Fra ns Lutters

0 incursiune

Migcirii $col

n destinul

iWaldorfTraducere deGabiela Maria DASCALU

-!- t-t'uNtvERsE I ENcrcLoPEDrci-ri@

CUPRINS

PREFATA 7

INTRODUCERE. Migcarea $colii Waldorfvdzutdinlsmina secolului al XIX-lea 9

capitolul2. PROBLEMA KARMEi in nAISCanEA SCOLIIWALDORF 14

Capitolul 3. IMPORTANTA IMPULSULUI EDUCATiONALALLUI CHARLEMAGNE ...........,... 20

Capitolul 4. CAVALERUL ROLAND PALADINUL FAVORITALLUI CHARLEMAGNE ............... 27

Capitolul5. EMIL MOLI $I HERMANN HESSE 33

capitolul 6. ALCUIN, CONDUCATORUL SCOLII DA LACURTEA LUI CHARLEMAGNE SI KARLsTocKMEYER............... 40

Capitolul T. SCOALA DE LA CURTEA LUICHARLEMAGNE............... 48

Capitolul 8. BERTA,,PICIOARE DE GASCA"$r DANTELVAN BEMMELEN ............... 60

Capitolul g. DESTINUL MISCARII $COLII WALDORF ....... 66

Capitolul 10. HERBERT HAHNACTIONAND iN SpinrtUlLUI WALDO VON REICHENAU 73

Capitolul'l1. WIDUKIND SI CHARLEMAGNE - ,,UNDE EWIDUKIND"? ................. 82

FRANS LUTTERS

Capitolul 12. ALEXANDER STRAKOSCH $IPAULTNUS DINAQUILEIA................ 90

Capitolul 13. POETUL NOTKER SI TEMELE DIN VIATA LUIERNSTUEHLI 98

Capitolul 14. PARSIFAL $I MISIUNEA MISCARII $COLIIWALDORF- 1 ............... 111

capitoiul 15. PARSIFAL $r MTSIUNEA MTSCARII SCOLTTWALDORF -2 ................ 116

Capitolul 16. PARSIFAL SI MISIUNEA MI$CARII SCOLIIWALDORF-3................ t29

Capitolul 17. RUDOLF HAUSCHKA SMALA 139

Capitolul 18. WALIER JOHANNES STEIN SIHUGO DETOURS 150

Capitolul 19. iNVATATURA LUI TREVREZENT ................... t54Capitolul 20. INTALNIREA CU PARSIFAL

A LUr EMrL SI A BERTET MOLI 167

Capitolul21. CINE ESTETITUREL ISTORIC DIN POVESTEAGRAALULUI? ................. 176

Capitolul22. MOTIVUL CRUCII SOLARE A LUI FRITZ,CONTE DE BOTHMER,SI A LUI FURSA DINPERONNE 181

capitolul 23. REiNNOIREA MISTERIILOR HIBERNIENE iNPEDAGOGIA SCOLII WALDORF ,. 189

Capitolul24. CAROLINE VON HEYDEBRAND $I RUDOLFSTETNER. iNrRs EUROPA SI AMERTCA .......... 1s6

Capitolul25. RUDOLF STEINER $I DESTINULMr$cARIi scolrr'0SALDoRF 203

Capitolul26. ANIi VO$TRI DE $COALA -O CALE A LUI PARSIFAL SPRE MATURITATE 207

capitolul 2T.CTJIr'lIUi CASESCADEVARATULFRAIE?....... 215

NOTE 226

INTRODUCERE

Miqcarea $colii Waldorfin lumina secolului al XIXJea

In anul 1974 Dantel van Bemmelen, unul dintre fondatoriip rimei $ coli Waldorf din O lan d a, a linut la Academia P edago gicdLibefi (Colegiul olandez penftu profesori Waldorf) o prelegercin carc a atras atentia asupra Iegfurii existente intre impulsulpedagogic care trtrieqte in gcolile Waldorf qi progresele flcuteinepoca carolingrand. ,,Karma $colii Waldofi. olandeze este paftea karmei omenirii cate a fundamentat prima $coali Waldorfdin Stuttgart lGermania,in anul 19191. Daci dorim si aflimoriginile acestei karma trebuie sd ne reintoatcem in secolele alVIII-lea qi al IX-lea, in epoca lui Carol cel Mare care a treit inanii742 -BL4:'

EL a ardtat cum impulsul primit de Carol cel Mare dea fonda qcoli in regatul siu a venit prin mama sa Berta sauBertrada. Aceasti femeie este Berta cu picioare de gdscd (Bertacu picioare marfi, care continui si trliascd in spiritualitateacentral-eutopeand prin basmele pe care ea a fost cea dintdt carele-a spus: basmele cu Mama Gdsci.

FRANS LUTTERS

Pentru ainfdptui acest impuls pedagogic , care s-a manifestatin fondarea de gcoli qi universitiEi publice, Carol cel Mare aadrnat laolaltd oameni de qtinEd, preofi qi artiqti din toatdEuropa. itr aceste gcoli predarea li se fdcea studenqilor nu numai.

in limba latind,dar qi in limbile vernaculare,Alsturi de caligrafieqi aritmetici ,Carotcel Mare a acordat o atengie sporiti qi muzicri,in special cdntulur. Aqadar, impulsul cate a dus la fondarea de

gcoli trebuie vdztst ca avAndu-gi origrneainkarma omenirii care

a fundamentat miqcarea $colii Waldorf. Deqi acest impuls sincer,

armonizator a venit dtn pafiea lui Carol cel Mare, in cadruloamenilor de qtiin;i, al preotrilor qi artiqtilor din irlrul s5u pot fiperceptte doui curente diferite.t

Faptul ctr putem avea o privire clari asrtpra acestor douicurente din |ul"ul lui Carol cel Mare il datofim muncii de

pionierat a lui Walter Johannes Stein. Ele devin evidente incartea sa, intitulatd Secolul al lX-lea, Unul dintre curente este

orientat citre creqtinismul practicat de Biserica de la Roma, iarceldlalt citre cregtinismul practicatin Irlanda. in secolul al YIII-lea,cre1tine1;rtea irlandezd pdstra inciindrumarea venitl din cosmos qi

simlea impulsul lui Christos printr-oanumitd p er ceplie clarv dzdtoar e,

Prin contrast, creqtinismul prac-ticat de Roma considera orice per-

ceptie clawdzAtoare ca fiind o

ameninEate pentru dezvoltarea ra-

Eiunri care incepea si se manifeste.il vedem deci pe Carol cel Marestdnd in centrul tensiunii crescindedintre aceste doul curente qi cum,de-a lungul timpului, curentul de

10

EmilMolt

O INCURSIUNE iN DESTINUL MISCARII $COLII WALDORF

tip roman il va inndbuqi pe cel

rclandez.Si ne intoarcem insi laCarol

cel Mare! i., ,rt.-." sa, pentruun rcge (inci nu devenise im-pdrat), era o neobiqnuttd faptdde pionierat aceea defonda gcoli

publice deschise oamenilor de

rdnd. Aceeaqi caracteristici o

reglsim gi in ceea ce privegte

intemeierea de cdtre EmilMolt a primei $coli Waldorf inoraqul Stuttgart, Getmania, inanul I9I9. Aga cum in epoca

carolingiand era ciudat ca unrege sd infiinEeze gcoli publice,la f.eI de neobignurt era gt lainceputul secolului al XX-lea caunpatronqi director def.abricdsi f.ondeze o gcoal5 in care copii muncitorilor si fie educagi

aldturi de copii care proveneau din clase sociale superioare,C aro I c el M ar e a p imit imp u lsul din p artea mamei s ale B e rta,

Tatdlacesteia,qi deci bunicul maternal lui Carol cel Mare,a fostCharibert de Laon.Aceast; personalttate ascunde un importantinrEiat creqtin. in s ga germanl a lui Flor qi Blanchefl eur, el

este identificat ca fiind Flor, cel despre care Steiner a vorbitdeschis: ,,Acelagi suflet care a trdrt in individualitatea Florteapare in secolele al XIII-lea qi al XIV-1ea pentru a fonda onoud qcoal5 mistenald care sd prctejeze secretul christic in aga

fel incAt si corespundi Noii Ere. El a devenit intemeretoru|Rosicrucianismului."2

Acest intemeietor este cunoscut sub numele de ChristianRosenkreutz.

l1

Carol cel Mare ls 26 de qni

FRANS LUTTERS

Betta, fiica lui Charibert de Laon, a purtat acest profundimpuls cre$tin pe carc l-a primit dela tattrl siu.Acest impuls a

determinat-o sd-l indemne pe fiul siu si fondeze gcoli pentruoamenii de rdnd, Aqa cum in secolul al VIII-lea, ChristianRosenkreutz a stat la temelia qcolilor fondate de ctrtre Carolcel Mare, in acelaqi fel Steiner a stat la temelia primei $coliWaldorf intemeiatd de cdtre Emil Molt, Christian Rosenkreutzgi Rudolf Steiner colaborcazd foarte strAns in lumea spirituali.

O INCURSIUNE iN DESTINUL MI$CARII $COLII WALDORF

Miqcarea $colii Waldorf trebuie si congtientizeze legdturastrlnsi dintre aceqti doi mariiniEiaEi cregtini.

in autobiografia sa, Emil Molt reLateazZ cum, in anii incare Fabrica Waldorf-Astoria a devenit o mare intreprindere,el gi sotria sa Berta l-au intAlnit pe Steiner gi cum, ascultAndo prelegerc a acestuia despre Evanghelia dupd [oan, au avutcertitudinea ci pot trdi pentru tot restul vieEri cu ceea ce

aceasttr fiingd umani le spusese. Colaborarea dintre Emil Moltgi Rudolf Steiner a devenit foarte strAnsi in timpul PrimuluiRizb oi Mondial cAnd Molt a incercat sd facd cunoscut adev ir ulspiritual al motivelor rdzborului in cercurile militarc.in arutl1917, Steiner a scris pentru prima dati despre constitugiatripaltitd a fiinler umane gi, aproape simultan, s-a insufletritmiscarea care promova ordlnea socialS tripartitd in care EmilMolt a fost profund implicat.

Acesta este doar un rezumat care aratd cum in aceastiincarnare,Emil Molt a prttat in sufletul siu destinul Europei.intemeiereaMigcirii $colii Wald orf ainalnunat aceste intenEti.Yecheakarmd a devenit nouakarmd prin fondarea primei $coliWaldorf.

13

Capitolul2

PROBLEMA KARMEI iNMr$CAREA $COLrr WALDORF

Imaginea fiinlei rmane ttrpartrte este sursa dg inspiralie a

actwitdEii noastre pedagogtce din $coala Waldori In prelegerilepe care le-a Einut pentru primii profesori Waldorf, RudolfSteiner a pus in mod repetat accentul pe trtpartilra fiinEetumane3. Aceasti tripartiqie poate fi direct experimentatd ingindirea, simtrirea gi voinga noastri. Pe lAngd asta avem otripartigie^qi in alcdtuirea noasttd fizicd: suntem cap, trup gi

membre. In aceastd alcdtufue intreitl,, formati din trup, sufletgi spirit gisim adevdtata rmagine a fiinEei smane.DiferenEiereafiinEei umane in trup, suflet qi spirit a dispirut din culturaeuropeand in secolul al IX-lea.

Distincgia dtntre suflet gi spirit a fost aboliti la Conciliulde la Constantinopol din anu|869. Din acel moment, Bisericaa recunoscut numai ci sufletul are anumite caracteristicispirituale. Asta a avut drept rezultat distorsionarea imaginiiintreite afiinleirmaneintr-un dualism format din trup gi suflet,ducAnd Ia rcstrdngerea llbertdlii spirituale a omenirli. Acestae motivul pentru care anul 869 poate fi vdzut ca sn punct

14

O INCURSIUNE iN DESTINUL MISCARII SCOLII WALDORF

de cotituri in dezvoltarea vieEri culturale eutopene. Menireacultural5 a $colii Waldorf este aceea de a rcstaura infdEisarea

intreitd a omenirii intr-o manierd pracfice.

Secolul al IX-Lea a debutat cu inco ronarealui Carol cel Mare,regele francilor, ca impdratul Carolus Magnus, Pdn aceastd

acliune, papa Leon al III-lea a pus bazele evenimentulur care va

rvea loc in anul869. Prin incoronarea lui Carol celMare,viaEaspirituali a Apusului Europei a fost plasati sub autoritateapapei, Relagiile dintre regatul franc qi Biserica de la Romafuseseri pdnd it acel moment libere. Evolugia cre$tin5tedi pe

teritoriul franc se situase intotdeauna sub influenqa spirituluicelto-irlandez.La crrtea lui Carol cel Mare, irlandeTli ca sian glo - saxon ii or rentali citre I rlanda fuseserl intotdeauna bineprimili.

Chiar gi marele predicator Alcuin de York poate fi plasat

in acest curent, aldturi de Waldo von Reichenau gi Hugo de

Tours.a

Herbert Hahn gi Walter Johannes Stein, unii dintre primiiprofesori din $coala Waldorf, s-au simtrit legagt de aceste

personaje din epoca carolingianl.5 in anul 804, cdnd Alcuin,care a fost primul conducitor al qcolii de la Curtea lui Carolcel Mare, a murrt, influenEa preolilor gi profesorilor care

erau orientaEi cdtre Biserica de la Roma a inceput si creasciprogresiv. Un rol important a jucat Einhard, bio graful lui Carol

cel Mare. In caftea sa intitulatd Vita Caroli Magni (Via{a luiCarol cel Mare ), el a omis sistematic numele acelor profesori

carelucrau mai mult in spiritul celto-irlandez,6

in curentul ortentat cltre Biseri ca de la Roma, principiulorganizirn a deventt din ce in ce mai rmpofiant, in timp ce

curentul celto-irland ez dorea sd pistreze autonomia spiritualda individului.Acesta din urm5 a acordat o importanld extrem

15

FRANS LUTTERS

de marc autonomiei spirttuale, in timp ce primul s-a plasat,

d.p.d.v, spriritual, sub autoritatea papei.E important sd facem o comparatie intre situatria din acele

vremuri gi problemele curente din $coala Waldorf. $i in zilelenoastre se pune problema autonomiei spirituale a profesoruluiin raport cu standardele stabilite de stat.Prin aceastecomparatienu se doreqte si se creeze o poladtate dacd ne ddm seama cd qi

in secolul allX-leaqiinzilele noastre aceste curente au propria1or valoare qi semnificatrie. Numai cdnd un curent.incearci sd

domine pe celdlalt atunci devine o problemi. Urmitorul citatdin Noul Testament poate fi, aplicat aici ,,Cdnd doi se intAlnescin numele Meu,eu sunt in mijlocul 1or",

Aqa cum am vdzut, in secolul aI IX-lea, in qcoala de laufitea carolingianS, era greu sd creezi o stare de echilibrupenftu colaboratea intr-un impuls spre reinnoirea educagiet.

Cd legdtwa dintre aceastl qcoali qi gcolile Waldorf nu este

chiar un concurs de impre)urdri este confirmat de o rcmarcdf)'cutl, de Steiner cdtreWalter Johannes Stein: ,,Profesorii suntaristotelieni,iar elevri, saxoni din timpul lui Carol celMare" .7

Legdtura dintre intemeierea primei Scoli Waldorf qi

profesorii din jurul lui Carol ce1 Mare e confirmati qi de alteindicaEii date de Steiner, De exemplu, se pare ci lui Emil Molti se intAmpla cu regularttate ca elevii de pe terenul de joacd sZ

nu fi,e drdguEi cu el. Mirat fiind,i-a cerut sfatul lui Steiner care

r-a replicat cu urmdtoatele cutintet ,,Ce vrei? intt-o alti viaydei au fost saxonii impotriva cirora,tu,ca Charlemagne,ailuptatmereu qi care au fost uciqi." (Surs5: H.H.Schoffler.)

Pentru cine nu e f.amiliarizat cu conflictele dintre Carolcel Mare gi saxoni., aceste cuvinte nu vor avea semnificagia

* NotS: Carol cel J|llarc apurtat numeroase baAlilimpotriva saxo-nilor care?i ameninlau constant imperiul (n,trengl.).

16

O INCURSIUNE iN DESTINUL MI$CARII SCOLII WALDORF

pe care trebure si o fi av:ut pentru Emil Molt. Pentru a-r ardtal'undalul karmic elevului siu spiritual dedicat implicirii in$coala Waldorf, Steiner s-a folosit de ceea se int2mplase curnult timp inainte astfel incAt acesta si fie complet eliberat,8Nu pot confirma daci Emil Molt a trditsaunu deplin conqtientlegdtur a kar micd cu Carol cel Mare, $i totugi, p entr u un anrmitnumdr dtntreprimii profesori de la gcoala din Stuttgart,aceastaa fost o realitate pe carc au putut si o experimenteze.

Aceste exemple pot conduce la convin gerea cd legdturakarmici dintre qcoala de la Curtea carolingiani qi intemeierca

$colii Waldorf a fost pentru Steiner o realitate spirituali. Artrebui totugi sI menqiondm cd, aparent, el nu a vorbit ptrblicdespre asta, insd a incercat si tezeasci in indivizli implicatri o

congtientiza r e a karmei lor.Astfel, in jwul lui Carol cel Mare a avut loc o luptd pentru

impunerea impulsului educagional care si dea formi vieEiicultwale a Europei din Evul Mediu tdrziu. D.p,d,v. exterior,curentul irlandez a pierdut. Datoriti lui Steiner, qtim insi ciacest curent celto-irlandez a continuat sd acEioneze tainic dreptcurent creqtin al GraaluLui,e Dezvoltarea culturald exterioardera acrtm controlati de Roma. Prin incoronarca nea;teptatd ca

impdrat, Carol cel }ldarc a fost cel care a aiutat la pecetlutreaacestui destin, El esterin parte, responsabil penftu evolutri.a care

a avut ca rezultatin anul 869 negarea naturii tripartite a fiinEeiumane. ( Opiniile despre incoronare rdmAn impdr gite. P ir er ea

genenld este ci Charlemagne a realizat ceea ce pldnura papanumaiin momentulin carc a simtrit coroana pe cap.)

Dincolo de aceastd datorie karmicd care, de altfel, nu iStare originea intr-o decizie congtientd, in Emll Molt care erapatronul gi directorul unei fabrici, a luat na;tere dorinp de

a prne semintrele pentr:u un impuls cultural carc si dacd larestabilfuea adevdrater imagtnt a omului: spirit, suflet qi trup.

t7