u model. - romania literara

1
tunci cînd aspira]iile omenirii au fost îndreptate mai curînd c\tre Gr\dina Raiului [i c\tre marea mil\ a Creatorului, omul s-a înf\]i[at gol, armonios [i str\lucitor asemenea chipului [i înf\]i[\rii Întîiului s\u Model. a { tim, înc\ din primele pagini ale Genezei, c\ Dumnezeu a f\cut omul dup\ chipul [i asem\narea lui, c\ l-a f\cut gol, adic\ f\r\ haine, împ\cat cu sine [i cu luxuria paradiziac\ [i, mai ales, l-a f\cut incapabil s\ perceap\ acel tip de al- teritate în m\sur\ s\-i ofen- seze intimitatea [i s\-i impun\ vreo norm\ de convie]uire, fie [i de convie]uire cu el însu[i. Singura interdic]ie era aceea cu fructul, cu fructul oprit, cu fructul cunoa[terii. ~nc\lcarea acestui embargou pomicol, dac\ îi putem spune a[a, a însemnat, înainte de toate, înainte de cearta divin\, inainte de izgonire, înainte de dramatica aruncare în istorie, a însemnat, a[adar, marea sanc]iune a nudit\]ii. În]elegerea ei ca o culp\ constitutiv\. {i iat\ cum lucrurile încep s\ se clarifice de la sine; Dumnezeu ne-a programat goi pentru eternitate, iar istoria ne-a îmbr\cat. Material suficient pentru ca un mare iubitor al clasicismului, l-am numit pe G. C\linescu, s\ exclame c\ nudul este etern [i anistoric, în vreme ce costumul dateaz\ sau c\ nuditatea este m\rea]\ [i ingenu\, pe cînd alterarea ei cu o singur\ pies\ vestimentar\ aduce totul în vulgaritate . {i pentru c\ tot veni vorba de clasicism, este notoriu c\ orice variant\ a acestuia, fie ea greac\, roman\, din spa]iul Rena[terii sau din acela, nostalgic [i întîrziat, al neoclasicismului, avea drept reper al stabilit\]ii absolute, al împ\c\rii cu lumea [i al armoniei cu universul, al coabit\rii cu eternitatea [i al victoriei cu duratele mici tocmai nudul , forma paradigmatic\, deplin\, a umanului, aceea în care se revars\ infinit mai mult\ contempla]ie ednic\, fie ea [i abstract\ prin gradul înalt de generalizare, decît substan]\ tranzitorie culeas\ de pe la ospe]ele orgiastice sau de prin lupanarele istoriei m\runte. Cu alte cuvinte, atunci cînd aspira]iile omenirii au fost îndreptate mai curînd c\tre Gr\dina Raiului [i c\tre marea mil\ a Creatorului, omul s-a înf\]i[at gol, armonios [i str\lucitor asemenea chipului [i înf\]i[\rii Întîiului s\u Model, pe cînd în momentele înc\rcate de realism [i pline de acea vitalitate irepresibil\ a gregarit\]ii de toate felurile, cînd mersul la notar sau la fisc era mai important decît privirea spre cer, omul s-a prezentat îmbr\cat cu mult\ grij\ [i, de bun\ seam\, foarte atent la detaliile care nu i-ar fi putut sc\pa nici celui mai prost dintre croitori. Dac\ timpii istorici, aceia care definesc vectorii mari [i identific\ stilistic epocile creatoare, se comport\ asemenea unui organism enorm, dar totu[i unitar, [i artistul singuratic, cel care oglinde[te în propria-i fiin]\, mai mult sau mai pu]in fidel, specia îns\[i, are tainice n\zuin]e de a recupera m\car o f\rîm\ din starea edenic\ a primilor oameni. Si atunci viseaz\ în fa]a [evaletului f\pturi sincretice, pe jum\tate p\mîntene, pe jum\tate forme eterne, ipostaziate, de cele mai multe ori, în misterioase nuduri feminine. Indiferent cum se raporteaz\ în particular un pictor sau altul la nud ca tem\ de atelier, în absolutul viziuinii sale tainele goliciunii dumnezeie[ti se insinueaz\ [i mi[c\ asemenea misticului nimica din celebra formulare a lui Caragiale. Fie c\ este straniu pîn\ în pragul suprarealit\]ii, fie c\ se na[te frust din materia cromatic\, asemenea lui Adam din p\mînt, fie c\ se înal]\ arhitectural din pete, într-o delicat\ perspectiv\ postcubist\, fie c\ ipostaziaz\ extazul, în care frisonul divin [i anticamera orgasmului se împletesc inextricabil, fie c\ amestec\, printr-o alchimie ciudat\, în imaginea unei tulbur\toare Lolite avant la lettre, imanen]a alcovului [i transcenden]a angelic\, fie c\ tr\ie[te ireal, ca o suprafa]\ aproape abstract\, în a[teptarea privirii fecundatoare, fie c\ provoac\ nemijlocit, combinînd savant impertinen]a cu sfiala, fie c\ sugereaz\ austeritatea formei [i transparen]a materiei, într-o stilistic\ palladiano- postbizantin\, fie c\ este desenat aproximativ [i mecanic, doar cu o singur\ mîn\, de preferin]\ stînga, pentru c\ dreapta este ocupat\, Nudul reprezint\, imperturbabil, o tem\ cople[itoare pentru artistul din toate timpurile, dar [i o indecizie, de multe ori dramatic\, între tenta]ia înalt\ a Paradisului [i chemarea grea, profund\, a p\catului. În aceast\ ecua]ie simpl\, Paradisul este fiorul creativit\]ii, iar p\catul o biat\ consecin]\ a neputin]ei. cronica plastic\ de pavel [u[ar\ Nudul, între mistic\ [i p\cat 18................................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 12 / 9 aprilie 2010 arte Ion Gheorghiu - La sc\ldat Mihail Simonidy - Nud Aurel Cojan - Nud Konigstein Joszef - Nud Anatol Vulpe - Nud culcat Florica Cordescu - Nud culcat Ion Dimitriu Bârlad - Dup\ baie Aurel Popp - Nud

Upload: others

Post on 12-Nov-2021

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: u Model. - Romania literara

tunci cînd aspira]iile omenirii au fost îndreptate mai

curînd c\tre Gr\dina Raiului [i c\tre marea mil\ a

Creatorului, omul s-a înf\]i[at gol, armonios [i str\lucitor

asemenea chipului [i înf\]i[\rii Întîiului s\u Model.a

{ tim, înc\ din primelepagini ale Genezei,c\ Dumnezeu a f\cutomul dup\ chipul [iasem\narea lui, c\ l-af\cut gol, adic\ f\r\haine, împ\cat cu sine

[i cu luxuria paradiziac\ [i,mai ales, l-a f\cut incapabils\ perceap\ acel tip de al-teritate în m\sur\ s\-i ofen-seze intimitatea [i s\-i impun\vreo norm\ de convie]uire,fie [i de convie]uire cu elînsu[i. Singura interdic]ieera aceea cu fructul, cu fructuloprit, cu fructul cunoa[terii.

~nc\lcarea acestui embargoupomicol, dac\ îi putem spune a[a,a însemnat, înainte de toate, înaintede cearta divin\, inainte de izgonire,înainte de dramatica aruncare înistorie, a însemnat, a[adar, mareasanc]iune a nudit\]ii. În]elegereaei ca o culp\ constitutiv\. {i iat\cum lucrurile încep s\ se clarificede la sine; Dumnezeu ne-a programatgoi pentru eternitate, iar istoriane-a îmbr\cat. Material suficientpentru ca un mare iubitor alclasicismului, l-am numit pe G. C\linescu, s\ exclame c\ nuduleste etern [i anistoric, în vreme cecostumul dateaz\ sau c\ nuditateaeste m\rea]\ [i ingenu\, pe cîndalterarea ei cu o singur\ pies\vestimentar\ aduce totul în vulgaritate.{i pentru c\ tot veni vorba declasicism, este notoriu c\ oricevariant\ a acestuia, fie ea greac\,roman\, din spa]iul Rena[terii saudin acela, nostalgic [i întîrziat, alneoclasicismului, avea drept reperal stabilit\]ii absolute, al împ\c\riicu lumea [i al armoniei cu universul,al coabit\rii cu eternitatea [i alvictoriei cu duratele mici tocmainudul, forma paradigmatic\, deplin\,a umanului, aceea în care se revars\infinit mai mult\ contempla]ieednic\, fie ea [i abstract\ pringradul înalt de generalizare, decîtsubstan]\ tranzitorie culeas\ depe la ospe]ele orgiastice sau deprin lupanarele istoriei m\runte.Cu alte cuvinte, atunci cînd aspira]iileomenirii au fost îndreptate maicurînd c\tre Gr\dina Raiului [ic\tre marea mil\ a Creatorului,omul s-a înf\]i[at gol, armonios [istr\lucitor asemenea chipului [iînf\]i[\rii Întîiului s\u Model, pecînd în momentele înc\rcate derealism [i pline de acea vitalitateirepresibil\ a gregarit\]ii de toatefelurile, cînd mersul la notar sau

la fisc era mai important decîtprivirea spre cer, omul s-a prezentatîmbr\cat cu mult\ grij\ [i, de bun\seam\, foarte atent la detaliile carenu i-ar fi putut sc\pa nici celui maiprost dintre croitori.

Dac\ timpii istorici, aceiacare definesc vectorii mari [i identific\stilistic epocile creatoare, se comport\asemenea unui organism enorm,dar totu[i unitar, [i artistul singuratic,cel care oglinde[te în propria-ifiin]\, mai mult sau mai pu]in fidel,specia îns\[i, are tainice n\zuin]ede a recupera m\car o f\rîm\din starea edenic\ a primilor oameni.Si atunci viseaz\ în fa]a [evaletuluif\pturi sincretice, pe jum\tatep\mîntene, pe jum\tate formeeterne, ipostaziate, de cele maimulte ori, în misterioase nudurifeminine. Indiferent cum se raporteaz\în particular un pictor sau altulla nud ca tem\ de atelier, în absolutulviziuinii sale tainele goliciuniidumnezeie[ti se insinueaz\ [i mi[c\asemenea misticului nimica dincelebra formulare a lui Caragiale.

Fie c\ este straniu pîn\ în pragulsuprarealit\]ii, fie c\ se na[te frustdin materia cromatic\, asemenealui Adam din p\mînt, fie c\ se înal]\arhitectural din pete, într-o delicat\perspectiv\ postcubist\, fie c\ipostaziaz\ extazul, în care frisonuldivin [i anticamera orgasmului seîmpletesc inextricabil, fie c\ amestec\,printr-o alchimie ciudat\, în imagineaunei tulbur\toare Lolite avant lalettre, imanen]a alcovului [itranscenden]a angelic\, fie c\tr\ie[te ireal, ca o suprafa]\ aproapeabstract\, în a[teptarea priviriifecundatoare, fie c\ provoac\nemijlocit, combinînd savantimpertinen]a cu sfiala, fie c\ sugereaz\austeritatea formei [i transparen]amateriei, într-o stilistic\ palladiano-postbizantin\, fie c\ este desenataproximativ [i mecanic, doar cuo singur\ mîn\, de preferin]\ stînga,pentru c\ dreapta este ocupat\,Nudul reprezint\, imperturbabil,o tem\ cople[itoare pentru artistuldin toate timpurile, dar [i o indecizie,de multe ori dramatic\, între tenta]iaînalt\ a Paradisului [i chemareagrea, profund\, a p\catului. Înaceast\ ecua]ie simpl\, Paradisuleste fiorul creativit\]ii, iar p\catulo biat\ consecin]\ a neputin]ei.

cronica plastic\ de pavel [u[ar\

Nudul, întremistic\ [i p\cat

18................................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 12 / 9 aprilie 2010

arte

Ion Gheorghiu - La sc\ldat

Mihail Simonidy - Nud Aurel Cojan - Nud Konigstein Joszef - Nud

Anatol Vulpe - Nud culcat Florica Cordescu - Nud culcat

Ion Dimitriu Bârlad - Dup\ baie Aurel Popp - Nud