specialăde abonamenteâpEWJyOTLSaCiujPREŢUL RĂMÎNEmm

B 13.0000 0 Iei/lună

JoonaţKvă ACUM! ( http://w ww.dntcj.ro/adevartd]

ANUL IX NR. 2301 ISSN 1220-3203

LUNI 15 IUNIE 1SS8

12 PAGINI 800 LEI

lînfpaginailO

Planul de şcolarizare

aprobat pentru anul şcolar 1998-1999

Clarificări doctrinare?...ILIE CALIAN

eea ce miră şi astăzi, după opt ani de chinuri inutile, este faptul că politicienii noştri s-au ocupat mai mult - chiar din ianuarie 1990 - de lupta pentru putere şi

nu de o pragmatică reorientare a ţării spre interesele ei imediate şi de perspectivă pe baza clarificărilor doctrinare care să preceadă accesul la guvernare (trebuie să propui oferte clare electoratului). . '

La ora actuală avejn mai miilte orientări în acelaşi partid şi mai multe partide decît orientări doctrinare. Două partide îşi spun “naţionale”, alte trei sînt şi mai naţionale. Vreo patru-cinci sînt liberale. Vreo patru se afişează ca social- democrate. Vreo trei sînt ecologiste. Două sînt ţărăniste, iar un altul - agrar. Un partid este nu numai naţional şi ţărănist, < dar şi democrat, şi creştin. Un altul se intitulează democrat, dar este membru în Internaţionala Socialistă; din care lipsesc două partide întitulate chiar socialiste. Şi aş putea continua exemplificările pentru a susţine ceea ce ştim cu toţii: avem de a face cu o confuzie ideologică susţinută fie cu abilitate, fie din prostie, dar - cert - cu scopuri strict electorale. Numai astfel se explică o stranie convieţuire la guvernare a unei coaliţii care ar trebui să fie - sub raportul mediei matematice - de centru, dar pe baza unor programe evident divergente, dacă am ’lua de bună doctrina presupusă de titulaturile ' partidelor. Numai că politica nu este o abstracţiune de cifre, de procente, de “algoritm” - ci acţiune concretă, în direcţii concrete. Iar dacă se urmează matematica, unde plus şi minus

Adrian Năstase II vede pe Laszlo Tokes capul mişcării iredentiste ungare din România- Prim-vicepreşedintele UDMR afirmă că n ici un document internaţional nu obligă România să accepte separatismul şcolar pe criterii etnice

din Kosovo influenţează decisiv discursul politic al UDMR."Unii. lideri ai UDMR nu se mulţumesc cu form ula universităţilor multiculturale, ci impun, de pe poziţii de forţă, centre cu predare exclusiv în limba ungară, resuscitînd astfel egoismul etnic, ce se dovedeşte a fi prezent nu numai la radicalii lui Tokes. Este .evidentă revigorarea iredentism ului etnicist ungar, pe fondul unei Ungarii conduse de o dreaptă radicală - faţă de care pastorul reformat Tokes îşi arogă merite de părinte spiritual şi politic” - declară prim-vicepresedintele PDSR.

Năstase opinează că Tokes : urmăreşte, cu sprijinul FIDESZ

‘ (partidul care a cîştigat alegerile

nan Nastase, un care s -a ... “ra d ic a liza t* Împreună cu pre ten ţIile, n efo nd ate ale u n g u rilo r ardeleni

A drian Năstase, prim -: vicepreşedintele PDSR, apreciază că rezultatele alegerilor din Ungaria şi escaladarea crizei

din Ungaria), să îşi recupereze poziţiile po litice p ie rdu te . Iniţierea mişcărilor de protest

Dan BRIEcontinuare în pagina a 12-a

NU -Facultăţii de limbă, literatură

şi etnografie maghiară

C olegiu l Senatului Universităţii “Babeş-Bolyai” din C luj-N apoca p recizează că decizia liderilor, coaliţiei de guvemămînt privind înfiinţarea unei Facultăţi de limbă, literatură şi etnografie maghiară în cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” a fost luată fără consultarea factorilo r din U niversitate, abilitaţi conform autonomiei universitare şi o consideră neavenită.

în aceste momente, Colegiul Senatului este preocupat de încheierea în bune condiţii a anului academic şi de pregătirea noului an universitar.

COLEGIUL SENATULUI U N IV E R S ITĂ Ţ II

"BABES-BOLYÂr

e in drum spre tine cu of§3 J i I p e r i o a d a 1 4 .0 8 - ,2 5 .0 6 ' 19?

re Ucere 9e ru *axa conectare la Dialog W eek-end; de conectare si în nlus

| o V w perioada 14.06 25.081938-şi prffld81 1 6 1 3 r ^

S°% r jr i111*0 6 penh . , - eOuce

I S h'"3c

A p

n o u ă d * xXZ

i ' - / ducere utaxa de conectare la Dialog Week-end; , ^' ^eWn,'*Wa de conectare şi în plus-- . 0unnamenV,

6 9ratuite ia Dialog Practic pentru primele două luni e ^ 9ralu'te *a Dialog 50 pentru primele două luni de abonatne , en\,

ectare a ra t r t9ratUlte 13 D'a,° 9 150 5* DiSalog 300 pentru primele douălum de abon

120 Minute gratuite la Dialog 600 pentru primele două luni de a on

; ^ c a m se m m s8 ză i83 la sorti rlm 97

• r __ - la Oiatsg în această perioadă parttctpăV ţţu27 itmie şl pot câştiga premii de milioane.-

. - d i S l O y S e rv ic iu l eshd* p en tru tin eqsed' : , _|ijiii r r i _

AGENDA A D E V Ă R U Lt i e Cam 8

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Prooroc A m os; Sf. Mc. Isih ie; Fericiţii Augustin şi Ieronim (începutul Postului Sf A postoli Petru şi Pavel); Calendarul greco- catolic: Sf. Pf. Amos; Sf. Ieronim (+420). începe Postul Sf. Apostoli;

C alendaru l romano-catolic: Sf. lolanda, cilug.

• MIinc: Calendarul ortodox: Sf. Tihon, ep, Amatundei; Sf. Mc. M arcu , episcopul; C alendarul greco -ca to lic : Sf. T ihon al A m atundeni din Cipru (sec. V); C alendaru l romano-catolic: Sf. FranciscRcgis.pr.

l i felicităm pe top' că care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

• PREfECniRA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIATUR2IL 36-«0-0I• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA

955 şi 43-27-27 •POUŢIA FEROVIARĂ „

aUJ-NAPOCA 1349-76 •POUŢIADEJ: 21-21-21 •POLIŢIA 1URDA 31-21-21• POLIŢIA CIMPU TURZH: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POIJŢIAGin-RIA-24-14-14• POMPIERII: 981 '• PROIECŢIA OATLĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUI:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI

PROIECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA 961

SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢIE 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 RA TERMOF1CARE: 19-8748 SC MONIENAYSA 41-51-71'

• R A APĂ CANAL: 19-63-02 S.C. *SALPREST" S A 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iiL 132SCPRIVAL: 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU­RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

' AEROPORT: 956 1 GARA Cluj-Napoca: 952 * AGENŢIA CFR: - iaterua|ioual 13-40- 09; intern- 43-20-01;Turda-31-17-62; Dej-21-20-22

lA B Q M .t3 0 .Q 3 -2 5 .J ff. imluni-vineri

Cluj -> Buc. Buc. ^ Q uj835 9,35 7,00 8,00

20,05 21,05 18,35 19,35s î m M l i ' .

Chtj ■) Buc. Buc. auj.13,20 14,20 12,10 13,00lYcţ bild: pentru cetăţeni romani-__________ şi străini - 298.000 lei

: rnarti si ioiCluj Budajxsta 12,05 - 13,00 Budapesta Cluj 13,30 - 15,10 Preţ bilet:' 114Schs-întors |

TELEFOSKEr43-25-25T13-01-16 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I :

• Quj-Napoea-Budapesta, cuplecate dinCluj-Ntţxxaînzileledelum,niarţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapestaînzilelede marţi, miercuri, vinen şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Bremen (Germania), cu plecări miercurea era 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10. -

IN FO R M AŢII ■ Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

POLICLINICA FÂRÂ - PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ"15-19 iu n ie

M edicină generală. Dr. M, Suciu- 18 (12-16), d r/S .L o g a- 19 (14-16), dr. R. Cotârlâ -1 7 (10-12), dr. V. Tătara - 15 (12-14), dr. I. Boilă - 1 5 , 16, 18, 19(10-12), dr. S. Damian - 18 (15-17) dr. L. Rasa- 15(16-17), d r .M .M an - 17(12- 14); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbă- 17, 19(10-12); Interne. Dr. F. G herm an 15, 17 (10-12), dr. A. Iancu - 16 (11,30-13); dr. Cs. Szakacs - 17 (13-15), dr. N. Pop -18 (14-16), dr.D. Pîrv -15 (15-16); Reumatologie. Dr. I. Alb - 16 (12- 14); Ginecologie. Dr.'C. Fodor - 16, 18 (10-12), dr. L. Galatianu19 (13-15); C hiru rg ie . Dr. C. Cosma - 16,18 (10-12), dr. P. Pitea- 18 (10-11); P ed ia trie . Dr. R. M itea- 16 (13-15), dr. M. Fritea- 18 (14-16), dr. L. Toma - 18 (10- 12); Dermatologie. Dr. H. Radu - 18 (12-14), dr. S. Bârlea- 17(15-17); Ecograf. Dr. L. Negru - 16 (15-17), dr. O. Anton-19 (15-17), dr. E. Czuczi - 15 (15-17); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan - 18 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa -1 5 (1 1 -1 2 );' O .R.L. Dr. C-tin Rădulescu - 15 (12-14), dr. C. Neuman - 16 (15-17); Neurologie. Dr. C. Trandaflrcscu -1 6 (13-15), M. Bârlea - 17 (15-17), dr.C. Botez- 18 (14-16); Psihologie. Psih. L. Boilă - 16 (13,3045); C hirurgie e s te tică şi'- re p a ra to r ie . D r.T .M ugea-16(16-20).

Program area bolnavilor - de luni pînă vineri, thtre orele 12-14, la te le fo n 16-78-22 şl la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap.12. .

REPl’BIJCA - Titanic - SVA <12; 15,30; 19, 22.30J * VICTORIA - Mincinosul

1 mlndnrişilnr -SUA (11,13,15.17; 19)* ARTA 4 - Campionul - SUA <11; 13.30- lf-, 18,3(1) *

FAVORIT -Mortal Kombat 2 - Anihilarea * SUA * premiera ( f i ; IJ; 15; 17; 19) * MÂRAŞTI - SALA A; Coşmarul anul american la Pari» - SUA (13; 15; 17; 19), SALA B. Avionul condamnaţilor - SUA (13,30; 15,30; 17,30),

TURDA: FOX - Fttrtnfcr de * c * SUA ^DEJ: ARTA - Trftul dat fundul gradinir - SUA GHP.Rl.4i PACEA - 1244.06-Mat bine nu sfr poate - SUA; 15 -17.06 -

Ucigaşi de schimb - SUA; 18-2L06 - Prima lovitură a lui Jarkie Cban - SVA

B IB L IO T E C I■ B.C.U. “Lucian Blaga* (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbăta: 8-13,30/ ,

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOCA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECŢIA COPH, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgbeni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA, (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE-! (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: T4-18, marii, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: _ 9-16,00. , FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima ş ia treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca “Heltai* (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13. '

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (stradă I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’’Hermann Oberth” (str. Memorandumnluil8). Orar: luni,nunţi, miercuri, joi: oreleT6-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar; luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă' 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune Ia dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. ' , '

■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23), Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14. ;

Luni, 15 iunieProgramul 1:10,00 Ferestre deschse

(r); 11,00 Meridianele dansului; 11,40 Telemondial; 12,00 TVR Info; 12,05 Universul cunoaşterii (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Emisiune în limba maghiară; 15,00 Telemondial; Fotbal Turneul final al CM; 17,25 Sunset Beach; 18,10 Fotbal Turneul final al CM; 20,25 Doar o vorbă sâţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, sport, ediţie specială;21,30 Declaraţii după meciul de fotbal România-Columbia; Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 TVR Info; 0,00 „Să ne aducem pururi aminte de Eminescu”; 0,30 Canary Wharf; 0,55 hrtîlnirea de la miezul nopţii.

PRO TV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Urmărire generală.(r); 9,25 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 9,50 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Lumea > filmului (r); 11,00 Regele David (fir); .12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film Şansa dragostei (SUA 1988); 14,45Teleshopping; 15,00 Maria; 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano (serial); 17,00 , Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film O femeie fiice carieră (SUA 1988); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45. Ştirile Pro TV; 23,00 Profit; 23,05 Prima pagină; 23,10 Chestiunea zilei; 23,15 Cracker; 0,00 Procesul mondialelor: Realizator Ovidiu Ioaniţoaia; 0,30 Playboy: Naturab (film erotic, P.I); 1,30 Poveşti extraordinare (r): . •

Programul 2:10,00 Fotbal Turneul Final al CM .Franţa 1998 (r); 11,30 Pelerinaje (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă ... (r); 12,55 TVR Info; 13,00 D-na King, agent secret (r); 13,50 Varietăţi muzicale; 14,00 Convieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10' Limbi străine. Engleza; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră ; 17,40 Tribuna partidelor

parlamentare; 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Ilei-rup! Hei-rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte. Irin^Petrescu; 19,40 Sănătate, că-i mai bună decît toate; 20,10 Ultimele ştiri; 21,00 Credo. Justinian Marina - Jubileu 50; 22,00 Film: Ţintă iără apărare (SUA 1991); 23,40 Ghici cine vme la mine?; 0,10 SOS Patrimoniul!. Monumentele medievale din Alba Iulia

p u i t o r(p.I); 0,40 TVM Mesager.

Marţi, 16 iunieProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,10 Telemondial; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Mo; 12,05 Credo (r); 13,00 Ultimele ştiri (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); 15,00 Trei povestiri cu final ...aşteptat; 15,30 Ecoturism; 16,00 Emisiune în limba maghiară; 17,05 Telemondial; 17,30- Sunset Beach; 18,15 Fotbal Turneul Final al CM; 20,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, spoit, ediţie specială; 21,30 Camera ascunsă - - linse cu vedete; 21,45 Fotbal Turneul final al CM; 23,55 TVR Info; 0,00 în flagrant Viaţa de noapte a metropolei (re./p.T); 0,30 Canary Wharf; 0,55 Ce frumos e să trăieşti! Refrene de neuitat şi cîntece de petrecere.

PRO TV7,00 Ora -7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,50 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Insula misterioasă; 11,00 O femeie lâce carieră (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Prăvălia groazei (SUA *86); 14,45 Teleshopping; 15,00 Maria (serial); 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15 Tînăr şi neliniştit; i 8,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV;

20,15 Chicago Hope; 21,15 Avoc* 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestii»» zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pm’ TV; 23,00 Profit; 23,05 Prima p i J23.10 Chestiunea zilei; 23,15 Crack 0,00 Procesul mondialelor, PUyW Naturals (film erotic, p.H); 1,30 Povaj extraordinare (r); 2,00 Profesiunea m» cultura (r); 3,15 Cracker (r).

Programul 2: 6,30 TvjjTelematinal; 8,00 Doi ani de vaca® printre dinozauri (r); 8,30 Fotbal Tune,] Final al CM - Franţa 1998; 11,oj Sporturi extreme (r); 11,30 Scena polfcj (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Do» o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 Ţ\rj Info; 13,00 Magazin sportiv; 14g| Convieţuiri (magazin);Ţ5,00 TVR Ia15.10 Limbi străine. Franceza; 15,35 Dej ani de vacanţă printre dinozauri; ljfl Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Pjj Neagră; 17,40, Tribuna partidei parlamentare; 17,50 TVR Mo; li) Hei-rup! Hei-rapl; 19,00 Ştiri bancare bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; 20,1[ Ultimele ştiri (serial); 21,00 Stisg tranziţiei; 22,00 Teatru liric şi slujii lui: regizoarea Carmen Dobrescu, Ifjj ani de activitate; 0,05 Armonii noct®ţ 0,30 TVM Mesager.

Dr. TOMA T. MUGEA♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de pâr

,♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice .

♦ tratament chimic al acneeiSTRTaSCaLV NR.L fg 1444-i

Teatrul Maghiarpre/m lă azi, 15 iunie ara 19.00. DOI GENTILOM I DLN \FRON A.

O fm isU deschisă spre lume!Luni, 15 iunie

' 6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii nuzicale - muzică; 21,30 Videotext;3.00 închiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Ciul

Luni, 15 iunie ,15,00 Preludiu muzical; 15,05 La

curtea regelui FOTBAL; 15,35 Videoclipuri; 15,45 Politica la concret - reluare de vineri; 16,45 Videoclipuri; 17,00 Circulaţia şi copiii - emisiune concurs; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj;20.00 -Videoclipuri; 20,15 Cerc deschis; 21,15 Videoclipuri; 21,30 M o Nova; 22,00 VJ.Spirit

FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia ”CLE- MAUSFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 3, “HYGIENA AESCULAF*, P-ţa M. Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

PORTALLuni, 15 Iunie

8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Neon Rider - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Mistere, magie şi miracole - documentar, 19,00 Cavaleri şi războinici - serial; 20,00 Film artistic; 21,35 Radical Power - documentar, 22,00 Mămici de ocazie - serial; 22,30 Provocarea tehnologiei - documentar, 23,00 Inelul morţii - film; 0,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Electric blue - program erotic. ' v

Luni, 15 iunieSări zilnic: 9,16,12, ÎS, 1 6 ,1 9 ,1 . S in BBC: 6,11,14,18,

21. 4:45 începutul emisiei. 5:00 Hello. 6:30 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti. 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. (8:30 Interviul zilei. 9:30 Revista presei 10:30 Re^rtajul zilei. Morale cu Morales (r). 11:30 Sport 2:30. Transilvania Cultural). 13:00 România Actualităţi. 13:20

Cafe Concert 14:30 Hello; 15:00 Reportajul zilei. Morale cu Morales (r). 15,30 Hello. 17:00-18:00 Roton Music (r). 1Ş:30 Faptul serii (19:00 Reportajul zifci, 19:30 Morale cu Morales, 19:35 Power Play). 20:00-21:00 Chart Slow - Claudia PalfL 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - Ucu Florea. 24:004:45 Big Hello. '

Ct. J-1'HS!!.'!*'

mapamond.

4*

iz â m

Lum, 15 iunie Ştiri locale: 6:40,

7,7:40,8,8:40,9,10,12, 13,14,15,16,17,18. 6,00-10,00 “Primul salul”. 6,20 Agenda

zilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 ‘Ce mai crede lumea", sondaj pe teme de actualitate: 9,40 Calendarulzilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 10,00-14,00 CD Player. 10,20.Programul cinema­tografelor. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,20,13,20 Buletin financiar. 12,40 “3 minute” -interviul

'zilei. 13,40 Calendarulzilei. 14,00-18.00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziuaîn cîteva vorbe”, declaraţiazilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 17,20 Calendarulzilei 17,50 “Plus”.r. 18,10 “CD Sport”, Cătălin Berindean. “Sinteze financiafe“, Mircea Bucin.19.00 “CD Radar ’80”, Dan Creţa. 20:57,24^,4 Retrospectiva ştirilor zilei 22,00 “Cu capsa pusă”, Horaţifi Niooari si Tudor Runcanu.

miPlUS Radio- Luni, 15 iunie

^ Ştiri: 7,9,12,15,16,17. Program in form ativ BBC: 6,00-6,30; 11,00- 11,15; 14,00-14,30; 18,00-18,45;21.00-21^0.6,00-10,00 ‘Dimineţile cu - Felix” . 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop U niplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar, 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12.00 ‘Muzică Anti-Stress” - realizator Ciprian. 12,00-18,00‘Toatăziua bună ziua”. DaniefBoroştean. 15,05-16,00 Music By Request Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19,00 ’ Uniplus Ia raport”. 19,00-2.00 ”Rcna”. 19,00-20,45 Top Slow, 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Comei Răileanu. 21,30-23,30 Somn b izar- realizatori Cristi Minculescu şi Mihai Godcroja 23,30-1,00 Dedicaţii muzi­cale. Intervenţii în direct ale ascultă­torilor legate de problemele cotidiene.1.00-6,00”Non-Stop Music”.

tladîoSon icLuni, 15 iiutic

Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6- 9 ’ Cafeaua de serviciu” (maxima, power plaţul şi calendarul zilei, meteo,

'horoscop, curs valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14-”Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 ... şi muzica”. 16-18 McSonic (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 18- 19 Rondul de seară I (retrospectiva săptămînii). 19-20 "Clopote ttîu lare” (MariusAciu). 20-21 Rondul de seară II (retrospectiva săptămînii). 21-23 -"Călătorii pe portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 "Muzica şi nuzichia” (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Luni, 15 iunie 5:00-8:00

i i » l « Bună dimi- neala! 8:00-

11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-, 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca 22:00-23:00 Hit - interviu - realizator Toni Teşiu. Emisiune muzicală: interviuri şi cele mai noi hitnri cu vedetele momentului (r). 23:00-24:00 Rock Block, realizator Alex Revenco. 24:00-1:00 Radio Contact Zero - legătura dintre soldaţii români aflaţi in Bosnia şi familiile lor din tată. 1:00-5:00 Discontact.

C r a p i o c l u j ) )

Luni, 15 iunie 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu •

mfirmaţii, actualităţi şi rrtizică realizată de Dan Horea. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 R adiocircuit - Emisiunea Departamentului

Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Ciaiova şi Radio Cluj, de la Quj prezintă Dai Mosoiu.11.00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizatori Stela Maria Raieş şi Sergiu Alex. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Conexiuni financiare. Redactor Lucia Ţibre.13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea in limba maghiară 18,00 Radio fax - redactor Traiai Bradea19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21.00 Serala muzicală radio, redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune culturală, redactor Dora Pavel. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului

Morţi, 16iuniela Radio Q uj 6,OOBunădimineaţa Emisiunea]

informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limbamaghiară

' POLICUNICA INTERSERVISAN

str. Pasealy n r .^ carL Ght«j!»STOMATOLOGIE NON-STOP

INTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ MB LOG3E ♦ PSIHIATRIE ♦ END0C8B LOGJE ♦ REUMATfflJX3E ♦ ECOffi FIE ♦ ALERGOLOGJE ♦ DERMATOB GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPD1 ♦ O.R.L. ♦ OFTALMCSDGIE ♦ O: COLOQE ♦ ONCOUXJE ♦ PEDU1

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTIXi RADIOLOGIE • ECOGRAFE

Examinări Doppter - Histerasalpingigrafii perii;

. sterilitate feminină L A B O R A T O R

(Biochimie - Bacteriologic Imoiolf Parazilologie Dctcrmuare Rh - M l sarcini - Antigei HBS - Elin Tot Examinări dtologice pentru dcpiita cancerului dc col nterin- Investigaţii pali sterilitatea feminini p masculină) ZILNIC,. inclusiv DUMINICI

o r e l e 7 - 2 1

Medic de gardă: orele 21 - 7 ' R e z e r v a r e , c o n s u l t a t l !

. l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 . '

sc, Dental ROVA SOCOLOV

' f Calea M oţilor 106, apS T ra ta m e n te s to m a to lo g iH

Complexe:O terapieO protetici (ceraaitcS)O chirurgie (recsecţiL unplatt!)

P ro g ra m ă ri l a te l.: 430028 Z iln ic orar: 8-19

sîm b ăta I f e U : jPentru studenţi/ pension^ şom eri/ reducere 20 * / ^

*

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUSifl Dr. AHGELâ CĂLDSlED

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLQgSL , M i, V -1 7 -2 0 S . v- 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.1<f>

ALIANŢA MTISUICIDLI F E L I N E _

Sufletul nostra la dsp®S* dunmcavoastiă. Tdefixţa

W de noapte; tetefonulvi4“-1 9 1 6 47

Gardă de noapte, orele 20-Oj;

Linia telefonică de intervenţie o t si prevenţie a suicidului iniţialăLABORATORUL DE M W

MLVTALÂ CLUJ stă la dispoziţiade luni pM vineri, între orele 8

Vă aşteptăm apelurilt l* numărul 186864. __

Wocjjjţestiuntjirileftj'

'Uybjy.'Povejii« a ţ

TVM

Tunai; U,ooip o li t j 45 Do, 55TVJ '! W,lli Wtluf, 5,35 Dj r i; 16,00SO Peirtidtloir, 18,(0ffiart|

20,11Ses<

*ihs

ioci®ţ

j EAsticăuliistie

păr

ROZA VÎHTURILOR luni, 15 iunie 1998 ( V )

---------------------------------------------------------------—(Articol semnat de Jacques Attali 1h L’Express)

TR IU N G H IU L PUTERII

aeei

[D Societatea civilă modernă, trei entităţi îşi împart Rialul puterii: politicul, mediaticul şi juridicul. De jjfva decenii, flecare dintre ele s-a aflat, pe rînd, în ^piramidei influenţei, obişnuind să se alieze în general japotriva celei de-a treia. Mai întâi, politicul şi judiciarul jjpo triva mediaticului; iar apoi, mai recent, judiciarul şx giiaticul împotriva politicului. Se poate anticipa acum fierea unui conflict între ultimele două: judecăţi severe Remise împotriva unor publicaţii sau a xmor editori, uclicte apărute în presă dezvăluie comportamentul unor ju d e c ă to r i, unele mass-media organizează presiuni ja p o tr iv a justiţiei, unii judecători se cred jurnalişti, în jap ce unii ziarişti îşi atribuie rolul de judecători. Şi nu este decît începutul: vom vedea în curînd, după cum se observă deja în unele ţări, cum mediaticul şi politicul se aliază împotriva judiciarului.Această luptă între puteri nu este sănătoasă pentru

democraţie: dorind să se anihileze reciproc, aceste trei pateri vor sfîrşi prin a fi respinse în bloc de populaţie. Ele ar trebui totuşi să ştie că destinele lor sînt legate între ele: oamenii politici, jurnaliştii şi magistraţii au făcut aceleaşi studii, împărtăşesc aceleaşi valori şi provin din aceleaşi medii sociale, minoritare în populaţie. Ei se vor salva sau vor pieri împreună. Pentru a evita o adevărată oizâ de regim, aceste trei puteri trebuie deci să înceteze să mai creadă că trebuie să-şi dea socoteală doar lor şi să înţeleagă că poporul este suveran. Dar pentru aceasta ele trebuie să-şi găsească o legitimitate, şi anume o

responsabilitate, un angajament ce trebuie plătit pentru greşelile comise, atunci cînd ele au consecinţe asupra vieţii celuilalt: politici greşite, erori judiciare sau ştiri false.- Dacă lăsăm deoparte religia şi forţa, nu mai rămîn ca

surse posibile de legitimitate a unei puteri decît democraţia şi piaţa. Acolo unde piaţa va deveni suverană, banii vor stabili aria politicului, senzaţionalismul va fixa regulile jurnalismului, iar judecătorii vor fi înlocuiţi cu arbitri particulari, mai rapizi şi mai eficienţi; toate acestea au început deja în SUA. Pentru a evita ca aceasta să se întîniple şi în Europa, rămîne democraţia, anume alegerile. Ne putem imagina alegerea unor judecători? Acest lucru a făcut ravagii de partea celaltă a Atlanticului. Dar a unor jurnalişti? Evident că nu. Trebuie deci să inventăm pentru aceste puteri, necesare, mecanisme de legitimizare şi de control care să le permită o abordare mai directă a democraţiei, fără să fie necesară, pentru aceasta, adoptarea tuturor procedurilor.

Este, cel puţin, necesar să se diversifice originile sociale ale deţinătorilor acestor trei puteri, codurile lor de conduită să fie supuse unui control strict al Parlamentului şi să se pună la punct mecanisme de sancţionare a

. greşelilor ce au consecinţe asupra vieţii altora.Trebuie mai ales să ne amintim că, dacă nu există

dragoste faţă de adevăr şi respect faţă de drepturile omului, exerciţiul puterii nu este’altceva decît un lung drum către dictatură.

(AFP)

RAPORTUL ANUAL SIPRI: CREŞTERE CONSTANTĂ A CHELTUIELILOR

PENTRU ÎNARMARE

Începînd din 1994, în comerţul internaţional cu arme convenţionale se manifestă o „tendinţă net ascendentă”, depăşindu-se suma de 25 de miliarde dolari în 1997, faţă de 22,54 de miliarde în 1996 - a informat Institutul Internaţional pentru Cercetări în Domeniul Păcii de la Stockholm (SIPRI) în raportul său anual, publicat la 3 iunie. Volumul vînzărilor de armament a crescut cu 24 la sută din 1994, cînd s-a atins nivelul cel mai scăzut din 1970, reprezentând însă numai 62 la sută din totalul vînzărilor din anul record 1987 (40,58 miliarde).

Piaţa de armament continuă să fie dominată de şase ţări exportatoare, iu frunte cu Statele Unite, în 1997, a căror cotă-parte este de 43 la sută, care devansează Rusia şi Franţa. Aceste trei state, împreună cu Marea Britanie, China şi Germania, au îasumat 84 Ia sută din totalul vînzărilor globale în 1997, principalii cumpărători fiind din Asia şi Orientul Mijlociu. Exporturile de armament ale Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii au crescut în 1997 faţă de a«ul precedent, iar cele ale Rusiei, Germaniei şi Chinei s-au redus. Spania a făcut excepţie, situîndu-se ® 1997 pe locul cinci în rîndul ţărilor exportatoare; în perioada 1993-1997 s« afla pe locul zece. Creşterea cu M6 la sută a vînzărilor de armament a!e Spaniei într-un singur an s-a datorat livrării unui portavion către thailanda. Rusia, a cărei pondere pe Piaţa de armament a scăzut de la 17 la 14 la sută în 1997, menţine încă «raporturi strînse cu India” şi „şi-a consolidat poziţia în China”. Volumul vînzărilor de armament ale Franţei s-a majorat cu 40 Ia sută din 1996 P®â în 1997, cota-parte din piaţa mondială crescînd de la 9 Ia 13 ia setă. Această creştere s-a datorat mai

ales exportului către Taiwan, - prim ul

im portator mondial în 1997 - a 24 de avioane Mirage

2.000 - 5, echipate cu rachete aer- aer, şi către Emiratele Arabe Unite a trei fregate ,JLa Fayette”, precum şi a 76 tancuri Leclerc, toate acestea reprezentând 62 şi respectiv 15 la sută din totalul exporturilor franceze în 1997.

Raportul subliniază scăderea spectaculoasă a exporturilor Chinei, în regres cu 75 la sută, anul trecut faţă de 1996. „Eforturile Chinei de a face concurenţă cu arme ieftine nu au dat rezultatele scontate”. Se pare că nici ţările mai puţin bogate nu mai doresc să cum pere tehnologie învechită din China” - se arată în raport. Deşi nu este competitivă pe plan tehnologic, China este una dintre pu ţinele ţă ri care nu respectă em bargoul asupra v înzării de arm am ent către Iran, fiind şi principalul furnizor al Pakistanului - două ţări care au beneficiat de 51 la sută din vînzările chineze între anii 1993 şi 1997.

Asia a fost principalul cumpărător de armament, cu 49 la sută din totalul importurilor mondiale (faţă de 31 la sută în 1988). Ţările din nord-estul Asiei (Taiwan, China şi Coreea de Sud) se numără printre principalii clienţi, iar în sudul Asiei, cele două adversare, India şi Pakistanul, au menţinut importul de arme la un nivel ridicat Criza asiatică nu s-a repercutat încă asupra comerţului cu arme în 1997, dar a avut totuşi o primă manifestare, şi anume anularea comenzilor făcute de către Thailanda, Malayezia, Indonezia şi Coreea de Sud. Orientul Mijlociu, odinioară principala piaţă din lum e, şi-a menţinut în 1997 o cotă-parte de aproxim ativ 20-25 la su tă din importurile mondiale, în timp ce în Europa cererea continuă să scadă: 19 Ia sută în 1997, faţă de 33 Ia sută în 1993. Volumul im porturilor de armament ale Europei Centrale şi Răsăritene a reprezentat mai puţin de 1 la sută din importurile mondiale.

Conflictele permanente din Africa subsahariană nu au determinat o creştere semnificativă a importului de

armament al celor 47 de ţări din această regiune. Doar trei state figurează în statisticile SIPRI în perioada 1993-1997 care are în vedere importurile a căror valoare depăşeşte 100 milioane de dolari: Angola (locul 61), Africa de Sud (locul 67) şi Eritreea (locul 69), ale căror importuri au crescut de la 38 la 53 de milioane dolari în 1996-1997. Africa de Sud a inclus în planurile sale achiziţionarea de armament în valoare de 2,5 miliarde de dolari.

Tendinţa de scădere a importurilor de arme nu s-a manifestat în nordul Africii, Orientul Mijlociu, în sudul şi estul Asiei, subliniază raportul SIPRI. în nordul Africii, creşterea de 45 la sută, într-o perioadă de zece ani, se datorează în mare parte cheltuielilor Algeriei, care s-au triplat, ajungînd

•în. 1997 la 1,5 miliarde dolari. în Orientul Mijlociu, s-au înregistrat flueţuaţii considerabile la capitolul cheltuieli, punctul culminant fiind războiul din Golf din 1991, însă creşterea s-a limitat la 9 la sută pe o perioadă de zece ani (1988-1997).

SIPRI indică, de asemenea, că sum ele globale alocate pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul militar continuă să scadă, mai ales din cauza reducerilor din bugetul american. Aceste cheltuieli s-au ridicat - potrivit estimărilor oficiale - la 58 de miliarde dolari (1996), din care 37 miliarde pentru Statele Unite şi 11 miliarde pentru celelalte ţări ale NATO. Statele Unite cheltuiesc pentru cercetări militare de şapte ori mai mult decît Franţa, ţară situată pe locul doi înaintea Marii Britanii, Germaniei şi Japoniei.

„Este improbabil ca un stat să poată face concurenţă superputerii americane înainte de anul 2000. Mai mult, chiar, va creşte dependenţa sistemuluTintemaţional de tehnologia şi intervenţia americană”. Raportul menţionează că valoarea producţiei primelor o sută de societăţi în lume de armament din ţările OECD şi dezvoltate (China fiind exclusă) a fost de 156 de miliarde dolari, în 1996, la fel ca în 1995. Din totalul vînzărilor, 55 la sută proveneau de Ia societăţi americane şi 35 la sută de la cele vest-europene.

(Le Monde)

MARX SI BURGHEZIILE

NEPREVĂZUTEContrar celor afirmate, în urmă cu 150 de ani, de către autorii

„Manifestului Partidului Comunist”, „istoria societăţii pînâ în zilele noastre e departe de a se confunda cu cea a luptei de clasă. Mulţi alţi factori au influenţat evoluţia umanităţii. Nu e mai puţin adevărat că, punînd raporturile sociale în centrul analizei politice, Marx ne-a dat o cheie care ne permite să înţelegem multe situaţii, începînd cu cele pe care el nu le-a putut prevedea.

Căci, pe planul profeţiilor, Marx s-a înşelat aproape total. Clasa muncitoare n-a avut parte de destinul prezis de Marx. Pe de altă parte, socializarea integrală a mijloacelor de producţie'şi de schimb a dat naştere unei clase neprevăzute, adică acestei burghezii de stat, provenită la rîndul ei din structura militarizată a partidului bolşevic şi din birocratizarea societăţii ruse. Această nouă clasă s-a dovedit „clonabilâ” : a fost reprodusă, identic, în China, Vietnam, Cuba şi aiurea... A cunoscut perioade de avînt, apoi de criză şi de declin. In final, s-a transformat, cel puţin în ex-Uniunea Sovietică, într-o clasă de ... capitalişti cam dubioşi. Marx n-avea cum să-şi imagineze o asemenea aventură.

Or, paradoxal, tocmai servindu-ne de aparatul conceptual pe care l-a elaborat Marx putem să înţelegem mai bine această evoluţie şi să sesizăm contradicţiile care au marcat primele experienţe ale unui socialism, de data asta nu imaginar, ci cît se poate de real. în centrul acestei analize, găsim problema formării şi a repartiţiei plus-valorii. Această problemă se pune într-un cu totul alt fel într-o economie etatizată şi într-o economie de piaţă. Dar există trăsături comune care ţin de extinderea muncii salariate. Fiindcă socializarea integrală a mijloacelor de producţie şi de schimb n-a pus capăt sistemului muncii salariale, chiar dacă salariatul sovietic prezenta forme particulare. De asemenea, socializarea n-a şters complet raporturile de piaţă, deşi, într-o oarecare măsură, Ie-a atrofiat. în plan teoretic, firmele supuse directivelor Planului erau considerate drept atelierele unui acelaşi ansamblu, cumpărările şi vînzările nereprezentînd, în aceste condiţii, decît un simplu joc de scripte. Dar realitatea e cu totul alta.

Cînd un director de firmă transmitea organelor de planificare un proiect de activitate care, prudent, situa obictivele sub capacitatea uzinei, cînd cerea, în schimb, investiţii superioare nevoilor sale (ccca ce explică acele crize de suprainvestiţii care au provocat enorme confuzii), cînd acelaşi director se „descurca”, înafara circuitelor oficiale, pentru a obţine produsele care-i lipseau, cînd păstra o fracţiune din profit pe carc o repartiza între colaboratorii săi, aşadar fâcînd toate astea el acţiona nu ca un proprietar al firmei, ci ca o persoană care avea firma la dispoziţie provizoriu.

Pentru a evita aceasta, ar fi trebuit realizată o planificare absolută. Dar s-a dovedit impracticabilă, nu din cauza lipsei de voinţă centralizatoare din partea conducătorilor sovietici ( nu i-am putea face acest reproş lui Stalinl), ci ca urmare a imposibilităţii de aface ca toate deciziile să fie luate de un centru unic.

Existau în URSS o mulţime de agenţi economici de diferite capacităţi, cu dezvoltări inegale, în condiţii de producţie eterogene. Acest fapt a favorizat transformarea unei birocraţii politice într-o burghezie de stat, apoi aceasta din urmă a devenit clasă dominantă carc, picrzîndu-şi orice referinţă ideologică, a alăturat tradiţiile birocratice practicilor unui capitalism sălbatic şi adesea mafiot. Burghezia de stat a trăit mult timp cu obsesia Gulagului. Era supusă arbitrariului înaltei ierarhii comuniste, carc însă avea nevoie de această burghezie şi, odată cu Hruşciov, i-a asigurat o anumită securitate a locurilor de muncă, fieînd-o în acelaşi timp părtaşa repartiţiei plus-valorii realizate pe plan naţional, sub forma unor salarii

- mai mari şi îndeosebi a avantajelor în natură, ca să nu mai vorbim de corupţia tolerată.

Nu e lipsit de interes să comparăm această situaţie cu aceea a burgheziei salariate franceze. Ieşită de regulă din clasele de mijloc, s-a depărtat de acestea prin nivelul de remunerare, stilul de viaţă şi capacitatea de cheltuire. Nu dispune de resurse comparabile cu acelea ale veritabililor antreprenori, cei care au într-adevâr profit. Dar se apropie tot mai mult de tradiţionala burghezie rentieră. Aceasta din urmă fiind mai puţin numeroasă, e firesc ca marile firme şi actorii financiari să se sprijine pe burghezia salariată pentru a-şi face acceptată propria logică de dezvoltare. Ei nu văd decît avantaje în faptul că aceasta ia sub diverse forme (salarii mari, comisioane, note de plată etc.) o parte din plus-valoarea realizată în această ţară.

Mecanismele clasice ale pieţei de locuri de muncă şi valorizarea noilor competenţe, legate de revoluţia tehnologică, au o importantă contribuţie în accentuarea inegalităţilor sociale. Dar doar în nfare parte, căci putem considera, aşa cum o face şi Jean-Claude Milner în recenta sa carte „Salariul idealului”, că o parte din burghezia salariată este supraplâtitâ din raţiuni totodată sociale şi politice.

Analiza numeroaselor „afaceri” care au explodat, în ultimii ani, este deosebit de instructivă. Desigur; fenomenul comisioanelor nu e nou. A luat fără îndoială mai mare amploare şi, la rîndul lor, judecătorii îşi fac mai bine datoria. Dar cuantumul remuneraţiilor pentru slujbe adesea fictive este frapant Totul se petrece ca şi cum n-am îndrăzni să oferim anumitor persoane mai puţin decît „minimul vital burghez”, adică, pentru Franţa, un venit lunar care e de 10-15 ori mai mare decît SMIC (salariul minim pe economie).

Burghezia salariată este, într-un sens, mai avidă si mai grăbită să reuşească decît burghezia tradiţională, dar, dacâ-i lăsăm lâ o parte pe antreprenori, are fară îndoială mai multă competenţă, deci şi un merit mai mare. Ea se conformează natural regulilor economiei de piaţă, chiar dacă aparţine sectorului public. De regulă, e de dreapta, dar n-a rupt totuşi orice legătură cu lumea salariatului şi cu valorile acestuia. M ai mult, unele dintre „elementele sale nu sînt străine de ascensiunea socio-liberalismului în Europa.

luni, 15 iunie 1998 ARTĂ-CULTURĂFine de an la Liceul de A rte P lastice ”R. Ladea”

e m z i j i / i m s m e m i mS f i i » Expoziţia lor de fine de an, a celor

d e la g ra fic ă , te x tile , d e s ig n a m b ie n ta l sau p ic tu r ă m onum entală, prin intensitatea sa lin e a ră ca sem n g ra fic al s e n s ib ili tă ţi i , p rin p a to su l şi neliniştile ce se regăsesc în toate fo rm ele artei p ractica te a ic i, în arhitectură sau pictură, de exemplu,

W flM

1

O risipă generoasă de talent, ce reSefează accentul pus la acest liceu de artă pe dimensiunea interiorităpi şi pe puterea de vibraţie a operei. Ziua festiva ce a marcat încheierea anului şcolar a fost întregită şi de vernisajul expozipei absolvenţilor. Desigur, nu toţi cci 61 de absolvenţi ai promoţiei 1998 a Liceului de Arte Plastice "R. Ladea” din Cluj-Napoca vor bale la porple Academiilor de specialitate, spre a accede în sfora privilegiată a spapilor artistice propriu-zise, dar atitudinea şi expresia le-au fost formate, modelate, asemenea oricărui act vital, armonic şi echilibrat.___________

o fe ră o ad evărată ” W e l t a n s c h a u u n g ” , c a ra c te riz a tă de o

, | multitudine de puncte de m] vedere . Cu m enţionarea ..

| ' t ; promoţiei de excepţie de la sis g ra f ic ă - p o tr iv it ■ d ire c to ru lu i liceu lu i, cunoscu tu l a rtist p lastic £

Trocaru (arhitectură) care i-au călăuzit pe proaspeţu absolvenţi, precum şi a cîtorva dintre cei cu care liceul-se mîndreşte - Carmen Dragomir (şefa de promoţie), Ioana Codoban, Codruţa Vasian, Anelize Sima, Paula Avram , Iu lia H ossu , Septimiu Jugrestan , Codruţa Jucan, Tudoi Scripor, D an Beudean, Marius Bercea sau B ogdan Sălăjan - credem că tabloul so la r al acestei lum i a artei, populate dt izvoare, ape, stînci, arbori, pun c te şi linii sfinţite de imaginaţia unor tineri dăru iţi cu talent, e chiar ico a m universului originar.

Michaela BOCI

E ugen P a tac h i - a diriginţilor Adela Pop şi Ş tefan C h cra ta , a

% profesorilor Maria Sârbu j (g ra f ic ă ) , A ngela

Ş S em encscu (tex tile ), ţ Pompei Ungureanu (pictură

monumentală) şi Cornelia

M

Fotografii: I. PETCU

O ţjn r ie i W Q m c u , cu dragosteDumnezeu şi părinţii i-au dat

viaţă la mijloc de iunie (15 iunie), în preajmă de solstiţiu, ca s-o hărăzească a rte lo r, belşugului, norocului. Şi îi vor fi pus în scăldâtoarc flori de cîmp, să arate ca o floare, mlădiţc de busuioc ca să aibă mult noroc şi clopoţel de argint ca să aibă glas de cînt... Iar ursitoarele au primit această ofrandă, dăruindu-i ochi ca ocrul, păr ca spicele de grîu şi ca florile de sînzicne, zîmbet cald ca soarele şi bunătate ca pîinca de iunie, din roadă nouă. Aşa a fost şi draga noastră Mane şi aşa a rămas şi azi, după aproape 36 de ani de activitate în cadrul Filarmonicii din Cluj-Napoca, ori pe marile scene ale ţârii.

Talentul l-a moştenit din neam în neam: ’ eînta frumos bunicul meu, diacul Rău Gâvrilă, de la biserica voievodală ctitorită de Mihai Viteazul, în Lujcrdiu. Cînta şi tata, care era considerat înţeleptul satului. Dar glasul, cîntccclc, dansul, brodpria, îndemînarea mîinilor le-am moştenit de la mama” - ne mărturiseşte interpreta clujeană. "Dorul meu a fost să ajung artistă şi am reuşit printr-o muncă stăruitoare, fără odihnă, dar cu m ultă speran ţă şi optimism, crezînd că sufletul

ce lo r care mi-au dat viaţă, sufletul neamului meu şi al folclorului românesc vor da căldură, rezonanţă, aderenţă la public, glasului meu”. A cîntat

transilvane, Dumitru Fărcaş şi Sava N egrean B rudaşcu (Cetăţeni de Onoare ai municipiului Cluj-Napoca), Ana Pop Corondan, Maria Peter,

i . gş f e l

F " *

alături de mari artişti din ţară, p leca ţi pe "drum ul neîn toarcerii” , Ioana Radu, Rodica Bujor, Felician Fărcaş, Ion Cristorcanu, Emil Gavriş şi a lţii, iar ochii a rtis te i se înceţoşează de lacrim ile amintirilor, în timp ce-i evocă. La C luj, sub bagheta unor d irijo ri celebri ca A ntonin Ciolan, Sigismund Toduţâ sau Dorin Pop, îndrumată pas cu pas de etnomuzicologii Tudor Jarda, Ion Nicola, Ilie Tetrade, a cîntat alături de alţi artişti ai plaiurilor

Dumitru Sopon, Ion Fărcaş - regretatul făuritor de fluiere şi instrumentist fără egal, care ne mai îngînâ, poate, din Cealaltă Lum e - sau alături de mai tinerele colege, Mariana Morcan, Amalia Codorcan, Iustina Dejeu.

MARIA MARCU a purtat versu l cald al folclorului someşan departe, în Italia, în Franţa, Polonia, Slovacia, Serbia, Bulgaria. Dar al doilea vis al vieţii sale (după cel de împlinire prin muzică) i-a fost să vadă Lumea Nouă a continentului

american.Din copilărie asculta fascinată

poveştile unchiului său, Ilisie, care plecase în lume ”sâ facă avere ’ şi în loc de bani a adus o traistă plină de poveşti. "Unchiule - întreba copila - nu mâ duci şi pe mine în America?”. "Ba da, răspundea bătrînul hîtru - voi tăia lemne din pădure, voi construi un vapor mare, iar cînd curg puhoaiele primăvara şi se umflă valea Lujerdiului vor duce vaporul nostru plin de copii, pînă la Detroit’ (fiind locul unde şi-a încercat norocul).

Apele Someşului nu i-au dus vaporul viselor copilăriei, dar talentul şi cîntecul românesc au dus-o departe, în marile oraşe ale Statelor Unite şi ale Canadei, unde, alături de regretatul Ion Cristoreanu au stîmit furtuni de aplauze şi şuvoaie de lacrimi ale celor de mult înstrăinaţi.

Pentru cei aproape 40 de ani de carieră muzicală, pentru munca de educaţie folclorică şi patriotică, pentru omniprezenţa sa în viaţa clocotitoare a epocii şi a cetăţii Clujului, în 1997 MARIA MARCU a primit înalta distincţie (cu diplomă si medalie) de CETĂTEAN-DE ONOARE AL MUNICIPIULUI CLUJ- NAPOCA. .

Să ne trăieşti, Mărie, dragă, Mărie...

Dr. Maria BOCŞE

Concertul de închidere a stagiunii Filarmonicii/ / Patimile după Ioan" Q . S. Bach)

Muzica tuturor timpurilorAsemenea frescelor lui Michelangelo,

oratoriile lui J. S. Bach "trăiesc” în ecourile sonore prezente, anuntind’lumii întregi, din toate timpurile, că secole de-a rîndul, marea inspiraţie a compozitorilor a fost textul biblic. "Patimile după Ioan” ("Johannes passion”) de J. S. Bach, primul oratoriu din ciclul Patimilor al compozitorului din Eisenach (Germania) este expresia cea mai elocventă a trâiniciei muzicii inspirate din "Judecata - Patimile - şi Moartea” celui ce a cuprins în figura Iui Omul şi Dumnezeul cel adevărat - Isus Hristos!

De -ce existenţa peste timp a acestei trăinicii?

Textul şi muzica lu i Bach rostesc cutremurător Adevărul: ”... acest m orm înt vouă gătit/ unde durerea s-a sfîrşit/ e poartă către cer/ de către cer”. (Cor nr. 39).

Au trecut 275 de ani de Ia prima audiţie a acestei magnifice lucrări baroce dirijate de

însuşi com pozitorul. Dar asem enea nerecunoştinţei oamenilor faţă de Creatorul lumii, muzica oratoriului lui Bach a stat apoi în "mormîntul tăcerii” mai bine de un secol, într-o "altă lume”, cînd exaltarea afectelor umane a primit noi energii spirituale în timpul şi spaţiul romanticilor secolului al 19-lea, oratoriul lui Bach reînvie asemenea "Marii învieri”. Coralul nr. 5 al grandiosului oratoriu bachian dă verdictul acestei "învieri”: "Stăpîne fie voia Ta/ cum pre pămînt şi-n cer aşa”. Dacă textul literar se referă desigur la Puterea Cuvîntului dumnezeiesc, pentru muzică, aceasta înseamnă că arta sfinţită de textul biblic se bucură şi se va bucura în toate timpurile de slavă în cer şi pe pămînt J. S. Bach înseamnă în corul final nr. 40 această profeţie: ’l n veci cînta-voi Slava Ta”.

Concertul de închidere a stagiunii muzicale a Filarmonicii clujene a fost o reuşită... parţială. Dirijorul olandez Jan

Stulen a transmis auditorului caracterul emoţional reţinut al muzicii, un fel de rugăciune cîntată sau o meditaţie în sonorităţi angelice, care lasă doar textului literar să înfăţişeze "drama patimilor” Omuliii- Dumnezeu. De asemenea, a cucerit această înălţime a interpretării muzicale Corul Filarmonicii (dirijor Cornel Groza), chiar dacă nuanţele de piano puteau fi mai sensibil "sfinţite”. Cvintetul solistic - Georgeta Stoleru, Aura Twarowska, Szilăgyi Zsolt, Ion Ţibrea şi Istvăn Gaspar, cu cîteva personalităţi de marcă, a fost inegal. Interpretat în limba compozitorului, textul german a avut ecou doar muzical. Efectul maxim al acestei redări ar fi fost complet dacă auditorii ar fi avut la îndemînă traducerea în limba română a libretului, realizată cu atîta talent de Ana Voileanu Nicoarâ încă în anul 1943.

Emiliu DRAGEA

R ecita i de onqă,Mîine, 16 iunie a.c., la o ra 19, în Biserica Sf. Mihail v a av

loc recitalul de orgă susţinut de Maria ABRUDAN. în program: recitalului lucrări de: G. Frescobaldi, J. S. Bach, Vivaldi - B achJ Mendelssohn-Bartholdy, Ch. M. Widor, C. Rîpă.

”'rHortus îcUciatum”Astfel se intitulează recitah

vocal-instrumental de mierce 17 iunie, ora 18, la Muze. Naţional de Artă d in Ch Napoca. Vor evolua, spre: delecta inima, văzul şi auze într-o apariţie insolită: Carm: Vasile - voce, Ecaterina Boz - clavecin, Mario F loresc Toth Zoltan şi Rareş Hoţesc: percuţie; costume: AmaL Judea; regia: Carmen Vasik Vor fi interpretate lieduri c John Dowland şi Ede Tereny

Universitatea PopularăPentru mîine, 16 iunie, instituţia propune cursanţilor şi tu tun

celor interesaţi, de la ora 16 Cercul "Oratio Mentis” - cunoaşte şi practică spirituală isihastă; la ora 17 expunerea: Osteoporoza o boală a secolului. Prezintă prof. univ. dr. Liviu Gozariu, m em bi titular al Academiei; la ora 18 expunerea: Remedii şi to x ic e i textele shakesperiene (II). Prezintă cu diapozitive: prof. univ. <fr Liviu Safta.

^ / la n s a r e de c a r teAstăzi, 15 iunie a.c., în ziua

comemorării poetului naţional Mihai Eminescu, la Galeria Alianţa Artelor (Bd. Eroilor nr. 2) va avea loc, cu începere de la ora 13, o manifestare în cadrul căreia va fi lansată cartea Drumurile şi popasurile tînărului Eminescu în Transilvania. Studii şi articole (1976-1998) de Nicolae Trifoiu, apărută la Editura "Dragos Vodă”.

Festivalul de Artă Naivă, Timişoara, ediţia I

F undaţia C u ltu ra lă F irs t organizează, în perioada 10 septembrie - 30 octombrie a.c., la Timişoara, prima ediţie a Festivalului de Artă Naivă. Artiştii care doresc să participe vor trimite pe adresa fundaţiei, pînă la 10 august a.c., următoarele: formularul de înscriere (care poate fi primit la solicitare), cv concis, fotografie personală, fotografia lucrării sau a lucrărilor, lucrări de artă, dimensiune maximă 70x100 cm, semnate pe faţă, cu următoarele menţiuni, pe verso: nume şi prenume, titlu, tehnică, dimensiuni anul realizării, dovada expedierii în contul FCF a taxei de participare de 20 DM (pentru participanţii români în lei, la cursul zilei), pentru fiecare lucrare. Festivalul va acorda Premiul First, în valoare de 1.300 DM, precum şi 3 premii speciale. Adresa Fundaţiei Culturale First: 1900 Timişoara, CP 171, de unde pot fi obţinute informaţii suplimentare.

Rubrică realizată de M. BOCU

'A D £ ' m F 8 ! L 0 E Ld e C B m j SPORT luni, 15 iunie i 998

CUPA MONDIALA DE FOTBALCucurigu de trei ori pentru “Cocoşul galic”

FRÂNTA - AFRICA DE SUD 3-0 (1-0)

■ Atmosferă entuziastă vineri în nocturna de pe stadionul Velodrome din Marsilia, la partida Franţa - Africa de Sud (al doilea meci al zilei în cadrul grupei C)..Predoininante culorile steagului francez -roşu, alb, albastra, prezente chiar şi pe feţele unor spectatori şi... spectatoare. Victoria cu scor. de forfait a “Cocoşului,galic” pentru unul care n-a urmărit disputa pe micul ecran creează falsa impresie că acel de trei ori cucurigu a însemnat o netă superioritate a fotbaliştilor ţării gazdă a actualei Cupe Mondiale. Realitatea a fost uşor diferită în sensul că victoria a fost din plin muncită, dar şi cu şansă în contextul că golul doi a fost... autogol, iar al treilea aproape la fel.

Indiscutabil, tehnic şi tactic superioritatea evidentă a fost a fotbaliştilor francezi. Dar ar fi nedrept să nu evidenţiem replica viguroasă a sud- africanilor, care în cîteva rînduri l-a pus la lucru -

:pe portarul Barthez (care în min. 20 a gafat nepermis la o centrare şi sud-africanii au ratat trimiterea balonului în poarta goală). Şi francezii şi sud-africanii au mers pe formula 4-4-2, cu diferenţa că valoarea primilor a fost superioară, în plus, A.Jacquet a simţit că Stephane Guivarc’h nu prea este în apele lui şi în minutul 27 l-a înlocuit. cu Christophe Dugariy (înlocuire datorată imensei ratări din min. 2l). Noul intrat se va remarca prima dată prin imensa ratare din min. 28, cînd doar cu portarul Vonk n-a reuşit să lifteze balonul în plasă, a doua oară în min. 35 cînd după un corner a reluat sec, din apropiere, balonul în plasă şi 1-0 pentru Franţa. A fost primul cucurigu, salutat cu' frenezie de tribune. ' ,

Apoi un joc mai mult pe contre, cu disperate încercări ale sud-africanilor, pregătiţi de../.

wm.

I Y o uri D jo rkaeff

francezul Philippe Troussier, de-a sparge defensiva din faţa porţii lui Bhartez (asta şi în contextul că Mistralul a început să joace feste ambelor echipe denaturând direcţia baloanelor). Se părea că partida se va încheia cu acel 1-0 fixat pe tabela de marcaj în min. 35. Trăsnet din senin în' min. 78 şi ăl doilea cucurigu: aruncare de la margine, de pe stînga, a lui Lizarazu, balonul ajunge la Dugariy, înşurubat între trei apărători sud-africani, scurtă jonglerie urmată de pasă la Yuri Djorkaeff, şut din cădere spre colţul lung, Vonk fiind bătut, încercare in extremis de degajare a lui Pierre Issa (care, culmea, joacă la Marseille) şi balonul este prelungit în plasă - autogol de toată frumuseţea. Cortină finală şi al treilea cucurigu în min. 90, cînd Thieriy Henri (marea găselniţă a lui Jacquet) urmăreşte un balon în careu, îl aruncă peste Vonk şi nefericitul de Issa nu mai poate face altceva decît să-I proptească definitiv în plasă. Aşa s-a scris victoria cu scor de forfait a Franţei.

Victor MOREA

PE MICUL ECRAN. AZI, LUNI 15 IUNIE

• Paris: GERMANIA - S.U.A.TVR 1 orele 22,00 (în direct); EUROSPORT va transmite înregistrarea marţi 16 iunie, orele 11,00. ' Partidă în cadrul GRUPEI F• M a rs ilia : ANGLIA - TUNISIATVR 1 şi EUROSPORT, orele15.30 (în direct). -• Lyon: ROMÂNIA -COLUMBIATVR 1 şi EUROSPORT, orele18.30 (în direct):MIINE, MARŢI 16 IUNIE• B ordeaux: SCOŢIANORVEGIA >v ’TVR 1 şi EUROSPORT orele18.30 (în direct).• N antes: -BRAZILIA - MAROCTVR 1 şi EUROSPORT, orele 22,00 (în direct).Ambele partide în GRUPA A - : (v-r.)

REZULTATE • CLASAMENTE

GRUPA C• Arabia Sauditâ - Danemarca0-1 /. . . .v -, -• Franţa - Africa de Sud 3-01. Franţa : / I 100 3-0 32. Danemarca 1 100 1-0 33. Arabia Saudită 1 001 0-1 0 A Africa de Sud 1 0 0 1 0-3 0 GRUPA D• Paraguay - Bulgaria 0-0 1 Spania - Nigeria 2-31- Nigeria 1 1 0 0 3-2 32. Bulgaria 1 0 1 0 0-0 13. Paraguay , 1 0 1 0 0-0 1 A Spania 1 0 0 1 2-3 0 GRUPA E■Coreea de Sud - Mexic 1-3• Olanda - Belgia 0-0A Mexic 1 100 3-1 32-Olanda 1 0 1 0 0-0 13- Belgia 1 0 1 0 0-0 1A Coreea de Sud1 0 0 1 T - 3 0.

(v.r.)

Un rezultat calculat de ... belgieni

OLANDA - BELGIA 0-0Se pare că “virusul” jocurilor

nule începe să facă noi “victime”. Disputa de pe Stade de France din Saind-Denis a fost cea de a cincea “rem iză” începmd de miercuri şi pînă sîmbătă. O “remizâ’calculată cu tot dichisul de belgieni, cărora le-a convenit rezultatul de egalitate, practicînd cu succes tactica “la mica ciupeală”. -

“Portocala m ecanică” a dominat la modul copios disputa, dar a “dat în primire” în fazele de finalizare, fiind ratate ocazii de gol de prim rang (ce-i drept şi belgienii au avut vreo două). M -a surprins jo cu l static , poziţional al olandezilor, cu excesiva temporizare. Realmente mă aşteptam la mai mult din partea lor, mai ales în contextul că se aflau în teren cîteva piese de valoare internaţională. Numai că Overmais a sclipit prin cîteva starturi vijelioase pe extrema

Bergkamp

stîngă sau dreaptă care se stingeau cu regularitate fiindcă

- ori nu avea cu cine să colaboreze ori din cauza unui dribling în plus rata ocazia de şut. Cel mai individualist1 dintre toţi a fost Seedorf, un mingicar înrâit şi m-am mirat că Guus Hiddink l-a păstrat atîta timp în teren. M-a mirat mult şi faptul că acel “mălai mare” num it Patrik Kluivert a fost păstrat în teren pînă ce arbitrai italian Pierluigi Collina i-a arătaţ un “roşu” cu zece minute înainte de final cînd împricinatul a răspuns cu un cot în plexul lui Staelens care-1 faultase. Mă aşteptam ca în acele zece minute din tim pul regulamentar.plus prelungirile dictate, belgienii, aflaţi în superioritate numerică să insiste,

i Nici vorbă. Precauţie întinsă la maximum.

Din comentariul de la “faţa locului” am înţeles că introducerea abia în min. 65 a lu i Bergkamp; în form aţia Olandei s-a datorat menajării lui.

Dintre fazele de gol am reţinut: şut violent Ronaldus de Boer (4) şi balon respins în corner; şut Wilmots şi portarul olandez Van der Sar reţine in extremis prin plonjon; două şuturi olandeze consecutive la poarta lui De Wilde (48) respinse

. cu dificultate de portarul belgian; şut milimetric al belgianului Nilis (58) peste transversală şi Van der Sar înmărmurit; şut pe lingă .Overmars (67) şi mare ratare Bergkamp (73) şi punem punct fazelor de joc, părerilor despre o partidă de j a care mă aşteptam la mai mult chiar dacă spectacolul a fost agreabil. -

Romeo V. CÎRTAN

Grupa H: ARGENTINA- JAPONIA1 - 0 ( 1 - 0 1

A marcat: Batistuta (rrafr. 28). /

BUCURIA DE A JUCA, PRINCIPALA “SCHEMĂ”

GRUPA D: SPANIA - NIGERIA 2-3 (1-1)

• Siguranţa şi încrederea în - • A părarea n igeriană, propriile forţe nu-ţi dă dreptul compartiment încă nepus la să-l subestimezi pe cel aflat în punct de sîrbul Milutinovici, a faţa ta - în postură de adversar, ' gafat mult şi nepermis în acest chiar dacă în ultimele amicale ‘ joc, cu precădere pe partea acesta nu a convins fiind învins dreapta, acolo, unde Râul (marea la scor 0-3 cu Iugoslavia şi 1-4 speranţă a ibericilor), şi-a depăşit cu O landa. Este vorba d e .> de fiecare dată adversarul direct rezultatele Nigeriei în partidele (Oparaku). Astfel, în;min. 47, la de pregătire înainte de FRANCE două minute de la reluarea ’98. Spaniolii, încurajări de o partidei, Râul va înscrie cu un puternică “armada”, condusă ca superb voie, după o excelentă de obicei de bătăile de tobă ale- angajare a liberoului Hiero. celebrului lor “general” Manolo, Ibericii s-au şi văzut învingători, au păcătuit prin a-şi desconsidera prea devrem e pentru nişteadversarul după fiecare gol înscris, slăbindu-le vigilenţa şi respectul. Fapt ce i-a costat o victorie, pe care în condiţii de deplină maturitate sportivă ar fi obţinut-o fără ■ problem e, deoarece africanii numai cu o apărare solidă nu se pot mîndri, dar compensează printr-un joc plin de im aginaţie în care bucuria de a juca pare să fie principala lor schemă de joc.

•■Derbyul grupei D a început cu voleul lui Râul (min. I), respins în lateral de Rufai şi a continuat cu “transversala” aceluiaşi Râul (min. 6), lovitură de cap din marginea careului de 6 m, fază la care apărarea nigeriană nu a avut cuvînt. Replica “vulturilor” nu s-a lăsat prea mult aşteptată şi valorosul Ikpeba (unicul vîrf al lui Milutinovici) a expediat două periculoase şuturi spre poarta spaniolă, ultim ul boxat cu m are greutate de Zubizaretâ. Minutele 23 şi 25 ne vor aduce tot atîtea goluri; înscrise în - ordine cronologică de: H ier (lovitură liberă de la 20 de m) şi Adepoju (“cap” din colţul careului de 6 m în urma .unei lovituri de colţ).

vrăjitori ai balonului nedispuşi' să capituleze fără luptă. în consecinţă, surpriza avea să se producă în doar şase minute,

' egalarea fiind “restabilită” de legendarul Zubizarcta (autogol la şutul centrare Lawal - min. 72), iar scorul final de şutul bombă expediat de la 25 de m de Oliscg.

; • Finalul, unul dramatic, ar fi putut să aducă desprinderea Nigeriei pe tabela de marcaj, dacă foarfecă lui Yekini ar fi găsit spaţiul porţii sau un mai jqst rezultat de egalitate, Sergi expediind balonul, cu latul, milimetric de vinciul porţii apărată de Rufai.

Codin SAMOILĂ

SUPERBULREMEMBER

Sîm bătă, în tre două m eciu ri d in —-actuala co n ju n c tu ră a Cupei Mondiale, pe TVR 2 am urmărit, cu aceeaşi emoţie ca în urmă cu patru ani, de la World Cup 1994, partida de debut a tricolorilor în com pan ia C olum biei, despre care se dusese vestea că în 12 partid e de verificare susţinute obţinuse tot atîtea victorii, lăudată de marele Pele ca una din favoritele competiţiei.

Şi a fost acel minut 16, desch is cu o pasă de m aestru em erit î n . arta fotbalului, cel care a trimis pasa fiind Gică Hagi, iar cel care a primit-o Râducioiu, care s-a înşurubat in careul co lu m b ien ilo r, două driblinguri scurte, şut la. vinclu în stînga şi 1-0. A fost apoi min. 34 cu acel şut-unicat al lui Gică Hagi, din lateral, gol de generic, unul din cele mai frumoase înscrise în istoria Cupei Mondiale. A urmat şi duşul rece din min. 43, cînd după o lovitură de colţ Valencia. a înscris şi emoţiile ne-au încorsetat pe toată lungimea rep rize i secunde , cînd v a lu rile atacurilo r co lum biene au supus defensiva tricolorilor la un presing nemilos. Minutele s-au scurs greu, cumplit de greu în aşteptarea fluierului final. Dar a venit şi riiinutul 89, cînd Florin Râducioiu a înscris al treilea gol al tricolorilor şi victoria a revenit României cu 3-1.

Am urm ărit în acest superb rem em ber şi un comentariu de expert, cel al lui Cristian Ţ opcscu/pc care nu-1 pot “cîntâri” cu vorbele debitate acum după patru ani de noua generaţie de reporteri.> Azi, lu n i-15 iunie, Ia. Lyon, d upă pa tru ani, R om ânia re în tîlncşte Columbia. Dă Doamne să se repete povestea de acum patru ani. Succes tricolori!

Victor ROMAN

Aztecii au meritat victoriaCOREEA DE SUD - MEXIC 1-3 (1-0)

Partida de la Lyon a pus faţă în faţă două echipe cu trecuturi şi valori diferite. Vechimea fotbalului urmaşilor aztecilor, valoarea lor se întinde exact pe lungimea' acestui ultim secol al mileniului doi, adăugind prezenţele la marea majoritate a turneelor finale. Fotbalul sud-coreean a debutat în înalta societate a fotbalului mondial într-o conjunctură cînd balonul rotund abia apucase să prindă rădăcini, asta întîmplîn<ju-sc în ediţia 1954, cînd echipa venită din Extremul Otrient a încasat 9 goluri în confruntarea cu Ungaria, fără să apuce să dea măcar unul, de onoare. A urmat o lungă pauză pînă la revenirea în elită şi ediţia anterioară (1994) a arătat o altă echipă. ,

în meciul de sîmbătă, sud-coreenii au început oarecum timoraţi disputa, încercînd să descifreze intenţiile mexicanilor. Prinzînd un pic de curaj, sud-coreenii organizează cîteva raiduri pe contra­atac şi în min. 27 deschid scorul: Ha Seok-ju - execută o' “liberă” din lateral, balonul întîlneşte capul unui apărător din zidul mexican şi ricoşează în colţul lung, derutîndu-1 total pe portarul Campos. Peste numai două minute, autorul golului comite un atac grosolan asupra mexicanului Ramirez şi arbitrul austriac cu nume unguresc Giinter Benko îi flutură urgent un “roşu”,

poftindu-1 să părăsească terenul. Aşa a rămas Coreea de Sud în zece oameni.'

Au urmat 60 de minute de superioritate netă mexicană şi din punct de Vedere teritorial, ca şi al capitolelor tehnic şi tactic. Numai că mexicanii s-au dovedit nişte mingicari care cînd intrau în posesia balonului nu se mai puteau despărţi de el, ameţindu-1 cu driblinguri pe sfert de metru pătrat, urmănndu-se cu o încăpăţânare de catîr pătrunderea cu orice preţ cu minge cu tot pînă în poarta apărată de Kîm Byung-ji. A u fost minute întregi cînd fundaşii mexicani erau dincolo de centru în terenul sud-coreenilor. Din cînd în cînd cîte un. contra­atac al sud-coreenilor, după care urmau acţiunile tip sisif ale mexicanilor.

Golul egalizator al mexicanilor a picat abia după pauză, autor fiind Pelaez (51). Mexicanii ridică strocul acţiunilor ofensive, avantajaţkşi de faptul că dispun de un om în plus, dar acţiunile lor sînt extrem de încîlcite şi drept urmare golul de desprindere pică abia în min. 74, fiind semnat de Hemandez care în min. 84 stabileşte scorul final, înscriind pentru Mexic al treilea gol. în încheiere doar atît: o partidă foarte... modestă.

Victor ROMAN

(uni, 15 iunie 1998 SPORT Cag? O lq j j

A’ *A

f '

r ,

*

V *

*r 'MBm

* Kv

e

* ri

“ U ’ 1 6 F e b ru a r ie .. . p e s te to t

V*

—

CE RUGBY D.N. etapa 21-a:“U” - Minerul 57-3 (24-3)

0 singură întrebare: Dinamo sau Steaua?• “U” 16 Februarie Cluj fi-a asigurat bronzul •

SImbătă, 13 iunie. Parcul sportiv ‘Haţieganu", spectatori circa 100 ■ “U" 16 Februarie: Popean, Cilincă, Socaciu, V. Samuil, Cr. Ciorăscu (Tudori), R. Samuil (Rădulescu), lonescu, Tămaş, Flutur, Copil, Stupar, Dragomir, Săuan, Bişag (Lupu), Maltei • Antrenori Ştefan lonescu, Octavian Chihaia • M ineru l Lupeni: Pingher, Naghi, Lacica, Ungureanu, Raţiu, Dinică, Nicoară, Scafanu, Ceru, Ivănuş, Tudose, Oprişan. Văduva, Opaină, Patrichi • Antrenor Vasile Bercu • arbitru George Milcă (Bucureşti), judecători de margine Ovidiu Sugar, Gheorghe Demian (ambii din Baia Mare) • Observator FRR Constantin Udrea (Bucureşti) ■ Marcatori: Maftei eseuri min. 24, 39, 67, 6 tr, 1 l.p, Tudori eseu min. 72, tr„ Săuan eseu min. 46, Flutur eseu min. 59, Lupu eseu min. 64, plus un eseu de penalizare pentru "U" • Ivănuş I. p. pentru Mineml.

într-un moment in care întreaga suflare sportivă este concentrată asupra Cupei Mondiale de Fotbal - Franţa 1998, cred că este cazul să ne îndreptăm atenţia asupra D.N. de rugby. Şi nu intimplător, pentru că “U” 16 Februarie şi-a asigurat locul 3 şi medaliile de bronz. Pentru sportul clujean şi universitar, cel puţin pînă în prezent, cel mai bun rezultat, gîndindu-ne că handbalistele de Ia “U” URSUS mai au două etape de disputat.

Despre meciul de sîmbătă, 13 iunie, multe nu sînt de spus, scorul spunînd totul. “ U” 16 Februarie a cîştigat la pas^pn meci în care.se punea doar problema scorului. în faţa unei echipe

minereşti departe de rigorile rugbyului, tehnic şi tactic. ' x

în D.N. persistă o singură întrebare, în curtea cui va poposi titlul naţional, Dinamo sau Steaua, ultima etapă, sîmbătă, 20 iunie, urmînd să decidă şi să cearnă valorile interne. Pînă atunci să parcurgem rezultatele penultimei etape: Steaua - Farul 39-25 (arbitru Emil Pîrţog, Cluj-Napoca), “ U” T im işoara - Rulmentul Bîrlad 53-16, REMIN Baia M are - Rapid 51-10, Dinamo - Consig 59-33, Ştiinţa Petroşani - Foresta Sibiu27-7, “ U” 16 Februarie - Minerul 57-3. .

Clasament1. Dinamo . 21 - 885-398 592. Steaua 21 675-317 583. “U” Cluj 21 626-380 484. Farul 21 575-519 42 -5. Timişoara 21 535-497/416. Ştiinţa 21 498-419 397. REMIN 21 ' 416-491 398. Sibiu 21 456-560 389. Lupeni 21 ' 424-725 3710. Bîrlad 21 352-570 3711. Consig 21 367-805 3412. Rapid . 21 448-574 32

M a fte i, u n ju c ă to r d e 3 0 d e p u n c te

Farul-Dinam o, Rulmentul Bîrlad - Steaua, Foresta - “U” 16 Februarie Cluj.

• Juniori. A luat sfirşit şi C.N. al juniorilor I, în care echipa profesorului Octavian Chihaia, CSS UMR Cluj, a ocupat un merituos loc. 4. Pe primele trei poziţii: Magic Bucureşti - campioană naţională, Triumf Bucureşti, CSS Focşani. Din echipa de juniori, au trecut la “U” 16 Februarie Bogdan7 lonescu şi Cristian Petre; şi-au terminat frumoasa perioadă a junioratului Sandru, Varga, Mîlnă, Crăciun.

Demostene ŞOFRONF oto: E u g e n O L A R IU

Finala NBA, meciul nr. 5: Chicago - Utah 81-83

ÎNAPOI LA MORMONILa scorul general de 3-1 şi cu avantajul terenului propriu în

următoarea partidă, era greu de crezut că, vineri noaptea, Chicago nu va reuşi să tranşeze finala NBA în favoarea sa, izbutind o nouă victorie în faţa lui Jazz. Totul era pregătit de sărbătoare în Oraşul Vînturilor. se doborîse din nou recordul de asistenţă la United Center (24.544 de spectatori), iar David Steme, preşedintele NBA, venise special la meci pentru a înmîna trofeul lui Air'Jordan et co. Evident şi echipa lui PM1 Jackson intra pe teren cu un moral extraordinar, dar poate, şi puţin relaxată, ceea ce în final a dus la dezastru pentru gazde. .

Jocul în sine a stat permanent sub semnul echilibrului, marcat fiind însă de foarte multe ratări, ceea ce explică scorul mic de la pauză (36-30 pentru Chicago). Din trioul de aur al gazdelor (Jordan, Pippen, Kukoc) nu a strălucit decît croatul (30 de puncte la final), în timp ce Pippen a marcat prima dată de-abia la sfîrşitul sfertului 3(1). Jordan s-a încadrat de data aceasta în medie, fiind în umbra adversarului său direct (ca valoare, nu ca post în teren): Karl Malone. Pivotul lui Utah a făcut un meci de excepţie (39 de puncte, dintre care 25 în a doua jumătate), demolînd realmente apărarea gazdă cu stop-şuturile caracteristice. S-a probat astfel încă o dată că dacă jocul lui Malone merge, merge toată echipa.

Seria se mută astfel înapoi în Salt Lake City, primul meci disputîndu-se deja azi-noapte. Specialiştii o dau în continuare drept mare favorită pe Chicago, însă nici o victorie a lui Jazz nu este imposibilă.

Sânziana DEMIAN

t lM E M E N s K ij15 iunie

• Cu şapte decenii în urmă, în 1923, a fost promulgată “Legea pentru educaţie fizică”, prin care s-a oficializat în mod legal l.N.E.F.-ul ale cărui cursuri au fost începute la sfîrşitul lunii noiembrie a anului precedent 1922. Fostul O.N.E.F. s-a constituit ca singurul organism oficial de stat pentru educaţie fizică, fun'cţionînd pe lîngâ Ministerul Instrucţiunii Publice. Institutul a devenit mai tîrziu A.N.E.F., după cel de-al doilea război mondial I.C.F., mai tîrziu I.E.F.S., functionînd în prezent ca institut cu grad universitar, pregătind nu numai profesori de educaţie fizică şi sport, ci şi specialişti în diferitele ramuri aie domeniului respectiv.

• Acum 30 de ani, în 1968 au luat sfirşit la 'Linz (Austria) întrecerile din cadrul celui de-al 7-lea. C.M. de popice. Dintre popicarii din România cele mai bune rezultate au fost obţinute de echipe: cea de femei devenind campioană mondială, iar cea de bărbaţi vicecampiognă.

LASZL6 Fr.

în barajul A+B: ”U” CONIS Cluj In ... B

Au promovat Electrocarbon Slatina si Juventus Ploieşti

Rezultate: vineri, 12 iunie: ”U” Craiova - Electrocarbon 1-3, ”U” Conis - Juventus 2-3; sîmbătă/13: ”U” Conis -”U” Craiova 0-3, Juventus - Electrocarbon 1-3; duminică/14: ”U” Conis - Electrocarbon 0-3 (neprezentare ”U”), Juventus - ”U” Craiova 3-2

Clasament:3 0 9:2 6 2 1 7:7 5 ;1 2 6:6 4 . .0 3 2:9 3 -

1. Slatina 32. Juventus 33. Craiova 34. ”U” Conis 3

■ După ani de volei frumos şi rezultate meritorii, ”U” Conis Cluj părăseşte prima scenă valorică. Nemeritat, dacă ne gîndim numai la faptul că acest turneu s-a dat Ploieştiului peste noapte, FR Volei tăindu-şi din această afacere partea leului. Variantele fiind teren neutru sau licitaţie.... Alături de ”U” Conis retrogradează o altă universitară A, Craiova, dar situaţia olteană nu este

roză de ţnai mulţi ani, retrogradarea fiind .ceva firesc. Şi o dată cu finalul acestui turneu, patru noi promovate vor debuta în ediţia 1998/99: Midii Năvodari, ”U” Timişoara, Juventus şi Slatina. ;

’ î n turneul sem i fina l a l cadetelor '

Doar o cunoscută, Dacia PiteştiDupă trei zile, din cele trei calificate se cunoaşte

doar una, Dacia Piteşti. Pentru celelalte două locui luptă ”U” SM Unirea Cluj, CSS Casirom Turdaşi CSS 2 Bucureşti, toate trei.cu 5 puncte, departajate ■de setaveraj. '

In programul de astăzi, 15 iunie: Penicilina - ”Eliade” Bucureşti (ora 10), Dacia - CSS 2 Bucureşti (ora 11) şi CSS Turda - ”U” SM Clqj (ora 12). în ultima zi, marţi, 16 iunie: ”U” SM- Penicilina (ora 8,30), CSS 2 - CSS Turda (ora 930) şi ”Eliade” - Dacia (ora 10.30). Meciurile st desfăşoară în Sala Armatei.

— D e m o s te n e SOFRON

AUTOMODEll ISM TURDENII IN FRUNTEA IERARHIEIVeştile despre isprava recentă

a automodeliştilor turdeni le-am aflat de la amicul George Arghir. Sînt veşti carp merită să vadă lumina tiparului. Concret este vorba despre Campionatele Naţionale de automodele captive, viteză circulară, desfaşu-rate pe pista din Bucureşti. Printre sportivii disciplinei, din întreaga ţară, s-au numărat şi cei de la

DIVIZIA B DE FOTBALCORTINA A CĂZUT, COMENTARIILE CONTINUĂ (VII)

Din motive determinate de Cupa Mondială de Fotbal am făcut o scurtă “pauza” în prezentarea protagonistelor care au alcătuit seria a Il-a a eşalonului secund. Continuăm azi.

10. DACIA PITEŞTI. Echipă ce-şi dispută partidele de acasă în ... “deplasare” Ia Ştefineşti, cu bogatele sale livezi. O trupă clasică de mijlocul clasamentului, grija principală fiind de a nu aluneca spre zona nisipurilor-mişcătoare. Bilanţul ediţiei 1997-1998 a însemnat 48 de puncte adunate din 15 victorii şi 3 egaluri (16 au fost înfringerile). Punctul forte al echipei a fost atacul cu 54 de goluri marcate (locul 4 în clasamentul eficacităţii); defensiva a fost punctul sensibil al formaţiei prin cele 49 de goluri primite (locul 12 în ierarhia apărărilor). Datorită plusului dat de atac “motoriştii” piteşteni au încheiat întrecerea cu un +5 la golaveraj. De adăugat —.3 la adevăr. . j

11. U.T. TCRADr “Bătrîna doamnă” a avut parte de o primăvară reconfortantă şi dintr-o candidată autorizată lâ exodul în eşalonul trei echipa s-a scuturat de griji şi a ţîşnit impetuos spre mijlocul clasamentului, lăsînd grijile salvării de^la retrogradare'pe umerii altora. Nu stiu ce anume “gerovitaluri” o fi consumat “Bătrîna doamnă”, dâr diferenţa dintre toamnă şi primăvară a fost ca de la pâmînt la cer, cea mai elocventă dovadă fiind bilanţul final: 47 de puncte adunate din 13 victorii şi 8 egaluri (13 au fost înfringerile). Productivitatea atacului prin cele 50 goluri înscrise a însemnat locul

7 în clasamentul eficacităţii; defensiva a fost în suferinţă, încasînd 51 de goluri (cu unul mai mult decît a dat atacul, respectiv locul 13 în ierarhia apărărilor). Ultimul adaos la bilanţ: -4 la adevăr.

. ^ 12. F.C. INTER-SIBIU. Indiscutabil un loc mult inferior faţă de posibilităţile reale ale echipei, care după retrogradarea din A n-a reuşit să-şi cîştige echilibrul necesar atacării partiturii promovării. Sibieriii au fost inegali şi ezitanţi în dispute, nereuşind să-şi impună “punctul de vedere” pentru a tranşa favorabil disputele. Păcat, mai ales ţinînd cont de tradiţia fotbalistică a frumosului oraş de pe Cibin. Concret, bilanţul ediţiei poate fi apreciat ca modest: 46 de puncte

. acumulate din 14 victorii şi 4 egaluri (16 au fost înfringerile, unele

. datorită superficialităţii cu care au fost tratate disputele în compania unor echipe inferioare ca valoare). Atac modest cu doar 42 de goluri marcate (locul 11-12 în clasamentul eficacităţii); o defensivă ceva mai bună şi care a dus greul disputelor, dovadă cele 40 de goluri primite (locul 5-6 în ierarhia apărărilor). Plus 2 la golaveraj şi minus 5 la adevăr încheie bilanţul. . ; ••

13. VEGA DEVA. Primăvara a fost de vină că echipa din Deva a reuşit să evadeze din zona cu cîntec a clasamentului. Cit de ortodoxe au fost “intervenţiile” pentru salvarea de la retrogradare asta numai cei în drept o pot spune, dar unele rezultate ni s-au părut extrem de ciudate, bătătoare la ochi. Dar cum “hoţul neprins este negustor cinstit” nu ne rămîne decît să judecăm bilanţul încheiat de echipă

'după ultima etapă a primului an de la promovarea în B. Deci: 45 de puncte adunate (mai ales în primăvară) din 13 victorii şi 6 egaluri (15 au fost înfringerile). Atac foarte modest cu doar 37 de goluri marcate (locul 16 la eficacitate); o defensivă şi mai modestă, care a încasat 51 de goluri (locul 13-14 în ierarhia apărărilor). Judecind aceste două cifre cu locul 13 în clasament ciudăţenia salvării iese în evidentă. La adevăr - 6 si bilanţul este gata.

Victor ROMAN

A.S. Cimentul Turda, antrenaţi de mereu tînărul şi neobositul Gheorghe Barbu, maestru al sportului, cunoscut celor apropiaţi drept nea Bobiţă, un om de excepţie şi un sportiv de excepţie. în continuare iată ce au reuşit turdenîi la Bucureşti:

• Clasa auto-viteză, 1,5 cmc, jun io ri: cam pion naţional Alexandru Haiduc cu 107,84^ km/oră-- vicecampion naţional Aurelian Topan cu 106,007 km/ oră; â mai existat şi un loc 8 ocupat de Ioan Mocean.

* Clasa auto-viteză, 2,5 cmc, jun io ri; cam pion naţional Aurelian Topan cu 128,848 km/

oră; vicecam pion naţional Alexandru Haiduc cu 126,493 km/oră; pe locul cinci Ion Moceanu (lls;969 km/oră).

.* Clasa auto-viteză, seniori: vicecampion naţional Marin Jeflea cu 134,228 km/oră; bronz Gheorghe Barbu cu 114,358 km' ură.

• în clasamentul pe echipe al claselor auto-viteză, juniori şi seniori, Â.S. Cimentul Turda campioană absolută! Felicitări sportivilor turdeni şi urarea de succese şi la concursul internaţional de la , Kosice (Slovacia).

Victor ROMAN

I

OLIMPIA Gherla începe pregătirileAzi, 15 iunie,' zi de start a

pregătirilor în vederea noului sezon competiţional în tabăra d ivizionarei C, OLIMPIA G h erla /u n a din surprizele plăcute ale campionatului trecut După o vacanţă de o lună, fotbaliştii din orăşelul de pe Someş se reunesc din nou pe frumosul stadion de la marginea parcului. Toate pregătirile vor avea loc acasă, dm lipsa banilor, nemaiefectuîndu-se obişnuitul stagiu montan. Deci, gherlenii vor efectua antrenamentele pe terenul propriu, baza sportivă oferind condiţii bune de pregătire şi refacere. Deocamdată, doar un singur jucător şi-a exprimat

dorinţa să plece. Este vorba de mijlocaşul dejean, Mikloş, care timp de 5 ani şi-a făcut pe deplin datoria Ia OLIMPIA. La vîrsta de 31 ani, el vrea să se reîntoarcă în municipiul de la confluenţa Someşurilor, unde s-ar putea si mai joace în Divizia D. Tot ca o noutate, amintim refacerea fundaşului Moldovan, după o operaţie, de hernie din luna mai- în rest, toată lumea rămîne pe loc în tabăra ghcrlenilor. Desigur, lotul va fi reîmprospătat cu cîteva elemente tinere, unele fiind aduse de la echipele clujene. Dar, despre transferări mai tîrziu.

SZ.Cs-

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîmbiti 9-ÎM; tcl'fo 1 19-73-04; S IKK EDACŢIA TURDA: lunt- viaeri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: lnni-vineri 8-16; tel/tax 21-60-75. luni, 15 iunie 1998 (5 3

EM mg (“ 1 K'3-7 J \4 F I Ai K , J / -Vi

. i i i ;OFERĂ PE PERIOADA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL FR ANŢA 1998

• VÎNZARE DE TELEVIZOARE COLOR SECOND HAND LA PREŢUL MEDIU DE 400.000 LEI

. ÎNCHIRIERI TELEVIZOARE ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE DE PLATĂ SI GARANŢIE

TE L ; 425103 FAX: 425106

(658351)

Tn calitate dezonali}0(T)jj« UnDD © 63 reprezentanţă

(F vindela preţul producătorilor

S.C. POLICOLOR S.A, Bucureştiemaur - la c p arch e t - em a il - ch it a u to - d iluanţi

S.C. SINTEZA COLOR S A. Oradea/opseleulei -e m a il -g ru n d pj

S.C. PERIND S.A. Oradea §.n atu ri-perii - b id ine le '

şi alte produse chimice wpsde diuanp, adezivi, CKizi, coloranţi, chit auto, araoet, pensde, efc

iziţionândprcduselendastre^câştiguIdvsSvaifiirriai'rnare!

FIRMA PARTICULARA ANGAJEAZA• Agenţi comerciali - m in im 1 an experienţă în

domeniu• Gestionari -m in im 1 an experienţă în dom eniu 'Şoferi distribuitori - m in im 1 an experienţă

în domeniu• Contabil cu experienţa

T e l: 1 9 - 4 1 -7 1

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd 3 camere str. Iugoslaviei paralelă cu Pata. Tel 19-15-61. (193089)

' Vînd urgent apartament < camere confort sporit TeL 13-21-31. (189949)

' Vînd apartament 2 tttnere semidecomandate, îoaa Pata, preţ 120 «ilioane. Tel. 15-35-27; 15- *3-76. (189989)

' Vînd urgent apartament 3 camere suprafinisat, complect mobilat, str. N. titulescu, bl. P17, et. 6. doresc solicitanţi serioşi. H 15-89-55. (195724)

• Vînd apartament 3 camere B ucureşti, Drumul Taberei (Moghioros) etaj 2, mobilat, telefon, 2 balcoane, 25.000 USD. Tel; 01/211-22-35. (189992) ;

• Vînd urgent garsonieră 24 mp în Mărăşti, preţ 58 milioane. Str. Răsăritului nr. 108 ap. 34 et. IV. (193031)

• Vînd apartament 3 camere str. Dîmboviţei nr. 49 ap. 15. (193035)

• Vînd 2 camere confort I, preţ 75 milioane. Tel. 094-56-71-96. (193074)

• Vînd apartament 3 camere cu telefon, fără intermediari. Tel. 42-52-32.(193084)

• Vînd apartament 3 camere et. 2, ultracentral cu multiple îmbunătăţiri. 55.000DM. Tel. 19- 14-89, orele 17-18. (195850)

iM fK O T f t O M fCnr l L— ** naiix\a_____ ltd

IlaJ? TV° V I D E O olUFIo PIIOTO

OFERTA SPECIALA

un ROBOT TELEFONIC

CADOU

Pentru fiecare conectare: la C O H N lf

Prin magazinele noastre in perioada

1 - 30 iunie 1998.X

► Aparat utilizat pentru posturi telefonice fixe

DEALER A U TO R IZA T

SEDIU CENTRALstr. GHEORGHE BILASCU nr. 107 Tel: 064/190416, fax: 064/194215

, Magazin PIONEER ■ p-ta UNIRII nr 28 - Tel/Fax: 064/193233

Magazin MUSICOLORp-ta MIHAI VITEAZUL nr. 11 Tel/Fax: 064/432572 —GSM România ^bd. 21 DECEMBRIE 1989 nr. 5 Tel/Fax: 064/438058

Fumo Comstr. UNIRII nr. 14 TTel/Fax: 062/430995 VM.G.M. -bd. BUCUREŞTI nr. 6. etaj Tel/Fax: 062/417478

GSM România bd. TITULESCU nr. 62-64 Tbl/Fax: 01/2229911 Magazin MUSICOLOR b-dul UNIRII nr. 33, bl. A2, paner Tel/Fax: 01/3159626- a r a n c

Keyşys G rafi -str. PATRIOŢILOR nr. 1Tel: 059/419748, lax: 059/436281Diralgo GSM

’ p-ta INDEPENDENTEI nr. 47 Tel/Fax: 059/411102

C O M N E Ks s ec t

Lambda Comunications str. AVRAM IANCUnr. 37 Tel/Fax: 065/210787

S.C. c m o c S.A. CLUJorganizează licitaţie publica cu strigare

pentru lucrarea - D e z m e m b ra re a racordului termic dintre S.C. CEROC S .A . şi S.C . CLUJANA S .A . în data de 22 iunie 1998 ora 12 la sediul firmei.

Informaţii suplimentare la telefon 1 3 -4 0 -9 8 interior 122 - ing. Petru Dulău.

în caz de neadjudecare la prima şedinţă se va organiza a doua şedinţă de licitaţie în data de_ 29.06.1998 ora 12 la sediul firmei.

. • Şcolarizăm şi angajăm tinere cu domiciliul stabil în m unicipiul C luj-N apoca pentru^ funcţia operator schimb valutar. R elaţii la telefoanele 01/688-42-66 sau 01/242-09-32. (658352)

* Angajez vînzâtori cu carte de muncă. Tei. 43-17-19 orele l£ l6 . (193082)

• Intermediez contracte de muncă în peste 80 de ţări cu salar occidental. Se pot adresa persoanele calificate din judc|ele: Cluj, Bihor, Sălaj, informaţii la tel. 064/14-65-32; 092-364-371; 092- 365429. (195807)

y • Vînd(dau îh chirie)locuinţă ultracentral, 150 mp. Tel. 43-20- 49.(195861) r

DIVERSE

. • Doi m otani, prin ţi adevăraţi din Grecia, caută o familie nouă şi cer doar dragoste şi afecţiune. Tel. 12- 22-51. (195814)

• Vînd Opel Corsa 1,4 Si, 1995,9200 DM, 45.000 km. TeL 094-501-298. (189966)

• Vînd orice telecomandă de televizor (90.000 lei). Tel. 092/342252. (658276)

• Cumpăr post telefonic zona Mărăşti. Tel. 16-76-20; 094-604- 850.(195748)• Vînd căţei lup alsacian negru,

str. Frunzişului nr. 30, varianta Mănăştur-Zorilor. Tel. 16-14-58. (195787)

,* Vînd pui Rotweiler, .8 săptâmîni, părinţi campioni, 2 CACIB, 2 CAC. Tel. 42-51-70 sau 094-840-168. (195794)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament 3

camere cu telefon. TeL 42-52-32. (193085)’

S.C. DA VID IMPEX S R lT °execută din material PVCo lambrisări şl galerii ■=> tavane false ^o tavane casetate |

pereţi despărţitori t ■=> uşi pliante şl glisante ^ terase şl copertine ■=> găuri In beton şi faianţă

Tel. 19- 76-49

• Caut de închiriat apartament cu 2 sau 3 cam ere, etaj superior, mobilat, telefon, preferabil vedere panoramică, zona Pata. Tel. 43-83-76; 12-48-02. (193000) ;

s.c. m m n m m n se s l

î Montează ~interfoane şi alarme pentru case, blocuri, birouri şi magazine.

* Sc,înştiinţează de Gîrda Ionaş şi Rus Ana şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra apartamentului nr. 16 str. Cioplea nr. 9 bl. S9 Cluj-Napoca, să se prezinte pentru reconstituirea cărţii funciare nr. 54525 în ziua de 18.06.1998 la Serviciul de Carte Funciară Cluj-Napoca.1) (192979)

PIERDERI^ ^ T ^ l L 0 6 ^ 9 ^ a n ^ ! î e r d u t borsetă cu acte personale şi bani. Rog pe cel care a găsit-o să-mi restituie numai actele. Tel. 42-06- 79. (193083) _________

DECESECOMEMORĂRI

• Transport marfă pînă Ia 7,5 tone TeL 15-77-66 sau 15-54-07. (195672)

• împrumuturi rapide. TeL 43-38-63. (195637)

• Cu nemărginită durere anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru tată, frate, bunic, rudă şi bun vecin AMBRUŞ KAROLY de 62 ani. Memoria lui o vom păstra în sufletele noastre cu dragostea cu care ne-a înconjurat Înmormîntarea va avea Ioc marţi 16 iunie, ora 11 în Cimitirul Central. Familia îndurerată şi copiii Marika şi Karoly. (193088)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă la vîrsta de 69 ani, a celui ce a fost soţ, tată, bunic şi străbunic BEREKMERI ŞTEFAN. Înmormîntarea va avea loc în 'Apahida azi 15 iunie, ora 13,30. Familia îndurerată. (193081)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă la 50 ani a soţului şi tatălui nostru MOLDOVAN NICOLAE. Înmormîntarea vta avea loc luni 15 iunie 1998,' ora 14, în Cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată Moldovan. (193086)

• Sincere condoleanţe familiei şi un ultim rămas bun omului de mare, mare omenie'maior poliţie NEMEŞ SABIN, fost vecin. Colonel în rezervă Pop şi copiii Cosmin şi Cristian. (193078)

• Cu adîncă durere în suflete ne luăm adio de Ia cel cară a fost SABIN NEMEŞ, un bun prieten, vecin şi coleg. Sîntem alături de soţia sa Lia şi fiicele Lidia şi Daniela. Dumnezeu să- I odihnească. Familiile Roman şi DragonicL (193079)

. • Un ultim omagiu bunului nostru prieten SABIN MENEŞ. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familia Ungureanu. (193080)

• Cu lacrimi şi durere ne despărţim de iubitul nostru tată, socru şi bunic cei care a fost dr. RADU IENCICA. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc marţi 16 iunie 1998, ora 13 în Cimitirul CentraL Familia îndoliată. (193087) ‘

• Se împlinesc 3 ani de cînd iubita noastră soţie şi mamă ADRIANA ANTONESCU născută Chiriiă a trecut fn veşnicie. Trecerea anilor înfrumuseţează şi mai mult chipul tău. Dormi fn pace. Soţul Sandu şi fiul Mircca. (193045)

• AURELIA NECHITI, ne- ai părăsit de doi ani, ara rămas în amaruri şi dureri. Fii fericită. Gcorgc şi familia. (193068)

• Pios omagiu, preţuire, ncuitarc, dragei noastre mamă, soacră, bunică, văduva SZABO BORISKA la împlinirea unui an de la deces. Amintirea ci va rămîne veşnic în sufletele noastre. Erika, Istvan, Krista şi nepoţii Roiand, Norbi. (193069)

• Azi, 15 iunie se Împlinesc 2 ani de cînd scumpul nostru soţ, tată, bunic şi străbunic IELCEAN VALER ne-a părăsit pentru totdeauna. Familia îndurerată. (195820).

• Astăzi, 15 iunie 1998, sc împlinesc şase săptămîni de la încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ şi tată TODORUŢ ŞTEFAN. îl vom păstra veşnic în sufletele şi amintirea noastră. Mulţumim cu această ocazie tuturor celor care au fost alături de noi în marea noastră suferinţă. Soţia Elisabeta şt fiul Ovidiu-Cristian. (195853)

• Cu adîncă durere anunţ înce­tarea din viaţă a scumpei mele mame CONDOR ROZALIA. înhumarea va avea Ioc marţi, 16 iunie, orele 12 din capela Cim itirului central, îndurerata fiică, NANA. (R)

■ Sîntem alături de prietena noastră Nana în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a scumpei sale mame. Ina şi familia. (R)

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

8 ) luni, 15 iunie 1998 PUBLICITATE CI.UJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbăti 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIATURD \ lui i-:: vineri 8-16; tel/fu 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ; luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A D E V A R U td e C lu j

^ Cu hepatita B poţi muride cancer hepatic;

Oricine se poate contamina

Nu există tratament specific

V A C C IN E A Z A -T E A C U M ! "

Noul vaccin este nedureros şi sigur protector '■ ' ; . ~

s

* * * " " - \ “ " ' j t / -

^ 'Z • ■* ■

. 1 . — _ . . „

Centrul de Vaccinologie - Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napocastrada luliu Moidovan 23

telefon 430 444 /194 655

fundaţia medicalăSmnhKhno Boocbam CU SPRIJINUL UNICEF

cu depozit în Cluj-Napoca, slr. Meseriilor nr. 23 t . Tel: 064-437762, 437434,437439

lcl/Fax: 064-437601: ii-muil: brielutf nitul.clnlci i<»

V ă oferă en gros şi en detâilChimice

• vopsele lavabile pentru zugrăvit ARCO Italia • adezivi speciali HENKEL • detergenţi industriali • săpun de protecţie • fosfat trisodic, clorură de calciu • sodă caustică şi calcinată • hârtie igienică

Electrice• cabluri şi conductori electrici din cupru şi aluminiu • materiale electroizolante • surse de lumină • corpuri de iluminat pentru interior, exterior şi industriale • automate de pornire, balasturi • aparataj pentru instalaţii electrice şi automatizări (11545) ©‘na v.f.m.

I |S.C. OMNICQNSTRUCT S.A,’ Cluj-Napoca

B-dol 21 Decembrie 1989 nr. 101 I.P b N ăfm jO r s X j Tel: 064-197541; Fax: 064-197533în c a lita te de U N IC REPREZENTANT

S.A VASLUIVă oferă la PREŢ DE PRODUCĂTOR urcătoarele materialepentru:

HIDROIZOLATII■ carton bltumat CA 333 * membrană mecabit M0334.

4.800 lei/mp 33.250 lei/mp

PAVAJE• pavele din beton colorate.■ pavele din beton necolorate

107.455 lei/mp .100.130 lei/mp

TERMOIZOLAŢH• plăci din vată minerală G 100/60mm 34.780 let/mp• saltele din vată minerală ' \- SPS 1/60 mm : 28.770 lel/rttp• SC11/60 mm 24.475 lel/rtip• vată minerală vrac , 3.610 lel/rnp• pollstlren expandat : S37.B55 lei/mc

Baza da producţia: Str. Pata Rât, fel: 064-416558

Simţiţi că, nu mai puteţi trăi în această lume în continuă mişcare? .

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

u s i r a CLUJ NAPOCA

2.390.oooROTOPERCUTANTAPSX550550 W, 0 max beton 22 mm

10.900.ooo R O T O P E R C U T A N T AHR 5000

1.200 W, 0 max beton 50 mm

M A G A Z I N si S E R V IC E :CARTIER MĂNĂŞTUR, (sens g ira to r iu ) te l : 0 9 4 .8 7 9 .701_

•SERVICE VG AR ANTIEÎ POSTGARANTlEţ • PIESE DE SCHIMB « ACCESORII»

M T PUBLICITATE efcflJ-NAPOCAMuni-vinen8-16,simbaU9-14,tcl/fax19-73-04,SUBREDACŢIATl,RD\.luni- viflîri 8-16; tcl/fai31 -43-23; SUBREDACŢIA DEJ; lunl-vincri 8-16; tel/fax 21-60-75. 1 luni, 15 iunie 1998

H O T E L C U P ID O H ☆ ☆ Staţiunea SaturnAşteptăm rezervările dvs. telefonice pentru sezonul 1998 la telefoanele 041/751.168 şi 041/755.704

Se pot da şi faxuri pe 041/755.704

TARIFELE DE CAZARE SINT:01.06-15.06 26.000 lei/loc/zi16.06-30.06 29.000 iei/loc/zi01.07-20.07 48.000 lei/loc/zi21.07-20.08 78.000 lei/loc/zi21.08-05.09 48.000 lei/loc/zi06.09-17.09 30.000 lei/loc/zi

O u i“ 5Oo

UI

» < co-LL.

Ilfesa se poate servi la un barem de 78.000 lei/loc/zi (Bonuri valorice).

amplasat în centrul staţiunii, paralel cu Marea Neagră,

avînd 110 camere - din totalul de 190 camere - cu vedere la mare Puteţi savura răsăritul Soarelui

din camera dvs.Camerele sînt dotate (3/4 din total)

cu frigidere (chirie 7.000 lei/24 ore) şi TV color (chirie 8.000 lei/24 ore), conectate la cablu avînd 36 programe, din cele mai atractive Hotelul are centrală proprie, spălătorie şi

curăţătorie chimică proprie, magazin alimentar precum şi un băruleţ intim.

Personalul hotelului este extrem de amabil.

r

C i t i t i r i b h

’ ADEVARULde Cluj

GrUP dB Presă cu activitate în mass-media din Transilvania angajează, cu carte de muncă, agenţi publicitari.Se oferă salariu motivant ş i comision avantajos. Cerinţe:

studii superioare;4 abilităţi de comunicare;4 vîrsta maximă 30 ani;4 experienţa în domeniu constituie un avantaj.

Persoanele interesate vor trimite C V la fax: 0 6 8 / 4 1 - 08-33 sau pe adresa: s tr. T ra ia n G rozăvescu n r . 7 ,2200 Braşov, D epartam en t P ub lic ita te . (us43)

U n t i t w i m i

prin

s T A ţ l A S t R V l c tstr. Aurel Vlaicu nr. 152 tel. 147587

mecanica instalaţii electricetinichigerie reglări direcţie

vopsitorie schimb ulei izolări

m m w n m

S.G. GOCSIT CLUJ S JLStr. Traian I ’uia nr. 206 Cluj-Napoca

anunţăÎnchirierea prin licitaţie

PUBLICĂ CU STRIGAREa unor spaţii situate în sţr. Petroşani nr. 3, str. Traian Vuia nr. 206 şi str. Cantonului nr. 30.

Spaţiile sînt destinate pentru birouri, magazii, depozite şi spaţii comerciale.

Licitaţia va avea loc la sediul unităţii din str. Traian Vuia nr. 206, în data de 2 9 iunie 1998, ora 10.

în caz de ’neadjudecare, licitaţia se va repeta in fiecare luni la orele 1 0 , în acelaşi loc.

Taxa de participare la licitaţie este de 10.000 lei.

Informaţii suplimentare se pot obţine Ta tel. 064/41.66.49 int. 56.

Hîrtie copiator

Hîrtie copiator color Role copiator A0, A1, A2

Hîrtie imprimantă Hîrtie de scris

Hîrtie fax

ROMANIAN PAPERDISTRIBUTION

Hîrtie offeet

Hîrtie dublu cretată

Hîrtie pentru etichete

Hîrtie autocolantă

Hîrtie autocopiativă

Carton Duplex

Cluj, str.: Orăştiei nr. 10 Tel: 064-417.066; Tel/Fax: 064-417.067

~nB»bcuTr

REGELE BERE ÎN ROMÂNIA

URSUS S-A., com panie ce d e ţin e fa b ric i d e bere în Cluj, P ite ş ti ş i B u ză u , m e m b ră a grupulu i S o u th A fr ic a n B r e w e r ie s I n te r n a t io n a l - a l p a tru le a p ro d u c ă to r d e b e re d in lum e -

a n g a jea ză la s e c ţia d e îm bu teliere d in Cluj un —

INGINER MECANICVeţi fi în subordinea Managerului îmbuteliere şi veţi răspunde în principal de în treţin erea utilajelor, organizarea şi controlul reparaţiilor.

' Se cer: '♦♦♦ Studii de specialitate

Cel puţin tre i ani de experienţă în întreţinerea liniilor de îm buteliere Cunoaşterea limbii engleze constituie un avantaj

bacă sunteţi o persoană ambiţioasă şi energică, dornică să lucreze în cadrul unei companii multinaţionale ce oferă excelente şanse de dezvoltare a carierei candidatului potrivit, trimiteţi cererea Dumneavoastră de angajare însoţită de un Cuniculum Vitae în atenţia Departamentul nostru de Resurse Umane pe adresa de mai jos, nu mai târziu de 20 iunie 1998.

S.C. URSUS S.A.Calea Mănăştur Nr. 2-6

3400 Cluj NapocaF a x -(064)199.511

❖

MEMBRU AL GRUPULUI SOUTH AFRICAN BREWERIES INTERNATIONAL

FII CU OCHIIp e b u t e l i a g a l b e n ă !

• E prevăzută cu supapa specială de proteefie. E cea mai sigură butelie, fără scăpări de gaze.

Şi nu uita.

• E sigilată. Pentru a - 1 j g a r a n t a cantitatea corectă de gaz şi menţinerea calităţii superioare a acestuia.

• E permanent în magazine. O găseşti oricând ai nevoie de

. • E la doi paşi de casa ta. Shell Gas este prima companie c a r e a a d u s - o aproape- de tine în magazine.

f*S h e \\< 5 g ş S

Butelia G albenaShell GAS

Garanfia aşteptata, galbena şi sigilata.

Pentru judeţul Cluj, informaţii suplimentare

vă oferă firma CLUPER C O M T R A N S , la tel:

064/121.518, 064/122.995

10) luni, 15 iunie i 998d < e O l a a g

In sp ec to ra tu l Ş c o la r Ju deţean C luj, P -ţa Ş tefan c e l M a re nr. 4, anunţă:

Planul de şcolarizare aprobat pentru anulÎnvăţămînt liceal - Cursuri de zi

1 9 9 8 -1 9 9 9Nccrt Denumirea unităţi de învâţămht Limba de

predareNr. dasel nr. locuri

1Liceul Teoretic "Avram lancu” Cluj-Napoca-uman- real- informatic

1/25 - 1/25

2/50

2Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca-uman- real- informatic

1/251/252/50

3Liceul Teoretic "Brassai Samuel” Cluj-Napoca- uman- real-informatic

Lb. maghiară Lb. maghiară

2/50 . 1/25

1/25

4

Colegiul Naţional "George Coşbuc” Cluj-Napoca- uman - management instituţional

- istorie - studii europene- uman .- real- real- uman - flologie - rusă

Lb. germană

Lb. germană

2/501/251/251/251/25

5Liceul Teoretic "Lucian Blaga" Cluj-Napoca-uman-real-informatic

2/501/251/25

6

Liceul Teoretic ”G. Barifiu" Cluj-Napoca -uman- real- informatic- uman - isbrie-ştinţe sociale

2/501/251/251/25p

7Liceul Teoretic "Apaczai C. Janos” Cluj-Napoca -uman- real- pedagogic

Lb. maghiară Lb. maghiară Lb. maghiară

1/251/251/25

8Liceul Teoretic "Mtiai Emnescu” Cluj-Napoca- real- uman 1/25

3/75

9Liceul Teoretic "Emil Racovăă” Cluj-Napoca- uman- real- inbrmatic

1/251/252/50

10Liceul Teoretic "Gh. Şhcai" Cluj-Napoca- uman- real- informatic

2/502/501/25

11Liceul Teoretic Nr. 2 Cluj-Napoca-uman-real- informatic .

Lb. maghiară Lb. maghiară

2/501/251/25

12

Liceul Teoretic "Onisifor Ghfou” Cluj-Napoca- informatic- real • real -uman

Lb. maghiară

1/252/501/251/25

13Liceul de Informatică ”T. Popovid” Cluj-Napoca- informatic 5/125

14Colegiul Pedagogic ”Gh. Lazăr” Cluj-Napoca- uman- pedagogic 1/25

2/50

15Liced de Muzică ”S. Toduţă” Cluj-Napoca- muzică- muzică

iLb. maghiară

2/501/25

16 Liceul de Arie Plastice "Romulus Ladea” Cluj-Napoca- arte plastice 2/50

17Liceul de Coregrafie Cluj-Napoca - coregrale -artă teatrală

1/251/25

18 Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca- uman 1/10

19 Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-Napoca- teologic 2/50

20 Liceul Teologic Reformat -teologic Lb maghiară 2/50

21 Liceul Teologic Baptist "Emanuel” Cluj-Napoca- teologic 1/25

22 Liceul Teologic Adventist "Maranatha” Cluj-Napoca - teologic ' 1/25

23Liceul Teologic Român-Unit”L M. Klein” (greco-catdic) Cluj-Napoca - teologic 2/50

24 Liceul Teologic Romano-Catolic Cluj-Napoca -teologic Lb. maghiară 1/25

25 Liceul Teologic Unitarian ”S. Brassai” Cluj-Napoca - teologic Lb. maghiară 1/25

26

Colegiul National "A. Mureşanu” Dej- real- real ' -uman-informatic

Lb. maghiară. 2/50

1/25 1/25 2/50

27

Liceul Teoretic "Al. Papiu llarian” Dej-uman-real-informatic - sportiv

Lb. maghiară1/251/251/251/25

28

Liceul Teoretic "Mirai Viteazul ” Turda- real- real- uman -informatic

Lb. maghiară2/501/253/751/25

29Liceul Teoretic "Pavel Dan” Cîmpia-Turzi- real-uman

1/25 ' 1/25

30

Liceii Teoretic "Petru Maior” Gherla- real- real -uman -informatic

Lb. maghiară2/501/251/251/25

In legătură cu modul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere, facem următoarele precizări;

- înscrierea la unităţile de învăţămînt se organizează în perioada 20 iunie - 3 iulie;

- înscrierea la liceele de artă 17-20 iunie;

- înscrierea la liceele (clasele) care au prevăzute probe de aptitudini 20-23 iunie;

- susţinerea probelor de aptitudini şi afişarea rezultatelor 26 iunie - 1 iulie;

- susţinerea probelor de specialitate la liceele de artă 24-28 iunie;

- afişarea rezultatelor la liceele de artă 29 iunie;

- la concursul de admitere în liceu învăţămînt de zi au dreptul să se înscrie promovaţii clasei a Vlll-a de gimnaziu din seria curentă şi din serii anterioare, dacă la data începerii anului şcolar nu depăşesc vîrsta de 17 ani;

- la concursul de admitere în liceu pentru învâţămîntul seral se pot înscrie absolvenţi ai şcolii generale de 7 (8) ani, sau ai clasei a Vlll-a de gimnaziu, indiferent de vîrstă şi fără obligaţia de a fi angajaţi în muncă;

la înscriere, candidaţii vor menţiona pe fişă (cererea), în ordinea preferinţelor, toate categoriile de clase pe profile şi meserii, pentru care se organizează concurs în instituţia de învăţămînt respectivă;

- proba de limba şi literatura română - 7 iulie;

proba de matematică - 9 iulie;

- proba de limba şi literatura maternă - pentru candidaţii de la unităţile liceale (clasele) cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale - 8 iulie;

- la stabilirearezultatelor în situaţia în care mai mulţi candidaţi au medii egale cu a ultimului admis,departajarea se: va realiza în funcţie de numărul maxim legal admis de locuri, iar în cazul depăşirii acestuia, după media generală de absolvire a claselor V-VIII;

- sesiunea a ll-a (17- 19 august) - înscrierile 10-16 august - se va organiza în cazul îrr care după redistribuire au mai rămas locuri neocupate.

Nr.crt

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52:

53

54

55

56

57

Nr.crt

Nncri

Nccri

Denumirea unităţi de învâtămtht

Liceul Teoretic ”Ana Ipătescu” Gherla -uman - economicLiceul Teoretic "Octavian Goga” Huedin- real- real- uman- silvicGrupul Şcolar Agricol Cuzdrioara- agricol

Grupul Şcolar "Victor Babeş” Cluj-Napoca -uman- real- economic

Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini "Tehnofrig” Cluj-Napoca-tehnicGrupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini CUGCluj-Napoca-tehnicGrup Şcolar de Electrotehnică "Edmond Nicolau” Cluj-Napoca- real- tehnicGrup Şcolar "Unirea” Cluj-Napoca -tehnic - sportivGrup Şcolar Industrial Energetic Cluj-Napoca-tehnicGrup Şcolar de Chimie Industrială 'Terapia” Cluj-Napoca- tehnic -- realGrup Şcolar Forestier Cluj-Napoca-tehnic-silvicGrup Şcolar Transporturi Căi Ferate Cluj-Napoca-tehnic - informaticGrup Şcolar de Material Rulant Cluj-Napoca-tehnicGrup Şcolar de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca-tehnic -informatic - sportivGrup Şcolar Agricol Cluj-Napoca- agricolGrup Şcolar de Industrie Uşoară Cluj-Napoca- tehnic

Grup Şcolar de Industrie Alimentară Cluj-Napoca-tehnicGrup Şcolar brdustrial de C-ţii Montaj ’Traian Vuia” Cluj-Napoca ’ .-tehnic .Grup Şcolar Economic-Administrativ Cluj-Napoca- economicGrup Şcolar Industrial C-ţii Montaj Dej-tehnic

Grup Şcolar de Chimie Indutrială Turda -tehnic .- sportiv -Grup Şcolar ”Dr. L Raţiu” Turda -tehnic .Grup Şcolar pt Sticlă, Ceramică fină şi C-ţii de Maşini Turda-tehnicGrup Şcolar Agricol Turda- agricolGrup Şcolar Industrial Metalurgic Cîmpla-Turzii -tehnicLiceul Teoretic Gilâu -realLiceul Teoretic Mociu - real

Limba de predare

Lb. maghiară

Învăţămînt seral

Denumirea unităţi de învăţă mint

Grup Şcolar kidustrial Construcţii de Maşini CUG Cluj- Napoca

Liceul Teoretic ”S. Brassai” Cluj-Napoca

Grup Şcolar Industrial C-fii de Maşini 'Tehnofria” Cluj-NapocaGrup Şcolar industrial C-ţii de Maşini DejGrup Şcolar Industrial Metalurgic Cîmpia-Turzi

Limba de predate

Lb. română Lb. maghiară

Învăţămînt fără frecvenţăDenumirea unităţi de învăţămînt

Grup Şcolar "Victor Babeş” Cluj-NapocaLiceul Teoretic "Mlial Viteazul” Turda

Limba de predare

Învăţămînt liceal particularDenumirea unităţi de învâţămtit

Fundaţia "Didactica Nova” Cluj-Napoca str. Decebal nr. 41 -finanţe-oontabilitate -turism- istorie - studii europene- informatică economicăFundaţia "Virgil Madgearu" Cluj-NapocaSto Avram lancu nr. 70-72- finanţe-contabilitete- real

Limba de predare

^ B V A R U L% Cluj___ EVENIMENT luni, 15 iunie 1998 s a

linia serviciilor secrete la români• în schimbul a 71*000 lei, orice român poate avea o maşină înmatriculată care să pară a aparţine serviciilor secrete •

- rai frecvent. pe s lra /i nc . cu c li\c r^e d r ic u r i * - c cc poartă numere

SPP.SRI, D IF .D IA .s i , Deunăzi, am va /u t

care ar fi trebuit să aibă ^ cearşaf pariu din spate

alu, dar sa colecteze k;- e'de care cădeau după L -i înmatriculat M A E . M ă

nc ca Ministerul A faceiilor ; are o astfel dc maşină,

jtj -sfiea imaginea publica.insa. că românii dau

jKUj» 71.000 lei, pentru ca i> s.i creada ca sint spioni,

j j i ans vreun titlu dc g lorie f.se/i (în lals. de-igui» Je “ spion cu carte de

(anca" pe fru n te . Asta în autnJictic cu m odu l de a

i al adcvăia lilor angaiali iserv cnlor secrete, care. desi «scuti, au inscripţionate pe jrţile de v iz i t ă : “ ju r is t ” , economist” , “ ing iner” , etc şi m au cele m ai greu de re ţinut mai anoste num ere de

U M

rînmatriculare Ia maşini. Atîta doar că, fiind ofiţeri, sînt tunşi scurt şi au ţinuta dreapta.

Pe de altă parte, atîta vreme .

cît nu este vorba de o combinaţie de litere, indecentă (în limba română, că în rest, poţi să-ţi alegi orice) cei de la poliţie nu au

nimic împotriva mitomanilor. Le eliberează orice combinaţie de numfire îsi doresc.

D.C.

Hai multe ţări "neutre"*au sprijinit maşina de război a Germaniei naziste prin intermediul Elveţiei

Reuters)

Mai multe ţări oficial "neutre” faţă de mania nazistă (Spania, Portugalia, «edia, Turcia şi Argentina) au susţinut

‘ de război al acesteia în mod wnsiderabil, prin intermediul Elveţiei, tivit dezvăluirilor făcute de un raport iericaa publicat la 2 iunie. Documentul,

actat de istoricul William Slany sub Minunarea subsecretarului de stat american

Eizenstat, arată că aceste ţări au îazat naziştilor diferite produse sau metale î care aceştia aveau mare nevoie, ignorînd linele insistente ale aliaţilor.Documentul dezvăluie de

ifanenea că suma totală a milui furat direct de către ®şti de la prizonierii din firele de concentrare a fost mare măsură subestimată “â în prezent. Noua

" 'iluare, bazată pe cercetări ®ericane . în arhivele ■Şichbank, este de 4,6 wioane de dolari la valoarea c atunci, adică 45 milioane : dolari de astăzi. Aceste ic erau depuse într-un cont

ftciaj deschis , pe numele “ii ofiţer SS, Bruno

Iraer. Comisia elveţiană Şl» citează 2,9 milioane de !fe, adică 25-milioane la luarea actuală. <Hitler şi anturajul său, se

^ în raport, au finanţat o _parte a importurilor lor din ţările e” cu aurul luat din băncile ţărilor

^ate de trupele germane, dar şi cu cel Naut de la "milioane de victime ale alocaustului”. Germania nazistă, continuă Jortul, s-a servit de Elveţia ca intermediar tranzacţiile ei cu ţările "neutre”. "Banca tfcnalâ Elveţiană ar fi trebuit să ştie” - se ' fi în document - ”că o parte a aurului pe

.jî primea de la Reichsbank fusese furat a ţările ocupate”. în raport se adaugă^

3 că ”nu există dovezi” ale faptului că 3 ştia că o parte a aurului provenind de . frichsbank fusese confiscat de la 'biele Holocaustului.

n otrivit unui înalt responsabil al ^Pîrtamentului de Stat, 300 de milioane , dolari (2,6 miliarde de dolari de astăzi)(i Jnr au fost vărsaţi ţărilor "neutre”

îene pentru finanţarea achiziţiilor iei naziste. Trei sferturi din acest aur

jjennzitat Elveţia, iar între 200 şi 240 de 'fjane de dolari proveneau probabil din

. ' furat de armata germană, potrivit fi‘aşi responsabil. ’ Aurul primit de

Elveţia eră fie schimbat pentru devize, fie utilizat direct pentru finanţarea achiziţionării de către Germania de materiale esenţiale maşinii sale de război: wolfram d in . Portugalia şi Spania, rulmente cu bile ş i . minereu de fier din Suedia, cromit din Turcia. Fiecare dintre aceste ţări a avut, în

; felul ei, un rol important în ecwomia de război germană”, se arată în raport. Portugalia şi Spania au furnizat în timpul războiului aproape sută la sută din wolframul de care avea nevoie Germania, pumndu-j,la dispoziţie minereul indispensabil aliajelor de oţel utilizate pentru obuzele performante.

pentru Suedia) au fost recuperate dintr-un total de 240 de milioane. Aceste cifre nu cuprind Elveţia. ,

Raportul acuză de asemenea Vaticanul, suspectat că a ajutat regimul pronazist al ustaşilor din Croaţia să scoată din ţară bani şi obiecte de valoare. Aurul şi obiectele de valoare furate de la victimele de război ale regimului marionetă ustaş din Croaţia au ajutat la finanţarea fugii după război a unor criminali de război croaţi, dar şi de alte naţionalităţi, în America de Sud, posibil cu ştirea Vaticanului. O comoară a ustaşilor estimată la 80 de milioane de dolari a fost,

după cît se pare, transferată în | Elveţia, în vreme ce liderii î ustaşi au fugit la Roma, undeI

r '

I i

Suedia i-a livrat lui Hitler între 90 şi 100 la sută din minereul de fier şi rulmenţii cu bile de care avea nevoie. Turcia juca pe două fronturi, negociindu-şi exporturile de aomit celui care-i oferea mai mult, naziştilor sau aliaţilor, ceea ce a făcut să crească rezervele ei de aur de la 27 de tone înainte de război la 216 tone în 1945. ~

Raportul dezvăluie într-adevăr că Statele Unite şi Marea Britanie, nereuşind să întrerupă tranzacţiile între ţările "neutre” şi Germania, au recurs la achiziţii masive de

_ produse strategice, precum wolframul şi cromitul, la "preţuri inflaţioniste de pe piaţa liberă”. ’ -

Argentina ă furnizat Berlinului platină, pâladiu, medicamente şi alte produse chimice, precum şi oţel şi fier.

Negocierile angajate imediat după război de Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa cu ţările neutre în vederea restituirii aurului dobîndit de Ia nazişti au dat foarte puţine rezultate. Mai puţin de 20 de milioane de dolari (dintre care 14,9 milioane numai

s-au adăpostit la Colegiul Pontifical San G irolam o. ”Deşi nu a fost găsită nici o dovadă pentru im plicarea directă a Papei sau a consilierilor săi în activităţile postbelice ale ustaşilor din Italia, pare puţin probabil ca ei să nu fi avut absolut deloc cunoştinţă de c e e a 'c e se petrecea”, se spune în raport. Oficialităţi ale Vaticanului declară că nu deţin nici un fel de dosare cu privire la ustaşi.

Acest document ar trebui să suscite noi controverse, în special în privinţa rolului Elveţiei în cursul celui de-al doilea război mondial, rol deja criticat în Statele Unite de

numeroase asociaţii ale comunităţii evreieşti americane. Senatorul republican de New York, Alfonso D’Amato, a acuzat într-un comunicat Elveţia că ”a fost implicată în cel mai mare furt din istoria umanităţii”.

în pofida sprijinultii economic acordat naziştilor, se arată în raport, naţiunile neutre i-au ajutat în acelaşi timp pe unii jefugiaţi să scape de o moarte aproape sigură în lagărele de concentrare în care au fost exterminate 6 milioane de evrei. Spania a ajutat 30.000-40.000 de refugiaţi; Portugalia a permis unui număr de 5.000 de persoane să treacă spre America; Suedia a salvat 7.000 de evrei danezi şi 20.000-30.000 din Ungaria; Turcia a ajutat alte 100.000 să fugă; iar Argentina a primit 25.000-45.000 de evrei, mai mulţi decît orice altă naţiune occidentală în timpul războiului. în schimb, Statele Unite au acceptat numai 21.000 de refugiaţi evrei m timpul războiului. "Răspun­sul Americii la primele stadii ale măcelului evreilor europeni a fost în mare măsură unul de indiferenţă", a relevat Stuart Eizenstat.

George C. Marshal,

Şeful Statului Majorai araiatei americane a vorbit!

Există sau nu viaţă în Univers?V i - * \ 'V

Lumea nu a înţeles niciodată de.ee trebuie ascunse anumite lucruri şi, mai ales, de ce e nevoie de atîta secretomanie cînd e v o rb r de propriul popor. De zeci de ani, guvernul Statelor Unite ale Americii ascunde americanilor şi lumii, existenţa dovezilor în ceea ce priveşte existenţa unor forme de viaţă, altundeva decît pe p laneta noastră. Iată că un memorandum, rămas secret pînă de curînd, a fost dat publicităţii. Urmare a p revederilor le g ii p riv ind libertatea inform ării, marele public a putut afla despre un raport secret al gcneralului George C. M arshal, şefu l Statului M ajor G enera l al Armatei SUA şi apropiat al preşedintelu i F ra n k lin D. Roosvelt. Materialul e datat 26 februarie, 1942 şi se referă la nişte evenim ente cel pu ţin ciudate, constatate de oameni lucizi,-cu o severă pregătire cazonă, dar şi de civili în goană

încă a doua zi dimineaţă, că obiectele nu păreau â fi avioane

.inamice de tip convenţional. ^ P o tr iv i t acestor martori, un

obiect mare şi rotund staţionase un tim p la o a ltitud ine de aproximativ 1.000 de picioare, în timp ce obuzele antiaeriene explodau în jurul şi pe suprafaţa lui. U n-jurnalist, care lucra pentru ziarul "Herald Expres” din LA era ferm convins că a văzut multe proiectile explodînd chiar în mijlocul navei aeriene, fară nici un efect aparent.- Nimic n-ar fi rezistat obuzelor noastre, a declarat un militar

: aflat în acea noapte pe a fe t Corpul, mare şi luminos a plecat ”din zona fierbinte”, lin, aşa cum venise. Unii l-au mai văzut deasupra localităţilor de coastă Santa Monica şi Long Beach. Apoi, escortat de alte obiecte lum inoase, dar m ai m ici, a dispărut în direcţia Oceanului.

A trecut o lună de la ciudata în tîm p lare . A rm ata şi

* ' ' ’*

^ . *

— * *Î-M

după senzaţional şi cu un gust îndoielnic în ceea ce priveşte realitatea palpabilă.

Se spune în rapo rtu l generalului că, în noaptea de 25 februarie 1942, la nici-trei luni de cînd America a intrat în marea conflagraţie a celui de al doilea război mondial, ”o mare formaţiune de obiecte zburătoare neidentificate a apărut deasupra. oraşului Los Angeles”. Mai bine de 20 de m inute tunurile antiaeriene au în cerca t să zdrobească obiectele zburătoare. Au fost trase, în zadar, mai bine de 1.500 de rafale de proiectile. Tunarii, după m ăsură to ri, raportau de cele mai multe ori că ţintele au fost lovite. Pe cer însă, nu s-a întîmplat nimic. Obiectele ciudate şi-au continuat. evoluţia, fără să fi păţit ceva, cu toate că obuzele au avariat mai multe clădiri publice şi şase civili şi-au pierdut viaţa.

Militarii, disciplinaţi, au tăcut Dar o serie de civili au relatat,

oficialităţile guvernamentale au instituit tăcerea. Dar presiunile societăţii civile erau mari, aşa că secretarul de stat al Marinei Militare, John Knox a anunţat că, de fapt, ”în ziua de 26 februarie (1942 n.n.), deasupra coastei de vest nu existase nici un avion ncidentificat şi că barajul de foc antiaerian fusese declanşat de o alarmă falsă”.

Minciuna a rezistat mai bine de 50 de ani. Motivul: Statele Unite se aflau în război şi s -a . apelat la... patriotism. Aşa că presa n-a mai pus întrebări, iar viaţa a avtit 'grijă să oreeze> destu le p rob lem e ’ c iv ililo r ca re-ş i m ai ariiin teau de întîmplare. Se pare că raportul generalului George C. Marshal a ridicat un văl de deasupra încercărilor disperate de a scunde un adevăr acela al existenţei semenilor întru raţiune care, din cînd în cînd, ne vizitează planeta.

’ Radu VIDA

Pentru patru saci de gnu furaţi au ajuns la puşcărie

Trei prieteni din două sate vecine de pe valea Someşului Mic s-au gîndit să se îmbogăţească. Au început cu griul, fiindcă pîinea de toate* zilele oricum trebuie asigurată. într-o zi, cei trei s-au apucat de treabă . Nu au mers departe de casă, ci doar în vecini, la SCPCP Jucu, o unitate de cercetări agricole, unde vara trecută s-au obţinut recolte bune la cerealele păioase. -

Gabriel Sâcară, Alexandru David şi Andrei Potor difi Jucu de Sus au furat patru saci de griu. Au fost prinşi şi înainte de a se coace pîinea, au ajuns în penitenciar. Toţi trei se află într-o celulă a puşcăriei gherlene. Acolo au pîinea asigurată şi încă ce pîine...'

Furtul produselor agricole se află la ordinea zilei. Nu strică mai multă atenţie din partea gospodarilor! SZ . Cs.

12) luni, 15 iunie 1998

Clarificări doctrinare?...urmare din pagina 1

se anulează reciproc, cum se. întîmplă cu celebrul nostru “algoritm”, rezultatul nu poate fi decît zero, adică lipsa efectelor practice ale actului guvernării.

Iată însă că, în ultimul timp se văd oarecare rezultate ale unui efort de clarificare doctrinară. în CDR se cere un pol al dreptei, care să se detaşeze de social-democraţia rezervată celuilalt partener de coaliţie, PD, care, după ce şi-a realizat cîteva scopuri (locuri în guvern), pare dispus la o colaborare care să grăbească reformele. Iar primul ministru, Radu Vasile, care şi-a consolidat poziţia mai ales în coaliţie, se arată ferm în a-şi respecta termenele pe care le-a propus pentru înfăptuirea unor obiective ale reformei. (Merită reţinută declaraţia conform căreia îi va demite pe miniştrii care nu-şi fac datoria, pentru că aceştia trebuie să răspundă nu în faţa partidelor, ci a şefului lor- primul ministru -, abordare care va naşte scîntiei, dar care este justificată.

Dar, pe cînd credeam că actualul guvern va lucra mai bine, mai coerent şi mai rapid, apar alte complicaţii. UDMR, încurajat de venirea la putere în Ungaria a dreptei iredentiste, forţează nota pentru a-şi realiza scopurile secesioniste, ameninţînd cu părăsirea coaliţiei, dacă nu se înfiinţează universităţi şi fkcultăţi exclusiv în limba maghiară, ca prim pas pentru înfăptuirea în Rom&nia a unei Ungarii mici. Iar unii membri ai coaliţiei, de teama alegerilor generale anticipate, sînt gata să facă orice concesii. In acest context, apropierea PD de PDSR marchează

. amplificarea procesului de clarificare doctrinară. Petre Roman ştie că nu mai are şanse la a treia guvernare cu actuala coaliţie, în care, odată cu coagularea dreptei din CDR, îi va fi greu să pedaleze pe o protecţie sociălâ pe care n-o poate realiza efectiv.

Problema este: dacă România are nevoie de reforme de dreapta- şi are! -, iar actuala coaliţie de dreapta şi-a pierdut încrederea electoratului, va putea o viitoare coaliţie de stînga sau centru- stînga să asigure continuitatea unor reforme de dreapta? Teoretic- nu. Practic - da, dacă se iau interesele ţării în serios, pe termen mediu şi lung.

Adrian Năstase 11 vede pe Laszlo Tokes capul mişcării iredentiste ungare din România

urmare din pagina 1

de la Oradea, pentru retrocedarea bunurilor cultelor ungare, arată că pastorul este capabil de a acţiona împotriva conducerii de la

' Bucufeşti, dar şiă conducerii UDMR (...) ’ - afirmă Adrian Năstase.Prim-vicepreşedintele PDSR - partidul care a negociat şi promovat

Tratatul cu Ungaria - precizează că nici un document internaţional nu obligă România să instituie un sistem de învăţămînt universitar de stat, separat şi paralel, pentru minorităţile naţionale. “Din contră, toate documentele internaţionale semnate şi ratificate de statul român recomandă ferm structurile de învăţămînt universitar de stat multicultural ca fiind singurele capabile să asigure păstrarea identităţii şi specificităţii etnice a minorităţilor şi, în acelaşi timp, o convieţuire interetnică armonioasă” - spune Adrian Năstase.

Prim-vicepreşedintele PDSR acuză pactul secret dintre UDMR şi celelalte partide din coaliţie, conform căruia formaţiunea maghiarilor din România primeşte sprijin pentru o universitate la Cluj-Napoca. în opinia lui Năstase, coaliţia este obligată “moral şi constituţional”, să facă publice prevederile integrale ale acestor înţelegeri. “Interesele României şi soarta cetăţenilor ei nu pot fi negociate în spatele uşilor închise de o putere care şi-a pierdut oricum credibilitatea şi este pe cale să îşi piardă şi legitimitatea” - conchide Adrian Năstase.

ULTIMA ORĂ :Wnmmd e C i u i

Comunitatea evreiască ii comemorează pe cei pieriţi în holocaust- primarul solicită sprijinul comunităţii evreieşti împotriva UDMR.

Victimele de origine evreiască âle nazism ului au fost comemorate ieri la Cluj-Napoca. La Templul m em orial a l1 deportaţilor, com unitatea evreiască din Cluj a marcat trecerea încă unui an de la masacrul din lagărele naziste. în urmă cu aproximativ o jumătate de secol, maşina de exterminare a lui Hitler a lăsat în viaţă abia 1.000 din cei 17.000 de evrei ai Clujului. în amintirea acestor dispăruţi, ca Şi în aceea a celor peste 6 milioane de evrei din Europa care au p ierit în holocaust, la Templul memorial al deportaţilor (unica sinagogă ce mai fiincţionează în Cluj- Napoca) ş-a desfăşurat ieri o, ceremonie laico-religioasă, cu

participarea unor personalităţi importante ale com unităţii iudaice din România. Prima luminare a fost aprinsă în templu de Livia Otvos, supravieţuitoare a holocaustului. Ceremonia a fost condusă de Nicolae Kalos, preşedintele comunităţii clujene a evreilor. Au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai bisericilor. La ora discursurilor, primarul Gheorghe Funar a so licita t sprijinul comunităţii evreieşti împotriva înfiinţării unei universităţi maghiare la Cluj-Napoca. Funar a promis ajutorul Primăriei pentru deschiderea, într-o veche sinagogă, a unui muzeu al holocaustului. P reşedintele comunităţii evreieşti i-a invitat

n rIU

‘•■V i

Foto: I. PETCUj

pe participanţi să se abţină de la discursuri politice. Bisericile româneşti - Ortodoxă şi Greco- • Catolică - au fost singurele de altă religie decît cea mozaică ce

au ţinut să ia parte la ceremoti A participat, de asemeaj

liderul UDMR Cluj, Bon Janos. ■' '

■ 'V ' DanBR|

Regele Mihai şi Râgina Ana au sosit în Româniapentru o vizită de trei săptămîni

Regele Mihai şi Regina Ana au sosit, duminică, în România, pentru o vizită de circa trei săptămîni. Fostul suveran şi soţia sa au fost întîmpinaţi la Aeroportul Otopeni de aproximativ o sută de simpatizanţi monarhişti care au oferit cuplului regal flori, fotografii şi cărţi. Regele şi regina s-au întreţinut circa o jumătate de oră cu cei prezenţi, după care s-au urcat la bordul unui jeep Ford cu care vor călători prin România în următoarele săptămîni. Ca şi în cazul vizitelor precedente, Regele Mihai a evitat să facă declaraţii oficiale. Printre cei care l-au întîmpinat pe fostul suveran s-au numărat avocatul Eleodor Focşâneanu, primarul Sectorului 2, VladimirPopescu, parohul bisericii “C olţea”, Simion Mehedinţu şi preşedintele Fundaţiei “România Viitoare”, Simina Mezincescu. Aceasta din urmă a afirmat, pentru

MEDIAFAX, că, şi în cazul actualei vizite regale, cheltuielile sînt suportate de diverşi sponsori. Regele Mihai şi Regina Ana îşi vor începe actuala vizită, a şasea după alegerile din noiembrie 1996, la Galaţi. Cuplul regal va mai vizita oraşele (Jrziceni, Tecuci, Brăila, Tulcea, Constanţa, Costineşti, M angalia, Cernavodă, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Caracal, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti. Vor fi vizitate, de asemenea, obiective turistice şi economice precum Delta Dunării, Centrala Nucleară de la Cernavodă, Uzina de Automobile Dacia. Regele Mihai şi Regina Ana au revenit în România la cinci luni de Ia încheierea vizitei precedente, în ianuarie. Actuala vizită va îua sfirşit la 6 iulie, cîqd cuplul regal se va întoarce la Geneva.

U n/.cencert roc lr. ded icai independenţei Tibetului:a test întrerupt în urnra' eiiui-fulgercare a î iii i im a i raiilil .spgelatsri

Un concert rock desfăşurat Ia Washington, dedicat independenţei provinciei chineze Tibet, a fost întrerupt brusc, duminică, în momentul în care un fulger a lovit tribunele stadionului unde avea loc manifestarea, rănind grav şase persoane, informează CNN.

Un purtător de cuvînt al Departamentului de Pompieri din Districtul Columbia a declarat că starea răniţilor este foarte gravă. Unul dintre ei a fost scos pe o targă, sîngerînd. Cei aproximativ 120.000 de spectatori prezenţi au fost îndrumaţi de.către organizatori să părăsească incinta stadionului, însă majoritatea acestora au preferat să se adăpostească înăuntru, pentru a putea viziona ulterior concertul, care se desfăşoară pe durata a două zile. Concertul are loc cu două săptămîni înaintea vizitei preşedintelui Bill Clinton în China, fiind un apel la adresa şefului statului american pentru a pleda cauza Tibetului cu prilejul discuţiilor sale cu liderii chinezi. -

Q delegaţie a Ff.1l soseşi sipllmîna aceasta la Bucura

O delegaţie a Fondului Monetar IntemaŞoi (FMI) începe, săptămîna aceasta, o nouă vizita Bucureşti, pentru a evalua stadiul refom economice din România, precum şi pentru afacţ primele discuţii cu autorităţile privind posibilitat încheierii unui nou acord de împrumut.

Sosirea misiunii tehnice de experţi ai FMI, c culege toate datele economice şi le analizei este programată pentru astăzi. Şefiil misiunii, Pe Thomsen, este aşteptat la Bucureşti la o săptâir de la sosirea experţilor. România a încheiaţ luna mai, cel de-al patrulea acord de împrumut! FMI, fără a-1 duce, însă, la bun sfirşit, sita consemnată şi în cazul celorlalte. Premierul 8i Vasile declara recent că România doreşte să ini un nou acord, dar a subliniat că acesta ar trebuii completeze programul de reformă al Guvern.1; şi nu să fixeze doar nişte criterii de perforau: economică. Discuţiile dintre Guvern şi FMh începe pe fondul unei situaţii economie României nu tocmai favorabile, chiar dacă scai ratei inflaţiei şi evoluţia extrem de stabili cursului de schimb ar putea indica contrariul' lingă aceasta, scăderea rating-ului face ca Romi să se confrunte şi cu un grad de risc mulţi ridicat pe pieţele internaţionale de capii împrumuturile externe devenind mai scumpe, această situaţie, misiunea Ministerului de Fin de a se împrumuta pe piaţa externă devine mai dificilă. Dacă spre sfîrşitul anului trecutş prima parte a acestui an autorităţile românei ignorat îndeplinirea pînă Ia capăt a condiţiilor reformă din acordul cu FMI şi, mai mult de atît, au afirmat că România nu are nevoie finanţarea FMI, acum situaţia este mult schimba în lipsa încrederii investitorilor de pe capital, România nu a mai fost în măsură, înace an, să atragă surse valutare. Mai mult decît atît serie de mari investitori s-a retras de pe Această situaţie poate pune probleme în acoperi» balanţei de plăţi externe, mai ales că serviţi datoriei externe este în continuă creştere. Roma® are nevoie de un nou acord cu FMI şi de una® memorandum pentru a putea să atragă din «■ încrederea pieţei financiare internaţionale.

/

îî

l

Ieri, în Duminica Tuturor Sfinţilor, pe locul unde se îi biserica Parohiei “înălţarea Sfintei Cruci” din cartierul clujţaa Plopilor, în prezenţa unui mare număr de credincioşi, ctitorişi binefăcători care au ajutat şi ajută construcţia bisericii parohial® l fost oficiată Sfînta Liturghie arhierească de către I.PŞ Bartolomeu, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, împreună cu un sobor de preoţii Cu aceeaşi ocazie s-a făcut ? sfinţirea denii-solului bisericii. Consiliul Parohial şi preotul-

parph Iulian Benche mulţumesc tuturor celor care au fost de faţă la acest moment istoric în dezvoltarea parohiei, precum? tuturor celor prin al căror efort se ridică această sfîntă zidi®

M.°Foto: I. PETCi

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj- Napoca, .înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

IL1E CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax:19.28.28,- E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 ş i 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

:*$0)şkî.

S ................... " - i

5 D Garam ofldTIPARUL EXECUTAT LA