Opera literara Constantin Erbiceanu

Opera literară a profesorului Constantin Erbiceanu este deosebit de importantă și consistentă. O primă categorie de scrieri se referă la personalități ale vieții bisericești și publice, care prin activitatea lor au contribuit la înflorirea vieții bisericești, a învățământului teologic românesc, precum și la afirmarea libertății și demnității naționale. În această categorie amintim următoarele scrieri : - Cuvânt funebru al moartea episcopului Stavropoleos Filaret Scriban, Iași,1873;- Viața și activitatea Mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, București, 1887;- Scrierea Ieromonahului Chiriac Râmniceanu, București, 1889;- Viața și activitatea Episcopului Neofit Scriban;- Însemnări asupra vieții și activității lui Mihail Kogălniceanu și I.I. Brătianu;- Discurs funebru la înmormântarea Episcopului Melchisedec Ștefănescu, 1892;- Viața, activitatea și scrierile episcopului Filaret Scriban, București, 1892;- Naum Râmniceanu, viața și activitatea, discurs de recepție în Academia Română, 1899; Cât privește activitatea de traducător a elenistului Erbiceanu, ea s-a concretizat în publicarea a numeroase manuscrise traduse din grecește în românește, care așa cum am afirmat, au făcut lumină în ceea ce privește relațiile religioase, sociale, culturale și politice între Țările Române și Grecia. Profesorul Erbiceanu s-a oprit și asupra unor scrieri grecești legate de unele personalități sau momente din istoria românilor. Amintim aici:- patru volume din „Revista Teologică“ 1883-1887. În cele aproximativ 50 de articole din această publicație, profesorul Erbiceanu a scos la lumina tiparului foarte multe documente importante referitoare la istoria școlii grecești în Moldova și nu numai. Toate aceste informații le-a publicat în rubrica Manuscrise vechi aflate în arhiva Sfintei Mitropolii a Moldovei. Pe lângă această temă majoră scriitorul abordează și alte laturi din domeniul Teologiei, care oglindesc în egală măsură pasiunea si erudiția sa. Iată câteva titluri care vin să întărească afirmațiile de mai sus: Numirile lui Dumnezeu în Sfânta Scriptură, Despre Sinoade; Papismul și starea actuală a Bisericii Ortodoxe în Regatul României. - Compediu de sintaxă ellină, pus în comparațiune cu limba latină, Iași, 1871.- Religia și știința, traducere din grecește după Scațuni, în colaborare cu Dragomir

Demetrescu, Iași, 1887;- Școala grecească și românească în timpul lui Vasile Lupu și Matei Basarab, discurs rostit în aula Universității din Iași, 1885;- Sfaturi creștine politice către Domnul Ștefan Cantacuzin, de Antim Ivireanu, traducere din grecește, București, 1890;- Patru cuvinte bisericești ale lui Constantin, fiu lui Constantin Brâncoveanu, pronunțate de Ștefan, fratele lui, traduse din grecește, București, 1891;- Andronic Badenschi, despre eterie, sau zavera din 1821, București 1893;- Efemeridele lui Ioan Cariofil, traduse din grecește, București 1892;- Bibliografia marilor dragomani greci din imperiul otoman, traduse din grecește, 1898;- Bibliografia greacă sau cărțile grecești imprimate în țară și dedicate domnilor și boierilor, 1903;Istoria Bisericii Ortodoxe Române, a școlii românești, a neamului nostru românesc, în general, au constituit pentru neobositul cărturar teme permanent actuale cărora le-a acordat multă atenție în scrierile și preocupările sale științifice:- Istoria Mitropoliei Moldovei și Sucevei și a catedralei mitropolitane din Iași cu 600 de anexe inedite, în lucrarea Creștinismul la români, București, 1888;- Istoria Seminarului Veniamin, fondat în 1804: - Istoria învățământului la români, în colaborare cu A.D. Xenopol, Iași, 1887;- Didahiile ținute în Mitropolia din București de Antim Ivireanu, București, 1888;- Material pentru istoria Țării Românești, informații inedite asupra domniei lui Constantin Brâncoveanu, București, 1892;- Religia în luptele românilor, 1895;- Ulfila, viața și doctrina lui sau starea creștinismului în Dacia traiană și aureliană, București, 1898;- Teodoret, Episcopul Critului, material istoric bisericesc, București, 1898;- Poeziile asupra eteriei de la 1821 ale Protosinghelului Naum Râmniceanu , București, 1890;- Amintim aici și numeroasele articole, recenzii, studii publicate în revista „Biserica Ortodoxă Română“, între anii 1887-1910, care abordează diferite aspecte referitoare la istoria națională, teologie, literatură bisericească, etc.

http://www.doxologia.ro/actualitate/alte-articole/profesorul-academician-constantin-erbiceanu-un-iesean-mai-putin-cunoscut