P r e g ă t i r i l e p e n t r u ^

n o u l a n ş c o l a r a u t ® '

i n t r a t î n l i n i e d r e a p t ă

Deşi biserica respinge vrăjitoria

Clujenii apelează frecvent la servicii de ghicit pag.

1 5

Taxele pentru admiterea la facultăţile de stat peste numărul

_ _ _ de locuri - Intre 2,5 şi 10 H i l l milioane de lei pe an

Ofertă specialăde a b o n a m e n te

ÂDEVÂRULde ClujPREŢUL RĂMÎNE

i [ î ) 1 3 . 0 0 0i ţ j j j j j u u le i/ lu n ă

lonaţi-vă ACUM!

o )5?^

l T L )L J

L,zksr mdepmdm t

[ http://www.dntcj.ro/adevarul]A NU L IX N R . 2 3 6 7

IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

VINERI 2 8 A U G U S T 1 S 9 8

1 6 PA G IN I 8 0 0 LEI

în'SpâgirialtS

• Bursa

• Piaţa mobiliară

• Cursuri pe piaţa

valutară

• Rate anuale ale

dobînzilor

• Piaţa imobiliară

■ e a a s a g a m n M H '

Un premier şmecher...VALER C H IO R E A N U

Gategoric, Radu Vasile este o figură aparte a politicii româneşti. Să ne amintim, în acest sens, noutatea pe care o reprezentau gesturile sale de frondă la adresa modului de conducere a partidului de către Ion

Diaconescu. Adevărat, era vorba mai degrabă despre o împotrivire prin ricoşeu, pretextul declaraţiilor sale fiind Victor Ciorbea, adresa directă rămînînd însă liderul PNŢCD, care tolera în fruntea Guvernului României un om ce nu vedea şi nu gîndea decît ceea ce putea aduce foloase imaginii proprii. Radu Vasile a manevrat excelent în acea perioadă pentru surparea sprijinului pe care-l mai avea Victor Ciorbea şi, dupâ declaraţii, uneori directe, alteori învăluite, a atacat decisiv, ameninţînd partidul cu sciziunea. Pe care Ion Diaconescu s-a grăbit s-o preîntîmpine, punînd umărul la numirea şefului grupării de la Braşov în funcţia de premier, visată şi rîvnită cu ardoare de secretarul general al PNŢCD.

Au urmat tratativele pentru formarea noului Guvern, desfăşurate ca o succesiune rapidă de evenimente, atît de apreciate de românii plictisiţi de indecizia sau hotărîrile abrupte ale fostului premier. Radu Vasile a alcătuit Guvernul într-un stil occidental, de marc om politic. A reuşit foarte repede să înlăture şovăielile... partinice ale liderilor din coaliţia majoritară, simţind că exact aceasta este figura pe care trebuie să o facă: să le arate românilor faţa nouă a unui premier hotărît să ardă etapele si să recupereze din întîrzierile pc care Ie-a produs indecisul Victor Ciorbea. Se pare însă că rezervele sale de energie s-au consumat odată cu acel moment eroic. Marile hotărîri necesare reformării economiei româneşti au întîrziat sâ apară. E adevărat, ceva s-a făcut în lunile care au trecut de la instalarea sa în Palatul Victoria, dar meritele (dacă acestea există) aparţin cîtorva miniştri ai partidului condus de Petre Roman, pe care Radu Vasile i-a împins înainte cu gîndul de a-şi conserva capitalul de simpatie adunat la vremea constituirii Guvernului. N-a ieşit niciodată în faţă, a sprijinit cu zgârcenie

continuare în pagina a 4-a ,

Deconectările abonaţilor FRE au fost reluate

Grupul ră u -p la tn ic ilo r se lă rg e şte__

Conducerea Filialei de Reţele Electrice Cluj a reluat „politica” deconectărilor în cazul rău-platnicilor. Ieri a fost întrerupta temporar fumizarea.energiei electrice către Lemntex Gherla, Elmet, Merebo Automobile şi R&M. Alte societăţi comerciale

. (CEROC, Textila Romat, Montenay, Clujana, Iris ş.a.) au fost amînate sau exceptate de la deconectare, stabilindu-li-se termene riguroase de plată. Datoriile sînt relativ mici, de ordinul Zecilor ori sutelor de milioane, dar criza de lichidităţi este în creştere. Clujana, de pildă, cu 299 milioane de lei, este unul dintre clienţii nou-intraţi în tagma rău-platnicilor, dar valoarea facturilor neachitate nu poate fi apreciată ca mare. Spre comparaţie, Uzinele Chimice Turda cumulează o datorie, cu penalităţi, ce tinde către zece miliarde de lei. F.R.E. Cluj va mai deconecta un cablu de la Chimica, întreprinderea fiind pe minimum de consum energetic. Marii consumatori de energie, Someş Dej, Cesom Dej, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii au intrat în reeşalonarea plăţilor. Pentru cele trei societăţi, plăţile se efectuează la închiderea lunii. De altfel, aceşti consumatori, în perspectiva evoluţiei normale a reformei în domeniul energiei, vor deveni consumatori eligibili, ce vor negocia de pe poziţii privilegiate cumpărarea energiei electrice. A.V.

râicrohistul Alexandru Fărcaş n-are,deocainflaii, o soluţie pentru TZvonurile conform cărora prefectul Alexandru

Fărcaş i-ar face copcurenţâ primarului Gheorghe Funar sprijinind fotbalul clujean s-au înteţit Dl Fărcaş, care s-a declarat "drucăr" (microbist) al lui "U", a afirmat că problema duelului clujean este complexă. Soluţia înfiinţării unei societăţi" comerciale care să se ocupe de club este şi nu este bună, din moment ce clubul nu are patrimoniu. Prefectul a precizat câ nici finanţările de la bugetul local nu sînt eficiente, deoarece chestiunea finanţării trebuie să fie de lungă durată, nu ocazională. Alexandru Fărcaş a infirmat şi zvonurile câ Sorin Naş, director în Prefectura Cluj, s'-ar ocupa special de înfiinţarea societăţii comerciale pro "U". Acesta a fost plecat în Capitală, dar cu treburi de Prefectură, iar nu cu cele ale fotbalului.

G .V .

D e a c u m , a u to v e h ic u le le d e to n a i a r e u p o t ru la p e c e n tu r a C fu iu lu i ^

..... J W m

s s

Circulaţia pe strada Fagului a fost reluatăun şo fer profesion ist

opinează că, iarna, a ccesu l va fi aproape im posibil 9

Ieri, 27 august 1998, a avut loc inaugurarea unei părţi dc drum din centura care ocoleşte municipiul Cluj-Napoca, Bună Ziua-strada Fagului-Gheorgheni. Circulînd pe aici înainte, susţin şoferii, suspensia şi direcţia autovehiculelor se distrugeau din cauza gropilor şi a denivelărilor. Acest segment este destinat circulaţiei vehiculelor de transport marfa, legînd drumurile naţionale care vin de ______________________D a n ie la T IU C A

continuare în pagina a 16-a Foto‘ /. PETCU

In opinia reprezentanţilor UFPMinistrul maghiar al Sănătăţii transformă România intr-o piaţă de desfacere pentru medicamentele din Ungaria

• Et solicită demiterea lui Hajdu Gabor •Uniunea Forţelor Patriotice

solicită demiterea de urgenţă a ministrului Sănătăţii, Hajdu Gabor, acuzîndu-1 că este promotorul intereselor marilor companii ungureşti de medicamente.

Adrian Moţiu, membru în Biroul Operativ al UFP, afirmă că UDMR l-a promovat-ministru al Sănătăţii pe juristul Hajdu Gabor pentru a proteja interesele.- marilor concerne de medicamente din Ungaria. “Concernele ungureşti de medicamente sînt într-o competiţie acerbă cu concernele germane. La ora de faţă sînt eliminate ' medicamentele nemţeşti de pe piaţa românească. UDMR a dorit ca Ministerul Sănătăţii să fie condus de un absolvent de Drept pentru ca esta sâ netezească aspectele

juridice ale transformării României într-o piaţă de desfacere a medicamentelor ungureşti”, precizează Moţiu, unul din liderii “Vetrei Româneşti”. .

De aceeaşi părere cu Moţiu este şi Iosif Zegrean, reprezentantul PDSR în Biroul Operativ al UFP. Zegrean spune că Hajdu Gabor- urmăreşte muşamalizarea scandalului medicamentelor compensate pentru a nu fi stînjenit în demersurile lui de promovare a intereselor ungare. “Noi nu cerem demiterea actualului ministru pentru că e maghiar. Dar ne întrebăm de ce UDMR nu l-a numit în acest post pe secretarul de stat Molnar Geza, un profesionist cu experienţă în minister. Un minister de strictă specialitate nu poate fi condus

de un neprofesionist”, adăugă reprezentantul PDSR.

In opinia lui Iosif Zegrean, de profesie medic, reforma în Sănătate a început prost, iar sistemul medical se îndreaptă spre haos. El acuză şi Direcţia Sanitară din Cluj pentru luarea unor măsuri care afectează calitatea actului medical, cea mai gravă fiind desfiinţarea Policlinicii 1.

“Ne luăm angajamentul ca, în primăvară, cînd vom lua din nou puterea, să înfiinţăm trei centre- de diagnostic şi tratament în Cluj”, a declarat Zegrean.

La Uniunea Forţelor Patriotice au aderat, în plan local, filialele principalelor partide din opoziţie şi organizaţii civice, cea mai importantă^£iii£x=^atra

CENTRALĂ U CLUJ-NAPOCA

După Arhiepiscopia Ortodoxă, prefectu l îş i ridică în cap s i PUNR-ul

Gaura crede că ştie mal bine decît Păcurariu cum trebuie demis un prefect de judeţ

• Fărcaş spune că este acuzat pe nedrept •Cazul Mociu îi creează tot mai multe probleme

prefectului de Cluj, Alexandru Fărcaş. Ieri, PUNR a anunţat că va solicita Guvernului demiterea prefectului pentru discriminarea pe criterii religioase a comunităţilor locale. “Considerăm câ, prin tot ce a făcut şi face în continuare, prefectul a determinat şi susţinut conflictul între cele două biserici, Ortodoxă şi Greco-Catolică. Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, Alexandru Fărcaş ar trebui să promoveze egalitatea şi să nu ţină cont de afinităţile şi sentimentele personale” : afirmă Vasile Miclăuş, vicepreşedinte al PUNR. In opinia sa, prefectul refuză să se implice în rezolvarea conflictului, fapt ce creează circumstanţe agravante.PUNR susţine protestul Arhiepiscopiei Ortodoxe

Chestorul Camerei Deputaţilor, Ioan Gavra, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că partidul său susţine protestul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, difuzat în presa centrală şi locală. în numele Arhiepiscopiei, diaconul Ştefan Iloaie a

redactat un document de protest împotriva “atitudinii abuzive” şi interesate a prefectului de Cluj, cumnat al preotului greco-catolic Matei Boilă. în document se arată că prefectul pune în act Legea 18 pe criterii religioase, fapt reflectat foarte bine de situaţia de la Mociu, unde prefectul refuză să-i pună în drept pe credincioşii ortodocşi.

Fărcaş a declarat pentru Adevărul de Cluj că nu are nici un amestec în situaţia creată.Fărcaş. acuzat din nou că încalcă Leaea fondului funciar

Conflictul dintre PD şi PNŢCD la nivel local a pornit tot de la modul în care prefectul aplică Legea fondului funciar în judeţ. Ulterior, Iuliu Păcurariu (liderul PD Cluj) a intrat în conflict şi cu Radu Sârbu (directorul FPS Cluj), unul dintre apropiaţii prefectului. Acţiunile lui Iuliu Pâcurariu împotriva prefectului au vizat şi demiterea acestuia. Insuccesul lui Pâcurariu s-ar putea explica şi prin existenţa unui sprijin puternic la Bucureşti pentm

_________ D a n B R E ,continuare în pagina a 4-a

2 ) v i n e r i , 2 8 a u g u s t 1 9 9 8 A G E N D Ai r a r a p p i

d e C i u l

• Azi: Calendarul ortodox'. Cuv. Moise Etiopianul; S f Mc.Diomid; Sf.Ana Proorociţa; Calendarul greco-catolic. Cuv.Moise Etiopianul (+ 400); Sf.Augustin (+ 430); Calendarul romano-catolic:

Sf.Augustin, ep.înv.• Mfine: Calendarul ortodox: +)

Tăierea Capului Sfîntului Ioan Botezătorul (Post); Calendarul greco-catolic: Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul (Ajun); Calendarul romano-catolic: Tăierea capului S f Ioan Botezătorul.

li felicităm pe toţi cei care, impăr- tăţind taina_ Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

C EH EI

PREFECTURA, CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•FRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRLMÂRIA ClMPIA TURZIL 36-80-01 •PRLMÂRIA HUEDIN: 25-1548 •PRLMÂRIA GHERLA: 24-19-26 •POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 •POLIIIADEI: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA-31-21-21• POLIŢIA CÎMPIA TURZIL 36-82-22 •POLIŢIAHUEDIN: 25-15-38 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPtERH: 981 PROIECŢIA CIVILÂ: 982

•GARDA FINANCIARĂ CLUJ:19-52-23 fi 19-16-70, int. 158

•DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI PROIECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971

• INTERURBAN: 991 •INFORMATH: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958•RA. TERMOFICARE: 19-8748 SC MONIENAY SA: 41-51-71 RA. APĂ CANAL: 19-63-02

•S.C. "SALPRESr SA.: 19-55-22 COMENZI SPECULE PENTRU ' TRANSPORT,REZIDUURL

11-10-12 iei. 132SC PRIVAL: 1743-86

• DLSIRIBUŢTA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424• AEROPORT: 956 GARAClij-Nipoci: 952 AGENŢIA CFR: - internaţional

1340-09; iolcni-43-204)1; Turda - 31 -17-62; Dej - 21-20-22

m u

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de narii, miercuri, vineri si simbătă la ora 11,00.• Cluj-N^Mca - Brunai (Germania),

cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi inapoicre marţi ora 5 si vineri ora 10.

INFORM AŢII A uto^ra l: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

luni-vineri Cluj -> Buc. Buc. -> Quj835 9,35 7,00 8,00

20,05 21,05 18,35 19,35simliătă

Cluj ") Buc Buc 3 Quj13,20 14,20 12,10 13,00Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 344.000 Ieim arţi si ioT

Cluj -> Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta -> Cluj 13,30 - 15,10

|Preţ bilet: 114S dus-intorslTIEFDANH:4335^r13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FARA PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"24 - 28 august

Medicină generală. Dr. M. Suciu- 27 (12-14), dr. S. Loga - 28 (14-16), dr. R. Cotârlă - 26 (10-12), dr. V. Tătaru - 28 (12-14), dr. I. Boilă - 24, 25, 27, 28 (10-12), dr.L.Rasa - 24 (15-17), dr. M.Man- 26 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbâalbâ - 26, 28 (10-12); Interne. Dr. F. Ghcrman 24, 26 (10-12), dr. D. Pîrv - 24 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 26 (13-15), dr.N. Popa - 27 (14-16); Reumatologie. Dr. I. Alb - 25 (12-14), dr.C.Zotta

28 (12-14); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 25,27 (10-12); Chirurgie Dr. C. Cosma- 25, 27 (10-12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 27 (12-14), dr.S.Bîrlea - 26 (15-17); Ecograf. Dr.I.Ghilean -28 (11-12), dr.O.Anton - 28 (15-17), dr.E.Czuczi - 24 (15-17); Psihiatrie. Dr. L.GIodan - 26 (13,30-14,30); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 24 (11-12); Neurologic. Dr. C. Trandafircscu - 25 (13-15), dr. M.Birlca - 26 (15-17), dr.C.Botez- 27 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilâ - 25 (15,30-17); Chirurgie estetică şl reparatorie. Dr.T.Mugea - 24 (16-20); O.R.L Dr.C-tin râdulescu - 24 (16-20),

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12- 14, la telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuţ, nr.3, ap. 12.

REPUBLICA-Codzilla - SUA- premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20); lun t - preţ redus VICTORIA- Sasc zilc^;şapte:nopţi -iSUA; (11. 13; 15; 17; 19), Marţi - preţ redus; * ARTA - Bun venit la Sarajcvo - SUA - premieră ( I I ; 13; 15; 17; 19): Miercuri - preţ redus * FAVORIT - Jocuri periculoase - SUA ( î l ; 13; 15; 17; 19); fo i -p re ţ redus ’ MÂRAŞTJ - sala A - Dragoste far* slîrşit- India - (12,45; 15; 17,15; 19,30); Luni - închis * sala B - Tey Story - SUA - (1330; 15,30; 1730); Luni - încWs,

TURDA: FOX - Jocuri pcricnlonsc - SUA; Supravieţuitorul- SUA.

D EJ: ARTA - Îmbfînzitoral dc cat SUA; Doatuna şî vagabondul - SUA.G H ER LA : P A C E A ,- 28-36.48;

T eroare pe au tostradă - SUA; 3L9&-93.09; Mica sirena - SUA; Pulp Fictiun * “SUA.

BIBLIOTECI'■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2)l Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30. -

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9 17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, . Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45 sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marii, miercuri, vineri 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9*16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri 8-15; marii, jo i 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca1 Germană (strada Universităţii 7-9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri- 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - jo i 10-18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri 14-19; marii, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi 18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural Cerman ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram iancu 31); Oran luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; maiţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: (0-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marii: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberi.

■ Muzeul Etnografic ' al Transilvaniei (str Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Parcul etnografic Romuius Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar. miercuri- duminică 13-17; Iuni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele10-14.

t e l e s p e c i a t e rVineri, 28 august1

Program ul 1: 6,00 România: ora 6 fix!; 8,30 Simba, regele Leu (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12*05 De la lume adunate ...;12.30 Convieţuiri; 13,00 Natacha -se ria l; 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (t); 15,00 Ecoturism; 15,30'Emisiune în limba germană;17.00 Portret în oglindă: Loredana Groza; 17,30 Mapamond; 18,00 TVR Info; 18;10 Poveşti celebre (desene animate); 18,35 Hollyoaks; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Vip: Chicago Symphony Orchestra; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo,- ediţie specială; 21,00 Festivalu l naţional de muzică uşoară românească "Mamaia ’98”;23.00 Jurnalul de noapte; 23,10 Film: CIA, nume de cod: Alexa (SUA 1992); 0,45 FestivalulMamaia 1998”.

P ro g ram u l 2: 6,30 TVM Telematinal; 8,00 Desene animate (r); 8,25 Lumini din lumină (r);9.00 Invitaţie la cabaret; 10,00 Dintre sute de catarge ... (r); 11,00 Comorile lumii; 11,30 Timpul Europei (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun... (r); 12,50 Cu ochii’n4 (r);13.30 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info; 15,10 Concurs hipic in ternaţional dotat cu Cupa Samsung; 16,30 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,50

Santa Barbara - serial; 17,40 Tribuna partidţlor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 O jurHătate de oră cu Paul Goma; 20,10 A rii celebre din opere cu baritonul Nicolae Herlea; 21,00 Vînare de vînt (magazin); 21,30 Fotbal: R eal M adrid - C helsea Londra în Supercupa Europei (în d irect); A tletism : Golden League; 0,00 Panoramic Jazz; 0,40 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dim ineaţa!; 9,00 P rofit; 9,05 Prima pagină; 9,10 Suflet de femeie; 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Highlander (r); 11,30 Fiica oceanului (serial); 12,00 Pro şi contra (p.I); 12,55 Ştirile Pro TV - O propoziţie pe zi; 13,00 Pro şi contra (p.II); 13,30 Beverly Hills (r); 14,15 Melrose Place (r); 15,10 Teleshopping; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Teleshopping;

16.10 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV;17.15 Suflet de femeie; H o' Familia Bundy; 18,25 Ştirile Pi TV; 18,30 Chestiunea zilei t, Florin Călinescu; 18,35 Familii Bundy; 19,00 Roata norocul 19,30 Ş tirile Pro TV; 20,li Ultima frontieră (serial); 21,!j Film: V înătoarea de vampiij (SUA 1992);23,00 ŞtirileProîţ;23.15 Chestiunea zilei; 23,ij Serial: Poltergeist - Moştenim 0,20 Aventuri în Casa Morţii;0j: Cafeneaua groazei; 2,15 Profit3.10 Familia Bundy; 2,25 Prim pagină; 2,30 Familia Bundy (r)

. 3,30 Poltergeist (r); 4,15 Proj. contra (r).

Redacţia nu. iţi uik responsabilitatea pentru schitului intervenite in pfogramelc postuli ie televiziune.

î F A R M A G I I iVarmacit cu sertlrlu

permanent I .mnacia”COR\l.\KM sir Ion Meşter nr 4, itiefon 42-65-10.

farmacii eu \em ciu prelungit bariu,ioi,i “IN ILRI'Ii \RM \ str l'nm.tveni nr 6. telefon 42-71-96 orar 8-22. lamiui-ja "(1 LMA- IISI'ARM", l’-U Unim nr 10. telefon i'i-M-nL orar 8-22

- Caria de noapte I ami.ieta nr 1. l*-ţa l mm nr 37, telclott 19- 40-0&. orar 20-8

TELE EUROPA NOVA C lu jVineri, 28 august

15,00'Preludiu muzical; 15,15 Ieşire din labirint - reluare; 16,15 Videoclipuri; 17,00 Poveştile copilăriei- emisiune concurs; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Buni seara Cluj; 19,30 Film: Bătălia de la Port Arthur, 21,20 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.(TN Vineri,MU PORTAL28 ,us“slmm ex p o rt-o ra r u u . 8 , 0 0 Videotext; 9,00'Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Preciosa - serial;

18,00 Willy, baiatul robot - desene animate; 18,30 Locomotivele cu aburi - documentar; 19,00Bumerang - documentar; 19,30 Pomul de Crăciun - film; 20,00 Kalamazoo - film; 21,35Aventurierii .. americani documentar, 22,00 întoarcerea unei legende - serial; 23,00 Muzeul lui Margaret - film; 0,35 Rock Out the Earth - emisiune muzicală; 1,00 Artistul şi fotomodclul - program erotic.

Vineri 28 august

’L f & i îO fervutri deschi&i aprt lumelDedicaţii muzicale - muzică; 21,30 Videotext) 3,00 închiderea programului.

6 , 0 0 Videotext; 2 1 , 0 0

R a d i o S o n i cCM 68,9 MHz

26.

Vineri, 28 august Ştirii 8, 10,12,14, 17,19,

6-10 "Cafeaua de serviciu”(maxima, power playul st calendarul zilei, meteo,

horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV si cinema). 10-14 "Trenul dinFranţa” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14,15-15 Premiere cinematografice (Paula Măhălean). 15-17 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-19 Rondul de vacanţă (caleidoscop). 19-20 "Sonic Hits”. 20-23 "Seara unei nopţi de vară”. 23-6 "Party la Radio Sonic”.

Vineri, 28 august Ştiri BBC; 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, 18:00-

18:30, 21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal. 9:00, 11:30 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cafe Concert. 14:30-17:00 Prob Noblem. 17:00-18:00 Top Ten - DJ Sebi. 18:30-20:00 Faptul serii: 20:00-21;00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 21:30 Taxi Music - dedicaţii

■r.vs.v^

muzicale. 24:00-1:00 Post Factum. 1:00-6:00 Music Non-Stop.

28 august 1998 - 5 a n i de

U N I P L U S R a d i oAi fost alături de noi!Ai urmărit programele noastre!Tu eşti ASCULTĂTORUL

n u m ă r u l 11 A stă z i, 2 8 a u g u s t - v ino

la S U N s ă s ă r b ă to r imm preunâ.E ch ip a U n ip lu s R ad io te ş te a p tâ cn c e le m a i ta ri on cu rsu ri, b u n ă d isp o z iţie i m u zică pe m ăsu ră .Vineri de la ora 10,00

Ia SUN.N u uita!

S H I P L U S R a d i ote face din nou ÎNVINGĂTOR!

VK?n m \

3,15,

Vineri,28 august

Flash in fo r­m ativ: 6:40,7:40, 8:46, 21. Ştiri locale: 7,8,

9 ,1 0 ,1 3 ,1 5 ,1 7 ,1 8 ,2 1 . 6,00- 10,00 “P rim ul salut". 6,20 A genda z ile i. 6,50, 7,50 ■Horoscop. 7,20 Revista presei. 7,30 "Plus". 8,20 "CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lum ea", sondaj pe tem e de actualita te . 9,40 Calendarul zilei. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Program ul cinematografelor. 10,50 “Plus”, pam flet, Adrian Suciu. 12,20 “Piaţa de week-end”. 13,00 Ştiri, meteo, sport 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,40 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20

“Ce mai crede lumea”, r. 16,20 “G urm an d ia" ,’ rubrică de in fo rm aţii culinare (C ristian Grindean şi Emil Crişan). 17,20 Calendarul zilei. 18,00 Ştiri, sport, meteo, sinteze financiare. 21,00 “D upă nouă", Emisiune cu invitaţi, concursuri supriză. ,

V ineri, 28 august5:00-8:00 Bună

W T A C 7 8 . 0 0 -11

23:00-5:00 Vineri nu mi-e somn- realizator Manuel Armând. Un a ltfe l de party: dedicaţii,concursuri şr muzică de dans.

0 0Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 rev ista p rese i locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recom andări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00- 22:00 Seara la Cluj-Napoca.

Vineri, 28 august6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astăzi: Andrei Huţanu). 8,00 Em isiunea în limba maghiară.10.00 Radiocircuit: Emisiunea D epartam entului Studiourilor T eritoriale Radio C onstanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. M ureş, Radio T im işoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin de ştiri. J l ;0 5 -1 3 ,0 0 Exclusiv magazin, redactor Cristian Zoieaş.12.00 Radiojurnal transilvan.

13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem ! Telefonul nostru 064/420031. La microfon Cristian Zoieaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radio Fax, redactor Ioana Kanya. 19,00 R adio jurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Top 20+1. Topul m uzicii uşoare. Prezintă Marius Merca. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Anotimpul ideilor. Emisiune culturală realizată de Dan Banciu. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Sîmbătă, 29 august la Radio Cluj

6,00 Bună dimineaţa vă spune astăzi: Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.

Dr. TOMA T. MUGEA♦ chirurgie plastica♦ chirurgia sinului !♦ abdominoplastie | 9 hpoaspiraţie

CLINICA9 lifling facial 9 nnoplastie ♦ van cc

9 tratament chimic al acneeisTRi>ASCALym-a H-M»

f POLICLINICA INTERSERV1SAN

str. faseafy nr.5, cart. GhcajisSTOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ SEU# I.OG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN) I.OG1E ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECO® FIE ♦ ALERGOLOG3E ♦ DERMATOW GIF. ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDI! ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ CM COI.OGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRI

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

Examinări Doppler - Histerosal pin grafii pentm

sterilitate femininăL A B O R A T O R

(Biochimie - Bacteriologic Imunologir- Panmfologie Determinare Rb - Tesat, sarcină - Antigen I1BS - Dm Tal Eiaminări citologice pentm depntam cancerului de col uterin • Investigaţi P®' sterilitatea feminină p masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21.-7 i R ezervare, consultaţii i

^ la teL 41.41.63. J M

D ania! ROVA

j Calea Moţilor 106, ap-fjT ra tam e n te stamaţpţpfh*

com plex»:O terapieO protetică (cetaatteă) »

' O chirurgie (reaseţă* îsBpW*)Programări la tei.; 43G0J

Zilnic orac WL9 sîmbăta IM !

m

PEOF. UHW. Dr. MIHAI CÂLU6iB3Dr. ASGELA CĂLBSiîH

S tr . P rahovei nr. 11(SngibiszricaSoh)

PR OCR A M OFTAlMfiLflfigL , M i, V -17-20 S .. ' - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:lU<Jj

ALIANŢA AJTTISU1C1DL I FEE L I N E — »I—V"n Sufldulnoslniladîfj lPz-T7\ de noapte IdeftoA

1 9 1 6 47

Di

Gardă de noapte. orrie

Linia telefonică de intervenţie îu si prevenţie a suicidului ini1; .LABORATORUL DE SASP1MUrrALÂCLUJsttUdispoatJţ de luni pînă vineri, între ord* ..

Vă aţteptim apch‘r‘11 numărul 186864. ----

A D E V A R U Ld e C I m h R O Z A V IN T U R iL O R vineri, 28 august 1998

ASPECTE

I

ECONOMICEALE

EXTINDERIINATO

)

(Revista iu g o sla vă R eview o f International AJfairs)

P a rtea a I lI -a

După cum sugerează consecinţele economice ale extinderii NATO cu Statele Unite, experienţă ce dîlează din 1949, cînd NATO a început sâ funcţioneze ca o alianţă militară occidentală, există rrclnre serioase de teamă în privinţa faptului că acest cost al extinderii va fi plătit în principal de Statele Unite şi nu de membrii europeni. Pe de o pjrie, prosperitatea economică şi pierea militară ş1 politică globală ale Statelor Umie au fost realizate datorită existenţei NATO ca alianţă politică. Dar este !a fel de adevărat că prosperitatea economică pe temen lung a Europei occidentale şi Japoniei a lestsusţinută de Statele Unite sub forma subvenţiilor acordate sistemului de apărare globală al Occidentului în cursul perioadei de după ai doilea război mondial.

Există un motiv legitim să se pună întrebarea; de ce naţiunile europene susţin din toată inima intrarea celor trei ţări menţionate într-o NATO extinsă, dar nu le oferă calitatea de membru al UE? Lăsînd deoparte celelalte motive potenţiale, din punct de vedere economic principalul motiv pare a fi diminuarea pierderilor potenţiale pentru mai multe sectoare ale economiilor din Europa occidentală care sint foarte protejate (precum agricultura) faţă de produsele şi forţa de muncă mai ieftine ale eventualilor noi membri ca Republica Cehă, Ungaria şi Polonia. In cazul; în care acest răspuns ipotetic va fi confirmat în viitorul apropiat, iar UE nu-şi va deschide poarta pentru noi rnembri din Europa de Est, fosta Cortină de Fier are şansa de a fi înlocuită de o "Cortină de Catifea", care va menţine economiile est-europene într-o izolare neplăcută faţă de Europa occidentală şi va furniza o 'umbrelă de securitate economică" protecţionismutui vest- eumoean.

Din cele trei ţări invitate să adere la NATO, cea mai importantă este Polonia, datorită populaţiei, mărimii teritoriului şi armatei şi poziţiei geostrategice. Ea este situată cel mai spre est. Importanţa politică a Poloniei este mult mai mare pe plan internaţional decît a oricărui alt fost membru est-european al Pactului de la Varşovia. Ungaria şi Republica Cehă au o mult mai mică importanţă, în special în cadrul Politicii americane. Pe de altă parte, lobby-ul polonez din viaţa publică americană este, potrivit multor criterii, al doilea după puternicul iobby evreiesc şi acest lucru sporeşte valoarea aderării Polonei, ca Şia potenţialelor ambiţii odată ce Polonia va deveni membru al NATO. Alianţa extinsă va fr mai mult decît una militară; vor exista ocazii pentru diversificarea şi pluralismul poziţiilor în cadrul NATO. Aşa va fi în special dacă de acum înainte fiecare membre al alianţei va acoperi costurile. Devenind mai puţin dependente de contribuabilii americani Pentru acoperirea costurilor Alianţei, ţările membre

vor simţi mai independente în influenţarea deciziilor politice. Pe de altă parte, dacă SUA vor Acoperi costurile altor membri ai NATO doar simbolic. America trebuie sâ accepte o poziţie «ferită în cadrul NATO în comparaţie cu cea din dmpul Războiului Rece.

Aspectele economice ale extinderii NATO par a 1 mult mai puţin importante decît cele geopolitice, Editare, strategice şi chiar psihologice. La începutul 9nuiui 1998 existau informaţii relativ puţine şi nu trem de valoroase şi totuşi controversate cu privire a costurile procesului de extindere. Cu toate cesfea. discuţiile asupra costului şi modalităţilor

Procesului de "restructurare", "extindere” etc. par a 1 foarte utile ca un substitut pentru cunoştinţele,. Nul şi înţelepciunea de a găsi un răspuns adecvat 9 Problema esenţială; este NATO cu adevărat' ţ ecesară? Este necesară ca o măsură preventivă . mpotriva reînvierii puterii ruse sau este necesară } 0 armată permanentă multinaţională ce poate fi osfâşurată rapid şi uşor ca o forţă de poliţie dtemaţională (controlată de Statele Unite)? în funcţie _e răspunsurile ce vor fi date la aceste probleme, anme şi dinamica costurilor şi repartizarea lor între

wnle membre şi toate celelalte aspecte legate de ^ v°r fi mult mai uşor de tratat.

ftansngstria rămîne problema fundamentală a Moldovei

(C otidianul ”F lu x ” din Chişiriău) -

Nu demult, la Tiraspol, a avut loc un consiliu lărgit al atamanilor Uniunii cazacilor din Rusia, care s-a desfăşurat anume la Tiraspol, şi nu în altă parte, pentru ”a demonstra sprijinul câzăcimii acordat poporului transnistrean, care trăieşte sub presiuni permanente”. S-a spus cu această ocazie că întreaga câzâcime din Rusia este întotdeauna gata sâ vină în apărarea Ţransnistriei la prima chemare, deoarece Transnistria este "ultimul avanpost al pămînturilor ruseşti”. Aleksandr Martînov,. atamanul Uniunii cazacilor din Rusia, a declarat fară ocolişuri diplomatice că "Transnistria este vechi pămînt rusesc şi, atît timp cît ne aflăm într-un front nu vom ceda nimănui vechile noastre teritorii”. Tot el a mai spus că ei, cazacii, au sosit la Tiraspol pentru ”a cinsti memoria celor carc şi-au dat benevol viaţa pentru independenţa Ţransnistriei, pentru a nu admite luarea acestor pămînturi de către România.” Un alt lider, Vladimir Riabjnski, atamanul trupelor câzăccşti de la Marca Neagră, a declarat că, după alegerea noului Parlament al Moldovei, cazacii

"trebuie să fie gata de luptă”.Agenţiile de presă au transmis

imediat aceste informaţii. Noi n-am făcut nici un comentariu asupra ei, în speranţa că va urma o declaraţie oficială care ne-ar scuti de o poziţie care ar putea fi subiectivă şi pătimaşă. Dar, după cum am şi bănuit, n-a urmat nimic. Nici purtătorii de cuvînt ai Preşedinţiei şi Guvernului, nici Ministerul de Externe, nici cel de Interne, nici un partid politic sau organizaţie obştească, nimeni nu a reacţionat la aceste declaraţii războinice, care umilesc demnitatea unui stat. îndemnul cazacului Riabinski, că după alegerea noul Parlament căzăcimea "trebuie să fie gata de luptă”, nu a deranjat pe nimeni la Chişinâu şi nu a fost calificat drept un amestec în treburile interne şi o ameninţare la securitatea noastră naţională. Ne imaginăm ce tămbălău propagandistic s-ar fi pornit, dacă ceva similar s-ar fi declarat peste Prut. Dâr, din păcate, peste Prut nu se mai fac nici un fel de declaraţii referitoare la situaţia din Moldova. Astăzi, acolo nu se mai declară nici câ Basarabia "este pămînt strămoşesc”, dar nici nu se reacţionează cînd alţii afirmă că "Transnistria este ultimul avanpost al pămînturilor ruseşti”.

Astăzi, problema Ţransnistriei,

din una "dureroasă”, cum a fost la începutul deceniului, s-a transformat într-o problemă stranie, care-i preocupă doar pe politicieni, dar şi această preocupare e mai mult formală.S-a produs un lucru straniu, dacă e să judeci după criteriile tradiţionale şi fireşti; astăzi, popuiaţia Moldovei, în marea ei majoritate, nu mai e sensibilă la problema Ţransnistriei. Din sondaje efectuate în preajma alegerilor parlamentare din 22 martie, reieşea foarte clar că evenimentele din Transnistria, ca importanţă socială şi politică, se situau în coada interesului public. Pe primele locuri se află problemele sărăciei, neplăţii pensiilor, frica de ziua de mîine. Ca urmare, nici în campania electorală problema Ţransnistriei, practic, n-a fost atinsă. De ce sâ

, sensibilizeze în alegeri o problemă care nu-ţi aduce voturi? In realita­te, astăzi Transnistria rămîne problema fundamentală a Repu­blicii Moldova. Independenţa

. politică şi economică a Chişină- ului se decide nu la Preşedinţie, în Parlament sau în Guvern, ci la Tiraspol. Intrarea noastră în Etiropa tot la Tiraspol se decide. De ce atunci clasa noastră politică îşi astupă urechile cînd peste Nistru cazacii zăngănesc armele şi cer sâ fie gata de luptă?

CIT DE RASISTA ESTE FRANŢA?

( ”Th'e Economist”)

“Ce exemplu mai bun al unităţii şi diversităţii noastre ar putea exista decît această echipă magnifică!" a exclamat primul ministru Lionel Jospin, la 12 iulie, cînd multicolora echipă de fotbal a Franţei a cîştigat Cupa Mondială. Din echipa de 22 de fotbalişti, opt aveau pielea neagră sau maronie; alţi patru erau în întregime sau'parţial de.origine armeană, argentiniană, calmîcă sau spaniolă (să . nu uităm un breton şi doi basci). Toţi s-au simţit obligaţi să fie de acord că acest tricolor de “negri, albi şi arabi" a fost un model de integrare rasială: un vis francez devine realitate. Ce lovitură pentru Jean-Marie Le Pen şi Frontul Naţional rasist a jubilat presa franceză. Serge July editor la “Liberation”, un ziar de stînga, vede această situaţie puţin diferit. “O victorie la Campionatul Mondial nu schimbă realitatea socială”, scria el recent. "Dar poate schimba imaginea pe care francezii o au despre ei înşişi”. Dincolo de euforia produsă de fotbal, Franţa rămîne o ţară în care, potrivit unui studiu oficial publicat recent, patru persoane din zece recunosc deschis că sînt “rasiste” sau “extrem de rasiste” - aproape de două ori mai multe decît în Germania, Marea Britanie sau Italia. Prin această autodefinire, francezii, împreună cu verii lor belgieni, se prezintă ca naţiunea cea mai intolerantă din punct de vedere rasial din Europa occidentală. La fel de frapant, studiul a indicat şi faptul că sentimentul rasist depăşeşte cu mult procentajul celor 15 la sută care votează în favoarea'lui Le Pen. Circa 28 la sută dintre cei care declară că sînt “rasişti” sau “extrem de rasişti” votează în favoarea partidelor de stînga. Aproape şase din zece persoane consideră că sînt “prea mulţi arabi” în Franţa, peste un sfert

afirmă că sînt “prea mulţi negri”, iar 15 la sută - “prea mulţi evrei”. Alte sondaje dezvăluie câ jumătate dintre francezi se plîng că nu se mai simf “acasă" în propria ţară; jumătate doresc ca “un mare număr" de imigranţi să părăsească ţara, iar aceeaşi proporţie crede, ca şi Le Pen, în “inegalitatea raselor”.

De mult timp o ţară de imigraţie, Franţa s-a mîndrit cu abilitatea ei de a amesteca valuri succesive de străini în structura presupusă fără fisuri a societăţii franceze. Tn Franţa, noţiunea de diversitate multiculturală, propovăduită şi în Statele Unite şi Marea Britanie, a fost în general respinsă în favoarea asimilării. La ultimul recensămînt din 1990, 4 ,2 milioane de persoane din - Franţa, metropolitană (fiind excluse' teritoriile de peste mări) s-au născut în străinătate - circa 7,4 la sută din populaţia totală. Această proporţie a fost constantă începîn i din 1975 şi a crescut puţin faţă de 6,6 la sută din 1931. Dar compoziţia rasială diferă foarte mult. în vreme ce europenii formau aproape două treimi din străinii care trăiau în Franţa în 1975, ei reprezintă acum. abia două cincimi, iar maghrebienii - arabi din fostele colonii franceze din nordul Africii (39 la sută dintre străini) - şi negrii din Africa Subsahariană (numai 6 la sută) constituie aproape jumătate. Cu toate acestea, nu atît simplele statistici îi deranjează pe francezi, cît ceea Ce li se întîmplă. în unele oraşe oamenii de culoare predomină pe străzi. Sute de moschei şi centre de rugăciuni musulmane au apărut în apropierea bisericilor aproape goale. Şomajul este mult mai ridicat în rîndul populaţiei de culoare; numărul persoanelor de culoare din închisorile franceze este foarte mare. Dimpotrivă, francezii de culoare sînt slab reprezentaţi în afaceri şi politică.

In afară de sport şi de muzică, perspanele de culoare din Franţa au progresat mai lent decît omologii lor din alte ţări europene

în mass-media, în domeniul juridic, în afaceri, în forţele armate şi politică. Există un singur francez de culoare în Parlament, cu excepţia reprezentanţilor dominioanelor franceze de peste mări: Kofi Yamgnane, un togolez naturalizat, bine cunoscut pentru că este unic. El a fost pe vremuri ministru într-un Guvern socialist, iar în prezent este primar al unui mic sat breton şi consilier în unul din cele 96 de departamente ale Franţei. Nici un alt sat sau oraş

_din cele 36.560 ale Franţei nu are un primar de culoare.

în orice caz, numeroşi "franţais de souche” (francezi get-beget) albi preferă să nu accepte, câ numeroşi "imigranţi” sînt de fapt cetăţeni francezi în virtutea naşterii (orice persoană născută pe teritoriul francez are dreptul la cetăţenie) sau prin naturalizare. Cînd Le Pen vorbeşte despre "preferinţa naţională" pentru francezi în privinţa slujbelor, locuinţelor şi asistenţei sociale, i se pare dificil să-şi imagineze că ar beneficia de acestea şi •compatrioţii săi de culoare.• Cu toate acestea, armonia multirasială care a prevalat în echipa de fotbal a Franţei poate fi oglindită mai pe larg în viaţa de zi cu zi decît sugerează unele din aceste statistici dure. De exemplu, un alt studiu recent arată că şase din zece francezi albi declară că au prieteni în rîndul “gnjpurilor minoritare", la fel ca în Marea Britanie şi mai mult decît în Germania şi Italia. Jumătate dintre băieţii şi un sfert dintre fetele de origine algeriană în Franţa au în prezent prima relaţie stabilă cu un alb. Iar numărul francezilor albi care consideră că sînt prea mulţi arabi şi negri în Franţa a scăzut cu 20 de procente în mai puţin de opt ani.

Poate că francezii sînt pur şi simplu mai cinstiţi decît alţii cînd răspund celor ce fac sondaje. Dar, dacă este aşa, cifra mare a celor care exprimă ură rasială sugerează că nu este un stigmat în Franţa să fie recunoscut acest lucru.

Noi/ - /

polemici în ju ru l

problemei evreieşti

( ”L e M on deDiplomatique”)

P artea a V -a

Există o diferenţă majoră între un comportament politic şi unul intelectual. Rolul intelectualului este de a spune, cît se poate de deschis, de onest şi de direct, adevărul. Aceasta implică făptui că iui nu trebuie sâ-i pese dacă place sau displace cuiva de la nivelul puterii, şi nici nu trebuie sâ se înscrie în logica Guvernului sau să acţioneze conform propriilor interese de carieră. în schimb, comportam entul politic se bazează pe considerente de interese şi de menţinere a puterii. Este evident că a continua calea trasată de acordurile de ia Oslo înseamnă a plasa statele arabe, A utoritatea palestin iană, precum şi Guvernul israelian

ş într-o poziţie strict politică şi nu; intelectuală.

Ţ ări precum Egiptul şi Libanul numără 130.000 şi respectiv 400.000 de refugiaţi ; palestinieni după 1948. Şi iată; că s-au scurs 50 de ani de cînd ; aceştia din urmă nu au dreptul,; majoritatea dintre ei, la un perm is de şedere: legală.? Trataţi ca duşmani de statele; care îi adăpostesc, sînt lipsiţi: de permis de muncă, de acces la educaţie , precum şi ia' asistenţă socială sau medicală, şi sînt, în plus, somaţi să se prezinte la Poliţie în fiecare lună. Uitaţi de toţi, neaparţinînd nici unui loc, ei trăiesc într-o situaţie literalmente kafkiană. Am putea ded sâ ne aşteptăm, în mod legitim, ca intelectuali responsabili din ţările respective să se mobilizeze pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale acestor refugiaţi. Obţinerea unui ajutor umanitar e le m en ta r şi e lim inarea măsurilor discriminatorii ar fi fost mult mai utile cauzei palestiniene decît pletora de teorii aberante,. Lupta pe care o ducem este una pentm dem ocraţie şi egalitate în drepturi pentru un stat sau o republică laică ai cărei membri -să fie cetăţeni eg a li, şi nu o falsă luptă inspirată de un trecut mitologic, fie ei creştin , iudaic sau musulman. Geniu! civilizaţiei arab e îşi află apogeul în A n d aluzia p turiculturaiâ, plurireligioasă şi plurietnică. lată un ideal de atins. Va trebui să ne concentrăm rezistenţa' asu p ra luptei îm potriva co lon iilo r is rae lien e , prin manifestări non-violente care- să împiedice confiscările de terenuri, să creeze instituţii civile democratice (spitale, clinici, şcoli şi universităţi) şi să pună în evidenţă conţinutul de a p arth e id inerent * a l sionismului.

vineri, 28 august 1998 P O L IT IC ĂA E vE V A F S U Id e C i u l

Petre Roman afirmă că actuala criză economică

este de fapt o crizăPreşedintele PD, Petre

Roman, a declarat, joi, câ actuala criză economică este de fapt o criză politică şi a susţinut că, în prezent, reforma este “prea lentă” şi lipseşte o “iniţiativă fermă” în realizarea privatizării.

Roman a spus că “soluţiile” acestei crize ar fi o privatizare rapidă şi creşterea veniturilor la buget, prin impunerea unei discipline financiare şi stoparea creditării indirecte a producţiei cu pierdere.

Liderul PD a susţinut că nu ştie dacă “vina” pentru această

S erg iu C u n e sc u :

politicăsituaţie o au miniştrii care se ocupă de aceste domenii sau dacă “sistemul” nu este pus la punct. El a apreciat că premierul Radu Vasile nu ar trebui doar să afirme că privatizarea nu merge, ci să şi ia decizia de a nu mai ocoli obstacolele.

Potrivit lui Roman, orice metodă de privatizare, inclusiv cea “pe un dolar”, reprezintă o şansă reală, dar trebuie să fie legală şi transparentă. El a arătat că, printr-o vînzare rapidă, s-ar

I** *****obţine multe milioane de dolari, eliminîndu-se pierderile la buget şi reabilitîndu-se activităţile economice. -

Preşedintele PD a arătat că nu are “gînduri ascunse” în această declaraţie şi că doreşte un “suflu nou” în coaliţie.

în acest moment existăgermenii

unor conflicte In coaliţie»Preşedintele PSDR, Sergiu Cunescu, a declarat, ieri, în

conferinţa de presă, câ în momentul de faţă există “germenii unor conflicte” în coaliţie.

El a apreciat că detensionarea situaţiei depinde de primul ministru. în opinia lui Cunescu, cei care “ar reprezenta poziţii care ar duce la distrugerea actualei coaliţii îşi iau nişte responsabilităţi imense, pentru câ pot arunca ţara într-un colaps”. “A dezagrega o coaliţie majoritară în acest moment, pe interese mici de partid, ar fi o culpă gravă pentru formaţiunea respectivă, oricare ar fi aceasta”, a conchis liderul PSDR.

Sindicaliştii din învăţămîntul preuniversits clujean critică intenţia Guvernului de a diminua alocaţia bugetară pentru secii)

Sindicatul Liber al Învăţămîntului Preuniversitar Clujean (SLIPC), afiliat la Federaţia Sindicatelor Libere din Învâţămînt, "protestează împotriva actului iresponsabil al Guvernului României, îndeosebi al Ministerului de Finanţe, de a diminua alocaţia bugetară pentru învâţămînt”.

”0 astfel de decizie este ilegală şi imorală. Este ilegală pentru că Legea învăţămîntului prevede alocarea a minim 4 la sută din PIB domeniului învăţămînt, iar prin Legea bugetului de stat pe 1998 s-a acordat în mod real doar 2,7 la sută din PIB, sumă ce nu acoperă nevoile educaţiei şi nu permite realizarea reformei (...). Este imorală pentru destinul şi viaţa nu numai a slujitorilor şcolii, dar, mai ales pentru societatea noastră de azi şi de mîine” - se arată într-un comunicat primit

la redacţie din partea Biroului operativ al SUf Sindicaliştii din învăţămîntul preuniven

clujean critică "atitudinea condamnabili actualilor guvernanţi faţă de situaţia personal1. TESA din unităţile de învâţămînt. Prin noua \ a salarizării, această categorie suportă o adevi- curbă de sacrificiu prin faptul că salariile umilitor de mici şi total insuficiente unui decent, înregistrează o mare scădere. In aci timp, nici în acest an nu se respectă prevede Legii privind statutul personalului didac: Drepturile şi sporurile au . rămas doar vor propagandistice (...)” - se precizează comunicatul SLIPC, semnat de prof. Stanca Constantinescu..

P D c o n d a m n a i n s t a n ţ e l e d e

j u d e c a t a c a r e d a u s e n t i n ţ a d e

e v a c u a r e a c h i r i a ş i l o rDeputatul PD. Iuliu Păcurariu, consideră ca “foarte grav” faptul

că se dau sentinţe de evacuare imediată a chiriaşilor din imobilele naţionalizate, amintind că singurul act normativ în această chestiune este Legea 112, care nu prevede această posibilitate.

“Atragem atenţia că puterea judecătorească se substituie puterii legislative atunci etnd' transferă unele imobile din proprietatea statului în cea a foştilor proprietari şi decide evacuarea imediată, prin executor judecătoresc, a chiriaşilor”, precizează Păcurariu. "

Opinia deputatului democrat coincide cu cea exprimată recent de preşedintele PDSR, Ion lliescu. Liderul principalului partid de opoziţie a acuzat Guvernul că este preocupat doar de soarta proprietarilor, chiriaşii fiind trataţi cu “cinism, aroganţă şi lipsă de respect*, tn perioada etnd era preşedintele ţării, lliescu a atras atenţia instanţelor de judecată că deciziile de evacuare a chiriaşilor sînt ilegale. La vremea respectivă, PD a condamnat imixtiunea preşedintelui în treburile judecătoreşti.

(CC.)

U n i u n e a F o r ţ e l o r P a t r i o t i c e a v e r t i z e a z ă c â R o m â n i a s e t r a n s f o r m ă î n t r - o ţ a r ă n e g u v e r n a b i l â

Constantin Marinciu, consilier zonal al PSM şi membru în Biroul Operativ al UFP, estimează câ sînt de aşteptat mari mişcări sociale carc, în lipsa unor măsuri bine gîndite, pot face din România o ţară neguvernabilâ.

El crede câ soluţia pentru evitarea haosului este unirea opoziţiei şi declanşarea alegerilor anticipate carc să conducă la o nouă aşezare a forţelor politice.

“Incompetenţa conducătorilor abilitaţi, imoralitatea de toate genurile, haosul cconomico-financiar, structurile subterane mafiote, jafurile şi tîlhâria dc tot felul, mizeria şi sărăcia care bîntuic peste tot, dacă nu se schimbă ceva în bine, pot face din România o ţară neguvernabilâ, cu consecinţe dramatice pe tcnncn mediu şi lung”, apreciază Marinciu.

în opinia liderului socialist, România nu a fost şi nu e pregătită sâ facă faţă capitalismului, dominat, pe plan mondial, dc “marii rechini cconomico-financiari care au înghiţit toate pieţele dc materii prime şi de desfacere din majoritatea continentelor lumii”.

(C.C.)

România trebuie sâ dea un răspuns ' clar privind lupta împotriva terorismului

Ministrul de Externe, Andrei Pleşu, a declarat că România trebuie să dea un răspuns clar privind lupta împotriva terorismului, avînd în vedere

. faptul câ SUA au stabilit “un conflict pe termen larg” cu fenomenul terorist. Pleşu a atras atenţia că este pentru prima oară după încheierea Războiului Rece cînd Statele Unite definesc un asemenea conflict, iar această temă va fi dezbătută la reuniunea NATO de la Washington, din aprilie 1999. In schimb, preşedintele PDSR, Ion lliescu, prezent la audierea lui Pleşu în Comisia de politică externă a Senatului, a spus că “actele arbitrare” ale SUA, care au bombardat “state suverane” nu pot fi aprobate.

Comisia SRI a început să studieze legea lui Ticu

Comisia parlamentară SRI a început analizarea Legii Ticu Dumitrescu, a declarat, ieri, agenţiei MEDIAFAX, deputatul PD Liviu Spătaru. Această comisie va înainta un aviz consultativ, raportul de fond urmînd a fi redactat de către Comisia juridică şi Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor.

Parlamentarii din Comisia SRI vor studia legea şi vor depune un set de amendamente, a spus Spătaru.

El consideră că membrii Comisiei trebuie să poarte o discuţie şi cu iniţiatorul legii, senatorul Ticu Dumitrescu, deşi acesta anunţase, ia sfîrşitul sesiunii trecute, că se retrage din această calitate. Legea Ticu Dumitrescu s-a aflat în dezbaterea Senatului aproape un an şi jumătate. Dezbaterea legii în Senat s-a desfăşurat în absenţa avizului consultativ al Comisiei SRI, Comisie parlamentară cgmună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Textul a fost trimis Camerei Deputaţilor în sesiunea extraordinară din luna iulie.

Pentru elaborarea raportului de fond, Comisia juridică şi Comisia de apărare trebuie să se întrunească în şedinţe comune la începutul sesiunii de toamnă.

Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor a adresat o cerere Biroului Permanent pentm stabilirea unui program comun cu deputaţii din Comisia juridică, a precizat vicepreşedintele Comisiei de apărare, deputatul Mihail Nică.

G a v r a c re d e câ stie m a i b in e d e c îtaP ă c u r a riu cum tr e b u ie de m is u n p re fe c t d e ju d e ţ

urmare din pagina 1

prefectul Alexandru Fărcaş. Deputatul Ioan Gavra opinează că Iuliu Păcurariu este frinat în acţiunea sa de apartenenţa la PD, partid aflat la guvernare alături de partidul d-fui Fărcaş, PNŢCD. “Cînd au cîştigat alegerile, punctul doi la agricultură se referea la acordarea, în primul an de guvernare, a tuturor titlurilor de proprietate. Dar, în doi ani au acordat 5 la sută dintre aceste titluri, la nivel naţional" - afirmă Gavra, fără să facă o distincţie clară între partenerii de guvernare.

Pe Alexandru Fărcaş, chestorul Camerei Deputaţilor îl. acuză că încalcă intenţionat Legea fondului funciar. “Susţinem protestul Arhiepiscopiei Ortodoxe în legătură cu discriminările pe care Fărcaş le face. E inadmisibil că în judeţul Cluj Biserica Ortodoxă nu primeşte, conform Legii fondului funciar, titlurile de proprietate, şi e inadmisibil că Fărcaş acordă titluri altor Biserici... Fărcaş nu face decît să amplifice tensiunile. Vom cere, nu aşa cum o face d-l Păcurariu, destituirea prefectului, la premierul Radu Vasile. Noi ştim cum se fac asemenea

chestiuni” - afirmă Ioan Gavra. Precizăm că parohiile ortodoxe din Mociu au întocmit documentaţia privind punerea în posesie şi acordarea titlurilor de proprietate în 1991, cînd, fireşte, prefect nu era Alexandru Fărcaş.

... “M-ar demite imediat Radu Vasile, fără să o

mai ceară Gavra ori Miclăuş, dacă aş face

favoritisme”, spune prefectul

Prefectul Alexandru Fărcaş consideră că acuzaţiile ce-i sînt aduse din partea PUNR sînt “nefondate şi neverificate”. “D-l Gavra s-a orientat după o notă a Arhiepiscopiei Ortodoxe ce vorbeşte cu rea-credinţă. Nu este adevărat ce scrie în nota respectivă. Eu nu am favorizat nici una dintre confesiuni. Dacă aş face aşa ceva, m-ar demite imediat Radu Vasile, fără să o mai ceară Gavra ori Miclăuş. Rolul meu, ca prefect, este acela de a pune în aplicare, la nivelul judeţului, programul de guvernare, nu de a crea tensiuni..." - declară Fărcaş.

Un premier şmecher...urmare din pagina 1________

puţinele iniţiative reformatoare ale unor miniştri, pentru ca apoi să dea înapoi ori să-şi nuanţeze, pînă la anulare, propriile declaraţii. Ctteva cazuri sînt senzaţionale. A ezitat, de exemplu, şă se pronunţe tn problema achiziponării elicopterelor Cobra, pentm ca, după vizita făcută în Israel, unde s-a pus problema unei alternative oferite de . constructorii israeliehi, să vină in ţară cu propunerea de a cere guvernului american un număr de aparate scoase din uz. Nu i-a sprijinit pe democratul Babiuc, care s-a amneat orbeşte in controversata chestiune a elicopterelor Cobra, dar nici nu s-a împotrivit acestuia, oferind, in mod absolut şmecheresc, posibilitatea Înzestrării armatei române cu aparate primite gratuit de la americanii Bineînţeles, problema a rămas nelămurită pînă in prezent.

Un alt exemplu de atitudine duplicitară il oferă mult discutata in aceste zile problemă a grevelor "minerilor şi transportatorilor şi indexarea salariilor acestora. Pupă dezbateri în guvern şi împreună cu liderii sindicali, s-a ajuns la situaţia ciudată tn care muncitorilor din aceste ramuri să li s e promită indexarea salariilor sau alte Înlesniri după ce, anterior, unii dintre grevişti au fost ameninţap cu concedierea, iar alţii cu disponibilizări

urmate de compensări. Greviştii reali sau potenţiali au fost complet ameţiţi cu prom isiuni şi cu reveniri asupra promisiunilor, Incit se pare că ei nu ştiu la ora actuală dacă au obţinut sau nu ceva in urma acţiunilor de protest. Mai mult, Radu Vasile a reuşit să-! zăpăcească chiar pe imperturbabilul său coleg de la Transporturi, Traian B ăsescu . Cu îngăduinţa premierului, acesta şi-a revenit însă repede, bineînţeles in defavoarea greviştilor din SNCFR.

Cit este şmecherie şi cit spirit duplicitar în acţiunile lui Radu Vasile este greu de spus. Oricum, acestea para fi armele sale politice predilecte, folosite atît în calitatea de premier, cît şi în aceea de fruntaş al PNŢCD. Nu ştiu dacă a reuşit să-l zăpăcească, la fel ca pe mineri sau pe transportatori, pe preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu. Oricum, a încercat. După ce ani de zile constanta declaraţiilor sale a fost aceea că partidul ţărăniştilor are nevoie de un spirit nou, pe care, se subînţelegea, II putea asigura o nouă generaţie de conducători, la recenta sărbătorire a zilei de naştere a lui Ion Diaconescu premierul a subliniat contribuţia partidului din care face parte la instaurarea democraţiei în România şi, tn mod deosebit, meritele excepţionale ale generaţiei a treia de conducători ţărănişti (blamată de colegii săi din gruparea de la Braşov), generaţie a cărei existenţă - spune Radu Vasile - va asigura succesul partidului şi în viitor.

S e n a t o r u l P C

S o r i n V o r n i c u

î l a c u z ă p

A n t o n V l a c

d e l u a r e d e

m i t e

Senatorul PD Sori: Vornicu, preşedintei: organizaţiei Neamţ a PD l-a acuzat, ieri, pe secretai de stat de la Minister. Mediului, Anton Vii (PNŢCD), câ a prim: “foloase necuvenite” i: valoare de cinci milioane d lei, cu ocazia unui conîr efectuat la Romsih Neamţ.

Vornicu a spus că I “scuză” pe Anton Via: întrucît acesta consums alcool atunci cînd a cens şi a primit - aceste “folos necuvenite”. Senatorul P. a afirmat că există maite atît pentru aceste fapte, c: şi pentru faptul că aces control a constat “numai i petreceri” la care Ante Vlad juca poker.

Sorin Vornicu l-a ac na pe Anton Vlad că a prefe 100 de milioane lei de t “un agent economic”, p care nu l-a nominaliza: pentru a-i asigura masa lemnoasă “în condiţii preferenţiale”.

Senatorul PD a declari câ Anton Vlad încalcă l Codul silvic, întrucît deţffi - pe numele soţiei - tn firme de exploatare a mase lemnoase, care, în plus, $■ cele mai mari datorii h Romsiiva, în valoare df 600 de milioane de lei

Ministrul Mediului! atacat, miercuri, PD afirmînd că unii membrii acestui partid fac presic asupra conduceri ministerului pentru a’î păstra unele privilegii.

Ministrul Romici Tomescu a declarat miercuri, în conferinţă c: presă, că PD nu est: nemulţumit atît de pierderi unui om aflat la conducem Regiei Naţionale cît c; pierdera privilegiilor-

-“Altceva a pierdut PD- electoratul din zonă, dar ş posibilitatea de a organiza partide de vînâtoare şi de a-şi petrece week-end-urilc acolo”, a spus ministrul.

El a precizat câ în loculdirectorului PD Gheorghe Cahnită, demis din fruntea RNP la 3 august, de către conducerea ministerului, v* fi numită o altă persoana, respectîndu-se protocol» politic de împărţire < funcţiilor administrative.

( A D E V Ă R U L

md e 0 8 w j ARTÂ-CULTURÂ vineri, 28 august 1998 ( ş )

fie fu a lita fe ac u l t u r â l ă i S

"fipârarea chinezeasca" în

varianta Tompa Gabor

S-au tras deja primele cadre k ceea ce 'este coproducţia româno-maghiară Apărarea chinezească, care reprezintă şi iebutul in regia de film a lui Tompa Gabor. Scenariul este semnat de Laszlo Csiki, imaginea jeTiborMate, decorurile Andrei Botk, costumele Lia Mantie.

Din distribuţia filmului fac parte: Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Emil Gyory, Kovacs Lajos, Mihai Constantin, Paul' Chiribuţă, Jean - Pierre Becher (Franţa), Ivan Dengyel, actori ai Teatrului Maghiar de Stat Cluj-Napoca.

D i

U f a t l v A iu l

Seria de concerte pe care le oferă în abonament Filarmonica de Stat "Transilvania” în stagiunea 1998/1999, cuprinde m număr de 32 de manifestări şi include concerte în cadrul Toamnei Muzicale Clujene ‘98 (1-25 septembrie) şi Festivalul Mozart (4-1F decembrie), precum ţi concerte în cadrul Festivalului muzicii de cameră (23-30 aprilie 1999).

Vor putea fi audiaţi artişti şi ansambluri de mare valoare internaţională, cum sînt Silvia Marcovici (Germania), Ionel Pantea (Luxemburg), Rafael Wallfish (Anglia), Peter Frankl (Anglia), Emil Crăsnaru (Germania), Cristina Anghelescu, Dana Borşan, Jean Frangois Antonioli, dirijorii Lord Yehudi Menuhin, Tamas Vasari, Sachio Fujioka, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Nicolae Moldoveanu, Alexandru Lăscae, orchestrele Jerusalem Philarmonic Orchestra (Israel), Budapest Festival • Orchestra (Ungaria).

Costul abonamentelor este de 280.150 lei (categoria A), 228.800 lei (categoria B) şi 191.100 lei (categoria C). Informaţii suplimentare se pot °î>ţine la telefoanele: 430.060, 120.063, 195.363. '

S e r b a r e a

p o p u l a r a " P i n t e a

V i t e a z u l "

in organizarea Consiliului Judeţean Cluj a Centrului creaţiei Populare Cluj, duminică, 30 “ugust, ora 12,30, la Chiuieşti (judeţul Cluj) va avea loc serbarea populară tradiţională Pintea Viteazul. în programul snanifestării sînt cuprinse parada Portului, cîntecului şi jocului Popular, evocarea istorică Pintea 'Viteazul" - erou şi legendă" (profesor Emil Lazăr/ fj), spectacole folclorice la care

vor da concursul: Dumitru Fărcaş (taragot), Dumitru Sopon Isolist vocal) şi Alexa Sigartău (rapsod), plus formaţiileadiţionale . din . Chiuieşti, Ansamblul folcloricTransilvania” Cluj.

Premiere cinematograficeGodzilla, un film

catastrofalUn fulger de lumină, pustiitor, orbitor,

umple cerul spre răsărit. La mii de mile. depărtare, Pacificul spumegă, înghiţind un cargo cu o viteză ameţitoare. Vase de pe ambele coaste ale Americii se răstoarnă, fiind distruse pe loc.

în altă parte a globului, urme uriaşe croiesc un drum rău prevestitor prin pădurile din Panama, satele din Tahiti sau plajele din Jamaica.

De unde aceste mutilări? O fiară - uriaşă îşi urmează calea, înspăimîntătoare spre insula dens populată din Manhattan, lăsînd în urma ei ruină, panică, creînd o undă de distrugere profundă şi uluitoare.

în ciuda acestor urmări letale, un ' cercetător, un reporter de televiziune, un cameraman şi un enigmatic inspector de asigurări, armata americană îşi unesc forţele într-o'alianţă ciudată, dificilă adesea, spre a descoperi misterul creaturii, pentru a o împiedica să reducă cea mai importantă metropolă a lumii, New York, la o grămadă de... moloz.

Godzilla, regele monştrilocdin filme, revine pe ecran într-o nouă versiune, din păcate, nu de cea mai bună calitate. Chiar dacă realizatorii sînt Roland Emmerich şi Dean Devlin, realizatorii filmului Ziua Independenţei (1996, cu un succes răsunător). Spun revine, pentru că prima apariţie o înregistrăm în filmul japonez Gojira, 1954. O

versiune americană a acestuia a fost lansată în Statele Unite în anul 1956, sub titlul Godzilla, King of Monsters. După care au urmat alte peste 20 de producţii, cele mai recente fiind Godzilla vs. Mothra, Godzilla vs. Destoroyah etc. producţia filmului, a-cărui acţiune se petrece în principal în New York, a început în 1997, în Manhattan şi împrejurimi, pentru a se întoarce la Los Angeles. Realizatorii au ales New- York-ul pentru peisajul lui urban, care oferea un fundal tocmai propice pentru o creatură de asemenea proporţii impresionante. într-o acţiune ce se petrece în cea mai mare parte noaptea şi pe ploaie. Realizatorii efectelor asociind neaşteptat de mult lucrul pe

calculator cu efectele clasice care folosesc manechine. Filmul conţine nu mai puţin de 400 de cadre digitale. '

Şi chiar dacă Emmerich consideră Godzilla drept "culmea filmelor cu monştri", găsim peliculei o singură calitate, cea a efectelor speciale, tehnic CGI spunîndu-şi cuvîntul. în rest,...

Godzilla, Tristar Pictures, muzica David Arnold, scenografia Oliver Scholl, imaginea Ueli Steiger, scenariul Dean Devlin, Roland Emmerich, regia Roland Emmerich, cu Matthew Broderick, Jean Reno, Maria Pitillo, Hank Azaria, Kevin Dunn, Michael Lerner, Arabella Field, Doug Savant, Malcom Dunăre (Cinematograf REPUBLICA).

Sarajevo 1991Tragedia bosniacă (1987), Bosnia

(documentar pditifc, 1994, regia Bernard Henri-Levy şi Alain Ferrai), Seri de arme (1994, regia Marcel Ophuls, Privirea lui Ulise (1995), regia Th'eo Angelppoulos), Frumos sat, frumoasă flacără (1996, regia Srdjan Dragojevic),

For Ever Mozart (1996, regia Jean Luc Goddard) şi acum W elcom e to Sarajevo, producţia 1996 în regia lui Michael Winterbottom. Un film de mare şi zguduitoare actualitate, atu-urile numindu-se montajul (Trevor Waite), imaginea (Daf Hobson), muzica (Adrian . Johnston). Şi nu în ultimul rînd^ interpretarea lui Stephen Dillane, de mare ţinută şi expresivitate.

Bun venit la Sarajevo este un film

acuzator, veritabilă demascare a unor crime comise în numele unor ideologii absurde. Cu urmări pînă în zilele noastre, un teatru sîngeros departe de final. Michael Henderson, corespondent al unei televiziuni britanice, este trimis sâ facă un reportaj life despre căderea Vukovarului, noiembrie 1991. Mai, 1992 - în ziua căsătoriei fiicei sale, o mamă . este ucisă de un lunetist. Henderson şi Greg, cameramanul, sînt cutremuraţi de această scenă. Pe linia frontului, Henderson descoperă un orfelinat pentru care bombardamentele se înscriu în cotidian. Oripilat de condiţiile de viaţă ale copiilor, Henderson începe o serie de reportaje urmărind un singur scop, conştientizarea comunităţii internaţionale.

Welcome to Sarajevo/Bun venit la Sarajevo, Dragon Pictures 1996, scenariul Frank Cottrell Boyce, imaginea Daf Hobson, montajul Trevor Waite, decoruri Mark Geraghty, muzica Adrian Johnston, costumele Janty Yates, regia Michael Winterbottom, cu Woody Harrelson, Marisa Tomei, Stephen Dillane, Emira Nusevic, Kerry Fox, Goran Visnijic (Cinematograf ARTA).

D e m o s te n e S O F R O N

A l . M o r a r u :

Istoria instituţiilor culturale, social- politice şi religioase a devenit demult o parte componentă a istoriei culturii şi mentalităţilor naţionale. Iată de cc părintele profesor Al. Moraru vine să ne ofere - după Istoria Învăţămîntului teologic universitar ortodox din Cluj (1924-1952) - şi ca o continuare firească a preocupărilor sale - istoria acestei instituţii, după ce Institutul a fost desfiinţat în mod abuziv de către autorităţile comuniste şi transformat în Seminar pentru cîntăreţi bisericeşti. Hotărîrea de desfiinţare a învăţămîntului universitar din 1952 a dat o puternică lovitură învăţămîntului teologic, mulţi dintre profesori fiind pensionaţi sau retrogradaţi, alţii fiind înlocuiţi, cu scopul de a slăbi aceste “cuiburi de rezistenţă” împotriva regimului comunist. La rîndul lor, mulţi elevi au devenit solvenţi, trebuind să-şi plătească instrucţia, măsurile luate vizînd imperios "liniştea şi supunerea pe care o impunea statul ateu”. S-a ajuns pînă acolo îneît erau preferate serbările cu caracter “patriotic”, decît bisericesc, Seminarul fiind strict supravegheat de organele de stat, partid şi Securitate,

Seminarul teologic liceal ortodox din Cluj-Napoca (1952-1997)

prin dese descinderi, controale, amestec direct, ore de educaţie cetăţenească, abonamente, munci patriotice, îndrumarea lecturii elevilor etc. S-a

• ajuns chiar la schimbări de personal, “metodă des folosită de statul comunist pentru a-i înspăimînta pe oameni, pentru a Ie crea psihoza nesiguranţei zilei de mîine, pentru a-i supune mai uşor, pentru a-i face mai repede robi şi sclavi”, cum spune autorul. Aceasta pentru că, se arată mai departe, aici veneau foarte mulţi elevi eliminaţi din liceele de stat, pe motiv câ părinţii le erau chiaburi, iar “spiritul ateu” trebuia, în concepţia opresorilor, menţinut cu orice preţ. în urma străduinţelor ierarhilor numărul elevilor a sporit totuşi mereu şi, cu toate greutăţile, învăţămîntul a rămas de bună calitate. Iată însă câ în toamna anului 1958 furia comunistă a lovit din nou şcoala. Dacă în primul an de funcţionare şcoala a fost frecventată de 77 de elevi, în 1958 ea ajunsese să aibă 231, ceea ce a făcut ca autorităţile să ordone reducerea lor la 180, punîndu-se accent deosebit pe “educaţia cetăţenească şi socială a elevului seminarist”, cu ore

“care preamăreau puterea sovietică sau se cinsteau aniversările socialiste”, uneori avînd loc chiar şi eliminări, cum a fost cazul elevului Nae Viorel, pe motiv că a proferat injurii la adresa conducătorului statului, rccte Ceauşescu. Învăţămîntul a fost radical schimbat după 1990, educaţia cetăţenească fiind scoasă dintre materiile de învăţămînt, iar şcoala a fost echivalată cu cea de stat (liceu), ceea ce a permis noii conduceri să reformeze sistematic materiile de învăţămînt, sâ-i ridice calitatea şi să-i sporească diversitatea, procesul educaţional dobîndind cu adevărat dimensiunea sa duhovnicească. Lucrarea stăruie şi asupra activităţilor literar-muzicale (cercuri, reviste, manifestări), asupra participării la acţiuni misionare şi simpozioane, asupra roiului bibliotecii, a acţiunilor corului, a relaţiilor ecumenice, a dotării materiale (capela, internatul, infirmeria, cantina), a personalului profesoral de elită, a absolvenţilor lui (unii ierarhi sau oameni de seamă), a regulamentelor şi absolvenţilor îneît lucrarea e o monografie ştiinţifică serioasă, demnă de toată lauda. . . .

M irc e a P O P A

ţOjReulfuralâLansare de

carte

<r-

^

Astăzi, 28 august, în Sala de 'Sticlă a Primăriei clujene, începînd cu ora 13, va avea loc lansarea cărţii Romănia absurdă, în prezenţa autorului Octavian Căpăţînă, carte apărută la Editura Negoiu, 1998.

Romănia absurdă îndeamnă la lectură, uri singur citat fiind, credem noi, sugestiv: “Una din cauzele laşităţii perpetue a fruntaşilor politici este vîrsta înaintată a conducătorilor politici. Românul, o dată ajuns la putere, greu se desparte de ea. Intelectualul de azi este intelectualul “proletar" de ieri, fără subzistenţă asigurată, dependent de putere/o funcţie, o sinecură, un credit, o sponsorizare...".

V e r n i s a j I o n S ă l i ş t e a n uMarţi) l septembrie, Galeriile

de artă Freda din Dej, găzduiesc vernisajul expoziţiei personale Ion Sălişteanu. Artist' cu o prodigioasă activitate, însumînd peste 65 de expoziţii personale, peste 300 de prezenţe la expoziţii în ţară şi 180 peste hotare. De dala aceasta într-o expoziţie unică, “ce se oferă cu generozitate privitorului”.

D E Z V E L I R E A

S T A T U I I L U I

Q E O R Q E P O P D E

B Ă S E Ş T I

Memorandistul sălăjean George Pop de Băseşti revine şi rămîne în atenţia naţiunii române graţie urnii excepţional demers al corpului didactic de la Liceul din Cehu Silvaniei, ce cu onoare îi poartă numele.

Sculptorul clujean Ilarion Voinea este autorul acestei remarcabile opere de artă, pentru a cărei finalizare au fost studiate documente de epocă şi inedite fotografii oferjle de Muzeul Naţional de Istorie aTransilvaniei. Pe timpul inspiratei elaborări, în atelierul maestrului au fost desfăşurate imagini fotografice reprezentîndu-l pe memorandist în cinci perioade de referinţă, în uniformă de locotenent al armatei austro- ungare, în floarea vîrstei, deputat în Parlamentul Ungariei, matur gînditor la destinele României, memorandist gata de jertfă, senior al istoriei şi cugetării româneşti.

Dezvelirea statuii va avea loc vineri, 4 septembrie, ora 11, în parcul Liceului "George Pop de Băseşti” din Cehu Silvaniei.

(Aurelia PETRULE)

Rubrică realizată de Demostene SOFRON;

. A : 7 A A . . -- * <A r

( f i ) vineri, 28 august 1998 D IV E R S Ea d e v a r u id e C l u i

Taxele pentru vize de Germania se majorează

de la 1 septembriePentru armonizarea plăţii

pentru vize în cadrul acordului statelor Schengen se vor majora taxele pentru vize. Alăturat prezentăm cele mai importante schimbări:

Vize pentru călătorii turistice sau afaceri

1. şedere pină la 30 de zile pe semestru - 40 DM; 2. şedere între 31 pînă la 90 zile pe semestru: a) o singură intrare - 60 DM; b) două sau mai multe intrări - 70 DM; 3. şedere pînă la 90 zile pe semestru cu mai multe intrări cu o valabilitate de un an (viza anuală) - 100 DM.

Pc viitor şi în cazul unui refuz de viză se vor percepe taxe de prelucrare, reprezentînd jumătate din valoarea taxelor pentm Vize numite mai sus.

Toate taxele noi pentru vize pot fi găsite pe afişajul Secţiei dc Viză sau pot fi cerute la Consulatul GcncraL

Pregătirile pentru noul an şcolar au intrat în linie dreaptă

. A î n c e p u t g o a n a d u p ă .r e c h iz i t e

Deşi nu e încă luna septembrie, febra noului an şcolar a început deja să se manifeste. Caietele, cărţile, creioanele şi celelalte produse de papetârie atît de necesare elevilor au devenit foarte căutate. Oamenii vin, întreabă şi pleacă apoi şi în celelalte magazine de acest fel, pentm a găsi produse cît mai ieftine. Unul dintre numeroşii clienţi de ieri ne spunea: „Nu prea mă interesează calitatea. Sînt prea scumpe lucrurile în ziua de azi ca să-mi mai pot permite să dau sute de mii de lei pe cărţi şi caiete, aşa că iau te e mai ieftin" .'

I u p a p e t a r i i i n t r ă d o u ă t i p u r i d e c l i e u ţ i

Preţurile s-au modificat puţin faţă de anul trecut: un caiet obişnuit costă între două mii şi cinci mii de lei, în funcţie de calitatea pe care o are. „Avem produse pentru două tipuri de clienţi “, ne-a spus unul dintre vînzători. „Cei obişnuiţi cumpără produsele mai ieftine şi în cantităţi mici. Cei care preferă produse de o calitate superioară, plătesc mai mult". '

Pentm cei care au copii în clasa întîi şi au deci nevoie de o gamă completă de produse, preţurile sînt destul de ridicate. Un ghiozdan poate fi

cumpărat cu 50.000 de lei sau cu 200.000 de lei, în fimeţie de pretenţiile cumpărătorului. La fel şi creioanele: între cinci sute de lei şi treizeci de mii de lei (un creion Rotring). Penare se găsesc de la doţiăzeci şi cinci de mii pînă la o sută patruzeci de mii de lei. Celelalte produse: radiere, creioane colorate, cerneală, pixuri sau liniare au preţuri destul de accesibile.

^ M a n u a le le p e n tru liceen i s în t m ai puţine

în ceea ce priveşte manualele şcolare, situaţia este încă neclară. Au început sâ apară, dar nu se găsesc toate categoriile şi nici nu se ştie dacă vor acoperi necesarul de manuale de pe piaţă. „Pentm clasele I-IV se vor primi la şcoli'manuale în proporţie destul de mare. Şi pentm gimnaziu se vor găsi cărţi. Mai grea este situaţia elevilor de liceu, care vor da bani mulţi pentru a-şi procura materialele necesare studiului", ne-a spus angajata unei firme particulare de papetârie. Deşi calitatea manualelor nu s-a schimbat, preţul acestora a crescut cu cinci, şase mii de lei pe exemplar. Pentm cei interesaţi de manuale, vă informăm oă raionul de manuale şcolare al Librăriei Universităţii s-a desfiinţat.

Iulia Raluca PO P

C0HREX a început, la Cluţj, prezentarea Departamentului de Relaţii cu Clienţii• şase ziarişti au fo s t m îna destinului pentru desemnarea participanţilor la marea

fin a lă a concursului Descoperiţi Acoperirea Noastră •Societatea CONNEX GSM a

inaugurat, ieri, 27 august 1998, la Cluj-Napoca debutul unei scrii dc prezentări a Departamentului dc Relaţii cu Clienţii. Prezentarea acestui nou sector al CONNEX GSM a fost făcută dc către d-na Anca Milchi, manager al departamentului, G. Enachc, coordonator dc echipă, M. Obrcja şi G. Enachc, reprezentante ale aceleiaşi secţiuni. Departamentul dc Relaţii cu Publicul cuprinde 200 dc persoane, carc sînt fie angajaţi permanenţi, fie colaboratori. 60. la sută din acest personal este compus din studenţi, iar media dc vîrstă a , echipei este dc 23 dc ani. Acest lucru, în opinia d-nei Anca Milchi, conferă noului departament mult dinamism şi operativitate. în fiecare zi sc primesc în jur dc 9.000 dc apeluri telefonice, orele dc vîrf fiind 10 şi 18. Oamenii care telefonează la acest departament se interesează dc cele mai diverse probleme, iar cei care le răspund asigură populaţia că sînt pregătiţi

“să facă faţă celor mai dificile întrebări. Chiar dacă acest lucra nu e posibil decît în aproximativ 80 la sută din cazuri, totuşi CONNEX GSM dispune de o bază considerabilă de date, carc conţine informaţii despre cca mai avansată tehnologie. Selecţia pentru angajarea în acest departament presupune o perioadă de g pregătire de trei săptămîni şi „ jumătate. După ' x ? această perioadă, candidaţii trebuie să dea o probă a c u n o ş t in ţe lo r însuşite, apoi sînt examinaţi de către Departamentul Resurselor Umane.

Cele . două reprezentante ale noului departament ne-au împărtăşit faptul că cei interesaţi au posibilitatea să afle lucruri noi despre

aparatele telefonice, reţea, serviciile CONNEX, partenerii societăţii şi multe altele.

La sfirşitul prezentării, şase ziarişti din presa clujeană au fost invitaţi să desemneze, cu ajutorul calculatorului, şase finalişti ai concursului Descoperiţi Acoperirea Noastră, lansat de către CONNEX. Extragerea

finală va avea loc în 31 august 1998, marele premiu constînd într-un automobil Nissan. Cei şase fericiţi finalişti sînt: Ion Barbu (Dej), Marin Sianov (Satu Mare), Viorel Masui (Baia Mare), Florin Coman (Bistriţa), loan Seician (Satu Mare), Sorin Girigan (Bistriţa).

D aniela T IU C A

Foto: I PETCU

Ministerul Sănătăţii are datorii la medicamente şi materiale sanitare de peste 300 de miliarde de leiMinisterul Sănătăţii a acumulat datorii la

medicamente şi materiale sanitare în valoare le peste 300 de miliarde de lei, a declarat Teodor Negru, director general pentru buget lin minister.

Deşi situaţia financiară a Sănătăţii este . oatastrofalâ, ministerul plăteşte taxe vamale ;i TVA pentru toate achiziţiile sau mporturile bunurilor necesare activităţii nedicale, medicamente, autosanitare, iparaturâ, a mai spus directorul general.

în cazul în care Ministerul Sănătăţii ar fi icutit de taxe vamale şi TVA, sectorul sanitar ir economisi, numai în 1998, peste o sută le miliarde de lei, a declarat ministrul Sănătăţii, Hajdu Gabor,

Conducerea ministerului încearcă, zilnic,

prin negocieri cu Executivul; să obţină o rectificare de buget pozitivă şi nu să piardă între 130 şi 300 de miliarde de lei, a mai spus Negru. “Reducerea banilor aferenţi sectorului sanitar va pune în pericol viaţa românilor”, a adăugat ministrul Hajdu Gabor.

Legat de mult-discutata reducere bugetară a Sănătăţii, Dan Pereţianu, preşedintele ' Camerei Federative a Medicilor din România, crede câ Hajdu Gabor ar trebui să-şi dea demisia, “nu să accepte o aşa ruşine”. “Singura soluţie ar fi ca ministrul Sănătăţii sâ demisioneze, succesorul desemnat de Guvern să demisioneze şi el şi tot aşa, pînă cînd Executivul va înţelege câ sectorul sanitar are în mînâ vieţile

oamenilor”, a declarat Dan Pereţianu.Asociaţia Jurnaliştilor din Domeniul

Medical (AJDM) a transmis preşedinţilor partidelor parlamentare un protest prin care atenţionează că, pînă la sfirşitul. anului, va deveni imposibilă îngrijirea bolnavilor din spitalele din România dacă, la rectificare, Ministerul Sănătăţii nu va primi banii solicitaţi. Asociaţia atrage atenţia că România înregistrează cel mai ridicat indice al mortalităţii din Europa şi cea mai scăzută speranţă de viaţă. “Vă rugăm sâ aveţi demnitatea de a justifica reducerea cu 130 de miliarde de lei a bugetului Sănătăţii în faţa părinţilor ai căror copii mor cu zile în spitale din lipsa unui tratament adecvat”, se precizează în protestul AJDM.

Sîmbătă, 29 august.7.00 Bună dimineaţa de la ,

Timişoara şi Bucureşti; 8 ,30 Alţ şi Omega; 9,00 TVR Info; 9.0 Tip-Top, Minitopl; 10,05 Viata c în viaţă (serial); 10 ,50 Filn Buck şi brăţara magica (SUf

1997); 12,30 Ordinea publică (documentar); 13,00 A don alfabetizare; 13,30 Ecranul (magazin cinematografic); 14,00 TV Info; 14,10 Video Magazin de vacanţă; 15,45 Prefaţă la Festival, Internaţional "G.Enescu”, ediţia a XlV-a; 16,15 Povestirile l u i D o n a i (desene animate); 16,40 Albania - tranziţia (documentar); 17,2 Justiţie militară; 18,25 Hollyoaks (serial); 18,50 T e l e e n c i d o p e c f c19.40 Săptămîna sportivă; 19,50 VIP: Paul McCartney, compozb şi solist vocal al grupului „Beatles”; 19,55 Doar o vorbă săţ-i ma spun; 20,00 Jurnal, meteo; 20,30 Festivalul Naţional de Muze Uşoară „Mamaia 1998” - gala laureaţilor; 22,30 TVR Info; 22,2 Taina ei (film, SUA 1940); 0,10 Arena As (magazin).

8.00 Desene anim ate (r8.30 Lumea s ă lb a tic ă ; animalelor (documentar); 9,0 Comorile lumii (documentar9.30 Pas cu pas; 10 ,2 Documente culturale. D e tec£v

particulari; 11,25 TVR Timişoara; 13,30 O jumătate de oră c Paul Goma (p.VII/r); 14,00 Arii de glorie (serial); 14,45 Proprietate economiei slovace (reportaj); 15,00 Marele concurs hipt internaţional la săraturi peste obstacole dotat cu „Cupa Samsuncj16.30 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (documentar artistic 16,50 Santa Barbara (serial); 17,40 Tradiţii (magazin); 18,11 Planeta cinema (r); 19,00 Istorie, memorie, recuperare. Ting: crescătorilor populari din România, Sibiu, august *98; 19,30 Came: ascunsă; 19,45 Teatru TV: Titanic vals de Tudor Muşatescu; 21,2 Ateneu. Avapremieră la Festivalul Internaţional „George Enesa,'22.30 în plină acţiune (r); 23,20 Stop Cadru; 23,30 Convieţu (magazin); 0,00 Tîrziu în noapte; 0,30 TVM. Mesager.

j 7,00 Desene animate: CrS I 7,20 Reboot; 7,45 M ot; 8,2

Ciberkids (serial); 9 ,0 0 Fib Pizzeria lui Sal (SU A 19Sî11.00 Gillette - lumea s p o rt*11.30 ProMotor. Emisiur: prezentată de Dan Bitma' .12,00 Heights (serial); 125

Ştirile Pro TV; 13,00 Dragul de Raymond (serial); 13 ,30 Ta Show (serial); 14,00 Generaţia Pro; 15,00 Echipa mobilă. Emiskn de Viorel Gaiţă; 15,10 Şut şi cîştigi!; 15,45 Hercule; 16,45 Cana (serial); 17,45 Pro-fashion (magazin de modă); 18,15 Film seri18.45 Te uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: A fe odată în America (SUA/ltalia 1984); 0,00 Ştirile Pro T V ; 0,1 NYPD Blue (serial); 1,00 Film: Frurnuseţe fatală^SUA 19872.40 Sex şi lumină fierbinte (film erotic, p.II).

Duminică, 30 august "7.00 Bună dimineaţa ._ i

Grădina Botanică din Bucureş Invitat: Paul Grigoriu; 8 ,3 0 TV Info; 8,35 C enu şăreas (desene animate); 9 ,0 0 Ai Bala, Portocala (emisiunr pentru copii); 10,00 Lumină drj

lumină (ediţie specială; 12,00 Viaţa satului (magazin); 13,30 Tezarr folcloric; 14,00 Info Magazin TVR Info Atlas; 14,30 Video^-Magazi estival; 15,30 Aladdin (desene animate); 16,00 Lumină din lumim 17,55 Fotbal Divizia A; 19,55 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,Oi Jurnal, meteo; 20,30 7 zile în România; 21,00 Film: Fantoma dr Canterville (SUA 1996); 22,30 TVR Info; 22,35 D-na King, ager secret; 23,25 Pariul Trio - cursă hipică internaţională, transmisiuni de la Paris; 23,30 Fotbal Mondial 1998; 0,00 Pop Show Nocturr

8.00 Desene animate (ri8.30 Lumea să lbatică animalelor, 9,00 Comorile luni 9,25 Filmele săptămînii; 9,31 Ferestre ' deschisf (documentar); 1 0 ,3C

Cinematograful vremii noastre: Jean Renoir (p.II); 11,20 Vitrirc personajelor de operă; 11,30 TVR laşi; 13.30 Creanga de Aur. Pe urmele lui Sadoveanu şi Goga; 14,00 Ar: de glorie (serial); 14,45 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 15,00 Marele concurs hipic internaţional de sărituri pe rie obstacole cu „Cupa Samsung”; 16,30 Doi arii de vacanţă p!intre dinozauri (desene animate); 16,50 Serial: Santa Barbara; .7,40 La izvor de dor şi cîntec; 18,00 Alo, tu alegi!; 19,00 în plină acţiune; 19,45 Clepsidra cu imagini; 20,00 Ultimul tren. Despre întreprinderile mid şi mijloci Povestiri de succes (VI); 21,00 Magazin sportiv: Western Unioc World Footbal 1998; 23,30 „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi; 0,3C TVM. Mesager.

7.00 Critic (desene animate);7.30 Reboot (desene animate);8.00 Căpitanul N (desene animate); 8,30 Toţi c îin ii merg în rai; 9,00 Mowgli (serial); 9,30 Super A b r a c a d a b r a ; 11,00 Doctor în Alaska; 12,00 Profeţi despre trecut; 12,55 Ştirile Pro

TV; 13,00 O propoziţie pe zi; 13,05 Dragul de Raymond (serial); 13,35 Tom Show; 14,05 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu;15.00 Auto MaVele Premiu de Formula 1 al Belgiei; 16,45 Lumea filmului (magazin); 17,15 Al şaptelea cer; 18,00 Beverly Hiils,19.00 Preţul corect; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Film: Marearăceală | (SUA ’83); 22,00 Cybill (serial); 22,30 Ştirile Pro TV; 22,45 Procesd etapei; 1,30 Prima pagină; 1,35 Pro şi contra (r); 3,00 Profeţi despre trecut (r); 4,00 Al şaptelea cer (r); 4,45 Doctor in Alaska (r); 5,30 Dragul de Raymond (r); 6,00 Preţul corect (r); 6,35 ProS6.45 Prima pagină; 6,50 Teleshopping. . ,

A D E V A B U Lde C lu j PUBLICITATE \ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/lai 19-734)4; SUBREDACŢIA TURDA:

t luni-vineri 8-16; tel/lax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: Inni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ;? vineri, 28 august 1998 ( 7

; s.c. BR 1E T Â lliP U S TR IA L s.r.l. ’ .R E P R E Z E N T A N Ţ A c o n t a c t o a r e b u z ă u

D IS T R IB U IT O R A L P R O D U S E L O R F IN C A D R Ă O Ă Ş A N I, T U N G S R A M

D IS T R IB U IT O R D E T E R G E N Ţ I Ş I A D E Z IV I H E N K E L

D IS T R IB U IT O R U N IC V O P S E L E A R C O IT A L IA

Vă oferi o gamă largi de produse de tu industrial:• echipament PSI. echipament de lucru şl protecţie: attngâtoare, salopete, halate.cizme pentru diferite medii, bocanci protecţie piele, toată gama de mănuşi de protecţie, centuri siguranţă, şorţuri diferite, veste avertizoare, ochelari de protecţie dlferiţL-s&pun protecţie, echipament complet sudură ;

9 cabluri, conductori electrici, contactoare. corpuri de iluminat, aparataje şl dispozitive electrice;• truse scule diferite, truse sudurii, diferite furtune. tuburi PVC. cricuri hidraulice;* ' ’ y• ţevi. bare, tablă lnax. discuri de debitat, şmlrghel;9 tablă zlncată şl de aluminiu, ţevi Instalaţii diferite dimensiuni:• electrozi de fontă. Supertlt fln, Superbazlcl. Favorit şl lnax ;• vopsele zugrăvit pentru interior şt exterior, vopsele pentru lemn şl metal, import Italia; accesorii pentru vopsit;• detergenţi casnici şt Industriali HENKEL, săpun protecţie, de toaletă şi semltoaletă ;9 materiale de construcţii

CONFECŢIONEAZĂ ÎN ATELIERUL PROPRIU haine de lncru cu un design plăcut, care pot Q personalizate cu sigla solicitată

prin broderie sau imprimare termotranafer.

ADRESA: CIuj-Napoca, str.MeseriUor nr.23 telefax:437434.437762.437601 c-mall:brieta Odntcj.roy . * - ORAR: lim l-rineri 7.00 - 18.00 , aămbăti 7.00 -12.00

CLUJ RAVING SOCIETY « l Ş K IL L S RECORDS

Bz e m t E I n r

MULŢUMIRI SPONSORILOR S C N E R A 1 SR L ,A D E V Ă R U L D E C L U J P E Ţ R O MD I G I T A L D A T A ■ P 1 A J A D E L A A L A / iE N E R G O B I T R E D A R T p a n i n r n N T A r T

G Y B R E F L E X Z A L Ă U ( s o n o r i z a r e & l i g h t s ) S I E M E N S0 6 0 - 6 1 3 8 8 0 f'-rTTVTv aI D E A S I N C . Ş T I R E AM O N I T O R U L D E C L U J V I T R I N A F E t l l X M E D I AN E R A M U R E Ş A N Z I U A D E N - V

F A R M E C - C lu j

vă imită vineri 28 august orele 1030 la deschiderea

noului magazin dc prezentarea a

salonului de înfrumuseţarede pe str. Napoca nr. 25.

Surprize pregătite special pentru dumneavoastră!

NumaU vizitând magazinul veţi putea beneficia de un premiu la to m f x J u ce va avea loc din

• oră ih ora, precum şi de SCrVlCU d e t r a t a m e n t c o a n e d c s a u c o a fu ră o f e r i t e

g ra tu i t acelora dintre dumneavoastră Care cumpăra produse FA R M E C în valoare de

. peste 40JOOO lei.

Rţi alături de FA R M E C şi nu veţi regreta!

(161843)

SC N APO C A P R ES S saangajează urgent

VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE z i a r e , re v is te ş i c ă r ţ i

Cererile se vor depune Ia sediul firmei din str.Napoca nr.16. ' INFORMA ŢII SUPLIM ENTARE I A TELEFON 197304.

i i . - # » : ;de Cluj

s c F A R M E C s a

C I u j - N a p o c astr.Henri Barbusse nr.16,

organizează în data de 3.09.1998. ora 10 /'C O N C U R S pentru ocuparea postului de

O. R E V I Z O R ( b ă r b a t )în cadrul compartimentului C.F.I.

Condiţii: - studii superioare economice;- vechime în activitate de minim 5 ani;- disponibilitate pentm deplasare în ţară.

Relaţii la telefon 432884 /180 - Biroul P.I.S.

Să n e g â n d i m d i n t im p l a c ă ld u r a c ă m in u l u i n o s t r u !

THERM

O v *t .

f # -TOTUL INTR-UN

SINGUR L O C !

aifrHapoca. Motilomr. 102 Tel/Fax: 064/137870

^ m r î fS .C . O M N IC O N S T R U C T S .A .

Cluj-flapoco B-dul 21 Decembrie T?89 n r .l 04

Tel: 064-197541; Fax: 064-197533

EXECUTĂ----------- ------LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII Şl INSTALAŢII

• confecţii metalice: uşi, - lucrări de tinichigerie:porţi, ferestre, grilaje, jgheaburi, burlane, ,cazane de baie tnvelitori

• uşi, terestre, lambriuri • ventilaţii'din lemn de brad - monumente funerare

COMERCIALIZEAZĂ-— -----• ciment, var, ipsos • vopsele, lacuri,• pavele, gresie, faianţă, adezivi, aracet ,mozaic, cărămizi • spume poliuretanice

■ carton bitumat vată minerală, membrane mecabit, polistiren expandatDepozit Sli lotuşilor nr 3 5, Tel 061 1-11626

Magazin. B dul 21 Decembrie 19B9 nr 101, TeL 197541

BETOANE Şl MORTARE LA PREŢURI NEGOCIABILE

• prefabricate din beton pentru canalizare:tuburi O 200, 0 300,0 400, inele 0 800, 01000,0 1500

• Davele colorate si necolorate• dale, borduri, plăci si stâlpi de gard• plăci si rame cu capac pentru cămine de vizitare

Jtaza de producţie: Str. Pata Rfit, tel: 064-4165S8 j

SC ELM ELE C T R 0 M 0 N T A J C LU J SA

cu sediul în str.Memorandumuluinr.27A N G A J E A Z Ă

• 5 sudori;• 5 lăcătuşi; s• 5 zidari |• 2 fierari betonişti.

Cererile sc depun la serviciul personal de la sediul societăţii. '

Candidaţii vor avea asupra lor carnetul de muncă.

Compania Comercială RUS srl

depozit en-gros legume fructeVINDE LA PRETURI CF. SFIDEAZĂ

CONCURENTA• c e a p ă u s c a t ă

• c a r t o f iTelefon 0 6 4 /4 1 5 5 2 2 , 092 .509475 .

Vreţi sâ vă extindeţi afacerile în CIuj-Napoca ?

Dacă DA i, Acum aveţi ocazia ! ,

Ultramodernul centru comercial RAO şi facilităţi unice, -

oferă spre închiriere spaţii corner

cu poziţie

face cunoscut publicului călător că datorită lucrărilor de înlocuire

a schimbătoarelor de cale la linia de tramvai din Piaţa Gării

şi str.Caragiale,c ir c u la ţ ia t r a m v a ie lo r s e s u s p e n d ă

din data de 28 august 1998, ora 16 pînă în 29 august 1998, ora 14.

în acest interval,; pe liniile de tramvai vor circula autobuze cu oprire în staţiile existente pe traseu.

Mulţumim pe această cale publicului călător pentru înţelegere.

SÎGiGO R AM ETiSi R‘ I®

L..LJy

Contactaţi-ne la:S.C. "SAVjMUS" S.R.L. CIuj-Napoca

Str. Cehoslovaciei Nr. 15-17 Tel.: 0 6 4 -4 3 3 6 4 1 ; 0 9 2 -5 2 2 6 1 0

Tel./Fax: 0 6 4 - 4 3 3 8 2 9 ' -

ouio jSaip®©■îi,-

în calitate de reprezentanţă zonală

vindeI la preţul producătorilor

S .C . P O L IC O L O R S .A . Bucureşti emaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţl

S . C . S I N T E Z A C O L O R S . A . Oradeavopsele ulei - email - grund K

S . C . P E R I N D S . A . Oradea sm ături - perii - b id inele

şi alte produse dimiOE vopsele diuarrţ, adezivi, oxizi, odararţ, chit auto, aracet, pensJe, e t

dvsîtva fi mai mare!

vineri, 28 august 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; simbâlâ 9-14; tel/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: ş ; luni-vineri 8-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel'fax 21-60-75. j

A D E V A R U Lefle C B blbJ

T R I B U N A L U L S Ă L A J - Z A L Ă U

Conform încheierii nr.l 13/1998 anunţă ■ „v în z a r e a p r in l ic ita ţ ie p u b lic ă

a bunurilor mobiliare ale falitei SC ”COMBISĂLAJ” SA Zalău, str.Crişeni nr.3 55, aflată în licihidare judiciară, dosar sindic nr.749/1995, procedura fiind în conformitate cu prevederile-Codului Comercial.

Bunurile ce se vor vinde prin licitaţie publică:1. mijloace fixe avînd valorile de strigare (preţ de sţrigare)

' ' - în sumă de 1.621.413.448 lei2. obiecte de inventar; materiale; piese de schimb; materii prime; ambalaje

şi materiale degradate, avînd valorile de strigare (preţ de strigare)- în sumă de 59.883.566 lei

TOTAL: 1.681.297.010 leiLa valorile adjudecate sc va aplica cota de TVA 22%.Licitaţia va avea loc în data de 24 septembrie 1998, ora 10, la sediul falitei

SC ”COMBISĂLAJ” SA Zalău, str.Crişeni nr.355. în cazul în care bunurile nu se vor vinde la prima licitaţie, aceasta se va repeta în fiecare joi, la ora 10.

IN F O R M A Ţ II S U P L IM E N TA R E SE POT O B ŢIN E LA SEDIUL F A L IT E I, ÎN T R E O R ELE 9-12, TELEFON 060/ 621639.

Plata bunurilor licitate se va achita pe loc, în numerar.- “Lichidator,

. Kovacs Francisc(292058)

i D P R i l C C lf 486-25MH2*HC r i l l l 4 b o A mon)tor l4- SV

JD.120 MBi8 MBftVGA.1 MBjgigft3a c o l o r ?tastâtură7 moUse

2 0 1 . 0 U S D „D P R J I I Q V 486-25MH2,<HDDA70 MB»8MB. VGA.1MBajiA,r u l l 4 n o A m o h W fă f svga^coLorFtasta1u i# m o D s e2 3 1 . 0 U S D ^ j ţ ş g

iC T T F e îta tc le ltt^ , te l l94SI7j1=|j^® v

r - i k S I E M E N S

VINZÂRICUMPĂRĂRI

SOCIETATEA COMERCIALA FARMACEUTICAN A P O FARMC l u j - N a p o c a

organizează L IC IT A Ţ IEîn dala dc 11.09.1998, conformHG 140/1991,în vederea:

• închirierii spaţiilor suplimentare rămase disponibile de la farmacii:

1. Cluj-Napoca, Aleea Padin nr.20-22 ®(Complex Flora) |

2. Huedin, str.Republicii nr.8 înscrierile se fac până lâ data de 10.09.1998. Licitaţia va avea loc la sediul S.C.F. "NAPOFARM”

S.A. Cluj-Napoca, str.Maiakovski nr.2, ora 12.în caz de neatribuire, lictaţia se va repeta în fiecare

vineri, ora 12.R E L A Ţ II S U P L IM E N TA R E LA TELEFO N

0 6 4 / 1 34 1 52 IN T E R IO R 111.

Filarmonica de Stat "TRANSILVANIA” Cluj-Napoca

organizează CONCURSîn data de 15.09.1998, ora 10, pentru

ocuparea postului de

D I R E C T O R A D J U N C T

cu probleme de MARKETING §.Condiţii da participare:

- studii superioare economice;- o limbă străină de circulaţie internaţională;- cunoştinţe de operare pe calculator.înscrierile la concurs se fac pînă la data de

14.09.1998.Informaţii suplimentare la sediul unităţii, str.E. de Martonne nr.1, telefon 430063.

• Vînd teren pentru cabană în zonă deosebită, suprafaţă 3000 mp. TeL 064- 41-55-22; 09-25-09-47-5. (194274)

• Vînd teren pe Calea Turzii, 5000 mp, cu 9 USD/ mp. Tel. 43-05-37. (197489)

• Vînd vilă super finisată 9 camere, 3 băi, sală dc sport, spălătorie, beci, punct termic, garaj dublu, suprafaţă 500 mp construită, teren 1250 mp. Tel. 092-22-87-18. (194229)

• Vînd urgent apartament cu una cameră, finisat Tel. 43-26-38. (194320)

• Vînd sau închiriez apartament 2 camere, zonă uîtraccntrală. Informaţii la teL 16-14-01. (197410)

• Vînd apartament două camere, confort I şi apartament una cameră, str. Dorobanţilor. TeL 41-28-68. (197533)

• Vînd sau închiriez apartament cu o cameră, centraL nemobilat TeL 41- 07-90. (197550)

Vînd 2 camere zona Pata, str. Godeanu nr. 3, ap. 20, numai între orele 17-19. Preţ 105 milioane. (191487)

• Vînd apartament 2 camere finisat etaj 4/4, zonă centrală, cu telefon. Tel. 094-84-41-60 între orele 20-22. (194213) . -

• Cumpăr apartament în Zorilor, Grigorescu, ofer 90 milioane, plata pe loc. Tel. 12- 15-34.(194258)• Vînd apartament*u o cameră

în zona Pata. Tel. 15-28-76. (194304).,

■ • Vînd Ford Sierra 1600 cmc, benzină, an 1984, gri metalizat, stare excepţională, înmatriculat 12-CJ. Tel. 094-89-66-36. (194248)

• Vînd parcele de teren îngrădite, între cabana Izvor şi Făget. 30.000 lei/mp. Tel. 094- 54-78-51. (197350)

F i l i a l a d e R e ţ e l e E l e c t r i c e C l u janunţă întreruperea furnizării energiei electrice între

orele 7 şi 15, în vederea executării reviziilor la posturile de transformare, după următoarea planificare:

02/09/98 E. Gngorescu (parţial), Iozsa Bela, 1 Decembrie (parţial), Dragalina (parţial)

03/09/98 Bartok Bela, Piaţa 14 Iulie, Vlahuţâ (pârţial), Garibaldi (parţial), Fr.Liszt, Coşevoi,1 Decembrie (parţial), Sinaia, Muzicescu

09/09/^8 Rarău, Enescu, Tăietura Turcului,E.Grigorescu (parţial)

10/09/98 str.Fîntînele 63-65 sc.I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, str.Fîntînele 59, sc.I, II, str.Fîntînele 57 sc.I, II

14/09/98 str.Fîntînele 63-65 B9 sc.II, sc.V, Donath 176, A10, Donath 113 03, 117 Ol, CT, 109 P2, Fîntînele 44 VI

15/09/98 Donath 182. 186. 188, 192, 194, 198, 20016/09/98 Bucura 1, 3, Donath 170,18317/09/98 str.Stefan Mora '18/09/98 Donath F4, P5, PI, P321/09/98 Piezişă, Haşdeu, Mărginaşe, Remetea,

Păstorului (parţial)22/09/98 Zorilor, Sighişoarei, Pajiştei, Luceafărului

(parţial)23/09/98 Piaţa Cipariu (parţial), Brâncuşi (parţial),

Pata (parţial)24/09/98 Anatole France, Zrinyi, A.Mureşanu, Braşov,

Bolintineanu25/09/98 Moise Nicoară, Piaţa Engels, Galaxiei,

Deleanu (parţial), Delâvrancea28/09/98 Becaş, Nottara, Titu Maiorescu, Ponorului,

Prislop, Drapelului, Fagului, Zărneşti, Păltiniş. (11789)

• Vînd apartament 2 camere confort 1, finisat, str. Piaţa Abator nr. 1 et. 3, ap. 11, bloc turn. Vizibil zilnic. (194294)

• Vînd urgent casă 4 camere, bucătărie, baie, şpais, două terase, curte şi grădină, str. Nădăşel nr. 17, cartierul Iris. Zilnic la orice oră. (194299)

• Vînd vilă cu etaj, str. Cometei, cartier Zorilor, 7 camere, garaj, beci, 450 mp grădină, în curs de finisare. Tel. 094-54-98-21. (197408)

• Vînd apartament 2 camere, str. Ciucaş nr. 9, bl. Rl, sc. 4, et. 3, ap. 73, Iară intermediar, după ora 18. (197479)

• Vînd 2 case în Baciu, str. Principală nr. 354 (2 camere, respectiv 4 camere), gaz, apă. Vînd caroserie Dacia Break. TeL 13-58-93,13-93-50. (197526)

• Vînd 2 camere, confort 1, parter, Gheorgheni, zonă bună. Preţ 115 milioane lei. Tel. 14- 81-73. (197552)

• Vînd apartament 4 camere, etaj 3/4, strada Cojocnei, nr. 4/ 57.135 milioane lei. TeL 1947- 75.(197559)

• Vînd urgent apartament 2 camere decomandate, cu parchet, 2 balcoane, la parter, pe B-dul Muncii. Cheltuieli de bloc mici. Informaţii la tel. 14-43-31. (197573)' ;

• Vînd utilaje germane de tîmplărie: maşină de şlefuit cu bandă pentru canturi, utilaj automat de cantuit, maşină de cantuit manual, utilaj de vopsit air-less tip "Wagner’. Tel 065/ 16-87-59. (43832)

• Vînd urgent frigider Arctic de doi ani. Tel. 18-55-57. (194270)

• Vînd urgent canapea două persoane extensibilă, în stare foarte bună. Tel. 25-22-50 zilnic orele 8-21. (194313)

• Casa de Modă angajează urgent 20 croitorese cu şcoala profesională de profil pentru activităţi'de export Vîrstă maximă 35 ani. Informaţii tel. 19-38-93. (194267)

• Angajăm agenţi imobiliari. TeL 19-39-89. (194261)

• SC Carnsuin SA Gligoreşti scoate Ia concurs postul de contabil şef. Informaţii Ia sediul societăţii sau la tel. 36-89-74 sau 36- 88-89. Pregătire studii superioare şi cel puţin cinci ani vechime. (194330)

• Aer condiţionat pentru maşini. Montaj, întreţinere şi încărcat. Tel. 14-00-77; 092-260-137.(191010)

• Angajăm inginer constructor, promoţia 1997- 1998. TeL 43-60-93. (194241)

• Televiziune prin cablu, angajează director tehnic. Condiţii minime: cunoştinţe în proiectare reţele CATV, operare PC şi cunoştinţe de bază limba engleză. Aşteptăm oferte la teL 064/ 42-05-08, între orele 8,30- 10,30, pînă la data de 28.08.1998. Condiţii de salarizare foarte atractive. (197480)

• Fabrică de prelucrare a produselor lactate angajează director de vînzări Ia nivel naţional şi internaţionaL Aşteptăm oferte la teL 42- 05-08 între orele 8,30-10,30. (197481)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament ultra

central, 2 camere, bloc OJT, plata în valută. Tel. 19-41-49 orele 16- 18. (194329)

• Dau în chirie apartament 2 camere cu telefon internaţional, nemobilat, lîngă Biserica Sf. Petru. TeL 17-67-36 după ora 18. (197528)

• Dau în chirie apartament cu 1 cameră central. Tel. 41-55-61. (197541)

• Caut chirie. Tel. 17-62-03. (194282)

DIVERSE

• Vînd Nissan Patrol, stare foarte bună. Tel. 064- 41-55-22; 092-50-94-75. (194273)

• Societate comercială execută lucrări de hidroizolaţii la acoperiş cu membjane impermeabile import Italia. Informaţii la teL 14- 04-46 între orele 8-10 şi 14-16. (194183)

Vînd Ford Fiesta, an 1996, uşor avariat. Pret 11.900 DM., Tel. 094.56-19-75. (43842)

• Vînd combină Claas diesel masă de 185 cm, 4000 DM. Tel 065/16-87-59. (43832A)

• Cumpăr mobilă antică. TeL 14-44-76.(194297)

• Staţiunea Didactică Mănăştur, angajează brutar cu experienţă în domeniu. Informaţii Ia tel. 16-28-35. (194256)

• Şcoala nr. 2 Bob anunţă că data limită a înscrierii elevilor din circumscripţia şcolii pentru clasa a I-a este 4 septembrie 1998. (197546)

Şcoala nr.'28 str. Meseriilor Ui nr. 20„ organizează concurs ji pentru ocuparea postului de îngrijitor curăţenie, în data de 17 septembrie orele 12. TeL 43-74- 28. (194319)

• Societate angajează urgent secretară. Tel. 094-56-71-96. (194321)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC ICPIAF SA anunţi începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul centrală termici, situat în Cluj-Napoca str. Fabricii de Chibrituri nr. 13-21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Clu| Calea Dorobanţilor nr. 99. (194328)• Angajăm vînzătoare magazin

central şi măcelari tranşatori. Informaţiila tel. 43-50-77. (197508)' .• Consiliul de Administraţie îl

SC TCM SA Cluj-Napoci convoacă Adunarea Generali Extraordinară a Acţionarilor, pentm data de 17. 09.1998, ora 12, la sediul firmei din Cluj- Napoca, str. Beiuşului nr. 72, în sala de şedinţe cu următoarei ordine de zi: 1. Aprobarea actului adiţional la Statutul SC TCM SA Cluj-Napoca; 2. Discutarea şi aprobarea listei cu mijloace fixe ce urmează să fie vîndute pentru lichidarea datoriilor; 3. Discutarea şi aprobarea contractelor de închiriere şi locaţie de gestiune;4. Diverse. în cazul în care nu se întruneşte cvorumul la prima convocare, adunarea va avea loc în data de 18.09.1998, la ora 12, în locul stabilit pentm pnma adunare. (197583)

il

li

li

Pentru a vă asigura în continuare un abonathent la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

r*\

c i 3 a : - ]

f f i r c u T i 0 1 - P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/foi 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:

; luni-vineri 8-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-7S vineri, 28 august 1998

AG ENŢIA D E P U B L IC IT A T EC E

oferă tuturor persoanelor juridice *'servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală mai

nstanja

&DEVARUL de Cluj,s t r .N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

SC Agrocom Cluj SA anunţă înaiea licitaţiei pentrtf orificarea activului

iei, situat în Dej, str. taina Teodoroiu nr. 52, {ramată pentru data de 3

1998, pentru data de ieptcmbrie 1998, orele 10 la iul societăţii, str. Emil Zola, i din Cluj-Napoca. (197548) Angajez vînzător. Tel. 16- ,«.(194322)ŞC Romastru Trading SRL ijcazâ agenţi de vînzări pentru silvani a. Cerinţe: Permis auto îriaB, experienţă, vîrstâ 25- * Relaţii la tei. 12-45-51. 518)

vulcanizator auto. 1-89-52-73. (197553) Universitar meditez

*aticâ liceu, admitere. Tel. 16.(194231)

•conformitate cu Legea nr. Popa Oliviu anunţă demersurilor pentru

•crea autorizaţiei de mediu obiectivul construcţie casă

% situat în Cluj-Napoca ,'iltiuiş nr. 11. Eventualele ^ şi sugestii numai pentru 'di de mediu se vor depune sful APM Cluj Calea “woţilor nr.99. (194309) d' înştiinţează Nyisztor

domiciliată în Cluj- fstr. Tulcea nr. 22 ap. 25 “ Cluj şi toţi cei interesaţi ■Mind drepturi reale asupra “ ui din Quj str. Tulceă nr. ^5, să se prezinte pentru Intuirea cărţii funciare nr.. * localitatea Cluj în ziua

/septembrie 1998 la ; f i de carte funciară de pe

udecătoria Cluj-Napoca.

i,i" eonformitate cu Legea i(1. [ 95 Sabadîşi Ciprian

feperea demersurilor j. 'Minerea autorizaţiei de

Pentru obiectivul adăugire fusţmcţie bucătărie situat ,/Mic nr.l 90. Eventualele

cJ1 sugestii, numai pentru “Ş mediu, se vor depune

' 1 APM Cluj, Calea %r nr.99. (4670165)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Fatol Elena anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă familială”, situat în str. Cometei nr. 20/A. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(197558)

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Seceac Ioan. îl declar nul(194290)• Pierdut legitimaţie de serviciu

pe numele Ilea Ioan. O declar nulă. (194307)

• Pierdut cîine rasa Labrador, femelă, culoare neagră, de 3 ani. Recompensă. TeL 13-82-37 si 13- 17-20.(197428)• Pierdut carte de identitate cu

seria A 0253726 a autovehiculului marca Ford Scorpio, pe numele Matei Arghil, cu serie sasiuWFOAXXGAHK50332, serie motor HK50332, an fabricaţie 1987. O declar nulă. (197543)

• Pierdut ştampila firmei SC Caramedan Parts SRL. O declar nulă. (197544)

• Pierdut ştampila firmei Falk Consulting LTD. O declar nulă. (197545)

• Pierdut Dog German negru, talie mare, urechi tăiate, cravata albă, în zona Grigorescu - Fortuna. Recompensă. Tel. 18-84-14,13-49-68. (197549)

• Sipos Katalin pierdut cod fiscal nr. 284093. îl declar nul. (197551)

• Popescu Constantin pierdut legitimaţie nr. 6942 eliberată de Filiala de Reţele Electrice Cluj. O declar nulă. (197560)• Pierdut cod fiscal al societăţii

Orizont Service cu nr.244633 şi certificat de înmatriculare nr.J12/ 1609/1992 din 31.03.1992. Le declar nule. (4670166)• Pierdut carnet FNI pe numele

Jurj Maria-Heana. Se declară nuL (197581)

• Pierdut carte de identitate a autovehiculului Dacia 1310 cu seria A0124268 şi factură seria nr. 2696 pe numele Petrean Petru. Le declar nule. (197586)

DECESE COMEMORĂRI• Cu adîncă durere

anunţăm încetarea din viaţă în urma unui tragic accident a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic doctor VLĂDUŢ a VALERIU DUMITRU. Înmormîntarea va avea loc Ia Arad. Familia îndoliată. (194293) ~~

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată, bunic şi străbunic POP IOAN, în vîrstă de 80 ani, născut în satul Giula, fost laborant la UMF Cluj. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 29 august 1998 la Capela nr. 9 în Cimitirul din Mănăştur. Familia îndurerată. (194323)

* Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a scumpului nostru fiu, frate, cumnat şi unchi MIC FLORIN VASILE în vîrstă de 25 ani. Înmormîntarea va avea loc azi 28 august 1998, ora 14, la Capela nouă din Mănăştur. Odihnească-se în pace. Mama Aurelia, tata Eugen, fratele Dănuţ, cumnata Lenuţa şi dragile lui nepoate Larisa şi Daniela. (194324)

• Sîntem alături de colega noastra Mariş Ileana, în aceste clipe grele pricinuite de pierderea fiului iubit, şi transmitem întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe întregii familii. Colectivul de muncă din cadrul SA Agrocomsuin SA Bonţida. (197579) \

• Nc exprimăm cel mai profund regret cu prilejul dispariţiei fulgerătoare din viată a iubitului nostru dr. VLADUŢ VALERIU, om de aleasă omenie şi ţinută morală. Familiile Tătara Victor şi Constantin Sabina. (194292)

• Cu inimile pline de durere ne luăm rămas bun de la mama şi bunica noastră BUDULĂU FLOAREA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 29.08.1998, ora 14, de la Capela mare a Cimitirului Mănăştur. Fiicele Maria şi Dorina, nepoţii Ovidiu şi Smaranda.(194325)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost MARIAN VASILE, de 45 ani Înmormîntarea va avea loc azi, 28.08.1998, de la Capela veche a Cimitirului Mănăştur, Ia orele 13. Amintirea lui va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţia Cornelia şi fiicele Corina şi Ioana. (197564)

• Cu nespusă durere în suflet ne despărţim de cel care a fost MARIAN VASILE. Cît a trăit l-am iubit, cît vom trăi chipul lui blînd şi drag va rămîne veşnic în amintirea noastră. Marius şi Feli. (197565),

• Am rămas cu inima sfîşiată de durere la dispariţia fiului şi fratelui drag, cel care a fost MARIAN VASILE. Mama, tata şi fratele Cornel.(197566)

• La dispariţia fulgerătoare a fratelui şi cumnatului, sincere condoleanţe cumnatei noastre Marian Cornelia şi sîntem alături de ea. Sora Letiţia, cumnatul Nicolae.(197567)

• Sincere condoleanţe naşei noastre Marian Cornelia la trecerea în nefiinţă a naşului nostru. Finii Vasile, Cristina, Andreea. (197568)

• Sîntem alături de sora noastră Cornelia şi nepoatele Corina şi Ioana, acum în aceste momente grele. Fratele Sandu cu familia. (197569)

• Dragă Cornelia sîntem alături de tine şi sperăm ca bunul Dumnezeu să-ţi dea putere să treci prin această grea încercare. Părinţii Rus Traian şi Emilia. (197570)

• Ne despărţim cu durere şi pentru totdeauna de cel care a fost fratele şi cumnatul nostru, MARIAN VASILE. Sîntem alături de tine, Cornelia. Sora Viorica, cumnatul Nucu. (197571)

• Sîntem alături de fina noastră Cornelia şi familia, în marea durere pricinuită de dispariţia tragică a celui care a fost MARIAN VASILE, finul şi verişorul nostru. Naşii Balea Nicolae şi Olimpia. (194306)

• Un pios omagiu camaradului nostru ÎL col. (r) OPRIŞ VASILE. Condoleanţe familiei îndoliate. Cadrele militare în rezervă M. Ap. N. (194311)

• Sîntem alături de familia Marian în marea durere pricinuită de dispariţia fulgerătoare a verişorului nostru MARIAN VASILE. Familia Doboş Alexandru. (194310)

• In aceste clipe grele sîntem alături familiei Sabin Boboş, îndurerată de pierderea soţiei şi mamei dragi. Sincere condoleanţe. Familia Mircea MatcabojL (197542)

• Dragă Cornelia, Ioana şi Corina, împărtăşim durerea voastră şi sîntem alături de voi. Acum cînd trebuie să ne despărţim cu toţii de cel care a fost iubitul vostru soţ şi tată, VASILE MARIAN. Fie-i ţărîna uşoară. Uţu şi Eredenta Moldovan cu familia. (197575)

• Sincere condoleanţe familiei Marian, la trecerea fulgerătoare în nefiinţă a colegului nostru, MARIAN VASILE. Să-i fie ţărîna uşoară. Colegii Magazinului “Central”. (197547)

• Sîntem alături de familiile Opriş şi Plaian, Ia pierderea soţului şi tatălui drag, OPRIŞ VASILE. Odihnească-se în pace! Familia Sabău şi Felicia Tomuş. (197557)

• Un ultim qmagiu celui ce a fost naş şi prieten, MARIAN VASILE. Din partea finilor Marcel, Nicoleta şi Alina. Sîntem alături de familia îndoliată. (197580)

• La împlinirea a trei ani trăim cu nemărginită durere trecerea în etcrnitatc~a iubitului nostru soţ, tată, bunic JUCAN IOAN. Parastasul va avea Ioc duminică la Biserica “Sf. Dumitru” din cartierul Gheorgheni ora 12. “Am crezut că n-ai să pleci niciodată/Şi ai plecat/Am crezut că dragostea ta va curge mereu spre noi/Şi ne va lumina/Cărărilc talc s-au pierdut undcva/Şi nu te găsim/Dar la fiecare bătaie a inimii noastrc/Tc simţim: “Eşti printre noi”. Dormi în pace. Soţia Maria, Liliana, Clarisa, Daniel, Monica, Teodor, Ovidiu, Mihai.(194291)

• Sjncere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune familiei Muscă din Dej Ia trecerea în nefiinţă a unchiului nostru MUSCĂ FILIMON, om de aleasă ţinută morală şi competenţă profesională, fost şef al CDEE Dej. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Brustur. (194308) _______

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic PALACIAN PETRU, în vîrstă de 78 ani. înmormîntarea va avea loc sîmbătă, 29 augusL ora 13 în localitatea Gădâlin. Familia îndurerată. (197585)

• Transmitem sincere condoleanţe colegei noastre Dorina în durerea pricinuită de decesul mameL Colectivul Secţiei cardiologie a Spitalului Clinic de Recuperare. (194327)

• împărtăşim durerea verişoarelor noastre Dorina şi Mariana la decesul mamei BUDULĂU FLOAREA. Familia Mărinccanu Sorin.(194326) __________

• Sîntem alături de familia Maier Nicolae în aceste clipe grele prin decesul socrului şi tatălui. Asociaţia din str. Donath nr. 107. (194314)

• Cu durere în suflet anunţăm comemorarea a şase săptămîni de lacrimi şi durere de cînd inima iubitei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică POP MARIA a încetat să mai bată. Cît a trăit am iubit-o, cît vom trăi chipul ei blînd şi drag va rămîne veşnic în amintirea noastră. Odihnească-se în pace. Slujba de pomenire va avea loc duminică 30 august, ora 12, la Biserica ortodoxă din Iclozel. Familia îndurerată. (194301)

•. Mîine, 29 august, se împlinesc şase săptămîni de la decesul scumpului nostru soţ, tată şi bunic SIME CRĂCIUN, cel care a fost un sprijin deosebit, un om de o aleasă valoare. Nu te vom uita niciodată. Pomenirea va avea loc duminică, 30 augusL la ora 12, la Biserica nouă din str.Moţilor. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia îndurerată. (O)

• Au trecut 10 ani dc durere de cînd s-a stins iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic FINTA NICOLAE. Să păstrăm în suflet amintirea chipului drag şi să nc rugăm pentru odihna veşnică a sufletului său generos. Soţia şi copiii cu familiile. (194305)

• Azi, sc împlineşte o lună dc cînd iubitul nostru ALEXANDRU LUCIAN LOKE, s-a stins din viaţă. Nu te vom uita niciodată. Tata, mama, surorile Mclinda şi Anamaria, mătuşa şi bunicii. (197516)

• Sc împlinesc 5 ani de tristeţe de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţv tată, socru şi bunic, ing. TAMAŞ GHEORGHE, Fie ca sufletul său bun şi plin de dragoste să se odihnească în pace. Comemorarea are Ioc sîmbătă, 29 augusL ora 9 în Capela greco-catolică din str. Slănic, cartier Gheorgheni Soţia Veronica cu familia. (197519)

• în 30 august se împlineşte 1 an de cînd m-a părăsit scumpul meu soţ, VALERIU, pentru totdeauna. Cn sufletul îndurerat soţia Cruciţa. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Să-i fie ţărîna uşoară. Parastasul va avea loc duminică, 30 august la Biserica Sf. Dumitru Gheorgheni. (197540)

* S-au împlinit şase săptămîni de cînd inima soţului, tatălui, socrului şi bunicului drag, CĂLEVLAC DUMIT RU, a încetat să mai bată, Iăsînd în sufletele noastre mare durere. Odihnească-se în pace. Comemorarea va avea loc în ziua de 30 august, în Grigorescu, la Biserica de Ia Chimie. Soţia, fiii nurorile, nepoţii şi fraţii (197554)

k

101 vineri,' 28 august 1998 SPORT : A D E m 8 iC l u i

Prefectul sub influenţa lui Salomir şi Ienac

• Se lucrează p u te rn ic din um bră •Mircea Salomir şi Nicolae Ienac au fost "invitaţi" - susţine Nicolae

Ienac, să vă credem pe cuvînt? - marţi de prefectul Alexandru.Fărcaş la o discuţie amicală, subiectul constituindu-i actuala situaţie de la F.C. "U", Prefectul, un “fin" cunoscător al fenomenului fotbals-a arătat interesat de modalităţile prin care Remus Vlad ar putea fi înlăturat de Ia preşedinţia ’Şepcilor-roşii", Cum nici unui dintre

,cei doi (Salomir şi Ienac) nu sfnt cuprinşi în organigrama clubului - nu dispun de putere de decizie - singura manevră care le stă la îndemînă este de a-şi continua şi pe viitor "săpăturile arheologice" la care se pricep de minune. S-au vehiculat şi nume, Ienac propunîndu-I pe Marcel Lăzăreanu pentru ca nouă, miercuri cînd i-am vizitat şi surprins în timpui "negocierilor” pentru un spaţiu comercial cu Lăzăreanu. să susţină că nu demisia lui Vlad este soluţia cea mai bună. Clarificaţi-vă poziţia şi îndreptaţi-vă coloana

■d-!e Nicolae Ienac! Nimeni nu vă loveşte în cap dacâ-l doriţi pe Vlad înlăturat, dar măcar daţi dovadă de cinste. Deţinem suficiente dovezi care să demonstreze publicului clujean'că operaţiunea des Măturare a tui Remus Vlad îl are ca protagonist pe Mircea Salomir. ajutat şi susţinut de alţi oameni de fotbal prezenţi ca şt acum un an şi şapte luni în mijlocul evenimentelor. Atunci nu le-a ieşit pasienţa, Bungărdeanu şi Ioan Rus propunîndu-I pe Remus Vlad, Mai încercaţi o dală!

(C .S .)

A v a n c r o n i c a . . .s u b i e c t i v a

Pentru patru din protagoniste a fo st o săptăm înă cu încărcătură în p lus în privinţa angajării comjpetiţionale: este vorba de. cele patru "europene” angajate în partidele retur din prelim inariile celor trei cupe continentale, prezenţa lor în com petiţie începînd de m arţi (Oţelul Galaţi), continuînd m iercuri (Steaua), respectiv j o i (F.C. Argeş şi Rapid). Să trecem deci la etapa a V-a, program ată la fin e le acestei săptămîni.

• ”U” -Ceahlăul. Pentru ”U” în actuala conjunctură de nesiguranţă şi haos, meciurile capătă grdutatca maximă şi acasă ca şi în deplasare. Haosul şi nesiguranţa se întind ca pecinginea în continuare, aşa câ este ca şi imposibil a face o evaluare exactă a posibilităţilor reale ale echipei ”U”. Ca atare, singura variantă este cea

pronosportistâ: 1, X sau 2.• F.C. Argeş - Petrolul. Chiar

dacă piteştenii au avuţ de susţinut joi greul examen cu Istahbulspor, acasă în ”Trivale” le acord prima sansă.

• F.C. Oneşti - F.C.M. Bacău. Frisoane de teamă

macină speranţele oneştenilor, fiindcă băcăuanii sînt altceva decît reşiţenii şi la cîrma lor stau două capete luminate de fotbal, cei doi H (Halagian şi Hizo). Dacă oneştenii vor obţine o "remiză” înseamnă cu au avut şansă.

• F.C. Naţional - Foresta.După aspra sancţiune administrată de dinamovişti duminica trecută, "bancarii” primesc vizita ultimilor clasaţi, "pădurarii” lui Huţu, jumuliţi de, un arbitraj strîmb la Constanţa. Jucînd acasă, pe cochetul stadion din Parcul cu platani, "bancarii” au toate şansele la îndemînă.

• Olimpia - Dinamo. Sătmărenii primesc vizita liderului în contextul câ scînteile bucuriei de după debutul din

. prima etapă s-au stins, facînd loc marilor griji. Pînă şi un egal ar fi o enormă şansă pentru Olimpia, numai că Dinamo se bate sâ păstreze şefia- clasamentului, aşa că...

• Astra - Gloria. "Găzarii” secunzi ai Ploiestiului sînt iar

gazde, pentru aprimele două dispute ‘A p

bistriţenii cu ceva vecidu-se "remiză”. Oaspeţii

CICfeminin

rmişoi

experienţă în A. S-ar p.> acel zero din clasam; capitolul victorii sâ ij neschimbat.

• Universitatea Crij Oţelul. După "săpuneai cu scor de forfait oft danezi gălăţenilor, "oţel luat drumul Craiovei, aşteaptă "universitarii”’ dornici să arate că pot njti non decît au arătat-o pînă ac; că nu-i văd bine pe gali

• C.S.M. Reşiţa - Fart 'de crezut că reşiţenii v această şansă de aînscri: clasamentului prima vi; Mai ales că vizitato: constănţenii.

• Rapid - Steaua. D: etapei. Pentru protagoniste, adevărate n ale adevărului, cu sublnsţj jucînd în "ograda giuleştenii au prima şans

R o m e o V. Clî

linelewoş

( Cupele europene de fotbal„ - ~ - - - - - - - - - - - j j)0Ua dispute din preliminariile pentru Liga Campio

M a r c e l L ă z ă r e a n u n u a r e n ic i o s a n s ă ! ■ panathinaikos Atena-steauai

• P R O T V -u l I-a p ro c la m a t preşedinte, în s ă m ai tre b u ie şi... a le s ! •

Marcel Lăzăreanu este numele cel mai des vehiculat ca potenţial înlocuitor al lui Remus Vlad la cîrma F.C. ’ U". Nu-l contestăm calităţile profesionale şi nici cele umane; îi reproşăm doar pasivitatea arătată la alegerile din vara trecută cînd ar fi putut să-şi depună dosarul şi, eventual, să cîştige în faţa lui Vlad şi Maja. De fapt, dosarul a fost depus (ziaristul Cosmin Irimieş i-a alcătuit curriculum vitae), însă comisia respectivă l-a respins pe motiv că îi lipseau cîteva date. Despre o posibilă numire a sa, avocatul Marcel Lăzăreanu are cîteva rezerve care-l determină să declare că: "Nu am nici o şansă să fiu ales preşedinte. Acum un an şi ceva nu mi-am depus candidatura pentru că ştiam că zarurile au fost măsluite în favoarea lui Remus Vlad". Totuşi, în situaţia în care i s-ar propune acest lucru, fostul portar al Universităţii pune trei condiţii de căpătli: "O analiză financiar

contabilă pentru a se şti pe ce au fost făcute datoriile, îngheţarea pe moment a acestora şi o

'diminuare a personalului". Condiţiile lui Lăzăreanu

6 - 3 (3 - 2 )■; A fost miercuri în nocturnă de pe Stadionul olimpic din Atena manşa a doua a disputei dintre formaţia greacă Panathinaikos şi Steaua. Cum rezultatul primei manşe, de la Bucureşti a fost 2- 2, singurele alternative pentru Steaua erau victoria sau egalul de la 3-3 în sus. Şi aşa după cum era de aşteptat, manşa a doua a revenit grecilor cu un

(SiaelE1991

37,84)

leîieş

i încet Misir «pi

j toace

1,24 (F Iscăli

mi se par normale şi de bun simţ, însă nu văd cum J scor mai rar întîlnit pe terenurile de fotbal. Din va reuşi să fie ales dacă promite disponibilizarea şi i transmisia radiofonică a lui Radu Antohi (plină reorganizarea Consiliului de administraţie, corpul J de auto-corecturi) am desprins fazele celor nouă administrativ de care depinde tocmai alegerea sa. I goluri marcate (şase de către fanarioţi şi trei de Cine alege ca să fie dat afară? | stelişti). Primul a "picat” în nun. 9, cînd Milojevic

Salvarea lui Remus Vlad stă în picioarele i a transformat un 11 metri acordat pentru un henţ jucătorilor (o eventuală înfrîngere nefîind dorită de J în careu al lui Răchită; 1-1 patru minute mai tîrziu’Lăzăreanu, care ne-a rugat să menţionăm: "Doamne fereşte să pierdem sîmbătă!”, a

cînd după o "liberă” Răchită a reluat balonul cu capul în poarta lui Wandzich; Răchită a recidivat

studenţilor clujeni în faţa lui "Pinalti" nu ar duce j la o nouă "liberă” (17), balonul expediat de el, tot decît la accentuarea crizei CU nebânuite , cil naniil. fiind nrelunoit în stînpa liii Wanrizik derepercusiuni în viitorul apropiat.

(C .S .)

cu capul, fiind prelungit în stînga lui Wandzik de Lymperopoulos... autogol şi 1-2 (stadionul olimpic

E x i s t ă e x p l i c a ţ i i l e d e r i g o a r e

a cam amuţit); 2-2 pe tabela de marcaj prin... autogolul lui Linkar (29) şi apoi 3-2 Lymperopoulos (34). După pauză, un sfert de oră stelist cu enorme ratări Roşu, răzbunate de

Warzycha (59) şi 4-2; din nou speranţe stelişti la golul lui Belodedici (61), spulber prin ultimele două goluri marcate de mc Warzycha (67) şi Asanovic (88, din 11: Ratînd calificarea (cu scorul general de 8-’ fanarioţi) Steaua merge mai departe în. U.E.F.Â. Măcar de-ar merge pînă la cap

C ro a ţia Z a g reb - C e lt ic Glas

3 - 0 (2 -0 )în prima, manşă a fost 1-0 pentru sc

Miercuri seara am văzut la lucru o format bine motivată, care pe lîngă cele trei gols avut şi trei bare. Am văzut în formaţia i Zagreb două "capete de afiş”, le-am num Prosinecki. Primul a deschis scorul în repr după cela finele unei acţiuni colective s-a pe 16 metri şi a expediat balonul în c portarului scoţian; al doilea s-a evidenţiat al celorlalte două goluri, primul în prima rep al doilea după pauză, dar şi ca un excelc limpede” al liniei mediene croate. Şi n Croaţia Zagreb se califică în grupei: ‘ Campionilor, iar noi cu Steaua râmînem Tr fiindcă, totuşi, Cupa U.E.F.A. este un paşi

Victor BOI

i

Istoria se repetă! La un an şi trei luni de zile de la demisia lu i' Sorin Bagiu din funcţia de preşedinte al FC “U", de această dată cu un alt personaj principal - Remus Vlad -, însă cu aceiaşi iluştri figuranţi, nenumiţi de nici un regizor într-un rol care să le satisfacă propriul orgoliu. Se cere demisia lui Vlad în virtutea datoriilor - 4,6 miliarde lei - acumulate şl dublate faţă de anul trecut , al locului ocupat în. clasament de "U" după patru etape şi al nerespectării pro­gramului susţinut la depunerea - candidaturii pentru funcţia de preşedinte. Pentru fiecare dintre aceste acuze staff-ul administrativ are explicaţii. La sfirşitul sezonului 1996-1997 deficitul se ridica la 2,4 miliarde lei dintre care 1,752 miliarde lei reprezentau datorii către bugetul de stat, restul de 800 milioane lei, datorii către persoane fizice , şi juridice (cluburi de fotbal), la care se adaugă şi contractele de joc ale jucătorilor. Penalizările - fiecare zi de întîrziere a plăţilor aduce o majorare de 0,025 % a sumei restante - au dus la creşterea datoriilor în condiţiile în care costurile de deplasare, cazare şi masă s-au dublat şi tradiţionalul sponsor" Banca "Dacia-Felîx" a dat chix. în fapt, datoriile lui “U" s-au acumulat de pe vremea Iui Sima&Co., aproximativ 900 milioane lei, un

aspect asupra căruia tăcerea a pus stăpînire. Aşa s-a ajuns ca în acest moment datoria lui FC "U” să numere 4,6 miliarde lei. Cit despre valoarea lotului şi locul ocupat în clasament nu cred că sînt necesare prea multe explicaţii; ‘bulgărele de zăpadă” la care a făcut referire vicepreşedintele Dan Anoa fiind cea mai reuşită metaforă atribuită declinului financiar şi implicaţiilor acestuia asupra întregii evoluţii a echipei. Ultimul capăt de acuzare, conform planului de demolare pus la cale de celebrii figuranţi, care în paranteză fie spus ar putea edita un manual de falimentare a SRL-urilor în “doi timpi şi trei mişcări” şi schimbare a sediilor din trei în trei luni de zile, manevre însoţite de obsedanta schimbare a cadrelor, II constituie lipsa terenurilor de antrenament şi joc al echipelor centrului de copii şi juniori. Rugat să ne ofere mai multe detalii, Ioan Maja ne-a pus la dispoziţie convenţia încheiată dintre FC “U" şi SC TCI CONTRACTOR GENERAL SA la data de 25.09 1997 prin care clubul se obliga în schimbul disputării jocurilor echipei de tineret şi a trei antrenamente pe săpămînă ale echipei de seniori, să sprijine acţiunea de obţinere a avizului Consiliului Municipal şi al Consiliului Judeţean, pentru suprafaţa de teren de 2.153,45 mp, pe documentaţia întocmită în

conformitate cu Hotărîrea de ! Guvern nr 834/1991 în scopul I

C U P A U .E .F .A .Vă prezentăm rezultatele înregistrate marţi în

recunoaşterii şi obţinerii j manşa a doua a turului doi preliminar al certificatului de atestare a i competiţiilor Cupa U.E.F.A. şi U.E.F.A.-,

A dp‘■işor iau, acei Imet ,a ii

dreptului de proprietate pentru j in t e r ţ o to (în paranteze rezultatele primei pînă in data I :___ i______această suprafaţă,

de 30 septembrie 1997. Din | păcate, deşi Rus (consilier local i şi vicepreşedintele Consiliului de . administraţie ai FC “U”) s-a I angajat să susţină cererea lui SC | TCI CONTRACTOR GENERAL SA, propunerea a căzut la vot în . cadrul şedinţei Consiliului local I şi, odată cu aceasta, convenţia | a fost lovită de nulitate. |

încheiem, aşa cum am văzut . că se procedează, cu o sugestie: I dacă Remus Vlad va fi demis | înlocuitorul ar trebui să se | numească Remus Cîmpeanu . sau, de ce nu, Sorin Bagiu. Nu • de alta, dar istoria se repetă ! |

Codin SAMOILĂ j

manşe). Echipele scrise cu majuscule s-au calificat pentru turul următor:• Oţelul Galaţi - VEJLE BOLD KLUB 0-3 (0-3)• DINAMO MOSCOVA - Polonia Varşovia 2-0 (0-0).• TSKA SOFIA - Molde 2-0 (0-0)• Zalgiris - BRANN BERGEN 0-0 (0-1)• RAPID VIENA - Omonia Nicosia 2-0 (1-3)• Rotor Volvograd - CRVENA ZVEZDA 1-2 (1-2)• Sahtar Doneţk - F.C. ZURICH 3-2 (0-4) '• Inter Bratislava - SLAVIA PRAGA 2-0 (0-4)• SILKEBORG - Mura 2-0 (0-0)• Trabzonspor -WILSA CRACOVIA 1-2 (1-5)• FENERBAHCE - I.F.K. Goteborg 1-0 (0-0)• Â.E.K. ATENA - Ferencvaros 4-0 (2-4)• STROMSGODSET - Hapoel Tel Aviv 1-0

Qiiai

(0-1), respectiv 4-2 după prelungiri şi ”1 loviturilor de la 11 metri.• ANDERLECHT - Osijek 2-0 (1-3)• Paock Salonik - RANGERS 0-0 (0-2)• GAK GRAZ - Vaasa 3-0 (0-0)• Kilmamock - SlGMA 0-2 (0-2)• Malmo FF - HAJDUK SPLIT 1-2 (1-1• SERVETTE GENEVA - Germinai EkerRr (4-0) ;

U . E . F . A . - I N T E R T 0 1* VALENCIA - Salzburg 2-1 (2-0)* Vojvodina Novi-Sad - WERDER BRi

1-1 (0-1)* Ruch Chorzow - BOLOGNA 0-2 (0- Scurte adnotări: cît de mult au contat f

marcate în deplasare au demonstrat-o k' Rapid Viena şi Anderlecht care au obţinik' tot la două goluri diferenţă cu cît au pffj prima manşă, dar au înscris fiecare cîte un;gol în deplasare, care s-a doveditRezultatul partidei Istanbulspor - F.C. Ai numărul de sîmbătă, partida dispufîndu-sejo:

(r.

A v a n c r o n i c ă . . . r a p i d ăD i v i z i a B , s e r i a a l l - a - 5

”Derby-uî rundei are loc la Tr. Severin unde nou-promovata F.C. Drobeta, cu un parcurs de excepţie după primele 4 etape, va Mini liderul seriei şi probabil viitoarea promovată în primul eşalon fotbalistic. în replică la Alba-Iulia, Mediaş şi Hunedoara se dispută alte trei Miniri interesante, în timp ce Unirea Dej va încerca (lotul de jucători îi permite) să plece neînvinsă de pe malul Begăi. Iată programul complet ăl etapei: F.C. Drobeta -

rF.C. Extensiv,- Jiul - Inter, Apullum - F.Cr Baia Mare, Minerul

îfi,:ija

Motru - Chimica, Corvinul - U.T.A., "Poli” - Unirea Dej J Bihor - Dacia Piteşti, Gaz Metan - A.S.A., ARO - Vega Dî

D i v i z i a C - s e r i a a IV -a - 5Nu se anunţă o etapă nervoasă. OLIMPIA Gherla ,

la Baia Mare, I.S.C.T.-ul la Sînmărtinul Sîrbesc, iar C r-K.- ,F.C. Arieşul primesc replica lui C.F.R. Timişoara |LMetalurgistul Cluj. Iată programul etapei: Min. Stei - W-r. 1Electrica - Armătura Zalău, Phoenix - OLIMPIA, Som ,-Crişul Alesd, Obilici - I.S.C.T., F.C. Arieşul - Metaluig-U.M.T. - Telecom, C.F.R. Cluj - C.F.R. Timişoara,Sărmâsag - Minaur ZIatna: Inter Arad stă. . . ,c

Minai dlh*

i î i ’C.i Câ i ii

I A D E V Ă R U Ld e C l u j SPORT vineri, 28 august 1998 m

MUTIA RECORDURILOR MTIONALE ALE ROMÂNIEI■ CIOCAN, dea mai nouă probă din atletismul dinin românesc cu o vechime de doar 7 ani. ţeputul l-a făcut actuala recordmană naţională, mondială, Mihaela Melinte, în 10 mai 1991 la

[imişoara cu o aruncare de numai 37,76 metri.început este modest. Atunci, Ia început,

jdioela Melinte n-a fost singura competitoare. Tot ,1991 recordul a fost corectat de Liliana Isac j/84)şi Elisabeta Neamţu (41,28). în 1992 alte

i: Livia Meheş (43,92 şi 48,00), Mihaela lelinle (51,74), Veronica Popescu (53,40), Livia Istieş (53,50) după care a urmat extraordinara

e a acestei atlete de excepţie care după ouă recorduri din 1992 (cu aruncările de

TyO şi 58,70) a pus definitiv monopolul pe probă (început pe plan naţional, apoi ieşind şi în lumea ieiismului mondial, lată, în continuare, cele mai une performanţe ale Mihaelei Melinte din 1993 coace: 62,52 (Bucureşti 1993); 65,48 (Bucureşti

i; 66,86 (Bucureşti 1995); 69,42 (Cluj 1996) şi1,24 (Rudlingen 1997), performanţele amintite fiind iercalate de alte recorduri apaţinînd, fireşte, tot culminînd în acest an cu noul record naţional şi

MIHAELA MELINTE

t ' “ Z b o a r ă s u l i ţ a ” ( p r i v e s c d o u ă f o s t e i ' m a r » c a m p i o a n e : M i h a e l a P e n e ş - î n f a ţ â f ' ş i E v a Z o r g o * R a d u l y - î n s p a t e ) .

mondial, respectiv cucerirea titlului de campioană a Europei la Budapesta (sîmbătă 22 august).

• SULIŢĂ. O probă cu o istorie ce începe în 1926 (19 septembrie) cînd la Bucureşti o aruncătoare, Stela Bock, a stabilit cu performanţa de 26,78 metri, primul record al României. La început ea a fost singulară, pînă în 1934 (Bucureşti, 17 iulie) ea urcînd de cinci ori recordul, stabilindu-l la 36,89 metri, unde a rămas timp de 16 ani, pînă în 1950 cînd Anelise Reimesch (devenită apoi Zîmbreşteanu) a “săltat" recordul la 36,98 (cu 9 centimetri peste cel din 1934). A urmat apoi o scurtă “explozie" cu două recorduri ale atletei de la “U” llona Miklos (39,41 şi 42,77 metri, ambele în 1950), după care frumoasa Anelise Reimesch - Zîmbreşteanu îl îmbunătăţeşte de cinci ori între 1952 - 1955, ducînd recordul la 47,00 metri (Varşovia, 5 august 1955). Pe firmament, între 1956 (cu 47,33 metri) şi 1961 (56,64 metri), cu zece recorduri, se impune Maria Diţi-Diaconescu. Au urmat două recorduri, ambele peste 60 de metri, aparţinînd Mihaelei Peneş: 60,54 (Tokio 1964)-şi 60,58 (Poiana Braşov 1967). O apariţie - fulger cu un record de 61,42 metri aparţinînd atletei Marion Becker (Bucure'şti, 23 aprilie 1972) a rezistat pe tabela recordurilor 6 ani, pînă ce pe firmament a început să strălucească clujeanca Eva Zorgo - Raduly, începutul fiind făcut cu o aruncare de 62,40 metri (Moscova 1978) ca apoi să urmeze alte 11 recorduri pînă la ultimul, 68,80 metri (culmea, tot la Moscova 1980). A urmat apoi o lungă pauză de 16 ani pînă la recordul Feliciei Ţilea, 69,26 metri (Bergen 1996).

V i c t o r M O R E A

P.S. Am reprodus recordurile, aşa cum am mai $pus-o şi in episoadele anterioare, din cartea cuplului Niculae Alexandru Boriga - Vladimir S im ionescu - EVOLUŢIA RECORDURILOR NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI. Unele nu mai corespund , fiind corectate. Fiindcă asta-i soarta...recordurilor, de-a fi depăşite.

Fotografiile: Petre NAGY

ipicarii veterani în întrecere^ Adcvenit tradiţie ca Ia sfîrşitul fiecărei veri, Ia

sâ-şi dea întîlnire popicarii veterani, cei iau slujit cu pasiune această disciplină sportivă. J«st an competiţia a avut loc pe arena lentul în condiţii organizatorice excelente.La întrecerea veteranilor au participat şi Piearii clujeni, carc şi în acest an au reprezentat

cu cinste judeţul nostru. Ei au ocupat în.final locul III după gazde şi Sibiu. La categoria de vîrstă peste 70 de ani, Iosif Nagy (nimeni altul decît antrenorul divizionarei A, Constructorul Gherla) s-a clasat pe locul V. Concomitent, tot la Braşov s-au desfăşurat întrecerile cglei de a-20-a ediţii a tradiţionalei competiţii dc popice “Cupa Tîmpa”, care a revenit tot gazdelor. Clujenii şi aici s-au clasat tot pe locul III.

Z S . Cs.

La Turda:CUPA “POTAISSA” LA FOTBAL - TENIS

Asociaţia Sportivă Fotbal Tenis Club “Potaissa” Turda, organizează în zilele de 2,3 şi 6 septembrie a.c., Cupa “Potaissa” la fotbal-tenis, ediţia a IlI-a. Au fost desemnate şi categoriile de vîrstă ale sportivilor care pot participa la acest concurs: pînă la 15 ani; între 15-20 ani; între 20-30 ani; între 30-40 ani; între 40-50 ani şi peste 50 ani. Concursul va începe în ziua de 2 septembrie, ora14,00, în Grădina de vară a Restaurantului “POTAISSA” la probele simplu, dublu şi triplu. La acest concurs vor participa ca invitaţi de onoare Florin Purice, campion mondialşi Daniel Săsărman, vicecampion european. /

înscrierile se pot face pînă în 2 sept orele 13,00 la domnii Nicolae Roş (telefon 31.27.26), Lucian Cordiş (tel. 32.32.48) şi la conducerea Restaurantului “Potaissa”.

lon.CORDOS

ORIENTARE SPORTIVĂ

CUPA CLUJULUIEdiţia a XX XV III-a9

Competiţia, ajunsă la a XXXVIII-a ediţie este programată azi vineri 28, mîine sîmbătă 29 şi duminică 30 august. Locul de desfăşurare Făget şi Cheile Baciului, după următoarele “capitole”: CUPA “BUSOLĂ DE AUR” - (ediţia a 31-a) concurs clasic, etapă de campionat naţional pe echipe şi “Cupa României”. Startul la orele 11 (vineri 28 august); CUPĂ “SINTEROM” (sîmbătă 29 august), ediţia aVI-a, concurs ştafetă: startul Ia orele 10,00 (ambele întreceri sînt programate în Făget la dispoziţia concurenţilor fiind puse hărţi editate cu sprijinul financiar al DJTS Cluj); CUPA “PRO ORIENTARE”, ediţia a 3-a, întrecere de scurtă distanţă, va avea loc duminică 30 august în Cheile Baciului cu startul la orele 10. Un ultim amănunt: pe listele de întreceri figurează peste 180 de concurenţi din întreaga ţară, respectiv 20 din alte ţări. De- ar tine şi timpul bun cu întrecerile de orientare sportivă.

(r.vicţ.)

Memento28 august

•Acum 60 de ani, în 1938, în ultima zi a Campionatelor Naţionale de atletism de la Bucureşti, doi alergători şi-au încheiat participarea realizînd “eventul”, cucerind cîte două titluri. Clasicele probe de viteză i-au revenit sprinterului luliu Dejenariu care a cîştigat “suta” cu 11,2 sec, apoi proba de 200 m cu 22,4 sec. Celălalt “dubleur” a fost tot un alergător, şi anume bucureşteanul Ion Lăpuşan, care după ce a cucerit medalia de aur cu 1:58,8 min la 800 m, a mai adăugat o medalie, de data aceasta la 400 m...garduri! în această probă el a obţinut timpul de 58,0 sec. De fapt Lăpuşan n-a făcut altceva decît şi-a reeditat performanţele sale din cele două ediţii anterioare ale campionatelor. Cu o-mică diferenţă. După ce în 1936 el a cîştigat ambele probe, peste un an, tot la Bucureşti a fost din nou cel mai iute pe 800, dar la 400 m garduri s-a clasat al doilea după orădeanul Krupka Carol. De data aceasta s-a revanşat faţă de fostul său învingător. Celor doi semifondişti li s-a mai alăturat şi fondistul, pe atunci tînărul Cristea Dinu, care a devenit a treia oară dublu campion pe distanţele de 5.000 m şi, respectiv 10.000 m.

\ L Â S Z L 6 Fr. •

CAPTURA BABANĂ

_ în urmă cu ceva ani, MarianCorpodean s-a afumat

în Gherla ca fotbalist Şi nu unul oarecare, ci un jucător bun. Pe lîngă patima pentru balonul rotund, Marian Corpodean a fost ademenit, pe viaţă, şi dc cea a pescuitului sportiv, care a însemnat apoi o îndelungată educare a răbdării concomitent cu pătrunderea multelor taine ale popasurilor pe maluri de ape. îi plac mult apele curgătoare şi printre favorite se numără şi Someşul Mare, în zona Sălajului. La începutul acestei săptămîni a avut o ieşire în zona respectiva, în comuna Rus. Ieşirea s-a soldat cu o grea captură, un somn de 36 de kilograme. O frumoasă performanţă a pescuitului sportiv pentru fostul fotbalist Marian Corpodean. Vestea ne-a fost furnizată de colegul Szckely Csaba şi-i mulţumim că n-a uitat şi de pescarii sportivi gherleni.

S O L U N A R E L E

Nu ştiu ce s-o fi întîmplat, dar nici o veste de la bunul meu prieten Marius (nici cu caracter critic la adresa controversatelor solunare şi nici de altă natură). Mă aşteptam ca să aud, la telefon, că înfr-o zi “colorată în negru” în calendarul solunarclor a agăţat ditamai cleanul cel mare. Dar' nimic, aşa câ aştept, în continuare, telefonul. Cît despre solunarclc pentru săptămînă care încheie luna august şi continuă în luna cu ultimele 21 de zile ale solstiţiului de vară, prognoza prevede următoarele pentru perioada 29 august - 4 septembrie: sîmbătă 29 - “zi neagră”, deci şanse schimbătoare pentru optimişti; duminică 30 şi luni 31 - două zile colorate în roşu, deci şanse foarte bune; marţi 1, miercuri 2 şi joi 3 septembrie - trei zile colorate în negru, deci şanse schimbătoare (trei zile bune dc stat acasă pentru neoptimişti); vineri 4 septembrie - “zi roşie”, deci şanse foarte bune. Acestea fiind spuse, clasica urare “Fir întins”

• tuturor celor ieşiţi în decor dc ape.

Victor PESCARII

te-

51

a-

dacă a pierdut “ruşinos” în turneului de la New Haven,

Jlicata aritmetică a computerului ”1-a permis lui Pete Sampras să-şi ‘freze, cu un mizilic de 29 de

ici»rgif-

A, 1

puncte, poziţia de lider mondial. La timp pentru a nu da dureri de cap organizatorilor US Open-ului, încercaţi de oareşce scandaluri în ultimii ani vis- â-vis de desemnarea capilor de serie.

După un sezon slab { laportat Ia standardul pe

care l-a impus în ultimii ani, “Pistol Pete”

\ abordează cel mai bogat .L-turneu de tenis din lume *, cu gîndul de a egala

recordul all time al lui Roy Emerson,adjudeeîndu-şi al 12-lea titlu de Grand Slam. Dar şi Ia viitorul imediat, o înfrîngere în primele faze ale turneului ce debutează luni compromiţîndu-i serios şansele de a încheia al 6-lea an consecutiv (record absolut) în

I postura de numărul 1 I mondial;

Deşi a pierdut finala de

Ila Indianapolis, ratînd şansa de a-şi trece în cont al treilea succes pe ciment j al verii, Andre Agassi

- este cel mai în formă

jucător american al momentului. Revenirea teribilului kid al Vegas-ului printre favoriţi (cap de serie nr.8) va face, neîndoios, deliciul spectatorilor de la Flushing Meadows. Pentru învingătorul din 1994, orice'evoluţie peste nivelul optimilor (prag atins în 1997) îl poate sălta pînă pe locul 4 în clasamentul ATP, ţinînd cont că îl despart doar 200 de puncte de Krajicek (locul 5) şi că Raftej e aşteptat să “cotizeze” o bună parte din mia de puncte cu care succesul de anul trecutl-a urcat de pe 13 pe locul 3 în ierarhia ATP.

Deşi în finala de la New Haven a ratat a cincea şansă de a cîştigâ pe pămînt american, autodeclarîndu-se idiot, Goran Ivanisevic figurează spre coada capilor de serie (nr. 14) şi, după surpriza de proporţii furnizată anul trecut.(6-4, 5-7, 1-6, 6-7. cu Dinu Pescariu în turul 1) nu poate privi decît în sus. Cît de sus? - un bob zăbavă şi vom afla... Principalii beneficiari potenţiali ai US Open-ului rămîn Rios şi Korda, cărora le este cel mai Ia îndemînâ instalarea în fruntea clasamentului ATP. Anul trecut ambii au capotat în sferturi, cehul la un tur după acel memorabil 6-7, 7-5, 7-6,

3-6,7-6 cu Sampras. în fine, probabil că Rusedski (c.s. nr. 6) şi Henman (c.s. nr.13) ştiu cel mai bine de cînd nu a mai cîştigat un britanic la US Open: 1936, anul lui Fred Perry...

Deşi ă refăcut la 670 de puncte distanţa ce o separă de Lindsay Davenport, pentru Martina Hingis internaţionalele SUA sînt, foarte probabil, cea mai grea încercare de cînd, la finele lui martie 1997, se instala cu mînă forte în fruntea clasamentului WTA. De unde la un moment dat avea un avans de 3.000 de puncte în faţa urmăritoarelor sale, junioara elveţiană trebuie să ajungă măcar în finală pentru a-şi păstra poziţia de lideră. Dacă o scoatem din calcule pe Jana Novotna (cîştigătoarea Wimbledonului nefiind la fel de “acasă” pe ciment), deşi poate nu ar trebui să ne pripim, singura rivală Ia coroana WTA rămîne Lindsay Davenport Campioana olimpică îşi doreşte extrem de mult prima victorie de simplu într-un turneu de Grand Slam şi are de răzbunat eşecul dirşet din semifinala de anul trecut Ceea ce o plasează prima pe lista suspecţilor în cazul în care,Doamne fereşte, Martina II s-ar bucura de ospitalitatea pe care hamburghezii i-au acordat-o Monicâi

Sclcs acum cinci ani. încununată pentru a patra oară consecutiv la Du Mauricr Open, turneul unde a'renăscut după

_ amintitul atentat şi unde, zilele trecute, a reuşit primul succes de la moartea tatălui ei, fosta iugoslavă are un' palmares redutabil în patria-i adoptivă: din 1990 încoace, la o singură ediţie din cele la care a participat nu a reuşit să se califice în finală.

Am lăsat la urmă acest moment 1997 tocmai pentru că a însemnat cel mai

, mare succes al tenisului nostru feminin de la victoria Virginiei Ruzici pe arenele pariziene, acum două decenii. După succese, la Amy Frazier, Anna Kumikova şi Osterloh, Irina Spîrlea a învins-o pe Amanda Coetzer, pentru ca în sferturi să furnizeze bomba eliminării lui Seles. Mai mult, ea a fost la un pas infim de calificarea în finală, pierzînd cu 6-7, 6-4, 6-7 în faţa unei Venus Williams care, în ultimul an, şi-a demonstrat valoarea urcînd de pe 66 pe locul 5 în clasamentul feminin. Pe cît de superbă i-a fost evoluţia, pe atît de amară e decepţia ce ne aşteaptă. Dacă anul trecut aveam două jucătoare în Top 20, Ruxandra Dragomir a alunecat putemiepe “tobogan”, iar acum doar o evoluţie la nivelul lui 1997 o poate menţine pe Irina în Top 10. Ceea ce este, din păcate, improbabil.

Radu C. MUNTEANU

1 2 ) vineri, 28 august 1998 E C O N O M IAl i p D M E lW y R t |

d e C I m I

D e ş i iu l ie a f o s t o lu n ă m a i b u n ă

d e c l in u l e c o n o m ic s e m e n ţ in eEvoluţia principalilor

indicatori economico-sociali în judeţul Cluj, se prezintă după cum urmează:

In industrie, pe primele şapte luni ale anului curent s-a realizat, de către agenţii economici cu cea mai mare pondere în această ramură, o producţie în valoare de 2.927,1 miliarde lei. Acest volum de producţie industri­ală este mai mic cu 4,7% comparativ cu realizările din aceeaşi perioadă a anului 1997. Este de menţionat că în iy lie a.c. volumul producţiei industriale a fost mai mare cu 4,6% comparativ cu cel realizat în luna precedentă, ceea ce a diminuat cuantumuldescreşterii pe cumulat, comparativ cu 1997.

Dintre produsele fizice la care producţia a înregistrat creşteri menţionăm:armături din metale neferoase pentru instalaţii, corpuri abrazive, plăci de faianţă pentru pereţi,

kata medie lunara a inflaţiei in ianuarie- iulie 1998, comparativ cu aceeaşi perioade

din anul 1997 -procente-

□ ian.-iulie 1997 ■ ian.-iulie 1998

I5.0

10.0

marf.-nealim.

servicii

în luna iulie 1998 preţurile medii înregistrate Ia principalele produse agro- alimentare vîndute pe pieţele din municipiile Cluj- Napoca şi Turda şi oraşul Huedin au fost următoarele: la grîu 1.007,53 lei/kg (mai mic cu 0,7% faţă de luna iunie 1998), porumb boabe 1.003,09 lei/kg (+2,2%), orz-orzoaică 1.120,79 lei/kg

""(-1,0%), faină 3.000,00 lei/ kg (stabil), fasole uscată 5.127,02 lei/kg (+4,4%), ceapă uscată 3.928,09 lei/kg

. (-26,3%), mere 3.037,09 lei/ kg (+29,2%), came de porc 31.000,00 lei/kg (stabil), lapte dulce 3.100,45 lei/litra (+4,7%, brînză proaspătă din lapte de vacă 10.299,08 lei/kg (+1,1%), ouă 661,83 lei/buc (+9,5%).

Cîştigul salariat mediu nominal net, realizat în luna iulie 1998, pe ansamblul unui eşantion de agenţi economici şi instituţii din judeţ a fost de 1.118.127 lei,

mai mare cu 4,3% faţă de luna iunie 1998; faţă de luna iulie 1997, cîştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 74,9%.

Numărul şomerilor (care beneficiază de ajutoT de şomaj sau de alocaţie de sprijin şi persoanele aflate în evidenţa Oficiului forţei de muncă şi care nu beneficiază de prevederile Legii 1/1991), la 10 august 1998, a fost de 35.233, iar rata şomajului calculată faţă de populaţia activă, reprezintă 9,8%.

Din numărul total al şomerilor 78,6% sînt muncitori şi 58,4% reprezintă femei.Comparativ cu situaţia de la lO'iulie 1998, la 10 august a.c., numărul şomerilor a crescut cu 718 persoane.

D irecţia ju d e ţe a n ă de sta tis tică Cluj

C o d re a PO P

1000

3000

2000

1000

Valoarea producţiei industriale realizate in primele şapte luni din 1998,

comparativ cu valoarea realizata in aceeaşi perioada a

anului 1997 (preturi comparabile) -miliarde fei-

ian.-iid.1997

ian.-iu!1998

100 locuinţe.în luna iulie 1998 rata

inflaţiei, determinată pe baza creşterii preţurilor de- consum al populaţiei, a fost de 1,3% comparativ cu luna precedentă şi de 25,7% comparativ cu decembrie1997, ceea ce corespunde unei medii lunare de 3,3% în primele şapte luni din1998.

în luna iulie - a.c., comparativ cu luna precedentă, indicele preţurilor la total mărfuri alimentare a scăzut cu 1%, la mărfuri .nealimentare a crescut cu 2,6%, iar la servicii creşterea reprezintă 4,5%. '

Comparativ cu luna octombrie 1990, creşterea preţurilor, în luna iulie a.c. a fost de 539 ori.

Situaţia şomerilor:a-in evidenta şi plata;b-in evidenta pt. alocaţie de sprijin;c-in evid. pt. locuri de munca.- la sfirsitul perioadei-

00%90%

80%

70%

60%

50%

40%

30%

20%10%0%

+4* ~<L

12781_

i“»4s

«Tr*

15773'4 ?

H '03r HH

14785

: ■ | 7641|,

-------

11819 ----- —

-------:---|---------- ---------- 1

QC

□ b

□ a

iulie 1997 iulie 1998

Ordonând j privind’

introducere; creditului ipotecar

Guvernul a emis ie( ordonanţă privind introdu, creditului ipotecar prin [ potrivit ministrului Just Valeriu Stoica, familii!; venituri mici vor putea să e credite pentru locuinţe.

Ipoteca va fi chiar const, pentru care se acordă cred; terenul aferent acesteia.

Creditele ipotecare se a; pe termen de minimum l! pentru persoanele fizice j cinci ani pentru cele jurii Dobîndă la creditele ipoteca fi stabilită în funcţie de un i| stabilit prin Hotărîre de Gt

Stoica a precizat că s contracte de credit ipc constituie titluri execu; urmînd a fi investite cu foi- executorie de judecătoria di; aparţine imobilul. Evaci debitorilor se face fără atril unui alt spaţiu de locuit

Creanţele ipotecare ptj cesionate şi transformat instituţiile financiare autorii] titluri de valoare negociat piaţa de capital.

G uvernul nu a lua t

o d ec iz ie privind

p ro ie c tu l de r e c i i

a bugetu lui d e stiProiectul de rectificare a:

bugetului de stat a fost dis ieri, în cadrul şedinţei de G: dar fără a se lua nici o de;:

în cadrul şedinţei s-a t: ca proiectul de rectificare! discutat în cadrul unei şedr: Guvern extraordinare, cev; loc luni, 31 august. Cu as ocazie, miniştrii îşi vorpre j punctele de vedere în legăc L reducerea cheltuielilor bug' vţf prevăzute în proiectil rectificare a bugetului de s

ciment, antidăunâtori cheres-tea, placaje din lemn, hîrtie, tricotaje, sticlărie, preparate din carne,’ brînzeturi, legumeconservate, bere.

în primele şapte luni ale anului 1998, agenţii econom ici cuprinşi în observare, au livrat şi facturat produse,semifabricate şi servicii cu caracter industrial în valoare de 2.872,4 miliarde lei. Stocul de produse finite la producători, la data de 31 iulie 1998, a fost de 399,5 miliarde lei, în descreştere cu 1,8 miliarde lei faţă de sfirşitul lunii iunie 1998.

Efectivul de salariaţi din industrie, la 31 iulie a.c., a fost de 69.784, cu 3,3% mai mic decît efectivul salariaţilor existent la finele lunii iunie 1998. în sectorul privat, la 31 iulie 1998, erau încadraţi cu contract de muncă şi de asigurări sociale 177.055 salariaţi, din care 107.930 în societăţi comerciale cu răspundere limitată.

Indicele productivităţii m uncii pe un salariat, - realizat în primele şapte luni din 1998, a depăşit cu 8,8% nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut

în agricultură, din datele operative centralizate de către Direcţia generală pentru agricultură şi

alimentaţie Cluj, rezultă că, pînă la 24 august a.c., s-a recoltat orz de toamnă de pe 1.509 ha* (100% din program) producţia medie fiind de 2.847 kg/ha, grîu- secară de pe 29.805 ha (99%) producţia medie fiind de 2.245 kg/ha, orzoaică de primăvară de pe 19.490 ha (98%). producţia fiind de 1.547 kg/ha şi alte cereale; aceste producţii medii la hectar s în t’ inferioare producţiilor realizate în 1997. De asemenea, s-au recoltat graminee şi leguminoase perene de pe 15.536 ha şi au fost eliberate terenurile în vederea executării arăturilor de vară.

Volumul cifrei de afaceri, determinată pe baza unui eşantion de 250 agenţi economici care desfăşoară activitate de comerţ cu amănuntul pentm semestrul I 1998, reprezintă 596,2 miliarde lei, din care 430,9 miliarde lei reprezintă mărfuri alimentare.

Volumul de investiţii - pe ansamblul unui eşantion de 350 unităţi, pe semestrul I 1998 - reprezintă 186,1 miliarde lei(preţuri curente), din care valoarea lucrărilor de construcţie montaj este de 75,9 miliarde lei. în această perioadă au fost construite - din fondurile populaţiei - un număr de

X m j y ă w ' ţ i r e c i . s ă r ă c i e i

mif i rs~

*PI

P r h s a w l lb ţ a g c t r « ? © t i£ i© a t i f l c g a t i vCu ocazia dezbaterii în Parlament a

proiectului legii bugetului pe 1998 - în luna aprilie, dacă bine reţin - toate ministerele au fost nemulţumite de sumele alocate. Deşi ştia câ nu pot să apară minuni pînă spre toamnă, ministrul Finanţelor, Daniel Dăianu le-a dat de înţeles colegilor din Executiv că rectificarea va rezolva o parte din solicitările lor. Dar a venit scadenţa şi cel care împarte sărăcia a spus franc că sumele alocate iniţial nu vor creşte, ci vor fi diminuate. Premierul Radu Vasile, furios pe Dăianu că se împotriveşte contractului cu Bell Helicoptere, îl face vinovat penfru situaţia în care se află ţara în privinţa veniturilor bugetare. Nu Dăianu poartă vina, nu întîrzierea de care se zice câ ar fi dat dovadă Ministerul Finanţelor în elaborarea unor acte normative, ci modul penibil în care este condusă reforma în România. -

Bugetul pe 1998 a fost proiectat pe creştere economică zero, dar în acest an va fi descreştere cu 4 la sută faţă de anul trecut. Este normal ca în situaţia în care scade producţia să avem de-a face şi cu o scădere a profitului care se impozitează, deci a veniturilor bugetare. Această tendinţă de descreştere a producţiei care a intrat în al doilea an, este însoţită de o scădere a eficienţei economice, care iarăşi înseamnă profit mai mic şi, deci, impozite mai mici.

Declinul economic nu se înscrie, în " cazul României, în zona unei ciclicitâţi

evidenţiată de celebrii economişti, ci este consecinţa haosului care domneşte în ţară, neputinţei celor ce ne conduc, care iau decizii, de a stăpîni procesul tranziţiei spre economia de piaţă. Cu creştere economică negativă în ultimii doi ani cu un deficit anual al balanţei comerciale şi de plăţi externe în jurul a 2 miliarde dolari, cu o datorie externă care se apropie de 10 miliarde dolari şi cu o scadenţă de rambursat în anul viitor de 2,4-2,5 miliarde dolari, nu putem avea pretenţie la creşterea sumelor alocate de la buget principalilor ordonatori (titulari).

Dacă Guvernul, premierul Radu Vasile şi forţele politice care zic câ-1 sprijină ar fi avut voinţă politică, ar fi acţionat încă din vară la restructurarea Executivului, a altor instituţii centrale precum şi a celor locale ale administraţiei de stat. Dar nu o restructurare de formă, de reducere a numărului de ministere şi de transformare a celor şterse de pe listă în departamente. Aparatul central şi local din administraţie este exagerat de mare, supradimensionat faţă de ce muncă au de făcut, sau mai exact spus faţă de ceea ce fac. Este inadmisibil ca in condiţiile in care se promovează reducerea intervenţiei statului în economie, cînd se extinde autonomia decizionalâ în plan local, numărul funcţionarilor să crească. De ce Radu Vasile nu aplică acea prevedere din programul de guvernare prezentat în Parlament şi aprobat de acesta referitoare la restructurarea Guvernului? Istoricul

ifoT"5 rfsrfrisTr~<3-îpTSe­

care zice că e şi economist a ajuns aberantă concluzie şi anume câ nu poate restructura Guvernul pînă nu adoptă legea ^bugetului pe 19: deoarece acum sînt anumiţi ordonai (în principal ministere) iar după ac jj vor fi ,mai puţini. Dar dacă nu venim o nouă structură de Executiv, cum vi şti cui să împârţim cheltuielile bugeta -j Cred . că nu se vrea remaniere pentn 3- nu încinge şi mai mult spiritele în cav coaliţiei care deja sînt tensionate i cauza noii ieşiri în scenă a liderilor P în disputa cu cei din PNŢCD şi preşedintele Constantinescu.

Dăianu vrea ceva care ar ajc ^ bugetul, dar nu este sprijinit nici ^ executiv şi nici de PNL care zice o aparţine în baza algoritmului tembel împărţire a. posturilor din Guvern. C | mai-nouă propunere a domniei sale ^ aşteptată de altfel de mult se refera ^ majorarea taxelor vamale. “Ne gm® la o suprataxă pentru importuri, iar din consecinţe ar putea fi protecţia pic., interne” - spune Dăianu. Ar fi o sol® cu efecte imediate asupra bugetului pe termen mediu şi lunS dezvoltării producţiei interne. Kăn® de văzut dacă politicienii noştri duzină vor agrea soluţia, pnn care' opri, sau ar încetini dcmersunle p® transformarea României într-o pia ' desfacere a produselor din vecina din Europa de Vest.

«r-

fc-î ~

asap* ţjj- îfr-

^ D E E V A R U Ld e C l u j BURSE-FINANTE-BANCI vineri, 28 august 1998

w

bursa de valori bucureşti' 2 7 a u g u s t 1 9 9 8

Denumire societate VN V a r C u m p . V ln z . Dese. Inch.

Categoria 1117 socletatl)pBE»pBET*®BE»teSrîŞir»p

p0J*

pr»p

prr_p "

ALRO SLATINA .ANTIBIOTICE IAŞIARCTIC GĂIEŞTIAUTOMOBILE DACIA PITEŞTIAZOMUREŞ TG.MUREŞNAVROM GALAŢICOMPASIBUELCONDZALAUELECTROAPARATAJ BUCURIOIL TERMINAL CONSTANTAOLTCHIM RM.VALC EAOTEUNOX TARGOVISTEPOLICOLOR BUCUREŞTIRULMENTUL BRAŞOVŞANTIERUL NAVAL CONSTA!SOFERTBACAU

ţSBETI TERAPIA C LUJ-NAPCC A

25000 101000100010001000

2500010001000100010001000

2500010001000

2500010001000

-1712

1130

353010

30

39500 40000 34100 3960014401680418421

5400880830960700650

48004350231

3150135

8300

14701700419427

5600910980990720660

60504700249

3350151

8600

16701430382351

4800710700670630600

55003950210

3000130

7000Total categoria \Categoria a ll-a ( 9 3 s o c la ta t l)

ES*‘ A™ TIMIŞOARAMB AEROSTAR BAS AU

AEROTEH BUCUREŞTIALBAPAM ALBA IULIA

P ALIMENTARA CLUJ-NAPOCAp r AVCO OTOPENI

AMEP AMERICAN PACKAGING TECUCIIMC# AWDNIL SLOBOZIA

A.hr.AMTLON SIBIU

IPCf VAE-APCAROM BUZĂUdîi m jAPSA BAIA MARE

lîSii ARMATURA C LUJ-NAPOC AARTROM SLATINA

m ASTRA VAGOANE ARADm AURORA TG .FRUMOS IAŞI

BANCA ALB NA BUCUREŞTIBANCA TRANSILVANIAC LUJBERGEN! BUCUREŞTIBERMAS SUCEAVACOMPJCTEIJERA WTERCOKTWDfTAlCARBID-FOX TARNAVENI

$3CI 1 CARBOCHIM CLUJ-NAPOCACARMETAPLAST DEVA

M CARNEARADCASIROM TURDA

IERI CERCON ARIEŞUL CAMFWTI'u™m

CHIMDPAR BUCUREŞTICIORAPI TIMKOARA

«iPÎ CIPROM PLOIEŞTI. COMELE BISTRITA:a|

li#» . ICONDORDEVACQMB. OE OTELUR SPEC. TARGODOROBANŢUL PLOIEŞTIELECTROC ERAMIC A TURDAEMA PIATRA NEAMŢCOMP. ENERGOPETROLCAI

;:iiw ermat ploieştiEUROFINANCES TARGOVISTFAUR BUCUREŞTIFELEACUL CLUJ-NAFOC AFORAJ SONDE PLOIEŞTIFORAI SON DE CRAIOVAFORTUNA BUCUREŞTI

tu: !®"~ |grimexto.jiuIR

HI DROJET BREAZAHITROM VASLUIIA.t.F.0. ZALAUIMPACT BUCUREŞTI"IMSAT BUC URESTIINDAG RARA ARADINOUSTRIASARMEI CAMPIAT INTERNATIONAL SINAIAM. P. IRIS BARLADWEFIN SINAIA

_ MOBILA ALFAORADEAmobissebesMOLDO MO Bl LA IAŞIM0PANTG. MUREŞ

isT _ M0PARIV RÂMNIC U VALC EAmorărit panificatiegala-

_ navlomar bucureştinămol OLTENIŢA NEFTUNCAMPINA

_ NETEX BISTRITAnicounaiasi

_ PECO ARAD_ PETROLSUBSUPLACU DE ba_ PETROS PLOIEŞTI _ PRODPLAST BUCUREŞTI. PRODVINALCO CLUJ-NAPOC. PROMETBEOLEAN _ WO ONEŞTI_ ROBINETE INDUSTRIALE BAC _SĂNEWTARAD_ ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA, ŞANTIERUL NAVAL TULC EA _ SEMĂNĂTOAREA BUC UREST. SCOMED BUCUREŞTI _ SiDERTRANS CALARASI. ŞILCOTUB ZALAU_____SlîfrEROMC LUJ-NAPOCA

_ SINTEZA ORADEA_ ŞIRETUL PAŞCANI _ SOMES DEJ, ŞTRATUSMOBBLAJ _ ÎOMIRIS IAŞI_ turism transilvania c luj. Iţe.M. REŞIŢA _CAMT ORADEA, UZTa PLOIEŞTI

SIGHIŞOARA. ţAHARUL BUZĂU-Ewubzimnicea

V—Total categoria a ll-a

25000250002500010001000

25000100010001000100010001000

250002500025000100001000100010001000100025000250002500010001000

2500010001000

2500025000250003000250001000

25000250001000

250001000250001000

2500025000250002500025000100010001000

2500010001000

250001000250001000100010001000

250001000

250001000

2500010001000

25000250001000

2500025000250001000025000250002500010001000

25000250001000

29134250001000

2500025000250001000

25000250001000

25000

-26-12

1211

-1515

29

16

16

-13

-26

32

32

-15

25

31

10

-20

-13

15

11

11

1910038005550910

105012900

251160370301302930

21003050

20500145002300770

1130930405

1010077001480156321

10000570440

11501950165015906950

94012500195013501700471

4300352

5250220029006000440029006100

1402000130010603050210

3700150

1540540900

6300210

3000540

2000

10906700

14100520

21005200400020009800240020001310250

90004300

27541000

1400162

160079003550470

68006650421

5500

200004450690011701140,

14000320169540350350

112024003700

24000155002350800

1200,960435

1100090002000165345

11800650450

1900315020001740

10500990

1350054001500

5305500460

8200270042506300500043006550

179.2450135012504000280

4100175

1600580

103013200

2304300570

4000

11507900

15300600

3500

43002300

12000280023001320266

100005100330

455001800189

200083503800;475

84006900458

6800

1910036506800

990

155350235

20503450

123002300600810890412

1030076001420155315

10200580390

1950161014308700900

12000480014501850471

5050

7000

265061504250

6500120

1020950

4000250

3500150

1450520830

2003000540

10105600

15300500

25004550415020509000.245020001260252

83004600230

1320160

160080003550470

67006650336

6800

480014503300500

5050

4400

425063004400

6100154

1340950

4000200

3500150,

1600540

1000

,2073000530

11508000

14000600

2500560040002000

10500245020001310250

100004600291

1500160

161080003550470

68006650421

6800

41

0232123

15257

1108 2

180

18103

144

_33

__5__2__1_19021

__6___3

9

_2__2__3_4JL13__3_r18__1_

870

2,138

Piaţa mobiliară RASDAQ - 27.0S.1f 38Inch. Nr.trz

SIM BOL SOCIETATE C O M ERCIA LA (COO FISC A L )

NRA C ŢU N I CANTITATE P R E f

M 1NNP R E Ţ

M AXMPR E ŢMEDIU

P R E ŢTn c h d e r e

V A L O A R ETO TA LA

M EDIAP R E C E D E N T A

VAR,P R E T

M E D iU f% )

PA N E PA N EG R A N O (2 00750) 5 3 8 6 .3 2 3 12 ,5 0 0 17 ,0 0 0 13,476.47 12 .500 1 .1 6 3 3 2 9 .2 0 0 12.110.56 -*■112.8

3 9 6 0 0 4 6 ELWA e l e c t r o m a g n e t i c a -B U C U R E ŞT I (414118) 3 2 483 ,001 1 50U 2 .0 0 0 1,789.80 1,500 M24.30 7.30U 1 3 6 8 .2 6 4 68

1 4 4 0 1 7 3 MARN M ARM OSM (2 1 5 0 3 7 3 ) 25 32 3 ,1 0 8 1 .8 0 0 2 .0 0 0 1 9 8 1 .0 4 1 .800 6 4 0 9 8 9 ,0 0 0 1 9 7 6 .8 7 +0.211 6 9 0

4 1 9

1 6 6

2 0 0ÎU H B D C 7 U RBQ M ECA N iCA B U C U R E ŞT I

1315531*0 0 14,171 34 0 0 0 4Q 0U 0 3 7 8 0 2 04 3 8 ,0 0 0 5 3 8 6 5 0 ,0 0 0 3 7 '-* 6 83 -0 ?2

4 21 6 6 M_CM M OLOO CM (2 0 6 4 6 6 3 ) 4 0 4 9 .5 4 6 9 ,0 0 0 9 ,7 0 0 9 2 8 0 .9 3 9 ,0 0 0 4 5 9 3 3 2 ,8 0 0 1 1 9 6 4 .6 6 -1 8 .3 4

5 5 0 0 9 9 ÎN BR \ / 10 2 1 5 ,3 2 6 1.4U0 1 7r ji. I 1/534 .77 1 ,7 0 0 JM M 3 W X J + 23 31

8 8 0 6 4 O PT X O PTIV E X (4 72780) 7 6 3 ,6 6 2 3 .5 0 0 4 ,0 0 0 3 9 9 5 .2 7 4 ,0 0 0 2 5 5 .1 4 6 .0 0 0 4 9 0 0 .0 0 -0 .12

, 9 8 0 8 R l M P T M<L N R( MANIA f J r< b 7 /H ) r 10 ,273 74 5 0 0 2 4 ,6 0 0 24/500.00 71 h i» 2 5 1 ,8 1 1 .0 0 0 11

9 9 0 41 P T R M PETROMIDIA (1 8 6 0 7 1 2 ) 6 3 4 0 ,0 5 9 6 .0 0 0 7 ,0 0 0 6 2 5 6 .1 9 6 .1 0 0 2 5 0 8 1 6 .5 5 0 6 9 8 8 .6 9 -2 .07

7 1 0 7 6 R O M B ROMCIM B U C U R I S i l (37R7.V » 4 5 5 384 3 7 ,0 0 0 5 8 ,0 0 0 44 J*i3 4‘) 4 5 ,0 0 0 ?"»/ 184 0 no 4 1 9 2 6 01 + 6 9 96 5 0 2 2 2 C O S K CO M ETEX (7 92768) 7 7 ,5 9 4 2 5 ,0 0 0 2 5 ,0 0 0 2 5 9 0 0 .0 0 2 5 ,0 0 0 1 8 9 9 5 0 ,0 0 0 2 6 9 8 1 .7 0 , -5 .24

5 5 0 0 1 U D O L O G U 'J .M z R rS l t (1 5 7 3 6 /7 ) 11 1 ^ 0 n a 1 .6 0 0 1 4 0 2 ,1 2 1.800 187 7 1 ? 4U0 198*» 77 H 184 6 5 0 3 3

DIHA DIHAM (2 3 5 1 5 9 8 ) 6 169 ,173 9 6 0 1 ,1 5 0 1 9 3 7 .0 9 1 .0 0 0 1 7 5 .4 4 7 ,1 4 0 1 9 1 6 .6 8 + 2.01

3 2 0 0 9 C O E R COMBINATUL SID E R U R G IC S C » X ( ir V .i /Y » i 17 3 3 301 4 .6 0 0 6 ,0 0 0 4 * j l 3 f d 5 .0 0 0 1 1 0 ^ 1 4 800 4 8 0 0 74

1 50 1 4 R O FU ROM ARC FU E L (4 87608) 14 12 6 ,2 9 0 1 ,2 0 0 1 ,2 0 0 1 2 0 0 .0 0 1 .2 0 0 1 5 1 6 4 8 ,0 0 0 1,197.24 + 0 .2 3

8 3 0 0 4 1 S A N E S A N fX (1 99028) m m m 117.235 1 .3 0 0 1.400 . 1 9 3 4 6 8 1 ,4 0 0 t 4 9 .7 9 7 .5 0 0 1 36

1,268 A U R P A U RO RA (6 1 5 7 0 7 ) 17 4 7 .9 3 4 2 .9 0 0 3 .0 0 0 2 9 3 4 .1 8 2 ,9 0 0 1 4 0 3 ^ 6 .8 0 0 2 9 9 6 .2 0 ;/ +1.31

RULM RUl Ml N II BARLAD (2 « 0 8 0 6 d ) 2 0 ,3 1 0 tiUUO 7.1X10 6 4 ^ 3 7 ,0 0 0 , 1 3 2 9 4 3 0 0 0 :|||?804^1!j 7 22

2 0 0 0 0 2 0 A L P O ALPROM (1 5 41764) 58 9 .4 9 9 1 0 .5 0 0 1 4 ,5 0 0 12.766.71 11.000 1 2 1 2 7 1 ,0 0 0 14,197.68 -10 .08

3 7 5 0 2 S |C0M I3S COMINO C IU C (5141*07) 5 26 1 .3 9 7 V O A00 3 78 22 5 0 0 230 mmmMBiiii: *1 68

6 8 0 0 ' 5 TITA TITAN (744) 7 16,101 5 .8 0 0 6 .0 0 0 5 9 7 9 .0 6 5 ,8 0 0 9 6 2 6 8 .6 0 0 5 9 8 9 .8 1 -0.18

P R O F 1'RODAI M l NT (2 2 0 0 7 2 1 ) 79.331 9 5 0 t.îO O 1 9 9 1 31 1 ,100 8 7 2 2 9 330 9 0 0 00 + 71 7P

1 0 5 0 1 6 R O PI ROLAST (1 2 9 1 5 4 ) 41 83.711 8 6 0 1 ,1 0 0 985 .35 ■ 1 ,100 8 2 4 8 4 .8 6 0 f ; i 6 9 .8 6 -1 5 .7 7

0

0

0

0SAVY S Â N T E RUL NAVAL GÎURGIU

(1 2 8 7 8 7 0 ) ;§SIIII! 2 0 .2 1 6 3 ,2 0 0 3 8 0 0 3 767 14 3 6L0 7 h 8 riii .30U 3 4 0 0 ,0 0 + 10 37

ARM D ARfvEDICA (1 2 0 0 9 2 9 ) 17 3 2 .4 5 6 1 ,9 0 0 2 .0 0 0 1 9 9 4 .2 3 2 .0 0 0 6 4 .7 2 4 .8 0 0 1 9 7 0 .6 6 + 1 .20

>! A ^ SO LA R IS (540) i l l i i i 77.605 700 $ 0 9 1 9 f :6 2 2 9 7 ,» 0 Ş ; i | | | : 5 6 0 .p d 1 ş : | : +44 5 0

3 1 0 7 C SIA CASIAL DEVA (2 0 9 2 2 5 6 ) 3 7 55 .0 5 4 9 0 0 1 ,1 0 0 1957 .71 9 0 0 5 6 2 3 1 .0 0 0 1,100 .00 -3 .84

0 0 M E S B M E T E C O M S A (6 4 0 8 6 7 ) 35 ,824 1>60Q 1,6 0 0 1 6 0 0 ,0 0 v 1 ,600 5 7 3 1 8 .4 0 0 O0 0 G R N D GRAND EM AR (2 0 0 9 4 7 ) a - 24 .246 1 ,9 0 0 2 .4 0 0 . 2 2 2 5 .3 4 2 .3 0 0 5 6 3 8 Q .2 0 0 2 9 6 7 .5 2 -1 .78

2 4 0 0 9 m m m ' TIME C O M (1 2 0 8 8 0 9 ) 11 41 4 5 5 1 2 0 0 1 .6 0 0 1 3 3 2 54 1 5 00 5 5 2 4 0 60 0 1 2 4 0 .5 8 +7413 6 0 0 5 PA N C PA N ICO R (2 1 2 6 8 6 3 ) 19 16 6 .3 1 4 3 20 3 3 0 329 .85 3 3 0 5 4 9 5 8 .0 6 0 3 3 1 .1 4 • -0 .39

0 0 I I * (1 5 /0 2 9 8 ) 6 34 294 1 4 0 0 1 6P0 1 4 0 4 7 / 1 4 0 0 4 8 1 7 5 200 1 9 5 8 0 2 -9.841 5 5 0 0 5 P O B R POIANA B RA ŞO V (1 0 9 9 1 0 8 ) 14 92 ,1 0 4 4 5 0 4 7 0 46 8 .8 3 4 6 5 4 3 .1 8 1 ,1 7 0 4 6 9 .6 7 -0 .18

2 3 0 0 5 2 rnsmm F I P R - C O (2 3 2 1 6 3 5 ) 4 4 8 18 7 0 0 0 0 .0 0 0 8 314 27 9 0 0 0 4 0 0 3 7 9 00 + 1 8 7 7

7 7 0 2 1 crru CINEN TUL (200114) 7 1 .878 1 4 ,0 0 0 2 1 .0 0 0 2 0 4 0 0 .8 2 1 5 .0 0 0 3 8 3 2 4 ,0 0 0 2 3 9 8 5 .2 4 -12 .74115 0 2 1 m m m P E T R O T E L i1 3 5 0 6 5 9 > 13 2.314 1 4 3 0 0 16^00 15,010.45 14 .500 3 4 7 5 $ 00 0 1 5 9 - 6 40

9 3 0

4 0 5

21

2 8OLTD - O LTC O R M (2 2 8 2 3 1 5 ) 5 6 2 .5 0 0 5 5 0 5 5 0 550 .00 550 3 4 3 7 5 .0 0 0 4 5 0 .0 0 + 2 2 .2 2

S T L U STICLA LU C9ÎL{1B 5 5 5 12 6 .0 0 0 ta 6 0 0 6 1 3 / 9 7 6 0 0 0 3 3 8 3 2 ,5 0 0 R 900 3 3 -2 .58

7 7 0 0 3 ALCZ ALCOM (8 1 2 9 5 4 ) 5 16.462 1 .5 0 0 1 ,8 0 0 1,751.09 1 .500 2 8 9 2 6 .4 0 0 1 9 4 9 .7 2 ' + 6 .14

1 4 3 0 2 R f GA R E G N A A PE L O R M N E R A tE B O R S I O O | | | | | | i 1 9 7 0 9 1 .2 0 0 1t4Q0 1 3 7 0 69 1,400 7 8 9 2 9 100 1 2 0 0 0 0 + 1 0 0 0 ,

155 6 BANT BANTEX (1 8 0 9 1 7 5 ) 2 129,141 2 0 0 2 0 0 2 0 0 .0 0 2 0 0 2 5 9 2 8 .2 0 0 200 .00 0321 ■ 9 U LPA ULPIA R E G H IN (1 2 3 4 7 7 8 ) lllltia&şm 2 0 0 0 2 ,0 0 0 2 9 0 0 .0 0 2 4 )0 0 2 3 2 8 0 .0 0 0 2 9 0 0 9 0 O

7 0 0 0 9 N E T R NEC TA R (1 9 9 7 4 0 0 ) * 4 28 ,3 1 5 8 1 0 8 2 0 8 1 0 .6 2 6 1 0 2 2 9 5 2 .6 5 0 8 2 7 .8 3 -2.086 1 0

4 5 0

10

2 9PA N V PANVITAN (3 3 8 0 2 9 ) : m w m 8 40 2 2 .0 0 0 2 8 ,0 0 0 2 6 2 3 8 .1 0 f M & n o a m 2 2 9 4 0 .0 0 0 2 4 2 5 9 49 + 8 ,10

R O R Y RO ŞIO R I (1 3 9 4 3 7 0 ) 4 1 ,358 1 6 .0 0 0 1 6 .0 0 0 1 6 9 0 0 .0 0 16 .0 0 0 2 1 ,7 2 8 .0 0 0 1 6 9 8 0 .0 0 -0.50

- 2 6 0 0N A P P N A PO LA CT (1 9 0 1 2 6 ) liipap! 17.439 1,171.95 2 0 4 3 7 .6 8 5 J;l4248'fetl :;;V ;+2.fli:.::i::

1 6 1 0 1 M OLE M O LD O CO N STR U C T IAŞI . (1 9 5 6 1 1 7 ) 2 20 .4 6 3 9 0 0 .1 .0 0 0 99 5 .9 7 9 0 0 2 0 9 8 0 .6 0 0 99 0 .3 2 ♦ 0 .5 7

1660 18 ROAT ROM ARTA <408000) 4 ' f> 921 2 ,0 0 0 2 ,3 0 0 2 .1 6 3 64 - 2 .3 0 0 1 9 3 0 1 ,8 0 0 2 9 S Q 9 0 + 5 9 49 1 0 0 2 ALIE ALIMENTARA (2 113049) 3 7 .483 2 .4 0 0 2 .5 0 0 2 4 1 3 -2 6 2 .4 0 0 1 8 9 5 8 .4 0 0 2 4 8 8 .0 8 -3.01

9 2 0

1 2 5 0 0

11

5SO M R SO M ETRA C O P S A M C A

(8 1 3 5 2 0 ) l i i l i 1.719 1 0 5 0 0 10.50Q 1 0 6 0 0 .0 0 10JS00 1 8 9 4 9 ,5 0 0 9 9 3 8 2 8 + 1 0 .2 0

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în ludeţul Ciul, la depozitele în lei

- persoane fizice - %Banca la ved ere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniB C R * 12 38 39 40 41 42

BA N C O R EX* 12 37 39 40 41 42

B R D * 10 37 39 40 41 4210 - 40 41 42 43

B A * 10 37 38 39 40 41B anc Post* 10 38 39 40 41 42Ion Jlriac* 10 37 40 42 43 45

B A N K C O O P * 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 35 - - - -

Transilvania 11 36 38 40 39 38R om ânească 12 35 36 37 36 36

CE C 10 40 45 48 - 40A L IA N Ţ A 12 40 41 42 43 45

Albina* 12 40 43 45 47 50B.I.R .* 11 39 40 39 39 47

N apoca***

14 43 46 - - - -14 41 43 44 45 46

- persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 38 39 40 .41 42BANCOREX - 12 37 39 40 . 41 42

BRD* 10 37 39 40 41 42BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 34 35 36 - 38Ion Ţiriac* 10 37 40 42 43 45

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti B 30 - • - .

Transilvania 11 32 33 34 32 30Românească 12 36 37 38 39 40- CEC 12 - - - - - 35

Albina 12 40 43 45 47 50B.I.R. 10 39 40 39 39 37

Napoca 14 34 . 38 39 40 41

* dobîndă se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînâ la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR în dala de 27.08.1998

D E N U M I R E A V A L U T E I C U R S U L I N L E !

S H I L I N G A U S T R IA 7 0 1 ,0 0

D O L A R A U S T R A L IA 4 9 9 6 ,0 0

F R A N C B E L G IA 2 3 9 ,0 0

D O L A R C A N A D A 5 6 5 6 ,0 0

F R A N C E L V E Ţ I A 5 9 3 7 ,0 0

M A R C A G E R M A N A 4 9 3 0 ,0 0

C O R O A N A D A N E M A R C A 1 2 9 5 ,0 0

p e s i ;t a s s p a n i a 5 8 ,0 9

M A R C A F I N L A N D E Z A 1 6 1 9 ,0 0

F R A N C F R A N Ţ A \ 1 4 7 1 ,0 0

L I R A S T E R L IN A 1 4 6 7 2 ,0 0

L I R A I T A L I A 5 ,0 0

Y E N J A P O N IA 6 2 ,1 4

G U L D E N O L A N D A 4 3 7 3 ,0 0

C O R O A N E N O R V E G IA - 1 0 7 9 ,0 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z ' X 4 8 ,1 6

C O R O A N E S U E D IA 1 0 6 3 ,0 0

D O L A R S U A 8 9 1 0 ,0 0

E C U 9 7 4 8 ,0 0

D S T 1 1 7 8 9 ,0 0

1 s A U R (p r e t t n le i ) 8 0 4 6 7 ,0 0

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca in data de 27.08.1998

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

.$ SUA 8800 8850

DM 4910 4950

1 4 ) vineri, 28 august 1998 PAGINA CU TINERI ADEV ARlîlf

ON ALT FEL DE ... TU2IS1ITrei membri ai Clubului dc Cicloturism

Napoca - Kadar Aroold, Sic lan Roman si Kupa Laszlo - au participat, între 8 si 28 iulie, la expediţia cicloturistică internaţională “Transanatolia ’98". Participarea lor a fost posibili graţie sponsorilor White Wolf, Napolact, Vitrina Felix Media, Foto Trilogy, Play, S&V, Fujifilm, Atta, Flip, Hobby Bike, Diui Varin, Pharmavit Plus, Color Copy Shop, Polartcc Sport şi CD Radio.

In această expediţie s-au parcurs pc bicicletă

priveşte parcurgerea propriu-zisă a drumului, am avut mari greutăţi din cauza temperaturii foarte ridicate şi a umezelii, Ia care s-au adăugat şi diferenţele foarte mari de nivel din etapele traseului. în rest, totul a mers ca pe roate, ca pe două roate, mai bine zis. Ne gîndim de pe acum la o nouă aventură cicloturistică, de data asta însă pe meleaguri nordice şi puţin mai răcoroase decît ale Turciei”, a mai adăugat Amold.

M . T R IP O Ncirca 2.000 de kilometri prin principalele oraşe din Turcia şi Cipru, rcuşindu-sc şi performanta unei ascensiuni alpine în Ercyas Dagi, la altitudinea de 3.891 m.

“M-a surprins plăcut ospitalitatea localnicilor, îndeosebi din mediul rural, şi prietenia cu carc nc-au întîmpinat”, nc-a declarat Amold Kadar, unul din membrii expediţiei. “în nenumărate rînduri am fost invitaţi Ia mese tradiţionale turceşti, iar de-a lungul drumului am fost poftiţi să ne înfruptăm din delicioasele fructe exotice. Cît

600 OE STUDENŢI DIN 42 DE ŢĂRI VOR DISCUTA DESPRE VIITORDelegaţia Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE)

se vor întîlni la Cagliari •Reprezentanţii din cîteva sute varietatea europeană”, sublinia Europene AEGEE,

de universităţi europene vor lua parte la întîlnirea preşedinţilor AEGEE - asociaţia interdisciplinară a studenţilor europeni. Aflaţi în Sardinia, Italia, între 4-6 septembrie a.c., delegaţii vor discuta despre proiecte şi despre strategia comună europeană a acţiunilor viitoare. Punctul forte al discuţiilor va fi proiectul Socrates, program educaţional al Comisiei Europene.Este pentm prima dată, după nouă ani, cînd unul dintre cele măi importante evenimente AEGEE se desfăşoară în Italia. 600 de membri ai comitetelor directoare locale din Aaaborg şi ZaragcCa, din Paris şi Moscova, sînt aşteptaţi la întîlnirea preşedinţilor. “Este o bună oportunitate să observăm

Dan Luca, vicepreşedintele AEGEE - Europe. “Prin alegerea oraşului Cagliari ca loc de întîlnire vrem ca membrii noştri să înţeleagă simbolul zonelor bogate industriale centrale şi regiunilor agricole”.

Pentm trei zile delegaţii vor participa la grupuri de lucru şi vor schimba impresii pe diferite teme de interes general. Educaţia şi situaţia studenţilor din fiecare ţară va fi principalul subiect abordat la Cagliari, în special lansarea programului Socrates II de către Comisia Europeană, în anul 2000, unde rolul studenţilor va fi schimbat. “AEGEE preia iniţiativa în a propune altor reţele studenţeşti să se implice în dezvoltarea proiectului Socrates”, menţionează Orsolya Peter, responsabila Proiecte

“PRIETENII PĂDURIISub genericul “Prietenii

Pădurii”, Asociaţia Pro-Ruraîis CIuj-Napoca intenţionează organizarea unei acţiuni de plantare de puieţi de molid pe valea Someşului Rece. Acţiunea, care se va desfăşura la mijlocul lunii septembrie, este motivată de organizatori prin aceea că, îri urma ploilor torenţiale din ultimii ani, datorită defrişării necontrolate a pădurilor de pe valea Someşului Rece zone întregi au fost afectate de viituri. Prin acest proiect se vizează reţinerea apei în sol cu ajutorul unei “perdele” de pădure.

Activităţi programate în cadrul proiectului: sărbătorirea Zilei

Prietenului Pădurii; plantarea de puieţi pe valea Someşului Rece; cerc de protecţia pădurilor cu toţi tinerii interesaţi din zonă (discuţii interactive între organizatori şi comunitatea locală, participanţi); ecologizarca popasurilor turistice din zonă; realizarea unor materiale pentm sensibilizarea opiniei publice asupra efectelor defrişării necontrolate a pădurii şi asupra necesităţii reconstrucţiei ecologice.

Vor participa 23 de studenţi şi 3 instructori - coordonatori. Proiectul beneficiază ds sprijinul financiar al DJTS Cluj.

M . T R IP O N

CALATORIAPREMIANŢILORîmpreună cu DJTS Bihor ,

DJTS Cluj a organizat, pentm elevii care s-au clasat pe locurile II şi III Ia fazele naţionale ale olimpiadelor şcolare (disciplinele clasice), o nouă ediţie a Călătoriei Premianţilor. Excursia fn Turcia, la care au participat 25 de elevi clujeni din clasele . VIII-XII, însoţiţi de un reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi un reprezentant al DJTS Cluj, s-a desfăşurat, îrr perioada 12-23 august pe traseul: CIuj-Napoca - Bucureşti - Edime - Troia - Ayvalik - Bergama - Kuşadasi - Pamukkale - Bodrum - Bursa - Istanbul - Bucureşti - Cluj- Najxrca.

In cadrul CălătorieiPremianţilor au fost vizitate cetăţile antice Troia (Casa Schlieman), Pergamon,Hierapolis, Efes, Milet, oraşul Izmir, Casa Fecioarei Maria, Palatul Topkapi, Moscheea Albastră şi Catedrala “Sfinta Sofia”. Nu a lipsit, se înţelege, nici programul de plajă, la Kuşadasi.

Finanţatorul excursiei a fost Inspectoratul Şcolar Judeţean Quj, iar sponsor - Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă. Costul total al acesteia, pentm cei 25 de olimpici clujeni: 8.000 de dolari.

M . T R IP O N

ELEV I Al LIC EELO R “ M . EM IN ES C U ” DIN CLU J-N APO C A SI “ 0 . G O G A” DIN HUEDIN V0B PARTICIPA

LA FES tlV A LU L IN TERNATIONAL DE TEATRU FRANC0F0NDirecţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport

Arad, în colaborare cu Asociaţia Română pentru Cultivarea Limbii Franceze “AMIFRAN” Arad organizează, în perioada 25-30 octombrie, cea de-a Vl-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Francofon pentru Elevi. Vor participa trupe de teatru din România, Franţa, Olanda, Belgia, Cehia, Ungaria şi Republica Moldova.

Festivalul de la Arad va cuprinde o secţiune de teatru francofon, una de teatru în limba maternă şi un concurs de limbă şi civilizaţie franceză. Jurizarea se va face de către profesionişti în domeniu - actori şi regizori din Franţa, Belgia, Canada şi România. Tmpa de teatru cîştigătoare a festivalului va participa la Festivalul Festivalurilor din Franţa.

La această manifestare judeţul Cluj va fi reprezentat de trupele de teatru ale Liceelor “M. Eminescu” din CIuj-Napoca şi “O. Goga”. din Huedin. Ambele sînt invitate să ia legătura cu Direcţia Judeţeană pentru Tineret si Sport Cluj din B-dul Eroilor nr. 40, tel. 19-12-05. t

M . T R IP O N

Dansul modern revine in actualitate

După o prelungită vacanţă, dansul modem îşi face din nou apariţia în oraşul Gherla. Cele două grupuri “Etta” şi "Club Etta” de pe lingă Casa de Cultură se prezintă din nou în faţa publicului. Pregătind un repertoriu nou, incluzînd multe noutăţi, membrii celor două grupuri de dans modem oferă multiple surprize tinerilor din localitate.

în primele zile ale lunii septembrie grupurile “Etta” şi “Club Etta” vor evolua pe scena în aer liber de la Disco-Ring, unde se va organiza un adevărat show muzical. Pe afiş figurează momente vesele, melodii în primă audiţie, chiar şi numere de iluzionism. Cei care vor lua loc în incinta ştrandului de la marginea parcului gherlean vor gusta din plin surprizele oferite de organizatori.

La Gherla sezonul estival se va încheia astfel cu un spectacol oferit de cele mai bune formaţii muzicale şi coregrafice din urbe, la carc se vor adăuga si invitaţii din Cluj-Napoc0

(S Z .C s .)

TABARA DE CERCETĂRI SPEOLOGICEîn perioada 8-16 august, Clubul Speologilor

Amatori Cluj a organizat o tabără de cercetări speologice în zona Văii Iadului, în apropierea motelului Lcşu. Scopul principal al taberei a fost de sistematizare a zonei sau, mai concret, o prospectare de zonă în vederea descoperirii unor noi cavităţi subterane, repoziţionarea principalelor obiective speologice, precum şi diverse acţiuni în peşterile deja cunoscute.

După o săptămînă de muncă de teren rezultatele nu s-âu lăsat aşteptate. Astfel, s-au inventariat 17 peşteri noi, cu o lungime totală de 482 m, de cea mai mare importanţă fiind

Avenu lu Ioşca, avînd o denivelare de -91 m şi o lungime de 102 m.

Pentm a elimina unele greşeli strecurate în cadrul acţiunilor precedente s-a recartat Peştera cu Apă din Delalul Lelii, peşteră avînd lungimea de 1.407 m

Au fost tentative de trecere a terminusului de Ia -200 m în Avenul Pobraz, dar încercările nu au dat rezultate. -

Organizatorii aduc mulţumiri sponsorilor care au contribuit la succesul acestei acţiuni: DJTŞ Cluj şi SC Mast-Plast-Genial.

V Â R I Lâszlâ, p re ş e d in te G .S .A .

T A B A R A D E L U C R U, Din 1 iulie şi pînă în 22 septembrie, Asociaţia Umanconstruct,- în colaborare cu Asociaţia de ajutor medico-social “Asklepyos” desfăşoară, în satul Moara de Pădure, comuna Iara, o tabără de lucru cu participarea mai multor voluntari români şi străini.

Potrivit unui.comunicat al Asociaţiei Umanconstruct, prin această acţiune se urmăreşte, pe de o parte, dezvoltarea voluntariatului şi încurajarea schimbului

cultural şi de experienţă profesională între tineri proveniţi din ţări diferite şi din medii sociale diferite, şi pe de altă parte, în cadml taberei de lucru se realizează lucrări tehnice de construcţii şi instalaţii pentru căsuţele din satul de vacanţă, destinat copiilor proveniţi din case de copii./ Acţiunea celor două organizaţii clujene este susţinută financiar de DJTS Cluj, se mai precizează în comunicat (M .T.)

negocieri cu dl Domit ini Lenarduzzi, directe programului Socrates din cai jjrte Direcţiei Generale £ inii (Educaţie) a Comisiei Europe ins

Este primul an cînd ceti m universitare româneşti vor-; cipa masiv la dezbateri Stei: din 19 centre universi româneşti sînt aşteptat sosească la Cagliari “Si hotârîţi să ajutăm studenţi România sâ afle totul i bursele europene şi cine sE care le distribuie. Doaic. informaţie corect distribuite, o transparenţă totali programelor europene se ţ cîştiga încrederea studenţii- România, care nu mai aut să creadă în vorbe”, deci germanul Markus SchcT responsabilul Viza al AEGrj

LIBRĂRIILE CARE

COMERCIALIZEZ MANUALE ŞCOLARE

Jn acest an, în municr; CIuj-Napoca manua:. şcolare pot S achiziţicif din următoarele librari: |şF

• Librăria “L. Referea:: str. “Gh. Doja” nr. 32 td XII, ■ secţiile romi: maghiară, germană);

• Librăria nr. 4, str.H." nr. 97 (cl. I-XH, sec: română, tnagfrii germană);

• Librăria "Dacia”, > Memorandumului nr. 12 v I-XII, secţiile româsţ maghiară, germană);

• Librăria nr. li, Eroilor nr. 48 (cl. M secţiile română, magfe germană);

• Librăria nr. 14, Cor “Flora” (cl. I-V1II, sen română);

• Librăria nr. 20, Cor» “Union” (el. I-VIii, română);

» Librăria nr. 25, Fabricii nr. 9 (cl. l-'-|ţ( secţia română).

în judeţ, manuali şcolare pot fi achiziţie- de la librăriile din D*[jSi Turda, Cîmpia Turz.i' Huedin.

fn momentul de ,s': librăriile dispun de • număr foarte mare manuale de liceu de trecut cate, atn fost a#**de conduci !CARTIMPEX, sînt valabile. Nu vor fi Pf(® nici în privinţa mat^ alternative pentru ca- primar şt încxîstînd deja comenn -■ editurile Tcora, Hun®1' AU, Aramis, frstlU' European, Polirow-

I*•

%

bis

%

iUVtl

!si * (!)hr

(Mj,

li

s:

ADEVARULde C i u i E V E N IM E N T vineri 28 august 1998 (l5 j

(Comuna Sic - u n cuibhi tra d iţiilo r străvechiftamenii l o c u l u i ( P a r t e a a l l - a ljn comuna Sic, oamenii sînt proşicînd au oaspeţi, şi sînt rie dornici de a-ţi povesti,

arinii te trag de mînecă şi îţi jvstesc. “Păcat câ nu am reuşit

■ 01 Fodor Ştefan

să avem un drum cum se -■.Lumea nu prea vine aici. sintem bucuroşi de oaspeţi. Imnim cum se cuvine pe Jdc ne calcă pragul.”, ţ - (spune-dl Fodor

(în vîrstă de 73 ii). Mai ales că am ce-i greul. La 20 dc

fost în război, t şi prizonier, patru ani, în

nu, a capitala iniei. în rest, toată mi-am petrecut-o mult pe şantiere acasă. Câ asta fac iai mulţi dintre ai i. Sînt constructori, sînt penSonar şi

icup de pămînt”. mă femei, în faţa iăriei stau la sfat.

găsit un plic lat şi, după nume, ie al cui poate fi,

cine şi l-o fi pierdut. Nu ştie nici cealaltă, dar dilema se rezolvă, prin apariţia poştaşului. Este vorba despre o ţigancă. Femeile trimit un puşti ce-şi căuta de joacă prin preajmă, să ducă pierduta scrisoare destinatarei.

în părculeţul din centru se joacă vreo patru copii. Vorbesc amestecat. Cînd româneşte, cînd ungureşte. Unul intră în barul de alături şi se întoarce cîteva clipe mai tîrziu cu două pahare de îngheţată şi linguriţe pentm toţi. Capetele se alătură, pentm a savura împreună deliciul dulce. Rîsetelor lor cristaline li se alătură armoniile muzicale ce se aud de la Căminul cultural. Acolo, tinerii organizaseră o minidiscotecă, aşa, ca în zi de sărbătoare.

Ceva mai încolo ne îhtîmpină primarul, dl Sallai Janos, care ne vorbeşte cu drag despre Sic şi

sicani. Deşi proporţia este de 60 la sută maghiari, 30 procente români şi 10 procente ţigani, niciodată nu au existat divergenţe între ei. “De altfel,

'este o comună liniştită, în care nu sînt furturi, bătăi sau alte nefericite întîmplări. Oamenii nu au timp de aşa ceva. Fiecare munceşte pe rupte, pentm a realiza cît mai mult. Şi vrem, cu totii să facem treabă bună.

M

1

Dl Saltar Ja n o s

Numai de am reuşi sâ convingem Consiliul Judeţean dc necesitatea şi urgenţa pe care o prezintă repararea drumului Sic-Gherla, lucrare la care toţi sătenii sînt dispuşi să contribuie, atît cu forţă de muncă, cît şi material. Dacă s-ar face drumul, am putea să punem bazele unei staţiuni turistice, bazate în special pe forma turismului rural. Condiţii de cazare în familii ar fi, şi încă deosebit de bune. Şi dacă am găsi un doritor care sâ solicite concesionarea izvoarelor de apă sărată şi a lacului, şi să amenajeze o baie, ar fi extraordinar. Oricum, avizele există'. Apele noastre sînt la fel de bune calitativ ca şi cele ale lacului Cojocna.”

D ia n a C Ă IE N A R U

Cum obţinem certificatul de cazier!

: La orice angajare, la înscrierea în anumite şcoli şi cu alte ocazii, la dosar este cemt şi certificatul de cazier judiciar. Cazierul se eliberează de către Serviciul de Poliţie. Oricine are nevoie de cazier judiciar se poate adresa Serviciului Caziere al Poliţiei din localitatea în care se află. Nici chiar cetăţenii străini, aflaţi în ţară nu sînt nevoiţi să se deplaseze în ţara natală pentm a aduce o astfel de dovadă.

Pentm a obţine un certificat de cazier judiciar este nevoie de o cerere-tip, care se primeşte gratuit de la ghişeu, şi care trebuie completată cu majuscule. Solicitanţii trebuie să aibă Ia ei un timbm fiscal în valoare de 50 de lei (sau chitanţă CEC care să ateste plata sumei de 50 de lei ca şi taxă de timbm), precum şi buletinul de identitate (cetăţenii români) sau paşaportul (cetăţenii străini). Pentru solicitanţii bolnavi, cazierul poate fi obţinut şi de către alte persoane, dacă acestea au mandat special de reprezentare, legalizat notarial (procură).

Procura trebuie să conţină atît toate datele de identificare şi de stare civilă ale solicitantului, cît şi cele ale împuternicitului.

Certificatul de cazier se eliberează numai personal solicitantului sauîmputernicitului acestuia.

Cererile se primesc dc luni pînă vineri, între orele 8-10 şi se eliberează între orele 14,30- 16,00. Pentm persoanele născute pe raza administrativ-teritorială a judeţului, certificatul de cazier se eliberează în aceeaşi zi. Pentm solicitanţii născuţi în alt judeţ sau în străinătate, certificatul de cazier se eliberează în maximum 30 de zile.

D ia n a C Ă IE N A R U

Rubrica cititorului

Plata reparaţiilor la acoperiş

Dl Ioan Anton ne întreabă printr-o nsoarc adresata redacţiei ce are de făcut câ deasupra apartamentului domniei k s-au stricat ţiglele şi nu toţi vecinii ® sau pot să contribuie la reparaţia

! operişului. în speţă, este vorba despre 11 imobil cu două nivele, cu mai multe

Ffi* dreply-n sffgţgif O z e b ră p e n tru tot o m u ’

apartamente. Dacă şi vecinul care locuieşte la parter, avînd apartamentul amplasat sub al dumneavoastră este de acord să contribuie Ia repararea acoperişului, puteţi, la înţelegere cu ceilalţi vecini şi cu aprobarea Asociaţiei de locatari să reparaţi numai partea de acoperiş care este deasupra apartamentului dumneavoastră, plata fiind divizată între vecinul de la parter şi dumneavoastră, într-un asemenea caz, Ia înţelegere cu restul

locatarilor, dumneavoastră nu veţi mai .contribui la plata reparaţiei restului acoperişului. Desigur, acest lucru se poate face doar- la înţelegere cu vecinii, ţinîndu-se cont de urgenţa unei astfel de lucrări. Din punct de vedere legal, însă, acoperişul rămîne bun indiviz comun şi la reparaţia lui sînt obligaţi toţi locatarii imobilului.

D ian a C Ă IE N A R U---------- :-------:------- ;--------------------------------- . -------------.---------------- I

goblema pasajelor subterane... mru că într-adevăr este o problemă, mila pietonală este lăsată în voia ■fjj.sau,- şi mai rău, la bunul plac şi F®aţia bolnavă, în unele cazuri, a F Persoane care nu au nici o treabă U®st aspect al vieţii cotidiene. Spun P l, lucru pentru că, deşi avem o “ ""ie sistematizare cu subcomisiile i - ocupă de circulaţia rutieră şi " alâ, activitatea ei este foarte

_ “Mă, plină de fapte înălţătoare, dar J, ■ cum zice Nenea Iancu, lipseşte, l aîa, cu desăvîrşire.Uucepem cu începutul! ;

ÎA i nâ?tur, ceva mai- sus de Pfaul Minerva, există un pasaj. Cu

• , ariiîn urmă scriam că locul este un s 5.Senin de lucrări de diplomă pentru ■ de atunci. Vremurile s-au i. i pat, oamenii s-au făcut "clientelă”, ( ^colegii noştri de la secţia politică < ţ ®'inadvertenţele persistă pînă în

j ’ astre. Ba, mai mult, pentru ca nostru drag şi-scump să nu se

' 15* coborîna şi ureînd scări, «eriştii (?!) au gîndit, au cheltuit o

grămadă de bani din avutul public şi, în fina!, au decis: trebuie o zebră! Numai că zebra cu pricina face necazuri cît încape. Vine tramvaiul, să zicem, şi, fiind pantă, trebu ie să pună o frînă nemaipomenită pentru a lăsa cîţiva trecători galeşi să trayerseze. Cînd, la nici un pas, se află un pasaj, construit cu efortul financiar al nostru, al tuturor. Pentru ce? Pentru ca pe un anumit tronson să se asigure fluenţa circulaţiei autovehiculelor şi, pe de altă parte, protejarea pietonilor. Numai că minţi ignorante (ca să nu le zicem bolnave) îngăduie şi chiar marchează o zebră inutilă, periculoasă şi compromiţătcrire pentru toată circulaţia.

în zona Gării nu s-au trasat zebre. Pasajul s-a construit de la sine, cum se spune, pentru că realmente se simţea nevoia lui. Prea multe intersectări, prea multe pericole... Cît de greu s-au obţinut a p ro b ă rile /v ă vom povesti, poate, altădată) Cert este că lucrarea s-a realizat, panglica a fost tăiată şi, în scurtă vreme, s-a reluat circulaţia pietonală şi cea rutieră... tot la suprafaţă. Locul mai

este folosit pentru depravări bacice (în pasaj există crîşme ce... scoţ din om latura abjectă, măcinînd ficaţi şi creieri, deopotrivă).

Scriu aceste rînduri cu amintirea unor vorbe, auzite într-un aglomerat oraş al Europei. Spunea un turist că, pentru a evita Moartea (pe şosele, bineînţeles), ar trebui ca fiecare pieton să aibă "zebra lui”. Iar şoferii s-o respecte cu sfinţenie. Nu comentăm do leanţa turistului. Atragem numai atenţia că în perspectiva noilor proiecte de sistematizare nu trebuie să se uite nici pasajul, nici zebra pietonală. La ce ar mai folosi, spre exemplu, pasajul din Piaţa Mihai Viteazul, dacă la suprafaţă s-ar derula aceeaşi circulaţie bramburira? Investiţii de acest gen (chiar cu povara unor eforturi financiare) ar trebui făcute în Zorilor, str. Aurel Vlaicu, Mănăştur...

Numai aşa ar putea tot omul să "treacă” strada în condiţii de siguranţă maximă, după cum şi autovehiculelor ei s-ar asigura fluenţa în rulare.

Sînt vise chiar de nerealizat?R a d u V ID A

Deşi biserica respinge vrăjitoria, C lu je n ii a p e le a z ă

fre cv e n t la s e rv ic ii de g h ic it

Dificultăţile pe care le întîmpină oamenii, nereuşitele cu care . s-au confruntat şi se confruntă fi determină pe unii dintre semenii noştri să treacă dincolo de pragul superstiţiilor ca reflex al vieţii cotidiene. Astfel, unii oameni cred că toate fncercările la care viaţa fi supune, eşecurile pe care le-au avut de-a lungul timpului sfnt rezultatul blestemelor,farmecelor sau vrăjilor ce le-au fost făcute de duşmani.

Probabil” acesta este motivul palma, irisul, saliva, cărţile decare îi determină să meargă la joc şi multe altele, reprezintăclarvăzători, prezicătoare sau pentru clarvăzători posibilităţi deghicitoare. Cele mai frecvente a prezice viitorul în schimbulvictime ale “cunoscătoarelor unei sume cuprinsă între 10.000;viitorului” sînt femeile, şi 15.000 lei. In urma unei astfelreprezentantele sexului frumos constituind o pradă mai uşoară.

Dincolo de obişnuitele ghicitoare cu fuste lungi întîlni te la tot pasul în Parcul central, care te ademenesc la orice oră să îţi dezvăluie tainele viitorului, locuitorii Clujului beneficiază şi de “serviciile de ghicit” ale unor persoane profesioniste.Acestea pot fi găsite în multe din blocurile oraşului, dar uşa ţi se va deschide doar în cazul în care te vei prezenta însoţit de o persoană cunoscută lor.

Imaginea ghicitoarelor modeme este departe de cea pe care cei mai mulţi dintre noi o avem despre casele în care locuiesc “cunoscătoarele viitorului", despre înfăţişarea şi îmbrăcămintea acestora.Locuinţa lor este de cele mai multe ori un apartament dc bloc, persoana carc te întîmpină este o bâtrînă inofensivă, iar modul în carc sc- desfăşoară şedinţa dc ghicit nu arc nimic din atmosfera plină de vrajă prezentată în filme. •

Cu toate acestea mulţi dintre locuitorii Clujului apelează la servicii de ghicit, uneori fiind necesară o programare, întrucît o ghicitoare are 10-12 clienţi pe zi, iar la orele la care se difuzează serialul sud-american accesul este interzis.

Majoritatea prezicătoarelor susţin că nimeni nu lc-a învăţat această “meserie*1, ci totul este inspiraţie şi concentrare. în momentul în care se desfăşoară şedinţa de ghicit cineva parcă lc şopteşte la ureche ceea ce trebuie să spună. Ghicitoarea I.D.- 65 ani, afirmă câ la început aude un fel de foşnet, după care, “ca la radio**, cineva vorbeşte şi îi spune ce. i se va întîmplă persoanei în cauză, rudelor şi cunoştinţelor acesteia. “în urmă cu un an i-am spus unei femei că va avea un copil, deşi toţi medicii i-au spus că nu poate să ţină o sarcină, şi acum o săptămînă a, născut o fetiţă**, ne-a declarat clarvăzătoarea I.D.

Ghicitoarea C.C.- 68 ani susţine câ nu numai ce prezice se îndeplineşte , ci şi ceea ce visează: “înainte de decembrie 1989 am visat că va fi război în ţară şi Ceauşescu va muri”.

Cafeaua (cel mai frecvent),

de şedinţe o persoană poate să _ afle ”cu certitudine” că va avea

ani în care o să-i meargă ca pe roate, dar cu siguranţă în anumite perioade necazurile nu îl vor ocoli.

Pentru a fi şi mai convingătoare multeprezicătoare nu ghicesc în zile de sărbătoare sau folosesc tehnica ghicirii cu obiecte sfinte (resturi de veşminte clericale, cheia bisericii, scrierea unor nume pe biserică etc.).

Reprezentanţii Bisericii afirmă câ instituţia sfîntă nu are nici o legătură cu acest tip dc vrăjitorie, repingîndu-1 cu hotărîre.

Din punct de vedere religios nu numai cei ce prezic viitorul sâvîrşcsc un păcat, ci. şi cei cărora li sc {ţhiceştc, întrucît “vrăjitoriile sunt iscodiri diavoleşti”, după cum le numeşte Arhimandritul Cleopa Ilie în “Lumina şi faptele credinţei”.

Cea mai frecventă soluţie pe care o dau femeile - ghicitoare este aceea dc a-i trimite pe oameni la preot sâ lc facă rugăciunea specială împotriva blestemelor. Punîndu-se. pe acelaşi plan cu biserica, deşi cel mai adesea ştiu cu certitudine că sunt respinse de aceasta, persoanele care ne “văd” viitorul reuşesc să-i convingă şi pe cei

. mai puţin creduli, astfel că în Cluj, în pragul mileniului trei, - serviciile ghicitoarelor sunt solicitate în mod regulat.

D e lia G H E O R G H 1T Ă

Corosabil«Corosabil»CorosobilF etiţa s e ju c a

n e s u p r a v e g h e a tăIeri, în comuna Unguraş, în

jurul orelor 17,30 în Bobîlna, în curtea casei, Moldovan Ioana, în vîrstă de patru ani, se juca. La un moment dat, scăpînd de sub ochiul părinţilor, fetiţa a ieşit din curte, viind să traverseze strada. La vîrstă ei, fetiţa nu ştia sau,

pur şi simplu, uitase sâ se asigure. Maşina cu numărul de înmatriculare CJ 03 WVH, condusă de Orban Ferencz, care venea dinspre Dej a accidentat-o grav. Cu un traumatism cranio-cerebral şi fractura femurului sting, Ioana a fost transportată şi internată de urgenţă la Clinica de chirurgie infantilă din Cluj. D.C.

(J6) vineri, 28 august 1998 ULTIMA ORĂ

Ticu Dumitrescu doreşte să afle In Camera Deputaţilor dacă Ion Diaconescu şi Nit lonescu-Galbeni vor susţine legea accesului la dosarele Securităţii in forma ini

L id eru l AFDPR , senatoru l C onstantin Ticu Dum itrescu, a declara t ieri că îşi va susţine în C am era Deputaţilor proiectul de lege privind accesul la dosarele fostei Securităţi, “în speranţa că la C am era D eputaţilor, unde preşedinte este Ion Diaconescu, legea va reveni la forma iniţială”.

T icu Dum itrescu crede că, sp re deosebire de Senat, unde preşedinte este liderul PD, Petre R o m an , Cam era D eputaţilo r, condusă de Ion D iaconescu şi C o m is ia SR I, p re z id a tă de N ic o la e lonescu -G alb en i, ar putea retrage modificările aduse legii.

“D iaconescu şi G alben i au declarat public că susţin legea şi

vreau să dem onstrez dacă este sau nu valab il angajam en tu l declarativ al celor do i”, a spus Ticu Dumitrescu.

Senatorul C o n stan tin T icu Dum itrescu a fost suspendat pe o perioadă de un an din PNŢCD, în toamna anului 1997, în urm a unui conflict cu liderii ţărănişti Io n D iaco n escu şi N ic o la e lo n e s c u -G a lb e n i . T ic u Dumitrescu i-a acuzat pe c d doi l id e r i ţă ră n iş ti că se o p u n adoptării legii privind accesul la dosarele Securităţii, chiar dacă d a u d e c la ra ţii că o s u s ţin . D ia c o n e s c u - ş i G a lb e n i a u declarat public, după aceea, că susţin legea, fiind deranjaţi de unele epitete formulate la adresa

lor de D um itrescu. U n alt lider PNŢCD, m inistru l de Interne Gavril D ejeu, a înain ta t o serie de amendam ente la lege, el fiind şi p re şe d in te a l Ju r iu lu i de onoare a l p a rtidu lu i, care l-a suspendat pe D um itrescu.

D u p ă a ce ea , le g e a a fost m od ificată m u lt în S enat, o c o n tr ib u ţ ie e s e n ţ ia lă la modificarea ei avînd-o senatorii O poziţiei, cei a i P D şi ch ia r , p re ş e d in te le P N L , M irc e a Ionescu-Quintus.

D ezbaterea legii în Senat a , fost am înată de m ai m ulte ori,

fie din m otive procedurale, fie pentru că, pur şi simplu, senatorii n-au v ru t să o discute. După două sesiuni parlamentare, legea

accesului la dosarele Secit a fo s t adoptată, modi{; esen ţială fiind că dosar;; răm îne în custodia SRI şi t r e c e la u n consiliu ţ c o n s titu it în acest sco personalităţi ale vieţii puţ: u rm a acestei modifici-; D u m itre sc u a anunţa! re trage din calitatea de ir a l legii.

în m om entul de faţa, leg e se află la Comisi; co n d u să de Nicolae Ic, G a lb e n i , c a re trebui; avizeze. Avizul de tos a c o r d a C o m is ia juri; C a m e re i Deputaţilor, trebuie să întocmească sin necesar dezbaterii legii i

Marko Bela refuză săparticipe la Forumul Secuimii de la Cernai

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a anunţat, ieri, In conferinţa de presă, că nu va participa la Forumul Secuimii pentru Reînnoirea UDMR, convocat de Laszlo Tokes pentru 12 septembrie, la Cernat. Marko Bela a arătat că nu sprijină astfel de foruri, pentru că în Statutul UDMR sînt prevăzute forurile necesare pentru luarea deciziilor politice.

De asemenea, preşedintele UDMR a respins acuzaţiile formulate de Laszlo Tokes la adresa conducerii UDMR privind poziţia “conciliantă" a liderilor UDMR şi “abdicarea de la principiile prevăzute în program".

Preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tokes, a criticat dur, la începutul săptâm înii, po litica “de cedări" a conducerii Uniunii în faţa "puterii româneşti". El a spus că va dezbate la Forumul Secuimii problema ‘drumului greşit” pe care îl urmează liderii Uniunii. Potrivit lui Tokes, UDMR a pierdut deja jumătate din electoratul maghiar.

Taxele pentru admiterea ia facultăţile eleIfil’fe 2,5stat i i i ®[-J c.- l 8 mn?$

v? i ' I i i i a § i s B Î ate i* mC andidaţii ia adm iterea în învăţăm în tu l superior declaraţi prom ovaţi peste

locurile finanţate dc la buget v o r plăti o taxă anuală în funcţie de facultate, profil şi durata perioadei de studiu, carc poate o sc ila între 2,5 şi 10 m ilioane d e lei. D in date le parţiale cen tralizate Ia M in iste ru l Educaţiei “ re iese că senatu l Universităţii dc Medicină şi Farm acie “ luliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a aprobat 110 locuri cu taxă repartizate Facultăţii d e M edicină (50),- Facultăţii de Farm acie (30), Facultăţii de Stom atologie (20) şi C olegiu lu i de tehnică dentară (10). C ostul taxei dc studiu pentru un student, în anu l universitar 1998/1999, a fost stab ilit la o valoare estim ativă de 10 m ilioane de lei, sum ă diferenţiată în funcţie dc profilul facultăţii şi de durata acesteia. Facultăţile c u profil agricol, zootehnic şi de m edicină veterinară aparţinînd U niversităţii B anatu lu i - T im işoara percep o taxă d e 2,5 milioane dc lei, iar cele tehnologice, inginereşti şi de ştiinţe econom ice d in A rad au fixat o taxă de patru m ilioane d c lei. N u m ăru l de locuri cu taxă o sc ilează în funcţie de spaţiul şi dc num ărul dc cadre didactice disponibile a le fiecărei instituţii, între 5 si 50.

Victor Babiuc a fost convins să acceptere c tific a re a bugetului « * 3 i r a ţ |« ş f « 5

£1 1

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat, ieri, după o şedinţă a C onsiliului Politic al PD, câ m inistrul Apărării, Victor Babiuc, va fi “nevoit” să accepte rectificarea bugetului. R om an a spus câ rectificarea bugetului “reflectă” încercarea G uvernului de a menţine un-“echilibru” . Pe d e altă parte, în conferin ţa de presă a PD , R om an a refuzat să comenteze situaţia bugetului apărării, susţmînd că este de competenţa Consiliului Suprem de A părare a Ţării “să ia o decizie”. Petre R om an a susţinut că la rectificarea bugetului nu a fost luată în calcul legea tichetelor de m asă. M inistrul A părării N aţionale, V ictor Babiuc, a apreciat, m arţi, câ apropiata rectificare bugetară va perm ite M A pN “doar să plătească, sâ hrănească şi să îm brace A rm ata” . în tr-o declaraţie de presă, B abiuc s-a întrebat “cît va m ai fi tolerată inconştienţa M inisterului de Finanţe, care nu înţelege că prin asem enea m ăsuri pune în pericol securitatea naţională?” .

M inistrul A părării a susţinut că rectificarea “va aduce atingere M A pN cu circa 4%, ceea ce este foarte grav , ţinînd seam a de faptul că bugetul A rm atei era deja unul de supravieţuire” .

Guvernul a Ordonanţa pi

funcţionarea cabinetelor medicale

d

P[Jî

Un copil de 11 ani din Del a fost internat la Spitalul de Chirurgie Infantilă din Cluj după ce a fost bătut de tatăl său

D inu B erki (11 an i) a fost internat cu comoţie cerebrală, traumatism cranio-facial şi p lăgi m ultiple. Băiatul spune că tatăl său a ven it b ea t acasă şi a început să îl bată fărâ să a ibă un m otiv. Copilul susţine câ nu este p rim a dată cînd tatăl său îl bate şi afirm ă c ă m am a sa a plecat de acasă în urm ă cu cinci luni pentm că nu mai suporta bătăile p e care le prim ea de la soţul ei.

M ed ic ii de la Spitalu l d e C hirurgie Infantilă din Cluj afirm ă câ D inu Berki su fe ră de s in d ro m u l S ilv e rn m a n , o a fec ţiune care ap are în u rm a bătăilor repetate şi are consecinţe grave asupra dezvoltării psihice şi fizice a copiilor.

Poliţia a început cercetările în cazul tatălui lui Dinu Berki pentm rele tratamente aplicate minorilor.

Guvernul majorează preţul energiei termice livrate populaţiei

Executivul a adoptat, ieri, o hotărîre pentm modificarea p re ţu lu i en e rg ie i te rm ice livrate populaţiei, care creşte d e la 8 7 .0 0 0 le i/G cal, la 89.000 lei/G cal. .

Acest ta rif intră în vigoare începînd cu luna august 1998 şi c u p r in d e a tî t p r e ţu l p roducătorulu i, cît şi tarifu l pen tm distribuţie.

H o tă rîre a m odifică H G 239/1997 p riv ind stabilirea n ivelu lu i m axim al preţu lu i la care energia termică poate fi livrată p o p u la ţie i

I r c n i a i l a 1 1 s t a d a E a i

p i t i p a i i p f s boa Itoviiln&gurmare din pagina 1

la T u rd a şi D ej. C am ioanele, tim rile şi alte a u to v eh icu le masive, p e lîngă faptul c â vo r c irc u la în siguranţă, nu v o r m ai fi astfe l n ev o ite să treacă prin P ia ţa C ipariu , evitînd supraag lom erarea acestei pieţe.

L a d e sc h id e re a fe s t iv ă d e ie r i a u participat reprezentanţi ai Prim ăriei din Cluj- N ap o ca , în frunte cu prim aru l G heorghe F u n a r (so s it special p en tm a tăia ne lipsita p a n g lic ă !) , delegaţi a i Po liţie i c lu jene, ai G r u p u lu i d e Ş a n t ie re D ru m u ri şi Poduri, precum ş i a i D ire c ţ ie i de G o sp o d ărire Com unală. D l G h e o r g h e F u n a r n e - a dec lara t, c u acest prilej, câ s t r a d a F a g u lu i n u e s te singura arteră din municipiu care se m odernizează. Şi la a lte d ru m u ri din oraş s-au făcu t lucrări de reparare, în tim p c e a lte le se a flă în a ten ţia autorităţilor, to t în a c e s t s c o p . D l M ih a i M u r e ş a n , d i r e c to ru l D ire c ţie i d e G ospodărire

Com unală, susţine că această arteră a fost construită p en tm a suporta un trafic intens, la care participă foarte m ulte m aşini grele.

Lt. col. C onstantin G iurgiu, şefiil Poliţiei M unicipiului C luj-N apoca, ne-a declarat: „Poliţia crede că această arteră e o realizare importantă. C hiar dacă nu e ideală, e totuşi foarte bună. D eocam dată , segm entul nu corespunde întocm ai exigenţelor siguranţei c ircu la ţie i, d a r se p re v ed e p en tm anul urm ător realizarea cele i de-a doua părţi a lucrărilor. în această a doua parte este

p lanificat să se facă trei benzi, astfel îneît m aşinile mari să poată beneficia de un traseu optim . Poliţia este foarte m ulţum ită de acest început prom iţător.11 în tr-adevăr, p e arteră a u fo s t in s ta la ţi , d e -a lu n g u l lin ie i lo n g itu d in a le , b u to n i re f le c to r iz a n ţi (aproxim ativ 170 pe 800 de m etri de drum) care uşurează traficul nocturn. D a r nu acest 'lucru îngrijorează şoferii. R .T ., un şofer profesionist, ne-a m ărturisit: „O problem ă a r fi cîteva intersecţii şi une le curbe de aproape 90 de grade de pe acest drum , foarte periculoase . Iam a c red că este aproape im posib il să circuli pe aici, m ai ales că e vo rba şi de un drum în pantă“ .

t *

Foto: I. PETCU„ « A ri v*l-«*wdWe«aiti

G u v ern u l a adopte şedin ţa de ieri, o ordo: p r iv in d fu n c ţk cab inete lo r medicale, c r e e a z ă prens: descentralizării servicii asistenţă medicală prl s a u de special am bulatorie. Ordona:: f G uvern prevede mfii t c a b in e tu lu i medici in s t i tu ţ ie de asigunf asistenţei medicale pri i d e m e d ic in ă gene: s to m a to lo g ie sau s p e c ia l i ta te . Actul constituire este Cerdi * de înregistrare în Reţ [ unic a l cabinetelor met j, a f la t în administş autorităţii sanitare pul

Cabinetele medicale* * -înfiinţa în cadrul uniu & sanitare existente sau k in d e p e n d e n t , în ţ a u to r iz a te , încheiate c o n c e s io n a te medic* C a b in e te le se c o n tro lu lu i exercite M in iste ru l Sănătăţii, unităţile subordonate obligaţia de a menţii® d en u m irea lor, specr a c t iv i tă ţ i i desfişu A c t iv i ta te a cabine: m edicale este asigurad către m edicii de med generală - medici de fe m e d ic i stomate. specialişti, precum şi # categorii de personal o* acreditat. Profesia decj poate fi exercitată tf cadrul unui cabinet n& individual, cît şi în & ( c a b in e te grupate, asociate, societate mec constituită din doi sac m u lţi m edici asoe- O rdonanţa va per®/ a se m e n ea , Pr'™!fl c a b in tc lo r din sist- public. Cele constilc- baza altor reglemente obligaţia dc a se adv noile condiţii de (W * în termen de şase l®1 apariţia ordonanţei. 0

0!

l l l

laiifr[ C

Autorizată prin S.C. nr. 12 8 /1991. judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Quj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1391 cod fiscal R 204469

IU E CĂLIAN (red acto r şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax: 19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

m m m -

l l i l

Secretar de redacţie de serviciu: Simion DAN

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social,Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport; _______19.21.27; D ifu zare , M ica p ub lic ita te :19.49.81 f.Subredacţia Turda: tel/fax. 31 .43 .23 ; T ! m i IL EXULTAT tT ^ T 0 ^ Subredacţia Dej: tel/fax: .21.60.75 - Hei