Salinitatea Valorile salinitatii se situeaza intre 34,5 si 36. In Marea Timor nu se varsa cantitati

importante de apa dulce din rauri, astfel salinitatea nu cunoaste o variatie semnificativa in

zonele de coasta sau bazinele portuare.

Temperatura apei de mare Temperatura medie a apei de mare in Marea Timor se situeaza in jurul valorii de 27C.

Clima Deasupra Marii Timor se formeaza adesea cicloni tropicali, cu preponderenta in

perioada Noiembrie Aprilie, dar perioada cea mai activa din acest punct de vedere este in lunile Ianuarie, Februarie si Martie. Cazuri izolate au fost raportate si in alte luni ale anului,

astfel considerandu-se ca aceasta zona este favorabila formarii ciclonilor tropicali in orice

perioada a anului.

Valoarea precipitatiilor atinge o cota de 1000 1500 mm/an, descrescand spre V. Valorile umiditatii in mare libera sunt mari de-a lungul unui an.

Ceata deasa apare cu precadere in lunile August, Septembrie si Octombrie.

Presiunea atmosferica variaza anual intre 1008 1010 mb.

- 22 -

Marea Arafura

Marea Arafura este o mare tropicala situata intre Australia si insula Noua Guinee.

Marea comunica cu Oceanul Indian si Oceanul Pacific. Ea are o suprafa de 650000 km, avand adancimea medie de 150 m si cu o adancime maxim de 3680 m.

Apa marii de la suprafata este tot timpul anului foarte calda. Marea Arafura este

marginita la V de Marea Timor, la E se afla Stramtoarea Torres, Papua-Noua Guinee, la N

partea de V a Insulelor Moluce iar la S Australia cu provinciile din nord Queensland si

Northern Territory ca si golful Carpentaria.

Fig. Marea Arafura pozitionare geografica

Curentii

Musonul de SE (Aprilie Noiembrie) este asociat cu directia de curgere spre V a curentilor in Marea Arafura. In timpul musonului de V directia curentilor se inverseaza.

Fig. Curenti marini in Marea Arafura sub actiunea musonului de SE Mareea si curentii de maree Mareele in Marea Arafura sunt de tip diurn cu inaltimi de la 6 pana la 8 m. Sub

actiunea vanturilor de E sau SE se inregistreaza o scadere a inaltimii mareei.

Curentul de maree are o directie preponderenta SV.

Clima Temperatura medie anuala a apei de mare se situeaza intre 27 - 28C.

Ciclonii tropicali sunt des intalniti vara, aici fiind si o regiune in care acestia iau

nastere.

- 23 -

Salinitatea apei este puternic influentata de curentul de apa ce provine din Oceanul

Pacific, acesta avand o valoare a salinitatii mica.

O mare parte a Marii Arafura nu este cartografiata.

Stramtoarea Torres

Stramtoarea Torres este o stramtoare situata intre Insula Noua Guinee si Peninsula

Cape York din Australia. Aceasta leaga Marea Coralilor de Marea Arafura. Stramtoarea

Torres are o latime de aproximativ 130 km si o lungime de aproximativ 250 km, fundul

acesteia continand numeroase recifuri si stanci, acest lucru facand-o foarte dificil de traversat.

Recifurile de corali din Stramtoarea Torres fac parte din Marea Bariera de Corali.

Fig. Stramtoarea Torres pozitionare geografica

Curentii Musonul de SE (Aprilie Noiembrie) este asociat in Stramtoarea Torres cu un curent oceanic de W iar in timpul musonului de W acest curent isi inverseaza directia si scade in

intensitate. Viteza maxima a curentului este inregistrata statistic in luna Decembrie 4,75 Nd

cu o directie SSE. Rata medie anuala a vitezei curentilor in Stramtoarea Torres este de 1,25

Nd.

Mareea si curentii de maree Regimul mareelor este complex iar valorile inaltimii mareelor variaza de la 0,6 la 2,5

m. Curentii de maree ating viteze de pana la 8 Nd cu directia predominanta SE.

- 24 -

Precipitatiile Precipitatiile medii anuale in Stramtoarea Torres au valori de 1746 mm/an, luna

Aprilie fiind semnalata ca luna cu cele mai multe precipitatii.

Clima Clima este dominata de alternante de vreme uscata si umeda. In sezonul secetos (Mai

Octombrie) se regasesc vanturi de SE care bat cu viteze de peste 20 Nd in 2/3 din aceasta perioada. Izolat in lunile Noiembrie si Decembrie vantul isi poate schimba directia inspre N,

aceasta schimbare fiind adesea insotita si de cresteri ale valorii umiditatii.

Intervalul Decembrie Aprilie este caracterizat de musonul de NW, ce aduce furtuni cu rafale de vant ce depasesc 60 Nd intr-un interval de cateva ore.

Marea Coralilor

Marea Coralilor este o mare marginala a Pacificului de S in largul coastei de NE a

Australiei.

Acesta este delimitata la V de coasta de E a Queensland, inclusiv astfel Marea Bariera

de Corali, in E de Vanuatu si Noua Caledonie, iar in NE de extremitatea S a Insulelor

Solomon. In NV, se ajunge la coasta de SE a Noua Guinee, inclusiv astfel Golful Papua; se

conecteaza cu Marea Arafura prin Stramtoarea Torres.

Marea se caracterizeaza prin clima calda si stabila, cu ploi frecvente si cicloane

tropicale. Acesta contine numeroase insule si recife, precum si cel mai mare sistem de recif

din lume, Marea Bariera de Corali.

Fig. Marea Coralilor pozitie geografica

Curentii Curentul dominant in Marea Coralilor este Curentul Sud Ecuatorial care curge spre V

si intra in Marea Coralilor sub forma unor jeturi. In centrul Marii Coralilor aces curent se

bifurca si genereaza Curentul Australian de E care curge spre S si Curentul de Coasta a Marii

Coralilor (Curentul Hiri) care formeaza un arc in sensul acelor de ceasornic in partea de N a

- 25 -

Marii Coralilor. In zona in care Curentul Sud Ecuatorial se bifurca se mai intalneste un

puternic flux de mase de ape ce intra in zona Marei Bariere de Corali.

Intensitatea acestor 3 importanti curenti variaza odata cu anotimpurile.

Viteza medie a Curentului Australian de E este de 1,5 Nd. Directia generala de

curgerea a acestui curent este S.

Fig. Curentii de pe coasta de E a Australiei

Mareea si curentii de maree In Marea Coralilor mareea este de tip semidiurn si diurn, cea de tip semidiurn

predominand in partea sudica. Valorile inaltimilor mareelor variaza de la 1 la 8 m.

Curentul de maree are directie predominant sudica iar viteza nu depaseste 2 Nd.

Starea marii In general valurile sunt provocate de vant si pot varia in directie in special cand

ciclonii tropicali isi fac aparitia.

Salinitatea si densitatea apei de mare Salinitatea apei de mare are valori cuprinse intre 34 si 35,5 . Densitatea apei de mare are valori cuprinse intre 1,021-1,025 g/cm

3

Temperatura apei de mare Temperatura apei de mare in Marea Coralilor are o medie anuala de 23C.

Clima

In general clima este umeda de tip tropicala in N iar in partea de S un climat

subtropical. In S climatul subtropical se extinde pana in Frontul Tasmanian. Precipitatiile sunt

sezoniere si tind sa se concentreze in timpul verii australe si temperatura creste odata cu

latitudinea.

Predominant intalnim vanturi de SE si cicloane tropicale.

S-a raportat de catre cercetatori o schimbare a climei in Marea Coralilor, schimbare ce

consta in cresterea temperaturii normale a aerului si apei de mare, acest lucru avand un impact

direct asupra biodiversitatii din zona Marei Bariere de Corali.

- 26 -

Marea Tasmaniei

Marea Tasmaniei este o portiune a Oceanului Pacific de SV situata intre

SE coastelor Australiei, la V de Noua Zeelanda si Insula Tasman, la N se

invecineaza cu Marea Coralilor iar in SV cu Oceanul Indian.

Marea Tasmaniei are o suprafata de aproximativ 2.300.000 km2.

Adancimea maxima este de 5200 m.

Fig. Marea Tasmaniei pozitie geografica

Curentul Ecuatorial de Sud si vanturile de E alimenteaza miscarea sudica

a Curentului Australian de E care are o puternica dominanta asupra coastelor

estice ale Australiei.

Din Iulie pana in Decembrie efectul sau este minim iar apele reci din S

ajung pana la latitudinea de 32S. In partea estica a Marii Tasmaniene circulatia maselor de apa de suprafata

este influentata decisiv de un curent din Pacificul de V. Aceste miscari ale

curentilor fac ca sudul Marii Tasman sa aiba un climat temperat iar in partea de

N un climat subtropical.

Avand in vedere actiunea vanturilor de V Marea Tasmaniei este cunoscuta

a avea un caracter agitat. Ocazional se inregistreaza rafale puternice de vant cu

directia NV.

Densitatea apei de mare are valori cuprinse intre 1,015 si 1,023 g/cm3.

Inaltimea mareei variaza intre 0,5 si 2, tipul mareei cel mai des intalnite

fiind cea de tip diurn, insa sunt zone in care mareea semidiurna este prezenta.

- 27 -

Fig. Curentii oceanici prezenti in Marea Tasmaniei

- 28 -

2. Prezentarea porturilor de incarcare si descarcare

Portul Singapore

Date generale:

- Continent: Asia

- Tara: Republica Singapore

- Orasul: Singapore

- Pozitie geografica: 11550N; 1035024S

- Fus orar: UTC+8

Republica Singapore este un stat oras insular si cea mai mica tara din Asia de SE, cu

o populatie de 4.326.000 locuitori. Este situat la S Peninsulei Malay si a statului malaysian

Johor, la 137 km N de la Ecuator.

Portul Singapore a fost construit in anul 1819 de catre comerciantii chinezi si englezi,

acesta avand o importanta pozitie economica strategica. In secolul XIX odata cu aparitia

navelor propulsate cu motoare pe abur importanta portului Singapore a sporit, acesta fiind o

importanta statie de alimentare cu carbune a navelor ce tranzitau zona. Nu dupa mult timp,

importanta lui crescand exponential de la an la an, portul Singapore a devenit o parte din

Imperiul Britanic, devenind capitala Malayei Britanice.

In anul 1963 Singapore a incetat a mai fi in componenta Imperiului Britanic, el trecand

in componenta Malaesiei, astfel pierzandu-si statutul de capitala a Peninsului Malay. De aici,

- 29 -

pana in 1965 Singapore a intrat intr-un declin economic, acesta fiind obstructionat in a mai

extrage si procesa materii prime din peninsula.

In anul 1965 Singapore isi castiga independenta si incepe sa intre in competitie cu

porturile puternice din zona. Incepe sa importe materii prime si sa le prelucreze pentru a le

exporta mai departe ca si bunuri de consum.

In anii 1980 Portul Singapore intra pe piata marilor jucatori in industria portuara

globala si incepe constructia a mai multor terminale.

In anii 1990 Portul Singapore devine cunoscut ca un port important si cu traditie,

acesta depasind portul Yokohama si devine cel mai aglomerat port din lume.

In portul Singapore in prezent isi desfasoara activitatea 2 operatori portuari importanti:

PSA International (Port of Singapore Authority) si Jurong Port.

In zilele noastre Portul Singapore este declarat cel mai aglomerat port din lume. In

vederea volumului de marfa transportat acesta este pe locul 2 in lume cu 423 milioane de tone

in spatele portului Shanghai, insa este lider mondial la traficul de containere (33.55 milioane

TEU-ri) si de asemenea lider mondial in topul terminalelor ce transbordeaza marfa de tip bulk

(32 milioane de tone). Unul din cinci containere transportate in lume trece prin portul

Singapore.

Operatorul portuar PSA opereaza in portul Singapore urmatoarele:

- dane: 52

- lungimea cheului: 15.500 m

- suprafata: 600 ha

- pescaj maxim: 16 m

- macarale: 190

- capacitate: 35.000.000 TEU

Operatorul portuar Jurong Ports opereaza in portul Singapore urmatoarele: - dane: 23

- lungimea cheului: 4545 m

- pescajul maxim: 16 m

- poate primi nave cu capacitatea maxima de 150.000 DWT

- suprafata: 1.2 km2

- spatii de depozitare acoperite: 280.000 m2

Terminalele Portului Singapore

- 30 -

De asemenea Portul Singapore are si terminale destinate navelor de tip pasager.

Companiile care opereaza aceste terminale sunt printre cele mai importante la nivel mondial,

cum ar fi: Princess Cruises, Royal Caribbean si Holland America Line.

In total peste 25.000 de nave acosteaza in portul Singapore in fiecare an.

Cea mai mare parte din exporturile Malaeziei trec prin portul Singapore.

Dintr-o perspectiva de inregistrare, navele portului Singapore nu par sa se bucure de

acelai tratament preferential ca n porturile din China, la fel ca cele inregistrate n Hong Kong.

Cu toate acestea, registrul Singapore se claseaza printre primele zece cele mai mari

registre din lume. Armatorii care fac transferul nregistrarii unei o flote in Singapore, primesc reduceri de taxe.

Singapore a creat cinci zone de comert liber pentru a facilita manipularea marfii

transbordate. In conformitate cu Legea privind Zonele de liber schimb, marfurile intr-o zona

de liber schimb pot fi depozitate, vndute, expuse, despartite, reambalate, asamblate, distribuite, sortate, clasificate, curaate sau altfel manipulate sau fabricate in conformitate cu legea.

Cel mai important in scopurile de transbordare, aceste zone permit bunuri care

urmeaza sa fie depozitate gratuit si cu formalitati vamale minime.

Autoritatea Maritima Portuar din Singapore (AMF) a fost infiintata la data de 2 februarie 1996, cu misiunea de a dezvolta portul ca o premiera la nivel mondial ca un punct

central si centru international maritim (IMC), si de a promova si proteja interesele strategice

din Singapore.

Unul din rolurile Autoritatii Portuare din Singapore (MPA) este de a dezvolta

Singapore ca un centru de excelenta pentru cercetare maritima si dezvoltare (R&D). Aceasta

sustine avantajul competitiv al centrului de activitati maritime din Singapore, care este

punctul central al cresterii statului Singapore ca un centru maritim international.

Puncte slabe

Deoarece Singapore nu dispune de terenuri si resurse naturale, portul este nevoit sa

importe resurse naturale, iar apoi le re-export dupa ce au fost rafinate si modelate ntr-un fel, de exemplu pentru fabricarea sau rafinarea petrolului pentru a genera venituri.

Fig. Rada Portului Singapore

- 31 -

Portul Sydney (Portul Jackson)

Date generale:

- Continent: Australia

- Tara: Australia

- Orasul: Sydney

- Pozitie geografica: 33 52' 10'' S; 151 10' 58'' E

- Fus orar: UTC+11

Port Jackson, de asemenea, numit si Sydney Harbour reprezinta o intrare din

Pacific catre teritoriul Australian, cu o lungime de 19 km, o latime de 2,4 km si cu o

suprafata totala de 55 km2. Portul Sydney este unul dintre cele mai frumoase porturi

naturale din lume i portul principal al New South Wales, Australia. El are adancimi cuprinse intre 9 si 13 m.

Fig. Intrarea in Portul Sydney

Portul Sydney a fost construit de catre englezi in perioada de ocupatie a

Australiei de catre Imperiul Britanic. Portul Sydney permite accesul navelor cu pescaje

de pana la 13 m.

In Portul Sydney se asigura servicii de remorcaj, aprovizionare, reparatii,

depozitare materiale periculoase si dispune chiar de o cale ferata proprie. Portul

Sydney este dotat de asemenea cu un terminal pentru transbordarea petrolului sau

produselor petroliere sau chimice.

In Portul Sydney gasim si un terminal destinat navelor de pasageri, terminal ce este

operat de catre Sydney Ferries.

Hutchison Ports Australia detine Sydney International Container Terminals care la

randul lui opereaza opereaza terminalul destinat containerelor din Portul Sydney. Acest

terminal are urmatoarele caracteristici: lungimea cheului 1300 m; dane 4; adancimea la dana 16,4 m; tipuri macarale Post Panamax Quay Cranes, Automated Stacking Cranes; hale de depozitare.

- 32 -

Fig. Portul Sydney terminal container

- 33 -

3. Prezentarea informatiilor hidro-meteorologice receptionate

la bordul navei in timp real

Ziua 1 (08.05.2015)

Plecam din Portul Singapore in data de 08.05.2015 la orele 17:00 UTC.

Singapore UTC +8 Conform http://www.mpa.gov.sg/ (Maritime and Port Authority of Singapore) la orele

17:00 UTC mareea va avea inaltimea de 1.9 m.

In aceasta etapa a voiajului vom naviga in Stramtoarea Singapore, urmand apoi Marea

Java. La inceputul zilei 2 a voiajului vom traversa Stramtoarea Sunda, intrand in partea estica

a Oceanului Indian.

Cu o viteza medie de 18 Nd preconizez parcurgerea in prima zi a 432 Mm. Astfel in

primele 24 de ore vom fi informati in legatura cu evenimentele meteo de catre statia

NAVTEX Singapore, care are o raza de transmisie de 400 Mm. Statia NAVTEX Singapore

are 6 reprize de emisie intr-o perioada de 24h (00:20, 04:20, 08:20, 12:20, 16:20 si 20:20

UTC) insa numai 2 dintre aceastea contin si avertizari meteo (00:20 si 12:20 UTC). Spre

sfarsitul primei zile de voiaj vom iesi din raza de transmisie a statiei NAVTEX Singapore si

vom intra in raza statiei NAVTEX Jakarta.

Pe baza informaiilor receptionate la bordul navei in timp real am obtimut urmatoarele date meteorologice:

- Temperatura aerului 24-32 grade Celsius

- Temperatura apei de mare 30 grade Celsius

- Umiditatea relativa 83%

- Nebulozitate de gradul 3

- Conditiile marii mare usor agitata

- Inaltimea Valului -

- 34 -

Ziua 2 (09.05.2015)

Jakarta UTC +7 In ziua a doua a voiajului continuam marsul in Marea Java, urmand a traversa

Stramtoarea Sunda, astfel intrand in apele Oceanului Indian. Viteza medie a navei este de 18

Nd. In acest areal vom primi mesaje NAVTEX de la statia NAVTEX Jakarta, cea area o raza

de transmisie de 400Mm. La sfarsitul acestei zile vom parasi zona METAREA XI si vom

intra in METAREA X.


- Temperatura aerului 27C

- Temperatura apei de mare 29C


- Punctul de roua 24.6C

- Nebulozitate de gradul 1


- Inaltimea Valului -

- 35 -

- Izolat vor fi averse de ploaie

- Nicio avertizare de furtuna

- Visibilitatea orizontala peste 10 Mm

- Presiunea atomsferica 1010 mb

- Directia curentului de maree SE

- Viteza curentului de mare 2.7 m/s

Ziua 3 (10.05.2015)

In ziua a treia intram in apele teritoriale ale METAREA X. Aceasta METAREA este

coordonata de catre Australia. In METAREA X mesajele de tip meteo se transmit prin

intermediul SafetyNET. De acum si pana la finalizarea voiajului, vom naviga in apele

teritoriale ale METAREA X. Pentru receptionarea corecta a mesajelor meteo in aceasta

METAREA trebuie sa avem in vedere buna functionalitate a device-ului INMARSAT-C .

METAREA X este impartita in 8 zone asa cum urmeaza: A, B, C, D, E, F, G, H.

Astfel zonele A si B formeaza regiunea de Nord-Est, zonele C, D si E formeaza regiunea de

Sud-Est, arealele F si G formeaza regiunea de Vest iar zona H formeaza regiunea de Nord.





- Punctul de roua 23C


- Inaltimea valului 1-1,5 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea

dubla

- Directia valului dins E spre SE

- Perioada valului 19 s

- Avertizare de hula

- Directia vantului - SSE

- Viteza vantului 15 Nd

- Izolat pot fi prezente rafale de vant cu pana la 40% mai puternice


- Izolat pot aparea furtuni

- Visibilitatea in zone cu precipitatii poate fi sub 2 Mm

- Presiunea atomsferica 1015,3 mb

- Viteza curentului 3 m/s

- Hula slaba

- 36 -

Ziua 4 (11.05.2015)

In ziua a patra navigam in METAREA X, zona G, regiunea de Nord-Vest a Australiei.





- Punctul de roua 26C

- Conditiile marii mare usor agitate

- Inaltimea valului 1,7-2 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea

dubla

- Directia valului NE

- Perioada valului 17

- Avertizare de hula

- Directia vantului ESE

- Viteza vantului 17 Nd






- Hula moderata

- 37 -

Ziua 5 (12.05.2015)

In ziua a cincea navigam in METAREA X, zona H, regiunea de Nord a Australiei.




- Punctul de roua - 25C


- Conditiile marii mare usor agitata, moderata pe alocuri


dubla

- Directia valului W


- Directia vantului din E spre SE

- Viteza vantului 10-20 Nd



- Izolat vor fi furtuni




- Hula slaba dar moderata la V de 105E

- 38 -

Ziua 6 (13.05.2015)

In ziua a sasea navigam in METAREA X, zona H, regiunea de Nord a Australiei.






- Conditiile marii mare moderata, agitata pe alocuri

- Inaltimea valului 1,2-1,5 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea

dubla

- Directia valului din ESE spre VNV


- Directia vantului din SE spre NV



- Izolat vor fi averse de ploaie la N de 08S si la V de 120E

- Izolat vor fi furtuni la N de 08S si la V de 120E



- Directia curentului din SE sper NW

- Viteza curentului 1,5 m/s

- Hula slaba

- 39 -

Ziua 7 (14.05.2015)

In ziua a saptea navigam in METAREA X, zona A, regiunea de Nord-Est a Australiei.






- Conditiile marii mare moderata

- Inaltimea valului 2-2,5 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea

dubla

- Directia valului din SE spre NV









- Directia curentului din SE spre NV


- Hula slaba la moderata

- 40 -

Ziua 8 (15.05.2015)

In ziua a opta navigam in METAREA X, zona B, regiunea de Nord-Est a Australiei.



- Temperatura apei de mare 24-25C



- Conditiile marii mare moderata


dubla

- Directia valului din SE spre NV

- Perioada valului 8 10 s







- Presiunea atomsferica de-a lungul zonei traversate (de la N la S) vom avea valori

intre 1016 si 1024 mb

- Directia curentului din ESE spre VNV


- Hula slaba la moderata

- 41 -

Ziua 9 (16.05.2015)

In ziua a noua navigam in METAREA X, zona C, regiunea de Sud-Est a Australiei.






- Conditiile marii mare moderata la agitata

- Inaltimea valului 3 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea dubla

- Directia valului din S spre N

- Perioada valului 12s

- Directia vantului din SSE spre NNV




- Izolat vor fi




- Directia curentului din S spre N


- Hula moderata

- 42 -

Ziua 10 (17.05.2015)

In ziua a zecea navigam in METAREA X, zona C, regiunea de Sud-Est a Australiei.

La sfarsitul acestei zile voiajul va lua sfarsit, ajungand in portul de destinatie si anume

portul Sydney. Conform http://wavewindtide.sydneyports.com.au (Port Authority of New

South Wales) la orele 00:42 UTC in data de 18/05/2015 va avea loc o mare cu inaltimea de

1.9 m. Asadar vom folosi aceasta inaltime maxima a mareei pentru a intra in bazinul Portului

Sydney.






- Conditiile marii mare calma la moderata

- Inaltimea valului 1 m iar valul de inaltime maxima poate avea inaltimea dubla

- Directia valului din SSE spre NNV

- Perioada valului 9 - 10 s









- 43 -

- Directia curentului din SSV spre NNE


- Hula slaba

- 44 -

Bibliografie:

- www.mpa.gov.sg (Maritime and Port Authority of Singapore)

- www.wavewindtide.sydneyports.com.au (Port Authority of New South Wales)

- www.passageweather.com

- www.sea-distances.org

- www.searoutefinder.com

- www.sea-seek.com

- www.ports.com

- www.users.zetnet.co.uk

- www.weather.gov.sg

- www.bom.gov.au

- www.tide-forecast.com

- www.weather.gmdss.org

- www.marineweather.net.au

- www.wikipedia.com

- www.britannica.com

- NP 13 Australia Pilot Volume I

- NP 14 Australia Pilot Volume II

- NP 15 Australia Pilot Volume III

- NP 34 Indonesia Pilot Volume II

- NP 36 Indonesia Pilot Volume I

- Pub. 161 Sailing Directions South China Sea and The Gulf of Thailand, U.S. Government

- Pub. 175 Sailing Directions North, West and South Coasts of Australia, U.S. Government

belehuzi andrei gr 311c - proiect mo sem ii

Documents