PD aşteaptă• Declaraţiile lui Vasile

Liderul grupului PD din Camera Deputaţilor, Alexandru Sassu, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, că aşteaptă sancţionarea vicepreşedintelui PNŢCD, Vasile Lupu, dacă acesta i-a

sancţionarea Ini Vasile LupuLupu - un posibil nou conflict intre PD şi PNŢCD •

pădurile. Lupu a mai spus că “jaful” asupra pădurilor a “trimis” bani grei în buzunarul liderilor politici.

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a declarat, ieri, că nu

acuzat, într-adevăr, pe liderii PD de corupţie. Vasile Lupu a declarat, duminică, la Satu Mare, că PD s-a “angajat” faţă de funcţionarii corupţi din Romsilva să nu retrocedeze integral

comentează afirmaţiile lui Vasile Lupu, din lipsă de documente. “O să-l rog pe- Vasile Lupu cînd face astfel de declaraţii să se bazeze pe acte”, a spus Diaconescu. în opinia sa, Vasile Lupu nu a fost primul care a încălcat protocolul, mai exact moratoriul privind declaraţiile politice, acest fapt fiind făcut de către democraţi. -

PNŢCD intenţionează să retrocedeze “parţial” pădurile către foştii proprietari, a arătat liderul ţărănist care a precizat că PD nu doreşte retrocedarea acestor suprafeţe considerînd că, dacă ele vor aparţine statului, vor fi mai bine conservate. Diaconescu1 consideră că acest subiect va constitui un punct important în negocierile din coaliţie.

Ofertă specialăd e a b o n a m e n t e

ADEVĂRULde Cluj .PREŢUL RĂMÎNE

m m m1 3 .0 0 0

lei/lună

onaţi-vă A C U M !

n:• o ) 4

1 i£•• • ■£ - ? ■ --Mr | ?

mar independentANUL X NR. 2197 ISSN 1220-3203

MARTI 10 FEBRUARIE 1998 16 PAGINI 800 LEI

'UNIUNEA AVOCAŢILOR DINi ROMÂNIA-BAROUL CLUJ |

Taliloiil ,avocaţilor

j,partea I B

avocaţi stagiari p r a ]

C O C O P OSalariaţii din sănătate au fost; ieri, două ore în grevă

ION G O IA

L

Ş tiam, pînă nu demult, că deciziile mai importante privind guvernarea ţării emanau de la un organism j politic denumit prescurtat COCO (Consiliul de

Coordonare al Coaliţiei). Am spus, “pînă nu demult”, deoarece după amplificarea divergenţelor dintre PNŢCD şi PD am aflat că, de fapt, acest organism nu prea a funcţionat, dovedindu-se a fi ineficient. De ce? Pentru că - explică unii - atunci cînd era convocat (în ultimele luni tot mai rar) -

-participau prea multe persoane din partea fiecărui partid. Acum, după aşa-zisa împăcare consfinţită prin semnarea unui protocol de către Diaconescu, Roman, Quintus, Cunescu şi Vosganian în loc de COCO a apărut COCOPO (ConsiliuP de Coordonare Politică)*din care fac parte numai cei şase lideri menţionaţi, plus Victor Ciorbea. Deci, ei au pîinea şi cuţitul. Decid absolut totul: ce trebuie să facă Executivul, ce legi trebuie să voteze Parlamentul. Acest organism se vrea a fi un fel dc Birou Permanent al CPEx al PCR, care tăia şi spînzura. Dacă e aşa, de ce mai e nevoie de dezbateri în Parlament, cum bine remarca senatorul ţărănist George Pruteanu şi cum ziceam noi cu vreo şase luni în urmă? Să se prezinte în camerele reunite cei şase şefi de partide şi să voteze aşa cum au decis în COCOPO.

N-am nimic împotriva lui COCOPO, dar mă întreb dacă prin el se contribuie la extinderea democraţiei în societatea

. românească, dacă existenţa acestui organism va da un plus de eficienţă activităţii Executivului şi Legislativului. în ce mă priveşte, am îndoieli. Şi nu doar îndoieli, am convingerea că activitatea acestuia va reprezenta o frînă în procesul de reformă din România. Noi nu avem nevoie de astfel de organisme, ci de Guvern şi Parlament eficiente. Nu din lipsă de astfel de organisme reforma a fost stopată în toamnă, investitorii străini nu prea s-au înghesuit, inflaţia a fost de 150 Ia sută (faţă de 90 la sută prognozat), nu de aceea Produsul Intern Brut a scăzut cu aproape 7 la sută în 1997 (faţă de o creştere zero programată).

COCOPO a fost înfiinţat, săptămîna trecută, aşa, de văzul lumii, pentru a da impresia de unitate de monolit a coaliţiei.El nu va putea funcţiona, deoarece deciziile se iau prin consens, iar Partidul Democrat, în situaţia în care se află, va fi Gică Contra. Ce se va întîmpla cînd se va discuta în COCOPO despre proiectul de lege privind modificarea Ordonanţei de u'rgenţă privind modificarea Legii învăţămîntului? Poziţia liderilor PD este foarte clar exprimată de cîteva zile şi ea nu concordă cu ale celorlalţi lideri âf partidelor din coaliţie.

Oameni buni, lăsaţi viaţa să-şi urmeze cursul firesc! Lăsaţi luarea deciziilor pe seama instituţiilor abilitate de lege.*

' , !;U i m i ţ i i p i

O u s in tH c â iifsolidarizat medicii şi... pacienţii

Ieri, timp de două ore, cca 67 Ia sută din sectorul medico-sanitar din judeţul Cluj a fost blocat. începute în urmă cu o săptămînă, acţiunile de luptă sindicale se apropie de apogeu. Membrii Federaţiei Sanitas şi Camerei Federative a Medicilor Cluj au respectat programul anunţat şi au intrat în grevă de avertisment, cu încetarea activităţii, între orele 9 şi II.

Pe plan naţional, 80.000‘de sindicalişti Sanitas, cadre medii sanitare, au protestat la unison pentru a atrage atenţia guvernanţilor

Asupra situaţiei critice existente în acest domeniu. Medicii"au fost şi ci relativ uniţi, la CFM Cluj, fiind primite din partea confraţilor din Oradea, Suceava, Piatra-Ncamţ şi Bucureşti semnale în acest sens.

• La Cluj, celor 4.000 de grevişti Sanitas li s-au alăturat cei 300 de medici din Camera Federativă Cluj şi 200 de medici rezidenţi. Cu o astfel de participare numeroasă din partea personalului medical, emoţiile pacienţilor erau

v________ Luminiţa PURDEA1continuare în pagina a 6-a -

ÎN A L T E F E TE B IS E R IC E Ş TI S ÎN T C H E M A TE S Ă

S P R IJ IN E C O N G R E G A ŢIA IN IM II N E P R IH Ă N ITE

Comitetul de susţinere morală a Congregaţiei Inimii Neprihănite, constituit la Paris pe 8 ianuarie, se adresează înaltelor feţe bisericeşti din România, “care sînt rugate şâ binevoiască a primi titlul de preşedinte dc onoare al sus-numitului comitet, să se declare, în mod public, solidari cu drepturile legale şi iegitime ale Congregaţiei Inimii Neprihănite; şă intervină, în acest sens, pc lîngă puterile publice1 din România; să protesteze pe lîngă ambasadorul I.P.S.S. Papa Ioan-Paul al doilea, la Bucureşti, contra participării anumitor preoţi romano- catolici la acţiunile de constringere morală a sus-numitei Congregaţii”

Pc lista Comitetului sc află 22 dc nume, înalte feţe bisericeşti din România.' între acestea sc găsesc I.P.S.S. Ioan Robu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romano-Catolicc din Bucureşti; I.P.S.S. Teoctist, patriarh al Patriarhiei ortodoxe Române; I.P.S.S. Lucian Mureşan, arhiepiscop, mitropolit al Mitropoliei Grcco- Catolicc din Blaj; I.P.S.S. Sebastian Krauter, episcop al Episcopiei Romano-Catolice Ungare din Timişoara; I.P.S.S. Rcizer Pal, episcop al Episcopiei Romano- Catolicc Ungare din Satu-Marc ş.a.

Lista medicilor da fam ilia .. acreditaţi s-a îm bogăţit ca alta 6 0 da numa

Direcţia Sanitară Cluj a acordat acreditări pentru alţi 60 de medici din judeţ, care intenţionează să devină medici de familie. Recenta suplimentare a listei a ridicat ia 27© numărul medicilor din judeţ care au undă verde sâ profeseze ca medici de familie. în numărul de mîine al ziarului vom publica tabelul cu „familiştii” acreditaţi.

Funar crede că procesul său cu Fărcaş şi Sârbu este Influenţat politicFinalul

- dată.inI

b r

carierei publice a primarului ii va constitui sentinţa acest proces", declară Radu Sârbu

Prefectul caută în trib u n a l m o tivu l s u s o. t : t k a t i s

rii primaruluil Foto: I. PETi

Apropierea sentinţei în procesul de calomnie intentat primarului Gheorghe Funar de prefectul Alexandru Fărcaş şi de preşedintele FPS Cluj, Radu Sârbu, sporeşte tensiunea în sala de judecată şi dă prilejul unor noi răfuieli politice în afara ei.

Fără a aVea obiecţii în privinţa completului de judecată, Funar spune că se fac presiuni politice pentru a fi condamnat şi că se va constata la finele procesului dacă ele vor fi încununate de succes. “Probele de Ia dosar şi declaraţiile martorilor au evidenţiat faptul că cei care mă acuză au încălcat legea. Este evident că o soluţie de condamnare a mea dată de instanţă nu poate fi luată decît în urma unei presiuni de ordin politic”, afirmă primarul.

Acuzatorul său în procesul de calomnie,Caius CHIOREAN

itinuare în pagina a 4-a

B A N C A C O M E R C IA L A

"Ion Ţiriac” S.A.Sucursala Cluj, str.Cometei nr.l-5,

telefon 064/ 438750, 438752,Fax: 064/ 438751, telex 31 233 BCITCJR

Dobînzile pasive în lei valabilei începînd cu data de 3.02.1998

1. Persoane fizicea) Disponibilităţi în cont curent - 13 % pe an

Suma minimă: 100,000 laib) Depozite pe termen

1 lună 57 % pe an2 luni' 64 % pe an3 luni' 70 % pe an6 luni 65 % pe an9 luni 67 % pe an

12 luni 68 % pe anSuma minimă: ♦ 500.000 lei psntn i Ri m imcti

♦ 300.000 lei pentru sucursalele şi filialele din ţarş 2. Persoane juridicea) Disponibilităţi în cont curent - 13 % pe an *

Suma minimă: 1 nnn nnn io1.

1 lună 55 % pe an3 luni 65 % pe an6 luni 60 % pe an

12 luni 62 % pe an

♦ 5.000.000 lei pentru sucursalele din ţară.

2 ) marţ!, 10 februarie 1998 AGENDA A D E V Ă R U Ld e C l u j

• Azi: Calendarul ortodox: + Sf. Sfinţit Mc. Haralambie şi Valentina; C alendaru l g reco - catolic: Sf. Haralamb, m. pr. (+2Cf2); C alendaru l rom ano- catolic: Sf. Scolastica, fc.

• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf.Sfinţit Mc.Vlasie; Sf.Teodora împărăteasa (Harţi); Calendarul greco-catolic: Sf.Blasiu, ep.m.' (s.IV). Prima apariţie a Preacuratei Fecioare Maria la Lourdes (1858); C alendaru l rom ano-ca to lic : Apariţia Sf.Fecioare Maria la

‘Lourdes.îi felicităm pe toţi cei care,

împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90

• PRIMĂRIA TURDA: 31 -31 -60 PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01

• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POUŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27 POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76POUŢIA DEJ:21-21-21 POUŢIA TURDA: 31-21-21 POUŢIA CÎMPIA TURZII: 3682-22 POUŢIA HUEDIN: 25-15-38 POUTIA GHERLA-24-14-14

• POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971

• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931

DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958

R.A.TERMOFICARE: 19-8748 SC MONTENAY SA: 41-51-71 R.A. APĂ CANAL: 19-63-02

• SC. "S ALPREST S.A: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132SC PRIVAU 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hala inspecţii: 43-38-08.

• AEROPORT: 956• GARA Cluj Napoca: 952

AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40-09; intem-43-20-01;Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

CURSE INTERNATIONALE

din Autogara II:• "Cluj-Napoca - B u d ap esta , cu pleca rc d in C lu j-N a p o c a în z ilc le dc luni, m arţi, jo i şi v ineri la o ra 7 ,00 şi înapoierea d in B u d ap esta în zi lele dc m arţi, m iercuri .v in eri ş i sîm bâtă la o ra 11,00.

I N F O R M A Ţ I I A u to g a ra I : 1 4 -2 4 -2 6 A u to g a ra I I : 4 3 -5 2 -7 8

T A R O M : 5-01 - 29,03,1998 luni-vineri

Cluj Buc. Buc. Cluj9,15 10,15 7,45 8,45

18,45 19,45 17,15 18,15sîmbătă

Cluj -> Buc. Buc. -> Cluj13,35 1435 12,15 13,15Preţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24;----13-01-16- pentru externe •

m : A»R:dc luni pînă vineri

Bucureşti Cluj ■) Bucureşti 830 935 - 9,50 10,551720 1825- 18,40 19,45

StrJIorea nr.l I E I 13-69-40.43-23-82,

lEI.l’AX: 13-WJ-26

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

9 -13 februarieMedicina generală. Dr.M.Suciu -

12 (12-14), dr.S.Loga -13 (14-16), dr.L. Rasa- 9 (16-17), dr.C.Iovită -11 (13-14), dr.R. Cotării - 11 (10-12), dr.V. Tâtaru -9 (12-14), dr.C.Nistor- 11 (1244), dr.I. Boilă - 9, 10, 12, 13 (10-12); Tratament homeopat. Dr.L. Barbăalbâ -11, 13 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman - 9, ÎI (10-12), dr.A. Iancu-10 (11,30-13), dr.Gh.Uza-9 (12-14), dr.C. Vlad-11 (14-16), dr.D. Pîrv -9 (15-16), dr.Cs. Szakacs - 11 (15-17); Reumatologie. Dr.I. Alb-10 (12-14), dr.C.Zotta - 13 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor-10,12 (10- 12); Chirurgie. Dr.C. Cosma- 10,12 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 10 (13-15), dr.M. Fritea- 10(14-16),; dr.L. Toma - 12 (10-12);Dermatologie. Dr.H. Radu -12 (12- 14), dr.S.Bârlea - 11 (15-17); Ecograf. Dr.M.Călin - 13 (10-12); Psihiatrie. Dr.I.Bădescu -11 (13,30); Ortopedie. Dr.Z. Popa - 9 (11-12); O.R.L..Dr.C. Ridulcscu - 9 (12-14), dr.I.Mihali-13 (12-14), dr.C. Ncuman - 10 (16-17); Endocrinologie. Dr.C.Botez -12(15-17); Neurologie. dr.M.Bârlea- II (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă - 10 (15,30-17^ Chirurgie estetică şi reparaţi Dr.T.Mugea-10,12(16-20).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12. ___

REPUBLICA - Alien 4 - Renaşterea - SUA (iO; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - L A Confidenţial - SUA (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * ARTA- Cele 2 feţe ale dragostei - SUA (10; 1230; 15; 17,30; 20) * FAVORIT- Singur acasă 3 - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A: Faţă in faţă - SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30); sala B; Romeo ?i Julieta - SUA (13,30; 15,30; 17,30).TURDA: FOX - Bubufldâ în Bronx - SUA.DEJ: ARTA - Al 5-lea element - Franţa. i q m n ? februarieGHERLA: PACEA - 6-8.02: Singur acasă I

FILIVflE

3 - SU\; 9-11.02- Omni zilei - Ko-iu; m. 9-11.02 SuperpuliţMcle 2 - Ho:i: K 12-13.02 George - Irâzniliil junglei - SUA

UNIPLUS Radio 89/9 MHz

riiiii

â

iE P.M*5'

«a - ~ . A -

" D I M I N E Ţ I L E C U F E L I X ””în emisiunea asta voi fi întotdeauna primul!”

UNIPLUS Radio 89/9 MHz - dSs de dimineaţa la 6:30

B I B L I O T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; simbăta; 8-1330.

■ , Biblioteca : Judeţeană “OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPH, ORAR: htni-joE 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M.Kogălificeanu nr.7):

■ ORAR: luni-vineri: 9-19,45; shnbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-4)9) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri:.9-13; MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENIRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: -9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (stradă Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - shnbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7-9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar luni - joi: 10-18; vineri: 10-14,primaşiaheia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USĂ

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; shnbătă: 9-13.■ ■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 -19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada IT.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului) 8). Orar. luni, maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbâtâ 8-13.

■ Biblioteca Son» Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos" (str.Clinicilor nrJ2 8). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). £)tar: zilnic 10-17; luni şi

^jiariyrchisfc-^JPMrţKul Naţional de Artă, Secţia

“Donaţii ’ (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzelil Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminică: 10-16; luni Închis.în prima duminică din lună: intrarea liberă.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr21): deschis zilnic între orele 9-16, luni

- închis.■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; shnbătă si duminică între oţele 10- 14.

Mărfi, 10 februarieProgramul 1:6,00 România, ora 6

fix!; 830 Sailor Moon (r); 9,00 TVRChij- Napoca; 10,00 JO de iarnă - Nagano ’98;12.00 TVRInfo; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Credo (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Documente filmografice; 14,40 JO de iamă-Nagano ’98; 16,40 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Mo; 17,10 Sailor Moon; 1735Casădepialră; 18,00 în flagrant; 18,30 Jocurile Olimpice de iarnă-Nagano’98; 19,00 SunsetBeach; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00Jurnal, Meteo, Spori, Ediţie specială; 21,15 Film: Efectul razelor Gamma asupra anemonelor (StlA 1972); 23,00, Jocurile Olimpice de iamă- Nagano ’98; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,45 Universul cunoaşterii; 0,30 Canaiy Wharf; 0,55 La hamil cu veselie, v-aşteaptă cu bucurie ...

Programul 2:630 TVM Telematinal;8.00 Euronews (în limba română); 8,30 Eccleziast ’98 (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 Scena politică (r); 10,30 Gala regilor: Placido Domingo şi invitaţii săi; 11,30 ‘ Gigi Sfidează; 12,00 JO de iamă-Nagano ’98; 13,10 Doar o vorbă... (r); 13,15 Faţă în faţă cu autorul (r); 14,15 Convieţuiri; 15,10 Limbi străine: franceză; 15,35 Dennis Pericol (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 JO-Nagano ’ 9 8; 18,00 Hei rup! Hei rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; 20,10 Pasiuni (serial); 21,00 JO - Nagano ’ 9 8;23.00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: Pavilionul cu umbre; 030 TVM Mesager, 1,00 închiderea programului.

PRO TV: 7,00 Ora 7, hmă dimineaţa!; 9,00'Pulsul financiar; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinătate (r); 1630 M.A.S.H.; 11,00 Film Fluturii sîntUberi(r); 12,55 ŞtirileProTv; 13,00 Audienţă naţională (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Marimar, 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul din străinătate; 18,25 ŞtirileProTv; 1830 Rişti şi cîştigD ;- 18,55 Chestiunea zilei; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv;’20,15 Spitalul de urgenţă; 21,15 De partea legii; 20,05 ŞtirileProTv; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro Tv; 23,15 Profesiunea mea, cultura; 0,40 Chestiunea zilei; 0,45

Nemuritorul; 130 Pulsul financiar; 1,45 Ştirile Pro Tv;2,15 Spitalul de urgenţă(r);3.00 Maria (r); 3,45 Marimar (r); 4,30 Profesiunea mea, cultura (r); 5,45 Rişti şi cîştigi!. Miercuri, 11 februarie -

Programul 1:6,00 România, ora 6 fix!; JOde iamă-Nagano’98; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVRInfo; 12,05 Pasiuni (r);T 3,00 Dosarele istoriei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Tradiţii;15.30 Pro Palria (magazin); 1630 Tribuna partidelorparlamentare(magazin); 17,00 TVRMo; 17,10SaflorMoon;1735Casă de piatră; 18,00 Medicina pentru toţi;18.30 Jocurile Olimpice de iamă Nagano ’98; 19,00 SunsetBeach; 19,50 Agenda

p ^ ^ t o r )muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, Sport, Ediţie specială; 21,15 Impact: Imperiu Iară frontiere (documentar-anchetă despre crima organizată mondială); 21,45 Teatral Naţional de Televiziune prezintă: Jona” de Marin Sorescu; 22,45 Jocurile Olimpice de iamă -Nagano ’98; 23,15 Jurnalul de noapte: 23,30 Cultura în lume (magazin); 0,00 Întîlnirea de la miezul nopţii (emisiune muzicală).

Programul 2:630 TVM Telematinal;8.00 Euronews (în limba română); 8,30 Canaiy Wharf (r); 8,55 Cu ochii’n 4 (r); 9,45 Portrete în acvaforte (r); 10,15 Teleenciclopedia (r); 11,05 JO de iamă - Nagano ’98: 12,30 Debut: Antonia Aposteanu; 12,40 Arhive româneşti (r);13.10 Doar o vorbă... (r); 13,15 Tradiţia persană şi Islamul; 13,30 Portret în oglindă (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară;15.10 Limbi străine: germană; 15,35 Dennis Pericol; 16,00 Micaela; 16,50 Cristal; J735 Handbal feminin România - Belarus din preliminariile Campionatului European; 19,00 Ştiri bancare si bursiere;19.10 Club2020 (magazin); 19,40 Dreptul la adevăr (magazin); 20,10 Pasiuni; 21,00

Teatrul Nationalprezintă marţi, 10 februarie

ora 19:, Comedie pe întuneric.

Avocatul poporului (dezbatere); 21,30 FoM Campionatul Italiei; 2330 Opera Mundi; 0,00 Cantautori în recital: Vasile Şeicaru şi Gheorghe Gheorghiu; 0,30 TVMMesager.

FROTV:7,OOOra7,bunădimineaţa!;9.00 Pulsul financiar; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vămi din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 11,00 Capcana timpului; 11,45 De partea legii (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Profesiunea mea, cultura (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Marimar; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Tînăr si neliniştit;18.00 Vămi din străinătate; 1835 Ştirile Pro Tv; 18,30 Rişti şi cîştigi!; 18,55 Chestiunea zilei; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Film:

. Pro Tv; 23,15 Pto şi contra cu Octavian Paler; 0,15 Chestiunea zilei; 0,20 Nemuritorul; 1,10 Pulsul financiar, 1,15 Ştirile Pro Tv; 1,45 M.A.S.H (r); 2,15 Seinfeld(r);2,45Maria(r); 330Marimar (r);4,15Proşicontra(r).

Redacţia nu îşi asumă responsabi­litatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.

Marţi, 10 februarie5 : 0 0

V ideotext;0 fereastră deschid im kmel 10:30 Invazia

p ă g Ln ă : "Meditaţia - o cale spre decepţie” - doc tel; 11:16 Corturi, temple şi palate - ep. 3 -. doc.rel; 11:46 Videotext; 16:30 Invazia pagină: “Orientul seduce Occidentul” - doc.; 17:16 Corturi, temple şi palate - ep. 4 - doc.; 17:46 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21:31 Videotext; 22:00 Film: “Călătorii rătăciţi”; 23:36 Videolexl;0:00 Program Babylon Blue.

Program Discovery 18:00 Aventuri la pescuit cu Rex

Hunt; 18:30 Dezastre: “DC -10"; 19:00 Flightline; 19:30 Vînătorii de comori: “Insula obsedaţilor”; 20:00 Fascinaţia naturii: “Supravieţuitorii erei glaciare"; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30- Războinici ai vremurilor apuse: “Scoţienii"; 22:00 Imperiul solar; 23:00 Maşini extreme: “Scufundări Ia mare adîncime”; 0:00 Luptători de elită: “Trupele SAS”; 1:00 Aripi: “Tancul zburător”; 2:00 Aripi deasupra lumii:

“Boeing”; 3:00 Războinici ai vremurilor apuse: “Scoţienii”; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W.

Marţi, 10 februariePORTAL * ■ 0 0r w n l n L Vidcoterxt; 9,00I Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte-documentar; 19,00 Casa de nebuni; 19,30 Farmacia de gardă; 20,00 Ticks - film; 21,40 Brigada de şoc - divertisment; 22,00 Driving Force - film; 23,30 Norocul începătorului - film; 1,00 Electric Blue - program erotic.

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40, Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95 orar 8-22. .

Garda de noapte: Farmacia nr.3 "HYGIEIA AESCULAP”, Piaţa M.Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

J f Marţi, 10 februarieContact ştiri: 5:00-8:00 Bună dimineaţa, România!

rodit— (“Actualitatea”, sport, horoscop, aniversări, meteo, curs n f i l C l valutar, remember, informaţii diverse, 7:45 Revistă

' presei centrale). 8:00-11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo,8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră;; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM (Muzică non-stop, informaţii diverse, concursuri). 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-5:00 Top 100- topul anului 1997 - în reluare.

f R A D I O C L U J ) )

Marţi, 10 februarie6,00 Bună dimineaţa (redactor Ioana

Kanya). 8,00 Emisiunea în limba' maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj de la Cluj prezintă Mihai Goţiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, redactori Melania Drăgan & Constantin Colhon. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,Ţ5 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi încercăm să vă răspundem. Telefonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax, redactor Traian Bradea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din

C D - 1

grădina cu flori multe, prezintă Florin Muntean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală. Redactor Oana Cristea. 2 i ,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Marţi, 10 februarie ■_Ştiri locale:

>6:40,7,7:40,8,8:40, ' 9 ,10,12,13,14, ÎS,

16,17,18. 6,00-10,00arr? aUaa “Primul salut” 6-20

Agenda zilei. 7(20Revista presei.8,20,”CD Sport” (CătălinBerindean). 9,20 “Ce mai crede lumea",sondaj pe teme de actualitate. 9,40Calendarul zilei. 6,50,7,50 Horoscop.10,00-14,00 CD Player. 10,20 Programulcinematografelor. 10,50 “Plus”, pamflet,Adrian Suciu. 12,40 “Apelul zilei”. 13,40Calendarul zilei. 14,00-18,00 CaleidoscopCD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe",declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai credelumea”, r. 16,40 “Ochiul şi urechea”.17,20 Calendarul zilei. 17,§0 “Plus’.r18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean.'

19.00 “Retro Gold” - Tiberiu Crişan. 20:57,24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei.21.00 "Tura de noapte”, Cristina Stihi.22.00 “Cu capsa pusă”, HoraţiuNicoară şi Tudor Runcanu. v

A RadioSonieFM SH.B M U*

Marţi, 10 februarie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.

6-9 "Cafeaua de serviciu" (maxima, power playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, . sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 "McSonic” (emisiune concurs cn premii McDonald’s); 18-20 Rondul de seară-(retrospectiva săptămînii). 20-21 Invitaţi în studio. 21- 23 "Super Sonic Hits” (Ioana Lascu). 23-2 "Sonic Rock” (Rareş Ion). 2-6 Music Non-Stop.

CHIRURGIE ESTETICA Dr. TOMA T. MUGEA

!

▼ cuiiui^lb juiauwa♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie s♦ varice 1

lent chimic al acnceidl nr.’. s 14-14-90

♦ tratam STR.PASCT

POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascal)' nr.5, cart GheorgheniINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGQLOGJE DERMATOLOGE ♦ CHIRURGIE

ORTOPEDIE ♦ORL*OFTALM(XXX3E GINECOLOGIE ♦ ONCOLOQE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Luminări Doppler - Hi\to rosalpiatigraffl

pentru sterilitate feminini LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunologie • Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, con su lta ţii

^ la teL 41.41.63. ’ >

s.c. Dental ROVA-so c o lo v

“"'“fCafaa Moţilor 106, ap. Tratamente stomatologice

complexa:'O terapie ::O protetici (ceramică) ■O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Programări la teL : 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbătâ 1 0 4 3

i i i w

PROF. UNIV. Dl. MIHAI CÂLUGĂRU Dr. ANGELA CÂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Sngi biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIAL, Mi, V - 17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTI8UICIDLI FELINE

Suflctulnostnrladispaziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vierii

1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 2 0 -0 8 .1

Linia telefonică de intervenţie în şi prevenţie a suicidului iniţiatăLABORATORUL DE SĂNĂT MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţiade luni pînă vineri, între orele 8

Vă aşteptăm a p e lu r il , numărul 186864.

A D E V A R U Lg f l e C P & a i ROZA VtNTURILOR m a r ţ i , 1 0 f e b r u a r i e 1 9 9 8 2 3

(Arthur Schlesinger jr., articol în "Foreign Affairs")

Ara bbob viitor? iC a p ita lis m u l s ă lb a t ic - Partea a IH-a

în timp ce dezvoltarea tehnologiei creează ' noi probleme de substanţă şi promite să

revizuiască şi sistemul politic prin care- le rezolvăm, dezvoltarea capitalismului ar putea avea consecinţe şi mai dezintegratoare. Să abordăm relaţia dintre capitalism şi democraţie. Democraţia nu poate exista fără proprietate privată, pentru că proprietatea privată - adică resursele care scapă intervenţiei arbitrare a statului - oferă singura bază sigură pentru o poziţie politică şi libertate intelectuală. Dar piaţa capitalistă nu garantează democraţia, după cum au demonstrat din plin Dcng Xiaoping, Lee Kuan Yew, Pinochet şi Franco, ca să nu mai pomenim de Hitler şi Mussolini. Democraţia are nevoie de capitalism, dar capitalismul nu are nevoie de«democraţie, cel puţin nu pe termen scurt.

Capitalismul s-a dovedit a fi motorul suprem al inovaţiei, producţiei şi distribuţiei. Dar metoda sa de a progresa atent la puţine lucruri în afara propriilor profituri, este cea

, a “distragerii creatoare”, cum a numit-o Joseph Schumpeter. în ce priveşte teoria sa economică, capitalismul se bizuie pe conceptul echilibrului. în practică, însă, chiar

calităţile sale îl duc spre dezechilibru. Aceasta este dilema conservatorismului actual. Piaţa liberă pe care conservatorii o divinizează subminează valorile pe care ei le preţuiesc: stabilitate, moralitate, familie, comunitate,' muncă, disciplină, acceptarea sosirii cu întîrziere a răsplatei. Strălucirea pieţei libere, lăcomia, acţiunea pe termen scurt, exploatarea poftelor celor mai lascive, uşurinţa de a înşela, atitudinea de dracu-să- le-ia-pe-marile-valori - toate acestea sînţ în conflict cu idealurile afirmate de conservatori. “Capitalismul staţionar este o contradicţie în termeni”, după cum spune Schumpeter. . r

Chiar şi capitaliştii de primă mînă sînt îngroziţi de' ceea ce a adus capitalismul deşănţat. Dacă înţelegerea capitalismului poate fi măsurată prin succesul înregistrat ■în a face bani din el, nimeni nu înţelege capitalismul contemporan mai bine decît miliardarul şi filantropul american George Soros. “Cu toate că am făcut avere pe pieţele financiare”, scrie Soros, mă tem acum că intensificarea capitalismului de tip laissez- faire şi răspîndirea valorilor pieţei libere în

toate zonele vieţii pune în pericol societatea noastră demoCraticâ şi deschisă. Urmărirea nestingherită a propriului interes”, continuă Soros, are drept consecinţe “o inegalitate şi o instabilitate intolerabile”.

Revoluţia computerelor oferă uluitoare noi posibilităţi pentra distragerea creativă. Un ţel al - creativităţii capitaliste este economia globalizată. Iar un candidat - neplanificat - la distragerea provocată dc capitalism este statul-naţiune, locul tradiţional de, existenţă al democraţiei. Computerul transformă piaţa liberă într-un Strivitor vehicul mondial ce traversează graniţele, slăbind puterile naţionale legate de fiscalitate şi reglementări, şubminînd puterea statului de a hotărî dobînzile şi cursul dc schimb, mărind inegalităţile dintre bogaţi şi săraci atît în interiorul naţiunilor, cît şi între acestea, prăbuşind nivelul de protecţie al forţei de muncă, degradînd mediul, negînd dreptul naţiunilor de a-şi croi propriul destin economic fără a da socoteală cuiva, creînd o economie mondială fără o politică mondială. Ciberspaţiul se află în

• afara controlului naţional. Nu există autoritatea care să exercite controlul internaţional. Unde este democraţia acum?

(EFE) . ' -

SPANIA, FRANŢA ŞI GERMANIA -

pilonii fundamentali ai edificării Europei unite

Cu prilejul recentei sale vizite în Germania, preşedintelui Guvernului spaniol, Jose Maria Aznar, i-a fost acordat, din partea Fundaţiei “Hanns Seidel” din Miinchen,premiul “Franz Josef Strauss”. In discursul rostit în cadrul respectivei sesiuni academice, ministrul german al Finanţelor, Theo Waigel,. elogiind succesele politice şi economice obţinute de Guvernul, lui Aznar, a afirmat că Spania, Franţa şi Germania reprezintă “pilonii fundamentali • ai edificăfii Europei unite în următorul secol”. Waigel a adăugat: “Vom face împreună toate eforturile posibile pentru ca secolul al XXI-lea, cu toate semnele de globalizare existente, să fie un secol european”,

îndeplinirea de către Spania a

criteriilor de convergenţă Jn j vederea monedei unice a fost i calificată de ministrul Waigel, '} care este şi preşedinte al Uniunii ' Creştin-Sociale (CSU) din Bavaria, ca fiind “o mică minune economică”. El a .subliniat că “Aznar, în cele 21 de luni de cînd se află la putere”, a reuşit să obţină “cea mai scăzută rată a inflaţiei din ultimii 25 de ani, . tipuri reduse de dobîndâ, micşorarea şom ajului- şi stabilitatea monedei”.

Cu un alt prilej, în cursul aceleiaşi vizite în Germania a premierului Aznar, Waigel şi-a exprimat convingerea câ “bilanţul pe 1997 al Spaniei va fi mai bun ca cel al Germaniei”, cu un deficit de 2,8 Ia sută, faţă de 2,9 Ia sută înregistrat de RFG, - potrivit surselor guvernamentale.

(Associated Press)

Moştenirea lui Tito în spaţiul fostei

IugoslaviiCîndva, peste 20.000 de

oameni urmau zilnic indicatoarele şi potecile care duceau la cel mai venerat mormînt al Iugoslaviei comuniste - mormîntul din marmură al fondatorului Iosip Broz Tito. Indicatoarele şi potecile se află încă acolo. Dar, după războaiele din ultimii ani şi dezintegrarea ţării pe care el a faurit-o, într-o zi cu vreme frumoasă se înregistrează 20 de vizitatori, iar în alte zile nu vine nici unul. Muzeul cavernos din apropierea mormîntului este gol şi pustiu. . . -

La peste 17 ani de la moartea '/ sa, mulţi iugoslavi recunosc că

Tito a avut un rol în crearea' dezordinii pe care ei au trăit-o şi din cauza căreia mulţi au murit.

Dar, aproape toţi aceia pe care i-a condus - divizaţi acum în cinci ţări şi împrăştiaţi pe întreg globul pămîntesc din cauza războaielor - nutresc un oarecare sentiment de nostalgie pentra

vremurile bune pe care el le-a adus. Oamenii puteau atunci cutreiera lumea şi atunci erau apreciaţi ca muncitori, clienţi şi turişti, iar nu evitaţi, ca refugiaţi. Străinii veneau, în schimb, să-şi petreacă concediul în Iugoslavia. Peşi oamenii erau forţaţi la “frăţie şi unitate”, în ţară era pace şi stabilitate.

Tito a avut forţa necesară de a rupe relaţiile cu Stalin în 1948, consolidîndu-şi statutul ca unul dintre liderii mişcării al ţărilor nealiniate. în ţară, el a creat un sistem economic care a funcţionat mai curînd cu ajutorai unor împrumuturi occidentale, decît prin propriile mijloace, şi i-a asociat un sistem politic complex şi greoi, care a încercat să echilibreze necesităţile celor şase republici ale Iugoslaviei. După cum au dovedit războaiele din anii ’90, era un lucru pe care numai autoritatea lui îl putea realiza.

(AFP)

Statele Unite dispun de sateliţi-spion care furnizează imagini in timp real

Biroul Naţional de Recunoaştere (NRO), agenţie americană ce se ocupă de informaţii ultrasecrete, posedă sateliţi militari plasaţi pe orbita Pămîntului capabili să-şi transmită observaţiile fotografice în timp real, afirmă postul american de^televiziune CBS. într-o serie de reportaje difuzate în exclusivitate de CBS, sc ridică o parte 7 â' misterului ce înconjoară agenţia, căreia guvernul american i-a negat existenţa în urmă cu şase ani.

Directorul NRO, Keith Hali, admite pentra prima oară câ Statele Unite dispun de o capacitate de observare în timp real, graţie unui.sistem foarte perfecţionat de sateliţi militari de spionaj şi de relee instalate în spaţiu.

“Avem sateliţi care servesc comunicaţiilor, alţii fac fotografii de recunoaştere şi dispunem de sateliţi care captează emisiile electronice - semnalele - emiţătorilor din înfreaga lume”, a explicat Hali. Trei-patru sateliţi-spion sînt plasaţi pe orbită în fiecare an de către Statele Unite, un program

care costă mai multe milioane de dolari şi care permite guvernului american să poată observa, cu o precizie neegalată de nimeni pînă acum, tot ceea ce se petrece pe pămînt, de la mişcările trupelor irakiene pînă la foametea care face ravagii în Corcea de Nord; '

Directorul Biroului Naţional .de Recunoaştere n-a dezvăluit şumele alocate agenţiei sale, dar a subliniat câ primeşte “cea mai mare parte a bugetului” acordat multiplelor agenţiiguvernamentale americane însărcinate cu strîngerea informaţiilor şi că fondurile de care dispune le depăşesc chiar şi pe cele ale CIA.

Aparatele de observare sînt atît de precise, încît pot detecta obiecte de numai 15 cm lungime şi sînt, practic, capabile să citească titlurile de pe prima pagină a unui ziar de la o altitudine de 300 de km, susţine CBS. Aceste imagini de mare precizie - cele mai scumpe din lume - sînt captate de antene terestre gigantice şi developate - în cîteva minute. Ele sînt apoi analizate de circa 2.000 de

experţi ai Agenţiei naţionale de cartografiere şi prelucrare a imaginilor (NIMA),subordonată Pentagonului. “Această operaţiune se face cu viteza luminii. Este un sistem

•carc lucrează în timp real”, declară Don Cromer, directorul companiei Hughes Spacc and Telccommunications care a pus la punct satcliţii-rclcu. ‘‘Din punctul dc vedere al transmiterii informaţiei, este un echivalent al televiziunii în direct”, a menţionat Cromer. Graţie acestor tehnici ultrasofisticatc şi prin recurgerea la realitatea virtuală, piloţii US Air Forcc au reuşit, dc pildă, sâ distrugă 70 la sută din ţintele sîrbe în timpul atacurilor aeriene ale NATO în Bosnia-Herţcgovina, din vara anului 1995. “Prin acest sistem,

'avem posibilitatea de a repeta din timp misiunea, de a. verifica de două ori coordonatele ţintei,

tde a o vedea sub toate unghiurile”, explică pilotul Steve Hawks.

Atacurile militare i-au obligat pe sîrbii bosniaci să se aşeze la masa negocierilor. însuşi negociatorul acordurilor de pace-

de, la Daytorî, Richard Holbrookc, a recunoscut că, datorită modelului informatizat - tridimensional al ţintelor terestre, Statele Unite au fost în măsură să facă' presiuni asupra preşedintelui sîrb dc atunci, Slobodan Miloscvic, în ceea ce priveşte trasarea frontierelor dintre beligeranţi. “Modelarea •informatică a eliminat argumentele potrivit cărora terenul ar fi prea plat, prea accidentat, etc. Aveam dovada vizuală. Aveam literalmente sub ochi Bosnia, în sala negocierilor dc la Dayton”, îşi aminteşte Richard Holbrooke.

Potrivit “Washington Post”, în prezent s-ar afla în spaţiu 12 sateliţi americani afectaţi strîngcrii dc informaţii militare. . Biroul Naţional dc Recunoaştere arc 3.000 dc angajaţi, iar pentru ■ sediul său au fost construite, de curînd, clădiri carc au costat 300 de milioane de dolari. Locul exact de amplasare a acestora nu a- fost dezvăluit, dar se ştie câ c situat la periferia Washingtonului şi se bănuieşte că ar fi camuflat de o construcţie obişnuită. ' '

"Le Monde")

ţ ' a r i n s “i ebuie profitat de prezenta trupelor NATO în Bosnia”Carlos Westehdorp, înaltul reprezentant al comunităţii,

internaţionale în Bosnia, susţine în interviul acordat ziaruiui “Le Monde " că trebuie profitat de prezenţa trupelor NATO pentru a face să avanseze procesul de pace.

î.: De curînd aţi impus o monedă comună celor trei comunităţi bosniace. înainte de aceasta, aţi bătut cu pumnul în masă pentru a cere ca bosniacii, fie ei musulmani,

■ sîrbi sau croaţi, să aibă acelaşi ' paşaport. Nu cumva daţi

impresia, luînd cu atîta autoritate aceste decizii, că d-voastră sînteţi cel care, într-un fel sau altul, conduce această ţară? .

R.: Conferinţa de la Bonn

mi-a acordat un supliment de putere. Deci tot ce fac este legal. La Bonn a fost stabilit un set de măsuri privind instituţiile comune şi termenele-limită au fost schimbate. în ritmul în care acţionează conducătorii bosniaci, ar fi necesar probabil mai mult de 10 ani pentru punerea în aplicare a măsurilor în chestiune. Or, timpul este limitat. Trebuie să ne grăbim şi să profităm de prezenţa trupelor NATO în regiune pentru a face

să înainteze procesul de pace.Tocmai am impus o monedă

comună şi sînt gata “să mă bat”- pentru ca aceste ţări să aibă un drapel comun. Aceasta se anunţă ceva mai delicată. Un drapel este simbolul unei naţiuni. A lăsa poporul să decidă ar fi soluţia ideală, dar costul unui referendum ar fi ridicat. Am adunat un comitet de intelectuali independenţi, reprezentmd cele trei naţionalităţi, pentru a putea hotărî ce ar trebui să figureze pe acest drapel.

I.: Afirmaţi că influenţa lui Karadjirî a rămas intactă şi efectele distrugătoare ale acestei influenţe sînt importante. N-ar trebui

-început cu... începutul, adică cu arestarea Iui?!

R.: Este o chestiune prioritară, dar nu cea mai urgentă. în plus, arestarea lui Karadjici şi a lui Mlădiei (fostul şef al armatei sîrbe din Bosnia) depinde de două sau de trei ţări. Dacă nu s-a recurs încă la această măsură este pentru că riscurile sînt importante, incluzînd o serioasă probabilitate de pierderi umane din rîndurile trapelor NATO. Nu sînt de acord cu ideea care susţine că, atît timp'cît Karadjici şi Mlădiei nu sînt deferiţi Tribunalului de la Haga, nu există nici o şansă de pace şi nici o motivaţie pentru a ajuta Republica Sîrbă. Sînt împotriva

acestei idei. Trebuie ajutată Republica Sîrbă începînd chiar din acest moment. Abia a fost ales în mod democratic un nou Guvern, avîndu-1 în frunte pe moderatul Milorad Dodik.

î.: Ultranaţionaliştii sîrbi n-au recunoscut noul Guvern, ba chiar au calificat această numire drept “lovitură de stat”, acuzîndu-vă pe d-voastră personal de a fi uneltit împreună cu doamna Plavşici (preşedinta RS). Nu vă temeţi de o sciziune în sînul Republicii Sîrbe?

R.: Milorad Dodik n-ar tolera,’ oricum nu mai mult decît comunitatea internaţională. Nici populaţia nu o doreşte, ci azi

vrea să trăiască normal, să muncească, sâ circule liber, refugiaţii vor să se întoarcă la casele lor. SDS (Partidul Democratic Sîrb fondat de KaradjuS) este un partid mafiot, dintre membrii căruia Vreo zece controlează toţi banii în Republica Sîrbă. Nu deţin probe în privinţa lui Momcilo Kraişnik (alesul sîrb la preşedinţia Bosniei-Herţegovina), dar toată lumea susţine că este şi el implicat O sciziune nu mi se’ pare probabilă, pentru că redistribuind banii şi restabilind un stat de drept Milorad Dodik ar trebui să cîştige rapid adeziunea tuturor şi astfel să izoleze grupul corupţilor.

marţi, t O februarie 1998 POLITICĂ A D E V A R U Lci© C l m i

S-ar putea să fie foarte aproape momentul unificării liberale* a p r e c ia z ă N ic o la e M aier, lid e r u l lo ca l a l P.A.C. •

-Domnule Nicolae Maier, informaţii apărute în presă arată că partidul dumneavos- tră se află in tratative avansate de fuziune cu P.N.L. Cum stau lucrurile din perspectiva pre­şedintelui filialei Cluj a PAC?

-S-ar putea să fie: foarte aproape momentul unificării liberale totale. Eu cred câ acum este momentul, pentru că viitorul imediat al României nu poate fi decît liberal. Asta ar însemna consacrarea proprietăţii private, a statului de drept, a liberei concurenţe, ce mai, a societăţii capitaliste funcţionale. De aceea cred că unificarea liberală este necesară şi obligatorie.

în legătură cu propunerea

avansată nouă de P.N.L., personal n-am agreat la început . varianta unui' Congres de fuziune, cu oferta făcută domnului Manolescu de a fi Vicepreşedinte, Trebuie să recunosc însă, în mod absolut autocritic, că P.A.C.-ul este un partid lăsat în derivă. Aproape că am dispărut de pe scena politică. Sîntem, în cel mai bun caz, la 1 la sută din voturi. Un partid slab nu are şanse să supravieţuiască. Mă doare cumplit că ar putea să dispară un partid care a susţinut neoliberalismul cu tărie şi a militat , poate cel mai consecvent, pentru construcţia societăţii civile. Nu avem însă ce face. Şi, neavînd ce face, eu cred că se va întruni şi adeziunea celorlalte filiale pentru fu junea cu P.N.L.

Dar această fuziune n-o putem. face creînd impresia că P.A.C. şi-a aranjat în acest mod intrarea pe uşa din spate în Convenţia Democrată. Obligaţia morală a P.N.L. este sâ militeze pe lîngă

ţărănişti pentru primirea noastră în Convenţie. Odată intraţi în Convenţie, altfel se discută unificarea liberală. Vor fi două partide surori care au decis să- devină unul. Să nu-uităm că P.A.C. aşa a procedat. Noi am reintrodus P.N.L. în Convenţie, mai mult, le-am dat jumătate din votul nostru/ Acest, lucru îi obligă, moralmente, să ne susţină. Nu cred că P.N.L. are dreptul şă forţeze nota pentru o fuziune înainte de a intra noi în Convenţie. Asta este părerea mea. Dar cred că aşa se va pune ' problema şi la Comitetul Naţional din 21 februarie.

- Dar tocmai dumnea­voastră admiteţi că altfel se va negocia fuziunea dacă P.A.C. este în interiorul Convenţiei. Are P.N.L. vreun interes să întărească poziţia P.A.C. în aceste negocieri?

-Da, altfel se va pune problema, dar şi altfel va fi percepută fuziunea. P.A.C. trebuie să fie primit în Convenţie, unde îi este locul.

Sîntem membri fondatori ai G.D.R. Faptul ’că noi am ieşit, din nişte considerente, în 1994, este jadevărat. Dar uitaţi-vă, acum se verifică faptul că obiecţiile noastre de atunci au fost fundamentate. Acum se admite public că protocolul de funcţionare este caduc. De aceea am ieşit noi.• -în plan local, P.N.L. este dispus să ofere mai mult P.A.C.-uiui decît oferă la Bucureşti. Preşedintele P.N.L. Cluj, Anton Ionescu, vă propune sil- conduceţi împreună filiala noului partid pînă la o conferinţă de alegeri. Cum apreciaţi oferta? '

-Asta mi se pare cea mai judicioasă propunere. Asta mi se pare o propunere onestă. Şi mă bucur că vine de la Toni Ionescu, cu care sînt prieten din copilărie. „Dar atunci să se procedeze şi cu Manolescu aşa. Co-preşedinte, nu un vicepreşedinte oarecare. Aş fr pentra asta, dacă şe va ridica o astfel de problemă la Comitetul National.

-Unii observatori politici estimează că perspectiva alegerilor anticipate va grăbi fuziunea P.A.C. cu P.N.L. Cum apreciaţi?

-S-ar putea să fie urgentată. Dacă vin alegerile, noi trebuie să intrăm în Convenţia Democrată. Asta ştiu şi ţărăniştii. Se întăreşte polul liberal, e adevărat, dar se întăreşte şi Convenţia.' Logica e simplă: doi fac mai mult decît 'unul. Noi venim cu un aport de personalităţi, cadre' de elită. Cred că, la nivel de Quintus şi Manolescu, tratativele au mers mai departe decît ştim noi. La Comitetul Naţional din 21 februarie vom afla detaliile. Cred că se apropie această fuziune şi cred că ea este accelerată de posibilitatea de a avea alegeri anticipate.. De care tare mă tem câ nu scăpăm. Nu sînt în folosul decît al cîtorva, dar dacă nu putem scăpa de ele, măcar să ne organizăm.

' Interviu realizat de Caius CHIOREAN

Funar crede că procesul său cu Fărcaş si Sârbu este influenţat politic

urmare din pagina 1prefectul Fărcaş, declară false supoziţiile lui Funar. “Din cauză că nu ştie cc este politica, d-1 Funar a fost dat afară din P.U.N.R.”, spune el. Preşedintele FPS Cluj, Radu Sârbu,,adaugă doar că primarul recidivează astfel în calomnie.

Creşterea nervozităţii, vizibilă şi în schimburile de replici nepoliticoase din sala dc judecată, sc concretizează în'abateri de la poziţiile elaborate anterior. Dacă, iniţial. Radu Sârbu voibca de valenţele educative ale unei eventuale condamnări a Tui Funar, el admite acum că procesul a fost pornit cu gîndul dc a pune capăt carierei politice a primarului. “Cred că finalul carierei publice a inculpatului dc astăzi îl va constitui sentinţa dată în acest proces , a declarat ieri Radu Sârbu, la finele unei şedinţe în care ironiile părţilor aproape că au degenerat în insulte.

Fărcaş şi Sârbu speră sâ obţină o condamnare definitivă a lui Funar pentra a putea iniţia procedura de suspendare a primarului. Ei nu au cerat, dc altfel, decît despăgubiri materiale simbolice în procesul penal pc carc l-au intentat lui Funar.

Miza marc a procesului dă naştere unor porniri nervoase în sala de judecată. Funar şi Sârbu nu sînt asistaţi de avocaţi. Dialogul lor savuros evidenţiază sensibilitatea la umor a tinerei judecătoare Mana Moldovan, dar o şi obligă să le atragă în mod repetat atenţia. Poate şi pentra că cei doi au încălcat disciplina procedurală la înfăţişarea precedentă, Iuliana Moldovan n-a mai îngăduit ieri o excepţie de la regulă şi i-a ţinut în picioare.

Cei doi fruntaşi ţărănişti locali i-au intentat proces primarului, apreciind drept calomnioasă o declaraţie a lui Funar făcută în luna septembrie a anului trecut. Funar a acuzat modul în care prefectul, oi concursul preşedintelui .FPS Cluj, â avizat proiectul de vînzare a unui teren din Floreşti firmei Polus. Funar a convocat o şedinţă extraordinari a Consiliului local Cluj-Napoca, în care şi-a exprimat public îndoielile legate de conduita celor doi funcţionari ai statului. “îi rog pe reprezentanţii presei să afle ce comision au primit cei doi pentru a face această ilegalitate”, „a spus atunci primatul.

Funar îşi conservă dubiile şi în prezent “Părţile care se pretind vătămate sînt dc fapt inculpaţi în această afacere. Au încălcat toate legile statului român şi eu sînt convins că nu au facut-o dezinteresat”, a declarat ieri Funar la ieşirea din sala de judecată.

* Legalitatea proiectului înaintat-de prefect Guvernului face în prezent obiectul unei plîngeri penale înaintată Parchetului de primarul Gheorghe Funar. ' . - - ' .- Încercînd să demonteze apărarea lui Funar, Radu Sârbu spune că discuţiile privind legalitatea proiectului Prefecturii sînt circumstanţiale cauzei. Calomnia se întemeiază, afirmă el, pe o acuzaţie de corupţie pe care Funar nu o poate dovedi. Sârbu declară că nici prefectul şi nici el nu au oSţinut un beneficiu personal din partea firmei în discuţie, ci au luat în calcul doar avantajele care decurg pentra locuitorii oraşului din construcţia, lîngă Cluj, a unui mare complex comercial.

Următoarea înfăţişare în-acest proces, amuzant ca desfăşurare, dar purtător al unor posibile consecinţe grave va avea loc în 23 februarie.

PSM Cluj Intenţionează să comande un sondaj de opinie “real”

PSM Cluj intenţionează sâ comande un sondaj de opinie, care să reflecte “real” diferenţa între partidele politice. Consilierul pe Transilvania al PSM se arată intrigat câ, în toate sondajele, “CDR izbuteşte să se plaseze pe primul loc, în pofida semnalelor dinspre electorat ce indică o scădere puternică a alianţei”. Marinciu spune :ă PSM întruneşte suficiente preferinţe pentra a re-accede în Parlament, fapt care va fi demonstrat şi de noul sondaj de opinie. 'Alegerile anticipate se apropie, şi, odată cu ele, o nouă schimbare. Majoritatea populaţiei o duce greu , arată Marinciu. In opinia sa, ‘o exnlozie socială cu consecinţe imprevizibile este posibilă iricînd (D B >

P e n t r u B i b l i o t e c a P a r l a m e n t u l u i R o m â n i e i

in Transilvania restitutio in integram ar fi o gravă lezare a demnităţii naţionale româneştiCe înseamnă pentru Transilvania, pentru

românii transilvăneni de azi şi pentra generaţiile lor anterioare de mucenici, restitutio in integrum? Pînă în secolele XIV-XV, în districtul românesc al Călatei, de exemplu, proprietatea funciară era în posesia unor voievozi şi nobili români. Vin. apoi secolele de urgie, împotriva libertăţii româneşti: nobilii roriiâni erau forţaţi să-şi lase religia ortodoxă (nereceptă), dacă voiau să-şi păstreze moşia. Prigoana Papei şi a'regilor unguri contra românilor consideraţi eretici capătă o violenţă ncmaiîntîlnită în a doua jumătate a secolului al XlV-lea. în satele româneşti ale districţului Călatei acaparează moşii familia ungurească Banfi, implantată în Transilvania în condiţiile sus-amintite, familie originară din afara . Ardealului şi care va deţine apoi în această ţară, pînă la 1848, treptat, imense moşii. Din secolele XVI-XVII, nobilimea română nu mai deţine moşii în Ţara Călatei, Ţara Haţegului etc. Astfel se pripăşeşte în Ardeal, înfloreşte, acumulează imense moşii nobilimea ungară, în condiţiile unor privilegii feudale de o longevitate uluitoare în Europa, în detrimentul majorităţii populaţiei din Transilvania, pe care o formau românii.

Să privim însă problema proprietăţii funciare ardelene şi din alt unghi al istoriei. Trecuse viforul libertăţii de la 1848, cînd foştii iobagi devin, pe drept, proprietari pe moşioara lor. La sfîrşitul deceniului 5 al secolului al XlX-lea s-au făcut comasări de pămînt în Ardeal. Astfel, marii moşieri unguri au acaparat cele mai bune pămînturi, în dauna micilor proprietari români şi a instituţiilor lor. în contrast, instituţiile bisericeşti ale maghiarilor au beneficiat de. la stat de “donaţiuni mari” în cursul secolelor, date “din crunta sudoare a poporului român” (Gh. Bariţiu,1860). v -

Reforma din 1921-1924 a fost un prim pas de dreptate românească în problema fimeiară din .Ardeal. Un alt pas a fost reforma din 1945.

Ambele în interesul ţărănimii (inclusiv a celei maghiare şi săseşti). Au trecut 50 de ani de la confiscarea de către stat a proprietăţilor rămase mari după ultima reformă agrară. Restitutio in integrum, astăzi, după 50 de ani, înseamnă reînvierea blestematelor privilegii feudale şi seculare din Transilvania, reînscrierea istoriei noâitre într-o fatalitate care lezează demnitatea istorică a românilor transilvăneni.

Au trecut deci 50 de ani şi se vrea o restitutio in fntegrum, spusă cu voluptatea celui care crede că a căzut peste el harul divin al dreptăţii fără margini. Să punem însă faţă în faţă şansa ultimei generaţii, deoarece generaţia căreia i s-a luat pămîntul acum 50 de ani aproape că a dispărut. Urmaşii acesteia, în Ardeal, fiind în general, urmaşii nobilimii ungare privilegiate de odinioară, se trezesc câ le pică o restitutio in integrum, din cele mai bune pămînturi din Ardeal, statuate.de epocile care au pus la idex (pe roată şi în spînzurători) pc români. ^

Ceilalţi urmaşi, ai celor săraci odinioară, nu au această şansă. Dar dacă nu era acest blestemat totalitarism timp de 50 de ani şi unii dintre ei, prin virtuţile lor umane, poate ar fi cumpărat, în cei 50 de ani, moşii mari în satele transilvane? Au lucrat însă 50 de ani ca iobagi la CAP; venitul lor fiind luat de stat să construiască blocuri şi industrie la oraşe. Astăzi, cu restitutio in integrum sînt condamnaţi la "serbie” încă o dată. Cu ce sînt ei vinovaţi pentru câ statul de acum 50 de ani le-a răpit şansele şi celor cu avere şi celor fără avere.

Pămînturile cele mai bune din Ardeal, centrele oraşelor transilvănene vor fi date celor care au fost secole peste secole beneficiarii privilegiilor odioaselor legiuni feudale.

Iată cum restitutio in integrum vine cu cinism şi brutalitate să lovească în urmaşii celor mulţi şi să lezeze demnitatea istorică a românilor transilvăneni.

Vasile LECHINTAN

Gheorghe Funar apreciază că, promovînd Ordonanţa numărul 7 din 1998, “Guvernul pune în aplicare un plan diabolic de destabilizare şi desfiinţare a armatei române”.Prin desfiinţareasau restructurarea ---------------comandamentelor,, marilor unităţi, unităţi, subunităţi şi formaţiuni din compunerea armatei, actuala putere pierde de sub control sistemul de siguranţă

şi securitate naţională. România este singura ţară din centralşi estul Eurdpei care, deliberat, îşi supune teritoriul în faţa

Gheorghe Funar demască "un plan diabolic" al Guvernului

imposibilităţii de apărare în caz de atac extern” - observă primarul Clujului. Funar crede că, în loc să disponibilizeze 60.000 de cadre militare “bine

pregătite profesional, cu experienţă în folosirea tehnicii şi tacticii militare”, Guvernul ar trebui să suplimenteze fondurile

b u g e t a r e pentra armată. In opinia pri­marului de Cluj-Napoca -

localitate unde se află Comanda­mentul Armatei a IV-a, Ordonanţa numărul 7 trebuie dezbătută, în procedură de urgenţă, în Parlament. (D.B.)

La Cluj, confliclul PDSR - ApR este intre un filosof

şi n femeieNoul conflict între PDSR şi ApR

atinge doar parţial Clujul, unde Grigore Zanc ignoră concurenţa tinerei Andreea Moşilă “La Cluj nu vor exista probleme”, apreciază fostul prefect. El este de părere, însă, că manierele “feciorelnice” ale lui Meleşcanu, vor fi puse - în alte părţi ale ţării - în slujba cuceririi de capital politic, pe căi “perverse”. “Cei din ApR încearcă sâ îşi constituie organizaţii locale pe spatele PDSR. Ei trebuie trataţi ca un partid al trădătorilor şi trebuie să îşi primească replica cuvenită” - declară Grigore Zanc.

Se vede, însă, că Zanc greşeşte subestimînd-o pe tînăra - de numai 22 de ani - preşedintă a ApR Cluj. După modelul centrului, Andreea Moşilă atacă dur PDSR şi, în special, pe Adrian Năstase, acuzind fostul partid de guvemămînt că încalcă, grav, legea, desfâşurind acţiuni împotriva unui “alt partid”. “Acţiunile d-lui Adrian Năstase de a obstrucţiona activitatea ApR în teritoriu nu sînt de natură să îl favorizeze nici pe dumnealui, nici partidul din care face parte. (...) Comitetul judeţean Cluj al ApR menţionează că nu, a încercat niciodată să aplice metoda racolării de membri marcaţi ai PDSR, chiar din contra, a respins în repetate rînduri cererile de adeziune la ApR a unor grupuri care doreau să migreze de la PDSR. ApR nu intenţionează să atragă membri ai filialei Cluj a PDSR pentra că nu dorim să fim acuzaţi că am forma un nou PDSR” - se specifică într- un comunicat primit la redacţie, semnat de Andreea Moşilă

Cu excepţia ApR, fireşte, PDSR îşi declară disponibilitatea de a purta discuţii cu toate formaţiunile politice. Grigore Zanc precizează că PDSR este pregătit să sprijine anumite acţiuni ale Guvernului. Condiţiile sînt legate de elaborarea unui nou program de guvernare, renegocierea acordurilor cu organismele internaţionale şi de respectarea principiului Opoziţiei ca factor constitutiv al puterii politice. Fără sâ îşi facă iluzii că Puterea ar putea accepta propunerile PDSR, Zanc indică modelul Uniunii Forţelor Patriotice - constituită la Cluj - ca pe unul ce ar putea contrabalansa câştigul electoral al CDR-UDMR. Liderul PDSR Cluj crede că o, colaborare mai strinsă între partidele lui Iliescu şi Roman “este inevitabilă”.

Ignorînd încă o dată ApR, Zanc opinează că bătălia electorală se va da între Putere şi Opoziţie, aceasta din urmă completată de formaţiuni ale Stîrigii rămase în afara arcului parlamentar. Fostul prefect crede că în această bătălie vor fi utilizate şi mijloace neconvenţionale. “Se pregăteşte fraudarea alegerilor” - spune Zanc. Dan BRIE

ApR critică, dar nu oferă soluţii

ApR critică ultimul pact semnat între liderii coaliţiei. Partidul lui Meleşcanu sugerează PNŢCD să nu se mai “cramponeze inutil” de un nume, Victor Ciorbea, premierul “care s-a dovedit incapabil (...)”. “Considerăm că un guvern minoritar este foarte nesigur în condiţiile politice din ţara noastră şi, datorită posibilelor divergenţe care pot să-apară la nivel doctrinar şi personal, între PNŢCD şi PD nu va putea fi asigurat un ritm susţinut reformei, ceea ce va defavoriza întreaga populaţie a României” - se subliniază într-un comunicat primit la redacţie din partea ApR Cluj. însă, într-o manieră ce defineşte excesiva prudenţă a ApR, liderii de la Cluj ai partidului condus de Meleşcanu evită să ofere soluţii, limitindu-se si., remarce.

(D.B.)

a d e v a r u l

g f l e C S B a a i ARTA-CULTURA m a r ţ i , t 0 f e b r u a r i e 1 9 9 8w

E x p o z i ţ i a C l a u d î u P R E S E C A NTratatul de pace de la Paris

Un artist din generaţia tînârâ, a cărui nouă expoziţie de pictură propune 0 privire dinlăuntr ut Spaţiului tradiţional românesc, intuind visul din perspectiva unei vieţi tot mai palpabile şi mai vizibile, vădind conexiuni aproape muzicale, baladeşti Poezia trezeşte în artist noi imagini picturale, rezonanţa solară a imaginii se transformă în jocuri de lumini, în murmur de vînfşi "popoare de frunze ”

Schiţă de portret Claudiu PRESECAN (n. 12 aprilie 1969 în Cluj-Napoca);studii: Liceul de Arte Plastice, secţia ceramică, CIuj-Napoca; 1988-1994 - Academia de Arte Vizuale ”I.Andreescu” CIuj-Napoca (1988-1990 secţia ceramică, 1990-1994 secţia pictură); licenţiat în arte plastice în 1994: "Arta icoanelor pe sticlă în Transilvania secolelor XVIII-XIX”; diplomă în pictură -1994, studii aprofiindate 1994-1995 la Academia de Arte Vizuale "I.Andreescu”, secţia pictură, CIuj-Napoca; burse; 1994 - Maşter class în pictură cu J. Georg Dokoupil, ASU & Institutul de Pictură din Amsterdam; 1996 - rezidenţă la Vermont Studio Center din Johnson (SUA); participare, în 1997, la Tabăra internaţională

Claudiu PRESECAN - "Pe lac la Rediu", ulei pe pînză, 1997

de pictură şi sculptură de la Jurbarkas, Lituania; este, din 1996, membru stagiar al UAP- Filiala Interjudeţeană Cluj - Bistriţa - Zalău; expoziţii de grup: 1985 TUTAV, The Promotion Foundation of Turkey; Ankara, Turcia; 1990, 1991, 1992,1993, 1995 - Salonul Anual de Pictură şi Sculptură la Galeriile de Artă ale UAP, CIuj-Napoca; 1991 - expoziţie de pictură contemporană românească la Zwolle, Olanda; 1992 - Romfest 92, la Centrul Cultural ”Nae

' Ionescu” din Hamilton, Ontario, Canada, respectiv la Teatrul Naţional din CIuj- Napoca; 1993 - Fano, Italia; 1994 - Galeria Aschenbach, Amsterdam, Olanda; 1995 - Muzeul Naţional de Artă Cluj-Napocâ, "Atelier 35”, Galeria Căminul Artei, Bucureşti; 1997 - Central Cultural de la Jurbarkas, Lituania; expoziţii personale: 1991'- Galeria de Artă a Bibliotecii Centrale Universitare CIuj-Napoca; 1994 - Galeria ”Helios” Timişoara; 1995 - Credit Fond, CIuj-Napoca; "Scara”, Napoca 15, CIuj- Napoca; 1996 - ”Viţâ de vie 1”; Galeria veche, CIuj-Napoca; ”Viţa de vie 2”, Banca Bucureşti, CIuj-Napoca; Galeria Atelier Libre din Ottweiler, Germania; 1997 - ”Aer ’96”, Galeria Veche CIuj-Napoca;-Sala de expoziţii ”C.Brâncuşi” a Palatului Parlamentului - Camera Deputaţilor, Bucureşti.

Vă invităm să gustaţi din petecul de lume pe care, de ”Pe~un picior de

, plai, pe-o gură de rai" Ctaudiu - PRESECAN ni-lpropune începînd de

mîine, ora 18, la Galeria Alianţa Artelor (P-ţa Unirii nr. 2), cînd va avea loc vernisajul expoziţiei. ____

Michaela BOCU

Prin recitalul de orgă al tînărului Erich Turk, încărcat cu .măiestria unor cursuri de specializare la Viena, dar şi cu o serie de succese concertistice în Austria, Germania, Olanda, Belgia, ni s-a înfăţişat sonor un spaţiu muzical dc continuitate: . Bach-Toduţă sau Baroc- Neobaroc. Sc ştie foarte bine că Johann S. Bach a compus multe din coralele sale pentra orgă pe melodiile eîntate dc popor în biserică, dîndu-le cu măiestrie polifonică, o nouă . faţetă artistică. în receptarea coralelor pentra orgă auditorii primeau şi atmosfera cîntârilor bisericeşti pe care Ie recunoşteau. Această

tt TUmodalitate compoziţională a preluat-o în turnuri moderne Sigismund Toduţă, în cele ”7 coral-preludii pentra orgă” pe care tînărul organist clujean lc-a interpretat cu o minunată expresivitate.

Ara reauzit, deci, prin intermediul pieselor lui Toduţă o parte din colindele pe care copiii le cîntă pe la casele oamenilor, într-o compoziţie muzicală ce a germinat o dată cu spiritul barocului. Erich Turk a sesizat această continuitate şi evoluţie stilistică' şi a dat fiecărei piese combustii speciale: dimensiunea cupolică barocă a piesei ”Toccata şi Fuga

în re minor BWV 565” de J.S.Bach şi etosul popularromânesc într-oambianţă sonoră de frescă, cu ecouri din adîncurile baroce în cele ”7 coral-preludii pentru orgă’ de S.Toduţă. Erich Turk este incontestabil organistul-artist, pentra că în interpretarea pieselor reuşeşte sâ deschidă spaţii sonore stilistice distincte în atmosfera Sensibilităţii receptoare a omului zilelor noastre.-

S-au mai interpretat lucrări de Dietrich Buxtehude (/'Ce frumos

străluceşte steaua dimineţii”), Paul Hindcmith ("Sonata a 2-a pcntril orgă”) şi Hans Pctcr Turk (”Elcgie’>

Foarte reuşit ni s-a părut programul de sală (ncsemnat).

Emiliu DRAGEA

La 10 februarie 1947, delegaţia română a semnat, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate. După mai bine de o jumătate de secol, istoria este în măsură să judece, sine ira et studio (fără ură şipărtinire), aspectele de bază care privesc ţara noastră şi, în continuare, ponderea pe care o are în spectrul politic internaţional. Este bine cunoscut rolul hotărîtor al marilor puteri, în luarea deciziilor fundamentale, motivîndu-şi-le ca fiind, întotdeauna, cele mai drepte. în acest context, România a trebuit să accepte hotărîrilepregătite de conferinţa de pace', din 1946 şi să semneze Tratatul, în februarie 1947.

mmmm

Pe parcursul desfăşurării etapelor pregătitpare, diplomaţia română spera în promisiunile şi dreptatea marilor puteri învingătoare. Se spera în respectarea intereselor statelor mici, în stabilirea unor relaţii internaţionale în care, dreptul să fie suveran. Diplomaţia română aducea argumente cortvingâtoare, prin jertfa de sînge după 23 august 1944, pe frontul împotriva Germaniei şi Ungariei. Efectivele militare, angajate de România, depăşeau 540.000 oameni. Ele au eliberat peste 3.800 localităţi; din care 53 oraşe. întreaga economie a ţării a fost subordonată nevoilor frontului Cantităţilor înseninate de armament, muniţie, echipament, carburanţi, li se adăugau aprovizionarea armatei din ţară, cu tot ceea ce-i era necesar. O evaluare sumară a contribuţiei României la războiul împotriva Germaniei şi Ungariei se ridica la 770 milioane dolari (valută 1938). Prin urmare, aşteptările ei erau îndreptăţite. La lucrările Conferinţei de pace au fost admise 21 de state, cu 844 persoane, la care au mai participai, ca invitaţi, reprezentanţi ai ţărilor cu care urmau să se încheie tratatele de pace: Italia, România, Bulgaria, Ungaria şi Finlanda. Delegaţia României a fost condusă de Gheorghe Tâtărăscu, ministrul Afacerilor Exteme. Unul dintre obiectivele României a fost recunoaşterea calităţii de ţară cobeligerantă. Delegaţia şi-a exprimat satisfacţia pentru rezolvarea graniţei de nord-vest, solicitînd totodată, recunoaşterea participării României la război, alături de Naţiunile Unite, dc la 23 August 1944. Ea a considerat exagerate clauzele economice, fixate ţării noastre, ca şi reducerea drastică a efectivelor militare şi a armamentului. Discuţiile purtate au luat o întorsătură nedorită. La intervenţia delegatului ucrainean, N.Pctrovski, României nu i s-a jccunoscut participarea la război, alături dc aliaţi, decît numai cu data de 12 septembrie. ' .

în legătură cu recunoaşterea ei, ca ţară cobeligerantă, delegatul Cehoslovaciei, Heliodor Pika, a sprijinit această cerere, la fel şi cei ai Ucrainei, Franţei şi Bielorusici. Dar, majoritatea ţărilor, în frunte cu Anglia, URSS, SUA, Canada, au votat împotrivă, cererea României fiind respinsă. S-a formulat apoi o completare cu privire la menţiunea că România, a luptat împotriva Germanici, dar şi a Ungariei. Delegatul Cehoslovaciei şi dc această dată, a arătat eforturile făcute dc România, în lupta împotriva Ungariei. Votul însă a fost împotriva ţării noastre: în legătură cu Dictatul dc la Vicna, cu toate insistenţele Ungariei, dc a fi menţinute graniţele din 1940, nici un membra al comisiei nu şi-a însuşit aceste pretenţii. Guvernul României şi-a exprimat regretul, în legătură cu obligaţiile exagerate, cc i s-au fixat şi cu faptul că nu s-a ţinut scama dc contribuţia ci militară şi economică în războiul împotriva Germaniei şi Ungariei. România a rămas cu satisfacţia rezolvării problemei Transilvaniei de nord, dar şi cu insatisfacţia pierderii Basarabiei şi Bucovinei de nord. Toate aceste prevederi - şi nu numai - au fost incluse în Tratatul dc pace, semnat la 10 februarie 1947. Cu luminile şi umbrele lui, şi acest Tratat demonstrează că, cei puternici, întotdeauna au dreptate*

Prof. loan CAMPEANli' .

Mircea MICLEA*.

PSIHICĂ

i/r

' Profesoral Mircea MICLEA - şeful Catedrei de psihologie a Universităţii “Babeş-Bolyai” - oferă specialiştilor şi viitorilor specialişti în psihologie, precum şi tuturor celor interesaţi de problema mecanismelor psihice aîe adaptării la situaţii de stres, cartea cu titlul de mai sus.

Avînd la bază excelenta sa teză de doctorat (intitulată Mecanisme psihice de autoreglare în condiţii de stres, elaborată sub conducerea ştiinţifică a acad. Alexandra Roşea) - teză pe care nu s-a grăbit s-o publice, ci a lăsat-o la “dospit” mai bine de doi ani -, cartea care a văzut recent lumina tiparului - a doua semnată de tînărul meu coleg (prima- este binecunoscuta, de-acum,

Psihologie.cognitivă, publicată în 1994 la Editura Gloria din CIuj-Napoca) -. îmbină armonios rigoarea ştiinţifică - specifică tuturor studiilor semnate de Mircea Miclea -* cu stilu-i inconfundabil, de-a dreptul captivant.

Fiecare din cele cinci capitole (două de sinteză - şi metaanaliză şi trei de creaţie ştiinţifică) se încheie cu cîtc un foarte limpede rezumat al celor discutate în ele, profesorul neputînduita că şi atunci cînd se adresează publicului nestudenţesc tot dascăl trebuie, să rămînă. O confirmare a veridicităţii aserţiunii de mai sus o reprezintă şi capitolul final, al şaselea, intitulat Concluzii şi prefigurări, în care

- autorul discriminează cu o pilduitoare probitate ştiinţifică şi cu o limpezime de cristal ceea ce datorează altora de ceea ce reprezintă contribuţia sa personală în problema abordată.

Cartea este în aceiaşi timp o lucrare de sinteză, dc analiză critică şi de construcţie. “Dacă ar trebui să-i găsim un analog figurai lucrării de faţă, scrie autorul la p.173, atunci cea mai bună aproximare a ei ar fi un con cu baza în sus. într-adevăr, discursul dezvoltat aici a debutat cu o analiză generală, globală a modalităţilor de coping pentru ca ulterior să înainteze în spirale din ce în ce mai strînse prin investigaţia mecanismelor cognitive de apărare, construcţia unui instrument de evaluare a acestora şi depistarea principalelor lor corelate emoţionale şi biochimice. în final ne-am focalizat atenţia pe un singur mecanism defensiv - represia, pe care am supus-o unei riguroase examinări experimentale. Analiza efectuată pe parcursul acestei teze a pierdut mereu în generalitate, cîştigînd însă în adîncime”.

£ditur« PtQStt £fniversirarn £lu;e<mS r s O uivVopocn, 1997

- Metaanaliza calitativă a unui eşantion relevant de lucrări de referinţă din literatura de specialitate l-a condus pe autor la o clasificare biaxială a mecanismelor de coping: prima axă vi?ează tipul de mecanism implicat - comportamental, cognitiv sau -neurobiologic -, iar - a doua axă operaţionalizeazâ vectorul funcţionării mecanismelor de coping - confrantativ-evitant. “Această taxonomie, elegantă şi_comprehensivă, poate subsuma toate genurile de"coping analizate pînă acum de specialişti” (p. 28), ea constituind baza teoretico-metodologică de construire a unui inventar exhaustiv al mecanismelor de gestiune a stresului.

Analizele întreprinse de autor în cel de-al doilea capitol al cărţii sale “ne-au arătat mai degrabă ce cale nu trebuie să urmăm pentra a construi un instrument de evaluare a mecanismelor de apărare” ' (p. 80). Prin Scala de evaluare a mecanismelor cognitive de apărare (SEMCA) construită de el pe baza schimbării de paradigmă în cercetarea inconştientului, prin trecerea de la viziunea unui inconştient energetic şi dezadaptativ - specifică psihanalizei - la cea cognitivă, potrivit căreia inconştientul este informaţional şi adaptiv, Mircea Miclea pune la îndemîna celor interesaţi (şi iniţiaţi în materie) atît o nouă alternativă de diagnoză a mecanismelor defensive, cît şi o nouă modalitate de operaţionalizare experimentală a acestora. Convins fiind.că “cercetările ulterioare vor rafina şi mai mult precizia acestui instrument” (p. 124),

autorul - pe deplin conştient de valoarea contribuţiei sale ştiinţifice- crede că “prin angajamentul său teoretic, prin indicatorii de fidelitate şi validitate obţinuţi, el (instrumentul mai sus amintit - n.ns.) capătă un serios ascendent faţă de metodele în circulaţie” (p. 124).

Continuator fidel al tradiţiei şcolii clujene de psihologie în care s-a format, Mircea Miclea crede cu toată fiinţa sa că “în psihologia experimentală nimic nu este eyident pînă cînd nu e demonstrat” (p. .43). Cu această convingere a abordat el - în finalul cărţii a cărei apariţie o semnalăm aici -: represia - “jjiatra de temelie a întregului edificiu psihanalitic (p, 147) -, pe care a încercat să o

’ pună în legătură cu distincţia memorie de scurtă . durată versus lungă durată şi cu memoria explicită versus memoria implicită.

între meritele incontestabile ale acestei lucrări . se înscrie şi vasta “agendă de problemei (p. 28) (adică de teme de cercetare) pe care ea o deschide,. pentru că - spune autorul ei - “deşi se bazează pe un volum considerabil din literatură de specialitate, setul de caracteristici ale comportamentelor defensive pe care le propunem în această lucrare nu este nicidecum complet. Această listă este expresia limitelor noastre proprii de documentare şi de analiză a fenomenului defensiv. Toate lucrurile trebuie însă să aibă un început...” (p. 74). “Progresul în cercetarea ştiinţifică - spune cu convingere Mircea Miclea - se măsoară nu numai prin soluţiile aflate,' ei şi prin jrobleme inedite pe care aceasta le pune în evidenţă. Adesea o problemă relevantă preţuieşte mai mult decît o soluţie banală” (p. 146).. . Prof. dr. Nicolae JURCÂU

J

6) marţi, 10 februarie 1998 OMUL Ş l SOCIETATE A a s r o nUNIUNEA AVOCAŢILOR DIN ROMÂNIA - BAROUL CLUJ

TABLOUL AVOCAŢILORNrcrt

Numele şi prenumele avocatului

Data înscrieri în Barou

-------------------------------------- -- #

Sediul profesional principal

Forma de exercitare a profesiei

1 ALBU SANDĂ LUCIA 10/01/97 Clui, str. Titulescu nr. 147 aD. 35 COLAB. AV. TRIPON T.2 BACIU ADRIAN ALEXANDRU 09/01/97 Clui, str. Firiza nr. 4/35, tel. 164327 CAB. IND.3 BEJAN CRISTINA 20/01/96 Clui, sediu Barou VECHE4 BENEA LIANA 08/01/98 Clui, str. H. Coandă nr. 3 an. 58 AV. COLAB. GOCAN LIDICICA .b. BENKO EDWIN 10/10/97 Cluj, str. Brâtianu nr. 16/2, tel. 196949 COLAB. AV. BRAN C.b. BOCHIS TRAIAN VALENTIN 01/11/96 Clui, str. C. Turzii nr. 97 CAB. IND. •/. BOC EMIL 29/01/96 Clui, str. 21 Dec. nr. 93/63 CAB. IND.8. BODEA HORAŢIU ADRIAN 09/01/97 Clui, str. A. Densusianu nr. 24 COLAB. AV, DRAGOSTE. M.y. BORA HORIA POMPEI 01/11/96 Cluj, str. Crinului nr. 9/2 AV. COLAB. RADU D.

11). BRÎNZAS MIHAELA ELENA 01/08/97 Clui, str. Bucium nr. 17-9 ap. 10 COLAB. AV. CHIRILÂ M.11. BUDA DANIEL 08/01/98 Clui, str. Dorobanţilor nr. 74 ap. 92, tel. 410338 COLAB. AV. LUPU ANA12. BUDUSAN LUIZA IULIANA 10/10/97 Clui, str. Dorobanţilor nr. 7 ap. 20 COLAB. AV. PETCU OLGA13. 'BULIERIS FLORIN ATHANASIOS 21/03/97 Dei, str. 1 Mai nr. 2 COLAB. AV. BUJITA A.14. CATANA RADU NICOLAE 01/11/97 Clui, str. Dorobanţilor, nr. 9 ap. 8 COLAB. AV. LAZEA R.1b. CATANICIU STELUTA GUSTICA 15/11/97 Clui, str. Resita nr. 4 ap.1 AV. COLAB. GIDRO STANCA1b. CiMPAN LUMINIŢA DANA 09/01/97 Dei, str. Crînqului nr. 22/38 COLAB. AV. DULAMIT A.1/. COSTIN MIRCEA CALIN 16/10/97 Clui, str. 21 Dec. nr. 100 . COLAB. AV. COSTIN M. •18. CRACIUNAS MIHAELA 01/08/97 Dej, str. Florilor nr. 26 A, tel. 211995 COLAB. TOMA V.19. CUSTURA MONICA 10/10/97 Clui, str, 21 Dec., R. 100 COLAB. AV. COSTIN MIRCEA NICOLAE20. DEMETER DALMA REKA 16/10/97 Clui, str. Memorandumului nr. 9, tel. 195705 COLAB. AV. MIHALY A21. DRÂGOESCU l a u r a n a r c is a 16/10/97 Clui, str. Brâtianu nr. 16 ap. 1, tel. 191479 COLAB. AV. JUCAN C.22. FAUR UCU MIHAI 01/11/96 Turda, str. Republicii nr. 5 COLAB. AV. POP S.23. GHISOIU DORIN NICOLAE 10/10/97 Clui, str. Reşiţa nr. 3/13 COLAB. AV. CHINDRIS: M.24. GIDRO IOANA ANCA ' 01/11/96 Clui, str. Resita nr. 4/1 AV.-COLAB. GIDRO STANCA2b. GIURGIU NICOLAE 07/04/97 Turda, str. 1. Ratiu nr. 54 COLAB. AV. MUREŞAN A.26. GORCEA LIVIA CARMEN ' 10/10/97 Clui, str. Bis. Ortodoxe nr. 2 COLAB. AV. LAZÂR L.21. GUS SIDONIA 01/11/96 Clui, str. E. Isac nr. 2/9, tel. 197526 AV. COLAB. CARLANARU TRAIAN28. HAROSA LIVIU MARIUS 16/10/97 Clui, str. Brâtianu nr. 16. aD. 1, tel. 191.479. 175210 COLAB. AV. JUCAN C.29. HULPOI LAVINIA GEORGETA 10/10/97 Clui, str. Dorobanţilor nr. 89 ap. 52, tel. 411309 COLAB. AV. BACIU M.30. KOCSIS JOZSEF - 29/01/96 Clui, str. 21 Dec. nr. 93/63 AV. COLAB. BURZO M.31. MATES DANA MONICA 08/01/98 Clui, str. Brâncuşi nr. 147 AV. COLAB. SALARIZAT GOIA DANIELA32. MATE ANDREI LEVENTE 01/08/97 Clui, str. Memorandumului nr. .9 tel. 195705 COLAB. AV. MIHALY A.33. MICLEA FLORINA 09/01/97 Clui, str. P-ţa A. lancu nr. 8, tel. 195717 COLAB. AV. CRISTEA GH.34. MISCHIAN MIRCEA 08/01/98 Turda, str. Republicii nr. 5 AV. COLAB. NISIPEANU DOINA35. MOLDOVAN AURA VICTORIA * 10/10/97 Clui. str Kovari L nr. 27 COLAB. AV. MĂRGINEAN E.36. MOLDOVAN COSMIN ANDREI 01/05/97 Turda, str. Republicii nr. 5 COLAB. AV. CUC A.37. MORNÂILÂ FLORIN MIHAI 10/10/97 Clui, str. 21 Dec. nr. 23-35. ap. 65. tel. 198471 COLAB. AV. FARKAS ZOLTAN38. NEAMŢ MIHAI PAUL 01/11/96 Dei, Aleea Venus nr. 13 COLAB. SIGHARTĂU39. OTVOS PATRICIA 18/02/97 Clui, str. Ploieşti nr. 1 T ; AV. COLAB. ECKSTEIN PETER40. PLAIANU ALEXANDRINA 08/01/98 Clui, str. Densusianu nr. 24, tel. 167461 AV. COLAB. DRAGOSTE MARIA41. PODAR MARIA IULIANA 10/10/97 Clui, str. Dorobanţilor nr. 89/27 COLAB. AV, IONESCU M.42. POPA ANDREEA DOINA 08/01/98 Clui, str. Eroilor nr. 37 COLAB. AV, TRIPON T.43. POPESCU ADRIAN LIVIU 08/01/98 Turda, str. Republicii nr. 5 COLAB. AV. POP ST. .44. POPESCU BOGDANA FLUVlA 08/01/98 Turda, str. Republicii nr. 5 COLAB. AV. LAZAR STELIANA45. POPOVICI RUXANDRA 08/01/98 Clui, P-ta Ştefan cel Mare nr. 17 ap. 2 COLAB. AV. TODORAN A. -46. POP LAURA ELENA 10/10/97 Clui, str. Dorobanţilor nr. 7 ap. 20 COLAB. AV. PETCU O.47. REGHINI CAMELIA 07/04/97 Huedin, str. A. lancu nr. 10 COLAB. AV. LUPU ANA48. RUSA VICTOR 03/12/96 Dei, str. Cicio Pod nr. 11 COLAB. AV. WEISZ49. RUSU CĂLIN SEPTIMIU 01/08/97 Clui, str. Brassai nr. 23 : COLAB. AV. STÂNESCU50. RUSU MARCEL SIMION 01/06/97 Gherla, str. Armenească nr. 25 COLAB. HENTER P.51. SARAMET FELICIA 12/07/90. Clui, sediu Barou VECHE52. SÎRBU ANDREEA 03/12/96 Clui, str. Ploieşti nr. 1 ap. 3 COLAB. ECKSTEIN O HO53. SOMAI LASZLO JOZSEF 08/01/98 Clui, str. Aviator Bădescu nr. 1A, tel. 198305 COLAB. AV. PAP E.54. STRETEANU IOAN 16/10/95 Clui, str. Braşov nr. 28 ap. 4 VECHE55. TAMAS DANA 10/10/97 Clui, str. Brâncuşi nr. 147, tel. 414496 COLAB. AV. GOIA D.56. TIRNOVEANU DANIELA 01/08/97 Clui, str. Bisericii Ortodoxe 2 COLAB. LAZÂR LIVIU57. TISE ALIN PÂUNEL 08/01/98 Clui, str. Titulescu nr. 39 ap. 12 ^ COLAB. AV. COROIANU N.58. TOCAN HORIA OVIDIU 01/08/97 Clui, str. Decebal nr. 2/7 ' " COLAB. AV. TOCAN E. :59. TRESCOVAN CODRUŢA 01/09/97 Turda - Barou • VECHE COLAB. TRESCOVAN V.60. VARODI GOIA ANDREEA 01/09/97 Clui, str. A. France nr. 10, tel. 147382 COLAB. AV. PETRESCU GH.

M inisterul Sănătăţii recom andă profesorilor să întocm ească orare

m ai puţin încărcateMinisterul Sănătăţii, p r o intermediul Laboratorului

dc Igienă Ş co lari (L1S), recomandă directorilor unităţilor d e mvăţămrât c a la întocm irea orarelor sâ se ţină seama, în prim ul rînd , de interesele elevilor şi nu de ale p -o feso rilo r. Dr. G h e o rg h e E ugen Bucur, sc:ui laboratorului, a inform at, la începutul lunii februarie, conducerea M inisterului Educaţiei Naţionale asupra întocmirii incorecte a orarelor şcolare şi supraîncărcării p rogram elor analitice , fap t care duce inevitabil la surmenajul intelectual a l şcolarilor, Dr. Bucur a precizat că oboseala poate fi recuperabilă prin odihnă. în schimb, surmenajul intelectual reprezintă o stare patologică cu consecinţă Imediată - scăderea randamentului şcolar. Oboseala duce* m ai tîrziu, la apariţia unor îmbolnăviri infectocontagioase, gen tuberculoză, hepatită virală acută sau boli p sih o so m atice g en u lcer gastroduodcnal. hipertensiune arterială, disîonezii biliare, toate acestea ca urmare a scăderii generale a rezistenţei organismului.

Acesta este motivul pentru carc alcătuirea raţională a unui orar trebuie să s tea în atenţia tuturor profesorilor.

Şeful Laboratorului de Igienă Şcolară a constatat, cu ocazia unui control efectuat p rin m ai m ulte unităţi de îavăţâm înţ din 'C apitală, c â programa analitică prevede n n num ăr m ult. m â i m are de ore, pc z i decît ccl recomandat de Organizaţia Mondială a S ăn ă tă ţi în ciclul gimnazial, O M S recom andă s â fie între 4-5 ore pe zi, ia r în şcolile din Bucureşti există,-chiar din clasa a Y l-a, Cîte 7 ore. A cest fapt reprezintă un factor inevitabil d e suprasolicitare şi surm enaj nervos. Suprapus peste fenomenele pre şi intra-pubertate, caracteristice vastelor elevilor din gim naziu, favorizează, fară uici-o îndoială, diverse îm bolnăviri, a adăugat dr, Bucur,

O altă neregulă sem nalată în unităţile d e învăţămînt bucureştean a fost legată de iluminarea total neadecvată a sălilor de clasă, în care ar trebui să fie minimum 24 W /mp. Specialiştii susţin c â puţini profesori ţ a contde modul în care trebuie alcătuit corect şi igienic un orar. D c aceea, atrag a ten ţia că orele de desen trebuie amplasate în perioadele dc zi. cînd există îlum.natal natural, şi :iu seara. D c asemenea, orele de educa*1.’ fizică n u vor fi am plasate la prim a şi ultim a oră de curs, dar nici lunea sau v inerea sau două a l e consecutive. “Este strict neperm is situarea orei de educaţie fizică la prima oră în tura de dupâ-amiazu, cînd elevii.abid au încheiat m asa dc prinz” , a mai adăugat Bucur. In prima A a Niptăminii şcolare si in ultima, e len i nu vor avea în orar m ai m ult d e do u ă obiecte considerate foarte dificile şi n ici nu v o r fi cele m ai lungi zile. Laboratorul de Igienă Ş co la ri recom andă'să fie evitată amplasarea a două sau mai m ulte o rc consecutive ale aceluiaşi obiect de studiu, deoarece prin monotonia pe carc o pot genera favorizează instalarea oboselii intelectuale.

Tezele trebuie repartizate d te una pe săptămână, atunci cînd sînt m ai puţine. în cazul în care programa analitică prevede m at m ulte teze, e le v o r fi programate ccl mult două într-o săptămână, c u o z i pauză între ele, evt&t- du-se! zilele d e luni şi v ineri Reprezentanţii Laboratorului de Igienă Şcolară au constatat că în majoritatea şcolilor n u mai există recreaţie m are , în clase s în t elevi peste n u m ă ru l p re v ă z u t d c L e g e a învăţăm în tu lu i, su p rav eg h e rea av în d co n sec in ţe negative asupra desfăşurării procesului instructîv-educativ, dar şi asupra sănătăţi, deoarece este dim inuată cantitatea de aer (5-: 8 mc) necesară într-o sală. Cantitatea de oxigen ce ajunge la creier prin sîngele oxigenat în pîâmîni fiind

şi, în plus, în sezonul rece, permite răspândirea mai In e re n tă a infecţiilor căilor respiratorii superioare. Ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, a luat act de s c s i / j i lc MS prin I ÎS si a dem<.ra: o ampla acţiune de descongestionare a planurilor de învăţămînt şi a program elor analitice.

Cu sindicatul „Sanitas” s-au solidarizai medicii şi... pacienţii

O nouă promoţie - bucătari absolvenţi "INTERACTIV"Foto: I. PETCU

■MWWWM ■ — - 1

1 urmare din pagina 1.

justificate. Dar se pare că două ore de protest tacit au trecut cu bine, fără ca protestul să se termine cu victime. în multe dintre clinicile şi spitalele clujene, activitatea nu ă fost întreruptă, iar Ia policlinicile sau dispensarele medicale au existat echipe de triaj pentru asigurarea urgenţelor. Conducerea direcţiei a stabilit de. comun acord'cu sindicaliştii programul unităţilor sanitare pe perioada grevei. Personalul medico-sanitar nu a părăsit locul de muncă, doar s-a strîns pe holurile instituţiilor în care lucrează. Pacienţii deja au fost avertizaţi să-şi facă analizele din timp, în cazul în care joi se va intra în grevă generală pe durată nelimitată.

Preşedinta Federaţiei Sanitas

Cluj, d-na Dorina Bota, ne-a declarat că acţiunea a decurs foarte bine, fără probleme conflictualc. „Lumea a fost înţelegătoare, iar bolnavii au pactizat cu personalul medical. O parte dintre cetăţenii care au vrut doar să se programeze şi să facă un consult obişnuit au renunţat, iar alţii au aşteptat încetarea protestului alături de noi sau în faţa cabinetelor. Dacă pînă joi nu vom primi un răspuns favorabil,- vom intra în grevă generală”, a precizat d-na Bota. Referitor la condiţiile în care vor înceta acţiunile, vineri, consiliul judeţean al Sanitas a hotărît ca plafonul maxim acceptabil la majorarea salariilor să fie de minimum de 80 la sută.

,D1 Şerban Rădulescu, directorul Direcţiei Sanitare Cluj, ne-a declarat că în urma

acţiunilor sindicale actul medical nu a avut de suferit, iar doleanţele greviştilor sînt justificate. „Personalul medico- sanitar trebuie ca în sfîrşit să primească nişte salarii omeneşti. Cred că prin negocieri se va putea soluţiona conflictul, dar în limita posibilităţilor. Sper să nu se ajungă în situaţia disperată de grevă generală. Sectorul sanitar este unul Jn foc continuu”. Dacă s-ar opri activitatea, fie chiar şi două treimi, s(-ar destabiliza- imediat. în cazul nostru nu se lasă o piesă deoparte, ci un om bolnav care poate muri”, a mai precizat dl Rădulescu.

Tot ieri, la ora 12, la Ministerul Finanţelor a avut loc întîlnirea între liderii sindicatelor din sectorul medico-sanitar, ministrul Sănătăţii, cel al Finanţelor şi primul ministru.

ACORDăm o REDUCERE # p ^ ţ ae

i

CLUJ-NAPOCA♦ Piaţa 1848 nr.1

Tel. 437429; Tel/Fax 437430 + Livezii 63 Tel. 437444

(Zona Caibochim - Clujana). DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr. 56

Tel. 215073 HUEDIN: ♦ Str.A.lancu nr. 1.

Tel. 253493 * v

- r Sînt perfect de- * — 2 ^d „ACORD!

P L A N E T L E A S I N G C o . S R L B u c u r e ş t i

a n g a j e a z a p e n t r u b ir o u l d i n C l u j : ’

R e p r e z e n t a n t z o n a lC erinţe : Studii superioare ■preferabil jurid ice ■ Varsta maxima 35 ani ■ Limba engleza: scris, vorbit ■ Cunoştinţe de baza operare PC (W ord, Excel) ■ Experienţa si aptitudini in lucrul cu publicul ■ Carnet de conducere

A g e n t m o b i l - C u r ie r C erin ţe : Studii m edii sausuperioare ■ Barbat, varsta maxima 30 ani ■ Aptitudin i pentru comunicare si lucrul cu publicul ■ Carnet de conducere

Persoanele Interesate sunt rugate sa trimită C. V. insotit de fotografie si numărul de telefon la care. pot fi contactat! pe adresa: P lanet L e a s in g Co. SRL, Str. A v ia to r G heorghe

M araso iu n r.1 1, s e c to r 1, B ucu reş ti. \Cei selecţionaţi pentru interviu vor fi anunţaţi telefonic;. Interviurile se vor organiza in Cluj.

Cluj-Napoca str.Donath nr.76 zilnic orele: 700.22°° ■

tei: 064-187516 , 064-184016 064-420631 ■

O F E R Ă E H - G R O SPUI CAL. l-a OUĂ CAL. l-a PULPE PUI la pungă

(import Ungaria) PUI impori Ungaria PULPE interfoliate .

...15.200+T V A ... 715+TVA

... 19.000+TVA

... 16.550+TVA

... 17.9QG+TVA

I SC DAVID SRL

j I N T E R F O A N EÎ D E l P O A R T Ă ’Noul număr de telefon

1 9 . 7 6 . 4 9PIAŢA ÎN RATE!

Dacă tot aveţi un calculator, .sigur aveţi nevoie şi de o imprimantă.Odată ce aveţi printuri, poate vreţi copii. Şi de ce să nu le trimiteţi prin fax? Minolta vă face o oferta la preţuri de excepţie: setul format din copiator + imprimantă + fax.Fie că doriţi un copiator de volum mic sau mediu, imprimantă laser şi fax termic sau cu hârtie normală, Minolta-vă oferă oricare combinaţie dorită.

s

Combinaţia recomandată:

1490 $ *De ce să nu vă scutiţi buzunarul de un efort suplimentar?

* Preţul nu include TVAProdusele pot fi comandate ţi separat

MINOLTAROMÂNIAC LU JP-ţa CiparkJ nr.15 bl.IHA, mezanin. Cluj, 3400 Tel: 064/19.93.22 Fax: 064/19.90.36

D E A L E R11 M I N O L T A D I N Z O N A C L U JCRISTAL SOFT INEL SRL MICRO COMP SRL MEOATEL SRLStr. Eroilor nr.11 Slr. Ursului nr.12 Cal«a Armatei Române Str. Progresului2500, Alba Iulia 4400. Bistriţa ■ Bt.1S.ap. 38 Nr. 42/ATel: 058781.31.59 Tel: 063/23.27.88 382S.Carel 4800. Baia MareFax: 058/81.G1.07 Fax: 063/23.27.98 Tel: 061/86.63.76' Tel: 062/42 37.75

Fax: 042/31.53.03M IN O IT A

T R A N S IL V A N I A SASocietate dc Asigurare Reasigurare

anzaiează

MATEMATICIAN fCarîdidatul ideal este: Ş

♦ absolvent al Facultăţii de Matematică (studiile aprofundate în domeniul statisticii constituie un avantaj);

♦ capabil de a lucra atît singur cît şi în echipă;♦ capabil să înţeleagă şi să asimileze domenii

noi;♦ bun cunoscător al limbii engleze. ' 'Ne găsiţi prin CDM- Centrul de Dezvoltare

Managerială Cluj.. Informaţii suplimentare: telefon 430001, 430002 pînă în 12.02.1998.

B A N C A T R A N S I L V A N I A .

S u c u r s a l a C l u jCalea Dorobanţilor rir.3

o rg an izează C O N C U R S «pentru ocuparea a 2 posturi de 1

inginer de sistemCererea şi curriculum vitae se depun lă, sediul

Sucursalei Cluj a Băncii Transilvania pînă în data de 13.02.1998.Informaţii suplimentare la telefon 190724

zilnic între orele 8,30-16,30: ■

S o c i e t a t e c o m e r c i a l ă

unic distribuitor în Transilvania

A N G A J E A Z Ă

O A G EN ŢI C O M ER CIALI O M U N C ITO R I D EPO ZIT

T e l e f o n

064/415061 int.97, 092705006(602859)

E D I T U R AH I P A R I O N

AngajeazăT IP O G R A F S U P R A V E G H E T O R

Condiţii:- cunoştinţe temeinice tipografice şi tehnoredactare

- - prelucrare imagini •- limba maghiară - vorbit , ‘- autoturism propriu- disponibilitate de deplasare

P ersoan ele in teresate v o r depune C V la C P 3 6 3 , O P n r . l , C luj-N apoca, p în ă v in eri 13 .0 2 .1 9 9 8 ,

* LICITAŢIE PUBLICA *TMBIIKAIAJL

CIXTJVINDE LA LICITAŢIE PUBLICĂ■ ~~ 1 J" —prin se r v ic iu l e x e c u t o r i j u d e c ă t o r e ş t i , în d a t a d e 1 2 .0 2 .1 9 9 8 , o r a 9 , c a m e r a 1 0

• t e r e n d e 7 .1 4 0 m p . , c u 4 grajd u ri (n r .1 -4 ) s i tu a t în lo c a lita te a M a c ă u , ju d .C lu j, la p re ţ d e s tr ig a r e d e 8 6 . 3 5 7 . 5 7 9 le i.

L ic ita ţ ia v a a v e a l o c la c a m e r a 1 0 a* NT rib u n a lu lu i C luj, la s e r v ic iu l d e e x e c u to r i ju d e c ă to r e ş t i .

Informaţii ia telefon 190724, zilnic între orele 8-16M

« M Ă *A N G A J E A Z Ă : •

• personal cu experienţă în conducere, preferabil studii în domeniul electric

• Şef serviciu aprovizionare , j• Ingineri electronişti j• Economist •.Salarii deosebite. Relaţii la telefon 432457.

Sunteţi unul dintre micii întreprinzători care doreşte să-şi dezvolte afacerea ?

Noi va oferim consiliere, pregătire şi credite în următoarele condiţii:

• Suma până la 15.000 dolari• Dobândă fixă între 22%-26%la dolar pe an, ;

în funcţie de scopul investiţiei > -• G a ra n ţii f le x ib i le• Termen de rambursare până la 18 luni

Serviciile noastre se adresează persoanelor juridice din judeţul Cluj, cu experienţă în domeniul de activitate al

- firmei.

P r o g r a m u l C A P AInformaţii la tel/fax 064-420-748

Str. Ţebei Nr. 29, Cluj-Napotfa World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund

8) marţi, 10 februarie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; lei/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TI UI) V luni-vineri 8-16; tei/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75.

A D E V Ă R U L «8e Cluj

în temeiul Legii nr.3-1/1990, republicată'E c h ip a M a n a g e r ia lă a S o c ie tă ţii C o m erc ia le *

U i M I M E T - C U G S A; Cluj-Napoca

c o n vo a c ă

Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla data de 25 februarie 1998, ora 10, la sediul societăţii, situat în Cluj-

Napoca, B-dul Muncii n r .l8 B, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilorla sfîrşitulzilei de 1 0 februarie 1998, cu următoarea ORDINE DE ZI:

1. Raportul de gestiune al Echipei Manageriale pe anul 1997;2. Raportul Comisiei de Cenzori privind analiza indicatorilor economico-

fmanciari pe anul 1997 comparativ cu anul 1996;3. Alegerea Consiliului de Administraţie şi reînnoirea mandatului Comisiei

de Cenzori;4. Diverse. ^In vederea asigurării condiţiilor prevăzute de instrucţiunile C.N.V.M.

privind adunările generale ale deţinătorilor de valori mobiliare emise de societăţile comerciale deschise, se vor pune la dispoziţia acţionarilor, la sediul societăţii, formulare de procuri speciale pentru reprezentare în adunarea generală.

Dacă prima adunare nu va fi legal constituită, a Il-a adunare va avea loc Ia data de 26 februarie 1998, în apelaşi loc şi la aceeaşi oră.Relaţii suplimentare ia sediul societăţii sau ia telefon 064-415631 (direct) sau 064-415240 interior 1668.

a v T O P iE C H a N m a s a4200 HAJDUSZOBOSZLO, Debreceni ut 10 UNGARIA

• tel.06-52-361-811, 06-20-450-556c ă u ta m

parteneriP A T R O N S za b 6 Şândor

• pentru c o m erc ia liza re p ie s e a u to pentru m ai m u lte tipuri d e a u to tu r ism e:

BMW, M ERCEDES, O PEL, FORD, VW, I CITROEN, RENAULT, DAEW OO, FIAT I AUDI, T ipurile ja p o n e z e , LADA, DACIA

- pentru comercializare piese de camioane:MERCEDES, MAN, DAF, IVECO,RENAULT, VOLVO, SCANIA, BPW,SAF, FRUEHAUF, KOSSBOHRER

Primim comenzi pentru Daewoo, Suzuki, maşini noi şi tipuri mai vechi.

Ne angajăm la reparaţiile motoarelor şi a caroseriilor

la tipurile de maşini mai sus amintite..

ROMSERVICE TELECOMUNICAŢIIDealer Autorizat SIEMENS Telecomunicaţii

V x Dealer Autorizat CONNEX GSMOrganizează concurs pentru ocuparea posturilor de:

A G E N Ţ I C O M E R C I A L IC.V. se vor depune la sediul din Calea Moţilor 6-8, eLVIU

Zilnic orele 8 -1 6 . Inf. TeL 198546,431551.(604119)

A O E V Â i mde Cluj ———

VINZARIC U M PĂ R Ă R I

UNICAPITAL SA BucureştiS o c ie ta te d e v a lo r i m o b ilia re

în scopul desfăşurării activităţii de vînzarc-cumpărare de acţiuni, caută:

ASOCIEREA CU PERSOANE JURIDICE DEŢINĂTOARE DE SPAŢII COMERCIALE

centrale, dc 15-30 mp., uşor accesibile publicului, dotate cu fax/telefon (PC şi copiator)

Ofertele se primesc la: . •W o r l d T r a d e C e n t e r ,Bulevardul Expoziţiei nr.2, intrarea E, etaj 3, Bucureşti

Telefon: 01/222.59.39; 01/222.59.26,01 /222.40 .48

' Fax: 01/223.37.16.(578105)

— ^ ■ r y

l e a s i n g ^ A - r a t etel/fax: 1 9 8 8 1 4 -1 9 4 9 1 7

casa de am anet

• Cumpăr cărţi. Tel. 19- 00-33. (010252)

I M P O R T A T O R D I R E C TA C C E S O R I I B U C Ă T Ă R IE

B A L A M A L E (A R U N C Ă T O A R E , B A T A N T E , G E A M )

B U T O N I, C O N S O L E , C U IE R E , D E M O N T A B 1 L I , D IB L I

F R E Z E , G L IS IE R E , H O L T Z S U R U B U R I, M Â N E R E

P IC IO A R E (M A S Â ŞI M O B IL IE R ), R O T IL E S IS T E M E P E F ÎT R U U ŞI G L IS A N T E

Y A L E , Z Â V O A R E B A N D Ă M E L A M IN A T Â Ş l C A N T U R I P V C

P A L M E L A M IN A T , P F L , M E L A M IN A T , P L A C A J , P A N E L

(FORMATIZARE $! MOBILIER LA COMANDĂ)

TOATE INTR-UN SINGUR LOCF O R E S T T R A D I N G 9 3

T E L :2 1 0 2 6 4 3 , 2 I 0 3 9 I 6 F A X .-2I02480

S T R K E P L E R 4 1 , B U C U R E Ş T I

:|M iH ^S.C îiC O R A M E T ''S .R ;b«clu i-N apo(âttstr. Dorobanţilor nr. 38 Telefon: 064 -194061,094-6în calitate de reprezentanţă zonală vinde en gros la preţul prOt/ucăforiYor

S.C. P O L IC O L O R s.A. Bucureştientaur • lac parchet • email • chit auto * diluanţi

s . c . S IN T E Z A C O L O R S.A.0radeavopsele ulei * email * grund -

s . c . P E R IN D S.A. Oradea " 1mături • perii • bidinele ,

şi alte produse chimice vopsele diluanţi, adezivi, oxizi, coloranţi, chit auto, aracet,pensule etc.

Achiziţionând produsele noastre/câştigul d-voastră va fi mai mare!

• Cumpăr firmă scutită de impozit 2 sau 3 ani.'Tel. 19-23- 55. (000366)

• Vînd calculator 486 DX2- 66 MHz 540 HDD 3,5,8 MB RAM EGA color preţnegociabil. Tel. 15-54-07. (000435)

• Vînd şnururi, felicitări şi mărţisoare. Tel. 18-64-88. (597695) .

• Vînd maşină de ambalat zahăr, turcească. Tel. 15-78-76 zilnic orele 17,30-20,30.(010089)

• Vînd teren pentruconstrucţie 1100 mp comuna Floreşti sat Tăuţi, facilităţi curent, telefon, apă (gaz) preţ informativ 18.000 lei/mp negociabil. Tel. 17-69-17 sau 094-643-942. (000372)

• Vînd casă lemn pe str. Donath nr. 262. TeL 15-15-84 orele 18-22. (000392)

• Vînd 2 camere confort II etajul 2 Mănăştur. Tel. 18-71- 17. (000416)

• Vînd apartament-2 camere. Informaţii tel. . 18-92-76. (000422)

• Vînd garsonieră. Tel. 43- 77-71. (010372)

• Vînd apartament 2 camere confort I în Grigorescu, în valută. Informaţii str. Fabricii nr. 13 ap. 7 bLF6. (010375)

(578172)

Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi ControluMFinanciar

de Stat a judeţului ClujANUNŢĂ

organizarea pe data de 23 februarie 1998, ora 10 în Cluj-Napoca,

Piaţa Avram lancu nr.l9, camera 58 LI CI TAŢI EI

pentru vînzarea de: • utilaje şi recipienţi pentru fabricarea berii, • vitrineşilăzifrigorifîce,

• case de marcat, • jocuri mecanice,• congelatoare, • piese şi uleiuri auto.

în caz că bunurile nu se vor vinde la această licitaţie, licitaţia se va ţine săptămînal în fiecare joi la aceeaşi oră.Relaţii suplimentare:

Piaţă Avram lancu nr.l9, etaj I, camera 58 Telefon 191670 int. 127. «79173;

• Vînd urgent apartament ultracentral compus din 2 camere decomandate, parchetate, gresie, faianţă la bucătărie, baie, cămară şi sobă de gătit la bucătărie. TeL 19-30-08 sau 13-65-96. (000316)

• Vînd vilă ultrafinisată lîngă Grădina Botanică. TeL 41-63-23. (000414)

• Vindem maşini de cnsut simple, Dacia papuc 1992, RABA carosată 1988, TV izotermă diesel 1987, Nissan Patrol 2 uşi 1987 3250 crac dieseL TeL 42-69-81 ore 8- 18 (567467)

• Vînd Oltcit, 1989, stare bună, 7,9 milioane. TeL 18- 07-10. (000370)

• Vînd Ford Mondeo 1,6 16 valve an fabricaţie 1994, îmbunătăţiri,' preţ 12.500 DM neînmatriculat. Informaţii teL 094-578-899. (000377) ’

• Vînd Mercedes C 250 diesel 1994 negru, înmatriculat, preţ 19.500 USD. Informaţii tel. 094- 578-899. (000378)

• Cumpăr Dacia 1300- 1310. Oier preţuri între 8- 13 milioane. TeL 19-28-39; 16-72-61.(010370)

* Cumpăr Dacia 1310. TeL 13-55-41. (0104Q6)

• Vînd cabană din lemn cu teren localitatea Lunca Vişagului nr. 10 preţ 20.000 DM negociabil. (00018 i)

• Vînd apartament 3 camere confort I faianţă, gresie, parchet, 2 focuri gaz, apă caldă pe gaz Apahida centru. Tel. 43-16-50. (000384)

• Vînd casă 2 camere, bucătărie în str. Fluieraşului pr. 4 şi casă cu 1 cameră, bucătărie, hol, în str. Fluieraşului nr. 2. Informaţii zilnic orele 9-11 si 15-17. (000401)

• Vînd două autoturisme Renault 20 unul cu talon, pentru piese, unul fără talon. în funcţiune. Vînd un motor Renault 1600 cmc, un motor Dacia 1400 cmc. Telefon 14-49- 27. (000371)

'• Vînd Dacia 1310 an 1988 cu 42.000 km parcurşi. Tel. 43- 31-23. (010360)

• Vînd Opel Kadett diesel fabricaţie 1989 recent adus în ţară, Dacia 1310 0 km, Oltcit Club fabricaţie 1992. Tel. 09- 48-15-52-5, (010376)

• VîneMTacia 1310 TX an fabricaţie 1988, preţ avantajos. Str. Codrului nr 46/C. (010394)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6.

■mmwMBWLd a d a g ■

A D E V A R U L cfle CBui PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbăti 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA;

luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. m a r ţ i , 1 0 f e b r u a r i e 1 9 9 8 Z 5 ]Consiliul de Administraţie a A sociaţiei

Salariaţilor şi Membrilor Conducerii de la

SC ARMĂTURA SA C Iu j-N apoca

face cunoscut că în data de 25.02.1998 ora 15, la sediul societăţii va avea loc , '

A d u n a r e a G e n e r a l ă a A s o c i a ţ i e i S a l a r i a ţ i l o r ş i M e m b r i l o r C o n d u c e r i i

d e la S C \ R M Ă T U R A S A ,cu următoarea ordine de z i :

1. Aprobarea bilanţului contabilp e anul 1997.2.Aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli

pe anul 1998.3. Diverse. - ^ '

n m . / SC ”EEP” SRLF F / a ^ a z m u l

Vă oferă cea mai mare gamă de:

VINDEM♦ 2 autotiruri de 2 0 1

cu prelată şi dubă♦ autocamion IFA-LW50 i♦ 2 autodube SAVTEM - ! în stare bună de funcţionare

Telefon 155407.

• Vînd două Dacii an de fabricaţie 1991,1993. Tel. 13- 12-07. (010432)

• Vînd Dacia 1300. Tel. 17- 82-31. (010433)• Vînd televizor Funai 51 cm

cu teletext, pret 2.000.000 lei. Tel. 14-41-42. (000397)

• Vînd televizor color Philips stereo, telecomandă. Tel. 19-85- 82.(010415) -• Cumpăr maşină de îngheţată

^ 2-3 capete, fe l. 19-23-55.0368)

• Cumpăr cap tractor marcă r străină după 1988, stare bună.

Tel. 15-54-07. (000436)• Cumpăr repatriere. Tel. 19-

23-55. (000367).• Vînd 3 bucăţi geamuri

1000x1000 sub preţul pietii. Tel.- 15-15-84. (000393)

• Vînd schi Atomic cu tot echipamentul 1.80 m. Tel. 18-

; 51-21. (010283). • Cumpăr pici vulpe, nutrie.■ Tel. 15-25-73 (010400) '

ÎNCHIRIERI: • Iau o persoană în chirie de■ sex feminin. Str. Coj ocnei nr. 23 J ap. 31 bl. C9 după masa Mărăşti.

4 (000413)i ' • Primesc o fată în gazdă. Tel. i 15-04-75. (010380)

j • închiriez un apartament de jl două camere confort, .Ascmimobilat pe str. Plopilor nr.- 16 bl. L5 ap. 1. Tel. 42-00-88. 4 (010382) ;li • închiriez apartament două *1 camere mobilat. Tel. 16-15-40. j (010431) '

DIVERSE'"

• A ngajăm femeie de serviciu Ia pizzerie. Tel. 43- 87-38.(000409)

• SC Decor Uşi Metalice SRL angajează secretară şi tîm p la r, co n d iţii de salarizare avantajoase, carte de muncă şi caută pentru închiriere spaţiu producţie 200 -600 mp. Relaţii la tei.14-47-94; 092-345-639; 094- 643-383.(000241)

• Recondiţionăm văni. Tel. 13-07-02. (597596)

• F irm ă p a r t ic u la ră angajăm agent com ercial pentru distribuţie articole sport în toată ţara. Condiţii permis categoria B, telefon, tînăr, dinamic, experienţă. Tel. 26-54-46. (010363)

* A ngajăm m ecanic întreţinere m aşini cusut, muncitori calificaţi pentru croi şi confecţii şi necaliiicaţi cu posibilitate de calificare. Tei. 42-69-81 o re 8-18 (567468) ■

• Angajez pentru cinci ore pe zi supraveghetor jocuri electronice. Informaţii tel.15-71-47 . (000394) ’

• Firmă de construcţii angajează tractorist rutierist pe buldoexcavator. Relaţii tei. 43-23-29. (010407)

• SC Decor Uşi Metalice SRL angajează electrician bobinaj şi instalaţii echipă de montaj uşi m etalice, lăcătuşi, sudo ri, agen t comercial şi caută pentru închiriere spa ţiu pen tru magazin central,-Relaţii la tei. 14-47-94; 094-643-383; 092-345-639 sau 'Ia sediul firmei, str. Pata nr. 12 sc. 5 ap. 43. (000434)

• Angajez vînzâtoare îngheţată salarii excelente. Tel. 19-23-55. (000369)

• Căutăm îngrijitor Ta bloc, Mănăştur, str. Mehedinţi nr. 76 bi. G ll. (000375)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Arion Susana anunţă începerea demersurilor pentra obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin mixt situat în satul Agriş nr. 178 Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentra factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (010362)

• Angajez femei cusut şi montat feţe încălţăminte. SC IP Roman Import Export SRL, str. Roşiori 1. (0.10366)

• Angajez vînzâtoare bar. Interviul marţi şi miercuri orele10-16 str. Traian nr. 67. (010374)

• Societate comercială angajează ospătar şi femeie de serviciu cu carte de muncă. Tel.,42-06-92. (010392)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Grandemar SA anunţă începerea demersurilor pentra obţinerea acordului de. mediu pentru obiectivul centrală termică şi gospodăria de gaz petrolier situat în Cariera Bologa. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (010403)

• Casa Agronomului Cluj anunţă licitaţie pentru închirieri spaţii în data de 20.02.1998. Relaţii la telefon 15-68-65. (000359)

• Coop Consum Gilău anunţă licitaţie pentru vînzarea de mobilier comercial, cîntare 500 kg, autodubă SRD, pentru data de 20 februarie 1998 şi se va repeta în fiecare vineri. Tel. 131 Gilău. (010396)

StrAuiel VTaicu nr.2-4T e l e f o n 4 1 9 1 6 4

• Predau engleză. Tel. 13-89-02. (010327)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Vancea Vasile" anunţă începerea demersurilor pentra obţinerea autorizaţiei de mediu pentra obiectivul casă de locuit parter şi mansardă situat în Dej, str.L.Rebreanu nr.8. Eventualele sesizări şi sugestii," numai pentru factorii de mediu, se vor de’pune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (14921) ’ >' • în dosarul civil nr.1387/ 1997 reclamanta Şucu Viorica cheamă în judecată, pe pîrîţii Rednic Cornel, RednicAugustin, Retnic Ana, Rednic Letiţia, Săplăcan Gavriş, Sâplăcan Aurelia, Rednic Cornel, Rednic Iglasan, Rednic Irma, Primăria comunei Căşeiu, obiectul procesului - acţiune în constatare, ieşire din indiviziune, întâbulare în CF, termen de judecată la data de 16.02.1998. (14923)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Dezso Tibor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul branşament de gaz, situat în CIuj-Napoca, str. Uliului nr. 57- 59, Eventualele sesizări- şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se/vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (000365) V \

*. în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Fodor Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentra obiectivul etajarc casă de locuit situat în Cluj-

• Angajez femeie pentru ajutor bucătar, vîrsta 18-25. Tel. 43-25-05.(010408)

. • Firmă particulară angajează tineri, vopsitori auto. Tel. 18- 47-29 (010425)

• Coop Consum Gilău anunţă licitaţie pentra închirierea unui restaurant cu grădină de vară şi a unui magazin cu depozit în comuna Gilău pentra data de 19 februarie 1998 şi se va repeta în fiecare joi. Tel. 131 Gilău. (010397)

• Cooperativa de Consum Aşchileu vinde prin licitaţie autocamion SRD-113. Licitaţia va avea loc la sediul cooperativei în data de 26 februarie 1998 ora 10. Informaţii tel. 19-79-28 sau sediul cooperativei. (010402)• SC SCE SA Cluj str. Bilaşcu

nr. 107 vinde în data de 17 februarie 1998 ora 10 Ia sediul societăţii prin licitaţie cu strigare benzi magnetice uzate. Licitaţia se repetă în fiecare zi de marţi pînă la.epuizarea stocului.(010409) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 Pop Eugen anunţă începerea demersurilor pentra obţinerea acordului de mediu pentru obiectivele 2 parcări,situat în str. Aurel Vlaicu nr.21.Eventualele sesizări si sugestii NaPoca> Ştr. Cibmului nr. 16. numai pentru factorii de mediu. Eventualele sesizări şi sugestiise vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (000357) '

• Reclamantele Ciornea Floare, Ciornea Mihaela Florina şi Ciornea Anca Maria, domiciliate în Gherla, str.Clujului bl Dl ap.l 1, cheamă în judecată pe pîrîţii Szabo Irina, Krisbai Attila, Barta Ana, Bolog Emo, Bolog Ana, Bolog Iren, Bolog Clara, Bolog Zsigmond, Barta Ana; Toma Ioan, Tona Eudochia şi Ciornea Ambrozie în dosarul civil nr.2264/1991 al Judecătoriei Dej, obiectivul dosarului - acţiune în constatare, ieşire din indiviziune, constatare calitate de moştenitor; prestaţie tabulare şi intăbulare în CF cu termen de judecată la data de 2.03.1998. (14922)

• Tin evidentă contabilă. Telefon 15-18-87; 14-11-69 după ora 17. (597681)

numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99 (000389)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Braicu Flaviu Marius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentra un loc parcare, situat în CIuj- Napoca, str. Fabricii de Zahăr nr. 11. .Eventualele sesizări şi sugestu, numai pentra factorii de mediu,- se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (000391) . ’ .

P IE R D E R I .

• P ie rd u t ciobănesc german 1 an femelă, zona Gheorgheni. Recompensă. Tel. 14-89-67. (010393)

ICASA DE SCHIMB *teVALUTAR«i

Str.Bariţiu nr.2QVă oferă: . -

• cele mai mici preţgri la vînzare

• cele mal mari preţuri la cumpărare

• ambele cursuri negociabile

• Firma Koszegi anunţă pierderea certificatului de înmatriculare firmă şi autorizaţie de funcţionare. Le declar nule. (14976)'

• Pierdut cod fiscal SC Uman Prod Impex SRL nr. 3613667. Se declară nul. (000426)

V Pierdut carnet de sănătate' pe numele Ruja Rares. îl declar nul. (010364)

• SC Prodapis împex SRL anunţă pierderea următoarelor

^cte: bloc facturi de la nr. 317357 Ia nr. 317400; chitanţier de la nr. 203984 Ia nr. 204015; stampilă rotundă. Se declară nule. (000407)

• Pierdut autorizaţie sanitar- veterinară a autodubei izotermă 31-CJ-6322 aparţinînd SC Turdalact SA. O declar nulă.(14977) •

• Pierdut carnet de student pe numele Căpîlnean Florin. îl declar nul. (000415)

• în data de 17.01.1998 a fost pierdut boxer mascul de culoare

.galbenă; semne: cravată albă, şosete albe, urechi tăiate şi este- tatuat. Răspunde la numele Del. Ofer recompensă. Tel. 12-49-93.(000399)

• Pierdut legitimaţie de student pe numele Vatau Adriana. O declar nulă. (010369)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Mălinaş Maria. O declar nulă. (01037.7)'

D E C E SE COM EM ORĂRI

• Cu adîncă durere în suflet anun ţăm încetarea fu lg e ră to a re din v ia ţă a bunului şi dragului nostru ta tă , b u n ic şi s trăb u n ic CO N D O R SIM IO N - pantofar-a Sfătului, la 73 ani, din Mănăstireni, judeţul C lu j. A m in tirea lu i va rămîne veşnică în sufletele noastre. Bunul Dumnezeu să te o d ih n ească în pace, alături de scumpa noastră m am ă. Înm orm întarea va avea loc azi, 10 februarie 1998 în lo ca lita tea M ă n ă s tire n i, o ra 12,30. F am ilia . în d u re ra tă . (000361)

• Cu inima zdrobită de d u re re a n u n ţ în c e ta re a fu lg e ră to a re din v ia ţă a sc u m p u lu i m eu soţ ing . C O ST EA G H EO R G H E VASILE. Înmormîntarea va avea loc azi, 10 februarie, ora 11 la capela Cimitirului C e n tra l. D um nezeu să-l odihnească în pace. Soţia Sănica. (000362)

• ■ Cu m are durere în suflete, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru ta tă , socru şi bunic ZAH G H E O R G H E . F iica Lucreţia, ginerele Octavian şi nepotul Andrei. (000386)

• Cu inimile îndurerate, anunţăm moartea celui ce a fost ta tă , socru şi bunic, ZAH GHEORGHE. Fiica Voichiţa, ginerele Adrian şi nepotul Ionuţ. (000387)

• C u ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a IL col. (r) VARTOLOMEI IOAN. Înm orm întarea va avea Ioc m ie rcu ri, 11 februarie 1998 ora 12, Ia Capela I-Cimitirul Central. F am ilia în d u re ra tă .(000400)

• C u profundă durere anunţam încetarea din viaţă a c u sc ru lu i n o s tru V A R T O L O M E I IOA N . Cuscrii H arm ath Costică şi M aria şi Comşa M ariana cu fam iliâ. Odihnească-se în pace. (000403)

* C u inim ile pline de tristeţe, anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a celei care a fo st, m am ă' şi b u n ică , V A LERIA ARDEVAN. îi vom p ăstra o vie am intire. C erem onia înm orm în tării va av e a Ioc m a r ţ i , 10 feb ruarie 1998, ora 13, la capela I M ănăştur. Familia îndurerată . (010404)

• Cu inim a îndurerată anun ţ m oartea celui care a fost frate, cumnat şi unchi TULBURE GREGORIU de 59 a n i r ' D um nezeu să-l od ih n ească în pace. D in partea lui Tulbure Traian, Verona şi nepoatele Anca şi Cristina. (010421)

• A n u n ţ cu d u re re m o a rte a so ţu lu i m eu TULBURE GREGORIU de 59 a n i fo s t m ecanic de locomotivă la Depoul Cluj. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Înm orm întarea va avea loc în 11 februarie 1998 în / Cim itirul M ănăştur ora 14. S o ţia în d u re ra tă Anam aria. (010422)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm stingerea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic TULBURE GREGORIU în vîrstă de 59 an i. D um nezeu să-I odihnească în pace. Monica, Costel şi Bogdan. (010423)

• Cu profundă durere în suflet anunţăm stingerea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic TULBURE GREGORIU în vîrstă de 59 a n i. . D um nezeu , să -l odihnească în pace. Traian, S m a ra n d a şi C ă tă lin . (010424)

• Un ultim omagiu celei c a re a fo st m ătuşa şi c u m n a ta n o a s trăV O IC H IŢ A CĂPRARU. Sincere condoleanţe familiei. Familia Zâgrean. (000356)

• Sîntem alături de sora n o as tră M ariana şi copiii C r is t i , G clu , M onica la despărţirea fulgerătoare de cel care a fost soţ şi ta tă d eo seb it G OINADUMITRU. Cu compasiune şi regret, fraţii Gavril, Ana, Paulina, Samuil şi Victoria cu familiile. (000358)

• Sîntem alături de colega noastră Susana Costca, greu în c e rc a tă de trece rea în n e f iin ţă a so ţu lu i iu b it , G IC U . C olegii E m ilia , F e lic ia , A lina , M ihaela, Anca, Lucia şi Radu Agenţia de turism Eximtur. (000373)

• Un pios om agiu Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost prietenul nostru d ra g G IC U CO STEA . Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Axente. (000376)

• • Nemărginită îmi este durere cu care mă despart de fra te le meu d rag ing. C O S T E A G H EO R G H E V A SILE. D um nezeu să-l o d ih n e asc ă în pace. M ariana. (000363) '

* Cu un ultim omagiu ne luăm răm as bun de Ia ing. C O S T E A G H EO R G H E V A SIL E , ca re ne-a fo st cum naţ şi unchi drag. Arpi şi Bobby. (000364)

* Cu adîncă durere ne despărţim de unchiul nostru d rag CONDOR SIM ION, ca re va răm îne veşnic în inimile noastre. Fie-i ţărîna u şo a ră . N epoata D orina , Vasile şi Florin. (000381)

• Sîntem alături de colega noastră profesoara Drocaş M ariana-, la tre c e re a în nefiinţă a mamei sale dragi. S in ce re condo lean ţe familiei! Colectivul de elevi şi salariaţi de la Grup Şcolar “Unirea”. (000382>

10) marţi, 10 februarie 1998 PUBLICITATE : CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâti 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDAC1 IA 11 RDA: i luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A D E V A R U Ld e C l u j• Sincere condoleanţe

colegului M arc lo a n în momentele grele pricinuite de moartea mamei. Colegii de serviciu. (000360)

• S incere condoleanţe familiei Dobocan )a lui Izidor din Fundătura. Vecinii din s tr . T in e re tu lu i n r . 64. (0003Ş0)

• Un ultim omagiu finului nostru CONDOR SIMION. Sincere condoleanţe familiei. Naşa, văduva Zirbo Floriţa cu copiii şi fam iliile lo r. (000383)

• Ne luăm răm as bun şi-i aducem un ultim omagiu regretatului unchi AUREL M UREŞAN, ca re şi-a binemeritat numele de om. Nimic nu va mai fi cum a fost şi nimeni nu-i va putea suplini nedreapta dispariţie, împărtăşim durere familiei în aceste m om ente de cu m plită în c e rca re şi-i spunem creştin escu l Dumnezeu să-l ierte şi să-I odihnească. Nepoata Marian L iana, P e tre şi B ogdan. (000406) _

• Elevii clasei a IX-a A de Ia Liceul "Onisifor Ghibu” sînt alături de diriginta lor, prof.S tancu C lau d ia şi-i îm părtăşesc d u re re a pierderii mamei dragi. (A)

• Sîntem alături de familia Goinea în m area d u re re pricinuită de decesul soţului şi ta tălu i d ra g GO IN EA DUM ITRU. S in ce re condoleanţe. Familia Borta. (000385)

• Sîntem alături de Jujica şi Crăciunel în marea durere p r ic in u ită de m o a rtea tragică a soţului, tatălui şi respectiv a g ine re lu i, cu m n atu lu i şi u n ch iu lu i nostru AUREL MUREŞAN. Fie-ţi ţărîna uşoară. Familia C orpodean N astasia , Veronica şi Gheorghe' cu copiii. (000410)

• T ransm item sincere copdoleanţe familiei Goinea în marea durere pricinuită de trecerea în nefiin ţă a fostului n o s tru coleg DUMITRU G O IN EA . Colectivul A u tobaze i Transport Cluj (fost STTL) (000388)

• Sîntem alături de naşa noastră Susana şi fiul ei C răc iune l în m a re a şi zg u d u ito a rea d u re re p r ic in u ită ^de m o a rtea fulgerătoare a soţului, tatălui respectiv a naşului nostru, unicul AUREL MUREŞAN. Familia Pop-Vancea Nicolae şi Sia. Dormi în pace, suflet bun. (000411)'

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegei n o a s tre , G oron Iuliana, în aceste momente triste la trecerea în eternitate a soacrei. C olegii d in C om partim en tu l P IS . (000390)

• Sîntem alături de colegii noştri fam ilia D anciu în aceste c lipe g rele la dispariţia mamei. Colegii de la Biroul Tehnic SC ELM Cluj. (000396)

• 'S incere condoleanţe 'fam ilie i d -lu i d ire c to r general ing. Tulbure Vasile la pierderea fratelui drag GRIGORE. Odihnească-se în pace. Familia ing. Vasile Petrulea. (000418)• Sîntem alături de d-1

director general ing. Vasile Tulbure în m area durere pricinuită de p ie rd e re a fratelui d rag , c ă ru ia îi aducem un ultim omagiu. Colectivul D iviziei Patrimoniu Regionala CF Cluj. (000398)

• Sîntem alături de familia ing. Tulbure Vasile în marea d u re re p r ic in u ită de' m oartea fra telu i. S incere condoleanţe. Familia C iun t (000419)

• Sîntem alături de d-1 d ire c to r g en e ra l ing. T u lbure Vasile în m area d u re re p r ic in u ită de p ie rd e re a f ra te lu i său G R IG O R E . F am ilia U ngureşan G heorghe. (000420)

• Sîntem alături de familia Tulbure Vasile în m area durere pricinuită de decesul fratelui d rag TULBURE GRIGORE şi transm item

- sincere condoleanţe familiei îndoliate. SC Mihălţan SNC. (000402)

- • Sîntem alături de d-1 d ire c to r g e n e ra l ing. T ulbure Vasile, la m area durere acum la despărţirea de fratele iubit GRIGORE. F am ilia B aciu V aie r. (000423)

• Un ultim răm as bun iubitului nostru fiu şi frate, AUREL MUREŞAN, răp it de m oartea nem ildasă nedrept de repede. Cît vom tră i vom p ă s tra vie amintirea sufletului său bun şi iubitor. Fie ca Dumnezeu să-l primească la Sine! în veci în d u re ra te , m am a Maria, soră Lidia, fraţii loan şi Sandu. (000404)

, • Sîntem alături de d-1 d ire c to r g e n e ra l ing. Tulbure Vasile la pierderea fra telu i d rag G RIG O RE. FieJ ţărîna uşoară. Consiliul de conducere al Regionalei CFR Cluj (000417)• Ne despărţim cu nespusă

durere de d rag u l n o s tru unchi, AUREL MUREŞAN. P ierderea sa v a fi de neînlocuit în v ia ţa şi-n inim ile n o a s tre . Recunoştinţa şi dragostea noastră vor rămîne, însă, de- a pururi vii. Dumnezeu să odihnească su fle tu l său generos. Nepoata M arinela, Benu, Benişor. şi D ian a . (000405)

• C o lec tivu l D iviziei 'C ă lă to r i este a lă tu r i de domnul director general ing. Vasile T ulbure în această grea încercare a vieţii, cînd a trecut în eternitate fratele său d ra g G R IG O R E . Dumnezeu să-l odihnească în pace. (000431)

• Sîntem alături de-naşul n o s tru - T u lb u re V asile îm p ă r tă ş in d ■ d u re re a despărţirii de fra tele său G R IG O R E , c ă ru ia îi aducem un ultim omagiu. F am ilia S im u ţ V io rel. (000421)

• Sîntem alături de d-I d irec to r g en e ra l, ing . Tulbure Vasile la pierderea fratelui d rag G R IG O R E . Sincere condoleanţe. Familia ing. Gidel Dan. (000425)

• Sîntem alături de d-1 d ire c to r g en era l, ing. T ulbure Vasile, în marea d u re re p ric in u ită de p ie rd e re a f ra te lu i său. F am ilia C liţan Aurel. (000424)

• Sîntem alături de familia Stancu în durerea pricinuită de decesul celei care a fost ARDEVAN VALERIA. S incere condoleanţe. F am ilia A. C obârzan. (000428)

• /Dragă Ovidiu sîntem a lă tu r i de tine în m area d u re re p ric in u ită de moartea scumpei tale soţii VOIGHIŢÂ. Transm item condo lean ţe \ fam iliei îndurerate. Colegii de Ia SC Bica-Lux fost Magazin 102. (010361)

' . * Sincere condoleanţe fam iliei T orok pentru fulgerătoarea -dispariţie a doam nei TOROKERZSEBET Asociaţia de lo c a ta ri de pe s tr . G r. A lexandrescu n r . ... 51. (010365) ;

• îm părtăşim durerea colegei n o as tre Suciu L u c re ţia la trec erea în nefiinţă a tatălui drag. Secţia D ecalcom anii Ceroc SA. (010368)

• Pios omagiu dragei mele v e rişo a re VALERICA ARDEVAN. Sincere condoleanţe familiilor prof. Stancu Gh. şi ing. Drocaş Ion. Uţiu Lucia şi familia ing. Vunvulea Ion şi Monica. (0)0378)

• Consiliul de conducere împreună cu salariaţii Casei de A ju to r R eciproc a P en sio n a rilo r din Cluj- N apoca aduc un ultim om agiu celei care a fost colega noastră VOICHIŢA CÂPRARU, vicepreşedinte şi transm it pe această cale condo lean ţe fam iliei îndoliate. Dumnezeu să o odihnească în pace. (010379)

• Pios omagiu bunei mele p rie ten e VALERICA ARDEVAN. .S in c e r e condoleanţe familiei prof. S tancu G h. fam iliei ing. Drocaş loan. Dormi în pace draga mea. Sabina Sterescu. (010381)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune colegului nostru Dumitru Costin în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei sale dragi MARIA COSTIN. O dihnească-se în pace. C olectivul CliniciiChirurgicale I Cluj-Napoca. (010383)

• Sîntem a lă tu r i de p rietena noastră Claudia Stancu şi de întreaga familie în aceste m om ente grele p ric inu ite de trecerea în eternitate a mamei dragi. Familia Nelu Rusu. (010384)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Claudia Stancu în marea durere pricinuită de m oartea mamei Colectivul Liceului Teoretic “Onisifor Ghibu”. (010385)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Goina Gelu şi a familiei în aceste clipe grele prin dispariţia tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de la SC Cartel Bau SA Cluj. (010387)

• Sîntem alături de d-nul d ire c to r general al R egionalei CF Cluj la p ie rd e rea fra te lu i drag , TULBURE GRIGORE. Sincere condoleanţe familiei îndo lia te . Colectivul Atelierului de Proiectare al Regionalei CF Cluj. (010388)

• Colegii din SC ELM C luj baza de producţie Someşeni sîn t alături de fam ilia Danciu în m area durere pricinuită de moartea soacrei şi mamei dragi şi îşi exprim ă com pasiunea p en tru fam jlia îndoliată.(010389) -

• Colegii din SC ELM Cluj sînt alături de familia D anciu în m area durere p ric in u ită de m oartea soacrei şi mamei dragi şi îşi e x p r im ă ' com pasiunea p en tru fam ilia îndoliată.(010390)

• P a rtid u l Naţional Ţărănesc Creştin Democrat F ilia la C luj anunţă cu profund regret dispariţia fu lgerătoare a domnului GLIGOR MORAR în vîrstă de 65 ani, membru PNŢCD, consilier local din partea Convenţiei Democratice în comuna Moldoveneşti sat Podeni. Exprjm ăm sentim entele noastre de p ro fu n d ă com pasiune fam iliei. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (010391)

• Imaginea blîndă şi sacră a mamei cu adevărat iubită şi adorată de toţi, plecată în lumea celor drepţi, a rămas în inimile noastre pentru e te rn ita te . S incere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune familiei Cazacu. Familia E. Roşea. (010399)

• Sincere condoleanţe colegei, noastre Luduşan M aria în greaua pierdere pricinuită de moartea tatălui iub it Colegii de la Sanex SA. (010405)

• Sîntem alături de Ungur Florica şi Condor Maria în m area durere cauzată de m o artea ta tă lu i d rag CONDOR SIMION. Gânscă G heorghe şi fam ilia. (010410)

• S incere'condoleanţe domnului director general al Regionalei CFR Cluj, ing. Vasile Tulbure, Ia trecerea în 'nefiinţă a fratelui drag. Serviciul OTD. (010420)

• Un ultim rămas bun iubitului meu frate AUREL M UREŞAN, răp it de moartea, nemiloasă nedrept de repede. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul său bun şi iubitor (010417)

• Cu inimile împietrite de durere anunţăm încetarea p re m a tu ră din v ia ţă a scumpei noastre mame, fiice; soră, cum nată şi m ătuşă LUPŞA MARIA. Nu te vom uita niciodată. Familia în veci nemîngîiată. (010428)

• îm părtăşim durerea domnului Director General ing. T u lbu re Vasile şi a fam iliei în aceste grele m om ente pricinu ite de trece rea în etern ita te a fra te lu i ‘ GRIGORE TULBURE. Serviciul Resurse Umane-Regionala de Căi Ferate Cluj. (010416)

• Tati, te vom iubi mereu şi nu te vom uita niciodată. Ioana şi Nicoleta. (000412)

• Pios omagiu prietenei n o a s tre ARDEVAN VA LERICA. S incere condoleanţe familiei. Familia colonel r . U rech ia tu . (010371)

• Colectivul de cadr'e didactice al Liceului pentru D eficienţi de V edere tran sm ite sincerecondoleanţe familiei Dan 'şi îşi exprim ă pro fundele sentimente de durere pentru pierderea unuia dintre cei mai preţuiţi şi mai devotaţi

-profesori ai acestei şcoli, p - zeu să-I odihnească. (010411)

• Ai împlinit 54 de ani pe data de 5 februarie şi a doua zi ai plecat spre eternitate fără să ne luăm rămas bun. Ai plecat şi mi-ai zdrobit inim a a tît mie cît şi lui Crăciunel, ai lăsat un gol imens în sufletele noastre pe care nimeni şi niciodată nu- I vor putea umple. Amintirea ta vie va fi mereu prezentă clipă de clipă prin tre noi, căci tu ai fost unica persoană cu care mi-am petrecut atîţia ani feric iţi ai căsniciei n o as tre , unicul AUREL MUREŞAN pe care l-a avut familia noastră. Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace. Înm orm în ta rea va avea loc m iercuri 11 februarie 1998 la ora 15 la C apela C im itiru lu i Mănăştur. Soţia Jujica şi fiul Crăciunel. (010418)

• Sîntem alături de d-na F lo rica Ungur, contab il principal la Protopopiatul O rtodox Cluj, în m area durere pricinuită de moartea ta tă lu i drag SIM ION CONDOR din Mănăstireni. Sincere condoleanţe întregii familii. Colectivul Oficiului Protopopesc Ortodox Cluj. (010429)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune d-nei F lorica U ngur, con tab ila p rin c ip a lă a Protopopiatului nostru, Ia trec e rea în e te rn ita te a ta tă lu i d rag . R ugăm pe bun u l . Dumnezeu- să-l odihnească între aleşii săi şi să-i mîngîie fam ilia greu în cerca tă . . P reo ţii P ro topop iatu lu i O rtodox Cluj. (010430)

• Au trecut 2 ani de cînd a dispărut dintre noi scumpa m ea soţie IULIANA FILIMON. Dumnezeu să o ierte şi să o. odihnească în pace. Soţul. (000379)

• -Azi se împlinesc şase săp tăm în i de cînd ne-a părăsit pentru to tdeauna bunul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic OLARU FRANCISC din P ala tca . Parastasul va avea loc la B iserica din localita te , duminică, 15 februarie. Nu te vom u ita n ic io d a tă .' Familia. (000395)

• Au trecut 2 ani de zile de Ia trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soţii, mamă, soacră şi bunică IRINA CENAN din Som eşeni, răpită prea devreme dintre noi, lăsînd în urma ei lacrimi şi durere. Odihnneşte-te în pace suflet bun şi curat. Familia în veci nemîngîiată.(010242). ..

• Cu adîncă tristeţe ne despărţim de fosta noastră colegă CÂPRARU VOICHIŢA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Foştii colegi ing. Trifu Petru şi Dorhoi, Teodor. (010426)

• Cu sufletul şi gîndul sîntem ală tu ri de dragii no ştri nepoţi Bogdan şi G e o rg e ' la dispariţia p rem a tu ră din viaţă a mamei lor dragi LUPŞA MARIA. Bunica, tuşa Floare şi unchiul Nelu. (010427)

• în data de 10 februarie se îm plineşte un an de lacrimi şi durere în sufletele noastre, de la despărţirea de soţul, tatăl şi socrul nostru cel care a fost CIUCAŞ GHEORGHE (GIGI). Chipul tău blînd va rămîne în sufletele noastre pentrn totdeauna. Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia V iorica, copii Ghiţă, Gabriela şi Dana cu soţul Gabriel. (010269)

• Cu pustiul şi dorul din sufletele noastre amintim că azi se împlinesc 2 ani de cînd un destin nemilos ne-a despărţit de buna şi iubita noastră mamă, soacră şi bunică IRINA CENAN din Someşeni. Timpul trece d ar , dorul de tine este mare şi am intirile ne dor. Bunul Dumnezeu să te odihnească în pace! Fiicele Nuţica şi M ariana cu familiile. (010320)

• La împlinirea unui an de Ia decesul scumpei noastre mame şi bunici MARIA PRIPON un gînd pios din partea fiicelor şi nepoţilo r Dumnezeu s-o odihnească în pace. (010419)

• Calde mulţumiri celor care au fost alături de noi şi l-au condus pe ultimul drum pe cel ce a fost soţul şi tatăl nostru GLIGOR MORAR. Multă recunoştinţă tuturor p rie ten ilo r, colegilor şi familiei. în veci nemîngîiaţi soţia Ana şi fiii Vaier şi Eugen cu familiile. (000408)

• Adresăm calde/ mulţumiri tuturor celor care aţi fost alături de noi şi aţi condus pe drumul fără întoarcere pe fratele nostru MĂRGINEAN IOSIF. în veci nem îngîiaţi fraţii şi surorile. (000432)

• Recunoştinţă şi calde m ulţum iri celor care cu prezenta sau gîndul s-au rugat alături de noi pentru odihna sufletului mamei noastre. Maria şi Constantin Cazacu. (010367)

• Cu nemărginită durere în suflete anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic VARTOLOMEI IOAN. Nu te vom uita niciodată. Cornelia, Sandu si Emanuel. (010412)

• ,Cu nemărginită durere Iu suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic. VARTOLOMEI IOAN. Nu te vom uita niciodată. Lenuţa, Viorel, Radu şi Râul. (010413)

• -Cu nemărginită durere în suflet anunţăm, încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic VARTOLOMEU IOAN. Nu te vom uita niciodată. Florin, Aii, Horaţiu şi Ionuţ. (010414)

fţ ■

A D E V A R U L d e OBmj___ SP O R T marţi, 10 februarie 1998

AMjNTÎLNITŞmUJENl.» SATUI• în rnuaria, ni în rurca este te l m ai m arc'

t/uşman at iu i nr ” • \

Surse demne de tot respectul ne-au informat, zilele trecute, că stagiul de pregătire pe care "U" îl efectuează in Ungaria dă mari bătăi de cop antrenorului Cornel Ţălnar! Şi asta deoarece mulţi dintre echipierii "şepcilor roşii” au constatat (nu cu foarte mare surprindere) că augustele lor burţi au cam începutsă se rotunjească la cîteva zile de ia sosirea pe pămîntul vecinilor noştri. Bănuind iniţial niscaiva acţiuni sabotoare, cei în cauză au realizat. în cele din urmă, că toate necazurile se trag de la mesele cu care gazdele îşi omenesc oaspeţii. Avînd de făcut faţă unor porţii mult mai mari şi mai gustoase în comparaţie cu cele'servite pe plaiurile strămoşeşti, băieţii noştri nu au vrut să lase nicidecum impresia că ar fi nişte mofturoşi, curăţind de fiecare dată cu sîng farfuriile. Şi, cum am spus. inevitabilul s-a produs. Rămîne ca întoarcerea în ţară, la mîncărurile tradiţionale, să rezolve problema caloriilor năbădăioase.

Mihai HOSSU

CANDIDATURILE AU FOST SAU NU ... DEPUSE?

Peste două săptămîni alegeri la F.R.F. Dacă e să acorzi

^încredere informaţiilor apărute ' m presă sau difuzate la Radio,

candidaturile pentru posturile de preşedinte şi vicepreşedinţi au fost depuse. Concret, pentru funcţia de preşedinte una singură, cea a lui Mircea Sandu.

Ceva aglomeraţie în privinţa candidaturilor pentru cele două posturi de vicepreşedinte: Dan Petrescu şi Valentin Alexandru

. (din vechea garnitură), Adrian Porumboiu, Mircea Neşu şi Constantin ' Dinulescu (pretendenţi noi). '

Numai că, dacă e să te iei . după PROSPORT, în numărul de luni se scrie negru pe alb că Porumboiu şi Neşu nu şi-au depus înscrisurile, respectiv platformele program (cele ale actualilor vicepreşedinţi şi candidaţi fiind cîte o adeziune

la platforma program a lui Mircea Sandu). Dacă aşa stau lucrurile, realmente te prinde un fel de silă despre superficialitatea şi neseriozitatea acestei “campanii electorale” pentru alegerile la F.R.F.

Surprinde mult şi faptul că . această “campanie electorală” a

fost manevrată în aşa fel încît pentru funcţia de preşedinte sâ nu existe decît o candidatură. N-am nimic împotriva actualului

‘ preşedinte şi singurul candidat pentru postul de viitor preşedinte, dar “lucrătura” cu candidatura îţi lasă un iz de politică dictatorială. Mi-e imposibil să cred câ la o adică, noţiunile de democraţie sînt lipsite de . sens în lumea fotbalului, alunecîndu-se spre un fel de simulacru de alegeri.

Victor ROMAN

D E J U L Ş I - A P R E M I A T

S P O R T I V I I• Mariana Chira şi Ovidiu

o cutie de.Fărcaş s-au ales cu cîte scutece! •

La sfîrşitul săptămînii trecute, în faţa unei săli pline pînă la refuz, Unirea Dej şi-a premiat cei mai buni sportivi ai clubului. A fost de altfel ceva mai mult decît o simplă premiere a valorilor, organizatorii dejeni găsind de cuviinţă să recompenseze într-un fel atît sportivii, cît şi... suporterii. O iniţiativă extraordinară ce ar trebui urmată şi de ajte cluburi. Dar iată cum arată ierarhia stabilită de cei 15 arbitri:

1. Svetlana Bob Simion (baschet)

2. Dan Drăguşin şi Adrian Pricop (volei)

3. Lucian Sălăjean (fotbal)4. Eusebiu Şuvagău (fotbal)5. Adriana Anghel (baschet)6. Adrian Ardelean (volei)7. Anişoâra Estinca

(baschet)8. Carol Fekete (fotbal)9. Victor Lazăr (volei).Cum se vede, oficialii dejeni

au încercat o echilibrare între cele trei secţii ale Clubului Unirea, fotbal, baschet şi volei.

Tot acelaşi criteriu a stat la baza stabilirii premianţilor la capitolul perspectivă: Dan Gal (fotbal), Darius Bătinaş (volei), Luciana Tînţaş (baschet).

Şi cum amuzamentul nu trebuia să lipsească dintr-o astfel de manifestare, Mariana Chira (baschet) şi Ovidiu Fărcaş (fotbal) au plecat acasă cu cîte o cutie de scutece, premiul pentru cea mai sportivă mamă, respectiv cel mai sportiv tătic. ■

Au mai fost premiaţi doi copii, Ionuţ Tegar (fotbal) şi Raluca Costin .(baschet), precum şi trei suporteri: cel mai fidel - Andrei Mureşan (un om handicapat, imobilizat în cărucior, prezent însă la toate meciurile Unirii Dej); cel mai înflăcărat.- Ioan Mureşan şi cel mai constant - Ion Sicoe.

Premierea a fost făcută de către directorul general al SC Someş SA Dej, domnul Ioan

-Ungur, precum şi de către domnii Gheorghe Benea, Radu Ştir, Comei Itu.

Mihai HOSSU

^ I F b t b a i « i h t e m ă ţ i b r i a l l i i F b t b a l !ţ i r i t e r n a ţ id n a l f r .^ F b t b a l^ in t e r n a ţ i o n a l « ,

ITALIA - 19Dacă mai era Lumva nevoie.

că nu arc tolă de campk®nă. Deşi a avu/un jsebut de caţnpionat fulnyhantyfiind lideră în „krie A”16 Jbtap/, Intcmazionale/şdică Rţfnaldo, Djorkaeff &' Cd, -Iu capot/t pentru a două-oară consecutiv, pe propriul teren, în faţa: ijndt echipe neacreditate cu şanse ■ & stadionul milane_z (San Siro. Astfel, BolognaTlumizatsuîpriza etapei a 19-a, învingînd liberal şi ajatîad direct pe lidera Juventus,. care a învins Roma pe Delle Alpî/ să sfc dîsâanţczc la patra punci Fiorenţjnâi. învingătoare la B; trece printr-o perioadă fastă, revenind înir-ş>;2)nâ a clasamentului care îi dă dreptul să spere îa b cupă' j europeană. In schimb, neutru Napoli, retrogradarea 'parc-cctEU- mai ales după înfnngerca la scor pe terenul lui Empolj. AC Milan rămîne în continuare condamnată la mediocritate, cu toate superstararile înregimentate sub comanda lui Fabio Capello, Lazio nclăsîndu-i nici o şansă. Scorul etapei a fost stabilit de Udinese care a amendat cu un sec 6-0 pe Lecce. Bierhoff (se putea altfel?) şi-a înscris din nou’ numele pe lista marcatorilor realizînd „dubi/-’ şi preluînd şefia în Clasamentul golgeterilor.

Rezultatele etapei a 19-a:* Atalanta - Parma 0-0* Bari - Florentina 0-1 (Morfeo

71) _ .* Empoli - Napoli 5-0 (Esposito

24, Cappellini 35-penalty, Pane 50, Florijancic 76,79)

* Internazionale - Bologna 0-1 (Paramatti 56)

* Juventus - Roma 3-1 (Zidane 45, Del Piero 49, Davids 65, respectiv, Paolo Sergio 57),

* Lazio - Milan 2-1 (Mancini 5, Boksic 92, respectiv Kluivert 94)

* Sampdoria - Brescia 2-1 (Bia 17-autogol, Montella 36-penalty, respectiv Neri 50)

* Piacenza - Vicenza 1-1 (Murgită 56, respectiv Zauli 46)

* Udinese - Lecce 6-0 . (Cyphrien 20-autogol, Bierhoff 38, 47, Poggi 58-penalti, 66, Giannichedda 89) •

Clasament: Juventus 44, Internazionale 40, Udinese 37, Lazio 35, Fiorentina, Parma 33, Sampdoria 31, Roma 29, Milan 27, Vicenza 23, Bari 22, Bologna, Brescia 20, Empoli 19, Piacenza 18, Atalanta 16, Lecce 11, Naqxjli

Golgeteri: Bierhoff (Udinese) 16, Montella (Sampdoria), Del Piero (Juventus), Batistuta (Fiorentina) 14, Balbo (Roma) 12.

de surprize şi de prima victorie în ediţie de campionat a lui

, _ Sâ revenim însă larezultatele echipelor în care evoluează'<|omâtii, Real Sociedad, cu Craioveanu titular;., a smuls sîmbâtă, în minutul 92, rfi«.cgal pe propriul tprim îh 'cornpatîia lui

-■Athletip^ilbao, în V|eme ce Espanyol (Gâlcă), Saramahca (Stele/ şi Gabi Popesjcu)| şi Vallâdpljd (Adrian Ilie) aupierlut pe preriile terenuri. In căzui |în care Real Sociedad ar fi îavms, echipa Iui Crai.ovcanu arfi împărţit

peu'Real Madritfpoaţia de lideră.. Real Madrid şi FQ Barcelona nu au reuşit mici ele victorii în deplasare, ci doâr egaîufi care păstrează nemodifieală diferenţa de puncte dintre cele două echipe.

-Rezultateleetapei a 24-a:* Rea! Sociedad - Athletic

“BDbaol-1* Mallorca -Compostela 2-1* Espanyol - Zaragoza 0-1

' * Betis - Merida 2-1* Salamanca - Celta Vigo 0-1* Valencia - Valladolid 1-2* Deportivo La Coruna - Real

'Madrid2-2* Sporting Gijon - Racing

Santander 2-1* Tenerife - FC Barcelona 1-1* Atletica Madrid - Oviedo s-

a disputat luni seara.Clasament: FC Barcelona 45,

Real Madrid 44, Real Sociedad 43, Athletic Bilbao 40, Atletico Madrid, Mallorca, Celta 38, Betis 37, Espanyol 34, Zaragoza 32, Valencia 31, Deportivo La Coruna 30, Oviedo 29, Racing Santander 27, Compostela, Valladolid 26, Merida, Tenerife 25, Salamanca 24, Sporting Gijon 6.

Golgeteri: Luis Enrique (FC Barcelona), Rivaldo (FC

•Barcelona) 14, Vieri (Atletico Madrid), Kovacevici (Real Sociedad) 11, Penev (Compostela) 10. ; , -

Cristian BARA

goluri ale etapei s-au marcat la Leverkusen, dar adevărul este că portarul oaspeţilor are şi el partea lui de vină, atunci cînd la eliminarea sa de pe teren a fost nevoit să lase locul în poartă atacantului Havani Fio. Dar iată rezultatele complete ale etapei:

Kaiserslautern - Bochum 3-0 (Wâgner - 32, Rische - 45, 82)

Duisburg - Karsruhe 1,-0 (Hajto -80) '

Dortmund - Stuttgart 3-1(Decheiver-22, 42, Kohler - 29/ Bobic - 59)

Monchengladbach-Schalke 040-1 (Max-42)

Bayern Munchen - Hansa Rostock 2-0 (Zickler-16, Tamaf - 18). HamburgerSVrHertha Berlin

1-1 (Fisher -28/Schmidt -5) Arminia Bielefeld - TSV

Munchen 1860 1-1 (Rydlewicz— 64/Agostino 87)^

Leverkusen'-Werder Bremeri 4-1 (Kristeif- 7,66, Meijer - 71, Beinlicl/8^ Brand-36).

Pe .primjri Ioc al clasamentului se afiă Kaiserelautem - 49p.,urmată

• Marichester United - Bolton 1-1 (Cole 85 - Taylor 60);

• Newcastle - West Ham 0-1(Lazaridis 16);

• Arsenal - Cheisea 2-0(S.Hughes 4, 42);

• Crystal Palace - Wimbledons-a disputat luni. .

Clasament: Man. Utd. 50, ChelSea, Liverpool & Blackbum 45, Arsenal 41, Derby 39, Leeds 38, West Ham 38 etc.

Sperînd să sărbătorească cu o victorie trista aniversare .a accidentului aviatic de la Munchen de acum patru decenii, campioana a fost la un pas de a suferi o înfiîngere pe teren propriu. Gary Neville şi Andy Cole au lovit bara, dar golul lui Rob Taylor a menţinut codaşa în avantaj pînă spre finalul meciului. Surprinzător, nici una din urmăritoarele liderei nu a reuşit să

-sejpropie, ba din contră! Liverpool ■ a capotktpe ”Anfield” într-un final Tnclîldeşcenf'cu 3 goluri în 5minute, In-care ”cej mai tînăr internaţional englez dinaccst secol” (dacă va debutamîcrcurite, punctat a doua oară -în..min.; r ‘

de/Bay/rn Munchen - ~47p..,şi .^Tottenhama^rcnâscîi Lşh/erkbscn - 38p. , / priâ-Hriizerie” după i

Mihai HOSSU ;' îui KÎh^mann pentra i ' incredibil 0-3 pe ”Ewood)

Duminică, Cheisea â < pe ’Tlighbury”, atacantul,.21 al, Ahgfici,' Stcphcnfflugtţs,

S .[ a M G L I Â - J 5

A* J^ a^ Sn * i^>err°nxl*^ remarcîndu-sc'cu.o^dublă. Rtîud'V ? (i!3™ ’ CI®U f"‘"Gullit a acuzat un fault la'Vîalli

40, vrant 50); j şi... s-a ales cu nimic. ConsideratăBlackburn - Tottenham 0-3 a (jQua favorj^ ja stanul sezonului,

(Berti 37, Armstrong 88, Fox 90); Newcastle a cedat în ţâţa şutului* . Covţiit.cy - 1 dc la 30 de metnm tînărului

Wednesday W (D u b h ir7 4 p cn .^ iQtcraaţioaal!,ati- trallan StanDerby - Aston Villa 0-1. lizâridScîln'fine, Dwight Yorkc a

; -închciat seria fără înfrîngere acasăa lui Derby County, iar DionDublin şi-a serbat cu golul victorieichemarea Ia naţională.

(Yorke 88);• Leicester - Leeds 1-0 (Parker

44 pen.);• Liverpool - Southempton

2-3 (Owcn 24, 90 - Hirst 8 pen., 88, Ostcnstadt 85);. Radu C. MUNTEANU

GERMANIA • 22

SPANIA - 24Etapă neagră pentra fotbaliştii

români care evoluează în „primera division”. A fost o etapă dominată

O etapă cît se poate de normală în Bundesliga. O singură victorie în deplasare, Shalke" 04 la Monchengladbach, acolo unde Lupescu a intrat după pauză, cînd cărţile erau deja făcute. Răducioiu a evoluat 60 de minute în .meciul de la Dortmund, contribuind la golul de onoare al formaţiei sale. Kaiserslauten şi Bayem Munchen merg în continuare cap la cap, pîndind cea mai mică greşeală pentra a se mai apropia cu un pas de titlu. Bătălie mare şi în subsolul clasamentului, şase echipe înşirate pe distanţa a două puncte, luptînd meci de meci pentru evitarea lanternei roşii. Că pentru retrogradare mai intri în discuţie ceva formaţii. Cele mai multe

( I N I R E R D e j - o adevărată.!., infirm erie

După reîntoarcerea din cantonamentul dc la Predeal, UNIREA Dej se confruntă cu mari probleme medicale. După cum ne-a declarat antrenorul Ioan Tâtăran, nu mai puţin dc şase jucători sînt suferinzi. La meciurile amicale susţinute la Turda şi Gherla dejenii au evoluat cu formaţii improvizate, mulţi titulari urmărind partida de pc marginea terenului. Am aflat şi diagnosticurilc stabilite dc medic. Astfel, Crcmcniţchi, E. Moşuţ şi Şuvagău au probleme cu genunchiul, Corujan arc mîna în gips, Dosan arc o unghie operată, iar Botiş suferă cu tendonul. O adevărată infirmerie, mai mult dş jumătate din echipă fiind nevoită să stea o perioadă mai scurtă sau mai lungă pe... tuşă.

în ciuda acestor probleme medicale, UNIREA continuă şi în această săptâmînâ şirul întîlnirilor amicale. Azi, 10 februarie joacă cu HÎRTIA Prundul Bîrgăului; joi,' 12 februarie, la Dej, returul- meciului amical cu OLIMPIA Gherla, iar la sfîrşitul săptămînii UNIREA va evolua împotriva divizionarei C, PHOENIX Baia Mare.

- SZEKELY Csaba

fv

j

, >

^ A

-r.. |§|gt|

j. • / / l 1

- “7 T •*' •.* 1r ~ ^

. ..v.v r-f."f î*' . * *

9I V

- * • * ! . ^ “ ,1

s* H H M 1 f

Ovidiu Fărcas - tăticul prem iat cu o cutie de scutece

E u seb iu Ş u vagău a n tre n o ru l se cu n d , o p re ze n ţă o b iş n u ită în topurile dejene

■Z8.L.L u c ia n S a la ja n

fotbalistul ce a pătruns cel m ai sus în c lasam en tu l clubului

A *Carol Fekete - unul dintre

cel m a i serioşi fotbalişti, de num ele căruia se leagă speranţele dejenilorpentru, acest retur

1 2 marţi, 10 februarie 1998 SPORT Â D E V A R U L i«Se C 8 u i 1

N A G A N O1 9 9 9

J O d e l a N a g a n o

Eva Tofalvi - cea mai bună

performantă feminină'

din istoria participării româneşti

la Olimpiadele de Iarnă

Ieri dimineaţa (ora noastră), Eva Tofalvi a încheiat pc locul 11 proba dc 15 km a biatlonului individual feminin, stabilind cca mai bună performanţă a fetelor noastre din istoria participărilor la olimpiadele albe. Printre învinsele sportivei

noastre s-au numărat campioana olimpică Corinne Niogret sau fosta campioană mondială Olga Romaşkova. Singura dintre favorite care s-a clasat onorabil a fost

• germancaUschiDisî, care a obţinut bronzul. Cu un pas mai sus s-a clasat ucraineanca Elena Petrova, pentru ca bulgăroaica Ekaterina Dafovska să reuşească cursa vieţii ei, devenind campioană olimpică.

Cea mai spectaculoasă probă de duminică a fost accca de 5.000 m masculin din cadrul patinajului viteză “pe pistă normală” (existînd şi pistă redusă”). După ce belgianul

.Bart Valdkamp a bătut cu două secunde recordul mondial deţinut de olandezul Gianni Romme (pe care îl stabilise în decembrie la Heerenveen), fostul (şi actualul) mare campion Rintje Ritsma a mutat din nou recordul la nord de Anvers, pentru ca apoi Romme să încheie în 6:22,20, cu mai bine de 8 secunde sub fostul şău record mondial. Explicaţia e simplă, introducerea patinelor “clăpăitoarc” schimbînd sensibil tehnica sportului şi avantajîndu-i clar pe “fondişti”.

Finlandezul Mika Myllylae a adus ţării sale prima medalie de aur la schi fond din ultimii 34 de ani (Innsbriick ’64), impunîndu-se la 30 km individual masculin, stilul clasic. Legendarul Bjom Daehle a dat vina pe ceruirea defectuoasă a schiurilor pentru dezastruosul loc 20 pe care s-a clasat în final. Norvegianul mai e înscris la alte 4 probe şi, dacă va obţine un al 6-lea aur olimpic, va deveni cel mai titrat sportiv al sexului tare la JO de iarnă, iar dacă îşi va adăuga 2 titluri la cele 5 pe care le-a realizat pînă în prezent ar bate şi recordul de 6 titluri deţinut de rusoaica Lidia Skoblikova, carc a realizat “marele şlem” în probele de patinaj viteză în aceeaşi olimpiadă tiroleză,

. “dublînd” cu victorii la 1.500. şi3.000 m în 1960.

După coborîrea masculină, şi slalomul pentru combinată al băieţilor a trebuit să fie amînat din cauza ninsorii abundente., Dacă vremea nu se “calmează”, întreg programul poate fi dat peste cap. In fine, la “faza zilei” se înscrie germanul Georg Hackl, care a stîmit protestele canadienilor şi americanilor pentru că ă apărut la concursul de sanie cu... “pantofi aerodinamici”.

Radu C. MUNTEANU

Astăzi, premierea celor mai buni sportivi clujeni

Astăzi, 10 februarie , la H otelul “ S ta d im " . ineepiuc cu o re le 18,va avea loc premierea celor mai bum zece sportivi clujeni ai anului 1997.

Este vorba cc .Miklos Eva (atletism .”!. ” C SS,\), A m arici C a rm en şi T eodora G rig a (hcndb.d feminin, C sS Viitorul). S im ona K icliter Gudo, “U” CSM ARDAF), L a u ra M oixc f U ” CSM ARDAF), .Marius C osm a (Iwilcrc, A.S. Cki]ui:..i, D an C orncscu, Sergiu L a /â r şi lo an Folea (rediu, CSM). T udor B îrlea (niodcr.sm, lehnofr.g). A d rian S tra tu (lupte. CSM), \ italie T eacă (lupte, CSM), C ris tin a O n e ţ, V asile V îlsan, A le x a n d ru M u re ş a n Itackw ondo, A .S.

Demostene SOFRON

> Vi v

\ , . . r .

*— Vedere generala asupra locului de desfăşurare . a întrecerilor probei de biatlon

FILEU

Marginalii la etapa a Xll-a• “U” HIDRO-Farul 3-0

(0,7,9) • RIFIL - “D” CONIS 3-0

(16, 5, 7) • Someş Dej - Steaua 3-0

(10,5,3)

Etapa a Xll-a ne-a produs două bucurii. Prima este legată de victoria fetelor de la “U” HIDRO, după o lungă perioadă de neîmpliniri. Victoria ne bucură cu atît mai mult cu cît a fost obţinută fară drept de apel, victoria Ia zero în primul set, mai rar pentru Divizia A, dîndu-ne mari speranţe de viitor.

Someş- Dej, potrivit declaraţiei profesorului Neculae Pop, “a jucat foarte, foarte bine, facînd o demonstraţie de volei tehnic şi tactic, cîştigînd în numai 69 de minute. Am avut; momente în carc i-am umilit pc

stclişti. Echipa a jucat, repet, foarte bine, şi dacă ar fi să evidenţiez pe cineva, atunci mă opresc din nou la Ardeleanu, cel mai bun de pe teren. Şi aş vrea să-i văd pe Lazăr, Drăguşin, Balint, Ardelean, Moldovan, Mătieş, Pricop, pe toţi ceilalţi, jucînd la fel de bine şi în etapa următoare, la Baia Mare. Lupta pentru un loc în primele “6” devinedramatică de la locurile5-8 în sus, fiecare echipă avînd sanse de calificare”.

“U” CONIS - Bodocan, Colcer, Stupar, Man, Iurian, Vişovan, Zadacencu, Moldovan, Stanca - a rezistat doar un set în faţa mult mai experimentatei RIFIL. Pentru universitari urmează o nouă deplasare, la Craiova, acolo unde meciul trebuie cîştigat. Altfel... Să parcurgem pînă atunci clasamentele...

Masculin1. Elconfl . ; 12 12 0-36:0 242. Tractorul 12 10 2 30:10 223.'Dinamo 12 9 3 28:11 214. RIFIL 12 8 4 25:19 205. Someş Dej 12 7 5 25:19 196. ‘T Bacău 12 7 5 26:21 19 ■7. Bala Mare 11 6 5 22:18 178. Steaua 11 5 6 18:18 169. ‘T Cialova 12 4 8 14:28 16

10. “U” CONIS 12 1 119:33 1311. Rapid 12 1 117:33 1312. Tisa 12 1 115:35 13

Etapa a XlII-a, sîmbătă,14 februarie: “U” CRAIOVA - “U” CONIS (3-1),EXPLORĂRI BAIA MARE - SOMEŞ DEJ (1-3/, Dinamo - Rapid (3-0), Tractorul - RIFIL (3-0), Elcond - “U” Bacău (3-0), Steaua - Tisa Sighetu Marmaţiei (3-0)., Feminin , .1. Rapid 12 12 0 36:8 242. *T Bacău-12 11 1 36:7 233. Dacia 11 8 3 28:12 194. Dinamo 12 6 6 24:19 185.DNÎC 11 7 4 23:21 186. Iaşi 11 6 5 23:17 177. RATB 10 6 4 21:14 168. Metal 12 4 8 16:29 169. Braşov 12 4 8 13:25 1610. “U” HIDRO 12 3 9 14:29 1511. Timişoara 12 1 11 5:35 1312. Farul 11 1 10 9:31 12

Etapa a XlII-a se vadesfăşura sîmbătă, 14 fe­bruarie: “U” TIMIŞOARA - “U" HIDRO (0-3), UNIC - Dacia Piteşti (0-3), Metal 33 - Penicilina Iaşi (0-3), Farul - - Dinamo (0-3), “U’ Bacău - Rapid (2-3), Romradiatoare Braşov - RATB (0-3).

D em ostene SOFRON

1 0 f e b r u a r i e■ în 1966 selecţionata de

baschet feminin a României şi-a încheiat turneul efectuat în Bulgaria. Ultima întîinire a echipei a coincis cu o frumoasă victorie a b a s c h e t b a l i s t e lo r antrenorului emerit Ferencz Sigismund: România'a dispus de echipa ţării gazdă cu 58-47.Cele mai multe puncte au fost marcate de către Dori­na Suliman (12), Ecateri- na Vogel şi Cornelia Taflan (cîte 10 fiecare).

■ Cu trei decenii în urmă, în 1968, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Grenobje - ediţia a X-a, jubiliară - s-au disputat patra finale, dintre care trei în probele feminine, iar una în cele masculine. Iată campioanele şi singurul campion din această zi: schi alpin coborîre femei: Olga Pali (Austria); patinaj viteză 1.500 m (1): Kaija Mustonen (Finlanda) 2:22,4 min., nou record olimpic! jvechiul record îi aparţinea sovieticei Lidia ĂU Skoblikova, cu 2 :22 ,6

. min.); patinaj artistic, femei: Peggy Flem ing (SUA); schi nordic, 15 k m fond (bărbaţi): H arald Gronningen (Norvegia) 47:54,2 min. -

L Â S Z L O F r .

! £ .n i a r a fV | a r t î n a i

Irin a Spîrlea a u rca t pînă în sfe rtu rile super-tu rneu lu i de la T o k y o , c e d în d în , fa ţa unei Davenport în formă de graţie ce a r e u ş it să -i ad m in is treze lui Hingis prim a înfrîngere în două seturi de la Roland Garros ’97. S ta t is t ic ie n ii s -âu a p u ca t să

ca lcu leze că elveţianca nu va pierde locul 1 în clasament nici d acă am ericanca va ‘cîştiga în serie cîteva turnee, dar “rămîne” amănuntul că -Lindsay a redus la 4-5 scorul direct, adjudeeîndu-şi “ C u p a P r in ţe s e i” cu un concluden t 6-3, 6-3. La dublu în să , M artina a făcut din nou

pereche cu M irjana Lucie şi ca la M elboume, le-a învins din nou p e D a v e n p o rt/Z v e re v a . C e e sigur, dacă vor apărea împreună la Paris, nu li se va m ai aduce afron tu l de a nu figura printre capii de scrie.

R ăsuflată de nenum ărate ori, ştirea revenirii lui Steffi G raf e

se zo n u lu i; după o m ai l u n g ă cădere psihică. “Copie la in d ig o ” , tu rneu l de Ia Split i-a r e v e n i t erou lu i local Goran I v a n is e v ic ,

. după un epic 7-6,v 7-6 cu p r im u l favo rit, Greg Rusedski, c o n t r a că ru ia a , p u n c ta t cu d o u ă t i e - t b reak -u ri şi; în finala d e a n u l j trecu t. Câ să existe,- t o t u ş i , o i

A U S ta r G a m e- e d i ţ ia a 4 8 - a

mi .n u p o t să m m i* Est - Vest 135-114 (33 -25 ,67-58 , 101-91) *

Arena Madison Square Garden lin New York a fost duminică loaptea scena celei de a 48-a ediţii i AII Star Game-ului. O noapte abuloasâ, în care regii unui cu totul ilt sport flf care noi, novici, îl lumim baschet, şi-au dat întîinire n vederea celui mai aşteptat şi mai avurat. moment baschetbalistic al nului. Prilej de spectacol, de cel nai pur „show made in USA”, rilej de agoniseală de multe lilioane de dolari. „Showbiz” este,1 cele din urmă,un termen inventat e americani şi AII Star Game-ul îi onferă acoperire totală.Multe noutăţi, multe premiere au

yut loc cu prilejul acestei întîlniri ître „stelele” Estului şi Vestului, entru prima dată, nu mai puţin de îtru jucători sub 21 de ani au fost ■iccţionaţi în cele două formaţii, urc care Kobe Biyant de la Los ngcles Lakers, cu cri 19 ani şi uci luni pe care îi are, a doborît cordul deţinut de Magic Johnson re a trebuit să ...aştepte pînă a iplinit 20 de ani şi două luni ntru a juca un AII Star Game.

Premiere şi peîltru Cleveland Cavaliers şi Minessota Timberwolves care au avut pentra prima oară un jucător selecţionat pentru întîlnirea „titanilor”,' respectiv pe Sean Kemp (între altele fie spus acesta a mai participat la AII Star Game, dar din partea- lui Seattle Supersonics) şi Kevin Gamett Indiscutabil, marea absenţă a acestei ediţii s-a numit Denis Rodman, cel mai bun recuperator din NBA, dar excentricităţile sale, dublate de violenţa lui în teren, au obligat „liga profesionistă” să nu-1 pună pe listele de vot. Poate sentimental am simţit lipsa unui Stockton, Hakeem Olajuwon, Scottie Pippen, Alonzo Mouminjţ, Clyde Drexler sau a lui „Sir’ Charles Barcley, dar se pare că vine vremea „mînjilor” care se iau de piept cu Michael Jordan, Karl Malone sau Dikembe Mutombo fără complexe.

Cel mai aşteptat duel, unul nedeclarat, a fost cel dintre Michael Jordan şi Kobe BiyanL De o parte, experienţa unei cariere şi a unui

talent unic, pe.de altă parte,■ tinereţea dublată de un imens talent.■ Bryant; cu exuberanţa şi tupeul pc

care ţi le dă tinereţea a încercat să-l detroneze pe cel care a ridicat baschetul la rang de artă şi care a fost ridicat pe un piedestalul de care ' au parte doar zeii. Pe alocuri Bryanta clătinat piedestalul lui Jordan, dar •

.„AIR” a rămas acolo unde îi este locul: în vîrful piramidei. Zeii nu pot să moară! Bryant are însă de partea lui timpul pe care Michael nu-1 mai poate întoarce. Şi ca o • confirmare, Michael Jordan ă fost MVP-ul partidei care a înscris tot • atâtea puncte cît numărul său de pe tricou, 23, a dat opt pase decisive şi a realizat şase recuperări, a marcat (se putea altfel?) primele puncte ale' partidei şi a condus echipa Estului la o nouă victorie în confruntarea cu Vestul care nu a condus pe tabela de marcaj nici măcar o . dată. Spectacolul a fost întregit de „slam -urile lui O’Neal şi Kemp, de pasele lui Kidd şi aruncările „de trei” ale lui Tim Hardaway, Mitch Richmond şi Reggie Miller, dar o mare surpriză a fumizat-o Rick Smits (Indiana Pacers) care a demonstrat că...„şi albii ştiu să sară”.

VEST: antrenor George Karl (Seattle Supersonics); rezErve: Nick van Exel (Los Angeles Lakers), Tim Duncan (San Antonio Spurs), Eddie Jones (Lakers), Jason Kidd (Phoenix Suns), Vin Baker (Seattle Supersonics), Mitch Richmond (Sacramento Kings), David

Robinson (Spurs); titulari: Kevin Gamett (Minessota Timberwolves), Karl Malone (Utah Jazz), Shaquille O’Neal (Lakers), Gary Payton (Supersonics), Kobe Bryant (Lakers).

EST: antrenor Larry Bird (Indiana Pacers); rezerve: Jayson Williâms (New Jersey Nets), Steve Smith (Atlanta Hawks), Rick Smits (Indiana Pacers), Antoine Walker (Celtics Boston), Glen Rice (Charlotte Homets), Tim Hardaway (Miami Heat), Reggie Miller (Indiana Pacers); titulari: Sean Kemp (Cleveland Cavaliers), Grant Hill (Detroit Pistons), Dikembe Mutombo (Atlanta Hawks),* Anfemee Hardaway (Orlando Magic), Michael Jordan (Chicago Bulls).

Cristian BARA

MICHAEL JORDAN, cîstîgâ pentru a 3-a oară titlul de MVP

H i

acum legată de “Open du Gaz de Paris” . A ş fi spus că v ă puteţi lăsa liniştiţi stîna în paza lupului, dar de data asta (pînă la proba contrarie) se pare că e serios. î n . schimb, noul număr 2 ATP, Petr Korda, a decis'să se relaxeze pînă la K ey B iscayne, la fine le lui m a rtie . T u rn ee le A T P , a le să p tăm în ii trecu te au p r ile ju it d u io a se “ aduceri a m in te ” .ale “ z ă p e z ilo r de a l tă d a tă ” . La M arse ille (539 .250$), T hom as Enquist a trecut în 58 de minute de p r im u l fa v o rit, E v g h en i K a fe ln ik o v (6 -4 , 6 -1 ), p en tru a-şi trece în cont a doua “ dublă” d in is to ria turneului, după cea - re u ş i tă în 1 9 9 3 -’94 d e M arc R o sse t. A 12-a v ic to r ie d in c a r ie ra su e d ezu lu i p a re să ,l re a d u c ă p r in tre p ro ta g o n iş tii

diferenţă, pentru Goran a c e s ta a fost al treilea succes c o n se c u tiv , iar victoria... a 21-a, din c a r ie ră , în tu ru l 2 al tu rn e u lu i d e 400.000$, croatul l-a în trecu t c u 7-6, 6-7, 6-4 pe Boris B e c k e r , revenit pe courts-uri doar p e n tru a an u n ţa ... că se r e t r a g e c u c e r t i tu d in e -d e la tu rn e e le d e G rand Slam.

G ran d -Slam C u p - u l m u n ch en ez , fiindcă to t v e n i vorba, a “slăbit” de la, 6 la 4 ,2 5 m ilioane $ şi va alinia la s ta r t , to t în septembrie, doar 12 ju c ă to r i (înv ingătoru lu i revenindu-i 1,3 milioane $). Asta deoarece... d in 1998 va e x is ta şi un t u r n e u fem in in de 2 ,4 5 m ilio a n e $ , a lin iin d 8 jucătoare la s ta r t şi oferind învingătoarei 800.000 $.

Radu C. MUNTEANU

A D E V Â S 3 I L 9 L d e O B & a j ECONOMIA marţi, t O februarie 1998 w _

B U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 9 . 0 2 . 1 9 9 89 ^ f e b r u a r i e 1 9 9 8

Total categoria a I l-a

fsîmb | Denumire societate j VN j Var (DS3C. | Inch. | Nr.traCategoria 1 ( 14socletati )

ALR AURO SLATINA 29000 T 36300 38200 , 132ANTIBIOTIC E IASI IOOO 2 4-TOO 4-190 * 74

ARCrft ARCTIC <3AlESTI -IOOO T 4-T90 4200 26DACbet AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI -tooo -T 980 570 310

AZOMURES TG.MUREŞ IOOO T T970 1980 112CMPbct COMPASIBIU. -IOOO O T220 1210 41ELJ ELECTROAPARATAJ BUCUREr IOOO 4- T290 1300 121oii. OIL TERMINAL CONSTANTA -IOOO T900 970 299OLTbft O LTC H IM RM.VALC EA IOOO 2 3100 3100 - 68INXbett OTEÎLINOX TARO OVISTE 29000 -9 29400 26300 3PCLpIFT FOLICOLOR BUCUREŞTI IOOO T 9900 9590 44SNCbct SANTl ERU L NAVAL constamta 29000 OSOF SOFERT BAC AU -IOOO -4- 4-73 491 17TERpfT TERAPIA C LUJ - NAPOCA -IOOO -1 12400 12500 98

Total categoria 1 1,343Categoria a ll«a ( 69 eocietatl > • t A

AER AEROTEH BUCUREŞTI 29000 -1 7190 7150 3ALB ALBAPAM ALBA IULIA -IOOO 3 960 570 6ALM ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA -IOOO 3 960 950 23AMC AMCO OTOPENI 29000 O 14300 TSOOO 3AMP AMEP TEC UC1 -IOOO -4- 690 610 0AMO AMO N1L S LO BOZ 1A -IOOO 2 620 610 22AMY AMYLON SIBIU -IOOO O 690 690 • 2APC AF=CAROM BUZĂU IOOO -T 730 730 19APS APSA BAIA MARE IOOO T 990 600 9ARM ARMATURA C LUJ-NAPOCA -iooo O 3090 3150 21art ARTRO M S LAŢI N A .29000 T 6390 6200 10ASV ASTRA VAGOANE ARAD 29000 -2 6000 6000 .13AUR AURORA TG .FRUMOS IASI 29000 O 22000 22000 1TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ IOOO O 3150 3150 60ORB C ARBI O- FOX TARNAVEN1 -lOOO T 2390 2400 12CBC CARBOC HIM C LUJ-NAPOCA 29000 2 8990 9000 7CPL . CARMETAPLAST DEVA 29000 O O O OCRN CARNE ARAD 29000 -T 3100 3150 6CAS CASIROM TURDA -tooo -1 296 293 7CER CERCON ARiesUL CAMPIA-TURZII 29000 9 9490 5690 IOCPR C H1 MO PAR BUCUREŞTI 25000 -T 1TTOO 11200 2CIP CIPRom ploieşti TOOO 4. 990 •1050 72CMF COMELF BISTRITA 29000 TO 3990 3950 1CON CONDOR DEVA 29000 O O O OCOS COMB. DE OTELURI SPEC. r*>««»vi*t 29000 44- 14000 13700 28DRB** DOROBANŢUL PLOIEŞTI . TOOO OELN ELCOND2ALAU TOOO -1 970 960 . 11ELC ELECTROC ERAMICA TURDA 29000 O O O OENP COMP. ENERG O PETROL 29000 O 18000 18500 11ERM ERMAT PLOIEŞTI 29000 o O O OFEL FELEACULC LUJ-NAPOCA TOOO o o O oFSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 29000 -2 3100 3400 4FOR FORAJ SONDE CRAIOVA TOOO -2 380 390 7GRX GRIMEXTG. JIU 29000 ◦ 3690 3690 1HDJ HIDROJ ET BREAZA 29000 . 3 9800 5800 3IAI 1.A l.F.O. ZALAU 25000 3 ' 4-400 4900 7IMP IMPACT BUCUREŞTI 6000 2 12800 12800 1SRM INDUSTRIA SÂRMEI o*HC»TLmt 25000 o 6TOO 6050 4IRS M. P. IRIS BARLAD TOOO 9 850 950 22MEF MEFIN SINAIA 25000 O 7300 7300 1ALF MOBILA ALFA ORADEA TOOO 4. 490 470 0MOL MOLDO MO Bl LA IASI TOOO T - 285 277 36MPN MO PAN TG. MUREŞ TOOO 3 710 740 10MPR MO PARI V RÂMNIC U VALC EA TOOO -T 720 750 9MPG MO RĂRIT PANIFICAŢIE GALA TOOO 9 650 730 43NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 TO 16900 16500 1NVL N AVO L O LTENITA TOOO O 590 530 22NEF NEPTUN CAMPINA 25000 O O O OPCA“ ‘* PECO ARAD TOOO OPPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 -T 29100 .26000 8VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC TOOO O 870 930 4PMB PRO MET BECLEAN 25000 6 3900 3900 3ROB*“ ROBINETE INDUSTRIALE isac 25000 OSAN SAN EVIT ARAD TOOOO 2 3900 3890 14SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 2ŞOOO -9 4800 4500 5SEM SEMANATOAREA BUCUREST 29000 - O 4-700 4700 2SDT SIDERTRANS C ALA RAS 1 TOOO -1 375 354 7SLC SILCOTUB ZALAU 29000 -T 7800 7900 • 7SIN S1NTERO M C LUJ - NAPOCA 29000 6 12500 13400 4STZ SINTEZA ORADEA TOOO O 680 880 31SRT ŞIRETUL PAŞCANI 29T34- 90 4-2000 42000 1SMS SOMES DEJ , „ 29000 -2 3100 3190 - 2STR STRATUS MO B BLAJ TOOO O 490 450 9TMR TOMIRIS IASI 29000 3 3900 3990 5TRS TURISM mAHSILTANIA«(.M-HAPOOA 29000 3 7100 7300 9UCM U.C.M. RESITA 29000 4. 9000 9000 5UAM UAMT O RADEA TOOO o 4-27 . 44Q • 9U2TT UZTEL PLOIEŞTI 29000 -2 8600 8700 2ZIM 2IMTUB ZIMNIC EA 29000 T 9900 5900 1

TOTAL GENERAL 2.015

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 9.02.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEISHILING AUSTRIA 656,00DOLAR AUSTRALIA 5597,00FRANC BELGIA 224,00DOLAR CANADA, 5834,00FRANC ELVEŢIA 5727,00MARI \G FH M \N A Ihl'J.IHICOROANA DANEMARCA 1212,00PFSETAS SPANIA 54,46MARCA FINLANDEZA , 1523,00FRANC FRANŢA 1377,00URA STERLINA 13678,00URA ITALIA 4,67YEN JAPONIA 67,06GULDEN OLANDA 4095,00

_ COROANE NORVEGIA 1107,00esc u d o s p o r t u g u e z 45,08COROANE SUEDIA 1032,00

. DOLAR SUA 8352,00ECU 9100,00DST 11336,00

la casele de schimbvalutar

din Cluj-Napoca în data de 9.02.1998

VALUTA $ S U A DM

CUMPĂRARE 8300 4450

VÎNZARE 8600 4750

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri.1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară. ..2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

B10F jBIQFAKMBUCUREŞTI(341563) S ...A1.FY «ALPINA REGMNA - MS (1235137)ASRAPTRM IPETROMIDIA 0860712) ROMBţROMCLM BUCULESn - BU (328750)<TTO ţSmOMBl.'CrRKSTI-BU (335588)PEi.AiPERucoy^i€i.cy(ss«6oi)VI.CM |MOLDOCM <2064663)VEGaJ VfcGA-PH(3347498]CNMP JCNM PETROMIN (1888004)Al PO ţALPROM - OT (IM 1764)SANK ţ SANEX ■ a 11990281r.r™}GEST:RAl.COMBU(:CRES'n-BU(36l2t>0)PF.I.Y jPETROTEL([}î0659)

Stmbolf Societate comerciali (Cod flitsl) r. ecţtiifiCaaatete

O*yTI rAk

SIGURA&EA ROMANEASCA (AS1ROM)(336290)--

cnmpIcnalpojalI

j ELNG jELEOROCARBON (1515382)■-CHQjCjţTOCOLEXBOj| AMROjAMBRO (269I S3[?); ROMT jROMPORTMET • GL (1643705)

:OMV£ r90936QDIHA JpmAM J3U (235139S|ROMCROMCIF (932314)COER fCOMBINATUL SIDERURGIC SIDEX (1639739)LF.TA gLETEA-BC (948019)ELTR JELECTROMOTOR-™SnX}jSIDERLRGICA*H33CARZ ICAROM ONEŞTI (958420)

= CS1A jCAŞlAt DEVA (2092256)CqrajcqMBAyţ

• RLTM|RUL^miB^^RULN |RULMENTUL -BV (2738927)SEPE jSEF PETROFOREST- NT(2039376)

■ socp; Jsocepi tCME |lCME - BU (33 I 977)

JROMLUX-DB (914148).^^^AigMLAAmARmiANn34^^

3Qj l5218{

Ui 2889200747

22] 8317]967&

34577|m *imjT Z M

7{__909lj

Preţ nfohnjpreţ maximi Preţ medhijpr«ţ totalajMedk prtc«dcnti|5000

75000] 9500087001 9300IBOwf

5QOOO;| '52000

16^ f70Wjl25Q0j 13600

Jj250g 13000j s f 3200

J7MjL 10000?J I 0§| 85QO| 9300:

I5il 3395jf -22l

2l|_m2698{ ?5500| 26500

20| 209021 _ 3000]_ 3300"Islj 4372j " I45(X)| " 15000

lg|l3618j

Hi 26775] |9Qoj13000

JlJM)17[ .380.71 J?00! _ 9I0Q39 84410Ui 62730

580630

17| 247»j| 1400O( 150005;| 500l| 4»QoT13] 324!

7000ioooT uoo

.OMARCFUEL (487608)|REMAT MUREŞ • MS (1216658)

AflNi tlA D MANE STI (9657%)|f SUB

iCTRANSPORT • BVIMŢEX-IS(I961008J_

(1094615)

]MARNţMARMqS ]CAE£iCARB-BV(llQ3055)

lOPTTMEX-BU (472780)1ANA-IMEP SA - AG

]ARQA JARO-AG(133942]

(128396)

jR°yA|ROMANBRASqy(1107049)

l $ | 2295} 14000] .14750jjj 225211 1400] 1430

155001700200tooa1500

16} 21917) II'13} 2143221 18402;

135012501400

14] 2fflj 10500

4547.!2i

Var. preţ mediiJ£L5722

890127526730

92597.92}flOOOjj274110 92000} 2189Q1500

8879.99J~l8!8L55j92043.73}

-4.61

50690.48] 50200} 1464448*709.48fT 570] 142427750]

50122.7 1.13

I6l83.23i| 16500] 134596000| ;....16531 49} -2.1113339.73; 1290753'12926.97:]3005.12|32061.83}

20513.67f~

111883000] 12S18.03|Jio-cj 103908224] 4097.68}200$ 98238400] ■ 2p2fff|~

326-26.67

2 0784 18]9800.42] 9800] 89095700) _ • ...

..22tM _..7630?6(X*l

1.98;-UI!

2247528].. 22500j

3.4191700150001

502.77j|6504.771

-0.17

3130.9 . . J200j 65443600>j14631.97

26504.77;21.7

3591.64}15000) 63971000} 14562 J7]

400.32!135<Xj 546180001 11.68_ 41 o|___ 54519170 L

4938.65] 5000} 54226400r__ 402.I3|_ 3653.29)

-0.46

50872500113000)

>20 .—..4f4653iyj560] ^Q2560of

1932.17}737427}“

-1.67

8600} -2.96495T 581J!

60137]1725.36]

61<j • 3784999 _ 580.1

I4524.4|3627920C 3600600

1667.

-2.14

1664273]6990.48) 34959400{ 6700)1053.42}__ HOQj 342258001 1144.9}

1450f.74} Z.".Z...ZC>00| 332815001 _ 14~71429l1417.78}___J400] 31929I50[ 1441»}

231 3151481 2204.853145881

l'ş5(X)J I06I000| _.15012.561I3ia38| 17001 299615Qo[

IU 29746720129602660]

4.013.46

-12.734.33

4-1.43-j.68

3.641.842.7li0.69

5825UI

29502000

1262,73]4800}__21912600[1351

1205.27=

4643 75| 35.61276754025831380 138 7 2

1391.57100394 ____.......

l4 '4969fM....430oj' 4600 4549 41 45^ ^ 22606000j

I40(j....2360710Cf|lOQOQi 'rAlTlQOql

1702-

-14.79

967592]45314["

J-13J239.9196-007

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci com erciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice % - persoane juridice %Banca lava dara 1 luni 3 luni 6 luni 0 luni. 12 luni

BCR* 12 53 54 54 55 55BANCOREX* 15 55 50 50 50 50BRD* 14 *53 se 57 55 59** 14 - 58 30 61 63BA* 13 44 40 47 46 50Bane Poat* 15 37 41 45 47 52Ion ŢIriac* 15 ' 37 70 <5 67 05BANKCOOP 14 54 53 53 56 50Bucureşti < 15 41 - ■ - - .Transilvania 14 55 40 41 45 45Romi naascl 15 43 45 48 45 43CEC 15 45 50 45 - 50AUANŢA 20 44 45 46 46 50Albina* 12 60 02 62 62 62B.I.R.* 16 58 59 30 ■ 51 52LOIALCOOP 16 40 42 - - .

Banca lavedere 1 lu n i 3 lu n i 6 tun i 9 luni 12 lun i

BCR 12 53 54 54 55 55

BANCOREX ' 13 50 43 45 45 45 *

BRD 14 53 56 57 58 59BA* 13 34 35 36 37 38Banc Post* 13 35 37 38 - 41Ion ŢIriac* 13 55 65 60 - 62BANKCOOP* 14 53 54 50 SO 50Bucureşti 13 33 - . - .

Transilvania 14 40 38 38 35 . 35Românească 18 40 38 38 37 35CEC 12 - - - - 35Albina 12 50 52 52 52 52B IR . 17 42 59 44 44 . 42LOIALCOOP 16 40 42 - - -

V r e ţ i s ă fiţi l a

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a l o r i i a c t i u n i l o r ’p e

B .V .B ş i R A S D A Q ?

D o r iţ i s ă f iţi la

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

p ie ţ i i i m o b i l i a r e

l o c a l e ?

V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e ş i

c u r s u r i l e d e s c h i m b

a l e l e u l u i ?

D a c ă r ă s p u n s u l

e s t e D a , a t u n c i

c i t i ţ i , z i l n i c , a c e a s t ă

p a g i n ă .

P i a ţ a i m o b i l i a r ăZONA

GARSC(miliof

INIERE me lei)

APART. 1 CAM.

APART. 2 CAM. (mii. lei)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. -1 Conf. 2 (mii. lei) Conf. 1 Coaf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -M 2nistur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Marâsti 55-65 43-48 70-80 90-140 - ■ 120-160 ' 120-150 - -Zonlor 62-67 • 70-80 90-110 - ■ 120-140 120-150 -

Pata ’ ' “ 80-100 120-150 ■ - 140-160 - 200-250 -Centra 100-120 - 90-130 120-160 - 150-170 - 130-150 -

A. Muresanu - - ' . • 120-160 - 150-170 - 200-250 -Iri* 55-60 1 ’ 70-90 - 85-100 - 80-100 -

Grigorescu 62-65 65-75 88-100 75-80 110-130 - 120-140 -Gruia 50-50 45-50 - 75-90 - 85-100 ■ 90-100 -

CHIRIIGheorgheni 150DM 130DM 100$ 100$ 100-150$ 100 $ 100-200$ -Manâstur 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -M arian 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100 $ 100-200$ -Zorilor ISODM 150DM 100$ 100-150$ - 100-150 $ - 100-200$ .

- ' - ' 100$ 100-150$ -■ 100-150$ - 100-200$ -Centru - " 120$ 100-150$ 100-150 $ ■ - ■ 100-200$

- - - 100$ 100-150$ - 100-200$ _100DM ; “ - 100$ - 100-150$ 100-200$ .150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - . 100-150$ - 100-200$ -100DM

'. ~ - 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

(l4) marţi, 10 februarie 1998 ECONOMIA A D E V Â R U L l c a ® o i u j I

P r iv a tiz a tă in te g ra l d in 1

m » n | '

“Armătura” are o istorie îndelungată, cu rădăcini către sfîrşitul secolului trecut, Pe tot parcursul vremii şi-a menţinut profilul de fabricaţie: articole de robinetărie din neferoase. Adică feluriţi robineţi pentru gaz, apă şi abur. Şi acum, în 1998 cam acesta este profilul firmei. E bine,- e rău?

Viaţa a demonstrat, nu doar în cazul întreprinderii “Armătura” - a se vedea fostele Ateliere de reparat locomotive (“16 Februarie”) şi multe altele din Cluj-Napoca - că acolo, unde se menţine profilul se contribuie decisiv la formarea unor muncitori şi specialişti, din tată-n fiu, care duc peste decenii meseria, experienţa şi ataşamentul faţă de fabrica ce le-a oferit posibilităţi de a munci, de a cîştiga, dc a sc realiza sub aspect profesional.

Evident câ astăzi, “Armătura” nu mai realizează produse similare cu cele de acum un deceniu. Chiar dacă fac parte din categoria robineţilor. întreaga gamă de fabricaţie a fost modificată în două direcţii: modernizarea unora şi introducerea altora ca noutate absolută. După cum ne spune dl ing. Petru Turc, directorul general al societăţii, aproape 70 Ia sută din produsele care se realizează acum au intrat în fabricaţie după 1990.

“Armătura” a fost şi rămîne una dintre întreprinderile de avangardă în promovarea progresului tehnic. Aici au fost amplasate, cu mulţi ani în urmă maşini automate de prelucrare pentru fabricarea componentelor robineţilor, fluxuri tehnologice modeme în sectoarele calde (turnătorii). Tot sau aproape tot ce se fabrică acum la “Armătura” este rodul creaţiei oamenilor de aici.

Unde sc află acum “Armătura”? Este o societate comercială care la finele anului trecut a încheiat procesul de privatizare a întregului capital social. Interesant şi benefic este acţionariatul firmei.

S tr u c tu r a a c ţ io n a r ia t u lu i• AM "Armătura”(asociaţia salariaţilor şi membrii conducerii) 40%• Persoane juridice străine 25 acţionari 35%• Persoane finire străine 5 acţionari 0,3%• Persoane juridire române 12 arţionari 0,4%• Persoane fizice române . 3.824 acţionari 24,3%• Acţionari semnificaţiei:• ,OT "Armătura” 40%• R01IA.MA.V CROliTn FlîTO-DM 10,60%• f REDITAiSTALT BAVKYEREIX - VIEXA 6,58%

I !.. - . f .. n Pi- - f-i\> ;■ i- i i | ,■ * /1 i: 1 ' f , , î

!,< llv! V-j L i ' / J . w u u

s* \

J l l l

/ * ■’’ ’ ă>-. r

; c I i 1-' 1 :• i ■ ’. , i {- f .ir .

j r

' t . t

r-’: !P *

mimAmVăzînd structura acţionariatului, se poate trage uşor concluzia:-

viitorului firmei se află în mîna foştilor salariaţi, actualilor salariaţi, viitorilor pensionari de la “Armătura”. Sau mai simplu spus, celor de la “Armătura”.

într-o astfel de situaţie, este deosebit de important climatul din întreprindere, modul în care se înţelege raportul dintre prezent şi viitor, sau mai concret spus între dividende şi fonduri de dezvoltare. Faptul că întreprinderea a ajuns unde a ajuns - şi aş aminti aici depăşirea nivelului productivităţii muncii din 1990 încă din 1996, cu o creştere semnificativă importantă prognozată pentru acest an, .export în 25 de ţări de pe 5 continente (SUA, Cuba, RF Germania, Rusia, China, Egipt, Spania, Italia, Ucraina, Polonia etc.) - este rezultatul faptului câ oamenii din întreprindere au înţeles, încă înainte de încheierea procesului de privatizare că fară investiţii, fară modernizare, nu se.poate progresa. In fiecare din anii de după 1989 s-au realizat investiţii din fonduri proprii de ordinul miliardelor de lei. Pentru acest an s-au revăzut investiţii de aproximativ 10 miliarde lei.

“Armătura” este o întreprindere mare, nu neapărat prin numărul salariaţilor (peste 1.700), cît prin locul pe care îl ocupă în economia

românească şi în cea europeană, dacă vreţi. în peisaj european “Armătura” este unul din marii fabricanţi de robinetărie - de fapt cel mai mare producător în domeniu din Europa de Sud-Est. De remarcat că activitatea firmei se desfăşoară într-un cadru organizat bine definit, în care fiecare salariat ştie ce are de făcut şi cum trebuie să facă, toate componentele activităţii fiind reglementate în conformitate cu normele ISO 9001. Este de remarcat faptul câ “Armătura” are propriul sistem de asigurare a calităţii certificat de către unul din organismele cele mai prestigioase din lume, TUV Bayem - Germania.

Aş dori să menţionez, în încheierea acestor rînduri câ S.C. “Armătura” S.A. este bine cotată, la Bursa de Valori Bucureşti. La tranzacţiile de vineri, 6 februarie, acţiunea de 1.000 lei era cotată la peste 3.100 lei,- Sigur cotaţiile diferă de la o zi la alta şi sînf- influenţate de factori conjuncturali determinaţi de viaţa economică, politică şi socială din România. Oricum, dacă ne uităm pe lista celor mai bine cotate firme, vom constata câ “Armătura” se află în primul eşalon.

Ion GOIA

P i a ţ a v a l u t a r ă • P i a ţ a m o n e t a r ă

Românii au încredere în leuSăptămîna trecută a început cu

un fapt previzibil şi anume anunţarea, dc către alte bănci comerciale a majorării dobînzilor pentru depozitele constituite de persoane fizice şi persoane juridice. La unele bănci şi pentru anumite termene, dobânzile au ajuns chiar la 70 la sută pc ‘ an; dobînzilc de peste 60 Ia sută au devenit curente. în astfel dc condiţii, tentaţia dc a scoate banii depuşi in bănci şi a-itransforma în valută este nesemnificativă cu toate câ de la 1 februarie, o dată cu intrarea în vigoare a noului Regulament valutar tot cetăţeanul poate cumpăra cită valută doreşte. ' #. Pe piaţa interbancară şi la

casele de schimb valutar din Cluj-Napoca este linişte: creşterile şi descreşterile, de la o zi la alta, sînt de ordinul cîtorva lei pentru un dolar. Se remarcă, însă, scăderea diferenţei dintre

. cursul de vînzare şi cel la cumpărare care a ajuns a fi, la casele de schimb de 150 şi chiar 100 lei Jn cazul dolarului, faţă de peste 400 lei în săptămîna anterioară celei la care ne referim. Faptul se explică prin creşterea concurenţei între actorii de pe piaţa valutară, şi a unei relative stabilităţi a raportului ofertă-eerere, a interesului mai scăzut, din partea cetăţenilor, în această perioadă, pentru schimb valutar.

Este greu de prevăzut cum se va mişca cursul de schimb în următoarele săptămîni. Totul depinde de modul în care va

evolua starea economiei, de măsurile care vor fi aplicate" pentru realizarea unei macrostabilităţi (cea declanşată, cu rezultate semnificative în privinţa inflaţiei, în primăvara trecută a fost înmormîntată în toamna lui 1997). Chiar dacă

.4 ^

inflaţia se va

reduce, către 2 ,1 a sută pe lună, începînd d e prin aprilie - mai a.c., nu este sigur că piaţa valutară, piaţa monetară vor reîncepe să evolueze spre totală normalitate pe o perioadă mai îndelungată. Presiuni asupra leului se fac atît de către exportatori, cît şi de către: importatori. Exportatorii ar dori o scumpire a dolarului pentru a creşte eficienţa exportului; importatorii vor un dolar mai ieftin pentru a creşte eficienţa importurilor. Şi unii şi alţii au dreptate. Numai că prin măsuri administrative nu se poate acţiona, nu pot fi împăcaţi şi unii şi alţii. Un adevăr există şi anume că perioada pe care o parcurgem este caracterizată printr-o creştere

semnificativă a preţurilor pe piaţa internă din considerente pe care nu Ie abordăm acum. Creşterea preţurilor la energie, materii prime şi materiale, a diferitelor componente scumpeşte produsul finit şi exportatorii se trezesc că trebuie să vîndă marfa cu preţuri

mai mari decît cele practicate pe piaţa mondială ceea ce este imposibil. Pe de altă parte, scumpirea dolarului determină, la rîndul ei, scumpirea mărfurilor deoarece o sumă mare, chiar foarte mare de produse se realizează

... pe bază de importuri.

Situaţia în care ne aflăm este extrem de dificilă, iar

Banca Naţională a "României nu va

putea să ţină în spate pe tot parcursul anului 1998

greutatea presiunilor asupra cursului de schimb. Specialiştii în materie sînt de părere că singura şansă acum, în 1998, pentru a se menţine într-o situaţie relativ stabilă şi normală cursul, inflaţia etc. este expansiunea exporturilor care ar putea, pe de altă parte, 'sâ contribuie la stoparea declinului economic şi reînceperea unei noi relansări economice. Piaţa internă nu are această capacitate, deoarece, în condiţii de austeritate, posibilităţile ei de absorbţie au tendinţă - de a se reduce. Semnificativ în acest sens este faptul că în 1997 cifra de afaceri a societăţilor comerciale care vînd mărfiiri pentru populaţie a scăzut cu 30-40 Ia sută faţă de 1996, cînd nu umblau cîinii cu colaci în coadă

Ion GOIA

După-o reformă fără bani, cum a fost cea din internaţionale de turism şi dezvoltarea turismului 1997, axată mai mult pe descentralizarea sistemului, cultural, montan şi a celui de tineret .în 1998 se va încerca transformarea sloganului De asemenea, Akos Birtalan a afirmat că esteconform căruia turismul poate salva România într- nevoie de o nouă abordare a turismului de sănătate, o alternativă reală din punct de vedere economic, care să fie adoptată de comun acord cu Ministerula declarat Akos Birtalan, ministrul Turismului, la Sănătăţii, precum şi de introducerea în circuitulconferinţa de presă de vineri. “Vrem să înlesnim turistic, într-un pachet complet, a ofertelorfuncţionarea pieţei în domeniu şi să realizăm reprezentate de Delta Dunării, fluviul Dunărea şiprivatizarea societăţilor de turism - pentru a ajunge la o concurenţă reală - ca mijloc de a realiza servicii de calitate şi o ofertă' mai generoasă”, a afirmat ministrul. El a arătat că principala metodă utilizată pentru accelerarea transformă­rilor în domeniu va fi preschimbarea contractelor de locaţie de gestiune în contracte de leasing imobiliar, metodă care, în opinia sa “va oferi siguranţa proprietăţii şi a investiţiilor realizate”.

Ministrul Turismului a indicat între măsurile care vor fi întreprinse în acest an pentru revigorarea turismului crearea unor programe turistice reprezentative pentru România care să fie prezentate la cele mai importante tîrguri

R e v ig o r a r e ata ris m a la i

litoralul Mării Negre.între facilităţile create, prin

măsuri . guvernamentale, societăţilor comerciale, Akos Birtalan ' a menţionat deductibilitatea din baza de impozitare a cheltuielilor de

reclamă şi publicitate,posibilitatea amortizării accelerate a unor mijloace fixe, precum şi plata trimestrială a impozitului pe profit, măsuri care vin şi în sprijinul societăţilor din turism. La acestea se adaugă înfiinţarea Fondului de Promovare şi Dezvoltare a Turismului prin intermediul căruia vor putea fi finanţate proiecte de investiţii în turism şi care prevede reducerea cu 50% a TVA pentru societăţile care achită contribuţia la acest fond.'

Controlul masei monetare

Obiectivul principal al politicii Băncii centrale în 1998 îl constituie buna funcţionare a pieţelor m onetare, va lutare şi financiare , pe baza premiselor create de liberalizările din 1997, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

G u v ern a to ru l BNR a a firm at că “ţinta operaţională” va fi, cel puţin în prima jumătate a anului 1998, controlul bazei monetare. Conform lui Isărescu, creşterea masei monetare nu trebuie să depăşească 40% , pentru a garanta reducerea ratei inflaţiei sub nivelul de 40% . “Odată cu reducerea ratei inflaţiei putem să ne gîndim la crearea unor mecanisme prin care evoluţia cursului de schimb să fie mai predictibilă”, a afirmat Isărescu..Guvernatorul a apreciat că anul în curs va

consem na “schimbări m ajore” în domeniul politicilor monetare. -

El a adăugat că se doreşte ca ratele dobînzilor să scadă, în cursul anului 1998, astfel îneît volumul creditelor neguvemamentale să nu mai scadă în termeni reali, iar resursele financiare să fie orientate spre sectorul privat şi spre întreprinderile mici şi mijlocii.

Strategie . de privatizare

Ministerul Privatizării a elaborat strategia de privatizare pentru următoarele 18 luni, carc cuprinde principiile desfăşurării privatizării, politicile sectoriale şi măsurile pentru ridicarea valorii de piatâ a societăţilor care vor fi privatizate, declarat la conferinţa de presă de vineri Valentin Ionescu, ministrul Privatizării.

Programul dc privatizare a fost completat si cuprinde 2.744 de societăţi comerciale, cu un capital social privatizabil de 36.500 miliarde Ici. “Mizăm pc privatizarea prin mecanismele bursiere, iâră a elimina metodele clasice”, a precizat ministrul. Valentin Ionescu apreciază, “pesimist” câ în acest an vor fi privatizate 1.600 dc societăţi comerciale. Marile regii urmează să fie restructurate şi privatizate, în baza unui program “raţional, etapizat”.

A D E V A R U Ld e C iu l EVENIM ENT marţi, 10 februarie 1998 (15jj

C o n d u i t e p r e v e n t i v e

i ■./•tm m Bm

d

C o m p o n e n t ă o b l i g a t o r i e

s i s t e m u l u i o m - a u t o v e h i c u l

Comportamentul omului de la volan este influenţat de relaţia pe care acesta o are cu* autovehiculul. Un om timid devine temerar, unu! slab devine puternic, unul liniştit devine agresiv şi toate acestea în situaţii critice. Modificările de temperament exprimă efectul unei forţe materiale superioare omului, pe care acesta o posedă cu uşurinţă. , ^

Comportamentul şoferului este modificat şi de dorinţa de a vedea şi găsi în autovehicul un factor de plăcere. Acest aspect apare mai pregnant la tînără generaţie, la care spiritul de aventură şi gustul riscului se asociază cu lipsa de experienţă, toate acestea conducînd la ignorarea pericolelor reale şi la generarea unui sentiment de putere, manifestat prin exploatarea ostentativă a

^performanţelor autovehiculului, fapt care duce la scăderea autocontrolului.

Conduita : _ preventivăpresupune sub aspectul aptitudinilor psihologice, o bună stare senzorială, deoarece la viteze peste cele moderate, omului îi trebuie percepţii prompte, organe senzoriale sănătoase şi o gîndire capabilă

de aprecieri prompte şi rapide. Conduita preventivă implica de asemenea o atenţie permanent susţinută’ şi un echilibru psiholo­gic pentru evitarea impruden­ţelor legate de traficul rutier.

Modul de comportare faţă de ceilalţi participanţi la traficul rutier trebuie să fie identic cu modul în care fiecare beneficiar al drumului public ar dori să se comporte ceilalţi faţa de el. Un şofer prudent trebuie .să se adapteze condiţiilor meteo sau ale configuraţiei şoselelor,’să facă proba unei bune educaţii în general şi legată de trafic în special, adaptată exigenţelor traficului şi regulilor elementare de comportament în colectivitatea umană.

Conducătorul auto trebuie să-şi stabilească o viteză la care are certitudinea stăpînirii propriilor reflexe, avînd grijă ca în aceste condiţii viteza dc exploatare a autovehiculului să nu fie cea maximă pentru aptitudinile sale, deoarece este necesară în orice situaţie o rezervă de pilotare a autovehiculului care nu trebuie să fie numai frîna. La viteze mari, frîna este "Singura opţiune pentru evitarea unui pericol, însă, de cele mai multe ori,

acţionarea bruscă a pedalei de -'frînă devine periculoasă. Este ştiut faptul că în timpul frmării, distanţa de oprire a autovehi­culului variază cu pătratul vitezei, iar timpii de reacţie ai şoferului cresc cu viteza. Riscul de accidentare va fi mult redus prin micşorarea vitezei şi nu prin frînare, mai ales bruscă. în situaţia în care pericolul este; iminent se va recurge de la început la o frînare echilibrată, gradată şi eficace.

O atenţie deosebită trebuie acordată manevrelor de depăşire. Fiecare depăşire trebuie atent studiată şi iu cazul celei mai mici îndoieli, să se evite depăşirea. Tot atît de important este comportamentul unui Şofer în situaţia în care acesta este depăşit. El trebuie să creeze condiţii optime pentru cel care îl depăşeşte, prin’ reducerea uşoară a vitezei şi lăsarea unui spaţiu de manevră pentru celălalt participant la trafic.

De asemenea, între

autovehicule va trebui menţinută o distanţă corespunzătoare care

• să nu oblige la frînări brutale şi neprevăzute. Distanţa de securitate între două autovehicule depinde de viteza de deplasare a acestora, astfel că pentru o-viteză de’ 100 km/h distanţa minimă este de 30 m.

în cazul condiţiilor meteo nefavorabile: ploaie, ceaţă, viteza autovehiculelor va trebui redusă cu cel puţin o treime şi în directă corelare cu starea pneurilor.

în sfîrşit, în condiţiile circulaţiei pe timp de iarnă nu trebuie uitată recomandarea de a se utiliza pentru frînare inerţia motorului, de a se circula întot­deauna cu o viteză inferioară aceleia pe care ar permite-o profilul şoselei şi mai ales de a nu se acţiona brusc frîna avînd în vedere riscurile derapării şi consecinţele acesteia într-un trafic deosebit de intens, precum* este cel din municipiul nostru.

Cpt. doctorand ing.Florian DAN

Dl M.I. din Cluj-Napoca - ne-a.întrebat ce are. de făcut dacă a fost dat în judecată de soţie. Domnul în cauză ne povesteşte că soţia dînsului a cerut instanţei să dispună evacuarea sa, pe motiv că în nenumărate rînduri, după ce consumă alcool, face scandal, lucru pe care dl M.I. îl contestă.

Primul lucra pe care îl aveţi de făcut este să mergeţi la arhiva Judecătoriei, unde să vă interesaţi dacă într-adevâr s-a depus o cerere de chemare în judecată de către soţia dumneavoastră. Acolo, va trebui să luaţi numărul dosarului. Apoi faceţi o întîmpinare în scris,'în care menţionaţi numeledumneavoastră, domiciliul, numărul dosarului în care sînteţi pîrît, motivele care stau la baza susţinerii dumneavoastră câ plîngcrca soţiei este neîntemeiată, precum şi dovezile pe care • înţelegeţi să le aduceţi în sprijinirea afirmaţiilor. în ceea ce priveşte faptul câ sînteţi proprietarul casei, acest lucru nu este relevant' pentru acţiunea în evacuare. Chiar în ipoteza în care aţi fi evacuat, nimeni nu vă contestă dreptul dc proprietate. Evacuarea este o măsură dc ocrotire a familiei,

a dreptului la o viaţă liniştită, în cazul în care instanţa dispune o astfel de măsură, fie pe cale de acţiune principală, fie pe calea ordonanţei preşedenţiale, după ce factorul care a stat îa originea perturbării vieţii de familie încetează, puteţi cere revocarea, acestei măsuri.

D-na Sonia V. djn Cluj- Napoca ne-a întrebat ce are de făcut dacă este mama unui copil, năsut la o lună după ce a divorţat, dar conceput în timpul căsătoriei, cu viitorul ei soţ, pentru ca minorul să poarte numele tatălui real.

Dacă copilul a fost conceput în timpul căsătoriei, indiferent că soţii erau separaţi în fapt de mai mulţi ani, legea instituie o prezumţie dc paternitate în sarcina soţului mamei. în acest caz, pentru* ca minorul să figureze pc numele tatălui biologic, fostul dumneavoastră soţ trebuie să facă, mai întîi, o acţiune în tăgăduirea paternităţii. în cadrul acestei acţiuni, dumneavoastră, în numele copilului, puteţi face o cerere dc intervenţie, în carc puteţi cerc şi stabilirea paternităţii faţă dc tatăl biologic.

Diana CĂIENARU

„ r 11 *Condiţiile economice dificile şi;

serioasele constrîngcri bugetare au dus la condiţii dc viaţă foarte dificile pentru persoanele cu handicap fizic sau psihic. Multe dintre aceste persoane nu pot profita de reducerile pentru transportul public oferite de Guvern deoarece instituţiile din domeniul transportului public nu asigură accesul persoanelor handicapate, nccxistînd o lege care sâ

i, oblige asigurarea, pentru persoanele 1 handicapate, a unor căi de acces '

clădiri şi mijloacele dc transport în—" comun.

în domeniul minorităţilor naţionale, rasiale şi etnice, £ '^"1 Guvernul român a creat, în 1993, ■ Consiliul r - 3 Consultativ pentru ^Minorităţile Naţionale, pentru a monitoriza problemele specifice

fc ale persoanelor carc t aparţin minorităţilor , etnice, pentru a stabili j contacte cu grupurile ţ minoritare; pentru a înainta

propuneri legislative şi măsuri | administrative; pentru a menţine - - [. legături permanente cu autorităţile locale, t: ţi pentru a ancheta plîngerile depuse, f ponsiliul s-a transformat într-un • departament guvernamental eu statut' ' t; ministerial după alegerile dianoictnbrie ■ ’ 1996, devenind Departamentul pentru : Protecţia Minorităţilor Naţionale

(DPNM), condus de un parlamentar maghiar, din partea UDMR.

în 1997 nu au fost înregistrate violenţe asociate cu problemele

ţ” minorităţii ungare - cea mai numeroasă din România - în ciuda reacţiei negative a politicienilor naţionalişti faţă de deschiderea unui Consulat ungar la Cluj, în luna iulie. Multe dintre prevederile Tratatului Româno-Ungar iemnat în 1996 au fost aplicate anul trecut, înregislrîndu-sc progrese în

domeniul economic, în acceptarea reciprocă a diplomelor dc studii, în % programarea unor vizite la-nivel înalt s şi în îmbunătăţirea elementelor de infrastructura, cum ar fi punctele dc trecere a frontierei, sc arată în raportul citat.

în luna iunie, Guvernul a emis o ordonanţă carc hnodîficâ Legea

' Învâţâmîntului dm 1995, permiţînd I elevilor sâ dea toate examenele dc admitere la facultate în limba în care au studiat în liceu şi sâ poată urma cursurile şcolilor profesionale în limba maternă. în iulie, Guvernul a amendat s Legea învăţămîntului printr-un decret ; care extinde folosirea limbii materne în mai multe domenii. Amendamentul a ; fost, însă, întîmpinat cu o puternică - opoziţie din partea formaţiunilor politice din coaliţia guvernamentală, ca : şi din partea partidelor naţionaliste. § Senatul a respins aceste amendamente, ; dar Camera Deputaţilor urmează să se - pronunţe asupra subiectului în cursul anului 1998.

în ccca ce' priveşte situaţia muncitorilor din sectorul de stat, în România aceştia au dreptul la liberă asociere, la negocierea contractelor colective de" muncă sau la formarea de sindicate fără o autorizaţie prealabilă. Guvernul a introdus restricţii la drepturile dc greva doar în sectoarele pc carc le consideră critice sau de interes public. Pe de altă parte, nici un muncitor nu poate fi obligat să adere la un sindicat, iar oficialii sindicali aleşi care demisionează si decid să revină Ia locurile de muncă anterioare sînt protejaţi împotriva eventualelor represalii; ale patronilor. Sindicaliştii acuză făptui că sindicatele sînt obligate să-şi prezinte revendicările în faţa unei

comisii guvernamentale de arbitraj, înainte de a iniţia o grevă si sînt

nemulţumiţi de tendinţa tribunalelor de a declara ilegale majoritatea acţiunilor % revendicative supuse spre

aprobarea acestora. Studii anterioare relevă câ legislaţia muncii, adoptată în 1991, hu corespunde standardelor impuse de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) în cîteva domenii precum alegerea liberă a reprezentanţilor sindicali,’ arbitrajul şi răspunderea financiară a organizatorilor dc greve. Deşi legea din 1991 prevede dreptul Ia negocierea contractelor colective de muncă, contractele rezultate nu pot fi aplicate întotdeauna într-o manieră corespunzătoare. Guvernul actual nu a luat în considerare recomandarea OIM din 1995, făcută Executivului român de atunci, privind abrogarea sancţiunilor împotriva liderilor sindicali concediaţi -în 1993 în urma unei greve a mecanicilor de tocomotivă. Doar doi din cei zece mecanici concediaţi atunci au revenit la locurile lor de muncă. Celorlalţi li s-a propus pensionarea. Liderif sindicali, carc au ignorat o

-decizie a Tribunalului Suprem privind.-suspendarea grevei timp dc 170 dc zile, au fost concediaţi de SNCFR, iar acţiunea de protest a fost anulată.

Legea muncii din 1991 prevede, dc asemenea, că sindicatele nu sînt controlate de Guvern sau de partide politice, o prevedere pe care Executivul român a respectat-o în practică, apreciază Departamentul de Stat. Sindicatele sînt libere să sc implice în activităti politice si tiu făcut aecst lucru.

în primăvara anului trecut. Guvernul a emis un decret privind acordarea dc compensaţii pentru muncitorii concediaţi în urma restructurârilpr. în luna august, premierul Victor Ciorbea a ordonat închiderea unor întreprinderi de stat nerentabile; unde lucrau aproximativ 30.000 de persoanc.-In acelaşi timp, Executivul a majorat valoarea compensaţiilor la 20 de salarii medii lunare sau a oferit varianta pensionării.

Legislaţia muncii din 1991 prevede şi dreptul muncitorilor dc a-şi negocia contractele colective de muncă, dar

•’* prbc^CT'^cc^îoF^^joî^o^t^l^cstS complicat de controlul statului asupra majorităţii întreprinderilor şi dc absenţă unor reprezentanţi indepedenţi ai conducerilor acestor unităţi. Salariul de bază al angajaţilor din întreprinderile de stat este stabilit cu statul prin

: contractul colectiv de muncă. Legislaţia muncii este aplicată uniform pd teritoriul ţârii, inclusiv în cele patrii zone comerciale libere. ’

Constituţia României interzice munca forţată şi exploatarea copiilor, prevedere respectată dc Ministerul Munţii şl Protecţiei Sociale (MMPS). Vîrstă minimă pentru angajare este dc 15 ani; dar copiii; care au împlinit 14 ani pot lucra cu permisiunea părinţilor sau a tutorilor, “în - concordanţă cu dezvoltarea lor fizică, aptitudinile lor şi în deplină cunoştinţă dc cauză”. Legea acordă dreptul la educaţie pentru copiii de 16 ani care muncesc. MMPS are

- dreptul de a impune amenzi sau de a închide unităţile care nu sc supun acestei legi.

Unele organizaţii sindicale exercită presiuni pentru obţinerea unor condiţii de muncă mai sănătoase şi mai sigure. MMPS a stabilit o seric de norme dc

- protecţie a muncii în majoritatea ramurilor economice şi este responsabil

. pentru respectarea lor.":: !> ' :. ' |. Cu toate acestea, ministerul nu

dispune de suficent personal de specialitate care sâ inspecteze şt să supravegheze aplicarea acestor normei iar muncitorii ignoră adesea aceste

- recomandări. Deşi au dreptul de a refuza prestarea dc activităţi periculoase, muncitorii nu folosesc acest drept, preferind un salariu mai mare urnă mediu de lucru mai sigur. Nici Guvernul şi nici industria, aflată, încă, în mare parte în proprietatea stătu hît, nu dispun de resursele necesare pentru a îmbunătăţi semnificativ starea de

*.. sănătate şi siguranţa muncitorilor lâ. locul de muncă, apreciază Raportul Departamentului dc Stat al SUA. - I

16 marţi, 10 februarie 1998 ULTIMA ORA

Reprezentanţii Guvernului şi ai sindicatelor sanitare nu s-au înţelesFederaţia “Sanitas” va continua

acţiunile sindicale de protest, inclusiv prin declanşarea la 12 februarie, a grevei generale, a anunţat Marius Petcu, preşedintele federaţiei,'după întîlnirea de luni, de la Palatul Victoria, cu reprezentanţi ai Guvernului. Atît Petcu, cît şi Pavel Todoran, preşedintele “CNSLR “Frăţia”, la care este afiliată Federaţia “Sanitas”, au considerat că lipsa premierului Victor Ciorbea de la întîlnire dovedeşte “iresponsabilitate şi “inconştienţă”, sfidîndu-i pe cei100.000 de oameni aflaţi în pragul grevei generale. Petcu a apreciat că în lipsa premierului Ciorbea nici unul dintre reprezentanţii Guvernului nu şi-a asumat responsabilitatea de a

formula o altă ofertă, în afară celei incluse în Ordonanţa 34. Todoran a fost de părere că reprezentanţii MMPS, Ministerului Finanţelor şi ministrul Sănătăţii, Ioan Bruckner, prezenţi la discuţii, nu pot decide politica salarială. “Cel care dă lumina verde este Ciorbea”, a spus Todoran.

Petcu a afirmat că timpde trei ore, au ascultat “lamentări” conform cărora nu există posibilităţi pentru o creştere mai mare de 25 la sută a. salariului în domeniul sănătăţii, aprobată de Executiv prin Ordonanţă în şedinţa din 30 ianuarie. Sanitas solicită o creştere cu 100 la sută a salariului. •

Petcu a precizat’că Bruckner nu poate decide poziţia Guvernului, cu

atît mai mult cu cît Cabinetul Ciorbea a aprobat o majorare doar de 25 lă sută, deşi Bruckner a cerut 50 la sută.

Todoran a spus că Ciorbea a propus o nouă întîlnire cu “Sanitas” în cursul serii de luni, sau dimineţii de marţi. Vlad Roşea,- şeful Departamentului pentru Relaţia cu Sindicatele, a contracarat nemulţumirea exprimată de cei doi sindicalişti privind lipsa premierului de la discuţii. Roşea a spus că această întîlnire a fost programată în cursul săptăminii trecute, cu. acordul sindicatelor, urmînd să se desfaşoaare la nivel de secretari de stat.

Dan Ruşanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus că Guvernul nu poate acoperi într-un

an toate lipsurile din domeniul sănătăţii, majorarea cu 25 la sută a salariilor fiind un prim pas. Ruşanu a spus că pentru această creştere salarială s-au alocat 544 miliarde lei din totalul de 735 de miliarde alocaţi .sectorului bugetar. El a precizat că, în 1998, pentru sănătate s-a alocat 70 la sută din fondul pentru sectorul bugetar, deşi salariaţii din domeniul sănătăţii reprezintă doar 25 la sută.

Membrii sindicatelor sanitare au intrat, luni, într-o grevă de avertisment de două ore, urmînd ca marţi, Consiliul Naţional al Federaţiei Extraordinare să decidă asupra oportunităţii declanşării grevei generale începînd din data de 12 februarie.

M i n i s t e r u l F in a n ţe lo r v a e m i t e n o i t i t lu r i de s t a t p e n t r u p o p u la ţ ie

Ministerul Finanţelor pregăteşte, înprezent, o nouă emisiune de titluri de stat destinate populaţiei.

Valoarea acestei emisiunii va fi de aproximativ 200 miliarde de Iei, au declarat, luni, surse din Ministerul Finanţelor.

Plasarea emisiunii va avea loc în jurul datei de 18 februarie. <rNu s-a stabilit data exactă şi nici în cîtc zile va avea loc emisiuncaVa precizat sursa citată. Dobînda probabilă este 75%, iar perioada de scadenţă este de trei luni. Plasarea titlurilor se Va face prin intermediul Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

Ministerul Finanţelor a mai emis titluri de stat pentru populaţie în 1993 şi în lunile ianuaric-februariel998 (100 miliarde lei).

PD solicită UDMR o declaraţie• i

politică prin care să insiste ca toţi copiii etnici maghiari să înveţe limba română

Liderul grupului PD din Camera Deputaţilor, Alexandru Sassu, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, câ PD ar dori ca UDMR sâ facă o declaraţie politică, înainte dc începerea dezbaterilor asupra ordonanţei privind învăţămîntul, prin care se va angaja sâ inSlste ca toţi copiii etnici maghiari să înveţe limba română.

Sassu a spus că aceasta nu reprezintă o “condiţionare” a votului PD în Camera Deputaţilor, dar consideră câ o asemenea declaraţie ar fl binevenită pentru“detensionarca” discuţiilor carc vor avea loc în Cameră.

El a precizat că, oricum, prin noul protocol încheiat între partidele din coaliţia majoritară, se creează organisme în care se discută asemenea chestiuni.

în protocolul coaliţiei se prevede şi aplicarea “angajamentelor legislative” încheiate anterior.

Partidele din coaliţie au încheiat în 3 decembrie un .alt protocol referitor la ordonanţa privind învăţămîntul. Acest protocol prevede ca partidele coaliţiei să susţină în Parlament ordonanţa privind modificarea Legii învăţămîntului în forma emisă de Executiv, mai puţin prevederile referitoare la predarea istoriei şi geografiei în limbile minorităţilor naţionale. Ordonanţa mai prevedeînfiinţarea de instituţii de învăţămînt superior în limba maternă şi predarea limbii române pentru minorităţi, după manuale speciale, pe toată durata gimnaziului, articole eliminate în Senat.

UDMR aşteaptă de la conducerea PD o cerere oficială privind poziţia Uniunii faţă de Legeaînvăţămîntului*

Liderul UDMR, Marko Bela,a declarat, agenţiei MEDIAFAX, că nu poate răspunde unor. solicitări izolate ale unor membri PD, care sînt transmise prin raass-media, referitoare Ia o declaraţie politică prin care UDMR să se angajeze să insiste ca. toţi copiii etnici maghiari sâ înveţe limba română.

Marko Bela a afirmat că aşteaptă ca solicitarea referitoare la declaraţia politică să-i fie înaintată de către conducerea PD, iar apoi UDMR. va lua o decizie.

Potrivit lui Alexandru Sassu, liderul grupului PD din Camera Deputaţilor, şi Iui luliu Păcurariu, lider al PD Cluj, PD ar dori ca UDMR să facă o declaraţie politică, înainte de începerea dezbaterilor asupra ordonanţei privind învăţămîntul, prin care se va angaja să insiste ca toţi copiii etnici maghiari să înveţe limba română.

Alexandru Sassu a spus că aceasta nu reprezintă o

“condiţionare” a votului PD în Camera Deputaţilor, dar consideră că o asemenea declaraţie ar fi binevenită pentm “detensionarea” discuţiilor care vor avea loc în Cameră.

în noul protocol al coaliţiei se prevede şi ■ aplicarea “angajamentelor legislative” încheiate anterior.

Partidele din coaliţie au încheiat în 3 decembrie un alt protocol referitor la ordonanţa privind învăţămîntul.Acest protocol prevede ca-partidele coaliţiei să susţină în Parlament ordonanţa privind modificarea Legii învăţămîntului în forma emisă de Executiv, mai puţin prevederile referitoare la predarea istoriei şi geografiei în limbile minorităţilor naţionale. Ordonanţa mai ' prevede înfiinţarea unor instituţii de învăţămînt superior în limba maternă şi predarea limbii române pentru minorităţi, după manuale speciale, pe toată durata gimnaziului, articole eliminate de Senat.

Elevii din ultimii ani de liceu vor terminacursurile eu două săptămîni mas devreme

Elevii din ultimul an de liceu vor termina cursurile pe 29 mai a.c., pentru a se putea pregăti în vederea susţinerii examenului de bacalaureat, a Comunicat, luni, Direcţia Generală a Învăţămîntului Preuniversitar din Ministerul Educaţiei Naţionale.

Cadrele didactice vor lua măsuri, încă din trimestrul al II-lea, pentru concentrarea materiei rămase de predat şi vor nota ritmic elevii'pentru

a încheia situaţia şcolară în mod corespunzător.în perioada 1 - 1 5 iunie, elevii claselor

a Xll-a şi a XlII-a vor efectua consultaţii Ia disciplinele de bacalaureat, după un program special. Cadrele didactice care nu predau discipline de bacalaureat se vor integra într-un program stabilit de conducerea fiecărei unităţi.

Subiectele pentru probele orale vor fi alcătuite conform programelor de bacalaureat publicate.

PNŢCD respinge declaraţiile PD conform cărora noul protocol al coaliţiei permite schimbarea Guvernului

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, consideră că noul protocol al coaliţiei asigură continuarea activităţii actualului Guvem şi respinge opiniile liderilor PD conform cărora acest document este “un protocol pentru schimbarea Executivului”. în opinia sa, prin adoptarea protocolului s-a realizat aplanarea “cît de cît” a crizei politice, deoarece semnarea lui “dă sentimentul unei stabilităţi”.

“Este un protocol pentru continuarea Guvernului şi pentru situaţia nou creată prin participarea PD la coaliţie doar cu sprijin

parlamentar”, a spus preşedintele PNŢCD. El apreciază câ acest protocol va “dăinui” cît va exista “un interes politic” şi o “voinţă politică” din partea partenerilor la coaliţie.

Diaconescu a criticat ideea apariţiei unor termene legate de protocolul respectiv privind durata susţinerii actualului Executiv. Acest gen de declaraţii “insistente” sînt “un atentat la stabilitatea Guvernului”, a spus liderul ţărănist, constatînd că regula moratoriului privind declaraţiile politice nu a fost respectată de PD. în general,

impunerea de termene vizînd viabilitatea unui Guvem este apreciată de preşedintele PNŢCD drept “o stupiditate”. în ceea ce

• priveşte alegerile anticipate, Diaconescu a declarat câ PNŢCD “nu le doreşte”, fiind conştient că. pentru ţară acestea “nu sînt convenabile”.

“Nu ne gîndim la alegeri anticipate dar, dacă coaliţia nu va avea o formulă de supravieţuire, ele vor avea loc”, a spus liderul ţărănist, care a avertizat că PNŢCD mu va face o politică duplicitară.

Alianţa Civică apreciază că actuala coaliţie nu va putea să guverneze în continuare ...

Alianţa Civică apreciază că actuala coaliţie nu va putea să guverneze în continuare, dată fiind “lipsa evidentă a bunei- credinţe” în relaţia dintre parteneri.

într-o declaraţie despre starea, coaliţiei, remisă luni agenţiei MEDIAFAX, Comitetul Naţional al Alianţei Civice îşi exprimă rezervele faţă de protocolul încheiat în 5 februarie de formaţiunile din coaliţie, precizînd că acesta a fost dat publicităţii înainte de a fi fost aprobat de Consiliul CDR.

Alianţa Civică nu crede în trăinicia protocolului din mai multe motive. Unul se referă la, instituirea celor două comitete - de coordonare politică şlpe coordonare parlamentară, - ^ ^ care le consideră nişte orgamsi^ suprapartidice, în care dreptul de veto va duce la “blocarea acestor legi esenţiale privind statutul proprietăţii şi accesul la adevăr”. De asemenea, AC are îndoieli în privinţa colaborării dintre.

forţe politice aflate la putere şi altele aflate' “într-o originală semiopoziţie”. ,.

Protocolul nu va salva ş i , accelera reforma, deoarece “partenerii nu se referă la o aceeaşi definiţie a reformei, ajungîndu-se la situaţia absurdă de a se cere accelerarea reformei fără a accepta legile reformei”,

se mai arată în documentul AC.Concluzia Alianţei Civice este

că PD împinge lucrurile spre alegeri anticipate, pe care le amină “pînă cînd creditul CDR se va fi erodat la toate nivelele şi în toate structurile, prin cedările repetate la care va fi ■ constrînsă”.

Bogdan H ossu cere o indexare d e 1 8 la su tă ,

la sfîrsitu l a c e s te i luniBogdan Hossu, preşedintele Cartel “Alfa”, este de părere că

majorările de preţuri din lunile ianuarie şi februarie trebuie acoperite printr-o indexare de 18 la sută, la sfîrşitul acestei luni.

Hossu s-a întîlnit, luni, cu premierul Victor Ciorbea, principalul subiect fiind protocolul încheiat între cele două părţi la 14 noiembrie 1997 şi stabilirea unor noi termene pentru punctele nerealizate,

i Hossu a afirmat că o nouă indexare nu va putea’fi suportată de majoritatea societăţilor comerciale. Cartel “Alfa” propune ca acoperirea creşterilor de preţuri să se facă prin reducerea impozitelor, singura formă de compensare neinflaţionistă.

Hossu a spus că solicitarea Guvernului de îngheţare a salariilor la regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat trebuie compensată cu angajamentul Executivului ca preţurile la produsele de strictă necesitate să nu mai crească.

Preşedintele Adunării

Parlamentare a UEO susţine Integrarea

României în structurile europene

Preşedintele Adunării Parlamentare a Uniunii Europei Occidentale (UEO), Lluis Maria de Puig, a declarat, luni, câ România trebuie să fie convinsă de integrarea şa în structurile europene. .

“Anrvenit să transmit mesajul că voi, românii trebuie să fiţi convinşi că Europa vă va primi”, a declarat de Puig, după întrevederea cu preşedintele Senatului "României, Petre Roman. , De Puig a adăugat că parlamentarii UEO s-au pronunţat în repetate rînduri în favoarea integrării României în structurile euro- atlantice.. Lluis . Maria de Puig se află în vizită în România în perioada 8-11 februarie, pentru, a discuta cu responsabilii politici de Ia Bucureşti modalităţi de extindere -â statutului reprezentanţilor României la UEO. Petre Roman a precizat că extinderea statutului reprezentanţilor României în cadrul UEO se referă la creşterea numărului de reprezentanţi şi pătrunderea acestora în structuri în care pînă acum nu au avut acces, cum ar fi planificarea militară, Comisia, militară sau instituţiile conexe pregătirii militare.

Lluis Maria de Puig a apreciat că România trebuie să avanseze pe calea reformelor pentru a crea premisele unei integrări reale în instituţiile europene.

La rundul său, Roman a calificat vizita demnitarului european ca extrem de importantă, adăgînd că de Puig “â susţinut în mod constant, cu multă eficacitate, integrarea României în NATO şi UE •

i *■

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 _________

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şe f adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: adevcj@ mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serv ic iu : Horea PETRUŞ

Tel/fax-19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca,str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04 Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica pub lic ita te : 19.49.81Subredacţia Turda: te l/fax:'31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

Ii ' / ■'.-■-'aşfisîiŞisi

TIPARUL EXECUTAT LA Garamond

,FT

f c