curs 9- incursiune in istoria peisagisticii

9
7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 1/9 INCURSIUNE IN ISTORIA PEISAGISTICII Rosario Assunto – Filozofia gradinii si filozofia in gradina „Istoria face sa treaca in natura o cultura, adaptand la forma culturii un aspect particular al naturii.” Comparand evolutia asezarilor umane cu evolutia artei gradinilor se observa dezvoltarea simultana a doua maniere generale de compunere: libera, ordonatageometrizata! ulterior apare stilul mi"t. GRADINILE ANTICHITATII Cca #$$$ i.C. Rama%ana si &a'ab'arata:  descriu palate cu gradini e"uberante, cu amena(ari fastuoase  probabil inceputul artei gradinilor apare odata cu inceputurile ar'itecturii – date foarte putine: legende, descrieri istorice, fresce, desene  sacralitatea gradinilor  ulterior: motivatia socialeconomica, motivatia utilitara  involutia traditiilor spirituale: pierderea sacralitatii, simboluri ale fortei si bogatiei suveranilor  gradinile antice au influentat arta peisagistica a epocilor ulterioare GRADINILE CIVILIZATIEI INDUSULUI )azinul fertil al Indusului genereaza civilizatiile: &o'en(o*aro, +arappa, centre urbane cu dimensiuni remarcabile  trama stradala preconceputa geometrizata  amena(ari ambientale folosind vegetatia si apa  fragmente cu astefel de amena(ari se pot vedea pe tablitele de lut ale perioadei  -alea Indusului -alea Indusului  +arappa +arappa

Upload: alexandraabia

Post on 05-Mar-2016

49 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

INCURSIUNE IN ISTORIA PEISAGISTICII

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 1/9

INCURSIUNE IN ISTORIA PEISAGISTICII

Rosario Assunto – Filozofia gradinii si filozofia in gradina

„Istoria face sa treaca in natura o cultura, adaptand la forma culturii un aspect particular al naturii.”

Comparand evolutia asezarilor umane cu evolutia artei gradinilor se observa dezvoltarea simultana a doua

maniere generale de compunere: libera, ordonatageometrizata! ulterior apare stilul mi"t.

GRADINILE ANTICHITATII

Cca #$$$ i.C. Rama%ana si &a'ab'arata:

  descriu palate cu gradini e"uberante, cu amena(ari fastuoase

  probabil inceputul artei gradinilor apare odata cu inceputurile ar'itecturii – date foarte putine: legende,

descrieri istorice, fresce, desene

  sacralitatea gradinilor 

  ulterior: motivatia socialeconomica, motivatia utilitara

  involutia traditiilor spirituale: pierderea sacralitatii, simboluri ale fortei si bogatiei suveranilor 

  gradinile antice au influentat arta peisagistica a epocilor ulterioare

GRADINILE CIVILIZATIEI INDUSULUI

)azinul fertil al Indusului genereaza civilizatiile: &o'en(o*aro, +arappa, centre urbane cu dimensiuni

remarcabile

  trama stradala preconceputa geometrizata

  amena(ari ambientale folosind vegetatia si apa

  fragmente cu astefel de amena(ari se pot vedea pe tablitele de lut ale perioadei

 -alea Indusului -alea Indusului

 +arappa +arappa

Page 2: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 2/9

 +arappa +arappa

 &o'en(o *aro – a/istan &o'en(o *aro – a/istan

 &o'en(o *aro – a/istan &o'en(o *aro a/istan

GRADINILE DIN MESOPOTAMIA

0$$$ i.C.:

  civilizatiile babiloniene – dispuneau de parcuri si gradini

  civilizatiile asiriene1urse:

  descrierile istoricilor antici

  fragmente de basoreliefuri

Page 3: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 3/9

1ec. -II i.C.: parcul regelui 1argon II din capitala *urs'aru/in23'orsabad4

1ec. I5 i.C. gradinile reginei 1'ammurat':

  mentionate de +erodot

  amplasate in )abilon

  gradinile suspendate ale 1emiramidei

 6radinile 1uspendate ale 1emiramidei 6radinile 1uspendate ale 1emiramidei

 6radinile 1uspendate ale 1emiramidei 6radinile 1uspendate ale 1emiramidei

  situate in apropierea palatului lui 7abu/adnezar 

  descrise de istoricii *iodor, 1trabon, Curtius Rufus

  stiinta comple"a a artei gradinilor sustinuta de cunostinte te'nice

  gradini amena(ate pe terase sustinute de coloane si arcade

  stalpii cu latura de 8m – umpluti cu pamant pentru a putea creste arbori

  9 terase succesive: placate cu piatra, izolate 'idrofug cu trestii imbibate cu bitum si placate cu placi de

 plumb

  instalatii 'idraulice pompau apa din ufrat, plasate in interiorul stalpilor colosali

  circulatia – scari de piatra ce legau terasele

  vegetatia: specii diverse de arbori, arbusti, flori variate! palmierul – arbore simbol al vietii adapostind

la radacinile sale izvoarele vietii vesnice  faceau parte din cele 8 minuni ale lumii

  functiuni: granare mascate, ansamblu sacru, observator astronomic

1ec. -II i.C. – gradinile lui Assurbanipal din 7inive, redate pe fragmente de basoreliefuri

Page 4: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 4/9

GRADINILE DIN PERSIA

ersanii au preferat:

  parcurile imperiale, e". 6radinile „paradis” Cirus

  parcurile de vanatoare, e". arcul de vanatoare al lui Cirus – la 1ardes

rincipalele orase persane ersepolis, 1usa, 1ardes, asagardai, aveau pe langa palatele suveranilor:

  splendide gradini

  gradini: incon(urate cu ziduri numite pairidaesa, suprafata redusa, forma geometrica regulata, prezentaapei canale, alei dispuse geometric

  la intersectia aleilor un obiect de interes: pavilion, fantana, c'iosc etc.

  arborii ordonati in siruri

  arbusti decorativi si pomi fructiferi

  numeroase flori bogat colorate in spatii strict geometrice

  miniaturile persane redau gradini: de petrecere, de meditatie, de vanatoare

1ec. -II d.C. – gradinile persane preiau de la bizantini te'nici 'idraulice

Cucerirea araba a ersiei:

  mentine stilul geometric

  decoratii minutioase

  creste numarul: canalelor, bazinelor de apa ingropate  bazine placate cu ceramica glazurata albastra

  larga paleta florala

  preferinta pentru pomi fructiferi

Caracteristicile gradinilor persane si mesopotamiene:

  traseu geometric

  dispunerea vegetatiei in forme libere, neregulate

  caracter e"uberant: abundenta de plante e"otice, abundenta florala

  lucrari 'idraulice, irigatii

  ambianta feerica: arome, colorit variat, ambianta sonora – pasari mecanice, orgi de apa

 ram 6arden, 1'iraz, Iran ersian gardens ;a'an 7ama 6arden

GRADINILE EGIPTULUI

9$$$ i .C.:

  diverse tipuri de gradini

  folosirea apei: canale, bazine, te'nici de irigatie  tipuri de gradini: utilitare, sacre, de agrementprivate, regale sau imperiale 2palatul faraonului4

  preferinta pentru gradina plata agrementata cu pavilioane si c'ioscuri

Compozitia gradinii private:

  ordonata

Page 5: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 5/9

  trasee geometrice

  cu punct de interes central: bazin dreptung'iular incon(urat de ............

  e"istenta unui mic pavilion de odi'na si repaos sau c'iosc cu vita de vie

6radinile sacre:

  forme geometrice

  cultivau plante medicinale pentru ritualuri religioase sau pentru cura

Influenta contactelor cu <rientul &i(lociu:

  plante noi  mai multe constructii

e". 6radinile terasate ale reginei +ats'epsut

  +ats'epsut =emple

 +ats'epsut =emple +ats'epsut =emple

GRADINILE GRECIEI ANTICE

  gradini sacre ale templelor   gradini particulare – de tip patio

  gradinile filozofice si de agrement pe langa: gimnazii, teatre, stadioane

  gradini utilitare – livezi intinse

". sec. -III i.C. gradina olimpica din eloponez unde se desfasurau (ocurile olimpice, gradina

multifunctionala: parc public, (ocuri sportive.

poca elenistica:

  <rientul influenteaza 6recia

  moda spatiilor de agrement: lu"oase, confortabile

  prezenta mai ales in 1icilia si Asia &ica, e".: gradina lui 6elon din 1iracuza, parcul in stil persan de la

Region, gradinile din Ale"andria – orga 'idraulica

  preferinta pentru gradini de tip patio ca spatiu de tranzitie interiore"terior 

  utilizarea efectelor decorative: sculpturi animale si nimfe, imitarea unor grote

Caracteristicile gradinilor grecesti:

  spiritul umanist

Page 6: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 6/9

Page 7: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 7/9

  fast si e"uberanta

Caracteristici:

  simtul peisa(ului folosit prin: modul de amplasare al vilelor, gruparea siluetelor arborilor 

  prelucrarea elementului vegetal prin fasonari creanduse un caracter decorativ artificial

  folosirea traseelor geometrice si libere

  folosirea abundenta a elementelor plastice ar'itecturale: colonade, statui, terase, scari

  folosirea apei in diverse si variate forme  utilizarea unei multitudini de esente de:arbori, arbusti, flori variate

  utilizarea stiintei si te'nicii pentru lucrari ingineresti de mare amploare: canale de irigatii, orgi

'idraulice

  spirit de eleganta

  grandoare

  -illa &ontalto, Roma

  -illa &ontalto, Roma

Page 8: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 8/9

 incio 6ardens incio 6ardens

  incio 6ardens incio 6ardens

ARTA GRADINILOR IN EVUL MEDIU

=ipuri generale comune:

  gradini utilitare si livezi in interiorul si e"teriorul oraselor 

  gradini particulare de agrement

  gradini segnoriale si regale

  gradinile micii nobilimi

  gradinile membrilor breslelor 

  gradinile 'anurilor 

  gradini sacre, pe langa bazilici si manastiri

Caracteristici generale:

  gradini de dimensiuni mici

  gradini cu caracter inc'is, secret, acces limitat

  atmosfera visatoare si poetica, romantica

  geometrism amorf, fasonarea vegetatiei

  inclinatie pentru: flori, plante aromate, plante medicinale, liane

  prezenta unor influente orientale: lucrari 'idraulice, pasari in voliere etc.

  nivelul stiintei si te'nicii mesterilor: arta automatelor cantatoare, lucrari 'idraulice speciale, decoratii

minutioase

GRADINILE BIZANTULUI

1ec. III5-:

  Imperiul Roman de Apus – Imperiul )izantin a influentat uropa mai ales in zonele de est si sudest

  influenta inclusiv in arta peisagistica

6radini:

Page 9: Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

7/21/2019 Curs 9- Incursiune in Istoria Peisagisticii

http://slidepdf.com/reader/full/curs-9-incursiune-in-istoria-peisagisticii 9/9

  sacre in (urul bisericilor 

  gradini imperiale pe langa palate

Caracteristici:

  lu"ul si opulenta imperiala

  decoratii artificiale: copaci de aur si pietre pretioase, pasari automate ce cantau la adierea vantului,

oglinzi si suprafete metalice ce amplificau perspectivele, obiecte din sticla colorata – influente vebetiene

  nivel ridicat al stiintei si te'nicii: arta automatelor cantatoare, arta 'idraulica preluata din orient

  forme geometrice: patrat, dreptung'i  incon(urate de un zid inalt de piatra: cu decoratiuni apre interior, acoperit partial cu vegetatie

  in general dimensiuni mici

  utilizarea in compozitie a amena(arilor: fantani, bazine, canale, portice

  e"istau si parcuri de vanatoare.