.ţ â n ţ a r i i de Clui se declară rZ # l a c r i m aelamocenţi, l a ...

pagina a 6-aj i

Asociaţia Pentru■ - j

, Adevărul Revoluţieideclară că intenţionează

» -

să reia protestele

TINERH DERIOCRAJI UNSURI ÎŞI LEAGĂ LA PICIOR GHIULEAUA W1ICIL0R AGRARIENI P*a-16

Cămaşa demnitarilorVALER CHIOREANU

-yivelul de trai al românilor se situează la cota cea | \ I mai scăzută din Europa, excluzînd din clasament

i . N| Albania, ţară care ne scoate din încurcătură atunci cînd occidentalii se arată interesaţi de ceea ce se întîmplă dincolo de cortina care separă estul de vestul Europei. Viaţa locuitorilor plaiurilor mioritice se consumă între grija zilei de mîine şi necazurile pe care le abate Dumnezeu asupiă lor. Această lipsă de orizont nu-i determină însă pe conducătorii ţârii să gîndească şi să acţioneze pentru a oferi o speranţă celor care i-au aşezat frumuşel pe fotoliile parlamentare sau guvernamentale. Dimpotrivă, îi face mai hrăpăreţi, mai dornici să-şi umple pungile şi să-şi asigure clientela politică pe care să se sprijine în perspectiva viitoarelor alegeri. Cu cît ţara este mai săracă, cu atît goana după înavuţire a demnitarilor este mai turbată.

Ultima mostră de dispreţ pentru mulţime au oferit-o zilele trecute deputaţii, care au votat, într-o cofratemitate spartă doar de reprezentanţii PDSR, Legea salarizării bugetarilor, în urma căreia suma încasată de demnitari creşte spre zece milioane şi mai sus, în timp ce salariile din învăţămînt, cultură, sănătate etc. continuă să râmînă sub un milion. Cît despre pensii, nici nu e cazul să mai vorbim, mulţi dintre bâtrîni ajungînd în situaţia de-a muri de foame. Nimic nu i-a oprit pe deputaţi în avîntul lor nobil. Nici faptul că în România salariul unui parlamentar este de 7,6 ori mai mare decît cel mediu pe economie, stabilind scorul cel mai sever în favoarea vătafilor economiei naţionale din toate ţările central şi est europene foste comuniste. (în Polonia el este de 5,9 ori, în Cehia de 3,3 ori, iar în Ungaria de 1,9 ori). Nici declaraţia şefilor unor organisme financiare internaţionale, care atenţionau guvernul României că ţara se află într-o situaţie critică şi nu este cazul să majoreze foarte mult cheltuielile publice în lipsa surselor de acoperire a acestora. Nici îndemnul unor lideri din coaliţia majoritară, care erau de acord că ar trebui amînată aprobarea legii, avînd în vedere situaţia economică grea a ţârii, mai ales calamităţile naturale care s-au abătut asupra-unui bune părţi a populaţiei. Inimile parlamentarilor n-au tresărit o clipă la imaginile de coşmar transmise pe canalele de televiziune, din moment ce au dovedit că nu se gîndesc la altceva decît la buzunarul propriu. Dimpotrivă, reacţiile celor care au votat legea au atins grotescul. Un deputat PD i-a acuzat pe

continuare în pagina a 4-a

B A N C A ' , ' C O M E R C I A L A R O M Â N Ă ;

S U C U R S A L A J U D E Ţ E A N Ă C L U J, Str, George Bariţiu nr. 10-12, telefon 191879

Pune la dispoziţia persoanelor fizice UN NOU SER V ICIU BANCAR

TRANSFERUL DE VALUTĂ SPRE Ş / DINSPRE RUM ÂNI A

\ prin intermediul REŢELEI MoneyGram în num ai 1 0 m inute

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

c o M 'e w v e ţ i n e v o i a !unicul agent MoneyGram din România

In marile combinate, micile oaze de capitalism

Sub sabia lui Damocles, începe negocierea contractului colectiv de muncă la Inăustria Sârmei Cîmpia Ttsrzii

într-o hală de la Industria Sîrmei,neutilizată, va fiinţa o fabrică nouă care va produce sîrmă de sudură, cu denumirea U.D.I., investiţia fiind de 7 milioane de

vdolari, iar investitorii sînt italieni. ISCT- participă în noua firmă cu echivalentul chiriei pentru hala respectivă. Conducerea combinatului consideră că la U.D.I., unde vor lucra 34 de salariaţi, va fi o oază de capitalism. De altfel, metoda micilor societăţi în cadrul combinatului este încercată în

sectoarele prelucrătoare ale ISCT.Industria Sîrmei, asemeni întregii ramuri

siderurgice din ţară, se află într-o situaţie critică, fiind decapitalizatâ. Includerea, în 1997, pe lista neagră a lui Ulm Spineanu şi mişcările spontane şi violente de protest ale unor salariaţi, din această primăvară, au avut un puternic impact negativ asupra situaţiei financiare. îndeosebi a fost pierdut creditul furnizor, extrem de important pentru o firmă al cărei rulaj financiar este deosebit de

ridicat. După ce clasa muncitoare şi-a manifestat voinţa (a ocupat drumul european, şi-a ales propriul director) lucrurile s-au mai potolit. La - începutul sâptâmînii viitoare încep, pe un fond de acalmie, negocierile contractului colectiv de muncă. Ieri, conducerea administrativă a avut întrevederi cu reprezentanţii salariaţilor în vederea

■ - A.V.continuare în pagina a 6-a .

Mircea lonescu Quintus. Valeriu Stoica şi Nicolae Manolescu participă duminică la

Prima conferinţă judeţeană a PNL după fuziunea cu PACPartidul Naţional Liberal,

filiala Cluj, organizeazăduminică prima conferinţă judeţeană de alegeri după fuziunea cu Partidul Alianţei Civice.

Este de aşteptat ca alegerile ■ din filiala clujeană să confirme

structura de conducere provizorie instalată în momentul fuziunii şi să asigure omogenizarea membrilor proveniţi din cele două partide.

Surse cu acces la informaţii din PNL spun că Anton lonescu,: preşedinte al filialei din anul 1993 şi membru. în Biroul Permanent Central, va fi numit

preşedinte, în timp ce Nicolae Maier, fostul lider local al PAC, copreşedinte în structura provizorie de după fuziune, va fi imul dintre vicepreşedinţi.

Anton lonescu

Cei doi au confirmat ieri că vor candida pe aceste posturi.

: Maier a mai spus că în filială se ; manifestă armonie între membrii . vechi ai PNL şi cei mai noi,

proveniţi din PAC.La alegerile care au avut loc

în organizaţia municipală, fostul preşedinte liberal a fost reconfirmat, două din cinci posturi de vicepreşedinte revenind foştilor membri PAC. Probabil că o astfel de distribuţie va fi respectată şi la judeţ.

Alegerile din filiala clujeană a PNL vor fi onorate de prezenţa întregii conduceri a PNL. Echipa de trei care domină partidul,

Profesorul CESARE ALZATi• Primul Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babef-Bolyai” care a susţinut discursul de mulţumire în limba latină! •

Ieri, în Aula Magna a Universităţii "Babcş- Bolyai" din Cluj-Napoca, în prezenţa rectorului interimar, a prorectorilor şi cancelarului general, a membrilor Senatului Universităţii, cu participarea unor înalţi prelaţi ai Bisericii Grcco-

- Catolice, academicieni şi cadre didactice universitare din învăţămîntul teologic şi laic, precum şi a unor reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe şi Romano-Catolice, s-a desfăşurat ceremonia solemnă de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii strălucitului profesor şi istoric italian Cesare ALZATI, de la Universitatea din Pisa. _

tlaBOCUift-TEE â to ^ fE T C U

Mircea lonescu Quintus, Valeriu Stoica şi Nicolae Manolescu, va veni duminică la Cluj. Vineri şi sîmbătă cei trei vor participa Ia alegerile din filialele Baia Mare şi Bistriţa. PNL îşi intensifică pregătirile organizatorice în perspectiva scrutinului electoral care ar urma să aibă loc în cel mult doi ani. Pînă Ia momentul alegerilor generale, PNL va trebui să decidă dacă păstrează alianţa cu ţărăn iştii sau candidează independent

Caius CHIOREAN

DumneavoastrăareKT^troATâsieurăre-reasiguri

stt Ion LC. Brătianu, Î3 3400, Cluj-Napoca

teL 064193C87 fax 06419.20.34

Capital sodals33 miliarde lei

joi, 25 iunie 1998 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.~ Cuv. Mc. Fevronia; Calendarul greco-catolic: Cuv. M .v Febronia (sec; IV); Calendarul romano-catolic: Sf. Wilhelm, abate.

- • M îine: Calendarulortodox. Cuv. David; Sf. Ioan, ep. Gotiei; Calendarul greco- catolic: Cuv. David din Tesalonic (+530); Sf Ioan, ep. Goţiei; Calendarul romano- catolic. Ss. Ioan şi Paul, m.■ li felicităm pe top' ca care, importă- ■

jind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

BIBLIOTECI

• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 2 1-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 11-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURat 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:'

, 955 ţi 43-27-27•POLIŢIAFEROVIARĂ -

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 ( '•POUŢIADEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHeAlA: 24-14-14• PCMPERIL981• PROIECŢIA OVUĂ 982

GARDA FINANCIARĂ CLUJ:' 19-52-23 ţi 19-16-70, inL 158

DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958

RA TERMOFICARE: 19-87-48 SCMONIENAV SA 41-51-71 RA APĂ CANAL: 19-61-02 S C ■SALPREST SA: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 UL132

»SC PRIN’AL-1743-86 i DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU­RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 431424

> AEROPORT: 956* GARA doj-Napoa: 952> AGENŢIA CER- - uteraifioiii 1340- 09;utai-4J-2001;T trfi-31-17-62; Dej-21-20-22

1CURSE INTERNAŢIONALE

d in A u to g a ra II:•Q uj-N i•Quj-Napoca-Budapesta, aplecare dinQuj-Napocaînzileledeiuru, marţi, joi şi vineri laora7,00 şi înapoierea din

iudapestainzilelede marţi, miocuri, vineri şi sâmbătă la ora 11,00,• Cluj-Napoca- Bremen (Germania), cu plecări miercurea era 16,30 şi duminica, era 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.

IN F O R M A Ţ I I A u to g a ra I : 14-24-26

A u to g ara I I : 43-52-78

A m m .- 3 Q .Q 3 - 2 s .m mlwuliYipvri .........

Qnj But But 4 Cluj835 9,35 7,00 8,00

20,05 21,05 1 8,35 19,35â m l ă î i .

Chrj + But Buc Quj1320.__14,20 12,10 - 13,00Preţ bilet: pentru cetăţeni români 1

si străini - 298.000 leim arii si iol

Cluj + Budaiiesta 12,05 - 13,00 B udipata •+ Clui 1330 - 15,10 Preţ bilet: 114S dus-intors

13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FARA PLATĂ

"FAM ILIA SFÎNTĂ"2 2 - 2 6 iunie

Medicină generală. Dr. M. Suciu - 25 (12-16), dr. S. Loga - 26 (14-16), dr. R. Cotării -2 4 (10-12), dr. V. Titani - 22 (12-14), dr. I. Boili - 22, 23,25,26 (10-12), dr. S. Damian-25 (15-17) dr. L. Rasa - 22 (16-17), dr. M. Man - 24 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbialbi -2 4 , 26 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 22,24 (10- 12), dr. A. lancu - 23 (11,30-13); dr. C. Duncea 25 (17-18), dr. Cs. Szakacs -24 (13-15), dr. N. Pop-25 (14-16), dr. D. P»v - 22 (15-16); Reumatologie. Dr. I. Alb -23 (12- 14), C. Zotta - 26 (12-14); Ginecologic. Dr. C. Fodor-23,25 (10-12), dr. L. Galatianu - 26 (13-15); C hirurgie. Dr. C. Coama -23, 25 (10-12); Pediatric. Dr. R. Mitea -23 (13-15),dr. M.Fritea-25 (14-16), dr. L. Toma - 25 (10-12);Dermatologic. Dr. II. Radu - 25 (12- 14), dr. S. Bârlea - 24 (15-17); Ecograf. Dr. I. Ghilian - 26 (11-13), dr. L. Negru -2 3 (15-17), dr. O. Anton -2 6 (15-17), E. Czuczi-22 (15-17); Psihiatric. Dr. L. Glodan - 24 (13-14); Ortopedic. Dr. Z. Popa- 22 (11-12); O .R .L . Dr. C-lin Riduletcu - 22 (12-14), dr. C. Neuman - 23 (15-17); Ptihologic. Psih. L. Boili - 23 (13,30-15); Chirargic estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugea-23 (16-20).

Programarea bolnavilor - detuni p in i vineri, între orele 12-14, la telefon 1 i-78-22 ţ i la sediu, Aleea M icuţ, n r j , ap. 12.

Opera Maghiarăprez in ta azi, 25 iunie ura 18,30' MAGNAIUL MUsKA.

Pf PURI (CA - Titanic - SC A (12, 15,30 19; 22,30» * VICTORLV - O viaţă mai puţin obişnuita - SUA - premieri (11; 13; 15,17,1‘J)

ARIA - Ponctte - Franţa - premiera (11,13,15) Atit de aproape de ctr - 51'A (17. 19» * IAVORU - T nbul din fundal grădinii ~ SUA <U),Die hani 3 - Răzbunare Infernală -SUA (13; 15; 17; 19) * MÂRÂsn - SALA A* Udgaţt de schimb - SUA (13,15; J7, 19), SALA B: Stripteaw - SUA (13,30; i m 17,30).

Tt'RTtA: FOX - Măstrti disperate - SUA DEJt ARTA"- Teroare pe autostradă - SUA GlfFRl t■ I’Af FA - 19-21.06 - Prima luirtura a bit Jackic Chan - SUA.

22 - 24 06 - Oral prlmcjdioa - SUA; 25-28.06 - Pact eu diavolul - SUA

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada "Clinicilor 2); Orar: zilnic: 8-12,45;

13,30-20,OOj sîmbăta: 8-13,30.■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţn Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECIIA COPII, ORAR: luni-jol 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor,- Măniştur, Marăşti, Gheorgheni), ORAR- luni, miercuri, joi: 14-19,45; maiţi,,vîneri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; simbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marii, miercuri, vineri

_ 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; simbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR luni- vineri: '9-16,00. ; FILIALAECONOMICOrJURIDICÂ _ (Str. Einstein nr. 14), ORAR luni, miercuri 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.'

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Ornr-.Tuni - sunbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16. '

■ Biblioteca Americană "J.F.K” (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - joi: 10 -18 ; vineri: 10-14, prima şi a treia simbătă din lună: 9-14. Oferim consulţanţă pentru studii in USĂ

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri 14-19; marţi; joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “ Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; simbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural F ranccz (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineril 0-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Iltrm an n Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ .Biblioteca “Valeriu Bologa* a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, simbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, simbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis. ■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă.

■ Muzeul Etnogralic al Transilvaniei (str. Memorandumului ,nr.21): deschiszilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Iiac” (strada Emil Isac 23). Orar micrcuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminică intre orele10-14.

Joi, 25 iunie - - Programul 1: 6,00 România: ora

6 fix!;8,10Tdemccdia]; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca;10.00 TVR M o; 10,05 TVRiaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR M o; 12,05 Pentru dvs., doarmă! (r);13.00 Săptămîna culturală românească la Budapesta (r); 14,00 TVR M o; 14,10 P a la Neagră (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 M o Bac; 16,30 Telemondial; 16,50 Fotbal Turneul Final al CM; 18,55 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, ediţie specială; 20,50 Destine în vremuri de război (serial); 21,50 Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 TVR M o; 0,00 Telemondial; 0,05 Pariul Trio; 0,10- Bank-Note; 0,40 Carary Wharf 1,05 Magazin muzical-umoristic.

m o tv7,OO Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Ţînăr şi neliniştit (r); 9,50 Puls financiar, 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Sdnfeld (r); 11,00 Insula misterioasă';' 10,25 : Film:Comportamentul animalelor (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film; Crasă spaţială I (SUA 1983); 14,45 Teleriiopping; 15,00 Maria (serial); 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano;17.00 Ştirile Pro TV; 17,15 Trnăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare;18.25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului;19.30 Ştirile Pro TV; 20,15 Melrose Place; 21,15 Nikita; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeld; 22,45’ Cracker,23.30 Ştirile Pro TV; 23,45 Prima pagină; 0,00 Procesul mondialelor,1.00 Puls financiar, 1,05 Prima puţină; 1,10 W cm ai of Colet (film erotic, p.IV); 2,10 Am înfilnit şi români fericiţi (r); 3,00 Cracker (r).

Programul 2: 6,30 Telematinal;8.00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (r); 8,30 Fotbal TiSrneul Final al CM; 11,00 Ccmoriie lumii (t);'11.25 TVR Mb; 11,30 Cultira în lime (r); 12,00 Sunset Beach(r); 12,45 Doar o vorbă... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r); 13,30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50

Tribma partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora cinci; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Fotbal Turneul Final al CM; 21,00 în faţa dvs.; 22,00 Film: Demaqii (Franţa 1988); 0,05 Fotbal Turneul Final al CM.

Vineri, 26 iunie ■ Programul 1: 6,00 România, ora 6 fix!; 8,10 Telonondiâl; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVRiaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Arhive româieşti (i); 1230 Convieţuiri (magazin); 13,00 Faţă în faţă cu autorul (r); 14,00 TVR Info; 14,10 P a la Neagră (r); 15,00 De la Iţine adunate ...; 15,30 Emisiune în limba germană; 16,30 Telemondial; 16,50 Fotbal Turneul Final al CM; 18,55 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 D-na Kirig, agent secret; 21,50 Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 TVR M o; 0,00 Fotbal Tumori Final al CM

m o t vi- 7,00 Ora 7, bună dimineaţa! ;19,00 Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Puls financiar, 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 SeMeld (r); 11,00 Insula misterioasă; 11,30 Beveriy Hills (r);12.15 Melrose Place (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Cursă spaţială H (SUA 1983); 14,45 TeleAopping;15.00 Maria; 15,50 Teleshopping;16.00 Nano(serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17)15 Am întîlnit şi români fericiţi; 17,35 Urmărire genoală; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30-Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV;20.15 Ultima frontieră (serial, ep.l);21.15 Satelitul caupţiei (Anglia 1981);23.15 Ştirile Pro TV; 23,35 Prima pagină; 0,00 Procesul mondialelor,1.00 Puls financiar, 1,05 Prima pagină;

1,10 Poltergcist - Moştenirea; hr Avaituii în casa morţi; 2 2 0 V Î, (serial); 3,00 Baschet NBA.

Programul 2: 6,30 TVw Telematinal; 8,00 Doi ani de vaQwj printre dinozauri (r); 8,30 F c2 Turneul Final al CM (r); IU

♦Varietăţi internaţionale; 1K Pelerinaje (r); 1200Sunset Beacl’ 1245 Doar o vorbă săţ-i m ă & (r); 12,50 Cu ochii’n patru (r); I3jr Tezaur foldoric(r); 14,30 T V R Ck Nqxxa; 15,00 TVR Mir, 15,101^ străine pentru copii. Italiană en 'J 15,35 Doi am de vacanţă p dinozauri; 16,00 Veronica - ( iubirii; 16,50 Peria Neagră; I Tribuna partidelor pariai^ntara,

'TVR M o; 18,00 Universul cuncsştjj (magazin ştiinţific); 19,00 Ştiri ba^ şi bursiere; 19,10FoMTurneulFn ă CM; 21,00 Peria Coroanei (sej*

. 21,50 Fotbal Turneul F in ă ă Qţ 0,00 Ghid cine vine la mine?; TVM Mesager. •

Redacţia nu iţi asumă respit,, bilitatea pentru schimbările interj in programele posturilor de teletiin

Dr. TO M A T. M U G I;♦ chirurgie plastic 4 chirurgia sinulii♦ abdominoplastit 4 iipoaspiraţie 4 transplant de pă 4 lifting faciă 4 rinoplastie 4 varice

4 tratament chimic ă acneeĂIRPA SCăLV g 1 4 4 4 4

O nrawin dsschwl spre lumslJo i, 25 innic

6 ,0 0 V id eo tex t; 21 ,00 Dedicaţii muzicale - muzică; 2 1 ,3 0 V id eo tex t; 3 ,00 închiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Joi, 25 iunie 15,00 Preludiu muzical;

15,05 La curtea regelui Fotbal; 15,35 Operă - reluare; 17,10 Documentar; 17,40Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00 Videoclipuri; 20,15 Ieşire din labirint; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit

F A R M A C II- Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540.

Farmacii cu serviciu prelungii: Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia ”CLE- MATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 4, “HYGIEIA AESCULAP“, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

i PORTAL

^ POLICLINICA INT1RSERV1SAN

str R m ă) nrSţcait.Ghcun'ssSTOMATOLOGIE NON-8TOP

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ HEM LOG3E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCEBO LOG3E ♦ REUMATOLOGE ♦ ÎO m FIE ♦ ALERGOLOG3E ♦ DERMAIOtO- GIE 4 CHIRURGIE ♦ ORIOPBH ♦ O.R.L ♦OfTALMOLOQIt® COLOG3E ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDUTRU

: URtXOQE ♦ ACUPUNCmiRADIOLOGIE- • EC0GBATB

Examinări Doppler- Hlsterosalping) grafii pata

sterilitate feminiiăLABORATOR ,

(Biochimie - Bactmologie Imiaotope Parazitologie Determitfare Rb ■ Toteie sarcină - Aitigca BBS - Efisa W Elaminiri dtologiee pentru depulira cancerului de col uteria - lBre*tigăip«ri sterilitatea feminini Ş niscuSii) ZILNIC, inclusiv DUMINICI

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21-7 R e ze rv a re , consultaţii

^ l a t e l 41.41.63.

Jo i, 25 iunie8,00 Videotext; 9,00 Reluări;

15,00 v ideo tex t; 17,15 N eon R ider - se ria l; 18,00 D esene

.anim ate; 18,30 Mistere, farmece şi miracole - documentar; 19,00 Cavaleri şi războinici - serial; 19,45 Videoclipuri; 20,00 Crima- film; 21,35 R adical Pow er - documentar; 22,00 M ăm ici de ocazie - serial; 23,00 Body Rock- film; 0,30 Rock Out The Earth

. - emisiune muzicală; 1,00 Erotica- program erotic. v

s .c D o n t a l A O W S O C O L O V

fk a ta n w n ta stom atoio^a cam ptm a:

Oterapie >O protetică (cerafflteă)O chirurgie (rezecţu, înţjtadc)

Programări latei.:430028 1 Zilnic arac M 9

' simbâţa 1048

ie

Pentru student!/ pensionjj^

Joi, 25 iunie ^Ştiri locale: 6:40, 7, 7:40,8,8:40, 9,10,12,

Ţ 13,14, 15, 16 ,17 , 1 8 6,00-10,00 ‘Primul ■fTS* i a f \ ! săut”. 6,20 Agoida zilei. 7,20 Revista presei.

“ie gySb° 18,20”CD Sport’ (CătălinBerindean). 9,20“Cei mai crede lumea”, sondaj pe tone de actualitate.

! * \ >9,40 Căendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscq». 10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 ‘Plus”, pamflet, Adrian S u d a 11,20, 13,20 Buletin financiar. 13,40 Calaidarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în dteva vorbe”, declăaţia zileL 15,20 "Ce mai crede lumea”, r. 16,40 "Ochiul şi urechea” . 17,20 Calendarul zilei. 17,50 ‘Phrs”.r. 18,10 ‘CD Sport”, Cătălin Berindean. “Sinteze'finandare“, Mircea Burin. 19,00 ‘CD Jam” - Horaţiu Nicoară 20.57^4,2,4 Retrospectiva ştirilor zild. 22,00 “O i c a s a txsă”. H orăiu Nicoară şi Tudor Runcana

. Joi, 25 innic

U N I P L U S R a d i o ^

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00-14,30; 18,00-18,4si 21A 2J30. 6,00-10,00 “Un alt început . 6,45*, 7,45; 8,45, 9,45Horoscop Uniptos; 8,15 Sport pc mapamond; Cursul valutar; Revista presei; Concursuri, informaţii diverse. 8,50 Punctochri - comentariul zilei. 9 ^ 0 F o tb a l '9 8 ",- r e s p o n d e n ^ c to la Paris; 1 0 ,0 0 - 1 2 , 0 0 “M uzica Antistress . 12,00-18,00 8

grade plus”; Informaţii, relatări în direct; Concursuri. 18,55 - 19,00 ”VIP-uri în vacanţă”. 19,00-20,00 "Gospel la Uniplus” - realizator Rona. 21,30-23,30 ”Jazz la Uniplus” - realizator Ioan Muşlea. 23,30-6,00 Muzica nopţii.

' . • Joi, 25 innict l a d i o S o n t c ştiri-8, 10, 12, 14, u,

b,F» «*>» ÎS, 20,21. 6-9 "Cafeaua deserviţiu" (maxima, power playul şi calendarul

zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914" (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzici). 14-16 ”... şi muzică” . 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-24 "Top Sonic Boom”, r. 24-2 Cosmosul dintr-o privire (Marius jienţa); 2-6 "Music Non-Stop". •

Joi, 25 iunie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

11:00 Pânzele de dimineaţă (meteo,m ă c r 8:08 revista presei locale; 8:20

" actualitatea locală, recomandări TV;

întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfinarin, realizator A.G. Weinberger. 1:00- 5:00 Discontact.

Joi, 25 innicR A D I O c l u j ; IU 6,00 Bună dimineaţa

(redactor - A ndreiHuţanu). 8,0020,00 REVIZIE TEHNICĂ. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,00 Ateneu/Emisiune culturală realizată.de Gheorghe

' Bodea. 2150 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. Vineri, 26 Iunie la Radio Cluj

6,00 Buni dimineaţa (redactor Doina Borgovan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. .

Joi, 25 iunie

'VsilV<“837 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9.05 microbiografie sonoră; 920 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-24:00 Fair-Play, realizatorRăzvan Dumitrescu, Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şi

Ştiri zilnic: 9, 10, 12,15, 16, 19, 1 . Ş tiu BBC: 14, 18, 21. 6:30 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. 13:00 România Actualităţi Bucureşti. 13:20 Cafe Concert 14:30 Hello. 17:00-18:00 Pauza

m are.- Selma Dragoş. 18:3Q Faptul seriL 20:00-21:00 Muzicorama- Adi Leu. 21:30 Taxi Music-dedicaţii muzicale. 23 .-00-24:00 Rock magazin - Meu Alexandrescu. 24:00-6:30 Big Hello.

lliilliW H8iT8l l l l i l lS f f i i j5ilii!

PEOF. DBT. Dr, WHil ClWfiffl ; Dr. A5SELA CĂLUGĂBF

S t r . P rah o v e i nr. 11(Sngă biserica Bob)

PROGRAM n pŢAt.MOLOfflf L, Mi, V -17-20

' S - 8-12. .Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.63

f T tJl i f e l i n e .------— — — Sutktulnostnihd^KKiţi» ţ/ v dumnamastii Tdefiml

de etapte, tdefinulrirţu.i 4 9 1 6 4 7 ş.

Gardă de noante. orele 20-08.

Linia telefonică de intervenţie ta crâă si prevenţie a suicidului rmţrjU “LABORATORUL DE SETATEMLVTALlCLCJstilsdisporiţi»^-

luni ntoi vineri, talie «ele 8 -de

l i ®f i J B - ROZA VÎNTURSLOR joi, 25 iunie 1998 52

fOPIREA GHEŢARILOR ARCTICI g DETERMINA 0 CREŞTERE A

NIVELULUI MARILOR(AFP)

Foarte sensibili la încălzirea climei, gheţarii din Arctica vor putea furniza aproximativ jum ătate din apa provenită din topirea gheţarilor din întreaga lume, potrivit unor studii difuzate la Bonn, pe marginea negocierilor privind aplicarea protocolului de la Kyoto. Acest recul semnificativ al gheţarilor va contribui la creşterea globală a nivelului apelor mării, temperaturile mai mari din America de Nord determinînd o retragere importantă a gheţarilor' arctici.

în ultimii 30 de ani, vestul Arcticii s-a încălzit cu un grad într-un deceniu,: potrivit cercetătorului american Bruce Molnia (US Geologicăl Survey), în condiţiile în care încălzirea globală din ultimii o sută de ani s-a situat între 0,3 şi 0,6 grade. După părerea sa, gheţarii din riord-vestul Americii de Nord (Alaska, Columbia Britanică şi Yukon) ar putea, în aceste condiţii, furniza pînă la 50 la sută din volumul de apă provenit din topirea gheţarilor.

El a constatat, în urmă cu cîteva sâptâmîni, “unele subţieri specifice” ale gheţarilor din Alaska în raport cu observaţiile sale făcute în 1996, în fiordurile College, Hartiman şi Bany Arm.

Un alt studiu, coordonat de profesorul Mark Meier (Universitatea din Colorado), a confirmat recent retragerea “mai importantă decît cea prevăzută” a gheţarului Bering. Totodată, studiul a stabilit că, începînd din 1980, gheţarii din America de Nord au contribuit cel mai mult la creşterea nivelului apelor mării. Retragerea gheţarului Bering a fost remarcată în cadrul unei expediţii a organizaţiei Greeripeace. Topirea acestuia, deşi neregulată, s-a accelerat

în ultimele două deceniu Retrageri de un kilometru pe an au mai fost observate la începutul anilor ’90.

Potrivit GrupuluiInterguvemamental de Evaluare" a Schimbărilor Climatice (GIECC), ale cărui lucrări au servit drept bază ştiinţifică deciziilor luate la Kyoto consacrate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în Arctica se anticipează “schimbări fizice şi ecologice majore”. Pe lîngâ topirea parţială a, gheţarilor şi' dezgheţarea solului îngheţat (permafrostului), experţii prognozează modificări ale ecosistemelor şi efecte indirecte îngrijorătoare. Perturbarea sistemului climatic riscă să provoace reacţii în lanţ precum degajarea de gaze cu efect de seră şi modificări în circulaţia oceanică. Temperaturile mari vor determina precipitaţii mai abundente, accelerînd o retragere a gheţurilor, ceea ce va afecta, la rîndul său, clima şi nivelul global al mărilor.

Atît în Arctica, cît şi în Antarctica persistă unele incertitudini asupra comportamentului viitor al gheţurilor. Riscul unei topiri importante există, nu însă şi cel al unei dezintegrări a gheţurilor începînd cu secolul al XXI-lea, apreciază experţi ai ONU. NASA a calculat, în 1997, că actuala calotă glaciară din nordul şi nord-estul Groenlandei se topeşte de trei ori mai. repede decît se reface. O triisiune ştiinţifică internaţională pe durata unui an, SHEBA (Surface Heat Budget of the Arctic Ocean) a fost lansată în toamna anului trecut pentru a evalua efectele încălzirii planetei asupra zonei Arcticii. Ceilalţi indicatori fiabili ai încălzirii sînt gheţarii alpini şi tropicali. GIECC prognozează o creştere a nivelului apelor mării care poate atinge 86 de centimetri în secolul al XXI-lea.

AU TORITĂŢILE AM ERIC ANE N U SE A Ş T E A P T A LA R EZU LTA TE SPECTACULOASE D E LA V IZITA

LUI B ILL CLINTON ÎN CHINA(Associated Press, Reuters)

în diplomaţia întîlnirilor la nivel înalt, ca şi în poliţică, strategia sigură este de a ţine speranţele în friu - cu cît este mai scăzut pragul pentru succes, cu atît

j:ste mai uşor de trecut. De aceea, .Administraţia SUA anunţă politica preşedintelui Bill Clinton faţă de China în general, fără să promită rezultate concrete la întîlnirea la vîrf de la Beijing. Date fiind circumstanţele vizitei pe care preşedintele Clinton o va începe la 25 iunie, prudenţa este îndreptăţită. Congresul investighează controversatele acorduri cu privire la lansarea de sateliţi, despre care unii critici susţin că au dus la scurgerea de tehnologie pentru rachete către China în detrimentul securităţii Statelor Unite, într-un caz ce .implică un important furnizor de fonduri pentru Partidul Democrai Există în continuare problema nesoluţionată a unor pretinse donaţii chineze ilegale către Partidul Democrat şi dezbaterea permanentă în legătură cu încălcări ale drepturilor omului. Camera Reprezentanţilor,a votat împotriva oricărei noi lansări de sateliţi americani şi împotriva apariţiei lui Bill Clinton în Piaţa Tiananmen pentru ceremonia oficială de primire în China.

Politica preşedintelui Clinton este angajamentul, bazat pe raţionamentul că orice contact - la nivel superior sau inferior, în domeniile diplomatic, economic şi militar - reprezintă o

- modalitate de a influenţa China în direcţia obiectivelor americane. Richardson a arătat că nu Administraţia democrată a descoperit această politică, ci a moştenit-o de la republicani, în special de la George Bush, dar ’noi am perfecţionat-o”. Nu aceasta este şi opinia criticilor republicani. "Chinezii nu înţeleg doar să obţină foloase”, a opinat senatorul Trent Lott, liderul majorităţii din Senat.' ’Tfebuie să ai sancţiuni şi recompense. Noi nu le-am avut”. El nu a putut indica nici un fel de sancţiuni imediat disponibile; una ar fi retragerea clauzei naţiunii celei mai favorizate pe care Bill Clinton tocmai a

reînnoit-o, aşa cum se procedează în fiecare an; prelungirea clauzei provoacă în fiecare an dispute cu privire la drepturile omului şi la alte probleme, dar nu se reuşeşte obţinerea voturilor pentru a o bloca, chiar dacă Congresul ar încerca într-adevăr acest lucru. Lott a afirmat că este îngrijorat că liderii chinezi îf dejoacă planurile lui Bill Clinton în cadrul aranjamentelor pentru summiL iar preşedintele nu va fi. suficient de ferm în prezentarea preocupărilor Statelor Unite în legătură cu drepturile omului, vînzările de arme şi alte chestiuni. Inexact, a replicat Casa Albă, oferindu-se să-l informeze pe liderul republican dacă doreşte să ştie ce se întîmplă cu adevărat

La un forum cu priyire la politica SUA faţă de China, sponsorizat de Transamerica Corp., Richardson şi Daley au arătat că politica de angajament dă rezultate. Ministrul Comerţului a recunoscut că există ”în continuare un raport inechitabil” în domeniul comerţului din cauza' obstacolelor impuse de chinezi în calea exportului şi firmelor americane.

Cronologia relaţiilorchino-americane

începînd din 1971Iulie 1971 - Henry Kissinger,. fost

secretar american de stat, întreprinde o vizită secretă în China, în vreme ce modelează o nouă deschidere faţă de Beijing, prin schimburi de echipe de tenis de masă în cadrul aşa-numitei diplomaţii a ”ping-pong”-ului. Februarie 1972 - Preşedintele american Richard Nixon vizitează China, semnează Comunicatul comun de la Shanghai în care se afirmă că există o singură Chină, iar Taiwanul face parte .din China., Decembrie 1975 - Preşedintele Statelor Unite, Gerald Ford vizitează China. Ianuarie 1979 - China şi Statele Unite stabilesc relaţii diplomatice după ce preşedintele american Jimmy Carter recunoaşte Beijingul în locul Taipeiului. Un comunicat comun reflectă această

schimbare şi afirmă că Washingtonul va menţine rela ţii neoficiale cu Taiwanul. Ia n u a rie 1979 -Vicepremierul chinez Deng Xiaoping vizitează Statele Unite şi cîştigâ simpatia americanilor purtînd o pălărie de cowboy la un rodeo din Texas. ° Ianuarie 1984 - Premierul Zhao Ziang vizitează Statele Unite. Aprilie 1984 - Preşedintele american Ronald Reagan / vizitează Beijingul şi se întîlneşte cu, liderul suprem Deng Xiaoping, care afirmă că Taiwapul rămîne o problemă . crucială în relaţiile chino-americane. Iulie 1985 - Preşedintele chinez Li Xiannian întreprinde o vizită în Statele Unite. Februarie 1989 - Preşedintele american George Bush vizitează China. Iunie 1989 - relaţiile chino-americane sînt îngheţate după ce Armata Populara de Eliberare chineză reprimă în sînge . demonstraţiile prodemocraţie conduse de studenţi în Piaţa Tiananmen din Beijing. Statele Unite şi alte ţâri occidentale instituie sancţiuni împotriva Beijingului. Septem brie 1992 - Preşedintele Bush răstoarnă un deceniu , de politică americană şi aprobă vînzarea a /l 50 de avioane de luptă cu reacţie F-16 către Taiwan. Septembrie 1993 - Preşedintele Bill Clinton lansează politica de "angajament constructiv” cu China, potrivit unui document al Casei Albe. Noiembrie 1996 - Preşedintele american Bill Clinton şi cel chinez Jiang Zemin se întîlnesc Ia forumul APEC de la Manilla, sînt de acord să procedeze la un schimb de oficialităţi în vederea unor vizite prezidenţiale. Martie 1997 - Vicepreşedintele SUA Al Gore vizitează Beijingul pentru â pregăti calea întrevederilor la nivel prezidenţial. Octombrie 1997 - Preşedintele Jiang întreprinde o vizită de stat pe o săptămînâ în Statele Unite, prima în decurs de 12 ani. Ianuarie 1998 - Ministrul american al Apărării, William Cohen vizitează China pentru a discuta despre relaţii militare mai strînse, vizitează o bază aeriană secretă din Beijing. Iunie 1998 - Preşedintele Bill Clinton intenţionează să efectueze o vizită de stat de 10 zile în China. .

EXTINDEREA NATO A FOST SI R AMINE INACCEPTABILĂ(Interviu acordat de vicepreşedintele Dumei

de Stat a Rusiei, Serghei Baburin, cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta)

întrebare: Recent, laMoscova a avut loc Conferinţa Internaţională aParlamentarilor, intitulată «Noua a rh itec tu ră de securitate a Europei şi NATO”. în ce a constat acest tveniment?Răspuns: A fost o acţiune

we s-a bucurat de participarea t t lo r ţă r i pe care tema extinderii NATO le priveşte în mod direct •state din zona Mării Baltice, a Mării Mediterane şi din Europa Centrală. Concret, au participat Parlamentari din Norvegia, Jinlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, omenia, România, Kîrgîstari, jjecum şi din Cehia, Iugoslavia, . 'a Şi Cipru. O contribuţie "“portantă la lucrările onfermţei au avut-o deputaţii ®n Germania şi Spania. Dar, nu e Ştie pentru care motive, “jericanii au decis să nu într C,lpe' ridică semne de exist T - '11 ceea ce priveşteCafSC?UiUireaUarnusiiblm i ■ dialog. Merită liniat că delegaţii din ţările

membre ale NATO au avut cuvinte de înaltă apreciere faţă de conţinutul dezbaterilor. Ei au spus că au avut ocazia să asculte foarte multe lucruri noi despre poziţia noastră. Unii dintre ei, oameni politici occidentali cu o foarte mare experienţă, au declarat chiar că nu au fost conştienţi de deplina greutate a argumentelor părţii ruse împotriva extinderii NATO.

I: Dar NATO îşi declară dorinţa de evoluţie, nu-i aşa?

R: Impresia care persistă este că, în ciuda declaraţiilor liderilor Alianţei, transformarea NATO are loc în două direcţii. în primul rînd, NATO se transformă dintr-un bloc militaro-politic intr-unui prin excelenţă militar şi, fapt deosebit de periculos, dintr-unul defensiv într-unul ofensiv. Este dezbătută problema modificării concepţiei NATO, care nu mai trebuie să includă doar „asigurarea apărării colective”, ci şi apărarea unor „interese colective”. Iar acesta nu este unul şi acelaşi lucru. Merită remarcat faptul că mai multe ţări

candidate la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, fără a fi încă membri cu drepturi depline ai acesteia, şi-au declarat

- disponibilitatea de a trimite militari în cadrul forţelor coaliţiei antiirakiene conduse de SUA. Iar, în al doilea rînd, asistăm la o extindere a zonei de responsabilitate a NATO mult

"peste limitele teritoriului care a , fost stabilit iniţial. Se vorbeşte,

de obicei, de extinderea NATO către Est, de includerea în Alianţă a Poloniei, Republicii Cehe şi Ungariei. Dar se fac deja '

, pregătiri pentru aderarea la acest bloc a Bulgarei, României, Letoniei, Lituaniei şi Estoniei. ; Prin programul Parteneriat pentru Pace are loc o implicare în colaborarea cu structurile militare ale NATO a practic tuturor statelor-membre ale CSI (Comunitatea Statelor' Independente), cu excepţia Republicii Belarus. Trebuie să ne , gîndim serios dacă merită ca Rusia să participe, în continuare, la acest program. Se afirmă că statele central-europene sînt cele care aspiră la calitatea de membru al NATO. Dar, iată că, în urmă cu un an,m-am întîlnit la Sofia cu preşedintele Bulgariei şi l-am întrebat de ce ţara sa

doreşte să intre în NATO. A reieşit că, în cursul primei vizite a unui preşedinte al Bulgariei la Bruxelles, cînd acesta a pus problema acordării de ajutor economic, i s-a replicat: mai întîi solicitaţi aderarea la NATO, iar apoi ne vom ocupa de celelalte probleme. Şi aceasta, fără să-i dea nimeni vreo garanţie că va fi primit, i s-a spus, pur şi simplu: stai la rînd şi vom vedea.

î.: La ce vor duce toate acestea?

R : în mod inevitabil, Rusia va fi silită să ia măsuri .de asigurare a securităţii naţionale, între care şi refacerea complexului militaro-industrial. Va creşte rolul forţelor nucleare strategice ale Rusiei, ca un. mijloc de preîntîmpinare a unor eventuale acţiuni inamice din _ partea NATO. Aceasta'fiind situaţia, contramăsurile fireşti luate de noi vor fi considerate, cu siguranţă, drept o ameninţare din partea Rusiei. Dar lucrurile stâu exact invers. S-a creat o . situaţie paradoxală, în care- aspiraţia NATO de a consolida, chipurile,, securitatea şi stabilitatea în Europa poate atrage după sine amplificarea componentei nucleare şi de dotare cu rachete a sistemului de

apărare a Rusiei şi, în cele din urmă; creşterea tensiunii pe continent. Aş dori să scot în evidenţă trei poziţii esenţiale ale parlamentului rus şi, doresc să subliniez, aceasta este poziţia fermă a tuturor fracţiunilor parlamentare, stabilită de comun acord şi cu guvernul, şi cu preşedintele Federaţiei Ruse. în primul rînd, Rusia se pronunţă împotriva creării de noi linii de divizare în Europa. Se pare că astăzi, Europa unită începe, din nou, să fie împărţită în teritoriul NATO şi nu ştiu ce teritoriu în afara NATO. Fără nici un fel de Tratat de la Varşovia, prin extinderea NATO apar automat noi cortine.de fier. Dar, ni se spune că Rusia nu trebuie să facă nici măcar aluzie la cine ştie ce "linii roşii”, dincolo de care, dacă Alianţa se extinde se va ajunge la ruperea relaţiilor dintre Rusia şi NATO. în al doilea rînd, Rusia se pronunţă împotriva unui model de securitate european avînd în centrul său NATO. Organul capabil să coordoneze toate iniţiativele strategice din regiune (desigur, farâ ă dubla şi fără a se situa deasupra nici a Alianţei Nord-Atlantice, nici a Comunităţii Statelor

Independente şi nici a vreunui alt organism) nu poate fi decît Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare In Europa (OSCE). Şi, în ăl treilea rînd, Rusia a adoptat Actul Fondator într-o variantă evident sărăcăcioasă, incompletă, deoarece ea a urmărit reducerea tensiunilor de pe continentul european. Dar, aceasta nu înseamnă defel că sîntem de acord cu extinderea NATO. Parlamentului Rusiei i-a displăcut acest document de la bun început. Am sperat că temerile noastre nu se vor adeveri. Dar, deocamdată, totul evoluează în aşa fel îneît pînă şi guvernului rus încep să i se destrame iluziile. Aceasta deoarece extinderea NATQ reprezintă o înfrîngere a~ preşedintelui Elţîn şi- a guvernului său în planul politicii externe..

Admiterea în NATO a oricărei , foste republici sovietice va însemna un fiasco total al preşedintelui şi guvernului. - - Aşa ceva' opinia publică şi parlamentul nu vor mai ierta. Aceasta este poziţia unui mare număr de parlamentari, pentru că noi avem un mod de abordare mult mai drastic.decît cel al Ministerului nostru de Externe.

5 1 joi, 25 iunie 1998 POUTICÂPotrivit legii,

Autorităţile locale au obligaţia să - marcheze, pe 26 iunie, Ziua drapelului naţional

Cu ocazia Zilei drapelului, autorităţile locale organizează mîine, 26 iunie a.c., o serie de manifestări cu caracter evocator sau ştiinţific, se arată într-un comunicat primit la redacţie din partea Consiliului Judeţean Cluj. Vă prezentăm textul Legii privind proclamarea Zilei drapelului naţional, publicat în Monitorul oficial, nr. 190.

Parlamentul României adoptă prezenta lege:Art.1 - (1) Se proclamă ziua de 26 iunie Ziua

drapelului naţional.(2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de

către autorităţile publice şi de celelalte instituţii • ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural - educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

A lt 2 - (1) Guvernul şi autorităţile publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi-

.drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii numărul 75 din 1994, şi pentru buna desfăşurare a acţiunilor prevăzute la art.l, al. (2)

(2) In Capitală şi în municipiile reşedinţă de

judeţ se vor organiza ceremoniale publice de înălţare a drapelului României, pe baza normelor

.convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.

; " Cu prilejul sărbătoririi, în anul 1998, a'Zilei drapelului naţional, Parlamentul României se va întruni în şedinţă solemnă.

> Pe 20 mai a.c., preşedintele României a . promulgat Legea privind proclamarea zilei drapelului naţional, dispunînd publicarea ei în Monitorul oficial.

Armata a IV-a ‘Transilvania” marchează pe 26 iunie, împreună cu autorităţile publice locale, Ziua drapelului naţional în conformitate cu prevederile Legii 96 din 1998. La ora 14, drapelul naţional va fi primit cu onoruri militare în centrul civic al municipiului Cluj-Napoca (Piaţa Avram Iancu). Fanfara-militară va intona imnul de stat al

' României. Personalităţi civile şi militare vor rosti alocuţiuni după încheierea ceremoniei înălţării drapelului. Ceremonialul militar se va încheia cu defilarea a trei plutoane ale armatei şi unul al jandarmeriei

(D .B.)

Nicolae Ionescu-Galbenise opune...

Vicepreşedintele PNŢCD, Nicolae Ionescu-Galbehi, preşedinte al Comisiei de control a activităţii SRI, consideră că iniţiativa deputatului PNŢCD Dan'Barbaresso privind identificarea demnitarilor ţărănişti foşti informatori ai Securităţii reprezintă o forţare atîta timp cît cadrul legal privind accesul la dosarele Securităţii nu este încă stabilit. Dan Barbaresso, susţinut de 65. de parlamentari din grupul creştin-democrat

, civic-ecologist, a adresat, marţi, o scrisoare preşedintelui Ion Diaconescu, solicitîndu-i să facă demersurile necesare pe lîngă - CSAT pentru a permite SRI să comunice conducerii PNŢCD numele demnitarilor ţărănişti care au colaborat cu Securitatea. T Nicolae Ionescu-Galbeni consideră că iniţiatorul, acestei declaraţii nu cunoaşte prevederile legale care interzic accesul public la dosarele fostei Securităţi. El apreciază că demersul lui Barbaresso reprezintă “o forţare de uşă deschisă” şi a arătat că membrii Biroului de Conducere, Coordonare şi Control (BCCC) vor depune declaraţii în care vor preciza raporturile lor cu fosta Securitate. Potrivit Legii de organizare şi funcţionare a SRI, arhivele fostei Securităţi aflate în custodia Serviciului; pot fi consultate numai cu aprobarea directorului general al , SRI. Dosarele care privesc siguranţa naţională nu pot fi consultate timp de 40 de ani de la întocmirea lor. în legea de organizare şi fhneţionare a CSAT se arată că hotărîrile luate în timpul şedinţelor sînt obligatorii pentru membru Consiliului. Directorul SRI este membru de drept al CSAT.

PD respinge oriceformă de separatism pe criterii etnice ' _

Intr-un comunicat semnat de Biroul de presă al PD Cluj se precizează că discuţiile care au avut loc în coaliţia majoritară referitor la înfiinţarea unei universităţi maghiare nu au condus la asumarea unor'angajamente sau acte cu caracter juridic. In-orice coaliţie de guvemămînt se poartă astfel de discuţii, care vizează toate aspectele legate de guvernare.

In ceea ce priveşte acordul pentru înfiinţarea unei comisii de evaluare privind înfiinţarea unei universităţi maghiare de stat,' se arată în comunicat, această comisie, dacă se va constitui, va analiza doar necesitatea înfiinţării unei astfel de universităţi, fără a avea putere de decizie. Referitor la această problemă poziţia PD râmîne neschimbată: PD susţine doar ideea universităţii multiculturale, în deplină conformitate cu spiritul european şi se pronunţă împotriva oricăror forme de separatism pe criterii etnice. PD recunoaşte necesitatea. respectării documentelor internaţionale referitoare la minorităţi (Convenţia Cadru, Recomandarea 1201 etc.) la care România este parte, Insă acestea nu prevăd separatismul pe criterii etnice a instituţiilor de Invăţâmînt. Uniunea Democrată Maghiară din România este necesară susţinerii Guvernului atîta timp cit se află în limitele convenite în cadrul Coaliţiei. PD Cluj regretă caracterul ultimativ al declaraţiilor delegaţiei dujpne la CRU al UDMR - se menţionează în comunicatul Biroului de presă al PD Cluj.

d e m n i t a r i l o rurmare din pagina 1

colegii din PDSR care au părăsit sala că gestul lor este unul demagogic din

-m om ent ce n-au promovat un asemenea proiect de lege pe timpul cît guvernau ţara. Iar un deputat pcuncrist, şef de comisie parlamentară, a uitat dâ,în urmă cu cîtva timp, a ameninţat cu demisia dacă' nu va fi m ajorat salariul angajaţilor din sănătate, scîrba lui pentru votul

colegilor rămînînd însă fără urmare practică, mai mult, acum alăturîndu- sc fără rezerve celor care au hotărît că demnitarii români merită cu prisosinţă un salariu mai mare de 7,6 ori decît cel al oamenilor obişnuiţi. Desigur, ofensiva parlamentarilor coaliţiei majoritare are şi o finalitate politică. Ei au dorit să satisfacă pretenţiile clientelei politice, prin subvenţionarea directă, sub formă de salarii umflate,

- a angajaţilor din administraţia publică

şi prin puterea de decizie în acest domeniu acordată şefilor de instituţii şi unităţi administrative. Practic, noua lege lasă la discreţia acestor şefi politica de salarizare. în lipsa altor criterii de departajare, ei vor hotărî că un.subaltem coleg de partid este mai bun'şi, deci, merită un salariu mai mare decît un altul, pe care politica nu-1 interesează ori cotizează la un partid aflat în opoziţie. Acesta este al

, doilea pericol care pîndeşte procesul de aplicare a legii votată cu entuziasm de aleşii poporului zilele trecute.

M iniştrii Cabinetului Vasile depundeclaraţii privindrelaţiile cu fosta Securitate

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Alexandru Athanasiu, şi-a depus, miercuri, la Guvern, declaraţia privind raporturile cu fosta Securitate. Ministrul Integrării Europene, Alexandru Heriea, şi-a depus şi el declaraţia la Guvern. Herlea a declarat agenţiei MEDIAFAX că nu a fost colaborator al fostei Securităţi. Ministrul Culturii, Ion Caramitru, şi ministrul Comunicaţiilor, Sorin Pantiş au declarat că nu au colaborat cu fosta Securitate. Ministrul Industriei şi

•Comerţului, Radu Berceanu, îşi va depune, joi, declaraţia privind relaţiile cu fosta Securitate' PTnă acum au mai depus declaraţii: ministrul de Interne, Gavril Dejeu, ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica, ministrul Turismului, Sorin Frunzăverde, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Alexandru Sassu şi şeful DAPIl, Vlad Roşea.

losif Boda:

Documentul intern privind strategia alianţelor ApR demonstrează “o poziţie infantilă”

Vicepreşedintele ApR losif Boda a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că documentul privind strategia alianţelor publicat recent în presă şi atribuit ApR demonstrează “o poziţie infantilă” şi nu îi aparţine.

EI a spus că nu a avut cunoştinţă de existenţa acestui document şi a precizat că nu poate “nici să confirme si nici să infirme dacă este elaborat de

perioadă de timp, pe lîngă o persoană obişnuită să creeze diversiuni în alte formaţiuni”. losif Boda a arătat că nu a participat la recenta şedinţă a Biroului Executiv Central al ApR. Surse parlamentare din ApR precizaseră, marţi, că documentul este autentic, fiind difuzat, pentru scurt timp, în şedinţa BExC al ApR. '

Secretarul pe probleme politice al PDSR, Ovidiu

PDSR vrea să-i readucă înfruntea TVR pe Emanoil Valeriu

si Alexandru MironovGrupurile parlafnentare ale PDSR i-au propus, miercuri, pe

Mihai Mâlaimare şi pe Alexandru Mironov pentru posturile de membri titulari ai Consiliului de administraţie al TVR. PDSR îi mai propune pe Ion Marin şi pe Emanoil Valeriu pentru funcţiile de membri supleanţi îir acest Consiliu. Pentru Consiliul de administraţie alTVR, grupurile parlamentare trebuie să propună opt membri: PNŢCD şi PDSR cîte doi titulari şi doi supleanţi, iar PD, PNL, UDMR, PRM cîte un titular şi un supleant .

Pentru Consiliul de administraţie al TVR mai înaintează propuneri grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - un loc, preşedintele României - un loc,'Guvernul - un loc şi personalul angajat al Societăţii - două locuri. După depunerea candidaturilor de către cei abilitaţi de lege, Birourile Permanente reunite vor trebui să le transmită Comisiilor pentru cultură pentru audierea acestora. Grupul de contact în problema Consiliului de administraţie al TVR propune ca, după audierile din comisiile de specialitate, candidaţii să fie validaţi de plenul Parlamentului, în sesiunea extraordinară din 2 iulie 1998, iar în 3 iulie să fie desemnat preşedintele-director general al CA.

vreun grup de lucru din ApR”. Dacă cineva . Muşetescu, a apreciat că ApR este “departe de a -încearcă să promoveze o astfel de atitudine, ce ar viza accentuarea “unor posibile diferenţe dintr-un partid politic sau altul”, ar trebui să-şi pună problema, “dacă este suficient de puternic - prin instrumente şi mijloace - de a produce acel lucru”, a remarcat Boda.

Pronunţîndu-se ca analist, Boda consideră că textul este gîndit “fie de cineva care a fost timp îndelungat membru PDSR, cînd acest partid s-a aflat la putere, fie de cineva care a lucrat, în aceeaşi

Alianţa pentru România continuă discuţiile în vederea unei posibile fuziuni cu PSDR şi, avlnd în vedere acest obiectiv, nu şi-a pus problema unei alianţe electorale cu Partidul Social Democrat Român, a declarat, miercuri, la o conferinţă de presă, deputatul Mircea Coşea, prim-vicepreşedinte al ApR. In ce priveşte contractele

fi un arbitra al coagulării polului social-dcmocrat . Presa centrală a publicat, marţi, un document intern al ApR privind strategia alianţelor. Potrivit documentului, ApR nu vizează intrarea în USD, ci crearea unui nou pol social-democrat, format din ApR şi PSDR, la care să adere PD şi PDSR, dar fără actualii lideri. PDSR a reacţionat imediat, acuzînd ApR că se erijează într-un arbitra “care sprijină facţiuni”, ceea ce denotă o “viziune , îngustă” a celor care fac politica în ApR. v

* * * - .Democrat, liderul punct de vedere oficial al-

partidului, iar apariţia lui în ziare este dovada “gradului ridicat de exotism din viaţa partidelor româneşti". ,

Politica de alianţe şi strategia electorală vor fi discutate şi la şedinţa Consiliului Naţional al ApR, care va avea loc sîmbătă, 27 iunie, la laşi, a precizat Coşea. -

cu Partidul Democrat, liderul ApR a spus că au avut loc “discuţii de clarificare şi explicare", dar că, la acest moment, nu se pune problema unei alianţe cu PD. Coşea a apreciat că documentul de analiză a politicii de alianţe a ApR care a apărut în presa centrală este “trunchiat, scos din context" şi nu reprezintă un

Deputaţii renunţă la Dacii, pentru că nu satisfac “exigenţele

impuse de nivelul instituţiei”Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a hotărît, miercuri,

ca douăzeci şi trei de autoturisme Dacia 1310 fabricate în anul 1993, aflate în evidenţa Camerei Deputaţilor, să fie transferate fără plată către alte instituţii publice. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat, astfel, un memorandum intern, depus de Secretarul general al Camerei Deputaţilor, Lucian Mihai, privind transmiterea fără plată a unor autoturisme Dacia 1310, de la Camera Deputaţilor către alte instituţii publice. în memorandum, secretarul general al Camerei Deputaţilor arată că cele douăzeci şi trei de autoturisme Dacia 1310 fabricate în anul 1993 au o durată de utilizare de cinci ani. “Menţinerea în exploatare a acestor autoturisme ar conduce la cheltuieli nejustificate, în condiţiile unei deserviri care nu ar satisface exigenţele impuse de nivelul instituţiei”, precizează Lucian Mihai. Memorandumul intern cuprinde şi o listă cu instituţii publice care solicită transferul fără plată al autoturismelor Dacia 1310, disponibilizate de Camera Deputaţilor, printre care Primăria comunei Bulz, Primăria comunei Valea Ciorii, Grupul şcolar agricol “Pamfil Şeicara” - Ciorogîrla, Primăria comunei Voineşti. v '

Primarul dezveleşte o placă în memoriq

evreilor trimişi îiţ lagărele naziste

Primăria din Cluj-Napocj dezveleşte o nouă placă memorială, sîmbătă, 2? iunie' a.c., pe c lăd it^ fostului ghetou - înfiinţat îj timpul celui de-al doilej război mondial la Fabrica de cărămidă. “în timpaţ celui de-al doilea război mondial, 18 mii de cetăţeni evrei ai Clujului, din cate peste 4.000 de copii sub I] ani, au fost adunaţi ie armata şi autorităţile ungatj de ocupaţie în ghetou) înfiinţat la Fabrică ie cărămidă. De aici ei au fost trimişi şi ucişi ci bestialitate în lagărele naziste ale morţii” - se araţi într-un comunicat primit la redacţie, sem nat deprimarul Gheorghe Funat,

... J ;;v ..Ţinerii universitari din Cluj au înfiinţai

Centrul d; Documentare

pentru Multiculturalismîn timp ce politicienii st

ceartă1 în legătură ct . oportunitatea înfiinţării una universităţi în limba maghiară, : tineriiuniversitari, români, gennai şi maghiari, de la “Babeş Bolyai”, Cluj-Napoca, au înfiinţat Centrul de Documentare pentru

"Multiculturalism, unitatea urmînd să fie inaugurate mod festiv, vineri, 26 iunie.

D i r e c t o n l departamentului Relaţii publice din cadrul M inisterului Educaţiei Naţionale, Mircea Mureşan, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, că acest centru este proiectat ca o instituţie menită să pună Ia dispoziţia publicului materiale, bibliografii, date statistice referitoare la relaţiile interetnice şi interculturale, în perspectiva abordării multiculturaliste a relaţiilor interetnice. Centrul îşi propune elaborarea unor programe legate de d o m c n i u 1 m ulticulturalism ului, finanţarea fiind făcută de către Comunitatea Europeană, prin Programul Phare. Unitatea face parte din proiectul integrării multiculturale în sud-estul Europei, proiect lansat la Universitatea “Babeş Bolyai” de instituţii internaţionale. Responsa­bili ai centrului sînt Marius Lazâr şi Mato Zsolt-Istvan, specialişti ai universităţii clujene.

fidunare generală PNŢCD Turda

PNTCD Turda anunţă căîn ziua de 27 iunie a.c., orele 9.00, va avea Ioc adunarea generală a Organizaţiei municipale, în conformitate cu prevederile Statutului art. 76/3. Adunarea generală se va ţine la sediul organizaţiei din str. Republicii nr. 15.

Simion BRAICU, secretar

i g § 3r L

O n e of ţf it itwjor andCeading

auUunitits on tiie fnoţjropfiiej r c j tfistinguisficf imfîvufixflfc vwrfifcvufc tftc American. Bugrapfuaif Institut^ USA-

dbes fi& tfy jroeJăim ti ta t .. .

D r. ‘M ed. 'M arin fCorea

ARTA-CULTURA joi, 25 iunie 1998

O viaţă în slujba omului şi literelorDr. Florea MARIN

P l°rpn

Ac

\ ' ' (jos Been selectai -

M a t i o / t f i c T e a r

1997Sasot on fo ouetttufijw occomp fisftmews to date

m d-thena ik exam fk fie fm s tljo r fus p tas - a n i entne comnaaUy.

ortret de au tor. Medic primar internist, gr. I, expert şi recuperator, m embru de onoare ai Corpului ^profesoral a l Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘luliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, membru emerit a l Academ iei de Ştiinţe Medicale din România, numit-profesor dr. Expert d ’Europe £ . £ . (1994) de către

Organizaţia Profesională a Comunităţii Economice Europene, concitadinul nostru, d l dr. F lorea M arin este de • mulţi ani membru a l unor societăp ştiinţifice de specialitate, din ţară ş i de peste hotare (Men o f Achievement,' Cambridge - Londra, 1984; membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din ' România, 1985; rnembru a l World

Federation o f Europeans, bybirth ofdescent, 1990; membm fondator a l Asociaţiei Medicilor Scriitori ş i Publicişti din România, 1992; vicepreşedinte a l Cenaclului “Victor Papilian" din Cluj-Napoca). S -a afirmat printr-o bogată

' ş i multilaterală activitate practică, didactică, culturală şi ştiinţifică, domenii In care a publicat câ autor unic, a l doilea autor sau în colaborare mai multe sute de articole in diferite reviste, d a r şi 36 de volume cu caracter didactic şi monografic, Intre care: Explorări c lin ice ş l m orfofuncponale, In trei ediţii, pentru şcolile postliceale, respectiv cinci edipi pentru uzul studenţilor şi medicilor (ultima edipe apărută recent, în-1998); B o li in terne, In trei edipi pentru şcolile postliceale şi o edipe pentru studenp (1957). în domeniul reabilitării bolnavilor, d r. F lo rea M arin a elaborat şase volume: R eabilitarea bo lnavilo r d igestivi (1978), R eab ilitarea bo lnavilo r c u a fecp u n l genita le (1981), R eab ilitarea bo lnavilor d iabetic i (1979), Reabilitarea b o ln a v ilo r o c u la r i ; In două volume (1987 ş i 1990) ş i R ecuperarea bo lnavilo r cardiovasculari, apărută în 1996. în domeniul expertize i m edicale, dr. F lo rea M a rin a scris trei volume: unul pentru studenp, 1973, altul pentru medici, In 1974, ş i unul pentru colegiile medicale, în anul 1992. în bibliografia înscrisă în dreptul numelui lui F lo rea M arin figurează şi o bogată literatură cu caracter educativ şi medico-istorică: S ă rfdem cu m ed ic ii (1 987)“lucrare tradusă in 1996 şi în limba

' maghiară, lu liu H ap eganu în cuvinte în ţelepte (1984), M edicii ş i M area U nire (1993), cele 7 volume din ciclul Vieţi ded icate om ului, Furtun i în centru l m ed ica l C lu j - carte ce urm ează-să apară în toamna acestui an. Autorul m ai are în lucru A ntologia anecdote i m edica le clujene,- Â n to lo g ia 'E p ig ra m e i m edicale ro m ân eşti ş i monografia lu liu H aţieganu. ' . ~ " ■

American Biographical Institute l-a: nominalizat p e dl d r: Florea M arin pentru titlul M an o f the Y ear 1997.

organe şi sisteme biologice, în ' partea a V-a - ex plorările în medicina legală şi cele necropsice; în partea a Vl-a sînt

abordate explorările cu caracter medico- social, tratatul încheindu-se cu evaluarea

l diţia a V-a, revăzută şi adăugită a Tratatului elementar de

'explorări clinice, biochimico- - în procente a capacităţii de prestaţie, ceeaimorale şi m orfofuncţionale în medicină (pentru studenţi şi medici practicieni), Editura Dacia, 1998, este o lucrare astfel restructurată şi completată îneît să corespundă cunoştinţelor medicale actuale, solicitărilor medicului practician care doreşte să se informeze pe tema explorărilor morfofuncţionale] Tratatul este rodul activităţii unui larg colectiv de medici, de înaltă calificare, formaţi pe băncile şcolii medicale clujene, adresîndu-se studenţilor medicinist} din ultimii ani de studiu, precum şi practicienilor de toate specialităţile. Conceput în şase părţi, tratatul are în vedere: în. partea I - Omul sănătos, explorat în sensul păstrării şi întăririi sănătăţii; în partea a Il-a - Metodologia explorării mediului înconjurător pentru ca acesta să se păstreze sanogen; în partea a Hi-a - Un ghid de explorări în situaţia unor sindroame frecvente, precum cel dureros, febril-subfebril şi alergic; în partea a IV-a - Explorările clasice şi actuale în afecţiunile marilor aparate,

ce reprezintă o prioritate în medicina 'românească. Volumul, potrivit mărturisirii autorului, “se adresează studenţilor şi medicilor practicieni în seama cărora stă în mare parte sănătatea fiecăruia dintre noi, a familiilor noastre şi a colectivităţilor umane”. ■

Cel de-al şaptelea volum din ciclul Vieţi dedicate omului - personalităţi medicale clujene, care încheie, de altfel, o activitate de documentare din partea dr. Florea Marin întinsă pe durata a 15 - 20 de ani, este consacrat academicianului, rectorului, profesorului, şefului de clinică, colecţionarului şi rafinatului iubitor al artelor - Octavian Fodor. Autorul a lucrat cu profesorul Fodor timp de 23 de ani, perioadă în care a avut ocazia să-I cunoască în cele mai felurite ipostaze, fiind şi primul doctorand al acestuia. Urmînd schema volumelor anterioare şi acesta, al şaptelea, tratează: viaţa şi activitatea celui evocat; gîndirea sa în domeniul medical, filosofic şi al relaţiilor ipterumane; felul cum a fost văzut de

.contemporani; oameni pe care i-a cunoscut; întîmplâri şi istorioare cu şi despre el; se lasă cortina; prezentarea cîtorva extrase din recenzii critice; postfaţa, cu privire retrospectivă asupra volumelor anterioare etc. Este o lucrare care trebuie citită, multitudinea informaţiilor fâcînd apfoape imposibilă repovestirea. Poate, doar, consemnarea, în chip de omagiu, a cîtorva dintre ultimele cuvinte aşternute pe-o filă de carnet, de Octavian Fodor, în preziua

morţii: “Se lasă cortina...V ine noaptea...Căldura şi viaţa părăsesc cele ce înainte erau însufleţite. E frig. Cum e dincolo de cortină după stingerea reflectoarelor? Cum se împreună somnul şi neantul? Ce a fost această trecere? (...) Ce este dincolo? îţi dai seama cînd ie reîntorci. Rămîi cu regretul că poate altădată trecerea este mai anevoioasă...” Cluj-Napoca, 7 iunie 1976.

Michaela BOCU

- < r * ■*■ M B i i i . . U

n i i f i

KcqIq, pe locşorul dintre brazi. Dumnezeu *pare că doarme cu capul pe-o mănăstire’

La început a fost pregătirea pentru o lungă şi dificilă călătorie, cu speranţa în triumful faptei celei bune, al jertfei puse spre mai binele sufletesc al oamenilor. Numit, în 1992, preot de misiune caritativă pe lîngă Spitalul CFR şi Institutul Oncologic ”Prof dr. I. Chiricuţă” din Cluj-Napoca, părintele Dumitru Toadere şi-a-început misiunea prin holuri, săli de şedinţă, amfiteatre sau camere de spital, la căpătîiul bolnavilor. Miracolul dumnezeiesc, prezent în fiecare moment al zidirii, credinţa puternică, refuzul compromisului şi al deznădejdii au făcut ca visul părintelui să devină realitate.

Pe locul din spatele Institutului Oncologic, cu intrarea dinspre str. Gh. Bilaşcu, după punerea pietrei de temelie la 1 octombrie 1995, capela - avînd iniţial hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie, căruia i s-a adăugat şi Sf. Arh. Mihail, după dorinţa ctitorilor principali, familia Bill Den ton, din SUA - s-â ridicat, fără ajutor din partea Primăriei, Arhiepiscopiei sau-Ministerului, doar cu mîna hi Dumnezeu şi munca oamenilor, ne spunea părintele toadere. Sfinţirea a avut loc la 6 septembrie 1997. Biserica taturor şi a nimănui, pictată în tempera, pe o suprafaţă «301 m2, într-o concepţie originală de cunoscutul pictor Şi profesor clujean Nimigeanu, are în interior, o frumoasă catapeţească sculptată în lemn de pâr (primită de la parohia din Dîmbul Rotund); scaunele au fost lucrate în, lemn ®siv de meşteri din Bârsana. La subsol au fost amenajate camere de P™1'1'0 a călătorilor ce-şi însoţesc aparţinătorii ™j' *a Institutul Oncologic, sora Floarea ocupîndu-se

woţament de toate cele trebuincioase odihnei şi J??1 v?^ch ilien ii şi aşternutul au fost donate de j*nem de bme. ’Gnd alţii au stat mai mult în genunchi, itnim v«rak Acum a venit vremea să stau şi eu în de ' , ne_a mai spus părintele Toadere, eliberat Dum-f 2’ - ’ndat°rat peste putinţă, i încrezător că bineP^st^’r!11 marca'> bunătate, îi va trimite Un aiuiw u.toate accstea, el'găseşte timpul necesar să

ptămmal; la fiecare din cele 500 de paturi din

Institutul Oncologic, la cele 270 de la Spitalul CFR, la cele 60 de la Pediatric III... ■

Au pus umărul la ridicarea sfintei biserici: familia

cînd în cînd, ochii spre zăvoaiele Raiului” sau să aprindăb luminare în amintirea celor plecaţi. v.. - Michaela BOCU

> - Foto: / . PETCU

că doafme cu capul pe-o mănăstire...”. Părintele misionar Dumitru Toadere ţine să mulţumească, prin intermediul nostru, al celor care am urmărit şi susţinut această

Bill Denton din SUA, Teodor şi Anuţa Szekely, prof. dr. frumoasă şi trainică zidire încă de la început, tuturorLucian Lazăr şi prof. dr. Nicolae Ghilezan, Adriana şi ctitorilor şi binefăcătorilor prin al căror efort bisericaIoan Rus, ec. Hâncu (contabil şef), directorul economic s-a putut înălţa, împodobi şi însufleţi, astfel îneît să ofereMarcel Soare, inginerii Moraru şi Mălai şi întregul serviciu liniştea reculegerii şi pacea sufletească celor aflaţi întehnic al Institutului Oncologic, dr. Simion Lucaciu (de la suferinţă* însoţitorilor acestora, credincioşilor din cartier.Spitalul CFR), dr. Alin Rancea, dr. Daniela Rus, dr. Eremia Celor ce simt nevoia să se roage la Sfintele icoane,Alexandru; dn Ştefan Hică; firmele ACI prin directorul împărtăşindu-se din harul divin, să-şi mai ridice, dingeneral al acesteia Mihai Scoloviuc, CHIM-MAR, ;— ---— n„.-..i...-» a — --j~Tlapolact” SA, "Libertatea” - care au pus la dispoziţie materiale sau forţă de muncă; credincioşi din oraş, precum Mihai Vuşcan sau Teodor Voivod, col. Ioan Boboş - şeful Poliţiei rutiere Cluj, familia de misionari americani Hudson (ai cărei membri s-au convertit la ortodoxie), dr. Carmen Ganea, dr. Vasile Popiţă, dr. Tibcnu Gutmann, dr. Sorin Popescu - toţi de la Institutul Oncologic, sau Mihaela Bârsu de la Serviciul personal al aceluiaşi institut, meşterul constructor Eugen Tripon, Miron Toadere - fratele preotului, apoi preotul Daniel Toadere din Măguri şi alţii,"care au donat importante sume de bani. La executarea

-vitraliilor şi împodobirea bisericii a contribuit o însemnată parte a personalului medical al Institutului Oncologic, iar Asociaţia "Familia Regăsită” din Cluj- Napoca a dotat camerele de primire cu pătun şi lenjerie.

Acolo, pe locşorul dintre brazi, "Dumnezeu pare

ProfesoralCESfiRE(ILZfîTI

urmare din pagina 1Rectorul interimar al U.B.B.,

dl prof. univ. dr. Wolfgang Breckner, a prezentat în termeni elogioşi personalitatea oaspetelui şi cercetările acestuia în domeniul medievisticii şi al istoriei bisericii, ceea ce â şi . motivat susţinerea de către toate facultăţile teologice din universitate a propunerii Senatului de a i se acorda titlul de Doctor Honoris Causa. Prof. univ. dr. Pompiliu Teodor - ’• membru corespondent al Academiei Române -, a citit Laudatio pentru profesorul Alzati, fiind evocate cele trei , direcţii principale ale activităţii - sale istorice (istoria instituţională şi dezbaterile doctrinare ale lumii creştine; istoria ecleziastică în spaţiul românesc şi zona central- orientală europeană; istoria ecleziastică italiană, cu privire specială asupra evoluţiei diecezei de Milano şi a tradiţiei şi liturghiei ambrosiene), - medievistul de vocaţie care a descifrat seria de convergenţe europene ecleziastice .într-o operă cu reale disponibilităţi pentru o istorie subordonată ideii de complementaritate. A fost t subliniat faptul că titlul cărţii pe care istoricul A lzati a consacrat-o românilor, Terra romena tra O rien te e Occidente. Chiese ed etnie nel tardo '500 justifică opţiunea civilizaţiei româneşti medievale şi premoderne pentru Occident şi prezervarea tradiţiei ecleziastice orientale, chiar în cazuri mai puţin fericite din punct de vedere politic (v. Transilvania) ca filon esenţial al particularismului românesc. Domnia sa a văzut ceea ce mulţi istorici români aii refuzat să vadă: cazurile decomprehensiune reciprocă între cele două ram uri ale creştinismului european: cel ortodox şi cel catolic. Nu simpatia sau sentimentele i-au determinat concluziile ştiinţifice, ci acestea determ ină un sentiment de proxim itate ştiinţifică, o apropiere culturală care înlătură clişeele şi falsele imagini create despre români şi istoria lor.

Cancelarul general al U.B.B., dl prof. univ. dr. Şerban Agachi, â citit Proclamaţia Universităţii privind' acordarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Alzati.- Cuvîntul de mulţumire şi de acceptare a înaltului titlu a fost rostit de prof. Alzati în limba

> latină, în cuprinsul unui text de mare profunzime şi de o frumuseţe a limbajului unică. Lecţia inaugurală a domniei sale, pe tema "Scienzia ambrosianâ şi comuniunea bisericilor" s-a lăsat savurată, de această dată, în limba fomânâ, pe care savantul o stâpîneşte la un nivel de_ invidiat! Pledoaria pentru . "Universitas studiorum", pentru ca dialogul interdisciplinar să poată fi dezvoltat în forme cît mai ample, a găsit în persoana profesorului Alzati un ambasador > generos care contribuie nem ijlocit la desluşirea sensurilor istoriei noastre europene. Ia f i naiul reuniunii s-a dat citire telegramei de felicitare, sosite din Italia, adresate istoricului Alzati de către profesorul Luigi Prosdocimi, magistrul său cel mai iubit.

joi, 25 iunie i 998 DIVERSE A D E V A I R S L P C cile COm i

Parlamentarii de Cluj se declară curaţi ca lacrima

l a i n o c e n ţ i , l a . . . d i z i d e n ţ i !v > 7 • 9 ' 1

După primele declaraţii ale aleşilor noştri, se pare că nici unul nu este pătat, nu are nici o tinichea de coadă, în concluzie nu au avut nici o legătură cu „răposata“ Securitate. Primii parlamentari clujeni interpelaţi în problema dosariadei au susţinut sus şi tare că nu au fost informatori, ba, mai mult, o seamă se consideră chiar dizidenţi. Seria declaraţiilor le- am ' început cu Camera Deputaţilor unde Clujul are 11 reprezentanţi, dintre care doi sînt membri în Biroul permanent şi deţin funcţia de chestor.

Europa Liberă, mi s-a permis să Ou primit la Tineretul Liber. Ţinînd cont de şicanele care mi s-au făcut, m-aş putea considera dizident, dar am decenţa să nu o cer", ne-a declarat dl Gavra.

Dl Vida-Simiti ri-a putut pleca din ţară, deoarece organele deSecuritate s-au temut că nu mai

loan Gavra susţine că

a fost sancţionat

cu... concediu

politicCel mai vechi în

branşă, deţinătorul a două mandate parlam entare,'chestorul care se ocupă cu deplasările, transportul, cazarea şi drepturile băneşti ale colegilor de Cameră este deputatul PUNR loan Gavra. Domnia sa, cunoscut ca un important conducător utccist, a precizat că nu a avut vreo legătură cu Securitatea şi niciodată nu s-a încercat racolarea sa, Oind considerat un clement periculos aub aspect ideologic. Parlamentarul precizează de asemenea că nu a fost obligat să scrie vreun raport sau vreo informare despre colegii săi. Deputatul Gavra se declară un nonconformist, care nu s-a ferit să-şi exprime în mod direct părerile, fapt pentru care a avut numai de suferit. „O singură dată un reprezentant al Securităţii mi-a atras atenţia că am limba prea lungă. Pe linie de partid, am fost aspru sancţionat, fiind disponibilizat în concediu politic. Timp de patru luni de zile mi s-a interzis să profesez în unităţile şcolare: Sub ameninţarea că voi pleca la

informare sau vreun raport referitor la activitatea sa sau colegii săi. O singură dată s-a încercat racolarea sa, în 1987 cînd un reprezentant din biroul de partid i-a cerut colaborarea, fără a i se pune pistolul la tîmplă. Deputatul afirmă că a refuzat categoric aşa ceva. Totuşi, dl Matei nu se abţine să precizeze că era unul dintre cei văzuţi, fiind suferind de „limbariţă“. „Nu m-am temut nici de partid şi nici de Securitate şi nu îmi fac nici o problemă pentru deschiderea dosarelor. Dom’le despre această lege discuţia ar trebui nuanţată.Ca să nu o lungim, răspunsul meu este: da, ar trebui să fie legiferat accesul la dosare. în forma care este, nu va satisface pe nimeni, nici măcar pe SRI, deoarece este prost concepută", ne-a declarat fostul membru PUNR. Cu toate criticile aduse, domnia sa nu are o propunere proprie. Aşteaptă, însă, cu nerăbdare ca proiectul să ajungă în discuţia comisiei de apărare pentru a- l putea amenda cum trebuie.

(■

- Jeno M a tiş k a fost \ anchetat

1 ; pentru -participarea

* ^ la concerterock

vine înapoiDeputatul PNŢCD loan Vida-Simiti, fost

membru îp comisia de învăţâmînt a Camerei Deputaţilor, este în prezent chestor cu probleme de logistică, informaţii şi comunicaţii, responsabil cu dotările birourilor parlamentare în teritoriu.. Deputatul clujean, cadru universitar al Universităţii Tehnice, ne-a declarat catşgoric că nu a semnat nici o declaraţie de colaborare cu Securitatea şi nici nu a întocmit vreodată vreun raport sau vreo informare pentru instituţia în care lucra sau pentru alte organe de ordine. Ca urmare, dl Vida-Simiti precizează că datorită conduitei sale nimeni nu a avut de suferit. Domnia sa a subliniat că în perioada ceauşistâ nu a fost agreat de către partid, ceea ce a dus şi la interzicerea ieşirii sale din ţară, fiind suspectat că nu mai vine înapoi.

VasileMateisuferea

limbarită9

* .Vasile Matei,

deputat (fost) ■■PUNR, membru

în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ne-a declarat câ\,absolut şi categoric" nu a semnat nici un angajament cu

■ Securitatea şi nici nu a înaintat niciodată vreo

mhnHWfcfHilKlHWMVitf.Tl

Preotul-deputatloanRomanconsiderăcă n*aprezentatinteres

loan Roman, deputat PNŢCD, se declară curat din toate punctele de vedere. Parlamentarul clujean, preot de profesie, susţine că nu â fost contactat niciodată dq Securitate. Domnia sa crede că nu a trezit interesul securiştilor pentru că era paroh în satul Fundeni, unde nu locuia nici un intelectual. „Este o prostie ce se spune despre preoţi că ar fi divulgat secretul mărturisirii. La ţară nu cred să se fi întîmplat aşa ceva, poate la oraş. Pe cine să intereseze spovedania unui bade sau o lele? Instructorul şi cei care erau cii partidul se fereau de mine", ne-a declarat părintele deputat Roman. La fel ca şi ceilalţi parlamentari, domnia sa precizează că, dimpotrivă, a avut probleme cu Securitatea, cauzate de declaraţiile şi plecarea în străinătate a unei rude apropiate. Dl Roman s-a declarat de acord ca legea Ticu Dumitrescu să treacă pentru ca, în sfîrşit, să se facă lumină. Fără milă creştinească, domnia sa declară sec: „cel care a colaborat cu Securitatea nu mai are ce căuta în partid şi în funcţii de conducere".

Deputatul UDMR, Jeno Matiş, m em bra j, Comisia pentru buget, finanţe, bănci, ne-a declam că înainte de ’89 nu a avut nici o leg ă tu ri cu Securitatea, nefiind contactat şi nedînd niciodjîj cu subsemnatul. Dimpotrivă, precizează dl Matiş, a fost considerat o persoană periculoasă în sistemul trecut. în 1981-1982 a fost în cîteva rînduxi audiat (nu ştie de către cine) despre participarea lui la anumite concerte rock şi despre •evenimentele petrecute într-o tabără de vară la lacul Sfmta-Am „Sîntem pentru publicarea dosarelor reale ş i uui celor contrafăcute. Este nevoie de aşa ce v a “,i mai precizat dl Matiş.

Anton lonescu a

întocmit doar o

informare către I.P.

ClujSingurul dintre parlamentarii clujeni intervieva

pînă acum, care nu s-a declarat în vreun fel victim fostului regim a fost liberalul Anton Ionesa, membru în Comisia pentru învăţâmînt şi cercetau. Deputatul clujean s-a mărginit a ne declara că m s-a încercat racolarea sa şi nimeni nu i-a cent vreodată vreo declaraţie. După singura ieşire ii străinătate, ca şef de proiect al unei fabrici de ciment din Siria, a întocmit o informare de strici specialitate către Institutul Politehnic. După părere» dlui lonescu, legea lui Ticu, aşa cum este ori amendată, este necesară. Orice lucru interzis creează o stare mai specială, a opinat deputatul liberal, menţionînd că asemenea legi au .fost adoptate în Germania şi Bulgaria.

Luminiţa PURDEr

Sub sabia lui Damocles, începe negueierea contractului colectiv de muncă la Industria Sîrmei Cîmpia Turzii

urmare din pagina 1

semnării contractului colectiv de muncă pe 1998, convenindu-sc asupia începerii tratativelor. Conducerea administrativă susţine că-agreează ideea scurtării, pe cît posibil,, a negocierilor. De asemenea, dl director Sorin Săveanu a precizat că în proiectul contractului colectiv nu sînt prevăzute reduceri de personal. „Dacă ne luăm după calcule, avem prea mulţi salariaţi, dar dacă mergem pe teren constatăm altceva”, a opinat dl Săveanu.

Anul trecut, în urma aplicării planului de restructurare, au . fost disponibilizări 800 de oameni de la Industria Sîrmei. în prezent, în oraş este o adevărată fobie a disponibilizărilor,

-mai cu. scamă că nu pot fi obţinute facilităţile Ordonanţei 9 (plăţile compensatorii pentru cei disponibilizări). Directorul filialei teritoriale Cluj a F.P.S., dl Radu Sârbu, anticipează,: însă, că vor fi făcute reduceri, admiţînd şi necesitatea întocmirii unui alţ plan de restructurare. Disponibilizările ar fi fost de aşteptat în 1997, o dată cu restrîngerea producţiei cu aproape o treime. Opoziţia sindicatelor a amînat; „pedeapsa”, aşa îneît anul acesta tributul e posibil să fie' plătit, fără compensaţii.

Singura veste bună dinspre Cîmpia Turzii este aceea că investitori străini manifestă interes cel puţin pentru unele secţii ale societăţii. între oferte, sînt unele şi din partea unor potenţiali investitori serioşi.

Asociaţia Pentru Adevărul Revoluţiei declară că

intenţionează să reia protesteleîn 21 decembrie 1989, la Cluj au avut loc primele proteste, soldate

cu victime. Deşi Parchetul M ilitar a cercetat împrejurările producerii acestor evenimente, nu toţi vinovaţii au ajuns să fie cercetaţi de Parchet. M embrii Asociaţiei Pentru Adevărul Revoluţiei sînt nemulţumiţi de faptul că soluţionarea dosarului decembrie ’89 Cluj este tergiversată, eschivarea organelor care cercetează acest caz urmărind neimplicarea armatei în aceste evenimente, în opinia lor. Aurei- Coltor* vicepreşedintele asociaţiei, consideră că situaţia evenimentelor din decembrie 1989 în Cluj-Napoca este mult m ai clară în comparaţie cu alte oraşe din ţară,

. cum a r i i Timişoara, Bucureşti, Sibiu, ceea ce ar accelera rezolvarea procesului. Dl Coltor apreciază că judecarea dosarului cu pricina trebuie să aibă Ioc la Cluj, nu la Bucureşti, din motive obiective, legate de deplasarea/cazarea martorilor în proces. Asociaţia â cerut judecarea cazului la Cluj, dar răspunsul a fost evaziv. în dosarul revoluţiei de la Cluj au fost trimise în judecată 6 persoane: gen(r) Iulian Topliceanu,

' comandantul Armatei a 4-a Transilvania, fostul prim-secretar PCR Cluj, Ioachim Moga, fostul căpitan Ilie Dicu (cel ce a acţionat în zona Astoria), fostul maior Valerian Burtea (şeful dispozitivului care a acţionat la Fabrica de bere, împreună cu ex lt. col. loan Cocan). Membrii Asociaţiei Pentru Adevărul Revoluţiei cer ca toţi cei implicaţi în dosarul revoluţiei să fie cercetaţi. Reamintirrţ că asociaţia a pichetat (în aprilie-mai) Parchetul M ilitar de pe lingă Tribunalul M ilitar Cluj , în semn de protest, cerind urgentarea cercetării dosarului evenim entelor din decembrie 1989 şi judecarea lui la Cluj-Napoca. Cum nu s-a primit nici o promisiune în favoarea cererii membrilor asociaţiei, dl Coltor a declarat

„ că se vor organiza manifestaţii de stradă, la începutul lunii septembrie. Situaţia tinde să devină critică, fiindcă de curînd a fost desfiinţată secţia m ilitară de' pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie şi aceasta nici nu a fost înlocuită cu altă instituţie abilitată.

i Corina GĂMAN

Bacalaureatul '98La 19 licee - nici un respins

• Un singur elev a fost prins copiind•

Prima probă din bacalaureatul ’98, limba şi literatura română, s-a încheiat marţi fără vreun eveniment deosebit Au fost înscrişi 6.135 de absolvenţi de liceu, din care s-au prezentat 6.073, numărul celor respinşi fiind de 197, adică 3,2% din totalul candidaţilor. în- opinia reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar General Cluj, rezultatele primei probe de bacalaureat din acest an sînt pozitive. După cum ne-a declarat dl Torok Ferencz, inspector general adjunct, "atmosfera în timpul examinării a fost destinsă, nu s-au semnalat cazuri sau evenimente nedorite”. Profesorii examinatori apreciază că elevii au fost mai bine pregătiţi în comparaţie cu anii precedenţi, probabil şi din cauza tam-tamului care a precedat acest bacalaureat, precum şi pentru că este ”prima poartă” de intrare la facultate. Au existat cazuri de licee (19), care nu au avut nici un respins din candidaţii prezenţi la proba orală de română, in privinţa subiectelor, elevii le-au apreciat ca bine formulate, iar comisiile de examinare au fost obiective. într-un singur caz a fost necesară eliminarea unui candidat, care a fost prins copiind. _ \

Duminică, 28 iunie, începe proba de limba şi literatura română - scris, în cadrul bacalaureatului ’98. Membrii comisiei responsabile au plecat la Bucureşti după subiecte, care vor fi date duminică. Plicurile care conţin subiectele sînt sigilate, urmînd ca la televizor să fie transmise doar numerele plicurilor, nu subiectele propriu-

7JSC’ Corina GĂMAN

ftg’fsaSgf” 1' PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fix 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA: luni- vineri 8-16; tei/lax 31-43-23; Sl'BRF.DACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; lei/fax 21-60-75. jo i, 25 iunie 1998 (7

S.C. H1PA5UON D.G.

C lu j - N a p o c a , IMPORTATOR DIRECT,vinde prin depozitul propriu deschis pe str. Ioan Oargă

(lîngă pod I.R.A.), următoarele produse:

Granilogres, gresie, faianţă (italia)Materiale pentru hidroizolaţll ("IS O L A ” - Norvegia) Şindrilă bitumată de acoperiş r i S O L A ” - Norvegia)

Tel. 06 4 /1 4 -40 -26 ; 094 /59-29 -69 .

FIRMA CRIS IMPORT EXPORTStr. Predeal nr. r- ^

angajează2 şoferi cu 5 ani vechime, paşaport, carnet j

; tip nou, şcoala profesională, experienţă auto, şi agent distribuţie băuturi răcoritoare şi

apă minerală - 2 (două) persoane.

Banca Romana pentru Dezvoltare Clujanunţăj

vînzarea la licitaţie publică de utilaje pentru prelucrarea lemnului (freze, circular; maşină selectat canturi, circular de debitat buşteni etc.]. Utilajele se vor vinde la cel mai mare preţ-oferit.

Licitaţia va avea loc la 29 .06 .1 99 8 , ora 10,00, la Tribunalul Cluj - Serviciul Executori Judecătoreşti, camera 10.

vînzarea la licitaţie publică a unui teren în suprafaţă totală de 5.300 mp situat în Cluj, zona numită "Dincolo de Becaş”.

Licitaţia va avea loc în 29 .06 .1 99 8 , orele 1 0 ,0 0 , Serviciul Executori Judecătoreşti - camera 10.

Informaţii tel. 19-17-62.(10904)

Societate com ercială caută p e n tru în c h ir ie re s p a ţiu comercial (8 0 -1 0 0 mp) pentru perioadă nelim itată, în zonă comercială. Informaţii la tel. 0 6 5 / 2 1 -9 2 -1 0 luni-vineri 8 -16.

Companiă de d is tr ib u ţie produse alimentare angajează cu carte de muncăpersonal cu experienţă în domeniu:> ■9 contabil şef - autorizat .CECCAR -7 r ■

4 şef zonă ;■9 agent comercial posesor carnet

conducere categoria Bşofer distribuitor cu garanţie imobiliară.

. menajeră ■;■ 7,Salariu fix atractiv, bonusuri, comisioane

din vînzări. - 'Relaţii la te lefon: 0 9 2 /2 1 -4 7 -4 8 ,

0 9 4 /3 2 -2 2 -6 0 , 0 9 4 /3 2 -2 2 -6 1 (10909)

B IS-C. OM NICONSTRUCT S.A.Cluj-Napoca

B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104 f W S î r o -T O Tel: 064-197541; Fon: 064-197533 în ca lita te de U N IC R E P R E Z E N T A N T

S.A VASLUIVă oferă la PREŢ DE PRODUCĂTOR următoarele materiale pentru: • ,

H ID R O IZ O L A T II :4.800 lel/mp

33.250 lei/mp.

107.455 lel/mp 100.430 lel/mp

• carton bltumat CA 333• membrană mecablt M0334

PAVAJE• pavele din beton colorate ■ pavele din beton necolorate

TE R M O IZ O L A Ţ II• plăci din vată minerală G10Q/60mm 34.780 lel/mp

• saltele din vată minerală-SPS1/60mm - 28.770 lel/mp

_7 -SC11/60mm . 24.475lel/mp“ • vată minerală vrac 3.610 lel/mp1 • pollstlren expandat 537.855 lei/mc

Bazo do producţie: Str. Pala Rât, toi: 064-416558

srl

Tipografie r specializata în etichete autocolante în raia

şi toata gama de tipar offset: postere,

pliante, etichete, celofanare.Tel./Fax: 310 20 10; 221 02 11 ;Tel.: 650 77 31 . 'Tipografie: B-dul Preciziei 32, Bucureşti ' ' ' Birou: Calea Victoriei 142-148, Sc. A, Ap. 2

UN PRODUS AL TEHNOLOGIEIr •K f B t o .M

Daewoo Leganza: Caroserie rezistentă • Siluetă aerodinamică şi interior confortabil stilizate de celebrul Giugiara 9 Motor nepoluant şi silenţios DOHC de 2.0 litri cu 16 valve ce dezvoltă o putere ^ de l33 CP şi o viteză maximă de 206 km/h • Suspensii tip McPbersdn realizate de Lotus Engineertng (Marea Britanie) • Frâne cu discuri pe: toate cele patru roţi şi ÂBS • Servodirecţie * Centuri de Siguranţă prerensipnate • Airbag pentru şofer şi pasager (CDX) • Interior luxos • Sistem audio stereo • Instalare de aer condiţionat * Disponibilă în două modele, SX şt CDX (interior de piele, CD

/ J_, ~ \player, sistem de control al tracţiimii TCS. servodirecţie sensibilă lă viteză şi jenţi din aluminiu) .< cutie de viteze manuală sau automată, •Leganza, rezultat impresionant ai tehnologiei avansate, merită descoperită şi mai ales condusă.

B & E W O OA U T O M O B IL E R O M A N I A ‘

P e n t r u d e t a l i i c o n t a c t a f i c e l m a i a p r o p i a t d i s t r i b u i t o r a u t o r i z a t D a e w o o A u t o m o b i l eH o ţ -1 j n e - u I C o n s u m a t o r u t u i : T e l : 0 5 1 -4 1 7 7 9 9 , L u n i - V i n e r i ; 8 . 0 0 - 2 0 . 0 0 ; S â m b ă t ă : 8 . 0 0 - 1 6 , 0 0 ; F a x : 0 5 1 - 4 1 0 7 6 4 ; E - m a i l c u s t o m e r @ r o d ă e t r o

* OUCUtttŞTl-6U8OSSRVOSR,LTe!,: QV67-S.66.95 fnx:0I/33C.37.99• *VCV«ÎT)-lÂClÂCN U/f OI/Zn.iO IO.SC.Î/* WCUMJTl-SfcSASTNlRt Wfoc 01/330.63.09 • HiQHXfn.BJtOC&mt.&l&SATel 01/232 30 62«focOJ/232 3061 *«UO«Isn.CAi S=tvr* ;rîfî Vi • *******-08ANDGARAGE Tel./foc Qî/76059.49 • AUA4HU - SATTX S.U. M.r 058/81.04.57 fu* 058/81.CU3 • AUXANWBA-GÎJPO TUN9WT10NAI T* 047/32.43 97F«: 047/32.50.00 * WU» U.7.S.A. Tei/foc 0S7/787T66^l^ffi^O^ATtî li'' OM/l«-S2.8J • tAIA MAftf - WT.S.A. W: 062/425.84 Fox 063/43.33 03 • AA1A MAM . SROMEX Tul/fox: 062/41.7451 • BĂBUS , J.A.T5.A. T*i.: 035/42.13.31 foc 035/43.11 89 • 8ISTWTA-COMAUTOS Tel/For 063/23.15.50/25 01.93 • •OTOSJkN»!x4tS -03t/5 1atlra3i?4<?L^îw2î2SBOMINTRADC SX Tei/Fax: 068/15.39.89 • IRĂIU - COMHM. Tet: 039/68.60.39 foc039/68 13.10 e BUZĂU, AGftOMCGANICA S.A. IA: 038/42.32.40 F« 038/ 71 04.90 ♦ CALĂJUţ* - SCV Tet: 042/32.40.65 foc 042/32.31 9YcS£#*A - QA JrtOTOM2/fof-OU/ar  S t??^ ***AC <**/43.M.4l fox: 064/43.84.42 » CĂMPUtUMO -IXT.S.A. Tei.: 048/7Î.63.99 foc 048/81.4/24 * CONSTANTA-Afc(OV¥ Tei.: C41/41.85.9T foc (UÎ/63.95.31 • CONSÎANŢA-KAMSAS TW: 041/662.95 fa»: 041/69.17.56 • CONSîANtAlA.TA îSwi/W 91V. £’3CO 2279 • CTAIOVA• MDOW W.A«:051/41 .<».«/41.48.38 * 08VA-f ATSA Tel. «U/M.5840fo:054/22 ! efOCSAW-AUTCDM*SISTB!./fa.:037/6175.89 • OAUŢI-DaTACAI TeL: 036/41.20.3Î Fox 036/46.40.11 • W ^ 2 o ? ^ e ^ 3 i8 * ^ ‘l S Tî CC XS£ W: ,3-7ftMto:raV23.32.«9.US|.SCX»MT032/l4.52.26Fw(a2/27 *lUGOJ-îOinWS.AU:OS6/31ri6.4Ht*066/3VΫ.94*IWI1 ^ TeL/fox: 059/4679.01 •OW®U-lUCONiX.ILT.iyF«: 059/13.30.03. Wn«ăSAM.Ge TWN5SXT.i:054/54.20.40Fa>:054/S4.}354* MAT1W SWS.«i.î t 033/23.45.20 foc 03 .19 00*55 >!«,«> -FAllEre>S.ILLrel;04Vn.38.98foE044/lî.43 enO-POUSniVW./ta:044/19.37.09/TrS73.MI.VÂiaA.AyTCSf»Vţ W/foK050/73.0457*t8I.VAUXA. !K>A£OM 5.A, Teiyfoa: 050. 3.70.2! • « ŢA-McKiS»* -1-AT.S.A.Îet:061/73 Cfl.20ft»c t»i/73.6î.*B • 5«U.»,A.r.îA 1*i: Qefi/MM 82 fo r: 069/72.96.42• SWtt->»«S.JH r*î.:069/43.73J25 foc069/21 22.18 • SUTtMA-IATŞ.A. îei.;049/4341.90 foc 049/43.4394 . SlO«OI1A.MIVAS£8VTel/fax.'C43/23,î?.a3 • SUOAVA .|ATS> TW 030/22528 STMOC Tei/foc 065/25.34.44 • TĂJK7U MUBfţ. IJLTXA. Te.:

ftAArtr JsV,. >-~/*x.xo.re - ix«a -imicxwlklamal- UJWUX StKW-t lei.: 033/ 13 /6 20 Fox: 032/73.32.69» USI -50»? ÎÎSmîâlfrf’î ; 1 *9J1:ORADtAw - ‘XT.5.A M/fox:059/46/9.01 • 0»AMA-1UC0NiX.L030/52 l7^V^e^L^,'a ^ J‘J,'^i>•',■,“•:041•/73 Cfl•20fo,c0 ,/73■‘iî *B*S,fi,U*,-A•T:îAT-, -099/3768 «3 069/72.96.62• SWtt->»«S.JH T*Î.:069/43.73J25 foc069/21 22.18 • SUTtMA-l>TS.A. îei.:049/4341.90 foc 049/43.4394 . SlO«OI1A.MIVAS£8VTel/fax.'C43/23,î?a3 • SUOAVA-lATS-A U- 030/22S2J* focW52.17.26 . ncua. WOÎAN WPEXJ.ti W.: 036/82.05.38 foc 036/82.05.55 • TIMtSOAtA - AUTO WST Tel.: 0S6/22.76JO foc 056/14.41.44 * TUUŞOAJU - 1AT.SX W.: C5V20.02.14 tm 0560-19.20 • TĂMINW - JXTAA. Tet/fo« C53/22.60.28 • TĂKOU MUKt$ - MONDO TWCC Tei/foc OdS/SS” . 5u»U ISwSuuSxtS

8 j joi, 25 iunie 1998 PUBLICITATE i CLUJ-JVAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbâtă 9-14; tel/fix 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni- i vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; tei/fax 21-60-75. M

A D E V Ă R U L .c8e C l u j

RATUC CIuj-Mapocaface cunoscut publicului călător că în intervalul 25 iunie -31 octombrie 1998 sevor efectua lucrări de reparaţii la linia cale pentru tramvaie, pe tronsonul cuprins între b- dul Muncii (cap linie CUG) şi podul Horea.

Acest lucru va influenţa traficul auto general care în anumite porţiuni va fi ştrangulat. Publicul călător nu va- fi afectat, circulaţia tramvaielor desfaşurîndu-se normal, iar dacă va fi cazul vor fi înlocuite tramvaiele de pe linia 100 cu autobuze^

Solicităm pe această cale înţelegere atît din partea publicului călător cît şi din partea celorlalţi participanţi la circulaţia generală.

Liceul şi Şcoala Postliceală "Virgil Madgearu” Cluj-Napoca

str. Avram Jart cu nr. 44

Anunţă examen de admitere la . '

■=> liceu clasa IX-a zi - 50 locuri finanţe contabilitate

liceu c lasa TX-a frecv en ţă red u să - 25 locuri profil fizicâ-chimie

La şcoala postliceală:^ profil finanţe-contabllitale - 30 locuri^ lurlsm -3 0 locuriînscrierile încep în 24 iunie 1998.Informaţii la Liceul ”George Coşbuc”, str.

Avram Iancu nr. 44. • (ismn

LICITAŢIE PUBLIGÂ TRIBUNALUL CLOI

PRIN SERVICIUL EXECUTORI JUDECĂTOREŞTI

vinde la licitaţie publică, în data deluni 29 iunie 1998, ora 10 camera 10:1. Apartament de 3 camere la parter situat

în Cluj pe str. Pavlov nr. 63, lapreţde strigare 147 milioane iei

2. Apartament de 3 camere situat în Cluj pe str. Lunii nr. 3, la preţ de strigare 112 milioane lei

3. Casă compusă din: o cameră, bucătărie şi cămară la demisol, două camere antreu şi baie la parter, situată în Cluj str. Salcîm nr. 22, la preţ de strigare 259 milioane lei.

4. Casă compusă din două camere, bucătărie, cămară şi antreu, cu curte şi grădină, situate în localitatea Gherla str. Apei nr; 10 lâ p re ţde strigare 109 milioane lei.

Informaţii la telefon 19-07-24, zilnic între orele 10-16,30. ««x»;

AGROM EC S.A. C ATINA judeţul Cluj

organizează licitaţie publica în data de 2 iulie 1998 ora 10 la sediul societăţii

pentru vînzarea următoarelor utilaje:

■9 combine C P 12 - 2 buc.

■9 tiaeloare U -6 5 0 - 3 buc*9 diferite m a ş i n i sgricole

în caz de nelichidare licitaţia se repetă în fiecare zi de joi pînă lă epuizarea stocului. (161Sas)

Anunţă

S.C. TAMISA TRADING S.R.L. Filiala Cluj

angajează□ operator calculator pentru

departamentul de vînzări

Condiţii: studii superioare, preferabil farmacist, cunoştinţe de operare pe calculator.

Cei interesaţi se vor prezenta la sediul firmei de pe str. Observatorului nr. 105, cu un curriculum vitae. ‘ ' s

Relaţii: tel. 064 / 43.85.60-63, între orele 9-16. I

l>UOUCft"CUSTRIGnR€a unor spaţii situate în Cluj-Napoca str. Traian Vuianr. 208.Licitaţia va avea loc la adresa de mai sus, în data de 02 iulie 1998, ora 10.00.Spaţiilasunt destinate depozitării mărfurilor (cu excepţia celor uşor inflamabile, rău mirositoare), în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare joi, orele 10.00, în acelaşi loc.Taxa de participare la licitaţie este de 10.000 lei. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul firmei şi la tel: 416629 - birou- administrativ, interior 33. ■

. (161590) •

INFORMAŢII 1 0 0 %

LOCALEj A r t i c o l e / i n t e r v i u r i / c o m e n t a r i i / r e .p o r ta j e . c i\n

ş i d e s p r e (S lu j . ; A n u n t u r i d e m i c ă p u b l i c i t a t e g r a t u i t e .

T ^ u b r i c ă p e r m a n e n t ă ,/ D i a l o g c u c i t i to r i i*

( 161589)

jB W T - PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: Iuni-vinm8-16; sîmbătă 9-14; tel/fii 19-73-04; SUBRF.DACŢIA TURDA: Ionici vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincrr 8-16; tel/fix 21-00-75. joi, 25 iunie 1998

Societatea de Educaţie Contraceptivă ş i Sexualăscoate Ia concurs tre i posturi de coordonator regional de programe de p lan ificare fam ilia lă pen tru Cluj, Iaşi sj Constanţa. C andidatul ideal este abso lvent de ijvăţămînt superior, are experienţă în dezvoltarea şi/ sau desfăşurarea program elor de voluntari, are abilităţi de lucru în echipă, disponibilitate pen tru deplasări în teren, avîndperm is de conducere B , acces la o m aşină, irecum şi bune cunoştin ţe de lim bă eng leză (scris/ itit/vorbit), de ,operare PC (W ord, E xcel), abilităţi interpersonale, de com unicare şi negociere, experienţă în redactarea de proiecte, p lanuri de afaceri şi rapoarte escriptive şi financiare. Scrisoarea de in ten ţie şi CV-

ul, ambele în lim ba engleză, vor fi trim ise la fax: (01)410.10.97 sau p rin email: secs@ starnets.ro , p înă în data de 7 iu lie 1998. C andidaţii se lectaţi vor fi anunţaţi telefonic cu privire la da ta şi locul interviului. Pentru inform aţii suplim entare puteţi suna la telefon (01)410.11.08 (persoană de contact r D oam na A nuţa Iuga). (161576)

SocisMsa Comercială "FLACĂRA” SA

Angaj ează conf ectioneri îmbrăcăminte şi personal necalificat cu aptitudini pentru această meserie, în vederea calificării la locul de muncă. - -Relaţii la sediul societăţii din Cluj-

Napoca, str. Someşului, nr. 14, telefon: 13-40 -77 , In t. 135 . (10874)

Părţile vătămate din dosarul nr. 8500/ 1997 al Judecătoriei Cluj-Napoca,privind n e inculpaţii CojocaruScptimiu, Cojocaru Dorinaşi Ciuzan Ovidiu, trimişi în judecată pentru săvîişirea infracţiunii de înşelăciune prev. art. 2 15 al. I şi 3 cod penal, ce constă în aceea că prin prc/cntarca ca adevărate a unor fapte mincinoase au indus în eroare mai multe persoane în scopul dobîndirii unuui folos material injust, cauzîndu-le acestora pagube importante, sînt citate pe această cale să se prezinte în data de 30 iunie 1998, ora 8, sala 125, a Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru a-şi preciza pretenţiilecivile. (161593}

MPOTEXs*Anunţă

pentru .vânzarea din parcul auto propriu a următoarelor tipuri de autovehicole:

y D a c i a 131 C î c o m b i ^ D a c i a 1304 - \^ D a c i a 1307 JS

V R o m a n 7120 0v ' R o m a n 10215

Licitaţia va avea loc în data de 02 i u l i e 1998, o r a 12.00 în Cluj-Napoca str. Traian Vuia nr. 208. in caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în Secare joi, ora 12.00. s.laxa de participare ia licitaţie este de 25.000 l e i . 'formaţii suplimentare se pot obţine la sediul firm e i şi la t e l : 416629 - birou administrativ, i n t e r i o r 33. _ _ _ _ _ _ _ _ ^ (151591)

S.C. LARIMAR S.A. CONSTANTAReprezentanţa ClujHala Agroalimentară et 1, magazin Piscicola Tel. 094/64.35.42

V ă aşteaptă cu un bogat sortiment de:- peşte proaspăt şi viu - icre de peşte '

- peşte congelat - peşte marinat. - semipreparate din peşte - conserve de peşte

-peşte afumat ; .

în magazinul nostru se practică cele mai mici preţuri şi la alte produse alimentare. . •- . . ’ (m say

VÎNZĂBICUMPĂRĂM

• Cumpăr cărţi T e l 14-88-40. (190152) 1

• SCTC Metsid C onstruct Timişoara, Filială Cluj, vinde s ta ţie de a lim en tare cn carburanţi, parţial executată, în localitatea Mociu, DN 16, km 24. Condiţii avantajoase. Informaţii tel. 092-2940-41, 064-18-68-27. (193192) -

. . v în d com bină frigorificănouă, m arca Zannssi. TeL 42- 55-49. (190160)

Vînd garn itu ră nonă de hol, d in p ie le -3 ,2 ,1 - p e p tr n p re te n ţio ş i. T el. 4 2 -55-49 . (190159)

s t r

telî a * •L08814 p e $ n t

S oc ie ta te com ercia lă o rg an izează concurs în d a ta d e 2 6 .0 6 .1 9 9 8 p e n tr u o c u p a r e a u rm ă to a re lo r posturi:

■9 informatician- cunoştin ţe : - D O S, W IN D O W S ’95 ,

N O V E L L , FO X PR O - transm isii de date,

IN T E R N E T . '■9 conducător auto

- p o se so r p e rm is co n d u c e re cat. B , C cu , ex p e rien ţă

R e la ţii z iln ice la te l. 4 1 .5 1 .0 8 , 4 1 .5 5 .0 6 , 4 1 .5 1 .1 1 sau la sed iu l f irm e i d in B -du l M uncii n r. 2 5 A , orele 7 ,3 0 -15 ,30 . (10888)

S.C. "AGROTRANSPORT TORDA” S.A.* Turda str. Republicii nr. 28

Organizează la sediul societăţii, în data de 9 iulie 1998, ora 10,

LICITAŢIE PUBLICĂde vînzare a următoarelor mijloace de transport:

L Autocamioane cn platformă bascnlabilă SAYIEM - 3 buc.2. Autocamioane cu oblon ridicător SAVIEM - 2 buc.3. Autocamion cu platformă fixă BABA -2 buc. 4 Autobenă transport cereale şi furaje ATF 8j> BABA -1 buc. 5. Remorcă bascnlabilă auto de 6 to 2 RBB 63 -lbuc.

Licitaţia se va relua în fiecare zi de joi, la aceeaşi oră ş i în acelaşi loc, pînă la epuizarea stocului.

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul societăţii sau la telefon 31 -4 8 -9 2 ; 31 -41 -5 5 ; 31 -10 -25 intre orele 7-15; (343219)

• Vînd 3000 mp teren In localitatea C iurtuci,' Po iana Horii. Tel. 41-55-22 sau 018-623- 283. (190095)

,♦ Ofertă interesantă de vlnzare teren in Zorilor şi fracţionabil 7800 mp, 20 dolari/mp. TeL 17- 10-71 orele 8-10. (190100)

• Vînd in Zalău - sub Meseş cn toate facilităţile şi acces Ia DN, 20 a ri teren in travilan , ideal pentrn case de vacanţă, hotel etc. Informaţii la tel. 094-57-60-20 sau 060-66-19-42. (196126)

• Vînd 3 camere, bucătărie, baie, g răd ină 680 m p, s tr . Donath nr. 2. TeL 19-43-11 sau 094-544-700. (190065)

• Cum păr apartam ent 1-2 camere In zona centrală, Zorilor sau Gheorghcni. Exclus parter şi etaj IV. Plata imediată. TeL 15- 11-75 orele 19-21.

s g c o m m s .a . c lu jP-ţa Avram lancu nr. 15

Organizeazăîn data de 3 0 .06 .1998 ora 10 licitaţie pentru vînzare mijloace fixe casate: autocamion GAZ, tractor U 650, umidometre, buncăr cereale, remorci, tractor, transportoare etc.

Lista şi locul de depozitare se află la sediul societăţii. "

Taxa de participare este de 50.000 lei şi 10% din valoarea de pornire.7/i caz de neadjudecare licitaţia se

repetă în fiecare zi de marţi.- ■ (10911)

• Vînd izotermă Roman 10 tone. TeL 41-55-22 sau 018-623- 283. (190094)

* Atenţie oportunişti! Vind urgent şi ieftin la prima ofertă serioasă Ford S ie rra 2,3 D În m atricu la t pe 12 C J şi calculator 486 cu CD-ROM-şi imprimantă Epson Stylus 820 cu cap nou. TeL 17-23-69 sau 092- 249-420. (190066)

• / Vînd Dacia 1309 L- an fabricaţie 1993,20 milioane. Tel: 13-82-92.(190096) x

• De vlnzare Renault Traffic an fabricaţie 1990. TeL 092-287- 844; 43-33-19. (190108)

• Vînd urgent Ford Escort 1,4 1988 benzină, 4 uşi, persoană fizici, 4900 DM. TeL 17-40-52 sau 094-876-484. (190156)

• Vînd BMW 318 ISA, an 1995, În m atricu la t, m odel deosebit. Tel. 092/55-56-55. 0 6 2 1 5 )

Vînd 5000 bucăţi cărămidă mică plină, 750 lei/bucată . A sigu r transportuL TeL 15-18-86. (190041)

• Vînd 3 pui Rottweiler uriaşi din părinţi .excep ţionali, la preţ negociabil. Telefon 18-28-92. (190153) .

• Vînd pui Rottweiler cu pedigree, - din părinţi cu rezultate excelente. Preţ acceptabil. Informaţii tel. 065/21-92- 21 Tg. Mureş. (190158) <

• ; Vînd căţei Lup Alsacian negru , de 8 sâptâmîni, str. Frunzişului nr. 30, varianta Mănâştur Zorilor. TeL16-14-58. (196101)

• Vînd pui Ciobănesc germani, deosebiţi. TeL 094-84-76-46,13-01-; 80. (196175) ■ -

• Vînd albumină umană la preţ convenabil. Tel. 14-30-21. (196195)

ÎN C H D U E M• Dau în chirie apartam ent 2

camere. TeL 16-46-09. (190067)• Dau în chirie apartam ent 3

camere, mobilat, telefon. TeL 42-52- 32. (190105)

• Dau in chirie garsonieră cu telefon, mobilată, pe 6 luni, plata anticipat în valută 120 DM/lună. TeL17-41-13 sau 16-07-08. (190121)

• Dau în chirie o cameră zona Becaş. TeL 15-41-63 dupâ-masă. (190128)

• Dau îu chirie apartament cu o cameră, central, mobilat, cu telefon. - TeL 13-1648. (196169)

• C a u t de În c h ir ia t apartam ent 3 camere m obilat, cu telefon, etaj 1 sau 2,- p lata tn valută, tn Z orilor sau A ndrei Mureşanu. Informaţii Ia teL 12- 87-86 sau 092-419-209. (190138)

• închiriez garsonieră sau apartam ent cu 2 cam ere. -TeL 19-60-93. (193267)

• Vînd apartament 3 camere, decomandate, telefon. TeL 42-52-32. (190106)

• Vînd apartament 2 camere, cu telefon, în Cluj, str. C. Brâncuşi şi apartament 4 camere, în Iara. Telefon 14-46-75 după ora 21. (190124)

• VÎHd apartament 3 camere et. I, în Grigorescu, finisat. TeL 18-41- 07,18-69-10. (193321)

• Vînd urgent garsonieră. Telefon 17-19-27, 13-85-54. (196108)

• Cumpăr urgent apartament 3-4 camere decomandate. Ofer 100 milioane lei. TeL 13-33-56. (196165)

* Caut de- închiriat apartament 1-2^ camere, zonă semiccntrală, nemobilat, cu telefon. TeL 19-09-71. (196210)

DIVERSE

Casafdeischimb

de pe str.Baba Novac nr. 14$- un loc mic unde se |

pot încheia afaceri mariInf. suplimentare'

tel. 194056 .

• Vînd Renault 14,1980, înmatriculat persoană fizică, stare foarte bună. TeL 18-54-31. (196203)

* Cumpăr presă mecanică în stare de funcţionare. TeL 36-81-49. (190145) 1

\ C o o p erativ a de C re d it A lian ţa d in C ln j-N ap o ca deschide In A p a h id a , s t r . Republicii nr. 9, Începînd cn 1 iulie 1998, o agenţie -punct de caserie, cn p ro g ram de funcţionare provizoriu, afişat la nnitate. (190130)

• Angajăm tîm plari, lăcătuşi, m uncito ri n eca lifica ţi. S a la r 600.000-1.000.000 leL TeL 43-51- 83.(196124)

• Ferm a piscicolă C h io ri oferă pescuit sportiv în lacur Iaz Strugureni, taxă 40.000 1 persoană şi Heleşten M anie taxă 20.000 lei/persoană. Zili orele 7-20 jn d e ţn l B is tr i ţ Năsăud. (190143)

• Curs înot copii TeL 18-34- 95. (190127)

• A er c o n d iţio n a t p e n tr i m aşini, m on ta j, în tre ţin e re ş încărca t TeL 14-00-77; 092-260 137. (195859)

• P artidu l R om ânia M arc Filiala Clnj anunţă m em brii d partid şi sim patizan ţii, că c« care doresc să facă donaţii, pc depune in contnl colector CEt 25110103044450. (196192)

,10) joi, 25 iunie 1998 PUBLICITATE CLU-NAPOCA:liini-vmeri8-l6;sîmbâli9-l4;tei/&xi9-73-04;Sl'BREDACTlATl'RDA luni- vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Inni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

a d e v ă r u l d e CBaai

S.C. BIZO lilIiP EXP SRL AVICOLA APAHIDA

vinde zilnic - pui de carne v ii “ găini Rosso pentru ouă

Informaţii latei. 1 3 -0 9 -8 8 ________ sau la sediul firmei.

* Execut rolete din lemn de tei uscat, culori preferate,' calitatea asigurată, Oradea.'Telefon 059-47- 44-67. (196214)

PIERDERI

Vindem betoane, şape şi m ortarela cele mai competitive preţuri pentru societăţi comerciale şi persoane fizice. - ' - : ■■■ ■

Telefoane: 4 1 7 -1 4 5 , 4 1 6 -7 8 9 , 4 1 6 -6 5 6

■______________ |______________________ •___ . ( 161579)

F3* n a IV I F f c - I — fvă asigură §

M JÎA *G EA «M A I*SIG 1M Â

Comercializând

SISTEME COMPLETEdin PVC şi PE pentru

• APĂ, GAZ, CANALIZARE• PROTECŢIE TELECOMUNICAŢII• PUŢURI DE APĂ (burlane şi filtre)

Magaz4 1 5 5 6

• Angajez vtnzătoare. Tel. 18-50- 66. (190079)• • SC Severus SRL angajează

vfnzâtoare. Informaţii zilnic orele 10- 13 la magazinul din P-ţa Cipariu nr. 3. (190150)

• Cant îngrijitor şi mulgător bovine. Tel. 43-82-21. (196102)

• t Firmă, particulară angajează 2 oameni pentru sacrificat animale şi tranşat. Tel. 13-40-54, 43-57-44. (196114)

• Complexul Hotelier Napoca angajează instalator-pentru instalaţii sanitare, gaz, încălzire centrală. Condiţii: sudor autogen. (196189)

• Primăria Cătina anunţă pe data . de 9 iulie 1998, ora 10,.următoarele

licitaţii: 1. oferte de proiectare a planurilor urbanistice generale. Rugim proiectanţii cu experienţă în domeniu să depună oferte tehnice şi de preţ pînă la data de 4 iulie; 2. licitaţie pentru reparaţii la şcolile din satele Fînaţe şi Copru. (190148)

• Ţin evidentă contabilă completă. TeL 41-32-64. (195865)

• Se înştiinţează toţi cei care pretind drepturi reale asupra apartamentului * 93, str. Lăcrămioarelor nr. 1 bloc L- scara VII

• In conformitate cu Legea nr. 137/ .1995, Bogdan loan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul. “Garaj”, situat în Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 95. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (196207)

• In conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Tarnită Dumitru , anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul copertină metalică situată în Dej str. Şomcutului nr. 232A. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99.- (5443) •

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Jfifan Indrei anunţă începerea, dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pentru obiectivul casă de locuit situat în Dej str. Gutinului nr. 30. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (5444) A- • , Num iţii Sztrucz Iuliana,

* Pierdut legitimaţie de călătorie .RATUC pe numele Socaciu Simina. O declar nulă. (190131) . „' -■■■• Abrudan Mihai, pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (190133)

• SC Meta SRL, pierdut certificat de înmatriculare nr. J12/1677/ 1991. Se declară nuL (190135)

* Pierdut certificat de înmatriculare CJ-01-VCW pe . numele Duma- Nuţica. ÎI declar nul." (190129)

• Pierdut carnet de student pe numele Csifo Ioana Gabriela. ll declar nu l (190136) ■

•. Bozedean. Viorel, pierdut cod fiscal nr. 2939653/01.02.1993. îl declar nul (190137) "

• Pierdut borsetâ cu acte pe numele Şuşman, în zona străzilor Năsăud, Avram Iancu. Ofer recompensă. Tel. 41-11-37 şi 092-24-94-43. (193348)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Zah Floare Cornelia. îl declar nu l (196154)- -v Raţiu Aurica pierdut cod fiscal nr: 280741. Se declară nul (196157) .

• One) Dona Maria pierdut cod fiscal nr. 2924288. Se declară nul. (19/5158)

• Gebe Santa Bela pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (196167)

• Pierdut carnet de student pe numele Kellenberger Alice, cu nr. 1625. îl declar nul. (196171)• Pierdut autorizaţie cu seria 17730,

pe numele Boros Pusztai loan. Se declară nulă. (196172)

• Pierdut carnet de student pe numele Ştirbu Adrian. îl declar nul.(196198) . '

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele Oprea Cristina. Le declar nule. (196206) - ■

i. DECESE COMEMORĂRI

Cluj-Napoca, să se prezinte pentru Petraczky Iuliana, Bulbuc Elisabeta, reconstituirea CF nr. 30924 în ziua Marton Emma cu domiciliul de 8 iulie la Serviciul de Carte necunoscut sînt citaţi la Judecătoria funciară. (190141) Dej în data de 13.07.1998 în dosarul

, • în conformitate cu Legea nr. 137/ civil nr. 1346/1998 în proces cu 1995 Mureşan Nicolae şi asociaţii Mureşan Vaier. (5440) ,anunţă începerea demersurilor pentru , Numiţii Şuto Monica, Şuto obţinerea acordului de mediu pentru panteieaa> şuto Pantilika, Şuto Anika, obiectivul “Nouă garaje . situat în ş u[- M arinca, Şuto Ioftas, Suta Cluj-Napoca, str. Dunării nr. 2 . Ludovica, Suta Samson, Suta Şandor, Eventualele sesizări şi sugestii numai Maiton Marja> Mahon Alexandru>

-pentru factorii de m ediu se ^ ro t Câmpean Laszlo, Marton Maria, depune la sediul APM uj, a ea Marton Şandor, Marton Maria sînt Dorobanţilor nr. 99^ (196166) _ _ ^ citaţi ţa data de ' 2.07.1998 la

• ■ în conformitate cu Legea nr. 3 Judecătoria Dej în calitate de pîrîţi în 1995 C âpuşan N ico lae anunţa dosar i461/f99 g avînd ^ 0biect începerea dem ersurilo r pen ru jntaţ3Ujarea Septului de proprietate.obţinerea acordului de mediu pentru ,5441jobiectivul . M assardare c lăd ire , Numtele Jichişan Magdalena şisituat în C luj- ^poca, si r. . j j Maria măritată MoldovanClem enceau nr. 4 ^ E v e n tu a le le ^ Dej

x r i i h '■ « !«™b8 >7* ?— 2 T z s tis v z ' “nr. 99. (196168) . - - - . -

• Dinnle ne-ai părăsit prea devrem e. Dum nezeu să te od ihnească tn pace! R ada, Dumitru şi Radu. (A)

• Cu d u re re anunţăm Încetarea din viaţă a fratelui şi unchiului nostru drag VASILE COMAN (VIA), la Freiburg, G erm an ia . Dumnezeu să-I odihnească In pace. Susana, Puiu, Mia. (190134)

• Cn adincă durere anunţăm Încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic CZIRAKY BELA, tn vlrstă de 82 anij d in Sărm aşn. înm orm tntarea. are loc azi, 25 iun ie , orele ' 13, in Sărm aşu (M ureş). Fie-i ţărln a uşoară. Amintirea Iui va râmlne veşnic In inim ile no astre . Fam ilia Îndurerată. (190146)

• Cu multă durere îu suflet ne despărţim de d ra g a noastră m am ă, bunică şi'S trăbunică , EUGENIA KORINA OANA, demnă fiică a Ţării Făgăraşului, du p ă o g rea suferin ţă , înmormtntarea va avea loc azi, 25 iunie, ora 15 la Cimitirul din M ăn ăştu r, C apela Nouă. Familia. (196177)

• Cu deosebită durere in suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului soţ şi deosebitului tată, ing. MESEŞAN IOAN. Cei care v o r | să-l conducă pe ultim ul drum sînt aşteptaţi la ceremonia de înmormtntarc, care va avea loc In corn. Baciu nr. 77, în data de 27 iunie 1998 (vineri), la ora 14. Soţia R ozalia şi copiţi C ristina cu soţul şi Cristian.- (196193)

• Profund îndureraţi, ne luăm rămas bun de la cel care a fost iubitul nostru soţ, tată şi frate, prof. d r . doc. ALEXANDRU VARNA, în vlrstă de 74 de ani. înhumarea va avea loc vineri, 26 innie, ora 12, de Ia Capela mare a Cimitirului C entrat Dormi în pace, sufle t nobil. Fam ilia.(196199) . . -

• Dispariţia neaşteptată a celui care a fost p rof. dr; ALEXANDRU VARNA ne-a um plu t inim ile cu tris te ţe . Sîntem cu tot sufletul alături de familia atlt de greu Încercată. Dum nezeu să-L odihnească. Familia Ion Turcu. (196201)'

• C u nem ărginită durere anunţăm Încetarea din viaţă a celui care a fost RUSU ADRIAN DINU, Ia numai 45 ani, angajat al Operei Române şi antrenor, înm o rm in ta rea va avea loc vineri, 26 iunie, ora 13, de la C apela Veche M ănăştur. Odihnească-se In pace! Familia îndoliată. (196211)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă in ziua de 24.06.1998, In urma unui tragic accident, după 3 'zile de suferinţă, a fiului, nepotului, fratelui şi verişorului nostru; ŞIMONCA MARCEL, In vlrstă de numai 24 de anL în m o rm in ta rea va avea ioc sîm bătă, 27.06.1998 în Gilău. Familia îndurerată. (196212)

Sîntem alături de mătuşa şi familia sa in marea lor durere, p ric in u ită - d e m oartea neaşteptată a fiului şi fratelui d rag , M A RCEL, L enuţa şi familia. (196213)

• Sintem alături de colega noastră d-na dr. Rusu Mărioara, In marea durere pricinuită de moartea mamei dragi, MAIER EUGENIA . C olectivul M icropolic lin icii : Stom aMănăştur. (190117)

• Sintem alături de domnul colonel inginer Gavril Boitoş In m area d u re re p ric in u ită de decesul mamei d rag i Familiei, sincere condoleanţe. Colectivul UM 01369 Someşeni. (190126)

• Un ultim omagiu celui care a fost un om de o aleasă omenie şi distincţie, prof. dr. docent ALEXANDRU VARNA. Regrete şi sincere condoleanţe fam iliei. Fam ilia C hiorean Alexandru. (190132)

• Sintem alături de colegul n ostru Fedeoan T oader 'şi împărtăşim durerea pricinuită de m oartea soţiei d rag i. Transmitem sincere condoleanţe familiei Îndoliate. S indicatul liber Arta Culinară. (190139)

' • Sintem alături de colega noastră Şipoş M argareta In m area d u re re p ric in u ită de pierderea tatălui Colegii de la Procema SA Cluj. (190140)

• Clinica de Ortopedie şi T raum atologie a UMF Cluj- Napoca anun ţă cu reg re t Încetarea din v iaţă a profesorului universitar doctor docent ALEXANDRU VARNA, apreciat specialist şi dascăl al UMF. Exprimăm compasiune şi sincere condoleanţe familiei îndoliate. (190142)

• . în treag a . noastră compasiune colegei noastre conf. dr. farmacist Viorica Aruştei In marea pierdere, pricinuită de moartea mamei sale. Colectivul C a ted re i de Farm acologie. (190151)

-/•, Sincere condoleanţe colegei mele dr. Ana Dascăl In aceste momente grele, lâ trecerea In eternitate a tatălui drag. Dr. Marcela Lăzăroiu; (190154)

• Un gînd pios şi cele mai sincere condoleanţe domnului coi. ing. G avril Boitoş, Ia trecerea In nefiinţă a scumpei sale m am e. Dumnezeu s-o odihnească tn pace. Gl.bg. Liviu Galoş. (190157)

»• în aceste clipe de durere sîntem alături de dl. col. ing. Gavril Boitoş la despărţirea de mama d rag ă . Dumnezeu să odihnească sufletul ei nobil. Sincere condoleanţe: din 'partea colectivului UM 01369A Someşeni (196156)

- • Sintem alături de colega noastră Cătinean A driana, la m area durere p ric in u ită de pierderea mamei d rag i Colegii de la G ru p u l Şcolar E lectrotehnic . “ Edm ond Nicolau”. (196153) .

• Locatarii asociaţiei de pe str. Pietroasa, nr. 42 îşi iau rămas bun şi aduc un ultim omagiu celui ce a fost un bun locatar colonel(r) CONSTANTINESCU ALEXANDRU. Sincere condoleanţe familiei. (196155)

• Sîntem alături de colegul n o stru C ristian V arga, la trecerea îâ eternitate a tatălui d rag . Colegii de serv iciu . (196159)

• Ne exprimăm profundul reg re t pen tru trecerea In eternitate a celui care a fost şef lucrări, inginer GHERÂSIM BOGĂTEAN, dascăl de aleasă omenie, stimat şi respectat de către studenţi şi colegi care şi- a adus o ctfntribuţie insemnată la formarea multor generaţii de studenţi. Consiliul Facultăţii de Mecanică. (196163)

• Aducem nn ultim omagiu celui care a fost un .deosebit dascăl şi coleg, şef lu c ră ri, ing iner . : GHERASIM BOGĂTEAN. : Sincerecondoleanţe familiei Îndoliate. C olegii de la C a ted ra de T erm otehnică, M aşini şi Echipam enfe T erm ice, Facultatea de Mecanică U. T. C- N. (196164)

• Un'ultim omagiu doamnei educatoare POPA MARIANA. Rusu Paul şi părinţii. (196173)

• Sintem profund îndureraţi de trecerea in eternitate a celui care a fost, distinsul dascăl şi medic profesor d octo rALEXANDRU MARNA, persoană de aleasă integritate m orală! şi omenie. Sincere, condoleanţe familiei Îndoliate. Fam ilia profesor Duncea. (196176)

* Sintem alături de sora şi cum natu l no stru , tn m area durere pricinuită de pierderea socru lu i şi ta tă lu i d rag , A L E X A N D R U CONSTANTINESCU. Corina, A lei şi Adi. (196178)

• Sintem alături de colega noastră Sanda Cuc, la durerea pricinuită de trecerea in nefiinţă a mam ei soacre. Colegii de serviciu Tehnofrig. (196179)

* Colectivul medical şi Întreg personalul Clinicii de Chirurgie Infantilă Cluj anunţă cu durere şi regret dispariţia profesorului doctor docent ALEXANDRU VARNA, care de peste 20 de ani. a organizat şi a condus această clinică. Transmitem to todată sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. (196182)

• Un ultim omagiu dascălului nostru,< profesor doctor docent ALEXANDRU VARNA. Fie-i ţă r ln a uşoară şi m em oria binecuvlntată. Familia doctor Liviu Tivadar. (196183)

* Colectivul Clinicii Pediatrie I regretă trecerea în eternitate a p rofesorulu i d r.ALEXANDRU VARNA, fost şef ai Clinicii Chirurgie Infantilă, dascăl de în a ltă ţin u tăprofesională. C ondoleanţe familiei. (196184) -

Doina dragă sintem alâtjiri de tine. DUCU VARNA va răm îne v eşn ic :în am in tirea noastră. Familia dr. Kaufmann. (196185)

Condoleanţe familiei Todea, p en tru p ierderea su fe rită . A sociaţia de lo ca tari, s tr . Scărişoara, nr. 1. (196190)

• Sîntem alături de colegi noastră d r.-A n a D ascăl, îg marea du rere p ric in u ită de moartea neaşteptată a tatălui. Colectivul Policlinicii nr. 3 Clnj. Napoca. (196191) -

• Conducerea Spitalului Clinic de A dulţi C luj este profund în d u re ra tă de- trecerea 1| nefiinţă a doctoru lu i RADU IENCICA. Sincere condoleanţe şi Întreaga noastră compasiune familiei (196194)

" • Pios omagiu marelui chiruij şi dascăl, p ro f. dr,ALEXANDRU VARNA,Om ului deosebit îi~ p is tră u veşnica : - reennoştin ţi,Condoleanţe "familiei îndoliate Familia d r. C iurchea Vasilt, (196196)

• Cu durere şi reg re t it despărţim de aprecia tu l prot univ. d r . ALEXANDRII VARNA, distinsă personalităţi a mcdicinci clujene. Exprimăn profunda noastră compasiuni familiei Îndoliate. Familia coif, dr. Ciurchea Decebal. (196197)

• Sintem a lă tu ri de colegi noastră Anca C ră c iu n li Încercarea grea p ricinu ită di moartea fratelui său. Colectivii Seminarului Liceal Inochenţit Micu. (196202)

'• C olectivu l CatedriiMedicinii de Am bulator Copi aduce un u ltim omagiidistinsu lu i em inent chirnrg, prof. d r . ALEXANDRIIVARNA. Sincere condoleaaţt familiei. (196204) -

* Pios omagiu la trecerea îi eternitate a distinsului pro tir . ALEXANDRU VARNA. Sincere condoleanţe fam iliei Policlinici de Copii Cluj-Napoca. (196205)

• Sintem alături de familia Simonca Gheorghe din Gilău la m area d u re re p ric in u iţi de p ierderea f iu lu i lo r drag MARCEL. Colegii de mnneidis cadrul Depozitului Ursus Cilii (196209) ,

' • Azi, 25‘Iunie, se împlinesc doi ani de cînd destinul ne-i despărţit de dragul noştri tis, ta tă şi so ţ, : inginerii GH EORGHE MUREŞAN. C hipul său d rag va trăi ii inimile noastre. Familia veşnic nemingliată. (190082)

• Numărul anilor care ne-sa despărţit de cel drag este 27. Dar dragostea ce li purtăm se apropie mereu de cel care a fost căpitan , PETRU ABRUDAN. Soţia şi copiii (196001)

La 30 ani de Ia decesul scumpei şi neuitatei noastre ELENA dr. POP, născuţi ACIU, fostă educatoare ţi la mulţi ani In plus de ia decesul părinţilor ei: dr. ALEXANDRU ACIU fost notar public şi soţia ELENĂ d r . ACIU, născută FABIAN, un gînd pios ţi rugăciune fierbinte. (196152)

* S-au scurs şase săptămîni de cînd draga noastră fiică, sori şi nepoată, VUNVULEA ANA ROXANA a trecut în eternitate. Nu te vom uita niciodată. Chipul tău blînd şi drag va - dăinui alături de noi în veci Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul tâa drag. Pomenirea va avea loc duminică, 28 iunie, la Biserica Mănăştur 2, la ora 12. Mams, tata, Ioana, Radu, Mirela cu familia şi bunica. (196160)

> Cu profundă întristare ne luăm rămas bun de la fratele, cumnatul şi unchiul nostru, prof. dr. ALEXANDRU VARNA, pe care moartea l-a răpus fulgerător: îi vom păstra neţtearsâ amintirea. întreaga noastră compasiune pentru Doina şi Ioana. Dumnezeu sa-I odihnească în pace. Nicu, Luci Dana şi MihaeL (196208) ,

â e ^ Ş B u iUE_ SPORT joi, 25 iunie 1998 m

O N D IA L A D E F O T B A L - E D I T ISamba? U n dans murdar!

BRAZILIA - NORVEGIA 1-2 (0-0) •

< -

-• s .

*f ii

A

Ce murdărie! Brazilia a preferat să piardă pentru a le da posibilitatea nordicilor să acceadă în "optimi”, unde pe 27 iunie, tot la Marsilia, v6r întîlni Italia. Majoritatea canalelor de televiziune au condamnat în

termeni dintre cei mai duri mîrşăvia de pe ”Stade Velodrome” pe fondul unor imagini de Ia sfîrşitul partidei: Maroc - Scoţia (3-0), unde jucătorii africani, întinşi pe iarbă, plîngeau de mama focului.

Meciul Brazilia - Norvegia se adaugă la celelalte două farse:Austria - Germania (1- Spania ’82) şi Argentina - Peru (6-0, Argentina ’78) fel de mediatizate la vremea respectivă. v . :

• Imediat după sfîrşitul 11 celor 90 de minute, Henri Michel (antrenorulMarocului) intervievat de "Eurosport” nu s-a sfiit să ToreAndre Fio, meciul a căpătatdeclare: ”La Marsilia, Brazilia culoarea dispreţului odată cuşi-a călcat peste mîndrie înscrierea primului.gol. La ooferindu-le norvegienilor o acţiune personală a mijlocaşuluicalificare nemeritată în dauna stînga Denilson, veteranul

echipei mele!”. - Bebeto şi-a trecut în cont cel• După o primă repriză ”albă”, de-al doilea gol la acest mondial,

în care brazilienii s-au străduit Din acel minut ţ8 , cînd la Saint-să străpungă ermetica defensivă , Etienne, Maroc conducea cu nordică mcăpăţînîndu-se să joace 2-0, dansatorii de samba renunţănumai pe centru, iar norvegienii la al lor superb dans in schimbulsă-l caute cu mingi decisive pe unor "piruete” dizgraţioase.

. . , 1 Xj: . : t t. -*, * T ! ,» ■

* r “ ţ i V i -

Mm

Egalează T.A. Fio de lingă un Baiano penibil şi cu doar un minut înaintea încheierii jocului, "centralul” american T. Baharmast califică Norvegia în "optimi” dictînd un pcnalty imaginar la duelul aerian: Baiano - T.A. Fio şi transformat cu precizie de Rekdal. Comentariile vor continua mult timp dc acum încolo.

Codin SAMOILÂ

Bucurie transform atăîn... amaraciune

SCOŢIA - MAROC 0-3 (0-1)

a

Pentru că de-a lungul anilor în Maroc au poposit antrenori din Ţara Cafelei, prin stilul de joc implementat fotbaliştilor marocani li se mai spunea şi "brazilienii nisipurilor”. Marţi la Saint-Etienne, în nocturnă, fotbaliştii marocani şi-au jucat "ultima carte” pentru calificarea în "optimi”, disputîndu-şi întîietatea cu "cimpoierii” scoţieni, care, la rîndul lor mai sperau să se califice între cele 16 reprezentative ale lumii.

Viteziştii marocani s-au impus cu claritate în faţa scoţienilor, tradiţionalişti ai jocului atletic, axat pe ' clasicul stil britanic cu pase lungi şi centrări înalte. Rapiditatea marocanilor, viteza lor de reacţie au ieşit pentru prima dată în evidenţă în min. 22 al disputei, cînd lansat pe stînga cu o pasă... britanică de 40 metri, Salaheddine Bassir a şutat imparabil, catapultînd balonul în plasa porţii longevivului James Leighton (care pe 24 iulie va împlini 40 de ani de viaţă) şi 0-1 pe tabela dc marcaj. în replică, am notat la bomba expediată dc Gordon Durie (30), dar portarul Bezenkri ă reţinut; "înghesuiala cumplită” (35) cu un balon ce se încăpâţîna să intre în poarta marocană şi "torpila” Collins (36), insuficient ţintită. Repriza ântîi se încheie cu o nouă ocazie marocană, dar autorul primului gol... ratează din apropiere. ,

Nici n-a început bine repriza secundă şi un rapid contraatac se soldează cu golul marcat de Hadda (47) şi ' "cimpoierii” sînt K.O., tabela de marcaj consemnînd 0-2. Apoi "firul partidei” se rupe definitiv în min. 55, cînd ţîfhosul Craig William Burley îşi "iese din pepeni” şi pentru un fault grosolan este tratat cu un "roşu”. Practic "cărţile erau făcute” aşa că ultimul gol marocan

înscris de autorul primului, Bassir (85) a fost ceva firesc. Numai că bucuria victoriei marocanilor s-a transformat în cumplită amărăciune în momentul cînd a sosit vestea că Ia Marsilia, în min. 89 Rekdal a transformat un 11 metri şi scorul partidei, Brazilia - Norvegia a devenit 1-2. Calificarea pentru "optimi” a marocanilor a fost ratată. Lacrimile de amărăciune au împăienjenit privirile marocanilor. Ciudat cum a "picat” acel gol în final de partidă! - ■

R o m eo V. CÎRTAN

• ”DE VIS” PENTRU UNII!

,’jEurosportul” a comunicat marţi echipa ”de J® a acestui mondial: Chilavert (Paraguay) - «ta (Brazilia), Worns (Germania), Desaily

Remirez - Jugovic (Iugoslavia), Okocha

(Nigeria), Jeremis (Germania) - Salas (Chile), Batistuta (Argentina), Overmars (Olanda).

Numele antrenorului nu a fost dat publicităţii. Vom comenta, dacă ne este

permis, opinia titraţilor specialişti de la Eurosport, neînţelegînd ce caută Worns, un .obscur fundaş german şi Desaily, ai cărui adversari direcţi s-au numit Al-

Owairan (Arabia Saudită) şi McCarty (Africa de Sud), doi atacanţi de caîe toată lumea

se teme, n-am ce zice! Surprinde de asemenea absenţa italienilor (Maldini, R. Baggio şi Vieri), englezilor (Shearer) şi a românilor (Adi Ilie, Filipescu, Gicâ Popescu sau Hagi). Fiţi siguri, la fi nele acestui mondial, vom alcătui şi noi o echipă ”de vis” a cărei obiectivitate sperăm să o apreciaţi.

• încă un antrenor demis!

• Henri Kasperczak a fost demis de la cîrma naţionalei Tunisiei. Acesta a fost debarcat pentru neîndeplinirea obiectivului propus: calificarea în "optimi”. Kasperczak a semnat marţi un contract pe doi ani de zile cu formaţia franceză de primă ligă, FC Bastia.

Codin SAMOILĂ

CONCURSDepartamentul sport al ziarului "Adevărul de Cluj" organizează

concurs dotat cu premii oferite de cunoscuta firmă ANCADA (producător şi distribuitor de echipament sportiv). - v

Participanţii la acest concurs vor avea posibilitatea să cîştige unul din premiile oferite: un trening FUEGO şi cîte o minge PANTER, UGER, CLUB şi ANTRENAMENT, dacă vor indica ordinea primelor patru echipe clasate Ia finele C.M. '98.

FĂRĂ RIVAL

Sala Sporturilor "HORIA DEMIAN”, Tel./fax: 064/433412

TALON DE PARTICIPARE 1Care va fi ordinea finală a primelor 4 echipe clasate?

1 . ;.... ................... „ 2 ............. ............... .............

-Numele---------------Prenumele............................ | |Adresa Ţel

Participanţii vor trimite taloanele completate pe adresa redacţiei, str. Napoca nr. 16, pînă la data de 2 iulie, inclusiv.

Tragerea la sorţi va avea loc în data de 13 iulie, ora 12, la sediul redacţiei.

ECRANAZI, JOI,25 IUNIE

• Saint-Etlenne: . BELGIA - COREEA DE

SUDTVR li, orele 19,00

(înregistrare); EUROSPORT, orele 17,00 (în direct),

• Marsilia:^. „OLANDA • MEXIC TVR l, orele 17,00 (în

direct); EUROSPORT; orele 19,00 (înregistrare).

Ambele partide în cadrul Grupei E.

- Nantes:SUA * IUGOSLAVIATVR l şi EUROSPORT,

orele 22,00 (în direct),« Montpellien GERMANIA - IRAN TVR II şi EUROSPORT,

orele 0,00 (înregistrare). Ambele partide In cadrul

Grupei F.

MÎINE, VINERI,26 IUNIE

♦ Saint-Denis:ROMÂNIA -'TUNISIATVR I şi EUROSPORT,

orele 22,00 (în direct).• Lens:COLUMBIA • ANGLIATVR.II, orele 22,00 (în.

direct); TVR I - şi EUROSPORT, orele 0,00 (înregistrare). - r -

Ambele partide fn cadrtil Grupei G. *

♦ Bordeaux:ARGENTINA - CROAŢIATVR I şi EUROSPORT,

orele 17,00 (în direct).* Lyon;JAPONIA - JAMAICA ‘TVR II şi EUROSPORT,'

orele 19,00 (înregistrare).

REZULTATE*CLASAMENTEGrupa A

♦ Brazilia - Norvegia 1-2♦ Scoţia - Maroc 0-3 Clasament final •'

1. Brazilia 3 2 0 1 6-3 6'2. Norvegia 3 1 2 0 5-4 53. Maroc 3 1 1 1 5-5 4 -4. Scoţia 3 0 1 2 2-6 1.

Calificate pentru 'optimi'Brazilia şi Norvegia.Grupa B , -

• Italia - Austria 2-1* Chile - Camerun 1-1

Clasament final1. Italia 3 2 1 0 7-3 72. Chile ' 3 0 3 0-4-4 33. Austria 3 0 2 1 3-4 24. Camerun 3 0 2 1 2-5 2-

Catificate în "optimi* Italiaşi Chile. - -Grupa C

♦ Franţa - Danemarca 2-1♦ Africa de Sud - Arabia

Saudită 2-2 - 'Clasament final

1. Franţa . 33009-1 92. Danemarca 31113-3 43. Africa de Sud 30213-6 2 4Arabia Saudită 30122-7' 1

Cal i f 1 c ate pa ntru "optimi" Franţa şi Danemarca.

* (r.v.c.)

I M joi, 25 iunie 1998 SPORT A D E m i R U L 'dl© CBaaJ -

CUPA MONDIALA DE FOTBAL - EDIŢIA 1998SAliDIŢll AU TRIMIS ACASÂ „BAFANA-BAFANA”

I

Africa de Sud - Arabia Saudită 2-2 (1-1)Arabia Saudită a fost la cîteva

secunde de o mare performantă. Ea a fost la un pas de a realiza mai mult cu antrenorul secund pe banca de rezerve, decît cu brazilianul Parreira care fusese demis cu doar cîteva zile în urmă. Indiscutabil creditată cu şansa a doua, Arabia Saudită s-a opus calificării Africii de Sud, permiţînd Danemarcei, egala .Bafana-Bafajiei" cu numai o .etapă’ înainte, să se califice în optimi chiar şi înftîntă de Franţa. Africa de Sud ar fi putut obţine biletele pentru optimi în condiţiile în care Danemarca a pierdut la limită în faţa Franţei, dar ar fi trebuit să cîştige întilnirea cu saudiţii la cel puţin trei goluri diferenţă. Şi după cum debutase partida, părea ca acest

scenariu să fie mai mult decît posibil, pentru că. în minutuL.18, Bartlett a - deschis scorul pentru .băieţii lui Mandela" cu un şut absolut superb, la. colţul scurt al porţii lui Al-Deayea. Oarecum relaxaţi de prematura deschidere a scorului, africanii cedează iniţiativa, permiţînd saudiţilor să irosească două imense ocazii de a egala (27', Al-Jaber reia spectaculos sub transversală, dar portarul Vonk acordă corner; 28', şutează Al-Mehallel i şi un fundaş african respinge din faţa porţii goale).

Din acest moment, mai mult decît cele două echipe din teren, va ieşi la .rampă’ arbitrul chilian Mario Sanchez Yanţen,,care pînă în finalul partidei va

acorda trei (!!!) penaltyuri, două în favoarea Arabiei Saudite şi unul Africii de Sud, dintre care două absolut gratuite: min. 45, Issa se află în duel în suprafaţa de pedeapsă cu sauditu! Al- Thyniyan, acesta cade (nici vorbă de vreun contact fizic) şi penaltyul acordat va fi transformat de acelaşi jucător saudit; min.72, acelaşi Issa, probabil unul dintre cei mai ghinionişti jucători de la acest Campionat Mondial cu două autogoluri la activ şi două penaltyuri comisei, faultează din nou în careu, penaltyul fiind transformat de acelaşi Al-Thyniyan şi Arabia Saudită se află în avantaj; min. 93, al doilea penalty acordat gratuit de .central", la duelul dintre Sulimani asupra lui Sikhosama, execută la vinclu Bartlett şi 2-2, scor final. Final de poveste pentru Arabia Saudită şi Africa de Sud la această ediţie a CM FRANŢA '98.

Cristian BARA

Trei victorii din trei partideFRANŢA - DANEMARCA 2-1 (1-1)Marcat de rezultatele ciudate de

marţi, cu acea victorie a norvegienilor dintr-un 11 metri "inventat" de un arbitru care a-eondus ca o cizmă, eram curios ce noi 'calcule' vor amenda disputa dintre 'cocoşul galic" şi trupa'daneză. Disputa a început fără tatonări de durată cu o şarjă ofensivă a francezilorîncheiată cu şutul violent al lui Vieira(4) respins cu greutate de Schmeichel.Şi pe nepusă masă, arbitrul de centru, italianul P. Coliina arată punctul cu var,Djorkaeff aşează balonul, apoi cu lovitură forte, u 2' expediază în dreapta Sr-Jîtiîi’S* lui Schmeichel,-‘‘f V v .jS * 14** *

favoriţi, fireşte. Imediat am trecut la... calcule, gîndindu-mă la disputa de la aceeaşi oră de la Bordeaux dintre Africa de Sud şi Arabia Saudită, calculînd de cîte goluri ar avea nevoie sud-africanii pentru a trece în faţa danezilor. Intre timp joc pe contre la ambele porţi, cu pătrunderi ale fraţilor Laudrup spre careul lui Barthez, respectiv al lui Schmeichel unde Vieira (23), Pires (26),

m i*

Diomede (39), Trezeguet (40) au fost extrem de aproape de gol. Apoi, 11 metri în careul francezilor, acordat pentru fault comis asupra lui Jorgensen de Candela (43). Execută impecabil Mfbhael Laudrup şi 1-1 (curios, dar nici la acest 11 metri, nici la cel din careul, danez, Coliina n-a arătat "galbenul” nimănui). ,

In repriza secundă > francezii accelerează ritmul. Şut violent Djorkaeff

’ (52^.şi Schmeichel respinge cu mare dificultate, tot el intervenind cu eficienţă la "capul" lui Trezeguet (55). Şi a venit minutul 57: după o teribilă canonadă ce-a urmat unui corner, cu baloane

^şutate, î n c u m p l i t a . învălmăşeală de Desailly şi i Pires, balonul este reşutat

« w î t t p p cu forţă de Petit de la 16

ssl«Fplonjat in extremis. îfş fa s i “dar fără efect şi 1-0 *—j\ ţj' pentai Franţa. Faza y .

hin Ai &

s-a-petrecut în min 11 (cel faultat în careu a fost Trezeguet). Aplauze frenetice pe Stadionul fe ; - " tS f î din Lyon pentru

metri şi 2-1 pentru Frânţa. Ce-a urmat în continuare n-a mai fost semnificativ, cu încercări lipsite de şansă ale danezilor, singura fază care a reţinut atenţia fiind balonul agăţat cu dificultate de Barthez după o "liberă” în ultimul minut al celor 4 de prelungiri. Şi astfel Franţa încheie grupa cu trei victorii din trei jocuri.'

Victor ROMAN

COTAŢIIînaintea partidei Anglia,- România,

2-1, Casa londopeză de pariuri “William Hill” stabilise următoarele cotaţii pentru cele două protagoniste: Anglia: 9-1 (ca şi Italia); România 33-1 (la fel ca şi Croaţia si Iugoslavia).VITRINE SPARTE, AUTOTURISME AVARIATE

Capitala mexicană a trăit momente de euforie după egalul Belgia - Mexic 2-2. Intensitatea euforiei a fost atît de puternică îneît manifestanţii s-au dedat la spargerea vitrinelor şi avarierea autoturismelor parcate. De adăugat 8 răniţi şi 16 arestaţi, că balamucul ciocnirilor sporadice dintre huligani şi forţele de ordine a durat 5 ore.LIPPI MIZEAZĂ PE ARGENTINA

“Argentina are tot ceea ce îi trebuie pentru â cîştîga Cupa Mondială: tehnică, realism, şiretenie şi înţelepciune” - a declarat Marcello Lippi, antrenorul lui Juventus Torino. De gustibus... ZBO ARĂ VEŞTICONTRADICTORII...

Conform zvonurilor lansate de “binevoitori”, între marea vedetă braziliană Ronaldo şi logodnica sa, fotomodelul Suzana Wemer, ar fi intervenit niscai neînţelegeri ce ar duce la despărţirea celor doi. în ce măsură zvonurile răspîndite sînt reale nu ştim, dar un lucru este de constatat: prestaţia lui Ronaldo în partida cu Norvegia, de

: exemplu, a fost sub valoarea unu, superstar ca el.VICTIME ALE CANICULEI

Partida Belgia - Mexic s-a desfăşura pe o caniculă de 37 de grade la umbra Drept urmare în tribunele Stadionului din Bordeaux au fost înregistratej ij rindul spectatorilor, 12 victime, dotj dintre ele fiind internate de urgenţă "u spitale. 'LA TEHERAN.;. . ~

...sărbătorirea victoriei Iranului cu l. 0 asupra SUA a cunoscut o amplo^ aparte: bărbaţi, femei şi copii au ieşit pe străzile capitalei într-o impresionau; manifestaţie de naţionalism. Cu tente că legile aiatolahilor şi islamului n permit întîlnirea publică a băieţilor j fetelor, tinerii alergau împreună p: străzi. Fotbalul este p este legile islamice. -

CADOU DE NUNTĂ?Cu o oră înaintea disputei Brazilia.

Norvegia, pe Stadionul “Velodrom/1 din Marsilia a fost efectuată o...mutj protagonişti, fotbalistul norvegiano. Ekeland şi braziliancă Rosangeladj Souza (el de 28, ea de 29 de ani). Anii primiseră aprobările de rigoare pretin­şi binecuvîntarea personală a lui Ji Havelange. Acum după ... mec Brazilia - Norvegia 1-2 stau şi mi întreb: n-a fost cumva acest succes il vikingilor fiordurilor un cadou nuntă?

Victor. ROMA1

Bronzul “ U” 16 Februarie Cluj la ora analizelor- Domnule profesor Ştefan Ionescu, în patru

ani “U” Cluj a obţinut al treilea loc 3. Şi asta în condiţiile în care lotul a suferit m odificări substanţiale-.

- Dacă este să luăm cei patru ani, atunci într-adevăr pot afirma că lotul clujean a suferit schimbări majore. Numai în ultimii doi ani au plecat opt jucători, locul lor fiind luat de tineri. Tineri câre au confirmat, care i-au depăşit chiar pe cei plecaţi. Rezultatul din această ediţie 1997/98 se datorează seriozităţii jucătorilor, care au înţeles că trebuie să-şi ridice nivelul şi calitatea reclamate de înalta performanţă. Au muncit mult, şi-au dorit mai mult decît locul 3, handicapul nostru fiind tinereţea. Am cîştigat în seriozitatea în pregătire şi în abordarea jocurilor, mentalitatea cu care se intră în teren este una de învingători, am rămas datori constanţei, tinereţea spunîndu-şi cuvîntul. Am avut fluctuaţii în planul tactic al apărării. Or, la constanţă în .joc se ajunge numai prin creşterea experienţei competiţionale. Trebuie muncit mult pe sistemul defensiv, care în

Sponsorizări care acoperă minimum necesar pentru menţinerea echipei. Sper ca în ediţia următoare să atragem alţi sponsori, să ne găsim un sponsor stabil, sau cei tradiţionali să investească mai mult. De ce spun aceste lucruri. Sîntem la sfîrşit de campionat, nu ştiu gîndurile jucătorilor, dar fiecare se gîndeşte la un contract în străinătate, fiecare este curtat de echipe din ţară cu un potenţial financiar mai mare. Sper să nu am surprize pînă la 1 iulie. Sperăm ca reluarea pregătirilor să ne prindă cu un lot stabil, întreg, completat de tineri dornici de performanţă. Pînă atunci însă ne pregătim pentru turneul pe care îl vom efectua în Suedia, la sfirşitul lunii iulie. ' - ;

Aş dori să rămînem la jucători.

foarte bun. La fel şi Mafiei, Săuan, Iacob, Dragomir, o linie de troacari de temut în campionat. îi remarc, pe toţi de la numărul 1 la 26. Sper ca la anul să-i

.remarc pe toţi de la 1 la 32! Acest lucru depinde de club, de sponsori, de banii care vor fi investiţi. Repet, băieţii au muncit, au confirmat, trebuie să fie răsplătiţi după munca depusă.

- Stranierii?_- Jucătorii plecaţi de la noi nu mai pot reveni în

echipă. Gontineac este deja francez, ca să nu mai vorbesc de ceilalţi, Sorin Ciorăscu, Leaş, Nichitean, şi Răcean au o vîrstă care nu le mai permite să prindă lotul... Eu merg pe întinerirea lotului, nu pe îmbătrînire. La concepţia de .joc pe care o introduc

- Pot spune că s-a evidenţiat întreaga echipă. Prin , am nevoie de tineri care muncesc, care trag.aportul fiecăruia în parte au ieşit la suprafaţa marcatorii, posturile cheie, valorile individuale. Cum să nu remarc înaintarea cînd din opt jucători patru au vîrste cuprinse între 18 şi 19 ani! Cum să nu remarc troacarii, Copil şi Frahciuc care au avut un sezon

rugbyul modern a cîştigat în importanţă. Dar recentul rezultat se datorează sprijinului primit din ţ partea Clubului s p o r t i v “Universitatea” Cluj, din - partea t r a d i ţ i o n a l i l o r sponsori, pe care îi amintesc m ulţu- mindu-Ie încă o dată, Banca Transilvania, Consizo, T .C .I., Acord, Bingo, Rem arul, B .R .D ., C.R.D., Remo Artă Sport, Termoplasf, Avicola. A pahida, V îlcele, Prison Fellowship Romania.

* * * - |

a c : ,

i r > * < / * 3

. J

/â

Tocmai v-aţi întors de la Bucureşti. Cu ce “secrete”? r~

-Nu sînt secrete. Campionatul 1998/1999 va debuta la 5 septembrie, cu 12 echipe, tur-retur. ., Campionatul va fi întrerupt în noiembrie, pentru

meciurile de calificare a naţionalei de seniori. Anul competiţional următor va

, începe însă în cursul lunii august, cu două jocuri în Cupa României, 22 şi 28 august. Turneele memoriale

t de la Sibiu, “Bebe Boboc” şi de la Cluj, “Florică Murariu” nu vor mai fi

ţ considerate meciuri de cupă, I ci de sine stătătoare. Returul I este stabilit pentru 6 martie,

jar sfirşitul de campionat în f cursul lunii iunie. 1 Terminarea meciurilor de I cupă este continuată cu un | campionat al provinciilor, | jucîndu-se eliminatoriu,_ meciurile avînd un caracter 1 de verificare.I Demostene1 SOFRON

"i

c J y ia - K hrĂ cu

îi®t§|»Mement6Mi? fi25 iunie

• Acumo jumătate de secol (în 194Î Divizia A de fotbal a programaţ i ultima etapă, un derby local la CM între echipele/“U” şi Ferar (CFR Menţionăm că, în acel sezon Clujul mai avut şi o a treia formaţie în prim: eşalon al. ţării, “Dermata”. A cîştigt Ferar - CFR cu 4-2. Iată echipele i acum 50 de ani: FERAR - C.F.R Costea - Demeter, Iacob Felecan I Bălint, Szaniszlo II, Nistor - Nagj, Covaci IV, M ureşan, Ferenczi, Candrea; “U” : Cristea - Vigu H Medrea II - Joja, Luca, Tarău ■ Capătă, Răduiescu, Dascălu, Roman, Coracu. Titlul de campioană i-a revenii a doua oară consecutiv echipei ITA “O* s-a clasat pe locul 5, Ferar - C.F.R. pe locul 9. , ,

LASZL6 Fr.

VB

j u d o

CAMPIONATUL MONDIALAL CADETILOR' Mîine, la Gyor (Ungaria) sînt programate primele Campionate Mondiale de judo, rezervat^ cadeţilor. Se reunesc pe tatami cei mai buni sportivi născuţi între anii 1981 şi 1983, printre candidaţii la medalii anunţîndu-şi prezenţa nume de mărci în judoul mondial. -

Din oraşul nostru a fost selecţionat, pentru a participa Ia întreceri, tînarul judoka Andras Akos. Sportivul clujean este antrenat de dl Ştefan Lenard, este component al Clubului Sportiv Şcolar “Viitorul” şi are deja în palmares cîteva victorii de răsunet în campionatul intern şi la participări internaţionale.

Succes! - r. v. -

ssnrepiuirS e O g M l BURSE-FINANŢE-BĂNCI joi, 25 iunie 1998 ( l 3 )

bursa de v a lo r i bucureşti2 4 i u n i e 1 9 9 8

Denumiră societate VN Var Cum p. | Vlnz. Deac. Inch. Nr.trz

------categoria 1 < 1 / soe leuu

tffweeT*r^Btfr# antibiotice iasi -lOOO 4 2650 2700 2750 2650 99

ARriTIC GAIta. M 18

fSCBBT#ai rmi/ORILE DACIA PITEŞTI IOOO 1 495 499 500 499 158ÂZOMURES TG.MUREŞ IOOO e 940 950 900 950 • i 93N AVRO M G ALATI 25000COMPASIBUJ IOOO -1 1220 1240 1220 1230 . 18FlfiONDZALAU “IOOO -1 1350 1380 1360 1340 26FLB3TROAPARATAJ BUCURI 0 1310 1320 1310 35

55______OIL TERMINAL CONSTANTAOLTC HlM RM.VALC EA IOOO 0 1410 1420 1420 1410 41OTELINOX TARGOVISTE 5POLICOl OR BUC URbis T1 IOOO 0 5500 5600 5500 . 5550 13RULMENTUL BRAŞOV , 314 320 28ŞANTIERUL NAVAL CONSTAF 25000 1 4350 4500 4350 4350 13SOFERTBACAU IOOO 5 229 230 229 230 14

rKRBBT# TERAPIA C LU J - N APOC A ' 165T o ta t c a te g o r ia I

p£M9- AEM TIMIŞOARA 25000 2 22900 23400 22100 23000 17

ftRS aerostar BAC AU 25000 0 • 4000 4400 4100 3900 • - • - • : --2AEROTEH BUC U R tb11 8400 6000 2

aLb# ALBAPAM ALBA IULIA 1000 2 ■ 62C 64C 62C 620 1 1ALIMENTARA C LUJ- NA POC A 2 1130 1160 1110 20

ĂMC# AMCO OTOPENI 25000 1 1560C 1600C 1570C 15700 2ĂMP * AMEP AMERICAN PACKAQINOTECOC IOOO -3 366 40C 40C 367 8

AMONIL SLOBOZIA 1000 -1 243 249 247 249 15

ĂMY AMYLON SI FUL) 1O0O 0 405 51C C O O

W*C # VAE - APC &RO M BUZĂU 1000 2 473 480 470 473 15APSA BALA MARE 1000 2 375 40C 375 375 1

ARM# ARMATURA C LUJ-NAPOCA 1000 5 190C 215C 190C 2200 7ART#ASV#

ARTRO M S LATINA 25000 O 445C 450C 445C 6ASTRA VAGOANE ARAD 25000 -5 3950 4000 3850 3850 - - 4

AUR AURORA TG.FRUMOS IASI 25000 2 25100 28000 25100 26000 4ALA# BANCA ALBINA BUC URfcS» 11 10000 -3 22700 23700 23500 22700 11TLV • BANC A TRANSILVANIA C LUJ 1000 2 2800 2000 2850 2850 11BRM BERMAS S UC EAVA 1000 42 2100 2200 1800 2150 126

£H I« COMP.HOTELIERA INTERCONTINENTAL 1000 -3 1430 1440 1530 1440 9 62CRB# CARBID-FOX TARNAVENI 1000 2 1090 1100 1070 1100 5C BC# , . C ARBOC H1M C LU J - N APOC A 25000 7 10500 11200 11300 10500 8C PL ' CARMETAPLAST DEVA 25000 O 7100 7400 7200 7200 1CRN# CARNEARAD 25000 8 1860 1980 .. 1960 199Q 5CAS CASIROM TURDA 1000 0 208 210 210 208 19C E R # CERCON ARIESUL CAMPIA-T 1000 3 345 360 315 360 15C P R # C HIMOPAR BUC URESTI 25000 1 14300 14500 14400 14400 1CIP# CIPROM PLOItSTI IOOO O - 970 980 960 970 68CMP COMELF BISTRITA 25000 1 2950 3100 3000 3000 4CON CONDOR DEVA 25000 1 3250 4750 3250 3250 ,1COS# COMB. DE OTELURI SPEC. TARQO 25000 2 4700 5300 4700 4750 6DOR# DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 O 2200 2300 2300 2250 24ELC# ELECTROC ERAMIC A TURDA 25000 O 10500 13000 O O OEPN - EMA PIATRA NEAMŢ 1000 0 1190 1200 1180 1200 37ENP# COMP. ENERGOPt 1 ROLCAN 25000 -2 15400 15800 15100 15400 8ERM# ERMAT PLOIEŞTI 25000 0 3500 4300 O O OFE L# FELEAC UL CLUJ-NAPOCA IOOO 0 600 620 O O 0FSP FORAJ SONDE FTjOIESTI 25000 -4 6300 6800 6500 6700 3FO R # FORAJ SONDECRAIOVA 1000 -1 570 590 590 570 IOGRX# - QRIMBCTO. JIU 25000 O 3600 3800 3650 3650 3HOJ# yiDROJET BREAZA 25000 3 4050 4250 4100 4100 2HTR HITROM VASLUI 25000 O 6700 7000 6600 6700 9IA» I.A.I F.O 7ALAU 25000 -7 5500 6500 6000 6000 2IMP# 1MPAC T BUC U REST! 6000 6 18600 19000 19000 19000 1IMS# IMSAT BUC URESTI 1000 2 17300 17500 17300 17400 50IDA# INDAG RARA ARAD 1000 O 220 230 216 . 217 4SRM INDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA’’ 25000 5 4200 4800 4000 4200 • 4INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 3 1280 1340 1210 1300 24IRS M. P. IRIS BARLAD 1000 -3 840 850 810 840 7MEP MEFIN SINAIA 25000 -4 6300 6650 6350 6400 2ALF MD BILA ALFA ORADEA 1000 0 323 345 323 323 2MOBM MDBISSEBES 25000 O 3350 4400M OL# MD LDO MO Bl L-A IASI 1000 2 253 257 250 250 12M P N # MOPANTQ, MUREŞ '■>' ’IOOO O 1140 1180 1130 1150 9MPR MO PARI V RAMN IC U VALC EA 1000 1 640 650 650 640 6M PG* MO RĂRIT PAN 1F IC ATI E G ALA 1000 -1 1010 1050 930 1010 31NVM NAVLOMAR BUC URESTI 25000 O 13700 19000 O 0 0HVL# N AVO L O LTENITA 1000 -4 220 227 216 218 1NEP* NEFTUN C AMPI NA 25000 -21 5100 6000 6150 5500 17NTX '• NETEX BISTRITA 1000 1 750 770 730 750 11HCL# NICOLINA IASI 25000 ■ O 3100 3800 O O OFCA-** PECO ARAD 1000 O 1250 OPTS PETROLSUBSUPLACU DE EU» 1000 1 1380 1450 1400 1400 9FTR PETROS PLOIEŞTI 25000 S 6600 9000 9250 8600 11FPL# PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 1 18000 20000 17800 18000 4VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 7 580 630 600 630 5F M B # PRO MET BEC LEAN 25000 0 4400 5900 0 O ORAF# . RAFO ONEŞTI • 25000 -1 10600 10600 10600 10600 31ROB# ROBINETE INDUSTRIALE BAC 25000 O 4650 4750 4800 4650 9I a n S AN EVIT AFtAD . 10000 9 3350 3750 3400 3800 4s u d " ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 3 10800 14500 8050 12000 3SMT# ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 50 7150 O 7150 • 7150 15SEM SEMANATOAREA BUCUREST 25000 3 3100 3200 3100 3150 6SDT# SIDERTRANS CALA RAS 1 1000 -5 277 296 281 278 4I l c # S1LC OTUB ZALAU 25000 -2 12700 13000 12700 12700 9SIN# SINTERO M C LUJ -NAPOCA 25000 -0 7900 8100 7900 8100 6£7 z# SINTEZA ORADEA 1000 1 463 467 455 467 9SRT# S1RETUL PASC ANI 29134 0 36500 38900 38500 '38500 3IM S SOMES DEJ 25000 3 2850 3000 2750 3000 -3STR# STKATUSWDB BLAJ IOOO 2 240 257 241 250 2TMR# TOMIRIS IASI 25000 -1 2900 3300 3250 2850 5TRS* TURISM TRANSILVANIAC LUJ 25000 3 10600 10800 - 9700 10600 7UCM # U.C.M. RESITA 25000 O 4200 4350 O O OUAM# UAMT ORADEA 1OO0 3 439 480 437 470 4UTT» UZTEL PLOIEŞTI 25000 7 10000 11900 9400 10000 15VES VES SIG H ISO ARA 25000 -12 6500 7500 6500 6500 2ZHB ZAHARUL BUZĂU 1000 0 435 445 440 435 27ZIM ZIMTUB Z IMN IC EA 25000 14 6650 9000 7300 - 6650 6

T o t a l c a te g o r ia a l l - a .Total categoria I ♦ IITOT AU OENCWAL

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 24.06.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI.

SlUUNG AUSTRIA 678,00

DOLAR AUSTRALIA 5244,00

ISANC BELGIA 231,00

DOLAR CANADA 5837,00

FRANC ELVEŢIA 5714,00

MAKCA GERMANA 4773,00

COROANA DANEMARCA 1253,00

PESETAS SRANIA 56,24

Marca f in l a n d e z a • 1571,00

FRANC FRANŢA . ^ 1424,00

URA STERLINA 14313,00

URA ITALIA 4,84

ftN JAPONIA 61,37

gulden o l a n d a 4235,00

coroane n o r v e g i a 1132,00

CSCUDOS PORTUGHEZ 46,61

| COROANE SUEDIA 1086,00

U» UI SUA 85!U 40FIU

9448,00DST

1149210

- Cursuri la casele de

schimb valutar din Cluj-Napoca

în data de 24.06.1998

VALUTA$ SUA m

CUMPĂRARE 8580

VÎNZARE4880

1 p ------------; ——— w l. jyrcL.u.u/t m ic g u n o u um u c c jic c ur & u r i .

iubi ' “ c *u s e î n această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare2 ’jff sa efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.

tf J , ; v ^ c n ta , ! i s t f nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii e schimb valutar şi înregistrări contabile.

Piaţa mobiliară RASDAQ - 24.06.1998v .......

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în le i:

- persoane fizice - % - persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 kml 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 12 ... 38 39 40 41 42

B A N C O R E X * 12 35 32 35 39 37BRD* 12 44 46 47 48 . 49

12 - 47 49 51 53BA* 10 37 38 39 40 41

B anc Post* 10 36 38 39. 40 41Ion Ţlrlac* 10 40 42 44 45 47

B A N K C O O P * 10 40 41 - 42 43 44Bucureşti 8 35 - - - . .

TransDva'nia 11 37 38 40 39 38Rom ânească 12 „40 41 42 43 44

C E C 10 40 45 48 - 40A L IA N Ţ A 16 46 47 48 49 51

Albina* 12 43 45 48 49 50B.LR * 11 39 40 39 39 47

L O IA LC O O P 16 • 54 62 - . •Napoca 14 47 49 45 44 51

C oo p. de Credit 16 46 47 48 49 51

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 km l .12 kml

B C R 12 38 39 40 41 42B A N C O R E X 12 35 32 35 39 37

BRD* 12 44 46 47 46* 49BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 30 32 35 38Ion Ţlrlac* 10 40 42 44 45 47

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 30 - • •

Transilvania 11 32 33 34 32 30Românească 12 38 39 40 •41 ; 42

C E C 12 - - - - 35Albina 12 43* 45 45 49 50B J.R . 10 39 40 39 39 37

LO IA LC O O P 15 54 62 - - -

- Napoca 14 43 45 45 44 47Coop. de Credit 16 46 47 48 49 51

* dobînda se capitalizează ** cu plata dob înzii la expirareNotă:. Modificarea dobînzilor se com unică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

P ia ţa im o b i l ia r ă

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia valorii

acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii

imobiliare locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,

această pagină.

ZONAGARSO(milion

MIERE ne tei)

APART. 1 CAM.

APART.(mii.

2 CAM.W)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Qxif. 2 (mii. lei) Conf. l Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheai 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -

M2nistur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Măreşti 55-65 43-48 70-80 90-140 - • -120-160 - 120-150 ■ -

62*67 " 70-80 90-110 120-140 - 120-150 -• ■ “ 80-100 120-130 140-160 - 200-250 - ■

Centru 100-120 90-130 120-160 " 150-170 130*150 .

' ' 120-160 ■v 150-170 ■ ' 200-25055-60 ■ 70-90 85-1X - 80-10062*65 “ 65-75 _ 88-100 75-80 110-130 - . 120-140

Gruia 50-50 45-50 ■ 75-90 / - 85-1X - 90-100 -CHIRI

150DM 130DM - " ‘ 100$ I X $ 100-150 $ I X $ 100-200 $Ministnr 150DM 150DM 100$ 100$ I X $ 100-150$ I X $ 100-200 $ -Muiata 12QDM 120DM 100$ 100$ I X $ 100-150$ I X $ 100-200 $ -

150DM 150DM . 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ .Pata 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

------- 8 " ’ 120$ 100-150$ - 100*150 $ - 100-200$ -- T “ . * 100$ 100-150$ - 100-200 $ -

“ -I X $ ■ 100-150$ 100-200 $ -

150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ , - 100-150$ - 100-200$ -100DM I X $ - " 100-150$ - 100-200$ -

14) joi, 25 iunie 1998 ECONOMIA A D E V A R BJC d i e C l u j

D e ce se m odifică, atît de des,L egea privatizării?

Prima lege în acest domeniu a fost elaborată de guvernul Roman şi adoptată de un parlament majoritar, FSN. După cîştigarea alegerilor din toamna anului 1992 d ţ către PDSR, unul din vlăstarele trunchiului de trandafiri, s-a lucrat intens pentru adoptarea unei noi legi, denumită

' Legea privatizării în masă sau Legea marii privatizări. Populaţia s-a ales cu încă un document emis de guvern care stipula partea ce i se cuvine din avuţia naţională destinată împărţirii cetăţenilor majori ai ţării, indiferent cît sau dacă âu contribuit la crearea respectivei avuţii, ceea ce a reprezentat o mare inechitate socială. Cum inechitabil a fost şi faptul că nu au fost avuţi în vedere şi cei ce au lucrat o viaţă, dar au decedat în urmă cu ani.

Vînzarea întreprinderilor contra cupoane şi/sau certificate sau prin cumpărarea de acţiuni de către persoane fizice sau juridice române prin diverse procedee precum ’MEBO” nu a dat un avînt privatizării şi nici nu au apărut efectele scontate privind modernizarea întreprinderilor, creşterea producţiei, a exportului.

în perioada menţionată au fost vîndutc mai pe nimic, întreprinderi împinse voit spre faliment, unor "clienţi” din categoria generală de investitori autohtoni şi străini, unii denumiţi de xarton”, care au sfirşit fie 'falimentînd, fie plimbaţi prin sălile Poliţiei, Parchetelor şi tribunalelor, alţii, cu multă experienţă, diplomaţie şi prudenţă au devenit mari miliardari.

Venit la putere după alegerile din noiembrie 1990, primul gînd al guvernului Ciorbea a fost amendarea Legii privatizării, dar pînă să ajungă aici a tot venit cu acte normative prin care s-au făcut modificări de fond, ceea ce a nemulţumit îndeosebi investitorii străini.Pînă la urmă s-a adoptat o Ordonanţă de urgenţă de amendare a Legii privatizării, ordonanţă care a stat cîteva luni bune - deşi era de urgenţă - pe la comisiile parlamentare. S-a întîmplat în partea a doua a anului 1997; pentru care motiv practic privatizarea a fost blocată şi blocată a rămas pînă astăzi datorită accentuării crizei politice din ţară. Cum spre .sfîrşitul lunii decembrie s-au intensificat presiunile PD pentru înlocuirea Iui Ciorbea şi

formarea altui guvern, CDR - în fapt conducerea PNŢCD - la sugestia neinspirată a preşedintelui Constantinescu a decis convocarea unei sesiuni comune a celor două camere ale Parlamentului în care guvernul să-şi asume răspunderea pe seama Ordonanţei de urgenţă de modificare a Legii privatizării. Votul

' a ieşit cum a ieşit pentru ca să nu se spună că PD este împotriva privatizării.

Proiectul pentru respectiva modificare a legii este opera aproape exclusivă a celui ce a venit din postul de consilier de la Cotroceni pe cel de ministru la Privatizare unde a încurcat treburile cîteva luni, Radu Vasile nemaiacceptîndu-I în echipă. PDSR a anunţat că este pregătit să înainteze un proiect de modificare a legii avînd peste ' 100 de amendamente. La nici două sâptămîni de Ia intrarea în vigoare a ' legii adoptate de Parlament, Sorin Dimitriu, pe atunci preşedinte al FPS şi acum ministru al privatizării, a menţionat mari carenţe ale legii care frînează procesul de privatizare. Era vorba, între altele, de renunţarea la prevederea din legea anterioară prin

care 40-50 la sută din suma plătită pentru cumpărarea acţiunilor să revină investitorului pentru retehnologizarc etc.

Inconsecvenţa guvernelor postdecembriste în politica de privatizare, legislaţia ambiguă, birocraţia excesivă au îndepărtat investitorii. Ca să mai repare ce se mai poate repara, Sorin Dimitriu şi premierul Radu Vasile au anunţat amendarea, în cel mai scurt timp, a Legii privatizării. Foarte bine. Să o modificăm decît să ţinem în funcţiune o lege-fiînă. Numai că investitorii autohtoni şi cei străini îşi pun semne de întrebare asupra

s politicii economice din România, cînd la fiecare schimbare de guvern se schimbă Legea privatizării. Vor mai avea ei încredere, chiar dacă amendamentele vor conduce la o lege interesantă, atractivă, care oferă avantaje ambelor părţi, care deschide largi porţi pentru o privatizare de substanţă? Chiar dacă legea în noua ei formulare va fi agreată, cei interesaţi vor avea îndoieli în respectarea ei, în menţinerea ei o perioadă mai îndelungată, avînd în vedere tensiunile politice din coaliţia de guvernare, starea de criză politică, de criză economică care se cronicizcază. .

Ion GOIA

Pentru E.M. Căpuş

P ia ţa in te rn ă r ă m în e s in g u r a ş a n săLa ora actuală, feldspalul este

singurul produs realizat la Exploatarea minieră Căpuş care-i. asigură existenţa. Celelalte, precum

' alabastru micronizat - cu întrebuinţări îndeosebi în industria vopselelor - mica, amendamentele utilizate în agricultură, etc. nu mai reprezintă aproape nimic în valoarea producţiei livrate. Feldspatul se foloseşte în principal in fabricarea de faianţă, gresie, obiecte din porţelan, obiecte sanitare, pentru emailarea unor produse din metal etc. Cum incepind.cu 1990 producţia din domeniile menţionate a scăzut, în unele perioade şi în unele întreprinderi pînă spre 50 la sută, a scăzut şi cererea de materii prime. După cum ne spunea d-l Tâtaru, contabil ş e f la E.M. Căpuş, producţia de feldspat s-a redus la aproximativ 44 la sută faţă de nivelul de dinainte de 1990.

Au existat tatonări pentru a găsi pieţe de desfacere în afara ţării, despre care am scris la vremea respectivă, dar speranţele nu au fost încununate de succes, nu datorită

faptului că feldspatul de Căpuş nu ar f i competitiv din punct de vedere al preţului şi calităţii, ci din cu totul alte motive necomerciale. Aşa că, cel puţin o bună perioadă de timp, piaţa internă rămîne singura şansă pentru ca E.M. Căpuş să existe.

Un semnal pozitiv a venit în acest an de la cel mai semnificativ beneficiar al exploatării şi anume CESAROM din Bucureşti, cel mai mare producător de materiale şi obiecte utilizate in industria construcţiilor care a suplimentat contractul pe acest an cu echivalentul producţiei de la Căpuş pe o lună de zile.

E.M. Căpuş continuă să se confrunte c u 'o seamă de alte greutăţi specifice întregii industrii

româneşti: restrîngerea producţiei din cauzele menţionate mai sus, reducerea gradului de profitabilitate datorită creşterii continue şi puţin justificate a preţurilor la energie electrică, carburanţi, piese ' de schimb materiale etc., menţinerea de cîţiva ani buni a blocajului financiar care perturbează relaţiile furnizor- beneficiar.

Multe societăţi comerciale au ajuns în imposibilitatea de a-şi plăti obligaţiile faţă de bugetul de stat, de cel de asigurări sociale datorită faptului că nu încasează decît cu mare întîrziere costul mărfii livrate. Intr-o astfel de situaţie este şi E.M. Căpuş. Întîrzierile în onorarea obligaţiilor faţă de buget sînt aducătoare de penalităţi care îngreunează şi mai mult situaţia financiară a unităţii: "Avem datorii care ne-au fost reeşalohate, ne spune contabilul şef. Dar fac-

precizarea că sumele pe care le avem de încasat sînt mai mari decît cele pe care trebuie să le plătim noi”.

Asemenea situaţii sînt multe şi ele nu-şi găsesc rezolvarea cu toate promisiunile executivului că va- întreprinde măsurile care se impun în vederea deblocării sau măcar ameliorării. >

Revirimentul la E.M. Căpuş nu poate să apară decît atunci cînd capacitatea de absorbţie a pieţei româneşti va creşte, sau altfel spus numai după ce populaţia ţării va dispune de mai mari venituri pentru a cumpăra mai multe mărjuri. La aceasta se adaugă concurenţa produselor importate care ocupă o parte tot mai însemnată din piaţa românească.

In ce priveşte exportul, ca o şansă pentru mărirea producţiei, acesta în loc să se afle în expansiune pentru a compensa' reducerea cererii interne se află în regres permanent după 1989.

\ Ion GOIA

Specialistul vă sfătuieşte:

Făinarea -mărului

SIMPTOME: Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie, începînd oi dezmuguritul şi pînă la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii m a i şi începutul lunii iunie. Sînt atacate frunzele, florile, lăstarii şi uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pîsle albicioase pulverulente, care acoperă ambele feţe ale limbului. în scurt timp frunzele se deformează, se încovoaie uşor spre partea superioară, sînt mai puţin elastice şi se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care-i acoperă cu un manşoj de miceliu albicios şi pulverulent, ia r spre toamnă devine maroniu. Lăsţarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cîrlig ş i se usucă. Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul că limbul petalelor se îngustează, uneori chiar se despică în două, pierd culoarea albă-roză şi devin albe, ia r îj unele cazuri se îngroaşă şi se veştejesc. Florile atacate se usucă fără a forma fructe. Atacul pe fructele tinere determină o stagnare a creştere şi, în unele cazuri, chiar o creşterea acestora. •

- COMBATEREA: Se recomandă ca , în permanenţă,, lăstarii puternic atacaţi să fie îndepărtaţi şi distruşi prin ardere. Pentru prevenirea răspîndirii bolii se vor aplica tratamente cu substanţe care au ca bază toxică sulful. Astfel în timpul iernii se vor efectua strdpiri cu zeamă sulfocalcică în concentraţie de 20%, sau sulf muiabil: 0,8%. Primăvaia se vor executa mai multe tratamente cu zeama sulfocalcică 10% pînă la deschiderea mugurilor şi în concentraţie de 2%, după deschiderea acestora: de asemenea, eficacitate mare au tratamentele cu sulf muiabil 0,4°/i sau Karathan 0,1%. în tratamentele de vară, care sînt curative, se vor aplica stropiri, oii de cîte ori este nevoie cu unul din următoarele fungicide: Fluidosoufere: 11-20 kg/ha., sa« Kumulus: 0,3%, sau MicrothioL0,7% (înainte de înflorit) şi 0,4% (după înflorit), sai polisulfură de bariu (tratamentul de iamâ): 6% şi (tratamente de vară): 1%, sac polisulfiirâ de calciu: (tratament de iarnă): 20% şi (tratament de vară): 2%, isau Sulf muiabil: (înainte de înflorit): 0,7% (şi după înflorit): 0,4%, sau Thiovit: 0,7% (înainte de înflorit) şi 0,4% (după înflorit), sau Bavistin: 0,05-0,07%, sau Derosal: 0,07%, sac Kolfugo: 0,2%, sau Metoben: 0,07%, sac Topsin: 0,07%, sau Karathane: 0,05% (preventiv) şi 0,07-0,1% (curativ), sac Rubigan: 0,04% sau Anvil: 0,04%, sac Baycor: 0,1%, sau Bayleton: 0,05%, sac Bumper: 0,03%, sau Punch: 0,007%, sac Sumi - 8: 0,015%, sau Systhane: 0,04%.

Doina GOILĂ

Icţ A n f i ţ f

* < / ' : - L

Foto: LPETCU

Economia subterană - bombă cu explozie în serieMinunile de care auzim zilnic, cu afaceri

de miliarde, cu organizare mai ceva ca a unui minister de-al nostru, cu ramificaţii incredibile In cercuri înalte îl derutează, incontestabil, pe omul de rînd.'pe cel care îşi drămuieşte bănuţ cu bănuţ, pentru a putea trăi ca vai de el, de pe o zi pe alta.

Decalajul uriaş dintre cei bogaţi şi majoritatea muritorilor de foame, realizat într- b perioadă scurtă de timp, este un fenomen cu grave implicaţii pentru noi toţi, pentru reforma pe care o aşteptăm. Pînă una-alta, cei ajunşi la ciolan nu mai lasă un os nici

, pentru cîinii vagabonzi de pe maidan.Se ştie, de multă vreme, că există o

economie paralelă subterană, care s-a dezvoltat după legi proprii şi a luat amploare, mai ales în atmosfera tulbure de după Revoluţie. Reţele de tip mafiot, dirijarea unor importante resurse bancare spre destinaţii Ineficiente, existenţa unor structuri de interese care lucrează în umbră pentru grupuri restrînse, pot şi speculează cu abilitate spaţiile neacoperite de actuala legislaţie, acţiunile prea puţin energice ale instituţiilor cu atribuţii de control. Proporţiile acestui fenomen sînt greu de delimitat, de asemenea şi ramificaţiile şi întinderea lui, punctele de contact. Un exemplu edificator.

® în această privinţă este mult comentata şi încă nelămurita afacere "Ţigareta”.

Scara la care s:a dezvoltat această economie paralelă stîrneşte, pe bună.

dreptate, îngrijorare. Acţionînd la limita, legii sau, de multe ori, în afara acesteia, astfel de structuri cu ramificaţii în cele mai diverse sfere ale societăţii reuşesc să-şi impună propria lege

-într-un organism economico-social încă ? neconsolidat. Ampjoarea şi mărimea resurselor

vehiculate le oferă o forţă de influenţă asupra - economiei şi societăţii, cu efecte incalculabile pe termen lung. Specialişti, oameni informaţi care au studiat fenomenul, stabilesc dimensiunea acestuia la circa '40 la sută din economia naţională. Proporţia este alarmantă, mai ales dacă ne gîndim la ce s-ar putea face cu aceşti bani în agricultură, în sănătate, în învăţămînt, în cercetare, precum şi în alte sectoare al căror buget este cu totul neîndestulător. Dar în domeniul asigurărilor sociale, unde se scot banii necesari prin executare silită? Consecinţeld negative ale acestei lumi paralele sînt enorme. Şi, totuşi, ea funcţionează după propriile reguli. Este vorba de o lume subterană care acţionează prin intermediul ignorărji legii. Pentru perioada prin care trecem, o consecinţă negativă o : constituie faptul că aceasta nu este o economie creativă, funcţionarea ei se întemeiază pe preluarea, în interes propriu, a unei părţi importante a resurselor publice (în cel mai bun caz se instituie noi structuri de proprietate care nu investesc nimic, ci numai consumă). Luxul, huzurul în care trăiesc unii dintre reprezentanţii acestei lumi subterane sfidează orice morală, etica elementară, bunul simţ, sfidează, fără

nici o reticenţă, munca cinstită, creativă, care aduce un aport la dezvoltarea societăţii. Fiind o lume închisă.şi egoistă, nu creează valori, ci constituie un factor de blocaj din punct de vedere al evoluţiei sociale. Şi trebuie să mai adăugăm şi un alt dezavantaj: nu are intenţii de creaţie economică, nu acţionează ca agent economic performant (contează mai mult cîştigurile imediate), nu manifestă o intenţie investiţională, chiar de mai mică amploare, fiindcă aceasta ar presupune ieşirea la lumină, intrarea în legalitate, o perioadă mai lungă de timp pentru a obţine cîştiguri mai modeste decît cele obişnuite.

Indiferent de ezitări, de soluţii, rinai mult sau mai puţin clar conturate, economia subterană constituie o piedică importantă pentru reforma structurală pe care preconizăm să o realizăm. Este vorba de un adevărat război de autoritate, de impunere şi dezvoltare a unei economii sănătoase, de stăvilire a unui fenomen care reprezintă un sac fără fund pentru economia noastră fragilă. Este vorba de o ofensivă de mari proporţii, la care trebuie să participe cu energie, cu competenţă, cu un indubitabil spirit moral şi în spiritul legii forţe importante. Un asemenea efort, fireşte, nu este uşor de susţinut. Degeaba vom tăia un braţ al acestei uriaşe caracatiţe, dacă nu-i tăiem capul.

, > Ion RUS

EVENIMENT joi, 25 Iunie 1998 (îs)

f la ta te de jac la adresa celor dragi

VIOLENTA IN FAMILIEpe măsură ce nivelul de trai scade, relaţiile

je ftmilie se deteriorează tot mai grav. Dacă, ţa numeroase situaţii, divorţul este o soluţie, pentru alte cazuri, este o cale la care nu se poate recurge, din punct de vedere material.' Q-jza de locuinţe, preţurile imposibile ale chiriilor, grija zilei de mîine, în special acolo unde sînt copii, fac ca divorţul să nu mai fie o soluţie Şi-atunci conflictele se adîncesc : într-atît, îneît, de multe ori, se ajunge la soluţii radicale. Astfel, numai în ultimele două luni, pe ştirile difuzate la canalele de televiziune am văzut patru persoane omorîte şi una grav rănită, în urma unor conflicte ajunse la limita extremă între un bărbat şi o femeie care au început prin a dori o viaţă împreună! Pe lîngă aceste situaţii nvrijatiVate, zilnic, în antecamera cabinetelor de consultaţii ale Institutului de medicină legală este aglomeraţie. Violenţa familială este o problemă din ce în ce mai acută. Sutele-de probleme zilnice erodează tacit relaţiile de familie. Unii, mai slabi, în timp, şi-au căutat uitarea în alcool, alţii; - în . calmante, creîndu-şi adevărate dependenţe.Pe fondul alcoolului, conflictele se acutizează.

D-ra psiholog Sorina Bumbuluţ ne spunea că violenţa familială apare ca răspuns ia o stare de ameninţare, care chiar dacă nu este reală, este percepută ca atare. Incidente mărunte, cuvinte rostite, gesturi sau acţiuni fără semnificaţie intenţionată, sau tocmai faptul că soţul aşteaptă unele gesturi sau manifestări - ca semn de loialitate şi ele lipsesc, în timp se acumulează, iar situaţiile conflictuale se adîncesc. La fiecare manifestare minoră, toate celelalte evenimente negative sînt retrăite, reacţia fiind disproporţionată faţă de stimulul care a produs-o.". '

în acest context s-a impus crearea unor organizaţii care să sprijine, măcar moral, oamenii aflaţi în asemenea situaţii. Legea reglementează, în parte, o oarecare protecţie. Dar ea se referă, în special la formele violenţei fizice. Numai că, în familie, de cele mai multe ori, predomină violenţa psihică. Prin denigrări permanente, prin inducerea ideii de inferioritate, precum şi prin alte presiuni psihice.

în Cluj, un grup de" tineri psihologi, asistenţi soiali şi psihiatri au iniţiat un astfel de program, de sprijinire a femeilor abuzate

fizic, psihic sau emoţional, pentru că femeile smt cele mai expuse unor astfel de agresiuni. “Artemis” oferă fetelor şi femeilor care

• traversează astfel de perioade de Criză consiliere gratuită şi, în limita posibilităţilor; ajutor. Pe strada Paris, marţea şi joia, între orele 17 şi 19 este un aflux din ce în ce mai mare de femei, care solicită sprijinul. Unele, au nevoie de a ieşi, un timp,' din mediul familial conflictual, pentru a-şi limpezi gîndurile. Altele au nevoie de ajutorai unui psiholog, pentru a le îndruma să depăşească

. momentul de criză.în domeniul legislaţiei, se aşteaptă cu

interes ca proiectul legii privind hăituirea sexuală să se transforme în lege. Pînă atunci, abundenţa cazuistică îşi găseşte rezolvarea cum poate. Unele femei divorţează, altele îşi duc traiul, aşa cum e, îndurind încă o' vreme, Unele pornesc procese penale pentru loviri, vătămări corporale, violuri.

Din cele violate, o mare parte îşi retrag plîngerile, în schimbul unor sume oarecare de bani, gîndind că oricum, timpul nu se mai poate întoarce înapoi şi fapta este consumată. • t

Diana CĂIENARU

La Tvrda; în 10 -1 5 minute furtuna cu

gheaţă a provocat mari pagubeDupă amiaza zilei de 22 iunie a.c. se anunţa pentru turdeni ca o

jumătate de zi obişnuită. Cetăţenii, pentru a-şi umple timpul pînă la începerea meciului de fotbal România - Anglia, mai trebăluiau prin giădini, la vie, sau pur şi simplu, stăteau la taclale cu vecinii, fâcînd fel de fel de pronosticuri, d ine s-ar fi gîndit?...

în jurul orelor 17, soarele se ascunsese după nori după care cîteva picături răzleţe de ploaie âu început să cadă din sitele cerului. Nu pentru mult timp!.Spre ora 17 şi 20, deasupra urbei au început să-şi facă apariţia picături mari de ploaie - preludiu la fortuna ce avea să urmeze. S-a auzit apoi un vuiet puternic ca un geamăt după care a urmat dezlănţuirea stihiei însoţită de gheaţă. Fără nici o exagerare, boabele de grindină în marea lor majoritate întreceau . mărimea unui ou de porumbel. Pe alocuri erau şi mai mari.

în 10 -15 minute, cît â ţinut fortuna (nemaiîntîlnită prin aceste părţi susţineau bătrinii) a distrus ţoală vegetaţia grădinilor, a pomilor fructiferi, viile, florile, ţiglele, ferestre uitate deschise, copertine din material plastic sau din stiClă. '

Intensitatea ploii şi a gheţii a umplut străzile, apele nemaiavînd Unde se scurge. Vuietul apei Văii Racilor, umflată şi ea, au creat alte momente de disperare pentru turdeni.

După unele informaţii, central furtunii cu gheaţă a avut intensitatea maximă asupra Staţiunii de Cercetări Agricole - unde pagubele sînt deosebit de importante - în centrul civic şi străzile din jur şi cu mai mică intensitate în zona Oprişani şi Poiana... Cu toată durerea simţită pentru pagubele pricinuite de o fortună

nebună stîriiită din senin, turdenii au mai găsit tărie ca de îndată ce au cunoscut rezultatul partidei de fotbal dintre România - Anglia să iasă pe străzi si să-şi manifeste bucuria. • “•

’ , Ion CORDOS

s jL #

4* *****> * *

n CUHILHi Aşa arată, după^ploile *

3 abundente din ultimele zile, t străzile Păstorului şi Piezişă. |?Nici un semn că ne-am afla în civilizatul buric al burgului nostru. Cineva zicea că şi cămilele ar refuza să-i legene

*: pe tuaregi pe cocoaşele lor, dacă ar fi nevoite să străbată

: pustietatea cărăruii. / 'E drept - în 200 de zile nu

; se poate face nimic, dar noi sîntem convinşi că’viitorii noştri colegi de peste 200 de ani vor constata aceeaşi situaţie.

_ . F o to I.P E T C i

■ L .*

n K l

I

•-"

DEŢINUŢII9 9

■ cei mai fideli suporteriai naţionaleide fotbal!

Locatarii Penitenciarului Gherla urmăresc cu cea mai mare atenţie meciurile Turneului final al Campionatului mondial de fotbal. După amiaza şi seara toată lumea stă în faţa televizorului şi comentează aprins toate fazele de joc. în timpul desfăşurării partidelor, în celule şi camere este linişte de...mormînt.

Nu a fost aşa cînd Adrian Ilie, Viorel Moldovan şi Dan Petrescuau înscris în poarta adversarilor. Deţinuţii, au ovaţionat îndelung victoriile naţionalei noastre şi s-au bucurat împreună cu ţara pentru punctele obţinute în grupă. în camerele de deţinere, în clubul unităţii şi in curtea de plimbare se discută civilizat şi în cunoştinţă de cauză despre Şansele băieţilor. Şi se dau Pronosticuri. Locatarii închisorii gherlene au uitat P®ţru o lună problemele lor M ice şi au devenit cei mai înfocaţi susţinători ai f ! reiZCntativei noastre de 1 1 . S Z .C s.

Rămăşiţele pămînteşti provenind de la o mie de victime ale represiunii staliniste, printre care se numără şi cele ale unor cetăţeni străini, au fost descoperite în cîteva zeci de gropi comune din Karelia (noid-vestul Rusiei), informează AFP, care citează agenţia

"cîfS'ifc O m ie ded e s c o p e r i tepoartă urme de gloanţe la nivelul cefei, ceea ce confirmă faptul că persoanele respective au fost executate. Aparent, execuţiile au avut loc în vara anului 1938.

In ultimii ani au circulat .informaţii privind evenimentele din acea perioadă. Mai mulţi martori au declarat că într-o noapte dirţ acel an, la Krasni Bor (locul în care s-au descoperit gropile), s-au auzit mai multe focuri de armă. A fost nevoie,

însă, de un deceniu, pentru ca primele cadavre să fie descoperite. • .

Resturile de haine şi încălţăminte descoperite în aceste gropi Iasă să se înţeleagă că printre victime figurează cetăţeni, străini - americani,

. c a n a d i e n i ,

cadavre ,rV‘°.dem'i. reprezentanţii

asociaţiei de apărare a drepturilor omului, care a descoperit gropile. Este vorba, probabil, de militanţi comunişti, veniţi în URSS, deveniţi apoi victime ale stalinismului, sub acuzaţia de spionaj. Autorităţile locale intenţionează să ridice în acest loc un monument în memoria victimelor represiunii. Cîteva milioane de oameni au căzut victime ale represiunii staliniste din anii ’30, în Uniunea Sovietică. V

Au fost condamnaţi la opt ani închisoareDoi traficanţi de droguri

olandezi care au fost prinşi la graniţa româno-ungară au fost condamnaţi, jo i, la opt ani închisoare, de către un tribunal din Csongrad, localitate din nordul Ungariei, informează AFP! Verdictul pronunţat împotriva lui Sharloo Gert şi

Dirk Augustinus Aldeis prevede expulzarea din ţară a celor doi . de îndată ce îşi vor ispăşi pedeapsa în Ungaria.

Cei doi bărbaţi au fost acuzaţi că au încercat să treacă, în 1996, în regim de contrabandă, din România în Ungaria, 815 kg de haşiş, în valoare de două

milioane de dolari, a indicat agenţia MTI.

Drogurile fuseseră ascunse în - spatele încărcăturii unui camion.

Confiscarea, care a avut loc la punctul de frontieră de la Nâdlac, a fost cea mai importantă captură realizată de vamCşii unguri în 1996!

la jumătateMinistrul rus de Interne,

Serghei Stepaşin, a anunţat, luni, că foiţele armate ale Ministerului vor fi reduse la jumătate în următorii doi ani, a indicat agenţia Interfax, citată de AFP.

Avînd în prezent un efectiv de 250.000 de persoane, această veritabilă armată, care a fost deosebit de activă în conflictul din CeCenia, urmează să cuprindă circa 120.000-140.000

de oameni, a precizat Stepaşin.. Aceştia trebuie să aibă o foarte bună calificare, iar activitatea desfăşurată de ei să nu se suprapună peste cea a foiţelor terestre ale armatei.

Pe de altă parte, o reformă a forţelor Ministerului Apărării, care stagnează de. cîţiva ani, a fost cu adevărat’începută în 1998. Preşedintele rus Boris. Elţîn a promis C ă pînă în anul 2000 armata ex-sovieticâ se va transforma într-o armată -de profesionişti. •

Ku Klux Klan-ul trei albi acuzaţi unui bărbat de

Ku Klux K lan-ul intenţionează să organizeze, în localitatea Jasper din sud-estul Texas-ului, o manifestaţie în favoarea a trei albi acuzaţi de asasinarea unui handicapat de culoare, al cărui cadavru mutilat a fost găsit la 7 iunie în apropiere

Pistolul-breloc bulgăresc a fost modificat, pentru a deveni inofensiv

Mini-pistolul bulgăresc sub formă de breloc, care a dejucat vigilenţa sistemelor de .securitate ale aeroporturilor din întreaga lume, a fost modificat pentru a fi detectabil şi a fi, astfel, inofensiv, informează

, AFP. Producătorul său, Victor Staev, a dat asigurări că a

pregătit deja o nouă variantă. pentru “Ossa” (“Viespea”), exclusiv , din material plastic, pentru a nu putea fi folosită cu gloanţe reale. Prima versiune a pistolului era din aluminiu.

Pistolul-breloc va fi putea fi detectat de sistemul de securitate al aeroporturilor, graţie unui

microcircuit electronic instalat în interiorul său.

Interpolul a lansat la jumătatea hrnii mai un apel Ia vigilenţă din partea tuturor aeroporturilor, după descoperirea unui pistol de acest gen la un pasager aflat pe aeroportul din Heathrow, la Londra. Arme similare au mai

fost confiscate şi la Perth, în Australia, şi la Atena,- în Grecia.

Potrivit declaraţiilor, lui Staev, mini-pistolul nu a fost conceput pentru a ucide, ci

. pentru a trage cartuşe cu gaze lacrimogene şi gloanţe oarbe, pentru autoapărare.

vrea să apere de asasinarea culoare

de acest oraş, transmite AFP.Autorităţile locale au anunţat,~

însă, qă au cerut celor 8.000 locuitori din Jasper, a cărui populaţie este constituită în proporţie de 46% de persoane de culoare, să boicoteze orice manifestaţie a acestei organizaţii, care militează pentru supremaţia rasei albe.

Victima, un bărbat de culoare în.vîrstă de 49 de ani, a fost bătută, după care a fost legată de spatele unei camiofiete şi tîrîtâ pe un drum forestier, pe o distanţă de < aproape trei kilometri. .

La 9 iunie, poliţia locală a anunţat că cei trei albi inculpaţi ar putea fi membri ai Naţiunii ariene (grup rasist care revendică superioritatea rasei albe) sau ai Ku Klux Kbn-ului. '

M joi, 25 iunie 1998 ULTIMA ORA ' a d e v A * ! 8 3 ^c f l e O H g ja j i ---------

D eputatu l UDMR Asztalos Ferencz acuză m em brii coaliţie i din Comisia de învăţăm înt ~ că sprijină opoziţia în tergiversarea adoptării . ordonanţei priv ind m odificarea Legii învăţăm intului "

Deputatul UDMR Asztalos Ferencz' de parcă modificarea Legii mvăţămîntuhii consideră că dezbaterile din Comisia ar reprezenta doar problema UDMR”, a pentru învăţămînt a Camerei Deputaţilor opinat Asztalos Ferencz. asupra Ordonanţei de urgenţă , privind El a arătat că orice întârziere privind modificarea Legii învâţămîntului sînt adoptarea proiectului de modificare a

Legii învăţămîntului duce la întârzierea declanşării şi accelerării procesului de

‘încetinite” de către opoziţie, iar reprezentanţii coaliţiei majoritare din comisie “sprijină pasiv” acţiunea reformă în România. Mai mult, deputatul

Liderul PL Cluj, Ovidiu Drîglă, afirmă că telefoanele sale sînt interceptate

Liderul PL Cluj, Ovidiu Drîglă, a declarat, miercuri. în cadrul unei,conferinţe de presă, că toate convorbirile îi sînt interceptate.

Drîglă este decis să ceară explicaţii în acest sens de la SRI, deşi a declarat că nu poate, deocamdată, să nominalizeze serviciul care îi interceptează convorbirile telefonice. El spune că de la telefonul din locuinţa sa au vorbit mai multe persoane publice, printre care- preşedintele PL, Niculae Cerveni, diferiţi senatori şi deputaţi şi a discutat cu primarul Clujului, Gheorghe Funar, în legătură cu posibilitatea obţinerii unui spaţiu pentru PL Cluj. Drîglă declară că a descoperit că îi sînt interceptate convorbirile duminică seara, cînd a auzit un zgomot ciudat în receptor şi a distins două voci care discutau. “Spre surprinderea mea, cei doi tocmai vorbeau despre mine: «Vezi ce faci acolo că ăla e firul luî Drîglă!»', spune Drîglă.

Miniştrii Finanţelor şi Agriculturii ; vor depune declaraţii privind relaţiile cu fosta Securitate

Ministrul Finanţelor, Daniel Dăianu, a declarat agenţiei MEDIAFAX că va depune astăzi, o declaraţie scrisă privind raporturile sale cu fosta Securitate. Reamintim că ministrul Finanţelor a declarat în timpul audierii In Parlament pentru investirea sa în funcţie că a lucrat în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii în perioada 1976-1978 ca analist economic şi politic. Ministrul Agriculturii, Dinu Gavrilescu, a declarat că va depune, astăzi, declaraţia privind relaţiile cu fosta Securitate. Gavrilescu a spus că nu a colaborat cu fosta Securitate şi că, în urmă cu două săptâmîni, a declarat public acest lucru. Premierei Radu Vasile a solicitat membrilor Cabinetului său ca pînă azi, 25 iunie, să depună declaraţii privind relaţiile cu fosta Securitate.

opoziţiei. Asztalos Ferencz, vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţămînt din Camera Deputaţilor, a declarat, ieri, că a solicitat încă de săptămîna trecută ca membrii Comisiei pentru învăţămînt să treacă la analizarea articolelor din Ordonanţa de urgenţă referitoare la învâţămîntul în limba maternă. ; -V. '

Cu toate că a fost acceptată această propunere, articolele nu au putut fi dezbătute deoarece în Comisie “s-a lucrat- foarte puţin”, a arătat deputatul UDMR. Asztalos Ferencz a declarat că nil este surprins de atitudinea preşedintelui Comisiei de învăţămînt, Anghel Stanciu (PRM) şi a vicepreşedintelui Comisiei, Gheorghe Secară (PUNR) privind “încetinirea” dezbaterii, ci de atitudinea colegilor de coaliţie, care printr-un “sprijin pasiv” nu se opun manevrelor de tergiversare a dezbaterilor. “Membrii Comisiei de învâţămînt aparţinînd coaliţiei majoritare au o atitudine ciudată

UDMR a declarat că liderii coaliţiei majoritare au convenit, pe 10 iunie, ca Raportul Comisiei privind Ordonanţa de urgenţă nr. 36 şâ fie finalizat pînă la data de 25 iunie,' pe baza programului d e ' guvernare.‘ “Angajamentele luate, cuvîntul dat, nu sînt respectate”, a menţionat deputatul UDMR. El a arătat că, dacă toate cele convenite de partenerii din coaliţie ar fi fost respectate, atunci Consiliul Reprezentanţilor Unionali ar fi putut să ia o decizie “în cunoştinţă de cauză”, ştiindu-se conţinutul articolelor privind învăţămîntul în limba maternă şi atitudinea partenerilor din coaliţie privind înfiinţarea universităţii de stat în limba, maghiară.

în opinia lui Asztalos Ferencz, dacă în Comisia pentru învăţămînt se va accepta textul Ordonanţei de urgenţă nr. 36, va exista posibilitatea înfiinţării, în viitor, a unei universităţi de stat în limba maghiară. ' , :

Aproximativ 14.000 de clerici vor beneficia din toamnă de Legea salarizării integrale a

personalului clerical

Petre Roman se opune ca arhivele fostei Securităţi să fie luate din custodia SRI

Liderei PD, Petre Roman, a declarat, ieri, că nu este de acord ca arhivele fostei Securităţi să fie luate din custodia SRI. Roman a spus că pentru această formulă există un-consens al tuturor grupurilor parlamentare. Senatul va adopta, astăzi, articolul privind arhivele fostei Securităţi, a precizat Roman. Senatorul PNŢCD Ticu Dumitrescu s-a opus ca arhivele fostei Securităţi să fie păstrate de SRI şi a afirmat că, astfel, legea pe care a propus-o îşi va pierde scopul. ^

Aproximativ 14.000 de clerici ai tuturor celor 15 culte recunoscute oficial în România vor beneficia, din luna septembrie, de prevederile Legii salarizării integrale a personalului clerical.

Potrivit Secretariatului de Stat pentru Culte (SSC), specialişti ai acestei instituţii

- şi ai Ministerului de Finanţe discută în prezent ultimele detalii ale acestei legi. Florin Frunză, consilier al secretarului de Stat pentru Culte, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că de prevederile acestui act normativ vor beneficia toţi slujitorii hirotoniţi ai cultelor religioase recunoscute.' El spune că la nivelul salarizării preoţii

vor avea retribuţii echivalente cu cele ale cadrelor didactice.

Florin Frunză respinge ipoteza potrivit căreia prin salarizarea integrală a clericilor aceştia se transformă în funcţionari de stat, expuşi influenţelor exercitate de regimurile ce se vor afla la guvernare. în opinia SSC, Legea salarizării clerului se vrea a fi un act reparatoriu şi compensatoriu faţă de toate abuzurile suferite în perioada comunistă de către cultele religioase. C •

Primii care vor beneficia de efectele acestei legi sînt preoţii din zonele rurale, în cazul celor din mediile urbane ea devenind efectivă de la 1 ianuarie 1999.

Tinerii democraţi u n ţJ ţ1*! Iţi leagă la p ic io r ghiuleaua m ic îlty

a g r a r î^ i• O ipoteză aiuritoare: - -Tokăs Lâszlo, posibil c a n d i d ^ * la preşedinţia Ungariei în 2 O O ® »

Vikţor Orbâ’n, preşedintele F e d e r a î'®i Tinerilor Democraţi - Partidul C e t ă ţ ® 1"1 Ungar (Fidesz- -MPP) şi Jozsef T preşedintele Partidului Independent a * ,C|'0rGospodari (FKGP) au semnat la B u d a P ^ ta acordul pe baza căruia cele două p a r t i d ® Vor colabora în viitoarea coaliţie guvernam ®1’* ^ , anunţă Agenţia Ungară de Presă - M _T I - " l|di agrarieni vor obţine patru portofolii: alMinisterului Agriculturii şi' D e z v o j ja r i i Regionale, departament special •’rT” ! ritat pentru ei, al Ministerului Protecţiei M ® c *,ului, al Ministerului Apărării Patriei, urm încl un ministru desemnat de FKGP să c o n c u g şi ministerul ca/e va coordona fondUri|e PHARE. Acordul mai conţine şi p r e v e d e ^ că la alegerile prezidenţiale care v o r loc în anul .2000, Fidesz - MPP. şi F K G P vor sprijini' un candidat comun. In iţia tiva _ d e a desemna viitorul preşedinte al U n g a r i ® va aparţine micilor agrarieni, dar tinerii d e m o c ra | vor avea drept de veto. ‘

Declarind că nu înţelegesă se m n e z e un document care să conţină clauze s e c re te , viitorul prim-ministre Viktor Orbân a anonţat că textul său integral Va fi dat p u b lic ită ţii- Un alt acord de .colaborare a fost deja înciTeiat de Fidesz - MPP cu Forumul D em o cra tic Ungar, partid care, printr-o ciudăţenie a legi electorale ungare, nu este partid p arlam entar pentru că nu a depăşit pragul de 5 % . d a r are fracţiune parlamentară dispunînd d e 17 deputaţi (legea prevede 15)! Adunîradu-le celor 48 de voturi ale micilor ag rarien i s i ca cele 148 ale tinerilor democraţi r e z u l t ă că noua coaliţie va avea o majoritate f r a g i lă : 213 voturi din totalul de 386, ceea ce reprezintă 55%. Cu atît mai fragilă cu. cît se ş t i e că, dincolo de maniera populistâ, antiocciderafală şi naţionalist-extremistă imprimată particftiii său, Jozsef Torgyăn, liderei FKGP, e s te o persoană imprevizibilă şi voluntaristă.

O prevedere neaşteptată a a c o rd u lu i de guvernare dintre Fidesz - MPP şi F K G P este cea referitoare la candidatul c o m u n la preşedinţia Ungariei/iniţiativa d e s e m n ă aparţinînd micilor agrarieni. Id e e a d e a accepta candidatura lui Jozsef T o rgyăn este ridicolă din start.' Dacă ar fi să lu ă m ii considerare un scenariu de “politîcal-fiction', apare o altă posibilitate, la fel de aiuritoare candidatura în anul 2000 a episcopului Lăsaki Tokes. propus deja de însuşi T o rg y ă n in alegerile din 1995 drept contracandidat a l ii Arpăd Goncz. Şi cum episcopul este ş i uni dintre apropiaţii liderilor tinerilor dem ocraţi...

Dorin S U C lU

Ne mai aşteptăm la inundaţii?Inundaţiile i-au surprins din'nou nepregătiţi pe români. Se putea alţfel?

Puteau fi reduse pagubele prin măsuri preventive? La ce să ne mai aşteptăm?Acestea vor fi punctele de plecare într-o interesantă dezbatere găzduită în

această seară dc Radio CONTACT Cluj în cadrul emisiunii "Conversaţia de joi seara”. Invitaţii lui Dragoş Stanca vor fi domnii: Alexandru ROBU - director adj. al Regiei Apele Române, col. Ioan SAVIN - comandant al Statului Major Judeţean de Protecţie Civilă şi Gheorghe PISCULIDIS - directorul Secţiei Cluj de Gospodărire a Apelor.

Emisiunea va începe ca de obicei la ora 21,00 şi va fi difuzată în direct pe 89,8 FM. Ascultătorii vor putea interveni în direct la telefoanele 155.008 sau 414.666. _

Grupurile parlamentare ale UDIVIR se solidarizează cu Francisc Baranyi

Invitaţie la Sesiunea"Constantin Daicoviciu”

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Catedra de Istorie Veche şi Arheologie a Universităţii ’Babeş-Bolyai", Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti organizează în zilele de 26-27 iunie a.c., la Cluj-Napoca, o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii a 150 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din 1848, a 80 de ani de la Marea Unire şi a 100 de ani de la naşterea Iul Constantin Daicoviciu, dascălul şi mentorul a două generaţii de istorici clujeni.'

Programul sesiunii va cuprinde comunicări privind Revoluţia de la 1848 din Transilvania, Marea Unire şi domeniile abordate de Constantin Daicoviciu - istoria dacică şi istoria romană. Comunicările vor fi prezentate mîine, 26 iunie, înainte de masă, în Aula Magna a Universităţii, vineri după-amiază şi toată ziua de sîmbătă, 27 iunie, în cadrul şedinţelor pe secţii. -

Grupurile parlamentare ale UDMR din Camera Deputaţilor şi Senat vor da o declaraţie privind solidaritatea lor morală cu deputatul UDMR Francisc Baranyi, ministru al Sănătăţii. *

Această hotărîre a fost luată ieri, după ce Francisc Baranyi a informat cele două grupuri parlamentare privind circumstanţele în care a semnat angajamentul pentru fosta Securitate.

Cele două grupuri parlamentare ale UDMR şi-au exprimat sprijinul moral

faţă de Baranyi, calificînd colaborarea acestuia cu fosta Securitate drept un act făcut sub presiune, care nu afectează integritatea morală a deputatului UDMR. Prin decizia lor, grupurile parlamentare ale UDMR vor să demonstreze că nu-1 consideră răspunzător pe Baranyi, din punct de vedere moral, fără însă ca această hotărîre să aibă un efect asupra demisiei anunţate de ministrul Sănătăţii şi acceptată de UDMR.

r

&^ .

SG to r

Membrii Comisiei SIE sînt obligaţi să depemâ jurămîntcă na au colaborat ca Securitatea

Parlamentul a decis, ieri, ca membrii Comisiei de control al SIE să depună jurămînt că nu au colaborat cu Securitatea şi că nu fac parte dintr-un serviciu secret român sau străin. Decizia a fost votată în unanimitate, inclusiv de deputatul PD Adrian Vilău.

Senatorul PDSR Victor Apostolache a cerat ca PD să-şi precizeze cu acest prilej poziţia faţă de prezenţa lui Vilău la conducerea Comisiei SIE, dar nu a primit nici un răspuns.

Jurămîntul parlamentarilor din Comisia SIE este inclus în hotărîrea privind funcţionarea şi organizarea SIE.

Dezbaterile la această hotărîre vor continua.

Auconzata prui au . m. »‘- ‘-v > , j— 7" - .ioca. înmatriculata la Oficiul Registrului îţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1 991 , fecal R 20 4469 ~ ____________

1LIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARlASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţla Turda: tel/fax: 31,43,23 Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60,75