vă invităm să realizaţi o scurtă incursiune lea în

Vă invităm să realizaţi o scurtă incursiune virtuală prin mari oraşe europene şi să le

apreciaţi într-un itinerar al acestora aşa cum au fost prezentate în gravurile secolului al XVIII-lea în diferite atlase, hărţi, planuri şi ilustraţii

cu totul diferite de cele cunoscute în zilele noastre.

Vechimea şi importanţa istorică a documentelor cartografice pun în evidenţă evoluţia urbană din această perioadă istorică a unor renumite oraşe

europene.

Numărul de exemplare realizate era limitat, fapt ce în prezent le sporeşte importanţa şi valoarea ca documente aflate în colecţiile de patrimoniu ale bibliotecilor şi muzeelor din întreaga lume,

fiind recunoscute pentru acurateţea şi frumuseţea lor.

Pe de altă parte hărţile reprezintă descrierea unei istorii a epocii precizate, într-un context

bine definit al evenimentelor ce au avut loc. Reproducerea hărţilor manuale reprezenta în

acea vreme o adevărată provocare, având ca scop principal redarea cât mai precisă a

planurilor originale.

Importanţa acestora s-a amplificat în urma descoperirilor de noi teritorii de pe alte continente

dar şi a războaielor care se desfăşurau în Europa, fiind tot mai mult solicitate datorită exactităţii

prezentării imaginii, fiind nu numai lucrări practice dar şi importante surse de informare atât în

armată cât şi în plan civil.

În primul rând, erau solicitate de clasele sociale aflate în vârful societăţii, pornind de la Casele Regale

până la nobilime şi burghezie, comercianţi şi negustori, toţi interesaţi de alte zone geografice şi

locuri diferite decât cele în care îşi duceau existenţa, cu obiective precise privind dezvoltarea

relaţiilor economice, comerciale, diplomatice.

Şi nu în ultimul rând, aveau tendinţe expansioniste de teritorii europene în dorinţa

cuceririi prin forţă a cât mai multor colonii de pe alte continente, ajungând să devină politici de

stat ale marilor puteri europene.

Planurile oraşelor prezentate în expoziţie oglindesc condiţiile istorice complexe şi foarte

tumultoase în care oraşele din Europa se dezvoltă în secolul al XVIII-lea.

Să nu uităm că ele erau aşezări urbane aparţinând unor Mari Puteri continentale şi Imperii

coloniale iar configuraţia geografică, istorică şi politică, organizarea statelor şi teritoriilor era

alta decât cea din zilele noastre.

Pe de altă parte, poate fi un prilej de promovare într-un format digital a

vechilor documente cartografice, oferind posibilitatea celor ce vizualizează

imaginile să fie interesaţi şi de aspectul lor diferit de ceea ce înseamnă normele

topografice actuale.

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, H II 63

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Wien mit naechstanliengen der Gegend und denen neien Linien, f. 192 din atlasul „Das Durch den Römischen Adler von den Türken befreycte Königreich Ungarn”. Augsburg: [1738], gravură alb-negru, 19x38 cm.

Realizatorul atlasului şi ilustraţiilor care-l alcătuiesc a fost un renumit cartograf, editor şi gravor german.

Principalele sale lucrări sunt realizate în Augsburg, unul din marile centre cartografice din Europa. Harta prezintă oraşul Viena şi împrejurimile acestuia, fiind însoţită de o mică monografie şi o legendă realizată cu minuţiozitate, în ordinea alfabetică şi numerică a districtelor, clădirilor

şi zonelor limitrofe.

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Presburg, f. 133 din atlasul „Das Durch den Römischen

Adler von den Türken befreycte KönigreichUngarn”. Augsburg: [1738], gravură pe metal,

20x31 cm.

Ilustraţia prezintă oraşul Bratislava, capitalaSlovaciei, nume recunoscut după anul 1919.

Până la această dată el a purtat titulatura germană de Presburg.

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, H V 1116

Ruppert, Marcus Abraham (1733-1800); Haffner, Cristoph (1668-1754). Prospectusde Warsovia, Sedes Regia in Polonia, ad

Fistulam Fluvium. Augsburg: [1754], gravură color, 32x44 cm.

Cei doi artişti care au realizat planul oraşului sunt recunoscuţi gravori germani ai secolului al XVIII-lea. Ilustraţia reprezintă o

vedere topografică a Varşoviei.

Coronelli, Vincenza Maria (1650-1718). Buda, il.

din atlasul „Regno di Ungeria”. [Venezia]:

[1707], gravură alb-negru, 18x25 cm.

Autorul atlasului este un călugăr franciscan

enciclopedist, recunoscut pentru activitatea sa de

cercetare în cosmografie, cartografie, renumit

editor de atlase şi globuri. Se observă că imaginea

este împărţită în două, reflectând aşezarea

topografică a cetăţilor pe ambele maluri ale

fluviului Dunării, în partea de vest, Buda şi în

partea de est, Pesta. Prin dezvoltarea sa urbanistică,

devine un singur oraş, Budapesta şi capitală a

Ungariei.

Le Rouge, Georges-Louis (1712-1790). Calais, pl. 8 din atlasul „Recueil des

fortifications, forts et ports de mer de France: lavé au pinceau”. Scara: 300

prăjini=6,69 m, [Paris]: [1755], 8x15 cm.

Desenele originale au fost create în laviu, după

care au fost gravate pentru editare.

Datorită aşezării sale geografice oraşul-cetate

Calais a fost de-a lungul istoriei un permanent

punct strategic militar cu o mare importanţă

privind apărarea împotriva unor eventuale

năvăliri ale flotelor străine, în special a celei

engleze. Totodată era recunoscut ca un port

economic dezvoltat, cu un mare volum de

transfer atât a mărfurilor cât şi a persoanelor care

se îmbarcau spre colonii, contribuind la creşterea

comerţului maritim francez continental şi

colonial.

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, II 66286

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, H III 148

Baillieul, François (1690-1755) ; Piganiol de la Force, Jean Aymar (1673-1753). Plan general des

Vingt quartiers de la ville, et faubourgs de Paris, pl. 1 din monografia „Description historique de la ville de Paris”, tom. 1, Paris: 1742, gravură alb-

negru, 28x21 cm.

Harta a fost publicată în monografia lui Jean Aymar Piganiolde la Force, un cunoscut istoriograf regal. Toate lucrările sale

cu caracter geografic şi istoric au fost create în urma unei minuţioase documentări ştiinţifice asupra locurilor şi

teritoriilor descrise în desele călătorii pe care le-a avut pe întreg cuprinsul Franţei. Descrierea Parisului şi a

împrejurimilor a fost realizată într-un material documentar ce a cuprins 10 volume. Planul oraşului a fost gravat de

François Baillieul.

Roux, Joseph (1725-1793). Livorno, pl. 30 din atlasul „Recuil des principaux plans, des ports

et radex de la Mer Mediteranée”, Marseille: 1764, gravură alb-negru, 12,50x19,50 cm.

Joseph Roux a fost un cartograf şi hidrograf francez şi

autorul acestui renumit atlas din secolul al XVIII-lea. Livorno este un oraş-port italian situat într-o lagună, pe coasta tireniană a Mării Ligurice şi recunoscut ca a „doua Veneţie”, celălalt oraş italian prezentat în expoziţie, prin forma de organizare urbanistică, având canale şi poduri

asemănătoare.

Zuliani, Giuliano (1730-1814) ; Pitteri, Giovani

Marco (1702-1786). Venezia, f. 15 din atlasul „Atlante

Novissimo”, Venezia: Antonio Zatta e Figli,

[1792], aquaforte color, 42x32 cm.

Antonio Zatta a fost un recunoscut cartograf, editor de hărţi şi atlase, în special pentru calitatea ştiinţifică şi artistică prin care acestea au fost realizate. Veneţia este renumitul oraş-lagună ce a

fost construit pe mare şi unul din cele mai cunoscute

aşezări urbane europene.


Roux, Joseph (1725-1793). Malaga, pl. 3 din atlasul „Recueil des Principaux Plans des Ports, et

Rades de la Mer Mediteranée”, Marseille: 1764, gravură alb-negru , 12,50x19, 50 cm.

Malaga este un oraş-port aflat în Spania, pe coasta Mării Mediterane. Poziţia strategică i-a conferit de-a lungul istoriei şi un rol militar ca punct de apărare şi control teritorial al unei eventuale cuceriri maritime

invadatoare străine.

Roux, Joseph (1725-1793). Barcelone, pl. 12 din atlasul „Recueil des Principaux Plans des

Ports, et Rades de la Mer Mediteranée”, Marseille: 1764, gravură alb-negru, 12,50x19, 50

cm.

Renumitul oraş catalan se află situat pe coasta de Nord-Est a Peninsulei Iberice, pe malul Mării Mediterane. În secolul al XVIII-lea Barcelona era cunoscută ca o cetate-port

importantă din punct de vedere strategic şi militar.

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, H IV 126

Le Clerc, Nicolas-Gabriel (1726-1798) ; Tardieu, Pierre-François (1711-1771) gravé. Saint Petersbourg, pl. 1 din atlasul „Histoire

phisique, morale, civile et politique de la Russie ancienne”, Paris: Froullé aus Blaizot,

1783, gravură alb-negru, 43x71 cm.

Harta oraşului se integrează în lucrările lui Nicolas-Gabriel le Clerc strânse într-un atlas in-folio,

cuprinzând informaţii importante cu privire la istoria Imperiului Rus. Gravura aparţine lui Pierre

François Tardieu, recunoscut pentru lucrările sale cu conţinut istoric. Reprezintă un plan al oraşului,

prezentând amănunţit fortăreţele de pe râul Neva, străzile, cele 75 de clădiri, incluzând palatele,

Academia de Ştiinţe, grădini şi parcuri.

Le Clerc, Nicolas-Gabriel (1726-1798) ; Lespinasse, Nicolas Louis de (1734-1808) dessiné, Niquet,

Claude (1770-1831) gravé. Vue du Nouveau Palais, pl. 8 din atlasul „Histoire phisique, morale, civile et politique de la Russie ancienne”, Paris: Froullé

aus Blaizot, 1783, gravură alb-negru, 30x43 cm.

Nicolas Louis de Lespinasse a desenat peisaje din Imperiul Rus şi Imperiul Otoman pe care le-a publicat în

Franţa, iar Claude Niquet era recunoscut atât pentru realizarea scenelor istorice din epocă cât şi pentru peisaje, de aceea a fost cel care a gravat schiţele originale ale lui Le

Clerc.

Le Clerc, Nicolas-Gabriel (1726-1798) ; Tardieu, Pierre François (1711-1771). Plan de Kronstadt, pl. 12 din atlasul „Histoire phisique, morale,

civile et politique de la Russie ancienne”, Paris: Froullé aus Blaizot, 1783, gravură alb-negru,

43x30 cm.

Kronstadt este un oraş din Rusia situat pe insula Kotlin în Golful Finlandei, unul din porturile principale ale oraşului Sankt Petersburg, sediul

Amiralităţii Ruse şi al Flotei Mării Baltice. Construcţia sa a început în contextul istoric şi militar al războiului

dintre Imperiul Rus şi Suedia (1700-1721), când Petru cel Mare preia insula de la trupele suedeze. Cel mai

important a fost construirea unei puternice fortăreţe care să oprească ascensiunea trupelor suedeze şi să blocheze accesul lor spre oraşul Sankt Petersburg.

Le Clerc, Nicolas-Gabriel (1726-1798) ; Tardieu, Pierre François (1711-1771). Moskou, pl. 15 din atlasul „Histoire phisique, morale, civile et

politique de la Russie ancienne”, Paris: Froulléaus Blaizot, 1783, gravură alb-negru, 43x30 cm.

Moscova este în prezent capitala Rusiei, însă în secolul al XVIII-lea Petru cel Mare a forţat nobilimea şi

oficialităţile imperiale să schimbe sediul administrativ al Imperiului şi să se mute din vechile reşedinţe în noua

Capitală, în timp ce încă oraşul Sankt Petersburg se construia, începând cu anul 1712. După cum se observă, deasupra cartuşului hărţii se află emblema Imperiului Ţarist, vulturul bicefal care susţine o coroană unică pe

cele două capete.

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Okzakow, pl. din atlasul „Geographische Vorstellung der so

genandten Kleinen Tartarey…”, Augsburg, Edit. Rosner, [1742], gravură alb-negru, 16x10 cm.

În limba română oraşul se numeşte Oceacov sau Vozia, iar în limba rusă, Ochakiv. Se află situat în sudul Ucrainei, pe malurile estuarului dintre cele

două fluvii Nipru şi Bug şi este o importantă aşezare istorică care a îndeplinit un rol de fortăreaţă

pe o lungă perioadă de timp.

Este o imagine care prezintă poziţia strategică a oraşului, cu cele două fortăreţe situate fiecare pe câte

un mal, una pe fluviul Nipru, cealaltă pe Bug, oglindind activitatea desfăşurată de locuitorii săi

într-o manieră ilustrativă.

Cabinet Cartografie, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Națională a României, H I 603

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Bender, Augsburg: [1717], gravură alb-negru, 16x26 cm.

Bender este numele otoman al cetăţii, denumirea sa originală în limba română este Tighina. Până în prezent oraşul are o

poziţie strategică, situat la graniţa dintre Republica Moldova şi Transnistria. Harta reprezintă situaţia oraşului din timpul

Marelui Război Nordic (1700-1721) în care s-au confruntat forţele militare ale Suediei, conduse de Carol al XII-lea (1697-

1718) şi cele ţariste ale lui Petru cel Mare. În acest conflict au trebuit să intervină şi trupele otomane într-o

conjunctură istorico-militară nefavorabilă tuturor părţilor combatante.

În ansamblu autorul a realizat o hartă militară privind conflictul menţionat, dintre forţele suedeze, conduse de Carol al XII-lea,

forţat să se retragă în această cetate şi armata otomană. În partea stângă a imaginii se află o scurtă prezentare monografică a

oraşului.

Plan de Belgrade : capitale de la Servie, cedée aux Turc sen 1739. [Paris]: 1788, f. pânzată, gravură color în

cupru, 34x50 cm

Imaginea reprezintă o hartă de istorie militară, având în partea stângă un cartuş în care sunt prezentate alegoric cele trei mari

imperii: pe de o parte Imperiul Habsburgic, ca putere europeană în Vest şi Imperiul Ţarist ca o nouă putere europeană iar pe de altă parte Imperiul Otoman, prin prezentarea figurii sultanului

Mahmud I (1730-1754), ca putere în Estul Europei, primele două având conflicte militare cu cel de-al treilea, urmărindu-se în

primul rând ocuparea teritoriilor aflate sub dominaţia otomană şi preluarea puterii sub dominaţia acestora. În colţul de sus, din

partea dreaptă este prezentată vederea de ansamblu a oraşului-cetate, iar pe întreg cuprinsul hărţii apare un istoric al războaielor

care au avut loc de-a lungul timpului, menţionându-se şi lupta lui Iancu de Hunedoara cu Mahomed al II-lea Cuceritorul în

1455-1456, ce demonstrează luptele seculare dintre cele două civilizaţii diferite, creştină şi musulmană.

Scopul principal al hărţii a fost acela de a reda aşezarea

taberelor combatante din timpul Războiului Ruso-Austro-Turc

din perioada 1735-1739 şi diferitele strategii militare folosite de

acestea. În anul 1738 au loc lupte în jurul oraşului, între forţele

austriece şi cele otomane, într-un final prin Pacea de la Niš,

Imperiul Habsburgic fiind învins de trupele otomane, este

nevoit să predea acestora înapoi Belgradul. În confruntarea

dintre puternicele forţe militare continentale, oraşul şi

teritoriile din jur ajung să fie transferate sub administraţia unui

Imperiu sau altuia, în funcţie de rezultatele războiului,

contribuind la secătuirea resurselor umane şi economice ale

acestuia astfel încât de abia la sfârşitul secolului al XIX-lea

începe să se dezvolte, împreună cu o nouă reconstrucţie

arhitectonică, prin cucerirea independenţei parţiale a Serbiei.

Will, Johann Martin (1727-1806). Einmahm der TürckischenFestun Bukarest au der Donau, Augsburg: Verlag Wills,

1790, f. din „Atlas Planschen”, gravură alb-negru, 27x45 cm.

Ilustraţia este o vedere de ansamblu a Bucureştiului, de fapt o schiţă grafică a acestuia, în spatele căreia sunt prezentate forţele militare combatante. Se observă poziţionarea în teren a trupelor habsburgice şi a celor otomane, staţionate în jurul oraşului. Pe de

altă parte, este un plan schiţat alegoric privind aşezarea geografică a oraşului, cu Dunărea reprezentată drept graniţă

sudică. Totodată, reflectă şi un eveniment istoric, intrarea Prinţului de Saxa Coburg în Bucureşti, în contextul conflictelor ruso-austro-

turce din 1787-1792, când a fost ocupat de trupele habsburgice, urmând o perioadă de administraţie militară austriacă, până în

1791. În subsolul vederii sunt precizate evenimentele ce au avut loc la 10

noiembrie 1789.

După cum se observă, întreaga scenă este alegorică, la intrarea în localitate, lângă o biserică, Prinţul

habsburg este întâmpinat de populaţie, având în frunte pe boieri, negustori şi preoţi chiar lângă cortul său, dând impresia unei primiri entuziaste din partea

localnicilor. Adevărul este acela că oraşul era în pericol a se transforma în câmp de bătălie între cele două armate, habsburgică şi otomană, riscând a fi

complet distrus aşa cum s-a întâmplat cu multe alte centre urbane europene cuprinse în lupta pentru supremaţie a celor Trei Mari Imperii – Imperiul

Otoman, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Ţarist, care îşi exercitau dominaţia în Europa şi se luptau pentru

preluarea teritoriilor stăpânite, unul de la celălalt.

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Iassi, il. din atlasul „Geographische Vorstellung der so genandten

Kleinen Tartarey”. Augsburg: [1738], gravură alb-negru, 19x12 cm.

Este prezentată poziţia topografică a oraşului Iaşi sub forma unei cetăţi sau burg cu principalele clădiri din

epocă şi cu o scurtă monografie în partea stângă a imaginii. Astăzi municipiu şi reședință de judeţ, în

secolul al XVIII-lea era capitala Moldovei.

Bodenehr, Gabriel (1673-1765). Temeswar, il. 167 din atlasul „Das Durch den Römischen Adler von den Türcken befereyte Königreich Ungarn”,

Augsburg: [1738], gravură alb-negru, 19,50x50 cm.

Reprezintă un plan topografic realizat sub formă ilustrativă, cuprinzând o scurtă monografie. În imagine se observă o cetate înconjurată de un canal cu apă şi împrejmuită cu zid de apărare, iar în interior, apar cartierele şi clădirile

semnificative ce compun întreg ansamblul localităţii.



Maire, François Joseph (1738-1800). Plan de Constantinople et du Bosphore. Wien: [1789], gravură

color, 29x60 cm.

Creatorul acestei hărţi a fost un cunoscut inginer topograf şi editor francez care şi-a editat o parte

din lucrările sale la Viena redând cu multă fidelitate planul topografic al oraşului Istanbul şi al

împrejurimilor.

Se poate distinge cu exactitate poziţia strategică şi mărimea acestuia.

În detaliu, în partea dreaptă, apare planul detaliat al Seraiului. Este cunoscută importanţa acestor

reprezentări planimetrice care au şi rol militar, fiind realizate în timpul Războiului Ruso-Austro-

Turc din 1787-1791.

Expoziţie virtuală realizată pe baza documentelor cartografice din Cabinetul Cartografie, Serviciul Colecţii speciale,

Biblioteca Naţională a României

Olimpia Vulcu, bibliotecar

Serviciul Colecţii speciale,

Biblioteca Naţională a României

vă invităm să realizaţi o scurtă incursiune lea în

Documents