o incursiune În istorie

3
O incursiune în istorie. Banca de Economii este fosta filială a Băncii de Economii (Sberegatelinii Bank) a URSS în RSSM. După declararea independenței Moldovei, banca a fost redenumită (denumirea a fost tradusă din rusă în limba de stat). La mijlocul anilor 90, un grup de antreprenori au contractat de la bancă un împrumut și în baza lui au cumpărat un pachet mare de acțiuni, devenind astfel proprietari. Tranzacția a avut loc în conformitate cu legislația în vigoare de la acel moment. Dar în scurt timp, statul a decis să readucă banca sub controlul său. Din aceste considerente s-a decis reevaluarea activelor instituției în conformitate cu valoarea de piață. Într-un final, statul și-a majorat cota până la pachetul de control de 56,13 la sută. În istoria recentă, Banca de Economii a avut și succese și căderi. Spre deosebire de băncile comerciale private, această structură financiară a fost supusă influenței politice și fiecare Guvern nou ”se lingușea” pe lângă acest activ de stat tentant. Chiar a fost stabilită și o evaluare internațională a băncii. Față de structura financiară și-au declarat interesul organizații financiare europene mari, dar până la privatizare nu s-a ajuns. În primăvara anului trecut, din cauza portofoliului de credite de o calitate proastă, indicele capitalului normativ al băncii a fost mai mic de 200 mil lei. Asta ar fi putut servi motiv pentru regulator să interzică băncii cel puțin să lucreze cu persoanele fizice până la redresarea situației. Dar, Banca Națională nu s-a decis să facă asta. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a declarat atunci că actele normative dau dreptul, dar nu obligă, iar Banca de Economii este o structură financiară formatoare de sistem, de aceea Banca Centrală nu se grăbește, astfel dând posibilitatea conducerii și acționarilor băncii să însănătoșească situația, pentru a nu permite prăbușirea întregului sistem bancar. Printr-o decizie a Parlamentului, acționarii privați ai BC Banca de Economii au obținut permisiunea să asigure o emisie suplimentară pentru majorarea capitalului. Dar, statul nu a avut bani pentru a participa la emisie și în rezultat cota sa de acțiuni s-a redus la 33,33 la sută. Acest pachet totuși rămâne de blocaj. Adică, orice decizie importantă a acționarilor privați trebuie să fie coordonată cu statul.

Upload: duchese

Post on 28-Sep-2015

220 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

banca

TRANSCRIPT

O incursiune n istorie. Banca de Economii este fosta filial a Bncii de Economii (Sberegatelinii Bank) a URSS n RSSM. Dup declararea independenei Moldovei, banca a fost redenumit (denumirea a fost tradus din rus n limba de stat).

La mijlocul anilor 90, un grup de antreprenori au contractat de la banc un mprumut i n baza lui au cumprat un pachet mare de aciuni, devenind astfel proprietari. Tranzacia a avut loc n conformitate cu legislaia n vigoare de la acel moment. Dar n scurt timp, statul a decis s readuc banca sub controlul su. Din aceste considerente s-a decis reevaluarea activelor instituiei n conformitate cu valoarea de pia. ntr-un final, statul i-a majorat cota pn la pachetul de control de 56,13 la sut.

n istoria recent, Banca de Economii a avut i succese i cderi. Spre deosebire de bncile comerciale private, aceast structur financiar a fost supus influenei politice i fiecare Guvern nou se linguea pe lng acest activ de stat tentant. Chiar a fost stabilit i o evaluare internaional a bncii. Fa de structura financiar i-au declarat interesul organizaii financiare europene mari, dar pn la privatizare nu s-a ajuns.

n primvara anului trecut, din cauza portofoliului de credite de o calitate proast, indicele capitalului normativ al bncii a fost mai mic de 200 mil lei. Asta ar fi putut servi motiv pentru regulator s interzic bncii cel puin s lucreze cu persoanele fizice pn la redresarea situaiei. Dar, Banca Naional nu s-a decis s fac asta. Guvernatorul BNM, Dorin Drguanu, a declarat atunci c actele normative dau dreptul, dar nu oblig, iar Banca de Economii este o structur financiar formatoare de sistem, de aceea Banca Central nu se grbete, astfel dnd posibilitatea conducerii i acionarilor bncii s nsntoeasc situaia, pentru a nu permite prbuirea ntregului sistem bancar.

Printr-o decizie a Parlamentului, acionarii privai ai BC Banca de Economii au obinut permisiunea s asigure o emisie suplimentar pentru majorarea capitalului. Dar, statul nu a avut bani pentru a participa la emisie i n rezultat cota sa de aciuni s-a redus la 33,33 la sut. Acest pachet totui rmne de blocaj. Adic, orice decizie important a acionarilor privai trebuie s fie coordonat cu statul.

Fuzionarea Unibank cu Banca de Economii are, mai degrab, o alur pozitiv i nu va aduce prejudicii statului. Dimpotriv, n rezultatul fuziunii, cota statului va fi mai scump. S vedem cifrele la data de 1 august 2014.

Unibank, aa ar prea, nu este deloc o structur financiar mic. Dup majoritatea activelor banca ocup locul 5 din 14 instituii financiare ale rii (Banca de Economii locul 4). La capitolul active lichide Unibank ocup locul 5 (Banca de Economii locul 2). La capitolul mrimea depozitelor atrase banca ocup aceeai poziie 5 (Banca de Economii locul 3), iar la capitolul creditare locul 4 (Banca de Economii locul 7).

Banca de Economii nc nu are un indicator foarte bun la calitatea creditelor, dar asta este un rezultat al crizei n care a ajuns. n ultimul an, indicatorul calitii se mbuntete n fiecare lun

nc nu se cunosc detaliile financiare ale fuziunii, dar vom ncerca s presupunem c ntr-o banc unit muli indicatori vor fi lideri n sistemul bancar: activele 18,7 mlrd lei; active lichide 8,2 miliarde lei;. volumul depozitelor 15,5 miliarde de lei.; volumul de credite 4,75 miliarde de lei (locul 4).; CNT 0,83 mlrd lei (locul 4). Banca de Economii are 576 reprezentane prin toat ara i mai muli angajai dect orice alt structur financiar. Dup fuziune i la capitolul indicatori financiari va deveni cea mai mare structur financiar privat din Moldova.

Actualul CNT al Banca de Economii numr 540,2 mil lei (banii acionarilor), iar statului cu cota sa de 33,33% i aparine un echivalent de 180 mil lei. Dup fuziune, capitalul noii bnci va fi de 832,9 mil lei, unde statul va deine tot 33,33% din aciuni, ceea ce ar numra n echivalent 277,6 mil lei.

Pn la capitalizare, la 1 august 2013 CNT al bncii era de 200,2 mil lei (unde statul deinea 56,13% din aciuni, ceea ce n echivalent reprezenta 112,37 mil lei). n august a avut loc emisia suplimentar, care a majorat CNT al bncii pn la 384,5 mil lei (la 1 octombrie), dar a redus cota statului pn la 33,33 la sut.

n rezultatul fuziunii Unibank cu Banca de Economii statul va deine, dup un an de la scandaloasa emisie suplimentar, o cot de 277,6 mil lei, sau de aproape 2,5 ori mai mare dect pn la emisie.

Istoria Unibank nu este mai puin interesant. Banca a fost fondat n 1993 n oraul Hnceti. n 1997, 100% de aciuni au fost achiziionate de compania LUKoil Europa i n 1998 oficiul central se transfer la Chiinu. Mai departe are loc o dezvoltare clasic: extinderea reelei, servicii noi, etc. Iar n 2012 pachetul integral de aciuni a fost divizat n 21 de pachete cu o mrime de pn la 5%, care au fost vndute la 21 de acionari (rezideni i nerezideni). Adic fiecare acionar nou deinea un pachet care nu depea 5%, nivelul pentru care nu este nevoie de permisiunea Bncii Centrale pentru achiziionare

n tot acest plan de fuzionare, ntrebri apar i pentru acionarii Unibank la ce le-ar trebui acest proces? i deoarece acionarii celor dou bnci nu se grbesc cu declaraii sau comentarii, nu ne rmne nimic dect s presupune c acionarii Unibank i Banca de Economii sunt aceleai persoane. Este oare adevrat?

Se pare c doar un rspuns pozitiv la aceast ntrebare d un sens financiar real tranzaciei de fuzionare a celor dou bnci: se creeaz o administrare comun (cu reducerea cheltuielilor); se extinde i se optimizeaz reeaua bancar (de ce ar trebui ntreinute dou filiale ntr-o localitate mic?); are loc schimb de tehnologii (Unibank a lansat anul trecut primul card contactless MasterCard) i multe alte beneficii aduce aceast fuzionare, mai ales dac proprietarul este una i aceeai persoan.

Dar cu toate astea, ca ntr-un final Banca Naional i organizaiile financiare internaionale, care insist pe netransparena acionarilor n mai multe bnci, s nu mai aib ntrebri la subiect. Atunci nici resursele internaionale, care sunt mai ieftine dect pe piaa intern, nu se vor lsa mult ateptate. i toate astea vor contribui la dezvoltarea sistemului bancar, a clienilor bancari i a acionarilor bncilor.