iMiria construieşte monumente în ritm galopant

Jjorul Paul Eugsn semnează viitorul închinat martirilor sie la 1840

Să trăiască naşul mare!

Consilierii au devenit mai exigenţi pag. cu alocările de sume

.fiindcă „istoria ne obligă", prim aru l vrea -sl dezvelească „ A lta ru l" în trei lun i • 0 şapte p ro iec te au fost, totuşi, prom ovate •

C e le b u n e s e s p a lă , ce le re les e a d u n ă !

99S c ă p ă r i " p e ESO

Utilă specialăe a b o n a m e n te

ţEŢUL RĂMÎNE

m a uW 13.000-jUli - lei/lună .

lonaţtoă ACUM!

rIn?paginaţ13

B 5 T W - ' *. f s m w w

(http://www. dntcj. ro/adevarul)A N U L I X N R . 2 3 7 1

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

M I E R C U R I 2 S E P T E M B R I E 1 9 9 8

1 6 P A G I N I 8 0 0 L E I

B u r s e

P i a ţ a m o b i l i a r ă

C u r s u r i p e p i a ţ a

v a l u t a r ă

R a t e a n u a l e a l e

d o b î n z i l o r

popor al nimănui ■ ■ ■

VALER CH IO R EA N U

D

S ă ne am intim , din nou şi din nou, acele cuvinte rostite de Em il Constantinescu în piaţa atît de dragă Iui - Piaţa U niversităţii - în faţa a zeci de m ii de

taureşteni: “Singurii care ne vom sacrifica vom fi noi, ilcşide dumneavoastră” . T otu l arăta perfect: rezultatul Agerilor, ovaţiile bucureştenilor, figura transfigurată de mode şi mîndrie a oratorului, cuvintele sale care sunau c a ' într-un ritual profetic. După do i ani, povestea cu fericirea românilor sună ca o batjocură, iar aceea a sacrificiului conducătorilor - ca o sinistră farsă. Rom ânia a a juns în pragul dezastrului, amplificat cu fiecare zi care o apropie de biI2000. Dacă acum 70 la su tă dintre rom âni trăiesc la limita subzistenţei, e uşor să ne închipuim ce se va întîm pla piuă în anul care desparte secole şi m ilenii...Cît despre sacrificiul conducătorilor, acesta arată de-a

faptul minunat. Un ziar central a publicat recent rezultatul ar calcule din care reiese că, în mare, unul din cei aproape osci sute de parlamentari ridică lunar de la caseria “instituţiei ide lucrează” 23-24 m ilioane lei, cu precizarea că din ama forfetară, în valoare de aproxim ativ IO m ilioane lei (tare concură la atingerea cifrei de 23-24 milioane amintite ai sus) parlamentarii trebuie să întreţină biroul din teritoriu, firi insă a fi obligaţi să deconteze cu acte decît ju m ă ta te . Şa cheltuielile presupuse. M iniştrii şi secretarii de stat bat

bine peste IO m ilioane salariu lunar, iar prefecţii şi diverşi primari nu se îndepărtează nici ei prea m ult de superiorii pe linie adm inistrativă de la centru. în aceste

ce ar putea sâ însem ne pentru aleşii poporului cuvintele rostite de m inistru l F inan ţe lor în m om entu l şinţârii sumei de 8.000 miliarde lei care trebuie economisiţi Le bugetul rectificat? Prim ul finanţist al ţării a reluat ideea iagă lui Emil C onstantinescu în prim ele luni petrecu te la falitul Cotroceni şi a declarat câ “toţi trebuie să fim solidari N acceptăm sacrificii în m om entul de faţă, de la v lădică bopincâ”. Putem fi siguri că un popor întreg a tresărit la

sumei de la care trebuie să-şi ia adio în v iitorul apropiat şi câ anunţatu l m arş al bolnavilor unu i spital, ’mpreună cu m edicii care îi îngrijesc , pe bu levardele Capitalei nu va îngrijo ra pe cei d in categoria salariaţilor ţintiţi adineauri. U n popor al n im ănui au ajuns rom ânii, feii lui, a n u n ţa ţ i i s a c r i f ic a ţ i a i p r e ş e d in te lu i (mstantinescu, se lăfâie în salarii enorme, cele m ai m ari •Bparativ cu situaţia în tîlnită în ţările foste com uniste, se îiohă cu maşinile cele m ai elegante produse de firm e

continuare în pagina a 16-a

cu acest an universitar, vor fi&Lmulţi studenţi fără cartelă

cu plată slut, la să , o uşă pentru redresarea bazei Seriale a facultăţilor clujene

pînă la 5 milioane de lei pe an, Clujul c*- 9l,ea cîteva sute de studenţi în plus •

an, multe facultăţi din vor experimenta un

!lsjan. Pe lîngă locurile ffa, .m a jo r i ta te a au 18 Şi un num ăr de locuri

™ti. De e x e m p lu , la dc Fizică au apărut

H 12 la secţia rom ână şi 8 secţia m agh iară . L a tea de M a tem atică şi

numărul locurilor cu

taxă este de 60. Universitatea de M edicină şi Farm acie „ lu liu H a ţie g an u ” d isp u n e de 110 locuri plătite, iar Facultatea d e D rep t are în total 50 de locuri c u p la tă . S u m e le p e c a r e studenţii le vo r achita variază între trei şi cinci m ilioane de lei p e an . A c ts te l im ite a u

lulia R a luca P O Pcontinuare în pagina 10-a

De la Morlaca la Bors drumu-i precum cureaua

luat în prim ire f i i i I n i ss e s ia (iată de 8 un)

s i

Ie ri , a fo s t d e c la ra tă f in a l iz a tă p r im a fa z ă de r e a b i l i ta r e a D ru m u lu i Naţional 1, respectiv sectorul de drum B răişor B orş de pe m a g is tra la E 6 0 , c a re tra v e rs e a z ă R o m â n ia pe d irecţia B orş-O radea-C lu j- N apoca-B raşov-B ucureşti- C o n s ta n ţa . L a r e c e p ţia lu c ră r ii a f o s t p re z e n t ministrul Transporturilor, dl T raian B ăsescu , în so ţit de conducerea A d m in istra ţie i D ru m u rilo r N a ţio n a le , de p re fe c ţii ş i p re şe d in ţ i i de Consilii judeţene d in C luj şi B ih o r ş i a lte m u lte oficialităţi. Această lucrare se în c a d re a z ă în p ro g ra m u l n a ţio n a l d e r e a b i l i t a r e a drum urilor, care p revede în tre i e tap e m o d e rn iz a re a a 2 ,100dekm . Sum anecesară finanţării proiectului este de

peste un m iliard de do lari, b a n i c a re p ro v in d in îm prum uturi B E R D , surse PHARE şi din Fondul special al drum urilo r. În cep în d de anul trecut şi pînă în prezent au fost recep ţionaţi 960 d e km de dram din acest proiect.

Alţi italieni au reabilitat şoseaua

Pentru sectorul d e drum H u ed in (M o rla c a )-B o rş , după negocieri de aproape trei ani, lucrările a u fost începute în 1995. V aloarea acestora se ridică, p înă în prezent, la 50,5 m ilioane de dolari. C onstructorul care a efectuat lucrarea este o firmă ita lia n ă IT IN E R A - C O M .E D IL E J .V . , p r o ­iectantul - o firm ă rom â­nească, IPTAN A SEARCH,

ia r c o n s u l ta n ţa a fo s t asigurată de firm a engleză G IB B . L u c ră r ile c a re au făcut ob iectu l contractu lu i p re v ed e au lă rg ire a p ă rţii carosabile (de la 7 la 8 metri) pe o lungim e de 95 de km (d in c a r e 4 ,6 k m s în t prevăzuţi cu banda a treia şi7.5 k m c u p a t r u b e n z i) , efectuarea a 160.000 m c de te ra sa m e n te , tu rn a re a a148.000 m c ba last, 60.000 nic ag rega te stabilizatoare,390.000 de tone dc m ixturi asfaltice, amplasarea a. 12 km d e p a r a p e t m e ta l ic , am enajarea a 25 d e poduri şi 191 d e podeţe . L ucrarea este p roiectată la o v iteză de 80 de km /h şi o g reu ta te de11.5 tone pe osie. Specialiştii p recizează câ d rum ul a fost constru it să du reze 15 ani, iar covorul asfaltic, care este suprafaţa d e u z u ră - 4 ani.

Ca automobilist, ministrul Băsescu este satisfăcut că paharul stă pe bordul maşinii

M inistru l T raian B ăsescu s-a d e c la ra t m u lţu m it de

- - L u m in iţa P U R D E A Foto: Ion PETCU

continuare în pagina a 6-a

Vizită cu c în tec

Poarta de la "Termorom" trebuia să rămînă închisă!accesul în incintă s-a făcut

peste hotărîrea administratorului •

V izita liderulu i PD SR în judeţul C luj a devenit un subiect de presă îndeosebi prin faptul câ senatorulu i i s-a pus în vedere că nu se (m ai) accep tă prezenţa politicienilor în în tre p rin d eri. C o n ducerea D irec ţie i teritoriale C luj a FPS a afirm at, clar, că preferă ca în tîln irile liderilor din opoziţie, neimplicaţi în administraţie, cu salariaţii din firm ele cu cap ital de stat să se desfăşoare la c lu b u rile m u n c ito reş ti. C onducerile adm inistrative s-au conform at şi au căutat soluţii e legan te dc a -l pofti pc fostul preşedinte să se vadă cu oamenii, dar n u la locul lo r de m uncă. în pofida deciziilor adm in istrative, in tră rile în întreprinderi s-au fă c u t V izita Ia Oţclâria de la Industria Sîrm ei n-a crea t nem ulţum iri, dar intrarea în S .C ."T e rm o ro m " a fost cu c în tcc . Urm area acesteia, administratorul societăţii, V irgilius D onea, riscă sâ fie schim bat din funcţie. D in surse de încredere am aflat, însă, că „acuzatul” este nevinovat Ordinele Iui V. D onea au fost clare: poarta societăţii "T erm orom " răm îne închisă. P rezen t la întîlnirea de la cantină cu senatorul Iliescu, adm in istrato ru l "T erm orom " a a fla t dc vizita în în treprindere după ce in trarea sc făcuse deja. P rim ele investigaţii întreprinse au ev id en ţia t sc pare, faptul că în sprijinul fostului p reşed in te au venit oam enii de la pază (serviciile fiind asigurate de o firm ă particulară - O vim ax). Aceştia aveau drept sarcină sâ p ăstreze poarta închisă. Surse neverificate a u ind ica t faptul câ salariaţii de la O vim ax au deschis poarta din ordinul u n u i o f i ţe r d e p o l i ţ ie . C o n d u c e re a Inspectoratu lu i d e P o liţie Cluj a exclus, însă, even tualita tea ca vreun poliţist să fi dat u n astfel d e o rd in „portarilor” d e la 'T erm orom ".

: a . v.

P D S R c e r e d e m i t e r e a lu i R a d u S â r b uPreşedintele PD SR , senatorul

Ion Iliescu, va cere guvernului înlocuirea d irectorulu i zonal al FPS, R adu Sârbu, p en tru abuz în fu n c ţie ş i p o l i t iz a r e a instituţiei.

L id e ru l f i l ia le i C lu j a principalului partid d in opoziţie, Grigore Zanc, spune câ a fost întocm it “un dosar al abuzurilor şi ilegalităţilor com ise de R adu Sârbu” , c a re î i v a f i re m is m in istru lu i P riv a tizării Sorin. Dimitriu.

D e c iz ia P D S R p a r e a fi m o tiv a tă în p r in c ip a l de a titud inea ad o p ta tă d e R adu Sârbu în tim pul v izitei lu i Ion

Sîrm ei” şi “T erm orom ” să nu-i dea voie preşedintelui PD SR să viziteze întreprinderile. Enervat că dispoziţiile sale, neîntemeiate le g a l, n -a u fo s t re sp e c ta te , d i r e c to ru l F P S a c o n v o c a t Adunarea generală a acţionarilor de la “Term orom ” cu m andatul explicit de revocare d in funcţie a directorului D onea.

“Este o atitudine pur politică” , declară Zanc. “D om nuî Sârbu a abuzat de funcţie perm iţîndu-şi să în c e rc e sâ o p re a sc ă un parlam entar abilitat prin lege să se inform eze şi să stea de vorbă cu o a m e n ii . E s te re f le x u l spaim ei lui şi a stăpînilor lui,

Iliescu la Cluj. Sârbu a dat ordin care, simţind că le fuge pâmîntul d irec to rilo r d e la “ IncUfstfîa de sub ,.p ic ioare , încearcă să

b i b l i o t e c a \ ,

îm pied ice contactu l cu oam enii al liderilo r opoziţiei.”

Z a n c m a i sp u n e c ă ‘T e rm o ro m ” a a juns îri stadiu de lichidare din pricina greşelilor gu v ern an ţilo r şi câ Radu Sârbu fo loseşte p rile ju l actual pen tru a-l schim ba pe Donea cu “un om d e casă” .

A m enin ţarea liderilor P D S R nu îl îngrijorează pe Radu Sârbu. D e m ite re a sa a m ai f o s t s o l i c i t a t ă , f ă r ă su c c e s , d e preşedintele filialei clujene a PD, deputatul lu liu Păcurariu. Recent prom ovat d irec to r zonal al FPS, e l n u este în p o ziţia de a p u tea fi scos din funcţie la cererea unui partid d in opoziţie. “N u am ştire să fi făcu t abuzuri. Pe d e a ltă

p arte , consta t că cel v inovat de a fi am esteca t politicul în tr-o activ itate econom ică, senatorul Iliescu , m ă acuză pe m ine de acest de lic t” , declară Sârbu.

D ire c to ru l FPS a f irm ă că p o litic ien ii d in opoziţie n u po t in fluen ţa treburile econom ice, a ş a c ă n u a u c e c ă u ta în în trep rin d eri, “D om nul Iliescu n ic i n u ş tia p rea b ine ce se fab rică la C îm pia-Turzii. EI nu este în poziţia de a-i putea ajuta p e m uncitori. O astfel de vizită, fă cu tă . în sc o p eg o is t, s tr ic t e le c to ra l, n u este o p o rtu n ă”, adaugă Sârbu.

în opinia sa, liderii politici din c o a li ţia g u v e rn am en ta lă s în t în d re p tă ţi ţi să facă v iz ite în fabric i p en tru că ei participă la luarea deciziilor econom ice.

C a ju s C H IO R E A N

CENTRALA UNţy iL l-i h

w : miercuri, 2 septembrie 1998 A G E N D A d H & € £ l m j k

• A z i: Calendarul ortodox: S f M c. M am an t; S f.Io an P o stito ru l, patriarhul C o n s t a n t in o p o lu lu i ; , Calendarul greco-catolic: S f M . M am ant, S f.Ioan P o s t i to ru l , p a tr . C o n s ta n t in o p o lu lu i (+ 595); Calendarul romano-catolic

. S f.In g r id , căhtg .• M î i n e : Calendarul ortodox:

S f .S f in ţ i t M c .A n tim ; C uv .T eoctist; Calendarul greco-catolic: S f.M . A a tim a l N ic o m e d ie i (+ 303); Cuv. Ţ e o c tis t (+ 4 6 7 ) ; Calendarul roma­no-catolic: S f .G r ig o r e ce l M are , p p .în v . , -

li felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele Sacre, namenit» m/t/ ru t

•PR EfEC T LR A , C O N SILIU .JLDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM A RIA U U -N A P O C A : 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMARIA TURDA: 31-31-60

•PRIM A RIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48

•PRIM A RIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA U U -N A P O C A :

955 ţ i 43-27-27POLIŢIA FEROVIARA

U U -N A P O C A : 13-49-76 •POLIŢIA DEL 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLTIIA HUEDIN: 25-15-38 •P O L IIU GHERLA: 24-14-14 •POM PIERII: 981

PROIECŢIA CIVILA: 982 •GARDA FINANCIARA C L U :

19-52-23 şi 19-16-70, iaL 158 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 •SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91

INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 •INFORM AŢII 9 3 1 •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958•IL A . TERMOFICARE: 19-87-48 •S C MONTENAY SA: 41-51-71 • R A . APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . "SALPREST* S A .: 19-55-22 •COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI11-10-12 iaL 132

•SCPRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

AEROPORT: 956 GARA Ctij-Nipoca: 952 AGEKţlA CFR: - i& tensţio til

13 4<H)9; itHcrn - 45-20*01; T i r d i -31-17-^2; Dej *21-20-22

x ă m m i 3 » . â 3 ^ 2 s . i A i m

C lu j -> 8 3 5 .

20 ,05

C lu j ->13,20

l u n i - v i n e r i B u c . B u c C lu j9 ,35 - 7,00 8,0021 ,05 18,35 19,35

s & n b ă tă B u c B u c ■ ) Q u j14,20 12,10 13,00

P r e ţ b i l e t p e n t ru ce tă ţen i rom ani ş i s tră in i - 34 4 .000 le i

m a f l i ş i j p t C ln j B u d a p e s ta 12,05 - 13,00 B u d a p e s ta - > C lu j 13,30 -1 5 ,1 0

I P r e ţ b i l e t~ . 114S dus-m to rs'lE L E F O A N E : 43-25-24; 1 3 -0 1 -1 6 - p e n tru externe

gGURSC U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

d b i A u to g a ra I I :• C lu j-N a p o c a - B u d a p e s ta , cu

p le ca re d in C lu j-N a p o c a în z i le le de luni, m arţi, jo i şi v in e r i la o r a 7 ,00 şi înapo ierea d in B u d ap esta în z ile le de marţi, m iercuri, v ineri si sim bătă la ora11,00.•C lu j - N a p o c a -B ra n e n (G erm ania),

cu p le c ă r i m ie rc u r i o r i 16 ,30 şi dum in ica , o ra 6 ,30 ş i în a p o ie re m arţi o ra 5 si v ine ri o ra 10.

I N F O R M A Ţ I I A u t o & r a l : 14 -2 4 -2 6 A u to g a ra I I : 4 3 -5 2 -7 8

F A R M A C I I

Farmacii cu serviciu permanent: ■ F a r m a c ia ’C O R A F A R M " , s t r . Io n M e ş te r

n r 4 , te te fim 4 2 -6 5 -4 0 ,: Farmadi cusemattprelungit. , F a rm a c ia T N T E R P H A R M ” s tr , P rim ă v e rii n r . 6 , te le fo n 42* 7 1 -9 6 o r a r 8 - 2 2 , F a T m a e m " C L E M A T IS F A R M ", P - ţa U n ir ii n r . 1 0 , te le fo n I S - 1 3 - 6 3 , o r a r 8- 22

Caria de noapte' F a n n a c ia r r .2 " P E R L A " , s l r .G h .D o j a n r , 3 7 , te le fo n 1 9 -48 -54 , o r a r 2 0 -8

P O L I C L I N I C A F A R A

P L A T Ă

" F A M I U A S F Î N T A "

31 august - 4 septembrie

M ed ic in ă g e n e ra lă . Dr. M.Suciu - 3 (12-14), dr. S. L oga- 4 (14-16), dr. R. Cotârlă - 2 (10- 12), dr. V. Tătara - 4 (12-14), dr. ' Boilă - 31, 1, 3, 4 (10-12), dr. M.Man - 2 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Barbăalbă - 2, 4 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 31, 2 (10-12), dr. Cs. Szakacs - 2 (13- 15), d r.N . Pop - 3 (14-16); Reumatologie. Dr. I. Alb -1 (12- 14), d r .C .Z o tta - 4 (14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor - 1, 3 (10-12), dr.L.Galadan - 4 (13-15); C hirurgie. Dr. G Cosma - 1, 3 (10-12), dr.P.Pitea - 3 (11-12); Pediatrie. Dr.R .M itea- 1 (13-15); d r .M .F rite a - 1 (14-16),d r.L .T o m a - 3 (10-12);Dermatologie. Dr. H. Radu - 3 (12-14), dr.S.BÎrlea - 2 (15-17); Ecograf. dr.O.Anton - 4 (15-17); Psihologie, psih. L. Boilă -1 (12- 14); O .R .L . D r.G N eum an - 1 (15-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12- 14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr. 2, ap 12.

M i e r c u r i ,2 septembrie

Ştiri RRC: 6:00- 6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, 18:00- 18:30, 21:00-21:30.

6 :3 0 T r a n s i lv a n ia M a tin a l . 9 :0 0 , 1 1 :3 0 R a d io -C lu b . 1 3 :0 0 R om ân ia A c t u a l i t ă ţ i . 1 3 : 2 0 - 1 4 : 0 0 C a fe C o n c e r t . 1 4 :3 0 - 1 7 : 0 0 P r o b N o b le m . 1 7 :0 0 -1 8 :0 0 A u to M oto r S h o w - N e lu G ra b e r . 18:30-20 :00 F a p t u l s e r i i : 2 0 :0 0 - 2 1 :0 0T e h n o m a n ia - D J S eb i. 2 1 :3 0 Taxi M u s ic - d e d ic a ţi i m u z ic a le . 23:00- 2 4 :0 0 I s to r ia m u z ic i i 2 4 :0 0 -1 :0 0 P o s t F a c t u m . 1 :0 0 - 6 : 0 0 M u sic N o n -S to p .

BIBLIOTECI■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a” (s trad a

C lin ic ilo r 2 ): O ra r : zilnic: 8-12 ,45 ;13,30-20,00; sîm bătă: 8-13,30.

■ B ib l io te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S E C Ţ IA A D U L Ţ I (P -ţa Ş tefan c e i M are n r . l ) , ORAR: luni-vineri- 9-19,45; vineri: 9-17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi:9 -1 9 ,4 5 ; v in e r i: 9 -17 ,45 . F IL IA L E (Z o ri lo r , M ăn ăştu r, M ărăşti, Gheorgheni), ORAR: lun i miercuri, joi: 14-19,45; m a r ţi vineri- 9-14,45. SALA D E L E C TU R A (Str. M. K ogălniceanu n r .7 ) : O R A R ; lun i-v ineri: 9 -1 9 ,4 5 ; s îm b ă tă : 9 -1 3 ,4 5 . S E C ŢIA D E C O L E C Ţ II- SPECIA LE: (s tr . O bservatoru lu i n r . l j telefon 43-84-09) luni, jo i: 14-18, m a r ţ i miercuri, v in e r i9 -1 3 . M E D IA T E C A , O RAR: lu n i- v in e r i: 9 -1 9 ,4 5 ; sîm bătă: 9 -1 3 ,4 5 . C E N T R U L D E D O C U M EN TA R E E U R O P E A N Ă ŞI IN FO R M A Ţ II COM UNITARE LOCALE ORAR; luni- v in e r i , 9 -1 6 ,0 0 . F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R ID IC Â ■ (S tr . Einstein nr. 14), ORAR: lu n i m iercu ri 8-15; m a r ţi j o i 13-19,45; vineri: 8-13.

/ ■ B ib l io te c a A cad e m ie i ( s tra d a K o g ă ln ic e a n u 12 - 14). O rar: lu n i - sîm bătă 8 - 1 2 .4 5 ; 14 -1 8 .4 5 ,

■ B ib l io te c a G e rm a n ă (s tra d a U niversităţii ? - 9 ): luni - 10-14; m a rţi m iercuri, j o i - 12-16 ; vineri - 10-16.

■ B ib l io te c a A m e r ic a n ă "J .F .K .” (strada U n ivers ită ţii 7 - 9). O ra r lu n i - jo i : 10 - 18; v in e r i: 10-14, p rim a ş i a tre ia s im b ă tă d in lună : 9-14 . O fe r im consu ltan ţă p en tru studii în U S A -

■ B ib lio teca B ritan ic ă (strada A vram Iancu 1 1), O ra r luni, miercuri: 1 4 - 1 9 ; m arţi, jo i , v ineri: 9 - 14.

■ B ib l io te c a “ I l e l l a i ” ( s tra d a C lin ic i lo r 1 8 ) . O ra r : z i ln ic 1 0 - 1 8 ; sîm bătă: 9 - 13.

■ B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s tr a d a K o g ă ln icean u 7 - 9 ). <>ar: m arţi: 18 - 19; jo i 1 9 - 2 0 .

■ B ib l io te c a C e n t r u lu i C u l t u r a l F ra n c e z (strada I J .G Brătianu 22); O rar luni-vineri: 10-19.

B ib l io te c a C e n t ru lu i C u l t u r a l G e r m a n ” I I e r m a n n O h e r th ” ( s tr . M em o ran d u m u lu i!8). O rar: luni, m u ţ i , m iercuri, jo i: o re le 16-20.

■ B ib l io te c a “ V a le r iu B o lo g a ” a U n iv e rs ită ţi i d e M ed ic ină şi F arm acie (Str. A vram Iancu 31); O ra r luni-vineri8 -20 , s îm bătă 8 -13 .

■ B ib lio teca S o ros C lu j (str. Ţebei nr. 21). O ra r luni 12-19,30; maiţi, m iercuri ş i jo i: 10-19,30 , s im b ă tă 10-14. Ştiinţe socia le şi com portam entale .

■ B ib lio te ca C re ş tin ă ”B iblos” (str. C lin ic i lo r n r .2 8 ) . O ra r: lu n i 1 3 -1 7 ; m a r ţi m ie rc u r i jo i: 13-16; vineri 9-12. (B ib lio teca p u n e la dispoziţia cititorilor litera tu ră c reş tin ă in d iferite limbi).

Miercuri, 2 septembrie .P r o g r a m u l 1 :6 ,0 0 R om ânia: o ra 6'

fix! 8 ,3 0 S im ba, regele L eu ( t ) ; 8 ,55 Concursul de admitere in liceu, sesiunea septembrie ’98; 9,10 TVR Cluj-Napoca;10.05 TV R Iaşq 11,00 TV R Tim işoara;12.00 TV R Info; 12,05 Sensul tm aziţiei (r); 13,00 Natacha (r); 14,00 TV R Info;14,10 Santa Barbara (r); 15,00 T rad iţii1 5 ,3 0 P ro P a tria (m a g a z in ) ; 1 7 ,0 0 Chaplin - un icu i 17,30 M edicina pentm to ţ i 18,00 TVR Info; 18,10 S imba, regele L eu ; 18 ,3 5 H o llyoaks; 1 9 ,0 0 S u n se t Beach; 19,50 VIP: Orchestra A cade-m iei „Santa Cecilia” din Roma; 19,55 D oar o vorbă săţ-i m ai spun;2Q,00 Jurnal, meteo;20 ,50 Fotbal; 22,50 Jurnalul de noapte;23.05 U n secol de cinema;0,05 Cultura în lume (magazin). -

P r o g r a m u l 2 : 6 ,3 0 T V M .T elem atina l; 8 ,00 D oi an i de vacan ţă printre dinozauri (r); 8,25 Pelerinaje (r);9.00 Teleenciclopedia (r); 9,50 U n cintec pentm fiecare; 10,00 Avocatul poporului (r ) ; 1 1 ,0 0 C om orile lu m ii ( r ) ; 1 1 ,3 0 M a p a m o n d (r); 1 2 ,0 0 N ic o la e G rigorescu , p ietonii de b is e r ic i; 12 ,30 V arie tă ţi internaţionale; 12 ,45 D o a r o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Inib;13.00 Sănătate, că-i mai bună decît toate! (r); 13,30 E cd esias t’98; 14,00 Em isiune în limba maghiară; 15,00 Vietnam, un nou J ig n i” asia tic? ; 15 ,10 L im b i stră in e .

G e rm an ă ; 15 ,35 D o i a n i d e v a c a n ţă printre dinozauri; 16,00 V eronica-chipul iu b i r i i ; 1 6 ,5 0 S an ta B a rb a ra ; 1 7 ,4 0 T ribuna partidelor parlam entare; 17 ,50 Ţ V R In fo ; 18 ,00 H ei-Rup! H ei-R ap l;19 .00 Ş tir i bancare ş i bu rs ie re ; 19 ,10 C o n te m p A rt; 20 ,1 0 N a ta ch a ; 2 1 ,0 0 P e n tru d v s ., doam nă!; 2 2 ,0 0 N o ap te bengaleză (fihn); 23,45 Ghici cine vine la m ine?; 0 ,1 5 O pera M undi; 0 ,4 5 T V R M esager.

P R O T V : 7 ,00 O ra 7 , b u n ă d im in e a ţa ! ; 9 ,0 0 P ro fit; 9 ,0 5 P r im a pagină; 9 ,10 Suflet de fem eie (r); 10,00 T înărşinelin iştit(r); 10,45 In numele legii (r); 11 ,30 Fiica oceanului; 12,00 Punctul p e l ( r ) ;1 2 ,5 5 Ştirile ProTV ; 13,00 Fihn: Investigaţie periculoasă (SUA *90); 15,10 T e leshopp ing ; 15,15 Tînăr ş in e lin iş ti t;16 ,00 Teleshopping; 16,10 N ano; 17,00 Ş tirile P ro T V ; 17,15 S uflet de fem eie;

18,00 Fam ilia Bundy; 18,25 Ş tirile P ro

T V ; 18 ,30 C h es tiu n ea z i le i c u F lo r in , ’Călinescu; 18,35 F am ilia B undy ; 19 ,00

R oata norocului; 19 ,3 0 Ş tirile P ro TV ;20,15 Fihn: M ireasa în s înge ra tă (p .V );22 .05 Ştirile P ro T V ; 22 ,10 C hestiunea zilei. Profit; 22,15 Seinfeld; 22 ,45 Ştirile P ro T V ;23 ,00 C hestiunea zilei; 23 ,15 în num ele legii; 0 ,00 S eaquest; 1 ,0 0 V ia ţa ca-n filme; 1,30 Seinfeld (r); 2 ,00 Profit;2 .05 Prim a pagină.

Joi, 3 septembrie P ro g ra m u l 1: 6 ,0 0 R om ânia : o ra 6

f ix !; 8 ,30 S im ba, re g e le L e u (r) ; 8 ,55 C oncursul de adm itere in liceu, c lasa a IX -a, sesiunea septem brie '98 ; 9 ,1 0 T V R C luj; 10,00 TV R Info; 10,05 T V R Iaşi;11.00 TV R Timişoara; 12,00 T V R Info;12 ,05 Pentru dvs., doam nă! (r ) ; 13 ,0 0 N atacha (r); 14,00 TV R Info; 14,10 Santa B a r b a ră (r);- 1 5 ,0 0 D ia lo g ; 1 5 ,3 0 E c d es ia s t '98 ; 16 ,00 C onvieţuiri; 17,00 C h ap lin - unicul; 17 ,30 Tim pul Europei;18 .0 0 T V R In fo ; 18 ,1 0 S im ba , reg e le L e u ; 18 ,35 H o lly o a k s ; .1 9 ,0 0 S u n s e t Beach; 19,45 Rezultatele tragerilor Loto;1 9 ,5 0 V IP : T e re z a B e rg a n z a ,mezzosoprana; 19,55 D oar o vo rbă săţ-i m a i sp u n ; 2 0 ,0 0 Ju rn a l, m e teo , sp o rt;2 1 .0 0 S eria l: F re u d ;.2 2 ,0 0 L a v o la n ;2 2 .1 0 C u o c h ii 'n 4 ;. 2 2 ,5 0 J u rn a lu l de noapte; 23 ,00 D in tre su te de c a ta rg e ...; 0 ,05 Bank-Note; 0 ,0 ,3 5 M agazin m uzical um oristic.

P r o g r a m u l ' 2 : 6 ,3 0 T V M .T elem atin a l; 8 ,00 D o i a n i de v a c a n ţă p r in tre d inozauri ( r) ; 8 ,30 C red in ţa Iui M o ro m e te (d o c u m e n ta r , p .I I I ) ; 9 ,0 0 C a rn a v a l m uzical; 9 ,3 0 F e re s tre sp re lu m e . G u ian a - i n i m a ' ju n g le i (docum entar); 10,00 U n secol de cinem a ( r ) ; 1 1 ,0 0 C o m o rile lu m ii ( r ) ; 1 1 ,3 0 C ultu ra iu lume (r); 12 ,00 S un se tB each (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i m ai spun! (r); 12 ,55 TV R Info; 13,00 M edicina pentru to ţi (r); 13,30 A lfa ş i O m ega (r); 14 ,00 Em isiune m lb. germană; 15,00 TV R bifo;15 .10 Atletism; 16,00 V eronica - Chipul iu b i r i i ; 16 ,5 0 T r ib u n a p a r t id e lo r parlam entare; 17,00 C eaiu l de la o ra 5;

19.00 Ş tiri bancare s i bursiere i Faţă-n faţă cu autorul; 20,10 ţ j J 121 .00 în faţa d v s ; 22,00 Film: B?1 (F ranţa /R om ânia 1992); 23,50 sportului; 0 ,30 TV M Mesager ^

P R O T V : 7 ,0 0 Ora \ , d im in ea ţa !; 9 ,0 0 P rofit; 9,05 p eţ pagină; 9 ,10 Suflet de femeie (r); Tinăr şi neliniştit (r); 10,45 in n u n ^ (r); 11,30 Fiica oceanului; 12,00 p, pe I (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13 jj întîlnit şi rom âni fericiţi (r); 13,]jj A tracţie străină (SUA/Italia ’9iy., Teleshopping; 15,15 TînărşineL'116.00 Teleshopping; 16,10 Nano-ji Ştirile P ro TV ; 17 ,15 Suflet de j J18.00 F am ilia B undy, 18,25 Ştiriht TV ; 18 ,3 0 C h es tiu n ea zileiceP|' Câlineşcu; 18 ,35 Familia Bundy;|g! Roata norocu lu i; 19 ,30 ŞtirileP#:20.15 M elrose Place; 21,15 Nikilţj, Ştirile P ro T V ; 2 2 ,1 0 Chestiune^:22 .15 S ein fe ld ; 2 2 ,4 5 Ştirile Pi0jJ23.00 Chestiunea zilei; 23,15lnnil[; legii (serial); 0,00 Seaquest; 1,00 V», n filme; 1 ,30 Seinfeld (r)

Redacţia nu îşi asumă respn^ lalea pentru schimbările intenţii programele posturilor ie tele

CHIRURGIE ESTETICA Dr. TOMA T. MUGEa

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia

♦♦ lipoaspiraţie♦ transplant de pi♦ lif tin g facial.♦ rinoplastie♦ varice

♦ tra tam en t ch im ic al acneei

MK. PASC Al \ NK.7. 8 14-14-

ii

■ M u z e u l N a ţio n a l de A r tă (P ia ţa U n irii 30 ). O rar: z i ln ic 1 0 - 1 7 ; lu n i ş i m arţi: inch is

■ M u zeu l N a ţio n a l de A rtă , S ec ţia “ D o n a ţi i” ( s tr a d a I.C . B ră tian u 2 2 ) . O rar. m ie rcu ri - d u m in ică 1 0 - 1 7 ; lu n i ş i m arţi: in c h is

■ M u z e u l N a ţ i o n a l d e I i t o r i e a T ran silv an ie i (s lrad a C . D aicoviciu 2). Z iln ic , inc lu s iv dum inica : 1 0 - 1 6 ; lu n i in c h is . în p r im a d u m in ic ă d in lu n ă : in tra rea liberă.

■ M u z e u l E tn o g ra f ic a l T ra n s ilv a n ie i (s tr . M em o ra n d u m u lu i n r.21 ): d esch is z i ln ic in tre orele 9-16 , lu n i inchis.

■ P a rc u l e tn o g ra f ic R om ulus V uia: d e s c h is z i ln ic in t r e o re le 9 -16 . L u n i închis

■ M u z e u l m e m o r ia l “E m il I s a c ” (s trad a E m il Isac 2 3 ) . O ra r m ie rcu ri- d um in ică 13-17; lu n i şi m arţi în c h is .

■ M uzeu] Zoologic: z iln ic in tre ore le9 -1 5 ; s im b ă tă ş i d u m in ică in tre o re le10-14.

TELE EUROPA NOVA Cluj

M ie rc u r i , 2 s e p te m b r ie1 5 ,0 0 P re lu d iu m u z ic a l ; 1 5 ,1 5

C hem area păm intu lu i - reluare; 16,15 V ideoclipuri; 17,00 Poveştile copilăriei

e m is iu n e c o n c u rs ; 1 7 ,3 0 V ideoc lipu ri; 18,00 M uzică popu lară;1 8 .3 0 B u n ă sea ra C lu j ; 1 9 ,3 0 V id e o c lip u r i ; 20 ,00 S eara de o peră ;2 1 .3 0 In fo N o v a ; 2 2 ,0 0 V .J .S p ir i t ;23 ,0 0 înch iderea program ului.

M ie r c u r i , 2 s e p te m b r ie ^ 1 _ _ 8 , 0 0

P O R T A L Videotext;măml EXPORT-■SPORTUAL. 9 Q Q

R e lu ă r i; 1 5 ,0 0 V id e o te x t; 17 ,1 5 P rccio sa - seria l; 18,00 W illy , bă ia tu l

ro b o t - desene anim ate; 18 ,30 M a r i le ■ la c u r i a le lum ii- d o c u m e n ta r ; 19 ,0 0 B u m e ra n g - s e r ia l; 1 9 ,3 0 A tla n t is F a m ily P lay h o u se - f i lm ; 2 0 ,0 0 P o v e s te a unei fan tom e - film ; 2 1 ,3 0 A v en tu rie rii am ericani - docu m en ta r;2 2 ,3 0 N eod R id e r - s e r ia l ; 2 3 ,0 0 Fotom odele - fihn; 0 ,35 R ock O u t The E a rth - em isiune m uz icală ; 1 ,00 C ele m a i f ru m o a se fe te de p e p la j[ ă - p rog ram erotic.

M ie r c u r i ,c p tc m b r ic

6 , 0 0V i d e o t e x t ;

1 , 0 0D e d i c a ţ i i

0 fereastră deschisă spre lumelW U I V V ţ l l

m uzicale - m uzică; 21 ,30 V ideo tex t; 3 ,00 închiderea program ului.

r POLICLINICA INTERSERVISAN

«tr. ib s c a ly ht. 5 ; c a r t . G httjjte

STOMATOLOGIEINTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ Ni» LOQE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOffl® LOG3E ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECU» FIE ♦ ALERGOLOGJE ♦ DERMHM G1E ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPIi ♦ O.R.L ♦OFTALMOLOGULUI COLOC3E ♦ ONCOLOGIE ♦ PEMIM

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNC1TO

RADIOLOGIE • ECOGBAFI E x a m in ă r i Doppler -

H is te ro s a lp in g a g rafii perim s te r i l i t a te fem inM LABORATOR

(Biochimie • Bacteriologic Im n # Parazitologie Determinare Rh - M l sarcină - Aotigea HBS - Elin M- Eiamioiri citologice pentru deputua cancerului de col uteria - Iuvalijiţii# sterilitatea feminini şi masculini) Z IL N IC , i n c l u s i v DUMINICA

o r e l e 7 - 2 1 M edic d e gardă: orele 21 -î R e z e r v a r e , co n su lta ţi i

„ l a t e L 4 1 .4 1 .6 3 .

R E P U B L IC A - G o d /il ln S U A - p re m ie m (1 0 , 1 2 .3 0 .1 5 , 1 7 .3 0 ,2 0 ) , Ltini - preţ redutw V lC f O R lA - Ş a s c z l lc , ş a p te n o p ţi - S U A (11 '. 1 3 , 1 5 ; 1 7 ; 19), Marti - preţ redus-, * A R F A - iltO8.1998: D o am n n ş i v a g a b o n d u l ( l i . 1 3 .1 5 ) , B u n « c u lt la S a ra jc v o - S U A - p r e n u e ts ( 1 7 . 19); 1-3.99.1993: S in g u r s e a s » 3 - S V A (1 1 , 13. 15 ), B u n «cn il U S a r a j tv o - S U A - p re m ie re ( 1 7 ,1 9 1 . Miercuri. - pret redus * 1 A V O R ) f - .fo c u ri p e ric u lo a se - S U A ( i 1, 13 , 15 , 17 , 19), .JW - preţ redus * M A R A Ş FI - sa la A - D ra g o s te f ă r ă s i î r ş i t - Ind ia - (12 ,45-, 1 5 , 1 7 ,1 5 ; 19 .3 0 ) , l.ttnt - închis * s u te B - T o y 'S tn ry - S U A - (1 3 ,3 0 ; 15 ,36 ; 17 .30 ); Luni - in c h is , ■ f l f ţ i M U M »

T U R D A s F O X - J u r u r i p e r i c u lo a s e - P J I ^ 1 ^ 1 S U A ţ S u p ra v îc ţu lto ra l S tJ A .

D E J ; A R T A * îr a b tÎK z ita ru l d e c u i S U A ) D o a m n a ţ l v a g a b o n d u l - S U A .

s.c. Derrftal R0 VA S O C O L O V

\ Calea M oţilor106, api] IVatamenta stosnutoMf*

conqrisxs:O te rap ieO pro te tic ă (cetusuuă)

P r o g r a m ă r i l a t e l . ;

Z i ln i c o r a r 9 - 1 9sim bătă 1043 -

G H E R L A : P A C E A - 23-36.08: T e r o a r e pe a u to s tra d ă 8 3 .9 9 . M ic a s ire n ă - S U A ; P a lp F ic t io n - S U A

M ie r c u r i , 2 s e p te m b r ie( Flash informativ:ţ- rtasn injormaur.

eefltMO, 7.-40, 8:40,21. ^Ş tir ilo ta le : 7,8,9,10,

UNIPLUS Radio,13,15,17,18. 6 ,0 0 -

«K?0 110 ,0 0 “P rim u l salu t” .16 ,2 0 A g ă n d a z i le i .

6 ,5 0 , 7 ,5 0 H o ro s c o p . 7 ,2 0 R ev ista p resei. 7 ,25 "P lu s” . 8 ,20 ”C D Spoit”. 9 ,20 “ C e m a i crede lum ea”, sondaj pe tem e d e a c tu a lita te .,9 ,4 0 C alen d aru l z i l e i 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 C D P la y e r . 10,20 P ro g ram u l c in e m a to g ra fe lo r . 10 ,50 “P lu s” , pam flet, A d ria n S u c iu . 11,50 “Pe g îndu ri” (Ş te fa n C o ro ia n ). 12,40 “3 m inute”. 13 ,00 Ş tiri, m e teo , s p o r t13 ,40 C a len d a ru l z i le L 1 4 ,0 0 -1 8 ,0 0 C a le id o s c o p C D . 1 4 ,4 0 “ Z iu a în c îtev a v o rb e ” . 1 5 ,2 0 “ C e m a i crede lum ea”, r. 15 ,4 0 ”P e g în d u ri . 16,20 " V a c a n ţa F M ” . 1 7 ,2 0 C a le n d a ru l z i le i . 1 8 ,0 0 Ş t i r i , s p o r t , m e te o , s in te z e . 19,0(1 “ M u z ic a M a g ic a Ţ - . Ş tefan C oro ian . 2 1 ,0 0 “E s e u Jazz” , V irg il M ihaiu .

M i e r c u r i , 2 s e p te m b r ie Ştiri: 7,9,12, 15,16,17, Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00*21,30.6 ,00 -10 ,00 “U n a lt început” . 6,45; 7,45; 8 ,4 5 ; 9 ,4 5 H o r o s c o p U n ip lu s ; 8 ,15 S p o r t p e m a p a m o n d ; C u rs u l va lu tar; R e v is ta p re se i; C o n cu rsu r i, inform aţii d iv e rse ; 8 ,50 P u n c t o ch it - com entariul z i l e i . 1 0 ,0 0 - 1 1 ,0 0 “ M u z ic ă A n ti- S tress”. 11 ,00-18,00 “89 ,4 grade pbis”.13 ,15 In fo lito ra l; In fo rm aţii, relatări in d ire c t; C o n c u r s u r i 1 8 ,5 5 "V IP -u ri în v a c a n ţă ” . 1 9 ,0 0 " C lu b s o n o r ... 2001" r e a l iz a to r C r is t i a n M u re ş a n . 2 0 ,0 0 " M ir a c o lu l s u n e te lo r ” , re a l iz a to r C r is tia n M n reşan . 2 1 ,3 0 -2 2 ,3 0 "H ard R o c k C a f ă ” - r e a l i z a to r D an ie l B o ro ş tea n . 2 3 ,3 0 -6 ,0 0 M uzica n o p ţii

M i e r c u r i , 2 s e p te m b r ie

P a u z e le de d im in e a ţă (m e teo , 8 :0 8 rev is ta p re se i lo ca le ; 8:20 ac tualita tea lo c a lă , re c o m a n d ă r i TV ; 8:37 T ra fic , anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 h o roscop ; 9 :05 m icrob iografie sonoră ; 9 :2 0 re c o m a n d ă r i T V ; 9 :4 0 s p o r t) . 11 :00-19 :00 C o n ta c t FM . 19:00-22:00 S e a ra la C lu j -N a p o c a . 2 2 :0 0 -2 3 :0 0 F a ir -P la y , r e a l iz a to r R ă z v a n D u m itre s c u . E m is iu n e de d e z b a te r i e conom ice ş i so c io -p o litice , te lefoane in d irect ş i în treb ări adresate invitaţilor ş i re a liz a to r ilo r . 2 3 :0 0 -2 4 :0 0 N o ap te italiană. 24:00-1 :00 L a ceas de blues in de ifinariu , rea liza to r A .G . W einberger. 1 :00 -5 :00 D is c o n ta l l

a g e n d a C lu ju lu i, p ro g ram e T V ş i c in e m a ) . 1 0 -1 4 "T ren u l d in F ra n ţa ” (inform aţii locale, internaţionale, sport, d iv e r tis m e n t ş i m uzică). 14 -15 " . . . ş i m u z ic a ” . 1 5 -1 6 " iu b e ş te cu g r ijă ” (em isiune de educaţie pentru sănătate) (L ia R ugan). 16-17 "M cS onîc” (ded i­c a ţii m uzicale cu prem ii M cD onald ’s). 17-19 R ondu l de vacanţă (caleidoscop). 19-20 "S on ic H its". 20-23 "S eara unei n o p ţ i d e V 8ră” . 23-1 "Ţ h e S o u l O f S onic" (D J T 2 ’s). 1-6 M usic N o n -S to p .'

RadioSonicFvM S8 ^ MHz

- f i i in d h -

T A C 7

M ie r c u r i , 2 s e p te m b r ie Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20. M O

5 : 0 0 - 8 : 0 0 "C afeaua de serv ic iu” (maxima, pow er- B unăd im ineaţa! p la y u l ş i c a le n d a r u l z i le i , ,m e te o , 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0 horoscop , cu rs va lu ta r, inform aţii utile,

M ie r c u r i , 2 se p te m b r ie6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa ( v ă s p u n e

a s tă z i Io a n a K an y a ) . 8 ,00 E m is iu n e a m lim b a m a g h ia ră . 10,00 R ad io c ircu h - e m is iu n e a D ep a rta m en tu lu i S tu d io ­u r i l o r T e r ito r ia le : R ad io C o n s ta n ţa , A n te n a B u c u r e ş t i l o r , R a d io I a ş i , R a d io T g . M u re ş , R ad io T im iş o a ra , R a d io C r a io v a ş i R a d io C lu j , d e la

C lu j p rez in tă F lo rin P ru tean u . 11 ,00 B u l e t i n d e ş t i r i . 1 1 ,0 5 - 1 3 ,0 0 E x c lu s iv m a g az in , r e a l iz a to r R a d u S â p l â c a n . 1 2 ,0 0 R a d i o j u r n a l t r a n s i l v a n . 1 3 ,0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 M i c r o f o n u l a s c u l t ă t o r u l u i . D u m n e a v o a s t r ă î n t r e b a ţ i , n o i î n c e r c ă m s â v ă ră s p u n d e m , re d a c to r V a s ile L u c a . T e l e f o n u l n o s t r u 0 6 4 / 4 2 0 0 3 1 .1 3 ,5 0 B u le t in d e ş t i r i . 1 6 ,0 0 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia râ . 18 ,00 R a d i o F a x , p r e z i n t ă ' D o in a B o r g o v a n . 1 9 ,0 0 R a d i o j u r n a l B u c u re ş t i . 1 9 ,1 5 -2 1 ,0 0 M a g a z in u l d e m i e r c u r i , p r e z i n t ă M ih a e l a D îm b e a n . 2 0 ,0 0 Ş tir i. 2 1 ,0 0 Ş tir i.2 1 ,0 5 A ten e u . E m is iu n e c u l tu ra lă re a l iz a tă d e M e la n ia D răg an . 2 1 ,5 0 B u le t in d e ştiri. 2 1 ,5 8 în c h id e r e a p ro g ram u lu i.

Joi, 3 septembrie la Radio Cluj6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , r e a l iz a to r

D o in a B o rg o v a n . 8 ,00 E m is iu n ea in l im b a m ag h ia ră . ^

FM un?. Dr. H M Ciut Dr. âSGELA CÂLDGĂÎIt

Str. Prahovei nr. 11(ffngâ bistrica Bob)

PROG RA M OFTALMOLilfigL , M l , V - 1 7 - 2 0

S - 8 -1 2 .

Tel.: «2 .56 .16 ; tel/fax:19.Hjţ

AIJAHŢA AHTISPICIDL I F E L I N E —— ^ — S u flc tu lD O stru iad^L ll

J * dumiKavcastii Tdefcf d e n c ^ t^ td e f iw u lw 1'

19 16 47

Linia telefonică de intervenţie fo şi prevenţie a suicidului iniţial

LABORATORUL DR SiMP MINTALA CLUJ stA u dispoziţia de luni pînă vineri, întreorele !•'

Vi aşteptăm apelurd1 numărul 186864»

1 0 E V A R U LAp C flM J ROZA VÎNTURILOR miercuri, 2 septembrie < 998 ( ă )

japonia, nebunia denum ită ” P A C H IN K O ”, t (Articol apărut

/in publicaţia franceză”Le Monde

l " diplomatique”)

jn momentul de v îrf al crizei jonomice şi financiare de la Işitul anilor ’9 0 , o p in ia ro’neză este emonţionată de Jsraţia frenetică, chiar isterică, yde jucătorii de ”pachinko”. ţii respectiv c o n s tă în

într-un biliard vertical vjtni a realiza c o m b in a ţii >jjtoarc. Jucâtom l poate fi jupani cu un ”S is if care-şi -stogoleşte piatra”, iar şansele jjt cîştig sînt deosebit de m ici ţjiic nu pare să stăvilească ţâil japonezilor pentm un jdisment căruia, în 1 9 9 6 , i î dedicau 27 de m ilioane de jisoane. în total ex istă 1 8 .0 0 0

cu 4 m ilioane de aşini de joc. C ărui fapt se

oare această admiraţie jigerată? în p r im u l r în d jptului câ s o c ie tă ţ i le d in storul respectiv au dezvoltat

"dirijat” a prestaţiilor ir către studen ţi ş i t in e r ii jkiaţi, îndeosebi femei. Unele loferă spaţii frigorifice pentm rşodinele g r i ju l i i să -ş i işziteze cumpărăturile în timp :t joacă. A lte le p ro p u n aenajarea unor căm ine de zi alra copii. U n a lt fac to r iportant e s te a c e la că xiinko” este un serviciu care iseama de proxim itate, cel» ii mic sat are "salonul” său, iîMcu parcare pentm primirea atorilor fideli v e n iţi d in işrejurimi. A n c o ra re a psgrafică, facilitatea accesului

şi suple ţea p ro g ram e lo r sale c v a s ip e rm a n e n te fa c d in ”pachinko” u n loc d e trecere co tid ian , u n d e , în v a ca rm u l halucinan t al b ile lo r d e o ţel, jucătorul care m erge sau v ine de la m u n că n u c a u tă a t î t o companie care îi lipseşte, c ît mai ales sâ se rupă pen tm m om ent d e o le g ă tu ră . s o c ia lă constrîngâtoarc.

' M odul în care fam iliile îşi p e tre c tim pul lib e r re le v ă o coerenţă foarte putern ică între d e zv o lta re a sp e c ta c u lo a să a p ieţe i jocurilor şi apariţia unei societăţi postindustria le după m odel japonez. Fem eile lucrează cu program redus în dom eniile se rv ic iilo r şi co m erţu lu i, ia r persoanele inactive în v îrstă de peste şaizeci de ani fac de acum parte dintre ju că to rii c e i m ai în v ete ra ţi. ”P ach in k o ” ap are a ş a d a r ca o în d e le tn ic i r e cv as ic o n stitu tiv ă a u n e i no i structuri a salariaţilor, a le căror evoluţii pare c ă Ie însoţeşte cu supleţe: creşterea utilizării forţei d e m u n c ă f e m in in e ş i a program ului redus, dezvoltarea sec toru lu i serv ic iilo r. F ă ră a v o rb i de a d ap ta re a lu i la o re a l i ta te d e in o g îa f ic ă caracterizată p rin îm bătrînirea populaţiei.

în 1990 , p e n tru a fa c e fiscalita tea m ai tran sparen tă , autorităţile au introdus un s is te m ' de cartele care a contribuit la explozia cheltuielilor. Jucătorul cum pără o cartelă , asem enea cartele i telefonice, p e care o p o a te u tiliza a p o i p e n tru a în c h i r ia b ile s a u je to a n e . C artelele costă în tre 1.000 şi10.000 de yeni, iar sum a minim ă

ce trebuie cheltuită este acum de1 .0 0 0 d e y e n i. î n p lu s , m a jo r i ta te a m a ş in i lo r care accep tă c a rte le s în t de tipul "riscuri m ari, cîştiguri m ari”, oferind prem ii foarte importante celor c îţiva ju că to ri care cîştigă şi p re m ii d e v a lo a re foarte scăzută sau n im ic celo r care pierd. P ierderea salariului pe o lună întreagă la acest jo c este un lucru to t m ai obişnuit. D e unde şi reputaţia că acest sector nu este n iciodată confruntat cu o criză. '

G rupuri foarte puternice au creat în sectorul respectiv filiale de dezvoltare şi d e gestionare: M itsub ish i, în co lab o rare cu NTT D ata Com unication Sistem C orp; S um itom o, cu N ippon G am e C ârd K K ; M itsu i, cu N ihon A dvanced C ard System KK; casele de com erţ Marubeni şi Itochu într-o societate m ixtă denum ită N ihon A m usem ent System Go. în 1 9 9 6 ,7 0 la sută d in să li a u re c u rs la aceste sisteme.

Apar, însă, serioase sem ne de întrebare în legătură cu cartelele; au fost introduse pe piaţă cartele contrafăcute, faciUtmd evaziunea fiscală şi aducînd no i cîştiguri unor bande de gangsteri, în mod ' direct şi, indirect, u n o r grupuri m afiote d in C oreea de N ord. în 1990, p re sa a d e z v ă lu it că industria "p ach in k o ” - finanţa candidaţi ai Partidului Liberal D e m o c ra t, a f la t la p u te re . Anchete u lterioare au arătat câ şi P artidu l Social D em ocrat, unul dintre partidele de opoziţie, b e n e f ic ia se d e a n u m ite facilităţi... Aceste fraude masive au a c c e n tu a t re t ic e n ţa

m an ifes ta tă fa ţă d e in tra rea societăţilor de ’ pachinko” pe piaţa bursieră, deoarece nu se ştie cu certitudine de care parte a legii se află această activitate. Practic, ”pachinko” este legal doar din punct de vedere tehnic, jocurile de noroc cu cîştiguri în b an i fiin d in te rz ise . D ar, în m ăsu ra în c a re ju c ă to rii au posib ilitatea de a-şi schim ba lozurile pe ban i lichizi în m ici dughene adiacente, tranzacţia este legală, fiind efectuată de o a treia persoană...

C u toate acestea, dughenele sînt, în m ajoritate, administrate d irect de operatorii ’ pachinko” sa u , in d ir e c t , v ia c r im a organizată. Imaginea "pachinko” nu este aşadar încă suficient de "corectă d in punct de vedere financiar” p e n tru c a această activitate să fie acceptată pe piaţa bursieră. în v iito ru l apropiat "p a ch in k o ” nu ad u ce n im ic statului, cu excepţiajunui impozit asupra societăţilor, deoarece nu este considerat oficial un joc în care se cîştigă bani. O prelevare d in în c a să r ile re sp ec tiv e a r p e rm ite o rien tarea petrecerii timpului liber spre activităţi mai "creative”, dim inuînd în acelaşi timp o parte a deficitului public. O fisca lita te m ai ech itab ilă , com binată cu intrarea pe p iaţa financiară , a r face econom ia jocurilor de noroc întrucîtva mai transparentă. Or, în prezent, atît a u to r i tă ţ i le p u b l ic e , c ît şi cercurile financiare par să aştepte ca transparenţa să em ane de la societăţile interesate înainte de a lua o anum ită decizie. D esigur, în speranţa câ hazardul va aranja bine lucrurile.

F r a n ţa s i a u r u l R u s ie i s o v ie t ic e/- (Articol. apărut

, în revista franceză . "L’Express")

Amand Falieres spunea: ”A înimuta Rusia înseam nă a npmuta Franţa” . Şi, dupâ

toate notabilităţile repetau ■îlaşi lucru: îm p rum utu rile rîalc Rusiei erau o investiţie ş i bazată pe o alianţă politică 3jorâ. Din a c e a s tă c au ză ®ianii înşişi erau îngrijoraţi: •lonarhia rusă poate să obţină burghezul francez, la bursa

tot ceea ce este necesar Şi planurile sale m onumen- 4.avertiza cancelarul von ■tai Şi cu toate acestea, a fost hjiasun decret al Comitetului ;3M Executiv al Sovietelor, ;7l februarie 1918, pentru a ■•la întreaga lum e c ă ”sînt •late absolut toate îm prum u- rîxteme, fară n ici o excep­ţ ii Franţa, 1,6 m ilioane de

au fost spoliate în mod '•Uupă ce au cum părat 30 Şlioane de titluri ruseşti, în ^ to ta lă de 12 m iliarde de Şi-aur, echivalentul, a 200

de franci actuali, 'timente inedite existente irhivele . M in is te ru lu i

Ştoniei şi F inanţelor şi ale Şlerului Afacerilor Externe?-. Şlate de revista "L’Express" Ş/aptul câ guvernele din

au escamotat cu abilitate '5 °ase b u n u r i ru s e ş t i

;e în 1918 şi, în p rim ul 31 adevărată com oară: aurul '«t-Litovsk. Obiect al unor -barate himere, tim p de 2 4 , ^ cele 5.620 de lingouri;

de 18 kilograme fiecare, nu mai zac în beciurile d in strada Croix- des-Petits-Cham ps, din Paris, la c îţiva zeci de m etri de subsolul Băncii Franţei. D ar dispariţia lor organizată aruncă o. nouă lumină asupra m odului în care statu l a "gerat” afacerea .......

aşa cu m s -a c o n v e n i t , la recunoaşterea aurului, binevoiţi să -l p ă s t r a ţ i în b e c iu r ile dum neavoastră. Ţ in înd cont de fa p tu l c ă G u v e rn u l îl administrează cu titlu provizoriu, în num ele Aliaţilor, acest aur nu

v a t r e b u i sâîm prum uturilor r u s e ş t i , înperioada cuprinsă între 1918 şi cel de-al doilea război m ondial, ram bursarea m icilor depunători părînd a fi un obiectiv secundar în raport cu interesele vistieriei.

A urul din B rest-L itovsk îşi datorează num ele o raşulu i în care, în martie 1918, s-a sem nat cap itu la rea t in e re i re p u b lic i so v ie tic e în f a ţa P u te r i lo r Centrale. Aurul rusesc devine germ an pentru cîteva luni. în u rm a a rm is t i ţ iu lu i d in 11 n o ie m b r ie 1 9 1 8 , a le p ă ru i a s p e c te f in a n c ia re v o r fi reglem entate de conferin ţa Spa (B e lg ia ) , s -a c o n v e n i t ca g e rm a n ii s ă l iv re z e a u ru l a l ia ţ i lo r . A r t ic o lu l 2 5 9 a l T ratatului de la V ersailles, din 28 iunie 1919, anulează Tratatul de la Brest-Litovsk. A urul, însă, nu a aşteptat atît de m ult pentru a trece frontiera. L a 9 decembrie 1918 , la P a g n y -su r-M o se lle (M e u rth e -e t-M o se lle ) C ă ile Ferate din E st in tră în posesia a 1.405 lăzi, escortate de m ilitari şi d e fu n c ţio n a r i a i B ă n c ii Franţei,

L a 11 d e c e m b rie , L o u is - L u c ie n K lo tz , m in is t ru de

- Finanţe în guvernul Clemenceau, sc r ie g u v e rn a to ru lu i B ă n c ii Franţei: ’T)upă ce s:a procedat,

Porteo I - * f ig u re z e în e v i d e n ţ a

B ăn cii” . P rin u rm are , auru l rusesc este deja clandestin, Ia fel ca şi m asa de bilete de bancă pe care t r e b u ie să o l iv re z e Germania: ”A m stabilit direct cu autoritatea m ilitară ca vagonul, c a re se a f lă în p re z e n t la M ayence, să fie în so ţit de o primă tranşă de bilete de bancă, explică K lotz. Este, deci, inutil să trim iteţi la faţa locului un reprezentant a l B ăncii pentru a prelua livrarea”!

Aurul d in Brest-Litovsk nu va întîrzia să dispară, "înghiţit” de ap ara tu l de s ta t. E s tim a t la 321.452.000 'de franci în 1918, adică peste 6 m iliarde de franci actuali, el a fost îm părţit în trei Ioturi, la 4 n o iem b rie 1920: 2.073 lingouri - p artea M arii Britanii - p leacă spre Londra, 1.450r răm în în B anca Franţei, iar celela lte 2 .097, râm ase în beciurile d in strada Croix-des- P e tits -C h a m p s , îş i sc h im b ă "caracterul”. E le sînt depozitate într-un ”Ioc special şi distinct din contul T rezo rerie i franceze” , prima etapă spre "naţionalizare” pe care n im ic nu o v a opri. L a 6 iu lie 1 9 2 1 , P a u l D o u m e r, ministru de Finanţe în Guvernul lu i A r is t id e B r ia n d , sc r ia guvem aton ilu i B ăncii Franţei

amintindu-i că aurul trebuia topit şi refăcu t cu o nouă efigie: era vorba despre ştergerea acvilei im periale ruseşti şi im prim area e fig ie i fran ceze p e lingouri, p e n tru a fi ap o i v în d u te în străinătate.

Cele 1.450 de lingouri rămase stau nem işcate de trei ani. Acest aur care ar fi trebu it să revină S ta te lo r U n i te , c o n fo rm Acordurilor Spa, este împărţit de F ran ţa şi M area B ritanie, în m artie 1924. Londra recuperează 724 d e lingouri la 7 aprilie, în tim p ce Franţa transform ă partea sa în 992 de "cărăm izi” de 13,1 k ilogram e fiecare, din care 744 au fost v îndute la N ew York, la 22 iulie 1925, pen tru suma de3 1 .0 4 7 .0 0 0 fra n c i (cCa 600 m ilioane de franci actuali), iar 248 s-au păstrat la Paris. Aurul din Brest-Litovsk nu m ai există, s ta tu l a " în g h i ţ i t ” a c e a s tă cantitate de aur care i-ar fi putut desp ăg u b i în p a rte p e m ic ii c r e d i to r i f r a n c e z i a i îm prum uturilor ruseşti.

A ceastă sagă a aurului rusesc este de fapt un rom an ce trebuie citit în paralel cu istoria oficială, aceste n eg o c ie ri d ip lo m a tic e ' lungi care agită Franţa şi întreaga URSS şi, unde, recunoaşterea R usiei sovietice se îm bină cu d esp ăg u b irea c red ito rilo r d e îm prum uturi. în iulie 1925, în tim p ce p iaţa d in N ew Y ork v in d e a a u r ru s e s c d e v e n it fran c e z , n e g o c ie r ile sec re te dintre Franţa şi R usia erau în p lin ă d e sfă şu ra re , d ev en in d o fic ia le ab ia la 26 februarie

-1926'.

Irlanda de Nord:

T e r o r i ş t i

s i9

* (Articol apărut în săptămînalul

„ britanic"The Economist")

. În tîln irea cu foşti terorişti d in Irlan d a de N ord p o a te p roduce un anum it şoc. M ulţi d intre e i vorbesc m ai degrabă c a s o c io lo g i , nu c a n iş te asasini. Conversaţiile lor sîn t p r e s ă r a te c u " p r o ie c te ” , "parad igm e” şi "dinam ici ale re c o n c ilie r ii” . Puneţi to a te acestea în seam a educaţiei d in în c h i s o a r e . î n in te r io r u l în ch iso r ii M aze , un d e s în t încarceraţi cei mai mulţi dintre cei condam naţi pentru acte t e r o r i s t e , c u rs u r i le d e socio log ie se .bucură de cea m ai m are popularitate, urm ate la scurtă distanţă dc cele de politologic.

E x is tă , d e o p o tr iv ă , o i n te r e s a n tă d iv iz iu n e confesională . Sociologia este d eo seb it de populară p rin tre de ţinu ţii aparţinînd A rm atei R epublicane Irlandeze (IRA), în t im p c e , p o t r iv i t declaraţiilor lui David Ervine, f o s t d e ţ in u t lo ia l is t c a re c o n d u c e a c u m P a r t id u l U n io n is t P ro g resis t (P U P ), d e ţin u ţii p ro tes tan ţi p a r să prefere subiectele mai practice, p recum ingineria electrică.

Soarta foştilor deţinuţi este in te re s a n tă n u n u m ai su b a sp e c t so c io lo g ic . P o tr iv it prevederilor acordului de pace d in V inerea M are, unii d intre deţinuţii aparţinînd diverselor grupări militare vor fi eliberaţi, în d o i a n i to ţi d e ţ in u ţ i i a p a r ţ in în d o rg a n iz a ţ i i lo r param ilitare carc au respectat acordurile de încetare a focului v o r f i e l ib e ra ţ i . R u d e le victim elor s în t supărate, ş i pe b u n ă d re p ta te , în tim p ce n u m e ro ş i o a m e n i p o l i t i c i unionişti protestează. însă alţii recunosc câ, într-un nu m ăr fo a r te m a re d e c a z u r i , a b s o lv e n ţ i i s is te m u lu i d c în v ă ţă m in t p ra c t ic a t în

•interiorul închisorii M aze s-au dovedit m ult m ai clarvăzători şi m ai inovatori din punct de v e d e re p o lit ic d ec ît m u lţi d in tre politicienii din Irlanda de N o rd care folosesc m etode "ortodoxe” de acţiune.

In cea m ai m are parte a ei, istoria înch isorii M aze a fost m ai m u lt decît sum bră. D e-a lungul u ltim ilo r 25 d e ani, acolo a u m urit zece grevişti ai fo a m e i d in . r în d u l republicanilor, au avut loc aşa- n u m ite p ro teste "m urdare”; c în d p e re ţ ii c e lu le lo r e rau acoperiţi cu excrem ente, s-au p ro d u s evadări violente şi au ex is ta t num eroase cazuri de p rizon ieri care se to rtu rau şi s e o m o r a u în t r e e i. în s ă înch isoarea a oferit o educaţie r e m a r c a b i lă p e n tru m u lţ i d e ţ i n u ţ i , c o n tr ib u in d la producerea actualului "proces de pace”, deşi destul de fragil.

D iscu ţiile p e care le p u rtau

în tre e i deţinuţii IR A , care ţip au u n ii la alţii pen tru a se p u tea auzi d in celulele în care s e a f la u , a u e v o lu a t în d e z b a te r i d e sp re ’T u p ta înarm ată” . "Lecţiile” p redate d e ţ in u ţ i l o r , in i ţ ia l c u u n c a ra c te r n eo fic ia l, ab o rd au tem atic i despre istorie, lim ba i r l a n d e z ă sau m u z ic a trad iţiona lă , dar au luat apoi form e oficiale, transformîndu- se în cursuri care se desfăşurau d upâ standardele universitare. U n z ia ris t aflat în v iz ită la închisoarea M aze a descoperit a n u l t r e c u t c â m ai m u lţi c o n d a m n a ţ i se p re g ă te a u p en tru diplom ele de m aşterat, ia r u n u l ch iar pentru d o c to ra t

I n te r e s u l lo ia l iş t i lo r în ed u ca ţie s-a m anifestat m ai t î r z iu ş i e s te m ai p u ţ in dezvoltat. în să D avid E rvine şi B illy H utchinson, cei m ai im p o rta n ţi rep rezen tan ţi ai g ru p ă rilo r m ilitare loialiste, sîn t m îndri de educaţia politică p e c a r e a u p r im it -o în închisoare şi predică nevoia de c o m p ro m is cu o e locven ţă n e e g a la tă d e n ic i u n a lt u n io n is t de prim rang. D avid - E rv ine a participat la cursurile neofic ia le despre politică şi is to rie prezen ta te dc G usty Spcncc, un asasin condam nat, fondatorul Forţei Voluntarilor d in U lster (UV F). La rîndul său , B illy H utchinson, care ispăşea o pedeapsă ”pe v iaţă” p en tru im plicarea sa în două asasinate, a obţinut diploriia în studii sociale. |: C ele două tipuri de deţinuţi, republicani (catolici) şi loialişti (p ro testan ţi), deşi d ivizaţi, au su sţinu t ch ia r cauze com une. E i au ceru t dreptul la o mai b ună educaţie şi alte avantaje. L o ia liş tii au început să im ite atitudinile republicane şi le-au îm prum utat terminologia. Unii au stabilit contacte cu deţinuţii d in "c e a la ltă tabără” şi au c lăd it prieten ii pe baza unei e x p e r ie n ţe c o m u n e m închisoare. Toate acestea s-au m ate ria liza t prin în tîln iri în a fara închisorii în prim ele luni a le a n u lu i 19 9 4 , d u p ă acordurile de încetare a focului d e c r e ta t e d e IR A ş i d e g rupările loialiste, cînd nervii e ra u în tin ş i la m ax im u m . M ulţi d intre foştii condam naţi sîn t acu m partizani ferm i ai d e s f ă ş u r ă r i i c i r c u i tu lu i internaţional pentm studiile de pace, în tim p ce grupuri m ixte d e lo ia l iş t i şi re p u b lic a n i p a r tic ip ă c u reg u la rita te la conferinţele care se desfăşoară în S ta te le U nite, E uropa şi A frica de Sud.

R e m u ş c a r e , d o r in ţă d e r e a b i l i t a r e ? - C e le m ai m e d ia t i z a te c o n v e r t ir i petrecu te în închisoare au fost cele a le unor creştini renăscuţi M u lţi d in tre aceştia pa r să se c ă ia s c ă m a i p u ţin p e n tru trecu tu l lor de asasini, c ît mai a les penfru v iaţa pe care au trâ i-o lipsiţi de credinţă.

miercuri, 2 septembrie 1998 POLITICAA D E V Â R U ld e O la a j .

Arhiepiscopul Bartolomeu este optimist în privinţa vizitei Papei în România şi a relaţiilor dintre ortodocşi şi greco-catolici

Bartolom eu A nania, A rhiepiscopul V adului, F e leacu lu i şi C luju lu i, s-a arătat op tim ist, a tît în p riv in ţa unei eventuale v izite a S uverantulu i P on tif în R om ânia , în c u rsu l an u lu i viitor, cît şi în privinţa rezolvării diferendelor patrim oniale d in tre B iserica Ortodoxă şi B iserica G reco-C ato lică .

B a r to lo m e u a d e c la r a t , m a rţi, agen ţie i M E D IA F A X , c ă ie ra rh ii ortodocşi au purtat şi v o r purta discuţii neoficiale cu cardinalii care reprezintă V a tic a n u l , c u p r i le ju l re u n iu n ii internaţionale “ O am en i ş i R eligii” , care se d esfăşoară la B ucureşti în perioada 30 a u g u s t-1 septem brie.

“A m m o tiv e să f iu o p tim ist în privinţa rezo lv ării con flic tu lu i. D e asem enea, nu exclud posib ilitatea ca Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al doilea sâ v iziteze R om ânia în cursu l anului viitor” , a declara t IPS B artolom eu.

El a ad ăugat că p rim a în tîln ire din cadru l d ia lo g u lu i o rto d o x o -g rec o catolic u rm ează să a ib ă loc în ultim a decadă a lunii octom brie, la o dată ce

v a fi s tab ilită d e către greco-catolici. “P în â la o ra actuală nu â existat

n ic i u n d ia lo g rea l între ortodocşi şi g reco -ca to lic i, c i doar revendicări resp inse . D eocam dată , nu po t spune d acă reven d ică rile greco-catolicilor s în t sau n u ju stifica te ori exagerate. A ces t lu cru îl vom stabili îm p reună cu e i la m asa d ialogului”, a afirm at A rh iep iscopul Clujului.

E l s-a a ră ta t optim ist şi în p riv in ţa realizării unităţii creştine, însă a arătat c ă acest lucru n u va putea fi înfăptuit p în â în an u l 2 0 0 0 .

“O rană se fiice uşor, dar se vindecă foarte greu . Im portan t este să facem paşi concreţi şi progresivi spre această u n ire . C re d că , p înă la u rm ă, cu efo rtu ri şi bunăvoinţă , acest lucru va fi realiza t. în d ialogul cu B iserica rom ano-cato licâ, ce durează de 20 de ani, am ajuns să discutăm şi problem e d e o rd in dogm atic , lucru ex trem de im portan t. B arie re le care n e despart, n u sîn t de netrecut” , a precizat înaltul ierarh o rtodox.

EI a spus că dialogul teologic cu catolicii a fost întrerupt după 1989, cînd a r e a p ă ru t în s c e n ă | ţ p ro b le m a g r e c o - ţcatolicilor, problemă carc n u e x is tă d o a r în Rom ânia, ci şi în alte ţări, ca Polonia, Ucraina.

R e fe r in d u -se la m anifestarea desfăşurată la Palatu l Parlam entului,ÎPS Bartolom eu a arătat că p roiectu l C om unităţii S an t’ Egidio este extrem d e am biţios şi anum e să a d u n e la un loc to a te r e l ig i i le lu m ii, fo a r te

-d iv e rse între ele. “Faptul că o asem enea reun iune se ţine în tr- o ţară ortodoxă m i se pare foarte sem nificativ pentru Rom ânia. Astfel, se v a term ina odată pentru totdeauna c u p o v e ş t ile c â R o m â n ia e s te în c h is ta tă , re tro g ra d ă , c â re fu z ă dialogul sau că refUză Europa. Iată că

Biserica Ortodoxă Română sprijină

integrarea României în structurile euro-

atlantice

Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi C lujului

dem onstrăm prin fap te câ sîntem deschişi, că sîn tem europen i prin definiţie. N e-am deschis, deci, nu numai Europei, ci lumii întregi. Avem bucuria să constatăm că, după o zi şi jum ătate, to ţi oaspeţii noştri se simt excelent” , a conchis Bartolom eu.

. B iserica O rtodoxă Rom ână sprijină deschis in te g ra re a R om ân ie i în s tru c tu rile euro- atlantice, a afirm at, luni, în discursul său, IPS B arto lom eu Anania, A rhiepiscop a l Vadului, Feleacu lu i şi Clujului, în cadrul Secţiunii a I l I -a , “R o m ân ia şi E u ro p a” , a reuniunii internaţionale “Oameni şi religii” .

“Este absu rd să credem c ă ortodoxia se opune Vestului. în marea familie a ortodoxiei, Rom ânia este şi rămîne deschisă către o Europa unită” , a spus Bartolom eu Anania.

Arhiepiscopul Bartolomeu şi-a exprimat îusi opoziţia fa ţă de unele recom andări sau aşa- z ise “ s tan d ard e europene” im puse ţârilor c an d id a te la in tegrare d e c ă tre Consiliul Europei, pe care le-a caracterizat ca fiind “m doar îm potriva moralei creştine, c i şi împotriva trad iţiilo r şi a m odului de v iaţă al poporului rom ân”. în acest context, înaltul ierarh ortodox a m enţionat hom osexualitatea, ca o alternativi la v iaţa sexuală normală. E l a pledat pentru reîntoarcerea la valorile tradiţionale creştine şi a arătat că cei doi parteneri, Rom ânia şi Europa, trebuie să se respecte reciproc.

Ion lliescu: "Gestul preşedintelui FPS Cluj şi motivaţiile sale sînt hilare şi primitive”• E/e sînt expresia m odului iresponsabil f i plin de ură în care guvernanţii exercită puterea în România •

în legătură cu in ten ţia angajaţii soc ietăţii posibilităţile d l Sorin D im itriu - ţinînd contpreşedintelui FPS Cluj, Radu Sârbu, de a convoca Adunarea G enerală a A c ţio n a rilo r a Societă ţii C om ercia le «Termorom» Cluj, în vederea demiterii directorului acestei societăţi, d l Virgiliu Donea, pentru că a acceptat prezenţa preşedintelui PDSR in uzină şi l-a insolit in vizita sa, domnul Ion llie scu îm pu tern iceşte Biroul de p re s ă să dea pu b lic ită ţii urm ătoarea declaraţie:

«A m a f la t c u u im i r e şi c o n s te rn a re d c in te n ţ ia preşedintelui FPS C lu j d c a-1 d e mi t e p c d i r e c to r u l SC «Term orom » SA C luj pc m otiv că nu s-a opus inv ita ţie i p c carc m i-au adresat-o reprezen tan ţii sindicatelor d c a v ed ea la faţa locului situaţia g rea în carc se găseşte întreprinderea clujeană şi dc a d iscu ta cu m u n cito rii şi

dc salvare a acesteia .G estu l preşedintelu i FPS Cluj

şi m otiva ţiile sa le sîn t hilare şi prim itive, fiind expresia cea mai elocventă a m odului iresponsabil şi p lin dc u ră în care actualii guvernan ţi ex erc ită puterea în R om ânia . U nu i fo st preşedinte a l R o m â n ie i , s e n a to r şi preşedinte al principalu lu i partid d in O p o ziţie , p e rso an ă oficială, Constituţia şi legile ţării îi permit accesu l liber în o rice instituţie d c s t a t , f ă r ă a p r o b ă r i a le b iro cra ţilo r locali, isterizaţi de politica partizană.

Solicit p reşedintelui României ş i p r im u lu i m in i s t r u sâ c o n d a m n e a c e s t a b u z şi în că lca rea f la g ra n tă d e către p r e ş e d in te le F P S C lu j a d r e p tu r i l o r ş i l ib e r tă ţ i lo r cetăţeneşti. D e asem enea, cred că cel m ai firesc gest pe care l-ar p u tea face preşedintele FPS,

d e starea precară a procesului de p rivatizare d in ju d e ţu l Cluj, ca şi d e com portam entul dictatorial a l d lu i R a d u S â rb u - a r fi dem iterea directorului FPS Cluj.

A ş vrea să atrag atenţia asupra com portam entu lu i din ce în ce m ai agresiv al reprezentanţilor puterii; care aduc grave atingeri lib e rtă ţii de exprim are şi de în tru n ire a c e tă ţe n ilo r ţâ r i i , începînd cu ziarişti şi term inînd cu oam eni politici neagreaţi de guvernanţi. N u putem răm îne im p a s ib ili îm p o triv a acesto r a ta c u r i c o n s ta n te a su p ra p r in c ip iilo r fundam entale ale dem ocraţiei şi statului dc drept şi, în aceste condiţii, PDSR îşi re ze rv ă d re p tu l de a adop ta m ăsurile ce se im pun - inclusiv a te n ţ io n a r e a o rg a n is m e lo r internaţionale - pentru a stopa a c e s t c u rs p e r ic u lo s al lucrurilor».

Andrei Pleşu a discutat cu IVIax Van der StoeSproblemele minorităţilor naţionale din România

R olul m inorită ţilo r şi participarea acesto ra Ia viaţa publică în R om ânia , precum şi învăţăm întul p e n tru m in o r i t ă ţ i n a ţ io n a le a u c o n s t i t u i t principalele puncte pe agenda convorbirilor pe care înaltul C om isar O SC E pentru minorităţi naţionale, M ax van d e r S toel, le-a avu t, luni, cu m in istru l rom ân al A facerilo r E x te rn e, A ndrei P leşu .

M in is tru l A n d re i P le ş u l-a in f o r m a t p e interlocutorul său desp re posibilităţile n o i o ferite de R om ân ia în m ate rie d e învâţăm în t p en tru minorităţi, p recum şi d esp ic decizia de constituire a unei co m isii c are să studieze op o rtu n ita tea înfiinţării în R o m ân ia a u n e i universităţi pub lice cu predare în lim ba m aghiară, a declarat purtătorul de cuv în t a l M A E ro m ân , A nda Filip.

Cei doitoficiali au d iscutat, d e asem enea, despre“pericolul d isc rim inării şi a l d iscursulu i v io len tcare incită la u ră rasia lă ’ , a p reciza t A n d a F ilip .

O altă idee sublin iată p e parcursul convorbirilor este aceea că d iscu tarea p roblem elor m inorităţilor trebuie făcu tă c u calm , fa ră po litizarea acesto r problem e şi lu îndu-se în considera ţie a sp ec te le tehnice si cerinţele rea le a le com unităţilo r locale.

Victor Ciorbea susţine că a fost înlăturat de

structuri de tip mafiotV ic to r C iorbea a declarat, luni, la Deva, în

cadru l unei întîlniri cu organizaţiile sindicale din ju d e ţu l H unedoara, că a fost îm piedicat să facă re fo rm a şi, în cele din urm ă, în lă turat de structuri 3 e tip m afiot form ate din po liticien i din opoziţie şi m em bri PD, transm ite PR O T V Deva. Fostul p rem ier le-a explicat sindicaliştilor m odul în care a do rit să facă re fo rm ă econom ică şi socială în R om ân ia . C iorbea a a firm at că procesele de re fo rm ă şi p r iv a tiza re c o n ce p u te în tim pu l guvernării sale presupuneau investiţii străine, iar acest lucru nu a fost p e placul u n o r politicieni. El susţine , de asem enea, că “ structuri de tip m afiot” a u dorit să îl îm piedice să facă reform a şi, p înă la u rm ă, au reuşit să îl înlăture. în treb at care sîn t persoanele care au dorit înlăturarea lui din funcţie, fostul premier a afirm at “sînt anum ite personalităţi politice aflate în opoziţie sau m em bri PD ”. Ciorbea a evitat să dea num ele acestor persoane) dar a m ai afirm at că acestora le-a fost team ă c ă el ar fi putut s ă r e s ta b i le a s c ă a d e v ă r u l în le g ă tu ră c u m ineriadele, despre evenim entele d in decem brie 1989 sau despre dosarele fostei Securităţi.

în tr-o în cercare d e a limita lăcom ia a leşilo r poporuluiDeputatul PUNR Valentin lliescu propune îngheţarea salariilor parlamentarilor pentru următoarele patru luni

D ep u ta tu l PU N R V alen tin lliescu , preşedintele Com isiei pentru m uncă şi protecţie socială a C a m e re i D e p u ta ţ i lo r , a declarat, luni, într-o conferinţă d e presă, că ar fi “m oral” ca p a r la m e n ta r i i să a ib ă , în urm ătoarele patru luni, salariile de acum două luni, “în condiţiile sărăcirii bugetului”.

C o m is ia p en tru m u n că şi

p ro te c ţie so c ia lă a C am ere i Deputaţilor a avizat, în sesiunea p a r la m e n ta ră t r e c u tă , su b conducerea Iui V alentin lliescu, p ro ie c tu l de le g e p r iv in d s a la r iz a re a b u g e ta r i lo r ş i indemnizaţiile persoanelor alese sa u n u m ite . A tît în c a d ru l dezbaterilor din C om isie, c ît şi din plenul Camerei Deputaţilor, V a len tin lliescu n u a rid ica t

o b ie c ţ ii a s u p ra majorării s a la r i i lo r parlam entarilor prevăzute în p ro iectu l de lege.

Deputatul PU N R a declarat agen ţie i M E D IA F A X câ vi depune, în această săptămînă,*1 n u m e p e rso n a l, o iniţiativi le g is la tiv ă p o t r iv i t căreia p a r la m e n ta r i i s â aibă, în următoarele p atru luni, salariu: d in luna iunie a .c„

net

PAR este împotriva participării formaţiunilor civice la luarea deciziilor în GDI

C onvenţia Democratică ar trebui să funcţioneze pe baza unui protocol politic, care să reglementeze raporturile dintre partidele m em bre ale C D R şi pe a unui protocol strategic, care să stabilească modul de consu ltare a organizaţiilor civice, a declarat, lu n i, în t r - o c o n fe r in ţă d e p r e s ă , p r im - v icepreşedintele PAR, A drian Iorgulescu.

“P ro toco lu l strategic va fi m odalitatea optim ă de consultare a organizaţiilor civice în problem ele m ajore” , a spus Iorgulescu.

E l a insistat ca deciziile politice , să aparţină partidelor, deoarece “acestea” plătesc cu prestigiul lor şi cu rezultatele la alegeri asum area răspunderii politice. '

“C D R nu m ai poate veni Ia viitoarele alegeri cu p latfo rm a anterioară, care prezenta C onvenţia ca o structu ră anticom unistă”, a spus liderul PAR.

în o p in ia lui Iorgulescu, noua p latfo rm a a C onvenţie i a r trebui să fie de centru-dreaptâ. A drian Iorgulescu a adăugat câ Manifestul Dreptei, lansat de PA R , va fi discutat în B iroul Executiv al C D R ca “bază de abordare” a viitoarei platforme a C onvenţiei.

P ro toco lu l d e funcţionare a C D R va fi discutat în cursul acestei săptămîni. L a şedinţa de săptămînă trecută , liderii CD R au convenit ca alianţa să funcţioneze p e două nivele: ca alianţă politică şi ca structură înglobînd form aţiunile c ivile, fiecare struc tu ră av înd propriul protocol.

P N Ţ C D şi PN L s-au pronunţat p en tru accesul fo rm a ţiu n ilo r civice la d eciz iile p o litice ale Convenţiei.

Ion Diaconescu ia atitudine faţă de

campania de presă dusă împotriva nepoţilor săi

( Iau

Preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, resping: campania unor publicaţii împotriva sa şi a nepoţilor săi.

“ Se pare că singura vină a fraţilor Popescu este câ sînt nepo ţii m ei” , a declarat Diaconescu, luni în conferin ţa de presă a PNŢCD. .

E l a arătat că fraţii Rom eo, Irineu şi Ştefan Popescu îşi desfăşoară activitatea politică în cadra! organizaţiei PN ŢC D Dîm boviţa şi câ la aceasta activitate el n u a avut nici o contribuţie.

C ît p r iv e ş te acu za ţiile d in p re să privind im plicarea nepo ţilo r în afaceri necinstite pn** abuzuri şi trafic de influenţă. Ion Diaconescu a op inat că singura în măsură să se pronunţe este Justiţia, dat fiind faptul că fraţii Popescu i-audat în ju d ec tă pe calom niatori.

D e altfel, subiectul a fost dezbătut şi în şedinţa de vineri a B C C C al PNŢCD, care a anunţat, prin tr-un com unicat de presă, că “respinge orice posibilitate ca persoanele recomandate şi sprijinite de PN ŢCD în administraţia de stat să fie sprijinite a tunci c înd încalcă legea”. ;

L i d e r u l P N T C D s e p r o n u n ţ a

p e n t r u r e a l i z a r e a u n e i r e m a n i e r i ^

d u p ă r e c t i f i c a r e a b u g e t u l u i

Liderul PN ŢC D , Ion Diaconescu, a declarat câ, restructurarea Guvernului include şi remanierea u n o r m in iş t r i . D ia c o n e sc u a _ p rec iza t c» restructurarea n u vă modifica algoritmul coaliţie*'El consideră că această restructurare trebuie făcu!» după rectificarea actualului buget şi înaintea noului b u g e t G uvernul nou trebuie să adopte noul buget, a spus D iaconescu. în opinia liderului PNŢCU, restructurarea Executivului va necesita cîteva săptăm îni de discuţii şi negocieri, care vor reforma. _)•

mu

uni

i

ARTÂ-CULTURĂ miercuri, 2 septembrie t998~

Deschiderea stagiunii la Teatrul Naţional Cluj-Napoca

D o r e l V T S Â N : "începem 6 stagiune carc sc va adresa puttliculni”

Dorel V işan în tr-u n ro l d e prestig iu, Falsta ff

■ Dorel Vişan v ă a fla ţi în fila unei noi stag iun i artistice . . Firesc mi se p a re să s tă ru im ,io cîteva cuvinte, asupra celei tare a fost O stagiune de care, parcă, Dorel Vişan este ‘ mulţumit

■ întotdeauna trebu ie să fim nemulţumiţi de ceea ce facem. Asta ne a ju tă c a în a lte împrejurări să fim m ai puţin mulţumiţi. N -aş pu tea spune ci la această o ră a c tiv ita tea noastră nu este cotată. E a se înscrie în programul general al teatrelor din România, se înscrie b ia loc bun. M ai a les în urm a nicrostagiunii n o a s tr e la Bucureşti, în cursul lunii mai, cu * ecou bun, cronici foarte bune,' interes din partea p u b licu lu i bucureştean şi a c r i t ic i i , a oamenilor de teatru. S -au scris, cepet, cronici foarte bune, au fost i observaţii, e bine c înd sînt observaţii, pentru câ trebuie să Kditezi asupra lucrurilor dacă ®poţi să le îndrepţi. A sta m ă sdrituieşte să spun că Teatrul

N aţional C luj-N apoca este pe o p o z iţ ie c u ltu r a lă s o l id ă ş i sănătoasă. C u atît m ai m ult cu c î t , în u l t im ii a n i, t e a t ru l rom ânesc a avu t m ulte rătăciri, zic eu, spre a lte zone decît spre cele specifice teatrului. U n teatru care pregăteşte pen tru oam eni lecţii de virtute, de m orală,...

- C e va fi?- - Anul acesta vom încep e stagiunea sub m otto-ul în ap o i la tea tru , începem o stagiune care se v a adresa publicului. A cesta este şi rolul teatrului, pen tru că teatru tară public nu poate exista şi n u reprezintă n im ic, este o sim plă lectură. începem c u un spectacol pen tru copii, sîntem datornici copiilor clujeni, care sîn t şi prim ii noştri spectatorii Punem în scenă o m ontare după Ion Creangă, Iv an T u rb in că , un spectacol care v a fi b in e p rim it zic eu, care este şi instructiv şi p lăc u t, are m u lt h a z , m u ltă în v ă ţă tu ră p e n tru c e i c a re pornesc în viaţă. Şi nu num ai pentru ei, ci şi pen tru cei care

au pornit deja ş i au cotit-o. Tot în s c e n a m a re , M ircea C o m iştean u începe lucrul la U nchiul V anea de Cehov, cu o d istribuţie prestig ioasă, ca să folosesc un term en pretenţios, spectacol ce va fi prezentat la sfîrşitul lunii octom brie. Cînd preconizăm sâ începem şi un program m ai am plu , care va c o s ta b a n i m a i m u lţ i şi o implicare specială, u n volum mai m are de participanţi, în special tineri, după un scenariu la cartea lui Sadoveanu D ivanul persian, sem nat de O ctavian Sava şi în regia lu i G rigore G onţa, totul făcut de artişti şi nu de dansatori profesionişti...

- O în d re p ta re sp re actoru l total...

- N e încadrăm în propunerea aceasta, ca actorul să încerce şi

' alte m odalităţi de expresie, să-şi încerce trupul şi în alte zone decît sim pla m işcare scenică. în paralel, vom pregăti un spectacol p en tru s a la s tu d io , pe care sp e ră m să o d e sc h id e m în aceas tă s tag iu n e , în această toam nă. D upă ianuarie 1999, program ul este m ai puţin fixat, lu c ru d e p in z în d m u lt de c o la b o ra to r i i n o ş tr i . A vem proiecte cu un B em ard Show, o p iesă ro m ân e ască , o p iesă clasică rom ânească, o regie a lui M ihai M ăniuţiu...

- C a r e e s te s u p o r tu l f in an c ia r a l a ce s to r proiecte? T r e b u ie să r e c u n o s c şi să ad m it fo a rte în d răz n e ţe .

- A c e a s ta e s te p ro b lem a , noâstră, nu ştiu dacă financiar v o m p u te a s u s ţ in e to a te proiectele stagiunii ce bate la u şă . S p e r . în s ă c ă n e vom descurca. Pentru că ne gîndim şi la F â u s t de G oethe, care se înscrie şi e l în tr-u n program amplu. A m anun ţa t Institutul Goethe din B ucureşti de această intenţie, ei s-au arăta t deosebit de interesaţi, sperîndu-se într-o co laborare rom âno-germ anâ pentru un festival d e teatru la Weimar. La care să fim prezenţi cu o p iesă d e Schilier. Vom încerca să aducem şi un regizor germ an, av em n e v o ie de un num e de calib ru , care să nu dezamăgească.

- Aţi lansat în anii ’90

sin tagm a ”te a tru l s-a m u ta t în s tra d ă ”. M a i este ea va lab ilă?

- Nu. Deşi trebuie să admit că a mai rămas m ult teatru în stradă, la te le v iz iu n e , p r in s ă l i le parlamentarilor, prin alte săli, ale ministerelor şi partidelor politice, în m are pa rte în să , tea tru l a revenit în săli, aşa cum a revenit şi publicul adevărat.

- D ore l V işan pregăteşte u n n o u volum d e v e rsu ri.

- N im ic n u vă scapă. Este vorba de cel de al treilea volum de versuri, d e dragoste, pentru că tot am vrut sâ scriu poezie de dragoste, dar nu am avut motive. A m avut acum a, la Zsâmbek, U ngaria, unde am participat Ia u n p ro g ram in ternaţional de teatru, unde am scris V rem ea c ireşe lo r a m are . Volum ul are şi un m otto, "C ititorule, aici la Z sâm bek, am lăsat un strop d in in im a m e a . D acă-1 g ă s e ş t i păstrează-l’\ Sper ca volumul să apară bilingv, în limbile rom ână şi m aghiară, în discuţie fiind tra d u c ă to ru l v o lu m u lu i, rin num e pe care îl voi deconspira ip a i t îrz iu .' C o n o ta ţi ile s în t sem nificative, artiştii trebuie să vad ă în sem enii lor oameni, n u naţiuni care nu se po t îm păca în tre ele.

- C e s u rp r iz e ne re ze rv ă film ul?

- A m term inat vara trecută două filme. U nul se numeşte Fii cu o ch ii p e f e r ic ire , este o coproducţie româno-germană, în r e g ia t în â r u lu i d e b u ta n t A le x a n d r u ' M a f te i , p e u n scenariu legat de oameni care se re în ti ln e sc d u p ă 20 de an i, trăitori într-un regim , care îşi r e m e m o re a z ă g re ş e l i le ş i trecutu l. A l do ilea este to t o c o la b o ra re , d e d a ta a ceas ta ro m ân o -ita lia n ă , cu un titlu provizoriu, U ltim a g a ră , în care jo c . unu l d in ce le trei ro lu ri principale, reg ia fiind sem nată d e B o g d a n D u m itre sc u , u n rom ân care a trăit m ult timp în Italia. Film ul, care este pregătit pentru Festivalu l de la Veneţia, este de u n com ic m ai albastru, e vorba de concurenţa dintre două firm e de pom pe funebre, într-o lum e în care n u eşti liber nici după m oarte.

D e m o s te n e S O FR O N

Concert “Cave Camillv Cnen Air

A .S.C . Cluj R aving Society şi S k ills Records v ă inv ită la J concertu l R ave R am illy O p en A ir d in data de 5 septem brie, I scena 1, Pădurea.H oia, încep înd c u o ra 20. . , _

C oncertu l este fericit p refa ţa t de o conferin ţă de p resă jo i, 3 | septem brie, ora 12, în saloanele restaurantulu i P ro d C om p | N era 1, strada V ictor B abeş 33 A.

V in e r i , 4 .sep tem brie , o ra 19, în sa la m arc a C a se i U niversitarilor, va avea Ioc concertu l sim fonic extraord inar

\ su s ţin u t de orchestra F ilarm onicii “Transilvania” . D irijo r este Ş te fan H ofkes (O landa), solist vio lonistu l G ab rie l C o jo ca ru . In p rogram - J. W agcnaar (C y ra n o d c B ergcrac. p. a). M.

. B ruch (C oncertu l n r. 1 p e n tru v io a ră şi o rc h es tră în sol m in o r . op. 26) si A nlonin D vorak (S im fonia a S-a In sol m a jo r . op. SS).

Forme si semne. . •

P în ă în 6 septem brie m ai pu teţi v izita expoziţia sculp torulu i [D o ru S to ica , F o rm e şi sem ne, desch isă la secţia D o n a ţii a | M uzeului N aţional de A rtă C luj, B rătianu 22.

“ } I i * s D i s c » I i i n g 1 9 0 8 ” l a G h e r l a

Printre evenimentele culturale m ondene de importanţă m ajoră | In v iaţa artistică a oraşului G herla se înscrie şi deja tradiţionalul ] spcctacol-concurs M issD isco R in g 1998, Yincri, 4 septem brie, \ o ra 20 , în incinta ştrandului de la m arg inea frum osului parc.| . P rogram ul cuprinde p robele c lasice, concursul de frum useţe, f dans artistic, la carc sc adaugă nelipsitele momente dc um or. La | co ncursu l dc frum useţe, s-au în scris tinere cu vîrstc cuprinse j In tre 14 şi 25 d e ani, cu o înălţim e m inim ă de 1,70 m , cu bogate | cunoştin ţe de cultură generală. C îştigâtoarclor li se v o r acorda | im portan te premii in ban i şi ob iecte. (S Z ..C saba)

Festivalul internaţional“George Enescu

L a concurenţă cu Festivalul T o am n a M uzicală C lu jean ă (7- {25 septem brie), la B ucureşti se desfăşoară cea de a 14-a ediţie

a F e s t iv a lu lu i i n te r n a ţ i o n a l “ G e o rg e E n e s c u ” (6 -2 0 septem brie). Festival a căro r costuri se rid ică Ia 35 d e m iliarde

| de lei. D irector artistic este Law rence Foster, rom ân de origine, în tre invitaţii de m arcă ai festivalului, T creza B erganza, Paul M cC artney , Orchestra sim fonică d in F ra n k fu rt,...

PREMIILE OPEREI MAGHIARE DE STAT CLUJ-NAPOCA

15 octom brie este data prim ei prem iere la O pera M aghiară dc S tat C luj-N apoca, p rim ul titlu an u n ţa t fiind E ro ii a n o n im i de E rkel Ferenc, regia D chel G abor, d irijo r H ary Bela, scenografia Startm ulJer K atalin, U rm ează b a le tu l D on Q u ijo te dc M inkus, reg izor-coregraf Valkay Francisc, scenografia W itlinger M argit, d irijo r John Yum isachî, N abucodonosor de Vcrdi, regia K urthy A ndras, scenografia M adarasy Istvan (am bii dc la B udapesta), costum e Bodo Marco (Sibiu), d irijo r H ary Bela.

în perioada 9-12 septembrie, se vor aniversa la Opera M aghiară dc S tat C luj-N apoca 50 d c ani d c activ ita te instituţionalizată, u n festiva l la carc şi-a an u n ţa t p rezen ţa O pera N a ţio n a lă Bucurcşii.

R u b rică re a liza tă d e D e m o s te n e S O F R O N

!

în urmă cu d ouă şi c h ia r trei decenii puteai auzi afirm aţii de tipul: "A decăzut medicina din C luj”; m i nai are Clujul m edicii de a ltădată” ; 'Pentru unele, boli este nevo ie sâ plecăm în alte cen tre m edicale” şi nulte altele. N u sîn t în m ăsură să apreciez exactitatea sau gratu itatea ®or astfel de afirm aţii. Fap t este că la prezent Clujul deţine p rim atu l în Majoritatea dom eniilor medicale. A ş *ninti doar chirurgia (personal am Mit ocazia să văd unele demonstraţii despre care n ici nu , se pu tea v isa), ardiologia, oftalm ologia şi alte le , •ade îşi d e s fă ş o a ră a c t iv ita te a ^ ialişti de m îna întîi, personalităţi de seamă ale m edicin ii rom âneşti.

Printre cei care au con tribu it şi eonţribuie la rid icarea prestig iu lu i Oujului m ed ica l se n u m ă ră şi neobosita cercetă toare, d o c to r în jdinţe m edicale, R o d ic a J e ic a n . “espre p rodigioasa sa ac tiv ita te v°rbesc num eroasele com u n icări Slsţinute, p re cu m ş i a r t ic o le le

publicate, p e care, d in lipsă de spaţiu, nu le pom enim . N u putem însă să nu am in tim c ă rţile c a re stau m ărtu rie asupra îndelungatei sale preocupări în tratarea unor b o li m intale. O r, este îndeobşte cunoscut că stresurile vieţii cotidiene ne provoacă to t mai des astfel de boli.

d e a s t f e l d e c a r te e s te v o lu m u l P s ih i a t r i e în sc h e m e lo g ic e , ad istinsului medic dr. R odica Jeican. A p ăru tă spre sfîrşitul anu lu i 1991, c a r te a e s te d is tin să la re u n iu n e a ştiinţifică MEDINF ’92 la Satu M are şi iată câ acum , la cererea specialiştilor, o n ouă ediţie vede lum ina tiparu lu i” .

lucrări: P s ih ia tr ie - sem ne, sim ptom e, s in d ro m e , 1 9 9 4 , e d i ţ i a a d o u a , adăugită, în 1995; P sih o p a to lo g ie - c a z u r i c lin ic e , c o m e n ta r i i , 1997. Despre valoarea acestei lucrări vorbeşte faptul că Facu lta tea d e Psihologie din Chişinâu solicită u n n u m ăr de 150 de exem plare p en tm studen ţii ei.

C l u j u l m e d i c a lPrim a carte a dr. R odica Jeican se

intitulează P s ih ia trie în scheme logice, Ed. D acia d in C lu j-N apoca, 1991, ediţia a doua, adăugită , a apărut la Ed. C asa C ărţii de ştiinţă, în 1993. Despre această ed iţie a cărţii am intite em inentul c ibem etician rom ân de talie mondială, Edm ondN icolau relata: ”Sînt cărţi c a re se im p u n d in m om entu l apariţie i: p u b lic u l la rg le so lic ită , specialiştii o apreciază şi repede apare necesitatea unei no i ediţii. Un exem plu

A celaşi specialist afirm a în continuare: I’Sîn tem convinşi câ nu greşim atunci cînd afirm ăm că această carte reprezintă o p rem ieră absolută, m ondială. N u cunosc în n ici o lim bă o carte care sâ a b o rd ez e descrie rea su b fo rm ă de schem e logice a punerii diagnosticului în afecţiuni psihice” . La cele spuse de d-1 E . N ic o la u se p o t a d ă u g a ş i a p r e c ie r i le la u d a tiv e d in r e v is ta ”K ybem etes”, 1993, voi. 2 2 ,nr. 3. Pe aceeaşi lin ie se în sc riu şi c ele la lte

în acest a n a văzu t lum ina tiparului valoroasa m onografie S ch izo fren ia , 212 p. la E d. C asa C ărţii de ştiinţă. Prezenta lucrare, ca şi cele am intite, re fle c tă în d e lu n g a ta e x p e r ie n ţă a autoarei, bogata cazu istică acum ulată prin consultarea a m ii d e pacienţi. L a acestea se adaugă in form aţia ştiinţifică existentă în lim ba rom ân ă , p recum şi în lim bile de c ircu la ţie internaţională, m ai puţin rusa.' P e pa rcu rsu l acestei luciâri autoarea insistă asupra istoricului

c o n c e p tu lu i d e s c h iz o f re n ie , a teoriilo r e tio logice în schizofrenie, a m anifestărilor clinice în schizofrenie, ş i n u în u ltim u l rîn d exam inarea bolnavului schizofrenic şi tratarea lui. Sperăm că în curînd va vedea lum ina t ip a ru lu i ş i te z a de d o c to ra t a doam nei R od ica Jeican: P ro g ra m c o m p u te riz a t p e n tru d iag n o sticu l p sih ia tric , e laborată sub conducerea p ro f. d r . G h . G recu U .M .F . T g. Mureş.

P e n tru a c t iv ita te a ş t i in ţ i f ic ă m eritorie şi cea de clinician deosebit, R o d ica Je ican a atras atenţia u n o r specia lişti. A stfe l, în 1997, a fost d i s t in s ă c u m e d a l ia d e a u r a realizărilor, acordată de ABI Carolina d e N o rd , SU A . în acelaşi a n a fost a ccep ta tă în ca lita te de c o n s ilie r p en tru cercetare la Institutul A BI. P rin u rm are , p u tem afirm a c ă dr. R odica Je ican se înscrie în contextul de înaltă ţinută a Clujului m edical de Ia sfîrsit de v eac si de m ileniu.

O . V IN T E L E R

J * .

miercuri, 2 septembrie 1998 ADMINISTRA T!E LOCALĂ f ig 'e f f ir SPrimăria construieşte monumente în ritm galopant

Sculptorul Paul Eugen semnează viitorul monument închinat martirilor de la 1848Fiindcă „istoria ne obligă”, primarul vrea să dezvelească „Altarul” în trei luni

'* 1

P a u l E u g e n , re a l iz a to ru l m omunentului M em orandiştilor, a cîştigat ieri co n cu rsu l de proiecte pentru m onum entul dedicat celor trei eroi martiri spînzuraţi în timpul Revoluţiei de la 1848 cu lucrarea numită „A ltar 0 triunghi” . Pentru cele trei locuri, bonificate cu suma totală de 6 m ilioane, a u concurat opt proiecte, p ro v en in d de la 4 artişti: P au l E ugen , cîştigătorul locurilor 1 şi 3, s-a prezentat cu trei lucrări, iar Feneş Ioan Gavril din T îrgu . M u re ş , c u a l te tre i. Cîştigătorul a fost desem nat după consum area unui al doilea tur de scrutin , .„ A lta ru l” a flîn d u -se la balotaj cu ocupantul locului doi, „Zamolxiş”, creat de Feneş. Locul trei a fost cîştigat to t de varianta 2 A a „A ltaru lu i” v ăzu t de Paul Eugen, care a fost p rem iat cu un total de 4 m ilioane.

M onum entul va fi am plasat Ia intrarea în C luj-N apoca, în zona Someşeni, loc în care se presupune că ar fi fost executaţi cei trei martiri paşoptişti, pe-numele lor Alexandru Bătrîneanu, V asile Sim onis, Vasile Turcu. Construcţia este formată din trei stîlpi de piatră, încununată de o cupolă şi o cruce d in cupru.

C o n c u rsu l a fo s t o rg a n iz a t conform hotăririi Consiliului local n r . 134 d in 26 a p rilie 1998 , c îş t ig ă to r i i f i in d o b lig a ţi sâ întocmească documentaţia necesară p e n tru a v iz u l c o m isie i de specialitate d in cadrul M inisterului Culturii. Sculptorii au avut practic d o u ă lu n i la d ispoziţie p en tru p re z e n ta re a p ro iec tu lu i. L iv ia D râgoi, directoarea M uzeului de Artă, membră a comisiei de jurizare, a apreciat tim pul de finalizafe a proiectelor ca fiind foarte scurt. D om nia sa a declarat că m ulţi sculptori au considerat câ nu este co m p atib ilă c u deontologia lo r crearea unui proiect care se vrea de m are anvergură în term enul prea scurt impus d ţ Primărie.

Ritm ul galopant în care Prim ăria v rea sâ fie construit, la propriu, m onum entul-doar trei luni de zile- a fost a rg u m en ta t de p rim a ru l Gheorghe Funar prin faptul că banii alocaţi trebuie să fie cuprinşi în bugetul din 1998, dar şi în anu l de

-graţie în care se îm plinesc 150 de an i de la R ev o lu ţia p aşo p tis tă , c o n c lu z io n în d c ă „ is to r ia ne obligă” .

A.M.

Ministrul Transporturilor a luat în primire 9 6 de km ■

de şosea (lată de 8 m)

« S

Foto; / . PETCU

u r m a r e d in p a g i n a 1

calitatea drum ului, precizînd că atît proiectul, cît şi execuţia sînt în conform itate cu standardele europene. Tot T raian B ăsescu a fost acela care a sublin ia t câ nu se p o a te p ro n u n ţa a s u p r a r e c e p ţ ie i te h n ic e , n e a v în d cunoştinţe de specialitate. D ar, din poziţia de utilizator, dom nia sa s -a d e c la ra t m u lţu m it , rem areînd că un pahar de apă stă pe bordul maşinii atunci cînd parcurgi acest drum . S ingurele

in co n v e n ie n te p e care le-a recunoscut sîn t aşa numitele „problem e co n ex e“, datorate ridicării cotei drum ului naţional ş i c a re a fe c te a z ă toate gospodăriile aflate la drum. Dl Băsescu a ţinu t să declare câ toate acestea vor fi remediate în p e r io a d a 1 9 9 9 -2 0 0 0 , pe c h e l tu ia la Adm inistraţiei D rum urilor N aţionale. Astfel, urmează să fie alocate pentru „ m ic ile" p ro b le m e încă 15 miliarde de lei num ai în judeţul Cluj.

Locuinţele de serviciu, o cale pentru evitarea

Comisiei socialeDespre penuria dc locuinţe în m unicip iu l C lu j-N ap o ca s-a scris

şi s-a vorbit dc nenum ărate ori. După ani dc zile , ab ia luna trecută s-a reuşit să sc dea în folosinţă un b loc dc locu in ţe „proaspăt" construite pentru tinerii căsătoriţi. D c asem enea, în luna iulie, după lungi deliberări, s-a reu şit repartizarea u n o r locu in ţe d in fondul locativ dc stat. C um în luna august s-a în tîm p la t să m ai „apară" ceva unităţi locative în rezerva strategică a C L , execu tivu l a propus ca destinaţia lor să fie dc locuinţe de serv iciu , fară a m ai trece prin C om isia soc ia lă a C .L . (cea care sc o c u p ase p în ă acu m de repartizare). Ca urm are, directorul şi şefu l de b iro u d in DAFIS, luînd în calcul „activitatea persoanelor nom inalizate, experienţa din trecut au hotărît că nu este necesară o anchetă specială. Z is şi făcut! Pc cele cinci locuri scoase la bătaie au fo st no m in a liza ţi un lector universitar dc la UBB, un căpitan de la P o liţia R utieră , u n şofer de la R A D P, o p rofesoară de la L iceul „N ico lae B ă lcescu " şi şeful serviciului ju rid ic d in C L .

După discuţii în con trad ic to riu , s-a trecu t la votarea p e persoană, în urm a votulu i, au av u t cîştig de cauză d o a r căp itanu l D a n Florin pentm p restaţia avu tă tim p de doi an i în C o m isia de, circulaţie şi angajatul C L M iron M ire l Florin. în şed in ţe le v iitoare, consilierii vor h o tărî şi soarta celo rla lte im obile lib e re d in fon d u l d e s ta t

L.P.

Traian Băsescu şi Gheorghe Funar au discutat o serie de proiecte privind transporturile din judeţul Cluj

M in is tru l T ra n sp o rtu r ilo r , T ra ian B ă se sc u , s-a în tîln it, m a rţi, la C lu j, c u p rim aru l G h e o rg h e F u n a r , p e n tru a d iscuta o scrie de proiecte din d o m en iu l tran sp o rtu rilo r d in acest judeţ.

“ N -a m v e n it în tr -o v iz ită politică, ci într-una tehnică, carep r iv e ş te p ro b le m e a le transporturilor d in judeţu l Cluj. Discuţiile au fost pragmatice. N u s-au bătu t cîm pii pe problem e po litice” , a dec lara t Băsescu, după în tîln irea cu Funar.

Prim ul p ro iect prezentat de G h e o rg h e F u n a r m in istru lu i Băsescu se referă la simplificarea accesulu i ru tie r în zona Dealul Fclcacului. Băsescu a spus că atît varianta construcţiei unui tunel d e 5-7 km , c ît ş i cea a ocolirii

,■ «A: ,.« Mi f f f p f

F o to : I. PE T C U

S ă t r ă ia s c ă n a ş a l wrrarclC o n s i l i e r i i a u d e v e n i t m a i e x i g e n ţ i

c u a l o c ă r i l e d e s u m e

şapte proiecte au fost, totuşi, promovateSesiunea de toam nă a lucrărilor

Consiliului local C lu j-N apoca a debutat în trom bă cu o m ulţim e d e p r o ie c te a p r o b a te . în d esch id e rea şe d in ţe i, a u fost abordate nu m ai pu ţin d e 21 de p ro ie c te d e h o tă r î r i c a re prevedeau alocarea unei sum e totale de 364,5 m ilioane de lei. Din fericire pentm bugetu l local aleşii urbei au fost d e acord cu acordarea doar a . .3 6 de milioane de le i. R e am in tim fa p tu l că bugetul C L Cluj-N apoca p e 1998 este destul de subţire. F ap t pentra care, coasilierii „opoziţiei" locale hotân'seră la sfîrşit de sesiune ca să fie m u lt m a i v ig ile n ţi în cheltuirea b an ilo r în p e rioada următoare. D upă cu m s-a p u tu t remarca, dom niile lo r s-au ţinut parţial de c u v în t

Au p rim it g iru l co n siliu lu i

ş a p te p r o ie c te d e h o tă r îr i . U niversita tea T eh n ică d in Cluj- N apoca a p rim it 17 m ilioane de le i, p e n tru o rg a n iz a re a unei conferinţe internaţionale şi pentm m a n i f e s tă r i le p r i le ju i t e de îm p l in ir e a a 50 d e an i de activ ita te ca şco a lă de ingineri. Au m ai fo st a locate cîte cinci m ilioane de lei pentm : un proiect a l Serv iciu lu i de A ju to r Maltez adresa t co p iilo r străzii, o tabără pentra copii organizată de World V ision R om ânia la Băi.şoara şi acoperirea cheltuielilor materiale a le F u n d a ţ ie i „ C e n tru l de recuperare a copiilor handicapaţi m otor'1. D e asem enea, coasilierii au aprobat alocarea a 3 milioane p e n tru p a r t i c ip a r e a e c h ip e i s p o rtiv e a A s o c ia ţie i pentru Ajutorarea Handicapaţilor M otori' la C a m p io n a tu l N a ţio n a l a l

sportului pentra handicapaţi şi un m ilion de lei p en tra tipărirea volum ului „Silv ia Ghelan. Eseu despre un actor".

Nu au avu t în schim b trecere, de data aceasta, proiectele care v izau finalizarea lucrărilor la cim itirul m ilitar, contribuţia la c o n s tru c ţ ia a t r e i b ise r ic i , s u s ţin e re a u n o r c o n c u rsu r i sp o rtiv e , s c h im b u ri şco lare , deplasări în străinătate, editarea unor lucrări etc. U n a lt proiect care prevede realizarea unui film docum entar despre municipiul C luj-N apoca nu s-a bucurat nici de această dată d e succes, fiind respins pînă acum d e trei ori. Cu siguranţă m ajoritatea proiectelor respinse acum v o r fi reluate în şedinţele urm ătoare, executivul sperînd că unii dintre consilieri o să-şi reconsidere poziţia. L.P.

dealului - agreate de oficialităţile lo ca le - nu p o t fi sus ţin u te financiar, d a r urm ează să fie găsite soluţii pentra rezolvarea actualelor probleme. ;

D e a se m e n e a , m in is tru l T ransporturilor a convenit cu prim arul C luju lu i să introducă proiectu l d e realizare a şoselei d e c e n tu ră a C lu ju lu i în program ul finanţat de B ERD , ca re p rev ed e realizarea u n o r şosele ocolitoare la principalele o ra ş e a f la te p e p a rc u rsu l c o r id o r u lu i d e t ra n s p o r t Paneuropean IV Rutier.

B ăsescu a anunţat câ ministrul

T ransporturilor va organiza o lic ita ţie pentra concesionarea execuţiei unor parcări pe traseul d ru m u lu i n a ţ io n a l ş i a d ru m u rilo r ju d e ţe n e . A c es te parcări a r urm a să fie dotate cu grupuri sanitare şi cu m agazine.

U n a lt p ro iect d iscu ta t c u rep rezen tan ţii P rim ărie i C lu j v izează extinderea activ ităţilo r d in aeroportul din C luj. T raian B ăsescu a arătat că se doreşte ca aeroportul să devină un punct de e sc a lă ş i p en tru m a i m u lte destinaţii europene, p recum şi d e z v o l ta r e a in f r a s t r u c tu r i i aeroportuare.

se asociazacu foştii parteneri ai Alimentarei

în to rş i c u forţe proaspete d in vacanţă, dornici să aducă c ît m ai m ulţi b an i (zic ei!) la buget, consilierii loca li s-au asociat cu în că p a tra firm e. Propunerile Executivului la acest capitol au fost de 10 proiecte , d a r după cum s-a văzu t n u toa te au întrunit sufragiile m ajorităţii. D upă nenum ărate înfăţişări, reprezentanţii firm ei S tail au reuşit sâ obţină, în sfîrşit, „m îna" consiliului.

D e rem arcat este friptul că, în rest, au avu t trecere doar proiectele care v izau spaţii închiriate la duşm anul num ărul unu al Prim ăriei, respectiv a l prim arului, S C A lim entara. C ele trei societăţi: SC M agazin G eneral Rodica, M ureşana A lim Legum ex şi Esperanţa ş i-au d esfăşu ra t pînă acu m a c tiv ită ţile în bună a so c ie re cu A lim entara, care de fapt avea con tract d e închiriere p e spaţiile respective cu C onsiliul local. N u ştim c ît a înclinat balanţa co ta de asociere (fixată între 3-4 m ilioane de lei anual), dar cu siguranţă războiul Prim ăriei cu firm a respec tivă a a tîm at serios. L .P ,

T r a i a n B ă s e s c u

a p r e c i a 7 . a c a

Nici o autostradă

nuva traversaArdealul

M inistru l Transporturilor, T ra ian B ă se sc u , susţine câ p roiectul de construcţie prin concesiune a unor autostrăzi în R o m ân ia n u se justifici, deocamdată, în nici o zonă din ţară . “G u v e rn u l nu ar fi în măsură să asigure banii necesar pentru completarea neîncasărilor concesiunii. C onstrucţia unei autostrăzi prin concesiune este mai costisitoare cu 30-35% deci c ea a s ig u ra tă p r in credite garantate de stat” , a declarat, ieri, la Cluj, T raian Băsescu.

B ăsescu sp u n e că singura a r te ră ru t ie r ă p e n tru care formalităţile de concesionare sînt în tr -o fa ză a v a n sa tă este Bucureşti-Constanţa, pentru care au fost precalificate două firme.

“Datorită cifrei de trafic, de numai 20.000 autovehicule pe ri, s ta tu l ro m â n a r trebu i sâ c o n tr ib u ie Ia concesiune semestrial, cu circa 60 milioane dolari. Statul n u se poate angaja Ia un program pe ţară, în care sâ suporte a s tfe l de cheltuieli. Trebuie să ne menţinem în zonarealului”, consideră ministrul Transporturilor. E l a adăugat câ pentru a se justifica construcţia unei autostrăzi este necesar un trafic mediu pe autostradă de minimum 40.000 autovehicule p e z i. “P r io r i ta te a este sâ rep arăm ş i s ă modernizăm străzile. D upă ce nu vom

i

îl

începe să construim autostrăzi i a comentat Băsescu.

Ţ g ş im m im u u is im mCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâk9-14; tel/fax 19-734)4; SUBKKDACŢIA TURDA:luni-vineri 8-16; IclTax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; lei/fax 21-60-75. miercuri, 2 septembrie 1998 (T )

CLUJ RAVING SOCIETYP r e z i n t ă

SKILLS RECORDS! £ M 1 3 1 . V

i w i r m n R T s p o n s o r i l o r a d e v ă r u l d e c l u jDIGITAL D A T A E NER G O BIT

S C N E R A 1 S R L P E T R O MP I A Ţ A D E L A A L A Z R E D A R T

GYB R E F L E X Z A L Ă U (s o n o r iz a re & lig h ts )O C O - 6 1 3 0 0 0

IDEAS IN C .M O N ITO R U L D E C L U J NERA M U R E Ş A N

Ş T IR E A V IT R IN A F E L IX M ED IA Z IU A D E N -V

1 S-a deschis nou1 magazin ş i salon de înfrumuseţare

* *

a r m e

1 1 - i i

/ c k

5 »»■* * +*- *6 « ?

pe Str. Napoca nr. 2 5 !

FARMEC vă aşteaptă zilnic între orele 10-18 (sâmbătă între 9-13) şi vă oferă:

- produse cosm etice la pre ţuri prom oţionale

- con su lta ţii ş i tratam ente cosmetice

- coafuri ş i tu n su ri In stil clasic sau modem

Vizitaţi-ne ş i nu veţi regreta !

rs . c . B R f l E T Â I N D U S T R I A L s . r . l .

R E P R E Z E N T A N Ţ Ă C O N T A C T O A R E BUZĂU

D IS T R IB U IT O R A L P R O D U S E L O R F IN C A D R Ă O Ă Ş A N I, T U N G S R A M . D IS T R IB U IT O R D E T E R G E N Ţ I Ş I A D E Z IV I H E N K E L

D IS T R IB U IT O R U N IC V O P S E L E A R C O ITA LIA

V i o fe ri o g em i lerg i de produse de u s in d u s tria l:I echipament PS!, echipament de iucru şl protecţie: sUng&toare, salopete. halate.dzme pentru diferite m edii bocanci protccUc pide. toatfl gama dern&nuşl de protecţie, centuri «IguninţA. şorţuri diferite, veste avertizoare, ochelari de protecţie diferiţi sâpun protecţie, echipament complet su d u ri ; °

• cabluri, conductori e le d r id contactoare, corpuri de iluminat, aparataje ş! dispozitive electrice;• truse scule diferite, truse su d u ri, diferite fortune. tuburi PVCw cricuri hidraulice;• ţevi bare, U bli lnax. discuri de debitat, şmlrghei:• tablă zlncati şt de aluminiu, ţevi instalaţii diferite dtmenstunft; .• dectrozl de fonti. Supertit Un, S uperbaztd Favorit ş l Inooc:• vopsele zugrăvit pentru interior şt exterior, vopsele pentru lemn şl metal. Import Italia; accesorii pentru vopsit; I detergenţi casnlct şt Industriali HENKEL, săpun protecţie, de tnaletâ şl aemltoaletă:• materiale de construcţii

CONFECŢIONEAZĂ'ÎN ATELIERUL PROPRIU haine de lucru cn u n deslgn plăcut, care po t fi personalizate eu ilgla so lic ita ţ i

p rin broderie aan Imprim are term otranafer.

MESAH.ADRESA: C lu j -N a p o c a , a t r .M e a e i i i l o r n r . 2 3 t e l e f k x : 4 3 7 4 3 4 .4 3 7 7 8 2 ,4 3 7 6 0 1 e - m j d l : b r i e t a G d n t c j . r o ;

O R A R : l u n i - v i n e r i 7 .0 0 • 1 8 .0 0 , s f lm b fttA 7 .0 0 - 1 2 .0 0

SC N A P O C A P R E S S s aangajează urgent

V Î N Z Ă T O R I ş i V Î N Z Ă T O A R E

ziare, reviste şi cărţiCererile se vor depune la sediul firmei din str.Napoca nr.16. ^FO R M A ŢIISU PLIM ENTARE LA TELEFON 197304.

T R I B U N A L U L S Ă L A J - Z A L A UConform încheierii nr.l 13/1998 anunţă

vînzarea p r in licitaţie p u b licăa bunurilor mobiliare ale falitei SC ”COMBISĂLAJ” SA Zalău, str.Crişeni

nr.355, aflată în licihidare judiciară, dosar sindic nr.749/1995, procedura fiind în conformitate cu prevederile Codului Comercial.Bunurile ce se vor vinde nrin licitaţie publică:1. mijloace fixe avînd valorile de strigare (preţ de strigare)

. - în sumă d e 1.621.413.448 lei2, obiecte de inventar; materiale; piese de schimb; materii prime; ambalaje

şi materiale degradate, avînd valorile de strigare (preţ de strigare)- în sumă de 59.883.566 lei

TOTAL: j L68i.297.0ig leiLa valorile adjudecate se va aplica cota de TVA 22%.Licitaţia va avea loc în data de 24 septembrie 1998, ora 10, la sediul falitei

SC ”COMBISĂLAJ” SA Zalău, str.Crişeni nr.355. în cazul în care bunurile nu se vor vinde la prima licitaţie, aceasta se va repeta în fiecare.joi, la ora 10.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE LA SEDIUL FALITEI, ÎNTRE ORELE 9-12, TELEFON 060/621639.

Plata bunurilor licitate se va achita pe loc, în numerar.Lichidator,

(2920se) Kovacs Francisc

GRUP Ş C O L A R E C O N O M I CCluj-Napoca, str.Emil Isac nr.l 9

LOCURI p e n t r u ş c o a l a p o s t l i c f a t . ă • finanţe contabilitate curs de zi - 50 locuri-, •conducători unităţi comerciale curs seral

- 25 locuri-,relaţii su p l im e n t a r e la t e l e f o nsq 192081 SECRETARIAT.

f t Q O A T H

b O B T â T O B H A T ! . R I A L E I N S T A L A T I I M O D E R N E

< u9

cafcfateasr /

°lftACTAŢI-NE LA:> 5 6 ' • ’ •■'•l - ;• ; ■">aFtereasca:nr. 36. Tel./Fax: 01-2310705, Mobil: 094-591000.592000^Napoca f C l .'rar j -"-Mărăşti nr. 3. ct. 1, tel.: C34-593p00 - '-"■■■ ;

I :;!F 'F V r'K ■5>ica22bis,teL/fâx:030-5210Q1 F : y (43BSoy

SEN ZA ŢIE FL ORICOLĂbu lb i olandezi de:

lalele, narcise, zambile, ghiocei, anemone, crocos şi muscari g

în magazinele U N I S E M din §• Piaţa M.Viteazul nr.5• str.Fabricii de zahăr nr.109 © str.Traian Vuia nr.153 Chiar dacă nu cumpăraţi,

V IZ IT A Ţ I-N E de luni pînă vineri între orele 8-16.

Dealer autorizat Olivetti, Nitsuko si Oce angajează REPREZENTANŢI COMERCIALI pentru judeţul Cluj

Se oferă: - salariu atractiv (cotă fixă + procent din vînzări)- training în domeniu;- program de muncă flexibil;- oportunităţi dc afirmare.

Cerinţe: - studii superioare, abilităţi de comunicare, dinamism;- vîrsta minimă 21 ani.,

Experienţa în domeniu şi auto propriu reprezintă avantaj. Programarea interviului va avea loc pe bază unui C.V. scris de

mână, depus pînă la data de 10.09.1998 la sediul firmei, str.Iuliu

în calitate de iî (Jj Q c (>Jj Q jT>)<î) 0 gfl reprezentanţă zonală

it • f *î iViţ| vinde'a Preţul producătorilor

S.C. POLICOLOR S.A. Bucureştiemaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi

S . C . S I N T E Z A C O L O R S . A . O rad e avopsele ulei - email - grund ^

S . c . P E R I N D S . A .O r a d e a §.mături - perii - bidinele

- şi alte pccjuse diate vopsele efluariţj, adezivi, cwzi, coloraţ, cNt aUto araset, pensule, etc.

 ^ ^ t i p n â h d ; p r o d u s e r e S o â ^ e ^ a ş i r g u l | i

C A L I T A T E A V O P S E L E I

• V O P S E L E

■ lemn, metal, perete interior şi exterior ?• V O P S E L E L A V A B I L E I

- zugrăveli interioare şi exterioare• L A C U R I

- parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior• G R U N D U R I

- - perete, lemn, metal• A D E Z I V I T I P A R A C E T

-lemn,construcţii, hârtie• P A R C H E T

• F E R O N E R I E

C L U J - N A P O C A - B d . 2 1 D e c e m b r i e 1 9 8 9 n r . 1 4 8 .... T e L / F a x : 0 6 4 / 4 1 . 3 8 . 7 8

miercuri, 2 septembrie 1998 PUBLICITATE : CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBRKDACţ'IA TURDA: Ş : luni-vineri 8-16; tel/lai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. :

A D E V A R U L d e P a u l

* ANUNŢ DE VÎNZARE *B a n c a d e C r e d i t C o o p e r a t i s t

B A N K C O O P s a

scoate la vînzare prin licitaţie publică, cu strigare, fără preselecţie

■ MAGAZINELE din Piaţa Mărăşti, situate în Cluj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.131-135, preţ strigare tip Al-6: 96 milioane lei şi A7 - 32: 84,8 milioane lei; tip B: 154,2 milioane lei; tip C: 53,8 milioane lei, braserie 300,7 milioane lei;■ Casa de vacanţă Someşul Rece - preţ strigare 330 milioane lei; ■ Motel Gilău - preţ strigare 2.000 milioane lei; ■ Abator, str.Valea Seacă - Cluj - preţ strigare 4.500 milioane lei. ,

P returile in clu d TVA.

Licitaţia va avea loc în ziuade 16.09.1998, ora 10, la sediul Sucursalei Bankcoop Cluj, str.Matei Corvin nr.4.

Caietul de sarcini şe obţine de la aceeaşi adresă Ia preţul de 100.000 lei.

Garanţia de 10% din preţul de pornire se va depune în contul 35660888001642 deschis la Bankcoop, str.Matei Corvin nr.4, pînă în 11.09.1998.

în caz dc neadjudecare la data de 16.09.1998, se organizează o nouă licitaţie în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în23.09.1998. ’ ’

Orice relaţii suplimentare pot fi obţinute la telefon 198862_____________ (292089)

O P T I C R I S

angajează g- personal (feminin) |

pentru lucrători comerciali în vederea calificării în domeniul

opticii medicale. Condiţii: 20-35 an i.

Informaţii la tel: 192003 saula adresa Calea

Dorobanţilor nr.14.

A N G A J A M Ş E F D E R A I O N

- I n s t a l a ţ i i .

C ondiţii: - studii superioareîn Ş t i in ţe E c o n o m ic e sau U n i v e r s i t a t e T e h n i c ă (su b in g in e r i) .

Informaţii ia tel. 198864 orele 8-16.

ANIVERSARI,MULŢUMIRI

• La aniversarea zilei dc naştere urăm unchiului, cum natului şi fra telu i NEAG A LE X A N D R U , multă sănătate şi fericire. La mulţi ani! (197712)

VINZARICUMPĂRĂRI

• V înd grăd ină cu cabană, curent electric, apă şi canal. Str. Fagului nr. 2 0 A. (197694)

• V înd BM W 316 Compact, 1995, Sport; Opel Astra Diesel, 1994 şi motor de barcă. TeL 092-28-78-44. (197719)

• Vînd apartament două cam ere, con fort I şi apartament una cameră, str. Dorobanţilor. TeL 41-28-68. (197533)

• Vînd vilă deosebită, cu etaj, în curs de finisare, garaj, beci, 7 camere, apă, gaz, curent, canalizare, în Zorilor. Tei. 094-54-98-21. (197600)

• De vînzare casă cu curte, grădină, garaj, posibilităţi două fam ilii în Turda. Informaţii teL 12-42-47; 31- 38-33; 31-62-03. (194443)

• V înd D acia 1310,0 km nouă, D acia 1310 de un an. TeL 41-68- 86. (194421)

• V înd H onda A ccord 2000 n e a g ră , a n 1 9 9 5 ,5 3 .0 0 0 k m parcurşi în G erm ania, catalizator, în m a tric u la tă . T e l. 13-83-46. (191503)

• Vînd Laptop Fujitsu 233Mhz, 2,3 HDD, 32MB RAM , 20X C D, 56 FAX Modem ZIP Priver USA, preţ 2400 dolari TeL 18-09- 43. (194438)

• Vînd economizor de benzină USA, 20% economii, preţ 490 mii le i TeL 18-09-43. (194439)

AGENŢIA D E PUBLICITATE9 . . .

CE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralămai simplun u s e p o a t e

nstanţa

A D E V A R U L d e C lu j ,s t r .N a p o c a n r .1 6 , te l/ fa x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

• Centrul Bugetar nr. 5 Cluj- Napoca, Şcoala nr. 2 anunţă concurs pentru ocuparea postului de casier. Condiţii: studii medii. Informaţii la sediu, str. Prahovei nr. 10. Tel. 19-14-07. (197718)

• A ngajăm m aşinist o fisei p e n tru lu c ră r i pretenţioase, retribuţie avantajoasă. TeL 43-34 75.(191522)

• C. M. Electromecanica Cluj-Napoca cu sediul pt str. H orea nr. 35 organizează licitaţie pentru vînzare autocamioneti Dacia 1304, la sediul cooperativei în data de U septembrie 1998, ora 10, (197724)• îngrijire persoană în vîrstă

permanent. O fer cazare, mîncare şi salar. Tel. 16-64-08. (197717)

• Savu lu liana, Bulzan Petra, Domşa Aurelia, Morocozan Ion, Morocozan M aria, Ciupe Savaşi C iu p e E le n a s în t citaţi la Judecătoria Cluj-Napoca în dala de 4 septembrie 1998, camera 125 ora 8 în proces cu Prack Gizela p en tru în tăbu larea titlului de proprietate în dosar nr. 5279dia 1998. (197702)

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995, C om an Dumitra anunţă începerea demersurilor U;

• V înd aragaz nou, nefolosit, patru ochiuri, fixat pentru butelie. T el. 064-13-29-32. (194444)

• Interm ediem chirii. Tel. 19- 09-28 .(197562)

• V înd garso n ieră confort, e ta ju l d o i . T e l . 1 6 -9 6 -0 5 . (194370)

• V înd apartam ent cu 3 camere c o n fo rt I, f in isa t c u 2 băi, 2 b a lc o a n e , în M ă ră ş t i pe str. C ojocnei. R elaţii tel. 13-92-89. (194451)

• V înd T V B raşov platform ă p u n te dublă, 1988, bună stare. T el. 13-79-27 seara . (194427)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schim b garsonieră confort I B a ia M a re c u g a rso n ie ră confort III Cluj. Tel. 12-83-60. (194382) .

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie pc termen

lung apartament 4 camere nem obilat,-cu telefon şi garaj, Mărăşti, Biserică SF. loan, etaj 1. Tel. 15-78-03 după ora 17.• Dau în chirie apartament 3

cam ere, cu telefon, nemobilat, pe str. Horea. Tel. 13-17-97 ora 16- 18. (197603)

• Dau în chirie apartament două cam ere, m obilat, telefon, T V c a b lu . T e l . 1 4 -3 7 -3 8 . (197701)

• D au în chirie apartament 3 cam ere m obilat, telefon. TeL 42- 52-32. (194411)

• C au t c h ir ie g a rso n ie ră m obilată. Ofer valută. Tel. 43-12- 3 6 .(1 9 7 5 6 1 )

• P ro fe so a re , cău tăm de închiriat apartam ent cu 2 camere. T elefon 18-05-18. (191509)

• Studenţi (fete+băieţi) caută apartam ent de închiriat. Oferim m axim um 45-50 DM lunar pe cam eră. Tel. 17-00-19.(191518)

Vînd apartam ent două cam ere xrafort (59 m p) în casă veche cu :taj, curte comună, cu telefon, str. ’etrila nr. 20 ap. 7 (e ta j). TeL 13-74-56; 41-17-15. (194412)

• V înd 2 cam ere zo n a Pata, tr. Godeanu nr. 3, ap. 20 , num ai n tre o re le 1 7 -1 9 . P r e ţ 105 lilioane. (191487)

• V înd u rg en t apartam en t 3 am ere etaj 4 , sem idecom andat, rlănăstur, preţ 100 m ilio an e lei. 'e l. 1 6 -3 7 -7 2 d u p ă o r a 17. 194431)

V înd m aşină de spălat Alba L ux nouă, m aşină m ică de'spălat d in p las tic , v ideo cam eră M 7 N a ţio n a l, c a z a n b a ie pe gaz ( le m n e ) , a sp ira to r germ an si rusesc. TeL 43-15-41. (194374)

• V în d m o to cu lto r 13 căi pu tere , cu rem orcă şi accesorii, p re t 2 6 m ilio a n e n eg o ciab il. T elefon 092-50-46-09. (194452)

Div e r s e

• Vînd mobilă sufragerie în stare bună. TeL 064/19- 88-64,19-88-65 orele 8-16. (197661)

Şcoala Postlicealâ”Sf.Bartolomeu” ,

a n u n ţă C O N C U R S A D M I T E R E 10-15.09

p e n tru a siste nt generalist; te h n ic ă d e n ta ră . |

înscrieri la Liceul § "E.Racoviţă'\ tel. 064/

141302 sau 064/191825.

• Aer condiţionat pentru maşini. Montaj, întreţinere şi încărcat Tel. 14-00-77, 092-26-01-37.(197678)

• Societatea “Metferal” SRL angajează tinichigii în construcţii Carte de muncă, salar atractiv. Tel. 094-56- 30-12 permanent, sau 14-51- 83 în tre orele 17-21. (197691)

• Firm ă particulară angajează secretară. Condiţii: vîrstă între 18-24 ani; cunoscătoare limba engleză sau germană. Relaţii Ia teL 094-52-27-11 în data dc 3 şi 4 septembrie orele 14-16. (197699)

• Asociaţia de proprietari Bizuşa nr. 10 angajează persoană pentru curăţenie. De preferinţă din cartierul Gheorgheni. Informaţii la teL 14-07-77. (197704)

• Meditech Internaţional B u cu reşti angajează farm acist specialist, în vederea deschiderii unui depozit farmaceutic în Cluj- Napoca. Informaţii Ia teL 094-53-37-79.(197711)

• Centrul Bugetar nr. 2 Cluj-Napoca str. Horea nr. 23, organizează concurs în ziua de 10.09.1998 orele 9, la sediu, pentru ocuparea postului de secretar şef. C ondiţii: diplomă debacalaureat, 7 ani vechime în specialitate, cunoştinţe operare PC. Termenul de depunere a dosarelor 0 9 .0 9 .1998 . Inform aţii suplimentare la teL 13-01- 30.(191514)

• A ngajăm brutari cocători şi ajutor brutar, bărb aţi. R elaţii str. C îm pului nr. 15 C luj. (194378)

• Societate Comercială angajează contabil şef cu experienţă şi vechim e. Relaţii la tel. 43-36-74, 13- 44-79, între orele 9-17. (197653)

• Exorcist, dezleg vrăji vin dec boli. T el. 092- 20-01-47; 056-28-80-13 (194394)

• Angajăm barm an, bucătar la My Time str. Napoca nr. 6-8. (194447)• Angajez agenţi imobiliari.

Tel. 19-88-37. (191519)• Angajez femeie pentm m enaj

şi su p rav eg h ere c o p il 9 ani. Condiţii: domiciliul în cartierul G h e o rg h e n i, s e r io z i ta te , experienţă. Informaţii tel. 14-56- 47. (197696) ’

• A ngajez a taşam en tis cu e x p e r ie n ţă în in s ta la ţ i i şi construcţii. Tel. 17-70-32, 094- 61-13-03. (197706)

• In s t i tu tu l In im ii “ N . Stăncioiu” Cluj-Napoca anunţă concurs pentru ocuparea unui post de telefonistă în cad ra i centralei te le fo n ic e , p e p e r io a d ă determ inată -1 an. Concursul v a avea loc în data de 16 septembrie, o ra 10 la sediul unităţii. Relaţii suplimentare, zilnic între orele 8- 15, la B iroul R esurse um ane, telefon 19-32-30. (197710)

• A ngajăm persoană calificată pentru m anichiură-pedichiură în salon de cosmetică. Tel. 41-41- 51 sau 14-82-52. (197713)

• U rcan Gheorghe proprietar cote părţi a terenului d in Cluj str. Fagului nr. 15, o ferite pen tru înch iriere de către deţinătoru l p re c a r SC C om pil SA C lu j, încunoştiin ţează pe even tualii p a r t ic ip a n ţi la l ic i ta ţ ia d in 0 3 .0 9 .1 9 9 8 că am in tro d u s contestaţie şi revendicăm dreptul de proprietate asupra imobilului. (194441)

• A ngajez patiser. Tel. 12-38- 20. (191510)

• A ngajez vînzător. T e l 16- 23-28. (191521)

:«/

pentru ob ţinerea acordului de mediu pentra obiectivul: Casă de locuit şi anexă gospodărească”, situat în Bociu, nr. 137, comuna Mărgău, judeţul Cluj. Eventualele, sesizări şi sugestii numai pentra factorii de m ediu se vor depune la sed iu l A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (197703)

• în conform itate cu Legea e 137/ 1995 Baboş Lucian anunţi începerea dem ersurilo r pentru obţinerea acordu lu i de media pentru obiectivul “Casă familială" situat pe str. V iile Nădăşel C a. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentra factorii de media se vor depune la sediul APM Cluj, calea Dorobanţilor ui. 95 (197720) .

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995 M arina Marcel anunţă începerea dem ersurilo r pentra obţinerea- autorizaţiei de media pentra obiectivul construcţie casa familială P+EM situat în comuta Gilău str. D. M. E. 60 lîngă Staţia de Gaz. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentra factorii de m ediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor e.99. (194433)

• în conform itate cu Legea nr. 137/1995 Prim ăria comunei Jichişu de. Jos anunţă începerea dem ersurilor pen tru obţinerea a co rd u lu i d e m ed iu pentra o b ie c tiv u l d e in v es tiţii: SF alim entare cu apă potabilă a satelor Jichişu de Jos, Codor şi J ic h işu de S us. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentra factorii de m ediu, se vor depune la sed iu l A P M C lu j, Calea Dorobanţilor nr.99. (4670171)

• în conform itate cu Lege1 n r . 137 /1995 Primăria m u n ic ip iu lu i D ej anunţă începerea dem ersurilor pentra obţinerea autorizaţiei de media pentru obiectivul Plan Urbanism General situat în Dej, sţr.l Maţ n r.2 . E v en tu a le le sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de n ■■ mediu, se vor depune la sediul ţ ' APM Cluj, Calea Dorobanţilor • nr.99. (4670174)- • în conformitate cu Legea n r. 137 /1995 V ancea Traian anunţă începerea demersurilorpentru obţinerea autorizaţiei demediu pentru obiectivul extindă® casă situat în D q str.Dealul Vin® nr.24. E ventualele sesizări Şjsugestii, se vor depune la sedau *APM Cluj, Calea Dorobanţi™ nr.99. ( 4 6 7 0 1 7 3 )

în;

iV'P‘-ias

'P'•3K■-l(

îm

'»H

■Aiţş i

s«i

i(i

'A D E V Ă R U Ld e CBiaJ PUBLICITATE

, în conformitate cu Legea. fl 137/1995 Regia A u to n o m ă locală Dej anunţă în cep erea ^mersurilor pentru ob ţin e rea

V acordului de m ed iu p e n tru 1 cbiecdvele SF reabilitare staţie de tarare mecanică m al stîng şi j-pt Someş, m unicipiul D ej; - jf modernizare s t a ţ i e d e impare ape uzate (SP 1) s tr .l viii municipiul Dej. E ventualele jjzări şi sugestii, num ai pentru jtorii de mediu, se vo r depune li sediul APM C lu j, C a le a iiorobanţilor nr.99. (4670172) i în conformitate cu L egea nr. :i7/ 1995 Câmpean V asile şi rjmpean V io rica a n u n ţă veperea demersurilor pen tru îStmerea acordului de m ed iu utru obiectivul casă d e locuit VI situat în Turda str, C uculu i

i. 45. Eventualele sesizări şi sgestii numai pentru factorii de sediu se vor depune: la sediul i?M Cluj Calea Dorobanţilor nr.1.(194436} ■ ‘în conformitate cu L egea nr.

II 1995 Coste L iv iu anunţă iceperea dem ersurilor pen tru

:rea acordului de m ediu pentru A m enajare g a ra j prefabricat, situat în Cluj-Napoca, ir. Bucium nr. 7-9. E ventualele sizări şi sugestii, num ai pentru Victorii de mediu, se vo r depune lAPM Cluj, Calea D orobanţilor 3.99. (191505) ■'■ în conformitate cu Legea nr. 13711995 Macavei Iuliu anunţă iceperea dem ersurilor p en tru aţinerea autorizaţiei de m ediu pentru obiectivul Construcţii casă parter şi anexe g o sp o d ă reş ti, nat în sat Sîntioana nr. 23 A , srnuna Ţaga, ju d e ţu l C lu j. eventualele sesizări şi sugestii, îm i pentm factorii de m ediu, î vor depune la sediu l A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

PIERDERI

f c

• P ie rd u t c a r t e d e identitate a vehicolului seria B nr. 752308. Se d e c la ră Mii (191506)

• P ie rd u t c a r t e d e identitate a vehicolului se ria B nr. 703540. Se d e c la ră Mii (191507)

■ Pierdut în data d e 27 august, a 15, borsetă cu acte pe num ele •e Fodor Em eric - V u lc a n , ■ffledoara, pe str. M icuş nr. 1. Găsitorului ofer recompensă. Tel. M/16-53-05. (197651)

Pierdut carnet de studen t pe anele Abrudan E ugen D arius. declar nul. (197714)' Pierdut carnet d e studen t pe ®ele Moholea M ih ae la . î l ilar nul. (197725) • :' Nicodim S. M axim p ierdu t fciet de veteran. î l d ec lar nul. 34430)1 Pierdut carnet de studen t pe anele Rusu Radu A ndre i. îl % nul. (194432) '' Pierdut carnet de studen t pe anele Milotoi M ihai. î l declar •-(194437)

SC Astra SR L , p ie rd u t '®pilâ. Se d e c la r ă n u lă . >1496)

1 Asociaţia Sportivă A stra Cluj, Ţdnt ştampilă. Se declară nulă.4497)

• ’ Pierdut le g i t im a ţie de aiiotecâ B o g d a n -V o d ă p e

.anele Milotoi M ihai. O declar 4(191499)' Pierdut contract d e parcare

3288/1982 p e n u m e le aeovan Alexandru. î l declar; '•(191500) ; , •, ' P ierdut le g i t im a ţ ie acere transport p e n u m e le

. JjM Mihai. O d e c la r nu lăi |4450)

• Pierdut cod fiscal nr. 3 12762 p e num ele E entek E lisabeta. Se declară nul. (191515)

• Pierdut fişă d e calcul cu nr. 28178 pe num ele O răşan Ioan. O declar nulă. (191495)

• Transmitem sincere condoleanţe colegului nostru Hanca Ioan la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Colectivul Autobazei Transport Cluj (fost STTL). (197698)

DECESECOMEMORĂRI • Cu profund regret ne

despărţim de colocatarul nostru, inginer RADU ANASTASIU, om de excepţională ţinută morală şi omenie. Exprimăm pe această cale sincere condoleanţe familiei greu încercate. Asociaţia de proprietari din aleea Bizuşa nr. 10. (197705)

• C u adîncă durere anunţăm dispariţia prematură a dragului nostru fiu, tată, soţ, OANCEA IOAN, de 50 ani. Va fi condus pe ultimul drum joi, 3 septembrie, ora 13 de la Capela nouă, Cimitirul M ănăştur. Familia. (197723) * împărtăşim durerea

bunei noastre vecine Angela şi a fiului ei Nicuşor, acum cînd nedreapta moarte i-a despărţit pentru totdeauna de bunul şi dragul lor soţ şi tată NICU VANCEA. Bunul Dumnezeu să vă ajute să depăşiţi momentul greu al despărţirii, iar vecinului nostru, odihna veşnică. Valentin, Susana, Gabriela şi Bianca Zahan. (197707)

• Cu sufletele sfîşiate de durere anunţăm trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celui ce a fost cel mai bun Soţ şi tată VANCEA, NICOLAE, în vîrstă de 50 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri 2.09.1998, ora 14, la Cimitirul central. Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun şi iubitor în pace. Soţia Angela şi fiul Nicuşor. (194389) • Sîntem alături de familia

Oancea în momentele grele prin care trece şi exprimăm sincere condoleanţe. Locatarii blocului N. Titulescu nr. 16. (197708)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic MUREŞAN AMBROZIE. Înmormîntarea va avea loc joi 3 septembrie, la ora 12, în localitatea Stoiana. Familia. (194428)

v Un ultim omagiu celui ce a fost BEBE OANCEA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familiile Strilciuc, Doboş, Banca. (197709)• Un ultim omagiu celui

care a fost fiu, nepot şi prieten KALANYOS LASZLO. Dormi în pace suflet bun. Înmormîntarea va avea loc joi 3 septembrie, ora 14, la Cimitirul central. Mama Iuliana, mătuşa Estela şi familia Pinte Dan şi Dana. (194448)

• Regretăm profund trecerea în nefiinţă a distinsului nostru coleg dr. VALERIU VLĂDUŢ şi transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Colegii promoţiei 1958 a I. M. F. Cluj. (197715)

• Familia profesor Popa Teodor este alături de doamna Luci, Sebi şi Cipri, profund afectaţi de greaua pierdere suferită prin stingerea din viaţă a iubitului lor soţ şi tată, MOGA IACOB, om de mare valoare sufletească. Odihnească-se în pace! (197693)

- • Dragă Ancuţa, îţi împărtăşim marea durere şi sîntem alături de tine în aceste momente grele. Aurora, Elena, Radu şi Cristi. (197726)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei Benţa la trecerea prematură în nefiinţă a' fostului nostru coleg VALER BENŢA. Să-i fie ţărîna uşoară! Colectivul S. C. IATSA II S. A. Cluj.

• Sîntem alături de colega noastră Bocian Letiţia, în marea pierdere suferită prin decesul mamei dragi. Colectivul Formaţiei 514, Staţii Reglare Regionala Cluj. (197695)

• C olectivul Clinicii Obstetrică Ginecologie “Dominic Stanca” este alături de colega şi colaboratoarea Ana Cătinean, în aceste momente triste pricinuite de decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe. (194435)

• Sincere condoleanţe familiei Oancea la pierderea soţului şi tatălui drag. Biroul Topografic SC Transgex Cluj. (197697)

• A trecut în nefiinţă cel care a fost ing. RADU ANASTASIU. Înmormîntarea va avea loc în data de 3 septembrie 1998, la ora 13, la cimitirul central Turda. Dragul nostru, vei rămîne veşnic cu noi. Odihneşte-te în pace! Familia. (C)

• Cu inimile pline de durere ne luăm rămas bun de la cumnatul şi unchiul nosţru VANCEA NICOLAIE. Dumnezeu să-I odihnească în pace. îndureraţi Domnica, Ţuţu şi Mirela. (194442)

• Sîntem alături de familia Oancea greu încercată de dispariţia fulgerătoare şi prematură a lui BEBE. Colectivul ICE Cluj. (194446)

* Regretăm dispariţia fulgerătoare a bunului nostru prieten MOŞUŢ AUGUSTIN. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Cîmpeanu Lică. (194453) * Sîntem alături de colega

noastră Vancea Angelica în marea durere pricinuită de decesul soţului. Biroul Resurse Umane, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj. (194449)

• Sîntem alături de familia ing. Silviu Măgheruşan la dureroasa despărţire de tatăl iubit Colegii de la SM InVest Holding. (191524)

• Sîntem alături de familia Cazan Vasile în aceste clipe Ia pierderea mamei, soacrei şi bunicii CAZAN MARIA. Odihnească-se în pace. Familia Frenţ Şt.(194454)

• Sîntem alături de familia Vasile Ciuhuţă în momentele grele pricinuite de dispariţia părintelui drag. Familiile N. Popescu şi M. Mureşan.(194455)

• Sîntem alături de familia vecinului nostru Hanca losif în aceste clipe grele acum cînd se desparte de tatăl, socrul şi bunicul drag. Vecinii fam iliile Chişiu, Puşcaş, Moldovan, Jiman, Chiş. (194456)'

* Un ultim omagiu bunului nostru prieten IACOB MOGA. Sincere condoleanţe soţiei Lucia şi fiilor Ciprian şi Sebi. Nina şi Ghiţă Gabor. (191493)

• Un ultim omagiu colegului nostru NICOLAE VANCEA, om de o deosebită omenie. Sincere condoleanţe soţiei şi fiului, prin marea pierdere pricinuită de dispariţia celui drag. Dumnezeu să-l odihnească. Sindicatul Electromontaj Cluj. (191494)

• Sîntem alături de colega noastră Dan Lucica în marea durere pricinuită de pierderea tatălui iubit. Colegii de la Policlinica Studenţească Cluj-Napoca. (191498)

• Aducem un ultim omagiu Ia dispariţia naşei noastre prof. dr. FLAVIA HĂNGÂNUŢ. Sîntemalături de Marius în aceste clipe de durere. Lelia, Mihaela, familia. (191511)

• Sîntem alături de colegul nostru Lakatos Istvan în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Transmitem condoleanţele noastre familiei îndoliate. Colectivul DirecţieiEconomice a Universităţii Babes-Bolyai Cluj-Napoca.(191512)

• Sîntem alături de familia Bojan Rozalia în aceste clipe grele, pricinuite de pierderea dragului soţ şi tată. Sincere condoleanţe. Familia Goina Maria (Apahidean).(191513)

• Transmitem condoleanţele noastre familiei Ciuhuţă Vasile la decesul tatălui, socrului şi bunicului drag. Familiile Lazăr, Brişcan şi Toadere. (191516)

• Dragă Delia, ştim că nimic nu poate înlocui golul din sufletul tău acum, dar noi te iubim şi sîntem alături de tine şi familia ta în aceste momente grele. Estuarienii. (191520)

• Cu adîncă durere şi dor nesfîrşit ne reamintim că se împlinesc şase săptămîni de cînd iubitul nostru soţ, tetă, bunic şi străbunic SAMFIRA IOAN, din Panticeu, a plecat pe drumul liră de întoarcere. Veşnic vei răm îne viu în sufletele noastre. Soţia Sabina, fiicele Sabina şi Lidia împreună cn familiile lor. (191504)

■■ ( ■ - - ■ ' ÎNVĂTĂMÎNT W |Elevii din clasele

şi a Xll-a vor şti de la începutul anului şcolar

cum vor susţine examenele finaleElevii claselor a VlII-a şi a că acesta va fi susţinut, potrivit

X l l -a v o r p rim i încă, de Ia graficului aprobat de M EN, între începutu l anului şcolar, toate 14 iunie şi 15 iulie, incluzînd şi informaţiile privind examenele de o perioadă specială de pregătire capacitate şi de bacalaureat, astfel a elevilor din clasele a X ll-a şi a că ei vor şti cum trebuie să se , X lII-a şi de susţinere a probelor pregătească pentru a le promova, de specialitate pentru liceele de

B ro şu r ile !. c u p rin z în d artă (14-25 iunie). Examenul va re g u la m e n tu l de o rg an iza re , cu p rinde şapte probe la şase g ra f ic u l de d esfăşu ra re şi discipline, a afirmat d irectorul-, program ele probelor.de concurs general în MEN. pentru exam enul de capacitate şi : _ “S-a ţinut cont de propunerile de bacalureat vor fi distribuite e le v i lo r de a m e lio ra re a odată cu m anualele, la începutul program elor de examen”, a spus anului şcolar, a declarat, m arţi, R ă d u le sc u , ad ău g în d c ă , la G h e o rg h e R ăd u lescu , şe fu l istorie, programa a fost redusă la D irec ţie i pen tru Învăţăm întul ju m ă ta te d in volum ul in iţia l. P re u n iv ers ita r din M in isteru l R e fe r in d u -se la n u m ăru l de Educaţiei Naţionale (MEN). probe, directorul general a m ai ,

E x a m e n u l de c a p a c ita te sp u s că , săp tăm înă v iito a re ,Susţinut de către abso lv en ţii C o m is ia se n a to r ia lă p en truclasei a V lII-â va avea loc Ia învăţămînt va dezbate propunereasfîrşitul lunii m ai şi începutul • M E N p riv in d o fo rm u lă lunii iunie 1999 şi va cuprinde am eliorată a bacalaureatului detrei probe: lim ba şi literatura anul viitor, română, matematică şi o probă Spre deosebire de examenele de cunoştinţe generale, incluzînd s u s ţin u te p în â acum , a m ai noţiuni din istoria românilor şi p rec iza t Gheorghe R ădulescu, din geografia României. Elevii subiectele pentru examenelele de şco lilo r cu predare în lim bile capacitate şi de bacalaureat nu minorităţilor naţionale vor susţine vor m ai fi elaborate de către o probă suplimentară, de limba D ire c ţ ia În v ă ţă m în tu lu i şi literatura minorităţii respective. Preuniversitar din M EN, ci de

în privinţa bacalaureatului de Serviciul Naţional de'Evaluare şi anul viitor, Rădulescu a afirmat Examinare.

Elevii şcolilor si liceelor particulare se vor putea transfera la stat

numai dacă au note mariElevii şcolilor şi liceelor particulare se vor putea transfera la unităţi

de învâţăm înt de. stat numai dacă învaţă bine şi nu au probleme de comportament.

M inistrul Educaţiei Naţionale, Andrei M arga, a aprobat, marţi, condiţiile în care elevii din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal privat pot obţine transferul la stat.

Ca să se poată muta, elevii trebuie să aibă ultima medie generală cel puţin şapte, şi ccl puţin nouă Ia purtare. Ei se pot transfera numai la acelaşi profil de studiu şi numai dacă promovează examenele de diferenţă la materiile la care au învăţat după alte programe decît cele parcurse în învăţămîntul de stat. In plus, pretendenţii trebuie să prezinte o scrisoare de recomandare din partea dirigintelui, semnată şi de către directorul şcolii din care pleacă. '

E levii admişi în reţeaua învăţămîntului de stat vor susţine atît exam enul de capacitate (cei mutaţi începînd cu anul şcolar 1999- 2000), cît şi examenul de bacalaureat (cei mutaţi începînd cu anul şcolar 1998-1999), alături de ceilalţi elevi. ►

Şcolile particulare au dreptul de funcţionare, pînă cînd vor obţine un a lt act de atestare provizorie, a declarat, marţi, inspectorul general în M EN Corneliu Voicu. El a adăugat că acreditarea instituţiilor de învăţămînt preuniversitar privat va fi luată în discuţie după constituirea Com isiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare Preuniversitarâ.

Admiterea în şcolile postliceale va avea loc in perioada 8-30 septembrieŞcolile postliceale vor afişa, D ire c ţ ie i G en era le a

între 8 şi 12 septembrie, numărul Învăţăm întului Preuniversitar dinde locuri disponibile ia fiecare M EN, a declarat presei, ieri, căunitate în parte. Candidaţii se vor la adm itere se pot înscrie, numaiînscrie între 15 şi 19 septembrie, pe baza adeverinţei de absolvireurm înd să susţină probele de a l ic e u lu i , 'ş i cei care nu auc o n c u rs în p e rio a d a 2 2 -2 7 p ro m o v a t ex am en u l dese p te m b rie . R e z u lta te le b a c a la u re a t . E x ce p ţie fac 'concursului vor fi afişate pe data candidaţii şcolilor sanitare, carede 30 a aceleiaşi luni. Pentru au n e v o ie de d ip lo m a dea d m ite re a de anu l a c e s ta , bacalaureat, pentru a se înscrieM inisterul Educaţiei Naţionale la concurs. R ădulescu a m ai(M E N ) a s ta b il i t să râ m în ă afirm at că, în mai puţin de ovalabilă metodologia folosită şi săptămînă, va fi cunoscută şrlistala exam enul de anul trecut. lo c u r i lo r d isp o n ib ile în

G heo rg h e R ădulescu , şe fu l învăţăm întul postliceal.

Elevii din scoli si din licee vor studia obligatoriu religii], o oră pe săptămînă

M inisterul Educaţiei Naţionale a decis, ieri, prin Direcţia Generală a Învăţăm întului Preuniversitar, să introducă studiul obligatoriu al religiei în toate şcolile şi liceele din ţară. în baza Ordonanţei de m odificare a Legii invâţămîntului, c a re include religia în program a . şcolară, direcţia m inisterială a cerut consiliilor de administraţie din şcoli să a ibă în vedere acest lucru în m omentul elaborării orarului de studiu.

R elig ia v a fi studiată o oră săptâm înal, frecvenţa fiind obligatorie, iar notarea se va face prin calificative, nu prin note. Opţiunea privind participarea la orele de religie şi studiul unei anumite confesiuni va fi form ulată în scris, de către părinţii elevului.

10) miercuri, 2 septembrie 1998 /N V Â T Â M /N T d e e i m l k

^ m H g r ş a . l g Ş t i i n ţ e P o l i t i c e e u n e x p e r i m e n t

Criteriul mediei de bacalaureat ar putea fi soluţia cea „mai deschisă pentru reformă”

M e n ţ i o n a m , î n n u m ă r u l t r e c u t

a l c o t i d i a n u l u i n o s t r u , c ă în c e p u tu l a c e s t u i a n u n i v e r s i t a r a a d u s o s e r ie d e s c h i m b ă r i î n c e e a c e p r iv e ş t e a d m i t e r e a î n î n v ă ţ â ­m î n tu l s u p e r io r . S e c ţ i i l e c a r e n u î ş i m a i d e s e m n e a z ă v i i t o r i i s tu d e n ţ i p e b a z a u n o r p r o b e s c r is e

în r e g i s t r e a z ă c e l m a i m a r c n u in â r d e c a n d id a ţ i î n s c r i ş i . E s t e c a z u l s e c ţ i e i d e Ş t i i n ţ e P o l i t i c e , u n d e , p în ă ie r i (1 s e p t e m b r i e ) , e r a u d e ja î n s c r i ş i a p r o x i m a t i v 8 0 0 d e c a n d id a ţ i p e 4 0 d e l o c u r i n o r m a le ş i 2 0 c u p l a t ă . A d m i t e r e a f ă r ă e x a m e n c o n s t i t u i e o t e n t a ţ i e p e n t r u m u l ţ i d in t r e a b s o lv e n ţ i . L a a c e a s t ă s e c ţ i e o i m p o r t a n ţ ă d e o s e b i tă e s te a c o r d a t ă m e d ie i d e la b a c a la u r e a t . D e c a n u l F a c u l tă ţ i i

d e Ş t i i n ţ e P o l i t i c e ş i A d m in i s t r a t i v e , V . B o a r i , n e - a . m ă r tu r is i t : „ E im p o s i b i l s ă g ă s e ş t i u n m o d d e e v a l u a r e i n f a i l i b i l . N ic i o a l t ă f o r m u l ă d e a d m i t e r e n u e s t e i n v u l n e r a b i l ă . A m a l e s - o

p e a c e a s t a p e n t r u c â a m c o n s i d e r a t c â e s t e c c a m a i d e s c h i s ă c ă t r e r e f o r m ă . N i c i a d m i te r e a p r in p r o b e s c r i s e n u n i s - a p ă r u t f o a r t e r e l e v a n t ă . D e e x e m p lu , a n u l t r e c u t , , l a Ş t i i n ţe P o l i t ic e a f o s t o c o n c u r e n ţ ă d e 11 p c u n lo c . D e c i , a r f i t r e b u i t s ă in t r e d o a r s tu d e n ţ i e m in e n ţ i . D a r s - a v ă z u t m a i t î r z i u c ă a u fo s t ş i s tu d e n ţ i b u n i , ş i m e d i i , ş i s la b i .” F a p tu l c ă a c e a s t ă s e c ţ ie e s te p r in t r e p r i m e l e d i n ţ a r ă c a r e a p l ic ă a c e s t s i s t e m d c d e p a r t a ja r e ( ş i i m p l i c i t î ş i a s u m ă u n e l e

r i s c u r i ) n u în g r i jo r e a z ă fa c to r ii d e d e c i z i e d e a i c i . „ î n p r im u l r în d , c r i t e r i i l e d e e v a l u a r e l a b a c a l a u r e a t s î n t u n i c e . P ra c t ic , a r t r e b u i c a p r o f e s o r i i s ă a p r e c ie z e l a b a c a l a u r e a t î n m o d s im i la r .

" M in i s t e r u l E d u c a ţ i e i N a ţ io n a le a d o r i t , p r i n B A C , s ă e x p e r i m e n t e z e o n o u ă fo rm u lă , p r in c a r e s â s e s p a r g ă fo rm u la c l a s i c ă c a r e d u c e a la in fu z ia d e m e d i t a ţ i i . î n p l u s , t r e b u ie s ă n e a s u m ă m r i s c u r i ş i î n a c e s t d o m e n i u a l r e f o r m e i ” , a d e c la r a t d l V . B o a r i . D o m n ia s a a in s is ta t , d e a s e m e n e a , a s u p r a f a p tu lu i c â s i s t e m u l a p l i c a t în a c e s t a n e s te d o a r u n e x p e r im e n t . E v a lu a r e a lu i v a f i p o s i b i l ă d o a r d u p ă î n c h e i e r e a s e s i u n i i d e a d m ite r e .

L a b o r a t o r u l d e P o l i t i c ă F a c tu a lă e s t e c e l c a r e v ă e f e c t u a a c e a s tă o p e r a ţ i u n e . M e t o d a c o n s t ă în c o m p a r a r e a m e d i i l o r d e l a b a c a la u r e a t o b ţ i n u t e d e c e i a d m iş i î n a c e s t a n c u n o t e l e l a b a c a l a u r e a t a l e s t u d e n ţ i l o r d in a n i i m a i m a r i . R e z u l t a t e l e v o r f i a n a l i z a t e d e s p e c i a l i ş t i î n s o c i o l o g i e , c a r e v o r t r a g e c o n c l u z i i l e d e r i g o a r e . U n u l d in t r e r i s c u r i l e a c e s t e i s e c ţ i i p o a te s â f i e a c c e p t a r e a u n o r c a n d id a ţ i c a r c n u s î n t c e i m a i c o m p e t i t iv i ( a s t a î n c a z u l î n c a r e m e d ia d e la b a c a l a u r e a t n u r e p r e z i n t ă v a l o a r e a r e a l ă a c a n d id a tu l u i ) . D a r d e c a n u l d e I a Ş t i i n ţ e P o l i t ic e n e - a p r e z e n t a t s o l u ţ i a g ă s i t ă : „ D u p ă p r i m a s e s i u n e s e v a v e d e a d a c ă c e i a d m i ş i s î n t s a u n u

c o m p e t i t iv i . S e s iu n e a v a f i m a i g r e a , n o t e l e m a i t r a n ş a n t e , e v a lu a r e a m a i r ig u r o a s ă . S e le c ţ ia s e v a f a c e a s t f e l p e p a r c u r s u l f a c u l t ă ţ i i , c u m e n o r m a l ş i c i v i l i z a t .” .

L a F a c u l t a t e a d e F i z i c ă , s i t u a ţ i a e s t e î n m a r e p a r t e a s e m ă n ă t o a r e . A i c i , p e n t r u a d m i te r e s e i a u în c a lc u l, p e l în g ă m e d ia d e la b a c a la u r a t , m e d i i l e l a m a te m a t i c ă ş i f iz ic ă d in c u r s u l c e lo r p a t r u a n i d e lic e u . F ie c a r e

..d in a c e s t e n o t e d e ţ in e o t r e im e d in m e d ia g e n e r a lă . Ş i la a c e s t e s e c ţ i i c o z i l e p e n t r u în s c r ie r e s în t i m e n s e . P r o d e c a n u l a c e s t e i f a c u l t ă ţ i , N e d a A r p a d , n e - a

m ă r t u r i s i t c ă p r o c e s u l d e r e f o r m a r e a a d m i t e r i i la F iz i c ă a î n c e p u t . î n c ă d e a n u l t r e c u t, c î n d n u s - a s u s ţ i n u t p r o b ă s c r is ă d e c î t l a o s in g u r ă m a te r i e . „ D e ş i n e a s u m ă m a n u m i t e r i s c u r i , t r e b u ie s ă f a c ă c i n e v a p r im u l p a s . A m p u te a g r e ş i p r in a c e a s tă m e to d ă ; a m p u t e a a d m i t e c a n d id a ţ i m a i s l a b i , d e ş i n u c r e d . U n a l t r i s c e s t e f a p t u l c ă m u l ţ i c a n d id a ţ i î ş i d e p u n d o s a r u l l a d o u ă f a c u l tă ţ i ,

, p e n t r u a f i s i g u r i c ă in t ră u n d e v a . M a i t î r z iu , o p a r t e d in e i s e v o r r e t r a g e . P e n t r u a e v i ta a c e a s tă s i tu a ţ ie , le - a m c e r u t s ă a d u c ă p în â î n d a t a d e 2 2 d i p l o m e l e d e , b a c a l a u r e a t î n o r ig in a l , a l t f e l î ş i p i e r d l o c u l .”

Daniela TIUCA

Locurile cu plata sînt, insa, o şansa redresarea bazei materiale a facultăţilor clujene

u r m a r e d in p a g in a 1

fo st s ta b ilite în cad ru l u ne i şedinţe a Biroului Consiliului P ro fe s o ra l al U n iv e rs i tă ţ i i „ B a b e ş -B o ly a i” . F ie c a re facultate va stabili, în fiincţie de nevoile sale financiare, o sum ă cuprinsă între aceste cifre. O p a rte , d in aceşti b an i vo r rev en i U niversită ţii „B ab eş- B olyai”, iar restul vor fi folosiţi de către facultăţile în cauză.

Şcoala de stat e măiscumpă decît ceaparticulară?

In le g ă tu ră cu m o tiv e le a p a r i ţ ie i a c e s to r lo c u r i , ■ prodecanul Facultăţii de Fizică, N eda A rpăd, ne-a spus: "„Din cauza condiţiilor materiale slabe, se p referă introducerea acestui sistem. în tre studenţi nu va fi în să n ic i o d iferen ţă . A p o i, examenele sînt incluse în această su m ă . L a facultăţile particulare e le se p lă te sc s e p a ra t. D e asemenea, la particular examenul final va fi susţinut de studenţi la facultăţile licenţiate, unde se vor plăti a lţi bani.“ Com parativ cu su m ele ap robate de Sen a tu l Universităţii „Babeş-Bolyai” , la Universitatea „Avram Iancu” din C lu j-N a p o c a , an u l t r e c u t , studenţii au plătit Un milion cinci su te d e m ii de lei, tax ă de şcolarizare, care nu include suma stabilită pentru fiecare exam en.

U n ii d in tre c a n d id a ţ i i la facultăţile publice aprobă însă sistemul introdus. „Dacă.plăteşti, m ai bine o faci la Stat. Iţi o fe ră o siguranţă pe care facultăţile particulare nu o au“ , a spus una d in tre aspirantele la statutul de . s tu d e n t . A lţ ii în s ă s în t nem ulţum iţi de sum ele propuse. „N u ştiu dacă aş accep ta să p lătesc la o facultate d e stat, av în d în vedere câ ex is tă şi facultăţile particulare, unde e m a i ' ie f t in ” . M am a u n e ia d in tre candidate a spus P refer să-m i d a u f iic a la o f a c u l ta te particulară, de acasă, eu nefiind clujeancă, fiindcă va fi m ai uşor să m ă descurc cu ban ii” . A ltora le este indiferent, fiindcă nu-şi po t permite să plătească oricum . A rgum entele sînt sim ple: taxele sîn t p rea m a r i , ban ii sîn t p rea puţini.Decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice si Administrative salută Ideea locurilor cu plată

L a F a c u lta te a d e Ş t i in ţe P o l i t ic e şi A d m in is tr a t iv e

num ărul de locuri cu de 55, la cele trei secţii: cîtejţ de locuri la secţiile de Ştiijţţ Politice şi Jurnalistica şi ţj locuri la Administraţie Public D e ca n u l a c e s te i facultâtj dom nul V asile Boari, aprohj această idee : „ în condiţiile îj care se m erge pe bugete austeritate, locurile cu plată s'mj o şansă pentru Universitate ş p e n tru fa c u ltă ţ i, in tro d u c e re a u n u i numit rezonabil de locuri cu plata, S[ p o a te r e a l iz a , parţial, au to fin an ţa rea . E normal ş| m oral sâ le oferim şanse celor care nu in tră în numărul de locuri pe care bugetul le poate suporta. Salu t această idee a înfiinţării locurilor cu plată”,

Chiar dacă este experimental, acest sistem are şanse mari si în lo c u ia s c ă t r e p ta t vechea structură universitară şi sâ se a d a p te z e c o n d iţiilo r din învăţăm întul extern, unde plata şco larizării în cazul urmării c u rsu rilo r u n e i instituţii de în v ă ţă m în t - su p e rio r este acceptată aproape în totalitate.

La limba română, prima probă din sesiunea a doua de admitere în liceu, au participat în ju r de 50.000 de elevi

în ju r dc 50.000 d c absolvenţi ai clasei a V lII-a s-au prezentat,

reze rv ă în even tualita tea în care fi fo s t n e c e s a r ă o no u ăa r

icn, Ia exam enul dc lim bă şi literatură română, care este prima probă din cadrul sesiunii a doua dc adm itere la liceu.

A lexandru Ţ ion , p reşedintele Comisiei N aţionale d c A dm itere în L ic e u , a a n u n ţ a t în t r - o conferinţă d c p resă că , d in cele c in c i v a r ia n te d c s u b ie c te elaborate pentru p roba de lim ba şi lite ra tu ră ro m â n ă , a fo st selectată v a rian ta n u m ăru l unu, incluzînd trei sub iecte. C elclate patru variante au răm as secrete, ele fiind considerate subiecte de

ex tragere , a m ai sp u s Ţion.C an d id a ţilo r Ii s-a cerut să

com en teze d o u ă fragm ente din b a lad a “M ioriţa” şi o propoziţie d in n a r a ţ iu n e a “ D o m n u T r a n d a f i r ” , d e M ih a il S ad o v ean u , a c ă ro r rezolvare c o rec tă este n o ta tă cu 2 puncte ş i, r e sp e c tiv , c u 1,5 puncte. S u b ie c te le a u m a i in c lu s o a n a l i z ă g r a m a t ic a lă a u n u i frag m e n t d in n a ra ţiu n e a “La V u ltu r i” , d e G a la G alaction , p recu m şi c îteva problem e de s e m a n t ic ă , c o ta te c u p a tru

p uncte . C andidaţii mai prim esc u n punct d in o ficiu şi încă 1,5 pun c te p en tru corectitudinea,- originalitatea şi aspectul lucrării.

A lexandru Ţ ion a afirm at câ, în acest an, barem ul de corectare a fo s t d i s t r ib u i t o d a tă c u subiectele, fiind inclus în acelaşi p lic . T otuşi, barem ul nu a fost adus la cunoştin ţa elevilor decît după p redarea lucrării, pentru a n u influenţa m odul de realizare a subiectelor.

Astăzi şi m îine vor fi susţinute c e le la l te d o u ă . p ro b e a le exam enului: lim bă şi literatură a m inorităţilor, aco lo unde este

cazul- şi, respectiv, m atematică. Ţ ion a precizat că elevii care nu v o r f i d e c la ra ţ i a d m iş i la exam enul de admitere în liceu v o r fi redistribuiţi la alte licee, în funcţie de media obţinută. Cei care nu au m edie de trecere, a m ai spus e l, vor fi direcţionaţi că tre şco lile com plem entare, unde înscrierea se face doar pe baza foii matricole şi unde n u se susţine exam en. După sesiunea d in vară de admitere la liceu, au prom ovat la nivel naţional 63,93 îa sută d in tre candidaţii înscrişi p e liste.

Ministerul Educaţiei cere rectorilor să înceapă pregătirile pentru deschiderea

anului academic 1998Ministerul Educaţiei Naţionale

(M E N ) a so lic ita t re c to r ilo r i n s t i tu ţ i i lo r d e în v ă ţă m în t superior să înceapă pregătirea să lilo r de curs şi a căm inelor p e n tr u d e sc h id e re a a n u lu i academ ic 1998-1999. Pentru ca anul academic să înceapă in bune c o n d iţ i i , treb u ie c a sp a ţii le d id a c t ic e , c ă m in e le şi lab o ra to a re le in s titu ţii lo r de în v ăţăm în t să fie rep ara te şi am enajate corespunzător.

D e asemenea, în cel m ai scurt tim p , re c to ra te le tre b u ie sâ rezo lve problem a locurilor de cazare în cămine, adm inistrîn- du-le pe cele avute în subordine s a u în c o la b o ra re c u a l te instituţii. în plus, este necesară autorizarea sanitară a cantinelor şi a a lto r puncte a lim en tare , pentru ca ele să poată funcţiona in condiţii igienice şi sanitare corespunzătoare. U niversităţile

p o t decide s in g u re numărul studenţilor pe care î i vor data admişi pe locurile subvenţionate, cu condiţia respectării resurselor bugetare aprobate şi comunicate pentm anul în curs. Instituie d e în v ă ţă m în t superior in drep tu l, în b a za autonomiei universitare, sâ adm ită studenţi în anul I, p e locuri cu taxi.

în baza acelu iaşi regim de descentralizare a sistemului de învăţăm în t, universităţile au posibilitatea de a atrage venitei ex trabugetare, p rin activităţi specifice (cercetare ştiinţifici, e x p e r tiz ă , co n su ltan ţă Jespecialitate şau taxe), pe cârd le utilizeze po triv it propriii® hotârîri. M EN recomandă î® r e c to r ilo r să încerce o red irecţionare a unora dintre aceste fonduri către sistemul dc burse pentm studenţi, în scopul diversificării lui:

L a T r a n s i lv a n ia B u s i n e s s S c h o o l

Prin specializarea Administrarea afacerilor, se (ace reconversia in profesia de economist

în anul 1992 se în fiin ţa, la U niversitatea ”B abe.ş-B olyai”, p rin s p r i j in u l f in a n c ia r a l C om unităţii E u ropene ş i prin e fo r tu r i le R e c to r a tu lu i U n iv e rs ită ţii, F a c u lta te a de Business, în cadrul p ro iectu lu i c o o rd o n a t d e N o th in g a m B u siness S ch o o l, d in c ad ru l N oth ingam T ren t U n iv ersity , Anglia. Facultatea de Business,, num ită T ran silv an ia B usiness School, este unica in stitu ţie de învăţămînt superior din Rom ânia, afirmă conducerea acesteia, care e s te o r ie n ta tă , p r in d o ta re , organizare şi plan d e învăţăm înt, spre d o m e n iu l p ra g m a tic al afacerilor, ră sp unzînd dorin ţei agenţilor econom ici d e a recruta colaboratori rap id operaţionali, m otivaţi şi d o ta ţi cu o reală c ap ac ita te de a d a p ta re . U na i l ini rc c e le m a i . o p o r tu n e specializări d in cad ru l facultăţii o constituie stud iile academ ice postuniversitare în adm in istrarea ' afacerilor. Aceasta este destinată atît reconversiei p rofesionale a licenţiaţilor neeconom işti care

doresc să îşi creeze şi dezvolte propria afacere, c ît şi licenţiaţilor cu a t r ib u ţ i i e x e c u tiv e sau m anageria le d in întreprinderile m ari, m ijlocii şi m ici, care doresc să-şi dezvolte cunoştinţele şi a p t i tu d in i l e în c o n d u c e re a afacerilor, în condiţiile economiei de piaţă. In anul universitar 1997/« 1998 au a b so lv it şi susţinu t p ro iecte le de absolv ire cursanţii, c e le i d e -a c in c e a p ro m o ţii. M ajo rita tea abso lv en ţilo r sînt ing ineri de d iferite specializări, , licenţiaţi în ştiinţe tehhice, socio- um ane, agronom ie etc., care încă" d in perioada cursu rilo r şi-au p o rn it p ropria afacere.

C u rsu rile s în t su s ţin u te de c ă tre c a d re u n iv e r s i ta re de p restig iu d in U B B , cu stagii în s tră in ă ta te , în c o la b o ra re cu m anageri de m arcă din firme de succes, ş i cadre universitare din p re s t ig io a se şc o li d e afaceri europene.

P lanul de învăţămînt cuprinde: m odule de aprofundare; module c a re p e r m i t -am e lio ra rea c o m p e te n ţe lo r în -d o m e n iu l

d e z v o l tă r i i , f i rm e lo r şi a l conducerii schim bării; m odule priv ind crearea de noi firme, de so c ie tă ţi m ix te , p re luarea şi rev ig o ra rea u n o r firme; două limbi de circulaţie internaţională.

Pentru anu l universitar 1998- 1999 sîn t prevăzute 40 de locuri, cu posibilităţi de suplimentare p e n tru c a n d id a ţ i i m o tiv a ţi .

"Recrutarea cursanţilor se face în b a z a u n o r d o c u m e n te d e com petenţă lingvistică, a unui test psihologic şi a interviului cu conducerea facultăţii.

înscrierile pen tru preselecţie s în t p rog ram ate pentru 12-14 s e p te m b r ie a .c . , la se d iu l facu ltă ţii (d in c lăd irea C asei U n iv e r s i ta r i lo r , s t r . E. de M a r to n n e n r . 1, te l . 0 6 4 - 1 9 .3 9 .7 1 ) , ia r c o n cu rsu l de selecţie are loc în zilele de 16-19 septem brie 1998. ,

A b s o lv e n ţ i i s p e c ia liz ă r i i a d m in is t r a r e a a fa c e r i lo r dobîndesc diplom a de economist cu s tu d i i e co n o m ice postuniversitare.

- • • G.V.

A contesta contestareS e a p ro p ie ex am en e le d e

adm itere, ia r după ele valu l de c o n te s ta ţii. N u ştiu d acă se a d m ite a u c o n te s ta ţ i i ş i în perioada interbelică dar, în orice c az , b o a la co n te s ta ţiilo r s-a d ezvo lta t, d e nu cum va a şi apărut în perioada comunistă, iar la o ră a c tu a lă ea a d e v en it endemică.

C re d c â . r ă d ă c in i le c o n te s ta ţ i i lo r se g ă se sc în perioada d e tristă amintire cînd se in tra la facultate, în prim ul rînd, pe bază de origine socială ş i a b ia a p o i p e b a z ă d e cunoştinţe. In acele tim puri se t r e c e a n o ta pe lu c ră r i le candidaţilor cu creionul. Ele erau apo i a ju s ta te de organele de partid d e la nivelul instituţiei, care beneficiau , bineînţeles, de p re ţioase indicaţii superioare. R e g im u l c o n te s ta a tu n c i rezultatele m uncii profesorilor corec to ri în tr-un dispreţ total pentru ceea ce înseamnă m uncă in te le c tu a lă , in te lec tu a lita te , cultură. Politicul îşi subordona grobian TOTUL.

T reptat, re g im u l com unist şi-a dat, pe de o parte seam a, c ă nu poate funcţiona tară un corp de tehnicieni şi intelectuali b ine pregătiţi, pe de altă parte, a m ai sc ă z u t ş i lu p ta d e c la să în in ten sita te p rin c o n so lid a rea regim ului, ca urm are evoluţiilor geo-politice deja trasate la Ialta.

, D ar contestaţiile au răm as şi c o n tin u ă să răm în ă. A s t ă z i , c o n te s ta ţ i i le a u d e v e n i t o adevărată boală. D upă exam ene ; com isiile de exam inatori s în t obligate să afişeze barem ul după c a re se ev a lu ea z ă lu c ră r ile p recum şi soluţiile corecte. N u , le citeşte nimeni, sau mai nimeni. . C um se dau rezultatele, toţi cei resp inşi dau buzna să-şi scrie contestaţiile. E un fel de general . d ispreţ faţă de m unca celor care â u corectat lucrările. Puţini admit că au g re ş it Se continuă aceeaşi atitudine dispreţuitoare fa ţă de m u n ca in te lec tua lă , c a şi în frum oşii ani ‘50. A titudinea este relevantă şi pentru (vai!) a tî td c r â s p în d i ta m e n ta li ta te , a rom ânului de a nu respecta legea—

şi de a căuta întotdeauna lăturalnice pentru rezolvarea®8 probleme. Tot aşa de la fanano? încoace! N um ărul- enorin & contestaţii e simptomatic p®W p e rs is te n ţa u n o r vechi ? pernicioase mentalităţi, -y

Cred că regulamentul privi®1 contestaţiile a r trebui revăzut rf d e o parte, profesorii caic a» greşit, dacă se constată că /ţ g re şit în tr-ad ev ăr,: a r :trebui sancţionaţi (să nu uităm că orice lucrare se verifică de două on)- P e de a ltă parte , solicitară candidatului de a i se recoicc® lucrarea a r trebu i amănunî1 7 ju stificată p rin raportarea • baremul şi soluţia afişată, Po, atunci, însă, se parc că n P curge ceva apă pe Someş. tim p noi, toţi, la diferite nivel ş i d iapazoane conjugăm e ,fren e z ie v e rb u l a contest

• contestare şi, continuăm acecas : .veche deriziune a intelectualul j ,şi a muncij sale. Unii accepte jar alţii ne pretăm.

i

M ihaela

S P O R T miercuri, 2 septembrie 1998 5 5

I0 DOSCOP FOTBALISTIC0Tfi IMPMMtfJtl m w zit afara scandalului de la C raiova, unde Ilie B alaci, cătrăn it de staţia echipei sale şi a arbitrului A ron Huzu şi-a ieşit d in pepeni 'japâmeci l-a pocnit cu o gheată de fotbal, spărgîndu-i arcada, M nesăbuită aproape similară, dar fară arcadă spartă, s-a petrecut - Reşiţa. Cel cătrănit a fost Jean Garabet (preşedintele Farului). ;*irat de golul prim it de constănţeni în ultim ul m inut şi după ■La sa dintr-o poziţie de ofsaide, preşedintele s-a repez it cu jjl la asistentul de linie Ion D um itrică pe care l-a considerat %atde nesemnalizarea poziţiei şi i-a adm inistrat o lov itu ră ce 'soţdat cu o buză spartă (a asistentului de linie, fireşte). D ouă 0 nesăbuite ale unor respectabili oameni din lum ea fo tbalului ^căzuţipatim ii im pulsivităţii nervilor.

“number one” al form aţiei Valencia, victorioasă în etapa ijjuralâ din Primera Division cu 1-0 în faţa lui A tletico M adrid, |sljucătorul rom ân A drian Ilie. D eşi nu el a înscris go lu l unic partidei şi victoriei totodată. A drian Ilie a dat pasa decisivă la j marcat de A ngulo (o centrare magistrală), respectiv a fost 'aderat prin întreagă sa prestaţie cel mai bun jucă tor de pe teren. 4dealtfel, cîteva d in superlativele presei spaniole la adresa sa: ■Dacă există u n fo tb a lis t c a p a b il să sco a tă fo tb a lu l d in «anele tacticii, a ce sta este ro m â n u l I lie ” (E L P A IS ); ■Diferenţa d in tre V a len c ia şi A tle tico s tă în p u te re a d e «udare pe care Ilie o a re în fa ţa p o rţilo r ad v erse” (AS); [tlipa lui R anieri treb u ie să-i m u lţum ească lu i A d ria n Ilie patru succes” (E L M U N D O D E PO R T IV O ); “ V alencia a a v u t Minau Die ju că to ru l cel m ai c rea tiv ” (M A RCA). D e adăugat scurtele declaraţii a le celor do i antrenori: “A d rian Ilie a fost

” (CLA U D IO R A N IE R I) şi “În frîn g erea n o a s tră ej ranza Iui Ilie” (A R R IG O SA C C H I). Superlative care nea i

{ i h A c a z R . e z e m

kcei nei români “înregim entaţi” de formaţia olandeză F onuna lard - Dorel Zegrean, Cosm in M ariş şi Alin Bănceu - doar prim ul fîluat în meciul p ierdut de Fortuna în deplasare în etapa a doua I cu Willem II T ilburg), ex-clujenii nefigurînd n ici m ăcar ca

:me, fiind accidentaţi:

LUI MITICA DRAQOMIRMitul extraordinar a fost folosit de preşedintele L.P.F., dom nul iaDragomir, de m ai m ulte ori c înd a fost să-şi dea cu părerea ştpartida - derby R apid - Steaua, cu referire Ia valoarea jocului, iţialui Dânuţ L upu şi N eluţu Sabău, sim bioza d in tre jucătorii

"ai echipei şi cei tineri, com portam entul c'elor două galerii, araţia sa, ca şi altele, a avut loc luni seara la emisiunea “R epriza /.Exagerate mi s-au părut caracterizările excelent şi ad ev ă ra tă Idespre arbitrajul arbitrului de centru Aron H uzu în disputa “cu 3 ’dela Craiova, soldată cu acea nefericită reacţie a lui Ilie Balaci. a Exagerare este legată de caracterizarea preşedintelui Ştefan de ■ziteiil: “Bun p e n tru că “ b a g ă ” b a n ii p ro p rii în ech ipă” . Şi J'bagă” bani în echipă are dreptul la manifestări neprincipiale? -

ofWrebat Cristian Ţ o p escu (ap ro p o d e ieşirile neo rto d o x e a le shtelui cu prilejul partidei Ceahlăul - Universitatea Craiova). Şi " iţele Mitică D ragom ir a început să se bîlbîie.

i p m c m A L o m m

a în anul 2000 cu funcţia de antrenor principal a l “Portocalei " a fost num it F rank R ijkaard, nim eni altul decît celebrul

al tripletei de a u r olandeze a m arelui A .C.M iIan alături -tiGullit si M arco van Basten. Faim oasă si de neuitat tripletă.

Romeo V. CÎRTAN

9PSE(IDO...ŞEDINŢfidinţa C o n s il iu lu i d e

% tra ţ ie a l F C “ U ” , :v°cată de p re şe d in te le îis Vlad, nu a adunat decît Umbri din c e i 36 c îţ i

'^actualmente forul care jtsapune că ar. trebu i sâ '' streze şi să ia decizii în

Şepcilor roşii” . în tin să ^W l a patru o re “şueta” Arilor C .A . a p u s în ■’j 'următoarele problem e: 5 * actuală a lo tu lu i ^-ven iri - p rom ovări), !,ne de v e n i t u r i şi Î’W de sa lv are a u n o r l|('d\, s a l a r i z a r e a , lor de la C e n tru l de

4 juniori şi “a ta c u rile ” J1 Pe ad resa a c tu a le i S i . C ei “ 16 ” a u

pc m om ent, n u ,'lc problema schim bării

m toate că V lad & ’.t reuşit şă im p lic e Etatea o a m e n ilo r d e ^ din. C lu j s a u sâ

s e n s ib i l iz e z e f a c to r i i d e c o n d u c e re (P r e f e c tu r ă , P rim ărie şi C onsiliu l local). Vestea cea bună vine din partea p reşedintelui Ioan R us, care a d ezvălu it presei dem ersul lui Io n Ţ ir ia c ( în c a l i ta te d e preşedinte al C .O Jl.) în legătu­ră cu cei 236.000 dolari pe care c lubu l olandez d e p rim ă ligă, Fortuna Sittard, îi datorează c lu b u lu i c lu je a n p e n tru transferul lui M ariş şi Bănceu. Ţiriac i-a remis lui Sepp Blatter (preşedintele FIFA) o scrisoare în care îi aducea la cunoştinţă refuzul olandezilor d e a-şi plăti d a to r i i le ; B la t te r i - a d a t F o r tu n e i S itta rd u n u ltim term en: 7 septem brie, dată de c a re R em us V lad d ep in d e foarte m ult, el declarîndu-ne că în cursul săptăm înii viitoare ju c ă to r i i îş i v o r p r im i, cu s ig u r a n ţă , ra te le d e p e contractele de joc.

Codin SAMOILĂ

AL INTERNATIONALSPANIA-1

V in e ri s-a d a t sta rtu l într-o no u ă ed iţie a ”Prim erei D ivision”, cam pionatul străin unde evoluează cei m ai m ulţi jucători rom âni, un m otiv în plus pentm a acorda o atenţie specială fotbalului ' spaniol. A fost o etapă tipică oricărui început de cam pionat, cu evoluţii prudente, în care n ici o echipă nu şi-a asum at riscuri excesive, obiectivul principal fiind punctele, nu jocul în sine. C ele c in c i r e z u l ta te d e ” 0 -0 ” a p a r a ş a d a r ca nesurprinzătoare, urm înd, mai m ult ca sigur, ca d in e tap e le v iito a re să înceapă cu ad ev ărat ”bătălia” . Singurele victorii, obţinute în totalitate de gazde, le-au ob ţinu t Valencia, echipa fraţilor Ilie şi a lui G abi Popescu, în partida inaugurală, Espanyol cu G âlcă p rezen t în teren pe durata tuturor celo r 90 de m inute de joc , Z aragoza în^ dauna lui Athletic Bilbao şi Real M adrid în partida care a încheiat ostilităţile primei etape. Salamanca, cu Stelea în zi de excepţie şi Cătălin M unteanu declarat cel m ai b u n jucă tor al partidei, nu a obţinut decît un pu n c t în partida cu M allorca, deţinătoarea Supercupei Span iebC ele m ai m ulte goluri s-au m arcat în partida R eal Sociedad- O viedo, îm părţite în m od egal în tre cele două echipe. Surp rinzăto r, cam pioana en-titre , FC Barcelona, a rem izat, scor 0-0, pe terenul lui Racing Santandcr. ■ " r .

Rezultatele com plete ale primei etape: '■ V a le n c ia - A tletico M ad rid 1-0■ A laves - B etis 0-0 ‘■ R eal Sociedad - O viedo 3-3■ E spanyo l -T e n e r if e 2-1 .

■ Salamanca - Mallorca 0-0■ Celta Vigo - Deportivo La Coruna 0-0■ Extremadura - Valladolid 0-0■ Zaragoza - Athletic Bilbao 2-0■ Racing Santander - FC Barcelona 0-0 ■-Real Madrid - Villarreal 4-1

(C .B .)

GERMANIA - TURUL I 'al Cupei

• F.C. Koln - Hansa Rostock 0-1. A marcat Majak (44). Dorinei Munteanu a jucat toate cele 90 de minute ale disputei în formaţia lui F.C. Koln.

■ VfL Lichterfeide - Shalke 04 0-6.■ VfL Osnabruck - F.C. Nurnberg 0-2.■ Bayer Leverkusen (Am.) - Werder Bremen

1-2 (după prelungiri).■ VfB Leipzig - 1860 Miinchen 2-4 (după

prelungiri). ' '■ SVVV M anbeim - Borussia

Monchengladbach 1-5.■ VfB Lubeck - VfB Stuttgard 1-2. r■ FC Danzkkingen - Hamburger SV 0-3.■ Karlsruher SC - VfL Wolfsburg 3-4.■ FC Saarbrucken - Borussia Dortmund

1-3 (după prelungiriri şi executarea loviturilor de la 11 metri, scorul la finele timpului regulamentar fiind de 1-1).

■ FC Sankt Pauli (Am.) - Bayer Leverkusen 0-5.

■ Chemnitzer FC - SC Freiburg 1-2.

■ m m ^ e r n e n t o m m

2 septembrie• A cum 75 de ani, în 1923,

selecţionata de fotbal a României a susţinut cel de al. 5-lea jo c in te rn a ţio n a l d in ca rie ra sa. A d v e rsa ră ■ a fo s t ‘ p rim a reprezentativă a Poloniei, meciul co n stitu ind un fel de revanşă p e n tru "am ica lu l” desfăşu ra t aproape exact cu un an în urmă, la 3 septembrie 1933, la Cernăuţi. Revanşa, desfăşurată la Lemberg s-a încheiat cu egalul 1- 1. Iată e c h ip e le care au ev o lu a t: P O L O N IA : L oth I I - F r itz , G in tc r - S n e jd e r, C ik o rsk y , S y n o w iec - B a tsch , M u lle r , K u c h a r , S p eriin g , G a rb ien i. R O M Â N IA : R i t te r ( ta tă l internaţionalului de m ai t îrz iu ,. R itte r losif) - B artha, d r. H irsch - L e i tn e r , T o th , J a k o b i - T ăn zer, S trock II, Guga (de la ”U ” Cluj), M atek, SzilâgyL După ce gazdele au condus din min. 35 cu 1-0, prin golul lui K uchar, p este tre i m inute oaspeţii au e g a la t p rin golul c lu jeanu lu i G uga. Menţionăm că următoarea în t î ln ir e d in tre c e le două selecţionate a avut loc la 19 iunie 1927, meciul lor de la Bucureşti term inîndu-se tot nedecis, dar de data aceasta cu scorul de... 3-3!

L A S Z L O Fr.

A d ria n V o inea ş i Ir in a S p îrle a s -a u c a lif ic a t în tu ru l 2 a l tu rn e u lu i de te n is de la F lu s h in g M e a d o w

Tenismenul român Adrian Voinea l-a învins pe italianul Andrea Gaudenzi, fumizînd una dintre primele surprize din primul tur al turneului de tenis US Open.

La scorul de 6 -4 ,3 -6 ,6 -2 , 2-0 pentru Voinea, italianul a abandonat partida din cauza unor probleme medicale.

Irina Spîrlea, cap de serie numărul 9, a întrecut-o în două seturi pe rusoaica Elena Lihovţeva, 7-6 (7/0), 6-4.

Dinu Pescariu a fost întrecut de olandezul Jan Siemerink cu 4-6, 3-6, 0-6. în schimb, Ruxandra Dragom ir s -a înc linat în faţa japonezei Ay Sugiyama, cap de serie numărul 16, cu 1-6, 2-6.

Divizia D de fotbal - 4

Şase victorii ale gazdelor• M e ta lu rg is tu l - D ro m ex

3-0. E chilibrul de la începutul partidei s-a ru p t de u rgen ţă , scorni devenind 2-0 prin golurile marcate (15 şi 19), d upă pauză to t Coşiu (48) a fixat p e tabela de marcaj 3-0. L a ju n io ri 3-2 pentra D rom ex.

• A T L S e le n a D e j - S in terom 1-0. V ictorie chinuită, a dejenilor, la lim ită, p rin golul m arcat de M în za t (23 d in 11 metri). De reţinut faza dirr finalul prim ei reprize c înd c lu jeanu l Ciucaş, scăpat singur spre poartă a fo s t f a u l ta t g r o s o la n d e dejeanul Filimon, arbitrai, firesc; a pus m ina p e cartonaşu l roşu num ai că în m om entul im ediat următor cartonaşul i-a fost smuls d in m înă şi a ru n ca t M om ente d e c o n fu z ie ş i g î lc e a v â , c a rto n aşu l e s te re c u p e ra t şi Filim on... e lim in a t L a ju n io ri z d ro b ito ru l- 14-1 p e n tru Sinterom.

> C lu jan a - A pollo G h e rla4 -0 . S u p e r io r i ta te n e tă a " p ie la r ilo r” c u e v id e n ţie re a d e o s e b ită a d o i d in tr e e i: S o p o ia n şi T u rc e i, f ie c a re înscriind cîte două goluri, primul în repriza în tîi (16 şi 25), al doilea după pauză (52 ş i 83). L a ju n io r i d o a r 1 -0 p e n tru "pielari” .

• A S A E le c t r o c e r a m ic a T u r d a - C F R I I C lu j 3 -1 .P a rtid ă e c h ilib ra tă în p rim a repriză cînd gazdele au m arcat u n singur go l p rin M ocan (30). D upă pau ză a lte două goluri înscrise d e G uţiu (51 şi 75), apoi... relaxare. Feroviarii clujeni au înscris go lu l de onoare prin Z ovany (83). L a ju n io r i 4-1 pentru gazde.

• T u r d e a n a C a s iro m - V lăd easa H u ed in 11-0, Chiar din debutul partidei, practic în teren a existat o singurâ echipă. A u fost suficiente 10 m inute de ta to n a re d u p ă c a re a u rm at "începutul... sfirşitului” pentra m odesta form aţie d in Huedin. G o lu r i le tu rd e n i lo r a u fost m a rc a te în o r d in e de : C . M oldovan ( 11), K oszas (16), B ean ( 1 8 ,3 0 şi 55), Turcu (50 şi 80), B ozdog (58), R om an (67) ş i K a l la i (71 ş i 8 4 ) . S co r dezastru şi la juniori: 9-0 pentra gazde. '

• A SA V ic to ria Som eşeni - C h im ia T u r d a 3 -0 . P a rtid ă cîştigatâ de "m ilitari” la... ”masa verde” (tu rden ii neprezen tîn - du-se la fluierul arbitrului). 3-0 neprezentare şi la jun iori.

• C im en tu l T u rd a - M ineru l O cna Dej 0-0. .

• M in eru l I a ra a s t a t

Clasam ente

SENIORI1. Turdeana 4 3 0 1 3â-3 92. Clujana 3 3 0 0 10-1 93. Metalurgistul 1 3 0 0 9-2 94. Minerul Iara 3 3 0 0 S-O 9

- 5. ASA Victoria 4 3 0 1 9-4 96. ASA H edro . 4 3 0 1 10-9 97. Min. 0. Dej I 2 2 0 4-1 8& AH Selena 3 2 1 0 4-1 79.Sinteroni 4 1 1 2 4-5 4

.10. Cimentul 4 1 1 2 4-6 411. Dromex 4 1 0 3 4-8 3l i Apollo 4 0 1 3 1-9 113. CFR D 4 0 0 4 2-11 014. Vlădeasa 4 0 0 4 2-17 015. Chimia 4 0 0 4 9-23 0

JUNIORI1. Turdeana 4 4 0 0 28-6 122.Cunental 4 3 1 0 8-1 10

3. Clujana 3 3 0 0 29-1 94. ASA Electroe. 4 3 0 I 26-3 95. Sinterom 4 2 2 0 24-2 86. Min. 0. Dej 4 2 1 1 16-4 77. CFR II 4 2 0 2 24-1168. Dromei 4 2 0 2 9-10 69. Hin. Iara 3 2 0 1 4-10 610. Apollo 4 1 0 3 12-19311. Metalurgistul 3 1 0 2 7-15 312. ASA Victoria 4 1 0 3 9-25 313. Vlădeasa 4 0 0 4 1-29 014. Chimia 1 0 0 4 4-33 015. ATL Selena 3 0 0 3 4-38 0

E ta p a v i i to a r e (v in e r i , 4se p te m b rie ) : D rom ex - A T L S e le n a , S in te ro m - C lu ja n a , A po llo - M ineru l Iara, C F R II - T u rd ean a , V lădeasa - C him ia, C im e n tu l - A S A V ic to r ia , M in eru l O . D ej - M etalurgistul. A S A E lectroceram ica stă.

Tudor FERARU

CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL - 2R e z u l ta te le î n r e g i s t r a t e : 7 -Cairea Jucu 2 LO 1 4-4 3 "

C a rb o ch im - L u n a de Sus 12- 8. Napopan Pata 2 1 0 1 6-7 31 , N a p o p a n P a ta - A r ie şu l 9. SănătateaQ m p ia T u rz i i 5-2, în f r ă ţ i re a 10. ÎnfrăţireaL iv a d a - E R S C U G 0 - 1 , II. SinteromU n ire a F lo re ş ti - U n irea J u c u 12. Motor ISA3-1 , C F R D ej - S in terom F ra ta 6-2 şi S ă n ă ta te a - M o to r IR A4-0. P r o d lu r a j Ic lo d a s ta t.

C la sam e n t1. CFR Dej 2 2 0 0 8-2 62. ERS CUG 2 2 0 0 6-1 63. Unirea Fioreş. 2 2 0 0 6-2 64. Carhochio 2 1 0 1 14-7 35. PradfBraj 1 1 0 0 6-1 36- Arieşul 2 1 ® 1 g_7 3

2 1 0 1 5 - 6 3 2 0 0 2 1-4 02 0 0 2 3-8 02 0 0 2 0-7 0

13. AMntnl 1 0 0 11-12 0E t a p a v i i t o a r e ( j o i , 3

s e p t e m b r i e ) : A v în tu l -N A PO P A N , Arieşul - înfrăţirea, E R S C U G - U nirea F loreşti, U n i r e a ' J u c u - C F R D e j , S in te ro m - S ănătatea , M oto r IR A - Prodfuraj. Carbochim stă.

Tudor FERARU

1 2 ) miercuri, 2 septembrie 1998 ECONOMIAP p L IT T C IE N T T T tm V T Â N T NTT S F IJ T T Â Î N O G L IN D Ă

O ^ A C A S - ^ R L //T A , ar constata cauzele accentuării crizei economice

d e O l u l j

S ilv iu B ru can , “ p ro feso r” -şi p o lito log , c a re se pare că Ii s fă tu ie ş te p e E m il C onstan tinescu , pe R adu V asile şi în m o d special p e lideru l P D , P e tre R om an, al cărui “ purtă to r de cuvînt” a fost în partea finală a /“ră zb o iu lu i” îm potriva lu i C io rb ea o d ă frecvent în străchini. D u p ă ce liderii P D şi-au văzu t cîteva d in v ise îm p lin ite - înlăturarea lu i C io rbea şi p rinderea u n o r p o stu ri cheie în G u v ern u l V asile - d-1 B rucan îi d ă c u o sanale le , că în şfrrşit R om ân ia are u n g uvern d e d reap ta - d reapta fiin d singura o rien tare p o litică cap ab ilă sa scoată ţa ra d in criză. N u ştiu c ît s în t m ai d e dreapta anon im ul M u reşan de la R efo rm ă, d e c ît predecesoru l său , cunoscu tu l analist econom ic, re la tiv obiectiv, llie Şerbâneşcu, sau Sorin D im itriu d ecît lonescu, d e la P rivatizare, sau D ăianu d e c ît C ium ara, de la F inan ţe . F acem precizarea că Şerbâneşcu, lonescu şi D ăianu au ajuns în G uvernul C io rb ea la propunerea p reşed in te lu i C onstantinescu. P rim ii do i nu au m ai “în căp u t” în Guvernul Vasile.

P ro b le m a d e fo n d d e c a re 'd e p in d e ie ş ire a R om âniei d in p ro fu n d a criză econom ică în c are se află nu este d e o rd in doctrinar; criza îşi a re cauza în neaplicarea ştiin ţe i econom ice şi p rom ovarea d e politici d ile tan tiste , ap licate de diletanţi.

G uvem de d reap ta sau guvern de stînga - nu asta-i p roblem a ţârii. D acâ avem în P arlam ent şi în Guvem oam eni cu m inţi luminate, care pun pe prim plan interesele ţârii, n u contează, neapărat - sau cel puţin în prezent - cum se defineşte partidul din care face parte , sub a sp ec t doctrinar. M inuscu lu l partid al dom nului V osganian , care a a juns în Parlam ent sub um brela C D R , lansează idei, soluţii, program e, < cel m ai nou fiind constitu irea unui po l a l d reptei, pentru sa lvarea n a ţie i. în plan eco n o m ic acest program nu sc deosebeşte aproape c u n im ic d e programele partidelor care se autointitulează social- democrate. D ar pentru d-1 Brucan, G uvernu l R adu Vasilc este p rim ul guvern de dreapta, d in perioada

postdecem bristâ, salvatorul ţârii. Nu ştiu cît este m ai de dreapta G uvernul Vasile decît Guvernul Ciorbea cu miniştrii social-democraţi în conducerea u n o r sectoare econom ice şi la Ministerul M uncii şi Protecţiei Sociale. Cînd a fost întrebat, zilele trecute, Ion Diaconescu, dacă PNŢCD este partid de dreapta sau de centru - dreapta, venerabilul ţărănist, nu a răspuns, practic la întrebare. Cred că nici R adu V asilc, prem ier şi secretar general al PNŢCD nu aT pu tea răspunde pentru că, doctrinar, există m are confuzie în eşichierul politic, d e la extrema dreaptă la extrema stingă, trecînd prin tr-un centru pe care c e le m ai m u lte fo rm a ţiu n i î l revend ică . L a constituire, partidele d in R om ânia nu au pornit de la doctrine, ci de la interese. N u a primat crezul politic, ci interesul de m om ent, a profitului pentru perioada urm ătoare.

C u toate profeţiile pozitive a le Iui Silviu Brucan, guvernul V asile nu are forţa de a scoate ţara dm criză, de a accelera reform a. P rea puţin s-a realizat d in ceea ce şi-a p ropus în program ul de guvernare, a p ro b a t d e P a r la m e n t. P re m ie ru l sp u n ea la învestitură câ dacă în şase luni nu apar sem nale pozitive de redresare econom ică, Rom ânia pierde orice şansă de p rogres p en tru o lungă perioadă de tim p. Ulm Spineanu, lider al PN ŢCD , fost m inistru a l Reformei, spunea zilele trecute că, dacă guvernul n u mişcă ceva înspre bine, peste două luni economia se prăbuşeşte.- In cinci luni d e guvernare, R adu Vasile a dovedit

câ nu este aşa cum ne-a dat d e înţeles că va fi cînd va ajunge prim -m inistru. L -am caracterizat într-un a lt articol, de aceea nu insist. M i-am spus părerea şi despre unii m iniştri. C um să m eargă ţara bine, cu a tîta iresponsabilitate po litică d in partea liderilor form aţiunilor aflate Ia putere, c înd astăzi renunţi Ia G avrilescu, dc Ia A gricu ltu ră şi din motive h ilare ţărăniştii îl propun d in nou pe acelaşi incom petent ca m inistru în G uvernu l V asile? Sau cînd liberalii

au renunţat la serviciile lui Stănescu, de la T ineret şi Sport, care n-a făcut nim ic, decît a „voiajat peste hotare trei sferturi din tim pul în care a fost m em bru . al guvernului, pentm ca să fie nom inalizat ca secretar de stat, membru al guvernului, pen tru M inisterul Apărării? Iresponsabilitate incalificabilă din partea conducerii PNL: de la Sport, unde n -a făcut nim ic, îl treci la Apărare. N oroc câ cei d in com isiile parlam entare care l-au audiat s-au convins c ît d e nepriceput este.

Pericolul ca econom ia să se prăbuşească într-un tim p relativ scurt există, şi num ai printr-o m inune ea n u a avut loc pînă acum . N u e vorba de influenţe ale crizelor din A sia de Sud-Est sau d in Rusia, ci de neputinţa guvernanţilor de a conduce ţara. Poate to t am eninţa Ciorbea cu ieşirea ţărăniştilor d in g u v e rn ; a m ai fa cu t-o d e <c îte v a ori ş i Io n D iaconescu. După ce ţara a fost îm pinsă şi m ai m ult spre marginea prăpastiei, ieşirea de la guvernare nu înseam nă doar laşitate d in p artea partidului, ci im plicit recunoaşterea incapacităţii oam enilor săi aflaţi în posturi d e decizie de a conduce. PD -ul îş i face jocurile şi nu luptă pe brînci pentru prosperitatea naţiunii române, deoarece, zic eu, sîn t îm piedicaţi

. de ţărănişti.A m m ai spus-o şi cu alte ocazii: o coaliţie

guvernam entală d in care fac parte PN ŢCD şi PD , este nefuncţionalâ. O ştiu b ine liderii celor două partide. Se pare că şi C om eliu C oposu, ar fi zis, pe patul de m oarte, că PN ŢC D poate să se alieze cu oricine, num ai cu PD nu.

D acă economia se prăbuşeşte în următoarele luni, to tu l este pierdut pentru o lungă perioadă de tim p, ch iar în condiţiile unor alegeri anticipate, care a r aduce la guvernare alte forţe politice. Clasa politică rom ânească este p lină de lichele care se propun recip roc pentm dregătorii. P în ă nu scăpăm de ele, ţara nu va m erge spre bine.

l o n G O I A

MinisterulFinanţelor va lansa o nouăemisiune detitluri de stat

adresatăpopulaţiei

M inisterul F inan ţe lo r va lansa jo i, 10 sep tem brie, o nouă em isiune d e titlu ri dc stat adresată popu laţiei, în valoare de m in im um 75 dc m iliarde lei şi cu o dobîndă dc 45% pe an .T itlu rile dc stat sînt num ite certificate de d e p o z i t c u d o b în d ă a le s ta tu lu i Scadenţa la această em isiune este la 182 de zile, respectiv la 11 m artie 1999. C ertificatele de d ep o z it cu dobîndă ale s ta tu lu i se pun în v în z a r e *în fo rm ă d e m a te r i a l i z a tă , p r in s u b s c r ip ţ ie p u b l ic ă . C ertificatele d e d e p o z it sc adresează num ai persoanelor fizice rezidente în R om ânia. C um părarea , p la ta dob înzii ş i r ă s c u m p ă r a r e acertifica te lo r se e fectuează prin sucursa lele, filia le le şi agen ţiile au toriza te d e C asa d e . E c o n o m ii şi C o n s e m n a ţ iu n i , c a re a c ţio n e a z ă în c a l i ta te de a g e n t a l s t a tu l u i , de înregistrare, p la tă şi transfer. D o b în d ă s e p lă te ş te deţinătorilor de certificate de depozit, la d a ta scaden ţei. C ertifica te le d e d e p o z it cu dob îndă, se v în d în reg im nom inal şi „ la p u rtă to r” .

în c a z u l ce rtif ic a te lo r de depozit v îndute în reg im “ la p u r t ă to r ” , c a l i t a te a de p roprie tar a l titlu rilo r este recunoscută p rezen ta to ru lu i c h i t a n ţe i e l i b e r a t e de unitatea C EC .

S e n a tu l a a d o p ta t L eg ea p riv in d reg im u l c o n c e s iu n ilo r

R eţelele d e transport ş i distribuţie de en erg ie e lectrică ş i term ică, reţelele de tran sp o rt p rin co n d u cte şi distribuţie a p e tro lu lu i şi g a z e lo r co m b u s tib ile , p re cu m şi d is tr ib u ţia sistem ulu i d e d istribu ţie a apei po tab ile vor pu tea fi concesionate , a h o tărît, m arţi, Senatul, carc a adop ta t L eg ea privind reg im ul concesiunilor.

C o n fo rm leg ii, po t fi concesionate tra n sp o r tu r ile p u b lic e , a u to s trăz ile , p o d u r i le , in f r a s t r u c tu r i l e r u t ie r e , feroviare, portuare şi aeroportuare civile, c o n s tru c ţia d e h id ro ce n tra le n o i şi exp loa tarea acesto ra, inclusiv a celor a fla te în conservare , serviciile poştale şi sp ec tru l d e frecv en ţă şi re ţe le de t r a n s p o r t ş i d i s t r ib u ţ i e p e n tru telecom unicaţii. D e asemenea, vo r face o b i e c tu l c o n c e s iu n i i te r e n u r i le p ro p rie ta te pub lică , plajele, cheiurile , zonele libere, exploatarea zăcăm intelor m inerale şi a su rselo r termale, resursele natu ra le a le z o n ei econom ice’m aritim e şi a le p la tou lu i con tinen ta l, p recum şi unită ţile m edico-sanitare.

U n punct de controversă l-a constituit a lin ea tu l 4 a l artico lu lu i 2 din lege, p ro p u s d e C o m is iile Jurid ică şi de P rivatizare . C onfo rm acestui aliniat, nu p o t face ob iec tu l concesiunii bunurile , a c tiv ită ţile sau serv ic iile publice în p r iv in ţ a c ă r o r a n u e x is tă p ia ţă c o n c u r e n ţ i a lă s a u a u to r iz a ţ i i d e re g le m e n ta r e a le c ă ro r a v iz e s în t

ob liga to rii în ceea ce priveşte p reţurile sau tarife le practicate d e concesionari.

R e p r e z e n ta n ţi i c o a l i ţ ie iguvernam entale au resp ins sin tagm a “ p ia ţă co n cu ren ţia lă” , ca am b ig u ă , deo arece în m ulte d intre dom eniile ce po t fi supuse concesiunii nu există piaţă concurenţială reală.

A m endam entul celo r două com isii a fost susţinu t de opoziţie, p rin senatorul PD SR N icolae Vâcăroiu. Fostul p rim - m in is t r u a a f irm a t c ă t r a n s f e r u l m onopolu lu i de stat in m onopol p rivat t r e b u ie sâ se facă “ c u m ă su ri de s ig u r a n ţă ” , lu a te d e a g e n ţ i i le de reglementare.

D eşi senatorii d in partidele m em bre ale co aliţie i, alături d e p reşed in te le Senatulu i, Petre R om an, au so licitat r e s p in g e r e a s in ta g m e i “ p ia ţă concurenţială” , am endam entul a fost a d o p ta t d e Senat, c u 60 d e v o tu ri “pentru” , 56 “împotrivă” şi 10 abţineri. A lătu ri de senatorii PD SR , PU N R ş i P R M a u v o ta t în fa v o a re a am en d am en tu lu i şi 14 sena to ri d in PNŢCD.

S e c re ta ru l de s ta t în M in is te ru l R eform ei, Adrian C iocănea, p rezent la ' d e z b a te r i , a e x p lic a t a g e n ţ ie i M E D IA FA X , că, deşi term enul “p iaţă concuren ţia lă” este am biguu, fo rm a finală a Legii concesiunilor este, de fapt, “un c îş tig ” . C iocănea a spus că în aproape toate dom eniile în care se v o r

face concesiuni există sau vor 11 create autorităţi de reg lem en tare , existenţa co n cu ren ţe i n e m a if l in d o co n d iţie necesară pentra realizarea concesionării.

“Important este că nu au fost eliminate de la concesionare categoriile importante ' de bunuri, servicii sau activităţi’ , a spus Ciocănea.

Senatul a m ai ho tărît ca Guvernul, consiliile judeţene sau locale pot aproba, prin hotărîre, concesionarea altor bunuri aparţinînd proprietăţii private a statului, care n u s în t m e n ţio n a te în L eg ea concesiunii.

C onform acestei legi, concesiunea este un contract prin care o colectivitate publică, num ită “concedent” , transmite u n e i a lte p e r s o a n e d e n u m ită “concesionar” , dreptu l şi obligaţia de a exploata, pe cheltu ia la şi pe riscul său, pentra o perioadă de cel m ult 50 de ani, un bun sau un serviciu public. Legea mai prevede că poate fi concesionar orice persoană fizică sau juridică de drept privat, rom ână sau străină.

Ca urm are a faptului că Senatul a adoptat o form ă d iferită de C am era

. Deputaţilor, legea va fi supusă m edierii între cele două cam ere legislative.

S e n a tu l a în c e p u t , în p re z e n t, dezbaterea la Legea privind proprietatea publică şi privată a statului, ultim ul proiect legislativ a fla t p e ordinea de zi

. a ultimei zile de sesiune extraordinară a - acestei cam ere.

TÎRGUL GENERAL DE BUNURI DE CONSUM "SAMUS-EXPO " '9 8 LA DEJ• prima ediţie începe astăzi

A stăz i, 2 sep tem brie , ora 11, la Sala S p o r tu r i lo r d in D e j v a a v e a lo c in au g u ra rea p rim e i ediţii a “f i rg u lu i g e n e r a l d e b u n u r i d e c o n su m " S A M U S -E X P O ” '9 8 în p re z e n ţa p refectu lu i jude ţu lu i Cluj, dl A lexandru Fărcaş, preşedintelui Camerei de Com erţ C lu j, d l M ircea C ostin , preşedin tele C .C .I.A . C luj, a a lto r persoane oficiale .

O rg a n iz a t d e C am era d e C o m erţ

p e n tru In d u str ie şi A g r ic u ltu ră şi P rim ări^ D ej, tîrgul se bucură d e larga p a r t i c ip a r e a n u m e ro a s e f irm e producătoare de bunuri de consum d in ju d e ţu l nostru a lă tu ri de soc ie tă ţile c o m e rc ia le d e je n e : S O M E Ş S A , C E S O M SA , R E F R A B A Z S A , R O M C O N S SA etc. Fabrica de m obilă SA M U S M nu participă cu u n stand propriu , dar este firm a prin bunăvoinţa

căreia s-a pus la dispoziţia participanţilor mobilierul necesar expunerii mărfurilor.

T îrg u l v a f i d e s c h is p în ă în 6 septem brie, perioadă ce coincide cu desfăşu rarea F e s t iv a lu lu i fo lc lo ric SAMUS şi constituie u n "intermezzo" fericit pentra cei care doresc să cunoască cîte ceva despre posibilităţile economice ale oraşului Dej.

M .V A ID A

Agricultura în Uniunea

Europeană (III)

O modificare decisivă

în 1991 este decisă o nouă reformă n u m ită M c Shary, conform căreia s in g u ra o p ţiu n e v ia b i lă oferită agriculturii comunitare pe termen lung re z id ă în tr-o p o lit ic ă d e preţuri c o m p e titiv e . S co p u l n o ii politici ag rico le este să a sig u re corelarea o ferte i cu cererea, fără a afecta viaţa ferm ierilor din m ediul rural. Urmau să se Schimbe num ai instrumentele financiare. Orice scădere a preţurilor trebu ia acoperită printr-un sistem de com pensări directe.

în iunie 1992 a fost adoptată oficial re fo rm a cea m ai rad icală pe care agricultura europeană a cunoscut-o în ce i treizeci de ani care s-au scurs de Ia instituirea politicii agrare comune. A ceasta reprezintă piatra unghiulară a unei strategii vizînd plasarea PAC în cen tru l strategiei de dezvoltare. Iată ob iec tiv e le e sen ţia le a le acesteia: m en ţin e rea C o m unită ţii în rîndul p roducătorilo r şi exportatorilor de p ro d u s e a g r ic o le p r in creşterea com petitivităţii agricultorilor săi, atît pe pieţele interne, cît şi p e pieţele externe; reducerea producţiei la nivelul c e r e r i i m an iifesta te de piaţă; c o n c e n tra re a a ju to r u lu i pentru susţinerea veniturilor celor ce au cea m ai m are nevoie de sprijin; încurajarea ag ricu lto rilo r să n u -ş i abandoneze te re n u rile ; p ro te ja rea m ediului şi dezvoltarea potenţialului natural al satelor.

R eform a amintită, ch iar dacâ este radicală, nu încetează să se sprijine pe p rincip iile fundam entale ale pieţei agricole comune. Ea dă agricultorilor asigurarea că UE n u şi-a schimbat angajamentul său fundamental în ceea ce îi priveşte. C hiar dacă preţurile au scăzu t, preferinţa com unitară este respectată. Piaţa unică a produselor agricole şi aplicarea preţurilor unificate p e to t te rito riu l U n iu n ii au fost m enţinute. Ca şi în .cazu l susţinerii preţurilor, costul ajutoarelor directe p lătite agricultorilor sînt plătite din bugetul comunitar. Datorită faptului că acordu l din 1992 integrează aceste a ju to a re în categoria cheltuielilor obligatorii, cărora U niunea trebuie să le facă faţă cu prioritate absolută, agricultorii sînt protejaţi contra riscului r e d u c e r i i e v e n tu a le a nivelului com pensaţiilor în viitor.

N a tu ra re fo rm e i a re darul să sch im b e m odul d e funcţionare a sistem ului de susţinere a agriculturii- Pen tru prim a oară, reform a prevede n ivelu ri diferite de compensare în d iferite regiuni ale Uniunii avînd ca

' b a ză de calcul sta tisticile privind producţia şi randamentul. M ai mult, su m a v a depinde d e num ărul dc h ec tare cultivate şi de localizarea acestora. Ajutorul acordat crescătorilor de bovine va depinde de mărimea şeptelu lu i şi de m etoda adoptată de creştere.

Reform a va permite şi o stabilizare â producţiei la un n ivel mai apropii de consum ul comunitar.

Reform a PAC, adoptată în 1992, nurezolvă toate problemele agricole ale U n iun ii Europene. Piaţa mondială u rm ează să-şi spună în continuare C uvîn tu l. D ar R om ânia va avea, cîndva, de spus un cuvînt în acest angrenaj complex? n

(Va urma)Ion BUS

;i’5

iS? TfS

lt

,£tinatarr.irjms tî,i

u i

3U

?.l

\,~t

o

f c ra

r -N

J

i ' - î l !TO

fi3

TUuŞUAJu rVESz*ZlMTotTotTO*

-0 ^ A R U I .

H f i ^ J _________BURSE-FINANŢE-BĂMCl miercuri, 2 septembrie 1998 (13

l

S U R S A D E V A L O R I B U C U R E Ş T I

1 s e p t e m b r i e 1 9 9 8

Denumire societate VN Var Cump. Vlnz. Dese. Inch.

Categoria I (17 socletatl)

Categoria a ll-a (93 soc letatl)AEM TIMIŞOARA''

Jl

'M&ti

St

teaU“#

a

AEROSTAR BACAUAEROTEH BUCUREŞTIALBAPAM ALBA IULIA.ALIMENTARA CLUJ-NAPOCAAMCO OTOPENI -AfrEP AMERICAN PACKAGING TECUCIALONIL SLOBOZIAAMYLON SIBIUVAE • APCAROM BUZĂUAPSA BAIA MAREARMATURACLUJ-NAPOCAARTROMSLATINAASTRA VAGOANE ARADAURORA TG .FRUMOS IAŞIBANCA ALBI NA BUCUREŞTIBANCA TRANSILVANIACLUJBERCENI BUCUREŞTI *BERMAS SUCEAVACQMPJOTELERA KTERCONTIKEffTAl.CARBID-FOX TARNAVENICARBOC HIM C LUJ-NAPOC A

CIORAPI TIMIŞOARACIPROM PLOIEŞTICOMELF BISTRITACONDOR DEVA

DOROBANŢUL PLOIEŞTI

4sT

CARMCTAFLAST CEVACARNEARAD0AS1RDMTURDACERCON ARIESULCAIVF1A-TICHIMDPAR BUC URESTI

COMB. DE OTELURI SPEC. TARGO

ELECTROCERAMICA TURDAEMA PIATRA NEAMŢCOMP. ENERGOPETROLCAUERMAT PLOIEŞTIEUROFINANCES TAFSGOVISTFAUR BUCUREŞTIFELEACUICLUJ-NAPOCAFORAJ SONDE PLOIEŞTIFORAJ SONDECRAIOVAFORTUNA BUCUREŞTIGRIMEXTG.JIUHIDROJET BREAZAHITROM VASLUI

jf Iindagraraarad

IAI.F.O. ZALAUIMPACT BUCUREŞTIIMSAT BUC URESTI

INDUSTRIASARMBCAMP1ATINTERNATIONAL SINAIAM. P. IRIS BARLADMEFIN SINAIA

r

MOBILAALFAORADEA '|M3BIS SEBEŞ

jVOLDOMOBILA IAŞIjMOPANTG. MUREŞ|M3PAPJVRAMNICU VALC EA(morărit panificatiegala(NAVUOMAR BUCUREŞTIjNAMOL OLTENIŢA|NEFTUNCAMP1NA.[NETEX BISTRITA[MCOLINAIASI[PECO ARAD[PETROLSUB SUPLAC U DE BA[PETROS PLOIEŞTI[PRODPLAST BUCUREŞTI[PRODIANALCO C LUJ-NAPOC.[PROMETBBJLEAN[RAFO ONEŞTI|ROBINETE INDUSTRIALE BAC

JŞANEVITARADISANTIERUL naval orşova[ŞANTIERUL naval tulcea|semanatoarea ax: urest[SICOMEDBUC URESTI[SIDERTRANS calarasiISILCOTUB ZALAU

J jSINTEROMCLUJ-NAPOCAISINTEZA ORADEA[SIFtETUL PAŞCANI

JSOMESDEJJSTRATUSMDBBLAJJTOMIRS IAŞIJ turismtransilvaniacluj

U.C.M. RESITAuamtoradea(ETEL PLOIEŞTIV3SI3HS0ARAOrarul buzău

■ .ZIMIUBZIMNICFA^ Total categoria a ll-a

25000250002500010001000

250001000'10001000100010001000

2500025000250001000010001000100010001000

25000250002500010001000

2500010001000

2500025000250003000

250001000

25000250001000

250001000

250001000

2500025000250002500025000100010001000

25Q0010001000

250001000

250001000100010001000

250001000

250001000

2500010001000

25000250001000

2500025000250001000025000250002500010001000

25000250001000

29134250001000

2500025000250001000

25000250001000

25000

-11

2010040505600860

129010000

-10-10

-21

-21

-22

-11

-22

19•11

-11•24

11

254155400340272910

21004050

17500160002500780

1020960410

980075501460158330

10800540470

18002600160016807100910

12400

13502750500

4350

6300285026006000430036006000150

21501320950

3200220,

3300160

1510520940

8200224

2300520

1800

11507550

'15000750

2100600043501850

210021501200256

81004350256

410001500142

180079503700381

70006800

2100044Q066001050:1390

14000;

174

390350

110023004850

240QQ165002700800

1100

4201000085002000

167350

11900580490

2400375018001640

10800990

13000700015004350590

5700475

6900325032506500500039506400

1592500145011904700266

3500179

1630530990

12000235

3500570

2350

12508000

17000840

650047502300

12000350026001220270

95005850281

455001700195

81003950400

7100

4836200

5006800

2000038005450940

140012000

170

330272

. 86020504100

16200

7701020970401

98507550

160330

11000540470

1550

191017007100900

12200

14502850

6000400

62002800

60004300

6000150

1400910

2503300145

1450520

10008200223

5302350

12008000

15000740

205060004200

280021501200260

260

1500160

180079503650430

70006750390

6100

2010040505500970

129012000

157

340310910

21004000

16500

7601020980409

98007550

160330

11500550490

1600

190017107100910

12500

15002850

4450385

62002850

60004300

6000•159

1300950

2653300

1S01600520940

8200224

5302350

12508000

15000750

205060004500

280021501200260

256

1500150

200079503650380

70006750490

6100

Total categoria 11 II

,T0TA1. GENERAL

Nr.tiz

'^SjiLRO SLATINA 25000 -3 36400 36900 37000 36400 34^SfltolOTCEIASI 1000 -6 1410 1500 1580 1410 47-^sspiRiinc găieşti 1000 -1 1700 1710 1670 1710 40jr iS r automobile dacia piteşti 1000 -2 405 410 407 405 135«5MZ0MURES tg.mures 1000 0 420 439

NAVROMGALAT1 25000 -1 5050 5250 5000 5200 61IRĂWCOMPASIHU 1000 -8 760 790 770 760 15D jELCOND ZALAU 1000 -12 770 890 700 770 5r l--- U bîtroaparataj bucuri 1000 -1 970 990 990 970 131----OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 -5 690 710 700 700 42ffgN OLTCHIM RM.VALC EA 1000 -6 640 650 670 650 50<î~ OTEUNOX TARGOVISTE 25000 -14 3900 4500 4000 4000 4Ţ$r POLICOLOR BUC URESTI 1000 -6 3300 3350 3450 3300 53S ~ RULMENTUL BRAŞOV 1000 -2 273 301 284 300 16 .JiET şantierul NAVALCONSTAA 25000 1 3050 3400 3000 3050 6

SOFERTBACAU 1000 13 145 175 169 170 5.SrTI TERAPIACLUJ-NAPOCA 1000 -1 8200 8350 8350 _ 8250 30

45 2 0 543 2

22 2 0

- 4 15 1

185022

. 0 ~

214 0 1 1 0

127 0

208

313

184

20140

122

6 2 1_ 8 1_ 3_ 11_ 0 . 0 1 1_

2105

0 0

12

23

6971,293

1,253

Piaţa mobiliară RASDAQ - 1.09.1998Simbol Socielalc comercială

(Cod fiscal)

Nr.

tranzacjii

Nr.

acţiuni

Pre] minim

- (lei) • ’

P re | maxim

• (le i)

Preţ închidere

(te ii

' Valoare

nominală V ar %

ARMD ARMEDICA -MS (1200929) 93 337,869 2,000 2,200 2,200 1,000 5.82

riMA TITAN MAŞINI GRELE - BU (335928) 7 17,332 30,000 30,400 30.000 25,000 -0.47

ROMC ROMCIFIS32314) 8 220,006 1.800 2,000 2,000 1,000 -0.02

WPT IAPIT-DIVERTIS-BU (1569030) 4 154,600 900 2,700 - 2,700 1,000 -1.17

MRCV MERCUR BARLAD -V S (2808216) ■- 1 8,150 36,600 36,600 36.600 25,000 0.00

CHEX CHIMFOREX PLEASA-PH (1300600) 2 11,500 25.500 25,500 25,500 25,000 •

RDCE ROMCARBON-BZ (1158050) - 6 39,601 - 6,500 7,200 6,900 25,000 # -

TIJRBOC TURBOMECANICA BUCUREŞTI (3156315) 10 6,551 • 35,000 36,000 35,000 25,000 -3.67

riTA TITAN (744) 3 35,507 . . 5,800 6,000 6,000 - 1,000 1.78

SANE SANEX-CJ [1990281 10 152,587 1,300 1,400 1300 1,000 -5,49

ROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU (328750) 25 3,926 48,000 53,000 51.000 25,000 1.22

METR NECTAR-15(1997400) 14 219,338 810 900 820 - 1,000 7.48

MESB' METECOM-SM (6408671 5 108,420 1.600 1,750 1,600 1,000 884

ULPA ULPIAREGHIN-MS (1234778) 7 64.554 2,800 2,800 2300 1,000 4.79

BOTX BONINTEX-BT (616842) 5 2,995 60,000 60,000 60,000 25,000 287.10

RLMP TIMKEN-ROMANIA-FH (3196778) 7 5,463 24,500 24,500 24,500 25,000 0.00

STB STIROM BUCUREŞTI - BU (335589) 4 4,054 28,000 32.000 324)00 25.000 6.73

UDO ■ UDO BUCUREŞTI-BU (1573677) 7 76,298 1,300 1.400 1300 1,000 0.13

ALPO • ALPROM-OT (15417641 20 7,644 12,000 13,000 12,500 25,000 -1.51

LUJC LUJERUL COFETARII BUCUREŞTI (437677) 3 80,550 1.122 1,200 1.122 v 1.000 2.27

PEIE PELENDAVA-DJ (22929981 ■ 8 16,950 5,000 6,000 6,000 25,000 •

VITB VICTORIA BUCUREŞTI BU (438192) • 9 410,134 180 250 180 1,000 a

AURP AURORA-BT (6157071 11 40.190 1,600 2.400 2200 1.000 90 51

CMVX - COMVEX (1909360) 13 4,240 . 15.000 15.500 15500 25.000 1.32

VECI METALO-CHIMICE - CLUJ-NAPOCA (199087) 6 2,517 25,500 26.000 25,500 25,000 2.03

POBR POIANA BRAŞOV (1099108) 9 146,599 - 420 450 440 1.000 _ -4.18

COIS COMALIMENT BUCUREŞTI (1561923) 3 2,079 30,000 31,000 31,000 25,000 -11.42

CARE CAJRB- BV(11030551 10 3,105 17,000 22,000 , 17.000 25,000 13.22

PROF PRODALIMENT (2200021) . 5 52,359 1.000 1,100 1.000 ' 1,000

DUMV DUMBRAVA(734775) 4 424,386 130 130 130 1,000 0.00

CHQB CHIMCOMPLEX B0RZEST1 (960322! 4 7.744 7,100 7200 7200 25,000 0.02

PRBU PRACTIC BUCUREŞTI (2774512) 2 5,135 10,000 10,500 10.500 25,000 *BRLT BRAtACT (2268000) 1 156,462 340 340 340 1.000 0.00

BEGA BEGAPAM (1830452) 7 104,098 480 530 480 : 1.000 -8.89

COTM COMAT-GL(1633876I 3 2.511 20,500 23,000 20.500 25,000 *

PEIA PERLA COVASNEI-CVI558601K 3 121,447 420 450 420 1,000 -3.72

GRND GRANDEMAR (200947) 6 22,064 . 2200 2,350 2,350 1,000 -0.35

FAMZ , F A M -a (1625555) 5 3,618 14.000 14.500 14,000 25,000 0.20

CMUL COMSLFNULMENI (19242201 3 633,612 80 80 80 1,000 -11.11

VIAG VINALCOOL ARGEŞ (128620) 2 173,837 290 290 290| 1,000 -0.80

SNBB ŞANTIERUL NAVAL BRAILA (22445321 1 15,153 3.200 3.200 3200 25.000 -7.37

MORT MORĂRIT PANIFICAŢIE IALOMIŢA 12073661) 6 224,571 : 200 250 250 1,000 -15.49

TUFE TURISM FEUX BĂILE FELIX (10B526) 4 4.094 11,000 12,500 12,000 25,000 -14.60

ANCN AN-CON (2967734) 1 265,941 .170 170 170 1,000 -57.50

INLP INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI (1212478) 1 122,138 370 370 370 1,000 0.00

SNMN ŞANTIERUL NAVAL MAREA NEA3RA(1862B96) 7 2,701 16.500 16.500 16,500 25,000 3.13

GRIA GRUPUL IATSA(198820) 3 11,697 3,600 3,800 3.800 25,000 '

ALIN ALIMENTARA (2828426) 1 33,882 1,300 1,300 1,300 1,000 -7.14

DELF 0ELF1NC0M (2351539) 5 4,891 8.500 9,000 8,700 25,000 -0.04

PTRM PETROMOA(1860712) 13 7.216 5,900 6,200 6,100 25,000 -1.51

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 lun i 9 luni 12 luniBCR* , 12 33 39 40 41 42

BANCOREX* 12 37 39 40 41 42BRD* 10 37 39 40 41 42

10 - " 40 41 42 43BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 38 39 40 41 42Ion Ţiriac* 10 _ 37 40 42 43 45

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 35 - -

Transilvania 11 36 38 40 39 38Românească 12 35 36 37 36 36

CEC 10 36 39 41 40ALIANŢA 12 40 41 42 43 . 45Albina* 12 40 43 45 47 50B.I.R.* 11 39 40 39 39 47

Napoca** * .

14 43 46 - - - -14 41 43 44 45 46

- persoane juridice -,%Banca la vedere 1 lună 3 Tuni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 38 39 40 41 42BANCOREX 12 37 39 40 41 42

BRD* 10 37 39 40 41 42BA* 10 37 38 ~ 39 40 41

Banc Post* 10 34 35 36 - 38Ion Ţiriac* 10 37 40 42 43 45

BANKCOOP* 10 40 41 42 43 44Bucureşti 8 30 ' ; • .■

.Transilvania 11 32 33 34 32 30Românească 12 36 37 38 39 40

CEC 12 - " - - 35Albina 12 40 43 45 47 50B.I.R. 10 39 40 39 39 37

Napoca 14 34 38 39 40 41

* dobîndă se capitalizează ** cu plata dobînzif la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 01.09.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL In le i

S IIII.IN G AUSTRIA 727,00

DOLAR AUSTRALIA 5163,00

FRANC BELGIA 248,00

DOLAR CANADA 5746,00

FRANC ELVEŢIA 6226,00

MARCA GERMANA 5115,00

COROANA DANEMARCA 1344,00

PESETAS SPANIA 60,26

MARCA FINLANDEZA 1681,00

FRANC FRANŢA 1526,00U R A STERLINA 15008,00LIRA ITALIA 5,17YEN JAPONIA 64,94GULDEN OLANDA 4533,00COROANE NORVEGIA 1142,00ESCUDOS PORTUGHEZ 49,96COROANE SUEDIA 1113,00DOI,AR SUA 8927,00ECU 10088,00DST ( 11982,001 8 AUR (pret in lei) 79702,00

Cursuri la casele de schimb valutar::mi998

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

$ SUA 89 50 9120

D M 4 9 5 0 5030

^

14) miercuri, 2 septembrie 1 998 FEMEIA c 8 e C B u i j

PROIECT WORLD VTRTOT'J-a 55

- C în d a fo s t in i ţ i a t şi ce v izează p ro ie c tu l “ E d u c a ţ ie t im p u r ie ” a l O rg a n iz a ţie i W o r ld V ision?

- D in anu l 1991, O rganizaţia W orld V ision a in iţia t în L eag ăn u l de co p ii un p ro iec t de “ E ducaţie tim purie” ce a v izat şi v izează copiii instituţionalizaţi. S-a d em onstra t astfe l că, pentm copiii reziden ţi, pe lîn g ă în g rijire şi ocro tire este necesar şi u n p ro g ram de educaţie şi soc ia lizare . C u u n n u m ăr de 32 d e infirm iere, personal suplim entar faţă d e p e rso n a lu l a n g a ja t a l L ea g ăn u lu i, organizaţia W orld V ision a dem onstrat necesitatea u nu i personal cu o m inim ă pregătire în do m en iu .

- C o n c re t? '- O rg a n iz a ţ ia W o r ld V is io n a

recrutat pentru acest p roiect fete tinere, abso lven te a le C o leg iu lu i Pedagogic, curs postliceal, c u calificarea educator- puericu lto r, p recu m şi absolvente d e liceu care au fost in stru ite în cad ra i Leagănului de copii de către psihologul acestuia.

E chipa W orld V is io n a dem onstrat că un personal ca lific a t în ţelege şi

d i a l o g c u d - n a V I O R I C A D A V I D , c o o r d o n a t o r p r o i e c t

r ă s p u n d e n e v o i lo r c o p ilu lu i , o rgan iz în d u -ş i m ai eficient program ul în f a v o a r e a a c e s tu ia . C o n c re t , p r o g r a m u l a u rm ărit sâ sch im b e m en ta lita tea adulţilor faţă de copiii in stitu ţio n a liza ţi şi sâ dem onstreze câ a ceşti c o p ii trebu ie şi po t să trăiască în tr-o co m u n ita te , deci n u izolaţi^ cu p o rţile L eag ăn u lu i închise.

Ş -au a tra s voluntari în organizarea activ ităţilo r c u copiii rezidenţi. în acest sens sîn t d e rem arcat grupuriie de elevi d in d iferite licee ale m unicipiului Cluj- N a p o ca , în m o d deosebit de la L iceul “M ih a i E m inescu” .

- C in e s în t cei ca re v ă sp r i j in ă în r e a l iz a re a a ce s tu i p ro iec t?

- Ş tiu te fiin d greutăţile m ateriale, s- a a p e la t la bunăvoin ţa unor societăţi c o m e r c i a le p e n tru s u s ţ in e re a a c t i v i t ă ţ i l o r n o a s tre . R e m a rc ă m c o n trib u ţia R A T U C , ce ne-a o ferit un a u to b u z p e n tra deplasarea cop iilo r în d iferite z o n e a le oraşului, în acest m od f a c î n d u - l i - s e c u n o s c u tă v ia ţa c o m u n ită ţii. D e asem enea subliniem co n trib u ţia patiseriei “N essy”, care ne

susţine material în aniversarea zilelor d o naştere ale copiilor , d in Leagăn, p re cu m şi a a lto r u n ită ţi c a re -ş i am intesc, la sărbători, de aceşti copii.

B e n e fic ia rii a c e s tu i p ro ie c t al Organizaţiei W orld Vision sînt cei 230

■ de copii, ajunşi în Leagăn datorită unor problem e şi situaţii legate de şom aj, lipsa locuinţei, familii m onoparentale, m am e prea tinere, decesul părinţilor, abandon. Copiii internaţi sînt de 0t3 ani, dar în lipsa unui căm in-spital în judeţ, cei cu probleme psihomotorii sînt reţinuţi în Leagăn chiar dacă au vîrstă de 8-10 ani.

- C e consideraţi că a ţi re u ş it p înă în p rezen t p rin acest p ro iec t?

- Prin proiectul “Educaţie tim purie” colectivul W orld V ision a încercat să ajute infirmierele din Leagăn. Numărul de copii ce revin spre îngrijire unui adult a scăzut astfel de la 25 la 10, deci fiecare îngrijitor poate să acorde acum mai m ult tim p unui copil.

D in reuşitele p ro iec tu lu i p u tem am inti: organizarea program elor de socializare; schim barea m entalităţii

c o m u n ită ţ i i f a ţă d e c o p ii i in s t i tu ţ io n a l iz a ţ i ; s u s ţin e re a aparţinătorilor în tim pul vizitelor şi consilierea lor de către asistenţii sociali im plicaţi în d e ru la rea p ro iec tu lu i; întocm irea unei fişe a copilului ce oglindeşte dezvoltarea lui în tim p, fişă ce u rm e a z ă c o p ilu l c în d a c e s ta părăseşte Leagănul, plecînd în fam ilia lui naturală sau adoptivă ori în altă instituţie.

Considerăm că grupul World Vision, prin prezenţa sa în Leagăn, a contribuit şi contribuie la îm bunătăţirea v ieţii copiilor instituţionalizaţi şi aduce o licărire de b u c u rie şi speran ţă în sufletul lor. E i n u au nici o vină că s-au născut nedoriţi.

- î n c e e a c e v ă p r iv e ş te , c a educatoare p en sio n ară , cu 38 de an i în în v ă ţăm în t, ce în seam nă p e n tru dvs aceas tă m u n că , în L eagăn?

- V iaţa mea. P en tra m ine profesia â fost o pasiune, în adevăratul sens al cuvântului

M o n ic a T R IP O N

CĂRŢILE GOSPODINELOR

it** £ ?%

.» , a “ 7 * * ;

• D acă v-aţi p lic tisit d c m încârarile noastre tradiţionale şi vreţi sâ încercaţi şi altceva, librăriile vă pun la dispoziţie volum ul “Bucătăria franceză” (Editura Tehnică, 727 pag., 85.000 Ici), sem nat dc L iana Pârjol Sâvu lescu şi D cnisa P â r jo l S â v u le s c u . D in p a g i n i l e volum inoasei cărţi puteţi alege diferite fe l ur i d c m în c a rc d in b u c ă tă r ia franceză, al căre i ren u m e - nc asigură au toarele - “este cu n o scu t încă din Evul M ediu , c în d bucătarii palatului Regelui Soare sc întreceau în pregătirea unor m ese cu p rep ara te noi, din ce în cc m ai variate şi savuroase”, ei creînd “sosuri, rîn taşuri, p ireu ri, spum e şi garnituri ra finate , p u n în d în valoare felurite ingred ien te fa ră a le altera gustul” .

H ors d -oeuvre - gustă ri, aperitive,

a n tre u ri; p re p a ra te din o u ă sau de m e z e lâ r ie ; c io rb e , c o n so m m e u ri, c rem e , p o ta j, supe; preparate din pui, g ă in ă , co co ş , curcan, ra ţă , gîscă, sau b e c a ţe , b ib i l i c ă , c io c îr l i i , fa za n , po ru m b ei, po tîm ichc, prepeliţe, sturzi; p re p a ra te d in cam e de berbec, m iel, o a ie , p o r c , v i tă şi p re p a ra te d in c ru s tacee , m e lc i, peşte, pu i de baltă; p re p a ra te d in legum e p roaspete şi u sca te , sa u d in cartofi, o rez, paste; so su ri; u m p lu tu ri, unturi, m arinate; sa late - su te şi su te de reţete, deci, carc vă o fe ră posib ilita tea să vă “răsfăţaţi” cu m en iu ri d u p ă sezon, cu m eniuri vegetariene sau meniuri speciale pentra m ese lejere.

• A m ato a re lo r de preparate culinare m a i . .. e x o t i c e le re c o m a n d ă m “ B u c ă tă r ia c h in e z e a sc ă ” (E d itu ra A q u ila ’9 3 , 64 pag., 18 .990 Ici).

Reţetele culinare sînt o rdonate după te m a tic ile : M în c â ru r i m o d e s te , aperitive şi supe; Cărnuri şi cam e de pasăre; Peşte şi fructe de mare; Legume şi garnituri; D ulciuri. Ia r ilustraţiile care însoţesc fiecare reţetă, pe lîngă că îţi arată cam cum se vor prezenta în final respectivele m încăniri, îţi m ai fac şi-o poftă...!

, • Vreţi să mîncaţi boiereşte? V ă ajută “Cartea de bucate boiereşti” . Sau, “200

n e a m u lu i ro m â n e sc ? Id eea , fa ră îndoială, că c iv ilizaţia începe d e la economia casnică şi hrănirea raţională. Reţetele sînt ale unei bucătării savante, în orice caz, bucătăria recomandată de cei doi are în vedere lumea de un anum e n iv el care ş tie sâ m ănînce delicat” .

• F iindcă deja e toam nă şi rafturile din căm ară aşteaptă să fie încărcate, printre altele, cu gem uri, dulceţuri,

p r 'P trr i *'■ olte trtb i

r. >; • t \ * .e' * ■ • 'V ' >i*. ’ / ' / \ * ' *, p u i .(■»* •’

Ci M i m ,

D i î n r i RiC O M I’O IL Îif

i *

i

de reţete cercate de bucate, p răjituri şi alte trebi gospodăreşti” (Editura Dacia, 104 pag., 17.000 lei). A u to ri? M . Kogălniceanu şi C. Negruzzi!

Spunea G. Călinescu: “Ce i-a făcut p e Kogălniceanu şi pe N egruzzi sâ compileze o carte de bucătărie, tipărită, cu cheltuiala şi îngrijirea unei societăţi d e iubitori de înain tarea s i strălucirea

lichioruri, com poturi, sucuri ş.a., vă recom andăm (m ai ales dacă sînteţi la “ în c e p u t d e d ru m ” în d o m en iu ) v o lu m u l “ G e m u r i, d u lc e ţu r i şi com poturi” (E ditura Aquila ’93, 61 pag., 19.990 lei). Pe lîngă reţetele ca atare, volum ul conţine şi un “inventar” al celor necesare, p en tra prepararea conservelor şi cîteva reguli elementare de păstrare si depozitare.

( M X )

Exhibiţionismul, gravă tulburare psihică constînd în arătarea organelor sexuale în public, se situează, ca mai tot ce ţine de sexualitate, undeva la graniţa dintre cultură şi biologie. Nu m-aş fi oprit la această aberantă comportare dacă mai multe dintre femeile străine care au trăit perioade mai lungi sau mai scurte în România şi pe care am avut ocazia de a le cunoaşte mai bine nu mi-ar fi atras atenţia asupra frecvenţei acestui fenomen în România comparativ cu ţările de unde proveneau ele. Nu am reuşit să fac o comparaţie statistică serioasă din lipsa datelor, dar remarcile oaspeţilor m-au făcut să-mi amintesc şi eu episoade pe care vrosesem să le îngrop undeva cît mai în adîncul-memoriei mele. — .

Sub raport ju rid ic exhibiţionismul e o infracţiune, sub raport psihic e o tulburare psihică pentru care e necesar un tratament. Dar să fie aceasta totul? Mi-aduc aminte că în ziarele studenţeşti din Statele Unite se raportau foarte des, aproape zilnic, asemenea cazuri cu o ... fervoare (sau foame?) care mie. biet outsider, îmi părea suspectă. Nu de alta, dar toţi colegii sau profesorii mei americani se comportau cu mine cu o politeţe subtilă, cordială, reconfortantă pe care tare aş mai fi dorit-o exportată şi peste ocean, pe meleaguri carpatine. Ajunsesem să mă întreb dacă toate, sau multe din aceste relatări nu erau... mai degrabă dorinţă reprimată datorită puritanismului (această puternică rădăcină a culturii americane) decît realitate. Dar la noi? In cultura

românească (folosesc termenul cultură în sensul său cel larg, acela de mod de viaţă) se manifestă astăzi un violent conflict între modelele tradiţionale care permit sexualitatea doar în cadrul legal al căsătoriei, şi lipsa de inhibiţii a filmelor pe care le vedem pe ecrane mici sau mari, sau a cărţilor de tipul Sandra Brown, care incită şi aţîţă. Este limpede că exhibiţionismul are mult de-a face cu caracterul opresiv al unei anume culturi. Intr-o lume în care imaginea trupului gol nu are nici o conotaţie de ruşine sau jenă, exhibiţionismul îşi pierde mult din gustul de

EXHIBm ONISfflUL.fruct oprit. Cercetările psihiatrilor au relevat, de altfel, că pentm cei care practică astfel de gesturi, surpriza victimei şi nu eventualul contact sexual e.... aşteptata "recompensă” a îndrăznelii lor.

Exhibiţionismul are însă de-a face nu numai cu psihiatria sau cu justiţia. El este şi exhibare a puterii Exhibiţionismul transmite un mesaj prin excitarea puterii care e primordial falică. Nu e lipsit de semnificaţie că exhibiţionismul e cu precădere masculin. Unul din puţinele cazuri de exhibiţionism feminin pe care . .nosr este cel al Madonnei. In timpul unui interviu în direct acordat, faimosului reporter Larry King, pe can a lu l CNN] renumita

cîntăreaţă şi-a scos lenjeria intimă pe care a trecut-o pe sub nasul bietului reporter. Bineînţeles, a urmat un moment publicitar...

Gestul Madonnei â fost tot un gest de putere şi sfidare a convenţiilor. Exhibarea lenjeriei intime a cîntăreţei a şocat pentru că ea are de-a face tot cu ideea de ruşine şi jenă faţă de trap. Spre deosebire de exhibiţionismul masculin, gestul Madonnei a fost, însă, un gest de putere mediată şi un gest de putere care aminteşte de asocierea femeii cu natura. Interzisul nu a fost etalat direct, ci a fost reprezentat printr-un obiect de folosinţă intimă şi prin miros, unul

dintre cele mai elementare, animalice simţuri ale omului, un simţ mult atrofiat de civilizaţie.

Din contră, exhibiţionism ul masculin se foloseşte de văz, simţ asociat cititului, scrisului, receptării celor mai sofisticate informaţii în societatea contemporană. Văzul e unul dintre cele mai... culturale simţuri ale omului. 1

Masculin sau feminin, exhibiţionismul transmite un agresiv mesaj de putere. El este expresia unei frustrări a culturii respective, frustrare agravată în cazul indivizilor mai vulnerabili, bolnavii psihic. Acest comportament pune probleme ce merg dincolo de juridic sau medical. A învăţa să trăim în armonie cu trapul nostru, e un deziderat la care şcoala, cultura, în general, mai au mult de contribuit.

M ih a e la M U D U R E

PIAŢAMARITALĂ

il

F A M IL IA , ca u n ita te de bază g societăţii, necesită pentru formarea ej a n u m ite p rem ise , c a şi o . serie de reglem entări formale şi informale, cum % fi cele referitoare la incest ori la alegerea partenerulu i. Vrem e îndelungată sarcina form ării cuplului familial cădea, în cea m ai m are parte, în seama comunităţii, fiind strict reglementată, determinată.

A b ia în tim purile modem e ponderea op ţiun ii proprii tinde să crească, nefiind to tuşi exclusivă. Şi aceasta deoarece, la n ivelu l alegerii partenerului acţionează- în prezent, ca şi în trecut - o serie întreagă de criterii de ordin social.

L ibera alegere există, dar există şi un anum e control din partea societăţii. în timp criteriilo r fizice, sexuale le urmează cele com portam entale, iar acestora cele de ord in valoric - aptitudinal, concretizate în cele d in urm ă în afinităţi elective, bazate pe o anum e potrivire necesară şi suficientă pentra întemeierea unei forme de coabitare de tip marital. E vorba deci de întrunirea a t r e i fa c to r i e se n ţia li : biologici, econom ico-sociali şi psihoafectivi, care d o a r îm preună p o t duce la un cuplu durab il. Desigur, teoriile explicative nu lipsesc.

T e o ria alegerii ra ţio n a le ne spune că Ane indiv idul, oricare, nu-şi alege partenerul la întîm plare, instinctiv. Şi nici măcar pur sexual. E l nu alege nici varianta maximă, cea m ai bună d in cîte există, ci doar una in te rm e d ia ră , 'în funcţie de propriile posib ilităţi şi aptitudini, în general la un n iv e l aprox im ativ ,egal de şcolaritate, cu ltu ră, situaţie socială ş.a. cu al său.

T e o ria schim bului social vorbeşte de u n adevărat-schim b de valori materiale, dar şi psihoafective între parteneri, fiecare din tre ei avînd ceva de dat, dar şi ceva de p rim it de la partener. Schimbul trebuie făcut, aşteptările trebuie îndeplinite incit m ai m are măsură de către celălalt, dacă se u rm ăreşte cît de cît stabilitatea cuplului

D ar aceste schim buri trebuie sâ fie echitabile , oferta şi cererea de bunuri şi serv icii de care dispun partenerii trebuie să f ie echilibrată, echivalentă. Orice disproporţie , mai ales dacă e de durată, d a că se perm anen tizează , generează dispute, conflicte, frustrări ceea ce poate duce la disoluţia cuplului - marital ori nu - la despărţire, la divorţ: teoria costuri- beneficii. Chiar dacă pare exagerată, cu tentă econom ică si meschină, nu e deloc1

Jăi

5

£

a ş a . . Echitatea esfe o cerinţă esenţial^ p en tra orice individ şi ea se cere a fi realizată, înfăptuită nu doar macro -, ci şi pe p lan micro-social, individual.

U n term en relativ nou apărut este cel de “ p ia ţă m aritală”. Din nou rezonanţele negative nu-şi au justificarea. Realmente, fiecare individ are un anumit potenţial dc calită ţi personale, de poziţie socială şi m aterială pe care-1 poate “oferi” şi de care se ţin e cont. în tim purile mai vechi, echivalenţa poziţiei sociale şi materiale a tinerilo r căsătoriţi/era o lege, de foarte pu ţine ori încălcată. C u cît însă, în epoca m odernă mai ales, viaţa individului se singularizează, el trăieşte oarecum izolat de cerin ţele com unităţii, independent- r e la t iv , fa ţă d e c e i ia l ţi . A le g e re a

partenerului este mai d ific ili El nu trebuie c ă u ta t d o a r în p rox im ita te - vecin, consătean, coleg, ci practic în toată lumea. P ia ţa m aritală se deschide: graniţele sînţ depăşite din punct de vedere al spaţiului g e o g ra f ic , p en tru a lte oraşe, ţări şi continente. Iar pe de altă parte, se deschide din punct de vedere al vîrstei, incluzînd şi pe tinerii adolescenţi, dar şi maturi, oii ch ia r persoane în vîrstă ce refuza sa^j

ÎS(

tră ia s c ă singure . în al treilea rînd,celibatu l căsătoria la o vîrstă ce depăşeşte 25 d e ani, ori m ult prea frecventele d ivorţu ri duc la situaţia în care şi o parte j d in cei care pînă mai ieri erau aproape j obligatoriu căsătoriţi (între 20-55 ani) j să-si caute un loc pe piaţa maritală. Da | fenom enul există - şi. într-o asemenea ţ proporţie, el s-a şi instituţionalizat m parte, p r in form ele specifice ale agenţii o g m atrim oniale ori ale simplelor anunţun j în cele m ai diferite ziare. _ rT D * l

S o c . S te fa n PE T W i

Hi

in

im

( i e O i < L i j EVENIMENT miercuri/ 2 septembrie 1998 (l5j

d e la B i r o u l d e ^ al P o l i ţ ie i

M u r a l

{îl a putut si (4Unii gestionari şi vînzători din magazine şi-au făcut un obicei ji-şi completa veniturile proprii cu cele ale firmei la care lucrează., Completările” financiare sînt în funcţie de bugetul firmei. în cazul ijBadean Raveica Maria, de 23 de ani, din Aluniş, se pare că jeturile societăţii comerciale unde era gestionară erau destul de oţiri. Raveica şi-a însuşit din gestiune, în perioada octombrie 597-februarie1998, suma de 496.383 lei. Gestionara este cercetată ţiiru delapidare, în stare de libertate.

■ ■. l .M .

C a r o s a b i l

S u b lo c o te n e n tu l b ă u t a in tra t pe

c o n tra s e n sRemeş Alin, de 23 de ani,

sublocotenent la unitatea militară 01049 din Huedin, conducea, în data de 31 august, autoturismul SJ 01 LBX sub influenţa alcoolului. La ora 22,50, pe podul din Piaţa Victoriei, maşina, sublocotenentului a luat-o pe contrasens. Aici a acroşat autoturismul BN 02 HPL, condus regulamentar de Nagy

-Toma, de 38 de ani, din Bistriţa. Impactul s-a soldat cu rănirea soţiei conducătorului auto Nagy Victoria, de 34 de ani, care a suferit un traumatism cranio- cerebral, comoţie cerebrală şi contuzie umăr. Pagubele rezultate în Urma accidentului sînt în valoare de un milion.

Ina M A N

infractori m inori toamnă la o ..scoală

Cinci copii din Gherla nu vor •cpeanul şcolar în localitate. i au comis infracţiunea de ilarie, motiv pentru care acrii vor urma cursurile unei btituţii de reeducare, cu un

dc învăţămînt mult mai Stelian Mircea Rezmiveş,

' fel Bogdan Rezmiveş, Viorel Mei Covaci, Marius Covaci i Alexandru Pap l-au deposedat m om în vîrstă de 68 de ani iade, bani şi de o...sticlâ de a Cei cinci sînt cercetaţi în ie de libertate. în ultimul ap,'Ia Gherla a crescut mirul infractorilor minori.

S Z .G s.

Centrele militare pregătesc:O N O U Ă S E R I E D E Î N C O R P O R A R E• N e p r e z e n t a r e a r e c r u ţ i l o r s e s a n c ţ i o n e a z ă c u

a m e n d ă p î n ă l a 3 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i

.în zilele de 28 şi 29 octombrie a.c., are loc prezentarea recruţilor încorporaţi în unităţile militare ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Protecţie şi: Pază. Vor fl încorporaţi recruţi apţi pentru serviciul militar din contingentele 1965-1978.

în perioada 31 august - 20 octombrie, centrele militare judeţene, municipale şi de sector emit ordine de chemare pentru

recruţii din evidenţă în vederea prezentării la comisiile locale de încorporare. Conform prevederilor Legii nr. 46/1996, la această activitate participă unităţile de poliţie, primăriile comunale, agenţii economici şi instituţiile publice locale care au

.obligaţii privind înmînarea ordinelor de chemare, precum şi direcţiile sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti cu atribuţii precise pe linia examinării medicale a recruţilor.

Reamintim tuturor factorilor

cu responsabilităţi prevăzute în Legea nr. 46/1996 şi în Hotărîrea Guvernului României nr. 1194/ 1996 că neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin se sancţionează cu amendă de la 200.000 pînă la 1.500.000 lei. Recruţii neprezentaţi la data şi locul înscrise pe ordinul de chemare vor fi amendaţi cu

.500.000 la 3.000.000 lei, amendă care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se achită integral.

Opinia străzii • W pinia străziiCe r o l c r e d e ţ i c ă jo a c ă fa n te z ia în

« p lin ire a a c tu lu i s e x u a l?

•Este greu de înţeles de ce o asemenea întrebare poate deranja atît de Mtpe intervievaţii noştri • Cu toate că subiectul a fost abordat la modul

Jtnera/, deci nimeni nu le-a cerut să dea vreun exemplu concret! • Cu ®astă ocazie, cîteva persoane ne-au întors spatele, ca să nu mai punem Socotea/ă înjurăturile şi acuzaţiile moralizatoare • Dar... am găsit şi Meni mai în ţe legători care au răspuns la această întrebare Stabilizatoare” despre rolul fanteziei în actul sexual •

’f m

a

. Ai

Mircea S., 22 ani, student: ‘ important în orice caz! ‘Ştiu dacă fantezia e totul. 5 e bine sâ existe în

y rînd acel sentiment care L ^ să simţi că actul sexual

^ doar ceva animalic... Eu 111 acel sentiment şi încă

se împlinească. Poate J rj că nu a existat pînă în ^celelalte experienţe au Ştoar eşecuri.” 'Ariana M., 38 ani, ®°are:” Fantezia e bună şi ^ ales în actul sexual,

trebuie sâ aibă o |Nu sînt de acord cu tot ' ^ aberaţii de genul

perversiunilor sexuale.”• Katalin Z., 26 ani, şomeră:”

Păi, ce sâ vă spun... Mă întrebaţi şi d-voastră astfel de lucruri. Problema asta.e destul de dificilă. Eu am păţit-o pe propria mea piele şi am ajuns la divorţ. Gum mi-am dat drumul la fantezie, fostul meu bărbat a devenit foarte gelos, ca apoi să- mi reproşeze că am pe cineva. Aşa câ, cele tinere ar trebui să înveţe sâ nu-şi mai dea drumul la fantezie luînd exemplu din filmele erotice.”

• Alexandru M., 57 ani, pensionar:” Sînt om bătrin, aşa câ fa bine şi ascultă-mă cu

4'. ■

atenţie dacă tot întrebi chestii trăsnite. Fără fantezie nu faci nimic, dar absolut nimic! Am un vecin care se tot laudă că stă bine de acasă..., înţelegi? Numai câ, cu cît se laudă mai mult, cu atît rid eu mai bine. Că nevastâ-sa, de 20 de ani, trage la mine şi el habar nu are. Dar aşa e în viaţă. ■ El se laudă, câ aşa fac , ăia fară...fantezie! Iar nevastă-sa tace şi face.”

•Teodor T., 42 ani, mecanic: ”Are şi fantezia asta rolul ei, care, la urma urmei, poate să echilibreze balanţa între doi parteneri care nu sînt perfecţi. Consider câ la femei nu ţine

numai de educaţia sexuală şi experienţă personală, ci de temperament în primul rînd. Ca să ai fantezie, nu trebuie să-ţi însuşeşti neapărat tehnica actului în sine, ci să trăieşti climele de plăceie aşa cum trebuie. ’

• Dora G., 30 de ani, informatician: “ Ca în orice domeniu, şi în sex e bine dacă ai ceva mai multă imaginaţie. E bine să fii deschis la minte, mai ales că finalitatea este plăcerea fizică şi psihică”.

• Ramona B., 36 ani, tehnician:” Cred că fantezia n- are nici un rol sau poate Unul foarte mic în luna de miere 1 într-o căsnicie contează mai mult relaţiile de respect decît jocul fanteziilor unor minute de plăcere.”

• O anonimă, 25 ani: “ Nu prea ştiu, că bărbatul meu nu m- a învăţat cu dinastea. El la fantezie stă foarte prost.. Dar vă rog să nu mă daţi cu numele, că am încurcat-o. Şi apoi, vă mai spun ceva. El, săracu’, cred că nici nu ştie ce-i acela act sexual de cînd nu l-a mai “profesat”. Nu-i aşa bătrin, dar zice câ-i obosit. La scuze, da! Aici chiar Astă bine cu fantezia. Le nimereşte, scuzele, de nici nu . mai am chef să insist. E “profesionist”, ce mai!”

B .Z A G O R E

Z a h e r I s k a n d a r a n i a f o s t

c o n d a m n a t l a t r e i a n i d e

î n c h i s o a r e î n c a z u l a s a s i n a t u l u i

d e l â f i r m a “ R Â M I ”

Zaher Iskandarani a fosi condamnat la trei ani de închisoare, în cazul asasinatului de la firma “RÂMI” dinTimişoara.Curtea de Apel Timişoara a pronunţat, vineri, sentinţa de trei ani de închisoare pentru patronul Zaher Iskandarani, sub acuzaţia de asociere în vederea sâvîrşirii de infracţiuni, instigare la lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. :

Conform rechizitoriului, crima s-a produs, în data de 20 decembrie, în incinta sediului firmei “RÂMI” al cărei patron era Zaher Iskandarani. Cu puţin timp înainte izbucnise un conflict între două tabere de arabi, cea a Iui Zaher şi cea a lui Obayda Ghannoum. Primul a încercat să-şi recupereze 1,3 milioane de dolari pe care îi dăduse unui conaţional pentru achiziţionarea unor utilaje pentru fabrica de apă plată de la Herculane.

Debitorul său a fugit însă cu banii. Ziad al Saleh, uri alt sirian, intermediar al acestei afaceri, a declarat iniţial că a fost răpit de oamenii lui Zaher şi sechestrat timp de trei zile, după care şi-a schimbat declaraţia pe- parcursul procesului, susţinînd că, de fapt, ar fi stat' de bunăvoie. Zaher spune că Obayda I-a ameninţat că va veni cu oamenii lui să-şi facă dreptate şi îl va lichida. Zaher a anunţat poliţia, cerîndu-i să intervină, pentru câ altfel conflictul va avea un final nedorit. Poliţia a intervenit abia după ce sirianul Abdul Hakim Kharoum a fost omorît în sediul firmei Rami, fiind împuşcat în cap. Kharoum era mijlocitor în acest conflict şi a încercat să împace cele două tabere. Zaher şi prietenii au stat ascunşi timp de mai multe luni debile. Ceilalţi se pare că ar fi fugit din ţară, fiind daţi în urmărire generală (dat negăsiţi pînă la această dată) de trei ani. Zaher Iskandarani a fost reţinut dc poliţie la Sacalaz, la 5 octombrie 1995 şi a doua zi a primit un mandat de arestare preventivă pe 30 dc zile. Acuzaţi alături de el, au mai fost Maher Iskandarani (fratele său), Aii Salti, Karim Lazkani, Ibrahim Raslan.

Sentinţa dc vineri a Curţii de Apel Timişoara este prima condamnare pentru Zaher Iskandarani, care mai este implicat în alte trei dosare penale.

0 americancă a fost inculpată pentru tentativă de asasinat, după ce a

încercat să trimită cianură prin poştăO femeie în vîrstă dc 50 de ani, arestată, luni, după cc a

încercat să trimită prin poştă o sută dc scrisori conţinînd cianură dc sodiu, a fost acuzată în mod oficial, pentru dublă tentativă de asasinat, de către un tribunal federal din Los Angeles, informează AFP.Acuzaţiile aduse Kathrynei Schoonover se bazează pe două incidente, petrecute în cursul acestui an, cînd doi angajaţi ai unei instituţii psihiatrice dm Albany, statul New York, nu primit scrisori similare. Unul dintre ei a înghiţiţ substanţa din pachet, care era prezentată ca fiind un eşantion dintr-un condiment alimentar, şi s-a îmbolnăvit grav. Celălalt destinatar a aruncat plicul. în 1994, Kathryn Schoonover fusese îngrijită timp de zece săptămîni în acest spital psihiatric. Luni, cînd a fost arestată, poliţia a găsit în maşina inculpatei o sută de plicuri, fiecare conţinînd un material publicitar şi un “eşantion” de cianură de sodiu, substanţă care poate fi mortală. Poliţiştii au mai găsit în interiorul camionetei o listă cu numele a 100 de persoane. Şase dintre persoanele ale căror nume figurau pe această listă au primit prin poştă colete similare. Poliţia nu a stabilit încă mobilul acestor tentative de asasinat

P o l i { i a i t a l i a n ă l - a a r e s t a t p e

ş e f u l u n u i c l a n m a f i o t

n a p o l l t a nŞeful unui clan din mafia

napolitană (Camorra), căutat de autorităţile italiene din 1993, a fost arestat a anunţat, luni, poliţia locală.

Giuseppe Contino, şeful unui clan din Camorra, se numără printre cei 500 de criminali consideraţi extrem de periculoşi de către autorităţile italiene. El a fost arestat duminică, pe dealul Mondragone, situat Ia 150 de kilometri de Roma, după ce

a fost urmărit de către carabinieri. Alături de Contino se afla şi Salvatore Chiaro, căutat, de asemenea, de către autorităţi. Cei doi aveau asupra lor două pistoale şi o grenadă..

Giuseppe Contino este considerat de poliţie principalul responsabil pentru zece crime săvîrşite în cursul luptelor dintre clanurile mafiote din sudul Italiei.

16) miercuri, 2 septembrie 1998 ULTIMA ORĂ a d e v â r u Td e O B ia l

s p a l a ? c < ? / < g r g / g a . d u n . ă . 1

99S c ă p ă ri** p e E 8 0La conferinţa de presă organizată la Piatra Craiului, cu

ocazia inaugurării noului drum, ministrul Transporturilor democratul Traian Băsescu „s-a dat în stambă“ în momentul în care presa a îndrăznit să facă observaţii La fel ca şi colegul său de Guvern, ţărănistul Dejeu, domnia sa reacţionează virulent la criticile presei Prima constatare servită pe un ton răstit a fost că „în ţara asta, cei care nu fac nimic critică". Trimiterea a fost evident făcută la o anumită parte a presei care nu are „ziarişti de hine“, pe placul ministrului democrat. Lăsînd de o parte, lipsa de respect la adresa presei, de care suferă ministrul, remarcăm că acesta, totuşi nu neagă existenţa unor greşeli în consecinţă, ne-am permis să ilustrăm cîteva „minusuria pe care fie proiectantul, fie constructorul, fie „supervizorul“ trebuia să le „vadă*.

L.P .F o to g ra fiile : I. P E TC U

lin popor al nimănui...urmare din pagina 1

renumite din ţările occidentale, îşi petrec concediile şi o parte a timpului afectat serviciului peste mări şi ţâri. în frunte, evident, cu preşedintele ţării. Desigur, trebuie făcute şi vizite în străinătate. Chiar dacă în urma lor nu ne alegem cu nimic: nici NATO, nici Uniunea Europeană, nici export mai mult, nici măcar biete articole elogioase în presa străină. Chiar dacă delegaţiile oficiale sînt alcătuite, de regulă, din mai mult de o sută de persoane şi se prelungesc nefiresc de mult, aşa ca la oamenii cărora nu li se simte lipsa în ţara lor. în timp ce preşedintele Bill Clinton, de exemplu, se deplasează în Rusia, Ia prietenul Iui Elţîn, însoţit de 50 de experţi politici sau economici. Cel mai puternic om al planetei nu-şi îngăduie să risipească banii ţării pe carc o conduce deoarece ştie că, mai devreme sau mai tîrziu, va fi luat la rost dacă ar fâce-o. Conducătorii României nu-şi fac griji în această privinţă, lor nu li sc poate întîmpla nimic, pentru că nu sînt legi care să pedepsească risipa, ori dacă sînt ele pot fi încălcate. Cît despre legea bunului simţ, aceasta, vorba unui scriitor român celebru, este ceva cc nu există la români. Nu este nevoie de cercetări savante pentru a descoperi adevărul crud câ românii sînt un popor al nimănui.

U n a d in tre aceste erori d e p ro iec ta re -execu tqre es te lipsa p arape ţilo r în u ne le cu rb e . De altfe l, aceasta a fo s t cauza unui ac c id e n t produs ch iar în a p ro p ie re a locului u nd e m in is tru l tăia panglica.

C riz a d in R u s ia n u a in f lu e n ţa t s e m n if ic a t iv c u rs u l d e s c h im b a l le u lu i, a p r e c ia z ă g u v e rn a to ru l B N REvoluţia situaţiei din Rusia

nu a avut un impact major asupra cursului dc schimb al monedei naţionale în raport cu dolarul american, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR apreciază că deprecierea monedei naţionale va fi, pînă

la sfîrşitul anului, de 1-2% pe lună. “Acest lucru nu ridică nici o problemă”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul BNR consideră că avantajul României l-a constituit faptul câ investiţiile de portofoliu, din această ţară, nu aveau valoare mare. El apreciază că în urma crizei din Rusia, din România “au plecat” circa 60

milioane dolari.De la începutul lunii, BNR

a cumpărat aproximativ 80 milioane dolari, în condiţiile în care pe piaţă se manifestă o ofertă mai mare de dolari decît avea banca. “Această retragere nu se poate datora decît situaţiei din Rusia”, a adăugat Isărescu.

Senatul a adoptat legea proprietăţii publice în urma unui compromis între majoritate şi opoziţieBunurile preluate de stat fără un titlu valabil,

inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţâmîntului, pot fi revendicate de foştii proprietari, dacă nu fac obiectul unei legi speciale de reparaţie, potrivit unui articol din legea proprietăţii publice, adoptată, marţi, de Senat

Textul este rezultatul unui compromis între majoritate şi opoziţie, realizat după ce senatorii PDSR au anunţat că vor părăsi lucrările Senatului dacă discutarea acestui articol, Ia nivelul liderilor grupurilor parlamentare, nu este acceptată. în varianta adoptată de Camera Deputaţilor nu sînt menţionate bunurile obţinute prin vicierea consimţâmîntului, în timp ce în

varianta susţinută de PNŢCD şi PNL bunurile obţinute de stat “pe bază de discriminare politică, economică, socială ori de presiune” erau declarate nevalabile.

Senatorii au introdus şi un articol nou în finalul legii, prin care guvernul este obligat ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a acestei legi, să elaboreze o lege referitoare la restituirea în natură sau prin echivalent a imobilelor naţionalizate.

Legea a fost adoptată de Senat cu numai patra voturi împotrivă şi 13 abţineri. Legea va fi supusă medierii între Camera Deputaţilor şi Senat din cauza textelor diferite adoptate separat de cele două Camere legislative.

L a B u c u r e ş t i ,R e u n iu n e a

in t e r n a ţ io n a l a " O a m e n i ş i r e l ig i i "

s -a în c h e ia tCea mai ‘mare reuniune

internaţională cu caracter religios a acestui sfîrşit de mileniu s-a Tncheiat, marţi seara, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în prezenţa a mii de locuitori ai Capitalei.

După o oră de rugăciuni pentru pace, efectuată fiecare după ritualul propriu, în şapte locuri din oraş, de către creştini, evrei, islamişti, budişti, shintoişti, precum şi de către omoto, jainişti, tenrikyo, indu şi sikh, ei s-au întîinit în Piaţa Universităţii, pe platforma din faţa Teatrului Naţional. Liderii religioşi din întreaga lume au fost primiţi cu afecţiune de către bucureştenii sosiţi în piaţă cu mult înaintea deschiderii ceremoniei de către preşedintele EmilConstantinescu. înainte să-şi înceapă discursul, Patriarhul Teoctist a solicitat asistenţei să păstreze un moment de reculegere pentru eroii căzuţi în Piaţa Universităţii în timpul revoluţiei din decembrie 1989.

Toţi vorbitorii au amintit că locul de desfăşurare a manifestării are semnificaţii aparte, tocmai pentru că aici tinerii s-au jertfit pentru libertate. ' ______

* iu C f >

Pe to ate şo se le le eu ro p en e , la intersecţiile cu d ru m u ri d e c a te g o rie inferioară, s în t amenajate benzi de stocaj p en tru viraj. Pe E 60 , nu. De ce?i

"> - ^ . a r *I !

D e obicei, pe o rice d ru m care p re tin d e câ respecta a n u m ite s ta n d a r d e , c a p e te le p a ja p e ţ i lo r de p ro tecţie s în t teş ite şi n u secţionate . In cazul ieşim une i m aşini d e p e aco s tam en t, p e E 60 , acestea d ev in ad evăra te g h ilo tin e !

L a n i c i 8 0 0 k m d e C a p i ta lă , v ic e p r e ş e d in te le P D T r a ia n B ă s e s c u c o n ch id e

“PHTCD m m docil PDSR"• d e c la ra ţie f ă c u t ă la p e trec erea p r ile ju ită de

in a u g u ra re a d r u m u lu i n a ţ io n a l H u e d in - Borş •La un pahar de şampanie,

ministrul Transporturilor Traian Băsescu, vicepreşedinte PD, a declarat ziariştilor că “alături de PDSR a fost foarte greu de guvernat ţara, dar alături de PNŢCD este imposibil”. în discuţiile purtate nu a vrut să acuze nici un ministru PNŢCD pentru câ, precizează domnia sa, nu este etic din punct de vedere colegial.Totuşi, a subliniat Că atunci cînd se va face analiza guvernării va da numele eelor slabi. Referitor la primul ministru, Traian Băsescu a asigurat presa că atîta timp cît PD rămîne în coaliţie, Radu Vasile nu va fi schimbat, motivul fiind neputinţa PNŢCD

V

de a da un al treilea pd® ministru. în opinia , lui Ti®1 Băsescu, “talibanii” grupaj jurul lui Ciorbea vor crea101 tensiuni în coaliţie.

Luna aceasta va avea k* Delegaţia Permanentă * PNŢCD’ unde va fi desen®» succesorul lui Gabriel Ţepej01 Favoriţi la postul de pdjj1' vicepreşedinte al PNŢCD 8® fostul şi actualul prim-minist'1’ Victor Ciorbea respectiv, Ra® Vasile.

Făcînd o analiză obiecta*democratul Băsescu apreciazăîn eventualitatea unor aleg®mizează pe votul a 20-25 la snk I ţ

din electorat. . h vL.M-h

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria CIuj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Quj, sub nr. J /1 2 /308 din 22.03.1891 cod fiscal R 204489

IL IE CÂLIAN (redactor şef);V A L E R CHIOREANU (redactor şe f adjunct); MAR1ASÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16 .81; fax:19-28.28; E -m all:adevcj@ m ail.dntcj.ro

REDACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; D ifuzare, M ica p ub lic ita te : 19.49.81

iţfe ;

S ecre tar de redacţie d e serviciu: Valentin PENŢA

Tel/fax:19.74.18

S u b red ac ţia Turda: tei/fax: 31 .43 .23 ; TII'AUUL EXECUTAT LA S ubredacţia Dej: tei/fax: 21-60.75

G a ra m o fld

fSS!