premieră medicală absolută la institutul â a q . de...
TRANSCRIPT
4, /
' U n scand a l f in a liz a t cu... o d e m is ie
p o l u ţ i a d e I a ’ 4 8 p r o v o a c ă â a Q . de d ire c to r
„mori şi după 150 de ani I g Cele 2 9 de locuinţe n-aualocate nici acum
Premieră medicală absolută la Institutul ijţ ig . Oncologic "lan Chiricutâ" Clui-Napoca:
Inaugurarea labo ratoru lu i c lin ic
{Iertă specialăde a b o n a m e n t e
de Cluj
p r e ţ u l r ă m î n e
î ţ 1 3 .0 0 0U lei/tună -
jţbgnaţi-vă IICOM?
z ia r m d e p e n d e n t
[http://www. dntcj. ro/adevarul)ANUL X NR. 2225 ISSN 1220-3203
SIMBATA-DUMINICA 14-15 MARTIE 1338 16 PAGINI 800 LEI
C®BitroaS@l@si
■ >
MARIA SANGEORZAN
Mai nou, a, intrat în limbajul politicienilor şi al guvernanţilor sintagma (este încă departe de a Fi expresie) „angajarea răspunderii” pentru diverse
opţiuni sau decizii. Conducătorii de ieri şi de azi au remarcat un vid de. legislaţie în materie de răspundere, nu există legislaţie pentru răspunderea ministerială, judecătorească, a funcţionarului public, a făcătorilor de legi pe domeniul valorilor mobiliare etc., etc. Dar, dc fapt, lista trebuia să keapă cu răspunderea politică a aleşilor naţiei în Parlament, care şi-au luat angajamente explicite şi nuanţate în campania electorală, ceea ce-ar fi trebuit să-i angajeze pe durata legislaturii!
Cu ochiul liber se poate constata că tagma politicienilor divorţează lesne de electorat şi-şi vede de „trebile” de partid şi de interese. Drama e că acest abandon nu se restrînge la sfera po liticu lu i, ci devine un fenom en de m asă... conducătoare. Aceeaşi practică o întîlnim şi la mulţi dintre guvernanţi, funcţionari de stat, consilieri, m anageri, administratori. Democraţia a devenit obositoare, nesigură pe termen lung şi neaducâtoare de prea mulţi bani. Ca sâ te pricopseşti în cîţiva ani, astfel îneît şi descendenţii să o ducă bine, este obligatoriu să intri în jocuri de interese. Cea mai simplă soluţie o reprezintă completarea lefurilor cu drepturile băneşti rezultate din „figuraţia” în consilii de administraţie şi AGA. Bani mulţi pot veni şi de la diverse firme protejate, care pot beneficia de diverse facilităţi, graţie „amiciţiei” cu factorul numit putere. Sume grase vin şi atunci cînd, pur şi simplu, se închid ochii.' Sigur, ulciorul nu merge de multe ori la fîntînă, dar pînă sâ dea controlorii peste corupţi, se pot „potrivi” multe. Aranjamentele la nivel de persoană pot fi dublate de cele dintre instituţii. Din această perspectivă, anul electoral 1996 este deosebit de interesant, deoarece liderii politici nu s-au obosit să treacă, aşa cum s-au angajat, la „descărcarea de gestiune”. Este încă un mister de unde s-au găsit bani pentru
continuare în pagina a 16-a
Cele mai savuroase anticipaţii ale ateilor au prins viaţă ieri, cînd certăreţi care se intitulează creştini s-au înjurat şi şi-au cărat pumni în incinta unui lăcaş sacru din Cluj.
La instigarea preoţilor, mirenii s-au luat la palme înăuntrul Bisericii “Schimbarea la Faţă”. încăierarea provocată de greco-catolici a luat sfîrşit în momentul cînd ortodocşii au apreciat că ochii Domnului au suferit destul şi s-au retras din biserică. Bine organizaţi şi motivaţi de privaţiunile trecute, catolicii au sărbătorit ceea ce ei socotesc a fi o victorie înălţînd imnuri de slavă şi rugăciuni de iertare în incinta Catedralei lor episcopale, recucerită după o jum ătate de veac de aşteptare.
Din vechiul scaun episcopal, episcopul George Guţiu a ascultat ieri cîntecele
credincioşilor reveniţi în vechea Catedrală a cultului său. Eroii păruielii din urmă cu cîteva minute se reconvertiscrâ în creştini, icoanele şi mesele dărîmatc mai înainte se aflau din nou la locul lor. Prima slujbă greco-catolică, după 50 de ani, s-a desfăşurat într-un decor potrivit în formă, dar există tem eiuri să se creadă câ suflul creştin părăsise Biserica “Schimbarea la Faţă” cu puţin timp mai devreme.
Nebeneficiind de dispensa preoţilor de a batjocori biserica, poliţiştii au rămas afară să păzească tihna greco-catolicilor, rămaşi unici ocupanţi ai bisericii. O am enii în uniformă povesteau amuzaţi că participă întîia oară la un astfel de exerciţiu fizic de sorginte sfîntă. Ortodocşii au mai fost evacuaţi silit dintr-o biserică din Cluj, dar
atunci înfruntarea s-a dus pc un târîm spiritual: preotul ortodox îi afurisea pc executori, în tim p cc preotul catolic îi dezlega.
Din punct dc vedere juridic, catolicii sînt absolviţi de vina dc a fi intrat cu forţa în biserică. Ortodocşii au încercat ieri să amine executarea silită printr-un artificiu avocăţesc. Legal, trei parohii ortodoxe mai păstrează proprietatea asupra bisericii pînă la o decizie formală a Judecătoriei Cluj. Chestiunea urma să fie lămurită luni, dar catolicii nu au mai avut răbdare. Ei aveau ordinul de evacuare din spaţiu a uneia din parohiile ortodoxe, consecutiv unei decizii judecătoreşti rămase ______________ Caius CHIOREAN
continuare în pagina a 4-a
ikatie votu lu i d e p u taţilor, m u lte fun daţii lămîn paravane p en tru im porturi fără ta x e
Direcţia Regională a Vămilor Cluj estimează pagubele pe 1997 la 6 milioane dolariJoi, C am era D epu ta ţilo r a re sp in s Vămilor Cluj. Directorul D.R.V. Cluj, dl
proiectul de leg e . avansat, toamna trecută, Marius Drăgan, contactat telefonic, ne-a «guvernanţi, prin care s-ar fi anulat unele d e c la ra tMilitaţi acordate fundaţiilor, asociialilor uon-profît, cu caracter umanitar, , - ţjliural, socia l, sportiv ş.a.Ordonanţa 26/1993 admite ca donaţii: autovehicule, alcool şi Wuse alcoolice, tutun, cafea!Drosa centrală i-a numit, urmare ' ’4votului dinVCameră, bişniţari PO- deputaţi.
O -
o
* * ,
Capitaliştii de pe Dîmboviţa ’ **; fuf cam pioni în m aterie de \V ~ ■■aporturi pe fundaţii, urmaţi fiind ~ «judeţe ca Timiş, Prahova, Sucea\a,®aj, Bistriţa-Năsăud, Mureş. Acestea «o urmă ţin de Direcţia R egională a
' o
' \ \ %" ' I V v 5 ca, in
calita te dcfuncţionar public,
nu doreşte să comenteze
deciziile Legislativului. D om nia sa a recu n o scu t că un e le d in ju d e ţe le aparţinătoare D.R.V. sînt în capul Ustei, în privinţa importurilor de autoturisme pe fun d a ţii. D irectoru l M ariu s D răgan estimează că, în anul 1997, nu s-a încasat la bugetu l statului ech iva len tu l a cca 6 milioane de dolari.
P aguba provine d in „ la rg h e ţe a ” Ordonanţei 26/1993, dar constituie şi o încălcare a articolelor 813 şi 814 din Codul C ivil. Anchetele efectuate de vam eşii Regionalei Cluj au relevat faptul că au fost introduse în ţară autoturisme cu acte
false. Prin Vama Bistriţa, au fost introduse anul trecut 1.700 de maşini. în judeţul BN, numai în 1997, au fost în reg istra te la Judecătorie peste 700 de fundaţii, în Mureş, judeţ proşramat pentru control ,încrucişat’ în perioada urm ătoare, F unda ţia 16 - 22
Decembrie a adus 420 de' autoturisme.C onducerea D .R .V . a p rec iază că
aducerea maşinilor străine pe numele
M.S.
* >-
A c e le a ş i M ă r ii ( ta x e ) , s u b a ltă p ă lă r ie !
Consilierii nu s-au lăsal duşi de nas şi au respins, din nou, birurile locale
Se pare că Primăria Ciuj-Napoca nu renunţă, cu nici un preţ, la ambiţia pe care o are, cea de instituire a unor taxe speciale. Şi de această dată, proiectul de hotărîre nu a trecut
Campania a fost începută încă de la sfîrşitul anului trecut. Atunci, executivul scosese ca prin minune nu mai puţin de vreo cinci taxe pentru (drumuri, ilum inat, salubritate, mediu, şi...vizitarea cimitirelor). Consilierii au ripostat prompt şi au refuzat introducerea unor astfel de „biruri” (expresia aparţinîndu- le). Apoi a urmat un tir de proiecte puţin modificate atît în cuantum, cît şi ca raportare (lună sau trimestru, persoană sau familie). Acum, toate taxele au fost puse sub semnul aceluiaşi proiect şi se numeşte „taxa specială pentru lucrări de gospodărire comunală”. Citind proverbul, în variantă locală, putem spune că a fost vorba de aceleaşi Mării (taxe), dar cu altă pălărie! în pălăria cea mare ar fi intrat, începînd cu... 1 aprilie a.c. pînă îa finele lui 1999, taxa trimestrială de 10.000 de lei/familie. Agenţii economici ar fi devenit contribuabili cu 25.000 de lei. Dar vigilenţa consilierilor nu a putut fi păcălită, aceştia refuzînd chiar să mai discute de noi taxe.
L.P.
2 ) sfmbâtâ-duminici, 14-15 martie 1998 AG EN D A
• A z i : Calendarul ortodox: C u v . B e n e d i c t ; S f .M c .A l e x a n d r u , p r e o t u l ( P o m e n i r e a m o r ţ i l o r ) ; Calendarul greco-catolic: S f . B e n e d i c t d in N u r s ia , c u v . ( + 5 4 7 ) ,
î n te m e i e to r u l O r d in u lu i B e n e d i c t i n ş i p a t r o n u l E u r o p e i ; Calendarul
romano-catolic: S f .M a t i ld a , r e g in ă .• M î i n e : Calendarul ortodox:
S f . M c . A g a p i e , P l i s i e , T i m o l a u ;
Calendarul greco-catolic: S s . A g a p i u ş i p ă r t a ş i i l u i , m . ( + - 3 0 4 ) ,
M in u n e a c o l iv e i S f .T e o d o r T e r o n .
P o m e n i r e a m o r ţ i l o r ; Calendarul romano-catolic: S s .L o n g i n , m . ş i L u i z a d e M a r i l l a c .
li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
p t i
p l l l B S S N Î I• PREFECTURA,CONSILIUL
JUD EŢEA N: 19-64-16• PR IM Ă R IA C IU J-N A PO C A : 19-60-30• PR IM Ă R IA DEJ: 21-17-90• P R IM Ă R IA TURDA: 31-31-60• PRIM ÂRL4 CÎMPIA TURZII: 36-80-01• P R IM Ă R IA HUEDIN: 2 5-15-48• PR IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26• PO LIŢ IA CLUJ-NAPOCA:
95 5 s i 4 3 -27-27PO LIŢ IA FEROVIARĂ C L U J-N A PO C A 1 3 4 9 -7 6
• PO LITIA DEJ: 21-21-21• PO LIŢ IA TURDA: 31-21-21• PO LIT IA CÎM PIA TURZH: 36-82-22 -• PO LIT IA HUEDIN: 25-15-38• PO LITIA GHERLA: 2 4-14-14• PO M PIER H : 981• PR OTECŢIA CIVILĂ: 982• G A RD A FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 si 19-16-70 , in t. 158• D IR E C ŢIA GENERALĂ A M U N CH S I
PRO TEC ŢIEI SOCIALE: 979• S A L V A R E A 961• SA LV A REA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 9 7 1 '
INTERURBAN: 991• INFO RM AŢII: 931• DERAN J AVIENTE: 921• O R A EXACTĂ: 958
R .A TERM OFICARE: 1 9 -8 7 4 8 ■ S C M ONTENAY SA: 41-51-71• R .A . APĂ CANAL: 19-63-02• S .C . 'SA L FR E S T 1 S .A : 19-55-22
C O M E N Z I S P E C IA L E P E N T R U TR A N S PO R T REZIDUURI: 11-10-12 io t. 132S C PRIV AL: 1743-86 D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O RN A TU RA 1E: - INTERVENŢII GAZE 9 2 8 ;4 3 3 4 2 4R E G IS T R U L A U TO R O M Â N :,-Ş e f reprezentanţă: 43-38-10; Inform aţii: 43-' 38-11; H ală inspecţii: 43 -38-08 .
• AEROPORT: 956• GA RA Ciuj-Napoca: 952• AG EN ŢIA CFR: - in ternaţional 134(3-
0 9 ; in te m -43-20-01;T u rd a -3 1 -1 7 -6 2 ; D e j-2 1 -2 0 -2 2
W cC U R S E
IN T E R N A Ţ IO N A L E d in A utogara II :
• C i u j - N a p o c a - B u d a p e s t a , c u
p l e c a r e d i n C i u j - N a p o c a î n z i l e l e d c l u n i , m a r ţ i , j o i ş i v i n e r i l a o r a
7 ,O O şi î n a p o ie r e a d in B u d a p e s t a în z i l e l e d e m a r ţ i , m ie r c u r i , v i n e r i ş i s îm b ă tă l a o r a 1 1 ,00 .
I N F O R M A Ţ I I Autogara I: 14-24-26
G U R SI& ER IEN & *
T A R O M : IX.01- 29.Oi.I99Xl u n i - v i n e r i
B u c B u c C lu j
10,15 7 ,4 5 8,45
19.45 1 7 ,15 18,15s î m b ă t ă
B u c B u c - > C lu j
14.45 1 2 ,1 5 13,15
P r e ţ b i le t : p e n tr u c e tă ţe n i r o m â n is i s tr ă in i - 2 4 7 .5 0 0 le i
C l u j ^
9 ,1 5
18 .45
C l u j - >
13 .45
" T E L E F O A N E : 4 3 - 2 5 - 2 4 ;
1 3 - 0 1 -1 6 - p e n t r u e x te m e
FARMACIIFarmacii de serviciu: s îm b ă tă ,
1 4 m a r t i e : F arm ac ia n r . l , P - ţa U n irii n r .3 7 , te le fo n 1 9 -4 6 -0 6 , o ra r 8 -2 0 ,
F a r m a c i a n r .3 1 " B A L S A M U M ” , C a r t.M â ră ş ti B1.R3, te le fo n 4 1 -2 5 -9 9 ,
o r a r 8 - 1 3 , F a r m a c ia n r .3 2
" F L O R A F A R M ” C o m p l . F l o r a C a r t.M ă n ă ş tu r , te le fo n 1 6 -1 8 -8 8 , o ra r 8 -1 4 , F a rm a c ia n r.5 " C L E M A T IS ”, P - ţa U n ir i i n r .1 0 , te le fo n 1 9 -1 3 -6 3 , o rar 8 -2 0 , F a rm a c ia ”Z E A ” , P - ţa U n ir ii n r .2 7 , te le fo n 1 9 -7 5 -9 6 , o r a r 9 -1 5 , F a rm a c ia "C E R T A ” , s tr .C lă b u c e t n r .5 /M ă n ă ş tu r ) , te le fon 1 6 -4 7 -3 7 , o r a r 8- 14 , F a rm a c ia " T E R R A F A R M ", B -d u l 2 1 D e c e m b r i e n r .4 , o r a r 9 - 1 4 , F a rm a c ia " R E M E D IU M ", B -d u l 21 D e c e m b r ie n r.1 5 0 , te le fo n 4 1 -2 9 -0 1 , o r a r 8 - 2 0 , F a rm a c ia " C Y N A R A ” ,
C a le a F lo re ş t i n r. 7 5 , te l . 4 2 -6 2 -7 2 ,
o r a r 8 - 2 0 , F a r m a c ia " E L I X I R ” , s tr .F a b r ic ii n r.5 , te le fo n 4 1 4 1 - 2 9 , o ra r
8 - 2 0 , F a r m a c ia " E L I X I R - P L U S ” ,
S tr .D o ro b a n ţilo r n r .2 1 , te le fo n 1 9-08- 3 8 , o r a r 8 -20 ; d u m in ic ă , 1 5 m a r t ie :
F a r m a c ia n r . l , P - ţa U n i r i i n r .3 7 ,
te le fo n 19-46-06 , o ra r 8-20 , F a rm a c ia n r .5 "C L E M A T IS ”, P - ţa U n irii n r .1 0 , te le fo n 19-1 3 -6 3 , o ra r 8-20 , F a rm a c ia
R E M E D IU M ”, B -d u l 21 D e c e m b rie
n r .1 5 0 , te le fo n 4 1 -2 9 -0 1 , o r a r 8-20, F a rm a c ia "C Y N A R A ”, C a le a F lo re ş ti n r . 7 5 , t e l . 4 2 - 6 2 -7 2 , o r a r 9 - 1 9 ,
F a rm a c ia "E L IX IR ”, s tr .F a b ric ii n r .5 ,
te le fo n 4 1 4 1 - 2 9 , o ra r 8-20 .
Farmacii cu serviciu permanent: F a r m a c ia " C O R A F A R M " , s tr . Io n M e ş t e r n r . 4 , t e l e f o n 4 2 - 6 5 - 4 0 , F a r m a c i a " I N T E R P H A R M ” ,
s tr .P r im ă v e r ii n r .6 te le fo n 4 2 -7 1 -9 5 , o r a r 8-22 .
Garda de noapte: F a rm a c ia n r . l ,
P - ţa U n ir i i n r .3 7 , te le fo n 1 9 4 6 - 0 6 , o ra r 20- 8.A u t o g a r a I I : 4 3 - 5 2 - 7 8
R E P U B L I C A - 1 l u b b c r - S l ’A - p r e m ie r ă ( I C , 12 ,30 , 1 5 , 1 7 .3 0 , 2 0 ) *
V I C T O R I A - M is iu n e i m p o s i b i l ă - S U A ( 1 1 ; 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 19 ) * A R T A - P r c t - â - p o r t c r ( C r im ă î n l u m e a m o d e i ) - F r a n ţa ( 1 1 ) ; C o n A i r - A v io n u l c o n d a m n a ţ i l o r ( 1 3 ,3 0 ; 1 5 ,3 0 ; 1 7 ,3 0 ; 1 9 ,3 0 ) * F A V O R IT - A l i e n 4 - R e n a ş t e r e a - S U A ( 1 1 ; 1 3 ; 15; 1 7 ) ; C a v a l e r u l m e s e i r o t u n d e - S U A
( 1 9 ) * M Â R Ă Ş T I - s a la A : P a c i f i c a t o r u l - S U A ( 1 3 ; 15; 1 7 ; 1 9 ) ; s a la B : N o a s l â d c o ra b o g a t - S U A f 1 3 .3 'J . 1 5 ,3 0 ; 17.301
T U R D A : F O X - C o n l a c l - S U A , J c r r y M a g u i r c - M .A
D E J : A R I A - I n f a n t e r i a s t e l a r ă - S I A
G H E R L A : . P A C E A - 13-15.03: - P a c i e n t u l e n g l e z - S U A ; 16-18.03:l!n comanda buclucaş- Hong-Kong; r 13 . 19 martie19-22.03: Ş a p t e a n i in T i b e t - S b A . L
F I L I V I E
”AscuIfindu-mă pe mine
în week-end, nu vă veţi mai simţi
singuri”
T a n ia- v e s e lă , s e x i , în d ră g o s t i tă
d e to t c e e fru m o s
”Radio în pijama”în fiecare sîmbătă şi duminică de la ora 6:00 la
U N IP L U S R a d io 8 9 ,4 M H z
B I B L I O T E C I■ B .C .U . “ L u c i a n B l a g a ” ( s t r a d a
C l in ic i lo r 2 ) : O r a r : z i l n i c : 8 - 1 2 ,4 5 ; 13 ,30-20 ,00 ; s îm b ătă : 8-13 ,30 .
■ B i b l i o t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N G O G A ” : S E C Ţ I A A D U L Ţ I (P - ţa Ş te fa n c e l M a re n r . l ) , O R A R : lu n i-v in e r i: 9 -1 9 ,4 5 ; v in e r i : 9 -17 .45 . S E C Ţ IA C O P II, O R A R : lun i-jo i: 9 - 1 9 ,4 5 ; v in e r i ; 9 - 1 7 ,4 5 . F I L I A L E (Zorilor, M ănăştur, M ârăşti, G h eo rg h en i) , O R A R : lu n i, m ie r c u r i , j o i : 1 4 - 1 9 ,4 5 ; m a r ţ i , v in e r i : 9 - 1 4 ,4 5 . S A L A D E L E C T U R A (S tr. M . K o g ă ln icean u n r.7 ): O R A R : lu n i-v in e r i 9 -1 9 ,4 5 ; s îm b ă tă : 9 -1 3 .4 5 . S E C Ţ I A D E C O L E C Ţ I I S P E C IA L E : ( s t r . O b s e r v a to r u lu i n r . l , te le fo n 4 3 -8 4 -0 9 ) lun i, jo i: 14 -1 8 , m arţi, m ie rc u r i , v in e r i: 9 -1 3 . M E D IA T E C Â , O R A R : luni-v ineri: 9 -1 9 ,4 5 ; s îm b ă tă : 9 -13.45. C E N IR U L D E D O C U M E N T A R E E U R O P E A N Ă S I I N F O R M A Ţ I I C O M U N IT A R E L O C A L E O R A R : lu n i- v in e r i : 9 - 1 6 ,0 0 . F I L I A L AE C O N O M IC O JU R ID IC Ă (S tr. E in ste in n r . 1 4 ) , O R A R : lu n i , m ie r c u r i : 8 -1 5 ; m a r ţ i , jo i : 1 3 -1 9 ,4 5 ; v in eri: 8 -1 3 .
■ B i b l i o t e c a A c a d e m i e i ( s t r a d a K o g ă ln ic e a n u 1 2 - 1 4 ) . O r a r : l u n i - s îm b ă tă 8 - 1 2 .4 5 ; 1 4 - 1 8 .4 5 .
■ B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9 ) : h m i - 1 0 -1 4 ; m a r ţ i, m ie rcu ri, j o i - 1 2 -1 6 ; v in e r i - 1 0 - 1 6 .
■ B ib l io t e c a A m e r i c a n ă " J .F .K .” ( s t r a d a U n iv e rs i tă ţ ii 7 - 9 ) . O ra r : lu n i - jo i: 1 0 - 1 8 ; v ineri: 10 -14 , p r im a ş i a t re ia s îm b ă tă d in l u n ă : 9 - 1 4 . O f e r im con su ltan ţă p e n tru s tu d ii în U S A . '
■ B ib lio teca B r i ta n i c ă (strad a A v ra m Ia n c u 11). O ra r: lu n i, m ie rcu ri: 1 4 - 1 9 ; m arţi, jo i, v ineri: 9 - 1 4 .
■ B i b l i o t e c a “ I l e l t a i ” ( s t r a d a C l in i c i l o r 1 8 ) . O r a r : z i l n i c 1 0 - 1 8 ; s îm b ătă : 9 - 1 3 .
■ B ib l io te c a C l u b u l u i S t u d e n ţe s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă ln ic e a n u 7 - 9 ) . O r a r m arţi: 18 - 1 9 ; j o i 1 9 - 2 0 .
■ B ib l io te c a C e n t r u l u i C u l t u r a l F r a n c e z (strad a I .I .C . B ră tian u 2 2 ) ; O ra r lun i-v ineri: 10-19 .
■ B ib l io te c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n " H e r m a n n O b e r t h ” ( s t r . M e m o ra n d u m u lu il8). O ra r: h m i, m arţi, m ie rcu ri, jo i: o re le 16-20 .
■ B ib l io t e c a “ V a l e r i u B o l o g a ” a Universităţii d e M ed ic in ă şi F a rm a c ie (Str. A v ra m Iancu 3 1 ); O r a r lu n i-v in e r i 8 -2 0 , s îm b ă tă 8-13.
■ B ib lio teca S o r o s Q u j (str. Ţ e b e i nr. 2 1 ) . O rar: lun i 1 2 -1 9 ,3 0 ; m arţi, m ie rcu r i ş i j o i : 10 -1 9 ,3 0 , s îm b ă tă : 1 0 -1 4 . Ş t iin ţe so c ia le s i co m p o rtam en ta le .
■ B i b l i o t e c a C r e ş t i n ă " B i b l o s ” ( s t r .C lin ic i lo r n r .2 8 ) . O ra r : lu n i 1 3 -1 7 ; m a r ţ i , m ie rcu ri, j o i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio te c a p u n e la d is p o z iţia c i t i to r ilo r lite ra tu ră c re ş tin ă in d ife r ite l im b i) .
Sîmbătă, 14 martie P r o g r a m u l 1: 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa
... d e Ia T im iş o a ra ş i B u c u re ş t i ; 8 ,30
A l f a ş i O m e g a ; 9 ,0 5 F e r i ţ i - v ă d e m ă g ă r u ş ! ; 1 0 ,0 5 V ia ţa c a în v ia ţă
( s e r ia l) ; 1 0 ,5 0 D e s e n e a n im a te ; 11,20
F ilm : F e m e ia în v e rd e ( S U A 1945);1 2 .3 0 E c r a n u l ( m a g a z in c in e m a ) ;
1 3 .0 0 M a r i c o n d u c ă t o r i : R o n a ld
R e a g a n ( d o c u m e n ta r ) ; 1 4 ,0 0 In fo M a g az in ; 1 5 ,0 0 V id e o -m a g a z in ; 17,10 J u s t i ţ i e m i l i t a r ă ( s e r i a l ) ; 1 8 ,0 0 P o v e s t i r i l e l u i D o n a l d ( d e s e n e a n im a te ) ; 1 8 ,3 0 H o l ly o a k s ( s e r ia l ) ;19 .00 E u ro v is io n ’9 8 - G a la n a ţio n a lă (p .l) ; 2 0 ,0 0 J u rn a l, m e te o , s p o r t ; 2 0 ,3 0 E u ro v is io n ’9 8 - G a la n a ţio n a lă (p .I I) ;2 1 .3 0 V iz i ta to ru l ( s e r ia l ) ; 2 2 ,2 5 T V R In fo ; 2 2 ,3 0 P e a r ip i le v ia tu lu i (S U A 1939, p .I I ) ; 0 ,3 0 A re n a A S (m ag az in ).
P r o g r a m u l 2 : 8 ,0 0 D e g e ţ ic a ( r) ;8 .3 0 S p o r tu r i e x tr e m e ; 8 ,5 5 C o m o rile lu m i i ( d o c u m e n ta r ) ; 9 ,2 5 F i lm e le s ă p tă m în i i ; 9 ,3 0 P a s c u p a s ; 10 ,35
C i n e m a t o g r a f u l v r e m i i n o a s t r e : J a c q u e s R iv e tte (d o c u m e n ta r ) ; 11 ,20
T V R T im iş o a ra ; 1 3 ,3 0 A c tu a li ta te a c u ltu r a lă ; 1 4 ,0 0 C ă d e r e a v u l tu r i lo r ( s e r i a l ) ; 1 5 ,0 0 T V R I n f o ; 1 5 ,1 0 T ra d iţii : M u s c e l - o s te a a sp a ţiu lu i
m io r i t i c ; 1 5 ,3 5 D e g e ţ i c a ( d e s e n e
a n im a te ) ; 1 6 ,0 0 M i c a e l a ( s e r ia l ) ; 16 ,50 C r is ta l ( s e r ia l ) ; 1 7 ,3 5 D o r d e
m a m ă ( m e l o d i i p o p u l a r e ) ; 1 8 ,0 0
P la n e ta c in e m a ( r ) ; 1 8 ,5 0 J u rn a lu l a c tu a l i t ă ţ i i m u z ic a le ; 1 9 ,0 0 S e ra ta m u z ic a lă T V ; 2 1 ,3 0 A te n e u : J .S .B a c h ;
2 2 .3 0 în p l in ă a c ţ iu n e (S e ria l) ; 2 3 ,3 0 C o n v ie ţu ir i; 0 ,0 0 L u c r ă r i s im fo n ic e în
t ra n s p u n e re c o re g r a f ic ă ; 0 ,3 0 T V M M e sa g e r .
P R O T V : 7 ,0 0 P r o T V 'J u n i o r ;
9 .0 0 S u p e r b o y ( s e r ia l ) ; 9 ,2 5 F ilm : T a r z a n î n M a n n h a t t a n ( S U A ’89) 1 1 ,0 0 P r o M o to r ; 1 1 ,3 0 S e c re te le b u c ă t ă r i e i ; 1 2 ,0 0 P u n c t u l p e I ( ta lk s h o w ) ; 1 2 ,5 5 Ş t i r i l e p r o T V ;13 .00 N e w s R a d io ( s e r ia l ) ; 1 3 ,3 0 Sâ m o ri d e r is ( s e r ia l ) ; 1 4 ,0 0 G e n e ra ţia P R O ; 1 5 ,4 0 G i l le t te - C u p a M o n d ia iâ ; 16 ,10 H e r c u le ( s e r ia l ) ; 1 7 ,0 0 X e n a -
p r in ţe sa r ă z b o in ic ă ( s e r ia l ) ; 1 8 ,0 0 P ro F a sh io n (m a g a z in ) ; 1 8 ,2 0 F e te d e ban i
g a ta ( s e r ia l ) ; 1 8 ,5 0 T e u i ţ i ş i c îş tig i! ;
.1 9 ,3 0 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,0 0 M o n a L isa i ţd ra m ă A n g l ia ’86) ; 2 1 ,5 5 Ş t ir i le P ro
■ M u z e u l N a ţ io n a l d e A r t ă (P ia ţa U n i r i i 3 0 ) . O ra r : z i l n i c 1 0 - 1 7 ; lu n i şi m arţi: în ch is
■ M u z e u l N a ţ io n a l d e A r t ă , S e c ţia “D o n a ţii” (strad a I.C . B ră tian u 2 2 ) . O rar: m ie rc u r i -d u m in ic ă 10 - 1 7 ; h in iş im a t ţ i : în c h is
■ M u z e u l N a ţ i o n a l d e I s t o r i e a T r a n s i lv a n ie i ( s t r a d a C . D a ic o v ic iu 2 ) . Z i ln ic , in c lu s iv d u m in ic a : 1 0 - 1 6 ; lu n i i n c h i s . î n p r im a d u m in i c ă d in lu n ă : in tra re a liberă.
■ M u z e u l E t n o g r a f i c a l T r a n s i l v a n i e i ( s tr . M e m o r a n d u m u lu i n r 2 1): deschis z iln ic în tre o re le 9 -1 6 , lu n i
în ch is . .■ M u z e u l m e m o r i a l “ E m i l I s a c ”
( s t r a d a E m il I s a c 2 3 ) . O ra r : m ie r c u r i - d u m in ic ă 13-17; h m i ş i m arţi în ch is .
■ M u z e u l Z o o lo g ic ; z iln ic în tre 'o re le 9 -1 5 ; s îm b ătă s i d u m in ic ă în tre o re le 1 0 - 14.
T V ; 2 2 ,0 0 M il le n n iu m (se r ia l) ; 2 3 ,0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 2 3 ,3 0 N Y P D B lu e
( s e r ia l ) ; 0 ,1 5 D r e p ta te f in a lă ( th r i l l e r
S U A 1 9 9 3 , p . I I ) ; 1 ,45 F ilm e ro tic : F o r L o v e o f S a ra ; 3 ,1 5 M ille n n iu m ( r) .
Duminici, 15 martie P r o g r a m u l 1 : 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa
d e l a ... B u c u r e ş t i ; 8 ,3 0 L u m in ă d in
l u m i n ă ; 9 , 0 5 C o l ţ A lb ( d e s e n e a n im a te ) ; 9 ,3 0 F e t i ţ a c u p is tru i; 1 0 ,0 0 A la -b a la P o r to c a la ! (e m is iu n e p e n tru
c o p i i ) ; 1 0 ,4 5 B i s e r i c a s a t u l u i ( d o c u m e n ta r ) ; 1 1 ,0 0 V ia ţa s a tu lu i ;1 2 .3 0 T e z a u r f o lc lo r ic ; 13 ,00 N a tio n a l G e o g r a p h ic ( d o c u m e n ta r ) : P a r c u l S e r e n g a t i ; 1 4 ,0 0 F o tb a l D iv iz ia A ;
f e ' c f a t o r )
1 5 .5 0 T u m u l B a b e i ( d iv e r t i s m e n t) ; 1 6 ,4 0 A d o u a a lf a b e tiz a re ; 1 7 ,1 0 S ta r T re k ; 1 8 ,0 0 A la d d in (d ese n e a n im a te ) ;
1 8 ,2 5 H o l l y o a k s ( s e r i a l ) ; 1 8 ,5 0 R o b in g o ; 1 9 ,4 0 D u m in ic a sp o r t iv ă ; . 1 9 ,5 5 D o a r o v o r b ă s ă ţ- i m a i s p u n ! ; 2 0 ,0 0 J u rn a l . 7 z i l e în R o m â n ia ; 2 0 ,5 5 R e z u l ta t e l e T r a g e r i l o r L o to ; 2 1 ,0 0 F i lm : M u s a f i r u l ( S U A 1 9 9 5 ; 2 2 ,5 0 T V R I n fo ; 2 2 ,5 5 P a r iu l T r io (a le rg a re
h ip ic ă ) ; 2 3 ,0 0 D - n a K in g , a g e n t s e c r e t ( s e r i a l ) ; 2 3 , 5 5 R e p r i z a a t r e i a ( e m is iu n e s p o r t iv ă ) .
P r o g r a m u l 2 : 8 ,0 0 D e g e ţic a ( r ) ;8 .3 0 S p o r tu r i e x t r e m e ; 8,55 C o m o r ile lu m i : M a c h u P ic c h u ; C o p a n , v e c h i
c e n t r u d e c u l t a l m a y a ş i l o r d i n H o n d u r a s ; 9 ,3 0 F e r e s t r e d e s c h is e ; 1 0 ,3 5 U n iv e r s i ta te a in te rn a ţ io n a lă d e
r a d io ş i t e le v iz iu n e ; 11 ,00 H a n d b a l: R o m â n ia - S lo v a c ia în p re l im in a r i ile C a m p io n a t u lu i E u r o p e a n f e m i n in ;1 2 .3 0 T V R I a ş i ; 1 3 ,3 0 . M e m o r ia e x i l u l u i r o m â n e s c ; 1 4 ,0 0 C ă d e r e a v u l tu r i lo r ( s e r ia l ) ; 1 4 ,5 0 T ra d iţ ii d e p e V a l e a L u n g a n i l o r ; 1 5 ,0 0 T V R I n fo ; 1 5 ,1 0 D in a lb u m u l c e lo r m a i f r u m o a s e m e l o d i i p o p u la r e ; 1 5 ,3 5 D e g e ţ i c a ; 1 6 ,0 0 M ic a e l a ( s e r i a l ) ;1 6 .5 0 C r is ta l ( s e r ia l ) ; 17 ,40 M e lo d ii p o p u la re ; 1 8 ,0 0 A lo , tu a le g i! ; 1 9 ,0 0
î n p l i n ă a c ţ i u n e ( s e r i a l ) ; 1 9 ,4 5 C le p s id r a c u im a g in i ; 2 0 ,0 0 U l t im u l t r e n ( m a g a z i n e c o n o m i c ) ; 21,00 F o tb a lm a n ia . M e c i d in C a m p io n a tu l i ta l ie i ; 2 3 ,3 0 P r o - s h o w n o c tu rn .
A R adioSonicFM 68,9 MHz
— . S î m b ă t ă , 1 4 m a r t i e8-10 C afeau a d in p a t (m axim a, pow er-
p la y u l 'ş i c a le n d a r u l z i l e i , m e te o , ho ro sco p , c u rs v a lu ta r, in fo rm a ţii utile,
a g e n d a C l u ju l u i , p r o g r a m e T V ş i c in e m a ). 1 0 -1 3 ” . .. ş i m u z ic a ’.’. 13 -15
M is s R a d io S o n ic . 1 5 - 1 7 D e d ic a ţ i i
m uzicale. 17-18 "A sso s R a d io O ne” . 18-
2 0 " S lo w S o n ic ” . 2 0 - 2 1 ” M y G re e k W ay” (T an as is ş i V a s ilis ). .21-6 P a rty Ia
R adio Sonic.D u m in ic ă , 1 5 m a r t i e
8 -1 0 C a fe a u a d in p a t. 1 0 -1 3 ” ... ş i
m u zica” . 1 3 -1 4 " S o n ic J u n io r ” (M ih a i M oş). 14-15 " C o sm o su l d in tr -o priv ire" (M a r iu s B e n ţ a ) . 1 5 - 1 9 ” T o p S o n ic
Boom ” (D J D ream s ş i D J M ag ic ). 19-22 "M u z ica ş i . . . ” . 2 2 -2 3 ”L a l im ita ex asp e ră r ii" (D a n F ilip o iu ) . 2 3 -1 J a z z C lub (R aou l D o b rescu ). 1 -6 M u sic N on-S top .
R A D I O C L U J )
S î m b â t â , 1 4 m a r t i e 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa - a c tu a l ită ţi şi
m u zică . R e d a c to r i F lo r in Z a h a re s c u şi D a n H o re a . 8 ,0 0 E m is iu n e a în lim b a
m ag h ia ră . 1 0 ,0 0 B u le tin d e ş ti r i . 10,05
F o ru m . R e d a c to r Z o r in D ia c o n e s c u . 10 ,45 M u z ic ă u ş o a ră , p r e z in tă M ariu s
M erca. 11 ,00 T ran sm isie de fotbal. 13,00 R a d io ju rn a l B u c u re ş t i . 13 ,15 Ie ri, az i,
m îin e . O e m is iu n e ca re v ă ţine Ia c u ren t c u t r e c u tu l , p r e z e n t u l ş-i v i i t o r u l . R e a l i z a to r A n d r e i H u ţa n u . 1 6 ,0 0
E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 1 8 ,0 0 B u l e t i n d e ş t i f i . 1 8 ,0 5 Î n t î in i r e în B a b i lo n . E m is iu n e r e a l iz a tă d e L u c ia
S ta n a S e v ia n u . 1 9 ,0 0 Ş tir i. 1 9 ,1 5 D in g răd in a cu f lo r i m u lte , m uzică p o p u lară
la c e re re , r e d a c to r G e lu F u rd u i. 2 1 ,5 0
Ştiri! 2 2 ,0 0 în c h id e re a p rogram ului.D u m in ic ă , 15 m a r t ie
8 ,0 0 Ş tir i. 8 ,0 5 D in g răd in a cu f lo r i
m ulte. D ed icaţii m uzicale , p rezintă F lo r in . M u n te a n . 9 ,3 0 A p ă r ă to r i i g l i e i
tran silv an e . 1 0 ,0 0 Ş tiri. 10,05 E m isiune
p e n tru copii, p re z in tă M ihae la D îm bean. I I , 0 0 D ilig e n ţa d e B izan ţ. M uzică fo lk . P re z in tă F lo r in S ă s ă rm a n . 1 2 ,0 0 Ş tir i.
1 2 ,0 5 - 1 4 ,0 0 S p e c ta c o l . 1 3 ,0 0 R ad io ju rn a l B u c u re ş ti . 14 ,00 E m isiu n ea în lim ba m ag h iară . 1 8 ,0 0 B uletin de ş t i r i . '
1 8 ,05 S p ec taco l. 2 0 ,0 0 Ştiri. 20 ,05 D in g ră d in a cu f lo r i m u lte . R e d a c to r F lo r in M u n tean ; 2 1 ,5 0 Ş tir i. 2 2 ,0 0 în c h id e re a
p ro g ram u lu i.
Teatrul Nationalp r e z i n t ă d u m i n i c a . 15 m a r l i c
o r d 1 0 .3 0 : I a ş i i i n c a r n a t a l . o r .i
1 9 : ( '« m e d i a e r o r i l o r
n & m
S î m b ă t ă , 1 4 m a r t i eŞtiri locale:
7:20,8,9:40,10, 13, 14, 16, 18. 7 , 2 0 - 1 2 , 0 0
R a d i o p r o g r a m
“ P r i m u l s a l u t ” . 7 , 4 0 R e v i s t a
p r e s e i . 8 ,2 0 A g e n d a d e w e e k - e n d .9 .2 0 P r o g ra m u l c in e m a to g r a f e l o r .
1 0 ,4 0 C a le n d a r u l z i l e i . 7 ,5 0 , 8 ,5 0
H o ro s c o p . 1 1 ,0 0 - 1 3 ,0 0 D e d ic a ţ i i . 1 3 ,1 0 “C in e m a n ia ” , A n c a M ic h e t i .
1 3 .3 0 “T ra d iţ io n a l" , Ş te fa n C o ro ia n .1 4 .2 0 “R e p o r te r d e c a r t ie r ” . 1 5 ,0 0 -
- 1 7 ,0 0 “ P e a p a s î m b e t e i ” . 1 7 , 0 0 “ C u iu l lu i P e p e le a ” , T u d o r R u n c a n u .1 7 .3 0 E m is iu n e d e m u z ic ă f ra n c e z ă , L a u r a R u n c a n u . : 1 9 ,0 0 “ T o p
R e m e m b e r ” , r e a l i z a t o r D a n C r e ţa . 2 0 ,5 7 R e t r o s p e c t iv a ş t i r i l o r z i l e i , 2 2 ,0 0 -2 ,0 0 “N o a p te a c u C D R a d io " -
d e d ic a ţ i i m u z ic a le .D u m in ic ă , 1 5 m a r t i e
Ştiri locale: 8:4 0,9,10,13,14,16,
18. 8 ,0 0 - 1 1 ,0 0 “ P r im u l s a lu t ” . 9 ,2 0
P r o g r a m u l c in e m a to g r a f e l o r . 1 0 ,4 0
C a le n d a ru l z i l e i . 8 , 5 0 ,9 ,5 0 H o ro sc o p .1 1 .0 0 -1 3 ,0 0 ” C D C o u n try ” , D a n C reţa .1 3 .0 0 - 2 1 ,0 0 ” C D M I X W e e k - e n d ” .
1 3 ,3 0 R e tro s p e c tiv a s ă p tă m în i i . 14 ,30 “ C h e r c h e z l a f e m m e ” , C o r i n a S u m u r d u c a n . 1 6 ,1 5 " S e r p e n t i n e ”
( C r is t in a S tih i) . 1 7 ,0 0 " E m is iu n e a fă ră n u m e ” , T i b e r i u C r i ş a n & Ş te f a n C o r o i a n . 1 9 ,0 0 T r a i s t a c u p o v e ş t i , 2 0 ,5 7 R e t ro s p e c tiv a ş t i r i l o r z ile i.
S î m b â t â , 1 4 m a r t i e5 : 0 0 - 8 : 0 0 B u n ă
d i m i n e a ţ a ! -IWf/0— 8:00-11:00
I t tT A C T S u p e r w e e k -
' e n d ( m e t e o , r e v is ta p r e s e i lo c a le ; 8 :0 8 a c tu a l ita te a lo c a lă , r e c o m a n d ă r i T V ; 8 :2 0 t ra f ic , a n u n ţu r i u t i l i t a r e , a g e n d a c u l tu r a l ă ;
8 :5 0 h o r o s c o p ; 9 :0 5 r e v i s t a p r e s e i l o c a l e ; 9 : 2 0 r e c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 s p o r t ; 9 : 5 0 h o r o s c o p ) . 1 1 :0 0 - 1 9 :0 0
C o n ta c t F M . ( 1 2 :5 0 C o n ta c t p o l i l ic -
r e a l iz a to r R o x a n a N ic u le s c u C o s te i. 1 3 :00 C o n ta c t F i lm - r e a l iz a to r L ia n a
S ta n c iu . 1 6 :1 9 S u p e r 5 0 - re a l iz a to r C r i s t i a n S c h n e b l i . ) 1 9 : 0 0 - 2 2 : 0 0
S e a r a l a C iu j - N a p o c a . 2 2 :0 0 -5 :0 0 P a r t y A I I T h e T i m e - r e a l i z a t o r
M a n u e l A rm â n d .D u m i n ic ă , 1 5 m a r t i e
5 :0 0 -8 :0 0 B u n ă d im in e a ţa ! 8 :0 0 - 1 1 :0 0 S u p e r w e e k - e n d (m e teo , 8 :2 0
r e c o m a n d ă r i T V ; 8 : 3 7 t r a f i c ,
a n u n ţu r i u t i l i t a r e , a g e n d a c u ltu ra lă ; 8 :5 0 h o r o s c o p ; 9 : 2 0 r e c o m a n d ă r i T V ; 9 : 5 0 h o r o s c o p ) . 1 1 :0 0 -1 9 :0 0
C o n ta c t F M ( 1 1 :1 0 C h e ie , c o n ta c t , m o t o r - r e a l i z a t o r R â z v a n M ă g u r e a n u ; 1 2 :0 0 H i t - i n te r v iu - r e a l i z a t o r T o n i T e ş i u ; 1 3 :1 0 S e - n t îm p lă în A m e r i c a - r e a l iz a to r A u r e lia B o r ig a ) . 1 9 :0 0 -2 1 :0 0 S e a ra
l a C i u j - N a p o c a . 2 1 : 0 0 - 2 2 : 0 0 A g e n d a s p o r t iv ă c lu je a n ă - rea liz a to r R a m o n a M â n z a t . 2 2 :0 0 -2 4 :0 0 S p o r t
W e e k - e n d - r e a l i z a t o r A le x a n d r u G h e o rg h ia ş . 2 4 :0 0 -5 :0 0 D isc o n ta c t.
P R O T V : 7 ,00 Desene a n im a te ;' 8 ,0 0 G . I J o e (desene an im ate); 8 ,3 0
C o n a n , a v e n tu r ie ru l (desene a n im a te ) ;9 . 0 0 L a s s i e ( s e r ia l) ; 9 ,3 0 S u p e r A b r a c a d a b r a ; 11,00 Şe în t îm p lă în
W a ik ik i ( s e r ia l ) ; 12,00 Profeţii d e s p r e t r e c u t ; 1 2 ,5 5 Ştirile Pro T V ; 1 3 ,O S , N e w s R a d io (seria l); 1 3 ,3 0 ’M u r d e
M o s t H o r r i d (se ria l); 14,00 M e s a j c ă t r e f r i c a m e a (SU A ’7 3 ) ; 1 5 ,3 0
L a n o ş i W o o d ly (divertism ent); 1 5 ,5 5 C h e s t i u n e a z i l e i - r e t r o s p e c t i v a s ă p t ă m în i i ; ' 1 6 ,4 0 Lum ea f i l m u l u i . E m is i u n e d e A d a Roseti; 1 7 ,1 0 A l ş a p te l e a c e r (seria l); 18,00 B e v e r ly H i l l s ( s e r i a l ) ; 19,00 P re ţu l c o re c t ; 1 9 ,3 0 Ş t i r i l e P ro TV ; 20 ,00 C im p u l ( I r l a n d a ’9 0 ) ; 21 ,55 Ştirile P r d TV ;2 2 .0 0 C y b i l (se r ia l) ; 22 ,30 Ş t i r i l e P ro T V ; 2 2 ,4 5 P ro c e su l etapei ( ta lk sh o w );1 .0 0 G i l le t t e - lum ea sp o rtu h ii; 1,35 P u l s u l f in a n c ia r ; 1,40 Ş tirile P r o T V ;
2 ,1 0 S e în t îm p lă în W aikiki ( r ) ; 3 ,00 N e w s R a d io ( r ) ; 3 ,30 P unctu l p e I (r).
Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune
CHIRURGIE ESTETICA I Dr. TOMA T. MUGEA
♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice
♦ tratament chimic al acneeiSIK.PViCtl Y MU. « 1 4 -1 4 -9 0
CLINICA
POLICLINICA > INTERSERVISAN V
str. Pascal) nr.5, eart GheorgheniSTOMATOLOGIE NON-STOPINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E U R O LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ EC O G R A FIE ♦ ALERGOLOGÎE ♦ DERMATOLOG IE ♦ CH IRURGIE ♦ O R TO PED IE ♦ O .R .L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA
RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Examinări Doppler -
Htsterosalpmgpgraffi pentra sterilitate feminină
- LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Kh - Teste de s a rc in ă - Â ntigen HBS - Eli sa Teat - E xam inări citologice pentru depistarea cancenilui de col uterin - Investigaţii pentra sterilitatea feminină p masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA
orele 7 - 21 M e d ic d e gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii
la teL 41.41.63. ' „
s.c. Dental ROVA- SOCOLOV
1 Calea Moţilor 106, ap.5 [ ' T ra ta m en te stom ato log ice
complexa:O t e r a p ieO p r o te t i c ă (ce ram ică)O c h i r u r g ie (rezec ţii, î m p lâ n te )
Programări la tei: 430028 Zilnic oran 9-19
sîmbătă 1013P e n tru s tu d e n ţi, pensionarL şo m e ri,re d u c $ re 20% 'S ^H ^
PROF. UNIV. Dr. flIIHAI GALUGAHU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU
S t r . P r a h o v e i n r . 1 1(Engă biserica Bob)
P R O G R A M OFTA LM O LO G IE
L , M i , V - 1 7 - 2 0
S - 8 - 1 2 .
T e l . : 4 2 .5 6 .1 8 ; te l /fa r .1 9 .1 4 .6 8
ALIANŢA ANTISU1CIDL I F E L I N EIK -IIN E— l : '
Sufldulnostnijadisporiţia | dumneavoastră. Telefonul «d e noapte, telefonul vieţii. ^
JSH—I 1 9 1 6 4 7 |G a r d ă d e n o a p te , o re le 2 0 - 0 8 . £
L in ia te le fo n ic ă d e intervenţie în c r iz a s i p re v e n ţie a suicidului iniţjată d e
LABORATORUL DE SANATATEMINTALĂ CLUJ s tă Ia dispoziţia d v s .
d e lu n i p în ă v ineri, între orele 8 - 22 .Vă aşteptăm apelurile la
numărul 186864. ______________
0 ^ A R U L
j e C i U l
Turcia este tot mai frustrată de relaţiile cu Uniunea Europeană
E xtin d erea NATO s i id e e a d e O c c id e n t
ROZA V/NTURILOR sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 (jjj) J
Explozia de mîine a premierului turc Mesut Yilmaz fată de Germania marchează un „ou punct minim al relaţiilor turbulente pe care Turcia le are cu Uniunea Europeană, acestea fiind deja grevate de neîncrederea profundă pe plan «teri. a străinătăţii şi wser)îatorismul intrinsec de pe plan igfem. *
Analiştii susţin că comparaţia pecare’dl Yilmaz a facut-o între Germania modernă şi cea nazistă reflectă lunile de frustrare declanşate de ceea ce Ankara consideră drept snobismele Europei şi de presiunile interne de a nu face concesii Occidentului în ce priveşte divizarea Ciprului,:isiocratizarea şi alte chestiuni- cteie. Prima între plîngerile luciei a fost cea referitoare la decizia luată de Uniunea
ipeană la Luxemburg, de a ’ ss o include între statele desemnate pentru viitoarea
ire. Rivalul său, Cipru, şi alte' zece state est-europene au primit, in schimb, undă verde. Deşi prevăzută de mulţi, decizia i-a mimat pe dl Yilmaz şi pe partenerii lui naţionalişti, care au
început deja să dea replica unor remarci atribuite cancelarului german Helmut Kohl, anume că Turcia nu are “valorile culturale” indispensabile pentru a face parte din Europa. Majoritatea turcilor interpretează aceasta ca pe un atac la adresa credinţei lor musulmane.
Dl Yilmaz, care este în mod
" 0rmal P W W f f i P flgftFc o n s e rv a to r sobru, acomparat abordarea pe care o dă Germania extinderii UE cu acţiunea criminală a lui Adolf Hitler de colonizare a Europei de Est cu cetăţeni de naţionalitate germană, cunoscută drept “Lebensraum”. Premierul turc a făcut aceste remarci într-un interviu pentru ziarul “Financial Times”, căruia i-a relatat temerile Turciei că Europa, şi în special Germania, tind să menţină Turcia în afara unui rol semnificativ pentru viitorul continentului. Atît de rănită este mîndria Turciei, incit ea a refuzat să ia parte la Conferinţa Europeană de la Londra, de săptămînă aceasta^ care era planificată special pentru a îndulci pilula amară .ce i-a fost dată Turciei la Luxemburg.
Conferinţa a fost promovată drept un eveniment de v îrf al Preşedinţiei britanice a UE, în cadrul căreia organismul european va da asigurări Turciei că este loc pentru ea în noua casă europeana.
Indiferent de starea de zi cu zi a relaţiilor dintre Turcia şi UE, este clar că problemele mari şi
a d e s e a d e l i c a t e generate de
candidatura Ankarei la acestorganism nu vor fi rezolvate prea curind. Are UE viziunea strategică necesară pentru a se angaja într-o relaţie cu un partener dificil, care este, totuşi, un-bastion proocidental într-un flanc sud-estic, mai puţin solid, al Europei? Poate elita autoritaristă a Turciei să îndeplinească promisiunile, adesea încălcate, făcute Vestului, de a îmbunătăţi regimul de respectare a drepturilor omului? Şi este Turcia dispusă să facă concesii asupra Ciprului, în favoarea Greciei, inamic de lungă durată şi membră a UE, pentru a creşte şansele ei la o viitoare aderare la acest for? Evenimentele recente nu lasă loc
pentru optimism în nici una dintre aceste trei chestiuni, dintre care probabil că cea a Ciprului este cea mai presantă.
■ încercarea Uniunii Europene de a uni cele două comunităţi din Cipru sub aripa ei are parte acum de replici dure. Planurile de a aduce guvernul cipriot în UE ca un catalizator al reunificării au folosit doar la alienarea şi mai mare a comunităţii ciprioţilor turci şi a Turciei. UE şi guvernul cipriot grec, recunoscut în străinătate drept unicul executiv al insulei mediteraneene, vor începe negocierile de aderare pentru întreg Ciprul la sfîrşitul lunii martie. Dar toată lumea se aşteaptă ca ciprioţii turci să nu participe, deoarece sînt iritaţi de faptul că li se cere sâ joace un rol secund în delegaţia ciprioţilor greci. Turcia a ameninţat că va absorbi parţial enclava ciprioţilor turci, în propriul său teritoriu, ca pedeapsă pentru aceste convorbiri. Se pare că Europa a judecat greşit aprobarea temerilor ; ciprioţilor turci câ vor fi dominaţi de ciprioţii greci - mai bogaţi - şi de Grecia, ca membră a UE, care este vechiul inamic al Turciei.
Extinderea NATO şi căutarea unei idei care să o susţină
Ideea abstractă privind cine anum e crede în c iv iliz a ţia occiden tală are c o n sec in ţe practice pentru orice angajament susţinut al Americii faţă de o a lian ţă no rd - atlantică lărgită.Dar în mod evident, cele două vechi idei - ideea de Europă şi ideea de Vest - sînt insuficiente pentru această nouă sarcină. Ideile îmbrăţişate astăzi de elitele americane, între care drepturile omului şi multiculturalismul, ar putea justifica teoretic actuala extindere a NATO în Europa centrală. Dar ele sînt idei atît de universale şi abstracte îneît s-ar putea aplica extinderii NATO aproape oriunde, nu numai în Europa de Est, ci şi în Rusia, şi chiar mai departe. Crearea de noi alianţe m ilitare nu figurează deloc pe agenda actualei coaliţii m u lticu ltu ra le . C o n d u cerea liberală a acesteia are dispreţ nu numai faţă de NATO, ci faţă de toate instituţiile militare. Nici ideea apărării drepturilor omului
* ^ ( ; O r b i s ^ ) £ g | K
nu pare să-i mai înaripeze astăzi pe americani, în orice caz nu suficient pentru o implicare mai am plă d e c ît au făcu t-o în S o m a lia , H a iti şi B osnia . O peraţiile p lan ifica te pentru aceste misiuni de menţinere a păcii, care trebuiau să asigure că nu vor ex ista aproape deloc
victim e printre americani şi căvor fi de scurtă durată, au prea puţin în com un cu scenariile miiitare prevăzute pentru vechiul NATO şi nim eni nu a reuşit să demonstreze că ele se vor potrivi necesităţilor unei noi Alianţe Nord-Atlantice extinse.
Cele m ai potrivite idei pentru e x tin d e re a N A T O sîn t dem ocra ţia lib era lă şi p iaţa liberă. Ele sînt o moştenire clară şi c o n c re tă a c iv iliz a ţie i o c c id e n ta le ş i, d e ş i m arile realizări culturale ale civilizaţiei o c c id e n ta le a r p u te a fi abandonate, a face din lume un loc sigur pentru democraţie este o idee care încă mai are ceva putere de convingere pentru mulţi americani.
(Va urma) - * de James Kurth
SUA:
Militarii se tem că nu-şi vor mai putea
îndeplini în mod satisfăcător misiunile
Militarii americani sînt îngrijoraţi că nu vor mai putea face faţă în mod satisfăcător obligaţiilor în întreaga lume, într-un moment în care Pentagonul menţine efective militare considerabile. în Golf. în condiţiile unor reduceri ale bugetului, în Pentagon sînt mulţi care consideră că este din ce în ce mai greu pentru militari să-şi îndeplinească obligaţiile în diferite colţuri ale lumii, din Bosnia în
Coreeană,tr e c în d prin Golf.in opinia lor, forţele americane trebuie să acţioneze mai muit, în mod permanent, cu mijloace tot mai reduse. O dată cu sfîrşitul perioadei R ăzboiului rece , bu g e tu l Pentagonului, destinat a ch iz iţio n ă rii materialului militar, s-a redus cu 67 la sută începînd din 1985.
Numeroase oficialităţi militare s-au făcut ecoul acestornelinişti cu prilejul unor audieri în faţa unei C om isii a S en a tu lu i, exprimîndu-şi doleanţele în mod deosebit de clar. Pentagonul a solicitat, la începutul lui februarie, un buget pentru anul fiscal 1999 în uşoară creştere, de 257,3 miliarde de dolari, faţade 247 miliarde pentru 1998. Generalul Crouch, dar şi generalul Ralph Fherhard, şeful Statului Major al Armatei Aerului, au definit, pe de altă parte, drept “mijloace”, “riscurile” pe care le-ar prezenta pentru Pentagon un scenariu cu două războaie regionale simultane. Secretarul W illiam Cohen, estim ează că Pentagonul trebuie să poată să facă faţă la două războaie simultane în lume. Strategii ampricani au dat ca exemplu zona Golfului şi Peninsula Coreea. Amiralul Donald Piling, de la Marina americană, a definit de asem enea, drept ‘mijloace” pericolele inerente unui astfel de scenariu. “Poate că ultimul portavion pentru «1 de-al doilea (conflict) va sosi la faţa locului cu întîrziere - a explicat el - sau cînd va fi acolo, va sosi la ,tim p”, dar nu va avea antrenamentul necesar. Amiralul P iling a precizat totuşi că Marina americană poate sâ menţină permanent în Golf două portavioane cît de mult timp” vor dori conducătorii
americani. în prezent navighează în G olf două portavioane americane, “George Washington”Şi “Independence”.
U n n o u “ p l a n N e t a n y a h u ” m e n i t s ă s c o a t ăs.
p r o c e s u l d e p a c e d i n i m p a sPrim ul m inistru israelian, Benjam in
Netanyahu, a pus la punct un nou plan de pace în patru puncte pentru a contracara o iniţiativă a Uniunii Europene făcînd apel la im portan te co n cesii din partea Israelului, a informat ^la 8 martie presa israelianâ.Dl Netanyahu a pus la punct acest plan vineri, 6 martie, în avionul care îl ducea de la Bonn la Oslo, potrivit ziariştilor care îl însoţeau. Acest proiect a fost prezentat la 8 martie primului ministru britanic, Tony Blaier, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia UE şi care afirmase săptămînă trecută că in tenţionează să prezinte o iniţiativă susceptibilă să scoată procesul de pace din impasul în care se găseşte de peste un an. Potrivit celor trei mari cotidiane israeliene, “planul Netanyahu” sugerează ca israelienii şi palestinienii să-şi încheie mai întîi discuţiile cu privire la deschiderea unui aeroport palestinian în fîşia Gaza şi a unei zone industriale israeliano-palestiniene. O a doua etapă prevede o retragere militară unică de o amploare nedeterminată din Cisiordania, care ar fi condiţionată de aplicarea în paralel de către palestinieni a angajamentelor lor în
domeniul luptei îm potriva in tegriştilor armaţi, ostili unui compromis cu Israelul. Potrivit scenariului preconizat, B. Netanyahu şi Y. Arrafat ar putea semna unele acorduri
în acest sens sub egida SUA. în această ordine de idei,
Utifâiem negocierile multilaterale ar fi relansate mai ales în domeniul cooperării economice regionale, al împărţirii resurselor de apă şi al re în toarcerii refug ia ţilo r palestinieni. Israelienii şi palestinienii ar trece astfel Ia faza finală a procesului de pace, re fe rito a re la do sa re le sp in o ase ale frontierelor, statutul unei entităţi palestiniene şi soarta Ierusalimului, coloniile israeliene şi palestinienii deplasaţi în timpul războiului, din iunie 1967. Presa a subliniat câ acest plan nu aduce nimic nou şi tinde înainte dc toate să contracareze proiectul anunţat săptămînă trecută de secretarul la Foreign Office-ul britanic, dl Robin Cook. Şeftil diplomaţiei britanice declarase că acest proiect solicită Israelului să procedeze Ia unele, retrageri “substanţiale, credibile şi urgente” din Cisiordania şi sâ stopeze orice construc ţie ev re iască în te r ito riile palestiniene.
R o b i n C o o k :
Europa doreşte “o mai mare autonomie” în Kosovo
Şeful diplomaţiei britanice, Robin Cook, a anunţat la Bania Luka (nordul Bosniei) că Europa aşteaptă de la autorităţile din Belgrad “o reglementare politică bazată pe o mai mare autonomie pentru minoritatea albaneză din Kosovo”. Domnul Cook a denunţat la Saraievo “terorismul Armatei de Eliberare din Kosovo” (UCK), pe care l-a considerat “la fel de
.inacceptabil ca şi reprimarea revendicărilor politice”. Şeful diplomaţiei germane, Klaus Kinkel, a arătat, la rîndul său, câ intenţionează să transforme dosarul Kosovo “într-una din principalele teme internaţionale” şi a cerut crearea “unui statut special în interiorul frontierelor republicii iugoslave”. în declaraţiile sale, domnul Cook a precizat că Uniunea
Europeană sprijină acordarea autonomiei, dar se opune independenţei provinciei Kosovo, condamnînd în acelaşi timp violenţele la care au recurs atît poliţia sîrbă, cît şi Armata de
Eliberare din Kosovo (UCK).
In cazul în care Republica Federală Iugoslavia (RFI - Serbia şi Muntenegra) “vrea să se alăture comunităţii naţiunilor europene, sperăm că va coopera în căutarea unei astfel de soluţii politice, începînd cu aplicarea acordului referitor la învăţămîntul” în limba maternă pentru populaţia albaneză, a declarat domnul Cook. Acordul menţionat a fost semnat în septembrie 1996 de preşedintele Miloşevici şi de domnul Ibrahim Rugova, liderul albanez din Kosovo.
Polonia optează pentru o limitare a perioadelor dc
adaptare a unor sectoare economice la Uniunea EuropeanăNoul guvern polonez doreşte să limiteze
timpul acordat unor sectoare economice pentru îndeplinirea integrală a standardelor Uniunii Economice după ce ţara va intra în UE, au afirmat recent responsabili de vîrf. „Susţinem, şi aceasta este o noutate care ne diferenţiază de guvernul anterior de coaliţie Alianţa Stragii Democratice - Partidul Ţărănesc, ca perioadele de tranziţie să fie scurte”, a arătat Czamecki.
Polonia va începe la 31 martie negocierile pentru aderarea la UE şi speră să devină membră la începutul secolului viitor. Ţara va avea nevoie de timp şi de ajutor pentru a-şi adapta pe deplin unele sectoare la standardele şi la competiţia din UE, în special agricultura, industria grea, mineritul şi protecţia mediului.
UE nu va prelungi perioadele de tranziţie pe gratis, ci va dori perioade de tranziţie în domenii profitabile pentru Uniune, aşadar, cu cît aceste perioade vor fi mai scurte şi mai puţine, cu atît ne va fi mai uşor să ne opunem cererilor U E” , a explicat Kulakowski, negociatorul şef. El a menţionat
că cererea Poloniei privind libertatea de circulaţie a forţei de muncă începînd din momentul aderării va fi cu siguranţă unul din subiectele de discuţie.
Kulakowski a afirmat câ Polonia va negocia dur pentru a obţine fonduri adecvate din partea U E în vederea restructurării domeniilor industriale acolo unde este nevoie.
Noul guvern de centru- dreapta, instalat în
octombrie 1997, după ce fosta administraţie a pierdut .alegerile generale, susţine că limitarea timpului de adaptare va accelera ritmul reformelor economice vitale, a arătat Czamecki.
Imensul sector agricol al Poloniei, ineficient, ar însemna un mare efort pentru actuala Politică Agricolă Comună (PAC) a UE, dacă nu este reformat, dar Varşovia doreşte ca agricultorii polonezi să beneficieze de tratament egal după aderare. Potrivit lui Kulakowski, elaborarea unei strategii de negociere în această problemă poate fi comparată cu tragerea la o ţintă mobilă, întrucît ideile UE privind reforma PAC sînt într-o schimbare constantă.
4 ) sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 POLITICA adevabu;]de Cluf
“ GALOP” ELECTORAL AL LEI TEODOR MELEŞCAIVU EV JERLŢIIL CLUJ' ILIESCU RAMIVE PREŞEDINTELE FLORiRESELORFostul ministru de Externe a sosit joi seara la CIuj-
N apoca într-o dispoziţie prea puţin potrivită începerii unui: nou tum eu electoral, următor celui abia încheiat în zona Făgăraşului. O bosit şi bolnav, Meleşcanu a refuzat mîncarea, acceptînd doar aspirina oferită de tînăra Andreea Moşilă, liderul ApR Cluj. A doua zi, Meleşcanu s-a străduit să lase impresia unui om politic jovial, capabil să-şi modifice cu uşurinţă discursul, de la acela al liderului de partid parlamentar la acela al omului simplu, marcat printr-un puternic accent ardelenesc. Accent pe care fostul ministru de Externe nu l-a uitat, născut fiind în Hunedoara, deşi acum poartă haine italieneşti, fumează ţigări de foi cubaneze şi se plimbă cu autoturisme nemţeşti ori sud- corecnc.
la suplim entarea fondurilor ce po t ajuta dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Rămînînd la subiectul micilor întreprinderi, Meleşcanu critică şi neimplicarea capitalului românesc în investiţii din Ardeal. “în Transilvania pot interveni dezechilibre foarte grave datorită cuantumului investiţiilor maghiare, iar lipsa unor investiţii româneşti în această zonă reprezintă un pericol real. (...) Economia
j românească poate deveni victima relaţiei de dependenţă a unor întreprinderi mari din Transilvania de alte întreprinderi din Ungaria” - spune liderul ApR. -
■ Liderul PDSR i-a atenţionat pe clujeni că ţărăniştii “n u au scrupule" şi vor să fure viitoarele alegeri anticipate ■
Pc scena politică, FîpR preferă *\ - ~ 1 neutralitatea
Liderul ApR a luat un prim contact cu presa în cursul dimineţii de vineri. Meleşcanu a ţinut să precizeze că partidul său va evita orice alianţă electorală, chiar dacă, în acest moment, se poartă discuţii pentru o eventuală colaborare “pe proiecte” cu PSDR, PD şi chiar CDR. El nu a negat faptul că a avut, în noaptea de miercuri spre joi, o întîlnire secretă cu Sergiu Cunescu, liderul PSDR, dar infirm ă ipoteza aderării ApR la USD. “Cu PSDR avem cîteva obiective comune, ca şi cu PD” - spune Teodor Meleşcanu. Liderul ApR nu a uitat sâ numească, între partidele cu care se doreşte o colaborare politică, PUNR - cu specificarea PUNR - Tabără” .
C h iar dacă PD este pe lista “preferaţilor” ApR, Meleşcanu atacă singurul minister aflat încă sub influenţa partidului condus dc Roman. Liderul ApR apreciază că România traversează o gravă criză de politică externă,' provocată dc lipsa unei strategii clare în domeniu. Acelaşi motiv, lipsa unei strategii, este invocat de Meleşcanu şi atunci cînd critică eşecul relansării economice.
Teodor Meleşcanu vorbeşte, dc asemenea în termeni neutri, despre proiectul Bugetului de stat pe 1998 ca despre o iniţiativă în carc partidul său poate prea puţin să îşi exercite influenţa. Deşi critică proiectul, considcrîndu-1 inacceptabil pentru că este “unul de supravieţuire”, liderul ApR este de părere câ, în urma unor modificări, acesta ar putea deveni acceptabil. Meleşcanu sc referă cu prioritate
i Impresionat de garoafele primite, 8 Meleşcanu afirmă câ va schimba
semnul electoral al fîpRLa cele două întreprinderi turdene vizitate, Meleşcanu a
fost primit ca un om obişnuit, tară prea mult entuziasm din partea lucrătorilor. O lucrătoare de la Turdalact i-a oferit liderului ApR trei garoafe (de fapt, două şi o tulpină). Impresionat, Meleşcanu a declarat că va schimba semnul electoral al partidului său. ELşi-a exprimat, totuşi, îngrijorarea că trandafirul şi garoafa seamănă prea mult în pătrăţelul din buletinele de vot.
T .2 2 2 2 12“i Miting electoral la FrataPentru că alegerile locale anticipate sînt primele la care
ApR participă, Meleşcanu a acceptat invitaţia ApR Cluj de a-i acorda sprijinul candidatului la Primăria din Frata, înscris în competiţia electorală pe listele partidului desprins din PDSR. La mitingul din Frata, unde mulţi ţărani au participat din curiozitatea de a vedea un fost ministru de Externe, Teodor Meleşcanu le-a promis ţăranilor că-i va ajuta sâ achiziţioneze în leasing şi cu dobînzi pe termen lung, maşini agricole. Ţăranii l-au sfătuit să nu promită nimic dacă nu îşi ţine promisiunea. “Vorbe am auzit destule” - au spus ei. Totuşi, Meleşcanu a mai făcut o promisiune. Pe aceea că îşi va trimite fiica, dentistă, să lucreze la cabinetul stomatologic din Frata. Ultimul obiectiv al turneului întreprins de Meleşcanu în judeţul Cluj a fost “Industria Sîrmei” din Cîmpia-Turzii. Liderul ApR a fost primit şi aici cu suficientă indiferenţă de muncitori, care nu şi-au întrerupt lucrul doar pentru că a venit să-i vadă fostul ministru de Externe al României. Azi, liderul ApR vizitează Braşovul.
Dan BRIE
Ion Iliescu a fost primit ieri dimineaţă cu multă simpatie în piaţa mare a oraşului. Negustoresele şugubeţe, a căror mică afacere a scăzut drastic în ultimul an, îl vor din nou preşedinte ca să le meargă mai bine la tarabă.
“Ne-am înşelat cu Constantinescu.. Ne merge rău cu florile. Să fiţi din nou preşedinte , că ne-a fost b ine cu dumneavoastră”, i-au strigat ţigăncile, oferindu-i cîte un fir de trandafir.
Piaţa a fost dată peste cap o jumătate de oră, timp în care râzătoarele, urcate pe m ese, îi tr im iteau sărutări preşedintelui PDSR, strigînd către cumpărători: “Nu servim, domnule”.
Iliescu a vizitat apoi fabrica de confecţii “Flacăra”şi s-a întîlnit cu reprezentanţii micilor întreprinzători din judeţ. înainte de a se opri în piaţă, liderul PDSR a avut o scurtă întîlnire protocolară cu preşedintele Consiliului Judeţean, la cererea acestuia. Ieri Ia prînz, Iliescu a p leca t la Turda, continuîndu-şi turneul transilvan în judeţul Mureş.
Joi seara, liderul PDSR a participai la şedinţa Consiliului Judeţean lărgit al partidului. A stfel de reuniuni ale partidului au loc în întreaga ţară, fostul partid de guvemămînt străduindu-se să se organizeze în perspectiva alegerilor anticipate.
Iliescu le-a recomandat membrilor de partid să fie pregătiţi pentru că există semnale că ţărăniştii “simt că le scapă pămînţul de sub picioare” şi vor să organizeze alegeri, poate chiar în acest an. B azîndu-se pe exem ple de
comportament interbelic, I l i e s c u se teme câ ţărăniştii vor încerca s ă fu i t a leg e rile . “Âu arătat că n u ai scrupule”, a spus el, insistînd a s u p n necesităţii ca PDSR să se p r e z in l t foarte bine organizat în a legeri n c :'
Politica PDSR în intervalul răfcnaj pînă Ia eventualele alegeri p relim ina-': va fi axată pe o a t i tu d i r ® obstrucţionistă, “Sâ frinăm p ro c e s u l de degradare pe care îl d e te rm in i politica demolatoare a a c tu a lu lu i Guvem şi, totodată, să facem c la r ; alternativa noastră politică”, le - a spus el membrilor de partid. Ideea p o li t ic i a PD SR presupune c o n s t r u c ţ i i economiei sociale de piaţă, în a c o r i , afirmă Iliescu, cu tendinţele eu ro p e n i, El a citat gînditori occidentali ca® vorbesc despre d e c l i n u l capitalismului şi transform ările jt care acesta le-a suferit în u r n a mişcărilor sociale. “C ap ita lism u l, a 1 fază a acumulării primitive şi b r u t a l t de capital, este depăşit. I d e i l e <k echitate socială au modificat s t r u c tu r i capitalism ului. Noi trebuie s â ni integrăm soluţiilor actuale, n u sa parcurgem, cu mari sacrificii, e t a j a depăşite deja de istorie”, a a rg u m e n ta i Iliescu.
El a cerut membrilor P D S R sa lupte îm potriva clişeelor p o l i t i c e p o tr iv it căro ra doar a c t u a l i i guvernanţi au sprijin e x t e r n , se manifestă democratic şi fac r e f o r r r i . Concluzia discursului său a f o s t ca realitatea este opusă acestor t e z e .
Caius C H IO R E A N
în c ă ie ra re î i j i s e r i c a “S ch im b a re a {Primarul Funar vede trupe de comande ! în mijlocul scandalului de la Bisericai "Schimbarea la Fată"
• Deputatul Matei afirmă că "vom ajunge ca in Kosovo"
M om entul în care preotul ortodox prezintă executorului judecătoresc impedimentele la executarea sentinţei.
Foto: I. PETCU
urmare din pagina 1definitive, aşa îneît au folosit pumnul pentru a-şi lua bunul ce le aparţine.
M ai mulţi şi mai disciplinaţi, soldaţii Papei i-au învins pe cei a i B asileu lu i, o r to d o c ş ii majoritari rămînînd tară loc de rugăciune în centrul Clujului.
Bătălia pentru “Schimbarea la Faţă” a început vineri dimineaţă la nouă şi s-a purtat după reguli iezuite. Ortodocşii au refuzat sâ se con fo rm eze d e c iz ie i ju d e c ă to re ş ti şi să ced eze biserica. Două sute de oameni participau în biserică la o slujbă e p is c o p a lă . C a to lic ii e ra u adunaţi în faţa statuii lui Matei C orvin. O parte dintre ei se răsfiraseră printre ortodocşi. Executorul judecătoresc a venit
. la ora 9 şi a plecat, luînd act de impedimentul juridic formulat de ortodocşi. Părintele-senator M ate i B o ilă , cum natu l prefectului judeţului, a obţinut rap id o a doua ad resă de
evacuare. La 11,30, catolicii din piaţă au intrat cu brutalitate în biserică, susţinuţi de oamenii lor a fla ţi înăuntru. A u în cepu t s tr ig ă te le şi îm b rîn c e lile . Odoarele sfinte au fost călcate în picioare, vasele cu mir au fost ră s tu rn a te . O p e ra to rii de ‘ televiziune rom âni şi străini filmau cocoţaţi pe masa din faţa altarului. Ortodocşii au propus să fie evacuată biserica, iar cheile să fie date executorului pînă ce o instanţă de judecată se va p ro n u n ţa în p riv in ţa impedimentului ridicat de ei. O d ată in tra ţi în in te rio ru l bisericii pe care au fost obligaţi să o părăsească în 1948, greco- catolicii nu au mai fost de acord, în ş ti in ţa t de co m andan tu l Poliţiei judeţene, arhiepiscopul Bartolomeu Anania a hotărît să-şi retragă credincioşii. După ce ortodocşii au ieşit, catolicii au schimbat lacătul şi au început să se roage. Cordoane de poliţie au împrejmuit biserica şi nu au
mai permis accesul în incintă. Poliţiştii aveau consemn să se retragă doar^înd ultimul om ar fi părăsit Biserica “Schimbarea la Faţă”.
* * * ‘Pînă să se ajungă la bătaie,
diferendul legat de B iserica “Schimbarea la Faţă” a parcurs mai multe etape in justiţie . La 20 februarie a.c., Curtea de Apel Bucureşti a recunoscut dreptul de proprietate al greco-catolicilor asupra fostei lo r C atedra le Episcopale, din care au fost izgoniţi în 1948. Judecătoria Cluj a dat ortodocşilor termen de evacuare p în ă ie ri. Propunerile de dialog înaintate de ortodocşi cu gîndul de a găsi în ţelegere pen tru am înarea cedării b ise ric ii p în ă la construirea unui nou lăcaş de cult în zona centrală au fost respinse de catolici. în termenii legii, ce s-a petrecut la Cluj, vineri, 13 martie, se numeşte executare silită.
Gheorghe Funar susţine câ au fost formate „trupe de comando pentru a cuceri” Biserica „Schimbarea la Faţă”. Evenimentele au fost „bine pregătite, instrum entate si susţinute”, afirmă Funar. în opinia deputatului Matei, un m em bru al „ trupe i de comando” a fost senatorul PNŢCD Matei Boilă.Primarul Clujului susţine că au existat p o s ib ilită ţi m u ltip le de rezolvare a situaţiei, dar nici una nu a putut, fi pusă în aplicare din cauza opunerii episcopului romano-catolic din Alba-Iulia. Diferendele, care acum au căpătat aspectul unui conflict interconfesional, ar fi putut fi evitate, susţine
Funar, dacă ortodocşii ar fi avut acces în Biserica Piariştilor.
Pentra a completa imaginea apocaliptică, liderul grupării PUNR-Funar anunţă că UDMR va crea „stări conflictuale cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de la uciderea rom ânilor în Revoluţia de la 1848”. Funar dă ca sigură ajungerea la aceste stări conflictuale pentra data de 15 m artie , în tre orele 13-14. Continuînd linia de avertizări ap o ca lip tice a lui Funar, deputatul Matei a declarat că „vom ajunge ca în Kosovo”.
P reşed in te le C onsiliu lu i Judeţean, V. R. Constantinescu, afirmă că lansarea sondajului CCRIT (care a tratat mai ales relaţiile intre români şi maghiari)
cu doar cîteva.zile î n a m t com em orării o rg a n iz a te < UDM R nu este în t îm p lă to a r De ; asemenea, V . ] Constantinescu a ş te a p tă c ne răb d a re ; ca z i l e comemorării R evoluţiei d. 1848 să treacă, pentru a p u t « depista plăcuţele b ilin g v e d . judeţ. Constantinescu a a f i r m că insta larea i n s c r i p ţ i i ! ţ bilingve este total n e le g a lă că se va ocupa p e rso n a l c trimiterea pc adresa g u v e m u l i a unei cereri „pentra a f i l u a i măsuri” . El susţine că c e i c a xau instalat aceste in sc rip ţio n a vor răspunde pentru s i tu a ţ i i ] conflic tuale care a r p u t e izbucni din cauza aceasta.
L iderii - PU N R -Funar afirm ă că proaspătu l dem isionat d in PUNR- Tabără, Nicolae Dărămuş, fost vicepreşedinte şi fost membru în Biroul Permanent, li se va alătu ra .. De asem enea, parlamentarii Ion Sonea şi
•Nicolae Pop sînt aşteptaţi sâ treacă în tabăra lui Funar. Decizia lui D ărăm uş este ex p lica tă de către Vasile Matei ca fiind o reacţie la „m intea bolnavă, şeînteia dem olatoare din PU NR”. Pentru Funar, Matei şi Ciurtin, „seînteia” este deputatul loan Gavra, care „l-a adus la stress pe Dărămuş, prin presiune
* * *psih ică perm anen tă , şi l-a îmbolnăvit şi pe Tabără, băiat bun de altfel”. Funar a ţinut să anunţe că seria demisiilor din PUNR va fi continuată chiar mîine (azi n.n.) de către Valeriu Tabără, care „va demisiona din fimeţia de vicepreşedinte, că pe cea de preşedinte nu a deţinut-o niciodată”. Atingînd din nou "punctul sensibil”(dacâ sînt sau nu legale hotărîrile luate de lid erii PU N R anul trecu t, începînd cu cea de suspendare din funcţia de preşedinte a Iui Funar), deputatul Vasile Matei a declarat că Funar şi susţinătorii lui nu au fost convocaţi în mod oficial la procesul pe care tocmai
l-au pierdut. Funar şi ai judecau , cu Tabără pen dovedi că statutul P I Tabără si hotărînle lua liderii de la Bucureşti ni confo rm legii. Matei convins câ cineva a intere citaţiile pentru proces semnat de primire. De a dep u ta tu l se va e rij detectiv, încercînd să depi persoana în cauză.
Gruparea Funar a îna recu rs la Curtea de B ucureşti şi a angaja avocat specializat în prt p o litic e , cu „conving fermă că va cîştiga .
Andreea MAR
A d e v ă r u l
d e C J u LARTĂ-CULTURĂ sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 [5
\în curînd, la Ciuj-Napoca,Jpedacdul-concurs^
| fLCACEA DIN GRADINARenumitul concurs, iniţiat cu ani în
urmă de Televiziunea Română, va poposi în curînd şi pe meleagurile noastre, de această dată într-o organizare exclusiv clujeană. Vi-i 'prezentăm pe cei care au consimţit să ducă greul organizării acestei competiţii a muzicii tradiţionale: 'primăria municipiului Ciuj-Napoca şi Filarmonica de Stat ‘Transilvania”, cu Orchestra ei de muzică populară, în 'colaborare cu:.,Televiziunea Română
j, PRO TV. Cluj, Radio România Bucureşti şi Studioul Teritorial de Radio Cluj, NCN, Centrul Creaţiei Populare Cluj, Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Cluj. Intitulată Spectacol-concurs de cîntec românesc tradiţional FLOAREA DLN GRADINĂ, (concurenţii avînd obligaţia sâ prezinte piese din repertoriul obiceiurilor de peste an), manifestarea va cuprinde: Etapa I - 11 aprilie a.c., ora 10 (preselecţie);
a Il-a -11 aprilie a.c., ora 18 (concurs); Etapa a IlI-a - 12 aprilie a.c., ora 17 (concurs şi festivitatea de atribuire a trofeului “Floarea din grădină”).
Partea a doua a spectacolelor din etapele a Il-a şi a IlI-a va fi susţinută
artişti consacraţi şi ansambluri artistice. Concursul va consta din următoarele probe: doină şi cîntec de joc; baladă şi cîntec tradiţional (din repertoriul de peste un an); recunoaşterea auditivă a unor piese muzicale, respectiv vizuală a unor costume din diferite zone folclorice, Sînt accep ta ţi concurenţi fă ră înregistrări radio sau TV. Preşedintele juriului: Eugenia Florea,
Ia Radio România - Actualităţi. Va acompania Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat “Transilvania”, dirijată de Ovidiu Barteş;_ prezentarea: Sergiu Vitaliân Vaida. înscrierile pentm concurs încep
luni, 16 martie a.c., urmînd să se încheie în 9 aprilie a.c. Se pot înscrie tineri avînd vîrstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani. Orice detalii suplimentare pot fi obţinute de la Filarmonica de Stat “Transilvania” din Ciuj-Napoca, str. E. de Martonne nr. 1, telefon 064/ 4Î-00-63 sau 43-00-60.
Pentru cei mai mici Spectatoril - W Teatrul dc Păpuşi “PUCK” l i n tnvrtă spectatorii
duminică, ÎS martie, pentru AK/c a vtz‘ona> de la o ra IO,
Elefănţelul curios K-ctia n.irhiarai. iar de la ora 12 spectacolul r.titulat Poveşti cu animale (secţia români) Spectacolele vor avea loc la Cava Municipală de Cultură (P-la laurii nr. 24)
C l m A g i c r eDespărţămîntul Cluj al ASTREI,
Cenaclul literar-itincrant “M ihai Eminescu” şi Cenaclul lite ra r- şţiinţific “P laiuri nâsăudene şi bistriţene” organizează omagierea dr. Ilie DĂIANU - la 130 de ani de la naştere - m arţi, 17 m artie a.c., o ra 17, la Clubul Casei Universitarilor din Ciuj-Napoca.
R e c ita lu r i la A ca d e m ia de M u zică
■ I.uni, 16 m artie. In ora 18.30. va avea loc în Studioul de concerte, re c ita lu l de p ia n
UMinut dc l io n â th Z ukân, clasa ; :if. univ. Adriana llera. în program lucrări de: J.S. Bacii. L. van E.ethovcn si Fr. Schubeit
■ M arţi, 17 martie, la aceeaşi oră ^ tot în Studioul de coneeite. recital la două piane susţinui dc Monica Noveanu şi Uu/.ăs Păi. Cei doi [■'■mişti propun auditoriului lucrări dc 'VA Mo/arl. li. Gricg, P. I lindemilh ’i 11. Urittcn.
UT
0 ARIE CU ADEVĂRATTRANSILVANĂ LA VÎRSTĂCELOR 44 DE PRIMĂVERI
• de vorbă cu dl Florin ZAHARESCU, directorul Studioului Teritorial de Radio Cluj *
1’ f
*■ “ .
L . m im
D ia lo g ă m d e s p re ie r i ş i d e s p re azi, d e sp re m îin e în R a d io u l c lu je a n , d e s p re c o t id ia n - această m ito lo g ie , m e m o rie a c tivă f i in s tru m e n t d e de zvă lu ire , d e s p re aceas tă o g lin d ă a c e a s u lu i s im p lu f i n e a u re o la t de le g e n d ă , în ca re fie c a re c lip ă e boga tă în s e m n ific a ţii. E v o rb a d e sp re 44 de a n i - c e c if ră în tîm p lă toa re ! - p e care a ju n g e m s ă - i aşezăm a z i s u b em b lem a un e i s in teze, a v în d în o b ie c t iv p o s tu l c lu je a n ş i n o u a lu i prim ăvară .
,
■ Cu certitudine, cea mai importantă şi mai frumoasă împlinire a noastră se cheamă eficienţa (subl. as.). Reuşim să ne acoperim în mare măsură cheltuielile din venituri proprii şi, cu o asemenea politică economică şi cu un astfel de spate, altfel vezi ziulica, cît o fi de ea de mare! De aici şi o altă deschidere dată emisiunilor noastre: mă refer la cele de tip “Acusticon” (spectacole săptămînale sau bisăptâmînale la Radio Cluj, de teatru, poezie, muzică cultă, uşoară sau populară). Urmarea directă a primenirii programelor noastre se reflectă în creşterea audienţei. Astfel, un sondaj de ultim ă oră efectuat de Metromedia Transilvania, arată că, în spaţiul de seară situat între orele 18-21, avem un procent de 30%, depăşind chiar Radio România- Actualităti şi posturile comerciale, la nivelul municipiului Ciuj-Napoca. Semnificative sînt şi procentele care ilustrează audienţa principalelor emisiuni informative ale zilei, a emisiunilor culturale (complet schimbate la această oră ca şi concepţie şi realizare), accesibile nu numai pentru elitişti, ora lor de difuzare mutîndu-se seara, între orele 21 - 21,50. Mai mult decît în orice vis e procentul de audienţă al acestui gen de emisiuni: 15%. De o bună audienţă se bucură şi emisiunile în limba maghiară, de după-amiaza (16-18). în vădită creştere de audienţă sînt emisiunile sportive de divertisment (“Radioduminica”, “Weekendomania”), cele pentru copii. Toate emisiunile au redactori specializaţi, tineri şi foarte tineri, cu mare priză la ascultători. Este şi linia pe care mergem, aceea de promovare a tinerilor realizatori. (Din care vor evolua, cred câ aceasta este şi dorinţa dumneavoastră, viitoarele vedete de microfon - n.n.)
■ Adevărat Aceste vedete de microfon vor putea fi numărate, cît de curînd, pe degetele de la cele două mîini. Vor fi, adică, veritabile simboluri cu aură, personalităţi actoriceşti de primă mărime, cu valoare de prim-solist Acestea nu cunosc vîrstă, ele pot avea între 20-22, dar şi peste-40 de ani. (Aşadar, nu numărul anilor, ci performanţele dovedite pînă acum vor concura la naşterea unei vedete. Ce ingeniozităţi intelectuale, ce meandre sau eforturi concertate se impun pentru a cuceri publicul ascultător? - n .n .) ' '
■ Dincolo de cele amintite deja, e clar că fară o susţinere tehnică - funcţionează deja o reţea fizică de calculatoare în tot studioul, inclusiv emisia este asistată de calculator - performanţa mi poate fi atinsă, în acest an sperăm să beneficiem de o cabină muzicală stereo şi de o producţie digitală, generalizînd şi producţia proprie de CD-uri. Dacă e vorba de CD-uri, am trecut din anul trecut la conservarea fonotecii de aur pe suport digital. -
- Să vo rb im , pe scu rt, desp re deschiderile către ţară şi către lume...
■ Iată, eu spre exemplu, care sînt prin excelenţă un sensibil la poezie şi teatru - pe care le şi promovez ca pe o pasiune a mea sau ca pe un hobby (această frumos de dulce “boală” - n.n.) - promovez, în egală măsură, deschiderea instituţiei spre relaţii cu parteneri din audio-vizualul teritorial şi presa scrisă transilvăneană. Respectînd ideea de parteneriat, cred câ este loc sub soare pentm toată lumea şi, chiar dacă ne presează concurenţa, ne bucură faptul că nu avem parte de un public monocord. Cred că parteneriatuî este singura şansă de supravieţuire şi, în acelaşi timp, o soluţie viabilă, în interesul
ascultătorilor, al cititorilor şi telespectatorilor. Acestei idei de parteneriat. Radio Cluj şi cei care slujesc acest post, i s-au racordat. Graţie ariei noastre cu adevărat transilvane, avem ambiţii de cîştigare a audienţei, atît în Ciuj-Napoca, cît şi în zone ale Munţilor Apuseni sau în Ţara Oaşului, unde sîntem prinşi.
Pe plan extern, avem relaţii de parteneriat (schimburi de redactori, culturale şi chiar manageriale) cu studiourile din Debreţin şi Pecs; de cîteva zile am avut şansa de a mă întîlni cu reprezentanţi ai conducerii Societăţii Ungare de Radiodifuziune, soldată cu bune rezultate; în curînd voi pleca la Ujgorod, în Ucraina, pentru a inaugura o colaborare bilaterală cu Compania de Radio şi Televiziune de acolo, în perspectivă se anunţă colaborări cu studiouri din Franţa... (înmulţirea acestui gen de contacte, deschiderea spre lume au ca finalitate acceptarea experienţei novatoare , îngăduind a d ev ă ra ţilo r oameni de radio să se debaraseze de eventuale clişee şi sâ învingă comoditatea rutinei, să contribuie, în cele din u rm ă, la emanciparea gustului unanim. E o constatare... Potrivit legii invidiilor neputincioase, dorinţele secrete sînt luate d rept realităţi -n.n.)
■ Sîntem singurul post din zonă care produce programe pentru copii: cei care acum au 8-10-12 ani, în viitor vor fi ascultă-. torii noştri. Pentru ci şi spectacolul cu public de duminică, de la ora 12, la Studioul Radio. Atmosfera de lucru e mai mult dccît normală şi, din această frenezie tinerească vine şi un tonus dc muncă de invidiat Pentru duminică este aşteptată conducerea Radiodifuziunii Române; o nouă întîlnire a conducerii cu întregul nostru colectiv. (Duminică instituţia împlineşte 44 de ani, o vîrstă de aur, raportată Ia efervescenţa lui de azi. Aveţi emoţii? - n.n.)
■ Cred în competenţa şi tinereţea dovedite ale colectivului nostru şi nu pot să închei altfel decît spunînd: “The show must go onl", pe 909 şi 1593 kHz!
Michaela BOCU
Ş t i i n ţ a p e n t r u t o ţ i
O carte despre lapte şi produsele lactateApărută de curînd la Editura clujeană ICP1AF, cartea
intitulată Laptele şi produsele lactate a conf. dr. ing. Ionel Mircea IURCA (şeful disciplinelor: Tehnologia industrializării produselor animale, pentru studenţii anilor IV şi V - Zootehnie, respectiv anul I I - Colegiu) şi Biotehnologii agricole (biotehnologia prelucrării produselor animale şi biotehnologia prelucrării produselor vegetale), de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii agricole din Ciuj-Napoca, reţine atenţia prin complexitatea şi actualitatea subiectului. Alte date despre autor: doctor în agronomie (1987), 2 cursuri universitare de specialitate pe probleme de tehnologia prelucrării produselor animale şi vegetale, .un caiet de lucrări practice în acelaşi domeniu (editate de Tipo Agronomia), 61 lucrări ştiinţifice publicate în Analele UŞAMV, la simpozioane cu tematică privind tehnologia produselor animale din ţară, 2 lucrări publicate peste hotare etc.
Cartea în discuţie, de marejutilitate pentru studenţii Facultăţii de Zootehnie şi. Biotehnologii agricole, precum şi pentm specialiştii în domeniu, tratează în cuprinsul celor şase capitole: Scopul, importanţa economică şi trofico-biologică a laptelui; Laptele, (recepţionarea laptelui materie primă de ia producătorii individuali, de la societăţile comerciale cu capital prioritar de stat, mixt sau privat, precum şi de la asociaţiile familiale; în derulare Tratamentul primar al laptelui în unităţi
de creştere şi exploatare a vacilor; T ehno log ia lap te lu i de consum pasteurizat şi a produselor lactate; Tehnologia produselor lactate (parametri de calitate ai acestor produse - smîntîna, untul, margarina, produsele lactate acide, brînzeturile, îngheţata). în final, autorul prezintă Tehnologia de obţinere a subproduselor lactate (zerul, zara şi laptele simntînit). Celor interesaţi le spuneri; că pot intra în posesia cărţii contactîndu-1 pe autor la sediul disciplinei
Tehnologia industrializării produselor animale din cadrul facultăţii amintite, str. Mănăştur nr. 1-3. Despre utilitatea lucrării se vor convinge atît studenţii, cît şi specialiştii şi nu mai puţin micii întreprinzători, care pot afla din paginile ei cum să facă din acest aliment nepreţuit
’ unul rentabil. De acelaşi autor, în curs de apariţie la Editura ICPIAF, cartea intitulată: C arnea şi produsele din carne.
M. BOCU
R@M-ART â-xpeailii,lîvgurt de a tlă
S e z o n u l expoziţional deprimăvară a început şi în Germania. Atelierul din Wendeburg al Galeriilor ROM-ART, patronate, după cum se ştie, de dl Hans-Joachim GROVE, Cetăţean de onoare al municipiului Ciuj-Napoca, invită publicul cu gust pentru artă din Braunschw eig şi împrejurimi la vernisajul expoziţiei şi a tîrgului internaţional de artă, ediţia ’98, Ia care participă 20 de artişti, între care remarcăm prezenţa mai vechilor noastre cunoştinţe Ovidiu Avram şi Alina Ştefănescu. Expoziţia şi tîrgul de artă, a căror zi inaugurală este astăzi, 14 martie, vor mai fi deschise pentru vizitatori şi cumpărători în zilele de 15, 21 şi 22 martie a.c. Vor putea fi achiziţionate cu această ocazie, pe lîngă lucrări de artă p lastică unicat, şi afişe, reproduceri de artă şi ilustrate editate de ROM-ART. Toţodată, Galeriile ROM-ART participă şi la deschiderea expoziţiilor de Paşti din alte mari oraşe ale Germaniei, prezentînd, la Marktkirche din Hanovra colecţia de ouă încondeiate din Bucovina, precum şi ouă pictate de artista Ursula Wolff, din Braunschweig.
P R I M Ă V A R Ă L A R A D I O
C L U JReamintim cititorilor că duminică,
15 m artie a.c., sc împlinesc 44 dc ani dc cînd s-a auzit pentru prima dată în eter, astăzi atît de cunoscutul semnal “Aici Radio Cluj” . Sala mare a Studioului dc Radio Cluj va găzdui, aşadar, dum in ică , 15 m artie , o “dublă” de spectacole cu public, după cum urmează: ora 12 - Programul în p a n ta lo n i s c u r ţi : SESAM, D ESC IIID E-TE! Participă copii, autori şi interpreţi muzicali din Ciuj- Napoca, B istriţa, Oradea, cu concursul c în târcţilor M ihai C o n stan tin escu şi A nastasia Lazariuc; la ora 18 - Seară cu... parfum de Cluj!. în recitai: Adriana Trandafir şi Ducu Bertzi. Ambele spectacole sînt radiodifuzate. Intrarea liberă şi bucuria primăverii la ca acasă.
S p ecta co l d e m a r io n eteCENTRE CULTUREL FRANC AISc lu j-n a p o c a din Ciuj-Napoca,
în colaborare cu Teatrul dc . Păpuşi “PUCK”, invită publicul la spectacolul dc marionete TROLL, pe un text de P a trick Wessel, în regia lui Jean-Louis Wacquiez, cei m enţionaţi fiind şi interpreţii spectacolului. Acesta va avea loc m îine, 15 m artie , la o ra 12, în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima”.
***
M a ş t e r c la s s c u X a v i e r P h i l l i p s
CCF Ciuj-Napoca, în colaborare cu Academia de Muzică “Gh. Dima”, invită pe toţi cei interesaţi la întîlnirea cu violoncelistul francez X av ier P h illip s , care va susţine cursuri de măiestrie în 23 martie a.c. înscrieri la secretariatul muzical al Academiei de Muzică (la dl Katona). în 24 m a rtie , la o ra 19,30, violoncelistul francez va susţine un recital în Studioul de concerte al Academiei de Muzică. în program: Partea I (solo): Bach - Suită în do major BWV 1009; Cassado - Sonată; Partea a Il-a (acompaniat de pianistul Daniel Goiţi): Faure - Elegie-Cîntec de leagăn - Rom anţă - Fluture; D ebussy - Sonata în re minor; C eaikovsk i - Nocturnă-Pezzo capricioso.Rubrică realizată de M. BOCU
C e n t r u l Cultural Francez
(j sîmbătă-duminlcă, 14-1 5 martie 1998ADMINISTRA ŢIE LOCALĂF e s t i v i t ă ţ i D A . a l o c ă r i d e f o n d u r i BA!
Revoluţia de la ’ 4 8 provoacă umori şi după 1 5 0 de ani• consilierii loca li au p rim it in v ita ţii înaintea aprobării banilor. •
La şedinţa de jo i a C.L. a fost respinsă încă o dată hotărirea de alocare a cîtorva milioane de lei pentru sărbătorirea, aniversarea sau comemorarea (nehotărirea în formulare aparţine consilierilor şi executivului) a 150 de ani de la dec lanşarea R e v o lu ţie i R om âne din 1848. T o tu ş i, înainte de a-şi da verdictul dacă a lo că sau nu b an i (p en tru o rg an izare de sp ec taco l, simpozion şi jerbe) consilierii au p rim it in v ita ţii p en tru m an ifes tă rile care v o r fi organizate de ... Primăria Ciuj- Napoca. La cererea consilierilor, juristul Titus Jude a subliniat că
■ Primăria nu are buget propriu şi numai CL îi revine sarcina de a
. hotărî ce se face cu banii.
Dialogul surzilor, runda a doua
în urm ă cu o sâp tăm înă , consilierii s-au căciulit pentru acordarea a şapte milioane, tot pentru aceste festivităţi. Ceea ce
a deranjat pe unii, şi atunci, şi acum , a fo s t da ta la care primarul a propus organizarea manifestărilor; 14-15 m artie. Testul hotărîrii a fost schimbat d o a r în două lo c u r i, la cuantumul sumei (de la 7 la 9 milioane de lei) şi la formulare ( acum an iv e rsa re , ş i n u sărbătorire). Din nou dezbateri, aceleaşi argumente pro şi contra, docum entate sau m ai p u ţin docum en ta te , în tre a c e ia ş i protagonişti. Au purtat un dialog „al surzilor”, consilierul ţărănist Chicinaş şi primarul Funar, care fiecare şi-a auzit doar propria dizertaţie. Mai bine înarmat (cu tomuri de istorie) decît în şedinţa trecută, consilierul Chicinaş a decla ra t că „25 m artie este adev ăra ta z i ca re tre b u ie să rb ă to rită ” . P r im a ru l, imperturbabil, a precizat că nu se face altceva decît se pune în aplicare o Hotărîre a Guvernului României şi este plin de regrete . câ tocm ai re p re z e n ta n tu l
partidului de guvem ăm înt se opune. Consilierul a repetat că nu se opune respectării actului normativ prin care se declară anul 1998 ca an jubiliar, dar în acesta nu se specifică o dată anume.
Liberalul Deac susţine că primarul si... compania vor să dea cu tifla ungurilor
Liberalul Deac a fost şi mai ca teg o ric , cerîn d u -le susţinătorilor zilelor de 14-15 martie să recunoască că vor să le dea cu tifla ungurilor şi să sărbătorească revoluţia o dată cu ei. „Eu vreau să sărbătorim declanşarea Revoluţiei Române, începînd cu data de 25 martie, iar atunci supralicitez Ia 25-50 de milioane de lei. N u are sens să insistaţi în ridicol, domnule primar!”, a declamat consilierul D eac. A u rm at re c ita lu l peuneriştilor, care au susţinut că
nu-i d eran jează data, iar consilierul Cîmpeanu a propus ca sâ se aloce 15 milioane pentm organizarea manifestărilor din 1998, tară a preciza vreo dată.
Ţărănistul Cîrlănaru pledează pentru sprijin m oral
Ţărănistul Mircea Cîrlănaru a fost şi m ai p ragm atic şi a subliniat că este suficient sâ spijine moral manifestările, iar în situaţia în care se află consiliul (cu o grămadă de datorii) nu este cazul să mai aloce ceva bani. După votul nominal, care a fost identic cu cel de data trecută, hotărirea a fost respinsă. .
Văzîndu-se fară bani de la consiliu, primarul Funar nu a putut să declare altceva decît că o să caute un Mecena care sâ-i ajute cu bani. Sigur este că astăzi şi mîine manifestările anunţate vor avea loc.
Luminiţa PURDEA
Parcările VALCONsînt mai scumpe
i • .n■*!
O *V
fc* .
H
i s t . ^
i- r
•Cum in fla ţia creşte, TVA-ul s-a modificat, costurile pentru întreţinerea şi efectuarea unor lu c ră ri de orice natură au crescut ca după p o top (că p loaie este puţin z is ) , gospodarii n o ş tri au luat m ăsu ri. Prin urmare, s-a hotărit ca plata parcărilor să fie majorată. în baza asocierii din octombrie a firmei VALCON GROUP SERV SRL cu P rim ăria C iuj- Napoca, tarifele au fost fixate la 1.300 de le i/o ră . Dar, tariful fiind cam învechit, la şedinţa de jo i a C.L. a fost niţel ajustat Astfel, pentm parcările administrate de firma VALCON s-a hotaiîi ca tariful să fie de 375 de lei/sfert de oră, adică 1.500 de Cealaltă categorie de parcări, sistem-taxatoare, a rămas tot lavecS tarif de 1.000 de lei, dar nu se stie pînă cînd,
: ’■ - ' -LP.
Foto: O L A R II'
Ion Goia s-a tîra u it la
sînae cu p rim aru l s i a
avut cîştig de cauză
Contractul cu AP0 va fi semnat, fără taxe indexate
• economistul Gheorghe Funar crede că SC APO e cea mai profitabilă societate din... România •
în s f îrş it, apele a tît dc învolburate dintre Primărie şi A PO s-au mai l in iş ti t . La insistenţele primarului, carc nu fusese dc acord, nici în ruptul capului, cu hotărirea adoptată dc co n s ilie ri în d ecem brie (în absenţa celui dinţii gospodar), a fost supusă votului o modificare a h o tă r îr ii. P rim aru l do rea p re lu a re a a c tiv ită ţi i de administrare a pieţelor în propria ogradă. Dar, n-a fost sâ fie!
Prezenţi, şedinţă de şedinţă, încă dc la începutul anului. Directorul APO, Ion Goia, şi adjunctul său au asistat cu stoicism la toate dezbaterile din
S a la dc s tic lă (în că dc la începutul anului), în speranţa că poate-poate vor fi clarificate şi definitivate clauzele contractuale. Lupta nu a fost deloc uşoară,
• avînd în persoana primarului un „partener” redutabil, cunoscut p rin perseverenţa sa. Totuşi, d irectoru l, ca un v irtuoz al pieţelor şi oboarclor, s-a tîrguit la sînge şi a obţinut ceea ce a v ru t, cu cîteva excep ţii. în numeroasele runde dc negocieri avute cu Executivul, el pledase pentm fixarea unui procent mai m ic din c ifra de afaceri şi amînarea plăţii lunare pe timp de ia rnă , d o a r Ia fin e le
trimestrului I. Pînâ Ia urmă a rămas ca APO să achite 20 la sută din cifra de afaceri, dar nu mai puţin de 40 de milioane de lei, lunar ( sumă neindexabilâ). Primarul a fost nemulţumit de termenii stab iliţi, subliniind greşeala consilierilor, care au făcut o reducere tocmai la „cea mai profitabilă societate din România”. Dar, de data aceasta, a renunţat să-i mai sperie, ca în ultima şedinţă în care s-a discutat subiectul APO, pe consilierii oportunişti cu omul negru - Curtea de Conturi.
L.P.
Un scandal finalizat cu... o demisie de director
Cele 2 9 de locuinţe n-au fost alocate nici acumLa şedinţa de joi a C.L., atribuirea locuinţelor
din fondul de stat a declanşat un adevărat scandal care se pare că s-a soldat cu demisia directorului DAFIS. Păsuiţi de două luni,' cei patru consilieri din Comisia socială nu au reuşit, nici de această dată, să supună votului colegilor propunerile pentru locuinţe. Sâptămîna trecută, consilierii în cauză
/reproşau conducerii direcţiei în cauză că nu le-a pus la dispoziţie dosarele şi se plîngeau de „presiunile” care s-au făcut asupra lor cu sute de dolari. De data aceasta, domniile lor au relatat despre cele constatate în urma studierii unor dosare luate la întîmplare. Din patra dosare verificate, toate aveau un punctaj „umflat”. Astfel, au fost constatate greşeli de pînă la 40 la sută, faţă de situaţia reală. De exemplu, pentru cazurile în care solicitanţii suferă, de afecţiuni cronice, certificate medical, punctajul este ridicat. în categoria respectivă a fost
încadrat şi o persoană care este doar portarul uit clinici, sau o alta care justifică boala cu un bilet 4 externare (pe care, culmea, se menţiona că ei sănătoasă). Un alt dosar cu cîntec a fost cel a1 tînăr care , a primit punctaj pentm o familiei patru persoane, deşi declarase că este singti Directorul DAFIS, Ştefan Lucaciu, a încercaţii justifice acestea ca fiind doar simple greşeli, caia de oboseală. -Reacţia consilierului Sorin Codii fost promptă;,, Dacă patru dosare din pi verificate au fost falsificate, eu cer demisii directorului Lucaciu”. Se pare că directorul şir scris demisia, dar rămîne de văzut dacă primarul i va accepta. în plus au fost modificate şi câmpie criteriile de stabilirea ordinii de prioritate,! acordarea locuinţelor. Poate, într-un tîrziu, celei de spaţii disputate o să fie atribuite.
LP,
La R ATU C . am enzile s -au m aiorat înaintea preţului biletelor
Consilierii locali moderaţi - in consens cu conducerea regieiClujenii care folosesc
mijloacele de transport RATUC vor mai putea călători cca două săptămîni compostînd tot bilete de 1.100 de lei. Urmează ca la începutul lunii aprilie, preţul biletelor şi abonamentelor să crească cu 12-13 la sută. Pînă cînd majoritatea populaţiei va fi nevoită să „cotizeze” în plus cu
încă 150 de lei, frauduloşii’vor fi pedepsiţi şi mai aspru, încă de acum. Amenzile aplicate celor care călătoreau pe mijloacele de transport fără legitimaţie de călătorie erau de la 60.000 de lei la 80.000 de lei.
Consilierii locali au aprobat, ieri, o majorare cu 20.000 de lei a amenzilor. Aleşii Clujului erau
porniţi, iniţial, să mărească plafonul amenzilor, înti- încercare radicală de „civilizat a cetăţeanului. Dar balanţa» înclinat în favoarea moderaţiloi, care au votat noile amenzi: ini* 80.000 şi 100.000 de* leî contravenient.
L.P,
IN A U G U R A R E A O FIC IU L U I P O Ş T A L IN F O R M A T IZ A T
U n com unicat sem n at de ec . Petre Moldovan, directorul Direcţiei Regionale de Poştă Cluj, ne aduce Ia cunoştinţă că în 17 martie a.c. va avea loc inaugurarea activităţii o fic iu lu i in fo rm atiza t. P en tru început, efectuarea tranzacţiilor ia ghişeu, în mod informatizat, se va face num ai în oficiile poştale numărul 1 din-cele 9 mari oraşe: B ucureşti, B raşov , P lo ieşti, T im işoara, C raiova ,a Iaşi, Constanţa, B acău şi Ciuj- Napoca. în acest fel se vor efectua simplu şi efic ien t serviciile de poştă tradiţională; co resp o n d en ţă , m an d a te , te leg ram e, mesagerie, operaţiuni financiare, precum şi noile servicii introduse de Poşta Română în ultim ii ani.
Potrivit ec. Petre Moldovan, informatizarea tra n z a c ţi ilo r la g h işeu v a perm ite îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate în oficiile poştale, scurtarea timpului de aşteptare pen tru clienţi si s im plificarea activităţii
lucrătorilor poştali. M . T R |P 0 N
Premieră medicală absolută la Ins titu tu l Oncologic "Ion C hiricută" Clui-Naooca:
Inaugurarea laboratorului clinicJoi, 12 martie, în cadrai Institutului
O ncologic “ Ion Chiricuţă” . Ciuj- N apoca, a avut loc o premieră m edicală absolută pentru lumea clujeană, pentru lumea românească în general. Este vorba despre inaugurarea la b o ra to ru lu i clinic, deschis în colaborare cu ROMBEL MEDICAL, companie privată, specializată în servicii medicale.
Laboratorul clinic este dotat cu aparatură de ultimă generaţie, fiind de subliniat complexitatea examinărilor care pot fi executate în domeniile hematologiei, biochimiei, imunologiei şi bacteriologici, precum şi sistemul informatic de integrare a datelor în activitatea generală a institutului.
Am consemnat cu ocazia acestui eveniment, două autorizate puncte de vedere...
• D an LĂZĂRESCU (Rombel M ed ical SA , d irec to r genera l): “Investiţia se ridică la circa 250 dc milioane lei, iar aparatura la 120.000 USD. Aceste fonduri au fost asigurate
în exclusivitate de Rombel Medical SA. Practic, este vorba despre un joint-venture între Institutul Oncologic “Chiricuţă” şi Rombel Medical, o prem ieră pentru sistemul sanitar românesc, în care, o firmă particulară prestează servicii medicale pentru sectorul public • Funcţionăm ca un laborator particular în cadrul Institutului Oncologic, acesta fiind un
client preferenţial. Dar asigurăm analize pentra absolut toţi cei ce vor apela la serviciile noastre. Analizele nu ţin strict de specialitatea oncologică, şi în asta stă puterea noastră . Oferim peste 250 de tipuri de analize, cea mai largă paletă de analize din România la ora actuală. Preţurile pe care le practicăm încurajează bolnavul să apeleze la noi.
O fuziune medicală de calibru; Rombel Medical (Dan] 1 Lăzărescu)- Institutul Oncologic (Prof. dr, Nicolae Ghilezan)'
O analiză de biochimie costă în j< de 9-10 mii de lei, un test SIDA ci'3 40.000 de lei • Aparatura esteji standardele europene, ca şi servicii asigurate. Tehnologia uscată I» laboratorul de biochimie este iarăşi» premieră pentru Cluj”.
• Prof. dr. Nicolae GHILîWŞ (directorul Institutului Oncolog “Ion Chiricuţă” Ciuj-Napoca): Hţ se poate face o oncologie corectă fia un laborator eficace, care să-ţi ofere rezultate de calitate. Noi am a*1 foarte multe sincope legate « funcţionarea aparaturii, pentru reactivii nu erau de calitate, nu funcţionau, poate nici persoanele nu erau motivate, fiind nevoiţi» apelăm la alte clinici pentru a n* rezolva problemele. Această fuzntoa a noastră cu Rombel Medical şi laborator este o premieră pentr» asistenţa medicală din ţara noastr Şi după prima lună de aCt'vlla sîntem în unanimitate de acord » 11, aflăm în faţa unei realiză profesionale de excepţie. Faptul c am început cu acest laborator demonstrează clar că am început, organizarea . ş^ modernizare institutului nostru”.
Demostene ŞOFR0NFoto: Eugen OLAm
sîmbătă-dumînîcă, f -\ I14-15 martie 1998 KU \A D E V A R U Ld e C I m j
r t w t n f M T A . " W C C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; te l /fa x 1 9 -7 3 -0 4 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D AJ r l i B f L i K s i I n i i z lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; t e l / f a i J 1 -4 J-2 3 ; Ş U B R E D A C R V D E J: l u n i - \ i n c r i8- 1 6 ; ( c l f a i 2 1 -6 0 -7 5 .
S.C. PANEURO TRADING S.R.L.c u s e d iu l în T g .M u re ş , s t r . P o d e n i n r .1 3
avînd domeniul'de activitate comerţul cu piese auto şi autoturisme,
angajămA D M IN IS T R A T O R A L S R L
Cerinţe: • studii superioare, eventual MBA• cunoştinţe în domeniul economic, logistic,
comercial, administrativ• vîrsta: 27-40 de ani
D IR E C T O R L O G IS T IC ĂCerinţe: • studii superioare- • cunoştinţe de logistică a achiziţiilor,
I î a depozitării, a vînzărilor, a transportului• experienţă minim 2 ani în domeniu• vîrsta: 27-40 de ani
A S IS T E N T D IR E C T O R I M P O R TCerinţe: • studii medii
• limba engleză - scris, citit, vorbit fluent• limba germană-scris, citit, vorbit fluent• eventual limba franceză sau italiană
O F E R IMpentru fiecare din aceste posturi
SALARIU ŞI PACHET COMPENSATIONALLA NIVEL DE FIRME M ULTINAŢIONALE
Candidaţii vor susţine în vederea selecţiei:- O probă scrisă cuprinzînd un test de cunoştinţe
profesionale şi un chestionarde personalitate, în data de28.03.1998, orele 9,00, la Amfiteatrul Spitalului Judeţean dinTg.-Mureş
- un interviu - data va fi comunicată ulterior- o probă practică - data va fi comunicată ulterior. Fiecare candidat este invitat să depună pînă în data de
26.03.1998Ja secretariatul firmei din Tîrgu-Mureş, str.Podeni nr.13, telefon 065-168444, fax 065-163888
undosarcuprinzînd: cerere, scrisă de mînă, cuprinzînd şi motivaţia
solicitării postului;- curriculum vitae. scris de mînă- copie du Dă diploma de studii.Informaţii suplimentare pot fi obţinute Ia telefoanele
065-214063 int.17, 065-218749 int.17__________ Orele 9-17. (65SW6)
B A N C O R E X S ABanca Română de Comerţ Exterior
Sucursala Cluj prin Tribunalul Cluj *
v i n d e I a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă -I
a u t o t r a c t o a r e t i p
" R E N A U L T ”Licitaţia va a v e a loc în d a ta de
19.03.1998, ora 10, în Ciuj-Napoca, str.Pata Rît nr.17.Informaţii suplim entare se pot obţine la sediul BANCOREX SA din Ciuj-Napoca,
str.Gh.Doja nr.8, sau la telefoanele 064/195253 s i 064/ 192944.
U .M . 0 2 3 8 2Ciuj-Napoca
execută următoarele lucrări din lemn şi metal la preţuri avantajoase:
• uşi, porţi, gratii şi ferestre metalice;• panouri plasă de sîrmă pentru împrejmuiri;• rezervoare metalice din tablă neagră cu
capacitate sub 5 mc; 5• barăci şi copertine metalice; |• confecţionat şi montat jgheaburi şi burlane
din tablă zincată;• debitare buşteni în cherestea esenţă de brad;• lambriuri din esenţă dc brad.
Inform aţii ia telefon ; 195932int. 150 sau 092.365192.
BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE
CLUJanunţă
VÎNZAREA LA LICITAŢIE PUBLICĂ a u n u i te r e n in tra v ila n
în s u p r a f a ţ ă d e 2 .4 7 7 m p .Terenul este situat în Ciuj-Napoca,
Colonia Băii (lîngă Băile Someşeni).Preţul de strigare: 240.000.000 iei..
Informaţii la telefon 191762.9Licitaţia va avea locîn data de 16.03.1998,t 7
ora 9, la Judecătoria Cluj, Serviciul Executori Judecătoreşti, camera 10. (578345!
S R L d e T E H N I C A P A R A S O L A R Ă Str.PavIov nr.6-8/1
PARASUN PROD. Tel/Fax 192536E!I Vă aşteptăm la standul nostru din cadrul
expoziţiei AMBIENT - CONSTRUCT în perioada 12.03-16.03, unde expunem
produsele noastre
NOU!g r i l a j e , u ş i d e g a r a j ,
p o r ţ i in d u s t r ia l e .
CeLeiSLELvAiCLE MUMM?îW
a n u n ţ ă o r g a n i z a r e a L I C I T A Ţ I E Ipentru:- în ch ir ie rea u n o rsp a ţii d e p ro d u c ţie ,
s i tu a te în str.M aiakovsk i n r.5 -7 sLicitaţia va avea loc la data de 31 1
martie 1998, ora 10, la sediul societăţii, repetîndu-se dacă este cazul în zilele de
miercuri, ora 10. înscrierea şi depunerea taxei de participare
se sistează la data de 30 martie 1998, ora 14.
' Relaţii suplim entare la telefon 435287.
CEL MAI. MARE P I iM !«0 IM I10 f i i i t m y »
__
Str. Observatoiuiui nr.107IeL/tax:064 - 438.540
AVANTAJE!
PwţmC minimale toatâ dcm fa exfiofiţiei
AMBIENT CONSTRUCT ‘ 9 8
•vopsele şi lacuri,- dspersit pentru interior şi exterior, =■- materiale - penlru izolaţii termice şi hidroizdaţii, ' "v v f
; - pentru pardoseli interioare şi exterioare (cele mai noi I),- pentm instaTaţii sanitare şi
■ cazane pentru încălzire centrală şi apă menajeră (BUDERUS - Germania).
âfc colctâtcc !
1 s c U R S U S s a— s e c r e t a r y to
l A ^ B B FINANCE DIRECTORU*pNDAT 18!i) URSUS SA a memberofthe•South African Breweries Group
seeks a secretary to the Finance DirectorSkills reauired include:♦ Computer knowledge
- Excel- Word- PowerPoint (an advantage)
♦ Good English knowledge -♦ General office communication ability♦ Enthusiasm and energy.Please fax your CV to Tony Jennings at
l76t635) 064/ 192171.
SUCURSALA 2 Teleconstructia Cluj
organizează CONCURS pentru ocuparea postului de
CONfÂBirŞEF]Condiţii: - studii superioare economice
- 10 (zece) ani vechime în specialitate In form aţii: la sediul unităţii din Ciuj-Napoca,
str.C o jocnei n r . l 5 -1 7 ,(604215) te le fo n 4 1 0 3 1 2 .
Universitatea de Medicină şi Farmacie Ciuj-Napoca
anunţă CONCURSpentru ocuparea postului dc
in fo rm a tic ia n sau in g in e r s is temla Biblioteca Centrală. :
Condiţii: - diplomă de licenţă; £- cunoştinţe dc limba engleză.
I n fo rm a ţii ş i în s c r ie r i l a B iro u l P e r s o n a l a l u n iv e r s i tă ţ i i , s tr . E m il I s a c nr. 13,
p î n ă l a d a t a d e 2 0 . 0 3 . 1 9 9 8 .
iS R p y ltTo a i i ^ t iu jprin
S e c ţ i a d e P r o d u c ţ i e , P r e s t ă r i
S e r v i c i i ş i T r a n s p o r t
din Ciuj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.l 8-20, telefon 19.81.50,# ^ e r 4 M ! ^ â f b c i r e l e
p r o d u s ^ i f s e r v i c u :
• materiale şi piese auto pentru autoturisme DACIA şi ARO
• toate tipurile de anvelope indigene pentru autoturisme: .
• baterii de acumulatori româneşti şi străine;• confecţii plasă sîrmă;• reparaţii în garanţie şi postgaranţie la
autoturisme ARO;• reparaţii generale pentru autoturisme DACIA
şi străine (mecanică, tinichigerie, vopsitorie);• spălătorie auto;• transporturi de călători cu microbuze;• transporturi de mărfuri generale şi alimentare.>PRACTICAMţPREŢURIiŞlzŢARIFBfACCESIBILEh
ZILNIC între orele 7,00-15,30.V ă a ş t e p t ă m !
8sîm bâtâ-dum înîcă, 14-15 m artie 1 9 9 8 PUBLICITATE i: C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; te i/fa x 1 9 -7 3 -0 4 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A :
Ş lu n i-v in e r i 8-16; te l/fa x 3 1 -4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fa x 21-60-75 .ADEVARUC de Cliai
ACORDăm o REDUCERE Se prot de 4 *
c l u j -n a po ca"♦ Piaţa 1848 nr.1
Tel. 437429; Tel/Fax 437430* Livezii 63 Tel. 437444
(Zona Carbochim - Clujana). DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr.56
Tel. 215073 HUEDIN: ♦ Str.A. Iancu nr.1.
Tel. 253493
- - - - *• . ^ Sînt perfect de
A C O R D !
Universitatea de Medicină ş i Farmacie "Iuliu Haţieganu" CIuj-Napoca
a n u n ţ ă C O N C U R S
pentru ocuparea a 3 posturi deA d m i n i s t r a t o r s e f
> î
la Facultăţile de M ed ic in ă , S tom ato log ie şi Farmacie.Condiţii: - studii superioare- vechime în funcţii administrative şi de conducere.
Informaţii şi înscrieri la sediul universităţii din str.Emil Isac nr.13, Serviciul personal - salarizare, pînă în data de 3.04.1998.
C o n s i l iu l d e A d m in is tr a ţ ie a
SC F L A C Ă R A SAdin CIuj-Napoca, str.Someşului nr.14
convoaca
A d u n a r e a G e n e r a l ă O r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r
la data de 3.04.1998, la Cantina din incinta SC "FLACĂRA” SA, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de31.03.1998, cu următoarea ORDINE DE ZI:
- să se pronunţe asupra gestiunii administratorilor;- să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi după caz programul
de activitate, pe exerciţiul financiar următor;- să hotărască gajarea, încheierea sau desfiinţarea uneia sau a mai
multor unităţi ale societăţii;- diverse
In fo rm aţii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 6 4 /4 3 2 3 1 8 ş i 4 3 2 2 9 5 , In tre o re le 8 -1 6 .
Consiliul de Administraţie a
SC TURDALACT SA Turdacusediul în Turda, Calea Victoriei nr.3-5, înregistrată iaRegistrui Comerţului cunrJWl 721/19%
convoacă în data de 30.03.1998, ora 14, la sediul societăţii din Turda, Calea Victoriei nr.3-5Adunarea Generală a Acţionarilor
cu următoarea ordine de zi: j1. Raportul anual al administratorilor şi cenzorilorpentru anul 1997.2. Discutarea şi aprobarea Bilanţului Contabil pentru anul 1997, a contului de
profit şi pierdere; repartizarea profitului net şifixarea dividendelor.3. Prezentarea şi aprobarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 1998.4. Mandatarea Consiliului de administraţie pentru contractarea creditelor
bancare, gaj are, închiriere, vînzare de active.5. Diverse.
Participarea la Adunarea Generală se face personal sau prin mandatar conform Legii nr.31/1990 republicată în 1997.
Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletinul de identitate şi certificatul de acţionar sau procură specială. Reprezentarea este permisă numai prin acţionari.
In fo rm a ţii s u p lim e n ta re la te le fo n 0 6 4 /3 1 2 2 9 0 .
I . N . M . A .F i l i a l a C I u j - N a p o c a 5
o r g a n i z e a z ă 1
în ziua de 18.03.1998, la sediul Filialei din CIuj-Napoca, str.Tineretului nr.57
LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGAREpentru valorificarea de mijloace fixe:4 t r a c t o a r e , r e m o r c i ş i u t i l a j e a g r i c o l e ;
4 u t i l a j e d e a t e l i e r ş i a p a r a t u r ăd e l a b o r a t o r f o t o .
Licitaţia se va desfăşura în fiecare zi dei imiercuri timp de 2 săptămîni.R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l e f o n :
064/144598, D-l Coţa Constantin.
Filiala de Transport şi D istribuţie a Energiei Electrice C luj
str.M cmorandumuIui nr.27 CIuj-Napoca
o r g a n i z e a z ă C O N C U R S D E O F E R T E
pentru: .A lim en tare cu energic electrică a B azei
dc P ro d u cţie R A D J din V iile D eju lu i (p o sttr a n sfo rm a rc z id it ,L E S 2 0 kV ,
lu crări dc construcţii m onta j).Sursă de finanţare: Taxă de racordare.Termenul limită de depunere a ofertelor:
25.03.1998, ora 15. Deschiderea ofertelor: în 26,03.1998, ora 12. Documentele pentru concursul de oferte se
achiziţionează contra cost de la F.T.D.E.E. Cluj, Serviciul Investiţii, camera 42, telefon 19.67.32, începînd cu data de 17.03.1998. (S7S2S6>
S C S I B 0 F A R M SRL SibiuA N G A J E A Z Ă |
• fa r m a c is t pentru activitate de Depozit farmaceutic în Cluj,
• c o n ta b il a u to r iz a t cu experienţă de minimum 5 ani şi cunoştinţe operare calculator
• a s is te n t fa rm a cţe
• o p e r a to r c a lc u la to r (cunoştinţe solideîn exploatarea sistemelor de calcul).
Aşteptăm CVpe fa x 0 6 9 /2 1 0 6 0 3 .
C OC Iu j-N a p o c a
cu sediul în CIuj-Napoca strada Traian nr.36o r g a n i z e a z ă
L IC IT A T E P U B L IC A D E S C H IS A
cu strigareconform Legii nr.58/1991, cu modificările şi completările ulterioarepentru vînzarea clădirii distilerie din Viişoara
la preţul de 4 .7 0 0 .0 0 0 leila care s e adaugă TVA de 22%.
Licitaţia va avea loc la data de 6.04.1998, ora 9, la sediul societăţii.
Participanţii vo rdepune 3% din preţul de pornire a licitaţiei. ______ (604216)
în calitate de Centru Teritorial de Instruire acreditat de Centrul de Pregătire tn informatică S A
Bucureşti, organizează Începând cu data de 6 aprilie 1998 curs de operare, utilizare şi
programarea calculatoarelor compatibile IBM-PC. Cursul are durata de 10 săptămâni cu un total.de 150 ore,
şi se desfăşoară în şedinţe de câte 3 ore zilnic.
Tematica cuprinde: g
• W IN D O W S ; &• editorul de texte W O RD for WINDOWS ;• EXCEL for WINDOWS ;• sistemul de gestiune a bazelor de date F o xP ro ;• mediul de programare V isual B as ic ;• programe u t i l i t a r e .
Informaţii suplimentare şi înscrierile la sediul firmei
(Hiena- Q m O m n a i i a G Q c s astr. Observatorului 1, bl. OS1, et 1, sau la tel. 438328*.
Consiliul de Administraţie a sC ooperativei de C redit
"ALIANŢA" d in C luj- N a po c a "convoacă Adunarea Generală Ordinară Anuală a
delegaţilor pentru ziua de sîmbătă, 28 martie 1998, ora 10, care se va ţine în sala - salonul de şedinţe "VICTORIA” (lingă Prefectură) din CIuj-Napoca. Problemele la ordinea de zi sînt afişate la sediul unităţii.
s c M A F I R SACIuj-Napoca
convoacă
A d u n a r e a G e n e r a l ă a A c ţ i o n a r i l o r
în data de 31.03.1998, ora 13, la sediul societăţii. O RD INEA DE ZT:
1. Raportul echipei manageriale.2. Raportul comisiei de cenzori.3. Repartizarea profitului din anul 1997.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli
pe anul 1998.5. Alegerea Consiliului de Administraţie.
; 6. Modificarea Statutului societăţii.7. Diverse.
în cazul în care Adunarea Generală a A cţionarilo r este nestatutară la această dată, u rm ă to a rea dată de convocare va fi în dată de 7.04.1998, ora 13.
PUBLICITATE C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; t e l /fa x 1 9 -7 3 -0 4 ; S U B R E D A C (1 A T I U D A :sîmbătă-duminică, (0. iP 4 OOO V 7
în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990 completată cu OG nr.32/1997 si ale Statutului societăţii
, ' ' Managerul
SCTRflNSGEXSfi Ciuj-Napocastr. Buftea nr. 7
convoacă
Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilorla data de 30 martie 1998, ora 10,1a sala "Flacăra”,
str,Someşului nr. 14, cu următoarea ORDINE DE ZI:1. 'Raportul de gestiune p e anul 1997.2. Raportul comisiei de cenzori p e anul 1997.S. Aprobarea bilanţului contabil şi a contului
de p ro fit şi p ie rd e r i p e anul 1997 ş i repartizareaprofitului.
4. Aprobarea proiectului Bugetului de Venituri şi Cheltuieli pe anul 1998.
,3. Diverse.Documentele şi materialele informative se pot
consulta zilnic între orele 12-15 la Secretariatul societăţii.Acţionarii, persoanele fizice potparticipalaAdunarea
Generală a Acţionarilor direct, cu buletin de identitate şi certificat de acţionar sau prin procură conform legii. Dacă Adunarea Generală a Acţionarilor nu s-a
constituit statutar, următoarea este fixată în 7 aprilie 1998 la aceeaşi oră si adresă. (658109)
Isc COMPANIA RIVIŞ IMPORT EXPORT SRLîn calitate de reprezentant zonal autorizat al _ SC ”KOBER - ROLAC” SA ROMANIA |
vinde la cclc m ai m ici preţuri - «(eagros adaos comercial 0%), produse de cea mai bună calitate:
e m a i lu r i , la cu ri, d i lu a n ţi , g ru n d u r i:EMALUX şi SU PE R L A C - emailuri utilizate pentru finisareasuprafeţelor din lemn, metal, sticlă sau glet de ipsos, expiata te în condiţii de exterior şi interior, aplicabile prin pensulare sau pulverizare, cu un consum specific de 10-12 mp./kg.7strat, avînd putere de acoperire foarte bună, luciu deosebit şi persisten t, rezistenţă deosebită la intem perii şi un tim p de uscare scurt, într-o bogată paletă coloristică.DUROLAC- Iac de parchet cu întăritor avînd un luciu persistent,duritate bună şi rezistenţă foarte bună la apă.EMACAR emailuri pentru retuş auto (cu luciu .şi durabilitatemare în explatarea autoturismelor.
Toate p ro d u se le n o astre au g a r a n ţ ia c a lită ţii d u p ă standarde in te rn a ţio n a le , av în d c e r tif ic a re a IS O 9002
a firm ei TU V d in G e rm a n ia . ALEGEŢI CALITATEA "KO BER"
Depozit en g ros şi magazin cu am ănun tu l "C Ă M IN U L ” str.Aurel V laicu 25, telefon 018623909, fax 064-410819.
C â t c o s t ă a c u m m e
h t â r ă s p u n s u l
t o p e l e i e t f i t o î
\ dimensiune: 11.00-20 \ marca: DANUBIANA
M i i /.
1 . 2 0 0 . 0 0 0 % : / b u c
M M TVA -< ■ / ° k T0 \hL 1
■ dimensiune:. ,11.00 R 20 M ffe/ ’1; textil- metal
ş f f p t ’ ' marca: VICTORIA
V 'm ifa■
1 . 3 0 0 . 0 0 0 % : / b u c
’-M m
v:
-y* - dimensiune: 11.00 R 20 \ 'v meîol-metal
Ş||P| Jj| | marca: ' VICTORIA1 . 4 9 5 . 0 0 0 % : / b u c
•-mm. / Otc rh \
i/q j
«o
OsCi
■ dimensiune: 11.00 R 20 ." f ţ j î 7:/ . 2 . \ metal-metal
. J llffff j g l | marca: SILVANIA
----------------:-------1 -/fifffh
1 . 4 9 5 . 0 0 0 % : / b u c
•-Mm
2 a n i g a r a n ţ i e ş i s e r v i c e
î n t o a t e s u c u r s a l e l e
<35> T O F A N G R U Ps u c u r s a l a O L L I J
ADEVARULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
Consiliul de Administraţie a
SC SARES SA C iu j-N apocaStr.Fabricii nr.145/4
în temeiul art. 11 d inL egeanr.31/1990, republicată şi art. 13din Statutul societăţii, convoacă
A d u n a r e a G e n e r a l ă O r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r
pentru ziua de 30 m artie 1998, oral 2, la sediul societăţii, pentm toţi acţionarii înregistraţi în Registm l Acţionarilor la sfîrsitul zilei de 26 martie 1 9 9 8 . : ■ ■ 'ORDTNEA DE Z I: 5L Raportul anual al administratorilor pentru anul 1997; i2. Bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi, repartizarea profitului şi fixarea dividendului, descărcarea de gestiune a administratorilor la încheierea exerciţiului financiar 1997; -
1. Raportul cenzorilor privind bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli p e ctnul 1997;
4. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 1998;3. Diverse.In cazul în care în data de 30 martie 1998 prezenţa acţionarilor nu asigură
prezentarea capitalului social prevăzut de lege pentm validitatea deliberărilor, Sunarea generală se convoacă pentm data de 31 martie 1998, în acelaşi loc şi la Secaşi oră.Calitatea de acţionar se va dovedi cu buletinul de identitate şi certificatul de
P.onar sau procură specială. Reprezentarea este permisă numai prin acţionari. Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii; după completarea
{|se va depune la sediul societăţii pînă la data de 27 martie 1998, ora 14.Inform aţii suplim entare la telefon 0 64 /4 3 2 5 6 3 int. 15.
Companie Farmaceutică Multinaţională
y
angajează în sistem full-timeREPREZENTANT MEDICAL
pentru C lu j sau T îrg u M u r e şCondiţii: • medic
• cunoştinţe de limbă engleză• cunoştinţe elementare de operare PC -• permis auto
Aplicanţii sînt rugaţi să trimită un CV în limba engleză la numărul de fax: 01/330.28.61
pînă în data de 20 martie 1998.
V IN DE M♦ 2 autotiruri de 2 0 1
cu prelată şi dubă♦ autocamion IFA-LW50 s♦ 2 autodube SAVIEM 6 în s ta re bună de fun c ţio n a re
Telefon 155407.
• V înd a p a r ta m e n t 2 cam ere B u cu reşti Şoseaua Panteliraon. Informaţii teL 18- 77-69. (020155)
ANIVERSARI, MULŢUMIRI
• Cu ocazia împlinirii a 33 de ani doresc fiului meu Codş Vasile să-i de-a Dumnezeu sănătate, noroc şi L a Mulţi Ani! Tata. (011669)
* Sănătate, fericire familiei David la împlinirea a 34 ani de căsătorie. Cami, Vio şi Denis. (011675)
• Vînd urgent apartam ent 2 camere, P-ţa C ipariu, etaj 2, telefon, semimobilat, p re ţ inform ativ 33.000 DM. Informaţii la telefon 092/365- 423. (001542)
• Cumpăr SRL scutit de impozit de producţie înfiinţat în 1994. Tel. 094-523-699; 42-65-72. (001563)
• Vînd celular Nokia 1611 conectat Manual în. limb română, cu factură nou în garanţie un an. Tel. 092-36-51-93: (011681)
YINZARI CUMPĂRĂRI
{ p r e l a t e a u t o
^ c o p e r t i n e
( b a n n e r e
Cafea T u r z ii 174 „t e l e f o n 1 2 > 7 6 « 6 9
• Vînd urgent 2 camere ultracentral TeL 19-30-08; 13- 65-96. (001508)
* De vînzare casă cu 4 camere şi grădină 2700 mp str. E. Grigorescu rir. 32. TeL 09-22-60-11-9. (011644)
Vînd 2 camere str. Horea, 120 milioane. Tel. 1943-11; 094-544- 700 (001565)
• Vînd cabană 2 camere intrare separată şi grădină cn pomi 800 mp la Sîntejude Vale Ţaga. Tel14-33-16 ora 20-21. (011552)
• Vînd casă cu 1400 mp teren, varianta Mănăstur-Zorilor. Tel 15-00-03. (011674)
• Vînd apartament 4 camere. TeL 16-30-75 seara. (011676)
• Vînd apartament 3 camere str. E. Grigorescu. Tel. 18-96-78. (020109)
• Vînd apartament 2 şi 3 camere sau schimb variante. T el 15-65-64 (020149)
• Vînd apartament 3 camere ultrafinisat în Zorilor. Tel. 15-94- 58. (020153)
• Vînd 300 mp teren construcţii, zonă foarte bună. Tel. 1745-36. (011632).
• Vînd teren 1750 mp în Cluj. Tel. 14-60-36. (020111)
• Vînd 2 apartamente cu 2 camere în cartierul Mănăştur şi unul în Zorilor. Tel. 12-78-96. (001514)
• Vînd teren pentra construcţii. Tel. 17-36-31. (001431)
• Vînd teren 600,800 mp cartier Zorilor, str. Sălicii. Pret 12 USD/ mp. Tel. 17-24-71. (020126)
• SC D avsam Com pany SRL B ucureşti v inde zilnic D acii o rice tip , ze ro km . E v en tu a l sch im bă cu autoturism e ru late . TeL 01/ 212-26-54, 018. 62-20-51. Fax: 01/ 212-26-53. (658002)
• V înd Dacia 1310 1987 s ta re ex cep ţio n a lă , p re ţ negociabiL TeL 12-02-92 sau094-559-005. (001522)
• V înd O pel Ascona an 1987. TeL 16-14-01. (011662)
1 0sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 PUBLICITATE i C L U J-N A P O C A : lu n i-v in c r i 8 -16 ; s îm b ă tă 9-14; te l/fax 19-73-04 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A :;
;; lu n i-v in c r i 8 -16; te l/fa x 3 1-4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8 -16 ; tel/fax 21-60-75 .
• Vînd boiler cu serpentină inox, 200 1, nou şi 2 arzătoare gaz noi. Tel. 26-51-97. (020130) r
• Vînd uşă nouă pentru Renault 11 cu 2 uşi şi radiator pentru Renault 21. Tel. 26-51-97. (020131)
Vînd scaun stomatologic
• Smălţuim căzi baie. Tel. 15- 52-16.(001512)
• Marrom Distribution SRL importator şi unic distribuitor de produse alim entare angajează supervizor şi operator calculator cu cunoştinţe FoxPro. Oferim sa larii a trac tiv e . T rim ite ţi
•„C aut bălrîni îngrijire-contra locuinţă. Tel. 13-38-33. (020138)
PIERDERI
Findent 1990 cu fibră optică la curriculum vitae la OP. 6 CP. 611 motoare şi turbine cu aparat (001527)
• Pierdut căţel rasa Caniche negru Găsitorului recompensă mare. Vă rugăm sunaţi Ia tel. 16-47-02. (011619)
detartrant. Preţ 10000 DM şi automobil Renault 19 tip 1990 înscris în circulaţie cu catalizator. Preţ 10000 DM.' Tel. 057/25-09- 34. (020152)
• Vînd motocul tor nou SUA'“de3,5 CP. Preţ negociabil. Relaţii str. Postăvarul nr. 11 cartier Iris. (011609)
• Vînd la p re ţ avantajos 2 fotolii hol (scai) vizibile pe str. Horea nr. 59-63 bl. AH ap. 1 C abinet stom atologic, luni orele 9-13, m arţi şi joi orele15-20. (000100)
* C um păr certif ica t de despăgubire şi hotărîri emis din Ungaria. Telefon 19-70-34. (020018)• Vînd coip bibliotecă dulap cu
vitrină, masă televizor, dulap cu 2 usi. Tel. 16-62-95 după ora 18. (001545)
• Cumpăr 300 mp parchet stejar. Tel. 15-23-40. (011574)
• Vînd pianină rusească marca Ceaikovski nouă. Tel. 15-35-21.(020135)
• Dc vînzare pian scurt vienez Ehrbar. Tel. 16-29-39. (020127)
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb una cameră marc cer una cameră mai mică plus diferenţa. Str. Traian nr. 19 ap. 12. (011645)
• Schimb apartament 3 camere Brăila cu similar Cluj. Relaţii la tel. 15-60-52. (020097)
ÎNCHIRIERI• Dau în chirie casă. Tel. 19-92-
72. (001572)• Dau în chirie casă. Tel. 18-49-
16.(011607) - ... ................................. ....................• închiriez apartament o cameră Im pex SRL anunţă începerea
zona centrală (Cipariu) mobilat cu dem ersurilor pentru obţinerea
• SC R excom angajează barman-ospătar cu experienţă. Tel.15-15-84- (011633)
• Administratorul SC Mica Industrie SA Gherla convoacă Adunarea Generală a acţionarilor pe data de 31 martie 1998 ora 10 la sediul so c ie tă ţii d in str. Fizeşului nr. 18. Dacă adunarea
. nu va fi statutară aceasta se va repeta şi va avea loc la data de 9 aprilie 1998 la aceeaşi oră şi la aceeaşi adresă. Informaţii la tel. 064/24-30-38. (011668)'
• Administratorul SC Covoare M anuale convoacă A dunarea Generală a acţionarilor pe data de 30 martie 1998 ora 10 la sediul societăţii din str. Hăşdăţii nr. 2. Dacă adunarea nu va fi statutară aceasta se va repeta şi va avea loc la data de 31 m artie 1998 la aceeaşi oră şi Ia aceeaşi adresă. Informaţii la telefon 064/24-13-37. (011670)
• Firmă de producţie, angajăm absolvent profil mecanic pentru ap rov iz ionare . C ond iţie- autoturism propriu. Tel. 092-36- 51-93.(011682)
• SC Oldan-Press angajează magazioner. Tel. 43-26-19 Căii Ferate 12 (011688)
• Numiţii Szilagyi Francisc, Szilagyi Ana, Acs Vasile, Acs Elisabcta şi Acs Ion, cu ultimul domiciliu în Turda, str.Cctatea R om ană nr.49 ju d e ţu l C lu j, actualm ente cu d om ic iliu l necunoscut, sînt chemaţi să se prezinte în ziua de 24 aprilie 1998, la Judecătoria Turda unde au calitatea de pîrîţi în procesul promovat de reclamanţii Katona Csaba şi soţia Edith Eva, pentru recunoaşterea d rep tu lu i de p rop rie ta te în dosaru l c iv il nr.1414/1998. (15024)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC C onstructcorai
• telefon, tv cablu. Informaţii tel. 14- 56-87 orele 9-11 şi 18-21 (011650)
• Dau în chirie garsonieră mobilată confort I în zona Mărăşti. TeL 18-00-60. (011667)
• Dau în chirie 2 camcre+baie mobilate, telefon, zona centrală. Preţ 200 DM/lună. Tel. 17-24-71. (020125)
• Studentă caut de închiriat garsonieră. Tel. 18-03-85,18-89-34. (020119) '
DIVERSE• îngrăşăminte pe cupoane.
Z iln ic o rele 8-17 s t r . Observatorului n r. 82-86 tel. 19-08-75; 19-60-37. (001551)
• Angajăm confecţionerecu calificare superioară pen tru confecţii dame. Tel. 19-68-17.(020116)
• SC I n te rb ra n d s , an g a jează p e n trudepartamentul master-foods: ag en ţi com ercia li. P e n tru informaţii sunaţi la telefon: 064-41-64-39. (020069)
iDONĂTELLOmagazin alimentar
AngajeazăVÎNZATOR /
Condiţii: -experienţămin. 1 an- vîrsta max. 35 ani- aspect fizic plăcut
Relaţii la tel. 192716, 092-208687, sau la sediu: B -d u l 21 Decembrie n r .l.
acordului de mediu pentru biroul firm ei în s tr. H elta i nr. 22. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj C a lea D o ro b an ţilo r n r. 99. (020151)
• Direcţia de Telecomunicaţii C luj anunţă F irm a A sociaţia Sportivă Transgex str. Moţilor nr. 64 Cluj să se p rez in te la Judecăto ria C luj în da ta de20.03.1998 camera 95 în dosarul c iv il nr. 79 / 1998 unde are ca lita tea de p îr îtă , pen tru recuperarea debitului cu care figurează în evidenţele noastre contabile. (020137)
• Firmă de producţie publicitară angajează băieţi cu stagiul militar satisfăcut. Tel. 14-59-30. (020142)
•V Direcţia de Telecomunicaţii C luj anunţă F irm a SC Fasto Process SRL, str. Mărâşeşti nr. 1 d in Dej să se p rez in te la Judecăto ria Dej în da ta de20.03.1998 camera 19 în dosarul civil nr. 76/1998 unde are calitatea de p îrîtă , pentru recuperarea debitului cu care figurează în evidentele noastre contabile.(020136)
• în conformitate cu Legea 137/ 1995 R aţiu A drian anunţă începerea demersurilor, pentru obţinerea acordului de mediu pentru constru irea unei case familiale situate în municipiul Cluj-Napoca str. Oltului nr. 21. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj C a lea D o ro b an ţilo r n r. 99. (020133)
• Crişan Teodor, pierdut autorizaţie de zidărie nr. 21917 din 5.09.1996. O declar nulă. (001543)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Marcu Traian. O declar nulă (001544)
• Pierdut carte de identitate pentm tractor a SC Pancu. O declar nulă (001548)' • Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Abrudan Vasile. O declar nulă (011672)
• Pierdut carnet de sănătate pe numele Torok Istvan str. Ciocîrliei nr. 1. îl declar nul. (020132)
• Pierdut legitimaţie RATUC pe numele Haşu Sofia. O declar nulă (020140)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Onacă Daniel Aron. O declar nulă (020134)
DECESE COMEMORĂRI
• P ro fu n d a fec ta ţi , cu sufletele cernite, ne alăturăm durerii fam iliilor T ă ta r , la decesul scum pei n o a s tre TĂTA R V E R O N IC A din comuna Bonţida judeţul Cluj. Cu imaginea ei în gînd şi în suflet ne luăm răm as bun şi rugăm pe D um nezeu să-i odihnească sufletul deosebit. D raga n o a s tră m ă tu şă , cumnată şi soră, vei răm îne veşnic v ie în a m in tire a no as tră şi te vom iub i în to td e a u n a . F am ilia Dumitru şi Florica cu Neli, Corina şi nepoţii M ihăiţă şi Andreea. (011687)
• Cu d u re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei n o as tre m am e, soacră, bunică şi străbunică GRĂDINARU ANTONINA. Înm orm întarea va avea loc duminică, 15 m artie 1998, ora 14 în C im itiru l M ănăştur. O d ih n ească-se în pace! Familia G răd inaru . (001561)
• Cu d u re re anun ţăm trecerea în nefiinţă a iubitei noastre mam e d r. DOINA DUBOVAN. Va fi condusă pe ultimul drum azi, 14 martie 1998, ora 11, de la Capela Cim itirului C entral. Fiicele Sorin aşi Cristina. (001570)
• Cu ad în că d u re re anunţăm încetarea din viaţă, după o îndelungată suferinţă, a scumpei noastre TĂTAR VERONICA din Bonţida care a fost soţie, mamă şi bunică. Soţul loan cu copiii Romi, Tucu, A nuţa, M ărioara cu fam iliile . S ă-i fie ţă r în a uşoară. (020148)
• Cu ad în că d u re re anun ţăm în c e ta re afulgerătoare din viaţă în data de 12 m artie la vîrsta de 60 ani a dragului nostru POP GRIGORE soţ devotat, tată şi bunic iubitor. înhum area va avea loc astăzi, 14 martie, ora 11 la C apela N ouă a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r .Familia îndoliată. (020123)
• Un u ltim om agiu fră ţio ru lu i - m eu d rag NISTOR CORDIŞ din partea fratelui Ilie. Dumnezeu să-l odihnească. (001571)
• Un ultim omagiu celui care a fo s t CRIŞAN V IC T O R . S incerecondoleanţe familiei îndoliate. Colectivul de la SC Acapulco 2 SRL Cluj. (011678)
• Sîntem alături de colega noastră Vereş Viorica şi fiul ei Z oly în aceste grele m om ente p ric in u ite de tre c e re a fu lg e ră to a re în eternitate a soţului şi tatălui d ra g . C o lectivu l .Clinicii Medicală II. (001546)
• Sîntem alături de voi, Traian şi Toderuţ acum la despărţirea de draga voastră soţie şi mamă PLEŞA ANA. Odihnească-se în pace. Aurel, L odovica şi M ariana .(001556)
• P ro fu n d a noastră compasiune familiei Magda şi lo a n H u nyad i în aceste momente dureroase cauzate de decesul fiului iubit. Sincere condoleanţe. Foştii colegi de Ia SC A star SA. (001558)
• Pios omagiu distinsei doam ne d r . DOINA DUBOVAN, p re m a tu r şi nedrept trecută în veşnicie. Sincere condoleanţe pentru Sorina şi Kity în aceste clipe grele şi dureroase. Familia Nicolaie Paina (001559)
• Colectivul Policlinicii 3 este a lă tu r i de fam ilia îndoliată acum, la trecerea în n e fiin ţă a d -nei : d r . DUBOVAN DOINA, suflet de o înaltă nobleţe şi înţelegere fa ţă de su fe r in ţa um ană.(001567)
• C olectivul Spitalului Clinic de Adulţi nr. 1 este alături de familia îndoliată la trecerea în nefiinţă a distinsei colege d r . DUBOVAN DOINA. Sincere condoleanţe.(001568)
• Dragă Sorina şi Chiti, sîntem alături de voi în aceste clipe 'grele la trecerea în eternitate a mamei voastre dragi dr. DUBOVAN. Dan'a, Lavinia şi Cecilia Neamţu.(001569)
• Sîntem alături de doamna H assun C orina şi domnul H assun J a m a f la durerea p ric in u ită de trecerea în nefiinţă a tatălui şi socrului d rag . S incere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul de la SC Acapulco 2 SRL Cluj. (011677)
Pios omagiu celei ce a fost d r . DOINA DUBOVAN. Sincere condoleanţe. Familia Verde. (011679)
întregul colectiv al firmei RJR Intertobaco este alături de colegul lor Cordiş Nistorel în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. Familiei îndoliate sincere condoleanţe. Dumnezeu să-I odihnească. (011680)
• Sîntem alături de d-na V io rica C iu rd o rean -v ic e p re ţe d in tă a U niunii T e r ito r ia le CAR Cluj în mărea durere pricinuită de m o artea ta tă lu i d rag şi tran sm item sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Colectivul salariaţilor de la Casele de A jutor Reciproc Cluj-Napoca. (011683)
1 Membrii Consiliului de A d m in is tra ţie al U niunii Teritoriale CAR judeţ Cluj exprimă sincere condoleanţe d-nei vicepreşedintă Viorica Ciurdorean şi familiei pentru greaua pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a tatălui drag. (011684)
• C o lectivu l cad re lo r didactice de specialitate de la Liceul de Coregrafie Cluj sîn a lă tu r i de d n u l m aestru coregraf Mihai Mândruţiu în d u re re a p ric in u ită de moartea mamei sale. (020147)
• Sîntem alături de d-na V io rica C iu rd o rean Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag şi transmitem sincere co n d o lean ţe fam ilie i în d u re ra te . Colegii de la CAR-Someş SA, Samus SA, Învăţăm înt Dej. (011685)
* Sîntem alături de colegul nostru Viorel Dodea în marea p ie rd e re a socrului d rag . Colegii de la SC Ascenso SRL. (001573)
• Sîntem alături de d-na V io rica C iu rd o rean la d is p a r iţ ia ta tă lu i d rag şi tra n sm ite m sincerecondoleanţe familiei îndoliate. Colegii-de la CAR-Chimica, Sticla, Casirom, Cim entul, E lec tro ce ram ica T u rd a . (011686)
• D ragă K itty sîn tem alături de tine în pierderea su fe r ită p rin d is p a r iţ ia p re m a tu ră a mam ei ta le . S in cere condolean ţe din partea conducerii Asociaţiei Chinologice a judeţului Cluj şi a Clubului Clinilor utilitari. (020143)
• Timpul nu a înlocuit lipsa ta d in fam ilia n oastră ca mamă şi soţie la împlinirea unui an. Lucian, Adrian şi loan Luduşan. (001043)
• Azi se îm plinesc 6 săp tăm în i de la tre ce rea p re m a tu ră în nefiin ţă a iubitei noastre soţii şi mamă, AURORA CICEU. Nu te vom uita niciodată. Soţul Nicu şi fiica Nicoleta. (001539)
• îndurerate am intiri şi lacrimi însoţesc trecerea în data de 14 m artie, a şase săptăm îni de Ia dureroasa despărţire de dragul nostru soţ, ta tă , bunic SZEKELY IULIU (Cojocna). Dumnezeu să-l od ihnească în pace. Familia îndoliată. (001547)
• Au trecut şase ani de cînd iubitul nostru GHEORGHE STAICU a plecat de lîngă noi. Şi tot acest timp am regretat că nu i-am spus destul cît îl iu b im . î i vom p ă s tra am intirea veşnică. Slujba de pomenire are Ioc azi, ora 11, la locul de veci. Fam ilia. (001550)
• Au trecut şase săptămîni de cînd dragul nostru soţ, tată şi bun ic ŞUCIU ALEXANDRU ne-a părăsit, lăsînd un mare gol în inimile noastre. Slujba de pomenire va avea loc la B iserica o rtodoxă din s tr. D onath duminică 15 martie, orele 12. Familia îndoliată. (001554)
• A zi, 14 m artie , se îm plineşte un an de cînd iu b itu l nostru soţ şi ta tă PA PA I LED ISLA U, ne-a p ă ră s it a t î t de tim p u r iu , lăsînd un gol imens în inimile n o a s tre . E te rn ita te a l-a chem at la sînul ei pen tru odihna veşnică. “De cînd în n o ap te a i p leca t iu b itu l nostru, ne e sufletul pustiu, să ştii că noi nu te-am uitat şi p u ru r i vei răm îne v iu ” . Odihnească-se în pace. Soţia O lga, copiii Kuky şi Leo.(001557)
• Familia anunţă scurgerea a 6 săptămîni de la trecerea în eternitate a celui care a fost so ţ şi ta tă OLTEAN PE T R U i .-Dormi în pace. (001562) .
• Se împlinesc 7 ani de la pierderea bunului nostru soţ şi p ă r in te ing. PE T R E MIOŞCU. Pentru tot ce ne-a d ă ru i t îi p ăstrăm cu re c u n o ş tin ţă am in tire^ . Familia. (020139)
Azi, 14 martiT> împlinesc 4 ani de Ia tri, despărţire de dragul nost! so ţ, ta tă , socru şi i,,. CURT VASILE, J Vultureni, pe care nu-l v0) u ita niciodată. Danueftl să-l odihnească în p,.. Familia. (001577)
• Au trecut 6 săptămîjj lacrimi şi durere de cîij, p leca t pe drumul tiij întoarcere iubitul nostru»! tată, socru şi bunic PETKh SIM IO N . Parastasul j, pom enire va avea |t duminică, 15 martie 1998, 12, Ia Biserica din cartiq Iris. Odihnească-se în Familia. (001555)
• Reamintim că io f m artie se împlinesc 14 anidj c înd iu b itu l nostru |ti ANTONIU BĂLIBANIIi plecat dintre noi. Fie-i ţidj uşoară. Familia. (011627)
• S-au scurs şase săptăuii de dor de Ia tragica dispui a iubitului nostru profer u n iv e rs ita r doctor 10$ TEODOR STAN. Slujlu!
pom en ire va avea lotli b ise ric a , ortodoxă c a r t ie ru l Grigoresti duminică 15 martie la orali (011666)
• Se împlinesc 6 de cînd scumpul n o s tr u « ta tă , socru şi buii KOLOZSVARI G E Z A if
stins din viaţă. Timpul nu ţi să stingă durerea din su lU
noastre. Pomenirea va ave
loc sîmbătă 14 martie ori
la B iserica ortodoxă li M ănăştur. Soţia Silvia,! R adu , fiica Simona, i:;i M ariana, ginerele Cornii
nepoţica Ir in a . Dunua să -l od ihnească în pit (011689)
• L ac rim i, florii
rugăciunea ca Dumnezni odihnească sufletele iubiţii noştri părinţi, socri şi buii CENAN ANA şi C E » ’
IOAN din satul Pata de Io căror decese se împlinest1 ani, respectiv 6 luni. % răm îne veşnic în aminti) n o a s tră . F iicele Marin!) V iorica şi Ana cu familii(020117)
• A zi, 14 martie îm p lin eşte 1 an de dispariţia celui care a i« PA PA I LADISLAI A m in tirea lu i este vie inim ile noastre. Dumnen să-l odihnească. Colegii c a d ru l BiroiliA pro v iz io n a re de la Termoficare. (020150)
• M ulţumim întregul) colectiv de Ia Spitalul C! de întreprinderi (Clujana))1 de la Institu tu l OmA* Cluj-Napoca care au făcută ce au putut pentru alin»11 suferinţei celei care a If iubita noastră mamă, bun«J so ac ră , so ră D0B«l M ARGARETA. FantH" îndurerată. ( 0 0 1 5 6 4 ) .
• Mulţumim din w®1 Asociaţiei de locatari din Iezer nr. 1 şi familii!01 scara IV care au fost alătaf de noi în marea durer) cauzată de dispariţia n o a s tre d ragi BRA™ G IZELLA . Veşnicipomenire. Familiile Szabo r Brandt. (001574) ^
Ecicii
tal
«ciEtEi
îi G; CSS
Avea
• Mulţumim familiei BaC®' Călin care prin prezenţi11au fost alături de doim area durere cauzată ® d isp ariţia mamei noasua isp a riu a mamn --- , dragi BRANDT GIZE (O d i h n e a s c ă în p a c e ! F a PU U IU lIM S L a an r**-- ’Szabo şi B r a n d t . (00I5W ),
în restanţa etapei a 14-aNeputinţă: “U” CONIS - Steaua 0-3
’ (-7, -14, -5)
t om : lo tt P h T ( U
Sala sporturilor “Horia Demian", spectatori circa 200 • “U” (Om: Man (Slupar), Agoston/cpt (Stanca, Vişovan), Colcer Ijlitldovan, Stanca), Zadacencu, Filip (Vişovan), lurian (Stupar). Itlrenor Alexandru Mureşan. STEAUA: Andrieş, Chiţigoi flegan), Paraschiv, Dudaş; Grigorie/cpt (Lazariu), Găvan, hmori: Constantin Chiţigoi, Florin Tiucră • arbitri: Costin Şmială (Ploieşti); Cornel Butoi (Baia Mare). Observator FRV
Buhăţel (Dej) • durata 71 minute (20, 27, 24) • puncte din micii 3-5; servicii greşite 6-8; greşeli tehnice 8-5; blocaje
( 4-8 • remarcaţi: Filip ("U"), Andrieş, Grigorie, Dudaş.
Experienţa competiţională a lui Zadacencu, Man, Agoston, lurian, îtabuit să-şi spună cuvântul în faţa mai tinerei şi mai puţin apcrimentatei echipe steliste. Din
pentru noi, “U” Conis a jucat volei doar un set, al Il-lea, în care ondus în cîteva rînduri (54, 7- 11-6, 14-13...), pierzînd pe ,dul unor greşeli individuale
«permise.li general însă, volei s-a jucat
prea puţin în Sala sporturilor “Horia Demian”. Echipa stelistă s-a dovedit mai atentă în construcţia şi finalizarea atacului, în jocul în linia a Il-a
Pentru clujeni urmează azi, 14 martie, o nouă deplasare, grea şi fără sorţi de izbîndă, numită Dinamo. Meci de locul 16 pentru clujeni, loc pe care cred că nu-1 ■vom părăsi curînd.
Demostene SOFRON
în SL masculină şi femininăS p e r a n ţ e p e n t r u l o c u l 5
Echipele masculine şi feminine ale CSM-ului Novo Farm Cluj j-au disputat etapa a Il-a, locurile 5-8, deosebit de importantă pentru
în prima grupă valorică.masculină, antrenor Mihai Bledea jucători Mihai Marchiş,
Trif, Mălin Plotuna a jucat la Bistriţa înregistrând următoarele altate: 5-0 cu Policolor Bucureşti,-5-3 cu CSM Bistriţa II şi 3-5 cu CSM Arad. In urma acestor rezultate, echipa ocupă locul întîi (5) cu rinei victorii şi o singurăEtapa a IlI-a masculină se va disputa la Bucureşti, în cursul lunii mai.Echipa feminină a evoluat la Bucureşti, fetele antrenorului Şerban*oşi, le-am numit pe Ana Maria Miron, Andreea Lupaş, Anca Coroiu
5 Gabriela Parlaghi, avînd o evoluţie cu rezultate contrastante: 3-5 cu ® Tîrgu Mureş, 3-5 cu Unirea Tricolor şi 5-0 cu CSS Buzău.Pentru
a IQ-a se va desfăşura la Ciuj-Napoca, tot în cursul lunii
Demostene SOFRON
SPORT sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 UyAm mai relatat această întîmplare într-un almanah
- foarte interesant - al Clubului Universitatea. O reiau acum din nouă motive. Unu, poate sînt doritori de a afla, dar care n-au putut intra în posesia almanahului. Şi doi, consider că încărcătura de idei şi de învăţăminte care se degajă din mica istorioară este deosebit de relevantă. Dincolo de caracterul ei anecdotic şi comic. Mai exact tragi-comic.
Acum vreo 50 de ani, patru atleţi români, cei mai valoroşi pe atunci din ţară şi remarcabili pe plan european au fost invitaţi la un concurs în Franţa, la Paris.Erau printre primii cărora li s-a permis să treacă dincolo de “cortina de fier”. După evoluţia lor - foarte bună - de pe stadion, cei patra s-au întors în cameralor de hotel. Şi, acolo, într-un -----!sfat de taină, vorbind în şoaptă şi cu grijă; ei au hotărît să nu se mai întoarcă în ţară, unde comunismul începea să se instaureze. A doua zi nu vor merge la aeroport, ci cu toţii, vor încerca să ceară azil politic. Noaptea a trecut cu mari emoţii şi dimineaţa marelui pas sosi. Dar cînd să treacă la acţiune, unul dintre ei, liderul grupului şi cel mai bun sportiv al ţării, le spuse: “Băieţi, eu nu pot sâ rămîn aici. Trebuie să mă întorc acasă”. Ceilalţi au rămas înmărmuriţi întrebîndu-1 ce l-a făcut să-şi schimbe hotărîrea atît de fermă cu o seară înainte. “Băieţi, le spuse campionul, toată noaptea m-am frămîntat, m-am gîndit, am cumpănit. Trebuie să
C i v i l i z a ţ i e ş i s p o r t
ma / ţh
mă întorc”. “Dar de ce?, insistară ceilalţi. Ţi-e frică de necunoscut? N-ai nevastă, n-ai copii, aici te aşteaptă un viitor.strălucit, deci...”. “Nu e vorba de aşa ceva. Alta e treaba. Sîntem în noiembrie, nu? în curînd vine Crăciunul. I-am promis surorii mele - care e singură - că de sărbători o să-i cumpăr un porc. Ea se bazează pe mine, aşteaptă, nu pot s-o dezamăgesc”.
•Ceilalţi l-au privit cu uimire, au mai încercat să-l convingă dar toate străduinţele lor au fost — i zadarnice. Şi fiindcă aplicau
deviza muşchetarilor - “Toţi pentru unul şi unul pentru toţi”, cei patru s-au prezentat “in corpore” la avionul care i-a adus în ţară.
Acum, din păcate, ei toţi, sînt doar nişte umbre, nişte amintiri.
Au trecut dincolo, în Panteonul marilor glorii sportive.
Dar au trăit, un moment măcar, o clipă de graţie, cînd cuvîntul dat, o promisiune făcută, a atîrnat mai greu decît o stare materială îmbelşugată, decît mirajul paradisului Occidental şi chiar decît iluzia
J8»l V
libertăţii.Dorin ALM ASAN
P.S. Pentru a preveni eventualele nelămuriri şi pentru o deplină transparenţă, iată şi numele celor patra eroi ai acestei poveşti adevărate: Ion Moina, Zeno Dragomir, Eugen Lupşa şi Ioan Soeter.
KLUIVERT CALIFICA M ILA N ÎN FIN ALA CUPEI ITALIEI
AC Milan a „prins” in extremis finala Cupei Italiei pe care o va disputa, într-o dublă întîlnire, în 8 şi 29 aprilie, în compania lui Lazio Roma. Astfel, AC Milan are şansa nesperată de a prinde în cele din urmă o cupă europeană, respectiv Cupa Cupelor, pentru că este mai' mult decît probabil că Lazio va juca în Liga Campionilor Europeni.
Eroul partidei AC Parma - AC Milan a fost olandezul Patrick Kluivert, marcatorul celor două goluri milaneze. După ce Ziege a ratat în minutul 28 un penalty, mingea lovind bara porţii lui Buffon, cel care cu şase zile în urmă apărase o lovitură de pedeapsă executată de Ronaldo, Kluivert a deschis scorul în minutele de prelungire ale primei reprize. La reluare, Chiesa egalează situaţia pe tabela de marcaj relansînd partida. Minutul 85 al partidei aduce al doilea gol al Parmei (marcator croatul Stanic) şi soarta partidei părea decisă în favoarea gazdelor. Jocul însă nu se închisese pentru câ în al treilea minut de prelungire al jocului Kluivert egalează, „teleportînd” Milanul în paradisul numit Cupa Italiei. AC Parma - AC Milan 2-2 (în tur 0-0); marcatori: Chiesa 48, Stanic 85, respectiv Kluivert 45, 93.
AR SEN AL VREAS Ă C UM PERE STADIONULW EM BLEY
Clubul londonez de primă divizie, Arsenal, intenţionează să facă o ofertă oficială pentru cumpărarea „templului fotbalului”, stadionul Wembley, pentru a-şi disputa partidele de pe teren propriu în ambianţa şi atmosfera celebrei arene. Arsenal, actualmente pe locul doi în „premier league”, ar dori sâ renunţe la actualul stadion Highbury a cărui capacitate este de 38.000 de locuri, capacitate prea mică în comparaţie cu solicitările suporterilor. Pe de altă parte, edilii londonezi s-au opus vehement intenţiei clubului de extindere şi modernizare a stadionului Highbury.
C. BARA
ANGLIA - RESTANŢECinci restanţe în “Prem ier
League”, disputate miercuri în nocturnă. Rezultatele:
• Aston Villa - Barnsley 0-1 (Ward 17; surpriză, respectiv Speranţe pentru Bamsley de-a scăpa de retrogradare);
• West H am - M anchester United 1-1 (Sinclair, respectiv Scholles - 65 - autorii golurilor);
• Chelsea - Crystal Palace 6-2 (antrenorul-jucător Vialli 15 şi 44, Zola 17, Wise.84 şi Fio 89 şi 90 au punctat pentru echipa lui Dan Petrescu, Hreidarsson 7 şi Bent 87 pentru învinşi);
• Leeds United - Blackburn Rovers 4-0 (autorii golurilor Bowyer 48, H asselbaink 53, Haaland 56 şi 84);
• Wimbledon - A rsenal 0-1(Wreh 21).
C lasam en tu l: M anchester United 60, Arsenal 51, Liverpool 50, Chelsea 48, Blackburn 48, Derby 45, Leeds 45 puncte. La “subsol” pe ultimele şase locuri: Wimbledon 32, Everton 30, Tottenham 30, Bamsley 28, Bolton 24 şi Crystal Palace 23 puncte.
g M Q e m e o t o
14 m artie• în 1952 în această zi au luat
sfîrşit la Moscova întrecerile din c a d ru l m a re lu i tu rneu internaţional de box, “T urneul celor şap te ţă r i” . în ultimul său meci, prin victoriile individuale a le lu i C o n s ta n t in T o m a , E ustaţiu M ărg ărit, Constantin D u m itre scu , Nicolae" L inca, D um itru C io b o ta ru şi Ştefan B oghiţă, selecţionata României a dispus de cea a U ngariei cu scorul de 12-8, dar în urma în f r în g e r ilo r an te rio a re , ad m in is tra te d e"p u te rn ice le formaţii ale U R SS, Poloniei şi B ulgariei, a fost nevoită s i se mulţumească doar cu locul cinci în clasamentul final, la egalitate de puncte cu C ehoslovacia, pe care de altfel a învins-o, dar cehoslovacii au avut meciaveraj mai bun. Rom ânia a mai învins şi echipa R D G .
15 m artie• în 1957 au luat sfîrşit, Ia
Stockholm, întrecerile din cadrul celei de a 24-a ediţii a CM de ten is de m asă . P erfo rm erii acestei ediţii au fost sportivii japonezi, care au cucerit nu mai puţin de 5 titluri din cele 7 puse în joc! ,
LASZL6 Fr.
la o re le a m ie z ii , o m ic ă s in d ro f ie in t im ă l e g a tă d e s ă rb ă to r i r e a d e ** C.S. “U ” ( c lu b u l f ra te c u F .C . “ U ” ) a p r o f . M irc e a D a m ia n p e n tr u *17 de a n i “ b ă tu ţ i p e m u c h ie ” d e c în d s e a f l ă în s lu jb a m ă r ie i s a le ■frtnl u n iv e rs ita r c lu je a n . R e g r e t t e r ib i l d e m u l t c ă a lte o b l ig a ţ i i m -a u '•'minat s ă a b s e n te z d e la in v ita ţ i a f ă c u tă , d a r m ă “ ră z b u n ” a ş te m în d g r in d u r i c e a u la b a z ă u n d ia lo g p u r ta t îm p r e u n ă ; r în d u r i c u f ru m o a s e «teri a m in te .
■Deci, d r a g ă M i r c e a , c în d a i “ d e b u t a t ” l a “ U ” ?U în cep u tu l l u i o c to m b r ie 1 9 6 1 .
/^cstaLqiiatunci 2 7 d e a n i d a r a m f o s t jj*il de f îs t îc i t c â a m a ju n s s ă -m i
%>r a c tiv i ta te a l a u n u l d in c e le ^ celebre c lu b u r i s p o r t iv e a le ţ ă r i i .Jjl exagerez c u n im ic . A v e a a tu n c i “ “? ]l - dacă b in e - m i a d u c a m in te - 16 s e c ţ i i d e p e rfo rm a n ţă . Ş i c e s e c ţ i i . jM 'tm a, î n f ru n te c u c e a d e f o tb a l . N e b ă te a m c u ţa r a în t r e a g ă ş i l a J*®, şi l a b a s c h e t , ş i l a h a n d b a l s a u v o le i , c a s ă n u v o rb esc , d e r e n u m i ta 7* de fo tb a l c u c a re a tu n c i a m f ă c u t c u n o ş tin ţă .' »ţi m ai a m i n t e ş t i c u m v a l o tu l d i n t o a m n a l u i 1 9 6 1 ?
I l 'h r o g s ă n o te z i : t re i p o r ta r i u n u l ş i u n u l : A u re l N ic o a ră , S im io n ,W şi C r i s t i a n R in g h e a n u ; d r . T r a ia n G e o r g e s c u , G y u r i K r o m e l y , ij*■•Jn M u reşan , R e m u s C îm p e a n u , P e t ru E m il , O c ta v ia n P o p e s c u , P a u l j,*®, Ion S u c iu , V a s i le C o s t in , . V io r e l M a te i a n u , Z o ii I v a n s u c , C ă l in ^ Iustin M u n te a n u , M ih a i A d a m ş i a l ţ i i . A n t r e n o r e ra A n d r e i Ş e p c i. 1 bintre b ă t ă l i i l e p u r t a t e d e e c h ip a d e f o t b a l c a r e t e - a “ u n s l a s u f l e t ” •tsi m u lt, c e p e r f o r m a n ţ ă ţ i - a i m p u s i n m o d d e o s e b i t ? • ■■
I'C abătălie ş i p e r fo rm a n ţă d e o p o tr iv ă , c îş t ig a r e a C u p e i R o m â n ie i e d i ţ i a l | 6S. A f o s t f in a la “ U ” - D in a m o P i te ş t i 2 - 1 . î ţ i r e a m in te s c e c h ip a : l 'i11! • M arcu , G e o rg e s c u , G ră jd e a n u , R . C îm p e a n u - A l. V a s i le , M ir c e a ţ? ■ Michi S z a b o , Iv a n su c , A d a m , S u c iu . P r im u l g o l l -a m a r c a t R e m u s jj'an u ( 1 1 ) c u o b o m b ă s e n z a ţ io n a lă d e l a v r e o 3 0 d e m e tr i , A l d o i le a ^ opera lu i Z o i i Iv a n s u c la în c e p u tu l r e p r iz e i s e c u n d e , d in tr -o “ l ib e ră ” . I W orm anţă a m in te s c o c u p a re a d e c ă tr e e c h ip ă a lo c u lu i t re i în e d i ţ i a J ‘I?72, a n t r e n o r f i i n d Ş te f a n O n i s ie . P r im e le d o u ă l o c u r i a u f o s t J ile de F C . A r g e ş ş i U .T .A ., în t im p c e e c h ip e le a ş a n u m ite f a n io n a u
W locuri m o d e s te , D in a m o 7 , i a r S te a u a 9 .
- - B ă n u ie s c c ă a m i n t i r i l a f e l d e f r u m o a s e a i ş i d e s p r e a l t e d i s c i p l i n e s p o r t i v e ş i p r o t a g o n i ş t i d e e l i t ă a i c lu b u lu i .
- A b s o lu t. C u m a ş p u t e a s â - i u i t v r e o d a tă p e p o lo iş t i i C e z a r D a n c iu ş i A l e x a n d r u S z a b o ; p e e x t r a o r d i n a r i i b a s c h e t b a l i ş t i M ih a i A l b u , H o r i a D e m ia n , M irc e a B u g n a r iu , M a te i R i ih r in g ş i a t î ţ i a a l ţ i i ; p e v o l e ib a l i ş t i i F i e r a r u , A g î r b ic e a n u , C h e r e b e ţ iu , D â b a lă ş i t o ţ i c e i l a l ţ i ; c u m a ş p u t e a s â - i u i t p e a n tr e n o r i i d e c la s ă c a D r . ’ I o a n A m ă u t ( a t l e t i s m ) , V ic to r F u lg e r ( v o le i ) , B e b e M a n o ile a n u ( ru g b y ) , I o n S c u r tu (v o le i f e te ) , V a s i le G e le r iu
ş i N ic o la e M a r t in ( b a s c h e t f e t e ) ş im u lţ i a lţ i i .
- S în t c o n v in s c ă U f e l d e f r u m o s ş i c u lu x d e a m ă n u n t e a i p u t e a s ă - m i v o r b e ş t i d e s p r e c o n d u c ă t o r i
■ a i c lu b u l u i ş i s e c ţ i i l o r .- A m c u n o s c u t î n a c e ş t i 3 7 - d e a n i d e s lu jb ă la C lu b u l “ U ” , o a m e n i
e x tr a o rd in a r i , c a d re u n iv e r s i t a r e d e î n a l t p r e s t ig iu ş i î n e g a lă m ă s u r ă d ă ru i ţ i c u lo r i lo r d e t r a d i ţ ie c a ş i t r a d i ţ i e i c lu b u lu i c ti to r i t în 1 9 1 9 . D e s p r e f ie c a re în p a r te a ş p u te a v o r b i c u lu x d e a m ă n u n te , d a r ş t iu c ă v o i g a z e ta r i i a v e ţi s p a ţ iu l d ră m u it a ş a c ă a m s ă a m in te s c n u m e d e o a m e n i d e o s e b i ţ i , p r e c u m p r o fe s o r i i u n iv e r s i ta r i N ic o la e C o ja , A u re l N a n a , P o p D . P o p a , V . P u ia , I . C io b a n u , Io n A lb u , Z a h e u M a t ic , I . P r o in o v ţ E u g e n B e iu , S e v e r G r o z e ş i m u l ţ i a l ţ i i , la c a re î l a d a u g c a s im b o l a l e c h ip e i d e f o tb a l p e d o c to r u l M ir c e a L u c a . N u p o t s ă nu-1 a m in te s c , c u d e o s e b i tă n o s ta lg ie , p e c e l c a re m i - a f o s t ş e f , n e a T i tu s L u c a c iu , u n o m re a lm e n te a p o te o t ic , d e o v a s tă c u l tu r ă , d e n u m e le c ă ru ia se l e a g ă m a r e a re u ş i tă a r e v e n i r i i I a d e n u m ir e a d e s u f l e t ş i t r a d i ţ i e a c lu b u lu i , c u in im ita b i lu l în s e m n “ U ” . N e a T i tu s L u c a c iu m -a lă s a t c a u r m a ş în f u n c ţ ie d e s e c re ta r a l c lu b u lu i d u p ă p le c a r e a c a d i r e c to r l a C a s a U n iv e r s i ta r i lo r . N u p o t s ă n u a m in te s c d e c o la b o r a r e a
'f r u c tu o a s ă c u c e l c a re a f o s t j u c ă to r a l e c h ip e i d e fo tb a l ş i a p o i u n p r e ş e d in te d e c lu b c o m p e te n t, R e m u s C îm p e a n u . P u n p u n c t î n ş i r u i r i i d e n u m e p e n tr u c ă ro s t in d u - le s im t c â m ă c u p r in d e o t e r ib i lă n o s ta lg ie . E f ir e s c c ă s în te m d in p u n c t d e v e d e re c a le n d a r i s t i c î n p r a g u l e c h in o c ţ iu lu i d e p r im ă v a r ă . Ş i c u t o a t e c ă a m p ă t r u n s în t o a m n a v i e ţ i i , î n s u f l e t v o i p ă s t r a v e ş n i c a p r im ă v a r ă a d r a g o s te i f a ţă d e “ U ” .
- A consemnat Victor MOREA
E v o lu ţ ia r e c o r d u r i l o r n a ţ i o n a l e
a l e R o m â n ie i (V I)■ 110 m garduri (cronometraj manual): istoria recordului a
început la Cluj în 31 iulie 1921, stabilit dc Andrei Imrc cu timpul de 17,6 secunde. Primul carc coboară sub 17 secunde a fost Ion Neacşu (16,8, Timişoara, 1925); Emil Maicsciuc (15,9) a fost primul care a coborît sub 16 secunde (Bucureşti, 1936). Deci o secundă şi7 zecimi în 15 ani. Primul care a coborît sub 15 secunde a fost Ion Opriş (14,9, Bucureşti, 1953), ajungîndu-se Ia 13,9, Nicolac Perţa (Bucuţeşti, 1966). Recordul a “încremenit” cu timpul dc 13,5 (Erwin Sebestyen, Poiana Braşov 24 mai 1975) pentru că s-a trecut la cealaltă ierarhizare, c ro n o m etra ju l e lectric, record început cu 13,75 (Sebestyen, Atena 1976) şi ajuns la 13,34 (G. Boroi, Bucureşti 1993).
■ 400 m garduri: probă care în privinţa cronometrajului manual a început cu recordul lui Aurel Nemeş cu timpul dc 62,0 secunde (Cluj, 31 iulie 1921) şi s-a încheiat cu cel al lui Ion Râţoi 50,7 secunde (Bucureşti, 25 iulie 1971). Deci în 50 dc ani recordul a fost îmbunătăţit cu 11,3 secunde, intre aceste două extremităţi 11 nume de atleţi printre care Virgil Ludu (un nepreţuit prieten), Ilie Savcl (cu 6 poziţii, între 54,0 şi 51,6 în anii 1953 şi 1956) şi Valeriu Jurcâ (cinci poziţii, toate în 1964, cu timpi cuprinşi între 51,5-şi 51,1). In ce priveşte cronometrajul electric recordul începe cu 51,20 al lui Dorin Melinte (Torino 1975), fixat apoi pentru 15 ani de Horia Toboc cu timpul de 49,64 (Suttgart 1980), lunga “pauză” fiind depăşită de recordul lui Alejandro A rgudin-Zaharia 49,22 (Antananarivo 1997).
■ 3.000 m obstacole: o probă destul de tîrziu introdusă în atletismul românesc, primul record, cu timpul de 10:17,4, datînd din 5 octombrie 1936, stabilit de celebrul nostru fondist Cristea Dinu (la Atena). Ultimul record (cu cronometraj electric) datează din 11 august 1995 şi a fost stabilit la Goteborg de Florin Ionescu. Tot cu cronometraj electric a stat 19 ani nebătut recordul lui Gheorghe Cefan cu timpul de 8:16,10 (stabilit tot în Suedia, la Stockholm în8 iunie 1976)._____________■__________ Victor MOREA
poziţie tranşantă chiar pescarii cu adevărat sportivi, demaseîndu-i pe cei ce utilizează astfel de metode. Lăsînd to tu l.doar pe seama echipelor de control nu vom stîrpi braconajul.
mmoAimBmDupă subţirimea şi tremurul
vocii am bănuit că interlocutorul care m-a sunat la telefon este un adolescent timid. Voia să ştie ce înseamnă termenul “m îţărit” , pentru că în DEX nu l-a întîlnit. N-avea cum să-l întîlnească fiindcă este un termen folosit în jargon de braconieri, a căror tagmă, din păcate, proliferează. I-am explicat în ce constă “metoda”, rugîndu-1 să nu o folosească, riscînd, la un control, să dea de bucluc şi să rămînă fără ustensile prin confiscarea lor. Partea tristă este că împotriva unor astfel de metode nu iau o
$ommi£Cu regretele de rigoare, dar nu
pot să-l servesc pe bunul meu amic Marius decît cu prognoza solunarelor pe care o am la dispoziţie; rămîne să compare el, din sursa sa, cum se împacă prognozele. D eci, prognoza pentru săptămîna 14-20 martie: sîmbătă 14 şi duminică 15, două zile de stat acasă (şanse schimbătoare); luni 16 - şanse bune; marţi 17 - şanse foarte bune; miercuri 18 - şanse bune;
•joi 19 şi vineri 20 - şanse foarte bune. în încheiere obişnuita urare: ‘T ir întins” celor ce-şi vor încerca sansa.
Victor PESCARU
F o n d u l M o n e t a r I n t e r n a ţ i o n a l - o “ s t r u c t u r ă t e h n o l o g i c ă ” d e p ă ş i t a
d e v r e m e , m a r c a t ă d e r e ţ e t e l e d e a c u m c i t e v a d e c e n i i ’
La ora actuală, Fondul Monetar Internaţional, înfiinţat la puţin timp după încheierea celui de-al doilea război mondial în baza acordurilor de la Bretton Woods (SUA) numără aproape 200 de membri, România fiind printre primele ţări socialiste care au aderat la FM I şi Banca Mondială şi prima care “s-a supărat” şi a decis să ramburseze toate creditele într-un timp foarte scurt, care a costat mult poporul român. Nu judecăm acum dacă a procedat bine sau nu Ceauşescu în privinţă datoriei externe şi în primul rînd a celei contractate cu FMI, subliniem doar faptul că Guvernul Ungariei a decis
săptămînile trecute să ramburseze în avans datoriile faţă de FM I şi să se bazeze, în principal, pe credite de pe piaţa privată de capital Or f i ştiind cei din Guvernul Ungariei de ce au luat această decizie.
De cîţiva ani buni sîntem în fierberi atunci cînd se apropie negocierile unor tratate cu FM I. Guvernele postdecembriste s-au comportat diferit, de la un an la altul, cu negociatorii instituţiei respective, iar aceştia au devenit tot mai agresivi pînă la a impune politici inacceptabile condiţiilor ţării noastre, dar adesea acceptate pentru ... o mai bună imagine a României în exterior.
- r
fi
w m
-.1■ l
1 1 1 I i i
% . : u v
Reprezintă politicile FMI
factori de progres?
Fondul Monetar Internaţional este o instituţie carc împrumută bani ţărilor care le solicită credit, iar FMI ca oricare instituţie de acest fel vrea sâ ştie cum se cheltuiesc banii, să aibă garanţii că vor fi rambursaţi, cu dobînda aferentă, la termen. Că nu-şi va pierde banii, în fond. O fi reprezentat politicile FMI, o bună perioadă dc timp, factor dc progres; o fi contribuit cl la
Cu o politică credibilă şi
eficientă ne putem
dezvolta şi fără ! dolari de la FMIîn rap o rtu rile cu FM I
con tează , acum , m ai p u ţin e lib e ra rea u n e i n o i tran şe trimestriale de împrumut de ceva peste 80 milioane dc dolari. Cu
sau coborî în ochii oamenilor de afaceri. Dar nu cred că unul sau mai m ulţi din indicatorii de sinteză din buget decid imaginea unui guvern, credibilitatea lui, a ţării sale, cît modul în care îşi respectă programele, angajamentele luate faţă de partenerii din ţară şi străinătate.
Ieşirea din criza în care ne aflăm - in d ife re n t c in e va guverna ţara de aici înainte - depinde în cea m ai mare parte dc noi înşine. Numai că actuala
merge! Ne chinuim de peste opt ani de zile şi mergem precum racul, pe cînd alte ţări din zonă ne-au salutat din mers, nu doar spre NATO şi UE, ci spre alte zone ale dezvoltării.
Se amplificai criticile
la adresa politicii FMI
accelerarea dezvoltării unor state, dar sc parc că politicile sale nu mai sînt eficiente. Dc ce? Pentm că aplică una sau două reţete, dc peste 40 dc ani de existenţă, deşi lumea s-a schimbat fundamental de atunci. Există o foarte marc diversitate dc situaţii, care evoluează în timp şi spaţiu, dar FMI nu a făcut marc lucru în a se adapta noi/or condiţii. Mai mult, FMI se amestecă grosolan în orientarea politicilor economice ale statelor pc carc lc creditează, dictează politici carc dc cclc mai multe ori s-au dovedit a fi ineficiente; şi FMI nu răspunde în faţa nimănui dacă proiectul, proiectele, politicile sc dovedesc ineficiente sau chiar falimentare.
Nu am intenţia de a-i apăra pc guvernanţi pentru eşecurile din relaţiile cu FMI în 1997 şi de lâ începutul acestui an. Partea lor de vină este aceea că nu şi-au îndeplinit propriile programe de guvernare, că au scăldat-o cu reforma, câ au împins şi mai mult ţara spre marginea prăpastiei. Nu cred că ministrul F inanţelor, Daniel Dăianu, care are, în ultimă instanţă răspunderea în faţa Executivului pentm construcţia bugetului şi . derularea operaţiunilor bugetare, trebuie sâ ia. lecţii de la Poul Thomsen în acest scop. Este uşor pentru negociatorul şef al FMI în relaţia cu România să zică “tfiăriţi TVA de la 22 la 30 la sută”, spre exemplu, sau diverse alte taxe, impozite şi preţuri. FMI atîta ştie de peste 40 de ani, să facă reformă doar prin austeritate, prin restrîngerea consumului intern, închiderea de întreprinderi etc. Domnul Dăianu şi ceilalţi colegi ai domniei sale ştiu cum să facă un buget acceptabil condiţiilor din 1998, dar nu este lăsat în pace • în primul rînd de neprofesioniştii din Guvern, de politicienii care n-au de discutat acum altceva decît despre buget şi dem iterea lui C iorbea şi form area unui nou cabinet. Politicienii sînt mai mari ffînari în construcţia bugetului decît Poul Thomsen.
C itim în tr-o prestig ioasă publicaţie: “FMI a jucat si îi
scrie influentul analist Robert Kuttner în “Washington Post” are un singur model de program economic pe care-1 impune în cazu l o ricăre i c rize: “STRÎNGETI-VĂ CUREAUA ŞI D ESC H ID EŢI-V Ă PIEŢELE”, oferind în schimb ajutor financiar. La rîndul său, Jeffrey Sachs scrie în “Financial Times”: “FMI este o instituţie secretă , care nu^şi explică, p rac tic , n ic iodată dec iz iile politice”; “Lumea acceptă, fară
ETJItO M O N EY:" R e t e t a o b i ş n u i t ă a F M I e s t e a u s t e r i t a t e a "
S i ................ i e ...... .............................. .............................. lipii*.....................
Omenirea înfruntă cea m ai .marc criză economică dc la cca din anii 1930 şi nimeni nu are o soluţie a problemelor, cu a tî t m ai p u ţin F o n d u l M onetar Internaţional. Sc acordă foarte multă încredere FMI câ va găsi atît modalitatea dc finanţare, cît şi politicile pentru a aranja lucrurile. O ricum institu ţiile Bretton W oods au fo s t c re a te în urm a consecinţelor crizei din anii 1930 pentru a asigura că nu sc va mai repeta niciodată o asemenea evoluţie. Dar, este evident faptul că FMI este depăşit dc situaţie, deoarece se prăbuşesc una după alta pieţele aflate în dezvoltare. Dacă nu va exista o regîndirc completă şi imediată, criza din 1997 va fi cunoscută ca una pc care FMI mai degrabă a coordonat-o, decît ca o remediere.
Problema este că FMI a tratat un singur fel dc boală atît dc mult timp încît acum arc un singur remediu. Chemat dc obicei sâ asiste ţâri care cheltuiesc mai mult decît îsi pot permite (cum este cazul Romanici de opt uni dc zile - n.n.) caracterizate prin deficite bugetare, im porturi mari dc produse dc lu x , in f la ţie şi cicditc ncpcrlbrmantc - reţeta obişnuită a FMI este austeritatea. Politicile monetare şi fiscale Uvbuie sâ fie severe pentru a pune ordine în tară. O recesiune provocată de o politică fiscală funcţionează destul de bine. deoarece micşorează substanţial cheltuielile dc consum si importurile. FMI a prescris acest medicament atît de mult timp încît acum guvernele si mai ales
băncile centrale reacţionează automat la dificultăţi prin “apăsare pe frină” (programe dc austeritate).
înccreind să rezolve criza din Mexic, la începu tu l anu lu i 1995 FMI si-a trăit experienţa celor mai bune ceasuri. Cu un puternic suport american a strîns un pachet în valoare dc 50 miliarde LSD pentru a restabili încrederea si pentru a ajuta Mexicul să se refacă în urma efectelor unei expansiuni m onetare, excesive carc a ab so rb it importurile.
Greşeala este dc a trata Asia în acelaşi mod ca Mexicul. Problemele Asiei nu sînt rezultatul unui consum excesiv, ci al unei supraproducţii. Regiunea este cunoscută pentm politicile de consum prudente. Inllaţia este scăzută, iar rezervele valutare - pînâ în m om entul în carc au fost risip ite pc operaţiuni inutile dc susţinere a monedei naţionale - erau mari. Dar economiile şi investiţiile erau mult prea mari. Ţările asiatice au investit aproximativ 30 la sută din P113 pe an. cu Thailanda avînd o cifră enormă dc 40 la suta. deasupra oricărui calcul dc amortizare, necesităţile de forţă dc muncă si îmbunătăţirile tehnologice. Acest lucru a creat o capacitate excesivă si o producţie exagerată carc. în lipsa unei pieţe interne puternice, a ajuns pe piaţa mondială determinînd prăbuşirea preturilor la export.
Răspun/înd Ia această criză prin clasicele măsuri ale FMI de austeritate, situatia s-a agravat. Acest lucru va arunca tarile într-o spirală a unei cercii mai mici dc rambursare si a mai inullot falimente. Spre deosebire
dc Mexic, Asia nu are un vecin prietenos ea SUA, care să o scoată din recesiune. Odata sfîrşit războiul rece, SL'A se simte mai puţin obligată fată de regiune, în timp cc Japonia este ori prea “bolnav ă”, oii nepăsătoarc ca sâ se implice. Chinei i-ar plăcea mult rolul, dar nu are putere economică. Pentru a se restabili. Asia va trebui sa ducă po litic i fiscale expansioniste folosind politica fiscală pentru a stabiliza economia. Facînd abstracţie de argum entele d'c ordin psihologic, guvernele vor trebui sa fo losească banii publici pentru recapilalizarea băncilo r şi pentru a elimina creditele neperformante. Ga o instituţie care s-a îndepărtat mult de originile Kcyncsienc, FMI gâseste aceste remedii ca fiind greu acceptabile. Dar natura crizei face ca soluţiile tipizate sa nu funcţioneze şi ca economiştii sâ fie
Soluţia tip FMI în a asista ţările eu probleme este total neadecvală. Chiar şi economiştii a căror filosofie economică este strîns legată de cea a FMI nu cred câ acesta deţine controlul, hi critică FMI pentru câ nu s-a tniscal destul de repede şi pentiu că a eşuat sâ pună în carantină Thailanda pentru a preveni râspînditea
Abordarea dură a FMI este aceea câ guvernele ori fac exact ceea ce le spune FMI, ori tara este lăsată să intre in încetai e de plăţi.
sau fară ci, România tot acolo este. Problema se pune puţin altfel: da, nu suma în sine este d e im portan ţă c ap ita lă , c ît relaţiile cu acest FMI care, încă, mai reprezintă un semafor, un far, un semnal în sens general, pentru lumea fmanciar-bancară internaţională. FM I, fiind în raporturi cu un număr atît de m are de sta te , face analize, studii, dă verdicte, te poate ridica
situaţie politică din ţară nu creează cad ru l favorab il construirii unei politici eficiente - care să se şi aplice - pentru a scoate ţara din necaz. Dragi politicieni, decideţi-vă: ori e albă, ori e neagră. Cei care sînteţi acum la putere decideţi-vă dacă mai mergeţi împreună - şi atunci terminaţi cu scamatoriile: dacă nu, despărţiţi-vă şi lăsaţi pe alţii să conducă tara. Asa nu mai
joacă pur şi simplu, în foi de viţă, pe g u vernan ţii de la Bucureşti”.
Să fim chiar atît de naivi şi să, nu ne dăm seama de acest lucru? Nu sînt informaţi guvernanţii, politicienii români ce mai zice lumea bine cunoscătoare despre ce este acum FMI? Dacă nu ştiu - ceea ce mă îndoiesc - le oferim noi un mic documentar.. Fondul Monetar Internaţional,
să clipească, ideea că detaliile esenţiale-ale programului FMI ţrebuie să rămînă confidenţiale, ch ia r d acă aceste d e ta lii
" in f lu en ţează b unăsta rea a milioane de oameni, fară a mai pune la îndoială că cei care iau deciziile nu sînt responsabili în faţa nimănui”; “Este dincolo de orice logică să crezi că un grup de o mie de economişti, instalaţi în Strada 19 din Washington ar
: putea impune un anume modi viaţă aproape unui miliard jumătate de oameni care trăis în 75 de state în curs t dezvoltare”.
în “The Wall Street Europe” se scrie: “FMI confe| să creadă că programele pentru ţările în criză sînt conţ constructive. Neţinînd conţi efectul nociv al prescripţii; sale privind menţinerea it; m onede slabe şi creşte fiscalităţii, FMI perpetud| prem isele pentru continua® crizei, aşa cum o face în of" Indonez ie i. Bugetul austeritate planificat de Pj pentru Indonezia se bazeazii estimarea absurdă a unei ini de 9 la sută şi a unui excel bugetar, într-un moment ins veniturile la bugetul statuie scăzut drastic, iar cheltui trebuie neapărat să creaseşi necesităţi de protecţie sociali TIM P ’ CE PACIENŢI. SU FERĂ , FM I DEPLÎK FA PTU L CÂ FAMIL ACESTUIA REFUZĂ SĂ-II SÎNGE ÎN CONTINUARE
Program ele FMI eşuet invariabil, deoarece viole numeroase principii economi în prim ul rînd igffi conexiunea cauzală directă il âs deprecierea monedei naţional inflaţie. FMI “penalizează” ţi pentru că investesc prea a dat fiind că nici un recomandat de FMI nu prevf] creştere economică pe ten* scurt”. '
(Pentru a întregi imagif FM I prezentăm, alăturat in te re sa n t text publicat “EUROMONEY”)
N u m ilităm pen întreruperea relaţiilor cu FM, nici o instituţie internaţionalii cazul FMI din păcate, lutf financiară consideră câ esf in s titu ţie supremă carc calificative diverselor ţări, i influenţează'opţiunile oameni' d e afaceri.' Chiar aşa stfo lu c ru rile , cred că forţa t influenţare a FMI a scăzut df importanţă.
Este bine ca factorii de dc® din România să reţină câ FMj Banca Mondială, alte institut similare vrînd-nevrind reprezi şi alte interese decît cele ale ta Sînt suficiente exemple c'd acordarea de împrumuţi^ pentru anumite programe se fad cond iţionat şi afecteazl interesele economice ale ţării iicauza.
Ion GOW
c
l
w
BURSE-FINANU-BÂNCI sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 (J3)
|0A DE VALOIUI BUCUREŞTI1 3 m a r t i e 1 9 9 8 #
^ —Ţ Denumire so c ie ta te | VN j V a r | Cu m p . \ V ln z . |d * * c . | In c h . j N r.tiz | -------
Piaţa mobiliară RASDAQ - 13.03.1998C a te g o ria I ( 14- soc ie ta ti )
gSw-
şC -ţl—-«Sa—iîţ—5t*L-sjKe—g —
COMPA SIBIU
ALRO SLATINA
ARCTIC GĂIEŞTIAUTO MOBILE DAC IA PITEŞTIazo m u reş t g .m u r e s
pi FT! TROAPARATAJ BUCURES"Q ILTERM INAL C O N S TA N TAOLTCHIM RM. VALC EAQTEUNOX TA R O O V IS TEPOUCOLOR BUC URESTIŞANTIERUL NAVAL constamtaSOFERT BACAUTERAPIA C LUJ-NAPOC A 15500 1370O 15000 15500Total ca te g o r ia I 2,239C ategoria a I t e (7 6 so c ie ta ti )AEROSTAR BACAU 2 5 0 0 0 2 5 7 5 0 6 0 0 0 5 8 5 0 5 6 0 0 2 4AEROTEH B U CUREŞTI • . 2 5 0 0 0 O 8 2 5 0 8 7 0 0 8 2 0 0 8 3 0 0 8
" ALBAPAM ALBA IU U A IOOO -1 7 1 0 7 1 0 7 1 0 7 0 0 2 8
jjHC
AUMENTARA C LU J - NAPO C A 1 0 0 0 2 8 9 0 9 4 0 9 0 0 6 9 0 2 2AMC O O T O P E N I ~ 2 5 0 0 0 - 2 1 8 5 0 0 1 9 9 0 0 1 6 1 0 0 1 9 0 0 0 5
tit ~ ~ AMEP TEC U C I 1 0 0 0 O 7 3 0 7 6 0 7 3 0 7 3 0 4
8 ___ AMONIL SLO B O ZIA 1 0 0 0 3 5 1 0 5 1 0 4 9 0 5 0 0 6 5AMYLON SIB IU 1 0 0 0 O 6 4 0 7 0 0 O O 0
6 - i -
ÎW
APCAROM BUZĂU IOOO 1 7 6 0 7 7 0 7 4 0 7 7 0 41APSA BAIA MARE . . 1 0 0 0 -4- 5 5 0 5 8 0 5 5 0 5 5 0 1ARMATU RA C LUJ - NAPOC A 1 0 0 0 - 2 3 4 6 0 35 0 C 3 4 6 0 3 4 5 0 9
K l -gy
ARTROM SLATINA 2 5 0 0 0 1 015C 6 2 0 C 6 1 5 C 6 1 5 0 1 4ASTRA VAG O AN E ARAD 2 5 0 0 0 0 6 9 0 0 7 0 0 0 6 8 5 0 6 9 0 0 1 0
ÎJR AURORA TG .FR U M O S IAŞI 2 5 0 0 0 8 2 3 6 0 0 2 8 4 0 0 2 8 0 0 0 2 6 6 0 0 5rtY BA N C A TRANSILVANIA CLUJ 1 0 0 0 -1 3 6 0 0 3 6 5 0 3 6 0 0 3 5 5 0 2 0
î f COMP.HCTELtERA INTERCOMflNENTAL 1 0 0 0 1 2 4 5 0 2 5 0 0 2 5 0 0 2 4 5 0 8 7C A RBID-FO X TARNAVENI 1 0 0 0 - 2 2 1 5 0 2 2 0 0 2 2 0 0 2 2 0 0 2 4CARBOC H IM C LUJ-N A PO C A 2 5 0 0 0 A 9 4 0 0 9 9 0 0 9 0 0 0 9 3 0 0 15
Wi CARMETAPLAST DEVA 2 5 0 0 0 0 6 5 0 0 9 0 0 0 6 5 0 0 6 5 0 0 1te C A R N E A R A D - 2 5 0 0 0 1 3 0 5 0 3 1 0 0 3 1 5 0 3 0 5 0 3te CASIROM T U R D A 1 0 0 0 9 40C 4 2 0 3 2 0 4 4 5 7 8îs* C ER C O N ARIE&Ut CAMP-IA-TUR2II 2 5 0 0 0 - 1 2 1 0 2 0 0 1 0 7 0 0 1 0 0 0 0 1 0 2 0 0 11fu CM IM OPAR B U CUREŞTI 2 5 0 0 0 0 1 4 1 0 0 1 4 4 0 0 1 4 1 0 0 1 4 1 0 0 2tip ' C !PR O M PLOIEŞTI 1 0 0 0 2 1 0 3 0 1 0 4 0 1 0 0 0 1 0 3 0 8 5y COM ELF BISTRJTA 2 5 0 0 0 -1 3 5 0 0 3 6 0 0 3 5 0 0 3 5 0 0 5CON C O N D O R DEVA 2 5 0 0 0 O 2 7 5 0 3 0 0 0 O O 0cos COMB. DE OTELURI SPEC. 2 5 0 0 0 - 1 0 9 7 0 0 1 0 0 0 0 9 3 5 0 9 6 5 0 2ÎOR D O R O B A N ŢU L PLO IEŞTI 3 0 0 0 - 3 2 7 5 0 2 8 0 0 2 8 0 0 2 7 5 0 81ILK ELCO ND ZALAU 1 0 0 0 3 1 3 7 0 1 4 3 0 1 3 3 0 1 3 7 0 71SA ELECTROC ERAM ICA T U R D A 2 5 0 0 0 O 1 5 6 0 0 1 7 0 0 0 O 0 0EXP C O M P. E N E R G O P E T R O L «*«»■ 2 5 0 0 0 0 1 7 6 0 0 1 8 0 0 0 1 7 6 0 0 1 7 9 0 0 7TU ERMAT PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 - 9 5 0 0 0 6 5 0 0 5 0 0 0 5 0 0 0 2m. FELEAC U L C LUJ-N A PO C A 1 0 0 0 5 720 790 720 7 6 0 8■sp FORAJ S O N D E PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 6 4 2 0 0 4 5 0 0 . 4 5 0 0 4 5 0 0 2w FORAJ S O N D E C RAIOVA 1 0 0 0 - 5 5 5 0 5 5 0 5 3 0 5 5 0 .7RX G R JM E X TG . JIU 2 5 0 0 0 - 8 4 3 5 0 4 8 0 0 4 3 5 0 4 3 5 0 3DJ HIDROJ E T BREAZA 2 5 0 0 0 1 3 7 1 0 0 6 0 0 0 7 0 0 0 8 0 0 0 - 2
Ml . I.A I.F .O . ZALAU 2 5 0 0 0 3 5 2 5 0 5 5 0 0 5 1 5 0 5 2 0 0 5pff IMPACT B U CUREŞTI 6 0 0 0 A 1 3 5 0 0 1 4 0 0 0 1 4 0 0 0 1 4 0 0 0 1F - IN DAQ RARA A R A D 1 0 0 0 -1 4 4 5 4 5 0 4 5 0 4 4 9 12fSRM IN D U STR IA SÂRM EI oamtiatum 2 5 0 0 0 1 6 1 5 0 6 2 5 0 6 1 0 0 6 1 5 0 13
r M. P. IR IS BARLAD 1 0 0 0 O 8 0 0 8 1 0 7 9 0 8 1 0 2 8[!uef M EFIN S IN A IA 2 5 0 0 0 1 0 7 4 0 0 7 7 0 0 7 0 5 0 7 5 0 0 5k MOBILA A LFA O R A D EA 1 0 0 0 - 1 3 6 0 4 0 5 4 0 1 3 8 5 6[idOB M O B ISSEB ES 2 5 0 0 0 5 0 4 5 0 0 0 4 5 0 0 L 4 5 0 0 1HOL M OLDO M O BILA IAŞI 1 0 0 0 2 2 8 0 2 8 2 2 8 0 L 2 8 0 2 4HPN M OPAN T G . MUREŞ 1 0 0 0 1 9 1 0 9 4 0 9 0 0 9 1 0 3 0|HPR MO PARI V RÂMNIC U VALC EA 1 0 0 0 -1 7 5 0 7 7 0 7 3 0 7 5 0 1 2HPG M O R A R IT PA N IFIC A ŢIE G A LA 1 0 0 0 0 9 3 0 1 0 0 0 9 2 0 9 4 0 4 2NVM NAVLO M AR BUC URESTI 2 5 0 0 0 0 1 6 0 0 0 1 6 3 0 0 1 6 0 0 0 1 6 0 0 0 9
L NAVOL OLTENJTA IOOO o 4 9 8 5 0 0 4 9 5 4 9 8 1 4N£P. N E P I UN C A M PIN A 2 5 0 0 0 0 3 1 0 0 3 1 5 0 3 1 0 0 3 1 0 0 2|NCL N IC O U N A IAŞI 2 5 0 0 0 o 4 0 0 0 4 5 0 0 0 0 0PCA“* PECO A R A D 1 0 0 0 0 1 2 5 0 0PL PROD PLA ST BUC URESTI 2 5 0 0 0 2 2 3 3 0 0 2 3 7 0 0 2 3 0 0 0 2 3 2 0 0 13
PRO DVINALC O C LUJ - NAPOC 1 0 0 0 - 2 8 9 0 9 2 0 9 0 0 8 9 0 1 0PRO M E T BEC LEAN 2 5 0 0 0 0 4 5 0 0 5 8 0 0 0 O 0ROB R O B IN E TE IN D U STR IA LE bac, 2 5 0 0 0 A 8 3 0 0 8 3 5 0 8 4 0 0 8 3 0 0 3 53 AN E V IT A R A D 1 0 0 0 0 O 4 2 5 0 4 3 0 0 4 3 0 0 4 3 0 0 2
T ŞANTIERUL N A VALTULjC EA 2 5 0 0 0 0 4 7 5 0 5 0 0 0 O 0 0OEM 3EM A NATO AREA B U C U R E S T 2 5 0 0 0 - 2 4 2 5 0 4 5 0 0 4 2 5 0 4 2 5 0 7
SIDERTRANS CALARASl 10O 0 -1 3 6 8 3 7 5 3 6 6 3 6 8 1IX 3ILC O TU B ZALAU 2 5 0 0 0 2 2 1 2 0 0 0 1 4 5 0 0 1 1 2 0 0 1 4 5 0 0 4 53IN T E R O M C LUJ-N A PO C A 2 5 0 0 0 0 1 1 5 0 0 1 1 7 0 0 1 1 8 0 0 1 1 7 0 0 2MZ SINTEZA O R A D E A 1 0 0 0 - 3 7 9 0 8 1 0 8 1 0 8 0 0 5 7
f ŞIRETUL PAŞCANI 2 9 1 3 4 - -6 4 4 0 0 0 45400 4 5 4 0 0 4 4 0 0 0 13SOMES DEJ 2 5 0 0 0 1 3 2 5 0 3 3 0 0 3 2 5 0 3 2 5 0 1
jIR STRATUS M O B BLAJ 1 0 0 0 0 4 5 3 4 6 0 4 5 0 4 5 3 11rO M IR IS IAŞI 2 5 0 0 0 - 6 3 6 5 0 3900 3 9 0 0 3 6 0 0 3U R IS M TRMtSlkVAKIACtUJ-tlA OC* 2 5 0 0 0 O 8 8 5 0 9 5 5 0 8 8 0 0 9 0 0 0 3r* J.C .M . R ES ITA 2 5 0 0 0 O 5 2 0 0 5 6 0 0
JA M T O R A D E A 1 0 0 0 - 2 4 9 5 © 2 0 4 9 1 4 9 1 8JZTEL PLO IEŞTI 2 5 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 6 0 0 1 1 3 0 0 1 1 5 0 0 7✓ES Sk3 H ISO ARA 2 5 0 0 0 6 6 7 0 0 7 8 0 0 7 0 0 0 7 8 0 0 3
F SAMARUL BUZĂU 1 0 0 0 8 5 1 0 5 3 0 5 0 0 5 2 0 3 0** SIM TU B ZIM N IC E A 2 5 0 0 0 O 7 1 0 0 6 6 0 0
Total c a te g o r ia a ll-aTotal c a te g o r ia 11 II
1,209
O ferta p u b lica O E P A B u c u ra s t lTOTAL GENERAL
Cursuri pe plala valutară anunţate de BNR în data de 13.03.1998DENUMIREA VALUTEI
jfflUNG a u s t r ia
j OUR AUSTRALIA IŞAN’C BELGIA
“OLAR CANADA
ELVEŢIAi!«tCA GERMANĂ
®R0ANA d a n em a rca
f^ETAS SPANIA
^RCA FINLANDEZĂ
FRANŢA
STERLINA
■HŞA italia
^JAPO iMAS[)EN OLANDA
iîîţOANE NORVEGIA
IŞTOd o s PORTUGHEZţO.ANE SUEDIA
^OlARSUAt(S_ .Bsr
CURSU L I n l e i
628,00
5430,00
214,005724,00
5432,00
4416,00
1158,00
52,09
1454,00
1317,00
13408,00
4,4962,84
3918,00
1060,00
43,171010,008072,00
8755,0010825,00
la casele de schimb valutar din Ciuj-Napoca
In data de 13.03.1998
VALUTASSUA DM
CUMPĂRARE 8180 4480
VÎNZARE 8280 4580
M jace următoarele precizări în lemtură cu aceste cursuri;• Cursurile incluse In această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare ^zate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.
^ Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii t|ve de schimb valutar şi înregistrări contabile.
Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei
- persoane fizice % persoane jurid ice - %Bănet la
vadara 1 tuni 2 luni 6 luni 9 luni 12 )un(BCR* 12 82 54 54 85 88BANCOREX* 18 87 52 * 52 82 82BRO* 14 SS 60 61 81 83
14 • 62 65 67 89BA* 14 - 60 61 62 62 82Bane Poat* 18 27 41 45 47 82Ion Tiriac* 12 57 70 65 67 81BANKCOOP* 14 58 ' 60 61 62 82Bucureşti 12 80 - - - .
Transilvania 14 55 46 46 48 45Românească 18 60 55 52 .52 60CEC 18 50 52 56 • - «0ALIANŢA 20 54 56 58 SS 62Albina* 12 60 62 62 62 62BJ.R.* 18 se 60 49 49 58LOIALCOOP 1ft 40 42 - - -
Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 tuni
BCR 12 53 54 54 55 55BANCOREX 15 52 47 47 47 47BRD 14 55 60 61 62 63BA* 14 60 61 62 63 63Banc Post* 13 35 37 38 • 41(onŢirtac* 13 55 65 . 60 - 62BANKCOOP* 14 55 60 61 62 63Bucureşti 13 ' 45 ‘ * - - .Transilvania 14 .40 38 38 35 35Românească 18 50 54 53 52 50CEC 12 - - - - 35Albina 12 50 52 52 52 52BJ.R. 17 46 55 43 43 41LOIALCOOP 16 40 42 - - ■ -
V r e ţ i s ă fiţi la
c u r e n t c u e v o l u ţ i a
v a lo r i i a c ţ i u n i l o r p e B .V .B ş i R A S D A Q ?
D o r i ţ i s ă fiţi la
c u r e n t c u e v o l u ţ i a p ie ţ i i i m o b i l i a r e
l o c a l e ?
V ă i n t e r e s e a z ă
d o b î n z i l e ş i
c u r s u r i l e d e s c h i m b a l e l e u l u i ?
D a c ă r ă s p u n s u l
e s t e D a , a t u n c i
c it i ţ i , z i l n ic , a c e a s t ă
p a g i n ă .
Piaţa imobiliarăZONA
GARSC . (tnilioi
NIERE ine lei)
APART. 1 CAM.
APART. 2 CAM. (mtL lei)
APART. 3 CAM. (milioane lei)
APART. 4 CAM. (milioane ta)
Coaf. 1 Coof. 2 (mii. Iei) Conf. 2 Conf. 2 Conf. 1 Conf 2 Coof. 1 Coof 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -Manftstur 6666 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Marâsti 55-65 43-48 70-80 90-140 - 120-160 - 120-150 -Zonlor 62-67 ” 70-80 90-110 * 120-140 120-150 -Pata * • 80-100 120-150 - 140-160 - 200-250 -
Centra 100-120 - 90-130 120-160 - . 150-170 - 130-150A. Mnreeanu • ■ - 120-160 * 150-170 200-250 *
Iri* 55*60 - * 70-90 -* 85-100 - 80-100 -Grigoreşcu 62-65 “ 65-75 88-100 75-80 110-130 - . 120-140 -
Gruia 50-50 45-50 - 75-90 - 85-100 - 90-100 -CHIRII
Gheorgheni 1S0DM 130DM 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -Manâstur 250DM 150DM 100 S 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$Măritai 120DM 120DM 100 S 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -Zorilor ÎSODM 150DM 100$ 100-150$ - 100-150$ 100-200$ -
• * 100$ 100-150 $ - 100-150$ - 100-200$ -Centru * . " 120$ 100-150 3 - 100-150$ - 100-200$ -
A. Muresanu ” - 100$ - 100-150$ - 100-200$Iris 100DM ■ - 100$ - - . 100-150$ - 100-200$ -
Grigoreşcu 150DM 130DM 100-150 DM 100-150 $ - 100-150$ - 100-200$ -Gruia 10GDM
' * 100$ - 100-150$ - ‘ 100-200$ -
ţii) sîmbătâ-dumincă, i 4-15 martie 1998 PAGINA CU TINERI cSe sftlj0]
T O P U L
ÎNCHIRIERILOR VIDEOîn săptăm îna 1 - 8 martie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10
JOC ÎN DOIDouble Team
CRIMĂ LA NR.1600 MurderAt 1600
ANACONDA Anaconda
PRIETEN Şl DUŞMAN r TheDevil’sO w n JERRY MAGUIRE
JerryMaguire PACOSTEA
ThePest ULTIMA AVENTURĂ
LastActionHero PICASSO - ARTIST Şl DEMON
Surviving Picasso CANDYMAN
Candyman , ANUNŢ LA MICA PUBLICITATE
SingleW hiteFemale
Cronică de film:
Regia: Luis LlosaProducător: Vema Harrah, Leonard Rabinowitz, Carole LittleScenariul: Hans Bauer, Jim Cash, Jack Epps Jr.Cu: Jennifer Lopez, Ice Cube, Jon Voight, Eric Stoltz, Danny Trejo ■ .Casa de film: Columbia Tristar
A N A C O N D A ! 0 pasiune p e n tru un tînăr
TALON CONCURS nr.(16ÎNTREBARE: Unde se petrece
| acţiunea în "ANACONDA”?RĂSPUNS:
N u m e , p r e n u m e : _
A d r e s a
I Telefon
( Răspunde corect ţi poţi cîştiga unul din cele 2 abonamente video GRATUITE incluzînd
ţi 3 închirieri GRATUITE la Magazinul J HOLLYWOOD MUSIC & FILM ' B-dul Eroilor n t 16-18. Depune talonul la adresa l magazinului, pinâ la data de J
' miercuri, 18 m artiecu mcnţfimea CONCURS HOLLYWOOD j
Pădurea tropicală braziliană are o proprie şi paradoxală ordine. Adevărate bijuterii ale junglei, păsări de neon strălucesc printre coroanele copacilor preistorici, în timp ce maimuţe capricioase şi agile se caţără printre crengi. Aligatori colţuroşi şi şerpi unduitori se furişează prin apa întunecată a Amazonului. Această încrengătură de viaţă devine curînd un labirint înşelător. Pericolul pîndeşte pretutindeni pe’Amazon, iar băştinaşii se dovedesc a fi pe cît de exotici, pe atît de periculoşi. Iar în mijlocul junglei sălăşluieşte cel mai periculos şarpe din lume: ANACONDA.
O echipă de documentarişti pătrunde în această lume misterioasă, înarmată cu aparate de filmat, echipament
‘de sunet şi un optimism caracteristic neştiutorilor... condusă de antropologul Steven Cale (Eric Stoltz), echipa include o tînără regizoare, Terri Floies (Jennifer Lopez), un cameraman, Danny (Ice Cube), un inginer de sunet, Gaiy (Owen Wilson) şi managerul de producţie Denise Kalberg (Kari Wuhrer). Ei pornesc într-o expediţie pe rîu în căutarea legendarului trib de indieni Shirishima. Exploratorilor li se alătură Paul Sarone (Jon Voight), un singuratic charismatic, care şi-a petrecut mulţi ani diri viaţă în junglă. Sarone cîştigă simpatia celorlalţi membri ai grupului, fară a reuşi însă să le cîştige încrederea. El susţine că ştie unde pot fi găsiţi indienii Shirishima, trezindu-le astfel interesul membrilor expediţiei.
Sarone are însă propriile sale motive să atragă echipa cît mai adine în ţinutul acesta. Scopul său este de a găsi un şarpe anaconda uriaş, un animal de pradă atît de înspâimîntător incit a devenit o legendă. Sarone este dispus să sacrifice orice şi pe oricine pentru a-şi întilni adversarul. Obsesia lui Sarone împinge membrii expediţiei direct în îmbrăţişarea mortală a monstrului, fiind nevoiţi astfel să recurgă la cele mai neobişnuite mijloace pentru a scăpa cu viaţă.
Compania Sony Pictures Imageworks (SP1) care a realizaf efectele speciale din acest film a contribuit şi la realizarea unor alte filme precum: Michael, The Ghost and The Darkncss, The Cablc Guy, Phenomcnon, The Craft, Wolf, In The Line of Fire şi Spccd.
în lumea noastră tulburată de valori strîmbe, în care 90 la sută dintre tinerii pe care îi cunosc bîntuie cu regularitate străzile, discotecile şi sălile de biliard, ocupîndu-şi timpul liber cu nimicuri, întîlnirea cu un tînăr, unul din valorosul procent rămas, de 10 la sută, este un moment reconfortant.
Alexandru Gheţa este unul dintre aceşti tineri. Absolvent al Liceului Industrial nr. 1 din D ej, de - m eserie : sudor, Alexandru este în acelaşi timp un pasionat al sculpturii. Şi dacă începuturile în artă au fost timide, ultimii ani au fost favorabili unei cristalizări a ideilor şi găsirii propriului drum. Simpozionul de sculptu ră în aer liber “SAMUS 96” organizat la Dej a fost un alt imbold, contactul direct cu arta şi creatorii ei limpe- z indu -i, de asem enea, intenţiile. Pe plan ideatic şi-a descoperit L a fin ită ţi cu scu lp to ru l c lu jean Radu Mo'raru în timp ce, ca tehnică şi stil s-a apropiat mai mult de francezu l L ou is M elcky- Perrone, pasiunea comună pentru marmură fiind încă un lian t. D acă francezul s-a în d răg o stit de m arm ură lucrînd la Carrara, Alexandru a descoperit virtuţile acestui m ateria l la ca riera d in Cîmpeni. Păstrînd proporţiile, cei doi autodidacţi au avut,
- Foto: M. VAIDA>: M. VAIDA I
fiecare în parte, ocazia să descopere calităţile marmurei, să descifreze în liniile ascunse într-un b loc n e ş le fu it, sem nele de echilibru şi armonie ale unei aspiraţii spre rigorile clasiciste.
A lex an d ru îl adm iră pe Brâncuşi, citeşte multă filosofie şi lucrări de artă. A vîndut cîteva lucrări, dar mai multe a dăruit prietenilor. O primă realizare este expunerea la G a le riile “B râncuşi” din O radea a trei d in tre scu lp tu rile sale. Următoarea va fi probabil, o personală la Dej, pentru care îl preocupă realizarea unui ciclu de lucrări sugerînd delibera t implicaţiile simbolice enunţate de titlul generic al viitoarei exp o z iţii. D eocam dată, Alexandru este bucuros că a reuşit să-şi construiască un atelier pe care speră să-l doteze tehnic cu toate cele necesare
scu lp tu rii. Lucreazi' deopotrivă piatră şi marmura, I sculpturî mică, preocupaţi] elaborarea abstractă a formei, i Crede că arta abstractă este potrivită transpunerii unei' idei, ideea în sine fiind o | noţiune abstractă, adică, ideea j îşi “cere” şi “găseşte’’ forma ce i se potriveşte...
Ce-1 necăjeşte pel Alexandru? Faptul că viaţa | artistică dejeană lipseşte cai desăvîrşire, câ nu are cu cine, sta de vorbă, nu are cu cine' dezbate anumite problemei legate de artă. I-ar place sa “ucenicească” pe lîngă un maestru, să înveţe... Ar fi păcat să n-o facă şi, zic eu, dacă va lucra alături de ui sculptor consacrat ar fi păcat să crească în umbra acestuia, fără să încerce să-l depăşească!
Magdalena VÂIDA
' Rubrică realizată în colaborare cu TRANS GLOBAL , MEDIA şi HOLLYWOOD MUSIC & FILM
in a t e n ţ ia r i lo r fie t in e r e iîn data dc 19 martie, ora 10, ia sediul DJTS
Cluj (B-dul Eroilor nr. 40, etajul 3) va avea loc licitaţia dc proiecte pentru lunile aprilie, mai şi
iunie. Sînt valabile formularele care se găsesc:.; în posesia organizaţilor de tineret, aceleaşi a. licitaţia anterioară. (M.Î
Stăpinii lumii (VI)R ichard D. Jam es, dc la A phex Twin, un wunderkind
carc, la numai 23 dc ani, a devenit cel mai mare inovator al muzicii, folosind instalaţii electronice proprii, pu f şi simplu geniale (e-mail: www.warp-net.com). L a ra C roft, un alt “copil minune”, la 29 de ani este o mare şi experimentată creatoare dc jocuri video, în care introduce inefabilul feminin; cîştigă 2,5 milioane dolari anual; nu este nicăieri angajată, nu locuieşte nicăieri, este globe trotter din convingere; adresă: interesaţi-vă totuşi la NASDAQ (bursa de. valori neoficială, RASDAQ-ul american) de T onab R a id e r a n d C raft. H en ry Sam uchi şi H en ry Nicholas, cofondatori ai corporaţiei B ro ad C orp , fabricantă de cip-uri, mai ales pentru aparatura de radio-tv- telecomunicaţii (e-mail: [email protected]). Jo ichi Ito , preşedinte al D igital G arage Ine ., al Ecosys Co L td . şi al lui T ransoceanic V entures... la num ai 31 de ani! este socotit un fe l de om al R e n a ş te r ii ... In fo rm atice (e -m a il: [email protected]); pe lîngă afaceri (fparte profitabile) mai este şi ziarist pe INTERNET, în ciberspaţiul care - deja - ne înghite, fiind cunoscut ca un (ciber)cal breaz; viitor uriaş. D an W ieden, director de creaţie la W ieden& K ennedy (adresa: 320 Southwest Washington, Postland, 97 204 SUA), specialist în publicitate (printre clienţi: Nike, Coca-Cola, Microsoft), mai ales pe acest miraculos INTERNET, adevărată “uliţă mare” a satului planetar.
... Aceştia sînt, în viziune franco-americană, stăpînii lumii de astăzi. Mai mult de jum ătate, după cum se vede, aparţin ciberculturii, un domeniu al civilizaţiei omului în care cea mai mare parte apâmîntenilor sînt încă analfabeţi. Cum ciberspaţiul creşte ca în (ciber)basme, este normal să localizăm acolo p u te rea . Eu aş adăuga, totuşi, la lista “stăpînilor” , încă trei personaje: un oarecare Bill (Clinton), un bătrîn bolnav pe nume Boris (Elţîn) şi un uriaş neam ţ num it Helmut (Kohl) - dar ei sînt, nu-i aşa, repede trecători, legile democraţiei restrîng astăzi numărul de mandate, deci şi puterea celor trei.
Ia r aici, în Balcania copiilor mei? Noi, să ne-o spunem în faţă, am fost întotdeauna - şi sîntem şi acum - doar spectatori la marele spectacol de putere al lumii. Aşa că, privindu-ne în oglindă, să oftăm şi, ridicînd din umeri, să ne bucurăm de dulceaţa vieţii de pe-un picior de plai, de pe-o gură de rai. Căci-
ieşire din isiorie, din păcate, nu M |R 0 N 0 V _
Fundaţia SocRaTeE
Caravana COMMODîn perioada 15-25 martie,
în localităţile CIuj-Napoca şi Turda se va desfăşura proiectul O rganizaţiei Democratice a Tineretului “Maris”, intitulat “Caravana COMMOD”.
Prin această acţiune se urmăreşte: informarea a circa1.500 de tineri în domeniile civic şi sanitar; crearea unui grup de susţinere aproiectului pe plan local, format din elevi, părinţi şi profesori; implicarea administraţiei locale şi a mass-media în susţinerea proiectului. .
în opinia organizatorilor, energia specifică vîrstei,
nevoia de apartenenţă la un grup, nevoia de recunoaştere . generează o nevoie de activitate a tinerilor, care în lipsa unei canalizări pozitive poate refula în . diverse activităţi antisociale (consum de droguri, delincvenţă, satanism). în acelaşi timp se • constată o nevoie generală acută a societăţii româneşti de implicare activă a tinerilor în societatea civilă (doar 2 la sută din tinerii români sînt antrenaţi în sectorul neguvernamental). Acest lucru este foarte dificil datorită unui cumul de factori, din care reţinem: un sistem educaţional învechit, bazat pe acumularea şi nu prelucrarea informaţiei; lipsa educaţiei civice în accepţiunea modernă (sisteme de valori depăşite);
marginalizarea tinerilor de către adulţi (neîncredere,n e r e c u n o a ş t e r e acapacităţilor); neimplicarea administraţiei în sprijinirea iniţiativelor tinerilor; lipsa unui cadru de manifestare coerent şi accesibil; lipsa colaborării între şcoală şi familie în procesul educaţional”. Prin dezvoltarea sa la nivel naţional (12 judeţe) şi prin integrarea într-un program complex pe termen lung (1995-2004), proiectul ODT “Maris” sprijină atragerea tinerilor către activitatea în cadrul ONG- urilor şi determină o mai mare implicare a sectorului neguvemâmental în viaţa societăţii şi, în special, în educaţie.
Dintre activităţile programate în cadrul proiectului, la CIuj-Napoca şi Turda, reţinem: dezbateri cu elevi de 15-19 ani, în cursul orelor de dirigenţie, pe teme de comunicare, atitudine civică, atitudine faţă de sexualitate, droguri, delincvenţă juvenilă; şedinţe comune părinţi- profesori-elevi despre comunicarea în acest “triunghi”, nevoi specifice, probleme şi soluţii; seminar de trei zile cu tema “Cooperarea în perspectiva educaţiei permanente”.
Proiectul este sprijinit financiar de DJTS Cluj.
M . T R I P O N
James Cameron - cel mai bun regizor al anului
James Cameron, realizatorul filmului ‘Titanic” a fost desemnat dreptei mai bun regizor al anului de către Asociaţia Regizorilor din Amoia transmite AFP. Acest premiu confirmă statutuî său de favorit în cursa penta Oscar.
Duminică au fost decernate premiile /Asociaţiei Actorilor (SAG). în cadra: acestei ceremonii, Jack Nicholson şi Helen Hunt au primit premiile pentt cel mai bun actor, respectiv cea mai bună actriţă, pentru rolurile din “Ai Good As lt Gets”. Acest premiu îi transformă şi pe ei în preferaţii penw premiile Oscar, ce se vor decerna pe 23 martie. La celelalte categorii, li® rămîne deschisă. Robin Williams l-a învins pe favoritul Oscarului pentru cel mai bun rol secundar, Burt Reynolds, iar cîştigătoarea Globului de Aur, Kim Basinger, a împărţit premiul pentru cel mai bun rol secundar ferii cu Gloria Stuart, actriţa de 87 de ani din “Titanic”. Jack Nicholson, care i- a învins pe Matt Damon, Peter Fonda, Robert Duvall şi Dustin Hoffnffl a ţinut un discurs de acceptare a premiului deosebit de emoţionant, publici aplaudîndu-1 îndelung la scenă deschisă. Helen Hunt, care le-a învins pţ| Judie Dench, Kate Winslet, Helena Bonbam Carter, Robin Wright Pefflf Pam Grier; a fost la fel de emoţionată. “Mă simt ca şi cînd aş fi fost votatj] şefa clasei ’, a spus. Kim Basinger primind premiul pentra cel , mai ’ secundar feminin. Gloria Stuart, care a fost aclamată la scenă deschisă, j a declarat fericită. Mark Addy, unul dintre starurile din “The Full Monty, a fost cel care, în numele tuturor actorilor din acest film, a primit pro* pentru cea mai originală interpretare a unei echipe.
La categoriile de televiziune, marele cîştigător a fost serialul “El (“Spitalul de Urgenţă”) cu Anthony Edwards şi Julianna Margulies dcsencS cei mai buni actori într-un serial dramatic şi întreaga echipă de artişti, cat a cîştigat premiul jrentru cea mai bună interpretare într-un serial dramatic Comedia “Seinfeld ’ a cîştigat două premii: jmul pentru Julia Louis-Dreyf® cea mai bună actriţă în rol secundar şi celălalt pentra întreaga actoricească.' Jerry Seinfeld nu a fost prezent la ceremonie, dar Alexander, Michael Richards şi Julia Louis-Dreyfus i-au telefonat de Pţ scenă. Alexander a spus că ‘In ciuda faptului că nu a fost niciodată pentru nimic în nouă ani, el este totuşi cel mai bogat şi mai star de televiziune”.
Cîştigătorii celei de-a patra ediţii a premiilor Asociaţiei Actorilor de Fii® la Categoria Film sînt: cel mai bun actor: Jack Nicholson - “As Good As lt Gets’ ; cea mai bună actriţă: Helen Hunt - “As Good As lt Gets”; cel oaj bun actor în rol secundar: Robin Williams - “Good Will Hunting”; cea a® bună actriţă în roTsecundar: Gloria Stuart - ‘Titanic”; cea mai bunâecup a uniri film de lung-metraj: “The Full Monty”. La Categoria Televiziune, premiile au fost acordate pentru: cel mai bun actor în serial drama®; Anthony Edwards - “E.R.’ (“Spitalul de Urgenţă”); cea mai bună actnja într-un serial dramatic: Julianna Margulies - “E.R” (“Spitalul de Urgenţa * cel mai bun actor într-un serial de comedie: John Lithgow - “3th Rock fio® the Sun” (“A Treia Planetă de la Soare”); cea mai bună actriţă într-un sen de comedie: Julia Louis-Dreyfirs - “Seinfeld”; ceâ mai bună echipă mţ-® serial dramatic: “E.R.” (“Spitalul de Urgenţă”); cea mai bună echipă w un serial de comedie: “Seinfeld”. ^
EVENIMENT sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998w .
Rubrica cititorului nelacem cu violenţa?•"Tir-o scrisoare adresată redacţiei noastre - M. (. Ii. povesteşte tulburată că a ajuns.
de a-i fi frică sâ stea în aceeaşi , [ nticu soţul ei, devenit, în ultima vreme, r,;r't de agresiv, tara a avea vreo motivaţie0 . !a ultimii doi ani, doamna in cauză a
spitalizată de opt ori, din cauza plelor Ic/iuni eu care s-a ales în unna
li li repetate. Mai mult dceît atît. si părinţii Vpiea agresiv ului sol au fost bătuti crunt
ş.ecva rînduri, lăra vreun motiv real. Oale •-a aceste întîmplări, doamna M.I. pipitne că. de fapt. soţul ci suferă dc o - ■}. psihică, agravată, pc /i ce ticce, dc . :-,.'ri.l dc alcool (familia arc cazan dc ţuica
| ;; atunci, scanda huile se tin lanţ).1.va ce puicii laee este sâ depuneţi la
r Ine o plingcrc în care sâ aratati>iuiajtle si consecinţele agresiunilor
dumneavoastră, in plîngere este bino , r:r.tionati si Ireeventa sj intervalele la , .■ au loc manifestaiile dc violenţă ale . J j : dumneavoastră. Dc asemenea, este --jsa al.is.ui si dovezile medicale pe care le■ ,:i. mentionind starea dc pericol continuu
irăiii. precum si faptul că (aşa cum aii - j1 simpla propunere de a consulta un ■:1; generează una dintre cele mai violente ■.aii. in cuprinsul sesizării puteti solicita ,-.:Tirea inlr-o elinică dc psihiatric.I'jteti, dc asemenea, sa vă adresaţi direct
medie psihiatru, cxpunîndu-i pe larg■ .itia. Conform Decretului 3 13/19S0.■ :-.\:i psihici care sînt periculoşi, atît pentru . rit şi pentru anturajul în care trăiesc, poti lemalî'de urgenta si împotriva voinţei
D.C.
Procurorul militar Gheorghe Surdescu a fost chemat la BucureştiP rocu ro ru l genera l Sorin
Moişescu l-a chemat la Bucureşti pe procurorul m ilitar Gheorghe Surdescu, pentru a cere lămuriri în legătură cu nefinalizarea dosarului revoluţiei din decembrie 1989 de la Cluj, “cu atît mai mult cu cît existau sem nale că se încearcă o culpabilizare a Armatei, în întregul ci, lu c ru ce - firesc - nu se u rm ăreşte” , se a ra tă în tr-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, de către Biroul de Presă al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie. “în condiţiile în care s- au strîns peste 25 de volume cu sute de declaraţii, s-a apreciat că este
necesară evaluarea acestora, de către un grup de procurori militari, la Bucureşti, pentru respectarea tuturor regulilor procedurale, cu atît mai mult cu cît urmează a fi audiate şi persoane cu grad mai mare decît cel al maiorului Surdescu”, se mai arată în comunicat. Procurorul militar Gheorghe Surdescu i-a înaintat, m arţi, p reşed in te lu i Em il Constantinescu o scrisoare, în care afirmă că procurorul general Sorin M oisescu a dispus suspendarea, pentru aproxim ativ trei luni, a anchetei în dosarul revoluţiei din decembrie 1989 de la Cluj. El a fost delegat să finalizeze ancheta în
dosarul privind evenimentele din 21 decembrie 1989 de Ia Cluj, soldate ce moartea unor persoane şi uciderea altora.
în comunicatul Biroului de presă al Parchetului Curţii Supreme de Justiţie se arată că procurorul general este surprins de scrisoarea adresată direct preşedintelui Constantinescu, de către Surdescu, “cu încălcarea regulilor ierarhice prevăzute de lege”. “Nu i s-a dispus procurorului încetarea cercetărilor, aserţiunea puţind fi credibilă doar dacă i s-ar fi cerut să emită o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale”, se mai precizează în comunicat.
Serviciile secrete britanice si informatoriiS erv ic iile de contraspionaj
britanice (MI5), care au lansat deja, în urmă cu un an, o campanie de recrutare prin intermediul presei, au decis să-şi lărgească aria căutării de informatori, punînd la dispoziţie un număr de telefon ce poate fi găsit în cărţile de telefon, relatează AFP.
Pentru, prima oară în cei 89 de ani de existenţă, MI5 va fi de-acum accesibil la num ărul de telefon 0171.930.9000, pe care serviciul de informaţii telefonice îl va pune la dispoziţia publicului.
L in ia te le fo n ică , denum ită “MI5”, este accesibilă tuturor şi în anuaru l te le fo n ic , la rubrica
“Servicii de securitate”. Ea a fost înfiinţată în special cu intenţia de a- i ajuta pe terorişti sau pe membrii altor organizaţii subversive care s- ar putea decide să devină agenţi dubli fu rn iz înd au to rită ţilo r in fo rm aţii asupra ac tiv ită ţilo r grupului lor. Linia telefonică va fi accesibilă zilnic, între orele 7.30 şi 23.00.
Pentru, a-i descuraja pe curioşi, ministrul de Interne Jack Straw a precizat că nu este vorba despre un serviciu de informaţii prin telefon în legătură cu serviciile secrete. De altfel, un sistem de detectare a ap e lu rilo r este d estina t să-i
descurajeze pe amatorii de farse. Serviciul secret britanic pen tru securitate internă a lansat deja, în urm ă cu un an, o cam panie de recru tare a in fo rm ato rilo r p rin in te rm ed iu l p re se i, p u b lic în d anunţuri de mică publicitate în “The G uard ian” şi în “The T im es” . Prom iţînd o carieră “altfel decît altele” şi o slujbă bine p lătită , anun ţu rile propun cand ida ţilo r posturi de agenţi secreţi sau ofiţeri de contraspionaj. MI5 preferă ca informatori persoanele care sînt în viaţa de zi cu zi profesori, agenţi publicitari, muncitori expatriaţi sau ziarişti.
■■I
Autorităţile Iamericane au Jinterzis accesul la !
Ijmai multe servere Internet militare,; pentru a putea [asigura corectarea acestoraPentagonul a decis
interzicerea temporară a accesului la mai multe pagini militare publicate în cadrul reţelei Internet, pentru a putea asigura corectarea acestora şi consolidarea protecţiei împotriva accesului ilegal, relatează AFP. Un purtător de cuvînt al armatei ferestre a confirmat, marţi, faptul că, la sfîrşitul săptămînii trecute, Persoane neidentificate au reuşit să acceseze ilegal
[trei servere militare, i3parţinînd unor baze I stote la Fort Bliss, în | sadul Texasului, şi Fort I Huachuca, în sud-vestul I "fainei. Conform sursei | ctate, paginile nu ofereau | acces la bazele de date cwţinînd informaţii secrete
| Pivind operaţiuni militare.| bn grup de informaticieni,, identificat drept No/d, a I afirmat că ar fi reuşit să | acceseze ilegal, duminica I tacută, trei dintre serverele Iernatei americane,| *odificînd conţinutul I Paginilor Web ale acestora.I «te vorba despre site-ul | centrului militar american i ta dezvoltare a informaticii, ta cel al Brigăzii a şaptea |
| ta Semnalizare, respectiv i l tal al şcolii de artilerie a armatei pentru apărare |
1,6riană. în ediţia de luni a l [tatidianului israelian j , 'tadiot Aharonot” se I I afatiă că un tînăr israelian | | a vîrstă de 19 ani, care . ,®e ascunde în spatele I I tamelui de cod “Analistul”, | | ’eujise să acceseze, cu o , i [âptamînă în urmă, bazele I “e date ale Pentagonului. |
----------- J
D eclaraţi nebuni în timpul regimului comunist, dizidenţii ruşi aşteaptă să fie recunoscuţi sănătoşi
psihic. Cîţi dintre cei care au îndrăznit să se opună regimului sovietic au fost internaţi într-un spital de psihiatrie? Există o singură certitudine: regimul actual ezită să recunoască “vindecarea” lor.
Viatcheslav Igrounov nu este un cetăţean ca ceilalţi. Conform unei legi ruseşti îi este interzis să se căsătorească, să-şi cumpere un apaftament, sâ conducă o maşină, să călătorească în străinătate sau sâ posede o armă. Asemenea altor dizidenţi sovietici, aceste drepturi i s-au retras în 1975, cînd o comisie de psihiatri l-au declarat “iresponsabil”. în prezent Rusia nu mai are această legislaţie şi astfel, Igrounov, în vîrstă de 55 ani, îşi exercită drepturile civice. Mai mult decît atît: el a candidat pentru postul de deputat şi a cîştigat alegerile. El este reabilitat din punct de vedere judiciar, ca de altfel toţi dizidenţii regimului soyietic, dar dosarul său medical rămîne neschimbat în ochii psihiatrilor ruşi Domnul Deputat este schizofrenic. Alegătorii săi vor avea ultimul cuvînt... Pentru a-şi clarifica situaţiş, V. Igrounov ar trebui să se
.supună în mod obligatoriu unei alte expertize psihiatrice. -
Cîţi alţi dizidenţi nu sînt consideraţi instabili din punct de vedere psihiatric? De fapt, nimeni nu ştie. Rusia ezită să, se refere la acest trecut, care ’ este pentru unii mult prea stînjenitor. •
O mare parte din arhive rămîne închisă istoricilor şi, datorită lipsei de documente, numărul celor internaţi abuziv este necunoscut: “Acest tip de represiune lasă puţine
C o ş m a r u l n e b u n i l o r . . .
H i
P S i P« f i !
Declaraţi iresponsabili de psihiatrii sovietici, dizidenţii trăiesc într-o“lume de coşmar*
urme, explică istoricul Alexandre Daniel - membru al Asociaţiei “Memorial". Un spital este mai discret decît un gulag”. Printre cei care i-au judecat pe opozanţii sovietici în funcţie de opiniile lor politice sau religioase se află numeroşi medici care încă nu au fost traşi la răspundere pentru faptele lor.
Unul dintre cei care au fost închişi pe nedrept într-un spital de nebuni îşi aminteşte: “'Eram muncitor pe un şantier de construcţii, cînd K.G.B.-ul m-a arestat. Mi-au dibuit o scrisoare în care eu regretam invadarea Cehoslovaciei. Tribunalul m-a găsit vinovat de propagandă antisovieticâ şi psihiatrii Institutului “Serbski” m-au declarat
iresponsabil. Am petrecut 17 ani şi jumătate în diverse spitale şi ospicii. ■
Viaţa în aceste “case de nebuni" era un iad. Nimeni nu se ocupa de sănătatea noastră: medicamentele erau folosite pentru a ne pedepsi şi nu pentru a ne trata. Dozele masive de insulină ne făceau să ne pierdem cunoştinţa. Sulfazina, administrată de “doctori" ne declanşa febre puternice şi paraliziipasagere".
O altă victimă a psihiatrilor “sovietici" este VilenOtchakokovski, de 59 ani: “Acum 20 de ani eram miner în regiunea. Kirovograd. Condiţiile de securitate erau practic inexistente şi de aceea, am creat un sindicat
independent. Cu toate că legea autoriza formarea de sindicate, am fost arestat şi acuzat de complot împotriva U.R.S.S. în urma unor teste medicii m-au declarat nebun şi m-au internat în spitaiul- închisoare din localitatea Dniepropetrovsk. Mi-am pierdut toţi dinţii din cauza injecţiilor cu neuroepileptice. Cînd eşti sănătos psihic, aceste medicamente dăunează sănătăţii...” în prezent se încearcă o reabilitare a celor consideraţi dizidenţi “nebuni” care sînt deocamdată internaţi în spitalele şi ospiciile de la Kazan şi Sytchooka.
(va urma)Monica M OLDO VAN
(traducere ş i adaptare după revista “L ’Express”)
Neglijenţădezile mari■ SC „Libertatea” SA Cluj- Napoca a rămas cu buzele um flate, SC „LVG ” SA Focşani este cercetată penal, iar mobila a ajuns la Chişinău ■
Biroul dc piesă al IJP Cluj nc- a informat vineri. 13 martie, câ B irou l dc co m b a te re a c rim in a lită ţii c co n o m ico - financiarc a început cercetările cu privire ia vînzarea de mobilă, în baza unui contract de comision încheiat între SC „Libertatea” SA Cluj-Napoca şi SC „LVG ” SA Focşani. Conform contractului cu pricina - carc s-a dovedit a fi fost încheiat într-un ceas râu în data dc 5 noiembrie 1997, societatea clujeană a v îndut m oldovenilor m obilă în va loare dc 140 dc milioane, aceasta urm înd să ia calea Chişinăului pe ru ta Focşani. Problemele au ieşit la iveală abia în 18 no iem brie , da tă la care directorul general al SC „LVG” SA F o c şa n i, d o am n a ..L cn u ţa Voineagu, ar fi întocmit şi. semnat un bilet de ordin în valoare de 245,406,847 lei eliberat în numele societăţii, în contul biletului în cauză , tr im is la C lu j p rin intermediul unui delegat special, a fost ridicată o nouă comandă dc mobilă în valoare dc 107 milioane ici. Cum acoperirea în bancă a hîrtici s-a dovedit a fi oarecum inexistentă, societatea comercială „Libertatea ”SA Cluj-Napoca a cam rămas cu buzele umflate, în timp cc directorul general al SC „LVG” SA Focşani a intrat în urmărire penală. Singura justificare • şi aceasta destul dc fragilă - a doam nei L cnu ţa V o ineagu ar putea fi întocm irea biletului în contul filei CEC în valoare dc 296 de milioane pc care o primise în data dc 28 octombrie 1997 dc la SC „A gricom cx - 2 .0 0 0 " SA Bucureşti, filă a cărei acoperire ( sau mai degrabă lipsă dc acoperire) a „uitat” sâ o verifice. Aşadar, pornind dc la o sim plă neglijenţă,
' directorul general al SC „LVG” SA a ajuns în atenţia poliţiei Cluj pentru activitate împotriva avutului ; p d v a t. în p rezen t ce rce tă rile începute la C lu j-N ap o ca sînt continuate dc Parchetul dc pc lîngă ' Judecătoria Focşani.
Laura MORAR
H o ţi i d i n G h e r l a
a u a j u n s ş i î n
j u d e ţ u l v e c inR ecordm anul fu r tu rilo r din
oraşul Gherla, m inorul Cristian Coşergar, în vîrstă d c 12 ani, după ce a “golit" buzunarele localnicilor s-a gindit sâ mai treacă si pe la... vecini. într-o zi s-a deplasat tocmai în comuna Uriu. judeţul Bistrita- Nasaud, unde a trecut la fapte. Afiîndu-se la o mătuşă, cunoscutul infractor in pantaloni scurţi din Gherla a sâvîrsit nu mai puţin de 6 furturi, neocolind nici parohia ortodoxă din localitate.
P o litia o ra şu lu i G herla cercetează în con tinuare toate furturile linărului infractor si este h o tă r îtă să n u m ai to le reze aventurile lui Cristi. Pînă Ia sfîrşit ei va fi d u s la o şco a lă d e reeducare, acolo, unde îş i va găsi ... nasul.
SZ.Cs.
(l6) sîmbătă-duminică, 14-15 martie 1998 ULTIMA ORĂ SAOEmRlf Vasile Lupu: Ji a C r i z a p o l i t i c ă a r f i r e z o l v a t ă
i m d a c ă P D g a r a n t e a z ă c â v a v o t a b a g e t u l p r e z e n t a t d e u n
a l t p r e m i e r , d a r f ă r ă
s c h i m b a r e a e c h i p e i g u v e r n a m e n t a l e
Vicepreşedintele PNŢCD, Vasile Lupu, consideră că o soluţie pentru rezolvarea crizei politice ar fi ca PD să garanteze că va vota bugetul prezentat de un alt premier, dar fără schimbarea actualei echipe guvernamentale.
“Eu cred câ, dacă Partidul Democrat ar da garanţia fermă că votează bugetul dacă este prezentat de un alt premier, fară schimbarea echipei guvernamentale care, înaintea votării bugetului ar antrena ,2-3 luni de negocieri şi nu zece zile, eu cred că chestiunea s-ar rezolva”, a declarat Vasile L upu jo i, în emisiunea PRO TV “Întîlnire cu presa”.
El a apreciat că este nerealist termenul de zece zile în care, potrivit PD, s-ar putea forma un nou guvem.
Vicepreşedintele PNŢCD a mai avansat,' m nume propriu, propunerea ca PD să acorde ţărăniştilor un termen de şase luni, în care să sprijine un guvem minoritar condus de un alt premier decît Victor Ciorbea.
[ Ion Diaconescu: DT I ; IŢI* S o l u ţ i a l u i V a s i l e L u p u
p e n t r u r e z o l v a r e a c r i z e i e s t e
C L „ J j d o a r " o v a r i a n t ă "
L iderul PN ŢCD , Ion D iaconescu , a declarat, vineri, că so lu ţia avansată de vicepreşedintele partidului, V asile Lupu, pentm rezolvarea crizei este una dintre variante.
Vasile Lupu declarase, jo i, că o soluţie pen tru rezolvarea crizei p o litice ar fi schimbarea premierului, dar nu şi a echipei guvernamentale, cu condiţia ca PD să prezinte garanţii ferme că va vota bugetul prezentat dc alt prim-ministm decît Victor Ciorbea.
Ion Diaconescu a prezentat încă două variante pentm depăşirea crizei: un guvem dc tehnocraţi, condus de un prem ier neutra,
•sau un guvem dc uniune naţională.Varianta guvernului de uniune naţională
este greu dc pus în practică, în opinia liderului ţărănist, deoarece ca presupune bună credinţă din partea partidelor. “Dacă am avea dc-a fâcc cu partide unde regula de bază este buna- crcdinţă, un guvern dc uniune naţională n-ar fi o soluţie rea în asemenea împrejurări”.
Diaconescu apreciază că “m ai uşor se accep tă de că tre p a rtid e le p o litic e o personalitate independentă, cu o echipă de tehnicieni”.
Premierul Victor Ciorbea a declarat, vineri, că nu are alte comentarii de făcut la soluţia lui Vasile Lupu, în afara poziţiei exprimate de lideml PNŢCD. El a opinat că, în cadrai unui partid democrat, se exprimă păreri în mod liber şi că fiecare poate să-şi susţină punctul de vedere.
( Alexandru Sassu: J
2 S o l u ţ i a l u i V a s i l e L u p u p r i v i n d r a z o l v a r a a c r i z e i
p o l i t i c e e s t e r e a l i s t ă
Liderul deputaţilor PD A lexandra Sassu a afirmat, vineri, că declaraţia lui Vasile Lupu, potrivit căruia criza politică ar fi rezolvată dacă PD garantează că va vo ta bugetul p rezen ta t de un a lt p rem ie r , dar fără schimbarea echipei guvernamentale, este “un punct de vedere realist” . Sassu a afirmat că PD a susţinut de m ult timp că “ singura soluţie” este prezentarea bugetului către o “nouă echipă”. O “nouă echipă” ar presupune un nou prim-ministra care “îşi ia miniştrii pe care-i vrea”, cu condiţia ca u n asemenea guvem să fie ‘serios” şi să obţină o puternică susţinere parlamentară, a mai spus Sassu.
Aproximativ două sute de greco-catollcl s-au baricadat în Catedrala Episcopală din ClujCei aproximativ două sute de greco-catolici
care au intrat,, cu forţa, vineri dimineaţa, în Catedrala Episcopală din Cluj, s-au baricadat în interiorul bisericii. Ei şi-au făcut provizii de pîine şi apă minerală şi spun că se vor ruga toată noaptea pentru ca biserica să intre cu adevărat în posesia Episcopiei Greco-Catolice. Comandantul Poliţiei Cluj, colonelul Grigore Blaga, a declarat că cei doi studenţi de la seminarul Teologic Ortodox care au fost reţinuţi,Tn cursul zilei, pentru instigare la violenţă, au fost eliberaţi după ce au dat declaraţii. Blaga a afirmat că, în prezent, cordonul de poliţişti din jurul bisericii a fost retras pentm că ortodocşii au anunţat că renunţă la ideea de a oficia slujba de vecernie în Catedrala Episcopală. Cu toate acestea, trupe de poliţişti se află în central oraşului Cluj Napoca, în special în zona Bulevardului Eroilor unde este situată biserica. Poliţiştii vor patrula, în această hoapte, în zona seminariilor greco-catolic şi ortodox, pentru a preîntîmpina eventualele conflicte. Surse din cadrul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului afirmă că arhiepiscopul Bartolomeu Anania s-a întîlnit în cursul după-amiezii cu preoţii ortodocşi de la Parohia Schimbarea la Faţă şi a stabilit ca, deocamdată, aceştia să desfăşoare liturghiile în Catedrala Arhiepiscopiei. Credincioşii ortodocşi s-au strîns, vineri seara, la Catedrala arhiepiscopală din Cluj pentru a asista la slujba de vecernie.E 3 E I E 3 I 3 i r a E 3 E B ! E a i E a r a i a E a E H E a ® i
Intre libertatea presei şi tragediile istorii“Cele 12 punefo alo pruelamalioi Revoluţiei
Ungaro dc la 15 martie 1848 vor avea întotdeauna valoare dc etalon în ecca cc priveşte libertatea presei”, îl citează Agenţia Ungară dc Presă pe Aipad Goncz. Preşedintele Republicii Ungaria a emis această judecată (a o reuniune ţinută cu ocazia Zilei Presei la cafeneaua Pilvax din Budapesta.
In acel loc, în urmă eu 150 de ani, tinerii intelectuali din Pest - Buda - viitoarea capitală * Budapesta - au cerut. în spiritul revoluţiei
burgheze, îndeplinirea mai multor dezidtrj,. .printre care sc număra şi libertatea presei, de-al I2-lea punct al proclamaţiei, tipăriţi £ permisiunea cenzurii, era “Unio” - Transilvaniei cu Ungaria. Aprobat de Dicui la Cluj, fară a sc cere asentimentul ronunilj, populaţia majoritară a Transilvaniei, ulfa'i punctai proclamaţiei a dus la tragicele lu p ^ i toamna anului 1848 şi din prima jumătate ai- 1849, confruntări soldate'cu zeci de mii de®^'
, , - Doriri SUQyj
V ic to r C io rb e a i n t e n ţ i o n e a z ă9
s ă r e d u c ă n u m ă r u l m i n i s t e r e l o rPremierul Victor Ciorbea a declarat, vineri, că are în vedere
o restructurare a administraţiei publice centrale, respectiv reducerea numărului de ministere. Ciorbea a afirmat că aceste demersuri vor fi finalizate “cît de curînd”, în cursul acestui an. "Este greu ca în aceste zile, în care lucrăm la finalizarea bugetului de stat, să realizăm această restructurare profundă a întregii administraţii publice centrale”, a spus şeful Executivului. PUNR şi ApR au prezentat deja Guvernului propuneri pentru restructurarea administraţiei publice centrale. PUNR a cerat reducerea numărului de ministere la 13, similar cu structura guvernelor altor ţări europene. ApR a propus restructurarea administraţiei publice centrale prin comasarea unor ministere: Ministerul Educaţiei Naţionale cu Ministerul Cercetării şl Tehnologiei, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei cu Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Ministerul Industriei sâ se transforme în Minister al Economiei care să cuprindă toate departamentele economice, un Minister al Afacerilor Exteme care să cumuleze toate departamentele care au ca obiect de activitate relaţiile României cu celelalte ţări, crearea unui Minister al Infrastructurii care ar cuprinde Ministerul Transporturilor, al Telecomunicaţiilor şi al Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului.
I B I B I E a S B n B E i i a E a E Q C a c a E i a m B i
Guvernul a aproba! proiectul de lege privind responsabilitatea ministerială
Guvernul a aprobat, în şedinţa de v ineri, p ro iec tu l de lege priv ind responsabilitatea ministerială, care prevede declanşarea urmăririi penale p en tru in frac ţiu n ile săv îrş ite de m em brii G uvernului în exerciţiu l funcţiei lor.
Prevederile actului norm ativ se aplică primului ministru, miniştrilor şi celorlalţi m em bri ai Guvernului în v e d e re a ră sp u n d e rii a tî t p en tru in f ra c ţiu n ile săv îrşite în tim pu l exercitării funcţiei lor, cît şi pentru c o m ite re a o rică re i in fra c ţiu n i prevăzute de legea penală. Pentru infracţiunile care nu sînt săvîrşite în timpul exercitării funcţiei se aplică dispoziţiile de drept comun, astfel îneît membrii Guvernului nu beneficiază de o protecţie socială.
Sesizările se vor adresa procurorului general de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie. Curtea Supremă de Justiţie trim ite întregul dosar Ministerului £ |JE 3E B E 39I& IS!SI33B i231iSS3!E !§9E i9B SIH 3iS li
Direcţia Regională a Vămilor Cluj estimează pagubele pe 1997 la 6 milioane dolari _____ urmare din pagina 1
fundaţiei maschează, de fapt, acte false de vînzare-, cumpărare. Acestea au ca efect importul de maşini vechi, care în decursul cîtorva ani, vor fi abandonate la marginea dram urilor, hemoragie financiară (prin lipsa oricărui control financiar), iar fraudarea statului român este abia pe locul al treilea.
Direcţia Regională Cluj, în colaborare cu Poliţia şi S.R.I., vor finaliza acţiunile de control şi vor definitiva un dosar cu 106 măsuri. '
Dacă toate acţiunile vor avea succes (datele indică o asemenea eventualitate - n.a.) s-ar putea ca forurile legiuitoare să ia în calcul recentele propuneri de modificări legislative, a apreciat Marius Drăgan.
Justiţiei pentru declanşarea procedurii, în cazu l în care se s iza rea este întemeiată, după efectuarea unor acte prem ergătoare începerii urm ăririi penale.
Dacă întemeierea este sesizată, ministrul Justiţiei va înainta întregul dosar, după caz, fie Comisiei de disciplină şi im unităţi a Camerei Deputaţilor, fie Comisiei din Senat, dacă respectiva persoană din cadrai Guvernului este şi parlamentar. Pentru m em brii Guvernului care nu sînt parlamentari, sesizarea va fi trimisă direct Comisiei Speciale constituite de preşedintele ţării.
în toate cazurile, dosarul va conţine şi propunerea de începere a urmăririi p en a le , ia r pen tru m in is tru l- parlamentar se va propune ridicarea imunităţii. După audierea celui în cauză, Comisia sesizată va întocmi un raport ce va fi supus spre aprobare fie uneia dintre cele două Camere ale
Parlamentului, fie preşedintelui ţării. Ridicarea imunităţii parlamentare se poate face cu votul majorităţii uneia dintre cele două Camere.
“încercăm să creăm o breşă în această lege în sistemul actual de ridicare a imunităţii parlamentare”, a spus Valeriu Stoica, ministrul Justiţiei. Astfel, în această situaţie, este nevoie ca ridicarea imunităţii parlamentare să fie votată în proporţie de “jumătate plus 1” dintre parlamentari.
D osaru l tran sm is m in is tru lu i Ju s tiţie i va con ţine p revederea trimiterii sau nu în judecată a celui acuzat, fiind anunţat preşedintele României asupra datei îa care va fi sesizată Curtea Spremă de Justiţie, pentru a se dispune suspendarea din funcţie a ministrului în cauză.
Dacă cererea de urmărire penală îl vizează pe ministrul Justiţiei, sesizarea comisiilor parlamentare şi a Comisiei instituite de preşedintele României în vederea suspendării din funcţie revine primului ministru.
i n O E l B B B I B B H i i B Q E a l i 1 3 E Q B Q 9
C o n tro a le le ş i c o n ju n c tu r aurmare din pagina 1
o cam panie aşa de bogată ca cea din 1996! Rapoartele Curţii de Conturi, dar şi cele ale altor instituţii de control financiar vor scoate la iveală multe şi nebănuite conexiuni politico-economice. Este de presupus că aria „contribuabililor” la fondurile partidelor are dimensiuni naţionale. Cînd şi dacă vom afla cine pe cine a „sponsorizat”, atunci se va subţia vălul impenetrabil al corupţiei. Nu-i deloc sigur că vom ajunge în această situaţie. Politicienii se hărţuiesc între ei, dar cînd e vorba să se toarne o lasă mai moale. Probabil câ poliţele care trebuie achitate sînt reciproce! Această stare ar putea conduce la un spectacol grotesc, negocierea votului din Parlament putînd fi determinată de constatările organelor de control financiar.
m PORTALH EXPORT-IMPORUjh
z Sîmbătă, 14 mart»8.00 V ideo tex t;
Reluări; 15,00 întoarce^ Auschwitz - document 15,40 P ortret Alli* M ontisci" - prsgm muzical; 16,20 Chiniţl p lastică - documeitiţ 16,45 Cristos ce l Vit. serial; 17,00 Gus - seif pen tru cop ii; 11,li C rescătorii de cîini. documentar, 18,00 Des® animate; 18,30 Deşerta vorbeşte - documenta,19.00 La Nord de paraleli 60 - seria l; 19,45 V ideoclipuri; 20,06 Princess & The GoUii ■ film artistic; 21,40 Brigadi de şoc; 22,10 Video* 2000- documentar; 22,1 D in culisele grădinii zoologice - docuiMliş23.00 Prinţesa Carabo- film; 1,00 E lectric Bltt program erotic. ,
Duminică, 15 marii8.00 V id eo tex t; 5,1;
Reluări; 15,00 T o n ii i B .B. - desene animali,16.00 Comori ascutsi' documentar; 16,30 Coitiii tem ple şi palate docum entar; lîf Festivalul Flevo parten IV-a - program muzical 17,30 Facerea lumii ■ documentar, 18,00 Destul animate; 18,30 Deşert! vorbeşte - documentat19.00 La Nord de paralel* 60 - serial; 19,45 Videoclipuri; 20,00 Retf- film; 21,40 Brigada de ş*- d ivertism ent; 2 " V ideoram e 2 documentar; 23 ,00 11.00 E lectric Bli program erotic.
‘ lO fereastră deschisă sp n **
Sîmbătă, 14 marf* 6,00, Videotext;. 21"
D edicaţii m uzicale ' muzică; 21,30 Videot* 0 ,00 Program Balyl11 B lue; 3,00 închide^ programului.
Duminică, 15 m # ,• 6,00 Videotext; # D edicaţii muzicale muzică; 21,30 Videoţ*; 0 ,00 Program Babyl» B lue; 3,00 în c h id ă programului.
Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Ciuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Quj, sub nr. J/12/308 din 22.03,1991 cod fiscal R 204469
ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: [email protected]
Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18
REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tei-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej; tel/fax: 21.60.75