la împlinirea, astăzi, a 50 de ani de la apariţia primului număr al gazetei ostăşeşti numită acum "Scutul patriei”, în numele redacţiei “Adevărului de Cluj" şi al Comitetului Director al" Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, transmit cele mai calde felicitări redacţiei şi colegilor de la "Scutulpatriei”, a căror muncă̂ de educaţie cetăţenească şi-a dovedit calităţile şi utilităţile. Intr-o vreme

în care o parte a presei româneşti a renunţat complet la .orice responsabilitate educativă, cînd adesea patriotismul este confundat cu extremismul naţional ş i. şovinismul, cînd se vîntură idei confuze despre securitatea ţării, ziariştii militari

clujeni ştiu să-şi îndeplinească misiunea de educatori ai ostaşilor şi, în acest fel, de apărători -ai idealurilor naţionale statornice. Dorim gazetei "Scutulpatriei” vigoare şi tinereţe permanente, iar slujitorilor săi - curaj, sănătate şi bucurii.

Ilie CĂLIAN, redactor şef al ziarului "Adevărul de Cluj",

membru în Consiliul Director al .U Z P

înoantnri eu a n u l şcolar 1 9 9 8 /1 9 9 9

Elevii vor aveasase vacanţe9 9

I

Ofertă specialăde ab o n am en te

ADEVĂRULdeQîuJPREŢUL RĂMÎNE

I Mm 1 3 . 0 0 0

ie i/lu n ă

onaţi-vă ACUM!

17 şcoli din jude) aşteaptă, urgent, dolarii de ia Banca

MondialăŞcoala generali din Buza

ziar mdspmdmtANUL X NR. 2199 ISSN 1220-3203

JOI12 FEBRUARIE 1998 16 PAGINI 800 LEI

va ajunge în Parlamentul ? României • anul trecut ar f i fo st necesare 270 milioane de lei pentru consolidare şi reparap'i •

Q u in tu s versu s C ata ram ă?

M am u ziiâ iaa^udees- fe ri: pe carosab ilu l dincentrul C lujului, au

ILIE CALIAN

mare parte din ceea ce s-a făcut după decembrie 1989 stă sub semnul diletantismului şi superficialităţii, al

-ambiţiilor personale murdare şi al prostiei fudule. Iar dacă discutăm despre partidele politice, afirmaţia de mai sus e valabilă în totalitate.

FSN s-a descompus nu numai pentru că a fost atacat din diferite direcţii, dar şi pentru că l-au erodat ambiţiile interne. (Dacă Ion lliescu ar fi fost suficient de lucid şi de ferm, nu ar fi acceptat scoaterea P.C.R. în afara legii, ci ar fi candidat- şi ar fi cîştigat! - împotriva P.C.R., eliminînd astfel posibilitatea bănuielii de cripto-comunism a partidului său. Apoi, P.D.S.R. s-a mai separat, prin desprinderea aripii Meleşcanu, care şi-a pierdut suflul. Socialiştii s-au despărţit. P.U.N.R. s-a descompus şi el. De la bun început liberalii au constituit o mişcare confuză. Ecologiştii şi-au creat partide după ureche. Cine sînt social-democraţii - iarăşi nu ştim. Despre partidul lui Coposu nu ştim dacă e ţărănesc sau creştin- democrat, cum se autointitulează pe la curţile europene.

în 1996 românii, duşi de valul lozincii "Vrem schimbarea”, au votat pentru o coaliţie de coaliţii, adică vreo şase partide. Lipsa de cultură politică democratică nu le-a permis să înţeleagă că o asemenea coaliţie nu avea rostul să scoată ţara din marasm, ci să îngăduie cît mai multora să jefuiască ţara şi să aducă poporul la sapă de lemn, proiectînd agricultura în primitivismul Evului Mediu şi dezindustrializînd România, coborînd-o de la nivelul de putere subregională la acela de simplă piaţă pentru străini, asemeni republicilor bananiere.

Erodarea partidelor, alcătuite pe ambiţii personale şi de minuscule grupuri de interese, continuă. Adrian Severin a fost scos pe linie moartă, după ce produsese suficiente pagube propriului partid. Vasile Radu, care a îndrăznit să critice PNŢCD, a fost eliminat şi el. Acum apare o nouă problemă în PNL: disidentul Viorel Cataramă propune conducerii o federală a liberalilor din diferite grupări, care ar putea să devină partid. Mai mult, declaraţia politică a acestei federale- care nu pare a fi scrisă de Cataramă, ci de oameni foarte atenţi la ceea ce spun, mai exact de specialişti serioşi din Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România - cere cu fermitate Guvernului o cu totul altă politică, ameninţînd cu retragerea sprijinului parlamentar. Critica pe care o face

. continuare în pagina a 16-a

cca 1.500 de m edici

în lin işteau spus aproape totul • \

$>1*7v Ml* ţ ̂ v ...v v ______

f i r * J , _llffi

-MMIj | pm8mM6

S'7 > / 4

Ieri, străzile centrale ale municipiului CIuj- Napoca au fost ocupate de cca 1.500 de protestatari, în rîndurile cărora s-au aflat medici rezidenţi, stagiari, iniţiatorii acţiunii numite Marşul tăcerii. Lor li s-au adăugat medicii specialişti, membri ai Camerei Federative a M edicilor, reprezentanţi < ai sindicatului

„Sanitas” şi studenţi medicinişti. Acţiunea medicilor clujeni a făcut o notă distinctă, pc fundalul tensionat al mişcărilor revendicative din sănătate, iniţiate de sindicatele cadrelor medico-sanitarc.

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Bursele scolarilotLsi liceenilor se pare că râmîn o amintire.. întimo ce demnitarii Jsi dublează confortul

a "amputat" bugetul pentru burse

La sfîrşit de an, mulţi dintre bursierii prcunivereitari au rămas cu buzunarele goale. Guvernanţii s-au plîns atunci că ■ nu mai sînt bani, dar că îşi vor onora datoriile la început de an. Printr-o notă primită dc curînd de la MEN, Inspectoratul Şcolar Cluj este inform at câ toate plăţile care nu s-au efectuat în ultima parte a anului trecut sc radiază^ „Nu din cauza noastră copiii nu şi-au primit banii. Serviciul Plan - Salarizare - Burse a întocmit ja timp formele pentru burse, dar ministerul nu a alocat nici pînă astăzi un ban.

L.P.c o n t in u a r e în p a g in a a 6 -a

Nervii partenerilor din coaliţie explodează în TVR Cluj

Sanitas declanşează, astăzi, la ora 10. greva generală

' G a r o m a h t U a u '

Conflictul dintre PD şi PNŢCD ar putea aduce, ca o consecinţă favorabilă,

. depolitizarea televiziunii publice. Nemaifiind legaţi de înţelegerile din coaliţie, democraţii refuză să accepte pe mai departe controlul ţărănist exercitat asupra TVR. Discuţia privind atitudinea părtinitoare a TVR atinge şi staţia din Cluj.

Filiala Cluj a Partidului Democrat acuză de partizanat ţărănist conducerea studioului teritorial al TVR, apreciind că redarea “trunchiată şi nerelevantă” a unui sondaj de opinie realizat în stradă pe tema acţiunii politice a PD este,un gest de manipulare a opiniei publice..^Deputatul PD Iuliu Păcurariu va face o

informare la Comisia parlamentară dc cultură pc această temă şi solicită studioului teritorial un drept Ia replică întins pc acelaşi spaţiu de emisie şi difuzat la aceeaşi oră cu materialul incriminat.

Directorul TVR Cluj, Ioan Muşlea, spune că orice deputat este liber să aibă o altfel de opinie decît un reporter de televiziune, dar că acordarea dreptului la replică este,

. deocamdată, în studiu. Muşlea afirmă că nu este ţărănist şi nici programele televiziunii din Cluj nu sînt concepute pentru a servi interesele politice ale PNŢCD. “Consider că televiziunea publică trebuie sâ fie echidistantă”, declară el.

Nu doar democraţii au devenit, în ultimul

timp, mai atenţi la emisiunile TVR Cluj. Nevoia unei cosm ctizâri mcdiaticc a atitudinii partidului în conflictul cu PD îi

. îndeamnă pc ţărănişti să aducă aminte conducerii televiziunii că există pîrghii politice pentru a fi operate schimbări dc personal. Surse din televiziune ne-au declarat câ prefectul Alexandru Fărcaş a trimis marţi un fax prin care solicita explicaţii în legătură cu un reportaj pc tema lipsei subvenţiilor din agricultură d ifuzat de TVR Cluj. Scrisoarea p refec tu lu i se încheia cu ameninţarea că, pe viitor, prezentarea unor astfel de materiale “poate avea consecinţe foarte serioase”.

Câius C HIOREAN

m I • * »

Astăzi, la ora 10, în reţeaua sanitară va fi declanşată greva generală a Sanitas pe durată nelimitată. Ieri, după 2 ore de negocieri la Guvern, onorate de prezenţa unui fost lider de confederaţie sindicală, premierul Ciorbea, liderul Federaţiei Sanitas, Marius Petcu a pus diagnosticul cel mai grav: grevă generală. Acesta a apreciat Că s-a ajuns în faza critică, conflictul fiind inevitabil, şi câ după negocierile de la Palatul Victoria nu mai este vorba de nn război al sindicatului Sanitas " cu Guvernul, ci este conflictul

întregii reţele sanitare. Urmările grevei sînt imprevizibile, dar • organizatorii acesteia susţin că 1 cea mai mare parte a răspunderii | o poartă guvernanţii, care au . sacrificat sănătatea pentru ca • deficitul bugetar să râmînă I onorabil. „ - |

Premierul G iorbea şi-a i rezervat timp pentru o eventuală a doua rundă de negocieri cu I Sanitas, miercuri seara, după ora | 21. înaintea acestui termen, liderul Marius Petcu a transmis în provincie "ordinul de luptă": ' acţiunea Sanitas continuă. I .:■/• ri -'3::.:.:- M.V. |

Gheorghe Funar şi Corneliu Vădim Tudor fundamentează noua mişcare naţionalistă- c e i d o i au sem nat, un p rim

acord, ieri, ia B ucureşti -Gheorghe Funar şi Corneliu

Vădim Tudor au încheiat ieri, la Bucureşti, un prim acord în vederea consolidării mişcării naţionaliste. Acordul vine pe fondul discuţiilor mâi vechi purtate între Funar, Vădim si Păunescu la CIuj-Napoca. în- septembrie 1997, cei trei anunţau crearea primului pol naţionalist, menit sâ cîştige alegerile anticipate. Deputatul Vasile Matei, ” 2~ ' J :”

r 1 \

i r vJ & i t

cadrul grupării lui Gheorghe Funar, consideră că în scurt timp' Adrian Păunescu îşi va depune semnătura pe documentul de fundam entare a m işcării naţionaliste, încheiat ieri la B ucureşti, lis ta răm înînd deschisă pentru alte partide ce in tenţionează să adere la principiile noii alianţe. Matei declară că acordul Funar - Tudor presupune o colaborare la toate n ivelurile , parlam entar ş i.

extraparlam entar, întrp formaţiunile pe care le conduc. El spune că Vădim Tudor şi-a ? expriijjat intenţia de a colabora numai cu Gheorghe Funar, pe • care-1 consideră lider al "adevăratului PUNR”, şr mei

.într-un caz cu Valeriu Tabără, în mai multe rînduri, Gheorghe Funar şi Vasile Matei au acuzat

"tabăra de Ia Bucureşti” că încearcă să distrugă mişcarea naţionalistă, cu "complicitatea” lui Meleşcanu şi Măgureanu, pe baza unui plan conceput în exteriorul ţării. De altfel, Valeriu . Tabără şî-a exprimat intenţia de â colabora cu ApR şi PNR, omiţînd nominalizarea PRM.

Dan BRIE

v

[ Valeriu Tabără contestăacordul încheiat de Funar în numele P.U.N.R.

jo i, 12 februarie 1998 A G E N D AA D E V A R U L .C fle O B i j jj

• Azi: Calendarul ortodox: S f.M eletie , a rh ie p .A n tio h ie i; S f .M c .H ris te a ; Calendarul greco-catolic : S f .M e le t iu , a rh iep . A n tio h ie i (+ 3 8 1 ) ; Calendarul rom ano-catolic : Sf.Eulalia, fc. m.

• Mîine: Calendarul ortodox: C u v .M a rtin ia n ; S f .A p o s to li A cv ila ş i P r is c i la (H a r ţi) ; Calendarul greco-catolic : S f .M a rtin ian , cu v . (s .IV ); C alendarulrom ano-catolic : Sf. Valentin, pr. m.

U felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taină Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 '

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 .■ PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90■ PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 ,■ PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-8041■ PRIMÂSJAUUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA- 24-19-26• POUŢIA CLUJ-NAPOCA

955 şi 43-27-27■ POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• POUŢIADEJ: 21-21-21 -• POUŢIA TURDA: 31-21-21• POUŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POUŢIA HUEDIN: 25-15-38• POUŢIA GHERLA 24-14-14 .• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILA 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70,int 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958■ RA. TERMOFICARE: 19-8748• SCMONTENAY SA 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-634)2• SC. "SALPREST" SA: 19-55-22• COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­

PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132SC PRIVAU 1743-86

• DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

• REGISTRUL AUTO ROMAN: Şef reprezentanţi 43-38-10; Informaţi: 43-38- 11; Hali inspecţii: 43-38-08.

• AEROPORT: 956• GARA CTjj Napoca: 952 .• AGENŢIA CFR: - internaţional 1340-09;

intem-43-2001;Turda - 31 -17-62; Dej - 21 -20-22

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

din A u to g a ra I I :• CIuj-Napoca - Budapesta, cu pleca re d inC luj-N apocaînzilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zi Ic Ic dc marţi, miercuri .vineri şi sîmbătă la ora 1 1 ,00 .

I N F O R M A Ţ I I A u to g a ra I: 14-24-26 . A u to g a ra II : 43-52-78

TAROM: 5,01 -29.03,1998 luni-vineri

Chij -> Buc. Bac. -> Cluj9,15 10,15 7,45 8,4518,45 19,45 17,15 18,15

sîmbătâ Cluj -> Buc. Bnc. -> Cluj1335 1435 12,15 13,15P re ţ b ile t: pen tru cetăţeni rom ani

ş i străin i - 20 0 .0 0 0 leiTELEFOANE: 43-25-24: 13-01-16 - pentru exteme

B A C jV R ide luni pînă vineri

Bucureşti -> Quj -> Bucureşti t. 830 935- 9,50 10,55

1730 1835 - 18,40 19,45Str.Ilorca nr.l

11:1.: 13-69-40; 43-23-82; TH.TAX- 13-60-26

P O L IC L IN IC A F A R A P L A T A

" F A M IL IA S F ÎN T Ă ”

9 - i3 februarieMedicină generală. Dr.M.Suciu -

12 (12-14), dr.S.Loga - 13 (14-16), dr.L. Rasa- 9 (16-17), dr.C.Iovită -11 (13-14), dr.R. Cotării -11 (10-12), dr. V. Titaru - 9 (12-14), dr.C.Nistor - 11(12-14), dr.I. B oili-9, 10, 12, 13 (10-12); Tratament homeopat. Dr.L. Barbialbi - II, 13 (10-12); Interne. Dr.F. Ghennan- 9, 11 (10-12), dr.A. Iancu -10 (11,30-13), dr.Gh.Uza - 9 (12-14), dr.C. V lad-11 (14-16), dr.D. Pîrv -9 (15-16), dr.Cs. Szakacs - 11 (15-17); Reumatologie.Dr.I. A lb-10 (12-14), dr.C.Zotta - 13 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor-10,12 (10- 12); Chirurgie. Dr.C. Cosma- 10,12 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 10 (13-15), dr.M. Fritea -.10 (14-16), dr.L. . Toma- ■- 12 (10-12);Dermatologie. Dr.H. Radu -12 (12- 14), dr.S.Bârlea - 11 (15-17); Ecograf. Dr.M.Cilin -13 (10-12); Psihiatrie. Dr.I.Bidescu -11 (13,30); Ortopedie. Dr.Z. Popa - 9 (11-12); O.R.L. Dr.C. Ridulescu - 9 (12-14), dr.I.Mibali-13 (12-14), dr.C. Neuman - 10 (16-17); E ndocrinologie. Dr.C.Botez -12 (15-17); Neurologie. dr.M.Bărlea-11 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boili - 10 (15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.TMugea-10,12(16-20).

Programarea bolnavilor - de luni pini vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12.

REPUBLICA - Alicn 4 - Renaşterea - SUA (10; 12,30; 15; 17,30; 20) • VICTORIA - L.A. Confidenţial - SUA (10; 12,30; 15; 1-7,30; 20) * ARTA- Cele 2 feţe ale dragostei - SUA (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * FAVORIT-- Singur acasă 3 - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRĂŞTI - sila A: Faţă în faţă - SUA (12,45, 15; 17,15; 19,30); sala B: Romeo şi Jolieta - SUA (13,30, 15,30; 17,30). •TURDA: FOX - Bnbuială în Brnnx ,:SUA.DEJ: ARTA - Al 5-lea element - Franţa, a GHERLA: PACEA - 6-8.02: Singur acasă L 6-12 februarie

3 - SUA; 9-11.02: Omul zilei - România; 9-11.02: Superpoliţislele 1 - Ilo.T Kor.\ 12-15.02 George - (râ/nilul junglei - S l '\

” 7 ara se poaie apăra şi fără

ajutorul armelor”

S e b i H e t e a- d e strajă, in som niac şi • m ereu la p în d ă , ca nu cum va ca rev a să nu se sim tă b ine .

” D e s t r a j ă p a t r i e i ”o em isiu n e pentru c e i care nu dorm sîm bătă

n oaptea ş i v o r să se sim tă b ine

UNIPLUS R adio 8 9 ,4 M H z

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-1330.• ■ . Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: hmi-jol 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mârăşti, Gheorgheni),. ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7);

. ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢTA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECĂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri; 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri; 8-13.

■ Biblioteca Academici (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45. _

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K ” (strada Universităţii 7-9). Orân luni - joi: 10-18; vinerb 10-14, prima şi a treia sîmbătă. din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii îh USA

■ Biblioteca Britanici (strada Avram Iancu 11). Orar: hini, miercuri: 14-19; marţi, joi vineri: 9-14.

■’ Biblioteca “Heltal” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 - 20... ■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I J.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German “Ilermann Oberth* (str. Memorandumului! 8). Orar. luni marţi miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar hmi-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: hini 12-19,30; marţi miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Blblos” (str.Clinicilor nr28). Orar luni 13-17; marţi miercuri joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri-duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; hini Închis.în pnma duminică din lună: intrarea liberă.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar. miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

Joi, 12 februarie ." Programul 1: 6,00 România, ora 6

fir!; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Ferestre spre lume (documentar); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri;17.00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră; 18,00 Timpul Europei; 18,30 Jocurile Olimpice de iamă -Nagano ’98; 19,00 Sunset Beach; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto; 20,00 Jurnal Meteo, Ediţie specială, sport; 21,15 D r.. Quin; 22,15 Cu ochii’n 4; 23,00 Jocurile Olimpice de iamă - Nagano ’98; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,45 Pariul Trio - Cursa hipică internaţională de la Paris; 23,50 Bank-Note; 0,20 Canary Wharf; 0,45 Magazin muzical-umoristic.

P rogram ul 2 : , 6,30 TVM * Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 10,25 Fetele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfirlează;12.00 JO de iamâ - Nagano ’98; 13,30 Dreptul la adevăr (r); 14,00 JO - Nagano ’98; 15,30 Dennis Pericol (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5...; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă-n faţă cu autorul: poeul Ion Mircea, fondator al revistei „Echinox”, redactor şef al revistei „Transilvania”, deţinător al premiului „Soros” pentru poezie în anul 1997; 20,10 Pasiuni; 21,00 In faţa dv.! ; 22,00 Cinematograful de artă: Miezul (Polonia 1995); 23,30 Time-Out (emisiune sportivă); 0,30 TVM Mesager.. PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Pulsul financiar; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vămi din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 11,00. Film: Trandafirul căţărător (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Pro şi contra (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping;

16.15 Marimar; 17,00 Ştirile Pro Tv;17.15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vămi din străinătate; i 8,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Rişti şi cîştigi!; 18,55 Chestiunea zilei; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Melrose Place; 21,15 Doctor în Alaska; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeid; 22,45 Ştirile Pro Tv; 23,00 Întîinire cu presa (talkshow); 0,10 Chestiunea zilei; 0,15 Nemuritorul; 1,00 Pulsul financiar; 1,15 Ştirile Pro Tv.■ ) - . Vineri, 13 februarie

Programul 1: 6,00 România, ora 6 fix!; 10,30 TVR Iaşi. Expres; 11,00 TVBR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Convieţuiri y 13,30 Sănătate, că-i mai bună.decît toate

(r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r);15.00 De la lume adunate ...; 15,30 Emisiune in limba germană'; 17,00 TVR Info; 17,10 Portret îh oglindă; 17,30

.Jocurile Olimpice de iamă - Nagano ‘98;18.00 Ora Warner, 19,00 Sunset Beach: 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o. vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal Meteo, Sport, Ediţie specială; 21,15 Film: Şansa (SUA 1995); 22,45 Reflecţii rutiere; 23,00 Jocurile Olimpice de iamă de la Nagano '98; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,45 Planeta Cinema (magazin); 0,35 Cinematograful de noapte: Pasiunea de a ucide (SUA 1995).

P rogram ul J: 6,30 TVMTelematinal; 7,40 JO de iamă - Nagano '98; 10,25 Cultura în lume (r); 10,55 Ecoturism (r); 11,25 Debut; 11,40 JO de iamă; 15,15 Limbi străine pentru copii: engleză şi italiană; 15,40 Demis Pericol; 16,05 Alfa şi Omega (r); 16,30 JO de iamâ; 17,40 Tribuna partidelor neparlamentare; 18,00 Pentru dv. doamnă!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp-Art (magazin); 19,55 Clepsidra cu imagini; 20,10 Pasiuni;

21.00 Robingo 2; 21,40 Vînare d e ş i r i (emisiune muzicală); 22,20 L u r t> e i sportului; 23,00 Berlin Âlexander0,00 Varietăţi internaţionale; 0,3 O TNCBl Mesager. ■

PRO TV: 7,00 Ora' 7 , t>u r |dimineaţa!; 9,00 Pulsulfinanciar;Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 V ă r u l d străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 1 L ® Beverly Hills (r);' 12,00 Melrose P ,a t! (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 î n tSbxct cu presa (t); 14,15 Teleshopping; l 4 »31 Nemuritorul (r); 15,15 Maria; Teleshopping; 16,15 Marimar, 1 Ştirile Pro Tv; 17,15 Am î n t î l n i t ti români fericiţi; 17,35 Urmărire g e n e r a l18.00 Vărul din străinătate; 18,25 Ş t x r tPro Tv; 18,30 Rişti şi cîştigi!; . 1 8 , 3 Chestiunea zilei; 19,00 Roata n o ro c u lt t ţ 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 D o s a re le 3;21.15 Film: HudsonHawk (SUA 1991 \23.15 Ştirile Pro Tv; 23,45 L a l i m *

. imposibilului; 0,30 Zona C repusculari;1.00 Aventuri în casa m orţii; 2 , 0 Dosarele X (r); 2,45-Maria ( r ) ; . 3,31 Baschet NBA.'

Redacţia nu işi asumă responsab. litatea pentru schimbările intervenite ă f

Joi 12 februarie 5 : 0 0'

Videotext; 0 hreastri deschnispre lumel 10:30 Invazia păgînă “Cacialmaua secolului” - doc rel; 11:16 Corturi temple şi palate-ep. 5 - doc.rel; 11:46 Videotext; 16:30 Invazia pagină ‘De Ia fizică Ia metafizică” - doc; 17:16 Corturi temple şi palate - ep. 6 - doc.; 17:46 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică 21:31 Videotext;' 22:00 Film: “Invincibilul Bruce Lee”; 23:26 Videotext; 0:00 Program Babylon Blue. '

' Program Discovety 18:00 Aventuri la pescuit cu Rex Hunt;

1.8:30 Dezastre: “Accident feroviar” 19:00 Flightline; 19:30 Vînătorii de comori: “Insulele ucigaşe”; 20:00 Fascinaţia naturii:. “Dragonii din Komodo”; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Războinici ai vremurilor apuse: “Triburile Sioux”; 22:00 Frontierele ştiinţei “Al treilea-sex”; 23:00 Dezastre: “Accidentul avionului TU -144”; 23:30 Detectivi în medicină “Ciuperca fetală”; 0:00 în afara legii: “Furturi din magazine”; 1:00 Detectivi legiştl “Cutia neagră”; 2:00 Aripile armatei germane:

“Stuka JU 87 ; 3:00 Războinici ai vremurilor apuse: ‘Triburile Sioux”; 3:30 Dincolo de anul 2000 ; 4:00 Program D.W.

Joi 12 februarieky PORTA I 8 , o o B l Videotext; 9,00

Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Provocarea - documentar,. 19,00 Casa de nebuni - serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Alesul - film; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22,00 Marele fort - film; 23,30 Coiofol - film; 1,00 Fete în uniformă - program erotic.

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent :

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40, Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telţfon 42-71-95 orar 8-22. ' .

Garda de noapte: Farmacia nr.3 "HYGIEIA AESCULAP”, Piaţa M.Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8. _

Joi, 12 februarieContact ştiri: 5,30-23,30 (din oră în oră, cu excepţia

— 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. W T n C T World Service la ora 18,00.5,00 Bună dimineaţa, România!'

(“Actualitatea”, meteo, remember, sport, horoscop, aniversări, 7:45 Revista presei centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo zona Cluj, 8:10 Revista presei locale, "Actualitatea”, Contact trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, program cinematografe, horoscop şi aniversări 9:05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact Sport). 11,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse,. Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la CIuj-Napoca. 21,00 Conversaţia de joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-show pe teme diverse (cultură, economie, social politică artă istorie, .evenimente la zi). 22,00 Contact direct cu muzica fierbinte - realizator Adrian Popescu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale... 24,00-1,00 Contact jazz - realizator Comeliu Stroe.

( RADIO CLUJ)Joi, 12 februarie.,

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea .Departamentului Studiourilor teritoriale; Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş,-Radio, Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj,-de la Cluj prezintă Mihaeia Dîmbean. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05- 13,00 Exclusiv magazin. Redactor Florin Zaharescu. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi noi Încercăm să vă răspundem. Telefonul nostru este 064/420031. Redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Radio Fax, redactor Delia Bob. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu

flori multe. Prezintă Florin Muntean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală. Redactor Gheorghe Bodea; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Joi, 12 februarie ' >.Ştiri locale: 6:40,7,7:40,8,8:40,

9.10.12.J3,14,15,16,17,18.6,00-10,00 “Primul

‘® e5 salut”. 6,20 Agenda "zilei. 7,20 Revjsta presei. 8,20 "CD Sport” . (Cătălin

n . & m Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”,

sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50,7,50 Horoscop. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Programul

■ cinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflel Adrian Suciu. 12,40 “Apelul zilei”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 16,40 “Ochiul şi urechea”. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Plus”.r.

18,10“CD Sport”, Cătălin Berindean.19.00 “CD Jam” - Horaţiu Nicoară. 20:57,24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei.22.00 “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară şi Tudţr Runcanu.

A R a d io S o n icFM «fi,B MHz

Joi, 12 februarie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914" (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 "McSonic” (emisiune concura cu premii McDonald's);

Opera Maghiarăprezintă a/i, 12 februarie, ,.ra

I8.IO - Contesa Mari!za

CHIRURGIE E ST E T IC A | Dr. TOMA T. M U G E A |

▲ ~L.‘-- - :. . i ---1

f

▼ vuuuigic piaauvH*♦ chirurgia s în u lu i '♦ abdotninop Ia stie♦ lipoaspiraţie -♦ transplant de p ă r♦ lifting facial♦ rinoplastie j♦ varice ̂ , •

ient chimic al a c n e e i ILY NR.7, S 14-14 - 9 G

♦ tratam STR.PĂSC

' POLICLINICA ' INTERSERVISAIUT

str. Pascaly nr.5, eatt GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ N E U R O

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGFE DERMATOLOGE ♦ CHIRURGIE

ORTOPEDIE 40.R.L4 OFTALMOLOGII GINECOLOGE ♦ ONCOLOGIE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • E C O G R A F IE Esuniiiri Doppler - HishtNsalpugtgnrfi

pfBtrs sterilitate ftniiaâ LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Im unolo jţle ■ Parazitologie Determinare Rh - T e s le că sarcină - Antigen HBS - Elisa T e s t - Eraminări citologicc pentra d e p i s t a r e cancerului de col uterin - Investigaţii p e r r tn sterilitatea feminină p masculină)ZILNIC, inclusiv D U M I N I C A

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R ezerv are , c o n s u l t a ţ i i

^ l a teL 4 1 .4 1 .6 3 .. ' I

s.c. Dental RO SOCOLOV

Tratamente itomatolo^fe, - complexe:

. O terapie -O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la teii 4 3 0 0 2 8 ̂ Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 10-13P e n tru studenti. pensii > om 0 r! / r edu cer® 20%!

PROF. UNIV. Dr.HIlHAI CĂLUGĂRI] Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 1 1(Sugă biserica Bob)

PROGRAM OFTALM OLOPŢ^ L, Mi, V -17-20 S - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; te l/fax :1 9 .1 4 .6 ş

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletul postmladispcsritj^ dumneavoastră. T e le fo iiu j de noapte, telefonul v i c t î ;

19 16 4 7Gardă de noapte, orele 2 0 - 0 S

Linia telefonică de intervenţie î n c r i ^ j si prevenţie a suicidului iniţiată ţ»,LABORATORUL DE SANATATlMINTALĂ aU J stă la dispoziţia <4vsde luni pînă vineri, intre orele 8 —

Vă aşteptăm apelu rile ^ numărul 186864. '____

ADEVARUL d e C I u i ROZA VÎNTURILOR . Joi, 1 2 februarie 1 9 9 8 ' ' ( V ) |

(Reuter) / (Reuter)/

Diplomaţii europeni şi americani au puncte de vedere # foarte apropiate asupra viitorului

Diplomaţii am ericani şi europeni, aflaţi foarte frecvent în dezacord în timpul războiului rece, par să fi găsit un teren comun, la Munchen, în ce priveşte reforma şi extinderea NATO, cu prilejul unei importante conferinţe asuprasecurităţii: . ;

în pofida discuţiilor aprinse dintre un grup de senatori americani şi .oameni politici europeni atît Bonnul, cît şi ffashingtonul s-au declarat, la sfîrşitul săptămînii trecute, încrezători că parlamentele lor vor vota în curînd ratificarea admiterii Poloniei, Republicii Cehe şi a Ungariei în Alianţă.

Bundestagul, Camera inferioară a Parlam entului german, dezbate săptămîna aceasta, în primă lectură, o lege privind ratificarea aderării în 1999 a acestor foste state membre ale Pactului dc la Varşovia. Potrivit cancelarului

Kohl, procesul s-ar putea încheia în aprilie. Kohl nu numai că a susţinut extinderea, dar a afirmat, totodată, că O rganizaţia Tratatului Atlanticului de Nord trebuie să liniştească temerile Rusiei, pe m ăsură ce îşi redefineşte propriul rol de securitate. “Deschiderea NATO şi a Uniunii Europene, pe de o parte, şi parteneriatul cu Rusia, pe de altă parte, nu sînt contradictorii. Sînt parte a unui concept politic: securitate pentru toate statele din Europa”, a arătat Kohl la al 34-lea forum de securitate Wehrkunde.

Un grup de senatori din puternica delegaţie americană* cuprinzînd 40 de membri, şi-au exprim at, de asemenea, convingerea că, în cursul primăverii, Congresul va aproba extinderea. Senatorii au insistat totodată ca Europa sâ se angajeze în mai mare măsură, militar şi financiar,. faţă de

NATO, legînd continuarea prezenţei fo rţelor SUA de menţinere a păcii în Bosiiia de sprijinul european pentru atitudinea Washingtonului faţă dc Irak.

Din cele 16 state membre ale NATO, Canada şi Danemarca au ratificat deja acordul la care s-a ajuns anul trecut, la

' summit-ul de la Madrid, de a-i primi pe cei trei noi membri. Congresul SUA rămîne cel mai mare obstacol. în viziunea răspîndită la Capitol Hill (sediul Congresului), contribuabilul american va sfîrşi plătind pentru modernizarea infrastructurii militare a noilor veniţi. Ministrul Apărării, W illiam Cohen, a afirmat că propria Iui evaluare a fost de .35 miliarde dolari, dar, ţinînd cont de eforturile Varşoviei, Pragâi şi Budapestei de a-şi moderniza infrastructura militară, preţul final ar putea fi de numai 1,5 miliarde dolari.'

NATO vrea să-şi revizuiască structura de comandă şi să-şi redefmeascâ misiunea la timp pentru sum m it-ul de la Washington, din aprilie 1999, cînd îşi va marca cea de-a 50-a aniversare prin admiterea de noi membri. : •

Delegaţii europeni sînt de părere că structura de comandă- în cadrul căruia comandantul suprem al NATO este un american, dar secretatul general civil este european - necesită o îm părţire mai ech itab ilă a responsabilităţilor. Ministrul german al Apărării, Volker Ruehe, a afirmat că este nevoie de asemenea schimbări pentru a convinge Franţa - care, multă vreme nu s-a implicat în NATO- sâ se integreze deplin în structura de comandă a Alianţei. Ruehe s-a declarat totodată în, favoarea unei redefin iri a misiunilor NATO, astfel îneît acestea să includă operaţiuni

defensive în afara graniţelor statelor membre pentru a face faţă ameninţărilor care pîndesc Europa dinspre,sud.

Secretarul general al NATO, Javier Solana, a expus limpede situaţia. “Pentru ca relaţia transatlantică să rămînă bună pe termen lung, o nouă înţelegere trebuie să implice o Europă dornică şi capabilă să-şi asume o mai mare responsabilitate”, a arătat el. “Este clar că Europa mcă nu este actorul strategic care. doreşte sâ fie, nici partenerul global pe care îl caută SUA. Dar aceste deficienţe nu sînt rezultatul-unei «prezenţe prea puternice a SUA», cum pretind încă unii, ci al unei «prezenţe europene prea slabe»”. “De aceea, procesul de integrare europeană nu este relevant doar pentru p ropria identitate a Europei, ci şi pentru o nouă relaţie transatlantică”, a subliniat Solana.

(France Presse)

N o u l b o m b a r d i e r % v i z i b i l B - 2 a r p u t e a fi f o l o s i t î n c a z u l u n o r

a t a c u r i a e r i e n e î m p o t r i v a I r a k u l u i

Noul bombardier invizibil B-2, una dintre “minunile” aviaţiei militare a Statelor Unite, ar putea fi utilizat în caz de atac aerian american împotriva Irakului. Dovada că aviaţia militară se pregăteşte serios de atacuri aeriene e oferită dc faptul că a declanşat un program rapid de modificare a acestui tip de aparat de zbor astfel îneît să-i permită să lanseze un proiectil de mare precizie, cu o greutate de 2,5 tone, capabil să distrugă adăposturi subterane consolidate. De altfel, această modificare va fi încheiată “foarte rapid”. “Nu există restricţii în ce priveşte folosirea lui B-2”,,care este un aparat de înaltă tehnologie, care se poate sustrage detectării prin radar. Cu toate acestea, B-2 devenit operaţional de circa un anr după ce ani de zile a fost pus la punct, suferă de un serios handicâp: are o imagine publică dezastruoasă. într-un raport făcut public anul trecut de către o agenţie a Congresului, s-a

/afirmat că vopseaua specială a avionului e spălată de ploaie, ceea ce a dus Ia lansarea a numeroase glume. ■ •

Totodată, B-2;necesită o întreţinere deosebită şi adăpostirea în hangare speciale, ceea ce nu-i permite să fie plasat în baze militare din străinătate şi îl obligă să se întoarcă în Statele Unite după fiecare misiune. Avionul dispune în schimb de o autonomie de zbor de 9.600 de km, ceea ce i-ar permite sâ atace Bagdadul decolînd din Statele Unite. în plus, costul Tui B-2, de aproape 2,3 miliarde, de dolari bucata, de natură să-i îndemne pe responsabilii de la Pentagon să gîndească bine înainte de a angaja interim . conflict de importanţă redusă o asemenea bijuterie tehnologică, remarcă oficialităţile americane.

Iată deci motivul pentru care bombardierele strategice rămîn deocamdată în Statele Unite, iar autorităţile militare nu au desfăşurat în Golf decît aparate mai puţin sofisticate, cum sînt vechile B-52;’bombardiere B-l şi avioane de vînătoare f-16 şi F-15. Cu toate acestea, responsabilii din aviaţia militară americană afirmă că noile lor B-2,-. toate aflate la baza militară Whiteman din Missouri, sînt gata să intervină. “B-2 poate decola de aici şi ateriza direct în centrul oraşului (Bagdad), exact oa şi F-117”, a dat asigurări'o înaltă oficialitate a aviaţiei militare, referindu-se la avioanele de rinătoare şi bombardament invizibile, care au bombardat capitala irakiană în cursul războiului din Golf din 1991. : .

B-2 este capabil să lanseze la o singură cursă 16 bombe de mare precizie în greutate de circa o tonă fiecare, folosind un sistem de ghidare prin satelit pentru distrugerea a 16 ţinte diferite, de la o altitudine de 13.000 de metri. El poate zbura şi razant cu solul, la o altitudine de 200 de metri. Toate misiunile pe dare le poate executa B-2 pot fi îndeplinite însă şi de aparate mai mici şi mai ieftine, ootn sînt bombardierul B-I sau bombardierele de vînătoare F-117 si F-15.

(AFP)

Europa îşi pierde răbdarea şi se divizează în legătură cu criza irakiană

Sprijinul exprimat de cancelarul, german Helmut Kohl faţă de o acţiune militară împotriva Irakului dovedeşte scepticismul crescînd în privinţa şanselor diplomaţiei în această criză şi relevă divizarea dintre.ţările membre ale Uniunii Europene asupra atitudinii ce trebuie adoptate.

Acest sprijin a fost imediat analizat ca o formă de dezavuare a Franţei, care se opune opţiunii m ilitare. Ministrul francez al Apărării, Alain Richard, a încercat să o minimalizeze, subliniind câ “nu este vorba de o mare schimbare”, Bonnul fiind un “aliat tradiţional” al Washingtonului în cadrul NATO. Dar numeroase alte" semne lasă să se creadă că răbdarea comunităţii internaţionale a ajuns la limită.■^Şeful diplomaţiei ruse, Evgheni

Primakov, a recunoscut că, intr-adevăr, eforturile Ţării sale de a smulge concesii semnificative preşedintelui

Saddam Hussein se dovedesc “foarte dificile”. Primul ministru turc, Bulent Ecevit, a anunţat la rindul său punerea în stare de alertă a trupelor staţionare la frontiera cu Irakul. Parisul, angajat într-o mediere în toate direcţiile, ar putea, totuşi, să profite de nerăbdarea arătată de Germania pentru a-i obliga pe responsabilii europeni să accepte fără restricţii inspectarea siturilor ce pot ascunde arme chim ice sau bacteriologice.

Cancelarul nu a mers pînâ la a anunţa o participare a Germaniei la o acţiune militară, dar a pus bazele

..aeriene ale ţării la dispoziţia Statelor Unite. “Dacă Saddam Hussein continuă să refuze accesul la instalaţii, cred câ şi alte persoane ar putea să-şi schimbe opinia”, a estimat ministrul britanic al Apărării, George Robertson. Spania şi Italia, două ţări ale căror infrastructuri militare sînt importante pentru o operaţiune aeriană, nu au

reacţionat pentra moment, oficial, Ia luarea de poziţie a cancelarului Kohl. Roma nu-i va autoriza pc americani să utilizeze bazele NATO de pc teritoriul ci, s-a arătat, totuşi, duminică, din sursă politică autorizată. Spania ar urma, de asemenea, sâ se opună utilizării bazei militare dc la Moron (sud), po triv it cotidianului “EI Mundo”, apropiat de guvern.

Parisul continuă, la rîndul Iui, să-şi exprime opoziţia. “Franţa nu se va asocia la o acţiune militară”, repetă dc mai multe zile ministrul dc Externe, Hubert Vedrine. Referitor la întrebarea dacă Franţa, membru permanent al Consiliului de Securitate, va opune veto-ul ci unei asemenea decizii, cl a dat asigurări că această problemă nu se pune “pentru moment”, Statele Unite neavînd intenţia dc a solicita o discuţie cu privire Ia o rezoluţie prin care s-ar cerc*utilizarca forţei.

(Articol de Arthur Schlesinger jr.în "Foreign Affairs")

Are democraţia un viitor?Culturacontraatacă

. —--Această rezistenţă va fi întărită de

reacţia de apărare a întregii planete faţă de globalizarea nemiloasă - o reacţie care îmbracă forma retragerii din modernitate. Lumea este sfîşîată- astăzi în direcţii contrare. Globalizarea este în ascensiune şi conduce omenirea, dar în acelaşi timp îndemnă oamenii să caute adăpost din calea. puternicelor ei forţe ce'sînt în afara controlului şi înţelegerii lor. Ei se retrag în structuri protectoare, inteligibile şi familiare. Ei tînjesc după politicile care le protejază identitatea. Cu cît lumea se integrează mai rapid, ,cu atît oamenii se afundă mai mult în enclavele lor religioase sau etnice sau tribale. Integrarea şi dezintegrarea se alimentează reciproc.

O expresie militantă a ceea ce Samuel : Huntington numeşte contraatacul culturii eşte creşterea fundam entalism ului religios. Fundamentalismul islamic pare ostil îndeosebi libertăţii de exprimare, drepturilor femeilor, şi, spre deosebire de islamul istoric, altor religii. Iar reînvierea fudamentalismelor nu este limitată la lumea a treia. Mulţi oameni

- P a r t e a a V - a -ce trăiesc o disperare tăcută în societăţile modeme sînt însetaţi de sensurile transcendentale şi se îndreaptă spre diverse credinţe, altele decît curentele religioase principale, pentra a găsi sprijin şi alinare. •

. Conform unui sondaj Gallup din 1995, peste o treime din adulţii americani pretind că Dumnezeu le vorbeşte direct. Să sperăm că la celălalt capăt al firului se află Dumnezeul iub irii, iar nu cel al urii. Fundamentalismul dus prea departe are consecinţe îngrijorătoare pentra democraţie. Cei ce cred că execută voinţa Domnului sînt deosebit de duri la adresa celor care nu cred. Un fanatic, aşa cum era personajul

. Dooley, al omului de spirit american de origine irlandeză .Finley Peter Dunne, marca faptul că “face numai ceea ce crede că Domnul ar face în cazul în care ar fi la curent cu datele situaţiei”. Fanatismul este duşmanul de moarte al democraţiei.

Să revenim la chestiune: are democraţia viitor? Da, dar nu acel v iito r glorios prezis la modul triumfalist. Democraţia a supra­vieţu it ca prin urechile acului

încercărilor secolului 20. Nu se vă bucura de cale liberă în secolul care va veni.

în America, democraţia trebuie să treacă prin adevărate furci caudine. Cea mai importantă este linia etnică de dem arcaţie a lui /D u Bois. Multe depind de existenţa locurilor de muncă, mai ales în mahalale, dacă şom ajul răm îne rid icat, acţiunea politică va uşura tensiunile rasiale, mai ales în momentul în care minorităţile vor înţelege câ'pînă la urmă manevrarea etnicităţii nu va creşte, ci va scădea influenţa lor. Tensiunile vor fi uşurate chiar mai mult prin căsătoriile interrasiale. Se poate conta că sexul şi dragostea între oamenii de diferite credinţe şi culori vor opri dezbinarea Americii.

Capacitatea naţională de a-i absorbi şi a-i asimila pe noii veniţi va râmînp puternică. Atracţia pe care o reprezintă integrarea în curen tu l principal al societăţii va fi mult mai puternică pentru oam enii tin e ri, decît cea a integrării în spaţiul reprezentat de lim ba lor sau de ghettoul etnic. Engleza va continua să fie limba dom inantă. în datele sale esenţiale, caracterul naţional va fi în mare parte ceea ce a fost timp de cîteva secole.

s c o p u n e u n e i p a u z e

î n p r o c e s u l d c

e x t i n d e r e a A l i a n ţ e i

A t l a n t i c eMadeleine Albright, secretarul de

stat al SUA, a avertizat cu fermitate Senatul american împotriva unei amînări în procesul de admitere a noi ţări în NATO după aşteptatul său acord în ceea ce priveşte Polonia, Republica Cehă şi Ungaria. Preşedintele Bill Clinton urma sâ înainteze Senatului documentele care ratifică integrarea

Poloniei, Republicii Cehe şi Ungariei, aprobate de Alianţă în luna decembrie a anului trecut Cele trei ţări nu pot fi primite în NATO decît atunci cînd parlamentele tuturor celor 16 ţări membre ale Alianţei ratifică acest proces. Senatul va aborda această chestiune în primăvară şi este dc aşteptat sâ. voteze în favoarea extinderii. însă unii senatori şi experţi independenţi, îngrijoraţi dc posibilitatea dc a irita Rusia, cred că ar trebui să existe o amînare înainte ca noi cereri să fie luate în considerare. John Warner, senator republican dc Virginia, a sugerat o amînare dc cinci ani.

Albright a declarat că o astfel dc decizie “ar afecta interesele americane, prin renunţarea la influenţa şi flexibilitatea noastră, prin fracturarea consensului la carc a ajuns NATO în privinţa deschiderii sale şi prin diminuarea stimulentului pc carc îl au acum ţările din Europa Centrală pentru a coopera cu Alianţa”. “Unii critici au declarat că extinderea NATO va trasa o linie dc divizare cu caracter destabilizator tn Europa şi ■cu o uşă deschisă O Alianţă extinsă nu va face acest lucru. O extindere urmată de o pauză impusă ar avea acest efect”. NATO a declarat că va aborda chestiunea referitoare la un al doilea val de candidaţi cu ocazia unui summit dc anul viitor, cînd cele trei ţări din primul val se aşteaptă sâ se integreze. Alianţa s-a aflat la un pas de a promite câ un al doilea val va include România şi Slovenia, ale căror candidaturi pentru primul val de integrare au fost susţinute fară succes de Franţa şi Italia, cu ocazia summit-ului de la Madrid. însă multe oficialităţi întrevăd apariţia unei probleme serioase în legătură cu cererile formulate de Estonia, Letonia şi Lituania, aflate anterior sub conducere sovietică. Moscova, este în general ostilă oricărei extinderi a NATO spre foştii săi aliaţi din Tratatul de la Varşovia şi este de aşteptat să se opună cu deosebită fermitate acceptării ca membre a statelor baltice. ’

Fără'a menţiona ţările baltice, doamna Albright a făcut abstracţie' de opoziţia Moscovei faţă de extinderea NATO, afirmînd că aceasta nu a afectat cooperarea în alte chestiuni şi câ Rusia “are în momentul de faţă relaţii njai bune cu Europa Centrală decît în orice alt moment din istorie”. De asemenea, Madeleine Albright a declarat că “nu este logic” să se condiţioneze intrarea .în NATO a ţărilor din Europa Centrală de admiterea lor în Uniunea Europeană

joi, 12 februarie I 998 POLITICĂ A D E V M ®d t e O i u j j j

Funar insistă ca Molnos Lajos' să fie audiat ca m artor în procesul de calomnie care i-a • fpst intentat de prefectul Fărcaş şi de preşedintele FPS Cluj, Radu Sârbu. El crede că fostul preşedinte al UDMR Cluj ar putea fi Ia curent cu modul în care au decurs negocierile purtate de Fărcaş şi Sârbu cu firma Polus pentru vînzarea unui teren din Floreşti.

“Negocierile au avut. loc la Budapesta. Domnul Molnos s-a născut la Budapesta. Nu exclud ca dînsul să ştie ceva despre ce s-a discutat, mai ales că cei doi aveau nevoie de un translator,

. nefrind vorb ito ri de lim ba maghiară”, a declarat Funar.

El şi-a afirm at public suspiciunile privind corectitu­dinea acţiunii celor doi fruntaşi locali ai- PNŢCD, aducînd în

discuţie încălcările de lege care au însoţit afacerea Polus, blocată acum Ia Guvern. . '

Poate şi pentru faptul că sentinţa nu putea fi dată, din motive tehnice, în şedinţa de luni, instanţa de judecată a admis cererea lui Funar. Dacă primarul

va reuşi să-l convingă, Molnos Lajos se va prezenta la bară în 23 februarie.

Consilierul U.D.M.R. nu este însă dispus să depună mărturie decît dacă va primi citaţie de la Tribunal. Molnos afirmă că presupunerile primarului nu sînt.

cu prefectuladevărate. “Nicî nu ştiu dacă prefectul şi domnul Sârbu au fost sau nu la Budapesta’, spune el. în timpul procesului, Fărcaş şi Sârbu au precizat că întîlnirile de la Budapesta şi Cluj cu reprezentanţii firmei Polus nu s-au constituit în negocieri în urma cărora fiecare parte să se aleagă cu ceva concret, ci au stabilit doar facilităţile pe care statul este dispus să le ofere firmei pentru a investi în zonă.. Molnos este ultimul martor

chemat în procesul de calomnie dintre Funar şi cei doi lideri ţărănişti. O primă sentinţă va fi, probabil, formulată în 23 februarie. Fărcaş şi Sârbu aşteaptă condamnarea penală definitivă a lui Funar pentru a demara procesul de suspendare a primarului.

Caius CHIOREAN

Valeria Tabără contestaacordul încheiat de Fanaţi

în numele PUNR' - liderul dc la Bucureşti a l PUNR face apel la

bunul simţ a l senatorului Corneliu Vădim Tudor-

Valcriu Tabără contestă valabilitatea unui protocol încheiat de Gheorghe Funar, în numele PUNR, cu PRM. “îi reaminti^ d-lui Corneliu Vădim Tudor, preşedintele PRM, că di Gheorghe Funar nu mai este membru al PUNR ca urmare a încălcării grave şi repetate a statutului PUNR (...). Orice încercare de inducere în eroare a opiniei publice prin semnarea unor protocoale lovite de nulitate este sortită eşecului, PUNR nu a

.realizat:şi nici nu a discutat cu cineva anume să realizeze asemenea protocoale de înţelegere sau alianţă cu PRM” - explică Valeriu Tabără. El îi sugerează Iui Corneliu Vădim Tudor să se abţinăde la “asemenea demersuri politice” şi să “respecte întru-totul prevederile legale în domeniu”. Tabără apelează la bunul simţ al senatorului PRM şi îl invită să nu se amestece în treburile interne ale PUNR. “îl sfătuim pe Corneliu Vădim Tudor să fie avocatul propriului său partid, întrucît PUNR rm a apelat şi nu va apela vreodată la serviciile sale justiţiare” - arată Valeriu Tabără. /

. ̂ (D.B.)

i

P N Ţ C D H u e d i n ş i P D H u e d i n

m e r g î m p r e u n ă p î n ă l a c a p ă tAvînd în vedere conflictul declanşat pe plan central între. cele

două partide politice, am stat de vorbă cu cei doi preşedinţi, la nivelul oraşului Huedin, respectiv cu dl Ban Sorin (PD) şi dl Matiş Eorea (PNŢCD). Unica întrebare a fost: cum se înţeleg şi conlucrează pe baza protocolului? Amîndoi preşedinţii mi-au declarat câ, la nivel local, nu există disensiuni, că în organizaţiile politice locale, partidele, indiferent de poziţia liderilor naţionaii şi dc evoluţia evenimentelor pc plan central, sînt hotărîţi să respecte protocolul şi să meargă împreună pînă la capăt. Dl Ban a precizat că PD este o formaţiune politică într-o fază dc restructurare, aceasta va începe să se realizeze începînd cu 21 februarie a.c., cînd vor avea loc alegeri în organizaţia locală.

Ana PETEAN

Posibilifcafea «alegerilor anficipafe grăbeşte transform area UFP în alianţa electorala

Cînd au in iţia t Uniunea Forţelor Patriotice, liderii formaţiunilor participante s-au grăbit să precizeze că scopurile alianţei de la Cluj nu vor fi politice. Acest principiu justifica prezenţa în UFP a unor. organizaţii precum Asociaţia chiriaşilor sau Fiii Mănăşturului, urmărind scopuri individuale. Dar, puse în context, aceste scopuri deveneau transferabile pe teren politic. Cu toate acestea s-a insistat că ”UFP rămîne o alianţă pc probleme”. în scurt timp, însă, cînd UFP a "căpătat” un regulament de

funcţionare şi comisii specializate pe... probleme (fireşte)/principalii reprezentanţi, politici au sesizat funcţionabilitatea Uniunii ca alianţă politică. Aceasta în-condiţiile posibilelor alegeri anticipate, a căror iminenţă a fost anunţată atît de PDSR, cît şi de PRM ori PSM - ale căror filiale clujene alcătuiesc baza politică a UFP.

Se pare că transformarea în alianţă politică a fost discutată în şedinţele închise ale UFP, desfăşurate cu o regularitate de una pe săptămînă. Cert este că, mai întîi PSM, apoi

PRM şi PDSR au afirmat posibilităţi participării UFP Ia campania de alegeri k alianţă electorală. Noua lege electorală poci grăbi o astfel de decizie sau o poate anula arată liderul PDSR Cluj, Grigore Z anc^

Politica Uniunii prevede "exporta? formei şi doctrinei UFP şi către alte judeţe Liderii de la Cluj ai alianţei sînt optimişti Ei spun că în mai multe judeţe din ţară şi r Bucureşti există deja nuclee ce pot capăt oricînd forma UFP.

D an BRIE

P ro ie c tu l PU N R p riv in d a c o r d a r e a in d e m n iz a ţ i i lo r d e c ă s ă to r ie a f o s t r e s p i n s d e d e p u t a ţ i i d in C o m is ia d e t i n e r e t

Comisia pentru învăţămînt, tineret şi sport a Cam erei Deputaţilor a respins,-miercuri, propunerea legislativă privind sprijinirea căsătoriilor, iniţiată dc PUNR. Secretarul Com isiei pentru învăţămînt şi tineret a Camerei Deputaţilor, Ecatcrina Androncscu (PDSR), a declarat agenţieţ M EDIAFAX câ

membrii Comisiei nu au fost de acord cu textul “ambiguu” al acestei propuneri legislative.

“Noi am dori să încurajăm fam iliile tinere, ori prin formularea iniţiatorilor s-ar putea înţelege că şi cineva care are vîrstă de 60 de ani şi se căsătoreşte beneficiază de prevederile proiectului de lege”,

Viorel Cataramă declară câ intrarea PNL

în Federaţia Liberală nu inseamnâ ieşirea

din CDRViorel Cataramă a declarat, marţi, pentru PRO TV, câ o

cicntuală aderare a PM. la Federaţia Liberală nu îr̂ canma eă acest partid intcmior.ea/ă să părăsească CDR.

‘Convenţia Democrata este o alianţă politică, carc sc manifestă pregnant pe seena politică în special în perioada alegerilor;

‘ Federaţia Liberală este o alianţă doctrinară cate sc manifestă pe scena politică in fiecare zi", a opir-t vicepreşedintele PNL.

Catarama a adresat, în 6 februarie, o scrisoare preşedintelui Outr.ius-, in care a propus formarea unei Federalii "Liberale al cărei preşedinte să fie Viorcl CaLmuă. iar preşedinte al Senatului Federaţiei să fie omul de afaceri şi liderul PUR Dan Voiculescu.

Propunerea lui Viorel Cataramă a fost respinsă, luni, de Biroul Permanent al PNL, eu 13 voturi ‘'împotrivă" şi un vot “pentru". 1 idcrii partidului au declarat câ demersul lut Cataramă contravine .strategici partidului, care urmăreşte fuziunea prin absorbţie cu celelalte partide. în intervenţia dc Ia PRO TV, Viorcl Cataramă a spus că este necesară constituirea unei astfel dc Federaţii, deoarece “electoratul liberal are destule nemulţumiri,, capitalul rioa.'.nese este în suferinţă, erizii economiei se accentuează”.

Ei a afumat câ din Federaţia Liberală, pe care a negociat-o “în nume propriu cu un grup de persoane”, pot face parte atît partide politice, asociaţii civice-de orientare liberală, cît şi persoane fizice sau grupuri de persoane carc nu fac parte dintr* Ln partid politic

Decizia privind participarea PNL la Federaţia Liberală va fi luată la Consiliul Naţional din 21 februarie.

a spus Andronescu.Proiectul de lege iniţiat de

PUNR prevede înfiinţarea unui “Fond special pentru căsătorie” în vederea acordării unor indemnizaţii de căsătorie şi subvenţionarea dobînzilor la credite acordate persoanelor care se căsătoresc. .

Proiectul de lege propune ca atît persoanele în vîrstă de pînă la 25 de ani. cît şi persoanele cu vîrste cuprinse între 25 şi 30 de ani, şi chiar persoanele cu vîrste de peste 30 de ani, care se căsătoresc, să primească o indem nizaţie de căsătorie cuprinsă între 12 şi 6 salarii medii.

r $ L \ p o m ’ l e ^ â reĂM(J^VIL M EU f-W f c e S C / ^

U n in d u -ş i fo r ţe le , O poziţia ş i PD a n d ep u s un p ro ie c t d e le g e

La Biroul Permanent a fost depusă o propunere legislativă privind jurămîntul de credinţă al senatorilor şi deputaţilor, iniţiată, de zece deputaţi din PDSR, PD, PUNR, ApR, minorităţi, PRM, PER,

Proiectul prevede ca, în termen de 15 zile de la validare în funcţie, parlamentarii să depună jurămîntul de credinţă faţă de ţară şi popor.

-încălcarea cu vinovăţie a jurâmîntului de către senatorii şi deputaţii în funcţie şi. după expirarea mandatului acestora va'constitui infracţiune de trădare.

Iniţiatorii consideră că, în prezent, nu este reglementată răspunderea celor aleşi şi, în acest fel, “va fi mereu trează vigilenţa celor ce, odată ajunşi în Parlament, vor servi cu credinţă ţara şi poporul”., Iniţiativa legislativă va fi trimisă spre avizare Consiliului Legislativ..

S e n a t o r u l P A lt T i b e r i u H a d i s l a v

c e r e a u t o r i t ă ţ i l o r r o m â n e s ă

r e c u p e r e z e p r o p r i e t ă ţ i l e

r o m â n e ş t i d in U n g a r i aSenatorul PNL Tiberiu Vladislav a

difuzat o declaraţie în care cere Ministerului de Exţeme şi Bisericii Ortodoxe Române să facă demersurile necesare pentru recuperarea proprietăţilor pe care statul român le-a deţinut în Ungaria pînă în 1952, cînd au fost naţionalizate.• Aceste proprietăţi constituie, bunurile -

Fundaţiei Emanuil Gojdu, înfiinţată în 1870 pentru educaţia tinerilor români ortodocşi şi care au fost preluate în 1940 de statul român. în proprietatea fundaţiei s-au aflat, printre altele; şapte imobile de patru etaje situate în centrul Budapestei, precum şi acţiuni şi depozite bancare.

Tiberiu Vladislav apreciază, însă, că banii şi acţiunile s-au pierdut, cinci dintre imobile s-au vîndut anul trecut, iar alte două urmează să fie demolate.

L id e rii â p l i îl a cu z a

p c A d rian N ăstase

co m p ro m ită în ce rcă rile

de u n if ic a re a slîngiiVicepreşedintele Alianţei

ppntru România, Marian Enache, l-a acuzat, miercuri, pe prim-vîccprcşcdintde PDSR, Adrian Năstase, eâ ar “compromite” încercările dv-t» unificare a “grupărilor” de orientare sodaî-democratăşi, de fapt,'scopul-său ar fi să-i “dezbine” pe cei care au intenţii de unificare a sting».

Enache a, susţinut câ^din “informaţiile şt contactele’ pe, carele are ApR, “mulţimembri J ai PDSR" consideră drept “o 1 eroare" afirmaţie “şocanta” ale lui Adrian Năstase, care doresc acţiuni “dure” împotriva ApR întrucît acest partid ar racola membri ai PDSR.

Vicepreşedintele ApR a afirmat eâ iidend PDSR, Ion Ilteseu, nu s-a implicat în conflictul dintre cele două partide şi crede că, dacă o va face, va încerca să-î “tempereze” pe Năstase.

Deputatul ApR, Mugurel Yratslă, l-aacu2af, la rindul său, pe Adrian Năstase că &“torpilat” social-democraţia dinRomânia de pe o poziţie “extremistă”, folosind un limbaj similar cu al liderului extremist francez Jcan-Maric Le Pen, El a susţinut câ Năstase doreşte sl-l“margînalizeze pe Ion Iliescu, în cadrul PDSR

SRL-urilor care compunPDSR

17974727

A D E V A R U Ld e C l i a i A R T Ă -C U L T U R Â joi, 12 februarie 1998 [5

ea de a 33-a ediţie a ma- f I nifestării pe, , care

„V* Smithsonian Institution din Washington, D.C. o organizează anual, timp de două săptămîni, va fi dedicată, în vara lui 1999, României.

• Smithsonian In s titu tio n (Muzeul Naţi'onal al SUA), fondat în 1846, la Washington, D.C., este o organizaţie cu activitate educativă şi dc cercetare, incluzînd 16'muzce naţionale ale SUA, o' grădină

• zoologică, companii cu activitate în domeniul editării de publicării periodice, în domeniul presei şi al înregistrărilor audio/video. Festival of American Folklife

• - denumire generică dată manifestării - este un “muzeu în aer “, liber”, conceput cu scop educativ, realizat pe baza unor

: cercetări minuţioase asupra moştenirii culturale populare (care include: cetăţeni obişnuiţi,

» situaţi în contrast cu conducătorii sau elita, zone agricole sau rurale

: dintr-o ţară, oamenii care le• populează, mai ales ca grup , politic, social sau economic etc.). ‘‘ /« d a r, în intervalul 23-27 iunie f ş \ ^ iunie - 4 iulie 1999, la cea

■ be TOmaE cir se ■eibeiot’ GpBabb, bibectqbbî* t ;E T N Q E r l t a E l O J L B m M S S m i f l E I ' w m ■

ATÎmri SMITHSONIAN INSTITUTIONWashington, D.C. S u m m e r 1 9 9 9

I l S S S i l

de a 33-a ediţie a Festivalului, vor fi demonstrate, prezentate şi discutate tradiţiile culturale vii din România. Festivaluri va include ziua de 4 iu lie, sărbătoarea naţională a SUA, cînd se înregistrează ceri mai mare număr de turişti în capitala americană. Pentru cei peste un milion de vizitatori din SUA şi din întreaga lume, Festivalul reprezintă o oportunitate importantă de a se informa

despre cultura română direct de la oameni care trăiesc în România: zilnic, de la ora 11 şi pînă seara, aproximativ 100 de participanţi din România vor cînta sau vor povesti, vor face* demonstraţii artizanale, vor gâti mîncăruri de fiecare zi şi de sărbătoare, îşi vor demonstra abilitatea în sfera diferitelor îndeletniciri tradiţionale, vor conversa pe teme legate de viaţa cotidiană sau vor aborda

probleme de identitate, istorie şi moştenire culturală - toate într-un mod colocvial, liber. Prin intermediul unor muzicieni, artişti, performeri în domenii diverse, bucătari/artizani, alţi specialişţi, vizitatorii se vor putea implica nemijlocit învăţînd cîntece şi dansuri, punînd în trebări, gustînd - din specia lită ţile - rom âneşti. Totodată, ei îşi vor putea dovedi îndemînarea, încercînd să facă

diverse lucruri din ceea ce li se dem onstrează “pe viu”, în contact direct cu cei care creează cultura populară.

Producătorul Festivalului şi al manifestărilor conexe este The S m ith so n ian C e n te r . f o r Folklife Program s & Cultral S tu d ies . în dem ersul său, Institu tu l Sm ithsonian va coopera strîns cu Guvernul român, cu organizaţii culturale şi ştiinţifice âm ţara noastră, care

Sm ithsonian « m (Irid ep e n d en ce Ave.Ent) IV I

S.D illonR ip ley Sackler A frlcanA rt' • . - H irsh h o mCenter* n G a l le r y . M useum M u seu m

■ Cînd, în urmă cu vreo 10 zile, mi-aţi cerut inform aţii despre evenimentul din 1999, de la Washington, va spuneam că e mai bine să aşteptăm întoarcerea - din ■ Bucureşti . a subsemnatului, pentru exactitatea informaţiei, atribut specific “Adevărului de Cluj”. Săptămîna trecută, la Centrul Cultural Român din Bucureşti s-a wnstituit Fundaţia Română pentru Parteneriat Cultural - ROMIMAGE. Intre fondatori, din Cluj-Napoca, sîntem următorii: acad. Marius Porumb, prof. ir. loan Aurel Pop, conf. dr. Tudor Vlad şi Tiberiu Graur. Dr. loan Cuceu, este, de asemenea, cooptat pentru cooperare în cadrul organizării Festivalului. Fără îndoială, o serie de nume reprezentative ale tuliurii române completează lista: acad. A ugustin Buzura -preşedintele Fundaţiei, isţoricul literar Mircea Ştefan Ânghelescu (profesor al Universităţii Bucureşti şi vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române), Corneliu Bucur (director al Muzeului Civilizaţiei Populare ASTRA din Sibiu), Calangiu Anca (consilier la Cotroceni), prof, univ. N iculae Constantinescu (Univ. Bucureşti), Christina Cornelia Ştefănescu (director F-C.R.), Doiniţa Florea (director, economic al F.C.R.), regizorul Radu Gabrea (secretar de . stat,. Consiliul Raţional al Cinematografiei), juristul

Mihai Giugariu (de la Curtea Supremă de Justiţie), graficianul Tudor Jebeleanu, Angela Martin (traducător, hispanist), Ramona Mitrică, Gabriela Oişteanu, A driana Maria Elena Popescu (director de programe)', Ana Radu ,- toţi de la Fundaţia Culturală Română, Irina Nicolau şi Speranţa Rădulescu - cercetătoare la Muzeul. Ţăranului Român, Catrinel Pleşu, Mihai Oroveanu, Mircea Vasilescu (redactor şe f la Editura F.C.R.). '

- Ce se va întîmpla la Washington, în 1999?. ■ Smithsonian Institution va organiza cea de a 33-a, ediţie ă ceea ce se cheamă Festival o f American Folklife. Avem de organizat acest festival care reprezintă România. De trei decenii, anual, un popor, o naţiune (au fost pînă în prezent 60!) are la dispoziţie acest spaţiu uluitor, între Capitoliu şi M onumentul. Washington, cîteva hectare de gazon pentru a organiza, p e baze ştiinţifice, “muzeul în aer liber”.

- Care sînt bazele de la care se pleacă în organizarea participării României la Festivalul de la Washington?

■ Experienţa de la Bucureşti, discuţiile în colectiv şi cele între mai putini ochi au reuşit să accentueze sentimentul responsabilităţii pentru evenimentul SUA din 1999. îm i dădeam seama şi ne dădeam seama că cele 16 luni pe care le

avem la dispoziţie pentru organizare, găsirea oamenilor potriviţi, finalizarea

■ programelor şi a întregului scenariu pentru ceea ce urmează a se desfăşura timp de două săptămîni în locul unde se iau decizii pentru frămîntaia noastră planetă, vor zbura p e nesimţite. Vor f i 2 săptămîni în care, Dumnezeu ştie cîte milioane de oameni vor afla, unii pentru prima dată, ce-i cu Munţii Apuseni, p e unde a fo s t graniţa de răsărit a Imperiului Roman, pe unde s-a plimbat Ovidiu, ce-i cu spaţiul care a dat legenda lui Dracula, ce-i cu mămăliga adusă din America, despre care s-a bîrfit atît de mult cum că nu explodează. ■

Ceva mă îndeamnă să cred , că vrem urile ş i soroacele nu s în t întimplătoare şi faptul că ni se. oferă şansa de a încheia programul american în mileniul II, lingă Monumentul lui Washington şi Capitoliu, este un fe l de prevestire; nu vorbesc din perspectiva "sistemului ” de superstiţii adunat cu sîrg cîteva mii de ani în cele mai diferite plaiuri ale pămîntului... Credem că niciodată România nu a avut o astfel de şansă pentru, a-şi arăta IMAGINEA despre care în ultimii ani se vorbeşte atîta şi se face atît de puţin. Este bine de ştiut că vizitatorii care vor călca ăcel spaţiu aşteaptă anual cîte un model cultural tradiţional şi naţional, care se prezintă cu ceea ce are specific ş i

îşi vor asuma, cum e firesc, responsabilităţi în materializarea proiectului, efectuînd cercetarea necesară, organizarea şi realiza­rea Festivalului. Mai concret, aceasta presupune identificarea resurselor, a organizaţiilor din SUA şi România care ar putea să co laboreze, precum şi' obţinerea de fonduri. Programul Rom ânia la Festival va costa aproximativ 1,1 milioane dolari, din care aproximativ 400.000 do lari de la Sm ithsonian, aproximativ 400.000 dolari - sprijin financiar indicat ca posibil din partea Guvernului român şi aproximativ 300.000 dolari - sumă ce trebuie asigurată din alte surse. Este posibil să se m ai organizeze un festival virtual pe World Wide Web, p relegeri, prezentarea altor materiale sau activităţi educative. Prezentările vor avea loc pe scene măii şi mici, prevăzute cu sonorizare pentru spectacolele, muzicale şi pentru discuţii, în pavilioane în formă dc cort şi amplasamente speciale pentru demonstraţii culturale legate dc. locuinţe, comunităţi, spaţii de lucru. Anul acesta, Festivalul este consacrat Filipinclor.

M LTînfantPUc (M aryland Aye.&

reprezentativ. Aşadar, a venit r în d u l . ROMÂNIEI! Este vorba de o responsa- ■ bilitat'e greu de măsurat în vorbe, chiar dacă s-ar folosi toate superlativele. Cred că această acţiune sau eveniment care este deja în calendarul cultural dl Statelor Unite, la Washington, trebuie săvîrşit . astfe l ca, după “tragerea cortinei", să se poată spune că a fost desăvîrşit Nu ne jucăm cu vorbele şi nici cu milioanele de dolari.

Cînd F E ST IV A L U L A M E R IC A N destinai spaţiului culturat românesc-îşi va aduna "corturile", vom mai avea de trăit 180 de zile din mileniul al 2-lea. \ Nu ştim la această oră care va f i modelul cultural care va deschide mileniul al 3-lea în cadrul PROGRAMULUI AMERICAN, pentru expunerea valorii patrimoniale, a modelului tradiţional şi a valorilor creativităţii de toate felurile. Ştim^ doar, aşa cum spuneam, că România încheie cel mai nebun mileniu, cu cele mai multe descoperiri ş i cu cete mai fascinante mutaţii în conştiinţa şi reprezentarea timpului, spaţiului, şi a lui Dumnezeu. Un mileniu al cărui ultim veac a bătut recordul la acţiuni de şfărîmare a tradiţiei, la crimă organizată,

-viaţă dezorganizată, trădare, lipsă de ruşine, cu mulţi scorpioni de serviciu educaţi de părinţi "vrednici"... Vom realiza o imagine adevărată a poporului nostru, a disponibilităţii sa le pentru •adevăr, bine şi frumos.

Semnificativă ni se pare, Tn context,

propunerea dneidoby Patterson, din SUA

* (care fi-a susţinut, recent, !a Ciuj- Napoca, teza de

doctorat cu titlul "Bisericile româneşti

de lemn din Maramureşul istoric", cercetătoare cu care am realizat un amplu

interviu pe care îl vom publica Tn zilele

următoare) de a duce la Washington o

biserică de lemn din Transilvania. Ideea se

află Tncă Tn discuţie, avTndu-se Tn vedere

caracterul laic al manifestării

expozîţionale de la Smithsonian. Pe de

altă parte, însă, arhitectura Tn lemn, mai exact bisericile

de lemn din Transilvania,

reprezintă o idee artistică revelatoare

pentru unicitatea, . originalitatea şi

simbolistica acestor monumente, produse ale unor acumulări ce

ţin de universal. România nu are voie

să piardă această şansă. Despre toate

cete de mki sus şi stadiul realizării acestui proiect

grandios în care, după cum v-ap putut da seama, clujenii sînt

reprezentaţi ia nivel remarcabil, vom

reveni. Michaela BOCU

ujoi, 12 februarie 1998 OMUL SI SOCIETATEA ADEVAFtQT d e Cluj__

D om nul ec. T u d o r Ş tcfăn ic , v ic c p r im a r al Turzii, este născut în urbea de pe m a lu l A rie şu lu i . înainte de a fi instalat în fotoliul de v iceprim ar, a îndeplinit funcţii de răspun­dere în d iv e rse so c ie tă ţi comerciale şi de turism.

- în campania electorală din 1996, am candidat din partea P D . P ro g ra m u l ' e lec to ra l cu ca re m -am prezentat în faţa alegătorilor a fost credibil, fapt pentru care am fost ales în funcţia de răspundere de viceprimar. Am fost şi răm în convins că e ta lo n u l d e m ă su ră al ataşamentului şi respectului fată de alegători a fost şi rămîne: FAPTELE.

Potrivit Regulamentului d e ' organizare şi funcţionare al serviciilor pub lice locale precum şi altor reglementări legislative, în subord inea viceprimarului cad serviciile: adm inistrarea dom eniuliu< public, şi privat, urbanism, am enajarea te rito riu lu i şi gospodărirea comunală, fo n d . locativ, tehnic, investiţii şi construcţii.

- Sînteţi de acord,

domnule viceprimar, ca împreună să facem o retrospectivă asupra activităţii acestor servicii şi a rezultatelor obţinute, fără să recurgem la retorism?

- Bineînţeles. Aş începe cu se rv ic iu l de in fo rm are , ad m in is tra re a d o m e n iu lu i p u b lic ş i p r iv a t , p r in a menţiona câ, mai întîi, am realizat reorganizarea acestuia, fapt ce a condus la o creştere valorică a întregii activităţi, în beneficiul cetăţenilor, cu toate că atribuţiile funcţionarilor au fost în perm anentă creştere cantitativă.

în tă re s c a f irm a ţiile cu puterea de argument a cifrelor: au .fo st în re g is tra te spre rezolvare (în cursul anului trecut) 1.704 solicitări venite din partea cetăţenilor privind concesionări şi închirieri de terenuri în conform itate cu legislaţia în vigoare, au fost realizate documentaţii pentru actualizarea tarifelor la 207 contracte de concesionări şi 137 contracte de închirieri şi au fost întocmite 56 proiecte de ho tărîre şi rapoarte de specialitate.

Ţin să subliniez, în mod

deosebit, că volumul cel mai marc de muncă şi timp a fost determinat de întocmirea celor 338 dosare cu contracte de închiriere şi concesiohare, din ca re 150 d o sa re au fost incomplete. Pentru punerea lor în perim etru l prevederilor legale s-a desfăşurat o muncă de Sisifl

- După preluarea, în anul trecut, a activităţii de parcări, ce atribuţii concrete, în plus, i-au revenit acestui serviciu? •. - întocmirea documentaţiilor de s ta b ilire a ta rife lo r, urmărirea aplicării acestora, p rec u m şi în tocm irea p ro c ’e s e lo r v erb a le de constatare şi contravenţii. în acest interval de timp, au fost întocmite 923 procese verbale în v a lo a re to ta lă de .14 milioane lei.

- Domnule viceprimar,într-un material, în care se făcea analiza modului în care serviciile Primăriei au îndeplinit hotărîrile Consiliului local, serviciul despre care vorbim, a fost cotat cel mai slab. Care este adevărul?

- Undeva pe la mijloc. în

cursul anului trecut', acestui serv ic iu i-au revenit spre aplicare 49 hotărîri. 20 au fost aplicate, 9 sîn t în curs de aplicare. Celelalte 20 hotărîri n ea p lic a te se referă la p ro b lem a - adm in istră rii domeniului public şi privat. în iun ie anul trecut, -au fost întocmite 10 dosare de licitaţie ca re , în con fo rm ita te cu prevederile Legii 50/91,. ău fost înaintate spre avizare la C onsiliu l judeţean, solici- tîn d u -se Şi nom inalizarea c o m is iilo r ' de lic ita ţie . Documentaţia pentru aprobare a fost com pletata în august, anul trecut.

Drumul hîrtiilor nu s-a oprit aici. Aceste documentaţii au fost restituite pentru comple­tare în aceeaşi lună (august) fară a primi, în prealabil un opis al documentelor care să stabilească dosarul documenta-. ţiilor. Aceste documente ău fost retrimise din nou în luna poiembrie. Dar n-a avut loc ' nici un rezultat. D upă,ce.în ianuarie a.c., s-a prezentat lâ noi o comisie judeţeană pentru a realiza verificarea la faţa locului, s tab ilind realitatea celor relatate de noi, şi acum...

aş tep tăm confirm area Consiliului judeţean pentru punerea acestor documentaţii în aplicare!

- Despre bazele de date ce ne puteţi spune?

- în cadrul acestui serviciu a fost realizată o bază de date p riv in d ; ev iden ţa contractelor de închiriere şi co n ces io n are , ev id en ţa cererilor de liberă iniţiativă şi avizele de autorizaţii, p recum şi baza de date re fe r ito a re la p rocese le verb a le de sanc ţiun i contravenţionale în parcările cujfiată.

în altă ordine de idei, mai menţionez faptul că în cursul anului trecut serviciul a p re lu a t de la RADP co n tra c te le s tab ilite de Consiliul local, tot pentru a veni în sprijinul cetăţenilor. A ctu a lm en te avem în

-evidenţă 2.795 contracte de închiriere şi concesionări.

- Activitatea serviciului poate fi comensurată şi valoric?

-. D a/ Veniturile realizate din activitatea enunţată se cifrează la 283 milioane lei.

(va urma)Ion CORDOS

Conducerea Spitalului municipal Dej a anunţat cetăţenii oraşului că începînd cu data dc 2 februarie, sc fac înscrieri pc listele celor 14 medici carc au primit acreditare să desfăşoare activitate ca medici 'dc familie, în conformitate cu Legea Asigurărilor Sociale şi dc Sănătate.'

în teritoriu, la D ispensarul medical urban nr. 1, din prima zi, o notiţă dactilografiată şi lipită pc uşa dc la intrare, îi infonna pc cei interesaţi câ dr. Maria Dumitru, medic specialist medicină generală, face înscrieri zilnic, inclusiv sîmbâtă. Pacienţii carc aşteptau pc hol nu prea ştiau marc lucru despre medicul de familie, doar informaţii trunchiate, culese din presă, dc la televizor şi cunoştinţe. Majoritatea însă, doreau sâ se înscrie tot la medicul dc care au aparţinut.

“Am venit să văd: sc fac tabele, nu se fac? Pentru asta am venit. Şi dacă se fac, vreau să mă înscriu la d-na doctor fiindcă

sînt mulţumită de dînsa”. (Maria Filip, pensionară). “Am venit să văd cum . lucrează dl dr. Rusu Ioan (medic primar medicină generală) că eu de dînsul aparţin şi tot la dînsul vreau să rămîn. Mă cunoaşte deja şi nu are fost să umblu pe Ia alţii”. (Ioan Socărăşain, pensionar).

înscrie au fost pensionarii, speriaţi de ideea că pot rămîne pe “dinafară”, din moment ce numărul pacienţilor pentra un medic este limitat. Asigurările date de medici, cum că nimeni nu va rămîne fară asistenţă medicală, nu au darul să-i liniştească. Graba cu care îi asaltează pe medicii dispensarelor are toate şansele să ducă la apariţia cozilor, aglomeraţiei ş i a

Au început înscrierile!“Fetiţa mea are bronşită şi o tratează

d-na dr. Birnbaum Iudita (medic primar medicină generală pediatrie). Am înscris- o la dînsa şi m-am înscris şi eu ca să nu avem medici diferiţi. Şi pentnTcă sînt mulţumită de felul cum se ocupă de bolnavi...” (Ioana Morar, muncitoare).

Am revenit spre sfîrşitul săptămînii la dispensar, remareînd creşterea afluenţei de public. Primii care s-au grăbit să se

nervilor aferenţi! Am mers să văd cum sc desfăşoară lucrurile şi la un cabinet medical în sistem privat. La “Centrul de săn ă ta te R adex” * în prima săptămînâ, numărul celor înscrişi lad r. Pop R adu-V aler, medic medicină generală, depăşea patra sute şi judecind după sala de aşteptări arhiplină, ritmul înscrierilor nb intenţiona să scadă în următoarele zile.

Se constată că, în general, pacienţii se orientează spre un medic pe care fi cunosc deja şi care îşi desfăşoară activitatea în apropierea domiciliului lor. Aproape toţi se’grăbesc să se înscrie, deşi Ministerul Sănătăţii a dat un comunicat în scopul calmării spiritelor, în sensul câ cei pare nu se înscriu pînă la 31 martie, evident că nu vor rămîne pe dinafară. Acesta este un termen de la care se poate urni sistemul, 1998 fiind un an de tranziţie, anul în care se vor pune pe picioare structurile sistemului de asigurări de sănătate şi se vor aproba reglementările necesare. Reforma, care va fi aplicată deocamdată numai pentru asistenţa medicală primară, urmează să se extindă ulterior şi la cea secundară: policlinici şi spitale.

Toţi asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală profilactică (inclusiv controale periodice ale stării de sănătate), curativă şi de recuperare, pînă la vindecare.

Magdalena VAIDA

l

Specialiştii consideră că'aproximativ 400.000 de români ar putea suferi de boala Alzheimer

Numărul persoanelor care suferă de boala Alzheimer (BA) oscilează între 70.000 şi 400.000, la nivel naţional, a declarat Cătălina Tudose, preşedinta Societăţii Române Alzheimer (SRA), la conferinţa cu tema, “ARICEPT - o speranţă pentra pacient şi familie”.

O evidenţă reală a cazurilor de BA nu există. Bolnavii .care au o astfel'de afecţiune sînt trataţi la domiciliu, nuihai de voluntari (membri SI sau ONG), fii spitalele din .România nefiind secţii pentru astfel de cazuri.

De fapt, aşa cum au precizat specialiştii la reuniune, în toate spitalele de profil din ţară au fost desfiinţate secţiile de geronto-psihiatrie, în care era investigată patologia vîrstnicului. “în centrele nou-create prin ordin al Ministerului Sănătăţii, special pentra această categorie socială, nu a fost angajat nici un medic specialist în psihiatrie şi geriatrie, ci numai internişti şi chirurgi, dc parcă vîrstnicii au nevoie numai de operaţii”, a precizat prof. Mircea Lăzărescu. Inexistenţa unei reţele complete de asistenţă medicală pentru vîrstnici face ca mulţi dintre

suferinzi, saii chiar familiile acestora, să se adreseze specialistului atunci cînd boala se află, deja, într-un stadiu mult prea avansat.' Psihiatrii atrag atenţia asupra faptului că BA este o afecţiune neurologică progresivă, care debutează cu pierderea memoriei. Uitarea se referă la informaţiile noi, de exemplu, pacienţii au dificultăţi în reţinerea datei curente sau a locului în care se află. Ulterior, pe măsură ce maladia progresează, are loc o deteriorare a memoriei de lungă durată. Astfel, apar tulburări de comportament, confuzia, dezorientarea se agravează, aspectul general al bolnavului se deteriorează. în stadii avansate ale BA, pacienţii prezintă tulburări grave de limbaj şi afect, îşi părăsesc dom iciliul şi se rătăcesc, devenind tot mai dependenţi de cei din jur. Evoluţia tipică a BA este cea a unui

' declin progresiv , uneori cu scurte perioade de staţionare. Durata medie de supravieţuire din momentul apariţiei simptomatologiei este de 8-10 ani, cu variaţii destul de lungi. Familia este aceea care trebuie să sesizeze aceste modificări

. de comportament şi să anunţe pe membrii

SRA. Boala Alzheimer se caracterizează prin tulburări comportamentale şi de personalitate, precum şi printr-o scădere ireversibilă a capacităţii cognitive. BA este cea mai frecventă cauză a demenţei senile şi principala reauză a demenţei severe, a mai adăugat Tudose. Etiologia afecţiunii este necunoscută, principalul factor de risc fiind vîrsta înaintată. -

în general, specialiştii pun diagnosticul de BA cu o acurateţe de peste 85% prin efectuarea examenului fizic, a unor teste psihologice şi cu ajutorul tomografiei computerizate, în vederea excluderii altor cauze de dem enţă asociată cu simptomatologie similară. Confirmarea diagnosticului se poate face numai cu ajutorai examenului anatomopatologic al ţesutului cerebral prevalat prin biopsie sau necropsie.

Tratamentele administrate pînă acum constau din medicaţia siinptomatologici asociate cu BA prin anxiloitice, antidepresive, antipsihoticc, precum şi din terapia de stimulare cognitivă.

Specialiştii susţin că, în trei luni de zile, în România varfi introdus un produs nou, pentra stadiile uşoare sau medii ale

bolii, lansat de concernul Pfîzer- Aricept. Noul produs are ca scop inhibarea enzimei care provoacă atrofia' cerebrală. Dacă Ministerul Sănătăţii şi Institutul pentru controlul de stat al medicamentului vor accepta noul produs, acesta ar putea fi livrat gratuit sau compensat, pentra că preţul unei doze pe zi este de 2,5-2,6 dolari.

în SUÂ, această maladie reprezintă a patra cauză de deces la adulţi, după afecţiunile cardiace, cancer, accidente vasculare cerebrale. Boala afectează 10% din populaţia între 65-74 de ani, incidenţa ei crescînd la 40% la vîrstele de peste 80 de ani. Potrivit unui studiu din 1995, prevalenţa bolii Alzheimer creşte odată cu tendinţa de îmbătrînire

' a populaţiei globului. Se pare că boala afectează mai frecvent femeile decît bărbaţii. Specialiştii susţin că Alzhei­mer este o boală şi nu un proces normal de îmbătrînire. Peste pâtra milioane de .americani suferă de BA, estimîndu-se că aproximativ 50% dintre aceştia au o foimă uşoară sau moderată. Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca această boală să afecteze, în viitor, şi persoane de numai 40 de ani. Afirmaţiile lor se bazează pe faptul că boli precum diabetul, TBC, afecţiunile cardiace şi cerebrovasculare, care cu ani în urmă afşctau populaţia adultă, - au devenit, în prezent, tot-mai frecvente la tineri.

Schimbarea şdenum irilor de străzi ia ordinea zilei şi in oraşul Gherla

Corfaea va deveni BrâtianuLa o recentă şedinţă a

Consiliului local .Gherla s-a ridicat din nou problema schimbării unor denumiri de străzi. După Revoluţia din decembrie 1989, edilii gherleni au mai modificat denumirile unor străzi din localitate, însă nu toate schimbările au' fost pc “placul” consilierilor. Unele artere dc circulaţie din urbe au avut nu mai puţin de... trei denumiri în ultimii opt ani Comisia dc învăţămînt, cultură şi sănătate dc pc iîngă Consiliul local şi-a pus piciorul în prag şi a hotărit definitivarea denumirilor dc străzi de pe raza oraşului.

După cum ,nc-a spus preşedintele' . comisiei respective, prof. Radu Orna, în cursul acestei primăveri vor fi operate modificări în denumirea străzilor 16 Februarie şi Dumitra Corbea. Prima sc va numi dc-acus încolo strada Iuliu Maniu, iar cea de a doua va purta numele lui I.C. Brâtianu. La şedinţa Consiliului local, consilierii au mai propus ca o stradă sau piaţă din localitate să poarte numele cardinalului Iuliu Hossu. Propunerea a fost aprobată de 11 din cei 21 consilieri gherleni. '

Aşadar, “valul”schimbărilor nu a ocolit nici reţeaua stradală din oraşul Gherla; unde mulţi locuitori efectiv nu mai ştiu denumirea “uliţei" pc carc circulă zi dc zi...

SZEKELY Csaba

M in is te ru l a "a m p u ta t"

b u g e tu l pentru b u rs e

urmare din pagina 1

Vom face toate demersu­rile la minister pentru ca banii să fie primiţi. Copiii na trebuie să sufere,că ministerul nu a avut bani. Sper ca ministrul Marga să înţeleagă acest lucru”, ne-a declarat inspectorul general dl Ioan Săsărman'.

Bursele de ajutor social (pentru clasele I-V1II 47.000 de lei, iar pentru IX-XII 68J100 de lei), de studiu (16.000 de lei) primite atît de şcolari, cît şi de liceeni, au fost acordate la unele instituţii pe luna decembrie. La altele, în schimb, nu an ajuns nici pe... octombrie. La fel este şi situaţia burselor de merit (24:000 de lei) care sînt destinate doar elevilor meri­tuoşi, cu media generală peste 9,50 şi nota 10 la purtare. Ca urmare, se întrevede o catego­rie a ghinioniştilor pentru care bursele pc ultimele luni ale lui ’97 ar putea rămîne doar o amintire. Pe cînd, alţi colegi de-ai lor- - mai noro­coşi - şi-au cheltuit deja ban

a S T O T " - PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: lani-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/6 x 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fox 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/lax 21-60-75. jo i, 12 februarie 1998 ( l

ACORDămo REDUCERE tîe prcl dc

- '■ W <4

CLUJ-NAPOCA;♦ Piaţa 1848 nr.1

v ■Tel. 437429; Tel/Fax 437430f Uvezii 63 Tel. 437444

(Zona Carbochim - Clujana).' i ^DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56

Tel. 215073HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr. 1.

Tel. 253493 | v li] î ţ Bp ţ z |

ADEVĂRUL;d e d l l j aatmHmk

D is tribu im

p e ş t e o c e a n i c “ c o n g e l a t

MACROU, „ MERLUCIUS, |

HERING, STAVRID

Tel 094/503101

A N G A J E A Z A :• personal cu experienţă în conducere, preferabil

studii în domeniul electric• Şef serviciu aprovizionare j• Ingineri electronist! i• Economist . ; - / .Salarii deosebite. Relaţii la telefon 432457.

SC D A V ID S R L |

JNTERFOANEi(deIpoârtăIN oul număr de telefon

19.76.49PLATA ÎNRAT1:!

E D I T U R AH I P A R I O N

Angajează

T IP O G R A F SU PR A V E G H E T O RC o n d iţii: st

- cunoştinţe temeinice tipografice şi tehnoredactare- prelucrare imagini- limba maghiară - vorbit- autoturism propriu -- disponibilitate de deplasare ";

Persoanele interesate vor depune CV la CP 363,OP nr.l, Cluj-Napoca, pînă vineri 13.02,1998.

Consiliul d e A d m in is tra ţie al

SC ARTA CULINARĂ SA Cluj-Napoca ̂ convoacă

A d u n a r e a G e n e r a l ă E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o rla data de 27.02.1998, ora 10, la Clubul CFR al Sindicatului "Libertatea”, situat

Cliij-Napoca, str.Dobrogeanu Gherea nr.17, pentru* toţi acţionarii înregistraţi la Registml Român al Acţionarilor pînă la data de 24.02.1998. v

Ordinea de zi a Adunării Generale este următoarea:1. Informare privind modul de soluţionare de către Consiliul de Administraţie a

sarcinilor rezultate de la Adunarea Generală a Acţionarilor din 23.12.1997.7. 2. Aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor privind prelungirea contractelor

. de închiriere însuşite şi propuse de către Consiliul de Administraţie.3. Modificarea şi completarea Statutului societăţii după cum urmează:

a) modificarea aliniatului 2 art.6 "Capitalul social": "... sediul Societăţii de - Investiţii Financiare (S.l.F) "BANAT CRIŞANA" este în Arad, Calea Victoriei

nr.33-35” 7b) la art. 16 Atribuţiile Consiliului de Administraţie se va introduce litera g cu

următorul cuprins: "aprobă încheierea actelor juridice prin care se poate dobîndi,' înstrăina, închiria, schimba sau constitui în garanţie Bunuri aflate în patrimoniul societăţii ă căror valoare nu depăşeşte jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic".

c) art.26 Dizolvarea şi lichidarea societăţii va avea următorul, cuprins: "Dizolvarea şi lichidarea societăţii se vor efectua conform dispoziţiilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată".

4. Aprobarea strategiei de reorganizare a societăţii. 3. 5. Oportunităţi de divizare. i?

6. Diverse. ; \Începînd cu data de 23.02.1998 documentele şi materialele informative referitoare

la problemele incluse în ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii din Cluj- Napoca, str.Iuliu Maniu nr.34.

In vederea asigurării condiţiilor prevăzute de instrucţiunile C.N.V.M. privind adunările generale ale deţinătorilor de valori mobiliare emise dc societăţile comerciale deschise, se vor pune la dispoziţia acţionarilor, la sediul societăţii, formulare de procuri Speciale pentru reprezentare în adunarea generală.

în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, adunarea generală va fi reprogramată la data de 3.03.1998, ora 10 în acelaşi loc.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul societăţii sau prin telefon ' 064/197275 interior 49 şi fax 064/194494. *

: T ( î f \

p rin I.LJS. H o ld ing L td . Tel: 0 1 -3 1 0 36 6 0 /6 2 Fax: 01 - 310 36 71

u m b r ă

NOI vă oferim preţuri speciale pentru 7 modele de terminale GS\1 M< îT< >Kt }f A

E x p o z i ţ i a d e T e l e c o m u n i c a ţ i i

Bucureşti, Sala Palatului 10-13 februarie 1998

o f e r t e !

Numai abonându-vă la diaiog beneficiaţi de această ofertă specială.. Serviciul BSICT penhutirw

Oferta este valabilă în perioada 10-27 februarie 1998. Preţurile nu includ TVA.

Vă aşteptăm la adresele

I.L.S. Holding Ltd.B u cu reşti, P iaţa W alter M ărăcineanu 1 ( lângă S a la P ala tu lu i), tel: 092 2 7 4 7 7 3 ,3 1 0 3660laşi, Str. M oara d e Foc 35, e t 4, tel: 092 357 027, 032 217 044Cluj, Str. Horea 33, ap. 8, tel: 092 260 617 • ■A rad, Str. Lacului 6, ap . 1, tel: 092 260 616, 057 256 597Sibiu, C alea Dumbrăvii, bl. 19B, ap . 1, tel: 092 260 664, 069 233 803 *C o n s ta n ţa , Bd. L apuşneanu 93, bl.LV 22, s c . A, ap . 2, tel: 092 260 619, 041 632 167 G alaţi, Str. D om nească 4, bl. P10>ap. 2, tel: 092 357 336, 036 413 280

R oşiori: FIERĂSCU, S tr. S o ld a t M ă g u re an u 1 A, tel: 0 4 7 466 652 A iba Iulia: V1VA, S tr. T. Vladimirescu 6 , te l: 0 5 8 8 1 3 9 4 8 Z a lău : MILENIU G SM , S tr. G h e . Doja, D 103, P . te l: 0 6 0 631 446 Tg. M ureş: EURANIS, P ia ţa T randafirilor 2 7 -2 9 , te l: 0 6 5 1 6 5 1 4 5 M ed iaş: ORLANDO, S tr. N ico lae lo rg a 1, tel: 0 6 9 8 1 5 9 1 5 G alaţi: EM PORIO , S tr. Domnească*S2A tel: 0 3 6 471 4 0 0 T u lcea : EM PORIO, H otel D elta, te l : 0 4 0 5 1 0 4 4 0 T u m u S ev e rin : M INETI, S tr. A urelian 7 8 , tel: 0 5 2 3 2 3 040

( j ţ ) i°L <2 februarie 1998 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbătâ 9-14; tel/lax 19-73-4)4; SUBREDACŢIA TI 141) luni-vincri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75.

/ L O E V A R U L e f l e C B u j

computere

COM ERTtDiTERNATIONALvinde următoarele terenuri:

O în Clui 5- str.Cîmpului S=18.908 mp. - facilităţi:gaz, curent- Calea Turzii fn - S=13.500 mp. - facilităţi:gaz, curent, apă, telefon, canalizare O Floreşti - S=51.100 mp. - facilităţi:gaz, curent, apă şi telefon

O De] - S=27.500 mp. - facilităţi: .gaz, curent, apă, canalizare şi telefon O Baciu - S=7.500 mp. - facilităţi:curent, apă, canalizare, telefon O Gherla - S=5.000 mp. - facilităţi:gaz, curent, canalizare, apă O Zîm bor (la 80 km de Cluj-Napoca, spre

Satu-Mare) - S= 8.400 mp. - facilităţi:curent electric şi apă O Dealul N earu (la 70 km de Cluj spre Fîntînele Beliş) - S=215.000 mp.Relatiilatelefohf)64/438.488.

Lichidatorul J.R.D. Smith oferă spre vânzare afacerile si mijloacele fixe ale doua ferme incluse în programul de privatizare şi lichidare al Guvernului României. Toate aceste ferme au încetat activităţile com erciale, dar mijloacele de producţie sunt în continuare disponibile împreună cu pesonalul de execuţie şi conducere cu experienţâ.Urmează principalele date ale fiecărei ferme :

S .C . A V 1SU IN P R O D S .A . B istriţa (în lichidare)Str.Tărpiului nr. 26 ,Bistriţa , Judeţul Bistriţa Năsăud T e l : 063/250397Dl. Director M. HANG AN ~ "

- ferme de găini şi porci, fabrică de nutreţuri combinate- 13 amplasamente ■- cifra de afaceri apoximativă în 1996 : 1,6 milioane dolari SUA

S .C . S L IN P R O D S.A. G alda de Jos (în lichidare )Sat Oiejdea , Comuna Galda de Jos,Judeţul Alba .T e l : 0 5 8 /8 1 2 2 5 0 , 813565 Dl.Director I. SON EA

- ferme de porci şi fabrică de faină proteică ’- 2 amplasamente ^- cifra de afaceri aproximativă în 1996 : 400 mii dolari

Caietele de sarcini se pot procura , gratuit , de la sediul fermelor-adresele mai sus menţionate - sau de la biroul din Bucureşti al lichidatorului:

Deloitte & Touche România 'Dna C. V A N A - ' V : ; T .;Splaiul Unirii nr. 16,etaj V II , BucureştiTel.: 01 330 57 75 ,01 330 79 09 " . , -Fax.: 01 330 42 1 4 ,0 1 330 57 60 .Autorizaţi de Institutul Experţilor Contabili din Anglia şi Ţara Galilor pentru a desfăşura activităţi de lichidare.

PALATUL COPIILORO r& a n ize a ză C O N C U R S

pentru ocuparea următoarelor posturi: iO ÎNGRIJITOARE !O PORTARInformaţii la telefon 195765.

Regia Autonomă a Domeniului Publiccu sediul în Turda, str.Petru Maior nr.4

anunţă tuturor abonaţilor intenţia de majorare a tarifelor de salubritate cu un indice de 1,51 începînd cu data de 1.03.1998.

04979i Preşedintele Consiliului de Administraţie

Organizează la Baza de Recepţie - C a lea B a c iu lu i 2-4

în data de 16 .02 .1998 - L IC IT A Ţ IE pentru vînzarea de

1 «m ijloace fixe amortizate complet 5 şi • mijloace fixe neamortizate casate.

Lista şi relaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 195558 sau 435146.

de Cluj ■ j

C O N S I L I U L LOCAL AL M U N I C I P I U L U I T U R D A

revine asupra anunţului din data de *î 17 ianuarie 1998, respectiv 18 ianuarie 1998,

prin c a r e a n u n ţă d e c iz ia d e

selecţie de parteneri din ţară şi străinătateîn vederea ameliorării calităţii serviciilor publice şi a realizării programelor de investiţii pe termen scurt, mediu şi lung prin

asocierea şi/sau concesionarea serviciilor publice, cu modificarea calendarului licitaţiei pentru serviciul public d e '

termoficare, apă, canal după cum urmează:

• 26 februarie 1998 - Depunerea dosaruluide candidatură (pceselecţie)

• 5 martie 1998 - Anunţul candidaţilor preselectaţi

• 5 aprilie 1998 - Depunerea ofertelor

Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul’ R.A.T.A.C.F.L. Turda, str.Axente Sever nr.2,3350 Turda, judeţul Cluj, tel/fax: 064/433801.

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

* c e

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralămai simplu

n u s e p o a te !

A D E V A R U L d e C lu j,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

A D E W L R B J L d e C lu j PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtă 9-14; tel/foi 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:

luni-vineri 8-16; tel/lax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-1.6; tel/fax 21-60-75. joi, 12 februarie 1998 s i

PACHET INTEGRAT WINDOWS DE MANAGEMENT, GESTIUNE Şl CONTABILITATE

„Instalare şi acces gratuite ! Consultanţă şi service gratuitei

C l u j - N a p o c a , S t r . Z r i n y l n r . 4 ; V Tel: 064-414170; 094 637303, Fax: 064-414879

http://www.transart.ro; email; neoman@transart.roTRANSARL

Serviciul de Ambulanţă a judeţului Cluj i

V I N D E P R I N §

LICITAŢIE PUBLICĂmijloace fixe

(autosanitare TV, motoare L25, bărci).Listele complete sînt afişate la garajul

unitătii din str.Maiakovski 9.t

Licitaţia va avea loc la data de 19 februariei1998, ora 10 la garajul instituţiei noastre.

VINZARICUMPĂRĂRI

G&saIs SJB*£ISE6

• V înd apartam ent 3 cam ere ultra finisat Mărâşti-ccntral 2 băi, 3 balcoane, garaj, 125 m ilioane negociabil. TeL 19-30-48; 19-30- 49.(010523)

• P r o d u c ă to r , v în d m ărţişoare din p orţelan . TeL 058/83-29-31. (000427)

• V înd g a rso n ie ră c o n fo rt I f in is a tă , b a lc o n în c h is , te le fo n , tv c a b lu , p a r ţ i a l m o b i l a tă , z o n a S h e l l M ă n ă ş t u r , p r e ţ 1 0 .0 0 0 d o lari. Tei. m o b il 09-48-30- 46-4. (010536)

• V in d e m p u n g i polietilenă tip m aieii, im port Italia-180 Iei+TVA. TeL 19- 86-82. (000538)

• C u m p ăr c ă r ţ i. T el. 19- 0-33. (010252) "• Vînd m aşină p ream balat

zahăr. Tel. 15-78-26 sau 094- 565-287. (000501)

• SC Lotus C ugir SRL vinde la preţuri deosebit de avantajos cu livrare la dom iciliu m aşini de spălat, m aşini de cusut noi de tip C ug ir.'T eL 057-75-12-47 Cugir si 064-13-24-61 C lu j, (010499)

• Vînd 800 m p teren zona Bună Z iu a 23 . D M /m p negociabil. T e l . 1 6 -0 5 -4 3 (000473) , -

• V înd u rg e n t te r e n în Băişoara, zona Iancului, acces, apă, curent. Telefon 064/19-85- 13. (000478)

■ Vînd cabană d in lem n cu teren localitatea Lunca Vişagului n r . 10 p r e ţ 2 0 .0 0 0 D M negociabil. (000182)

• V înd urgent apartam ent 2 cam ere P-ta A bator, fin isat, cu te le fo n , f e l . 0 6 4 /1 9 -8 5 -1 3 . (000479)

• Vînd casă 3 cam ere, grădină, cartier Gruia. TeL 064/19-85-13 sau 064/19-59-98. (000480)

• Vînd casă particu lară. TeL 1 5 -7 8 -2 6 sau 0 9 4 -5 6 5 -2 8 7 . (000503)

• V înd garsonieră confo rt 1 str. C iobanului, telefon. TeL 17- 10-06.(000510)

• Cum păr casă particu lară în zona str. Fabricii-L is şi un grajd d in cărăm idă în loca lită ţile d in z o n a C lu j .„ T e l . 4 3 - 1 3 - 1 1 . (000517) .. • Vînd garaj. Tel. 17-65-76 orele 17-21. (000520)

V înd garsonieră confort 1 str. D îm boviţei nr. 81 bl. D l 6 ap. 2. (010487)

• V înd apartam ent una cam eră str. Grigore A lexandrescu nr. 15 ap. 64 M ănăştur o re le 16-18. (010511)

Vînd u rg en t a p a r ta m e n t Ultracentral co m p u s d in 2 cam ere d e c o m a n d a te , parchetate, gresie, fa ia n ţă la bucătărie, baie , c ă m a ră şi sobă d e g ă tit la b u c ă tă r ie . TeL 19-30-08 sa u 13-65-96. (000316)

• V înd vilă u ltra f in is a tă lingă G răd ina B otanică. TeL 41-63-23. (000414)

• C u m p ă r D acia 1300- 1310. O fe r p r e ţu r i în t r e 8- 13 m ilioane. T el. 19-28-39; 16-72-61. (010370)

* C u m p ăr D acia 1310. TeL 13-55-41. (010406)• Vînd Renault 9 şi VW Passat

recent aduse în tară. Tel. 15-90- 7 0 .(010495) '

• V înd săm înţă de ceapă. T elefon 15-23-61 după o ra 17. (010486)

SOCIETATEA COMERCIALA FARMACEUTICA

N A P O F A R MCluj-Napoca, str.Maiakovski nr.2

organizează în data de 27.02.1998 C O N C U R S

pentru ocuparea postului de 3electrician întreţinere 1

j - ? ■C ond iţii: - calificarede electrician cu o vechime

de cel puţin 5 ani în meserie.- - categoria a V Il-a

în s c r ie r i p în ă ia d a t a d e 2 5 . 0 2 . 1 9 9 8 .-

E x a m e n u l a r e lo c în d a t a d e 2 7 . 0 2 . 1 9 9 8 .

VIND EM♦ 2 autotiruri de 2 0 1

cu prelată şi dubă♦ autocamion IFA-LW50 I♦ 2 autodube SAVD3Mîn stare bună de funcţionare

Telefon 155407.

• Vînd 29 ari teren a rab il la vam a C ăian după m o ară la 25 km de Cluj. Informaţii str. Plaiuri nr. 10 Rus Luca Cluj-Napoca sau tel. 17-52-95 C luj. (010503)

• V in d em m aş in i d e cu su t sim ple , D acia p a p u c 1992, RA B A c a ro sa tă 1988, TV izo term ă diesel 1987, N issan P a tro l 2 uşi 1987 3250 cm c diesel. T el. 42-61-81 ore . 8- 18 (567470)• V înd O pel K adett diesel

fabricaţie 1989 recen t adus în tară, D acia 1310 0 km , O ltcit Club fabricaţie 1992. Tel. 09-48- 15-52-5. (010376)

• V înd D acia 1310 break an de f a b r ic a ţ i e 1 9 8 9 , p re ţ avantajos. Inform aţii la tel. 18- 90-71. (010537)

• C um păr p iei vulpe, nutric. Tel. 15-25-73 (010400)

• V înd ţiglă de T eiuş 1000 b u c ă ţi la p r e ţ d e fa b r ic ă . In fo rm aţii te l. 16 -15-39 sau Gilău str. Feser nr. 523. (010510)

• V în d 10 m c c h ere s tea 720.000 lei/m c. TeL 19-53-57. (010527)

ÎNCHIRIERI• Dau chirie cam eră. Tel. 16-

36-02 (000465)• D au c h ir ie ap a rtam e n t

m obilat, telefon, valută. TeL 13- 66-73 .(000535)

• înch iriez o cam eră pentru d o i t in e r i c ă s ă to r i ţ i . S tr. M ărăşeşti nr. 29. (010531)

DIVERSE• D e u ts c h - ru m ă n is c h e s

H a n d e ls u n te rn e h m e N su c h t e n g a g ie r te . M i ta r b e i te r fiir Geschăftsaufbau. Zuschrifit an: Fa.Hochapfel, N eefestr. 59, D-- 09119 C hem nitz, Deutschland. (15828)

• A n g a jă m m e c a n ic î n t r e ţ in e r e m a ş in i c u su t, m u n c ito ri c a lific a ţi p e n tru croi şi confecţii şi necalificaţi cu p o s ib ilita te d e c a lificare . T e l . 4 2 -6 9 -8 1 o r e 8 -1 8 (567469)

* A n g a jăm v în ză to a re , a s p e c t f i z ic p l ă c u t , s e r i o z i t a t e , 2 0 -3 0 a n i . In te rv iu v in e ri o re le 16 la C o fe tă r ia E x c e ls io r , P - ţa A v r a m I a n c u n r . 13. (000507)

• V înd D acia 1310 break an 1989 avariată si A udi 100 turbo diesel an 1987'. Ţ el. 094-56-71- 30. (010500)

• V în d două au to tu rism e Renault 20 unul cu talon, pentru' p ie s e , u n u l f ă ră ta lo n în f u n c ţiu n e . V în d u n m o to r R enault 1600 cm c, un m otor Dacia 1400 cmc. T elefon 14-49- 2 7 .(000371)

• A n g a jă m fem e ie d e se rv ic iu la p izzerie . TeL 43- 8 7 -3 8 .(0 0 0 4 0 9 ).

« A n g a jă m v în z ă to a re se rio ase cu c a r te d e m uncă . T el. 17-23-85. (000515)

• C o n siliu l B a ro u lu i C lu j în tem e iu l a r t / 46 d in Legea n r . 5 1 /1 9 9 5 c o n v o a c ă A d u n a r e a G e n e r a l ăO r d i n a r ă p e d a t a d e 27.02.1998 o ra 12, în P a la tu l J u s t i ţ ie i C lu j, c a m e ra 31. P r e z e n ţ a o b l ig a t o r i e .(000540) :

• A n g a jez v în z ă to a re la to n e tă de in cin tă cu p ro g ram r e d u s . T e l . 1 4 -4 5 -2 0 . (000541)

* SC D eco r U şi M etalice S R L c a u tă sp a ţiu p ro d u c ţie în tre 300-800 m p. R elaţii teL 14-47-94; 094-643-383; 092- 345-639. (000543)

• R econd iţionăm v ă n l Tel. 13-07-02. (597597)

• F i r m ă p a b t i c u la r ă a n g a jă m a g e n t c o m e rc ia l p e n t r u d is t r ib u ţ ie a rtico le sp o r t în to a tă ţa ra . C ond iţii p e rm is c a teg o ria B, telefon, t în ă r , d in am ic , ex p erien ţă . T el. 26-54-46. (010363)

F irm ă d e co n stru c ţii an g ajează tra c to r is t ru tie rist p e b u ld o ex c av a to r. R ela ţii te l. 43-23-29. (010407)

• E x ec u tă m d e ra tiz ă ri. T el. 17-11-88 (010461)

• SC D eco r u şi m eta lice S R L a n g a je a z ă t r a n s la to r lim b a tu rc ă , con tab il şi şofer p r o f e s i o n i s t , s a l a r i z a r e a v a n ta jo a să . R e la ţii la tel. 14-47-94 sau la sed iu l firm ei s t r . P a ta n r . 12 a p . 43 . (010502)

• SC S a lp re s t SA a n u n ţă i n t e n ţ i a d e m a j o r a r e a t a r i f e l o r ia s e r v i c i i l e e fec tua te . (010513)

• A n g a jez s t r u n g a r i Tel. 43-20-54. (010514)

• P ro fe so r k in e to te ra p e u t a c o r d c o n s u l t a ţ i i ş i t r a t a m e n t în c a b in e t d e sp e c ia lita te p e n tr u t r a ta r e a defic ien ţelo r fizice Ia copii şi a d u l ţ i u t i l i z î n d m e to d e m o d e rn e in c lu s iv a p a ra tu l V e r t e s p e n t r u t r a t a r e a a f e c ţ i u n i l o r c o lo a n e i v e rte b ra le -sco lio ze , c ifoze, lordoze. TeL 19-59-43 înain te d e m a s ă 1 5 -5 0 -5 2 d u p ă - m asă . (010520)

* E lim in a ţi m u ceg a iu l d in a p a r ta m e n tu l dvs fo losind m u ceg a i S top e fec tu l este im e d ia t v iz ib i l , e f ic ie n t , d u r a b i l . S e g ă s e ş te in m a g a z in e le d e ch im ica le . I lo n a Im p ex teL 13-35-97. (010534) -

• S o c ie ta te c o m e r c ia lă angajează barm ană. R ela ţii str. O aşu lu i nr. 12 lîn g ă Peco. C er seriozitate. (000446)

• ' A n g a jă m v în ză to a re ş i bannane. TeL 15-78-26 sau 094- 565-287. (000502)

• S V M M o n ex it SA angajează secretară cu cunoştin ţe operare calculator, o lim bă străină, vîrsta m axim ă 3 0 ani, tre id er R asdaq vîrsta m axim ă 30 ani. Inform aţii str. Som eşu lu i nr. 29, (000511)■ • N um ita B aro Jojica Erszebet- cu do m ic iliu l necunoscut este c ita tă de Judecătoria Turda în d o sa ru l n r . 1 9 8 3 /1 9 9 7 p e n tru term enul de 24 m artie 1998 în p r o c e s d e r e c u n o a ş te r e a dreptului de proprietate. (15372)

• 2 -4 .000.000 lei lunar. F irm ă d irec t im porta toare angajează şi p re g ă te ş te g r a tu i t 50 t in e r i p ro m o v în d n o i m a n a g e ri în A rd e a l. S e a s ig u ră c a r te d e m u n că . S u n a ţi a z i , în c e p e ţi m îine . T el. 064/15-92-03 după o ra 10. (000522)

• A ngajăm vînzătoare pentru p ia ţă b rinze tu ri. In form aţii la te le fo n 19 -52-58 după m asa. (000523) •

• T ea tru l de Păpuşi P uck anunţă co n cu rs în data de 16 feb ruarie 1998 o re le 10, pentru ocuparea postu lu i de econom ist g rad IA -co n tab il şef. Condiţii: s tu d ii su p e rio a re eco n o m ice , vechim e 8 ani. Inform aţii tel. 19- 74-10. (000525)

• în conform itate cu Legea nr. 1 3 7 / 1995 P rim ă ria C o jo cn a an u n ţă în ceperea dem ersurilo r pen tru ob ţinerea autorizaţiei de m ediu pen tru ob iectivu l C entru soc ia l, situ a t în C ojocna, s tr . E m inescu nr. 2A. E ventualele sesizări şi su g e s tii numai pentru factorii de m ediu , sc vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor n r. 99 (000536)

• în conform itate cu Ix g ca nr. 137 / 1995 M işcarea T in erilo r p en tru p a ce anunţă în ceperea d e m e rsu rilo r pen tru ob ţinerea a u to r iz a ţie i d c m ed iu p en tru obiectivul Centru social, situat în C ojocna str. E m inescu nr. 2A. E ventuale le sesizări şi sugestii, num ai pen tru factorii dc m ediu, sc v o r dep u n e la APM C lu j, C a le a D o r o b a n ţ i lo r , n r . 9 9 (000537).

• A n g a jă m m u n c i to r i i n d i f e r e n t d c c a l i f i c a r e c u ju m ă ta te sau no rm ă în treagă , program flexibil cu sau lără carte de m uncă, sa la r 5-800.000 lei. T e l. .4 3 -51-83 sau 16-22-27. (000542)

A ngajăm econom istă pentru

Str,Bariţiu nr.20 jV ă oferă:

• cele mai mici preţuri la vînzare

• cefe mai mari preţuri la cumpărare

• 'a m b e le cursuri negociabile

• A n g a je z v în z ă to a r e . S a lariza re bună. TeL 15-59-42; 09-23-64-79-3 . (010478)

B r u tă r i a g e rm a n ă “ K lau sen b ro t” angajează bru tar c o c ă to r - f r ă m î n t ă t o r ş im o d ela to a re cu experienţă. Str. M ax im G o rk i nr. 172 TeL 43- 5 1 -2 8 .(0 1 0 4 9 7 )

• T ran sp o rt m arfă 1 To D acia P apuc T el. 17-45-22. (010532)

• SC C o m p le x A grosem C lu j s t r . H o re a 42-44 a n u n ţă o rg a n iz a re a lic ita ţie i pub lice p e n t r u v î n z a r e a u n e i c a n t i tă ţ i d e 1500 to n e g r îu p a n i f i c a ţ i e c a l i t a t e su p e r io a ră . L ic ita ţia va avea loc la sed iu l societăţii pe d a ta d e 20 f e b ru a r ie 1998 o re le 9. R e la ţii su p lim e n ta re la teL 0 6 4 -4 3-25-34 şi 064-43-25- 38 ; 064-13-04-88 . (010505)* în con fo rm ita te cu Legea nr.

137/ 1995 A brudan Ilie anunţă în ce p ere a d em ersu rilo r pen tru o b ţin e rea aco rd u lu i dc m ediu pen tru o b iec tiv u l C asă de locuit şi anexă gospodărească, situat în S crin d -F răsin c t nr. 65, com una M ărgău ju d eţu l Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru facto rii d c m ed iu , se vor depune la s e d iu l A P M C iu j, C a le a D o ro b an ţilo r nr. 99 (000508)

* în co n fo rm ita te cu Legea nr. 137 / 1995 C o lo jo a ră M arinei anu n ţă în cep erea dem ersu rilo r p en tru o b ţin e rea acordului dc m ediu p en tru obiectivul Casă dc locu it şi an ex ă gospodărească, situat în Scrind-Frăsinct nr. 65A, co m u n a M ărg ău ju d e ţu l C luj. E v en tu ale le sesizări şi sugestii, num ai p e n tru facto rii dc m ediu , sc vo r d ep u n e la sediul Al’M C luj, C a lea D oroban ţilo r nr. 99 (000509)

* în d o sa ru l c iv il nr. 3238 / '1 9 9 7 a J u d e c ă to r ie i D e j , reclam an ta B agi Susana cheam ă în j u d e c a t ă p e B ag i J a n o s , c e tă ţe a n m a g h ia r o b ie c t iv u l

PIERDERI

p ro c e s u lu i d iv o r ţ te rm en d c contabilitate prim ară, secretariat, j u d e c a t ă la d a ta de 16.02.1998. c u n o ş t in ţ e l im b a e n g le z ă , (000518) g e r m a n ă ş i o p e ra re P C . ™In fo rm aţii te l. 43 -01-47 în tre o re le 8-14. (010468)

B io p a r t i c ia n , m a s e o r , re flex o lo g L iv iu M ocan, tra tez o r ic e b o a lă . O fe r serv ic ii de în tre ţinere corporală în perioada 5-25 a fiecăre i luni. Inform aţii la tel. 094-81-14-56 . (010504)

• SC C o m p ex it SR L efectuăm , tran sp o rt in te rn a ţio n a l C eh ia ,S lovacia , U ngaria, capacitate 1 tonă vo lum 18 m c cu 0,8 D M / k m cu TVA. TeL 064-19-42-56;0 6 4 -1 9 -4 5 -0 3 .(0 1 0 5 0 7 )

• în confo rm itate cu Legea nr.137 / 1995 C rişan Iu liu anunţă în cep erea d e m e rsu rilo r p en tru ob ţin e rea au to riza ţie i de m ediu p en tru ob iec tivu l fabricare ţig le , c ă r ă m iz i , a l t e e le m e n te c o n stru c ţii d in b e to n , tă ie rea , fasonarea, fin isarea p ietrei, situat î n C o p ă c e n i p a r c e la 63 d .E ven tuale le , sesizări şi sugestii n u m ai p e n tru fac to rii de m ed iu se Vor dep u n e la sed iu l A P M C lu j C a lea D o ro b an ţilo r nr. 99 (010530) ’

• P ie rd u t carne t de sănătate p e n u m e le M o c a n V asile . î l d ec la r nu l. (000519)

• S C K aru m aa SR L C luj p ie rd u t a v ize d e în so ţire seria E nr. 990551-990600 . Se declară « u le . (000533)

,* P ie rd u t carte de identitate seria A / l 95729 . O declar nulă. (010516)

Citiţizilnic

ADEVĂRULde

s10) joi, 12 februarie 1998 P U B L IC IT A T E

• SC M eteo ra SR L , p ie rd u t av ize de în so ţire se ria A F n r 4 7 3 2 4 9 - 4 7 3 2 9 9 ; 4 7 3 4 5 0 - 4 7 3 4 9 9 ; 4 7 3 5 5 0 -4 7 3 5 9 9 ; 4 7 3 7 0 0 -4 7 3 7 4 9 ; 4 7 3 8 0 0 - 4 7 3 8 4 9 ; 4 7 3 8 5 0 - 4 7 3 8 9 9 ;473 9 5 0 -4 7 3 9 9 9 ; se r ia D n r 35151-35200; 535 3 5 1 ; 3 5 4 0 0 ; se ria F n r. 9 7 3 0 0 1 -9 7 3 0 5 0 ; 9 7 3 2 0 1 -9 7 3 2 5 0 ; 9 7 3 7 0 1 - 973750; seria A F nr. 509451 - 509500; se r ia B n r . 9 4 9 1 5 1 -. 9492 0 0 s e r ia F n r . 4 2 9 1 0 1 - 4 2 9 1 5 0 ; 4 2 9 5 5 1 . -4 2 9 6 0 0 ; 4 2 9 6 5 1 -4 2 9 7 0 0 ; 4 2 9 3 0 1 - 4 2 9 3 5 0 ; 4 2 9 4 5 1 - 4 2 9 5 0 0 ;429951 -4 3 0 0 0 0 ; s e r ia F n r 869251-869300 869351-869400; 8 6 9 5 0 1 -8 6 9 5 5 0 ; 8 6 9 6 5 1 -869700; se ria D n r. 582451 - 582500; 58290Q-582950; se ria E n r , 2 3 1 1 0 1 -2 3 1 1 5 1 ; 2 3 1 2 0 1 - 2 3 1 2 5 0 ; 2 3 1 7 5 1 - 2 3 1 8 0 0 ;2 3 1 9 0 1 -2 3 1 9 5 0 ; s e r i a F n r . 8 2 0 1 5 1 -8 2 0 2 0 0 ; 8 2 0 2 0 1 - 8 2 0 2 5 1 ; s e r i a A F 5 0 4 4 5 1 - 504 5 0 0 ; s e r ia F n r . 9 9 2 5 5 1 - 9 9 2 6 0 0 ; 9 9 2 7 5 1 -9 9 2 8 0 0 ;

.9 9 2 9 0 1 -9 9 2 9 5 0 ; s e r ia D n r . 8 0 0 0 0 1 -8 0 0 0 5 0 ; 8 0 0 0 5 1 -8 0 0 1 0 0 ; 8 0 0 1 0 1 - 8 0 0 1 5 0 ;8 0 0 3 0 1 -8 0 0 3 5 0 ; 8 0 0 4 5 1 -800500; se ria F n r. 825651 - 825700; 825701-825750; seria C nr. 3501-3550; 3551-3600; 3751- 3800 ; 3801-3850; 3851-3900; 3901-3950; nr. 201551-201600; 2 0 1 6 0 1 -2 0 1 6 5 0 ; 2 0 1 6 5 1 -2 0 1 7 0 0 ; 2 0 1 7 0 1 - 2 0 1 7 5 0 ;c h ita n ţe f is c a le n r . 7 9 5 3 0 1 - 7 9 5 3 5 0 . S e d e c la r ă n u le . (000531,2)

DECESECOMEMORĂRI

• Cu du re re in suflete anunţăm încetarea din-viaţă a scum pului n o s tru ta tă , socru şi bunic UNGURUŞAN NISTOR. înm orm intarea va avea loc la capela Cimitirului C entral in d a ta de 13 februarie o ra 13. Fam ilia îndoliată. (000504)

• Cu tristeţe familia anunţă trecerea în nefiinţă a celei ce a fost LIVIA EROMNIMON. înm orm intarea v ineri, 13 februarie 1998, o ra 12 la Cimitirul C entral. Veşnică amintire. (000516)

• Cu necuprinsă durere, anunţăm trece rea la cele veşnice a iubitului nostru soţ, tată şi bunic, FEREŞTEAN OPREA, în vîrstă de 56 de ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 13 februarie 1998, ora 11, de la C apela C im itirului C e n tra l. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său mare! Soţia Magdalena, fiul Marian, nora Corina şi nepoţii Vlad şi Eliza. (000526)

• Cu d u re re în suflet aducem la cunoştin ţă încetarea fulgerătoare din viaţă a scum pei no as tre MOLDOVAN ILEANA născută Câmpean în vîrstă de * 41 ani. Înm orm întarea va avea loc în d a ta de 12 februarie 1998 o ra 13 la Capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Soţul, mama, sora cu familia. (010498)

• Ne luăm rămas bun şi îi aducem un ultim omagiu iubitei noastre mătuşi TONU MARIA. Sana, Valentin şi Bogdan. (000530)

• Un u ltim om agiu scumpului nostru fra te şi unchi UNGURUŞAN NISTOR din partea familiei Unguruşan Vasile. (000506)

* Un ultim *om agiu Ia trec e rea în nefiin ţă cuscru lu i nostruUNGURUŞAN NISTOR din p a rte a lu i N iţă , L enu ţa , Vasile şi Emanoil cu familiile. (000505) >

■ îm părtăşim .durerea colegei noastre, contabil şef, Sofia Bumb, la p ierderea su ro rii d rag i. C adre le didactice şi personalul TESA Şcoala nr. 29 Cluj-Napoca. (000513)

* Sîntem alături de colega noastră contabil şef, Sofia Bumb, în m area d u re re p ric inu ită de trec e rea în veşnicie a surorii ei dragi, SAVETA. Colegele de la Contabilitate, Secretariat şi Bibliotecă Şcoala nr. 29 Cluj. (000514)

• Sîntem alături de familia îndoliată în m area durere p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a colegului nostru FEREŞTEAN O PREA. Dumnezeu să-l odihnească. Colegii de Ia P4 Unirea Cluj. (000524)

* îm părtăşim du rerea dragei n o as tre cuscre, M agdalena, în cum plita încercare prin care trece, la p ie rd e rea iu b itu lu i soţ, FEREŞTEAN OPREA. C ondoleanţe fam iliei îndoliate. Fam ilia Felecan (000527)

• Un ultim şi trist rămas bun dragului nostru verişor FEREŞTEAN OPREA, pe care m o artea l-a smuls n ed rep t de repede din mijlocul nostru. Dumnezeu să-i primească la sine sufletul său generos! Familia Bozbici. (000528) .

• Cu durere în suflet 'ne despărţim de sora şi cumnata noastră TONU MARIA şi sîntem alături de familie, în aceste clipe grele. Amintirea ei va răm îne veşnic vie în sufletele n o as tre . Sora Victoria şi cumnatul Vasile. (000529)

• Sîntem alături de naşul nostru Moldovan Aurel în cumplita încercare prin care trece la moartea soţiei sale MOLDOVAN ILEANA. Finii Sabău Marius şi .Lili. (000534)

• Sîntem alături de familia colegului nostru MORAR TEODOR, plecat prem atur din mijlocul nostru. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Napomar SA. (000544)

• Un ultim omagiu la trecerea în nefiinţă a bunului nostruprieten FEREŞTIAN OPREA. Sincere condoleanţe familiei. Fam ilia O prişan. (010492)

• Sîntem alături de colegul nostru Boldi Ludovic la p ie rderea m amei d rag i. Colectivul CTC Metrologie. (010496)

• Sîntem alături de fosta noastră colegă Costanaşiu M aria în m area d u re re pricinuită de moartea soţului drag. Colectivul de casiere al Staţiei CFR Cluj-Napoca. (010506)

• S incere condoleanţe doamnei Costanaşiu M aria la pierderea soţului drag, din partea sa la ria ţilo r S taţiei CFR Cluj-Napoca. (010508)

* Cu durere anunţăm trec e rea în e tern ita te a m arelui artist AUGUSŢIN ALMĂŞAN. Înmormîntarea va avea Ioc în 13 februarie, ora 14 din Capela Cimitirului central. Familia. (010518)

. * S incere condoleanţe domnului director Nam losif, Someg G herla, în marea durere pricinuită de moartea tatălui. SC Transcarpatica SA. (010512)

* Personalul medico- sanitar din UM 02565 Cluj sînt alături de familia dl, plut ad j. V iorel M incă, în încercarea prin care trece. Sincere condoleanţe. (010521)

• în clipele de adîncă d u rere sîntem ală tu ri de colegul nostru Bebe Costanaşiu Ia despărţirea de iubitul Iui tată. Colegii de serviciu. (010522)

• Un ultim omagiu bunei n o as tre vecine LENA MOLDOVAN. Familia Terec loan şi Ana. (010526)

■ Sincere condoleanţe domnului director general Tulbure Vasile Ia decesul fra te lu i său. D ispensarul Medical Regional CFR Cluj. (010535)

* Un ultim omagiu îi aducem cum natului şi unchiului nostru drag DUMITRU ŞTEFAN. Dormi în pace. loan şi Ana Feneşan şi nepoatele Lena şi Mariana cu familia. (010538) ‘

• în 12 feb ruarie se îm plineşte un an de la oprirea ceasornicului vieţii dragului şi neuitatului nostru ing. chim . DRAGOŞ CHELBEA. Ne rugăm ca Domnul să-l odihnească in pace. Parastasul de pomenire la B iserica ortodoxă str. Govora Mănăştur; sîmbătă, 14 feb ru arie , orele 16. Familia. (000462)

* Pios omagiu dragei noastre mame ILIEŞ CORNELIA la comemorarea a 17 ani de la deces. Mariana şi Radu Opriţa. (000521)

• Azi 12 februarie 1998 se împlinesc 2 ani de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic IRIMIEŞ VASILE. Nu te vom uita niciodată. Soţia Florica, fiica Iuliana cu familia. (010450)

• S-au scurs 6 săptămîni de cînd a plecat dintre noi iub ita noastră bunică şi soacră ROZICA OŞIAN. Parastasul va avea loc azi, ora 16 Ia Biserica Bob. Cristi, Flavia Paula. (010528)

' Au trecut 2 ani de cînd un destin ned rep t l-a despărţit de noi pe iubitul nostru soţ şi tată ROMULUS ŞTEFAN OŞIAN. Te vom păstra mereii în sufletele noastre. Parastasul va avea loc azi, ora 16 Ta Biserica Bob. Paula, Flavia, Cristi. (010529)

• Mulţumesc din suflet tuturor celor care mi-au fost alături în m area durere a despărţirii de părinţii mei dragi. Chindriş Ânne-Marie. (010471)

Se împlinesc doi ani de cînd a plecat pe drumul fară întoarcere so ţu l m eu B IC A IOA N. D um nezeu să-l od ihnească în pace! M ărioara. (010179)

A C T U A L IT A T E A C U L T U R A L A a g * j Y f t n u î :

C u r s u r i d e i n i ţ i e r e m u z i c a l ăLiceul de M uzică "Sigismund Tuduţă” din Cluj-

Napoca reia, începînd de sîm bătă , 14 ian u a rie a.c., c u rsu r i le d e in iţ ie re m u z ic a lă p e n tru c o p ii preşcolari, în vederea exam enului de adm itere în clasa I. Cursurile vor avea loc în zilele de sîm bătă ale fiecărei săptăm îni, cu începere de la ora 11,30, atît în limba rom ână cît şi în limba maghiară. Relaţii şi înscrieri la secretariatul liceului, str. V ictor Deleu nr. 2 (lingă Poşta Centrală), telefon 19-48:0 7 . .

Lansare de carteU n iv e rs ita te a ”B abeş-B o lya i” - C atedra de

M ineralogie şi E ditura Academiei Române invită publicul interesat la lansarea cărţii FORM AŢIUNI S T A L A G M IT IC E ÎN P E Ş T E R IL E PĂ DURII C R A IU LU I, avîndu-1 ca autor pe Bogdan Petroniu ONAC. Despre noua apariţie editorială vor vorbi1 dr. L ucreţia G hergari şi dr. Gheorghe Racoviţâ. Evenimentul va avea loc astăzi, 12 feb ruarie a.c., o ra 13, la C lubul Casei Universitarilor.

I n v i t a ţ i e l a o j p l & i r â■■ O p e ra R o m ân ă d in C lu j- N a p o ca p re z in tă m îin e , 13 fe b ru a rie , la o ra 18,30, opera D O N C A R L O de G iuseppe Verdi, într-o distribuţie de valoa­re: basul M ircea M oisa - ”Filip II, Regele Spaniei” , tenorul Ion P o ja r - ”Don Carlo, Infante de Spania” , baritonul G heo rg h e M ogoşan - "Rodrigo, Marchiz de Posa”, başii T itu s Pau liuc - "M arele Inchiz itor” şi Szabo B â lin t - ”Un călugăr”, soprana R od ica T o m a - Elisabeta de V a lo is , R e g in a S p a n ie i” , m e z z o so p ra n a A n a O ro s - "P rin c ip esa E b o li” , so p ran a ' D an iela C h işb o ra - "Tebaldo,

I v i

s a n1 1 1i f .

« w , . . .a m *

«," f o t o :

j j iI. PETCU

pajul Reginei” , M aria M o ln a r Contesa d ’Arenberg”, tenorul

Ş te fan Popescu - "Contele de L erm e” şi "H eraldu l re g a l” , soprana C o rin a P âştean u - ”0

voce din cer”. D irijor - Petre Sbârcea, regia artistică Anghel I. A rb o re , s c e n o g ra f ia şi costum ele -; C ătă lin A rbore, maestrul corului Tiberiu Popa.

Cursuri deC E.N T R E CULTUREL

cluI n/^oca franceză— C e n tru l C u l tu ra l

Francez din Cluj-Napoca anunţă o nouă serie de

cu rsu ri d e lim b a franceză: conversaţie cu lectori francezi; p re g ă tire Bac Facu lta te - op ţiune franceză; turism . înscrierile se fac la CCF, str. I.C.C. Brătianu nr. 22, zilnic între orele 9-18. Se acordă reducere de 10 % celor care au m ai fost înscrişi la cursurile CCF.

Agenda teatrală • Agenda teatrală • Agenda teatrale^

FALSTAFF după W. Shakespeareîn a ceas tă se a ră , c u

începere de Ia o ra 19, pe scena Teatrului N aţional va fi p rezen ta t, în re lu a re , F A L S T A F F , d u p ă W . Shakespeare. O reîntîlnire cît şe poate de p lăcu tă cu e ro u l sh a k e sp e a r ia n , întruchipat cu m are artă de actorul D orel V işan, alături de care m ai e v o lu e a z ă : B a lâ z s  t t i l a , I l e a n a Negru, G heorghe N uţescu, R u slan B â r le a , V asilic a S ta m a t in , lo a n I s a iu , F re d e r ik S lav ic i, V irg i l M u lle r şi a lţ i i . R e g ia a r tis tic ă : V ic to r l o a n F ru n ză , decorul şi co stu ­mele: A d rian a G ra n d .

' T ea tru l de S tat din T urda prezintă m îine scară la sediu, la o ra 18, spectacolul cu recenta sa premieră, piesa dramaturgului rom ân d in d iaspora , G eorge A sta lo st in titu la tă C A V IA R , V O D K A şi B Y E , BYE, farsă p o l i t ic ă ce a tr ib u ie i lu z ia libertăţii, respectiv a forţei de a în to a rc e i s to r ia u n o r b ie te um bre, unor amintiri, unor vise, pe rcep ţii şi dorin ţe . în re"gia t in e re i A r i s t i ţ a A lb ă c a n , pro tagoniştii: NasciiTa P in te a (M a şe n k a ) , M a r i a n M ir o n (Colonelul) şi M a r ia V oronca (Contesa) dau m ăsura talentului lo r p r in c re a ţi i desp re care scriem cu plăcere. Spectacolul va fi prezentat astăzi, la ora 18, în fa ţa spectatorilor din Aiud.

C aviar, v o d k â şi bye, byed e G e o rg e A sta Ios

J T r

Loto: l. P l.T C l

F e s t i v a l i n t e r n a ţ i o n a l d e d a n s u r i p o p u l a r e l a G h e r l a

La sfîrşitul săptămînii trecute, la C asa de cultură din Gherla s-a desfăşurat cea de a doua ediţie a Festivalului internaţional d e d a n su ri p o p u la re p en tru tineret. O rganizată de Fundaţia culturală ”Teka” din localitate, m anifestarea s-a bucurat de un m are succes, la ea participînd peste 500 de spectatori, printre ei aflîndu-se şi primarul oraşului, N icolae Pop, m are animator al vieţii artistice din urbe.

Festivalu l a fost onorat de p rezen ţa u n u i num ăr de op t ansam bluri populare din ţară şi

Ungaria. A u evoluat • pe scena G ase i de c u ltu ră g ru p u r i folclorice din M iercurea Ciuc, Odoiheiul Secuiesc, Bălan, Cluj- N a p o c a ş i d in lo c a l i tă ţ i le V e sz p re m . ş i S â rv iz . D e asemenea, un program bogat şi variat au prezentat şi m em brii form aţiei de dansuri populare a tineretu lu i gherlean "C ălaca” . Spectatorii au avut ocazia să u rm ărească suite de d an su ri

•populare de pe valea Someşului, de pe T îm ave, din Harghita şi

de p e m eleag u rile ţinu tu lu i V e sz p rem şi A b a din Ungaria.

C u ocazia festiva lu lu i s-a organizat şi o dezbatere pe tema valorificării tradiţiilor folclorice şi ale artei populare, iar în ultima seară participan ţii la această adevărată sărbătoare a dansului popular pentru tineret au fost prezenţi cu to ţii la o reuşită întîlnire prietenească.

SZEKELY Csaba

R ubrică rea lizată d e M. BOCU

A D E V A R U Ld e C 8 u i S P O R T foi, 12 februarie 1998 ( l i

Laureaţii clujeni in clasamentele internaţionale

Cu o oarecare întîrziere, motivată dacă negîndim la austeritatea prin care trecem, DJ.T.S. Cluj a organizat festivitatea de premiere a primilor zece sportivi ai judeţului Cluj în anul sportiv 1997. De data aceasta într-un cadru care s-a dorit intim şi plăcut. Restaurantul hotelului ”Stadion ” dovedindu-se o gazdăpe cit de primitoare şi ospitalieră, p e atît de neîncăpătoare. Cei ÎS sportivi premiaţi sînt cunoscuţi, ei făcînd obiectul unor clasăriînprimii ”10”atît în clasamentele cluburilor din care facparte, cît şi în cele

ale federalilor de specialitate. Criteriul ales de D.J.T.S. Cluj a fost, pe Ungă comportările interneşielasărileîn diferite com petiţii in ternaţionale oficiale, europene ş i mondiale în mod deosebit.

Cred, este o părere personală, că în acest clasament şi-ar f i găsit locul şi echipa de fotbal-tenis ARDAF Cluj, ocupantă a tocului 3 în turneul final al Ligii Campionilor Europeni, Slovacia 1997. Este singurul amendament care s-ar putea face într-un clasament ce respectăîngeneralierarhiileşirezultatele.

1. M iklos E va(atletism, CSSA Cluj)

antrenor:/ Vasile Bogdan

performanţe: locul 2 şi medalie de argint la iOO mg (13,81); locul 4 la lungime (6,46 m) în CE de juniori.

2. Carmen Amariei (handbal, CSS Viitorul)

T e o d o ra G fig a (handbal, CSS Viitorul)

antrenor Gheorghe Mărginean ' :

performanţe: locul 3 în C.M; de tineret, cu naţionala României /

3. Sim ona Richter (judo, "U " CSM ARDAF)- antrenor Florin Berceanu

performanţe: două locuri 5 la CE de senioare, Olanda

4. Laura Moise (judo, ”U” CSM ARDAF)

antrenor: Florin Berceanu

î

S a.sau anul de piM fie 1 4jSSa£

performanţe: un loc cinci la CE de senioare, Olanda

5. Marius C osm a (haltere, A.S. Clujana)

performanţe: locul 5 la CE de cădeţi; două locuri 6 CE cădeţi

6. Dan C ornescu , Sergiu Lazăr, Ioan F o lea (radio, CSM)

instructor: Ioan Folea performanţe: locul 4 la CM

de seniori cu echipa României7. Tudor Bîrlea (modelism,

A.S. Tehnofrig) ,performanţe: locul 3 la CM

de juniori, cu echipa României8. A drian S tra tu (lupte,

CSM) ■antrenor: Vasile Vişan performanţe: locul 5 la CE de

juniori şi locul 10 la CM de juniori

9. V ita lie T e a c ă (lupte, CSM)

antrenor Gabriel Ursu performanţe: locul 6 la CE de

juniori10. C ristina O neţ, Vasile

Vîlsan, A lexandru M ureşan (taekwondo, A.S. Ardealul)

antrenor Mprius Oltean performanţe: locul 4 în CE de

seniori

S-au aflat alături de DJ.T.S. Cluj, Consiliul local al municipiului CIuj-Napoca, Farmec SA,- Vitrina Media Felix, Conis, URSUS SA, Ancada SRL, Someşul SA, Clujana SA, magazinul ”A lpin”, Pro TV Cluj, Clubul sportiv "Universitatea” Cluj. Fie ca 1998 să fie la fel de bun, cu rezultate pe măsura muncii şi a

seriozităţii depuse în antrenamente şi concursuri, urmînd îndemnul lui P.ierre de Coubcrtin, 'Important în viaţă este nu victoria în sine, ci lupta; esenţialul nu este sâ învingi, ci să concurezi bine”. Lucru de care .nu ne îndoim.

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

mozaic fotbalistic • mozaic fotbalistic • mozaic fotbalistic

Tir intens spre Ronaldo

Ultima înfrîngere, suferită duminica trecută de Inter pe

,”San Siro” a declanşat tirul intens al criticilor îndreptate spre RonaldO, cel mai scump "transplant” fotbalistic pe plan mondial, brazilianul aflîndu-sc de vreo două luni - în tr-o alarmantă eclipsă de formă. în ambele partide pierdute acasă dc Inter, cu Bari şi acum cu Bologna, vedeta Ronaldo a fost o paljdă prezenţă în teren, dcbusolată. Efectul celor două înfrîngeri? Inter, după ce a pierdut poziţia de lider, se află acum la 4 puncte Tn urma lu,i Juve, o formaţie mult mai echilibrată şi constantă, lucru atestat de faptul că are cel mai bun atac (44 de goluri marcate) şi cea mai bună defensivă (15-goluri primite).

Două extremităţi care surprind

Am analizat clasamentul Primerei Division după etapa cu numărul 24 şi m-au surprins la

' lidera F.C. Barcelona două extremităţi (chiar în contextul că are cu un meci mai puţin jucat):

' formaţia catalană are cel mai bun atac prin cele 50 de goluri marcate. în acelaşi timp catalanii au una din icele mai slabe defensive, care ocupă locul 15 în ierarhia apărărilor, prin cele 35 de goluri încasate. Din acest

punct de vedere, Real Madrid este mai echilibrată: locul 3 la eficacitate (40 de goluri marcate) şi respectiv, 4 la defensive (25 goluri primite).

Fabio Capello bate pasul pe loc

Reîntoarcerea acasă după anul de glorie petrecut în Spania cu Real Madrid pe care a dus-o la titlu n-a însemnat pentru Fabio

- Capello şi renaşterea lui A.C. Milan, ajunsă o umbră a celebrei echipe de faim ă m ondială. Acum o echipă oarecare, de duzină, cu griji şi nevoi, aflată ’T a'zi”, pe treapta a noua a clasamentului după 19 etape, cu 2 7 -puncte din 7 victorii şi 6 egaluri, cu un atac mediocru , (doar 22 de goluri marcate) şi o apărare ceva mai bună (locul 5-6 în ierarhia defensivelor prin

cele 20 de goluri primite). Şi cînd te gîndeşti că "alaltăieri” şi "ieri” A.C. M ilan însemna "triunghiul” Rijkaard - Ruud Gullit - Marco Van Basten sau "duetul” muntenegreano-croat Savicevici - Boban, uri Weah şi atîtea alte mari celebrităţi, iar azi a rămas doar o veche osatură Rossi - Costacurta - Desailly - Paolo Maldini - Albertini, pe care Fabio Capello încearcă să clădească o nouă echipă de glorie. Cu foarte slabe şarisd.

”Cupa Africii” pe naţiuni

în Burkina Faso (fosta Volta Superioară) a început competiţia supremă a continentului negru,

. "Cupa A fricii” pe naţiuni, partidele bucurîndu-se de un mare interes. Pe stadionul din Ouagadougou, Burkina Faso - Camerun 0-1 (spre deziluzia celor 32.0000 de entuziaşti suporteri ai naţionalei buikineze, golul camerunezilor fiind marcat de Tchami în min. 20). Alte rezultate înregistrate: Guineea - Algeria 1-0 (rezultat, considerat mare surpriză; golul victoriei a fost marcat de S. Oulare în nun. 61); Africa de Sud ;- Angola 0-0 şi Cote D’Ivoire - Namibia. 4-3 (după ce Ia pauză ivorienii conduceau cu scor de forfait). Autorii golurilor Tiehi (2 şi 39), Bakayoko (34) şi Diabate (83), respectiv Shivute (46 şi 73) şi Mannetti (70).

Romeo V. CÎRŢAN

Teleclip

G R M

Z A R A T I I U S T R AAm şi eu o slăbiciune, şi eu

sînt om, iar slăbiciunea mea într-ale alunecării artistice pe gheaţă este petersburghezul Artur D m itriev, jum ătatea perechii de la “perechi”. Asigur însă că nu (doar) slăbiciunea mi-a impus să reiau, la nici 3 săptămîni, “subiectul” în cauză, ci evenimentele olimpice. Care, fericit, au curs după inima mea şi dibăcia acestui uriaş al gheţii, revenit în vîrful Olimpului cînd puţin i mai credeau într-o asemenea minune. ;

Dar, să reactualizăm. Făcîrid pereche cu talentata Natalia Mişcutenok, Dmitriev cucereşte aurul olimpic de la Albertville şi argintul Jo cu rilo r 'd e la Lilleham m er (titlu l ediţiei" norvegiene fiind ... cedat celebrului cuplu revenit dc la profesionism Ekaterina Gordeeva - Serghei Grinkov). - în plină glorie Dmitriev trăieşte însă drama de-a deveni “solist”, jumătatea sa retrăgîndu-se din motive pe care nimeni nu le-a explicat îndeajuns. Iar răscrucea l-a prins pe Artur la o vîrstă (26 de ani) cînd cei mai mulţi sc gîndesc să pună patinele în cui. Uraganul din St. Petersburg nu se putea împăca însă cu un asemenea destin. Şi a luat-o de la capăt, asociindu-şi, curajos, o parteneră - Oksana Kazakova - crudă (19 ani) şi fară palmares. Artur ştia însă pentru argîndoi. îi trebuia doar tact şi răbdare. Tumînd picătură peste picătură

(totul coagulat sul} ochiul expert al vestitei antrenoare Tamara M oskvina), Dmitriev ridică repede tandemul pînă la “aurul” Europenelor ’86. Vîrf apreciat ulterior drept cîntecul de lebădă, fiindcă “perechea Dmitriev”, presată sub .asaltul celor care crescuseră între timp, trece la... cutie.

La Europenele de luna trecută (eveniment ce mi-a şi impus prima abordare a subiectului) Kazakova - Dmitriev apar însă din nou printre protagoniştii, probei. O ezitare a Oksanei în programul scurt, executat în acordurile profetice ale partiturii “Aşa grâit-a Zarathustra”, l-a privat însă pe... Artur de aur. în ciuda uriaşu lu i său efort recuperator de la “ liber” , secvenţă în care a ţinut să: l dezică pe profetul carc-i destinase... argintul!

Iată de ce am îngheţat cînd în “scurtul” olimpic de Nagano, “perechea Dmitriev” s-a avîntat pc gheaţă în ritmul profetic al aceleeaşi “Aşa grâit-a Zarathustra”. Dc această dată marele “Zara” , copleşit dc

, provocarea titanuluipetersburghcz, grăit-a: Victorie. Care avea să fie (şi va rămîne) cea mai grăitoare victorie din im presionantul palmares al olimpicului dc rasă carc este atletul-artist din care mi-am făcut slăbiciune.

Nusa DEMIAN

Fetele încep (sîmbătă) play-off-ul

; Cum anunţam în ziarul nostru de luni, Ia comentariu ultimei etape a Diviziei A feminine, a XXII-a, primele 8 echipe clasate vor juca în sistemul play- o ff -pentru podiumul campionatului, iar ultimele 4, pentru a stabili retrogradatele, se v o r întrece în trei turnee.

M odificarea survine în reprogramarca dc către federaţia dc specialitate a datelor play-off- ului carc sc va derula în zilele de 14, 19 şi 20 februarie, după sistemul 2 victorii din 3 meciuri posibile. Programul”sferturilor”, cu menţiunea că prima partidă se dispută pc terenul echipei mai slab clasate (în cazul nostru a . doua echipă), iar următoarele pe al . celei mai bune, este următorul: BC ICIM Arad - Univ. Multimod Oradea, ACRO Olimpia - Sportul Studenţesc, Oţelul Livas Tîrgovişte - Rapid Bucureşti, Someşul Dej - ”U” Banca Transilvania ACSA. '

■ : . . , (m.i.r.)

£YY)emento

12 fe b ru a rieS u b s e m n u l

c e lo r c in c i c e r c u r i . .

• Acum 70 de ani, la Jocurile Olimpice de iamă de la St. Moritz (ediţia a Il-a), a doua zi după d esch iderea oficială a întrecerilor, sportivii au şi prim it o zi de... repaus. E lv e ţien ii, urmînd exem plu l ţă rilo r apar­ţinătoare Commonwealth- ului, în ziua de duminică n-au programat nici un concurs sau vreun meci. Acest obicei de altfel, a fost m enţinu t- de către ţările "surori” ale Marii Britanii pînă-n 1956, inclusiv, cînd- la J.O . de vară de la M elbourne, zilele de duminică au fost... libere!

• Cu 30 de ani în urmă, la J .O . de iarnă de la Grenoble, cea de-a patra probă de patinaj viteză la feminin a fost cîştigată dc olandeza Johanna Schut, care cu 4:56,2 minute a corectat esenţial recordul olimpic al probei deţinut de fosta sovie tică L id ia Skoblikova, deţinut încă din 1960 cu timpul dc 5:14,3 minute.

LÂSZLO Fr.

T i n e r e l e

p o p i c ă r e s e

d i n G h e r l a

l a n a ţ i o n a l e l e

d e j u n i o r i

Zilele trecute, pc arena E lcctrom urcş din Tg. Mureş s-a disputat etapa a IV-a a Campionatului N aţional dc p op ice 'pc echipe de junioare. La com petiţia organizată ireproşabil dc gruparea sp o rtiv ă m urcşcană a partic ipa t şi echipa dc junioare a divizionarei A, C O N S T R U C T O R U L Gherla. Tinerele popicărese dc pc Someş au avut-o evoluţie bună, clasîndu-sc în final pc locul trei după cam pioana actuală ELECTROM UREŞ şi GAZ METAN Mediaş.

D intre com ponentele fo rm aţie i ghcrlcnc s-a remarcat talentata junioară Alina Gălan cu 389 p.d.

SZEKELY Csaba

Scl ATLETISM C o m p o r t a r e c l u j e a n ă m o d e ş t i/Naţionalele de seniori şi tineret, desfăşurate la

Bucureşti, au însemnat-pentru atletismul clujean o comportare modestă. Concret, puţine prezenţe fruntaşe, două, obţinute însă de aceeaşi echipă ia două categorii de participare: locul întîi la tineret şi locul secund la senioare, cu aceeaşi performanţă, reuşită de ştafeta feminină de... junioare a L.P.A. Telecom în proba de ştafetă 4 x 200. Iată fetele medaliate cu aur şi argint: Beatrice Borbeli, Valeria Costea, Adela Marchiş şi Ramona Bob.

Un argint a obţinut la tineret Cristina Bonda CU ’) la 60 m garduri (8,75 secunde), iar junioara Cristina Domide (CSSA) bronzul în ^ceeaşi probă (8,87). în continuare locurile pe podiumul de premiere au... lipsit.

Ghinionist, Vasile Săruncan (”U”), care în serii reuşise 7,90 la 60 m garduri, a ratat startul în - finală şi cu 8,45 s-a clasat abia pe locul patru. La greutate, Tibor Fleichtner. (”U”) a pierdut in extremis bronzul clasîndu-se pe locul patru cu o performanţă... modestă (14,80 m). Loc patru şi

pentru Gelu Luchianov (dublă legitimare ”U” - Siderurgica Hunedoara) care la 60 m plat a fost cronometrat cu 6,90 (dar, de reţinut, în serii ■ obţinuse 6,80). Alte două locuri patru au fost obţinute de Cristian Papp (”U’) la bcptatlon (4.566 puncte) şi Cristina Domide (CSSA) la lungime tineret (5,88 m). în sfîrşit şi un loc cinci reuşit dc Călin Păcurar (”U”) la 1.500 m plat (3:56,10);

Eva Miklos (”U”) n-a participat la finale din cauza unei intoxicaţii (oprită fiind sâ concureze de secretarul federal N. Mărăsescu). O absentă si cea a lui Dorel Greţa (”U” - ARDAF) care se pregăteşte pentra campionatele de aruncări lungi (22 februarie şi 7 martie). Cele două nominalizări (Eva Miklos şi Dorel Greţa) ar fi însemnat încă două medalii. Aşa... Sîmbătă, 14 februarie alte două evenimente atletice de marcă: la Băile Felix (Qradea) crosul naţional: de selecţie pentru Balcaniadă şi mondiale, iar la Cluj "CUPA C.S.S.A.” (juniori si junioare II).

Petre NAGY

1 2 joi, 12 februarie 1998 ECONOMIA A D E V A R U TC | u |

Ce-i va raporta premierul Ciorbea domnului Thomsen?

Ultima vizită a d-lui Poul Thomsen în ţara noastră a avut loc în iulie 1997. Negociatorul-şef al Fondului M onetar Internaţional în re la ţiile cu Rom ânia s-a declarat atunci nemulţumit de modul în care E x ecu tiv u l a în d ep lin it prevederile din acordul încheiat între cele două p ă rţi la în cep u t de an, referitoare la m ersul reform ei. Pentru a-1 îmbuna, în ultima zi a şederii sale în România, prem ierul-a anunţat,de-acum ' celebra l is tă Spineanu” de lichidare a 17 mari societăţi comerciale între care şi cîteva ra fin ă rii în f ru n te cu "Petromidia” Năvodari, una dintre cele mai mari şi mai moderne rafinării din sud-estu l E u ro p ei. . "E n e rg ic u l” şi "hotărîtul” premier a dat dispoziţii, cu prilejul conferinţei de presă în care a anunţat lich id a rea 'm en ţio n a tă , că

. începînd chiar din ziua urm ătoare se încetează furnizarea energiei electrice, a altor utilităţi la rafinăriile respective. Poul Thomsen a plecat liniştit în SUA văzind că lichidările de întreprinderi au început şi că programul de reformă se va derula conform celor s tab ilite cu ocazia respectivei vizite. Ce a urmat se ştie: din cele 17 întreprinderi, la numai o săptămînă, una a fost ştearsă de pe listă, apoi au urm at a lte le , ceea ce dovedeşte că totul s-a făcut în grabă şi cu superficialitate. Toate, sau aproape toate, s-au dovedit a fi perform ante, dovadă că cele care au intrat în ' proces dc privatizare au avut mare căutare.

Prea multe realizări nu arc ce raporta premierul Ciorbea reprezentatului FMI. "Noroc” cu ministrul Agriculturii care a intrat în forţă şi a lichidat un mare număr dc complexe zootehnice şi mai are pc rol tot atîtca pentru lunile carc urmează. Sâ fie mulţum it şi el şi Thom sen câ zootehnia în sistem industria l a fost complet lichidată.

!n carneţelu l d -lu i C io rb ea erau înscrise trei mari obiective din programul dc reformă care trebuiau demarate încă din 1997: privatizarea băncilor cu capital dc stat, p riv a tiza rea m arilo r co loşi industriali şi re s tru c tu ra re a şi privatizarea regiilor autonome. La acest capitol guvernul C iorbea nu a făcut

n im ic în 1997, ş i-a exprim at doar intenţiile. Acţiunile pregătitoare pentru

' privatizarea In acest an (şi nu în 1997, cum s-a convenit) a trei bănci - BRd | Banc Post şi BA au fost demarate abia acum cîteva zile şi e greu de presupus că privatizarea se va încheia pînă în decembrie a.c. Guvernului i-a fost teamă să se atingă de marile regii autonome de. tipul RENEL şi Romgaz, de marii coloşi industriali, de teama reacţiei salariaţilor. Pe dl Thomsen nu-1 interesează dacă sa la r ia ţii vor p ro tes ta >sau dacă restructu rarea şi privatizarea se vor realiza corespunzător şi în cîştig pentru ţară. El ştie una şi bună, că trebuie aplicat tra tam en tu l a rh icu n o scu t de-acum , fo lo s it cu p u ţin 's u c c e s în a lte ţări-, monitorizate de FMI şi anume închiderea în tre p rin d e rilo r considerate a fi nerentabile. Scurt.

Pentru că cele convenite în acordul FMI - România nu prea s-au îndeplinit, iar din toamnă reform a’a. fost, practic, s to p a tă , F ondu l M onetar nu a m ai eliberat următoarele tranşe de împrumut, iar datorită situaţiei politice‘ din ţară n e g o c ia to ru l-şe f a l FM I şi-a am înat v en irea în R om ânia program ată la început de ianuarie.

Cred că în cele două săptămîrii cît s tă , Thomsen în România vor ieşi seîntei, guvernul Ciorbea va primi un ultimatum şi va fi obligat să realizeze punct cti punct ce se va stabili. Pentru ce? Pentru a primi un împrumut de la FMI, în tranşe trimestriale de 84 milioane de dolari şi a primi de la forul financiar m ondial certificat de bună purtare.

Nu ştiu cum se vor încheia discuţiile ' deoarece am înţeles din spusele domnilor Dăianu, de la Finanţe şi Şerbânescu, de la R efo rm ă că dom niile lor doresc renegocierea acordului încheiat cu FMI la începutul anului trecut. Cu siguranţă cci doi miniştri nu vor avea cîştig de cauză, deoarece premierul le ştie pe aje lui, se vrea în relaţii bune cu străinătatea cu orice preţ şi va accepta tot ce ; va cere Thomsen. Numai că mare lucru’ nu va ieşi. Va ieşi cum ă ieşit şi anul trecut cu restructurarea si privatizarea.

Ion GOIA

Turea are păm înt mai bun dec ît un sat germ an, utilaje Ia fel, d a r îi lip sesc ... nemţii!

Un început promiţător

în multe dintre satele judeţului, 1990 a fost un an de cotitură. Pentru unele în bine, pentru altele în rău. Adevărul este că s-a distrus enorm: construcţii zootehnice, anexe" gospodăreşti, hambare, inventar agricol etc. Ferme zootehnice întregi, - modeme, a căror construcţie abia a fost încheiată, au căzut pradă furiei dezlănţuite a foştilor membri cooperatori. Acolo unde a existat mai multă luciditate, unde s-a judecat puţin la rece, nu.s-a distrus nimic din baza materială existentă. Mai mult, menţinînd structurile agricole de bază, unele foste CAP-uri s-au

. transformat în societăţi sau asociaţii agricole. Cazul satului Turea, comuna Gîrbău, este elocvent m acest sens. Cu puţine excepţii, toţi locuitorii s-au constituit într-o asociaţie agricolă. Turea era renumită şi din vremea

. cooperativei penţru rezultatele bune şi constante, obţinute an de an. Locuitorii din Turea - români, maghiari, saşi - au avut şi o altă mare şansă. Cu sprijinul Forumului German, Turea a intrat într-un program al Societăţii Brockhaus din Berlin care are, printre alte obiective, sprijinirea unor localităţi cu populaţie mixtă din Transilvania pentru a se dezvolta pe baze modeme. în virtutea acestui deziderat, Turea trebuia să devină un sat model, cu o puternică bază economică, cu servicii de la rg î utilitate publică, cu o viaţă culturală şi spirituală bogată. De la societatea am intită s-au prim it însemnate ajutoare. în primul rînd, s-a asigurat înzestrarea pu maşini şi utilaje- agricole, o brutărie nouă, bani pentru o şcoală, dispensar m edi cal şi o- grădiniţă modernă, cu toate dotările necesare.

Sufletul acestor transformări era specialistul asociaţiei, inginerul Michael Schirkonyer. Cu perseverenţă şi

, tenacitate, cu profesionalism, acesta a reuşit să depăşească chiar producţiile cele mai bune obţinute în cele peste două decenii petrecute în Turea.

Ce s-o întîmplat cu Ifcirea?

în urmă cu doi ani, Michael Schirkonyer a plecat în Germania unde avea stabilită familia.

Cîteva luni, asociaţia agricolă din Turea a mers în virtutea inerţiei. Lipsită de un liant puternic, cum ar fi un specialist, asociaţia a început să şchioapăte. S-a ajuns în situaţia că nu mai ştia stînga ce face dreapta. Apoi,- cîţiva oameni s-au retras din asociaţie. Producţiile au intrat în declin.' Legat sufleteşte de locul unde şi-a petrecut cei mai frumoşi ani din viaţă, unde a realizat ceva temeinic, Michael Schirkonyer a vizitat, recent, Turea.

”Ar fi păcat să se piardă ceea ce s-a clădit în cîţiva ani cu atîta trudă. Situaţia de acum indică un declin, ne spunea interlocutorul nostru. Oamenii s-au împărţit în tabprc. Unii cu pămînt mai mult, cu atelaje, şi-au zis să facă ei agricultură, tarlalele formate pentru mecanizarea tuturor lucrărilor, în sistem antierozional, după toate regulile agrotehnicii ihodeme, au fost măiunţite. La aceasta se adaugă un alt fapt grav: nu se mai aplică rotaţia culturilor, ceda ce a determinat scăderea considerabilă a producţiilor agricole. în toamna trecută s-au executat foarte puţine arături, iar grîu n-a fost semănat aproape deloc, încălcîndu-se una dintre regulile de bază respectate de-a lungul anilor: cea mai mare parte a griului să se semene în toamnă, în cele mai bune condiţii agrotehnice. La aceasta se adaugă o gravă criză organizatorică. Nu se stie cine este mai mare. Aceasta

înseamnă că fiecare trage în partea lui şi.to ţi stau pe loc, în loc sâ avanseze în bine. în această situaţie este nevoie de un specialist priceput şi energic pentru a reintroduce agrotehnica modernă, sistemul de asolamente pe patru ani care a dat rezultate foarte bune.

Turea are în spate Forumul German, care asigură legătura cu societatea Brockhaus din Berlin. A ceasta înseam nă că, pe lîngă ajutoarele consistente primite pînă acum, vor veni şi altele, ceea ce reprezintă un cîştig enorm pentru societatea agricolă şi pentru sat. Din toamna viitoare voi fi şi eu mai liber şi mă voi întoarce la Turea pentru o perioadă mai lungă. Sînt convins că putem repara ceea ce s-a stricat, câ

. vom folosi şansa pe care puţine sate o aii. Este pozitiv faptul câ, după experienţa din ultim ii doi ani, majoritatea oamenilor s-au convins câ agricultura este o meserie care nu’ poate fi practicată la întîmplare, dacă vrei să ai randament şi profit. Pe urmă este păcat să lucrezi cu animale, cînd ai o bună dotare tehnică. Am povestit unor prieteni din Germania ce am realizat la Turea şi ei au constatat că, în multe privinţe, am ajuns la nivelul lor. Dar Turea are un pămînt mai odihnit şi se poate face mai mult. Va trebui să se revină la vechile structuri, care sînt alcătuite pe baze ştiinţifice, apoi este nevoie de o disciplină fermă în producţie, fară nici uri rabat. încă nu este tîrziu pentru a repune lucrurilepe făgaşul lor normal, însă trebuie acţionat energic. M-am convins în aceşti doi ani, cît am fost plecat, câ putem intra în Europa, dar pentru aceasta este nevoie de o agricultură puternică şi eficientă. Turea arc acum o perspectivă clară, depinde de oamenii din sat dacă o vor urma. Se poate ajunge la un nivel de viaţă pe care să-l invidieze si orăşenii.”

• Ion RUS

S C Ă D E R E P I B

Produsul Intem Brut (PIB) al României în anul 1997, estimat Ia 249.750,2 miliarde lei, a scăzut cu 6,6% faţă dc anul precedent, a declarat, luni, în cadrul unei conferinţe 'de presă, Constantin- Chircă, vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Statistică (C N S ).^

Scăderea este consecinţa reducerii volumului de activitate, implicit a valorii adăugate brute, în industrie (-5%) şi servicii (-11,2%), sectoare care constituie principalele surse de formare a PIB, contribuind Ia crearea acestuia cu 35,66%, respectiv, cu 33,9%.

Agenţfi economici privaţi au contribuit cu 58% la formarea PIB. " >' Consumul final a scăzut cu 6,4%, ca urmare a diminuării puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei, precum şi reducerii cheltuielilor din administraţia publică. ' -

Formarea brută de capital fix a scăzut cu 15,9%, rata de investire, determinată prin raportarea acesteia la valoarea adăugată brută pe economie fiind de 20,8%^ faţă de 25% în .1996.

Exportul net de bunuri şi servicii, care reflectă situaţia contujui curent şi necesarul de finanţare externă a econoiniei, s-a ameliorat,-deficitul estimat fiind mai mic de 27,4% comparativ cu

.1996. - - -Reducerea cererii interne cu 8,5% faţă de 1996

şi creşterea insuficientă a celei externe, cu circa 2,1%, au favorizat continuarea, procesului de stocare în economie.

PIB pe locuitor, estimat pentru 1997, a fost de11.077,4 mii Iei, în scădere cu 6,3% faţă de 1996.

Producţia industrială ‘ a scăzut, în 1997, cu 5,9% .-

Producţia industrială a scăzut, în 1997, cu 5,9% faţă de 1996, ca urmare a evoluţiilor negative din

majoritatea ramurilor prelucrătoare. ‘Declinul producţiei a început în luna aprilie şi

s-a accentuat în intervalul-iulie-septembrie, pentru ca în ultima parte a anului să se înregistreze o relativă ameliorare.

Investiţiile realizate în economie, în 1997, au* însumat 38.364,9 miliarde lei; fiind mai mici, în termeni reali, cu 19% fată de 1996. .

.. -

Cîştigul salarial mediu ; nominal net pe economie /

Cîştigul salarial mediu nominal brut pc economie a fost, în decembrie 1997, de 1.265.671 lei, iar cel net, de 940.495 lei, în creştere cu 116,9% faţă de decembrie 1996. -- Raportul dintre indicele de creştere al cîştigului

salarial net şi cel al preţurilor de consutri a fost de 86,3% faţă de aceeaşi lună din 1996, şi de 64,4% faţă de octombrie 1990.

Puterea de cumpărare a cîştigurilor-salariale s-a redus, în semestrul I 1997, în luna iulie fiind mai redusă cu circa 29% faţă de aceeaşi luna a anului precedent şi. cu 47% faţă de octombrie 1990, fapt care a avut ca efect reducerea consumuluixfinal şi a capacităţii populaţiei de a investi. Din luna iulie, odată cu relaxarea politicii salariale şi. atenuarea procesului inflaţionist, cîştigurile salariale au înregistrat creşteri succesive, care au determinafreabilitarea cererii interne, dar au retensiortat dezechilibrele macroeconomice.

Cîştigul salarial mediu lunar nominal brut pe economie a ţjpst, în 1997, de 846.450 lei, iar cel net, de 636.821 lei, mai mare cu 97,8% în raport cu 1996. Creşterea nominală a salariului mediu net s-a realizat în urma renegocierii contractului colectiv de muncă şi pe baza indexărilor salariale sau majorărilor.- Proporţia de indexare a salariilor a fost de 28%,

pentru trimestrul I, de 6% pentru trimestrul II, de 15% pentru trimestrul III, şi de 14% pentru trimestrul IV. De asemenea, salariul mimim pe

- economie a fost majorat gradual, de la 97.000 lei la începutul anului, la 150.000 lei în februarie, 225.000 lei în august şi 250.000 lei în octombrie.

Creşterea cîştigurilor salariale nete a acoperit numai parţial creşterea preţurilor de consum, pe ansamblul economiei, raportul dintre indicele de creştere a cîştigului salarial şi cel al preţurilor de consum fiind de 77,6% faţă de 1996.

INFLAŢIE. Rata in fla ţiei la sfîrşitul anului 1997, determinată pe baza creşterii preţurilor de consum; a fost de 151,4%, corespunzînd unei medii lunare de 8%, faţă de 3,8% în 1996.

) Creşterea preţurilor de consum, accelerată la sfîrşitul anului 1996, a continuat în primul trimestru din 1997, pe fondul aplicării noilor măsuri de liberalizare şi de eliminare gradiială a

• subvenţiilor, în special a celor la energie electrică : şi gaze naturale. De asemenea, deprecierea considerabilă a monedei naţionale - cursul mediu de schimb în raport cu dolarul american fiind mai mare, în termeni nominali, cu 93,8% în martie faţă dedecembrie 1996 - a avut impact; asupra scumpirii produselor de import, în special, a combustibililor, la care preţurile au crescut, în martie, dc 2,3 ori.

Dobînzile medii practicate de băncile comerciale pentru creditele acordate clienţilor nebancâri s-au

.■ duhjat în acest interval, ajungînd la 108% în martie 1997, faţă de 53,6% în decem brie 1996, influenţînd direct evoluţia preţurilor de producţie. * După vîrful înregistrat în martie,* de 30,7%, inflaţia s-a moderat ulterior, ajungînd, în iulie, la 0,7%. ,

în octombrie 1997, dînd a intervenit şi majorarea preţului la energie termică, rata inflaţiei a fost de 6,5%. înăsprirea politicii monetare la începutul lunii noiembrie, prin creşterea rapidă â

- dobînzilor pe piaţa interbancară, a favorizat o relativă temperare a inflaţiei, care a ajuns Ia 4,3%

în noiembrie şi Ia 4,5% în decembrie.Cele mai accentuate creşteri de preţuri la

mărfurile alimentare s-au înregistrat la pîine şi produse de franzelărie - cu 155%, respectiv, cu 154,2%, cartofi - cu 192,5%, unele legume şi conserve de legume - cu 208,6%. De asemenea, au crescut preţurile la came de bovine - cu 219,2%, came de porcine - cu 240,4%, came de pasăre - cu 173,1%, preparate şi conserve de came - cu 167,3%, respectiv, 147,3%. Laptele de vacă s-a scumpit cu 223,8%, iar telemeaua de vacă cu 151,3%. Dacă la produsele de morărit-panificaţie scumpirile au avut loc, de regulă, în trimestrul I, ulterior, preţurile stabilizîndu-se la produsele de

' origine animală, creşterea preţurilor a fost reluată începînd din august, pînă îa sfîrşitul anului, ceea ce a contribuit la accentuarea inflaţiei în această perioadă.' Preţurile produselor agroalimentare vîndute pe

piaţa ţărănească au fost mai mari cu 170,3% în decembrie 1997, comparativ cu decembrie 1996.

La mărfurile nealimentare, cele mai importante creşteri de preţuri, în decembrie 1997 faţă de decembrie 1996, au avut loc la grupa de energie, respectiv, cu 200,4% Ia combustibili, cu 151,6% la energie electrică, cu 265,1% la gaze naturale şi cu 267% Ia energie termică.

Majorarea tarifelor pentru diferitele'' tipuri de servicii prestate populaţiei a depăşit creşterea medie a preţurilor din comerţul cu amănuntul. Cele mai sem nificative m ajorări au fost operate la transportul CFR, cu 263,2%, abonamente CFR - cu 282,7%, transport aerian - cu 270,4%, transport urban - cu 182,1%. De asemenea, au crescuttarifele de poştă şi telecomunicaţii (cu 345,6%), cazare în unităţi hoteliere (cu 208,5%), apă, canal, salubritate (cu 198,1%). \

Rata anuală a inflaţiei, în 1997,-a fost de 154,8®/o, consecinţă a creşterii preţurilor de consum, cu 151,4% la mărfurile alimentare, cu 152,5% la mărfurile.nealimentare şi cu 176,5% la servicii. -

A D O t â t B ţ a J H - c S e E C O N O M IA joi, 12 februarie 1998 M

bursă de valori bucureşti1 1 f e b r u a r i e 1 9 9 8

fsTmt» I n . num lra»ocH tit» | VN | v a r | P asc . | Inch- | Nr.trz

C a te g o r ia a ll-a ( 7 0 so c ie tă ţi )ARS - AEROSTAR BAC AU 2 0000 50 8 8 0 0 8800 1AER AEROTEH BUCUREŞTI 2 5000 1 7 2 0 0 7200 4ALB ALBAPAM ALBA IULIA lOOO 2 9 7 0 980 3 8ALM ALIMENTARA C LUJ - NAPOC A 1000 3 ' 9 6 0 690 4 9AMC AMCO OTOPEN1 2 9000 -2 14-100 14100 2AMP AMEP TEC UC I -iooo 3 8 2 0 820 2AMO AMONIL SLOBOZIA - 1000 O 6 2 0 610 3 0AMY AMYLON SIBIU iOOO 3 7 1 0 680 9APC APGAROM BU2AU 1000 -2 7 1 0 720 , 11APS APSA BAIA MARE IOOO -2 9 9 0 990 2ARM ARMATU RA C LU J - NAPOC A IOOO 1 3 1 9 0 3150 2ARX ARTROM SLATINA 25000 -1 6 2 5 0 6350 12ASV ' ASTRA VAGOANE ARAD 25000 O 6 0 0 0 5900 13AUR AURORA TG.FRUMOS IAS1 29000 2 - 2 2 9 0 0 2 2 500 1TLV BANC A TRANS1LVAN IA C LUJ -IOOO -1 3 1 0 0 3 150 3 5CRB C ARBIO- FOX TARNAVEN 1 -IOOO 1 2 4 0 0 2 400 IOCBC . CARBOC HIM C LUJ-NAPOCA 2 9000 1 9 2 9 0 0500 18CPL - •- .. CARMETAPLAST DEVA 25000 1 8 9 0 0 8900 . .2CRN CARNEARAD 2 5 000 O O O . -OCAS 1 - CASIROM TURDA IOOO -4- - 3 0 0 300 14CER CERCON ARIEŞUL CAMPIA-TURZII 20 000 1 9 9 9 0 6000 • ' 3CPR , C H l MO PAR BUCUREŞTI 2 5 000 2 1 1 900 11500 8CIP C 1 PROM PLOIEŞTI 1000 11 10 8 0 1230 2 1 3CMP . COMELF BISTRITA 29000 -2 3 7 0 0 3650 2CON CONDOR DEVA 2 5 000 O 3 2 0 0 32 0 0 1COS COTVIB. DE OTELURI SPEC. T»*ao<niT 2 9 000 O O O ODRB“ DOROBANŢUL PLOIEŞTI IOOO . OELN ELCONDZALAU TOOO O . 9 6 0 970 3 8ELC ELECTROC ERAMICA TURDA 2 5 000 2 • 1 9 9 0 0 15100 2ENP COMP. ENERG O PETROL cm.i 2 9 000 1 • 1 7 7 0 0 19000 15ERM ERMAT PLO1ESTI 2 9 000 O O O OFEL F ELEAC U L C LUJ - NAPOC A io o o O 7 4 0 740 3FSP FOFIAJ SONDE PLOIEŞTI 2 9 000 -1 3 0 9 0 3050 7FOR FORAJ SONDE CRAIOVA -iooo 3 , 3 9 6 411 15

G R X ORIMEXTG. JIU 2 9 000 3 3 8 9 0 4000 3HDJ HIDRO JET BREAZA 2 5 000 3 6 0 0 0 5850 2IA) I.A.I.F.O. ZALAU 2 9 0 0 0 3 4 4 0 0 4700 8IMP 1MPAC T BUC U RESTI 6000 O O O OSRM INDUSTRIA SÂRMEI «ampmturi 2 9 000 -1 6 1 0 0 6000 13IRS M. P. IRIS BARLAD -iooo, 2 8 7 0 910 3 8MEP MEFIN SINAIA 2 5 000 6 7 1 0 0 7100 4ALP MOBILA ALFA ORADEA IOOO -2 4 9 0 470 7MOL MOLDO MO Bl LA IAŞI 1000 3 2 8 3 2 9 4 3 0MPN MO PAN TG . MUREŞ IOOO 3 7 9 0 760 2 0MPR MO PARI V RÂMNIC U VALC EA IOOO *o 7 1 0 770 17MPQ MO RĂRIT PAN 1F IC ATI E <3 ALA -iooo 2 7 9 0 790 55NVM NAVLOMAR -BUC U RESTI 2 9000 -3 1 6 000 16000 1NVL N AVO L O LTENITA IOOO O 9 3 0 920 2 9NEP NEPTUN CAMPINA 25000 3 3 1 0 0 3100 3PCA“ * PECO ARAD IOOO OP P L PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 O 2 9 1 0 0 29 000 6VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 4- 9 1 0 960 BPMB PRO MET BEC LEAN 2 5000 -2 3 2 9 0 3250 2FtOB ROBINETE INDUSTRIALE bac 2 9000 . 9 7 7 9 0 8090 26SAN SAN EVIT ARAt» 10000 -1 3 8 9 0 3800 9SNT ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 2 5000 6 4 9 0 0 4200 2SEM SEMANATOAREA BUC UREST 2 5000 O -4 7 0 0 4690 21SD T SIDERTRANS C A LA RAS 1 . IOOO 4- 3 9 0 360 16SLC SILCOTUBZALAU 2 5000 1 ' 7 6 9 0 7700 17SIN S 1NTERO M C LUJ-NAPOC A 25 000 -2 1 2 000 11900 6STZ SINTEZA O FLADEA 1000 1 9 0 0 900 14SRT ŞIRETUL PAŞCANI 29134- 29 3 0 0 0 0 9 1 900 2 2SMS SOMES DEJ 2 5 000 -1 3 1 0 0 3050 2STR x STRATUSMOB blaj IOOO -1 4 3 6 490 11TMR TOMIRIS IAŞI 2 5 000 6 3 7 9 0 9000 16TRS 2 5 000 . 2 7 2 5 0 7300 4UCM U.C.M. RESITA 2 5 000 O 9 0 9 0 5000 8UAM UAMT O RADEA IOOO 2 4 4 0 490 7UZT UZTEL PLOIEŞTI 2 5 000 O 8 8 0 0 8900 3ZIM ZIMTUBZIMNICEA 2 5 000 1 6 0 0 0 9900 4

T ota l c a te g o r ia a ll-aTO TA L G E N E R A L

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR In data de 11.02.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL IN LEI

SHILING AUSTRIA. 648,00DOLAR AUSTRALIA 5638,00FRANC BELGIA 221,00DOLAR CANADA 5777,00FRANC ELVEŢIA 5647,00M \RCA GERMANA 4550,00COROANA DANEMARCA 1196,00FESETAS SPANIA 53,79MARCA FINLANDEZA 1503,00FRANC FRANŢA 1361,00LIRA STERLINA 13496,00URĂ ITALIA 4,62YEN JAPONIA 66,73GULDEN OLANDA 4046,00COROANE NORVEGIA 1096,00ESCUDOS PORTUGHEZ 44,54COROANE SUEDIA 1019,00DOLAR SUA 8291.00ECU ’ . ■ > :r ■. > 8994,00DST 11216,00

la casele de schimb valutar din CIuj-Napoca

în data de 11.02.1998

VALUTA

SSUA DM

CUMPĂRARE

8200 4520

H U I . ^ ' 1 3 3 1

VÎNZARE

8360 4630

Piaţa mobiliară RASDAQ - 11.02.1998

ALR ALRO SLATINA 25000 2 •40000 40 600 2 6 5ATBbet ANTIBIOTIC E IAŞI 1000 -1 4 1 9 0 4100 6 4

ARCTIC GĂIEŞTI IOOO 1 4 3 0 0 4300 77AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 1000 3 5 7 0 600 9 1 0AZOMUREŞ TG.MUKtS 1000 O 2 0 0 0 1990 9 3COMPA SIBIU 1000 1 1 2 3 0 1260 3 3

E U ELEC TROAPARATAJ BUCURESi 1000 1 135 0 1380 71OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 -12 9 1 0 800 2 9 2

O LTC H1M RM. VALC EA 1000 1 3 1 0 0 3150 9 9OTELINOX TARGOVISTE 25000 13 2 7 2 0 0 3 0 000 15POLICOLOR BUCUREŞTI 1000 -2 9 4 9 0 5700 61ŞANTIERUL NAVAL constanta 2 5 000 • O v©000 8600 5 8

SOF SOFERT BAC AU IOOO -1 4 9 9 400 2 0TERAPIA C LUJ -NAPOC A 1000 2 1 2 6 0 0 12900 190T ota l c a te g o r ia 1 1 .8 4 4

BNR face următoarele nrecizări în legătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. >2. Prezenta listă n u im plică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile. “

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate In judeţul Cluj, la depozitele în lei

-p e rso an e fizice - % - persoane ju r id ic e - %

Banc* lavedere 1 lună 3 tuni 8 luni 9 luni 12 kin̂

BCR* 12 53 54 54 59 55BANCOREX* 19 59 50 50 50 . 80BRD* 14 53 - 55 * 57 58 99

14 - . 58 59 •1 93BA* <13 44 40 47 48 50Banc Post* 15. 37 41 45 • 47 52Ion Ţlrbic* 11 1 57 70 •5 87 80 ^BANKCOOP 14 54 55 55 58 80Bucureşti 13 41 - .. - ‘ . .Transilvanie 14 55 40 45 48 45Românească 18 45 48 48 48 43CEC 19 45 50 45 . 50ALIANŢA 20 53 54 55 SS 56Albina* 12 . 50 52 52 82 62B.I.R.* 18. 59 59 50 51 52LOIALCOOP 19 40 42 - .

Banca lavedere 1 lună 3 Iun) 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 53 54 54 55 55BANCOREX 15 - 50 45 45 45 45BRD 14 53 55 57 58 59BA* 13 34 35 36 ' 37 38Banc Posr 13 35 .37 38 - 41ion Ţlriac* 13 55 65 60 - 62BANKCOOP* 14 53 54 50 50 50Bucureşti 13 33 - - - -Transilvania 14 40 38 38 35 35Românească 18 40 38 38 37 35CEC 12 - . ■ - , - - 35Albina 12 50 52 52 52 52B.LR. 17 42 59 44 44 42LOIALCOOP 16 40 42 • • -

BANCA ALBINA LANSEAZĂ EMISIUNEA

DE DEPOZITE SPECIALE

1. Durata depozitului: 1 lună2. P erioada d e co n s titu ire :

zilnic, în tre 16 februarie ş i 16 m artie 1998

3. Doblnda anuală : 76%4. Dobînda e s te fixă p e to a tă

d u ra ta depozitului d e o lună.5. Depozitele lichidate înain te

d e sc ad e n ţă vor b enefic ia d e dob înda p racticată d e bancă, pen tru depozitele la vedere .

6 . L im ita m in im ă a depozitului:

- perso an e fizice: 5 m ilioane lei *

- p e r s o a n e ju r id ic e : . 100 m ilioane lei.

7. Dobînda e s te ac ee aş i, a tît pen tru persoanele fizice, c ît ş i pen tru persoanele jurid ice.

Piaţa imobiliarăZONA

GARSC(nulioa

NTERE ine lei)

APART. 1 CAM. (mii. Iei)

APART. 2 CAM.ŢmiL lei)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf.. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 - 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 - .Ministur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Mârăşti 55-65 43-48 70-80 90-140 - -. 120-160 - 120-150 -Zonlor 62-67 ■* 70-80 90-110 * - 120-140 - 120-150 -Pata - 80-100 120-150 140-160 - 200-250

Centra 100-120 - 90-130 120-160 - 150-170 130-150 -A. Mnrrnanu - “ * 120-160 - 150-170 - 200-250 -

Iris 55-60 ' - • 70-90 85-100' - 60-100 ■ -Grigoreşcu . 62-65 ■ 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140

Gruia 50-50 45-50 • 75-90 85-100 - 90-100 -CHIRII

150DM 130DM - ţ ■ '100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ - -

Mâristi 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Zorilor 150DM 150DM 100$- 100-150$ . - 100-150$ - 100-200$ -

*■ 100$ 100-150 $ ' - - 100-150$ - 100-200$ ■ -Centra

’ • 120$ 100-150 $ - - . 100-150$ - 100-200$ -" “ 100$ 100-150$ ■ • - 100-200$

100DM 100$ - 100-150$ - 100-200$ -130DM 100-150 DM 100-150 $ - 100-150$ - 100-2001 -

100DM " 100$ *■ 100-150$ 100-200$ -

14] joi, 12 februarie 1998 A C T U A U T Ă T I A D E V id e C lu jS O C ]

feti

începîndcu an u l şco lar i 998/1999

Elevii vor avea şase vacanţe

Ministerul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a anunţat, miercuri, la Iaşi, că anul şcolar pentru învăţămîntul preuniversitar va fi structurat din 1998 pe două semestre, transmite corespondentul MEDIAFAX. Marga a declarat, în cadrul unei întîlniri cu directorii de şcoli din judeţul Iaşi, că MEN intenţionează să emită o hotărîre prin care anul şcolar 1998-1999 să fie format din două semestre la sfîrşitul cărora elevii vor susţine evaluări. Ministrul Educaţiei Naţionale a

Îirczentat structura' celor două semestre, nvăţâmîntul preuniversitar va fi structurat

astfel: 14 septembrie-30 octombrie cursuri; 31 octom brie-7 no iem brie vacanţă; 9 noiem bric-20 decem brie cursuri; 21 dcccmbrie-8 ianuarie vacanţă; 11 ianuarie- 23 ianuarie evaluare semestrială; 25 ianuarie- 31 ianuarie vacanţă; 1 februarie-1 mai cursuri, cu o vacanţă dc Paşte; 1-7 mai vacanţă; 11 mai-U iunie cursuri; 14-25 iunie evaluare semestrială.

MflE român nu confirmă/ ăar nici nu infirmă

posibilitatea ca Silfii sâ fi solicitat România! •

susţinerea unui eventual atac asupra irakului

Purtătorul dc cuvînt al Ministerului român dc Externe, Mihnea Motoc, a refuzat, ieri, să confirme sau să infirme posibilitatea ca Statele Unite să fi solicitat României, în cadrul consultărilor pe marginea Parteneriatului strategic R om ânia-SU A , să susţină o eventuală, acţiune m ilita ră îndreptată împotriva Irakului.

“Ceea cc putem releva este că ne aflăm într-un proces de strînsc consultări cu partea americană, carc ţin chiar de spiritul şi substanţa Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, implicînd cooperarea aprofundată în domenii de interes comun”, a precizat purtătorul de cuvînt al MAE.

Statele Unite au cerut oficial, marţi, prin intermediul unei cereri a Secretarului de Stat american, Madeleine Albright, adresată miniştrilor de Externe ai Republicii Cehe, Poloniei şi Ungariei, ca noile membre NATO să susţină o eventuală operaţiune militară contra Irakului. Cererea se referă la o susţinere

- politică şi logistică, în cazul în care va fi nevoie de aşa ceva." Miniştrii de Externe ai celor trei ţări şi-au exprimat anterior sprijinul faţă de o eventuală acţiune militară americană în Irak. _ ' •

Ministerul de Externe de la Bucureşti a declarat, pe 4 februarie, că urmăreşte “cu preocupare” evoluţia noii crize dintre Irak şi

. ONU, su rven ită pe fondul refuzului autorităţilor de la Bagdad de a permite, necondiţionat, desfăşurarea activ ităţii echipelor de control şi monitorizare ale UNSCOM, în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate. MAE român şi-a reiterat, la acea dată, poziţia potrivit căreia unica modalitate de ridicare a sancţiunilor impuse Irakului, o reprezintă respectarea, în totalitate şi necondiţionată, de către guvernul irak ian , a rezo lu ţiilo r pertinente ale Consiliului de Securitate’al ONU şi prevederilor acestora.

Motoc a sugerat ziariştilor sâ analizeze poziţia de4principiu exprimată de MAE la data de 4 februarie, coroborată cu răspunsul său din cad ru l conferinţei de presă de miercuri. “Deocamdată, dacă m-aş aventura eu într-un asemenea exerciţiu, aş intra pe un teritoriu speculativ”, a conchis Motoc.

Poliţia a propus trimiterea în judecată a lui ioan

Stoica pentru înşelarea populaţiei prin intermediul

jocului de întrajutorare Caritas

.Specialiştii Direcţiei de Cercetări Penale au propus Parchetului Curţii Supreme dc Justiţie trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Ioan Stoica, patronul circuitului de întrajutorare Caritas, după ce peste 300.000 de depunători au făcut plîngeri împotriva acestuia, au declarat, miercuri surse din IGP. Poliţiştii îl acuză pe Stoica de înşelăciune şi fals intelectual. Peste 300.000 de depunători au depus plîngeri împotriva lui Stoica, în care îl învinuiesc câ i-a înşelat cu aproximativ 200 de miliarde de lei. De asemenea, specialiştii care au finalizat expertiza financiar-contabilă a activităţii circuitului Caritas au constatat că patronul nu a înregistrat în evidenţele contabile toate operaţiunile desfăşurate.

Ioan Stoica a fost arestat la 25 august 1994, sub acuzaţiile de înşelăciune, bancrută frauduloasă, fals intelectual şi uz de fals.

în urma cercetărilor s-a stabilit că Stoica,' _ în calitate de director al SC Caritas, şi-a

însuşit, în perioada 23 aprilie 1993 - 5 aprilie 1994, suma de 90.942.961 de lei, pe care a folosit-o în interes personal. Această sumă a fost însuşită prin inducerea în eroare, în mod repetat, a conducerii Primăriei Cluj-Napoca, cu privire la cuantumul şi folosirea sumelor prim ite de la participanţii la jocul de întrajutorare. De fapt, banii proveneau de la depunători care făceau donaţii pentru Primăria Cluj. '

De asemenea, pe 25 aprilie 1994, în timp ce şpcietatea era în încetare de plăţi, Stoica a dispus înstrăinarea, unei părţi în active, constînd în bunuri în valoare de 137.654.064 de lei.

După ce instanţele inferioare l-au ' condamnat pe Stoica la şase, respectiv doi

ani de închisoare, Curtea Supremă de Justiţie a hotărît definitiv, la 12 iunie 1996, ca patronul SC Caritas să exccute un an şi şase luni de detenţie, pentru fals intelectual.

Astfel, Stoica a fost pus în libertate la 14 iunie 1996. ‘ -

judecarea celor două cauza în cazul clădirii

orfelinatului din Odorheia Secuiesc au fost amînate

pentru 24 februarie

Judecătoria Mureş a dispus, marţi, amînarea celor două cauze referitoare la cazul aşezămîntului pentru copii handicapaţi din Odorheiu Secuiesc pentru 24 februarie. .

A vocaţii Congregaţiei “Inim ilor Neprihănîte”'au solicitat instanţei exceptarea

' de necompetenţă materială a Judecătoriei Mureş în legătură cu prima cauză, în care (Congregaţia se află în calitate de pîrîtă. Cei trei avocaţi care reprezintă Congregaţia susţin că valoarea la care este estimat orfelinatul este de 4,8 miliarde de lei, iar din aceast punct de vedere cauza este de com petenţa Tribunalului.

în a doua cauză aflată pe rolul Judecătoriei. Mureş, în care Congregaţia se află în calitate de reclamantă, reprezentanţii acesteia contestă calitatea de proprietar pe care şi-o arogă Consiliul local Odorhei asupra terenului pe care a fost construit aşezămîntul. Unul dintre avocaţii Congregaţiei, Ioan Sabău, a declarat că, potrivit cărţii funciare, Consiliul local Odorhei este doar administratorul terenului

• şi nu proprietar. Instanţa va analiza solicitările avocaţilor Congregaţiei şi a stabilit următorul termen pentru data.de 24 februarie. Judecarea cauzelor referitoare la aşezămîntul pentru copii handicapaţi din Odorheiu Secuiesc a început pe 16 decembrie 1997. Pe rolul Judecătoriei Tîrgu Mureş se află două cauze civile referitoare la cazul Odorhei. Una dintre ele este iniţiată de Consiliul local Odorhei, carc so licită contestarea n u lită ţii, absolute a contractului de concesiune dintre Consiliul local şi î firma, constructoare SC “Aris Industrie” şi anularea contractului de donaţie

■intervenit între SC “Aris Industrie” şi Congregaţia “Inimi Neprihănite”. A doua cauză este iniţiată de SC “Aris Industrie”, prin care solicită radierea dreptului de ■ proprietate a Consiliului local Odorhei din cartea funciară asupra terenului pe care a fost construit aşezămîntul.

Barmania na va sprijini an atac al Statelor Unitei

asupra Irakului, afirmă ministrul german de

Externai

Germania nu va sprijini nici financiar şi nici logistic un eventual atac american asupra Irakului, a declarat, miercuri, şeful diplomaţiei germane, Klaus Kinkel, citat de AFP.

Kinkel, care a susţinut un discurs în faţa deputaţilor partidului liberal, a apreciat că este de înţeles punctul de vedere al Statelor Unite şi al Marii Britanii, care au anunţat că sînt pregătite să lanseze un atac împotriva Irakului, pentru a-l determina pe preşedintele irakian, Saddam Hussein, sâ respecte rezoluţiile ONU în privinţa dezarmării.

Declaraţia ministrului german de Externe contrazice punctul de vedere exprimat de cancelarul Helmut Kohl, care s-a oferit sîmbătă să pună la dispoziţia Statelor Unite bazele aeriene ale Germaniei, în eventualitatea unui atac. Analiştii politici apreciază însă câ această ofertă, semnificativă din punct de vedere politic, este pur simbolică, în măsura în care Statele Unite dispun deja, în Germania, de un număr suficient de baze aeriene. ,

Ministrul Apărării, Volker Ruehe, a precizat, m iercuri, în faţa Com isiei parlamentare pentru Apărare, că Statele Unite nu au adresat încă nici o cerere oficială în vederea unei contribuţii germane Ia un eventual atac asupra Irakului.

fitantat aşuat asupra ambasadei Marii Britanii

ăa la fimman

Un iordanian de origine palestiniană a încercat, miercuri, sâ comită un atentat asupra ambasadei Marii Britanii de la Amman, acţiunea sa fiind împiedicată de forţele de poliţie, au declarat surse oficiale, citate de AFP.

Tînărul se pregătea să intre în clădirea ambasadei, avînd asupra sa un cocktail Molotov, dar a fost reţinut de poliţiştii care asigurau paza clădirii, a precizat un responsabil al ambasadei.

Autorul tentativei de atentat se numeşte Abed Azzam, are aproximativ 20 de ani şi este un iordanian de origine palestiniană. El se pregătea să arunce coektail-ul Molotov, căruia deja îi dăduse foc, cînd a fost imobilizat de poliţiştii iordanieni. Tînărul a suferit arsuri la mîini. Nici o altă persoană nu a fost rănită şi nici nu s-au produs pagube materiale.

Atentatul s-a produs în afara incintei ambasadei, care este înconjurată de ziduri înalte. Ambasada se află într-un cartier de lux din vestul Amman-ului."*

.Atît Ministerul britanic al Afacerilor Externe, cît şi responsabilii iordanieni au apreciat, miercuri, câ atentatul eşuat de la Amman este legat de criza irakiană, în care Londra sprijină necondiţionat un eventual atac al Statelor Unite asupra Irakului.

Washingtonul solicită oficial sprijinul Cahiai

pantru un avantual atac . contra Bagdadului

_ Statele Unite au cerut oficial Cehiei să susţină o eventuală operaţiune militară contra Irakului, a anunţat, marţi seara, Ministerul Afacerilor Externe de la Praga, citat de AFP.

Cererea, prezentată marţi/de Secretarul american de Stat, Madeleine Albright, şefului diplomaţiei cehe, Jaroslav Sedevy, aflat în vizită la Washington împreună cu omologii săi ungar şi polonez, se referă la o susţinere politică şi logistică, în cazul în care va fi nevoie de aşa ceva.

Purtătorul de cuvînt al M inisterului Afacerilor Externe de la Praga a subliniat câ trimiterea de trape cehe în Golf trebuie să fie aprobată în prealabil de către Parlament.

Albright a prezentat cereri simililare

miniştrilor de Externe polonez şi ungur. Ea declarase anterior că miniştrii celor trei ţări şi-au exprimat sprijinul faţă de o eventuală acţiune militară americană în Irak. ,

Monica Lawinsky sa va i prazanta în faţa i

completului de judecată I

Monica Lcwinsky, tînăra aflată în centrul scandalului sexual în care este implicat preşedintele american Bill. Clinton, se va prezenta în faţa completului de judecată care investighează presupusa sa legătură cu liderul de la Casa Albă, a afirmat, avocatul ei, citat de AFP. “Monica nu va sfida un ordin al justiţiei, ea va face ceea ce are de făcut”, a declarat William Ginsburg, precizînd însă câ clienta sa va face uz.de “toate ■ drepturile constituţionale”. Potrivit specialiştilor în drept, avocatul s-a referit la cel de-al cincilea amendament aj Constituţiei americane, care permite unui martor să nu se autoincrimineze.

Ginsburg nu a obţinut încă, în schimbul mărturiei Monicâi, imunitatea judiciară pentru clienta sa. El a încercat, marţi, sâ determine am înarea datei. de prezentare în faţa completului de judecată, prevăzută pentru joi, la W ashington. M arţi, mama Monicăi Lewinsky, Marcia Lewis, a compărut în faţa tribunalului federal de la Washington pentru a fi interogată de acelaşi complet de judecată. Marcia Lewis a răspuns timp de trei ore întrebărilor juraţilor, dar nu a făcut nici o declaraţie presei, la ieşirea din tribunal.

Apropiaţii Marciei Lewis, 49 de ani, spun că ea este confidenta fiicei ei. Cele două femei locuiesc împreună într-un apartament din, celebra clădire Watergate din Washington, percheziţionat de FBI luna trecută.

Procurorul independent Kenneth Starr s-a prezentat şi el, marţi, timp de o oră, în faţa tribunalului federal al capitalei americane.

iLupta In Sierra Laon« j

Mii de civili erau blocaţi, miercuri, în capitala statului Sierra Leone, Freetown, unde au fost lansate atacuri cu mortiere asupra cartierelor rezidenţiale, a indicat un purtător de cuvînt al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR), Michael Kleiner, citat de AFP.

' Peste 2.500 de persoane, dintre care 68 sînt rănite, s-au refugiat în sediile CICR, deoarece civilii consideră că acestea nu vor fi atacate, dar şi pentru că nu există nici o modalitate de a părăsi oraşul, a precizat Kleiner.

Forţa vest-africană Ecomog, care atacă trapele juntei militare din Freetown, a promis, în urmă cu două săptămîni, că nu va trage asupra sediilor Crucii Roşii. Cu toate acestea, obuzele au căzut şi în apropierea clădirilor aparţinînd acestei organizaţii;-

CICR, care are la faţa locului 15 delegaţi internaţionali, apreciază că populaţia din Freetown este de 1600.000-750.000 de persoane. >

Civilii sînt blocaţi în oraşul situat în, extremitatea peninsulei izolată de restul ţării de către forţele Ecomog, conduse şi alcătuite, în majoritate, de soldaţii nigerieni.

Cuba a alibaiat din închisoare şapte disidenţi,

cu condiţia ca aceştia să părăsească insula

Cuba a decis eliberarea din închisoare a şapte disidenţi, cu condiţia ca aceştia să părăsească insula, a anunţat medicul neurolog care a urmărit evoluţia stării de sănătate a acestora, citaţi de AFP.

Şase dintre disidenţi intraseră în greva foamei din data de 9 octombrie. Patra dintre persoanele eliberate.se aflau în închisoare, iar celelalte trei erau în arest la domiciliu. Cei şapte au fost puşi în libertate la 31 ianuarie şi 1 februarie, m timpul vizitei sale în insulă, Papa Ioan Paul al II-lea i-a cerut lui Fidel Castro să facă un gest de clemenţă în favoarea deţinuţilor politici. Grupul de deţinuţi care au fost eliberaţi fusese citat printre cei care ar fi putut face obiectul graţierii prezidenţiale. Potrivit unui ultim raport al Comisiei cubaneze pentru drepturile omului şi reconciliere naţională (CCDHRN), care nu arC statut legal, cel puţin 500 de cubanezi sînt încă deţinuţi în închisorile din insulă din motive politice, iar. alte 110.000 de persoane pentru delicte de drept comun.

ADEVARQJL.d e C iu i EVENIM ENT \o \, 12 februarie 1998

oA f, S fr a W sau legalizarea canabisului în Marea Britanieacefpeco

Ministrul britanic de interne, Jack -.Jtraw, a reuşit sâ-şi păstreze oarecum ' neştirbită imaginea în urma jenantei

afaceri cu droguri în care a fost implicat fiul său, dar poznele tînărului au relansat campania pentru legalizarea canabisului în această ţară. “Acum mai mult ca oricînd dl Straw trebuie să admită necesitatea schimbării”, proclama “The

; Independent on Sunday”, care militează de mai multe luni în coloanele sale, sprijinit de petiţii, în favoarea scoaterii de sub sancţiune a haşişului.

Apărătorii-canabisului au găsit noi ■ argumente în aventurile tînărului William

noastră în materie de droguri recreative face să sporească în mod- vicios consumul”, a declarat conducătorul acestui grup, deputatul Paul Flynn.

Ministrul de interne şi-a menţinut deocamdată refuzul. “Nu am văzut nici un element în favoarea unei scoateri generale de sub sancţiuni”, areafirmat el la postul de televiziune BBC, declarîndu- se împotriva unei comisii; în această problemă. El şi-a flexibilizaf totuşi uşor/ poziţia declarîndu-se pentru prima dată în favoarea utilizării canabisului în scopuri terapeutice. Această măsură este studiată de guvern de mai multe luni,

Straw. Implicarea fiului ministrului de dar pînă în prezent Straw nu o susţinuse interne însuşi dovedeşte, în opinia lor, că personal. După zece zile dificile, carieraconsumul de droguri este atît de răspîndit în toate categoriile populaţiei îneît ar trebui să fie autorizat.

Potrivit ziarului “Sunday Telegraph”, circa 30 de deputaţi ai Partidului Laburist, Ia putere, încurajaţi de afacerea Straw, se pregătesc sa ceară Camerei Comunelor înfiinţarea unei comisii însărcinate cu studierea acestei probleme. “Politica

politică a ministrului pare apărată. Opoziţia conservatoare şi-a pus fără prea multă convingere întrebări cu privire la autoritatea sa, ferindu-se totuşi să-i ceară . demisia, o răsturnare a situaţiei fiind în continuare posibilă. , ■::..■:::/

în urmă cu trei ani, Michael Forsythe, secretar de sta t conservator de la ' Ministerul de Interne, a trecut printr-o

situaţie neplăcută asemănătoare: poliţia- capturase droguri cu ocazia unei petreceri organizate de fiul său,. în vîrstă de 16 ani. Chiar şi presa, care timp de zece zile s-a delectat cu această afacere cu iz de scandal înainte de a obţine “undă verde” din partea justiţiei pentru divulgarea numelui fiului “nedemn”, adoptă o atitudine discretă. Ziarele s-au aflat în contradicţie cu opinia publică, în ansamblu, care a resimţit compasiune faţă de ministru, într-o ţară în care consumul de droguri la tineri este printre cele mai ridicate din Europa. Presa a lăudat aproape în unanim itate atitudinea ministrului, care şi-a condus el însuşi fiul la comisariat şi a dat ulterior numeroase explicaţii în public. “Sunday Times” (conservator) aprecia duminică: Jack Straw “aproape că ă întors în avantajul său această întîmplare neplăcută” . “Aceasta a consolidat în rîndul guvernului impresia că este unul dintre inirîiştrîi cei mai competenţi”, l-a complimentat ziarul.

Rămîne de văzut dacă imaginea de fermitate a lui Jack Straw în materie de

securitate - care a contribuit în mare măsură la evoluţia spre centru a Partidului Laburist şi la calmarea claselor de mijloc - nu a fost compromisă pentru multă vreme. “El se va acoperi de ridicol dacă va continua cu propunerile sale, deoarece propriul său caz a arătat că părinţii nurşi pot controla copiii”, aprecia deputatul

: liberal-dem ocrat Lord R ussel- în săptămînalui “The Observer”.

Fiul lui Jack Straw a fost prins în capcană de o ziaristă de la cotidianul

.popular “Mirror” căreia i-a vîndut o cantitate mică de canabis (1,92 grame) în schimbul sumei de 10 lire sterline (16 dolari) fără a şti cine era. Prevenit de ziar, tatăl şi-a condus el însuşi fiul la comisariat pentru a-şi mărturisi delictul. Adolescentul, în vîrstă de 17 ani, era protejat de legea engleză care interzice publicarea identităţii minorilor care sînt autori presupuşi ai unor infracţiuni. Dar în ianuarie justiţia a ridicat această interdicţie, secretul devenind pur formal după publicarea în aceeaşi zi a numelui ministrului în trei ziare.

V ia ta c a o . . . a v e n tu ră

0 s i n t e mExistă două lumi: una în care

-Ţ&ătm puţin şi pe care trebuie s-o părăsim pentru a nu ne mai întoarce în ea; alta, în c a re ' trebuie să intrăm în curînd, ca

' sâ n-o părăsim niciodată. Avem de ales? Nu! în burgul nostru mor zilnic doi-trei clujeni. Despre decesele înregistrate la Serviciul de stare civilă al Primăriei Cluj-Napoca, doamna Carmen Mărginean şi Ana Man de la B iroul “Decese” ne

spuneau: “în anul trecut, am înregistrat 3.958 decese, iar în acest an 368. Cel care pleacă în 1 “eternitate” trebuie înregistrat la noi, în termen de trei zile de Ia data încetării din viaţă. în acest termen se cuprinde atît ziua în care s-a produs decesul cît şi ziua în carc sc face declaraţia. în cazul unor sinucideri, accident, găsirii unui cadavru sau altor cauze, declaraţia dc deces sc face în 48 de ore, socotit din momentul

decesului sau a g ă s i r i i cadavrului. în situaţia morţilor violente este necesară o dovadă eliberată de Poliţie sau Parchet.

Nerespectarea termenului de declarare a unui deces după actuala lege, se sancţionează cu a m e n d ă contravenţională dc la 30.000 la 60.000 lei. în cazul pierderii sau deteriorării. actului de deces, amenda este de

la 40.000 la 80.000 Iei. La Biroul “Decese” cei interesaţi pot primi după o declaraţie pe proprie răspundere, un act privind deschiderea procedurii succesorale precum şi eliberarea certificatelor de deces r duplicat.

Cine ajută pe cei necăjiţi

m uncă cu, m ultă atenţie şi m igală, pentru că, actele eliberate de noi sînt “sfinte”, ele sc păstrează pc puţin un secol. Este adevărat că există multă birocraţie, acte multe, şi multe... multe formalităţi la înregistrarea unui “pămîntcan” carc îşi ia rămas bun dc pc “astrodromul spre eternitate” dc Ia orice înmormîntare...”.

V. MOLDOVAN

privind o parte din cheltuielile de înmormîntare? Vă putem spune! Pentru pensionari, Oficiul de pensii, de pe str. G. Coşbuc nr. 2. Iar... pentru care au fost angajaţi sc primeşte o parte din ajutor la firma la care a fost angajat.

Noi, care lucrăm în acest domeniu, unde zilnic spunem: “Condoleanţe” şi unde ni se confesează fiecare rudă a omului care a decedat, trăim o viaţă reală, pe lingă că trebuie să respectăm legea, desfăşurăm o

Ultimul episod pe care vi l-am prezentat săptămina trecută relata despre atmosfera

■ încărcată ce se instalase la bordul avionului prezidenţial. Sigur, erau momente de dinaintea depunerii jurămîntului marelui preşedinte al Statelor Unite. Ce ne povesteşte îh continuare William Manchester?

Se aduse vorba ca aeroportul Andrews sâ fie închis pentru reporteri. Johnson însă dădu energic din cap. El afirmă că “ar face impresia că ne-ar fi frică”. :: Purtat de un puternic vînt ce venea din spate, avionul A ir Force One înainta, aproape cu viteza sunetului, spre est.

Deasupra aeroportului internaţional Dulles, Swindal trecu plafonul subţire de nori şi zări pentru prima oară, după Texas, sub el pămînt. --Lyndon se afla în cabina de dormit a

m f c f e .

La bord se afla şi al doilea preşedinte, dar se părea că în această situaţie toată lumea - inclusiv personalul însoţitor - era mai bine tratată decît noul şef al statului.

încă şi a doua zi după masă, Johnson se mâi gîndea la cele petrecute. După prim a şed in ţă de cabinet pe care o conduse, el şi com unică unuia din colaboratorii săi că are “probleme serioase cu familia”. ,

“Privirile mulţimii se îndreptară spre uşa din coada avionului, cea a preşedintelui. La prim a uşă era pregătită d scară.

preşedintelui, se bărbieri, îşi pieptănă păml Ministrul justiţiei reuşi să urce cu paşi|i îşi schimbă încă o dată cămaşa. în fund, grăbiţi scara. O săritură şi fu în avion,în ultima cabină, Dave Powers îi spuse lui apoi trecu în fugă prin cabina tefegrafişti-Roy Kellerman: “D-na Kennedy ar. dori lor, cabina consilierilor şi prin salon.ca d-ta şi ceilalţi agenţi ai preşedintelui să-l duceţi afară si ea ar dori ca Greer să conducă maşina’ . - -

in ultima cabină se apropie de d-na Kennedy, “Alo, Jackie” - îi spuse încet şi-şi puse braţul pe umărul ei. “Sînt aici”.

Cei din ju r tresăriră - vocea sa avea aceeaşi rezonanţă cu cea a fratelui său.

Jacqueline se adresă cumnatului ei: “Nu mai pot vedea un antreprenor de pompe funebre. Aş dori ca marina să facă totul”. El îl rugă pe Godfrey să se îngrijească de cele necesare. Urmă apoi o conversaţie ncorganizată. Ea se referea la viitorul consilierilor şi al secretarilor lu i John Kennedy, Ia decolarea întîrziată de la Love Field (aeroportul din Dallas - n.n.), la rolul pe care-1 jucase McHugh, Ia explicaţia pe care noul preşedinte o dădu pentru această întîrziere. “El a spus că a vorbit cu tine, Bobby - îşi asigură Jackie cumnatul - iar tu i-a i fi spus că trebu ie sâ depună' jurămîntul chiar acolo, la Dallas!”.

M inistrul justiţiei se arătă surprins. Trebuie să fie o neînţelegere la mijloc, observă el. Căci nu propusese aşa ceva.

(Eu - M anchester - . l - a m rugat pc preşedintele Johnson să-şi spună părerea

. despre această contradicţie. Răspunsul său:- nu are nimic de adăugat la declaraţia pe care a făcut-o înaintea comisiei Warren).

D-na Kennedy se rezemă uşor de sicriu şi şopti: “O, Bobby - pur şi simplu nu pot

-să cred că Jack nu mai este”.Vineri, 22 noiem briel963. întunericul

nopţii care se întindea în faţa ferestrelor sp ita lu lu i, m arinei "B ethesda", d in Washington era de nepătruns. Deodată, se auzi o voce stinsă: "E aici". Jacqueline Kennedy stătea în mijlocul încăperii. "Ea stătea aici şi era neajutorată ca un copil pierdut în fusta ei îngrozitoare nu scotea nici un cuvînt şi părea că ar fi fost arsă de vie" - astfel se exprimă Ben Bradlee, şeful redacţie i d in W ash in g to n a l re v is te i "N ew sw eek", un p r ie ten a l fam ilie i Kennedy. Toni, so ţia lu i Ben Bradlee, luînd-o în braţe, o sfrinse spre ea şi şopti: Mama ta e aici". Jackie se întoarse spre

d-na Auchincloss, şi o sărută. Mama ei spuse: "O Jack ie , dacă e ra dat să se întîmple aşa ceva, slavă domnului că n-a devenit schilod..."

Robert De IViro a fost interogat Ia Paris ca martor într-o ancheta privind o reţea internaţională de prostituţie

Actorul american Robert Dc Niro a fost audiat, marţi, la Paris, timp de aproximativ trei ore, în calitate de martor într-o anchetă asupra unei reţele internaţionale de prostituţie, relatează AFP.

De Niro a fost mai întîi audiat de judecătorul francez Frederic N ’G uyen şi apoi a fost transportat pentru audieri la sediul poliţiei judiciare franceze. Actorul american se află la Paris, unde turnează un film la hotelul Bristol, aflat în centrul capitalei - franceze.

Avocatul lui Robert De Niro, G eorges K iejm an, a depus, marţi, o plîngere judecătorului N ’Guyen pentra că acesta a făcut publică ancheta în care este implicat celebrul actor american. K iejm an, fost m inistru al Ju s tiţie i, a ca lifica t drept “in ad m isib ilă” reţinerea clientului său toată ziua Ia sediul poliţiei pentra a fi interogat într- ui) caz unde este doar martor.

R obert De Niro este p ro tagon istu l principal al film ului “Ronin”, care este povestea a şase mercenari. Scenariul filmului este semnat. de John Frankcnhcimer, care a m ai rea liza t pelicule ca “P rizonierul din Alcatraz” , “Şapte zile în mai” şi “Duminica Neagră”.

Italianul care a ucis un grănicer german şi unul elveţian a decedati

după ce şi-a tras un glonţ în cap

Italianul care a ucis, marţi, doi grăniceri - unul german şi unul elveţian - la punctul de frontieră “M ica V eneţie” a decedat, miercuri, ca urmare a rănilor pc care şi le -a provocat prin împuşcare, a anunţat poliţia locală, citată de AFP.

Italianul, a cărui identitate nu a fost încă dată publicităţii, a tras mai multe focuri de armă asupra grănicerilor, carc descoperiseră în portbagajul maşinii sale, cu număr de înmatriculare elveţian^ arme şi muniţie.

G răn icerii au ’ telefonat co leg ilo r lo r din apropiere pentru sprijin, dar cetăţeanul italian, stabilit în Elveţia, a deschis focul asupra lor. Doi dintre grăniceri, un german în vîrstă de 40 de ani, şi un elveţian în vîrstă de 45 de ani, au fost răniţi mortal. Atacatorul, care purta vestă anti-glonţ, şi-a tras apoi un glonţ în cap. - -

Cu numai şapte ore înaintea acestu i inciden t, la graniţa germ ano-poloneză de la • L udw igsdorf, doi vam eşi germani au fost ucişi în timp ce controlau un autocar turistic ce venea din Kazahstan. Autorul crimei, un cetăţean kazak, a fost prins după ce a încercat sâ fugă spărgînd geamul autocarului. «T

P otriv it po liţiei germane, agresorul avea un comportament “ciudat şi agresiv încă de la plecarea din Alma Ata”, suferind- probabil de o boală psihică.

17 şcoli din judeţ aşteaptă, nrgent, dolarii de la Bana Mondiali

Şcoala generală din Buza va ajunge in Parlamentul României

1 a n u l tr e c u t a r f i f o s t n ecesa re 2 7 0 m ilio a n e d e le i p e n tr u “c o n so lid a re ş i re p a ra ţii •

După semnalele primite de la şcolile din judeţ, multe din unităţile ' şcolare care sînt trecute pe lista urgenţelor pe anul 1998 nu mai pot sâ aştepte banii de la Banca Mondială. Anul trecut, MEN a cerut tuturor inspectoratelor şcolare judeţene lista obiectivelor şcolare care necesită lucrări de consolidare şi reparaţii, cu prioritate. Acestea urmau să fie finanţate de Banca Mondială. Din judeţul Cluj au fost triate 17 unităţi: Şcoala Ajutătoare Gilău, Şcoala Suatu, Şcoala Poieni, Şcoala Bîrlea, Şcoala Buza, Şcoala nr.5 Turda, Şcoala Generală Huedin, Şcoala nr.l3 Cluj-Napoca, Şcoala nr.2 Gherla, Şcoala Cuzdrioara, Şcoala Mănăstirea, Şcoala Copăceni, Şcoala Bicâlatu, Liceul Teoretic "Gheorghe Şincai," Liceul Ana Ipătescu Gherla, Şcoala nr.5 Dej şi Bazinul Olimpic.

în urma expertizelor efectuate de specialişti, în luna martie a anului trecut, pentru toate lucrările de consolidare şi reparaţii la cele 17 obiective era necesară o sumă de 11,4 miliarde dc lei. Bineînţeles că, aduse la zi, costurile lucrărilor sînt cu mult mai mari. Lista a fost aprobată de către minister şi înaintată B.M, dar lucrurile s-au împotmolit

Cum banii întîizie, unele unităţi nu mai pot să aştepte. Copiii au nevoie de condiţii normale pentru desfăşurarea orelor. într-o clădire care este fisurată şi dă semne serioase de dărîmare nu poate fi desfăşurată activitate didactică eficientă. Un astfel de locaş este şcoala din Buza, unde învăţă 303 de copii în 11 săli

‘ de clasă. Aici frecventează cursurile 152 de copii în ciclul primar (în cinci clase), 92 în cel gimnazial (patru clase) şi în cel complementar 60 (două clase). Amplasată pe un teren în pantă, expusă alunecărilor de teren, clădirea şcolii este într-o situaţie „explozivă”, mai ales după ploile abundente din toamnă. Astfel, în zidurile clădirii sînt crăpături largi, în care poţi să-ţi strecori cu uşurinţă- braţul. In aceste condiţii, şcoala din Buza a fost trecută pe o listă specială, care va fi supusă aprobării Parlamentului pentru alocarea unei sume pentru consolidări şi reparaţii, de la bugetul de stat. Expertiza geodezică efectuată anul trecut estima ca necesară suma de 270 de milioane lei. Cu siguranţă, la această oră, este nevoie de o sumă dublă pentru îndepărtarea dezastrului!

L u m in iţa PU R D EA

Ministrul Valeiiu Stoica a dat îndărăt

In urma numeroaselor proteste ale reprezentanţilor unor publicaţii, a poziţiei ferme luate dc UZP împotriva ORDONANŢEIPRIVIND ACORDAREADESPĂGUBIRILOR CIVILE CU TITLUL DE DAUNE MORALE, domnul Valcriu Stoica, ministrul Justiţiei, a invitat, luni, 9 februarie, reprezentanţi ai presei din Capitală, ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, precum şi senatori şi deputaţi, la o discuţie pc marginea actului normativ menţionat Repre­zentanţii UZP, domnii Mihai Miron, Dan Lutic şi George Radu Serafim, alături dc alţi vorbitori, au argumentat caracterul restrictiv şi incriminator pentru ziarişti al ordonanţei arâtînd câ aceasta reprezintă un regres în relaţiile

' mass-media - public şi o îngrădire a libertăţilor de exprim are'a cetăţeanului.

Domnul ministru Valcriu Stoica s-a dovedit receptiv la aceste opinii, atitudinea domniei saleconcrctizîndu-se înRETRAGEREA ORDONANŢEI.

Părţile au căzut de acord asupra necesităţii de a se asigura protecţia împotriva prejudicierii imaginii

publice a persoanelor fizice sau juridice, inclusiv prin presă, cu mijloace, legale, care să nu obstrucţioneze accesul presei la informaţie, ori sâ creeze posibilitatea unor acţiuni de intjmidarc a ziariştilor.

în acest context s-a convenit constituirea unei comisii formată din jurişti şi ziarişti pentru elaborarea proiectului unui act normativ care să pună pe baze reale şi practice raportul dintre presă şi societatea civilă. Din partea UZP din comisie fac parte domnii Mihai Miron, preşedintele Uniunii şi Vasile Lăpâduş, jurist.

Discuţiile purtate au creat un cadru favorabil promovării iniţiativelor susţinute de UZP privind necesitatea definirii juridice a statutului şi cadrului de acţiune al ziaristului, deziderate a căror îndeplinire vâ fi urmărită în continuare.

- Forma finală a actului normativ, convenită de comisie, va fi înaintată Ministerului Justiţiei şi Comisiilor Parlamentare pentru Artă,.Cultură şi Mass’-.Media.

C om unicat al Coriiitetului D irector al UZP

Telefonul albastru are s u c c e s• la h o t - l in e 1 8 .7 7 .7 7 ta r ifu l e s te n o rm a l, ia r

p r o g r a m u l d e la 9 la 1 7 *După un trimestru de la darea sa în folosinţă, telefonul albastru

(cu numărul 18.77.77), un hot-line pus la dispoziţia copiilor,. adolescenţilor si tinerilor de către organizaţia World Vision, s-a dovedit a fi un succes. Pînâ la începutul lunii în curs, au fost primite 299 de apeluri. Cele mai multe apeluri (68,9 la sută) au venit din partea băieţilor; Pe categorii de vîrstă, apelurile cele mat' multe au venit de la 'adolescenţi şi tineri. Cele mai frecvente consultării pe telefonul albastru au fost legate dc sexualitate (54 ' procente), urmate de relaţii intcrpcrsonale (25,7 procente), consumul dc alcool şt fumat (5,5 Ia sută) şi cîte 2,7 procente pentru imaginea de sine, dificultăţi dc învăţare şi violenţă în- familie.

.După un trimestru dc probă, coordonatorii proiectului apreciază, necesar telefonul albastru. în perspectivă, se contează pe reducerea,graţie acestei linii telefonice, a abuzurilor asupra minorilor.

P S

La Penitenciarul din Gherla, s-a încheiat programul de asistenţă socială pentru reinserţia socio-profesionali a tinerilor infractori

5 0 D E D E Ţ I N U Ţ I T I N E R I A U " A B S O L V I T " C U R S U L D E L IB E R A R EFilosofie din cadrul Universităţii "Babeş-. Bolyai". A fost prezentată de către lector̂■ runiv. dr. Sorina Poledna încheierea unui I

;

«V ...............r l4 -

f Ti 'V " Fota: I. PETCU

........... 'Jt _;*£Ieri, la Penitenciarul Gherla a avut loc o închisorii, reprezentanţi ailmor instituţii non-

conferinţă de presă la Care au participat guvernamentale şi echipa de asistenţi socialireprezentanţi ai mass-media, conducerea şi sociologi de la Facultatea de Istorie-a a a s e a e B a a

program de asistenţă socială pentra deţinuţi m inori şi tineri condamnaţi pentri infracţiuni la adresa'proprietăţii, Acest program de asistenţă socială a fost inclus în ansamblul activităţilor Serviciului de Probaţiune, cum se procedează în ţările

. occidentale. Pînă în prezent au fost antrenai în acest program peste două sute de deţinuţi în cadrul întîlnirii cu reprezentanţii presei clujene au fost relevate principalele aspecte legate de activitatea socio-educativă. Acest program a oferit „tinerilor o viaţă mai deschisă spre lume şi o speranţă spre drumul cel bun”. Au fost prezentate aspectele esenţiale referitoare la nevoile psiho-sociale specifice acestor categorii de infractori.

V.MOLDOVAN

jă r ţ is o a re p en tru taqtnn d n s e ă lih r . P r o fe s o r i i erese în g ra d e \

Salariile de merit se dau prin rotaţie!în timp ce elevii mai au de aşteptat pînă

să li se hotărască soarta burselor, profesorii vor primi, în cel mult trei săptămîni, gradaţiile şi salariile de merit După cum este obiceiul,, în fiecare an, cadrele conştiincioase sînt premiate cu o bonificaţie pentru munca depusă. (Cel puţin aşa ar trebui). Dar, conform reminiscenţelor din vremurile ceauşiste, acest salariu se primeşte prin rotaţie de către majoritatea profesorilor, pentru câ nimeni sâ nu se supere. Inspectorul şcolar general, loan Sâsărman, ne-a declarat că este în cunoştinţă de cauză asupra modalităţii în care se acordă salariile respective, dar nu poate interveni, deoarece este vorba de opţiunea consiliilor profesorale. „Salariul de

merit ar trebui acordat pe merit şi nu altfel. Eu sînt de acord ca un profesor care are rezultate, an de an, să fie răsplătit tot timpul. Acest salariu nu este. unul de binefacere şi nici ajutor social pentru a fi dat fiecărui profesor”, a mai precizat dl Săsârman.

Anul acesta, din cele 10.500 de cadre didactice din judeţul Cluj, -15 la sută vor primi, pe "merit" salarii. Gradaţiile, în compensaţie, se acordă o dată la patru ani. Din totalul dascălilor, vor beneficia de aceşti bani 2,5 la sută „Cil toate că nu reprezintă ceva consistent, 15-20 procente înseamnă o creştere salarială, totuşi”, precizează conducerea inspectoratului.

L.P.

S a r c a s E » , hsb B l r a l s t e• urmare din pagina 1

Marşul tăcerii a fost blagoslovit da directorul Şerban Rădulescu

Marşul a avut ca punct de plecare Direcţia Sanitară. Aici, manifestanţii au lăsat un protest V adresat„conducătorilor de ieri şi de astăzi ai acestui popor scîrbit”. Directorul D.S., dl Şerban Rădulescu, a fost de acord cu <• principala revendicare a tinerilor medici: salarii decente, în concordanţă cu pregătirea lor, pe măsura muncii şi responsabilităţii pe care o au. Marşul s-a consumat în tăcere, mesajele transmise prin intermediul pancardelor fiind primite cu înţelegere de către spectatorii de pe trotuare. De altfel, tinereţea medicilor ̂ are şi-au exprimat frustrarea, ieri, în Cluj, a favorizat scopul pe care proaspeţii sindicalişti din sănătate şi l-au propus. Imaginea percepută de „public” a fost... PRO. Cele mai impresionante imagini le-au furnizat familiile tinere, care au mărşăluit cu cărucioarele cu copii în faţă.

se putea citi: „Medicină cu bani puţini=viaţă cu ani puţini”, „Noi medicii gîndim muncim/ Ţara o iubim/ Nu ne forţaţi să o părăsim”, „Ruşine! E plin paharul cu venin”, „Vrem salarii, nu bacşiş”, „Vrem salarii poliţiste/Nu salarii peneţiste”, „Schimb urgent salar 400.000 cu salar demnitar de 2 milioane”,- „Nu sîntem angajaţii părinţilor noştri” ş.a. Umorul (negru) al medicilor a avut un precedent egalat doar de marşul, de demult, al sindicatului Clujana.

compasiune. Prefectul a recunoscut că salariul unui medic este umilitor, calificînd drept calificat protestul de ieri. Din nou a fost invocat (ca la întîlnirea cu sindicatul Sanitas) termenul scurt al exerciţiului actualei puteri, „după şase ani de somn”. „Nu-mi poate intra în cap cum un coleg de-al meu este insensibil la problemele medicilor. Sper să găsească o portiţă pentru majorarea acelui amărit de 25 la sută”, a declarat dl Fărcas.

, Vrem salarii poliţiste/ l\lu salarii peneţiste"

Escortat de organele de ordine, convoiul tăcut şi-a exprimat „scîrba”, într-o manieră sarcastică, prin pancardele etalate. Pe acestea

Prefectul nu pricepe cum de colegii săi sint insensibili la problemele medicilor -

La Prefectură, mărşăluitorii au picat la ora de audienţă a prefectului. După cca zece minute, răstimp în care demnitarii judeţului s:au bîlbîit, nefiind hotărâţi cine şi unde să-i primească, reprezentanţii medicilor au stat de vorbă cu prefectul şi subprefectul. Prefectul a luat la cunoştinţă faptul că actuala putere a fost sprijinită de intelectualitate, îndeosebi de tineret, fară ca sentimentele să fie reciproce. Tinerii adepţi ai lui Hipocrat au recurs la sentimentele personale ale dlui Alexandru Fărcaş (d-na p re fec t' este medic de profesie), obţinînd de la reprezentantul autorităţii Guvernului în judeţ

Să n-ajungă demnitarii in spitale!

Medicii n-au ameninţat, dar le-au transmis, prin.

. reprezentantul Guvernului în judeţul Cluj, că nu le doresc demnitarilor să ajungă în situaţia de a fi trataţi de medicii rezidenţi şi stagiari.

Astăzi, Sindicatul Medicilor şi Farmaciştilor Rezidenţi şi Stagiari Cluj nu vor intra în grevă, nefiind îndeplinite formalităţile de rigoare. Liderii mişcării au afirmat că nu vor -să fie consideraţi spărgători de grevă. Comportamentul medicilor rezidenţi şi stagiari va fi diferenţiat în funcţie de locul de muncă şi... conştiinţa fiecăruia. Reprezentanţii sindicali, însă, şi-au, declarat solidaritatea cu greva generală a-Sanitas şi a Camerei . Federative a Medicilor.

O d e zb a te re in te re sa n tă la Radio Contact, ora 21:

Reînvie UTC-ul?Pentru prima dată după 1989, tinerii

România sînt chemaţi într-o nouă structuri organizatorică. De ce este necesară aceasta structură, de ce iniţiativa constituirii a aparţinut Ministerului Tineretului şi Sporturilor şi cum poate fi alungată umbra fostei UTC? Idei pro şi contra unificării organizaţiilor de tineret, în emisiunea!“Conversaţia de jo i seara” realizată de Drago; 1 STANCA. Invitaţii săi sînt domnii R idaL MITITEAN - preşedinte al C onsiliv^ jff judeţean al organizaţilor de tineret şi Rada SORIN - reprezentantul Organizaţiei de tineret a PNŢCD Cluj. ,

“Conversaţia de joi seara” va începe la Radio CONTACT în această seară la ora 21. Telefoanele ascultătorului vor fi 414.666 şi 155.008.

Quintus versus Cataramă?

urmare din pagina 1Guvernului această declaraţie politici,

venită dinspre oamenii de afaceri, este cea mai usturătoare palmă pe care a primit-o Guvernul Ciorbea tocmai pentra că are gini! unor liberali, a căror politică nu poate fi acuzată de cripto-comunism.

Desigur, Ionescu-Quintus şi fidelii săi din conducerea PNL - care s-au dovedit în timp de o totală obedienţă faţă de PNŢCD - nu an putut să accepte propunerea. Mai mult, se plîng că ea sabotează strategia de unificare liberală, conform căreia PNL ar trebui sâ absoarbă, prin fuzionare, toate partidele liberale sub pulpana bonomului Quintus. Sub raport politicianist, e de înţeles că dl Quintus se priveşte în oglindă şi se vede un nou Brătianu. Numai că oamenii de afaceri liberali gîndesc pragmatic, în termeni economici. Or, Guvernul Ciorbea, din care PNL face parte şi pe care l-a servit orbeşte, n-a făcut nici ut gest pentru a “implementa” ceva din aspiraţiile liberale în programul de guvernare. Mai mult, întreprinderile mici şi mijlocii au falimentat pe capete în 1997, iar din creatoare de locuri de muncă pentru cei “disponibilizaţi” de întreprinderile de stat, an devenit creatoare de şomeri. Tot ce au reuşit sâ facă peneţiştii a fost decapitalizarea masivi a întreprinzătorilor autohtoni - cu lanţul de efecte asupra nivelului. de trai, â absorbţiei de valutăţ a restructurării industriei, a producţiei agricole şi zootehnice româneşti.

în această situaţie, Ionescu-Quintus şi fidelii săi trebuiau-să gîndească serios înainte de a-i răspunde cu hotărîre lui- Cataramă, pentru că propunerile pe care le semnează nu mai reprezintă .un simplu act de ambiţie personală. Renaşterea forţelor liberale s-ar putea produce debareînd politicianist» atraşi de ciolanele ministeriale.

I

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată ta Clficul RegistrxjJui Comerţului judeţului Cluj. st* nr. J /1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (re d ac to r şef);VALER CHIOREANU (re d ac to r ş e f adjunct); MARIA SÂN GEORZAN (red ac to rşe f adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-m ail: adevcj@ m ail.dn tcj.ro

S e c re ta r d e red ac ţie d e se rv ic iu : H orea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, s tr . N ap o ca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C ontab ilita te: 19.73.07; Politic , S ocia l,. C ultural: 19.74.90 şi 19,75.07; S p o rt: 19.21.27; D ifuzare, M ica p u b lic ita te : 19.49.81 ’S u b re d a c ţia T u rda : tel/fax: 31,43.23; S u b re d a c ţia Dej: tel/fax: 21.60.75,

TIPARUL EXECUTAT LA S D G aram o n d