sioria şl geografia, predate jn ungureşte „după ureche”

în trei şco li clujene

în lipsa manualelor în limba maghiară autorizate, s-a decis ca în şcoli, predarea istoriei şi geografiei să se facă după cele în limba română. Dacă într-o perioadă se vehicula că în nici o unitate şcolară clujeană nu se mai predă după manuale neautorizate, acum se pare că nu este tocmai aşa. Inspectorul general, Ioan Săsărman, ne-a declarat că au fost semnalate astfel de cazuri în trei şcoli clujene, unde profesorii maghiari nu predau după manuale autorizate, ci „după ureche”. Acestor cadre didactice de la Liceul Apaczay,

Brassai şi Teoretic nr. 2 li s-a dat un avertisment scris, urrnmd ca în cazul în care vor continua să fie sancţionaţi conform Statutului Cadrului Didactic.

Totuşi, conducerea inspectoratului le consideră cazuri izolate şi a precizat că a primit numeroase solicitări din partea profesorilor şi părinţilor maghiari care au cerut să se predea în limba română, avînd în vedere că elevii vor susţine BAC-ul în limba română.

L.P.

(jş a b o n 3 if l® n tG

igEVARIILW ipreţul rămîne

ryjigfîj 13 .000I lei/lună

onaţi-vă ACOM!

A N UL X NR. 2 2 0 4 ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3

M IERCURI 18 FEBRUARIE 1 S 9 8

16 PAGINI 8 0 0 LEI

Funar ** candidează §

pentru postul;; de primar ţ

la Frata [S-i i

ce s o n T ă iă M iS T ii■ ■»

VICTOR C IO R B E A : “N u vom avea linişte pînă. n u vo m guverna s in g u ri”

ION GOIA

C E C o f e r ă d i n n o u t i t l u r i d e s t a t

C uvintele de mai sus au fost spuse de premierul Ciorbea la o conferinţă de presă după ce a fost numit f vicepreşedinte al PNŢCD. Cum ne-am obişnuit c a l ui Ciorbea să-i mai scape, din cînd în cînd, păsărică!

gură, am luat declaraţia ca fiind una din vrăbiuţe. Numai I că, un alt vice al PNŢCD, Remus Opriş, om inteligent, care-l

şi intonaţia cuvintelor şi mimica, a exprim aţiaceeaşi dorinţă, la o întrunire de la Alba Iulia, care a avut loc zilele trecute. Dacă integrăm spusele celor doi vicepreşedinţi în contextul mai larg a l declaraţiilor preşedintelui ţărănist Ion Diaconescu, care se referă la alegeri anticipate, atunci ne apar destul de clar intenţiile PNŢCD de a conduce singur ţara.

Avînd în vedere cele menţionate mai înainte, să încercăm să ne clarificăm, c ît de c ît, asupra etapelor care trebuie parcurse, a im plicaţiilor în spectrul politic rom ânesc, â posibilităţilor PNŢCD de. a-şi atinge scopul. '

Pentru a guverna singur, PNŢCD ar trebui - cel puţin în actualele condiţii din România - să obţină la viitoarele alegeri ceva peste 50 la sută din voturile valabil exprimate de electorat. Aceasta presupune ca ţărăniştii să nu meargă la alegeri în cadrul unei coaliţii, ci pe liste de partid. Pentru a se ajunge aici, PNŢCD trebuie să iasă din CDR, cu o bună perioadă de timp înaintea alegerilor generale.

Semnalul dat dc PNŢCD la care am făcut referire va ridica, *an deja ridică, numeroase semne de întrebare atît în cadrulj formaţiunilor din CDR, c ît şi în al celor din coaliţia de la putere. Asta şi pentru că Ion Diaconescu a zis şi a tot repetat că actuala coaliţie ar trebui să se menţină şi... după alegerile

is tă z i, acestea v o r f i v în d u te în t re i lo c a lită ţ i *

Aliaţii din coaliţie au recepţionat acest semnal şi acţionează în consecinţă. PD s-a retras de la guvernare, practic şi din Maliţie, aşa că ţărăniştii au un cîmp mai mare de acţiune. Liberalii domnului Q u in tu s se ag ită şi îşi m an ifes tă nemulţumirea faţă de m odul în care sînt .trataţi de “fratele mai

din CDR. E bine să reamintim că în decembrie 1996, la o lună după cîştigarea alegerilor, preşedintele PNL declara] ca se gîndeşte ca la viitoarele alegeri să participe pe liste Ptoprii, Iar acum s-au înm ulţit vocile care cer ieşirea PNL din ™ Şi formarea unui puternic pol liberal, de care ţara are] ®rc nevoie. -

c o n tin u a re în p a g in a a 16-a

Astăzi, Casa de Economii şi Consemnaţiuni reia campania de vînzare a titlurilor de stat destinate populaţiei. Statul a dublat, pe ţară, cea de-a doua rundă a ofertei, emiţînd titluri în valoare de 200 de miliarde de lei. (La finele lunii ianuarie, titlurile de 100 miliarde au trecut ca pîinea caldă). Ca şi data trecută, judeţul Cluj a primit pentru comercializare 3.000 de certificate de depozit, valoarea unui certificat fiind de un milion de lei. Titlurile Cu dobînda anuală de 75 la sută, neimpozabilă, sînt emise sub formă dematerializată şi au scadenţa pe data de 20 mai. Atunci titularul va primi contravaloarea titlului şi dobînda aferentă celor trei luni.

După experienţa avută la sfîrşit de ianuarie, cînd toate operaţiunile agenţiei centrale au fost blocate datorită mulţimii dornice de titluri, conducerea Sucursalei Cluj a CEC a decis ca vînzarea să se desfăşoare la Agenţia CEC nr.5, de pe strada

Iuliu Maniu, colţ cu P-ţa Unirii, unde vor fi mai multe ghişee. De asemenea, s-a decis ca vînzarea să se poată face şi la două din filialele din judeţ. Astfel, au fost repartizate 500 âe titluri la filiala CEC din Dej (P-ţa 1 Mai nr.9) şi tot atîtea pentru cea din Turda (P-ţa Romană nr.14). Vînzarca va avea loc num ai astăzi, la agenţiile amintite, între orele 7 şi 19.

Dl Grâţian Şandru, directorul •adjunct al sucursalei CEC Cluj, ne-a declarat că mai există posibilitatea suplimentării plafonului de 3 miliarde repartizat pentru Cluj, în cazul în care cererea este mare. „Nu ştim dacă cererea va fi la fel de mare ca şi data trecută, pentru că între timp şi alte bănci (BIR şi Banca Albina) au emis-titluri cu dobîndă de 76 Ia sută. Totuşi, am primit numeroase semnale din partea cetăţenilor dornici să achiziţioneze aceste certificate”, a mai precizat dl director.'

V L.P.

C A R T E A A D R E S E L O RD a c ă v â v e ţi re gă si tn C A R T E A G A L B E N A şi c o n c u re n ţa D v s . n u , în s e a m n ă c ă stnteţi c u u n p a s în a in te a e i.

TeL: 064 -1 2 .4 2 .4 7 Informaţii ţ i înscrieri prin agenpi noştri de

|H publicitate sau la tei/fax 124247 • Ciuj-Napoca. ̂Cartea Galbcmă c»to mavA Înregistrată ■ S.C. S ED O NA r m y w n la P A L M . B^cttrcyti.

Legea asigurărilor sociale de sănătate a intrat în vigoare de la 1 ianuarie a.c. Fondul ASS este alimentat cu 10 procente

550 de contribuabili cu 2 la sulă au restanţe (pe 1997) de pesle 10 miliarde de lei

Din cei 12.000 de agenţi economici din judeţul Cluj carc au depus bilanţul pe anul 1997 la finanţe, cca 6.000 au făcut aceeaşi operaţie la Direcţia Sanitară Cluj, pentru fondul special de sănătate. O bună parte dintre agenţii economici nu şi-au plătit cei doi la sută pentru fondul de sănătate, lucru destul de grav, ţinînd cont de faptul că începînd cu 1 ianurie a.c. contribuţia a crescut la 10 la sută (respectiv 5 la sută de la angajator şi alte 5 procente de la angajat),

în unna centralizării datelor,

directorul economic al D.S., dl Ioan Rus, no-a declarat că sînt peste 550 de rcstanţicri care cumulează o datorie dc mai bine de 10 miliarde dc lei. O parte din aceştia sînt rău platnici „cronici”, considcrînd, probabil, că infimul 2 la sută poate fi plătit, în ultim ă instanţă de ceilalţi contribuabili.

Cei mai mari rcstanţicri, cu datorii de peste 1 miliard dc Iei, sînt Regionala CFR Cluj şi

^Industria Sîrmei Cîmpia-Tuizii. în primul eşalon al datornicilor

Luminiţa PURDEAc o n tin u a re în p a g in a a 16 -a

OFERTA SPECIALA DE MOBILAwsssmmmmm ssassmii&t

la M agazinul CENTRAL, în pagina 9T T

t

.99

/ .mmw M m

Nu mai este neobişnuit că funcţionarii Consulatului ungar de la C iu j-N apoca1 refuză să ofere informaţii de interes general. Probabil, contactul cu reprezentanţii mass- media le-a fost interzis de către consulul Bytai Karoly, ori de Ia Bucureşti, ori, poate, din altă parte... Cert este că evenimente de interes local, găzduite sau mediate de către Consulat, sînt ascunse publicului pe considerente, fireşte, nedezvăluite. A fost cazul vizitei ambasadorului Szocs Ferencz, sâptămîna trecută, care purta mesaje şi premii din partea Ungariei către intelectuali maghiari. Se pune întrebarea de ce a trebuit ascunsă, minimalizată pe cît posibil, această

manifestare. Dar, este cunoscut că şi Excelenţa Sa a dat dispoziţii să nu fie deranjat de presă. Dispoziţii ascultate cu sfinţenie de către-funcţionarii Ambasadei de la Bucureşti, şi puse cu încrincenare în practică de aceia ai Consulatului de la Ciuj-Napoca.

Aceeaşi “politică” s-a repetat ieri, cînd Consulatul a refuzat- să ofere informaţii despre oficiul turistic al Ungariei, deschis la Ciuj-Napoca. “Toate informaţiile care trebuiau transmise m ass-m edia au fost transmise în conferinţa de presă de la Bucureşti. Nu vă pot spune altceva” - ne-a “declarat” o voce care, fără să se preS&tc^â" ’avSi^mjă să noteze

nosţru. Care esteCENTRALA u n iv

CLU)-NAPOCA

explicaţia acestei “atenţii” speciale, nu se poate spune. O ştie doar funcţionara şi cel care a instituit o astfel de măsură.

Dar, întrebarea principală care se poate pune este alta. Dacă “ei” nu doresc să afle posibilii turişti de acest punct turistic, de ce l-au mai deschis? Care sînt rosturile lui, dacă nu să inform eze călătorul în Ungaria despre facilită ţile industriei tu rism ului d in ţara vecină?

Păstrînd aceeaşi discreţie exagerată, Szocs Ferencz ba şi-a anunţat prezenţa la deschidere,’ba_______ Dan BRIE

c o n tin u a re în p a g in a a 16 -a

tflcgeri <f<2 primar la Frata

Potrivit HG nr. 64/1993, tn data de 22 martie 1998 vor avea loc alegeri parţiale în comuna Frata, judeţul Cluj, pentru ocuparea funcţiei, de primar, devenită vacantă îrt - urma demisiei primarului ales la alegerile locale din iunie 1996 - ne informează Prefectura judeţului Cluj.

Campania electorală începe cu data de 18 februarie 1998, conform art. 54 din Legea nr. 70/ 1991 privind alegerile locale.

2 ) miercuri, 18 februarie 1998 AGENDA A D B f  R U C g f l e O B i a i

• Azi: C alendarul ortodox: Sf.Leon, ep.Romei; Cuv.Agapit, Mariam şi Pulheria; Calendarul greco-catolic: Ss.Leon, pp. (+ 461); Bemadetta Soubirous (+ 1879); Calendarul romano-cato­

lic: Sf.Bemadetta Soubirous, fc.• Mîine: C alendarul ortodox:

Sf. Ap. Arhip; Ş f Fifimon şi Apfia; C a len d a ru l . g reco -ca to lic : Sf.Arhip, ap.(s.I). Harţi; C a len d a ru l ro m a no-ca to lic : Sf.Mansuet, ep.

l i fe lic ităm p e to ţi cei care, îm p ărtăşind ta in a B otezului, poartă unul din num ele sacre, pom enite m ai sus.

PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16 PRIM ARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIA TURZn: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUI-NAPOCA:

955 si 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 POUŢIA DEJ: 21-21-21 POUŢIA TURDA: 31-21-21 .POUŢIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ,POUŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERH: 981 PROTECŢIA CIVUÂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41-51-71 R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 S.C.’SAI.PREST* S.A.: 19-55-22 • COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 iot. 132SC PRIVAI.: 17-43-86 DISTRIBUŢIA ' GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢH GAZE 928,433424REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţi: 43-38-10; Informaţii: 43- 38-11; IUlă inspcc|ii: 43-38-08. AEROPORT: 956 GARA CIuj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR: - iolcnia(ional 13-40- 09; inlcin - 43-20-01;Turda-31-47-62; Dej -21-20-22

b m a g a iC U R S E

IN T E R N A Ţ IO N A L E din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,OOşi înapoierea din Budapesta înzilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă Ia ora 11,00.

I N F O R M A Ţ I I Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

TAKO M ;J&fli- 29,03.1998 luni-vineri "

Quj -> Buc. Buc. -> Cluj9,15 10,15 7,45 8,4518.45 19,45 17,15 18,15

sîmbătă Quj ->■ Buc. Buc. Cluj13.45 14,45 12,15 13,15Breţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 247.500 lei ThLhFOANh: 43-25-24;13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ”16 - 20 februarie

Medicină generală. Dr.M.Sudiu- 19 (12-14), dr.S.Loga-20(14-16), dr.L. Rasa - 16 (16-17), dr.C.Ioviţă - 18 (13-14), dr.R. Cotârlâ- 18(10-12), dr.V. Tătaru - 16 (12-14), dr.C.Nistor- 18(12-14),dr.I. Boilă- 16,17,19,20(10-12); Tratament homeopat. Dr.L. Barbâalbă - 18, 20 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman - 16, 18 (10-12), dr.A. Iancu - 17 (11,30-13), dr.C. Vlad - 18 (14-16), dr.D. Pîrv - 16 (15-16), dr.Cs. Szakacs - 18(15-17); Reumatologie. Dr.I. Alb - 17 (12-14), dr.C.Zotta - 20 (14-16); Ginecologie. Dr.C. Fodor- 17, 19(10-12); Chirurgie. Dr.C. Cosma- 17, 19 (10-12), dr.P.Pitea- 19 (10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitea - 17 (13-15), dr.M. Fritea -17 (14-16), dr.L. Toma - 19 (10-12); Dermatologi*. Dr.H. Radu - 19 (12-14), dr.S.Bârlea- 18(15-17); Ecograf. Dr.L.Negru - 17 (16-18), dr.I.Ghelian - 20 (11-12); Psihiatrie. Dr.LGlodan - 18 (13-15), dr.C.Ştefan - 19 (14-16); Ortopedie. Dr-Z. Popa - 16 (11- 12); O.R.L. Dr.C. Rădulescu - 16 (12-14), dr.I.Mihali - 20 (12-14), dr.C. Neuman - 17 (16-17); Neurologie. Dr.C.Bote/ - 19(15-17), dr.C.Trandafirescu - 17 (13- 15), dr.M.Bârlea - 18 (15-17); Psihologie. Psih. L. Boilă - 17 (15,30-17); Chirurgie estetică şi repiratorie. Dr.T.Mugca - 17,19 (16-20). :

Programarea bolnavilor - ie luni pini vineri, între orele 19-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap.I2.

■REPUBLICA - Gol puşca -SUA - premieri (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA • Alicn 4 - Renaşterea - SUA (11,30. 14; 16,30, 19) • ARIA -1 rainspotting - din viaţi scapă cinc poale - Anglia (II. 13, 15, 17, 191 " FAVORIT • Filiera cipriotă - llong Korg - premieră (11; 13); Ador încărcăturile- SUA (15; 17; 19) » MÂRĂŞTI - sala A: Al 5-lea element: - Frânt* (12,45; 15; 17,15; 19,30); sala B: Riic maxim - SUA <13,30; 15,30; 17,30).' TURDA: FOX - iubitul meu se însoară

i s u A i13 - 19 feb ru arie (

DE I: ARTA - L A. Confidenţial - SUA, Beierly llills Ninja - SUA GHERLA: PAl.l.A - 13-15.02 Gcurgc - trăsnitul junglei - SUA;

16-19.02 Cuiispiraţia - SUS

BIBLIO TECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: lnni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joL 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mârăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l,

. telefon 43-844)9) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECÂ, ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: lu'ni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-JURIDICA (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri-10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7-9). Orar luni - joi: 10-18; vineri: 10-14,primaşiatreia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentra studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: hini, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar. marţi: 18-19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.LC. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Ilermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16"-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Fatmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar hmi-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Quj (str. Ţebei nr_ 21). Orar: hini 12-19,30; marţi, miercuri' şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite Limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; hinişi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istoric a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.în prima duminică din lună: intrarea liberi

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis. -

■ Muzeal memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminicâ 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic mtre orele 9-15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14.

Miercuri, 18 februarie Programul 1: 6,00 România, ora 6-

fix!; Jocurile Olimpice Nagano '98; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara;12.00 TVR Info; 12,05 Serial: -Pasiuni (r); 13,00 Dosarele istoriei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Tradiţii (magazin); 15,30 Pro Patria (magazin); 16,30 Tribuna partidelor parlamentare (magazin); 17,00 TVR Mo; 17,10 Sailor Moon (desene animate); 17,35 Casă de piatră; 18,00 Medicina pentru toţi; 18,30 Jocurile Olimpice de iamă - Nagano ’98; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, Meteo, Sport, Ediţie specială; 21,15 Impact: Visul lui August prostul. Dispariţia ultimului clovn acrobat, şi odată cu ei, a unei lumi care se stinge încet şi de neiertat - lumea circului românesc; 21,45 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „Trandafirul şi coroana”; 22,55 locurile Olimpice de iamâ - Nagano '98; 23,25 Jurnalul de noapte; 23,40 JO de iamă: Patinaj artistic'; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii.

Programul 2: 6,30 TVMTelematinal; 8,00 Euronews (in limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Cu ochii'n 4; 9,45 Portrete în acvaforte (r);10.15 Teleenciclopedia; 11,05 Alfa şi Omega; 11,30 TVR Mo; 11,35 Jocurile Olimpice de iamă - Nagano '98; 15,30 Degeţica (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Mo;18.00 locurile Olimpice de iarnă - Nagano '98; 20,10 Serial: Pasiuni; 21,00 Avocatul poporului (dezbatere); 22,15 Film: în căutarea dreptăţii; 23,45 Fotbal;1.15 închiderea programului. .

PRO TV: 7,00 Ora 7, bunădimineaţa!; 9,00 Pulsul'financiar; 9,15 Tînăr şi nelinişti! (r); 10,00 Vămi din străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; 11,00 Capcana timpului; 11,45 De partea legii (r); 12,55 Ştirile Pro Tv, 13,00 Profesiunea mea, cultura (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul 9r);15.15 Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Marimar; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul din străinătate; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Rişti şi cîştigi!; 18,55 Chestiunea zilei cu Florin Câlinescu; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Film: Dansul inimii (SUA 1988); 22,05 Ştirile Pro Tv;

22.15 Seinfeid; 22,45 Ştirile Pro Tv;23.15 Pro şi contra cu Octavian Paler (talkshow); 0,20 Nemuritorul; 1,10 Pulsul financiar, 1,15 Ştirile Pro Tv; 1,45 M.A.S.H. (r); 2,15 Seinfeid (r); 2,45 Maria (r); 3,30 Marimar (r); 4,15 Pro şi contra (r); 5,30 Rişti şi cîştigi (r); 6,00 Roata norocului (r).

.Joi, 19 februarie Programul 1: 6,00 România, ora 6

fix!. JO de iamă Nagano '98; 8,30 Sailor Moon; 9,00 TVR CIuj-Napoca; 10,00 TVR Mo; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Mo; 12,05 Serial: Pasiuni (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Mo; 14,10 Cristal (r); 15,00- Dailog. Actualitatea editorială; 15,30

t o r

Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri (magazin); 17,00 TVR Mo; 17,10 Sailor Moon; 17j35 Casă de piatră; 18,00 Timpul Europei. Emisiune de actualitate despre integrarea europeană şi euro- atlantică; 18,30 Jocurile Olimpice de iamâ - Nagano '98; 19,00 Sunset Beach;19.45 Rezultatele tragerilor Loto; 20,00 Jurnal, Meteo, Ediţie specială, Sport; 21,15 Dr. Quinn; 22,15 Cu ochii'n 4;23.00 Jocurile Olimpice de iarnă - Nagano '98; 23,30 Jurnalul de noapte;23.45 Pariu Trio - cursa hipică internaţională de la Paris; 23,50 Bank- Note (magazin); 0,20 Canary Wharf; 0,45 Magazin niuzical-umoristic.

Programul 2: 6,30 TVMTelematinal; 7,00 Jocurile Olimpice de iamă-Nagano'98; 9,55 Medicinapeniru toţi (r); 10,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfirlează; 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Impact: Visul lui August prostul (r); 13,30 Dreptul la adevăr: Cronica cenzurii româneşti. Invitat poetul Adrian Popescu, Cluj (r);14.00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Mo; 15,10 Limbi străine: spaniola; 15,35 Degeţica (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5 ...;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă-n faţă cu autorul: scriitorul Mircea Mihăleş; 20,10 în faţa dv!; 22,00 Cinematograful de artă: Numai o noapte ( Suedia 1939); 23,30 Fotbal Semifinalele

O fereastră deschisă spre lume!

ai vremurilor apuse: “Irlandezii”; 3:30 Dincolo de anul 2000; 4:00 Program D.W.

Miercuri 18 februarie5:00 Videotext; 10:30 Strada

minunată - ep. 2 - doc rel; 11:00 Strada minunată - ep. 3 - doc.rel; 11:31 Videotext; 16:30 Strada minunată - ep. 4 - doc.; 17:00 Strada minunată - ep. 5 - doc.; 17:31 Videotext; 21:00 Dedicaţii muzicale - muzică; 21:31 Videotext; 22:00 Film: “în larg”; 23:31 Videotext; 0:00 Program Babylon Blue.

Program Discovery18:00 Aventuri Ia pescuit cu Rex

Hunt; 18:30 Dezastre: “Accident aviatic”; 19:00 Flightline; 19:30 Terra X: “Misterele din Insula Paştelui”; 20:00 Fascinaţia naturii: “Serengeti”; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Războinici ai vremurilor apuse: “Irlandezii”; 22:00 Vînătorii de fantome: “Universul paralel”; 22:30 Aventura cunoaşterii: “Virusul ucigaş”; 23:00 întrebări ce - şi caută răspunsul: “Hipnoza”; 0:00Naufragiu: “Pandora”; 1:00 Omagiu lui Fangio; 2:00 Aripile armatei germane: “JU 88”; 3:00 Războinici,

® PORTALB â S EXPORT - IMPORT B.R.L.

Miercuri, 18 februarie8,00 Videotext; 9,00 Reluări;

15.00 Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte - documentar;19.00 Casa de nebuni -serial; 19,30 Farmacia de gardă - serial; 20,00 Scandalul - film; 21,40 Mămica, detectiv particular - serial; 22,10 Amintirile lui Nugus Mart - film;23.00 Crip Show 2 - film; 1,00 Electric Blue - program erotic.

FARM ACIIF arm acii cu serviciu

perm anent: Farmacia’CORAFARM”, str. Ion Meşter nr.

4, telefon 42-65-40, Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95 orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacianr.4 ’ŢIEDERA”, str. Gh.Doja nr. 32, telefon 13-00-77, orar 20-8.

6,00-10,00 “Primul t / .O T P \ sa lt]f 6 20 A da

i j r Miercuri, 18 februarie J Ştiri bcale: 6:40,7,

7:40,8,8:40,9,10,12, 13,14,15,16,17,18.

A tta d io S o n icW FM

» salut . 6,20 Agendazilei. 7,20 Revista presei. 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Caiendaralzilei. 6,50,7.50 Horoscop. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 Programul cinematografelor.10.50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu.11.50 “Pe gînduri” (Ştefan Coroian).12.40 “3 minute”. 13,40 Calendarul zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD.14,30 “Ziua m cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “O mai crede lumea”, r.15.40 ”Pe gînduri”. Ştefan Coroian.16.40 “Ochiul si urechea”. 17,20 Calendarul zilei. 17,50 “Plus’ j. 18,10 “CD Spoit”, Cătălin Berindean. 19,00 “Musica Magica” - Ştefan Coroian.21.00 “Eseu Jazz”, Virgil Mihaiu. _ 20:5724,2,4 Retrospectiva ştirilorzilei.'22.00 “Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară si Tudor Rnncanu.

Miercuri, 18 februarie Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21. (f

9 "Cafeaua de serviciu” (maxima, power- playul şi calendarul zilei, meteo, horoscop, cure valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914 (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16- 18 "McSonic” (emisiune concurs cu premii McDonald's); 18-20 Rondul de seară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 "The Soul Of Sonic” (DJ T2's).23-3 "Welcome To The Club” (DJ Sebastian 1394). 3-6 Music Non-Stop.

UNIPLUS Radio

21,00-21(10.6,00-10,00 “Dimineţile cu Felix". 6,45; 7,45; 8,45 Horoscop Uniplus; 8,15; 9,15 Sport pe mapamond; 8,20 Cursul valutar; 8,35 Revista presei; 8,50 Punct ochit; 10,00-12,00 “Muzică Anti-Stress”. 12,00-18,00 “Toată ziua bună ziua”. Daniel Boroştean. 15,05-16.00 Music By Request. 16,05-17,00 Invitaţi în studio - realizator Georgeta Todoruţ. Relatări în direct despre principalele evenimente locale. 18,45-19.00 "Uniplus la raport”, 19,00-2,00 "Rona”. 20,45 -1001 de nopţi cu actorul Comei Râileanu. 21,30-23,00 Gospel la Uniplus. 23,00-2,00 Muzica pentru toţi." Intervenţii în direct ale ascultătorilor legate de problemele cotidiene. 2,00-6,00 "Non Stop Music”.

Miercuri, 18 februarie5:00-8:00 Bună dimineaţa!

: 0 0 - 1 1 :0 0

Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la CIuj-Napoca. 22:00-24:00 Fair- Play, realizator Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues îndelfinariu, realizator A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact.

Miercuri, 18 februarie Ştiri: 7,9, 12, 15,16,17. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 11,00- 11,15; 14,00-14,30; 18,00-18,45;

Pauzele ded i m i n e a ţ ă

(meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37

Miercuri, 18 februarie 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Delia Bob). 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Moşoiu. 11,00

Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, redactor Traian Bradea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00Radiojurnal Bucureşti. 13,15Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi, noi incercăm să vă răspundem, redactor Vasile Luca, Telefonul nostru 064/ 420031. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, prezintă Anca Băltan. 19,00Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaela Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Melania Drăgan. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Opera Românăprezintă miercuri, 18 tchnwric oro 18.30 Madama Bntterfly Spectacolinterpretat în limba italiana

Cupei Italiei; 1,00 TVM Mesager, lj închiderea programului.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bs; dimineaţa!; 9,00 Pulsul financiar, Sj Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul;, străinătate (r);10,30 M.A.S.H.; ll.ţ Dansul inimii (r); 12,55 Ştirile Pro’. 13,00 Pro şi contra (r); 14‘ Teleshopping; 14,30 Nemuritorul F 15,15 Maria; 16,00 Teleshopping; 14; Marimar; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17.! Tînăr şi neliniştit; 18,00 Vărul ; străinătate; 18,25 Ştirile pro Tv; llj Rişti şi cîştigi!; 18,55 Chestiunea z3e; Florin Câlinescu; 19,00 Roata noroct 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Mefe, Place; 21,15 Doctor în Alaska; 22.! Ştirile Pro Tv; 22,15 Seinfeid; 22'. Ştirile Pro Tv; 23,00 Întîinire cu pi; (talkshow); 0,00 Prima pagină; 0,;; Nemuritorul; 1,00 Pulsul financiar, !,■ Ştirile Pro Tv; 1,45 M.A.S.H. (r);2j Seinfeid (r); 3,45 Maria (r); 3,30 Maris (r); 4,15 înfflnire cu presa (r); 5,30 Rjşfs cîştigi!; 6,00 Roata norocului (r); SJ Pulsul financiar (r).

Redacta nu îşi asumă responsci lilalea pentru schimbările interveniţi programele posturilor de televiziuni

C H I R U R G I E E S T E T I O .Dr. TOMA T. MUGEA

♦ chirurgie plastici♦ chirurgia sînului♦ abdominopiastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant d e păr♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice

♦ tratament chimic al acnee MR.P5NCU 1 MÎ.7, S 1 4 - I 4 -?

P O LICLIN ICAIN TERSER VISAti

str. Pascal) nr.5, cart GheorgheINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NFXf LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRD LfXaE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGS FIE ♦ ALERGOLOGE ♦ DERMAT01 GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPED ♦ OJIL ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GP C0IXX3E ♦ ONCOLOGIE PEDLATRj

♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFI

- Examinări Dopplei - Histerosalpingografii pentru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imuno!cp: Parazitotogie Determinare Rh - TesI:i sarcină - Antigen HBS - Elisa Test Examinări citologice pentru depista cancerului de col uterin - Investigaţii por sterilitatea feminini p masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINIG

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, con su lta ţii

la teL 41.41.63.

s,c, Dental ROVA SOCOLOV

fcăiea Moţilor 106, ap.5 f ~ Tratam ente * to m * to lo ţjk

com plexa:O terapie <

. O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, implarn:

P ro g ram ări la teL : 430025 Zilnic o ra r 9 - 1 9

sîm bătă 1 0 - 1 3 *Pentru studenţi/ pensio n » şomeri. reducere20%?ijp£

PROF. UNIV. Dl. RIIHAIGĂLUGÂSI Dr.ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei n r. 11(Sngâ biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i, V - 17-20 S ' . - 8 -12 .

Tel.: 42.56.18; te!/fax:19.14.6!

ALIANŢA ANTI8UICIDL I F E L I N E

Sufletul nostru la disperi» jdumneavoastră Telefonul ; de noapte; telefonul vieţi ‘

1 9 1 6 4 7 i1Gardă de noapte, orele 20-OV'l

Linia telefonică de intervenţie în aia; şi prevenţie a suicidului initiată itLABORATORUL DE SĂNĂTATE

MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs-jde hini pînă vineri, între orele 8 - 22 S

V i aşteptăm apelurile U numărul 186864._________

S i l■Ad e v a r u l

de Ci&ai ROZA VÎN TURILO R miercuri, 18 februarie i 998

r,y

bt:r,9.rut:11..Î

| (Reuter) ş tsi (“F ore ign A ffa irs '

FMI a m î n ă u r m ă t o a r e a

t r a n ş ă d e î m p r u m u t

■ulS- pentru Republica Moldovai\-nJul Monetar International a anuntat. la

u/.t i ! februarie, ea nu va plaţi următoarea ti ansă ; U f I '.'"pnimutului >>du către Republica Moldova îifci ;;r.< Ij formarea noului guvern, după alegerile oai; jJjncnliirc de la 22 inailic. O m isiunea «tef i-MI >-a întîlnit cu oficialităţi moldovene, m 224 jiaelc două sâpiâmîm si îsi va prezenta 224 eu privire la dezvoltarea economică a ' PA ", Votci în 1907 în cadrul unei icuiuuni a ’ j f .„aducerii Fondului prevăzute pentru IS |.’ţ/ v.iuc. Misiunea a analizat performantele i~ ' ‘I.-'Jovei pînă la slîrsitul lunii decembrie, în Rjst/1 ^fermitate eu facilităţile existente (l’FH), în l;4K ere de 1S5 milioane dolari. în vigoare din

| i-A FMI a amînat mai multe transe ale • .:.r.n:Iui FI I; din cau/a performantelor

■.O'lâcătoare ale Moldovei, lăoar tui ttan.se,i.!:.-înJ ciica 52 milioane de dulăii, au fost

•!..mc î:: 1096-1097. Cea mai recenta plată a -Ar luna iulie. Ministrul dc Finanţe. Valetiu f îjn, j avertizat recent câ fosta republică . .::tică sc va confrunta cu dificultăţi serioase ■ -c o silualie fiscală critică din cau/a

:::ler internă -i externă în creştere. Datoria .'.i.’ma a Moldovei a crescut în 1097, eu o ■\ :r.e. ajungînd la 1.33 miliarde dolari sau la

. dotă'treimi din Produsul Intern Brut (PIUj - j dublul veniturilor anuale totale ale bugetului.

Reformele economice din mica republica i fostă sovietică, cu 4,3 milioane de locuitori,

[-9 ' situata între România şi Ucraina, au eşuat din cauza unei lupte aprigepentru influenţă între reşedinţele Petru Lucinski şi Parlament,

W & m inat de forţele dc stînga. Campania

păi

politică pentru alegerile din martie a blocat .i.iuiclc. Ministerul de Finanţe a declarat că

u emite a doua seric de Eurobonuii înaintexx l de formarea unui nou guvern. FMI a avertizat îU că, în următorii doî-trei ani, va fi mai dificil

pentru Moldova să-şi finanţeze deficitul ns , bugetar decît în ultimii ani. Deficitul bugetar A f i al Moldovei în 1997 a fost de 670 milioane JE . C J la sută din PIB).

Adevărata nouă ordine mondială1 P a r te n e r ia t î n t r e i n s t a n ţ e l e n a ţ io n a le

ş i u n t r ib u n a l s u p r a n a ţ i o n a l

C e a mai avansată formă de c o o p e ra re jud ic iară e ste un p a rte n e ria t în tre in sta n ţe le n a ţ io n a le ş i un tr ibuna l su p ra n a ţ io n a l. In U n iu n e a Europeană, Curtea Europeană de Ju st iţ ie c o la b o re a z ă cu in sta n ţe le n a ţiona le c înd problemele dreptului european se suprapun cu dreptul naţional. Instanţele naţionale trimit cazuri Curţii Europene, care emite o op in ie ş i trimite cazul înapo i in sta n ţe lo r^ n a ţ io na le ; re com and a rea supranaţională g h id e a z ă d e c iz ia in stan ţe i naţionale. A ceastă cooperare pune puterea instanţelor interne în inferioritate faţă de judecata

unui tribunal supranaţional. D e şi Tratatul de la R om a stipulează a c e a s t ă . p ro c e d u ră de competenţă, instanţele sînt cele care au transform at-o într-un parteneriat jud ic iar. în final, ju d e c ă to r ii d is c u tă d irect. Judecătorii Curţilor Sup rem e din Eu ropa occidentală au început s ă se întîlnească la fiecare trei an i d in 1978. D e a tunci au început să-şi cunoască mai bine reciproc deciziile, în special în privinţa voinţei reciproce de a accepta deciziile Curţii Europene d e Justiţie . În t îln ir ile în tre judecătorii Curţii; Suprerrţe a S U A şi omologii lor de la Curtea Europeană au fost sponsorizate

de grupuri private, ca şi întîlnirile ju d e c ă to r ilo r a m e r ic a n i cu judecători de la Curţile Sup rem e din Europa Centrală ş i de E st şi Rusia.

In iţiativa c e a m ai fo rm a lă m enită s ă - i r e u n e a s c ă pe judecători este recent inaugurata Organizaţie a Curţilor Sup rem e ale Americilor. 25 de judecători de la C u rte a S u p r e m ă s a u persoane desem nate de ei s-au întîln it la W a s h in g t o n în octombrie 1995 şi au elaborat C a rta O C S A , c o n s a c r în d această organizaţie “promovării

■ ş i con so lid ării in dep end en ţe i judiciare şi dom niei legii între m em bri, c a ş i tra tam entu lu i constituţional adecvat al puterii judiciare ca putere fundamentală a sta tu lu i”. C a r ta p re ve d e reuniuni o dată la trei ani ş i un Secretariat permanent. Aceasta

'a necesitat ratificarea de către 15 Curţi Sup rem e, ceea ce a

fost realizat în prim ăvara anului 1996. O iniţiativă a judecătorilor, pentru judecători; nu e ste o exagerare s ă spu n e m că O C S A e ste p rodu su l politicii externe judiciare.

Adepţii dom niei globale a legii au a vu t ce l m a i frecven t în vedere o le ge pentru toţi, un sistem legal unificat, avînd în frun te o C u r te M o n d ia lă . Com unitatea globală a dreptului apă ru tă d in reţelele judiciare

ieste m ai probabil că va conţine multe domnii a le legii, fiecare stabilită într-un anum e stat sau regiune. Nici o Curte Superioară nu v a d a n o rm e g lo b a le definitive. Instanţe le naţionale vor interacţiona una cu cealaltă ş i cu tribunalele supranaţionale în m od u ri c a re v o r d im inua divergenţele, dar vor recunoaşte şi conso lida valorile comune.

•Articol de A/ine-Marie Slanghîer

. (A FP )

O P E R A Ţ I U N E A “ T U N E T I N D E Ş E R T ” : M O T I V A Ţ I E Ş I O B I E C T I V E

Operaţiunea “Tunet în deşert” cu care Statele Unite ameninţă Irakul părea a fi extrem de riscantă pentru a-şi atinge obiectivul său declarat: sâ oblige Irakul să permită ONU să dezarmeze această ţară.

în ceea ce priveşte înlăturarea preşedintelui Saddam Hussein, obiectiv reclamat de o parte a Congresului american şi de oponenţii irakieni, aceasta înspăimîntă mulţi cetăţeni irakieni, iar diplomaţii consideră acest pariu chiar mai periculos..

Washingtonul se declară hotărît să reducă posibilităţile Irakului de a produce arme chimice şi biologice. Or, deşi UNSCOM, Comisia specială ONU însărcinată cu dezarmarea Irakului, bănuieşte că Bagdadul arc în dotare astfel de arme, fară a fi

totuşi sigură de acest fapt, ea nu ştie unde se află acestea. Majoritatea diplomaţilor la Bagdad preconizează că o campanie de bombardamente ar întrerupe pentru o durată nedeterminată inspecţiile UNSCOM. Aceasta ar compromite fară nici o îndoială program ele de ajutor umanitar ale Naţiunilor Unite, care, ca măsură de precauţie, au început să-şi reducă personalul. O astfel de campanie riscă în special să provoace agitaţie în rîndul popoarelor din ţările vecine, cu repercusiuni imprevizibile în regiune, apreciază unele oficialităţi.

Conducătorii arabi se tem de reacţia cetăţenilor lor, care nu înţeleg prelungirea suferinţelor irakienilor şi care văd adeseori în Saddam Hussein un erou al rezistenţei în faţa Americii,

apreciază diplomaţii. Occidentul va avea mari dificultăţi în a justifica în faţa lumii arabe recurgerea la forţă pentru a obliga Irakul să respecte rezoluţiile Consiliului de Securitate, “în condiţiile în care nu este în stare nici măcar să constrîngă Israelul să respecte acordurile de la Oslo pe carc statul evreu le-a sem nat cu palestinienii”, a declarat un alt diplomat.

Dacă operaţiunea americană îşi depăşeşte obiectivul declarat şi vizează sâ provoace prăbuşirea regimului irakian, consecinţele pc termen lung sînt chiar mai dramatice, consideră unii irakieni şi anumiţi diplomaţi. Alţii evocă spectrul unei împărţiri a regiunilor petroliere din nord, rîvnitc dc Turcia şi Iran, şi prevăd că nici Siria nu va sta cu

mîinile în sîn. Un alt aspect al “sccnariului-catastrofa”, Teheranul ar putea să-şi extindă influenţa asupra m ajorităţii ş iite a irakienilor, concentraţi îndeosebi în sudul ţării; altfel spus ar putea forma un guvem islamic.

Pc de altă parte, sîmbătă 14 februarie, a sosit în Irak o echipă a ONU pentru a întocmi o hartă a reşedinţelor “prezidenţiale” Ia carc Bagdadul refuză sâ acorde accesul necondiţionat experţilo r în dezarmare. Echipa pregăteşte o eventuală misiune a lui Kofi Annan, secretar general al ONU. înainte chiar ca Annan sâ anunţe oficial decizia de a vizita Irakul, ministrul american al Apărării, William Cohcn, a respins a priori orice fel dc compromis “găunos” cu Bagdadul.

C e a m a i m a r e

c e l e m a i

a c o p e r i r e ,

m u l t e s e r v i c i i s i o . . .

ofertăî n s c r i e - t e a c u m

la Dialog I

U s : U

l fBf, | de

fi;

L

- * x ' ' < * ^ N - -: - x , x -u

"•’W ’—SujuA.

( 7 ) miercuri, 18 februarie 1998---- - -■■■'-

P O L IT IC Ă

u r n i i 1 1 x i f | |

M E S F E C T U L p e n tra p reşed in teS C A D E

D upă o perioadă de u n an în c a re , c u r a re e x c e p ţi i ,

^ p re ş e d in te le E m ilC onstantineseu a benefic ia t de o presă prietenoasă, ia r referirile politicienilor la d însu l au fost po liticoase , c h ia r d acă uneori critice, re sp ec tu l p en tru şeful statului scade în m ediile politice, intrînd în param etrii no rm ali ai tradiţiei rom âneşti.

_ Fără a a junge, deocam dată, la formulări tranşante, politicieni şi ju rnalişti îş i exp rim ă d in ce în ce m ai d e s d u b iile leg a te de c o r e c t i tu d in e a a c ţ iu n i lo r prezidenţiale. Printr-o cam panie carc b e n e f ic ia z ă d e su p o rtu l m a jo r i tă ţ i i c a n a le lo r de te le v iz iu n e , p re ş e d in te le îş i construieşte cu răbdare im aginea u n u i o m p r o f u n d o n e s t şi

in te re s a t d o a r de p ro p ăşirea p.oporului său (cum îi place chiar dom nulu i C onstan tineseu să-i num ească pe rom âni). ”Un Cuza m o d e rn , c a re î i h ă r ţu ie ş te neobosit p e îm bogăţiţii escroci ce fo losesc ocaua m ică”, este m esaju l ascuns pe care oamenii r e s p o n s a b i l i c u im a g in e a p reşed in telu i se străduiesc să-l in troducă pe neştiu te în mintea oam enilor.

M e sa j p e c a re n u în tre g p o p o r u l p r e ş e d in te lu i î l re cep tează la m o d u l dorit de p ropagandişti.

D e p u ta tu l P U N R V a s ile M a te i a re în d o ie l i că preşedintele este aşa cum îi place să se arate. Parlamentarul clujean a d e v e n i t s u s p ic io s c în d a o b s e r v a t c ă p re ş e d in te le intervine în chestiuni economice care nu-1 privesc. ” Ce interese are p reşed in tele să negocieze el afacerile cu petro lu l d in M area C aspică?”, întreabă M atei. Şi nu o face într-un cerc închis, ci într- o_ conferin ţă de presă. El mai spune că p reşed in tele nu. avea ce c ă u ta la re u n iu n e a de la

D avos a "negustorilor Europei” . D ar dacă to t a plecat, Matei este de părere câ era mai bine să nu se întoarcă. "Trebuia să stea la D avos să-şi vindece scîrba” , spune el;

N u e s te s in g u ru l scep tic . Comentatorul politic al unui ziar recent înfiinţat, ce a. reuşit să ajungă la u n tiraj respectabil pe considerentul că este unica voce din presă ostilă preşedintelui, îşi intitula m arţi editoralul: ”Şi dacă E m il C onstan tineseu nu e s te d e c ît un b a n a l co m p lice?” . A rticolul exprim a nedumerirea priv ind refuzul preşedintelui de a d e sc h id e o c h ii în fa ţa sem n alelo r d in presă p riv ind arbitrariul privatizărilor făcute de p r e ş e d in te le FPS S o rin D u m itr iu . N e u itîn d să a m in te a s c ă fa p tu l că E m il C o n s ta n tin e se u l-a num it în fu n c ţie p e S o rin D u m itr iu trecînd peste voinţa partidelor aflate la guvernare, în p rim ul, rînd a PNŢCD.

în m ai m u lte r în d u r i, p r e ş e d in te le a a c ţio n a t in d e p e n d e n t de su g e s ti ile

p a r tid u lu i care i-a a s ig u ra t su ccesu l în a leg eri. T o tu ş i, ţărăniştii preferă, deocamdată, să tre a c ă cu v ederea a m b iţiile individualiste ale şefului statului. D em ocraţii sînt însă ceva mai caustici, m ai ales de cînd şi-au re tra s m in iştrii d in G uvern . D eputatu l PD luliu Păcurariu a f irm ă că p re şe d in te le C onstan tineseu ”şi-a încălcat grav atributele constituţionale”, f iin d p ă rtin ito r în con flic tu l partidului său cu PNŢCD. Nu este o abatere ch ia r a tî t de s e r io a s ă în e ît PD să c ea ră suspendarea şefului statului, dar, sp u n e P ă c u ra r ih , şe contabilizează.

S u g e s tiv e p e n trusentim entelor democraţilor faţă de p reşed in te sîn t cu v in te le a c e lu ia ş i d e p u ta t PD . "Preşedintele Constantineseu şi- a şifonat serios în ultim a vreme im aginea de om care intervine şi rezolvă orice situaţie dificilă. -O spuneţi e a şi cum acest lucru v ă bucură? - Da, m ă bucură”, afirm ă Păcurariu.

Caius CHIOREAN

Tinerii ţărănişti se simt agresaţi de "vulgaritatea sărbătoririi Sfîntului Valentin

MW

O m enirea a intrat în u ltim ele două m ilenii în epoca p osib ilu lu i u rcu ş spre zone înalte ale sp iritu lu i cu a ju to ru l Harului adus de Fiul lui D um nezeu în trupat.

Poporul rom ân a fost plasat dc Providenţă în in im a creştin ism ulu i în că dc la naşterea şa. U rcuşul în să nu a fost şi nu este uşor. Pcrioadcic dc decădere au alternat cu cele dc urcare. Pentru creştin i toată v iaţa şi cu atît mai m ult d ragostea între un bărbat şi o femeie trebu ie sfinţită . A ceastă dragoste se sfinţeşte în T aina cunun ie i în întregul ei, în trup şi sufle t. D ar poate m ai m ult ca în alte dom enii a le vieţii n o astre , ispita coborîrii a ce s te i le g ă tu r i d in s fe ra în ca rc c a ,

subordonîndu-sc poruncilor lui Dum nezeu, se îm plineşte în duh spre zona dezordinei, a desfrm ării şi perversiunii este m ai mare.

C o n s ta tă m cu tr is te ţe ş i r e v o ltă că segm ente importante ale societăţii noastre (p r in tre a lte le m ass-m ed ia a p ro ap e în întregim e) în loc sâ ne ajute pe noi tinerii să u rcăm pe panta spiritului ne îm ping spre dezord ine şi desfrîu. M odul vulgar în care s -a “ să rb ă to rit” de către P R O -T V z iu a Sfîntului Valentin a fost num ai un exemplu.

N o i tinerii creştini ştim cît este de greu să n e lu p tă m c o n tra v a lu lu i p e n tru a tră i c o n s e c v e n t cu c re d in ţa n o a s tră . N u ne co n s id e ră m m ai bun i d e c ît a lţii si tocm ai

pentru că ştim cît sîntem de slabi protestăm împotriva celor care ne îngreunează lupta. Nu ne putem îm potrivi ca fiecare să-şi trăiască propria Iui c red in ţă şi m orală, dar, v rînd- nevrînd, în societatea noastră m anifestările tuturor ating şi interesează pe toţi. în num ele libertăţii noastre cerem ca aceste m anifestări de tipul “sărbătoririi” Sfîntului Valentin să se facă fară a ne agresa pe noi. Fiecare poate (şi noi respectăm libertatea tuturor) să se scalde unde vrea: în apă curată sau în noro i. D ar cerem celor cărora le p lace să se scalde în n o ro i să o fa că în asa fel în e ît să n u nestropească şi pe noi. .Organizaţia de Tineret PNŢCD Cluj

Păcurariu provoacă o anchetă parlamentară privind TVR Cluj

■■— i

Deputatul PUNR Vasile Matei afirmă:

Cererea deputatului PD luliu Păcurariu ' dc anchetare parlamentară a studioului teritorial Cluj al TVR va fi discutată astăzi în Comisia dc artă şi cultură a Camerei.

Demersul parlamentarului clujean, susţinut şi - de vicepreşedintele PD, deputatul Alexandru Sassu, face parte dintr-un program mai amplu a Partidului Democrat, care urmăreşte destituirea actualei conduceri a TVR.

în plîngerea înaintată comisiei, Păcurariu acuză conducerea TVR Cluj că a permis difuzarea pc post a unui sondaj stradal în care

toţi subiecţii intervievaţicondamnau atitudinea Partidului Democrat de părăsire aGuvernului. Păcurariu apreciază că materialul este tendenţios şi reflectă atitudinea părtinitoare, în beneficiul ţărăniştilor, a studioului de televiziune clujean.

Deputatul PD îl învinuieşte şi pe prefectul Alexandru Fărcaş că- i intimidează pe realizatorii TVR Cluj. în acelaşi material înaintat comisiei, Păcurariu aduce drept argument un fax prin care prefectul cere, pe un ton ameninţător, explicaţii privind un reportaj care ilustra situaţia critică din agricultură. . (C.C.)

"Există reţele de spionaj in filtra te la v îrfu l puterii actuale

i din ţara noastră"

ţPP/MW s m

WL. PLECATN/CIObATÂ

N-A p i c a t /

în n u m ă ru l său de lu n i, c o t id ia n u l "E v e n im e n tu l Z ilei” publică o relatare de Ia T g . J iu , c a re c u p rin d e d e c la r a ţ i i a le d e p u ta tu lu i PU N R de C luj, Vasile M atei, m e m b ru a l C o m is ie i de ap ărare , în legătură cu m ult d isc u ta ta l is tă a lu i A d rian S e v e r in şi cu sp io n a ju l p r a c t ic a t d e a lte ţă r i în R om ânia. D eputatu l c lu jean spune aşa: ”C a fost membra al C o m is ie i de c o n tro l p arlam entar a activităţii SRI, a f irm d e sc h is că l is ta lu i S e v e r in e x is tă şi s p u n ' categoric că în România există r e ţe le fo a r te p u te rn ic e de spionaj, în special din Rusia, U n g a r ia , U c ra in a şi SU A , in f i l t r a te la v îr fu l p u te r i i actuale din ţara noastră, dar şi în p re s a ro m ân e ască . A c tiv ita tea acestor reţele nu e s te u n a t ra d iţ io n a lă , de in v e n ta r ie re a p u ş ti lo r sau aruncătoarelor de grenadă din R om ânia, ci este vorba despre e x is te n ţa u n o r a g en ţii de

in f lu e n ţă ca re în c e a rc ă să in f lu e n ţe z e op in ia p u b lic ă rom ânească şi să contribuie la scăderea capacităţii de apărare prin acţiuni de dezorganizare a vieţii noastre politice. N u m ă m iră că totul s-a muşamalizat, şi pentru aceasta este vinovat şi preşedintele Constantineseu, m ai ales dacă avem în vedere că pe listă se află şi Petre Mihai Băcanu” .

D e c la ra ţ i i le d e p u ta tu lu i peunerist sînt incendiare. într- o ţa ră c u o d em o c ra ţie normală, ele ar fi luate imediat în considerare şi ar fi cercetate faptele la care fac referire. La n o i însă, asem enea afirm aţii sînt tratate cu nepăsare de către cei în d rep tă ţiţi p rin leg e să cerceteze dacă sînt adevărate sau nu. A stfel că uitarea se va aşterne peste ele„tot aşa cum sc a n d a lu l leg a t de l is ta 'lu i Adrian Severin a fost îngropat în declaraţii şi afirm aţii care m ai de care mai năstruşnice, probabil pentru a intra în zona derizoriului vieţii cotidiene.

I

I

I

Apei Ei unitatea PUKf“Pentru restabilirea unităţii

în cadrul PUNR şi în vederea stopării acţiunilor dc destabilizare a partidului, puse la cale şi întreţinute de la Bucureşti, fac un apel către conducerile filialelor PUNR, către primarii şi viceprimarii aleşi pe listele PUNR, consilierii judeţeni şi locali ai PUNR, către membrii Consiliului Naţional al PUNR aleşi în noiembrie 1995, solicitîndu-le să nu participe la şedinţa aşa- zisului Consiliu Naţional din data de 21 februarie a.c., convocată de către cuplul Gavra-Tabără” - se arată într-un comunicat semnat de către Gh. Funar, în calitate de preşedinte al partidului., “Fiind decontate anticipat

cheltuielile de transport şi cazare, probabil că vor face deplasarea la Bucureşti acei. membri ai PUNR, care:

1. Sînt de acord cu acţiunile de dezbinare a PUNR înfăptuite de către parlamentarii: I. Gavra, M. Chichişan, Gh. Secară, M. Vâlcu, N. Ionescu, V. Tabără şi V. Iliescu;

2. Susţin convingerea deputatului V. Tabără că PUNR devine un partid puternic pe termen lung dacă acum recurge la numeroase excluderi din partid, dizolvări de filiale şi subfiliale;

3. Sînt împotriva unităţii românilor, inclusiv împotriva

Partide:colaborării cu România Mare;

4. Sînt adepţii continuaţi dialogului, inclusiv televizat direct între deputatul V. Tabâ. şi liderii UDMR, excluztndâf raporturile frăţeşti cu membri Partidului România Mare;

5. Se pronunţă împotrm restabilirii unităţii în PUN prin organizarea şi ţinem Conferinţelor Judetet Extraordinare şi a Conventi- Naţionale Extraordinare t PUNR, propusă pentru 14-!' martie la Alba Iulia.

Informez pe participanta t adunarea de la Bucureşti din 2 februarie a.c. că s-a> desfăşurat, pînă în prezer Convenţiile Judeţene alt filialelor PUNR: Mehedinţi Alba, Dolj, Mureş, Satu-Mare

: Călăraşi, Neamţ, Vaslui, Ch: Gorj şi Giurgiu, care au ale; conducerile acestora delegaţii pentru Convenţii Naţională Extraordinară i PUNR. La nici una dintre ceh 11 Conferinţe Judeţene nu v hotărît şi, ca urmare, nu sev; asigura reprezentarea legală; statutară la adunarea din 2 februarie a.c. de la Bucureşti De altfel, adunarea de It Bucureşti convocată pentn 21 februarie a.c., nu est: statutară, nefiind încă ale Consiliul Naţional, alcătuit din 121 de membri, confoiu art. 23 din Statutul PUMO 1997" - se afirmă în comunicat

l

fl M a r i i o a m e n i d e a f a c e r i r o m â n iî n c e a r c ă s ă s e a d u n e p o l i t i c

Patriciu susţine proiectul Federaţiei Liberale

imaginat de Catarama“N o i, lib e ra lii* a v e m

programul şi resursele um ane care să ne permită rezolvarea în tim p scurt a c rizei de sistem prin care trece ţara. Iată de ce trebu ie să n e u n im . C red că in iţ ia t iv a d - lu i V io re l C a ta ram ă de c re a re â u n e i F e d e ra ţ ii L ib e ra le e s te u n definitiv pas către coagularea tuturor forţelor liberale într-un s in g u r p a rtid care , d acă a şa vom decide îm preună, se v a chema tot PNL”, se arată într-o s c r iso a re d e s c h is ă a preşedintelui executiv a l PL, D in u P a tr ic iu , a d re sa tă lu i R ad u C â m p e an u , N ic u la e C e rv en i, M irc e a Io n e s c u Quintus şi Nicolae M anolescu, liderii fo rm aţiun ilo r liberale semnificative. D înd exem plul u n o r s ta te p re c u m C h ile , Argentina sau Slovenia, D inu P a tric iu estim ează că se p o t " obţine, pe baza unui p rogram l ib e ra l a u te n tic , r e z u l ta te e co n o m ice r a p id e . “ P r in p ro g ra m u l n o s tru de descentralizare rapidă a tuturor structurilor adm inistrative, de colectare şi fo losire lo ca lă a b u g e te lo r , de re d u c e re a

fisc a lită ţii p rin micşorare: cheltuielilor şi de privatizare te atît de rapidă, precum şi pri: în c u ra ja re a acum ulării d: capital rom ânesc, se pot ere p re m ise le u n e i creşter sp ec tacu loase îh termen dt m ax im d o i an i” , scrie politicianul şi omul de afacer Dinu Patriciu.

El se alătură astfel iniţiativ e la n sa te de a lţ i do i mar a face riş ti; rom ân i, Viore Cataram ă şi Dan Voiculesci care au propus proiectul unei Federaţii Liberale.

D in u P a tr ic iu se arata convins că este necesară acun c o n d u c e re a ţării conform itate cu un prograr liberal. “ S-ar putea ca viitorul R o m ân ie i să fie social- d e m o c ra ţia , c îndva, ai îndoieli că va putea fi creştin- d e m o c ra t, a tîta vreme cil sîntem o ţară ortodoxă, creştin- dem ocraţia fiind izvbrîtâdit tradiţiile B isericii catolice şi p ro te s ta n te ; da r acum este nevoie de acumularea pe cart doar liberalii, prin politica la, o pot p roduce”, se afirmă în scrisoare. (C.C.)

Gh. Funar acuză implicarea armate române în conflictul din Golf

"Recenta hotărîre a G uvernului României, vizînd implicai Arm atei Române în conflictul d in Golf, constituie o mare greş» în plan diplomatic şi m ilitar” se arată într-un comunicat semnate Gheorghe Funar, în calitate de preşedinte al PUNR. "Singurul efc al declaraţiei premierului V ictor Ciorbea îl constituie abaterea atenţs populaţiei de la: acţiunile de subm inare a economiei nt' destabilizarea şi d istragerea A rm atei Române; scăderea alarma® a nivelului de trai; creşterea continuă a preţurilor; greva r" " ’"" a angajaţilor din dom eniul sănătăţii; sporirea continuă a numarul- şom erilor; demolarea agriculturii, şi multe altele. Nu trebuie u> faptul că armata rom ână a fost reprezentată şi în Albania, iar aJ ţări neparticipante la această intervenţie au fost primite în NATO

ic*

A D E V A E 3U H -d e P tluai A R T Ă -C U L T U R Ă miercuri, 18 februarie 1998

Om m

L i t u r g h i a p e n t r u v o c i e g a l e

de Dan VOICULESCUMîine seară, ia ora 18,30, va avea loc în

Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima" un concert coral cu ocazia prezentării, în primă audiţie, a Liturghiei pentru voci egale, creaţie a maestrului Dan Voiculescu, cadru didactic al Academiei amintite. Lucrarea va fi interpretată de Corul studentelor Facultăţii teoretice, anii l-ll, sub bagheta dirijorului Ciprian Para, asistent universitar.

Despre ceea ce vrea să însemne această creaţie - care cuprinde: Ectenia mare; Antifonul I - Mărire Tatălui; Antifonul II - Unule născut; Antifonul III - Fericirile; Veniţi să ne închinăm; Sfinte Dumnezeule; Heruvicul; Ca pe împăratul; Pe Tatăl; Răspunsurile mari; Cu vrednicie; Sjînt; Pe Tine te lăudăm; Axion duminical: Cuvine-se cu adevărat; Unul Sjînt; Bine este cuvîntat; Văzut-am lumina; Fie numele Domnului; Părinte, binecuvîntează; Amin - şi reperele care se află la baza amplului proces de elaborare ne-a vorbit chiar autorul, dl prof univ. dr. Dan Voiculescu: “în toamna şi iarna anului 1996, după ce am studiat mai multe liturghii semnate de Dima, Musicescu, Kiriac, Cucu, Nicolae Lungu, Paul Constantinescu, Tudor Jar da şi Sigismund Toduţă, am simţit chemarea miraculoasă ie a aborda acest gen pretenţios şi amplu al muzicii religioase. Am încercat o sintetizare a intonaţiilor bizantine şi modal-folclorice româneşti, într-o ţesătură polifonică legată prin fire puternice de idealurile

jfyocalităţii renascentiste. Aparenţă ireconciliabilă? Nu ” intîmplător am dedicat această Liturghie memoriei

Maestrului Sigismund Toduţă - cel care printr-o bună parte a creaţiei sale a pus în ecuaţie aceiaşi trei termeni Aici - racordare şi noi opţiuni Totul filtrat prin puritatea vocilor “albe”, care contrastează responsorial cu vocea gravă, bine timbrată, a preotului Detaliile de scriitură armonică, polifonică, heterofonică trec pe un plan secundar, subsumîn- da-se expresivităţii cuvîntului sacru”.

A consemnat M. BOCU ■

[)& 'Oji 'romAm

fost în fiin ţa tă

Societatea pentru Agricultură EcologicăEvidenţierea şi susţinerea principiilor

agriculturii ecologice şi promovarea în practica agricolă a ţării noastre a măsurilor tehnologice raţionale, cu bună productivitate, însă nepoluante, au determinat înfiinţarea la Cluj- Napoca, sub egida Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, a Societăţii pentru Agricultură Ecologică. Astfel, în 21 ianuarie a.c., la Universitatea amintită, a avut loc prima adunare generală a Societăţii pentru Agricultură Ecologică, denumită pe scurt Societatea Agri-Eco, după dobîndirea de către aceasta a personalităţii juridice. Au participat membri ai societăţii nou-constituite, din cadrul U.S.A.M.V. Cluj-Napoca, precum şi din unităţi de cercetare din zona de influenţă: SCA Turda, SCPP Cluj-Napoca, SCPCP Jucu, ICPC Braşov, SCPCSZ Braşov, ICPCP Braşov, SCPW Blaj, SCPCB Tîrgu Mureş, SCA Livada, SCPP Oradea şi SCA Oradea, invitaţi din alte instituţii şi simpatizanţi ai societăţii - ne-a spus dl prof. univ. dr. Leon Sorin Muntean, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

Cum s-a născut societatea? Ideea înfiinţării unei socieţăţi pentru promovarea agriculturii ecologice a început să prindă viaţă în anul 1992, o dată cu apariţia primului număr al publicaţiei “Agricultura - Revistă de ştiinţă şi practică agricolă”, iar în 3 septembrie 1993 s-au pus bazele înfiinţării Societăţii pentru Agricultură Ecologică. Editorialul “La început de drum”, publicat în primul număr al revistei amintite, a fost intitulat “Pentru o agricultură ecologică pe înţelesul tuturor”, în care se menţiona că revista “este destinată deţinătorilor de terenuri agricole si a unor loturi de animale, lucrătorilor din agricultura asociativă, tuturor celor care doresc să se informeze operativ si competent în legătură cu modul ae executare a lucrărilor în agricultură...”, ea urmînd “să sprijine

practicianul în cunoaşterea şi aplicarea unei agriculturi raţionale, să propage principiile şi elementele componente ale agriculturii ecologice, pe înţelesul

, tuturor”. .Societatea pentru Agricultură

Ecologică a dobîndit personalitate juridică prin sentinţa civilă nr. 30 Cl 1997 (şedinţa publică din 13 ianuarie 1997), a Tribunalului Cluj, Secţia civilă şi de contencios administrativ (dosar nr. 7378/ 1996), în baza cererii înregistrate la data de. 10.12.1996 şi cu acordul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei (prin actul cu nr. 311431 16. 12. 1996).

Ca principale direcţii de activitate ale societăţii sînt: promovarea în învăţămîntul agricol de specialitate a principiilor si elementelor componente ale agriculturii ecologice, dezvoltarea cercetărilor cu tematică ecologică, promovarea- unei agriculturi durabile în ţara noastră şi iniţierea unor acţiuni privind organizarea unor unităţi de producţie agricolă pe principii ecologice.

în Adunarea Generală a Societăţii pentru Agricultură Ecologică din 21 ianuarie 1998 a fost prezentată o informare asupra activităţii şi reglementării situaţiei juridice a societăţii, precum şi acţiunile care derivă din statut. S-au ales organele de conducere ale societăţii pentru următorii trei ani (1998 - 2001), s-au stabilit structurile în teritoriu (centre zonale), s-au analizat posibilităţile de îmbunătăţire a situaţiei financiare a societăţii şi s-au reglementat aspecte privind evidenţa membrilor societăţii şi primirea de noi membri. în cadrul adunării generale s-a conturat planul de activităţi al societăţii, în domeniul învăţămîntului şi cercetării, al editării şi structurii publicaţiei “Agricultura - Revistă de ştiinţă şi practică agricolă", precum şi colaborarea cu alte organizaţii din ţară şi străinătate.

M. BOCU

In această seară,la Opera Română, ora 18,30

m m E i m e m vde Giacomo Puccini

Opera Română prezintă în această seară spectacolul cu opera “Madama Butterfly” de G. Puccini. Sub bagheta maestrului

5//ary Bela, de la Opera Maghiară p de Staf din Cluj-Napoca, | distribuţia serii aduce evoluţia I sopranei Anastasia Buruiană în

ralul titular. Rolul lui “Pinkerton, locotenent în marina SUA” va fi interpretat de cunoscutul tenor Viorel Săplăcan, alături de care vor mai evolua:, mezzosoprana Maria M olnar - “Suzuki, servitoarea lui Cio-Cio-San”, baritonul Gheorghe Mogoşan - “Sharpless, Consulul Statelor

Unite la Nagasaki”, tenorul Petre Ghilea - “Goro, peţitor”, tenorul Ştefan Popescu - “Prinţul Yamadori”, basul Titus Pauliuc - “Unchiul Bonzo”, basul Mircea Moisa - “Comisarul imperial”, soprana Elena Zoicaş - “Kate Pinkerton”. în alte roluri: Dorin Simionescu, M aria M oisa şi copilul Maria Toma. Un spectacol a cărui adaptare regizorală este semnată de Rodica Popescu Moisa, adaptarea scenografică - Andrei Şchiopu, maestrul corului - Tiberiu Popa.

C E N T R E CULTUREL F R A N C A I S CLUJ-NAPOCA

C u r s u r i d e l i m b a f r a n c e z ă

Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca anunţă o nouă serie de cursuri de limba franceză:

conversaţie cu lectori francezi; pregătire Bac/ Facultate - opţiune franceză; turism. înscrierile se fac la CCF, str. I.I.C. Brâtianu nr. 22, zilnic între orele 9-18. Se acordă reducere de 10% celor care au mai fost înscrişi la cursurile CCF.

Lansare de carteVineri, 20 februarie a.c, cu

începere de la ora 12, în Sala de Sticlă a Primăriei clujene va avea loc lansarea cărţilor: Portrete de universitari clujeni de Dumitru Salade (Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 1997); Psihologia culturii fizice şi a sp o rtu lu i de M ihai Kramar (Editura Fundaţiei “Vasiîe Goldiş”, Arad 1997); Selecţia în sp o rt de Traian Bocu în tolaborare cu Simona Tache

*

Spectacol folcloric

m m m d o r u l u i

, Mîine, 19 februarie a.c., cu®«pere de la ora 17, va avea loc | e scena Casei de Cultură studenţeşti spectacolul intitulat U FlNTÎNA DORULUI. îsi vor Ţ concursul: Taraful lui ■aildorică din Soporu de Cîmpie

şi un grup de dansatori din Soporu de Cîmpie şi Frata, Cluj; Taraful lui Turcă Alexiu (zis Elecuţ) din Cluj-Napoca şi un grup de dansatori din satul Coruşu, com. Baciu; Taraful lui Izidor Şerban din Stîna şi un grup de dansatori

din localitatea Solduba, Satu Mare; Fraţii Zelea şi un grup de dansatori din satul Boineşti - Bicsad, Satu Mare; Taraful lui Ionică Tulbure şi un grup de dansatori din satul Morlaca, Cluj, precum şi cîntăreţii: Vasile

„Soporan din Frata, Cluj; Dochia Fabian din Dumbrava, Maramureş; Sabina Hodrea din CIuj-Napoca şi Aurel Hodrea din Vălişoara, Cluj. Pentra ora 20 este programată în Sala de dans - Hora satului. Coregrafia: loan Sever Rus, conducerea muzicală: dr. Zamfir Dejeu. Spectacolul este organizat sub egida Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Cluj, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Fundaţiei culturale “Folclorica” din Cluj-Napoca, Şcolii de Arte şi a Ansamblului folcloric “Someşul - Napoca”, pe ai cărui dansatori vi-i prezentăm în iureşul dansului.

(Editura Dacia, Cluj-Napoca 4997). Cărţile menţionate vor fi prezentate de: prof. univ. dr. loan Radu şi de ccrcet. şt. pr. Alexandra Stănescu. Cu aceeaşi ocazie, autorii vor acorda autografe.

Premieră la Teatrul de Stat din Turda

Teatrul turdean va prezenta mîine seară, la sediu, cu începere de la o ra 19, premiera spectacolului într-un parc, pe o bancă de Alexandr Ghelman. Regia şi scenografia sînt semnate de actorul M ircea Cosma, iar regia tehnică şi ilustraţia muzicală sînt asigurate de Marius Dordai. în distribuţie: Rodica Lăpuşte şi Radu Botar. Pentra spectatorii clujeni va pleca un autobuz de la Teatrul Naţional la ora 18 şi se va înapoia după term inarea spectacolului.

Rubrică realizată de M. BOCU

D e n a t u r a r e a s e n s u l u i u n o r s ă r b ă t o r i

Calendarul bisericesc şi tradiţia laică ne amintesc despre o serie de sărbători, pe lîngă cea de duminică, rămase în istoria tuturor popoarelor. în credinţa creştină, unele sărbători sînt precedate de un regim de viaţă special, de pOst şi rugăciune, întărind semnificaţia momentului aşteptat, ca semn de respect, înălţare sufletească şi apropiere de Dumnezeu. Calendarul şi tradiţia mai cuprind sărbătorile naţionale, care marchează etape de eroism, de jertfa sau de afirmare politică. Şi poporul român, cu o istorie atît de bogată în fapte, atît de zbuciumată, dar şi cu momente de strălucite împliniri, are numeroase sărbători şi comemorări, pe măsura vechimii sale. El ştie să marcheze aceste evenimente, să Ie dea sensul pentru care au fost create, rctrăindu-le cu pioşenie sau cu entuziasm. Calendarul şi tradiţia mai cuprind şi sărbători laice, intrate în conştiinţa noastră, cu specificul lor, de la o zonă la alta. Ne respectăm sărbătorile şi, de ce nu, le respectăm şi pe ale altora, atunci cînd nu aduc atingere sentimentelor noastre naţionale, tradiţiei şi, mai ales, normelor morale de convieţuire socială.

Zilele trecute, într-o şcoală generală din urbeanoastrâ, am găsit mare efervescenţă în rîndul şcolarilor, mai ales a acelora din clasele a VHI-a. Confecţionate cu gust şi viu colorate pe uşile sălilor de clasă erau cutii poştale, făcute din carton. Se mai pregătea, pentru ziua de 14 februarie, o serată dansantă. Pînâ aici, nimic deosebit I-am întrebat pc copii asupra momentului pregătitor şi a semnificaţiei lui. Ei mi-au răspuns, unii cu timiditate, că este ziua “Sf. Valentin”, adică “Ziua îndrăgostiţilor”. Insistînd asupra rolului cutiilor dc pe uşile claselor, ci mi-au relatat că, în acestea, băieţii vor depune scrisori, adresate fetelor. în inocenţa lor sc pregăteau dc ceva, pentru care nu erau pregătiţi. N-am condamnat preocuparea, ci am condamnat insuficienta îndrumare şi pregătire din partea celor carc au lansat ideea într-o şcoală şi n-au dus-o pînă la capăt, nu i-au făcut pe copii să înţeleagă sensul moral al acestei sărbători dc import. Fiindcă, le-am spus copiilor, cel puţin atît dc bine sâ p regătească şi să rbă to rile noastre naţionale: 1 Decembrie, 24 Ianuarie, comemorarea unor iluştri istorici, oameni politici, scriitori şi artişti, pc care poporul nostru îi arc din belşug şi sînt o mîndric a neamului. Tot aşa sâ pregătească şi sărbătorile religioase . Nu-i rău că acordăm atenţie şi unor sărbători străine, fără să lc denaturăm sensul.

Dar, ceea cc ne-a prezentat Televiziunea Naţională în seara zilei dc 14 februarie, m-a revoltat. Imaginile dc la Turda, de la aşa-zisul concurs dc sărut, au fost dc-a dreptul groteşti, mitocăneşti. Cer scuze câ voi apela la învăţătura desprinsă dc I.P.S. Arhiepiscopul Bartolomcu Anania,carc, stînd mai mulţi ani în SUA şi cunoscînd tradiţia americană, a arătat sensul acestei sărbători. Departe dc ceea cc am preluat noi şi dc interpretarea pc care i-o dăm. “Sf. Valentin” este sărbătoarea prieteniei Americanii se caută între ci, sărbătoresc revederile, prieteniile dc familie, într-o decenţă demnă dc o societate civilizată. Prieteniile în familie, prieteniile între tineri, de acelaşi sex sau de sex opus, cele între colegi, toate sărbătorite cu respectul cuvenit. Dîndu-i acest sens, sînt de acord să importăm şi noi sărbători de la alte popoare. Dar, scîrboşenia prezentată pc ecranele televiziunii, conţinutul unor conversaţii dezgustătoare, chiar imorale, mediatizate de posturile de radio, pînâ noaptea tîrziu, în Ioc să contribuie Ia însănătoşirea societăţii noastre, a îndemnat la degradare şi decădere morală.

Oare nu se mai gîndeşte nimeni la virtuţile pe care trebuie să Ie aibă un tineret sănătos? Oare nu mai putem recupera acel segment, scăpat de sub controlul familiei, şcolii şi bisericii? Toţi factorii educativi sâ reflecteze la aceste situaţii pînă nu-i prea tîrziu.

Prof. loan CÂMPEANU

La Casa de cultură din Gherla activitatea nu a intrat în hibernare

în oraşul Gherla, centrul activităţilor cultural-artistice este la Casa de cultură, o instituţie subordonată Consiliului local, care are cele mai multe iniţiative în organizarea unor acţiuni atractive, pe placul tuturor.

Şi, fiindcă grijile cotidiene aduc destulă amărăciune în sufletul omului, conducerea Casei de cultură s-a gîndit la diversificarea activităţilor din această perioadă, acordînd prioritate... divertismentului. A stfel, la sfîrşitul lunii februarie se preconizează organizarea unui spectacol de estradă, la care alături de formaţiile artistice proprii îşi

vor da concursul şi mulţi artişti invitaţi, adevărate capete de afiş. După cum ne-a spus domnul Constantin Istici, metodist la această instituţie, se are în vedere şi revigorarea acelor tradiţionale “Dialoguri pe aceeaşi scenă”. Invitaţii vor fi artiştii amatori din municipiul Dej, cu care gherlenfi întreţin legături de colaborare. Cu această ocazie vor evolua pe scenă reprezentanţii tuturor genurilor artistice. D eocam dată se fac dem ersuri pentru organizarea spectacolului de estradă planificat Ia sfîrşitul lunii februarie.

Dacă la toate aceste iniţiative mai adăugăm şi expoziţia de pictură deschisă în sălile Casei de cultură, putem concluziona că la Gherla ac tiv ita tea cu ltu ra lă nu h ibernează. Dimpotrivă, iarna spectatorii gherleni au de unde alege în petrecerea timpului liber.

SZEKELY Csaba*

m i e r c u r i , 1 8 f e b r u a r i e 1 9 9 8 O M U L S I S O C IE T A T E A

P ro iectu l de lege p riv ind statutul funcţionarilor publici a intrat, ie r i, în dezbaterea Executivului în şedinţa de joi.

Conform proiectului de lege, funcţionarul public este persoana fizică numită în mod legal într-o funcţie p u b lică în vederea realizării atribuţiilor unui serviciu public al s ta tu lu i, ju d e ţu lu i, oraşulu i sau com unei. Prin serv iciu p u b lic se în ţe lege serviciul public al Preşedinţiei şi al ce lo r două C am ere ale Parlam entului, al G uvernulu i, ministerele, celelalte organe dc specia litate ale ad m in istra ţie i publice c en tra le , au to rită ţile ad m in istra tive au tonom e, serviciile publice descentralizate ale acesto ra, cele ju d e ţen e şi locale, ap ara tu l p ro p riu al co n siliilo r ju d e ţe n e şi prefecturilor, primăriile oraşelor şi comunelor. De asemenea, se consideră servicii publice şi acele instituţii publice investite prin lege cu a tribu ţii de au to rita te publică.

F u n c ţio n a lii p u b lic i s în t îm părţiţi în do u ă c a teg o rii, respectiv debutanţi şi definitivi. Perioada dc funcţionar public debutant este dc doi ani, pentru cei carc o cupă o fu n c ţie de execuţie pc grade profesionale şi dc un an pentru cci carc ocupă o funcţie pe trep te profesionale. Funcţionarii publici definitivi se bucură de stabilitate, carc conferă funcţionarului dreptul de a nu fi mutat în altă funcţie publică din cadrul aceluiaşi serviciu sau într- un serv ic iu p u b lic d in altă localitate ca san c ţiune disciplinară decît cu respectarea prevederilor proiectului dc lege.

Pentru investirea în funcţie, : funcţionarii publici vor depune jurămîntul, precum şi declaraţiadc avere.

Avansarea în funcţia, gradul sau treapta ierarhic superioară se face pe bază de concurs sau examen,-după caz, cu respectarea vechim ii. In cazuri deosebite, perioada de vechim e poate fi red u să la ju m ă ta te de conducătorul serviciului public. Aceste avansări se fac o dată pe an, de regu lă după aprobarea bu g etu lu i de s ta t sau a celui local.

A ctu l n o rm ativ stabileşte în d a to r ir ile şi răspunderile fu n c ţio n arilo r publici,precizîndu-se, printre altele, că aceştia au d a to ria să păstreze secretul de serviciu timp de trei ani după încetarea raporturilor de serviciu. Funcţionarii trebuie să dea dov ad ă ~de d iscreţie p ro fes io n a lă în leg ă tu ră cu fap te le , in fo rm a ţiile sau docum en tele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei lor. De asem enea, funcţionarii p u b lic i au în d a to rirea să fie respec tuoşi fa ţă de superiori, cu v iin c io ş i şi d rep ţi fa ţă de co le g ii ş i su b a lte rn ii lor şi îndatoritori faţă de publicul ce apelează la serv iciu l public în care sînt numiţi. Este interzis ca direct sau indirect să solicite, să accep te sau să facă să li se promită, pentru ei sau pentra alţii, în c o n sid e ra rea fu n c ţie i lor publice, daruri sau alte avantaje.

F u n c ţio n a rii p u b lic i pot ex erc ita d re p tu l la g revă, în co n d iţiile leg ii care reg lem en tează so lu ţionarea conflictelor colective de muncă. Durata timpului de lucra este de opt ore pe zi şi 40 de ore pe săp tăm înă. P e n tru ore suplimentare, au dreptul la plata acestora, majorate cu un spor de 50% d in sa la riu l de bază. N um ărul de o re p lătite • suplimentar nu poate depăşi 360

■ pe parcursul unui an. Funcţionarii ben efic iază anual de şase călătorii cu trenul cu tarif redus cu 50% la trenurile personale clasa I, p revedere de căre beneficiază si soţia neîncadratăin m uncă, precum şi copiii minori.

De asem enea, funcţionarii publici beneficiază de asistenţă m e d i c a l ă ş i m edicamente g ra tu ite^ » Pen tru rezultate deoseb ite în ' activitate,

. funcţionarii pot fi menţinuţi în serviciu şi după împlinirea vîrstei de pensionare, dar maxim pînâ la 70 de ani în cazul bărbaţilor şi p înă la 65 dc ani în cazul femeilor.

•Funcţionarii publici nu pot deţine două funcţii publice în acelaşi timp, cu excepţia celor didactice, de cercetare ştiinţifică, medico-sanitare şi artistice, şi nu pot îndeplini o funcţie în cadrul reg iilo r autonom e, societăţilor comerciale ori altor unităţi cu scop lucrativ.

Această ultimă prevedere nu se aplică în cazul desemnării unui funcţionar public din aceste servicii publice ca reprezentant al acestora în consiliile de ad m in istra ţie ale unor regii au tonom e sau ca m andatat împuternicit al statului, judeţului, oraşului sau comunei ori cenzor într-o societate comercială în care statul, judeţul, oraşul sau comuna deţin ccl puţin 20% din capitalul social.

Funcţionarii nu pot face parte din consilii de administraţie şi nu p o t fi cenzori la societăţile com ercia le cu cap ital privat. Funcţionarii publici pot fi aleşi pentra exercitarea unui mandat public în această perioadă fiind suspendaţi din funcţia publică pc care o deţin.

D in p a r te a L i g i i c o n tr a ta b a g is m u lu i

FUMATUL - UI DUŞMAN JNEMILG!într-o perioadă de 30 de ani, prin natura

profesiei, am examinat prin mijloace bronhologice, un număr de peste 30.000 de bolnavi. Aceştia se plîngcau de o tuse rebelă, persistentă, uneori seacă, alteori cu spută muco-purulentă, însoţită adeseori de sînge proaspăt şi de slăbire în puteri, lipsa poftei de mîncare, scădere în greutate, fără să aibă dureri. După un simplu dialog, constatării că toţi acei bolnavi erau mari şi vechi fumători, -’mrăiţi”, după cum se obişniţieşte a-i cataloga.

La controlul făcut prin bronhoscop, observam în cîmpul vizual, luminat de un beculeţ, prezenţa unei excrescenţe (crescătură) de came situată pe peretele bronşic de mărimi diferite, cît un bob de piper, sau o cireaşă, chiar şi mai mare, cu suprafaţa netedă sau zmeurie. Din această formaţiune recoltam întotdeauna, cu o pensă specială un mic fragment pentru analiză microscopică, spre a afla dacă bolnavul în cauză are sau nu un cancer bronho-pulmonar. Acest diagnostic se confirma destul de frecvent şi nu putea fi pus decît pe seama “binefacerilor” fumatului la nivel de plămîn. Prognosticul acestei suferinţe este deosebit de sumbru, deoarece depistarea sa precoce, în faza în care s-ar putea vindeca, prin intervenţie chirurgicală, este o raritate.

Acest obicei, al fumatului, poate produce şi multe alte suferinţe. Substanţele toxice din fumul de tutun ţintesc spre inimă (infarct miocardic), spre arterele picioarelor şi mîinilor. Canccrele ce apar în alte diverse organe (prostată, vezică urinară, stomac, ficat, intestine, sin, col uterin) sînt mai frecvente Ia fiimătorii activi, dar şi pasivi, decît lâ nefumători.

Iată deci cîte riscuri comportă fumatul, care, azi, nu mai poate fi considerat un stimulent util, ci, dimpotrivă, o deprindere periculoasă, dar evitabilă. Câ filmatul este foarte uşor de “învăţat” şi greu de lăsat, ştie azi oricine.

... Acest dăunător obicei pune în pericol viaţa a milioane de oameni din întreaga lume, facînd ravagii şi în ţara noastră. Şi cu regret trebuie să spunem că deprinderea de a fuma se extinde pe an ce trece, cuprinzînd pe lîngă adulţi o parte importantă din tineret (studenţi, şcolari, militari în termen), tot mai mult deprind filmatul femeile şi nu în ultimul rînd, tinerele fete. Din ignoranţă, fumatul se practică în multe familii de faţă cu copiii, chiar în aceeaşi încăpere, aceştia devenind fumători pasivi, prin inhalarea fumului de tabac

în spauu închis, ceea ce îi predispune la scăderi* rezistenţei faţă de bolile copilăriei. ^

Pentru cei ce nu rezistă Ia tentaţia ţigării,! sfătuiesc să nu fumeze în aceeaşi cameră cu rest familiei , sau în birou/atelier în care se află d semeni nefumători, ideală fiind ieşirea în aerlih în acest scop. Cei care de abia au început fumeze, dc cîteva zile, săptămîni sau luni, se pc m ult mai uşor lăsa de fumat decît dac: perseverează în această toxicomanie. Dar cel nt bine este să evităm fumatul de la început. Cînd a ajunge Ia necazurile provocate de fumat, e gr: de a mai îndrepta efectele sale dezastruoase, ic amintesc cît de îngrijoraţi mă întrebau bolnavii: astfel de disperate situaţii, ce s-ar mai putea fc; pentru ei . şi cît de penibil îmi era să le formule un răspuns negativ, dar totuşi încurajator şi mai puţin şocant. ;

întotdeauna am fost uluit de istoria naturalii cancerului bronho-pulmonar. cum se dezvoltă fără pic de durere, care să-l determine pe fumăs sâ se adreseze din timp medicului; ce lungă est perioada de dezvoltare tăcută (5, 10, 12 ani descoperirea sa fiind adeseori urmată, nu du; un prea lung timp (6-24 luni) de dispariţia fur.-.in cauza.

N-aş îndrăzni să sugerez fumătorilor pasionc sâ devină nefumători, această conduită urmînd o decidă singuri. Mai degrabă aş sfătui, chiar c: insistenţă, pe nefumâtori, mai ales pe copii şi tins să nu se aventureze în curiozitatea de a gust] ţigara, fiind convins câ numai astfel îşi vor sănătatea, apărîndu-şi viaţa de un nemilos risc.

Dr. V irgil M IH A I, doctor în ŞtiinteJ5-^ Med ica le , m em bru fondator ăl LC

Mizeria fiziologică, bolile cronice şi frigul au cauzat, în ultimele 40 dc zile, moartea a 80 dc oameni fără adăpost.Treisprezece erau fem ei.Majoritatea deceselor - din categoria dc vîrstă 40-50 de ani.Paradoxal, în această iamă, cei mai rezistenţi la intemperii s-au dovedit cci din categoriile 20-30 de ani şi 70-80 de ani.

Un raport al organizaţiei umanitare “Medecins sans frontieres” arătă că, anul trecut, au murit din aceleaşi cauze aprqape 250 de oameni fără adăpost.

e s i !

.1 i“Sile” (48 de ani) este un exemplu tipic pentru categoria extremă

a celor lipsiţi de locuinţă, “boschetari”: fost tîmplar, alcoolic, dat afară din locuinţă de fiul său. Trăieşte de pe urma banilor cîştigaţi din cerşit şi locuieşte în una din casele abandonate din zona Coşbuc- 11 Iunie. “Aurolacii” din jurul Gării de Nord sînt reprezentanţii cei mai mediatizaţi ai aceleiaşi categorii. în . noiembrie 1997, printr-o decizie spectaculoasă, fostul ministru al Transporturilor, Traian Băsescu, li s-a oferit un adăpost temporar nesperat: un hotel al societăţii Metrorex. Din cei aproape o sută de copii ai străzii, jumătate au migrat spre alte destinaţii: gările Ploieşti san Sinaia. Directorul general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, spune că, odată cu sosirea primăverii, îi va evacua pe locatarii vremelnici ai hotelului. Clădirea va avea nevoie de cîteva luni de reparaţii, pentru ştergerea urinelor trecerii copiilor străzii.

Oamenii străzii sînt prezenţi, mai mult sau mai puţin pregnant, în existenţa cotidiană a tuturor marilor comunităţi urbane din România. Bucureştiul ocupă un loc aparate, pentru că preia, în

scară redusă, şi problemele sociale ale provinciei. Ineficienţa acţiunilor poliţiei, eşecurile familiei şi ale şcolii au adus Primăria Bucureştiului în poziţia puţin invidiată de “mamă comunitară” pentru cei din stradă, spune Carmen Raicu, şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din Primăria Capitalei. .

Teoretic, această direcţie, cu personal redus şi prost salarizat, poartă răspunderea pentru oamenii străzii. Primăria încearcă să ofere o soluţie temporară pentru un grup de aproape 3.000 de copii, adulţi şi bătrîni care îşi duc viaţa, mai mult sau mai puţin, pe stradă. Copiii sînt categoria cea mai fluctuantă şi care, în ultimii ani, a cunoscut cea mai mare transformare. Dacă după revoluţie cei mai mulţi veneau din alte localităţi, cu predilecţie din orfelinate, în prezent aproape jumătate dintre minorii de pe stradă sînt din Bucureşti, au familii şi seara se întorc acasă. Un anumit segment din acest grup beneficiază de ocrotire temporară, în cinci “case” (din care doar una publică). De cele mai multe ori casele de copii devin un adăpost permanent, pînâ Ia 18 ani şi chiar după această vîrstă.

Cei mai mulţi copii manifestă, în termenii asistenţei sociale, “evazionism”, dorinţa naturală de a trăi în libertate şi de a călători. Copiii din stradă reprezintă de fapt, tot atîtea eşecuri ale şcolii şi familiei, instituţii incapabile să-i constrîngâ, să-i orienteze şi să-i motiveze spre o cale stabilă, pînă la atingerea majoratului.

Cei mai mulţi copii ai străzii sînt înapoiaţi familiei dar, după relativ puţin timp, din cauza mediului deteriorat, se reînscriu în ciclul stradă - centru de primire - familie - stradă. După parcurgerea de mai multe ori a acestui “traseu” ei sfxrşesc prin a prefera canalele unui centru în care, de cele mai multe ori, beneficiază de condiţii de existenţă mult mai bune chiar decît acasă.

Adulţii, a căror existenţă a ajuns să se desfăşoare predominant pe stradă sînt de regulă şomeri, o proporţie semnificativă fiind provinciali atraşi în Bucureşti de mirajul unor oportunităţi economice, care sfîrşesc prin a nu se confirma. Neînscriindu-se în comandamentul minim de performanţă “camet-computcr-engleză” ei recurg Ia munca Ia negru, de cele mai multe ori îşi pierd actele

. şi casele, apoi eşuează, de cele mai multe ori în alcoolism. Un grup aparte, printre adulţi sînt cei daţi afară din casă de către părinţi. Scriptic, Primăria Ie poate înregistra cererile pcntrujocuinţe, dar practic probabilitatea de a primi casă este foarte redusă. în prezent,

există 70.000 de cereri di locuinţe, iar ritmul de construia este descurajant.

M işcătoare şi interi mediatizată este categorii bătrînilor. Surprinzător, 99r dintre bătrînii ajunşi în stradi

aveau şi pensie şi proprietate imobiliară. Ei sînt cu precădere păruit daţi afară de copii, din propriile locuinţe. Nimeni nu poate interver cu succes în aceste cazuri, pentru că, din punct de vedere juridic este vorba strict de litigiu de familie. Apelul Ia justiţie al bătrînita este aproape imposibil din cauza costurilor ridicate ale unui proces

Precaritatea finanţelor primăriei şi indiferenţa societăţii civile frp de oameni tară locuinţă i-au determinat pe lucrătorii asistenţi socrii să se orienteze spre parteneriatul cu organizaţii neguvemamentale în ale căror proiecte există implicare internaţională. în acest at fundaţia Gerom va finaliza, cu sprijin britanic, pe un teren concesionat de primărie, un mare centru de asistenţă socială. Etapa ajutoarelor din haine vechi este depăşită şi total ineficientă. Centrele veritabile de asistenţă socială pot fi o dovadă că percepţia şi soluţiile pentru fenomenul “homeless” au intrat într-o altă zodie, mai pragmatică şi mai eficientă.

Fenomenul “homeless” a cunoscut ultima perioadă, în aparenţelor, o diminuare. Primăriile, prin asistenţa socială,nuîlpd controla cu succes. Societatea civilă, şcoala, poliţia, familia pot contribui, conjugat, la rezolvarea în mare măsură a acestei stan, spune în final şeful Direcţiei de Asistenţă Socială din Primi® Bucureşti.

•i *

; - 4t

a g Ec f J j U L P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14; tei/fax l i ^ Ţ ' s i i i r o A C |u TURDA: » 4 O fo h rT lA fip | 9 9 8 C l Pluni-vineri 8-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ; luni-vineri 8-16; tel/ta 21-6(1-75. »™ w t u n , IO ICUI U dl s c » # * w J â

GENERAL IMP-EXPstr.lULIU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)Tel/fax: 064/ 430407, mobil; 092 364806

ORAR: zilnic 8-19, sîmbătă 8-13, duminică - închisdistribuitor en gros magazin cu amănuntul

adaos 0% „ „ adaos 0-20% VĂ OFERĂ

• SINTEZA COLOR: vopsele ulei, emailuri, grunduri, chituri, lacuri, la ambalaje de: 1/1, 5/1. 25/1 kg.

• POLICOLOR Bucureşti: vopsele auto metalizate, emaur, diluanţi, lacuri, chituri auto

• PERIND Oradea: perii diferite, mături, spălătoare9 TIFEL: grunduri, lacuri, vopsele Tifel-Lavatif lavabile

si ecologiceadaos 0-12%

• detergenţi: lichizi, granulaţi: produse casnice• materiale de construcţii: la ambalaje de 1/1 - 2,5/1 kg.• vase emailate: garnituri, seturi, la bucată• sanitare: baterii, robi neţi, armături• feronerie: balamale, yale, zaruri, garnituri j• unelte: chei diferite, truse, ciocane g• sticlărie: pahare diferite, vaze, scrumiere 52• tacîmuri inox: la bucată, garnituri, seturiPentru cantităţi mai mari, asigurăm transportul mărfurilor.

S I G i G O R A M E T ă S . R t l l :

[ p O t i i O

în c a l i t a t e de t&f§ S i rePrezentanta zonală W vinde en gros la

preţul producătorilor

S .C . P O L IC O L O R S .A . Bucureşti £emaur - lac parchet - email - chit auto - diluanţi ®

S .C . S I N T E Z A C O L O R S .A . Oradeavopsele ulei - email - grund ^

S .C . P E R IN D S .A . Oradea |J/nături - perii - bidinele

şi alte produse chimice vopsele cfiuarţ, adezivi oxizi, cdoranŞ, chit auto, aracet pensule, etx

Âchiziţionârxiprodusele noastrefcâştigul dvs£vafi:maimare!

AŢIONALEcel mai popular anuar de publicitate

din România!

PAGINI NAŢIONALEVă promovează afacerile cu parteneri

din ţară şi de peste hotarePentru obţinerea catalogului ediţia 1998 şi

înscrierea în ediţia 1999,informaţii la telefon 195589 orele 9-12.

. . S A M A R „

importator de produse cosmetice şi casnice

AngajeazăGESTIONAR

Condiţii: - stagiul militar satisfăcut- experienţă -garanţii

Cei interesaţi vor depune un CV la sediul firmei: B-dul Muncii nr.14

pentru d-nul Boţoc Horaţiu.(578120)

In conformitate cu Legea nr. 137/1995

s c N A P O L A C T saa n u n ţ ă î n c e p e r e a d e m e r s u r i l o r p e n t r u

o b ţ in e r e a a u t o r i z a ţ i e i d e m e d i u p e n t r u

o b ie c t iv u l

Fabrica de Produse Lactate Baciu,s • C a le a B a c iu lu i n r .2 -4 .

E v e n t u a le l e s e s i z ă r i ş i s u g e s t i i , n u m a i

p en tru f a c t o r i i d e m e d i u , s e v o r d e p u n e la

se d iu l A P M C lu j, C a l e a D o r o b a n ţ i lo r n r .9 9 .

R O M Â N I

A n u n ţ ă

P r o g r a m u l

FINANŢARE C Ă LĂ TO R II DE S TU D II

A c e s t p r o g r a m î ş i p r o p u n e s ă a c o p e r e p a r ţ ia l f o n d u r i l e n e c e s a r e p e r s o a n e l o r

in d i v i d u a l e ş i g r u p u r i lo r c a r e d o r e s c s ă p a r t i c i p e la c o n f e r i n ţ e s a u c o n g r e s e ş t i in ţ i f i c e , c u r s u r i d e v a r ă , c o n c u r s u r i , s c h i m b u r i d e e x p e r i e n ţ ă , s t a g i i d e s p e c i a l i z a r e / d o c u m e n t a r e ,

b u r s e ş i d o c t o r a t e .D o m e n i i l e v i z a t e p e n t r u a n u l 1 9 9 8 s u n t u r m ă t o a r e l e :

- E d u c a ţ i e ( Ş t i i n ţ e E c o n o m i c e , S o c i o l o g i e , P s i h o l o g i e , P o l i t o l o g i e , Ş t i i n ţ e U m a n i s t e , P r o t e c ţ i a M e d i u l u i )

- A d m i n i s t r a ţ i e p u b l i c ă - D r e p t- M a n a g e m e n t S a n i t a r f- M e d i a ■ *- B i b l i o t e c i- O r g a n i z a ţ i i N e g u v e m a m e n t a l e

- A r t ă - C u l t u r ă .

C e r e r i l e in tr ă în t r - o c o m p e t i ţ i e d e s c h i s ă , c o m p e t e n ţ a ş i - p r o f e s i o n a l i s m u l

c a n d i d a ţ i l o r , p r e c u m ş i im p o r t a n ţ a o b i e c t i v u l u i p r o p u s c o n s t i t u i n d e l e m e n t e h o t ă r â t o a r e î n l u a r e a d e c i z i i l o r d e f i n a n ţ a r e .

V o r in t r a î n p r o c e s u l d e s e l e c ţ i e n u m a i c e r e r i l e c a r e s e r e f e r ă l a p a r t i c ip ă r i u l t e r i o a r e d a t e i d e 2 5 . 0 3 . 1 9 9 8 .

D a t a l i m i t ă d e d e p u n e r e a c e r e r i l o r p e n t r u p r i m a ş e d i n ţ ă d e e v a l u a r e e s t e 1 2 . 0 3 . 1 9 9 8 .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e ş i f o r m u la r e s e p o t o b ţ i n e d e la s e d i i l e F u n d a ţ i e i P e n t r u o

S o c i e t a t e D e s c h i s ă d in ţ a r ă . f p r o g r a m d e lu c r u c u p u b l i c u l : lu n i - io i . î n t r e o r e l e 1 4 - 1 7

ifeteJ! . ’l t o î h â f e f t ţ i i ? - ş î w â & l CrtML- J

t f t ' X V C ; ' ' ■ 1 '

’f i t* ( 3 a s ) t® H 2 f ff f i j j g fcţll

( ■■■ ■■ ^

M Ş D E X

w ^îf Ir,

® Cel m ai mare d is trib u ito r

de îm brăcăm inte im p o rt d in ţară

v ă o f e r ă :

• ÎM B R Ă C Ă M IN T E S O R T A T A- pe sezon, de calitate excepţională

- ambalat în saci de 25 kg. cu conţinut mixt- preţuri de introducere pe piaţă'

• ÎM B R Ă C Ă M IN T E N E S O R T A T Ădin colectare originală

E e n t r u c l i e n t i i n o s t r i f i d e l i

c o m a m W ^ t ^ r i ţ î n a T a 1 2 {

INFORMAŢII: tel. 064 - 193493 018-623482

Orar Depozit: Zilnic 8-20, Sîmbătă: 8-16.

' în conformitate cu Legea nr.137/1995

F.T.b.E.E. Clujanunţă începerea demersurilor pentru obţinerea

acordului de mediu la următoarele lucrări:1. Rcp.cap. P.T.Ţcbei Ciuj-Napoca2. Rcp.cap. cablu M.T. băi Someşeni - baza

TCC - P.T.'MinicraEventualele sugestii ş i reclam aţii se depun la sediul

A P M Cluj, Calea D orobanţilor nr.99. imam

M

S C N U T R I M I X S A O ra d e a

v i n d e e n g r o s

cantităţi ne lim ita te de

carcasă Şi porc viu, 1de la ferma Marghita

® carcasa de porc la preţul de17.000 lei + TVA

• PORC VIU la preţul de 12.000 lei + TVA Relaţii la telefon: 059/360569,445383.

i m f iu n i c i m p o r t a t o r ş i d i s t r i b u i t o r

p r o d u s e a l i m e n t a r e

a l u n o r c o m p a n i i d e r e n u m e

a n g a j e a z ă |

p e n tru d e p a rta m e n tu l v în z ă r i

- DIRECTOR -p e n t r u F i l i a l a C l u j

Condiţii:

- e x p e r i e n ţ a î n v î n z ă r i l a o f i r m ă d e

p r e s t i g i u - m in im 2 a n i

- s t u d i i s u p e r i o a r e

- v î r s t a m a x . 3 5 a n i

- d o m i c i l i u l s t a b i l î n C i u j - N a p o c a .

T r im i t e ţ i C V la C O R A L I S P A V IL I S R L ,

T i m i ş o a r a , s t r . i a l o m i ţ e i n r . 2

8 ) m i e r c u r i , 1 8 f e b r u a r i e 1 9 9 8 D / / C / E i " E T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; «mbătâ 9-14; Ici/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: A D E V Ă R U L___________________ a K 9 M r t M Mâr luni-vineri 8-16; (el/fax 3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75. " ' “ ■"d e C l u j

O veste buna pentru persoanele de varsta a treia!

Din 16 februarie 1998 s-a deschis in Cluj-Napoca :

C E N T R U L D E Z I P E N T R U V Â R S T N IC I

Aici va sunt oferite gratuit:• activitati de petrecere a timpului liber (cititul presei zilnice, discuţii individuale si de grup,

vizionarea de programe TV, audiţii muzicale, sărbătoriri ale zilelor de naştere, etc)• consultării si îngrijiri medicale de calitate• consiliere individuala, de grup si a familiei• exerciţii de gimnastica medicala si recuperare - '• terapie ocupationala• consultanta juridica• Centru de închirieri de: cărucioare pe rotile, cadre pentru mers, caije metalice, paturi

articulate cu saltele impermeabile, si altele.

Echipa formata din medici, psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali va asteapta, de luni pana vineri, intre orele 9 -1 7 , la adresa: Str. Mehedinţi Nr.15 ( ia parterul cresei nr. 9),Tel: 16.55.87, Cluj-Napoca.

— — - — i— — — — — _ _ _ __

Societatea comercială *SC TURDEANASA

cu sediul în Turda, str.22 Decembrie 1989 nr.l 7o r g a n iz e a z ă

LIC ITA ŢIE PUB LICĂ DESCHISĂ C U STRIGAREconform Legii nr.58/1991, cu modificările şi completările ulterioare

pentru vînzarea de

m i j l o a c e f i x e d i s p o n i b i l e

şi p i e s e s c h i m b p r o v e n i t e d i n d e z m e m b r ă r i .

La preţul de adjudecare se adaugă TVA-ul suportat de către cumpărător.

Licitaţia va avea loc pe data de 5 .03 .1998 ora 11 la sediul societăţii.Tn caz de neadjudecare la prima şedinţă, licitaţia se va repeta în

fiecare joi a lunii martie. ■ .Lista cu mijloacele fixe disponibile şi piesele de^chim b prevăzute

pentru vînzare se poate consulta la biroul Mecano-Energetic al societăţii, telefon: 3 1 4 7 6 0 /int.179.

Pentru participarea la licitaţie, ofertanţii vordepune la sediul societăţii pînă în ziua licitaţiei ora 9 documentele prevăzute în legislaţia în vigoare.

Participanţii la licitaţie vor depune la caseria societăţii taxa de participare de 20 .000 lei şi vor face, în cazul vînzării activului, dovada consemnării la dispoziţia SC ’T U R D E A N A ” SA a garanţiei dp 3% din preţul de pornire a licitaţiei. (578187)

P U N G I

P O L I E T I L E N Ătip maieu 60 x 30 §

import Italia a 180 lei + TVA

Te le fo n 1 9 8 6 8 2 .

Citiţizilnic

ADEVÂRULde Ciuj

Direcţia Generală de Muncăf

şi Protecţie Socială Clujorganizează CONCURS ' y

în data de 5 .0 3 .1 9 9 8 , în vederea ocupăriiurmătoarelor posturi:

1.- inspector de specialitate(analist programator) grad profesional III, perioadă nedeterminată, la Biroul Resurse de Muncă, Programe, Prognoze de Ocupare a Forţei de Muncă.

Condiţii: » ■ : ■- absolvent al Facultăţii de Informatică sau

Automatizări şi calculatoare sau absolvent al unui insti tut de învăţămînt superior (4 ani) şi curs de analist-programator '

2.- inspector dc specialitate(econom ist) grad profesional III, perioadă

nedeterminată, la Serviciul Corp Control Asigurări Sociale şi Şomaj.

Condiţii:- absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice Relaţii suplimentare la sediul instituţiei, Biroul Resurse Umane, telefon 198596.

M c D o n a ld ’ s v ă o fe ră :

N u m a i

h a m b u r g e r u l

N u m a i

c h e e s e b u r g e r u l

Pentru că sunteţi clienţii noştri preferaţi, McDonald’s vă oferă hamburgerul la numai 3500 de lei, iar cheeseburgerul - la numai 3900 de lei. Profitaţi de oferta noastră specială! n

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

CE

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ămaisimplum i sepoate

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.1 6 , tel/fax: 0 6 4 / 1 9 -7 3 - 0 4

\P e n tr u . a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vâputeţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.traaasBnggas;

S ° ^ u T i U L P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri8-16; sîmbâti 9-14; tel/fax 19-73-04; SLHKLI)AC| IA URDA: m î p r r , | r î f f l f e b r u a r i e 1 9 9 8 9luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. ,«*■«» * u i i / ‘ v V -

SC " C O M P P I L " SA C l u j

ţ cu se d iu l în CIuj-Napoca, s tr .F a b r ic ii ® de Zahăr n r.165, te lefon 415124-415126

ANUNŢĂJ ■ •

O r g a n i z a r e a

l i c i t a ţ i e i p u b l i c e d e s c h i s e ,c u s t r i g a r e , p e n tr u v î n z a r e d e :

• A u t o c a m i o n R O M A N 8 1 3 5 c u H I A B

- 1 8 .8 0 0 .0 0 0 le i c u T V A• A u t o t u r i s m A R O 2 4 0

- 4 .2 5 0 .0 0 0 le i c u T V A p r e c u m ş i a l t e m i j l o a c e f i x e .

L ic ita ţia v a a v e a l o c la d a t a d e 1 9 f e b r u a r i e

1 9 9 8 , o r a 1 0 , la s e d i u l S C " C O M P R IL " S A .

în c a z d e n e a d j u d e c a r e , l i c i t a ţ ia s e v a ţ i n e

în f i e c a r e jo i la o r a 1 0 .

E L A T l I ^ S U g k l M E N m R B

AJL

p r e m i i v a a ş t e a p t ă

m

©M O D E N A

participă toji cumpărătorii Modena

V IN D E M♦ 2 autotiruri de 2 0 1

cu prelată şi dubă♦ autocamion IFA-LW50 |♦ 2 autodube SAVIEMîn s ta re bună de fun cţionare

Telefon 155407.

I1 'im m s a . .

UN FRIGIDER, UN 1EU F0N C B U U R Şl MULTE ALTE PREMII I

La achitări integrale”marireduceri^ie preţ şi transport gratuit Cluj-Nopoco, str. Oaşului nr. 42A, Tel. 433.555 . ■ ■ ■ CIuj-Napoca, Complex Comerdal M. Viteazul, Tel. 132.897

U m o b i l ă î n r a t e f ă r ă d o b â n d ă #

• Vînd Lada 1200 în stare bună de funcţionare. Tel. 14-69- 10. (010715)

• Vînd calculator 486. Tel. 15-54-07 15-77-66. (000705)

VINZARICUMPĂRĂRI

casa Un anjnetW

• Vindem canapele din piele im port I ta l ia compoziţie 3+2 locuri ideale pentru b iro u ri, cu loare vişinie, p re ţ to ta l 10 milioane + TVA. Tel. 19-86- 82.(000721)

• Stoc încălţăminte Italia 200 bucăţi, p re ţ 150 mii+TVA. Telefon 19-86-82. (000722)

• Vindem birouri din PAL melam inat, din stoc. Executăm m obilier Ia comandă. Tel. 19-22-70. (000745)

• Cumpăr firm ă scutită impozit 2-3 ani. Tel. 19-23-55. (010679)

• Vînd maşină îngheţată rusească 3 capete. Tel. 19-23- 55.(010680)

• Vînd urgent societate în funcţiune cu contabilitatea la zi. Tel. 064-15-61-93. (010692)

• Vînd casă două camere cu grădină foarte mare 24.000 mp cu aranjamente microfermă sau alte utiiitâţi, Ia capătul liniei de autobuz 31. Tel. 43-54-51. (000743) '

• Vînd apartament 2 camere str. Tulcea. Tel. 14-85-10. (000750)

• Vînd apartament 2 camere finisat tel. 42-67-09 după ora 19 si tel. 43-70-92 toa tă ziua. (010714)

• Vînd apartament 3 camere etaj 1. Tel. 16-94-59. (010731)

• Vînd garsonieră confort I etaj II str. D etunata cartier Gheorgheni. Infonnatii la tel. 19-14-01 orele 19-20. (010733)

• Vînd urgent garsonieră confort I II . Tel. 41-07-04.(010754)

• Vînd apartament 3 camere confort I mărit. Tel. 41-07-04.(010755)

• Vînd camion Volvo F6 carosat aluminiu 7 t util motor impecabil. Tel. 09-45-59-06-0. (010761)

• Vînd dulap cu 600.000 lei, maşină de cusut Zinger 600.000 lei, dormeză 250.000 lei, perini, negociabil. Str. Kogăiniceanu nr. 8 ap. 11. (010745)

ÎNCHIRIERI• închiriez rochii de mireasă

import modele unicate. Tel. 18- 80-96 (000732)

DIVERSE

• Vînd vilă ultrafinisată lîngă Grădina Botanică. Tel. 41-63-23.(000662)

• Vînd ap a r ta m e n t confort 1 finisat, 2 balcoane, cu toate anexele, preţ 105 milioane fix. Telefon 16-78- 57 (010690)

• Vînd apartament cu 2 camere în Piaţa M ărăşti str. 21 Decembrie nr. 137 bl. M4 ap. 62. Informaţii între orele 15-20 tel. 41-90-52. (010717)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 15-35-25. (000658)

• Vînd Oltcit TRS Oitena fabricaţie 1994 impecabil, p re ţ in fo rm a tiv 14,8 milioane lei. Telefon 092-70- 49-45. (010696)

• SC Davsam Company SRL Bucureşti vinde Dacii orice tip, zero km. Livrare zilnic sau cu comandă 1-3 zile. Tel. 01/212-26-54,018- 62-20-51. Fax 01/ 212-26-53. (658002)

• Magazinul Grigo ABC an g a jează persona l. Informaţii la tei. 42-07-32 între orele 8-16. (010711)

• Seminţe din import: legume, flori, mazăre, iarbă, gazon, plante furajere, en gros şi en detail. Oferim Ia cele mai mici preţuri. Str. 21 Decembrie nr. 18 (vis a vis de magazin Sora). Tel. 064-43-05-16; 14-32-34. (010395)

• SC Pavili Romania SRL firm ă a u s tr ia c ă de d is tr ib u ţie p roduse alimentare angajează: agent v înzări zona C luj; agent v în z ă ri p e n tru zonele lim itrofe Clujului posesor au to tu r ism ; o p e ra to r ca lc u la to r. E x perien ţa constituie un avantaj. Se o fe ră sa la r de excepţie. Trimiteţi curriculum vitae la CP 830 OP 12 C luj specifîcînd postul pentru care optaţi. Informaţii Ia te l 094-56-70-05.(010752)

• Transport marfa 5-20 tone; Tel. 15-54-07; 15-77- 66. (Q00706)

• Real Universal Corn, d is trib u ito r au to rizat de p ro d u se de h îr tie şi papetărie, angajează pentru re p re z e n ta n ţa C lu j: g es tio n a r, o p e ra to r PC , şofer, agenţi com erciali. Oferim carte de muncă şi salariu stimulativ. Tel. 01/ 410-23-90, 064/ 433-780. (658004)

• Angajăm vînzător la to n e tă . T el. 15-06-22. (010742)

• T ransport extern marfă 2,5 tone. Tel. 094-50-11-95. (010756)

• SC Perom SA injectează produse din mase plastice cu m a tr iţa şi m a te ria lu l clientului. Preţ negociabil. Informaţii Ia SC Perom SA str. H. Barbusse nr. 59. Tel. 43-73-84. (010768)

• F irm ă de ‘d istribu ţie angajează agenţi comerciali cu experien ţă . Tel.. 18-49-93. (000683)'

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Dodea Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Debitat şi fasonat lemn, situat în satul Săcel nr. 74. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentm factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 000738)

• SC Naturavit Oradea vinde din producţie proprie faină albă tip 550. Tel. 059/41-22-12,059/ 41-43-28. (658011)

• S ocietate com ercială angajează prin concurs pe perioadă nedeterm inatâ: e lec tric ien i, zidari, zugravi. Condiţii: experienţă de minim 5 ani în meserie. Informaţii la tel. 43-06-27; 19-61-65 între orele 10-15. (010753)

• S tudentă predau rom ână, engleză clasele V-VIII. Tel. 41- 35-78. (010760)

• SC Decor uşi metalice angajează agent comercial tra n s la to r lim ba tu rcă şi echipă montaj uşi metalice. Relaţii la tel. 14-47-94; 09- 23-45-63-9; 09-46-43-38-3. (010699)

• Familie serioasă cu un copil de 13 ani, angajăm (primim în familie) doamnă/domnişoară serioasă pentm ajutor menaj, dc preferinţă internă. Tel. 19-99-02 orele 8-17; 19-98-56 seara. (000719)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Dalia Servicii şi Comerţ SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iectivu l M agazin îmbrăcăminte, situat în CIuj- Napoca, str. Şesului bl. A IC parter. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentm factorii de mediu, se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (000711)

• Angajez personal pentm spălătorie auto. Informaţii la spălătoria auto str. Cehoslovaciei nr. 45 z iln ic orele 9 -21. (000752)

• F irm ă de p ro iec tare angajează arhitect. Informaţii la tel. 43-26-91. (010734)

• SC V im a SRL G ilău comuna Gilău str. Branişte nr. 31 angajează tractorist. Condiţii: posesor a perm isului dc conducere categoria C sau F, recomandare de Ia ultimul loc de m uncă. . In form aţii suplimentare Ia sediul firmei după ora 17. (010740)

• Consiliul Local G ilău, com una G ilău judeţu l C luj solicită oferte pentm lucrări de construcţii: zidărie, tencuieli, zugrăveli, dulgherie, trotuare, garduri, confecţii m etalice. Termen limită pentm depunerea ofertelor 6 martie 1998. Relaţii suplimentare la sediul primăriei Gilău. (010741)

• Ofer îm prum ut Tel. 16- 14-01. (000734)

• M ă angajez ca ing iner mecanic,- 34 ani, PC, auto . Tel. 15-46-12. (010748)

• C o lec tivu l ca d re lo r d id a c tic e şi elevii Şcolii Speciale pentru Surzi n r . 2 din CIuj-Napoca mulţumeşte şi îşi ex p rim ă p ro fu n d a rec u n o ş tin ţă M agazinului T elezim ex p e n trusponso rizarea aco rdată în v e d e re a c u m p ără rii un u i a p a r a t v ideo -p layer. (000737)

• SC “Lidia” SRL, Casă de am anet. Prim im şi vindem b iju te r ii şi alte obiecte în regim de consignaţie. B-dul 21 Decembrie nr. 3. (010000)• In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Vcngli Sara anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Parcări auto pentm 3 autoturisme, situat în C lu j, str. M irăsiău nr. 4. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentm factorii dc mediu, şe vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (000736)

• Numitul Leszai Francisc este citat în calitate dc pîrit în dosarul civ il nr.2300/1997 al Judecătoriei Dej pentm data dc 18.02.1998.(12928)

• C edez înscriere D acia ridicabilâ imediat. Tel. 43-82-69. (010727)________________ '

PIERDERI• Pierdut carnet dc student pc

numele Baltă Narcisa. îl declar n u l (010744)

Vînd apartament 3 camere ultra finisat Apahida. Tel. 43- 16-50. (000671)

• Cumpăr apartam ent 4 camere nefinisat Mărăşti. Tel. 15-03-89. (000712)

• Vînd apartament 3 camere confort 1, pâtut de copil si diferite mobile. Tel. 14-83-82. (000725)

• Vînd apartament 1 cameră central. Telefon 14-26-67. (000735) ._ * Vînd apartament 3 camere în Floreşti, cu gaz si telefon. Relaţii la tel. 19-69-28 sau 15- 77-80. (000742)

• Vînd urgent Mazda 626 înmatriculată. Tel. 17-87-11 (000689)

• Vînd Dacia 1310 din 1991, pret negociabil. Tel. 16-30-20. (000733)

Vînd urgent break 1987 cu îmbunătăţiri. Str. Maxim Gorki nr. 21. (010684)

• Vînd auto Dacia 0 km. Telefon 018-62-61-87. (010712)

• Vînd Dacia break 0 km. Telefon 43-82-69. (010728)

• Vînd autoturism Renault 20 pentm piese cu talon, preţ 1300 DM, Renault 20 fară taion în stare bună, un motor Renault 20 1635 cmc benzină, complect, stare excelentă 500 DM. Tel. 14- 49-27. (010730) . .

• Vînd Audi 80 1987 stare perfectă verde metalizat 8500 DM negociabil. Tel. 09-23-45- 97-1. (010747)

M O B I L AM A G A Z I N U L " C E N T R A L ”

Str.Gh.Doja nr.22-26V A f O F E R Ă *

O H O LURI de piele şi de pluş, fixe şi extensibile O BIBLIOTECI Calypso, Bamberg,Freiburg, Casablanca

ac***,.. - ; ^ H O LU RI şi SU FR A G ER II Renaştere spaniolă, IG iocondaLux

O DO RM ITO AR E Mona-Lisa, Renaştere Spaniolă,Verona

10 miercuri, 18 februarie 1998 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; simbitâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

A D E V A R U LQ O C 8 U |

I F 2 . C U M • F f e - Lvă asigură

E g t c i w w J

Comercializând

SISTEME COMPLETEdin PVC şi PE pentru c;

• APA, GAZ, CANALIZARE^• P R O T E C Ţ I E T E L E C O M U N I C A Ţ I I• P U Ţ U R I D E A P Ă (burlane şi filtre)

*. Au fost pierdute acte im portan te R ecom pensă mare persoanei care poate da informaţii. Telefon 43-73-35 zilnic în tre o rele 16-18. (010743)

• Filip G rigore, p ierdu t cod înregistrare fiscală nr. 7319768. îl declar nul: (000691)

• Pierdut legitim aţie de veteran dc război p e num ele de D olha V.AIexandru, cu n r.8 8 5 3 2 1 . O declar nulă. (14929)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Cuti M arin. îl declar nul. (000714)

• SC Qardi G eneral T rade C o Impex SRL C luj, p ierdu t dosar so c ie ta te : c e r t i f i c a t d cînmatriculare nr. J12/4358/1992, contract, sta tu t cereri m enţiun i sentinţă, cod fiscal nr. 2895115. Sc declară nule. (000730)

• Pierdut legitim aţie dc serviciu pc n u m ele H o ţiu G a b r ie la , încadrată la Sp italu l C lin ic dc Copii. O declar nulă. (000744)

• SC Tin-Lac SRL pierdut cod fiscal nr. 207727. Sc declară nul.(000747)

• Pierdut cod fiscal SC A FT Electronic SRL. Sc declară nul.(000748)

• Pierdut legitim aţie pentru C entru l C u ltu ra l F ra n c e z pe numele Popescu Victor. O declar nulă. (000751)

• Pierdut vioară în tram vaiul nr. 101. Găsitorului recom pensă. Tel. 13-22-39. (010673)

• Pierdut carnet m edical pe numele Pop loan. îl declar nul. (010746)

• Pierdut carnet de student pe num ele P o p u ţa S e b a s t ia n . î l declar nul. (010751)

• Fundaţia Pacenţa pierdut carte identitate vehicol seria C 181243. Se declară nulă. (010764)

DECESE COMEMORĂRI

• Sîntem trişti şi îndureraţi de moartea dragului nostru tată şi socru DOBONDI VASILE în vîrstă de 78 ani. Înmormîntarea va avea Ioc la domiciliul din str. Prieteniei nr. 3/A Someşeni. Fiul Vasile, nora Marta- şi nepoţii Vasile, fonică şi Rozalia. (000710)

* La dureroasa despărţire de distinsul nostru colocatar TEXE IM RE exprim ăm familiei îndo lia te sincere condoleanţe. A sociaţia de locatari str. O bservator nr. 140. (010710)

• Un ultim omagiu unui om adevărat pe care îl plîngem împreună cu familia îndoliată cel care a fost M UGUREL LUPU. Familia Patrie Călin, Angela şi P a tr ic ia M aria Pleşa. (010737)

* Cu du re re în suflet anun ţăm trec e rea la cele veşnice a iu b itu lu i nostru frate, cumnat şi unchi LUPU MUGUREL DĂNUŢ. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Doru, Ligia cu familiile.(000756)

■ Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru PĂLĂCEAN LIVIU din partea colegilor. (010718)

* Cu inim a zd ro b ită de durere anun ţ încetarea din viaţă, în ziua de 16 februarie 1998, a scum pului meu fiu LUPU MUGUREL DĂNUŢ. Mama în veci nem îngîiată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (000754)

• Cu inim a zd ro b ită de durere anun ţ încetarea din viaţă, în ziua de 16 februarie 1998, a scum pului meu soţ LUPU MUGUREL DĂNUŢ (49 ani). Inima mea va fi în veci nemîngîiată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Înmormîntarea va avea loc în 19 februarie, 1998, ora 13, la C im itiru l C rişan . Soţia îndurerată. (000755)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Clara Ionescu în marca durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Liceul de Inform atică Cluj. (010739)

• Un ultim omagiu celui care a fost un om deosebit MUGUREL LUPU Cumnata Viorica Mureşan. (010738)

• Cu mare durere în suflet ne d esp ărţim de iub itu l nostru ta tă LUPU MUGUREL DĂNUŢ, plecat prea tim puriu d in tre noi. Nimeni şi nim ic nu-1 vor putea înlocui. Odihneşte-te în pace, suflet bun. L au ra , Angela şi Dorina. (010000)

• Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, într-un tragic accident, la numai 44 de ani, a iubitului nostru soţ şi ta tă BUNGĂRDEAN AUGUSTIN. Soţia Dochiţa şi fiul C ris tian . S ufletu l tău blînd îl vom păstra mereu în inim ile n o as tre , veşnici nemîngîiaţi. Înm orm întarea va avea loc la C apela Cimitirului Cordoş în data de 19 februarie 1998, ora 13,30. (000763)

• Un ultim omagiu celui care a fost prietenul nostru drag M UGUREL LUPU. Dragă Piţi sîntem cu sufletul a lă tu ri de tine în aceste, momente grele. Condoleanţe întregii familii. Oii şi Vasile Boca. (010709)

• ' Cu adîncă durere şi nem ărg in ită în tristare , anunţăm încetarea mult prea timpurie din viaţă a scumpei şi iubitei noastre soţie, mamă, bunică NICOARĂ VIORICA (ICA), în vîrstă de 53 ani. înmormîntarea va avea loc joi, 19 februarie, ora 14, de la capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Vei rămîne veşnic în inim ile noastre . Soţul N icolae, copiii Marcela, M ircea, M onica şi Bebe, nepoţii Marius, Alia, Alin, Daniela şi Andrei. (000764)

• Sînteih alături de familia Mircea Nicoară la pierderea mamei, soacrei şi bunicii d rag i. Dumnezeu s-o odihnească. Sincerecondoleanţe. FamiliilePrigoană şi Medve. ̂ 000765)

• Cu ochii plini de lacrimi şi inim a zdrob ită de durere anunţ încetarea din viaţă a scumpei mele soţi TOFAN MARIA la frumoasa vîrstă de numai 42 ani, după o grea şi nec ru ţă to a re .. boală. Înmormîntarea va avea loc joi 19 feb ruarie o ra 12 în localitatea Sînnicoara judeţul Bistriţa lîngă Ţaga. Nu te voi u ita în veci. Soţul Emil. (010735)

• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru, LUPU MUGUREL , un exem plu de dem nitate şi tenac ita te , un adevărat luptător. Sîntem alături de fam ilia îndoliată . Garda Financiară Cluj. (000715)

• Sîntem alături de colega noastră Lupu Edith în marea durere pricinuită de încetarea din viaţă a soţului, MUGUREL LUPU. Sincere condoleanţe. Colegii de la M agazinul M usicolor şi Magazinul Pioneer. (000727)

• Colegii de la Şcoala S înnicoara sînt a lă tu ri de colega Livia Dîrgăii în d u re rea pricinu ită dem oartea socrului drag. Sincere condoleanţe. (000716)

• Sîntem alături de familia Lupu în m area durere pricinuită de moartea soţului d rag MUGUREL. Sincere condoleanţe. Rodica şi Didinel Presecan.(14990)

• Cu adîncă durere în suflet, ne luăm un ultim rămas bun de Ia fostul nostru coleg B U N G Ă R D E A N AUGUSTIN. Sincerecondoleanţe familiei.Colectivul form aţiei PSI Depoul CFR Cluj-Napoca. (000718)

• îm părtăşim durerea colegei noastre Popa Valeria la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe! Colectivul TESA SC Libertatea SA. (000720)

• Sîntem alături de familia Lupu în aceste momente grele. MUGUR, dragul nostru prieten, adio! Familia Laci Mihat. (000723)

• Sîntem alături de tine, E dith la greaua durere p ric in u ită de dispariţia prem atură a scumpului tău soţ LUPU MUGUREL. Familia Opre Horea. (000728)

• Cu tris te ţe în suflet aducem un ultim omagiu celui care a fost şi a d ispărut p rem a tu r, MUGUREL LUPU. Sîntem alături de tine, Piţi dragă, în momentele grele p rin care treci. Familiile Ţ idău şi Vaşlaban. (000729)

• Sîntem alături de colega no as tră Şerban Lucia, în aceste momente grele p ric inu ite de trecerea în nefiin ţă a ta tă lu i. drag. întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe. Colegii de la SC Prodvinalco SA.(000740)

* A picultorii clujeni transmit sincere condoleanţe familiei prin trecerea la cele veşnice a marelui apicultor TEXE IMRE, om de aleasă omenie care a contribuit la formarea multor apicultori. Asociaţia Crescătorilor de Albine Cluj-Napoca. (000746)

* Transmitem pe această cale sincere condoleanţe d-nei Lăpuşan Eva în aceste clipe grele pricinuite de decesul mamei sale. Odihnească-se în pace. Colectivul SC Napocom SA. (000749)

• Sîntem alături de doamna profesoară Clara Ionescu la trecerea în nefiinţă a tatălui d rag . Sincere condoleanţe familiei. Colectivul clasei a IX-a E din Liceul de Informatică dirigintă Pîrvu Otilia. (000753)

• Cu profunde sentimente de compasiune, sîntem alături de fam ilia Lupu în m area durere. Sincere condoleanţe din partea lui Matei, Monica şi Eva Miko. (000761)

• Prin dispariţia din viaţă a celui care a fost MUGUREL LUPU, component de bază a echipei CFR Cluj. Asociaţia Sportivă CFR Cluj secţia de fotbal a mai pierdut un om, un prieten, un suflet mare. Sîntem a lă tu ri de familia îndo lia tă şi transm item sincere condoleanţe.Dumnezeu să-l odihnească.(000757) ? •

• Un ultim rămas bun dragului nostru prieten ec. LUPU MUGUREL, dispărut p rem atu r d in tre noi. Lili, C orina, V ila, Claudiu.(000741) ;

• Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune colegei noastre, Piţi, în momentele durerpase ale despărţirii de soţul său. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul firmei MM Mikotronic Exim Holding. (000758)

• Sîntem alături de prietena no as tră Lupu Carmen în m area durere a trecerii în nefiin ţă a soţului drag. Sincere condoleanţe. Familia Iliescu Marin. (000759)

• “In noapte undeva mai e/ Tot ce a fost şi nu mai e/Ce s-a mutat, ce s-a pierdut/Din timpul viu în timpul mut. “ Sincere condoleanţe familiei Lupu şi ţie, Piţi. MUGUREL, vei fi m ereu în sufletele noastre . A lina şi Eugen. (000760)

• Un ultim omagiu adus celui care a fost un prieten de suflet, LUPU MUGUR. Sincere condoleanţe familiei Lupu din partea lui Viki şi Ionuţ Pop. (000762)

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost ec. LUPU MUGUREL. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Foştii colegi din cadrul RATUC. (000766)

• T ransm item sincere condoleanţe colegului Dobondi Vasile la moartea tatălui său. Colegii de grupă de la SC Remarul 16 Februarie SA. (010693)

• Neaşteptat de repede a fost luat dintre noi bunul nostru fin BUNGĂRDEAN AUGUSTIN. Vom fi alături de voi, Dochiţa şi Cristi; în aceste clipe grele. î ţ i vom p ăs tra veşnic am in tirea chipului tău blînd şi sufletului bun ce l-ai avut. Dormi în pace. Naşii familia Pop loan. (O)

îm părtăşim durerea verişorilo r noştri Ana şi Constantin Coţa cauzată de trecerea în nefiinţă a tatălui drag . Sincere condoleanţe. Mariana şi Nelu Tat Marian. (010719)

• Sîntem a lă tu ri de consilierul nostru local Dârgău Vasile din Sânicoara Ia marea durere pricinuită de decesul tatălui său. Primăria comunei Apahida. (010720)

• Membrii C orului bărbătesc Iacob Mureşianu din Cluj-Napoca aduc un pios omagiu celui care a fost un distins prim solist al Operei Române din Cluj-Napoca, te n o ru l AUGUSTIN ALMĂŞANU şi unul dintre fondatorii corului nostru. Condoleanţe . fam iliei. (000717)

• Un ultim şi pios omagiu prietenulu i. nostruMUGUREL d isp ăru tprematur dintre noi. Familiei sincere condoleanţe. Familia Cherecheşiu. (010736)

• Conducerea FC Universitatea Cluj antrenorii şi fotbaliştii sînt alături de familia îndoliată prin trecerea în eternitate Ia vîrsta de 50 ani a fostului fo tbalist de perform anţă , a rb itru de fotbal şi fost preşedinte al Colegiului Judeţean dc A rbitri LUPU MUGUREL. Fie-i ţărîna uşoară Sincere condoleanţe familiei. (010749)

• Sîntem alături de Piţi, Doina şi copii în aceste momente .grele cînd MUGUREL nu mai este. Doina, Dudu, Tudor, Ica şi Dan. (010750)

• Sîntem alături de familia Bungărdean la d ispariţia fulgerătoare din viaţă a celui cc a fost coleg şi prieten AUGUSTIN. Înmormîntarea va avea loc în data dc 19 februarie 1998 la Capela C im itiru lu i din Cordoş. Colegii din Depoul CFR Cluj.(010757)

• Sîntem a lă tu ri de verişoara noastrăBungărdean Eudochia la d isp ariţia fu lgerătoare a soţului ei drag AUGUSTIN. Familiile Pop Vasile şi Pop loan în veci îndoliate.(010758)

• Pios omagiu la împlinirea unui an de Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost naşul nostru prof. dr. BARELIUC NICOLAE. Familia Maniu. (010762)

• La 18 februarie 1998 se împlinesc 3 ani de cînd ne-a părăsit scumpul nostru soţ, ta tă, socru şi bunic KATAI KAROLY. Amintirea Iui este şi va rămîne în inim ile noastre. Familia îndurerată. (000667)

• Dragă AUGUSTINE cu lacrim i în ochi şi inim a zd rob ită de . du rere îţi promitem că vom fi alături de fiica noastră Tiţa şi nepotul Cristi, toată viaţa noastră. Socrii Todor şi M aria. (010766)

• Un pios omagiu memoriei bunei noastre colege SANDA SELICEANU BUTUR la ui an de la dispariţia ei. Colegii de Laborator IŢIM. (010763)

• Anca şi Crişan Mircioiu anun ţă pe cei care au cunoscut-o că joi 19 februarie orele 12,30 va avea Ioc la C atedrala ortodoxă parastasul la împlinirea unui an de cînd scumpa noastră NANICA MIRCIOIU soţie şi mamă de neuitat ne-a părăsit A m intirea ei ne va însoţi întotdeauna. (010682)

• De 30 de ani sufletul m am ei: noastre ILENA SABĂU, născută Domniţa, ne veghează din eternitate. Ea ne-a învăţat că iubirea nu moare. Doru şi Dorina cu familiile. (000657)

• Cu aceiaşi durere şi tristeţe comemorăm un an de la decesul fiului şi fratelui nostru SĂLCUDEÂN RĂDU. Mama, L iana cu familia. (010716)

• Colectivul Clubului Sportiv Voinţa Cluj aduce un ultim omagiu celui mai vechi colaborator care a trecut în etern ita te - BINDER LUDOVIC. Prin abnegaţia, dăru irea şi puterea Iui de muncă, în cadrul Secţiei de Turism, va rămîne veşnic în am intirea noastră fiind totodată un exemplu pentru tînăra generaţie de sportivi şi antrenori. (010767)

• Mulţumim tuturor celor carc au fost alături de noi în marea durere pricinuită de m oartea lui MOLNAR ISTVAN. Familia îndoliată. (000724)

• Sincere muţţumiri tuturor celor care prin prezenţă şi flori au fost alături de noi la imensa durere pricinuită prin pierderea soţului şi tatălui iub it şi drag PUIU COSTANAŞIU. Familia Costanaşiu, (010729)

» Cu nemărginită durere în suflet anunţăm moartea fulgerătoare a iubitului nostru fiu PĂLĂCEAN LIVIU la numai 45 ani. Mama, tata în vecinemîngîiaţi. (010721)

LIVIU, cînd aveam mai mare nevoie de tine, te-ai dus şi ne-ai lăsat cu inimile zdrobite şi ' nemîngîiate. Soţia Ciţa şi fiul Sebastian. înmormîntarea va avea loc miercuri 18 februarie ora 14 la Capela nouă, Cimitirul Mănăştur. (010722)

• Cu inimile îndurerate anunţăm, moartea iubitului nostru frate, cumnat şi unchi LIVIU. Viorel, Rodica, Septi şi Mihai. Vei rămîne mereu în inimile noastre. (010723)

. * Sîntem alături de sora şi cumnata noastră Ciţa şi fiul Sebi în aceste clipe dureroase la pierderea iubitului soţ LIVIU. Familia Surd Alexandru. (010724)

• Cu durere în suflet anunţăm moartea iubitului nostru cumnat LIVIU şi sîntem alături de Ciţa şi Sebi. Cornelia si Teodor. (010725)

• Cu inimile îndoliate anunţăm moartea fulgerătoare a iubitului nostru ginere LIVIU. Socrii Surd Nicolae şi Susana. (010726)

• Sîntem alături de familia Coţa în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a tatălui, socrului şi bunicului drag. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Octavian şi Angela Rusu.(010759)

• Azi, 18 februarie, se împlinesc 4 ani de cînd ne-a părăsit pentm totdeauna iubitul nostru soţ, tată şi bunic WIENER MARTIN. Dormi în pace. Familia. (000713)

d e CB mii S P O R T miercuri, 18 februarie 1998 ( l l

TIMPUL COLOŞILOR

N A G A N Oi t s a

« 9 :n *u M AMK i‘«ST

“Memorial”. De Ia celebrul “Bolero” cu care dansatorii englezi Jane Torvill , - Christopher Dean au răvăşit şi cîştigat “Jocurile” de la Sarajevo n-am mai trăit un moment de-o asemenea intensitate şi înălţare ca cel cunoscut luni, la întîlnirea cu “Memorialul” patinatorilor ruşi Paşa Grisciuk-Evgheni Platov. P eşi în răstimpul celor 14 ani s-au succedat la conducerea probei alte cîteva perechi de clasă precum K lim ova-Ponoraarenko, Usova-Julin şi cea a fraţilor Duchenay. Care, fiecare a fost superbă şi unică în felul ei. Cele ce-au redat însă Boleroul şi Memorialul ritam perechi... nepereche, constituindu-se astfel nu doar în vîrfuri ale Jocurilor pe care le-au înnobilat, ci şi adevărate mărci ale acestora, însemne cu care memoria noastră va opera în timp.

Perfect, profund, cu o mare densitate a elementelor menite să transmită adîncurilc

reqviemului închinat memoriei unor sacrificaţi, pe altarul Zeului Sport, “monolitul” Grisciuk- Platov a cucerit, deopotrivă cu arbitrii, spectatorii şi miliardele de telespectatori, şi cel de al doilea titlu olimpic consecutiv, fiind astfel singura pereche de dansatori ce izbuteşte o atare performanţă.

O landezu l z b u ră to r . Atmosferă înaltă şi pe gheaţa viteziştilor de la M-Wave unde inepuizabilul olandez Gianni Romme a izbutit în “maratonul” de ieri bisarea isprăvii de la5.000 m: titlu olimpic cu nou record mondial (13:15,33 pe10.000 m). Olandezul zburător este de altfel singurul vitezist de la N agano care a reuşit doborîrea a două recorduri mondiale (la Lilleham m er, norvegianul Johân Olav Koss realizase hat-trick-ul: titluri olimpice cu recorduri mondiale

; la 1.500, 5.000 şi 10.000 m.)Regina zăpezii. De ieri,^

regina M untelui K (zona Hacuba) este Katja Seizinger,.. schioara care a izbutit în ultimele două zile, două titluri olimpice: “la “Coborîre” şi “Combinata alpină” (în “ slalom ul” Combinatei înregistrîndu-se o pierdere de clasă: suedeza Pemilla Wiberg - campioana olimpică a Combinatei de la Lillehammer, incident care a înlesnit, cel puţin moralmente, drumul Katjei spre încoronare).

Medaliaţii ultimelor probe olimpice:

Patinaj viteză (m) - 1.000 m.:1. IDS POSTMA (Olanda) 1:10,64; 2. Jan Bos (Olanda)

1:10,71; 3. Hiroyasu Shimizu (Jap.) 1:11,00; 10.000 m: 1. GIANNI ROMME (Olanda) 13:15,33 RM; 2. Bob De Jong (Olanda) 13:25,76; 3. R intje R itsm a (Olanda) 13:28,19. Feminin 1.500 m: 1. MARIANNE TIMMER (Olanda) 1:57,58 RM; 2. Gunda Niemann - Stimemann (Germania) 1:58,66; 3. Chris Witty (SUA) 1:58,97

Schi a lp in - coborîre fem inin: 1. KATJASEIZINGER (Germania) 1:28,89; 2. Pemilla Wiberg (Suedia) 1:29,18; 3. Florence Masnada (Franţa) 1:29,37. C o m b in a ta a lp in ă : 1. KATJA SEIZINGER (Germ.) 2:40,74; 2. Martina Ertl (Germ.)+ 0,18; 3. Hilde G erg (Germ .) +0,76; M ascu lin -S u p er G: 1. HERMANN MAIER (Germ.) 1:34,82; 2. D idier Cuche (E lveţia) şi Hans Kneus (Austna) 1:35,43.

Patinaj artistic - dans. 1. PASA GRISCIUK - EVGHENI PLATOV (Rusia); 2. Angebka Krîlova- Oleg Ovsiannikov (Rusia); 3. Marina Anisina - Gwendal Peizerat (Franţa).

S ă r i t u r i - t r a m b u l i n ă 120m: 1. KAZUYOSHI FUNAKI (Jap.) 272, 3p; 2. Jani Soininen (Fini.) 260,8 p; 3. Masahiko Harada (Jap.) 258,3 p. K 120 - echipe: 1. JAPONIA 933 p; 2. Germania 897,4 p; 3. Austria 881,5 p.

Nusa DEMIAN

FOTBALINTERNAŢIONAL

MEXICUL A CÎŞTIGAT "GOLD CUP"După suipriza oferită de S.U;A. care în prima semifinală a

competiţiei “Gold Cup” a întrecut Brazilia cu scorul de 1-0 prin golul marcat de Prekj (65,5 minute după ce-1 înlocuise pe Wegerle), antrenorul Steve Sampson a aşteptat cu încredere finala, mai ales că în cealaltă semifinală Mexicul a întrecut Jamaica după un meci de mare luptă cu 1-0. Numai că în finală plusul de experienţă competiţionalâ al Mexicului, s-a dovedit decisiv, victoria reve- nindu-i cu scorul de 1-0, S.U.A. rămînînd doar cu amintirea succesului obţinut în faţa campioanei lumii. în finala mică: Brazilia -. Jamaica 1-0.

DUELURILE ÎN "CUPA AFRICII"PE NAŢIUNI CONTINUĂ

Trei rezultate din grupele B şi C: Togo - Ghana 2-1 (1-0) şi Tunisia - R.D. Congo 2-1 (1-1), respectiv Angola - Namibia 3- 3 (0-2). înaintea ultimei etape din grupe, situaţia ierarbiei era următoarea: GRUPA B: Ghana, R.D. Congo, Togo şi Tunisia toate cîte 3 puncte (fiecare cîte o victorie şi o înfiîngere din două jocuri), ordinea amintită fiind dată de golaveraj; GRUPA C: Cote d ’Ivoire 4, Angola 2, Africa de Sud 2 puncte şi Namibia un punct. Iată şi două rezultate din Grupa D: Maroc - Mozambic 3-0 (2-0) şi Egipt - Zambia 4-0 (1-0). în clasamentul grupei înaintea ultimei etape Egipt 6, Maroc 4, Zambia 1 şi Mozambic 0 puncte. Iată şi ultimele partide din Grupa A: Burkina Faso - Guineea 1-0 şi Camerun - Algeria 2-1. Clasainentul final al grupei: Camerun 7, Burkina Faso 6, Guineea 4 şi Algeria 0 puncte.

VICTORIE CU SCOR DE FORFAITRatînd marea ocazie de a se califica pentru turneul final

FRANCE’98, echipa Australiei a devenit parteneră pentru echipele care îşi verifică stadiul pregătirilor. La Adelaide, trupa lui Teny Venables, Austrah'a, a întîlnit, într-un amical, echipa Japoniei pieizînd cu scor de forfait prin golurile marcate de japonezi prin Nakata (5, din penalty) şi Hirano (66 şi 71).

SABIN ILIE FACE ... TUŞĂ ̂ Kokaelispor, echipa lui Dumitru Stîngaciu şi Sabin Ilie a jucat

în deplasare la Istanbulspar şi a cîştigat cu i-0. Contribuţia lui Stîngaciu la obţinerea victoriei a fost decisivă prin intervenţiile sale. Sabin Ilie, în schimb, a făcut... tuşă. Cită diferenţă între Sabin Ilie cel plecat cu surie şi trâmbiţe la Fenerbahce (unde-n-a dat randament şi a fost “redistribuit” la Kokaelispor) şi fratele său Adrian Ilie, care face furori în Spania cu echipa sa de club Valencia.

Romeo V. CÎRTAN

Cronicâiringului

Comportare meritorie

tinerilor pugilişti români în TurciaSub conducerea antrenorului

coordonator al lotului naţional de seniori, Francisc Vaştag, şapte boxeri români au participat la tradiţionalul turneu internaţional “Memorialul Ahmet Comerţ” la care au luat parte peste 180 de pugilişti din 40 de ţări. Pugiliştii români Traian Vîjdea la cat. 63,5 kg şi Adrian Diaconu Ia cat. 71 kg au încercat calificarea, dar aceasta nu i-a surîs decît lui Diaconu.

O comportare foarte bună la acest turneu a avut-o tînărul Marian Alexandru la categoria 54 kg care a reuşit performanţa de a se califica în finală unde a cedat, după un meci foarte strîns, cu o decizie de 10-13 în faţa unui cubanez, care de altfel a şi fost numărat în repriza a IlI-a. Bine s-a comportat de altfel şi George Lungu (60 kg) şi Marian Velicu (48 kg). Neconvingător a boxat Viorel Puiu şi Iosif Babovski. Ţinînd cont că toţi aceşti pugilişti sînt proveniţi din rîndurile jun iorilor de ieri, antrenorii Francisc Vaştag şi Grigore Bondavali pot să fie mulţumiţi de evoluţia lor.

Tot în această perioadă, un alt lot de şapte pugilişti au făcut deplasarea în Spania sub conducerea antrenorului Valentin Vrînceanu. Despre comportarea acestora vom reveni în zilele următoare.

Coriolan IUGA

I n C . N .

d e s e n i o r i

H u n e d o a r a v s . C l u j

■ ■ H Mm m

c r . r*

Rezultate: embumixt: Bushido Bistriţa, AS Constructorul Hunedoara, Sutemi Cluj • embu masculin: Ryu Do Deva, Suteml Cluj, Constructorul Hunedoara • kata individual feminin: Ferenczi Monica (Sutemi Cluj), Iulia Cărbunaru (Bushido Bistriţa), Tămaş Szuszana (Heian Deva) • kata individual masculin: Valentin Tănăsie (Heian Deva), Marius Biji (Heian Deva), Adrian Oltean (Sutemi Cluj) • fukugo feminin: Savina Steavu (Constructorul Hunedoara), Diana Istrate (Constructorul Hunedoara), Casilia Marcu (Bushido Bistriţa) • kata echipe feminin: Constructorul Hunedoara, Sutemi Cluj • kata echipe masculin: Constructorul Hunedoara, Heian Deva• kumite individual masculin: Marius Biji (Heian Deva), SimoJanos (Constructorul Hunedoara), Iulian indreş (Heian Deva) ş l Hiveia Popa (Ryu Do Deva) • kata individual feminin: Casilia Marcu (Bushido Bistriţa), Sorina Steavu (Constructorul Hunedoara), Tămaş Szuszana (Heian Deva) • fuguko masculin: Simo Janos (Constructorul Hunedoara), Valentin Tănase (Heian Deva), Mircea Popa (Ryu Do Deva) • kata echipe: Heian Deva, Constructorul Hunedoara.

Cea de a 8-a ediţie a C.N. de karate tradiţional pentru seniori, zona Transilvaniei, a reunit în sala de spoit a Liceului “Onisifor Ghibu” sportivi rcprezentînd zece cluburi transilvane. Cota competiţiei a fost destul de ridicată, dacă ne gîndim numai la prezenţa unor sportivi participanţi la Europenele din Iugoslav ia sau la prezenţa dom nului Dan Stuparu, preşedintele Federaţiei Române de Karate tradiţional.' Despre competiţia în sine, despre participanţi şi speranţele karatelor tradiţional nc-a vorbit dom nul M a rin BUCUR, antrenorul echipei clujene SU T E M I: “Campionatulnaţional a fost o încercare disperată a noastră de a NU ieşi din top. Pentru a demonstra că avem tineri talentaţi, pe care nu trebuie să-i pierdem. Şi dacă a fost o reuşită, atunci trebuie să-i m ulţum esc domnului profesor Mircea Radu, directorul Liceului “Onisifor Ghibu”, cel care ne-a înţeles cel mai bine mesajul, punîndu-ne sala de sport Ia dispoziţie • Participarea a fost bună, cu mulţi dintre

titularii naţionalei române. La Ciuj-Napoca cci mai buni s-au dovedit hunedorenii. Fără a neglija absolut deloc participarea clujeană, prin Ferenczi Monica, Adrian Oltean, vizat deja dc nemţi (!), surorile Filomela şi Marcela Grcbcnişan, M arius Bogdăncl, sportivi în care îmi pun mari speranţe • Peste trei săptămîni au loc interzonalele, la Braşov, etapă care contează enorm pentru participarea României la Europenele dc la Bologna şi M ondialele din V arşovia. Doresc apoi ca România sâ se menţină pc locul 1 în Europa, Ioc pc care îl deţine în momentul dc faţă. Şi mai sper ca peste doi ani sâ organizez la Ciuj-Napoca, Europenele dc seniori • Revin la competiţia de la Ciuj-Napoca, pentru a sublinia faptul că aceşti copii merită mai multă atenţie. Educaţia este tot ce ne poate ridica şi impune în lume. Competiţiile să fie făcute cu fair-play, iar copiii să-şi cunoască locul şi adevărata lor valoare. Şi în acelaşi timp, munca să Ie fie răsplătită”.

Demostene SOFRON Foto: Ion PETCU

M e m e n t o

1 8 f e b r u a r i e

Sub semnul celor cinci cercuri

• Cu şapte decenii în urmă, în 1928, la J.O. de la St. Moritz (Elveţia) patinatoarea norve­giană Sonia Henie, care cu patru ani în urmă, la prirneie jocuri albe, la vîrstă de 11 ani ş i . 10 luni s-a clasat pe ultimul icc al probei de patinaj artistic, în “Ţ ara cantoanelor” şi-a văzut îm p lin it v isu l: a deven it campioană olimpică! De data aceasta ea le-a devansat net pe rivalele sale, ea fiind clasată de fiecare dintre cei şapte arbitri pe locul 1! Medalia de argint i-a revenit austriecei Fritzi Burger, iar cea de bronz reprezentantei S.U.A., M aribel Vinson. După aceste “jocuri” Sonia Henia a devenit campioană olimpică atît în 1932, la Lake Placid (S.U.A.), cît şi în 1936, la Garmisch- Partenkirkhcn, ultima ediţie interbelică. După ultim a sa participare la J.O. a devenit profesionistă, iar mai tîrziu a interpretat mai multe roluri (b ineînţeles pc... patine) în diferite filme americane. A murit după o boală incurabilă, la vîrstă dc 57 dc ani, la 12 octombrie 1969. în cariera sa, în afară dc cclc trei titluri olimpice a cucerit dc 10 ori (!) consecutiv titlul dc campioană mondială şi dc 6 ori a fost campioană europeană.

LÂSZL6 Fr.

Sutemi Cluj

mATLETISM

"EVOLUŢIA RECORDURILOR NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

Aşa cum am promis trecem la prezentarea evoluţiei recordurilor naţionale de atletism ale României în perioada 1912-1997 şi începem cu proba de 100 metri plat, cu cronometraj manual. Primul recordman a fost Anibal Glodariu cu timpul de 13 secunde stabilit la Bucureşti în ziua de 26 mai 1912. Ultimul este Claudiu Şuşelescu cu timpul de 10,1 secunde stabilit tot la Bucureşti în 4 octombrie 1975. între âceste două extremităţi, sînt 37 de poziţii din care 14 au însemnat nou record, restul record egalat Pentru a ajunge de la 13 la 12 secunde au trebuit să treacă doi ani şi două zile (reuşita fiind a lui Ion Seceleanu). De la 12 la 11 secunde au fost nevoie de 7 ani (primul care a atins această graniţă fiind Ludovic Peter la Cluj în 30 iulie 1921. O “pauză” lungă de 17 ani pînă s-a ajuns la 10,5 secunde, record stabilit de marele şi neuitatul Ion Moina, Ia Predeal, în 1 august 1942, record egalat de două ori de el în 1943. Tot Ion Moina a stabilit recordul de 10,4, unul de mare longevitate, la Predeal, în ziua de 24 august 1946, egalat de el doi ani mai tîrziu la Cluj, respectiv de Gheorghe Zamfirescu de patru ori între 1964 si 1966, respectiv o dată de Alexandru Tudoraşcu în

/ /

1966. Recordul de 10,3 a fost stabilit de Gheorghe Zamfirescu în 16 iulie 1966 Ia Bucureşti. Primul care a alergat distanţa de 100 metri plat în 10,2 secunde a fost Alexandru Munteanu (Bucureşti în data de 15 mai 1971), record egalat apoi în ordine de Tamas Szabo (1971), Dorel Cristudor (1973), Toma Petrescu (1975). şi de două^ori de Claudiu Şuşelescu (în 1975), acesta din urmă aşa cum spuneam la început, stabilind la 4 octombrie 1975 ultimul record al probei cu cronometraj manual cu timpul de 10,1 secunde.

Istoria recordurilor la 100 m plat cu cronometraj electric este scurtă, în timp măsurînd doar 19 ani.'. S-a plecat de la performanţa de 10,48 stabilită de Claudiu Şuşelescu la Bucureşti în 16 iunie 1979. A urmat un 10,45 al lui Joharin Schromm (1981), o “pauză de zece ani după carc recordul a devenit proprietatea lui Daniel Cojocari: în evoluţia: 10,42 şi 10,31 (în 1991 şi 1992) 10,30 şi 10,24 (în 1993), fixîndu-î Ia 10,21 Ia Bucureşti în 17 iunie 1994. Deci de patru ani recordul stă şi aşteaptă .o corectare, dar pretendenţii nu se înghesuie.

Victor MOREA

(1 2 ) m iercuri, 18 februarie 1 9 9 8 E C O N O M IA d © C B u i

'tei> 11 iF U lH iB iM Ik l IflBMJl PpMI M ii J iiâ lS H l I ILa cîteva zile după ce se cam ştia cine va li “remaniat”, ministrul

Ciumara declara că de fapt domnia sa nu era pregătit în domeniu şi că i se potriveşte mult mai bine postul de la Reformă care i s- ar fi propus. Numai că nu i s-a dat Reforma, ci Industriile şi Comerţul, deoarece aşa a vrut preşedintele Constantinescu la ceas de taină cu ţărăniştii. înainte de a şti cine vine la Finanţe, domnul Ciumara i-a plîns dă milă acestuia, deoarece va avea mari probleme cu Scutul bugetului pe 1998. Am înţeles atunci că numai domnia sa ar fi fost în stare să facă repede un buget acceptabil. S-a simţit de la o poştă ranchiuna că a fost schimbat şi la prima ocazie^ a băgat o strâmbă domnului Dăianu prin majorarea preţului la benzină şi motorină. Este vizibilă o ranchiună a domnilor Ciumara de la Industrie şi Comerţ şi Gavrilescu de la Agricultură faţă de Dăianu şi Şerbănescu. Orice vor cei din urmă, contează primii. Am convingerea că miniştrii de la Finanţe şi de la Reformă nu vor rezista mult în guvernul Ciorbea, dar dacă actualul executiv îşi va duce întregul mandat aceasta din incompatibilităţi de gîndire economică, gîndire care la ceilalţi doi este perturbată de nebuloase politice pe fondul unei crase incompetenţe.

In acest context am fost total surprins să aflu că Daniel Dăianu, încă de la instalarea la Finanţe a gîndit instituirea în România, - pentru fiecare contribuabil, a unei “taxe de solidaritate”, în sprijinul reformei. După o analogie cu ceea ce a avut loc în Germania. Numai câ România nu este Germania, numai că starea în care se află societatea românească nu permite experimente sau transferuri dc modele.

în anul trecut deficitul bugetar a fost programat la 4,5 la sută din Produsul Intern Brut şi el, cel puţin în statistica oficială, a fost respectat. Dar intrările la buget au fost mult mai mici decît cele prevăzute, aşa că sectoare vitale ale societăţii nu au putut beneficia de sumele programate. Dăianu a zis la scurt timp după instalare că este imposibil de programat un deficit, pe 1998, chiar la nivel procentual cu cel din anul precedent. Dar s-a mers pe un 3,6 la sută - sau ceva în jurul acestei cifre - vom vedea cînd • Legea bugetului va fi votată.

Ministrul Dăianu ştia în decembrie, ştie şi acum cam ce poate intra la buget şi cam cît ar trebui să fie cheltuielile chiar întinsă coarda pînă spre rupere. Iar acum cînd greva din sănătate răscoleşte spiritele, ministrul de la Muncă şi Protecţie Socială, dl Athânasm vine cu soluţia “taxei de , solidaritate” pentru a putea împăca şi bugetul şi cererile greviştilor. Iar ministrul Finanţelor ne-a oferit luni surpriza de a ne informa câ ideea aplicării unei astfel de taxe îi aparţine încă din decembrie. Deci nu trebuie să învinuim sindicatul “Sanitas” dacă taxa se va introduce. Dl Dăianu o dorea pentru a veni în sprijinul restructurării adică a putea fi ajutaţi cu bani cei ce vor fi disponibilizări prin restructurarea regiilor, a unor societăţi comerciale. Presupun că ministrul Finanţelor nu a avut în vedere ca resursele din această taxă să fie utilizate şi în cazul închiderii unor firme private. Eu cred în crezul poetic al domnului Dăianu că “taxa de solidaritate are virtute, se adresează simţului civic”. Numai că în 1990 s-a făcut un apel către întreaga , populaţie a ţării pentru a contribui la constituirea “Fondului Solidarităţii” - sau aşa ceva - fond la care a contribuit, după

puteri aproape fiecare cetăţean al ţării, dar nimeni nu ştie, nici acum, după opt ani de zile ce s-a întîmplat cu banii respectivi.

Iniţiativa ministrului de Finanţe mă îngrijorează nu prin demers, ci prin motivele care au stat la baza ei. înseamnă că situaţia economică a ţării a ajuns într-un astfel de moment îneît nu mai este în stare sâ asigure financiar plata serviciilor vitale funcţionării societăţii. înseamnă că ţara este într-o situaţie mult mai grea decît credem.

Nu ştiu cît ar putea reprezenta în lei această taxă de solidaritate - dacă va fi aprobată de Parlament - dar cu ea sau fară ea România se va afla în aceeaşi situaţie precară, oamenii vor suferi în continuare. Nu este momentul pentru România să se introducă o astfel de taxă - chiar simbolică să zicem de 10.000 lei. Se pot obţine mult mai mulţi bani decît ceea ce s-ar estima prin adunarea banilor de la populaţie prin reducerea aparatului birocratic din structurile centrale şi locale ale administraţiei de stat, structuri care şi-au dublat salariaţii în ultimii 3 4 ani,'prin reducerea personalului din regiile autonome de interes naţional şi local, prin alocarea de salarii decente celor din instituţiile menţionate. -Economia trebuie pusă în mişcare şi atunci bugetul va fi bine şi substanţial alimentat, oamenii o vor duce mai bine - nu va trebui să se ia de la unii să se dea la alţii -, iar taxa de solidaritate va fi bine primită în sprijinirea unor importante demersuri caritabile, de sprijinire a unor mari acţiuni sportive, de tineret, culturale etc., nu pentra a da salarii unor categorii sociale care fac grevă sau unor persoane trecute în şomaj.

Ion G O IA

r

Dispută pentru locuri în Consiliul de adm inistraţie al FPS

Patru centrale sindicale îşi dispută cele două locuri rezervate sind ica te lo r,' în C onsiliul dc Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS). Aceste posturi nu le garantează reuşita intervenţiei în procesul dc privatizare, dar Ic asigură accesul la informaţii cu privire la acesta.

O rdonanţa m .8 8 /1 9 9 7 , p riv in d p riv a tiza rea societăţilor comerciale, dâ dreptul sindicatelor să aibă doi reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al FPS, dar nu face nici o precizare legată de modul în carc vor fi selectaţi oam enii recomandaţi de principalele confederaţii sindicale.

Pentru a ocupa aceste două locuri, B locu l Naţional Sindical (BNS), “Cartel Alfa”, CNSLR- Frăţia şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) vor fi nevoite să lase la o parte orgoliile şi să găsească o form ulă com ună dc reprezentare în cadrul acestui organism. Deşi s-au întîlnit pentru a analiza modul dc reprezentare a sindicatelor în cadrul instituţiilor tripartite, liderii confederaţiilo r s in d ica le nu au a juns la n ic i concluzie comună privind reprezentarea în Consiliul de Administraţie aLFPS.

Unii lideri sindicali admit ideea că cel mai simplu mod de desemnare a celor doi reprezentanţi este nominalizarea lor de comun acord, după discuţii între conducerile confederaţiilor sindicale. Cu toate acestea, fiecare d in tre cen tra le a fo rm u la t o propunere pe care a şi trim is-o Executivului, în nume propriu, după ce prima întîlnire pe această temă s-a soldat cu un eşec. Ministerul Privatizării a primit, deja, trei propuneri de ocupare a locurilor destinate sindicatelor, în conducerea FPS, din partea BNS (Dumitru Costin, preşedinte al confederaţiei), CN SLR-Frăţia (M in ică B oajă , trezorier) şi a “Cartelului Alfa” (Ion Homoş, secretar general). O

- altă p ropunere , cea a C SD R (Radu C o lceag , preşedinte), a fost înain tată m inistrului pentru Relaţia cu sindicatele, Vlad Roşea.

Program ul de g u v e rn are anunţat de către premierul Victor Ciorbea prevede privatizarea, în cursul acestui an, a aproxim ativ 1.600 din cele 2.744 de întreprinderi de stat existente, din toate sectoarele economice. Sînt vizate întreprinderi mari şi mijlocii, precum şi regiile autonome RENEL, ROMGAZ şi R O M TELEC O M , care treb u ie pregătite pentru privatizare.

BNS deţine sindicate din servicii publice, din industria de rulmenţi şi constructoare de maşini, din transporturi, e lectricitate şi electrotehnică. CNSLR-Frăţia are în com ponenţă sindicate din extracţia de ţiţei şi gaze naturale, din rafinării, din industria textilă şi din construcţia de maşini şi din construcţii civile. CNSLR-Frăţia împarte cu BNS două reg ii de in te res n a ţio n a l - R EN EL şi RomTelecom - unde sindicatele sprijină variante diferite de restructurare şi au păreri opuse cu privirela privatizare.

“Cartel A lfa” are sindicate în industria minieră şi chimică, în metalurgie, automatică, industria de apărare şi în cea constructoare de maşini. La CSDR sînt afiliate sindicate din agricultură, din industria alimentară şi textilă. Potrivit Ordonanţei referitoare Ia p riv a tiza rea s o c ie tă ţ i lo r co m ercia le , cei unsprezece membri ai Consiliului de Administraţie

al FPS sînt numiţi de către primul-ministru, lâ recom andarea m inistrului Privatizării. Nu este precizat un termen lim ită pentru nominalizarea componenţei Consiliului, dar acesta poate funcţiona din momentul în care, prin decizia premierului, au fost desem naţi nouă m em bri (deci şi în lipsa reprezentanţilor sindicali).

în lipsa unor prevederi clare ale Ordonanţei în acest sens, ministrul Privatizării poate să înainteze premierului patru propuneri pentru ocuparea celor două posturi, lăsînd alegerea la latitudinea lui Victor Ciorbea sau acelaşi m inistru al Privatizării poate chiar să retumeze sindicatelor aceste nominalizări, cu solicitarea de a formula un punct de vedere comun.

Este puţin probabil, însă, ca vreunul dintre membrii Cabinetului Ciorbea să ia o hotărîre în p riv in ţa persoanelor care vor ocupa locurile destinate sindicatelor în Consiliul de Administraţie al FPS. -O decizie guvernamentală în acest sens ar determina, firesc, reacţia negativă a celor respinşi. Mai mult, aceasta ar pune sub semnul întrebării relaţia dintre Executiv şi confederaţiile alese, în condiţiile în care două din centralele sindicale - BNS şi, respectiv , C N SL R -Frăţia - au cerut vehement schimbarea din funcţie a premierului iar CSDR este confederaţia pe care actualul prim- ministru a condus-o pînă la intrarea lui în politică.

Ind iferen t care d intre oficialii de la Palatul V ictoria ar fi gata să ia o hotărîre în privinţa ocupanţilor celor două locuri, sindicatele nu par dispuse să cadă de acord asupra a doar două persoane care să le reprezinte interesele în Consiliul de Administraţie al FPS.

D acă G uvernul nu va accepta candidatura “Cartelului Alfa”, această confederaţie va propune pe altcineva. Potrivit lui Dumitru Costin, BNS va accepta orice decizie a primului ministru, dacă ea este în lim itele leg ii, dar va cere intervenţia com isiilor parlamentare pentru economie, dacă Victor Ciorbea refuză să ia o hotărîre privind cei doi reprezentanţi ai sindicatelor în conducerea FPS.

A sem eni lui Radu C olceag, Pavel Todoran, liderul CNSLR-Frăţia, speră că sindicatele vor găsi un mod de a se înţelege, dacă li se va cere să ajungă la o concluzie comună. Todoran are, însă,' reze rv e cu p riv ire la e fic ien ţa prezenţei reprezentanţilor sindicali în conducerea FPS.

Chiar dacă vor avea reprezentanţi în conducerea FPS, sindicatele nu-şi vor putea susţine şi impune singure punctele de vedere. Cu doar două voturi din unsprezece, sindicatele vor fi nevoite să-şi argumenteze economic opţiunile, pentru a obţine sprijin faţă de propunerile lor, presiunea maselor nefiind suficientă pentru, modificarea contractelor, de privatizare.

Cele două locuri în conducerea FPS nu oferă sindicatelor puterea de care au nevoie pentru a-şi impune voinţa, dar le asigură dreptul la o informaţie la care, altfel, nu pot ajunge. Iar această informaţie ar fi arma pe care liderii sindicali o pot întoarce împotriva guvernanţilor, în perspectiva anunţatelor mişcări sindicale din această primăvară.

M E D IA F A X

PIAŢA VALUTARA® PIAŢA RSONSTARÂ

La. casele de schimb valutar, la ghişeele băncilor comerciale din Cluj-Napoca - ca de altfel la toate un ită ţile sim ilare din întreaga ţară - s-a remarcat, în săptămîna trecută şi la începutul acestei săptăm îni, tendinţa de consolidare a Icului. Dolarul a deven it m ai ieftin, iardiferenţa dintre preţul dc . cum părare şi ccl dc vînzare se micşorea­ză, îndeosebi la *, casele de schimb * ■valutar, compa­rativ cu situaţia ^ de acum trei, ■*■*'1 pa tru săptă­m îni. Acum ̂poţi cumpăra *cîţi dolari vrei ? . j ,cu 8.300 sau *ch iar 8.200 lei/dolar, ceea ce înseamnă o scădere semnifi­cativă dacă ne amintim că în jurul datei de 9 ianuarie p re ţu l unu i dolar * .ajunsese la 9.200-9 -300 lei Se apreciază că în jurul cursu lu i actual vor evolua schimburile o anumită perioadă de tim p, cu creşteri sau descreşte ri nesem nificative, urm ată de o uşoară şi lentă scumpire a dolarului, mai tîrziu.

Băncile au venit în sprijinul stabilizării cursului de schimb

crescînd dobînzile la depozitele în lei, astfel că investiţia în lei (depuşi la bănci sau cumpărînd titlu ri de..stat) a devenit mai p ro fitab ilă decît investiţia în valută. Interesant este şi faptul c â

l l i i l l l f e l H ™

J

/

.4 V

■ H M

unelebănci comerciale anunţă d oar v înzare de valu tă nu şi cum părare, ceea ce confirm ă existenţa unei “foame” de lei. Pînă acum dobînzile bancare nu au depăşit 70 la sută pe an, dar

o dată cu punerea în vînzare a unor noi titluri de stat - azi 18 februarie - de către Ministerul Finanţelor cu. răscumpărare după 91 de zile şi cu dobîndă de 75 la sută pe an, e de aşteptat ca şi dobînzile bancare să crească.

Infima în ianuarie s-a apropiat de 5 la sută. iar de la începutul

acestei luni, o dată cu , , introducerea TVA

majorat, preţurile au , luat-o din nou

' \ razna. Sînt,, , • anunţate, deja,

alte majorări de ' ' p r e ţ u r i ,

/ ' i spectaculoasele-aş num i, care n-au le­gătură cu TVA, ci cu o a n u m e

p o l i t i c ă • vamală, în pri­

mul rînd Ia came şi preparate

cu aproximativ 30 la sută; se aşteaptă un

val de majorări datorită scum pirii benzinei şi

m otorinei - deşi pe piaţa mondiala preţul ţiţeiului este în scădere. Această situaţie va mări mai; mult inflaţia şi sînt aşteptate influenţe şi asupra pieţelor valutare şi monetare. Vom vedea care vor fi acestea şi amploarea lor negativă asupra afacerilor.

Ion G O IA

sesizarea privatizării societăţilor comerciale

Curtea Constituţională a decis, marţi, că Legea pentra aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind privatizarea societăţilor comerciale este constituţională,’ resp ing înd obiecţiile opoziţiei. D ecizia Curţii Constituţionale va fi publicată în Monitorul Oficial, iar legea poate / i promulgată de preşedintele Emil Constantinescu. In comunicatul semnat de preşedintele Curţii Constituţionale, loan M uram , se arată că judecătorii Curţii au constatat că dispoziţiile articolelor sesizate de opoziţie sînt constituţionale.

Obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate

de 42 de senatori ai opoziţiei şi se refereau la posibilitatea angajării răspunderii Guvernului pe o ordonanţă de urgenţă, la compatibilitatea între caracterul organic al prevederilor cu faptul că au fost promovate prin ordonanţă de urgenţă, precum şi la conţinutul unor articole. Opoziţia a ridicat obiecţii la a rt 35 din Ordonanţă privind dobîndirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a unor societăţi comerciale cu participaţi? străină şi la restnngerea unor atribuţii de control ale Curţii de Conturi în ceea ce priveşte procedurile de privatizare.

La Gherla carnea de vită nu s-a scumpitîn timp ce în multe oraşe s-a scumpit carnea, în

oraşul Gherla încă se aplică preţurile vechi. Astfel, în magazinele de specialitate aparţmînd S.C. “Agricola” SA (fosta IAS) un kilogram de came de vită costă tot18.000 lei. Nu e de mirare, fiindcă produsele de came - şi carmangerie sînt prelucrate în abatorul propriu, iar materia primă provine din fermele zootehnice ale unităţii. De la contabila şefa a societăţii agricole de

stat am aflat că zilele trecute au fost livraţi la export tăuraşi în valoare de peste 200 milioane lei. Carnea a fost livrată în Grecia, un beneficiar, cu care agricultorii gherleni colaborează de cîţiva ani. Iată că în timp ce m ulte societăţi comerciale cu profil agricol se desfiinţează, “S.C. “Agricola” SA Gherla exportă came de vită tocmai în Elada...

SZ . Cs.

[ E C O N O M IA miercuri, 18 februarie <998 ( l3 )

B U R S A Di V A L O R I B U C U R E Ş T I.. 1 7 ' f e b r u a r i e "1

Slmb Denumire societate VN Pr.med. Var Max. M.„. tyr. act. Val. totala (tal)Categoria 1 (14 soc ietati )ALRO SLATINA 29000 40468.65 1 44400 41800 63810 2,779.011.800ANTIBIOTICE IAŞI 1000 4579.50 -2 4700 4450 37313 170,725,490

AFCbct ARCTIC GĂIEŞTI 1000 4929.09 -2 4600 4500 43896 198,633,900AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 1000 719.24 4 720 700 1203753 660,974,990

AZOsn- AZOMURES TG.MUREŞ 1000 1972.70 0 1990 1960 177601 350,353,820CMPbct COMPASIBIU 1000 1298.78 3 1310 1260 67869 88,146,610EU ELEC TROAPARATAJ eucuwsi 1000 1490.49 3 1530 1420 273160 407.142.830OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 1059.56 13 1120 1000 1510146 1,600.067,590OLTkt OLTC HIM RM.VALC EA 1000 3413.09 1 3900 3300 167162 570,533,050INX OTEUNOX TARGOVISTE 25000 27251.04 1 27800 27000 821 22,373,100PCLeo FOUCOLOR BUCUREŞTI 1000 5653.96 -1 5700 5600 15689 88,682,600

ŞANTIERUL NAVAL constanta 25000 8595.97 1 8750 8450 2520 21,661,850SOF SOFERTBACAU 1000 464.17 0 470 496 12423 5,766,380TEFWt TERAPIA CLUJ-NAFOC A 1000 13489.45 2 13600 13200 53091 715,628.800

Total categoria I 3,629,210 7,879,722,170Categoria a IM (71 societati )

ARS AEROSTAR BAC AU 25000 8636.56 10 8900 7100 1395 12.048,000AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 7000.00 0 7000 7000 400 2,600,000ALB ALBAPAM ALBA IUUA 1000 765.98 6 800 650 18636 . 14,274,870ALM ALIMENTARA CLUJ-NAPOC A 1000 930.76 9 980 880 64429 59,968,230AMC AMC O OTOPENI 25000 19500.00 3 15500 15500 119 1,844,500AMP AMEPTECUCI 1000 780.00 0 780 780 269 229,420AMO AMONIL SLOBOZIA 1000 695.73 6 700 - 630 136296 90,684.340AMY AMYLQN SIBIU - 1000 687.64 0 690 660 7854 5.400,720APC APCAROM BUZĂU 10Q0 702.00 2 710 680 29206 20,502,620APS APSA BALA MARE 1000 563.66 0 570 560 5464 3,079,840ARM ARMATURA CLUJ-NAPOCA 1000 3922.57 11 4000 3500 108677 426.293.390ART ARTROM SLATINA 25000 6717.69 4 6790 6300 12747 85.630.350ASV ASTRA VAGOANE ARAD 25000 6098.72 1 6100 6050 1793 10,935.000AUR AURORA TO .FRUMOS IAŞI 29000 24000.00 -2 24000 24000 39 936,000TLV BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1000 3947.24 16 4200 3590 143217 665,312.150CH1 coMPitcrrenERA tnrencoNT**:NrA 1000 5282.22 32 5800 4900 194876 1.029.378.150CRS C ARBID-FOX TARNAVEN1 1000 2957.15 9 2650 2400 31959 ' 81,723.950CBC CARBOCHIM CLUJ-NAFOC A 25000 9014.38 - 2 9700 9460 . 473 4,547,600CPL C ARMETAPLAST DEVA 25000 8200.00 -4 8200 8200 156 1,279,200CRN CARNEARAD 25000 3108.68 0 . 3150 3100 461 1,433,100CAS CASIROM TURDA 1000 313.76 3 320 311 16492 9,801,984CER CERCON APIESULCAMPIA-TURa 25000 6162.16 8 0500 5850 - 694 4,030.090CPR C HIMOPAR BUC URESTI 25000 14922.40 26 16800 11300 192 2,865,100CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 1092.35 -1 1130 1070 74222 81,076,380CMF COMELF BISTRITA 25000 3050.00 0 3650 3650 399 1,456,350CON CONDOR DEVA 25000 3100.00 -2 3100 3100 33 102,300COS COMB. DE OTELURI SPEC. iNom 25000 12400.00 6 13000 11500 195 2,418,000DRB** DOROBANŢUL PLOIEŞTI 1000 591.56 0 OPRITAELN ELCOND ZALAU 1000 1074.18 1090 1060 20162 21,657,530ELC ELEC TROC ERAMCATURDA 25000 14918.64 -3 15000 14800 236 3,520,800ENP COMP. ENERGOPETROL «« 25000 18726.92 -1 19500 18000 1144 21,423,600ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 9950.00 0 0 0 0 0FEL FELEACULC LUJ-NAPOC A 1000 763.69 2 770 750 4762 3.636,500FSP FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 3656.89 3 3750 3600 1611 5.891.250FOR FORAJ SONDE C RAOVA 1000 454.54 5 470 427 4522 2,055,422GRX GRIMEXTG. JIU 25000 3850.00 0 3850 3850 157 604,450HDJ HIDROJET BREAZA 25000 6100.00 1 6100 6100 306 2,427,800(Al I.A.I.F.O. ZALAU 25000 4460.71 -1 4500 4450 " 7Q 312,250IMP IMPACT BUCUREŞTI 6000 11000.00 0 0 0 0 0SRM INDUSTRIA SÂRMEI 25000 6100.00 0 6100 6100 356 2,171,600IRS M P. IRIS BARLAD 1000 940.37 ■ 3 960 900 • 4414 4.150.600MEP MEFIN SINAIA 25000 7000.00 -1 7000 7000 116 826,000ALF NOBILA ALF A ORADEA 1000 460.00 2 460 460 280 128800MOL MDL DO MD Bl LA tASI 1000 309.96 2 319 304 41204 12,772,403MPN MD PAN TQ. MUREŞ 1000 839.82 1 850 820 27268 22,900,110MPR MD PARA/ RÂMNIC U VALC EA 1000 838.12 6 900 810 24094 ' 20.193.660MPG MD RĂRIT PANIFICAŢIE GALA 1000 . 909.15 7 950 870 14784 13.381,770NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 16000.00 0 0 0 0 0NVL NAVOL OLTENITA 1000 531.91 1 550 520 57954 30.826,040HEP NEPTUN CAMP1NA 25000 3235.03 4 3300 3050 591 1,911,900PCA— PECO ARAD 1000 1255.70 0 OPRTTAFPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 25404.99 2 26000 25000 1983 50,378,100VAC PRODVINALCO CLUJ-NAFOC 1000 953.53 0 970 950 1164 1,109.910PMS PRO MET B62LEAN 25000 3300.00 0 3300 3300 39 128,700ROB ROBINETE INDUSTRIALE BAC 25000 8288.39 0 8350 8200 1120 9,282,950SAN SANEVJTARAD 10000 3997.81 2 4050 3900 961 3.641,900SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 4313.28 -3 4350 4200 354 1.520.900SEM SEMANATOAREA BUC UREST 25000 4740.31 5 4850 4550 • 196 - 929,100SOT SIDERTRANS CALARASI 1000 379.25 3 384 371 6868 2.612,299SIX SILCOTUB ZALAU 25000 7910.95 0 7990 7900 379 2,998,100SIN SINTEROMC LUJ-NAPOCA 25000 12218.49 1 12500 11000 119 1,494,000STZ SINTEZA ORADEA 1000 935.56 9 990 870 89184 » 83,437,070SRT ŞIRETUL PAŞCANI 29134 38679.00 -7 39100 38000 16 618,800SMS SOMES DEJ 25000 3206.65 4 3300 3060 714 2,289,950STR STRATUSMDB BLAJ 1000 465.56 1 465 450 6872 3,130,640TMR TOMRB IAŞI 25000 4568.52 4 . 4700 4500 1795 8,200,500TRS ’URJSM 25000 6353.99 10 9000 7800 589 4,920.500UCM U.C.M. RESITA 25000 5278.72 5 5300 5150 235 1,240,900UAM UAMT ORADEA 1000 448.34 0 450 - 436 2042 915,512UZT UZTEL PLOIEŞTI • 25000 8312.90 -2 8450 8200 500 4,156,250Z1M ZIMTUBZlMNICEA 25000 0200.00 3 6200 6200 80 490.000

Total categoria 11 IIO Terţa publica QEPA Bucureatt

10.746.229.686TOTAL GENERAL 4,813,420 10,756,411.686

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR în data de 17.02.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

S H IU N G AUSTRIA 631,00

DOLAR AUSTRALIA 5384,00

FRANC BELGIA 215,00

DOLAR CANADA 5592,00

FRANC E IV E 1 IA 5519,00

M VRCA G l RM AN\ 4441,00

COROANA DANEMARCA 1165,00

PESETAS SPANIA 52,42

MARCA FINLANDEZA 1465,00

FRANC FRANŢA 1325,00

l ir a s i e r i i n A 13238,00

LIRA ITALIA 4,50

TEN JAPONIA 64,17

GULDEN OLANDA 3940,00

COROANE NORVEGIA 1065,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 43,38

COROANE SUEDIA 996,00

DOLAR SUA 8072,00

ECU 8782,00

DST 10893,00

la casele de schimb valutar dinCluj-Napoca

în data de 17.02.1998

VALUTA

$SUA DM

' CUMPĂRARE

8 1 6 0 4 5 0 0

VÎNZARE

8 3 3 0 4 6 2 0

BNR face următoarele precizări în lezătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu im plică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schim b valutar şi înregistrări contabile.

Pista mobiliară RASDAQ - 1 7 .0 2 .1 9 9 S1 I , I _ „ ,7 .1 Var. preţ mediii frt)1achliler^V«lo«rt to*«la|Medla prcctdnlij <%)

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate in judeţul Cluj, la depozitele în lei

persoane fizice 0 //O - persoane juridice ■ %

Banca lavedare 1 luni 3 luni 6 lunf 9 tuni 12 luni .

BCR* 12 53 54 54 55 55BANCOREX* 1S 55 50 50 50 50BRD* 14 53 56 57 58 59** 14 53 59 31 63BA* 13 50 51 53 84 55Banc Poat* 1S 37 • 41 45 47 52Ion Ţlrlac* 13 57 70 35 87 85BANKCOOP* 14 54 55 55 36 56Bucureşti 13 41 . . .Transilvania 14 55 45 43 45 49 v.Romlneasci 11 45 43 48 45 43CEC 15 45 50 • 45 - 50AUANŢA 20 53 54 55 55 58Albina* 12 60 62 62 <2 62BJ.R.* 13 53 59 50 51 52LOIALCOOP : 13 40 42 - - -

Banca lavedere 1 lină 3 icni 6knf Aluri 12 Icni

BCR 12 53 54 54 55 56BANCOREX 15 50 45 45 45 46BRD 14 53 56 57 58 59BA* 13 40 41 42 43 44Banc Post* 13 35 37 38 • 41lonŢlriac* 13 55 G5 60 . ■ 62BANKCOOP* 14 53 54 50 50 50Bucureşti 13 33 - . . •

Transilvania 14 40 38 38 35 36Românească 18 40 38 38 37 36cec 12 - - - - 36Albina 12 50 52. 52 52 52BIR 17 42 59 44 44 42LOIALCOOP 16 40 42 - - -

V r e ţ i s ă f i ţ i l a

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

v a l o r i i a c ţ i u n i l o r ’p e

B . V . B ş i R A S D A Q ?

D o r i ţ i s ă f i ţ i l a

c u r e n t c u e v o l u ţ i a

p i e ţ i i i m o b i l i a r e

l o c a l e ? ■

V ă i n t e r e s e a z ă

d o b î n z i l e ş i

c u r s u r i l e d e s c h i m b

a l e l e u l u i ?

D a c ă r ă s p u n s u l

e s t e D a , a t u n c i

c i t i ţ i , z i l n i c , a c e a s t ă

p a g i n ă .

P i a ţ a i m o b i l i a r ă

ZO NAGAR5C(milieu

ÎNIERE we lei)

APART. 1 CAM .

AP A R T. 2 C A M .(miL leî)

A P A R T. 3 C A M . (milioane lei)

APART. 4 C A M . (milioane lei)

Conf. 1 Coof. 2 (oul. lei) Conf. 1 Conf.2 Conf. 1 Conf.2 Conf. 1 Coof. 2Gheorgheni 68-73 50-53 - 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -Mintotur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Marâti 55-65 43-48 70-80 90-140 120-160 - 120-150 -Zonior 62-67 • 70-80 90-110 120-140 - 120-150 -

Pata ■ - 80-100 120-150 140-160 200-250 -Centru 100-120 * 90-130 120-160 - 150-170 - 130-150 -

A. Muresinu ■ - 120-160 - 150-170 - 200-250 -îria 55-60 • * - 70-90 - 85-100 - 80-100 -

Grigorescu 62-65 • 65-75 88-100 75-80 110-130 - 120-140 -Gruia 50-50 45-50 - 75-90 - 85-100 ' - 90-100 -

CHIRII

1S0DM 130DM - 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -ISGDM 150DM 100$ 100$ 100$ 200-150 $ 100$ 100-200$ -

Marisb 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ .150DM 100$ 100-150$ ' 100-150$ - 100-200$

“ • 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ .120$ 100-150 $ - 100-150$ 100-200$

“ " 100$ - 100-150$ - 100-200$ _100DM

" ■ 100$ - 100-150$ - 100-200$ .150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$100DM

' .100$ - 100-150$ - 100-200$ -

miercuri, 18 februarie 1998 F E M E IA

| ^ ^ ^ _ ^ [ ^ f C Â f S a l e s _ M a n ^ e r _ ^ J V E L L A ” R o m â n ia , E u r o c o s m e t ic a B u c u r e ş t i :

C U L O R I L E P Ă R U L U I , C O A F U R A S I F R U M U S E Ţ E A F E M I U I M Â

- V o p s itu l şi s c h im b a re a cu lo rii p re z in tă r is c u r i p e n tru firu l d e p ă r ?

- R iscurile nu ex istă la vopsire , dar a p ar la schim bări dese de culoare p en tru că - p ro fesion iştii ştiu asta - în m om entul în care îţi schim bi cu lo a rea rad ical, in tervine un a lt p rocedeu, care se num eşte deco lorare şi pe care nu-1 recom andăm chiar cu mare căldură, deşi p roduse le p e care noi le realizăm au un grad m are. de protecţie. A r fi b in e , în m om entul în care te stabileşti la culoarea care ţi se p o triv eşte , s-o păstrezi m ai m ult tim p .'D acă eşti o persoană m ai indec isă, sau dacă n u n im ereşti de la început cu loarea c a re să - ţi d e a în to ta lita te sa tis fac ţie , re co m an d nuanţatoarele care n u au deloc amoniac şi care n u schim bă absolut deloc structura firu lu i de păr.

- C e efec te a u a ce s te n u a n ţa to a re ?- N uanţatoarele au fo st num ite im propriu p înă acum şam pon,

pentru că a şa au fost lansate în R om ânia, iniţial. Şam ponul este, în general, o substan ţă d e spălare care n u te colorează în tim p ce-ţi speli părul. D ar ex is tă aceste nuan ţatoare care po t să fie lichide, crem e, sau spum e colorante. M ai a les tinerelor, care nu au fire albe dc pă r, le reco m an d cu căldură aceste nuanţatoare, dar trebuie consu lta tă în tîi cheia fiecărui catalog de nuan ţă şi trebuie ştiut câ nuan ţa to are le nu deschid abso lu t deloc părul, ci colorează, în cu loare, d iferite tonuri sau m erg m ai jo s , spre o culcare m ai în ch isă - fa ţă d c cca naturală. .

- Se co m e rc ia liz ea ză în R o m â n ia ace s te p ro d u se ?- Produsele se po t cum păra , dar la sfatul p rofesion istu lu i care

este în m ăsură să pu n ă u n diagnostic corect. D e aceea, no i le protejăm şi nu le v in d em în m agazinele pen tru public , ci doar prin profesionişti. A ceasta este politica W ELLA .

- E x is tă v o p se le şi t r a ta m e n te de p ă r şi p e n tru b ă rb a ţ i?

- C ategoric. Tratam entele şi vopselele sînt valabile şi pentru bărbaţi dar, în general, bărbaţii preferă nuanţarea pentm că există şi nuanţatoare cu care să poţi acoperi, eventual, un grizonat sau poţi să dai, în cadrul aceleiaşi culori, diferite nuanţe. Eu chiar apreciez un bărbat care se îngrijeşte şi care îşi alege un aspect p lăcut d in punct de vedere al culorii părului. D ar bărbaţilor aş vrea să le recom and să-şi păstreze culoarea pe care le-a dat-o natura pen tm că natura ştie ce face, şi să schim be doar tonurile.

- C e facem cu p ă r u l no stru ia rn a , m a i a les d a că treb u ie să lu ă m o căc iu lă sa u o pălărie?

- N u trebuie sâ ne resemnăm cu ideea că iam a trebuie şă stăm , cu p ăru l sub pălărie. Este adevărat că e puţin m ai incomod dacă este foarte frig şi trebuie să-ţi acoperi părul, dar asta nu înseam nă că îl lăsăm lâ voia întîmplării. Consider că trebuie să-ţi îngrijeşti-în aşa fel păru l îneît, atunci cînd îţi scoţi pălăria, să nu-ţi fie ruşine.

- T re c e re a d e Ia tem p e ra tu ri m a i scăzu te la tem p e ra tu r i m ai r id ic a te im p lică u n tra ta m e n t specia l p e n tru p ă r?

- în general, frigul traumatizează părul şi, pen tm primăvară, aş recom anda produse din gama LIFETEX SUN, care atunci cînd apare soarele, protejează şi păstrează umiditatea pârului: şampoanele, m asca de păr, tratam entele lichide pentm lungim ea firului de păr. E chilibrul hidric al părului este foarte im portant şi atunci cînd ieşim d in prim ăvară şi intrăm în celălalt anotim p cald, vara, care prin uscăciunea şi razele solare poate să ne afecteze părul.

- î n v a ra ’98 se p o a rtă un a n u m e stil de co afu ră?- M ai nou, tunsorile nu mai au denumiri. Tendinţele actuale

vizează m ai m ult tehnica cu care se execută o tunsoare. Acum se poartă părul nu foarte des şi se utilizează o tehnică de ascuţire a

•părului astfel îneît acesta să apară fară un contur clar, fără o linie clară, c ît m ai natural. Tunsoarea depinde foarte m ult şi de estetica

feţei. L a sfîrşitul anului estim ăm c ă v a reveni în forţă ondulaţia perm anentă.

- E x is tă , p e n tru u n a n u m it t ip d e fem eie, un anum it tip de tu n so a re ? De ex em plu , ce tu n so a re reco m an d a ţi femeii de a faceri?

- Pen tm femeia de afaceri, care este foarte ocupată, aş recom anda tunsorile scurte şi lejere, care să poată fi îngrijite chiar de ea. în m om entul în care eşti foarte angrenată în afaceri, în problem e, poate că ai m ai pu ţin tim p pentm tine şi ai nevoie de o coafură care să nu fie foarte greu de executat acasă sau care să nu-ţi ia foarte m ult timp. D ar n u există pentm anumite categorii de fem ei o anumită tunsoare, pen tru că nu poţi să categoriseşti fem eile. Cred că tunsoarea se alege după caracter şi nu după ocupaţie. E adevărat că, de m ulte ori, după caracter îţi alegi şi ocupaţia, dar un elem ent de care trebuie să ţinem cont este, aşa cum spuneam şi fizionom ia feţei.

- Se p o a te v o rb i la W E L L A , d e team a d e concurenţă?- Deocam dată nu depinde num ai de produse. Părerea mea

este că priceperea celui care le aplică este, de fapt, factoml de concurenţă, şi nu neapărat fo losirea produselor. De concurenţă n u trebuie să ne fie team ă pen tru că de fapt asta ne duce înainte şi nu ne ţine undeva pe un loc călduţ unde ştim c ă ne e bine şi ştim că sîntem cei m ai grozavi d in oraş.

- U n g înd b u n p e n tru c itito a re ...?- S ă fiţi sigure de faptul că înfrum useţarea noastră, din punct

de vedere al părului, contează foarte m ult. M i-aş dori ca acest lucru să vă aducă bucurie, apoi să vă meargă bine, să fiţi optimiste atunci cînd vă schim baţi în făţişarea - şi poate câ este foarte im portantă o înfăţişare plăcută, în orice ocazie.

: D ia n a T O D IT A

CE TREBUIE SÂ LE SPUNEM COPIILOR N O ŞTR I DESPRE ACEASTĂ B O A L Ă '

Ştim sigur c ă S ID A este o epidem ic cc poate fi prevenită şi credem că părin ţii pot ju ca u n ro l important în d im inuarea tem erilo r cu privire la ea prin educarea copiilor cărora li sc pun Ia dispoziţie informaţii recente şi exacte despre boală şi despre modul în carc poate sau n u poate fi transm isă. Este imperativ câ părin ţii şi cop iii să înţeleagă că răspîndirca infecţie i H IV e s te rezultatul u n o r atitudini (com portam ente) pc carc persoanele le pot controla. O persoană poate să evite expunerea la contactul cu virusul im unodeficienţei um ane (HIV) dacă va evita acele com portam ente care implică un factor dc risc. Inform aţiile în legătură cu aceste com portam ente trebu ie prezentate în mod clar şi cu tact.

T rebuie să vorb im cu co p iii noştri desp re această b o a lă . P ă r in ţii t r e b u ie sâ în ţe le a g ă informaţiile despre H IV /SID A şi să le transm ită copiilor lor cu acu ra te ţe . T reb u ie să v o rb im copiilor despre:

H I V / S I D A

E x p u n e re a la i n f e c ţ i a cu v i r u s u l im unodeficienţei urhane şi boa la SIDA a devenit una dintre cele m ai grave problem e cu care se confruntă tineretul d in z ile le noastre. C uvîntu l SIDA ne sperie. S în tem speriaţi pen tm copiii noştri. Lumea se tem e de SID A , în parte deoarece nu arc prea m ulte cunoştin ţe despre această boală şi, în mai m are m ăsură, din p ric ina unui sentim ent dc neputinţă în legătură c u ceea ce a auzit sau ştie despre ea. A ceastă frică este norm ală. SIDA este o boală m ortală. A cum n u ex is tă nici o cu ră şi nici un rem ed iu cu noscu t. S in g u ra s tra te g ie p e n tru p re v en irea in fec ţie i HTV şi a bo lii S ID A este educaţia . T rebuie să n e educăm pe noi înşine şi pc copiii noştri despre această boală şi cauzele ei. Trebuie să cunoaştem inform aţii reale şi să le spunem copiilo r noştri ca e i să se poată p roteja. Trebuie sâ în ţe legem care sîn t faptele la risc şi care sînt faptele care nu p rezin tă nici un risc. Trebuie să în ţe legem câ p rin com paraţie cu alte boli cum sîn t h ep atita , răceala sau gripa, infecţia H IV este foarte g reu de contacta t.

C E E S T E H I V ?

H IV r e p r e z in t ă i n i ţ i a l e l e d e la H u m a n m m unodeficiency V irus (v irusul imunodeficienţei imane). A cest v irus este cap ab il să infecteze şi sa m oare ieucocitele (celu le le a lb e d in sînge). D upa îai m ult tim p, care p o a te s â în sem n e ciţiva am ,

persoanele infectate cu H IV dezvoltă SIDA,

C E E S T E S I P f f ? 1

S ID A este o b o a lă g rav ă . S istem ele din o rganism ul celor infectaţi cu HIV , care în mod obişnuit îi protejau de boală, sînt deteriorate şi nu le m ai perm it să lupte îm potriva a numeroase boli.’

H IV se găseşte în sîngele, sperm a şi în secreţiile vaginale ale persoanelor infectate. Există patru m odalită ţi de a contacta virusul:

1. P rin contact sexual;2. Prin utilizarea în com un a acelor de seringă

fo lo s i te p e n tru in je c ta re , ace care au fost contam inate cu sîngele unei persoane infectate cu HIV;

3. P rin sîngele unei m am e infectate, la copilul cu care este însărcinată;

4. D e la mama infectată Ia copil, în timpul alăptării.

C U M N U S E P O A T E C O N TA C TA

H IV /S ID A

H IV n u a fost niciodată transm is p rin alte tipuri de contact, â căror n a tu ră este m ai obişnuită. O am enii de ştiinţă au cercetat dacă persoane care au tră it în aceeaşi casă cu bolnavi de SIDA au un risc de a se îm bolnăvi şi ele. Persoanele în cauză au fo losit aceeaşi cam eră de baie şi au luat masa cu bo lnav i SIDÂ. Ele au îm brăţişat şi au sărutat aceşti bolnavi, dar în ciuda acestor contacte directe (în unele cazuri pe o perioadă lungă de timp), nu

; s-au infecta t cu virusul HIV . D acă acest virus nu se răspîndeşte prin contacte uzuale între persoane care trăiesc laolaltă, atunci e l nu se va transmite n ic i în alte îm prejurări în care contactul este şi m ai pu ţin apropiat, cum este în cazul şcolilor sau al locurilo r în care se lucrează îm preună.

N u există nici un fel de dovezi că ţînţarii sau alte insecte înţepătoare po t să răspîndească infecţia HIV. De asemenea, n u există dovezi că infecţia H IV poate fi transmisă p rin lacrim i sau salivă. Nu se poate contacta SID A prin:

• A m erge la aceeaşi şcoală cu un copil sau persoană care are SID A; '

• A m erge la o şcoală unde lucrează o persoană care are SIDA;

- • A se ju ca cu un copil sau persoană infectată;• A da m îna cu o persoană infectată;

- • A îm brăţişa o persoană infectată;• A lu a m asa în tr-un local public;• A fo losi un telefon public;• A fo losi o toaletă publică.

Muzeul M ozart adăpostit în casa din centrul Salzburgului, pe care familia marelui compozitor a cumpărat-o după ce ajunge la o anume prosperitate prin talentul muzical al membrilor ei, cuprinde date dintre cele mai interesante despre viaţa marelui compozitor. Din portretele atîmate pe pereţi mă privesc tot felul'de personaje obtuze, care mai de care mai graşi, cu bărbii duble, pomădaţi şi foarte, foarte importanţi. Pentm a cîştiga bani şi bunăvoinţă Mozart a scris partituri pentru nunţi, botezuri, zile de naştercT ba chiar şi pentru o petrecere de “adio burlăcie” a unui burghez din Salzburg, care urma să se cunune. A scris pentru prim ar, pentru arh iep iscopul oraşului, pentru m edicul arhiepiscopului, pentru tinere căsătorite, pentru conţi, cancelari, fiice şi neveste. La curtea prinţului arhiepiscop al Salzburgului n-a reuşit, însă, să ajungă mai mult de ajutor de capelmaistru.

Clavirul m arelui compozitor m ă emoţionează peste măsură. La acest instrument s-au născocit mai toate piesele azi cîntate în toate sălile de concerte ale lumii.

Cunoşteam importanţa mamei şi a soţiei în viaţa lu i'M ozart. Portretul Constanzei M ozart, soţia compozitorului, brunetă, focoasă şi senzuală îmi arată un fel de Dark Lady dominantă şi răutăcioasă, în această casă, însă, am aflat pentru prima dată despre sora lui Mozart, Nannerl. Mama şi soţia, două femei care l-au stimulat sau l-au obligat pe Mozart să compună, două femei care au fost alături de el în poziţia lor tradiţională de protectoare, iubite, inspiratoare sau harpii, ele au rămas în cărţi. Cu Nannerl este, însă, o cu totul altă poveste.

Familia Mozart a avut nouă copii din care au supravieţuit copilăriei timpurii doar doi: Nannerl şi Wolfgang. Nannerl a manifestat de timpuriu, ca şi fratele ei, un excepţional talent muzical. De altfel, celebrul ei frate a rămas extrem de atent la criticile şi sugestiile muzicale ale lui Nannerl toată viaţa. Interpretă şi compozitoare de mare talent, ea a cîntat alături de fratele ei în m ulte turnee în copilărie. Erau consideraţi copiii minune.-Au fost admiraţi împreună în Italia, Anglia şi Ţările de Jos. Tatăl era impresarul celor doi copii vedetă. Dar odată cu trecerea anilor s-a considerat că nu este cuviincios pentru o_ fată tînără, ca Nannerl, să mai bîntuie prin lume. îi putea dăuna unicei cariere pe care timpurile şi mentalităţile i-o puteau îngădui:

măritişul. A rămas acasă la Salzburg, rcnunţînd la cariera de interpretă şi la compoziţie. Nici măcar nu hi s-a păstrat nimic din încercările ei, probabil pentru că ea însăşi nu a considerat că încercările muzicale ale unei femei merită mare atenţie. Auto- dcsconsiderarca indusă a fost întotdeauna una din cele mai eficiente metode de subordonare. Nanned a rămas la Salzburg să-şi cîştige existenţa predînd ore de muzică tinerelor din oraş. Cariera, ochiul public, un loc în istoria muzicii nu erau pentru o femeie. Nu reuşeşte să se căsătorească cu bărbatul iubit şi sc mărită ia vârsta de 33 de ani, foarte tîrziu pentru mentalităţile epocii, cu un bărbat mult mai în vîrstă şi carc fusese de trei ori văduv. I se oferea însă o bună stare materială, confort, linişte, o consolare burgheză, pentru regrete şi frustrări nemărturisite poate nici ei însăşi şi pe care i Ie bănui doar din portretul păstrat în muzeu. Are părul pudrat după m oda epocii, zîmbeşte din colţul buzelor ca o altă M ona Lisa. Pare inteligentă spirituală. Mă priveşte cu coada ochilor. Ni s-au păstrat pînă azi două obiecte care- o însoţeau întotdeauna: og lin joara de argint şi crucifixul. C ochetăria şi re lig ia au. fost singurele soluţii perm ise. C reaţia m uzicală părea nenaturală. Partitura putea fi interpretată în nici un caz creată de o femeie.

Cu ocazia nunţii ei tîrzii, răscoapte. Mozart u trimite o poezioară, un epitalam păstrat pînă astăzi Căsătoria o va învăţa lucruri care au fost un mister pînă acum pentru e a Va afla cum a făcut Eva ca să-l aibă pe Cain. Cînd soţul ei e încruntat sau se răsteşte la ea, Nannerl e sfătuită să tacă şi sa înghită... căci aşa-s bărbaţii. în schimb va avea şi satisfacţii. Va trebui sâ facă voia bărbatului ziua, dar el va trebui să-i facă voia noaptea. Fiinţă biologică asociată tenebrelor nopţii, învăţată cu

* supunerea şi ascultarea, biata Nannerl!In 1801 soţul ei, Johann Baptist von Berchtold

zu Sonnenburg moare şi Nannerl se întoarce la Salzburg, în familie. Moare în 1829, oarbă Oarbă ca şi istoria care a scos-o din filele ei pentru că era prea devreme pentru ea. O fiinţă ciudată, o femeie creator de muzică. Parcă nici nu sună destul de impozant, de serios, de convingător... o femeie creatoare. Nici chiar astăzi. .

M ih a e la M U D U R E

0 ghicitoare era să fie linşată de locuitorii din VerendinPeste 500 de persoane au

ased iat C ăm inul Cultural din Verendin, judeţul Caraş-Severin, unde era interogată de poliţişti o ghicitoare, informează IGP.

Localnicii intenţionau să o linşeze pe Elisabeţa Cotelici (68 ani), care, pe 11 şi 12 februariea.c., a intrat în casele oamenilor su b p re tex tu l că Ie ghiceşte,

precizează sursele citate.Conflictul a fost aplanat de poliţişti, fără a se înregistra acte de violenţă

în ziua de 12 februarie a.c, Postul de Poliţie L uncaviţa a raportat că localnicii din Verendin au “o stare de sp irit necorespunzătoare”, pentru c ă în seara de I I feruarie a .c ., în localitate şi-a făcut apariţia o

bătrînă, care, sub pretextul că le ghiceşte viitorul, a intrat în casele

_ oamenilor. Pentru că a doua a gh ic ito area şi-a continuat “activitatea”, localnicii au început s-o înjure şi s-o ameninţe. Astfel poliţiştii din Luncaviţa s-au deplasat la Verendin, unde au reperat-o pe bătrînă şi au dus-o la Căminul Cultural pentru a o interoga.

M lI Â D E m R U LI d e C B a a i i

E V E N IM E N T miercuri, 18 februarie 1998

Bătută de \ o . 4^ fiica

ginereD-na Bratea Viorica este

dintr-un sat din jurul Clujului. Din pricina vîrstei înaintate, îi venea tot mai greu să se descurce singură. Nu se mai putea ocupa nici de gospodărie, şi, viaţa la ţară e foarte grea cînd eşti bătrîn şi singur. Avea o fiică în Cluj, căsătorită, la casa ei. Toamna trecută, femeia şi-a strîns ceva haine, cîteva perechi de pantofi, lenjerie de pat şi ceva vase. în buzunar şi-a pus 230.000 de lei (toate economiile ei), şi a pomit-o spre Cluj, unde “copiii’’ o

chemaseră sâ se mute, promiţîndu-i că au ei grijă de ea. Prima săptămînă totul a fost bine. Apoi, cei doi au început să-şi p iardă răbdarea,comportmdu-se deosebit de unt cu bătrîna. De la bădărănia verbală, au trecut chiar |a violenţe fizice (cel puţin aşa susţine partea vătămată, în faţa instanţei de judecată). Supărată, bătrîna, în preajma sărbătorilor de iarnă, s-a întors la ea acasă. Fără să-şi ia nimic din propriile lucruri. După vreo trei zile, femeia s-a în tors să-şi recupereze bunurile ee le mai avea aici. Dar, cum situaţia era încordată între mamă şi fiică, a ajuns în casa celei din urmă, însoţită de un poliţist. Aici şi- a împachetat lucrurile şi aştepta ora sorocită pentru a merge la gară. Poliţistul a plecat. Nu ştim ce a discutat bătrîna cu Firuţa (fiica) şi cu Dan (ginerele), cert este că, în scurt timp au ajuns la ceartă. Dc Ia

■ ceartă la bătaie n-a mai fost decît un pas. Bătrîna a mai rămas în casa copiilor două zile. Apoi - aţă la medicul legist. Nu după multă vreme, femeia a depus o plîngere penală, în care îi acuza pe tineri de faptul că au bătut-o, au furat-o ... şi au sechestrat-o, solicitînd instanţei să-i acorde daune de cîteva milioane lei. în faţa completului de judecată, însă, dintre acuzaţii nu s-au dovedit decît lovirile, cei doi agresori fiind condamnaţi Ia plata unei amenzi penaţe şi la despăgubirile însum înd cheltuielile de deplasare pînă la Cluj şi de spitalizare a victimei. Din declaraţiile părţilor, însă, reieşeau lucruri contradictorii. Victima dorea să-i “înfunde” pe cei tineri cît mai tare, în timp ce inculpaţii negau cu obstinaţie totul. Dar, ca în majoritatea cazurilor, adevărul s-a dovedit a fi undeva la mijloc.

D.C.

A flam * de la «Biroul* deţpresanal Politie if

Linii telefonice - fantomă încarcă notele de platăale abonaţilorD-na B.M. din CIuj-

Napoca, era extrem de indignată. Numai în septembrie şi octombrie, notele de plată telefonice se ridicau la suma de 2.400.000 lei. Femeia a depus reclamaţie la poştă, refuzînd. sâ plătească asemenea sume. Lucrătorii Poliţiei Economice, mergînd pe firul lucrurilor, au descoperit o linie telefonică - pirat conectată la linia abonatei. Din cercetări a reieşit că încă din luna august 1997, Naş

Călin, electromecanic la ROMTELECOM, . a fost solicitat de o cunoştinţă de-a sa, Florea Ştefan, să-i instaleze cum-necum un post telefonic în locuinţa sa, de pe strada Dorobanţilor. Pentru aceste “servicii”, -Florea i-a achitat lui Naş 120.000 lei. Pentru “performanţele” lor, Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj i-a răsplătit cu un dosar inscripţionat: dare şi luare de mită, delapidare şi furt din avutul privat '

D.C.

a

a fost distrusă

i

Fraierii nu mor, ei doar se schimbă. Cîţi români visează să ajungă în Italia, să se “specializeze” în prepararea pizzei sau a spaghetelor. Dar... pentru a ajunge în “cizma italiană” trebuie să primeşti viză de la Ambasada Italiei. Pe caro o primeşte orice muritor.

Tînărul Oltean Gabriol, de 27 ani, din localitatea Iclod (jud. Cluj), visa de mult sâ ajungă în ţara macaronarilor. Legal sau ilegal, nu conta! Anul trecut, cineva i-a şoptit cţăun “om de afaceri" cu relaţii, din Bacău ar putea rezolva problema. Harapciu Nicolae Sorin (26 ani), că despre el este vorba, i-a cerut pentru “afacere” 200 de dolari şi pentru a-l convinge i-a eliberat şi o chitanţă. Falsă, desigur. Apoi a dispărut, lăsîndu-l să aştepte mult şi bine.

în toamnă, Gabriel încearcă din nou să obţină viza pentru Italia, prin intermediul lui Florea Liliana (30 ani), tot din oraşul lui Bacovia. în schimbul sumei de 200 dc mărci, “ghiduşa" îl pune în legătură cu Panaite Viorica (28 ani) din Tecuci, şefa unei filiere de trecere clandestină peste graniţă a persoanelor care vor să ajungă în Occident.

Afacerea costa 1.000 de mărci şi s-a încheiat la Hotelul “Vulturul Negru” din Oradea.

Oltean Gabriel împreună cu un grup de cîteva persoane primesc de la Viorica Panaite paşapoarte ungureşti false cu care reuşesc să treacă graniţa prin Austria şi să intre în Italia, în sfîrşit, cînd Gabriel îşi vede realizat visul, este reţinut şi expatriat de autorităţile italiene.

Poliţia din Gherla l-a reţinut pe “italianul” Olteanu Gabriel şi l-a predat Poliţiei din Bacău, în prezent, cercetările au fost preluate de Parchetul de le lîngă Tribunalul Bacău. "Mafioţii” au fost arestaţi şi sînt acuzaţi dc fals, uz de fals, trecerea frauduloasă a graniţei şi trafic de influenţă.

BubuZAGORE

De la PoUiiâWiFk

In fractori la ••• barieră

Un nou a te n ta t la c ircu la ţia ferov iară. Trei Doamne şi ... toţi ţigani Lăcătuş Alexandru (38 ani), Varga F lorin (26 ani) şi Ceregghi Vasile (27 ani), toţi din Baia Sprie au vrut să se îmbogăţească peste noapte. Oamenii, dacă le putem spune aşa, luna trecută au atentat la viaţa călătorilor. Au tăiat şi “şterpelit”, trei cabluri de cupru din sistem ul de semnalizare pe calea ferată. Poliţia criminală T.F. după prim ele verificări, i-a “capturat” pe cei trei hoţi tuciurii, înainte ca aceştia să valorifice marfa. Prejudiciul

cauzat SNCFR-ului este de peste 40 milioane lei.

Banda de hoţi, care a tăiat cablurile telefonice, a recunoscut în timpul anchetei că putea să producă o catastrofa feroviară.

Ce se mai fură din Staţiile C.F.. Poliţia T.F. din gara Oradea a prins în flagrant trei “co lecţionari” de m etale neferoase. Mate Ianoş (27 ani), Vass Rudolf (37 ani), Portan Lorand (40 ani) în timp ce demontau suporţii de etajere pentra bagaje, din vagoanele. de călători garate în staţie. Cînd au numărat “trofeele”, poliţiştii au rămas uimiţi. 139

de suporţi din aluminiu! Dacă vagoanele plecau în “cursăv fără aceste rafturi, călătorii erau obligaţi să-şi ţină bagajele în braţe.

“ B iju tie ru l” . M inorul Panait Iulian, de 13 ani, din Cîmpulung Moldovenesc a fost dat în urmărire generală. “Gavroche” a dat o “ţeapă” unui patron din localitatea Tileag (jud. Bihor), de peste 70 milioane lei. Hoţul a furat din locuinţa acestuia, numai valută şi bijuterii din aur. Poliţia Oradea urmează sâ stabilească ce “aventuri” a mai făcut Iulian prin ţaiă.

Vasile MOLDOVAN

V r în d s ă î n c ă l z e a s c ă

u n c î i n e , c o p i i i

a u d e c l a n ş a t u n i n c e n d i u

M.D. şi I.M. sînt doi copii în vîrstă de 9 ani. în 16 februarie, în jurul orei 19,00 cei doi au găsit un cîine înfrigurat. Cuprinşi de milă, l-au dus în subsolul blocului în care locuiau (pe strada Cîmpului, din cartierul Mănăştur). Aici, au făcut un foc, cu ce resturi au găsit. Speriat, cîinele, a fugit. Copiii, după el. Pompierii militari, alertaţi de un vecin, au intervenit cu promptitudine, reuşind ca într-o oră să stingă incendiul. Au ars aproximativ 30 metri liniari de conductă PVC şi izolaţia de pe alţi 20 metri liniari de conducte pentra apă caldă.

Lt.col. Liviu CADAR

Hoţii din trenul de noapteO patrulă a poliţiei T.F. Cluj a prins în

acceleratul 1.741, care circulă de la Războieni la CIuj-Napoca, un “careu de borfaşi”. Varga loan (24 ani), Gogyan Gyongy (22 ani), Dragomir Nicolae (21 ani) şi Novac Ecaterina (26 ani), toţi din Hunedoara, care timp de o lună au dat lovituri spectaculoase unor firme particulare din oraşul lor natal. Erau specialişti mai m ult pe aparatură electronică. Cînd au fost “pescuiţi” aveau într-o geantă volum inoasă patru videocasetofoane marca “Daewoo’ şi 10 casete, în valoare de peste 17.000.000 lei. “îngeraşii” au stat cîteva zile în arestul Poliţiei T.F. Cluj, după care sub escortă au fost predaţi Poliţiei Hunedoara pentra a da cu subsemnatul, ce şi cum au operat în magazinele pe care le vizitau noaptea.

P ie id e c ro c o d il

iVameşii de pe aeroportul Schiphol,

din Amsterdam, au confiscat miercuri o sută de bucăţi întregi de piele dc crocodil, cu o greutate totală de 1,5 tone, provenind din Tanzania şi carc aveau drept destinaţie Franţa

Fiecare bucată provine de la un animal ucis în mod ilegal şi măsoară între 2,5 şi patra metri lungime, dar valoarea totală a lotului nu a fost încă stabilită. Autorităţile olandeze nu au luat încă o decizie în legătură cu utilizarea care se va da acestor piei, dar viitoarea destinaţie a capturii va trebui stab ilită rapid, deoarece bucăţile de piele riscă să putrezească. |

|ş- 1 »•;*. (J.ţ.-ţyş

M ă r i a s a . . . s e c u n d a

Nu degeaba se spune că vineri, 13 februarie aduce ghinion. Aşa s-a întîmplat cu V .L., care la cîntatul co co şilo r (ora 3 ,50) conducea Dacia 1.310 nr. 5 CJ 1276, prin comuna sa natală , lara. Omul avea boala vitezei. Dar... într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului, a intrat p c contrasens şi s-a tamponat de peretele unei case. în urma coliziunii, maşina a fost grav avariată, iar şoferul şi un însoţitor dc la bordul autoturismului au fost grav accidentaţi.

, ,Acum omul regretă..,-

D u p ă o n o a p t e a g i t a t ă

Sfmbâtă noaptea, la ora 2,35, în comuna Apahida un nou accident dc c ircu la ţie . C auza?- Consum ul dc alcool şi

■ v iteza excesivă. D .S ., sergent şi T.S. subofiţer, ambii angajaţi la o unitate m ilitară din Garnizoana Cluj se întorceau acasă din wcck-end." într-o curbă, Dacia condusă dc dom ’ sergent a intrat în derapaj, ie ş in d de pe carsabil. M aşina a intrat într-un parapet dc pod. Urmarea. Rănirea gravă a celor doi şi autoturismul făcut... zob.

A t e n ţ i e , b ă t r î n i !

în Turda, în apropiere dc baru l “B ianca”, în 14 februarie, ora 19,30, Lazăr loan, din Tciuş,’ conducînd autoturismul AB-0I-FUE1- a accidentat grav pc B.S. (66 ani), carc a trecut prin loc ncm arcat strada Clujului. Bâtrînul sc află

internat în spital în stare decomă gr. III şi traumatism cranio-cercbral.

Val M.

S-a spînzurat în Făget

• D ar nu i se cunoaşte

identitatea ■

Un om slab, cu ochii căprui, avînd înălţimea de 1,87 cm a fost găsit în Pădurea Făget. După cum spun lucrătorii Biroului poliţiei criminale, bărbatul era îmbrăcat în blujeans, purta adidaşi (tip gheată), numărul 42. Omul nu avea acte asupra lui aşa că, cine poate să-l identifice este rugat să sune la cel mai apropiat post de poliţie. Un număr de telefon vă poate fi folositor: 955, unde, zi şi noapte, vă răspunde un dispecer de serviciu.

(E lv e ţia :

Procurorul* general preconizează crearea unei agenţii tip F B I

J

Procurorul general al Confederaţiei Elveţiene, dna Caria del Ponte, s-a pronunţat pentra crearea unui gen de FBI elveţian care să com bată utilizarea crescîndă de către crim a organizată a p ie ţe i financiare elveţiene în scopul spălării de bani murdari.

“C rearea unei, po liţii crim inale la n ivelu l Confederaţiei - aşa cum există deja în alte state europene - este necesară. Ea este inclusă, de altfel în proiectele noastre”, a declarat dna del Ponte într-un interviu publicat recent în ‘Tribune de Geneve”.

P o liţiile crim inale din E lveţia sînt organizate la

nivelul celor 26 de cantoane (state federate). Există un embrion la nivel naţional, însă competenţele sale sînt limitate, iar rolul său este mai ales de a coordona acţiunile poliţiilor cantonale. în Elveţia nu există un ech iva len t al B iroului Federal de Investigaţii (FBI) am erican sau alB undeskrim inalam t din Germ ania, a menţionat un p u rtă to r de cuv în t alprocurorului general.

“A ceste m ăsuri sîn t de stringentă actualitate, întrucît c rim in alita tea o rgan izată îngrijorează din ce în ce mai m ult p u te rile ju d ic ia re şi autorităţile poliţieneşti din

Elveţia”, a arătat dna del Ponte.Procurorul general a precizat

că spălarea de bani “atinge o am ploare considerabilă” în Elveţia. “în consecinţă, apare pericolul pătrunderii crimei o rgan iza te în econom ia elveţiană” sub două forme, a spus dna del Ponte: depuneri de bani murdari în bănci şi investiţii în economie.

Parlam entul urm ează să examineze - probabil, în acest an - un proiect de lege privind crearea unei poliţii federale. Un raport al poliţiei publicat în n o iem brie 1997, ară ta că autorităţile se- aşteaptă la un flux considerabil în Elveţia de capital al mafiei ruse.

( l6 ) miercuri, 18 februarie 1998 U L T IM A O R A A D E V Ă R U LC l u j

O i y o r t î n s ă n ă t a t e

Camera Federativă a Medicilor Cluj îşi renegă liderul

Camera Federativă a M edicilor Cluj, adeptă din capul locului a grevei generale din sănătate, s-a desolidarizat, printr-un comunicat, de liderul său naţional, Dragoş Nicolescu. Acesta a provocat, prin „atitudinea d u p lic ita ră ” , in d ig n a rea c o le g ilo r clujeni.

Dragoş N ico lescu n -a accep ta t p a rtic ip a rea m edicilor la g rev a g e n e ra lă a „S an ita s” . Preşedintele Camerei Federative a M edicilor din România este acuzat de obstrucţionarea participării filialelor judeţene ale Camerei la grevă. Comitetul CFM Cluj consideră că declaraţiile lui Nicolescu pot fi considerate „cel m ult în num e personal”, consiliul naţional al CFM din România nefiind consultat în consecinţă, dlui Nicolescu i s-a retras mandatul, declaraţiile sale fiind „nule şi neavenite”.

Luarea de poziţie de ieri era necesară, după bîlbîiala medicilor pe durata celor 6 zile de grevă „Sanitas”. . A tîta d o ar că n u m ăru l m ed ic ilo r sindicalişti, membri ai CFM Cluj este scăzut, iar pe listele cu grevişti s-a trecut puţin peste jumătate. Oricum, ceaţa s-a lăsat peste halatele albe titrate. Unii au făcut grevă fără să fie sindicalişti, alţii nu sînt în sindicat, dar au făcut grevă! P.S.

I. M. Năstase: ............................•.•.v.-,.-,—

"Nu sînt bani pentru sănătate, dar sînt pentru UDMR şi pentru trupe de intervenţie"

Liderul PRM Cluj, dr. Ioan M ihai Năstase, acuză “serialul- neîntrerupt de greşeli şi de măsuri sam avoln ice ale actualu lu i G uvern” . Cea m ai m are nemulţumire a dr. Năstase este legată de afirmaţia premierului C iorbea despre im posibilitatea majorării salariilor din sănătate. Greva d in . sănătate este văzută de către liderul PRM, medic de p ro fes ie , c a ' “greva săn ă tă ţii po p o ru lu i rom ân” . N ăstase susţine că tot personalul medical se află ia datorie, p regătit să intervină.

P reşed in te le PRM C luj se . declară indignat de declaraţiile lu i C iorbea priv itoare la o eventuală intervenţie cu trupe într-un război în zona Golfului. Năstase consideră că “Ciorbea se amestecă într-o ciorbă care nu este de competenţa lui”, fiindcă lipsa declarată de fonduri pentru sănătate nu justifică existenţa sumelor necesare echipării unor

trupe de intervenţie.Fiindcă tot este vorba de

fonduri, şeful PRM Cluj susţine că UDMR a fost finanţată cu un total de 1 miliard 200 de mii lei de la buget, în timp ce PRM a p rim it 128 m ilioane. O altă nemulţumire a liderului local al PRM este majorarea fondurilor pentru Parlament.

PRM lansează “fluturaşi”*cu propuneri de adeziune la “Marea Alianţă pentru Renaşterea Patriei”>

“Conştient de înalta răspundere pentru prezentul şi viitorul ţării”, V ădim Tudor inv ită partide, sindicate, fundaţii, organizaţii sâ sem neze adeziunea la M area Alianţă. Primul pas se pare că a , fo st făcut, prin sem narea protocolului cu aripa Funar din PUNR. Pentru ca legătura dintre cele două partide sâ fie din ce în ce mai strînsă, vineri la ora 13,

în Sala de sticlă a Primăriei din Ciuj-N apoca, dr. N ăstase şi Victor Romulus Constantinescu vor iscăli protocolul pe plan local, protocol “deja semnat în sufletele noastre” , după cum a declarat liderul PRM.

Pentru preşedintele Vădim, 800 de clujeni sînt pregătiţi să facă zidr Doi rezervişti, un general şi un

colonel, se ocupă de pregătirea “trupelor” destinate apărării lui Vădim. Din judeţul Cluj, sînt gata de acţiune 800 de vo lun tari, dintre care 25% sub 25 de ani, iar 100 sînt femei, majoritatea simpatizanţi PRM. După spusele lui N ăstase, deja în ju ru l “tribunului” s-au format “cercuri concentrice de apărători formate din mii de oameni”. ' ■»

Andreea MARCU

Comisia de bugct- finantc a Camereif

Deputaţilor a anulat taxa pe valoarea

adăugată pentru pîineComisia dc buget-fmanţe, bănci

a Camerei Deputaţilor a decis, marţi, câ pentru pîine nu se va plăti TVA, anulind cota de 11% din ordonanţa pentru modificarea TVA, a declarat Traian Remcş, preşedintele comisiei. Comisia a avizat, marţi, cu 13 voturi “pentru”, patru “împotrivă” şi două abţineri, Ordonanţa Guvernului nr. 2, de modificare a TVA’. Cota TVA pentru legume şi fructe a fost redusă ’dc comisie dc la 22% Ia 11%. Rcmeş a precizat că membrii comisiei au amendat textul Ordonanţei, introducînd obligativitatea ca Ministerul de Finanţe să restituie TVA agenţilor economici în termen dc 30 de zile dc la data depunerii cererii în acest sens. în cazul în care Ministerul Finanţelor va depăşi acest termen, va plăti aceleaşi penalităţi pe care le-ar suporta agenţii economici. Ordonanţa prevedea câ sumele trebuiau restituite de către Ministerul de Finanţe în 120 de zile (90 de zile de aşteptare, plus 30 de zile de verificări).

Ministrul Muncii crede că Legea tichetelor.de masă a iscat discuţii pentru că nu a fost citită cu atenţie

Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, A lexandru A thaiiasiu , consideră că am biguităţile şi discuţiile pe marginea Legii privind tichetele de masă au fost determinate de faptul că textul legii nu a fost citit cu atenţie.

Athanasiu a declarat, marţi, că temerile reprezentanţilor M inisterului Finanţelor sînt neîntemeiate şi că ele provin “dintr- o abordare m ai m ult contabilă decît econom ică”.

“Discuţiile ar fi putut fi evitate dacă legea ar fi fost citită cu atenţie. Trebuie înţelese trei lucruri, şi anume că acordarea acesto r tich e te de m asă nu este o b lig a to rie , că ea se face în lim ita bugetului de venituri şi cheltuieli şi că intrarea în vigoare şi aplicarea acestei legi va lua m ult timp, (şi putem vorbi aici chiar de sfîrşitul anului), întrucît există şi o procedură de autorizare a unităţilor emitente de asemenea tichete de către Ministerul Finanţelor care, astfel, poate avea o pîrghie de control în plus. Specialiştii MF pornesc de la o premisă falsă, şi anume că toţi salariaţii vor dori să primească aceste tichete de masă, ca şi cum sistemul ar fi obligatoriu. Personal, mi se pare un mod cam stîngist de a privi lucrurile”, a afirm at m inistrul Muncii referindu-se la temerile reprezentanţilor Finanţelor.

R eferindu-se la argum entele

econom ico-sociale în sprijinul acestei legi, Athanasiu a apreciat că, din punct de vedere social, se realizează o ameliorare a statutului salariatului care, printr-un consum alimentar adecvat, va obţine un număr de calorii mai mare, in strîn să legă tură cu randam entul lui profesional şi implicit cu productivitatea muncii.

“Din punct de vedere strict economic, se va ajunge la o creştere a încasărilor din TVA, pentru că e un sistem care

- monitorizează cîştigurile obţinute de pe urma acestei activităţi şi deci bugetul va obţine din aceste taxe, a ltfe l spus, dintr-un impozit indirect, o sumă care va com pensa m inusurile din im pozitele directe. Acest lucra coincide cu filosofia politico-econom ică a Guvernului care vrea să micşoreze impozitele directe şi să Ie mărească pe cele indirecte”, a spus ministrul Muncii, -

El a a ră ta t că un alt argum ent economico-social ar fi acela că, în timp, se creează posibilitatea măririi numărului de locuri de muncă existente pe piaţa muncii. Athanasiu a mai afirmat că acest mecanism, introdus cu succes în Ungaria, S lovacia , C ehia şi Polonia, va fi implementat progresiv acolo unde există profit şi unde salariaţii vor opta pentru tichetele de masă în locul unor creşteri salariale.

cu 2 la sută au restante (pe 1097) de peste II) miliarde de lei

urm a re din p a g in a 1sc încadrează şi Sticla Turda, care tinde spre plafonul de un miliard de lei. Urmează, apoi, 28 de agenţi economici care au datorii între 100 şi 500 de milioane de lei. Sub 100 de milioane, clasamentul se prezin­tă astfel: 16 restanţieri cu sume între 26 şi 99 milioane de lei, 123 - intre unul şi 25 de. milioane de lei şi 376 - sub un milion. Se pare că se va recurge la cunoscuta practică a eşalonării la plată şi în Sănătate.

Dacă, p înă acum , D iţec ţia Sanitară nu avea posibilitatea să-şi urmărească restanţierii, de aici înainte va putea utiliza tehnicile de lucru ale finanţiştilor - execuţia silită Recuperarea banilor este şi mai importantă acum, după 1 ianuarie 1998, deoarece această sumă se varsă în fondul asigurărilor de sănătate. în cazul în care angajatorul nu se achită de această obligaţie, angajatul său riscă sânu beneficieze de asistenţă medicală gratuită i

Startul pentru ocuparea posturilor de airecton şi adjuncţi in unităţile şcolare s-a dat ’ ’

E c r i z ă d e c a n d i d a ţ i

p e n t r u d î r e c t o r î

d e . . . g r ă d i n i ţ ă

Anunţată încă de la sfîrşitul anului de către Inspectoratul Şcolar judeţean Cluj, campania de concursuri pentru funcţiile de director şi director adjunct în unităţile şcolare a început. Primii au intrat în competiţie pretendenţii la înaltele funcţii de la cluburile de copii din Ciuj-Napoca, Dej, Turda, Gherla, Huedin şi de la Administraţia Taberelor. Întîmplarea face că la concurs s-au prezentat numai cei care au ocupat şi pînă acum postul. Aceştia au fost confirmaţi în funcţii de către Inspectoratul Cluj.

în cursul acestei săptămîni (vineri, mai precis) debutează concursul pentru directoratul în 400 de grădiniţe şi case de copii, din cele 500 de unităţi din judeţ. Pe aceste locuri s-au înscris doar...200 de aspiranţi. Urmează întrecerea la şcoli şi licee. A cţiunea anunţată este de amploare. Ambiţia conducerii inspectoratului este ca pînă la toamnă în toate cele aproximativ 820 de unităţi şcolare să fie aleşi cei mai buni directori şi adjuncţi. Ba, mai, mult, directorii numiţi din ordinul ministrului vor fi evaluaţi, iar dacă nu au rezultate bune, postul acestora va fi scos la concurs. Inspectorul şcolar general, Ioan Săsărman, ne-a declarat că a preiungit perioada de depunere a dosarelor pînă la trei zile înaintea concursului pentru a da posibilitatea să se înscrie cît mai mulţi. „ Am prefera să avem de unde alege. De asemenea,‘am vrea ca tinerii să participe la concurs, iar rîndurile celor care ocupă postul de 25 de ani să fie împrospătate”, a mai precizat dl Săsărman. L.P.

funar candidează pentru postul

de primar la Frataîn comuna Frata, pentru a doua oară după un an

şi jumătate s-a deschis sezonul electoral. Fostul primar al comunei, pedeseristul Traian Lăcan, a dem isionat la sfîrşitu l anului trecut, invocînd problem e fam ilia le şi de sănătate. Pentru organizarea alegerilor anticipate din Frata (în data de 22 m artie a .c .) Prefectura Cluj estimează cheltuieli de peste 10 miliarde de Iei. La alegeri vor participă candidaţi din partea PDSR, PNŢCD şi PD. Pînă în prezent, PNL şi UDMR nu şi-au desemnat candidaţii, iar liderii PUNR nu-au putut fi contactaţi. ^

Numele pedeseristului care va intra în cursă a fost ţinut sub tăcere, ieri, de către conducerea PDSR. în schimb, exponentul PD este un ofiţer pensionar, Paşca, care Ia alegerile din ’96 a obţinut 16 voturi, clasîndu-sc pe locul doi. Se pare că ţărăniştii vor opta şi ei pentru candidatul din ultima campanie, Ion Funar, inginer de profesie. Posibil ca acesta să nu aibă nimic comun cu tizul „ales” primar într-o altă localitate din judeţ, în 1996. - G.M.

CE m m TĂESĂRHSTHu rm a re d in p a g in a 1

Dorinţa exprim ată de liderii PNŢCD de a fi s in g u ri la guvernare, pune ev id e n t pe gînduri p rin c ip a le le p a r t id e ' politice din R om ân ia , d a r în primul rînd pe cele din coaliţie, în mod deosebit formaţiunile care constituie CDR.

La ce ne-am putea aştepta, ca reacţii din partea celor aflaţi la putere? în tr-o p rim ă e tap ă , destrăm area c o a liţie i, a p o i a CDR, şi organizarea de alegeri anticipate. Nu există altă ecuaţie care să permită - dacă electoratul va dori - cîştigarea alegerilor de către PNŢCD. Mergînd în alegeri

în cadrul CDR, PNŢCD - în cazul cîştigării majorităţii absolute de către co n v en ţie - nu poate guverna singur, deoarece victoria aparţine coaliţiei, nu unui partid» D oar în s itu a ţia , greu de presupus, că mergînd în coaliţie, PN ŢCD a r pu tea trim ite în Parlament peste 50 la sută dintre cei aleşi la scrutinul respectiv şi ar sfida, pur şi simplu (ceea ce este posibil) partenerii din coaliţia electorală sub sigla şi programul comun prezentat în alegeri.

Să trecem dincolo de aceste jud ecă ţi şi să ne punem în trebarea : are a tîta p riză la electoratul de astăzi PNŢCD îneît

să poată obţine peste 50 la sută din vo tu rile exprim ate de electorat? Exclus. Nici sondajele de opinie comandate şi plătite de te miri . cine nu confirmă acest lucru, cu atît mai mult realitatea.

D acă aceasta este dorinţa PNŢCD, scopul său politic, de a guverna singur, nu văd ce sens au mai avut insistenţele ca PD să nu iasă de la guvernare, de conciliere a disputelor din CDR, unde vocile unor “recalcitranţi” se aud tot mai puternic şi mai des (PNL, PAR, Alianţa Civică etc.), ce rost mai au protocoalele precum cel semnat nu de mult de către membrii coaliţiei, întrunirile CDR şi alte asemenea manifestări.

Probabil Partidul Democrat va

face un nou pas pentru a “ajuta” PNŢCD să-şi îndeplinească obsesiva dorinţă, întinzînd corzile şi provocînd, prin demersuri şi acţiun i parlam entare, căderea Guvernului, pentru ca domnul Emil Constantinescu să se vadă n evo it să convoace alegeri anticipate. Atunci se va vedea dacă PNŢCD şi-a apreciat în mod realist forţa şi priza la electorat.

Să ne amintim că preşedintele Franţei, dl Chirac, a forţat alegeri anticipate pentru consolidarea parlamentară a guvernului său de centru-dreapta şi s-a trezit cu o surpriză de proporţii, alegerile fiind c îş tiga te de forţele de stînga, iar el, preşedintele, trebuie să coab iteze cu un guvern socialist.

“Misterele” Consulatului ungar si “timidul” ambasador Szocs Ferencz

u rm a re din p a g in a 1_____

ii infirm at-o. Măcar m inistrul Turismului, Akos Birtalan, a spus clar câ nu mai vine. Nu şi-a explicat motivele, însă este clar că un m inistru al Cabinetului Ciorbea are destule pe cap şi-i “arde” mai puţin de o manifestare ce se desfăşoară la 500 de kilometri depărtare.

Săptăm înă trecută, presa centrală şi locală a penalizat misterul cu care a înţeles să se înconjoare , la C iuj-N apoca, ambasadorul ungar. Fapt care, în anum ite cercuri, nu a trecu t neobservat şi chiar c ita t cu ranchiună - spun surse demne de

încredere. Tot din diferite surse, căci oficial, cum spuneam, a fost imposibil, am aflat că funcţionarii Consulatului au efectuat o... selecţie a mijloacelor mas s-media acceptate la cocktail-ul - conferinţă de presă, organizat ieri, la ora 15,00. Colegii noştri, reprezentînd doar două (!) pub lica ţii, ne-au confirmat această informaţie.

Explicaţii pentru toate acestea sînt greu de găsit în clădirea ce poartă drapelul Ungariei se poate pătrunde, ca ziarist doar în stilul pe care îl promovează cu succes am basadorul Ungariei.Incognito.

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Ciuj-Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN (redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax:19-28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19,73.04 Contabilitate: 19.73,07; Politic, Social Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Spnrt _19.21.27; Difuzare, Mica publicitate:|

Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; TIPARUL EXECUTAT LA STJ Garamond Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60,75

/