incursiune in universul eminerscian

5/22/2018 Incursiune in Universul Eminerscian

1/18

MIHAI EMINESCU

INCURSIUNE IN UNIVERSUL

EMINERSCIAN


2/18

Despre autor:

Nscut in 15 ianuarie 1850, in Botoani laIpotesti, decedat in 15 iunie 1889, Bucureti.

A fost poet, prozator i jurnalist romn, socotit

de cititorii romni i de critica literar postumdrept cea mai important voce poetic dinliteratura romn.


3/18

Continuare despre autor:

ntr-un registru al membrilor Junimii Eminescu nsui i-a trecutdata naterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar n documentelegimnaziului din Cernui unde a studiat Eminescu este trecut datade 14 decembrie 1849. Totui, Titu Maiorescu, n lucrarea luiEminescu i poeziile lui (1889), citeaz cercetrile n acest sens alelui N. D. Giurescu i preia concluzia acestuia privind data i locul

naterii a lui Mihai Eminescu, ea fiind 15 ianuarie 1850, n Botoani.Aceast dat rezult din mai multe surse, printre care si un dosar cunote despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domneasc) dinBotoani; n acest dosar data naterii este trecut ca 15ianuarie1850, iar a botezului in data de 21 n aceeai lun. Datanaterii este confirmat de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli,

care ns susine c locul naterii trebuie considerat satul Ipoteti.


4/18

Pe scurt: Nume: Mihail Eminovici Locul nasterii: Ipotesti Data nasterii: 15 ianuarie 1850 Locul decesului: Bucuresti Data decesului: 15 iunie 1889 Parinti: Tatal Gheorghe Eminovici si mama Raluca Eminovici Frati / Surori: Zece frati: Serban, Niculae, Iorgu, Ruxandra, Ilie, Maria,

Aglae, Harieta, Matei, Vasile Nationalitate: Romana Porecle: Mihai Eminescu Sot: Necasatorit Copii: Nu a avut copii Ocupatie: Poet, jurnalist Studii: Scoala primara ortodoxa orientala, Gimnaziul la Cernauti, Liceul

german din Cernauti, Facultatea de Filozofie si Drept de la Viena.


5/18

ncadrarea autorului intr-un curentliterar

n literatura romn, romantismul se face simit prin intermediulscriitorilor paoptiti (Ion Heliade Rdulescu, Costache Negruzzi,Vasile Alecsandri, Alecu Russo .a.). Influenele curentului persistmult timp dup declinul su n culturile vest-europene, atingndpunctul culminant n opera lui Mihai Eminescu, considerat ultimulmare romantic european.

Deoarece romantismul a fost primul curent literar manifestat laromni n condiii tipice, neliniste (cum a fost cazul umanismului, aicrui autori aveau nalte poziii sociale ), existena sa se nscrie ntr-un complex stilistic alturi clasicism, iluminism (curente din trecut

care nu se manifestaser n rile Romne). Cu toate c unasemenea conglomerat are la baz doctrine contradictorii, existenaacestor elemente se reflect n scrierile unor autori ai aceleiaiperioade sau chiar n opera unui singur autorcea mai elocventpoziie n acest sens i aparine lui Mihai Eminescu.


6/18

LACUL

Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni l ncarc, Tresrind n cercuri albe El cutremur o barc.

Si eu trec de-a lung de maluri, Parc-ascult i parc-atept Ea din trestii s rsar

Si s-mi cad lin pe piept;

S srim n luntrea mic, Ingnai de glas de ape, Si s scap din mn crma Si lopeile s-mi scape;

S plutim cuprini de farmec Sub lumina blndei lune

Vntu-n trestii lin foneasc, Undoioasa ap sune!

Dar nu vine... Singuratic In zadar suspin i sufr Lng lacul cel albastru Incrcat cu flori de nufr.

Mihai Eminescu


7/18

Analiza poeziei:LACUL

Titlul numete simbolic cadrul naturii printr-unul dintre cele mai ntlnite elemente din lirica eminesciana, lacul.Toate celelalte elemente care compun decorul in care urmeaz sa se manifeste iubirea trestiile, barca, luna,nuferii - converg necontenit ctre lacul din mijlocul codrului. In viziunea lirica a lui Mihai Eminescu, apa este unelement al vieii, al profunzimii tririlor interioare, sugernd intensitatea sentimentului de iubire ideala si visulmplinirii acesteia in cadrul unei naturi feerice, ocrotitoare.

In prima strofa a poeziei se creeaz un univers imaginar ca proiecie a visului de iubire trit de tnrul ndrgostit.

Atmosfera de linite deplina, de echilibru total intre om si natura este susinuta si printr-o serie de imagini auditive. Aliteraiile si asonantele imprima textului o muzicalitate duioasa. In prima stofa inversiunea pune in evidenta elementele cadrului natural dintr-o perspectiva diversificata, care se

amplifica de la elementele constitutive ctre planul general. Prezenta cuvntului cu valoare simbolica codri, prin sugestia ideii de venicie, proiecteaz sentimentul de iubire

in eternitate. Epitetul antepus cu valoare personificatoare blndei atribuie nsuiri umede naturii, crendu-se un parteneriat

discret intre tnrul ndrgostit si natura nconjurtoare. Intre primul plan (imaginar) si al doilea plan (real) se creeaz o opoziie la nivel lexical prin apariia conjunciei

adversative dar. Destrmarea visului de iubire il transpune pe tnr intr-o lume ostila, generatoare de suferina.

In acest context discursul liric se ntrerupe, lsnd loc decepiei sugerata la nivel fonetic de punctele de suspensie.

In ce univers este incadrata tema iubirii?


8/18

Continuare LACUL

In prima strofa elementele cromatice sunt distribuite uniform deoarece in primul si in al treileavers, la sfrit, apar epitetele cromatice de culoare ("albastru" - "albe"), iar in al doilea vers conineepitetul cromatic "galben" care configureaz un triunghi. Astfel discursul poetic nscrie intr-unechilibru armonios.

Ultima strofa reia epitetul "albastru" realizndu-se o armonie desvrita intre prima strofa siultima stofa. La nivelul coninutului distribuirea acestor elemente cromatice este in acord cuuniversul de gnduri si de sentimente.

Daca in prima strofa culoarea galben confer luminozitatea peisajului, constituindu-se intr-opromisiune a mplinirii visului de iubire; in ultima strofa domina culoarea rece ("lacul cel albastru")simboliznd prbuirea speranelor.

Intre planul real configurat in strofele 1 si 5 si cel imaginar configurat in strofele 2,3 si 4 serealizeaz o demarcaie neta prin distribuirea verbelor la modul indicativ care exprima aciunisigure, reale si la modul conjunctiv care exprima aciuni posibile, cu valoare ipotetica.

Pronumele personale "eu" , "ea" sugereaz cuplul de ndrgostii care vor participa la ritualul idilicimaginar, desfurat in mijlocul naturii. Verbele "sa rsar" , "sa cad" , "sa srim " , "sa scap" cu

valoare ipotetica exprima momentele importante cu valoare ritualic ce mplinesc momenteleimportante visului de iubire. Daca e-ul liric poate fi ncadrat planului real, iubita este doar oproiecie imaginara, deoarece ea ntruchipeaz la modul absolut gratia, feminitatea si gingia.

Asemenea criesei apelor, ea rsare din trestii plutind parca intr-un mers unduitor ctre tnrulndrgostit.


9/18

FLOARE ALBASTRA

Iar te-ai cufundat n stele Si n nori si-n ceruri nalte ? De nu m-ai uita incalte, Sufletul vieii mele.

In zadar ruri n soare Grmdeti-n a ta gndire Si cmpiile Asire Si ntunecata mare;

Piramidele-nvechite Urca-n cer vrful lor mare Nu cta n deprtare Fericirea ta, iubite !"

Astfel zise mititica, Dulce netezindu-mi prul. Ah ! ce spuse adevrul; Eu am rs, n-am zis nimica.

"Hai la codrul cu verdea, Und-izvoare plng n vale, Stnca st s se prvale In prpastia mrea.

[.. ]

Mihai Eminescu


10/18

Analiza poeziei: FLOAREALBASTRA

Poezia Floare albastra, ca specie literara este idila si aparine liricii peisagiste si erotice, care prezint iubireaintr-un cadru rustic, fiind ilustrate prin imagini artistice si figuri de stil, tablouri din natura si puternice triri interioarecu predilecie sentimente de dragoste.

Tema: este a iubirii si a naturii, dar spre deosebire de alte poezii erotice aceasta creaie cuprinde si idei filozofice. Tema romantica reflecta aspiraia poetului spre iubirea ideala, spre perfeciune, care nu se poate mplini. Titlul poeziei este alctuit din doua sintagme floare, reprezentnd efemeritatea, delicateea si albastru sugernd

infinitul cosmic dar si aspiraia. Titlul este o metafora simbol, un motiv romantic care apare si in alte literaturi. In literatura germana, in lirica lui

Novalis floarea albastra se metamorfozeaz in femeie lund chipul iubitei si tulburnd inima eroului. In literaturaitaliana, in poezia lui Leoparde, motivul florii albastre sugereaz puritatea iubirii si candoarea iubitei. Iar laEminescu reprezint voina dar si nostalgia nesfritului sau femeia ideala.

De asemenea albastrul, simbolizeaz infinitul, deprtrile marii si ale cerului, iar floarea poate fi fiina carepstreaz dorinele.

Poezia este construita pe doua planuri distincte, inegale ca ntindere: un plan al femeii, ilustrnd monologul liric,iar celalalt al brbatului, ilustrnd monologul lirico-filozofic. Femeia este o copila naiva, dornica sa se maturizezeprin iubire, iar brbatul este un contemplativ, sedus de dulceaa jocului inocent, dar preocupat de idei filozofice.

Elementele de prozodie se caracterizeaz prin: rima imbrtisat, msura de 8-7 silabe, si ritmul trohaic, inspiritual metricii populare.

Ce simbolizeaza floarea albastra ?


11/18

Continuare FLOAREALBASTRA

Incipitul este o interogaie retorica a iubitei, adresata brbatului vistor cufundat in stele si in cerurinalte.

In Floare albastra, Eminescu evoca amintirea unei povesti ce a euat din cauza confuziei brbatuluiasupra cailor omului de a fi fericit.

Planul feminitii cuprinde strofele 1-3 si 5-12. Are forma unui monolog, alctuit in prima parte dintr-unrepro, si apoi, in partea urmtoare dintr-o provocare inocenta, care este un act de seducie.

Reproul este expresia intuiiei feminine, care simte nstrinarea brbatului, cufundarea lui in stele, innori si ceruri nalte. Adverbul iar arata repetabilitatea confuziei brbatului asupra cailor omului de a fi fericit (el creznd ca

aceasta stare se poate mplini prin cunoaterea ideilor filozofice). Versul De nu m-ai uita incaltesugereaz dorina inocenta a fetei de a nu fi uitata de brbatul meditativ. Din structura in zadar reieseinutilitatea preocuprilor reflexive, ntruct ceea ce dorea sa afle nu era necomplicat, ci pur si inocent.

In discursul fetei se regsesc simboluri ale civilizaiilor apuse: soare, cmpiile asire, piramidele. Confuzia brbatului o determina pe fata sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada, si

anume sa nu caute prea trziu fericirea, iubirea: Nu cta in deprtare/ Fericirea ta, iubite!

Ghilimelele care delimiteaz primele trei strofe evideniaz vorbirea directa, textul citat aparine iubitei si

este reprodus pentru a creiona portretul omului de geniu. Iniiativa adresata de fata Hai in codrul cu verdeaa, poate fi interpretata si ca pe o lecie de iniiere. Pastelul imagineaz un cadru romantic, feeric, in care natura e personificata: izvoare plng, ochi de

pdure. Natura e protectoare a cuplului (natura erotizat), deoarece preia manifestrile si sentimentelendrgostiilor. Peisajul descris este mre: prpastie, stanca, bolta, noapte. Planul terestru sembina cu cel cosmic.


12/18

Actualitatea creaiei eminesciene:

Dac generaiile tinere de cercettori i de cititori ai luiEminescu au unele rezerve, numeroasele studii cecontinu s apar, privitoare la viaa i opera poetului,aduc argumente care conving c Eminescu este i va fi

mereu actual. Diversele opinii formulate n ultima vreme privind viaa

poetului, pornite uneori pe piste false sau axate pescenarii fanteziste, nu fac dect s abat atenia

cititorului de la adevratele valori ce se desprind dincreaia eminescian. Eminescologia este datoare sabordeze viaa i opera poetului cu seriozitatea,gravitatea i pioenia ce decurg din vasta oper lsatde Eminescu.


13/18

Mihai Eminescu

Bust din bronz amplasatpe faleza Cazinoului dinConstanta. Monumentul e

opera sculptorului OscarHan si a fost dezvelit pe15 august 1934; pe

soclu se profileaz chipul

statuar al muzei Caliope.


14/18

Mihai Eminescu

Statuie in Chiinu(Basarabia). Monumentulinftiseaz nu un

Eminescu pe piedestal, ciun Eminescu viu, inmijlocul romanilor pe carei-a iubit cu fanatism.


15/18

Mihai Eminescu


16/18

Mihai Eminescu

1869 1878

1885 1887


17/18

Sursele folosite/Hiperlink-uri:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu http://www.e-

scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_emines

ciana.html http://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.php

http://www.google.ro/search?q=mihai+eminescu&hl=ro&

biw=1366&bih=938&prmd=ivnsbo&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=s_3sTfSkDszEswboj-jnCg&ved=0CCsQsAQ
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescuhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.referatele.com/referate/romana/online11/Mihai-Eminescu---opera--Viata-si-activitatea-literara--Temele-si-universul-poeziei-eminesciene---Nat.phphttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://www.e-scoala.ro/referate/romana_iubirea_natura_lirica_eminesciana.htmlhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu


18/18

Realizat de:

Isaia Ionut

Dragomir Alina Simona

Clasa a 11 a E

incursiune in universul eminerscian

Documents