’ Primarul din comuna Cămăraşu, lancu Moceanu, şi-a dat demisia din PDSR.

El a declarat că, din1996, nici o persoană din conducerea PDSR

U n f a s t a e d e s e r i s t " a f o s t f u r a t " d e P . D .

PRIMARUL COMUNEI CĂMĂRAŞU - CEL MAI NOU MEMBRU P.D.nu a vizitat comuna şi nu obştii. în consecinţă, pri-

‘ l-a sprijinit, în nici un fel, mărul de Cămăraşu s-a în rezolvarea problemelor înscris, luni, în PD.

"Preşedintele filialei cluje­ne a PD a manifestat un interes deosebit faţă de

problemele noastre, m-a ajutat să introduc gazul în comună", a declarat pre­

sei, lancu Moceanu. El este. primar din 1963 şi membru PDSR din 1989. PD are acum 16 primari în judeţ, faţă de 11 primari cîţi avea după alegerile din noiembrie '96.

Oisrtă specialăde abonamente

& D E V Â H U Lde ClujP R E Ţ U L R Ă M Î N E

NESCHIMBAT13.000

lei/lună ~

naţi-vă ACUM!

ziar independentANUL X NR. 2186 ISSN 1220-3203

MIERCURI 28 IANUARIE 1998 16 PAGINI 800 LEI

V re m ea va fi rece cu cerul mai m u lt d e g a ja t. V în t în general slab d in sectorul e s tic . . -T em peraturile m in im e v o r fi cuprinse în tr e .- I I şi -9 grade, iar cele maxime între l şi 3 g ra d e . M eteo ro lo g de serviciu: PAVAI C.

în p a g in a a 16-a: harta p r iv in d s ta r e a p ro b a b i l i a vrem ii, valabilă pentru azi.

Emil Constantinescu declaraţii contradictorii

’Ţ j U l t im a t u m u l d a t tfe d e m o c r a ţ i ) ; p e n t r u r ă m în e r e a I n G u v e r n u l

ION GOIA

fla t în Slovacia cu p rile ju l în tîln irii şe filo r d e s ta t d in ţă rile est-europene, p reşed in te le E m il C o n s tan tin escu s-a referit la situa ţia p o litic ă d in ţa ra n o astră , gen era tă

•de neînţelegerile dintre PN Ţ C D şi PD . P reşedin tele i-a asigurat p e om olog ii săi că nu este vorba de o criză politică în R om ânia, ci d e d isp u tă între cei ce v o r r e fo r m ă în r i tm r a p id , ş i cei ce v o r r e fo rm ă în r i tm fo a r te r a p id . F an tas tică d esco p erire a făcu t preşedintele în d ru m spre B ratislava şi de la B ra tis lav a spre p ito reasca lo c a lita te s lo v acă L evoda. A şa că , acu m , to t ro m ân u l poate fi lin iştit: în R o m ân ia n u este c r iz ă p o litică , idee re lu a tă la B udapesta.

P riv in d m ersul refo rm ei în ţa ra n o astră în b a z a aces te i aprecieri a preşed in telu i, se p o a te a ju n g e la co n c lu z ia c ă în 1997 re fo rm a s-a deru la t în r itm rap id şi nu în r itm foarte rap id , c u m ar fi dorit P artid u l D em o cra t. D e a ic i - g îlceava . ' C h ia r a şa să fie?- .

P în ă acu m nu l-am au z it p e d-1 p reşed in te să sp u n ă c ă în R om ân ia reform a se d esfăşo ară în ritm rapid. D in con tră . în vara a n u lu i trecu t, c u d o u ă p r i le ju r i .s-a d e c la r a t to ta l nem u lţu m it de m odul în care se d e ru lează refo rm a, m erg în d p înă la am enin ţarea cu d em ite rea ex ecu tivu lu i d acă a ces ta n u se p u n e p e treabă. în co n tin u are , să vedem cu m a ap rec ia t p reşed in te le C onstan tinescu , cu n u m ai o săp tăm înă în u rm ă, co n flic tu l d in tre P N Ţ C D şi P D . A tu n c i n -a v o rb it d esp re “ra p id ” şi “ foarte rapid” cu referire la ritm u l reform ei. R ecitind cu m u ltă atenţie intervenţia televizată a p reşed in te lu i, constatăm c îf ;d e co n trad ic to rii s în t d ec la ra ţiile dom niei sa le d e - la o să p tăm în ă la alta.

“ D is p u te le d in c o a l i ţ ia g u v e rn a m e n ta lă d in u lt im e le săp tăm în i, spunea în 19 ian u arie a .c . d-1 C o n stan tin escu , au deja co n o ta ţii îngrijo rătoare. E le a fec tează m ersu l re fo rm e i, cursul leu lu i şi volum ul tranzacţiilor, ca şi interesul partenerilo r de a in v es ti în R om ânia ( ...). Â m co n sta ta t că acea s tă situa ţie po litică aduce grave p re jud ic ii R om ân ie i pe p lan in ternaţiona l, atît în ce priveşte cota de risc a investiţiilo r, cît şi în ce priveşte im aginea d e stabilitate p e care R om ânia şi-a creat-o în reg iune” .

„ continuare în pagina a 16-a

C io r b e a e x p ir ă a s t ă z iT e rm e n u l l im i tă d a t d e e v e n tu a l ă e v o lu ţ i e

d e m o c ra ţ i p e n t r u d e m i te r e a s u r p r in z ă to a r e a r p u t e a f i p r e m ie r u lu i V ic to r C io r b e a determ inată d o a r d e o deciz ie de ex p iră as tăz i. în ip o teza că n u . u ltim ă o ră a d e m o c ra ţilo r d e a v a in terveni n im ic neaştep tat, ce i p re lung i te rm enu l lim ită acordatşa se m in iştr i şi 14 secre ta ri de

_ s ta t ai P .D . îş i v o r în a in ta astăzi d e m i s i i l e , u rm în d c a V ic to r

C io r b e a s ă c o n d u c ă în con tin u are u n cab in e t lip sit de m ajo rita te parlam en tară .

U ltim ele declaraţii ale liderilor

lui C io rb ea p în ă la d a ta de 31 m artie fixa tă in iţia l d e C on siliu l N a ţio n a l a l p a rtid u lu i.

F ără m in iştrii P .D ., C ab ine tu l v a fi fo rm a t d in m e m b r i a i P .N .Ţ .C .D ., P .N .L ., U .D .M .R . şi, p e n tru o p e r io a d ă g re u de

F fe e u PR\Ndpfco& b ţ m x m x E l

cin|> vor. pĂ&Âsi guvernul} MÎNiŞTRit *NQŞr/li NU Y 0 & IZBI

S a N u - ş i m u A S c A' C O L E ® ?

p a r t i d e lo r d in c o a l i ţ i e n u c o n tu ra u i e r i p o s ib i l i t ă ţ i d e conciliere . Ţ ă răn iş tii n u accep tă sâ-1 s a c r if ic e p e p re m ie r . O -

Ministerul Învătămîntului contrazice afirmaţiile Preşedinţiei si ale Ministerului de Externe

A n d r e i E V la rg a s e ' .o p u n e - î n c o n t i n u a r e î n f i i n ţ ă r i i u n e i u n i v e r s i t ă ţ i m a g h i a r eCriza din coaliţia guvernamentală lasă puţine motive de speranţă U.D.M.R.

m inorită ţilo r la instru ire în lim bă m a te r n ă în i n s t i tu ţ i i l e u n d e ' în v a ţă şi studenţii, rom ân i.

M arg a şi-a re a firm a t o p in ia p r iv in d o p o rtu n ita tea p ă s tră r ii u n i v e r s i t ă ţ i l o r c u p r o f i l m u jticu ltu ra l în tim p u l v iz ite i p r e ş e d in t e lu i E m ilC o n s ta n tin e sc u Ia B u d a p e s ta ,, in trîn d în con trad ic ţie cu p o z iţia p re şed in te lu i şi a m in is tru lu i de

E x te rn e f a v o ra b ilă în f iin ţă r i i u n e i u n iv e rs ită ţi c u lim b ă de p redare m ag h ia ră . -

“A p ărăm id e e a u n o r in s titu ţii m u l t i c u l tu r a l e c a r e .; s ă prile ju iască în tîln irea tinerilo r, şi n u separa rea lo r. Id eea se p ară rii p e criterii' e tn ice n u cu p le a z ă cu ac tuale le te n d in ţe eu ro p en e” , a

Caius C HIOREAN

M in is t ru l I n v ă ţă m în tu lu i , Andrei M ârg a , se p ro n u n ţă în continuare p e n tru m en ţin e rea actualului sis tem de în v ă ţăm în t su p e r io r b a z a t p e a c c e s u l

p r e c i z a t , P .S .D .R . V ic to r C io rb ea a d ec la ra t c ă m in iştrii dem isio n a ţi v o r fi în lo cu iţi în ce l m u lt d o u ă z ile . P e n tru a fi ev ita te su rp rize le , n o ii m in iştri n u v o r f i s u p u ş i v a l i d ă r i i

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 6-a

O r g a n i z a t ă d u p ă to a t e r e g u l i le , lu p ta s in d ic a lă d in S ăn ă ta te v a în c e p e do -lun i. C u t o a t e a v i z e l e ş i a p r o b ă r i l e n e c e sa re , c u d o sa re le dc g rev ă î n t o c m i t e , c u p r e g ă t i r e a ş i p r e v e n i r e a p a c i e n ţ i l o r ş i în so ţito rilo r aces to ra , g rev a ce lo r d in F e d e ra ţia S a n ita s , C o leg iu l M e d ic ilo r ş i C a m e ra F ed era tiv ă a M e d ic ilo r v a fi d ec lan şa tă la u n iso n în to a tă ţa ra . P lan ifica tă g ra d u a l, m işc a re a sa n ita rilo r v a în c e p e c u o g r e v ă d c a v e r tism e n t, d in 2 ş i p în ă în 6 f e b r u a r i e , f ă r ă î n c e t a r e a activ ită ţii (cu band ero le Sanitas), ca re v a fi u rm a tă , p c 6 februarie, d e p ich e ta rea p re fe c tu rilo r (în tre o re le 1 0 -1 2 ). U lt im a p a r te a p ro g ra m u lu i e s te d ec is iv ă : p c d a t a d c 9 f e b r u a r i e e s te p r o g r a m a t ă o g r e v ă d e a v e r t i s m e n t c u în c e t a r e a a c t iv i tă ţ i i , t im p d e d o u ă o re , u rm a tă d e g re v ă g e n e ra lă p e p e rio a d ă n e d e te rm in a tă Pe p lan n a ţio n a l , d in c e i 1 3 0 .0 0 0 d e m e m b ri S an ita s , 8 0 .0 0 0 au fo st d e aco rd s ă în c e te z e lucrul. L a C lu j-N a p o c a ,-d in c e i 4 .6 3 0 d e m e m b ri, p e s te 9 2 la su tă v o r p a r tic ip a la g rev ă . O rg an iza to rii s p e ră c a , în c ă d e la p r im e le f o r m e d e p r o t e s t s i n d i c a l , g u v e rn u l să r ă sp u n d ă p ro m p t şi s ă tre a c ă la n e g o c ie r i.

S o lic ită r ile lo r s in t cuno scu te d c g u v e r n a n ţ i în c ă d in lu n a n o ie m b rie , c în d în C ap ita lă a av u t lo c u n m itin g . D o lean ţe le l o r v i z e a z ă : m a jo r a r e as u b s t a n ţ i a l ă a s a l a r i i l o r p e rso n a lu lu i d in re ţeau a san ita ră şi d c o cro tire , re fo rm a serviciilor d c ş ă n ă t a t c ş i c r e ş t e r e a n u m ă r u lu i d c p o s tu r i p e n tru p e rso n a lu l m c d ic o -sa n ita r şi de în g r i j i r e , d o t a r e a s p i ta le lo r , p o lic lin ic ilo r şi d isp en sare lo r cu a p a ra tu ră m o d e rn ă şi m ate ria le sa n ita re p e n tru aco rd a rea unei a s is te n ţe m e d ic a le dc c a lita te , îm b u n ă tă ţ i r e a s i s te m u lu i d c • a c o r d a r e a m e d ic a m e n te lo r c o m p e n s a t e , t r a t a m e n t ş i m c d i c a ţ i c g r a t u i t ă p e n t r u în tre g u l p e r s o n a l d in re ţe a u a s a n i t a r ă ş i d c o c r o t i r e , rea b ilita re a b a z e lo r dc tratam ent ş i r e c u p e r a r e ş i p r e lu a r e a a c e s to r a in r e ţe a u a M .S . D c a tunci ş i p în ă în p rezen t, cererile a ces to ra a u fo s t te rg iversa te . B a, m ai m u lt, a f irm ă d -n a D o rin a B o ta , p re şe d in te le S an itas C lu j, p r o i e c t u l O .U .G . p r iv in d sa la riza rea in d o m en iu l sănătăţii, p r o m o v a t d e M .M .P .S ., e s te j ig n i to r , d e o a re c e m ic şo re a z ă sa la riu l c u 1 8 0 .0 0 0 d e le i. în ;

Luminiţa PURDEA ■continuare în pagina a 16-a

Prietenul întregii familiiCalmeaza durerile musculare, de spate şi din artritele minore. Reduce spasmul şi coritractura musculară.Produce rapid senzaţia de căldură calmând durerea.

2J miercuri, 2 8 ianuarie 1998 A G E N D A A D E V A R U Lc B e C B u f

A zi: C alendaru l ortodox: C uv.E fiem Şirul, P aladie şi Iacob; C a len d a ru l g re c o -c a to lic : S s.E frem S irianul, cuv . (+ 373); T om a d e A quino, cuv . (+ 1274); C a len d a ru l ro m a n o -ca to lic : Sf.T om a de A quino, pr.înv.

• M îine: Calendarul ortodox: A d u c e re a m o a ş te lo r S f .S f in ţ i t M c.Ignatie Teoforul; Calendarul greco-catolic: Sf.Ignaţiu Teoforul, e p .m . (a d u c e re a m o a ş te lo r la C o n s ta n tin o p o l, p r jn 4 4 5 ); C alendăru l rom ano-ca to lic: Sf. Valeriu, ep.

li felicităm pe toţi cei care, împărtă­şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

h T I

PREFECTURA.C0NSIL1UL JUDEŢEAN: 19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PR1MÂRIADEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA: 31 -31--60 PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 PO U ŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27 PO U ŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

13-49-76PO U ŢIA DEJ: 21-21-21 .PO U ŢIA TURDA: 31-21-21 PO U ŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 PO U ŢIA HUEDIN: 25-15-38 PO U ŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, i n i 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 „SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 'INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC M ONIENAYSA: 41-51-71 R.A. APĂ CANAL-19-63-02 S C . 'S A U ’R F S r S.A.: 19-55-22 . COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT REZIDUURI: 11-10-12 in t 132 SC PRI VAL: 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424 R EG ISTR U L AUTO R O M Â N : Ş e f reprerem anţi 43-38-10, Informaţii: 43-38- 1 1; IlaU inspecţii: 43-38-08.AEROPORT: 956

i GARA Cluj Napoca: 952 i AGENŢIA CFR: • internaţional 13-40-09;

in ie m -43-20 01;Turda -31-17-62; Dej - 21-20-22

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E

d in A u to g a ra I I :»Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

din Cluj-Napoca în zi lele dc luni, marţi, miercuri, joi şi vineri la ora 7,00 şi mapoicrca din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIA utogara I : 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

I A K O M : 5.01 - 2 9 .0 A .m H lu n i-v in e r i

Cluj 4 , Buc. Buc. -> Cluj9,15 10,15 7,45 • 8,45

18,45 19,45 17,15 18,15s îm b ă tă

Cluj Buc. Buc. -> Cluj13,35 1435 12,15 13,15P re ţ bilet: pentru cetăţeni români

- şi străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24;13-01-16 - pentru externe

D A C A IR :d c lu n i p în ă v in e r i

Bucureşti 4 Cluj 4 Bucureşti8,30 9,35 - 9,50 10,5517,20 1 8 2 5 - 18,40 19,45

S tr.IIo rea n r .l II I- 13-4)940, -13-23-82;

11.1 FAX- 13-69-20

P O L IC L IN IC A F A R A PL A T A

"F A M IL IA S F ÎN T Ă ”

2 6 - 3 0 i a n u a r i eMedicină generală. Dr.M.Suciu -

29 (12-14), dr.S.Loga - 30 (14-16), dr.L. Rasa - 26 (16-17), dr.C.Iovita - 28 (13-14), dr.R. Cotârlă - 28 (10-12), dr.V. Tâtaru-26(12-14), dr.C.f^istor-28 (12-14), dr.I. Boilâ - 26,27, 29, 30 (10-12); T ratament homeopat. Dr.L. Barbâalbă -28, 30 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman-26,28 (10-12), dr.A. lancu'- 27 (11,30-13), dr.C.Duncea -29 (17-18), dr.C. Vlad - 28 (14-16), dr.D. P îrv-26(15-16), dr.Cs. Szakacs -28 (15-17); Reumatologie.Dr.I. Alb- 27 (12-14); G inecologie. Dr.C. Fodor - 27,29 (10-12), dr.D.Ona - 30 (13-15); Chirurgie. Dr.C. Cosma - 27, 29(10-12); Pediatrie. Dr.R. Mitca-27 (13-15), dr.M. Fritea -2 7 (14-16), dr.L. Toma - 29 (10-12);Dermatologie. Dr.ll. Radu-29(12- 14), dr.S.Bârlea - 28 (15-17); Ecograf. Dr.I.Ghclian - 30 (11-13); Psihiatrie. Dr.I.Bâdcscu -28(13-15); Ortopedie. Dr.Z. Popa - 26 (11-12); O.R.L. Dr.C. Râdulcscu - 26 (12-14), dr.I.Mihali - 30 (12-14), dr.C.Neuman- 27 (16-17); E n d o c rin o lo g ie . Dr.I.Duncea - 29 (17-18); Neurologie. Dr.C.Trandafirescu - 2 7 (13 -15), dr.M.Bârlea -28 (15-17); Psihologie. Psih. L.' Boilâ - 27 (15,30-17); C hirurg ie estetică şi reparatorie . Dr.T.Mugea - 27,29 (16-20).

Programarea bolnavilor - de luni pută vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu. Aleea Micuş, nr.3, bl. 12. ap. 12.

REPUBLICĂ - C ontact - SUA - premieră (11 ; 14; 17; 20) * VICTORIA - Ş ap te ani In Tibet - SUA {• I i; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Prieten şi duşm an - SUA ( 11; 13; 15; 17; 19) * FAVORIT - Specd 11: Croazieră infernală - SUA ( I I ; 13; 15; 17; 19) * MĂRÂŞTI - s a la A: Focul din adincuri - SUA ( 13; 15; 17; 19); sala B: Evcnt Horizon - Destinaţie m orta lă - SUA ( 13,30; 15,30; 17,30).

TURDA; FOX - Un ta tă în plus - SUA • DEJ: ARTA - G eorge, trâzn itu l jung le i i 2 3 . 2 9 i a n u a r i e

- S U A ....................... ..............GHERLA- PACEA - 26.01: Agentul 007 contra G oldcnejc - SUA,

27-29.01 Iliilutialu în l îro tlj - SI A

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. “Lucian B laga” (strada Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30. \. ■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă“ OCTAVIAN GO G A ” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17,45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII ; SPECIALE: (str.Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-I8,;inarţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni-vineri:' 9-16,00. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einsteitf nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13. ; :

■ B ib lio teca A cadem iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătâ 8 - I2Î45; 14 - 18.45.

■ B ib lio teca G erm an ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ B iblioteca A m ericană (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri 12 - 16.■ ■ B ib lio teca B rita n ic ă (strada Avram lancu 11). Orar. luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri; 9 -14.

■ B ib lio teca “ H e lta i” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19 ; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural G erm an “ H erm ann O b erth ” (str. MemorandumuIuil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “ Valeriu Bologâ” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri8-20, simbătâ 8-13. '

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B iblioteca C reştinâ -” BibIos” (str.Clin ici lor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor

' literatură creştină in diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brâtianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul N aţional de Is to rie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica:' 10 - 16; luni închis.In prima duminică din lună: intrarea liberă. .

■ M uzeul E tn o g ra f ic al T ransilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul m em orial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- dummică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic, zilnic între orele9-15; sîmbătă si duminică între orele 10-14.

Miercuri, 28 ianuarie Program ul 1: 6,00 România ora 6

fix!; 8,30 Saik>rMoon.(r); 9,00 TVR Cluj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 în flagrant (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r);15.00 Tradiţii (magazin);! 5,30 Pro Patria (magazin); 16,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră; 18,00 Medicina pentru toţi; 18,30 Camera ascunsă - Farse cu vedete; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Agenda muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal meteo, ediţie specială, sport; 21,15 Memorialul durerii; 22,25 Un secol de cinema: Jăck Lemmon, Omul de pe stradă; 23,25 Jurnalul de noapte; 23,40 Cultura în lume; 0,10 Întîlnirea de la miezul nopţii; 0,45 Tenis Openuf Australiei. . •-. Programul 2:6,30 TVR Telematinal;8.00 Euronews în limba română; 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Cu ochii’n 4 (r);9,45 Portrete în acvaforte (r); 10,15 Ţeleenciclopedia (r); 11,05 Alfa şi Omega (r); 11,30 TVRInfo; 11,35Gigi Sfirlează;12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Arhive româneşti (r); 13,15 Doar o vorbă... (r); 13,25 TVR Mo; 13,30 Portret în amintire (r); 14,00 Emisiune în limba maghiară;15,10 Limbi străine: germană; 15,35 Omer (desene animate); .16,00 Micaela (serial); 16,50 Cristal; 17,40 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVRMo;18.00 Hei Rup! Hei Rap!; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Tenis Openul Australiei; 20,20 Pasiuni (serial); 21,10 Avocatul poporului; 22,00 Film: Crimă în Alaska (SUA 1995); 23,35 Opera Mundi. Muzicieni născuţi în luna ianuarie; W.A.Mozart, Placido Domingo, David Ohanesian; 0,00 Varietăţi internaţionale; 0,30 TVM Mesager.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Puls financiar; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul din străinătate (r); 10,30'M.A.S.IL; 11,00 Capcana timpului; 12,00 De partea legii (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Profesiunea mea - Cultura (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r);15,15 Maria; 16,00 Teleshopping; 16,15 Marimar; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15

Tînăr şi neliniştii; 18,00 Vărul din străinătate (serial); 18,25 Ştirile Pro TV;18,30 R işti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Vocile (SUA 1979); 22,05 Ştirile Pro TV; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,15 Pro şi contra cu Octavian Paler;'0,15 Nemuritorul; 1,00 Pulsul financiar, 1,15 Ştirile Pro Tv; 1,45 Proşi contra (r); 3,00 M.A.S.H. (r); 3,30 Vărul din străinătate (r); 4,00 Maria (r); 4,45 Marimar (r); 5,30 Rişti şi cîştigi! (r); 6,00 Roata norocului (r).

Joi, 29 ianuarie Program ul 1: 6,00 România, ora 6

fix!; 8,30 Sailor Moon (r); 9,00 TVR Cluj- Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR

p e â t o r

Info; 12,05 Pasiuni (r); 13,00 Sensul tranziţiei (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Cristal (r); 15,00 Dialog (magazin literar);15,30 Pompierii vă informează!; 15,45 Lege şi fărădelege (magazin); 16,00 Convieţuiri; 17,00 TVR M o ; 17,10 Sailor Moon; 17,35 Casă de piatră; 18,00 Timpul europei; 18,30 Camera ascunsă- Farse cu vedete; 19,00 Sunset Beach;20.00 JurnaŢ meteo, ediţie specială, sport;21,15 Dr. Quinn; 22,15 Cu ochii’n 4;23,05 Pariu Trio - cursa hipică internaţională de la Paris; 23,10 Jurnalul de noapte; 23,25 Bank-Note (magazin); 23,55 Canary Wharf; 0,20 Tenis Openul Australiei.

P ro g ra m u l 2: 6,30 TVMTelematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Universul cunoaşterii (r); 9,55 Medicina pentru toţi (r); 1-0,25 Feţele schimbării (r); 11,25 TVR Info; 11,30 Gigi Sfirlează;12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Magazin sportiv; 13,15 Doar o vorbă... (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Dreptul la adevăr (r);14.00 Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine: spaniolă;15,35 Omer (desene animate); 16,00 Micaela; 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5...;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Tenis Openul Australiei; 20,20 Pasiuni

(serial); 21,105 în faţa dv. (magazin)22.00 Cinematograful de artă: încred™ (Ungaria. 1979); 23,40 Time o, (magazin sportiv); 0,40 TVM Mesager

. PR O TV: 7,00 Ora 7, buni dimineaţa!; 9,00 Pulsul financiar- 91' Tînăr şi neliniştit (r); 10,00 Vărul di» străinătate (r); 10,30 M.A.S.H.; ll.Ofl Vocile (r); 12,55 Ştirile ProTv; 13,00P®s şi contra (r); 14,15 Teleshopping; 14,30 Nemuritorul (r); 15,15 Maria (serial);16.00 Ţeleshopping;T6,15 Marimar (serial); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,15Tînjr şi nelMştit; 18,00 Vărul din străinătate (serial); 18,25 Ştirile ProTv; 18,30Rişti şi cîştigi!; 19,00Roata norocului; Ştirile Pro Tv; 20,15 Melrose Place, 2l.lj Doctor în Alaska; 22,05 Ştirile ProTv22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile ProT»23.00 Întîlnire cu presa (talkshow) 0i< Prima pagină; 0,15 Nemuritorul; r,t< Pulsul financiar; 1,15 Ştirile Pro Tv; 1,45 Întîlnire cu presa (r); 3,00 M.A.S.IL (r;,3,30 Vărul din străinătate (r); 4,00 Mm (r); 4,45 Marimar (r); 5,30 Rişti şi cîshgî (r); 6,00 Roata norocului (r); 6,30 Pna pagină. .-••• .

Redacţia nu î?i asuma responsabilitatea ^enft sch im bările intervenite in program ele posturilor k

O fereastri deschisă spre lumel

M iercuri, 28 ianuarie5:00 V ideo tex t; 10:30 Clubul

fem eilor speciale ep. 60 - doc.rel; 11:00 Clubul femeilor speciale ep. 131 - doc.rel; 11:31 V ideotext; 16:30 Clubul fem eilor speciale cp. 503 - doc.; 17:00 Clubul femeilor speciale ep. 36 - doc.; 17:31 Videotext; 21:00 D edicaţii m uzicale - m uz.; 21:31 Videotext; 22:00 Film: “Intenţia de a ucide” artistic; 23:30, Videotext; 0:00 Program Babylon Blue - erotic; 3:00 închiderea programului. ..

Program Discovery '18:00 Aventuri Ia pescuit cu Rex

Hunt; 18:30 Charlie Bravo; “o zi de muncă la poliţie” ; 19:00 Flightline; 19:30 V înăto rii de comori; “M ilioanele p ierdu te ale lui Ohm* Kruger “ ; 20:00 Fascinaţia naturii: “O m ito rincu l - un supravieţu itor tăcut”; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momente cruciale ale istoriei: “Bătălia Angliei”; 22:00 Vînătorii de fantom e: “Po 1 te rg e ist” ; 22:30 A ventura cunoaşterii: “ Somnul şi subconştientul”; 23:00 întrebări ce - şi caută răspunsul: “P o topu l” ; 0:00 Semnat Discovery: ‘L um ea apelor” ; 1:00 Ultima cursă; 2:00 Aripi deasupra

lumii: “în apărarea neutralităţii”; 3 :00 Momente cruciale ale istoriei: “Bătălia Angliei”; 3:30 Dincolo dc anul 2000;

'4 :00 Program D.W.

P O R T A LEXPORT- IMPORTS.R.L.

M iercuri, 28 ianuarie8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Dulce ispită - serial;18.00 Desene animate; 18,30 Deşertul vorbeşte - documentar; 19,00 Micile bucurii ale v ie ţii - serial; 19,30 Farmacia de gardă- serial; 20,00 Jocul cu m oartea - film artistic ; 21,40 B alan ţa ju s tiţie i - serial; 22,40 Mămica, detectiv particular - serial;23.00 Armata Domnului - film; 0,40 V ideoclipuri; 1,00 E lectric B lue - program erotic. •

FARMACIIFarm acii cu serviciu

perm anent: Farm acia-’CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540, Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr.6, telefon 42-71-95, orar 8-22.

Garda de noapte: Farm acia n r .l , Piaţa Unirii nr. 37, telefon 1946-06, orar 20-8.

M iercuri, 28 ian u arie A RadioSonic

~ Ş tiri locale: 8 , ,N 10, 12, 14, 15,

16,17,19. 6,00-

10-°° - R adioprogram

“Prim ul salut". 7 ,00 R adio jurnal Rom ânia Actualităţi. 7 ,30 Revista presei centrale. 9,30 2Ce m ai crede îu m e a ” , so n d a j p e te m e de a c tu a li ta te . 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 C D P lay e r. 10,50 “ P lu s” , p am fle t, Adrian Suciu. 11,30 “Trei minute”- interviul zilei. 13,00 Radiojurnal- R a d io R o m ân ia A c tu a li tă ţ i .1 4 ,0 0 -1 8 ,0 0 C a le id o s c o p C D .14 ,30 “ Z iua în c î te v a v o rb e ” , d e c la ra ţia z ilei. 15 ,30 “ C e m ai crede lumea”, r. 16,30 “ O chiul şi urechea” , comentariu civic. 17,50 “P lu s ” .r. 19,05 “ C D S p o r t” , Cătălin Berindean. 19,10 “M usica M agica”, Ştefan Coroian.

t-M e s ,u MHc

M iercuri, 28 ianuarie .Ştiri: 8,10,12,14,16,18,20,21.6-

9 "C afeaua de se rv ic iu” (m axima, pow er-p layu l şi ca lendaru l z ile i, m eteo , horoscop, cu rs va lu tar, in fo rm aţii utile, agenda C lu ju lu i, programe TV şi cinema) .9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică). 14-16 Dedicaţii muzicale. 16-18 "McSonic” (em isiu n e concurs cu p rem ii McDonald’s); 18-20Rpndul deseară (caleidoscop). 20-21 Invitaţi în studio. 21-23 'T h e Soul O f Sonic” (DJ T2’s).23-3 "W elcome To The C lub” (D J Sebastian 1394). 3-6 Music Non-Stop.

U N IP L U S R a d i oMiercuri, 28 ianuarie

- Ştirile Uniplus: 8 ,9 ,10 ,12 ,13 ,15 , 16, 17. Program informativ BBC:

6.00-6,30; 11,00-11,15; 14,00-14,30;18.00-18,45; 21,00-21,30.6,00-10,00 Un all început. 7,20 Vox popuii - sondaj de o p in ie - r ; 7,40 Cursul valutar, 6,45, 9,45 Horoscop; 7,50 Reţeta zilei; 8,15 Sport pe mapamond;8,35 Revista presei locale; 8,50 Punct, ochit - comentariul zilei; 9,15 Sfatul m edicu lu i; 9 ,35 P rogram ul cinem atografe lo r; 9 ,50 A genda culturală 10,00-11,00 “M usic Non- ■Stop”. 11,15-15,00 “La lumina zilei”. 15,05-16,00 Music ByRequest. 16,05-18,00 "Invitaţi în studio” - realizator G eorgeta T odoru ţ. 19,00-21,00 "Uniplus la rapo rt” - retrospectiva zilei. 21,30-23,00 “G reatest H its” .23.00-0,30 ’TTave Vision”. 00,30-2,00 Dedicaţii muzicale. 2,00-6,00 “VOA Express”. ’

M iercuri, 28 ianuarie Contact ştiri:

_rtdfO— - 5 ,3 0 -2 3 ,3 0W 7 B C T (din o ră în

■ora,

excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica “Actualitatea “B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Remember, Sport, Horoscop, A niversări, M eteo, C urs valutar, Inform aţii diverse, 7 ,20 DrurnuL b a n ilo r- în co laborare cu revista “C apital” , 7,45 R evista Presei Centrale). 8,00 Azi în Gluj-Napoca (Metâ) - zona Cluj, 8,10 Revista Presei Locale, 8,20 “Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, 8,35 Agenda culturală, Program cinematografe,8,50 H oroscop şi A niversări, 9,05 Microbiografie sonoră, 9,40 Contact sport). il,00ContactFM(Muzieănon- stop, Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Fair-PIay, realizator Răzvan D um itrescu. Em isiune de dezbateri economice şi socio-politice, personalităţi inv ita te în .s tu d io , telefoanele ascultătorilor preluate în

direct. 24,00 La ceas de blues în delfinariu , rea liza to r A.G. Weinberger. -

R A D I O C L U J................................................................TTI—**

M iercuri, 28 ianuarie6,00-14,00 REVIZIE TEHNICĂ.

16.00 Emisiunea în limba maghiară.18.00 Radiofax, prezintă Delia Bob.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21.00 M agazinul de m iercuri, prezintă M ihaela Dîmbean. 20,00 Ştiri. 21,00 Ş tiri. 21 ,05 'Ateneu. Emisiune culturală realizată de Dan Moşoiu. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

T e a t r u l

N a t i o n a l

prezintă jo i. 29 i.m iianco ia 19. Nunta

CHIRURGIE ESTETICAD r . TOMA T. MUGEA

♦ chirurgie.plasticâ♦ chirurgia sinului♦ abdorainoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial♦ rinoplastie♦ varice

♦ tratam ent chimic a l acncei

STR-PASCALY NR.7, g 14-14-90

l^ POLICLINICA

INTERSERVISANsir. l’ascriy nr.5, cart Gheorgheni / iINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQE DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE

ORTOPHJIE ♦ O R L ♦ OFTALMOLOGI GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ■ PEDIATRIE ♦ UROLOGIE

ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE Examinări lluţipler - Hiălerosalplnitfnfî

pentru sterilitate feminină , LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Imunolojşt - ParazitoJogic Determinare Rh - Tesle de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test • Exam inări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentnr sterilitatea feminină ş masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

ore le 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7

, R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i ^ l a teL 4 1 .4 1 .6 3 . J

s.c. Dental ROVA- SOCOLOV

Calea Moţilor 106, ap.5 \ Tratam ente stomatologie*

complexa:O terapie - O protetică (ceramică)

. O chirurgie (rezecţu, împlânte)

P ro g ra m ă ri la t e i ; 430028 . . Zilnic oran 9 -19

sîmbâta 10*13P e n tr u s tu d e n ţi , p en s io n a iv Şomeri, re d u ce re 20%?W Br:

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CĂLUGĂRII Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S t r . P r a h o v e i n r . 11- - (Engă bîurtea Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i , V . - 1 7 - 2 0 S - 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA AHTI8BICIDl_I FELINE

SuflduIiMStm la dispoziţiadumneavoastră. Telefonul

1 9 1 6 4 7G ardă de noapte, orele 20-03-j

Linia telefonică de intervenţie în criza si prevenţie a suicidului iniţiata deLABORATORUL DE SANATATE

MINTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile h> numărul 186864.__________ _

A D E V A R U Ld e C B u b ROZA V1NTURILOR miercuri, 2 8 ianuarie 1 9 9 8 2 3

(AFP) ("NATO Review") - Partea a II -a

I H I i M l ÎŞ I PR E G Ă TE ŞT E A L IA f l l

PENTRU 0 EVEKTUj

S P R I J I N U L P E N T R U F O R Ţ E L E M U L T I N A Ţ I O N A L E Ş I

E V O L U Ţ I A I N F O R M A Ţ I I L O R M I L I T A R E

Statele Unite încearcă să-şi mobilizeze aliaţii împotriva Irakului şi să-i pregătească în eventualitatea unei operaţiuni militare, dacă Bagdadul va persista în hotărirea sa de a-i împiedica pe inspectorii ONU să-şi desfăşoare activitatea.

La încheierea reuniunii de sîmbătă a principalilor consilieri ai lui Bill Clinton în problem a securităţii naţionale, care a durat 90 de minute, Casa Albă a precizat că preşedintele urma să ia legătura prin telefon cu conducătorii ţărilor aliate. Potrivit presei americane, aceste contracte au drept scop să-i informeze în primul rînd pe ceilalţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate că Statele Unite încep să-şi piardă răbdarea şi că o operaţiune militară este tot mai probabilă. . - •înalte oficialităţi ale guvernului

- scria dum inică ”New York Times” - au ajuns la concluzia că preşedintele irakian Saddam Hussein nu se va supune niciodată

; rezoluţiilor ONU şi că un atac cu ş rachete va fi necesar pentru distruge- ; rea capacităţii Irakului de a construi 1 arme nucleare, biologice şi chimice.

O oficialitate a Consiliului ; Securităţii. Naţionale de la f Washington citată de cotidian, a ,/ranzat însă că Washingtonul va

/ jjadresa un ultimatum abia vineri, f 30 ianuarie. Va fi mai întîi ”o = ultimă tentativă diplomatică şi,

apoi, un ultimatum”, a explicat el. Numărătoarea inversă pentru

• declanşarea unei acţiuni militare nu va începe decît vineri, adică la sfirşitul îunii şi al Ramadanului. în lumea, arabă, un atac în timpul Ramadanului ar fi fost considerat

\ o provocare. . . ;Casa Albă a avertizat deja că nu

va ezita să se lipsească de o rezoluţie a Consiliului de Securitate pentru a ataca Irakul. Şeful Comisiei ONU însărcinate cu

dezarmarea Irakului (UNSCOM), ' Richard Butler, a informat vineri | pe cei 15 membri ai Consiliului în | legătură cu refuzul Irakului de a . perm ite inspectorilor ON U să ' controleze reşedinţele prezidenţiale. | Guvernul american a ridicat tonul | de cîteva zile. Refuzul Irakului . "este inacceptabil” şi această • situaţie ”nu va mai dura mult timp”, | a afirm at secre taru l de s ta t j american, Madeleine Albright E a . a apreciat că partenerii Statelor ' Unite vor susţine în continuare | rezoluţiile Consiliului de Securitate | pe care ei înşişi le-au votat. La . Departamentul de Stat se subliniază I că p înă şi m em brii cei m ai | îngăduitori faţă de Irak din cadrul | Consiliului - o referire implicită la . Paris şi Moscova - ’ rneep să se I plictisească (...) dfc pretextele” | Bagdadului de a refuza inspecţiile. |

Presa oficială de la Bagdad a . continuat, dum inică, să acuze ' Statele Unite că pregătesc un atac | împotriva Irakului, pentru a abate | atenţia de la scandalul sexual care . p lanează asupra p reşed in te lu i ' Clinton, anuntînd totodată începerea | mobilizării. ’Al-Saura”, organul | Partidului Baas, aflat la putere, scria . că 'numeroşi irakieni au început ' să se îndrepte spre sed iile | partidului, pentru a se înrola, cu o | săptăm înă înain te de da ta . prevăzută”. '

Casa Albă a dezminţit faptul că | Bill Clinton încearcă şă profite de | criza cu Irakul pentru a abate atenţia . de la gravele dificultăţi interne, ■ subliniind că planurile pentru un | atac sîn t deja p regătite de la | începu tu l acestei crize, în . noiembrie. Dar, potrivit cotidianului ' ”Ncw Times”, membriiguvemului | sînt "conştienţi că ar putea fi acuzaţi | că folosesc un even tual atac . împotriva Irakului ca o diversiune ' pentru a susţine” un preşedinte | hărţuit din toate părţile”. |

A fla tă în s tr în să le g ă tu ră cu ech ipa de su p rav eg h e re a JA C , D iv iz ia d e a n a l i z ă a JA C f u r n i z e a z ă z i l n i c r a p o a r te analitice a su p ra ev en im en te lo r c u r e n te d e p e t e a t r u l d e o peraţiun i. A ces te ra p o a r te s în t transm ise p rin tr-o se rie în tre ag ă d e m ijloace d e te leco m u n ica ţii că tre S ta te le U n ite , N A T O ş i ' co m a n d a m e n te le a l ia te d e p e în tre g tea tru l, c a ş i u n o r a g e n ţir na ţio n a le . A n a liş tii de la JA C răspund şi cererilo r d e in form are făcu te d e a l te c o m a n d a m e n te am ericane sa u a le N A T O .

D ivizia-d e com an d ă şi con tro l a luptei (D O C ) d e la JA C este fo rm a tă d in a n a liş ti c u d o u ă specia liză ri d is tin c te : a leg e rea o b iec tivu lu i şi o rd in u l d e luptă . D O C p ăstrează d o sa re ad u se la z i a le f o r ţ e lo r m i l i ta r e d in m ajo rita tea ţă r ilo r d e p e tea tru l e u r o p e a n d e o p e r a ţ i u n i şi com u n ică aceste in fo rm aţii, în m o d re g u la t, a lia ţilo r N A T O . D O C m ai rea lizează si analize

ale s is tem e lo r d e o b iec tiv e ale d iv e rse lo r ţări, p e n tru a susţine p o ten ţia le le o p e ra ţiu n i d e luptă a le S U A sau N A T O .

O la tu ră e se n ţia lă a în treg ii su s ţin eri p e ca re JA C o o fe ră fo rţe lo r am erican e şi a lia te este r e p r e z e n ta t ă d e D i v i z i a d e im a g in e a JA C . A n a l iş t i i de im a g in e a i J A C p r im e s c ş i an a lizează to a te im a g in ile care sosesc , f ie că a c e s te a p ro v in de la s is tem ele n a ţio n a le sau de la p la t f o rm e le d e r e c u n o a ş te r e a e rian ă in s ta la te p e av io an e U -2 sau P -3 . A n a liş tii d e im ag in e tran sm it fo rţe lo r S ta te lo r U nite ş i N A T O de p e te a tru l eu ropean de opera ţiu n i ra p o a r te cu p riv ire la e v e n im e n te le se m n if ic a tiv e rem arc a te în im a g in i. U n eo ri, im ag in ile în se ş i s în t tran sm ise p e n tru â a ju ta la c la r if ic a re a situa ţie i. U n a s p e c t d is tin c t al sp rijin u lu i o fe rit a lia ţilo r afla ţi pe tea tru l d e o p e ra ţiu n i d e către JA C e s t e r e p r e z e n t a t d e activitatea C elulei M ultinaţionale

' d e C o o rd o n are a In fo rm a ţiilo r , m a i c u n o scu tă su b n u m ele de IC C - A ces t g ru p d e e lită es te fo rm a t d in 12 p e rso a n e , c a re re p re z in tă şa se s ta te m em b re N A T O . IC C a fo s t fo rm a t în au g u s t 1995 în u rm a dec iz ie i de a fu rn iz a in fo rm a ţii n a ţio n a le a m e ric a n e fo r ţe lo r d e re a c ţie ra p id ă c a re se g ăseau a tunci în te r e n în B o s n ia -H e rţe g o v in a , p e n tru a a ju ta fo rţa d e p ro tec ţie a N a ţiu n ilo r U n ite . D u p ă ce â a v u t lo c tran sfe ru l d e au to rita te în tre F O R P R O N U ş i IF O R , în d ecem b rie 1995 , IC C a d ev en it c a l e a d e t r a n s m i t e r e a in fo rm a ţiilo r în tre S U A , N A T O ş i tru p e le a lto r s ta te care lu au p a r te la o p e ra ţiu n ile IF O R şi S F O R . IC C a re p a t r u m a r i m is iu n i de in fo rm ării p e tea tru l o p e ra ţio n a l. A n u m e p rim e şte , id en tifică şi tra tează ce re rile de in fo rm a ţii (R F I); se rv eş te "ca o c a le d e sc h im b d e in fo rm a ţii în t r e s ta te le m e m b re N A T O ; f u rn iz e a z ă in f o rm a ţi i p e n tru

N A T O ş i S F O R ; ş i , în f in e , a tr ib u ie ş i e x p lo a te a z ă im agin ile a e r ie n e lu a te d in ae ro n av e cu

. p i lo t a u to m a t (U A V ). D e la c re a re a s a ş i p în ă la sfirş itu l lu i fe b ru a rie 1 997 , IC C răsp u n sese la p e s t e 5 0 0 d e R F I . D a c ă m a jo r i ta te a a c e s to r c e re r i d e in fo rm a ţii (R F I) e ra u legate de c r iz a b a lc a n ic ă în cu rs , IC C a în c e p u t, în u lt im a v rem e să -ş i e x tin d ă sc h im b u l d e in fo rm aţii l a p r o b l e m e n e l e g a t e d e c h e s tiu n e a b a lc a n ic ă , cu m a r f i s itu a ţia d in A fr ic a su b sah a rian ă s a u o p e r a ţ i u n i l e n a v a le d in M a rea B a ltică . L egătu rile d irecte ex is te n te în tre p a rten erii d in IC C ş i m in is te re le a p ă ră r ii d in ţă r ile r e « p e c t iv e a u f o s t e s e n ţ i a le p e n t r u c i r c u l a ţ i a r a p id ă a in f o rm a ţ i i lo r n u n u m a i în ce p riv eşte B o sn ia-H erţegov ina , dar ş i în tim p u l u n o r s itu a ţii f lu id e , c u o e v o lu ţie fo a rte rap id ă , cu m a f o s t e v a c u a r e a c e tă ţe n i lo r o c c id e n ta li d in A lb an ia , în lu n a m a rtie 1997.

§||{BTA, France Presse)

DOCUMENTE PRIVIND INVADAREA CEHOSLOVACIEI ÎN 1 9 6 8 DE

CĂTRE TRUPELE TRATATULUI DE LA VARŞOVIA

(AFP şi Reuter)

F O S T E L E Ţ Ă R I C O l I U , \ i

U L E M O P T I I

Unsprezece şefi de stat din Europa Centrală şi Orientală au proclamat sîmbătă, în cea de-a doua

j şi ultima zi a summit-ului de la Levoca de la poalele ninse ale Carpaţilor slovaci, dreptul fostelor ţâri comuniste de a face parte din Uniunea Europeană Trei dintre participanţi, preşedinţii german, austriac şi italian, şi-au exprimat acordul e u această, dorin ţă exprimată de alte opt ţări. . Este vorba de Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovenia - cele ; patru ţări deja nominalizate pentru a adera la U E , precum şi de România,' Bulgaria, Ucraina şi Slovacia,' ţara gazdă v

Austria, care .va asigura preşedinţia UE începînd de la 1 iulie, "susţine integrarea tuturor vecinilor să i” din regiune, a subliniat preşedintele Thom as fetii. Ca şi omologul său italian, Preşedintele-german, Rom an nerzog, a dat-asigurări de aceeaşi natură El a subliniat, totuşi, că °rice ex tindere a U niunii va determina noi poveri financiare.

' Uniunea Europeană a observat în seest sens Roman Herzog, nu poate finanţa reforme indispensabile ce Jn au fost'încă realizate” de către

\ Jei interesaţi. Ţările;candidate au »st de acord cu acest principiu,•

cum a subliniat, în faţa presei, Preşedintele ucrainean Leonid Micima. Exprimînd opinia generală * candidaţilor, el a subliniat că : «umul spre integrare va fi ’îung S1 anevoios”.

Leonid Kucima a profitat de °eazie pentru a reitera ambiţia ţării f e ce numără aproximativ 60

S T E Ş I - A I I R E A F I R M A T J

m i E U R O P E I I

milioane de locuitori, de a deveni membră a Uniunii Europene. El a primit, pe de altă parte, sprijinul a zece şefi de stat

Preşedintele Rom âniei, Emil Constantinescu, a subliniat că integrarea în structurile occidentale constituie o recunoaştere a valorilor îm părtăşite în co m u n ,' dar a adăugat^N u am demonstrat încă cetăţenilor capacitatea noastră de a şti ce trebuie să facem cu recent dobînditele libertăţi”.

Summit-ul de la Levoca a fost un succes pentru B ratislava: amînată din cauza unui "deficit democratic”, în luna decembrie, cu prilejul Reuniunii la nivel înalt de la Luxemburg, Slovacia a beneficiat de un sprijin general în favoarea aderării sale. ’Nu-m i pot imagina o Europă unită fără Slovacia, care este centrul său de greutate, sufletul ei”, a subliniat, cu această ocazie, Thom as K lestil. P reşed in te le .austriac a menţionat, totuşi, că o aderare va interveni atunci cînd "principiile politice şi economice, aplicate în această ţară, vor fi compatibile” cu aşteptările UE. Thomas Klestil a făcut astfel aluzie la polem ica care îi opune, la Bratislava, pe preşedintele Michal K ovaci şi pe p rem ieru l său, Vladimir Meciar, pe care Bruxelles­ul îl acuză de autoritarism şi de un exerciţiu nedemocratic al puterii.

NATO, organizaţia la carc unele ţări' participante, ar dori să adere, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă deja invitate în m od oficial, a reprezentat o altă temă pe agenda R euniunii la nivel înalt de la Levoca

Fostul preşedinte bulgar, Jeliu Jelev, i-a înmînat ambasadorului ceh la Sofia, Peter Pospichal, documente al Ministerului rus de Exteme, ieşite din regimul secret, care se referă la invadarea Cehoslovaciei, în august 1968, de către trupele Pactului de la Varşovia şi la poziţia conducerii comuniste de atunci a Bulgariei.

Documentele au fost primite de Jelev personal, în urmă cu cîţiva ani, de la Moscova, şi ele vor fi transmise preşedintelui ceh, Vaclav Havel. Jeliu Jelev, care a fost primul preşedinte necomunist al Bulgariei, în perioada 1990-1997,- a

afirmat că, deşi documentele reprezintă "doar o piesă din jocul acelor evenimente”, crede că "vor ajuta la obţinerea unei imagini complete a vieţii politice şi sociale din 1968”. între înscrisuri se află şi telegrame cifrate trimise de fostul ambasador sovietic în Bulgaria, Alexandr Puzanov, în care- acesta relatează despre o serie deîntîlniri pe care le-a avut, înaintea invaziei, cu liderul comunist bulgar, Todor Jivkov.

Părerea lui Jivkov, consemnată de ambasadorul sovietic într-o telegramă cifrată din iunie 1968, era că, la Praga, "trebuie numit un

guvem revoluţionar şi toate poziţiile cheie trebuie ocupate, astfel îneît să se pună capăt acţiunilor forţelor inamice din Cehoslovacia, aşa cum s-a făcut în Ungaria". La 1 august, ambasadorul rus se întîlnea din nou cu Jivkov, consemnînd pentru Moscova părerea acestuia că "trebuie folosite toate mijloacele posibile, inclusiv trupele Tratatului de la Varşovia, ,dacă va fi nevoie, pentru a schimba situaţia din Cehoslovacia şi a conserva realizările partidului comuhist şi ale socialismului-”. "Trebuie să determinăm Cehoslovacia să revină pe calea

socialismului şi să întărim forţele Tratatului de la Varşovia", mai spunea Jivkov.

t i îşi exprimase temerea că, în cazul în care nu s-ar fi procedat astfel,Cehoslovacia ar fi părăsit Pactul sau ar fi rămas în interiorul său ca un membru "revizionist", asemenea României şi atunci forţa Tratatului de la Varşovia ar fi fost serios slăbită, ceea ce ar fi pus în pericol RDG, Ungaria şi Polonia. Astfel, în cazul unul război, armata sovietică ar fi fost obligată să lupte nu la graniţa dintre Cehoslovacia şi Germania, ci la cea dintre Cehoslovacia şi Uniunea Sovietică.

Cine are urechi de auzit, să ne audă!

-A

ROMSERVICE - TELECOMUNICAŢIIC a l e a M o ţ i l o r n r . 6 - 8 -

Tel: 064/198546, Fax: 064/198546 . .

S u n ă - n e c a s ă a i :

- d e a l e s î n t r e m u l t e

t e l e f o a n e G S M

- ţ , - c o n e c t ă r i r a p i d e !

' ' - c o n s u l t a n ţ ă g r a t u i t ă

DEALER AUTORIZAT

NOI FÂCEM MAI MULT! TELEFO NIE M O BILĂ 'D IG ITALĂ G s n n r

© miercuri, 2 8 ianuarie 1998 A R T A C U L T U R AAO EEVARUj;d e C f l u j

EMINESCIANA

‘98Centrul Creaţiei Populare

Cluj şi Societatea C ultu rală C îm p ia T u rz i i ‘7 7 5 o rg a n iz e a z ă a s t ă z i , 28 ian u a rie a .c ., o ra 17,30, Ia C lu b u l m u n c i to re s c d in Cîmpia Turzii, m anifestarea o m am a lâ in t i t u la t ă : E M IN E S C IA N A >98. în p ro g ram : s im p o z io n u l“ M ih a i E m in e s tc u ” ; o şe z ă to a re l i t e r a r ă , c u participarea unor m em bri ai

c e n a c lu r i lo r l i t e r a r e “ O c ta v ia n G o g a ” ,“ S a t ir ic o n ” , “ H a ik u ” , “Victor Papilian” d in C luj- Napoca, “Pavel D a n ” d in T urda şi al L ic e u lu i d in Huedin; recital coral susţinut dc C orul A STR A al S.C . Industria Sînnei SA C îinp ia T urzii, d irija t dc C ip r ia p Para; expoziţia E m in e sc u - i l u s t r a t ( x c ro c o p i i ) şi expoziţia dc artă p las tică a c re a to r i lo r lo c a l i M a r ia Mărginean, Nagy M aria ş i ’ Mircca Viorcl.

CLUB DE ELITĂ

ŞCOLARĂÎncepînd cu 15 ianuarie ,

Casa M unicipală dc C ultu ră din D ej, o rg a n iz e a z ă un C lub de elită şco lară pentru elevii claselor 1-1V> în cadrul clubului vor fu n cţiona un cerc dc m a te m a tic ă distractivă - M 1N 1M A T E - C L U B şi un c e r e , d c p r o b l e m a t i c ă in tc rd isc ip lin a râ C A L E ID O S C O P -C L U B , ambele cu scopul declarat dc a veni în sprijinul copiilor. Admiterile sc fac pc bază dc te s te , ia r a c t iv i t a t e a d e sfăşu ra tă în c a d ru l clubului este una specifică cercurilor dc m atem a tică , rc sp cc tîndu-sc p ro g ra m a şco lară , cu a c c e n t p c dezvoltarea c reativ ită ţii ş i perspicacităţii copiilor. In final, participanţii Ia cursurile acestui club, sc pot prezenta la con cu rsu l T O P U L ISTEŢILOR, unde cei m ai buni vor fi p re m ia ţi . L a deviza clubului: “ O riu n d e este un semn dc în trebare , este si o p ro b lem ă!” n u putem adăuga decît că: din moment cc există, ca trebuie rezolvată...

M . V A I D A

U n i v e r s i t a t e aP o p u l a r ă

Pentru vineri, 30 ianuarie a.c., instituţia anunţă, dc Ia o ra 16, c e rc u l “ O ra t io M c n fis” - c u n o a ş te re şi practică isihastă.

F n a c e a s t ă s e a r ă , p e s c e n a o p e r e i R ă m â n e , l a o r « 1 & 93 Q 9 p r e m i e r a c u

de Charles Francois Gounod

D ra m a lir ic ă în c in c i acte, F A U S T de Gounod, p e un libret d e Jules Bărbier ş i M ichel Carre, după drama lu i Goelhe, s e va afla în această seară în luminile rampei, intr-o montare p e care unii o vor cataloga, poate, drept şocantă, prin multitudinea sim bolurilor cu care operează (care, fireşte, p u n m intea sp e c ta to ru lu i la c o n tr ib u ţie ) - pen tru a revela drum ul lui F aust d e la n eg a ţie s p r e crea ţie , în această tragedie a cunoaşterii care devine tragedie a vieţii -, d a r căreia îi vor recunoaşte fo r ţa d e sugestie, f r e a m ă tu l c a re u m p le n ă r ile , m e ta m o r fo z e le in te r io a r e , cosmogoniile. In seara repetiţiei g e n e r a le am s o l ic i ta t s c u r te declaraţii principalilor realizatori: m aestrului Petre Sbârcea, care se va afla la pup itru l orchestrei, şi d h e i Rodica P opescu M oisa, care sem nează regia.

• Petre Sbârceaţfoto 1): “Spre deosebire de montările anterioare, acest “Faust” este, stilistic, mult mai apropiat dc exigenţele secolului XX, iar, în plus faţă dc spectacolele pc carc le-am mai văzut, acesta al nostru este construit m ult mai u n ita r. B aletul din "N o ap tea Walpurgiei” este tratat ca un corp comun cu întregul spectacol, nu ca

la premieră (15 martie 1859 -n.n.) cînd Gounod a fost obligat sa compună m uzica acestui balet pentru Opera Mare dm Paris. Cu certitudine, “Faust” rămîne una din_ lucrănle de refennţă ale literatura muzicale franceze, chiar universale. La Opera clujeană, ea s-a bucurat încă de-la premieră . (1 decembne 1920 - n .n .) de mare succes, beneficiind şi de distribuţii de excepţie. Sînt convins că acest spectacol, cu soliştii noştri, cu scenografia şi costum ele dnei Margit Witlinger şi regia semnată de dna Rodica Popescu Moisa va fi unul la-înălţim ea dorinţelor noastre”.

• Rodica Popescu M oisa (foto 2): “Avem de-a face aici cu opera t a două genii, iar întîlnirea a două capodopere este atrăgătoare în .uvăţăminte. Artiştii se străduiesc să descopere acele colţişoare prin

care să ne convingă că Faust este al vremurilor noastre. Chiar dacă

■Europa n-a fost pregătită să-l primească, tema este extraordinar

' de actuala. Noi am vrut să spunem că fiecare dmtre noi este un Faust, care caută mîntuirea. De altfel, m itul faustic propune o lume imensă de probleme, un peisaj lăuntric impresionant. Am mers spre substanţa lucrurilor, nu la suprafaţă, spectacolul în sine fiind o uriaşă metaforă (se operează cu sim bolistica tradiţională , cu .secvenţa onirică etc.). Spectatorul este invitat să recepteze nişte stări, em oţii, fără că noi să avem pretenţia de a fi găsit cea mai potrivită rezolvare. Faust trebuie situat în contextul’ c u ltu r ii.

.europene”. ;Acţiunea scenică, recompusă

regizoral, se regăseşte în programul de sală, redactat cu inspiraţie de

dna Donna Mican - referent literar- muzical al Operei, dm care redăm, în avanpremieră, un scurt fragment: “...Bătrin acum şi orb, iluminat lăuntric, Faust nu se poate elibera de remuscănle sufenntelor si morţii- Margaretei: retrăieşte, sub imperiul zbuciumului conştimtei, momentul încercăm lui dc a o “salva” cu ajutorul lui Mefisto. (...) Margareta nu înţelege, nu accepta încercarea lui de a o scoate din închisoare (...) Sufletul şi gîndurile ei se îndreaptă spre cer de unde imploră îndurarea şi, cu ultimele puteri, cheamă îngerii, pentru a-i salva sufletul chinuit (...). Corurile celeste îi relevă lui Faust şansa de- a fi şi el "salvat”.

Artistul trebuie să fie, în ultimă instanţă, un luptător, un martor viu al vremurilor sale. “Ţineţi pas cu viaţa care m erge înainte - spunea G oethe tin e rilo r poeţi - şi

sc ru ta ţi-v ă d in cînd în .... conştiinţa, căci num ai aşa niv d ă în orice c lipă dovada ti sîn tem vii” . Acesta este mesaj, realizatorilor.- V ă invităm i decriptaţi în această seară, pasc. pas, scenă cu scenă, să vă laşa antrenaţi, în ambianţa unei imii superbe, de aspiraţia spre infiniţi depăşirea limitelor umane. Aceasta printr-o atitudine activă, conştiemi creatoare, proprie omului i acest final de mileniu, omule secolului XXI. Uriaşa metafora o invitaţie către toţi.

Alături de solistul invitat, Roii D iaco n escu - Faust, vor ik evolua: Titus Pauliuc - Mefisto. Fiilop M artin Valentin, Szabt Bălint - Wagner, Irina Sânduta Bălan - Margareta, Doina Necuta Sâm petrean - Siebcl, Ana Oros - , Martha. Solişti în tabloul coregrafi:gr*’ “N oaptea W alpurgiei”: Anei O p riş , L ivia Ţ u lb u re Guri C arm en Stan, Gabriela Şerdeait C odru ţa Oancea, Dan Orădai Io a n D o rin C o şe riu , Sziri G y o rg y , C r is t ia n Guri scenografia şi costumele: Witlinger M a rg i t; coregrafia: Adriac M ureşan; maestru dc cor. Tiberii Popa.

M ic h a e la BOCU

'P a ra d is u l ţ a ţ ă nume. £xpoxitie Ae pictura f lo r in Ştefan, J h e o *>î)ureşanT em a p a ra d is u lu i e s te u n a d in

constantele creaţiei artistice, creatori din toate tim purile căutînd acele conexiuni dc adîncime, capabile să antreneze spiritul în aventura recuceririi naturii, a acelei îm păcări în tre om şi n a tu ră , fericire s tră v ec h e p ie rd u tă şi de re cu p e ra t. A g re sa t c o n tin u u dc a r t i f ic iu l m ic ro u n iv e r s u lu i să u , a r t is tu l contem poran nu m ai poate oferi alt reper dccît dovada experienţei sale. Asum în- du-şi cu un rem arcabil curaj riscul de-a

R u b r ic ă r e a l i z a t ă d e M . B O C U

florinŞTEFAN

tehnică mixtă pc lemn

fi sinceri, cei doi artişti, F lorin Ş tefan şi T h eo M u re şa n , ne invită la o plimbare postm odem ă în tr-o grădină creată ca o p re lung ire a p ropriilor lor accepţiuni d e sp re -u n paradis posibil. A lternarea a rm o n io asă de e lem en te , sim b o lu ri polivalente, aparent contrare, face posibilă transgresarea spre un spaţiu paradisiac unde sensurile se completează, coexistă. U n discurs artistic care are toate şansele dc-a convinge, deoarece artiştii îşi enunţă m esajul cu graţia celor pe care natura

i-a purificat deja.P ic to r dotat cu o intuiţie

a r t i s t ic ă a p arte , F lo r in Ş te f a n im a g in e a z ă o g ră d in ă ca re c o n ţin e in v en ta ru l ob lig a to riu al Paradisului: arbori şi flori, r îu ri de apă v ie , n o ri şi p ă m în tu r i fe r ti le . O rig inalita tea d em ersu lu i' său este una de esenţă pur picturală, culoarea sublimată de albul imaculat devenind e a în să ş i p a ra d is ia c ă , c la m în d p u r i ta te a în cep u tu lu i de lum e. Se s tab ile ş te a stfe l, în m od au ten tic , un d ia log în tre unitatea suportului din lenin ,şi m o du larea d eg a ja tă a culorii, forme singulare care p rin repetiţie c reează un r a p o r t te m p e ra m e n ta l anume.

în a ce as tă m a tr ic e sim bolică fiecare arbore îşi are legenda lui - cu atît mai însem nată cu cît este mai bogată în sensuri, fiecare floare îş i conţine isto ria p a r fu m u lu i său , d a r şi m etafora unei candori sau v o lu p tă ţ i in e re n te u n u i astfel de spaţiu.

Chiar dacă la o prim ă lectură aceste reprezentări pot apărea ca m inim ale, la cea de-a doua citire discursul este evident îm bogăţit, raporju l d intre im agine şi realizare fiind im pecabil controlat.

în acest topos postm odem , sublimat de jocul dintre îm binare şi dezbinare, T h eo M u reşan , augm entează spaţiile albe cu inserţiuni fantastice zoomorfe, traforuri care încifrează în form ă un univers cu totul special. Suprapunerea de se n su r i p e s te s im b o lu r i le u n an im acceptate subliniate agresiv de formă, conferă discursului său o originalitate aparte. Ansamblul m itic creat de “utopia s ilv e s tră ” a lu i F lo r in Ş te fa n este co m p le ta t de p e rec h ea p rim o rd ia lă , A d am şi E v a , în tr -o re p re z e n ta re surprinzătoare. R educînd personajele la secţiuni transversale printr-un m ecanism carc poate fi chiar structura interioară a unui robot, Adam şi E va.dev in eroi ai zilelor noastre, p a r te n e r i la c i v i l i z a ţ i a postindustrială la care sîntem părtaşi.

C h ia r d a că Henri Michaux o p in a că “secolul nostru n u m ai poate face parte din paradis” , Theo M u re şa n vine să îm bo-g ă ţ e a s c ă i c o n o g r a f i a p a r a d i s i a c ă co n tem p o ran ă c u e le m en te c a re p o to r i c î n d tran scen d e în spa ţ i u l sacru

p rin în că rcă tu ra lor de semnificaţii. Form ele sale sînt încercări dc-a fixa L eternitate o bătaie de aripă sau unduire unui peşte, metamorfoze fabuloase unor arhetipuri zoomorfe prezente în mai toate c iv ilizaţiile arhaice. Un discurs artistic degajat, de un nonconformism fân ostentaţie.

C alitatea acestei expoziţii este tocmai’ această predispoziţie a artiştilor de a se ju c a , de a re face savan t u n puzzle constituit din Augmente ce fac demult parte din m em oria noastră afectivă. In aceasta co n stă aureola care învăluiecopilăria, m em oriafiind cea care clascaza

'este tic amintirea, a primului copac văzut a prim ei bătăi de aripă. Un paradis sacru şi p ro fan deopotrivă, crea t doar din semne, urm e săpate în conştiinţa artistica a celor do i pictori, o grădină ludică cu adevărat post-m odem ă.

M a r ia R U S BOJAN

m mtheo MUREŞAN

ADEVĂFULd e C M ;______

A R T Ă -C U L T U R Ă miercuri, 2 8 ianuarie 1 9 9 8 - (1P)

— ( " ~ ^ o r e s p d n ^ g f l ţ o d i n ' —

" E u g ă s e s c n e g a t i v ă

d e z v o l ta r e a t e a t r e l o r

m u z ic a le

d in R o m â n ia "

• interviu cu maestrul IOAN HOLENDER, directorul Wienerstaatsoper •

- Cum face faţă atîtor premiere Wienerstaatsoper la capitolul "buget”?

- Opera din Viena nu are din păcate mijloacele financiare pe care !e are România şi nu-şi poate permite ca la Festivalul' Enescu" să facă o operă "Oedip" în formă de concert. Cu 12 cîntărefi de peste hotare, cu enorme gaj-uri în valută pentru toate rolurile mijlocii (!) "Frumos” că Festivalul "Enescu” are această posibilitate şi sper să fie înţelese şi ghilimelele şi critica mea în această privinţă’. Noi sîntem mai moderaţi: nu putem angaja din toate ţările artişti oaspeţi pentru roluri pe care le-am putea acoperi cu ansamblul nostru. El este plătit de stat, de populaţia acestei ţări prin impozitele pe care le plătesc. Pe de altă parte şi noi aducem o mare contribuţie, una directă, încasările pe seară fiind în jurul a 100.000 USD. încercăm să jucăm în fiecare seară: cu cît se joacă mat mult, cu atît vine şi publicmai mult. Cu cît se joacă mai puţin, publicul sedezobisnuieste a merge la teatru! EU GĂSESC NEGATIVĂ’ DEZVOLTAREA TEATRELOR MUZICALE DIN ROMÂNIA, CARE SÎNT MAI MULT ÎN TURNEU DECÎT ÎN ŢARĂ!

Cu toată înţelegerea că în toate turneeîe acelea - chiar dacă umblăm prin toate satele din lume - se cîstigă mai mult decît cu salariile care le au dar drumul este absolut greşit. AR TREBUI MĂRITE SALARIILE* Şl NU CANTITATEA TURNEELOR!

Revenind la întrebarea iniţială, sînt mulţumitcă statul ne oferă această posibilitate financiară, şi sînt conştient de responsabilitatea pe care o am de a cheltui banii altora. Dacă nu se uită acest lucru, atunci şi abuzurile financiare pot fi împiedicate.

C r is t in a M o n ic a H A U S E R

Complicaţiile alcoolismului cronic

D e s p r e r o lu l n e f a s t a l alcoolului scriem , vorbim,' auzim şi c itim în fiecare zi. P en tru că dram ele p e care alcoolul le lasă sînt a d în c i ş i de cele m ai m ulte ori greu , d acă n u chiar im posib il de v in d eca t.

D r a m e le / g e n e ra te d e c o n s u m u l z i ln ic de b ă u tu r i alcoolice, de proastă calitate cele mai m u lte d in tre ele, au efecte soc ia le i r e v e rs ib ile , a fe c tîn d persoane de toate, categoriile şi vîrstele. : \

E ste m e ritu l doam nelor p ro f . d r . J Ş te f a n ia K o r y - C a lo m f i r e s c u , d r . A d e la - M a r ia M o ş ş i a s i s t . u n iv . M a r i le n a K o r y - M e rc e a de a se f i a p le c a t a su p ra a c e s tu i fe n o m e n , v e r i ta b i lă r a c i lă a societăţii con tem porane, în tr-o m onografie extrem de ac tuală ,

; i C i U / - ‘JJA /C iL-:/± c U L ' /U

î n p r e g ă t i r e

„ • Q n c te n d e ş tiin ţă

Un ser io s sem n al de a la rm a i

C e a d e a I V - a e d i ţ i e a S im po zio n u lu i N a tio n a l d c Isto ric ; M A R A M U R E Ş , B U C O V IN A Ş I M O L D O V A - V E T R E D E C U L T U R Ă Ş I I S T O R I E M IL E N A R Ă

în o rg an izarea S o c ie tă ţii C u l tu r a le P r o M a r a m u r e ş ” D ra g o ş V o d ă” d in C lu j-N apoca, în perioada 2 7 iu n ie - 2 iu l ie a .c ., v a avea ioc cea d e -a IV -a ed iţie a S im p o zio n u lu i N a ţio n a l d e Isto rie: " M a ra m u r e ş , B u c o v in a şi M o ld o v a - V e tr e d e c u l tu r ă ş i is to r ie m ile n a ră ” , m anifestare găzduită de localităţile I e u d , B o g d a n V o d ă , S ă liş tc a d c S u s , R ă d ă u ţ i ş i P u tn a . T e m a tic a s im p o z io n u lu i es te u rm ă to a re a : I . I z v o a r e ş i i n f o r m a ţ i i a r h e o lo g ic e d in z o n a M a ra m u re ş u lu f rB u c o v in e i şi M o ld o v e i; II. I n te r f e r e n ţe is to rico - c u ltu ra le , d e c iv iliz a ţie în M a ra m u r e ş , B u c o v in a şi M o ld o v a ;III. D e s c ă le c a re a M o ld o v e i d e c ă t r e v o ie v o z ii m a r a m u re ş e n i , p ro c e s is to r ic c o m p le x ; IV . Ş te fa n ce l M a re şi S f în t , u r m a ş a l v o ievozilo r m a ra m u re ş e n i , ev o care c o m e m o ra tiv ă - 2 iu lie 1504; V , L ă c a ş u r i d c c r e d in ţă s tr ă m o ş e a s c ă , c t i to r i te d c v o iev o z i şi d o m n ito r i ; V I. N o b ili d in M a ra m u re ş , B u c o v in a şi M o ld o v a , d e sc e n d e n ţi a i m a r i lo r fa m ilii v o ie v o d a le ; V IL C a r t e a v ech e în M a r a m u r e ş ş i M o ld o v a ; V III . G e n e a lo g ie , h e r a l d i c ă ş i s ig ilo g ra fie ; IX . E tn o g ra f ie şi fo lc lo r; X . M u z e e , c a se m e m o ria le ş i m o n u m e n te ; X I. D e m o g ra f ie , to p o n im ie , a n t r o p o n im ie , o n o m a s tic ă ; X II. M o n o g ra f i i a le lo c a l i tă ţ i lo r is to r ic e (a ş e z ă r i d in zo n e le v o ie v o d a le d in M a ra m u r e ş , B u c o v in a ş i M o ld o v a ) ; X III. 150 d e a n i d e la R e v o lu ţia r o m â n ă d e l a 1 8 4 8 ; X IV . 80 d e a n i d e Ia U n ire a B a s a ra b ie i , B u c o v in e i, B a n a tu lu i , C r iş a n e i , M a ra m u r e ş u lu i ş i T ra n s ilv a n ie i cu Ţ a r a M a m ă ; X V . D ia s p o ra ■ d e o r ig in e m a ra m u re ş e a n ă ; b u c o v in e a n ă şi m o ld o v e a n a ; X V L V a r ia h is to r ic a .

T e rm e n u l dc e x p e d ie r e - a c e re r ii d e p a r t ic ip a re , a lu c ră rii dac tilog rafia te , co rec ta te şi înso ţite de u n sc u rt re z u m a t în lim ba eng leză sau franceză, p recum şi a unei fo to g rafii re c e n te (a lb -neg ru sau color, de d im ensiunea 6 /8 ) este d a ta d e 15 m a i 1 9 9 8 . Societatea îşi reze rv ă d rep tu l de a accep ta sau n u p a r tic ip a re a la s im p o zio n în fu n c ţie d e in ed itu l şi v a lo a re a . lu c r ă r i lo r p r im ite . In fo rm a ţii sup lim entare p o t fi o b ţin u te la n r. d e te le fo n 0 6 4 - 19-75-10.

Lumină perpetuă pentru Âgneta KrizaA stă z i, 28 i a n u a r ie a .c ., la o ra 19, în B ise r ic a ” S f. M ih a il” d in

C lu j-N apoca se v a c în ta R e cv iem u l de M o z a rt. S în t cu n o scu te îm pre ju rările d ram atice în care l-a co m p u s M o z art: în în tre ce re cu curgerea u ltim e lo r fire de n isip d in c lep s id ra v ie ţii , c u p resim ţire a că îl scrie pen tru p ro p ria -i m oarte. L a o ra în m o rm în tă r ii lu i M ozart, cap o dopera era d ep a rte de a fi fost sc risă p în ă la c a p ă t..T e rm in a tă de com pozito ri d in an tu ra ju l său d irec t, lu c ra re a a d e v e n it m uzica funebră ce l m ai d es in terp re ta tă d in în tre g u l re p e r to r iu v ocal- sim fonic. în această seară , R e c v ie m u l se .v a c în ta în am in tirea unei artiste de ex cep ţie , fo s tă so lis tă a O p ere i R o m ân e , a p o i a celei M aghiare dc S tat, p ro fe so a ră a A cadem iei de M u z ic ă ” G h . D im a” , excelen tă in te rp re tă şi a m uzicii noi: A g n e ta K r iz a - K riz a  gncs, cum îi ap ărea num ele p c afişele m aghiare. O rg an iza t d e P aro h ia Sf.

C U L iU ll / iU iM iha il şi dc S o c ie ta tea R o m â n ă M o z a r t , c o n c e r tu l v a fi o ex p resie a dorin ţe i co m u n e a fo ş tilo r c o le g i ş i d isc ip o li d c a co m em o ra trecerea u n u i an d e la d isp a riţia f iz ic ă a a r tis te i . în c o r şi o rch estră îş i vor d a co n cu rsu l, b e n e v o l, n u m e ro ş i m e m b r i a i ce lo r d o u ă O pere, p recu m şi a i F ila rm o n ic ii. în c a l i ta te d e so liş ti v o r ev o lu a :B . K onrâd E rzseb e t, B. V a s s E v a ş i H c rc z P c te r dc la O p era M aghiară , S zilâgy Z so lt d in S fîn tu G h e o rg h e . C o n d u c e rea m uzica lă a fost în c red in ţa tă lui Jo h n Y u m isa sh , c a rc în u ltim u l tim p a fo st p rezen t în rep e ta te rîn d u ri la p u p itru l a m b e lo r tea tre lirice d in m un ic ip iu l n o stru .şi, pes te c îte v a z ile , v a d ir ija şi la F ilarm on ică . Iu b ito rii de m u z ică sîn t in v ita ţi s ă p a r tic ip e la p io a sa m an ifestare m uzica lă şi sp iritu a lă d in a c e a s tă se ară , în a m in tire a unei artiste dc n eu ita t - se sp u n e în tr-u n te x t p r im it sp re d ifu z a re d in p artea d lu i p rof. un iv . d r. F ran c isc L â sz lo , p re şe d in te le S o c ie tă ţii R om âne M ozart.

R e c it a t d e c A itc m ,

C hita ris tu l sp a n io l A lb e r to P e r e z F e r r i a n d e z su s ţin e în acea s tă seară , la o ra 19, p e scen a C a se i U n iv e rs ita r ilo r , u n r e c i ta l d e c h i ta r ă cu lucrări d in c re a ţia c o m p o z ito r ilo r : D a n V o icu lescu , Isaac A ib cn iz , A lb e r to P erez , A n to n G a rc ia A b r i l ;

Stagiunea muzicală a ficademiei de MuzicăC e a d e a 3 3 -a s ta g iu n e d e c o n c e r te a A cad em ic i

d e M u z ică ” G h .D im a ” p ro g ra m e a z ă pen tru m îin e , 2 9 ia n u a r ie , Ia o r a 1 8 ,3 0 , în S tu d io u l de co n ce rte , r e c i ta lu U e x a m e n d e p e r c u ţ i e su s ţin u t de s tu d e n ţi ai c lasei de p e rc u ţie a p ro f. u n iv . G rig o re P op , lec to r

u n iv . A d rian a C h işu , asis t. u n iv . N ic o la e C o in a n , D um itru R u s, A ttila L âsz lo . L a p ian : le c to r u n iv . V e ra N e g rc a n u , asist. un iv . D c lia R o m a n , p re p . u n iv . C o d ru ţa G h c n c e a n u . In te rp re te a z ă studen ţii: R a reş C ă lu şeriu , A n c a B o rd e n c iu , C o r in a B ălaş, S im io n F ab ian , C ip rian R o g o jan , C ip r ia n B o d c a , R o b c rt B a logh , Z o ltân T o th , R a reş H o ţescu , A v a r G o m b o c z şi E m il S im io n .

C C f a n u n ţ ă :

c e n r r k C e n tra l C u ltu ra l F ra n c e z d in C lu j-N apocac u u t u r b l o rg a n iz e a z ă c u r s u r i d e l im b ă f ra n c e z ă

I p r a n c a i ş p c n t r u î n c e p ă to r i şi cursuri dc c o n v e rsa ţie Ic tw -N A ro cA r . . Jr * » . r

cu l e c t o r f r a n c e z . în s c r ie r i l e sc fac Iasecre ta ria tu l C C F , str. I.I.C . B râ tia n u n r. 2 2 , z iln ic în tre orele 9 -18 .

Reuniune culturalăv >

R eam in tim ce lo r in teresaţi câ F ilia la C lu j a A soc ia ţie i dc Prietenie cu R .P .C h in cză o rg an izează a s tă z i, 2 8 ia n u a r ie a .c ., la o ra 17, în S a la d c s tic lă a P rim ărie i m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a , o reu n iu n e c u l tu r a lă p r i le ju i tă d c s ă rb ă to r i r e a A n u l u i N o u c h in e z e s c . O rg an iza to rii in v ită p c m em b rii a s o c ia ţie i şi p c p rie ten ii p o poru lu i ch in ez , n c în sc riş i în că în a so c ia ţie , să p a r tic ip e la această ac tiv ita te - n c -a c o m u n ic a t p re şe d in te le a s o c ia ţ ie i , d l p ro f . un iv . V irg il M oldovan .

R u b r i c ă r e a l i z a tă d e M i c h a e l a B O C U

" C o m p lic a ţ i i le a lc o o l is m u lu i c ro n ic ” (E d itu ra Im p rim erie i de

- V est, O radea, 1997). C o n s id era t c a a pa tra p ro b lem ă d e să n ă ta te p u b l ic ă , d u p ă b o l i le c a r d io ­v a sc u la re , m in ta le şi c a n c e r , a lc o o lism u l b e n e f ic ia z ă d e o p rezen ta re ex haustivă . D in ca re n u l ip s e s c " E p id e m io lo g ia a lc o o l i s m u lu i c r o n ic şi im p lica ţiile sa le” , "P rin c ip a le le co m p lic a ţii a le a lc o o lism u lu i c r o n ic - b o l i l e d ig e s t i v e , r e s p i r a t o r i i , h e m a to lo g ic e , m e ta b o lic e ; e n d o c r in o lo g ic e , n e u ro lo g ic e , p s ih ic e ” , " B e ţ ia pato logică”, "D elirium trem ens” , " E p i le p s ia ş i a l c o o l i s m u l ” , " B o li le v a s c u la re c e re b ra le ” , "A sp ec te clin ice n e u ro lo g ice în a lc o o lism u l c ro n ic ” , " N a tu ra dependenţei de a lcoo l” , "T erap ia in te n siv ă în a lco o lism ” (co m a p r in in tox ica ţia ac u tă cu a lcoo l, d e l i r u l a lc o o lic a c u t , d e l i ru l alcoo lic subacut), "T ainele v ieţii co tid iene” . Ş i în acelaş i co n tex t ştiin ţific , s în t d e se m n a la t a lţi f a c to r i d e r i s c : f u m a tu l , d r o g u r i l e , a l im e n t a ţ i a n e r a ţ io n a lă , ' s e d e n ta r i s m u l , f a c to r i i p s ih o s o c ia l i , s e x u l , . v îrs ta . In d isc u ta b il, 'n e a f lă m în fa ţa unei m onografii de referin ţă, p e n tr a care c e le tre i a u to a re , n u m e recunoscu te , co m p eten te ş i a u to r i ta r e , m e r i tă ţ o a t e felicitările.

D e m o s t e n e S O F R O N

C î ş t i g a ţ i u n t e l e v i z o r c o l o r

participînd la tombola" Z iu a S ip e r a n t e i

99

a c ţiu n e cu sco p u m a n ita r o rg a n iza tă d e

UMAN CLUB ADEVĂRULde Cluj

t im'I I P

M I K O T F t O N I CI N T E R N A T I O N A L -------------------- -------T R A O I N G L T D

T V »VIDEO» HIFI • PDOTOC l u j - N a p o c a

S în t n e n u m ă ra ţi s e m e n i d e -a i n o ş tr i - c o p i i ş i v îr s tn ic i - c a r e n u a u a v u t p a r te d e s ă rb ă to r i d e ia rn ă , a ş a c u m le -a u d o r it.

D o a r t r is te ţe a ş i s in g u ră ta te a îi m a i în so ţe s c în v ia ţa d e f ie c a r e z i. P a r t ic ip a re a d u m n e a v o a s t ră n e v a a ju ta s ă le d ă ru im

sp e ra n ţă , p r ie te n ie ş i s e n tim e n tu l c ă n u m a i s în t a tît d e s in g u r i . S u m e le c o le c ta te d in d o n a ţ i i le d u m n e a v o a s t ră v o r fid e s t in a te a ju to ră r i i Ş c o li i s p e c ia le d e c o p i i d in H uedin" ş i C ă m in u lu i d e b ă tr in i d in C lu j-N a p o c a .

\ ’ ' -V ă o fe rim şa n sa de a cîştiga u n te le v iz o r c o lo r o fe rit de f irm a M IK O T R O N IC . P a rtic ip a re a la to m b o lă e s te c o n d iţio n a tă de

depu n erea în co n tu l U M A N C L U B n r. 4 5 .1 0 .7 1 .2 6 2 ,d esch is la B C R B u c u reş ti, se c to r 2 , s tr .P o p L a z ă r n r .8 , a su m e i m in im e de5 .000 lei.

TALON«DE$PARTlCIPARE I' I a t o m b o l a ” Z i u a S p e r a n ţ e i ” |

l r — ■ “ ' ; i D ecu p a ţi ta lo n u l, com pletaţi-1 şi tr im ite ţi-1 p e a d re s a "A d e v ă ru lu i d e I1 1 Numele :----------------------- ..----------------------- | C lu j” , în so ţit d e a c tu l ju s t if ic a t iv d e d e p u n e re în b a n c ă a su m e i m in im e I1 1 P rp rm m p lp I 5 .0 0 0 le i. C e le d e m a i su s p o t f i d e p u s e ş i d i r e c t la r e d a c ţ ia ■■ I . A D E V Ă R U L de C lu j , s tr .N a p o c a n r .1 6 , C lu j-N a p o c a , în cu tia p o şta lă\ str --------------- ......___ ;_____nr............. care ^ în sc ris g en e ricu l: P e n tru to m b o la " Z IU A S P E R A N Ţ E I” , p în â la I| l . - i f I 1 februarie 1998. I11 ................ ap telefon ........... j Tragcrea la S0Tţi a tombolei ya ayea ,oc ^ 2 februarie 199„ ,a ora .

11 localitatea .................................... | 12, la m ag az in u l MUSICOLOR, P ia ţa M.V ite a z u l. . Jj I c o d .............................................................. I R e la ţii su p lim e n ta re p o t fi o b ţin u te d e la U M A N C L U B - P R O -D T !

--------------- : --------------1 C lu j-N ap o ca , s tr .A rg eş n r .2 1 , te l/fa x : 4 3 0 1 1 1 . *

miercuri, 2 8 ianuarie 1998 POLITICA A D E V A R U iTd e C i u l

PDSR defineşte condiţiile de negociere cu C.D.RL a p e s te o lu n ă d e la d e c la n şa re a

c r i z e i g u v e r n a m e n ta le - c a r e a g en e ra t, la rîndu l e i, o v e r ita b ilă cr iză p o l i t i c ă - P a r t id u l D e m o c r a ţ i e i S o c ia le d in R o m â n ia c o n s ta tă c ă în ce rcă rile p artide lo r a f la te în coaliţia m a jo r ita ră d e a r e z o lv a s itu a ţia a u eşuat. Ignorarea delibera tă şi a rogan tă a p u n c te lo r de v e d e re e x p r im a te d e o p o z iţ ie s -a d o v ed it şi în a c e s t c a z to ta l n e p ro d u c t iv ă ş i d ă u n ă to a re p e n tru ţa ră . P a r t id u l D e m o c ra ţie i S o c ia le d in R o m â n ia a p re c ia z ă că , d e p a r te d e a d u c e Ia a c c e le ra r e a re fo rm e i, ac ţiu n ile g u v e rn a m e n ta le d in u lt im u l an au d u s d e fap t la f rîn a rc a ş i Ia c o m p ro m ite re a g ra v ă ă s t ă r i i e c o n o m i c i ş i s o c i e t ă ţ i i r o m â n e ş t i . î n a n u l 1 9 9 7 , a fo s t g e n e ra tă artific ia l şi n e ju s tif ic a t o g ra v ă reces iu n e eco n o m ică , c u efec te fo a r te g r a v e în c e e a c e p r iv e ş te P ro d u s u l In te rn B ru t - c a re a sc ă z u t cu p e s te 7 % fa ţă d e a n u l .19 9 6 p r o d u c ţ ia in d u s tr ia lă ş i a g r ic o lă , n i v e l u l d c t r a i ş i p u t e r e a d e c u m p ă ra r e a p o p u la ţ ie i , c a rc s -a re d u s d ram a tic , cu c irc a 4 0 % fa ţă de a n u l p r e c e d e n t . N ic i u n a d in t r e p r e v i z i u n i l e o p t i m i s t e p c c a r e g u v e rn u l C io rb e a lc - a a n u n ţa t la î n c e p u tu l a n u lu i t r e c u t , n u s - a c o n c re tiz a t. în co n sec in ţă , an u l 1997 s -a c a ra c te r iz a t p r in g e n e ra liz a re a şi acce n tu a rea fară p re c e d e n t a sărăc ie i.

O b s e s ii le r e s t a u r a to a r e a le u n o r l i d e r i a i p u t e r i i a c t u a l e , c a ş i c e d ă r i l e c o n s ta n te ş i g r a v e în f a ţa p r e t e n ţ i i l o r U D M R - a b so lu tiz a re a p r in c ip iu lu i « re s titu tio in in te g ra m »

şi re tro c e d a re a m a r ilo r p ro p rie tă ţi in d u s tr ia le , f u n c ia re ş i lo c a tiv e , a c o rd u r ile s e c r e te c u U D M R ş i accep ta rea e v o lu ţiilo r că tre u n stat f e d e r a t iv p e c r i t e r i i e tn ic e , p rom ovarea n o n v a lo rii şi r id ica rea Ia rang de lege a n epo tism ulu i, folosirea p o stu rilo r d in a d m in is tra ţia cen tra lă şi locală d re p t re c o m p e n să şi sursă de finan ţare p e n tru c lien te la po litică , d a r m ai a le s p u n e re a în d isc u ţie a fo rm ei re p u b lic a n e de g u v em ăm în t - a u i n t r o d u s n o i e le m e n te d e te n s iu n e în v ia ţa p o li t ic ă ş i so c ia lă .

.PD SR c o n s id e ră c ă a titu d in e a in flex ib ilă şi n e re a lis tă a fo rm aţiu ­n i lo r a f la te în c o a l i ţ ia g u v e rn a ­m enta lă rep re z in tă p r in c ip a lu l m otiv care a co ndus la im p asu l g ra v în care n e aflăm . P e to t p a rc u rsu l anu lu i 1997, p u te re a a ig n o ra t O po z iţia , a cu lp ab iliza t-o p e n ed rep t, p re fe rin d c o n fru n ta re a în lo c u l s ta to rn ic ir ii

- u n o r re la ţii n o rm a le în tre p u te re şi o p o z i ţ ie , c a ş i î n t r e G u v e m şi P arlam en t. Ig n o ra re a C o n s titu ţie i şi a le g ilo r ţă r i i, s lă b ire a au to r ită ţii institu ţiilor fu ndam en ta le a le sfatului, în special a P arlam en tu lu i R om âniei, şi tra tarea cu d isp re ţ a tu tu ro r cc)or carc au în d ră z n it să sp u n ă lu cru rilo r p e n um e, au g e n e ra t u n g ra v defic it d e d e m o c ra ţie , c a re a c o n d u s , la rîndu l său , la s itu a ţia în ca re n e aflăm astăzi. P en tru acea s tă situa ţie , o m are răsp u n d ere îi re v in e şe fu lu i S tatului, c a re n u ş i-a în d e p l in i t a tr ib u ţii le c o n s titu ţ io n a le d e m e d ia to r . în tre p u te r i le s t a tu l u i ş i a t r a t a t cu superficialitate şi d isp re ţ partid e le din

opoziţie , com portîndu-se de-a lungul în tre g u lu i an 1997 m ai m ult ca lider a l C o n v e n ţie i D em ocrate ş i n u ca p re şe d in te a l tu tu ro r rom ânilor.

î n c iu d a a titu d in ii ostile a u n o r p a rtid e d in a te u l guvernam enta l ş i a şe fu lu i sta tu lu i, P artidu l D em ocraţiei S o c ia le d in R o m ân ia s-a s trădu it să a d o p te o p o z iţ ie co n s tru c tiv ă , în in te re su l p ro b lem e lo r esenţiale ale ţă r ii şi a le ce tă ţen ilo r.

A n a liz în d situ a ţia creată în ţa ră şi a s u m în d u -ş i r ă sp u n d e r ile ca re îi r e v in ca p rin c ip a l partid de opoziţie,. P a r t id u l D e m o c ra ţie i S ocia le d in R o m â n ia îş i m a n ife s tă d e sc h id e re a c ă t r e o r ic e so lu ţie c o n s titu ţ io n a lă ş i le g a lă , m e n i tă să rezo lv e - cu c o s tu r i eco n o m ice şi sociale c ît m a i r e d u s e - a c tu a lu l im p a s în c a r e a a d u s ţ a r a c o a li ţ ia m a jo r i ta r ă .

P a rtid u l D em o cra ţie i Sociale d in R o m â n ia co n s id e ră în să că este de d a t o r i a . a c t u a l e i p u te r i s ă - ş i re c o n s id e re co m p o rtam en tu l şi să f a c ă p a ş i p o z i t i v i , c o n c re ţ i , în r a p o r tu r i le s a le c u O p o z iţia . în p rim u l r în d , se im p u n e r e n u n ţa r e a î a a t i tu d in e a a g re s iv ă , i r a ţ io n a lă ş i p e r m a n e n t a c u z a to a re fa ţă d e P D S R . P D S R d o reş te să sub lin ieze p rin c ip iile p e b a z a cărora accep tă să d e s fă ş o a re n e g o c ie r i : cu a c tu a la p u tere :

■ r e n u n ţa r e a la p r o g ra m u l re s ta u ra to r , d e rev en ire la s itu a ţia in terbelică;

■ renun ţarea Ia punerea în d iscuţie a f o rm e i r e p u b l ic a n e d e g u v em ăm în t;

■ ren u n ţa re a la susţinerea de că tre PN Ţ -C D a p re ten ţiilo r in accep tab ile fo rm u la te de U D M R ;

■ d e f in i r e a c l a r ă ş i f ă r ă a m b ig u i tă ţ i , d e c o m u n a c o rd , a ob iec tiv e lo r şi a c ţiu n ilo r p ro m o v a te p rin p ro cesu l de re fo rm ă , în c e n tra l cărora trebu ie să se a fle red re sarea şi re lan sa rea - eco n o m ie i n a ţio n a le şi c r e ş t e r e a n iv e lu lu i d e t r a i a l cetăţenilor;

■ renu n ţa rea la g u v ern area p r in O rdo n an ţe de u rg en ţă şi re s tab ilirea ra p o rtu rilo r fireşti în tre G u v e m şi P arlam ent;

■ in s t i t u ţ i o n a l i z a r e a u n u i m ecan ism de c o n su ltă ri p e r io d ic e în tre pu tere şi opoziţie , de p e p o z iţii de eg a lita te şi respec t recip roc ;

■ lich idarea m o n o p o lu lu i a su p ra T elev iz iu n ii publice;

■ în ce ta rea ac ţiu n ilo r de epu rare p o litică , de c lien te lism şi n ep o tism ;

D in e x p e r ie n ţa sâ la g u v e rn a re , P D S R cu n o aşte cel m a i b in e cu c îtă g r e u t a t e se m e n ţ in e s ta b i l i t a t e a u n e i ţ ă r i în p e r io a d e f r ă m în ta te - a t î t în p la n in te rn , c î t şi în p la n e x te rn - ş i c ît d e u ş o r se p o a te d e s t r ă m a a c e a s tă s t a b i l i t a t e , c u c o n s e c in ţe in c a lc u la b i le p e n t r u v i i to ru l ţă r i i .

î n a c e s t c o n t e x t , P D S R c o n s id e ră că p a r t id e le d in a r c u l g u v e r n a m e n ta l â u d a to r i a d e a e v a lu a u rm ă r i le u n o r d e c iz ii c a r e ig n o ră re a lita te a şi c a r e n u ţin c o n t d e d e s c h id e r i le m a n i f e s t a t e d e c ă tre p a r tid e le po litice d in opoziţie .

B i r o u l d e P r e s ă a l P D S R

i iUltimatumul dat de 11democraţi pentru rămînerea , j în Guvernul Ciorbea expiră j j

astăzi !!

Andrei Marga se opune în continuare înfiinţării unei universităţi maghiare

urmare din pagina 1

urmare din pagina 1

P a r l a m e n tu lu i . î n a b s e n ţ a m ajorită ţii parlam entare , G uvernu l îşi va continua ac tiv ita tea p în â c în d . v a fi d a t jo s d c o m o ţiu n e d c cen zu ră accep ta tă d c P arlam en t. D in co n sid eren te ta c tic e , n ic i u n p artid d in opoziţie n u a s ta b ili t m o m en tu l depunerii u n e i m o ţiu n i. D oar P.D .S.R. arc nu m ăru l n ecesar dc parlam entari p e n tru a in iţia o m o ţiu n e fară sp rijin u l a ltu i p artid , a ş a în e î t , t e o r e t i c , s o a r t a p rem ieru lu i C io rb ea e s te su p u să deciz iilo r luate dc fo s tu l p a rtid dc guvcm âm înt.

C o n tex tu l p o litic e s te d c a şa natură îneît, indiferent c in e a r in iţia m o ţiu n e a dc c e n z u ră , e a v a fi a p ro b a tă dc P a r la m e n t . V ic to r C io rb ea nu poate sp e ra d e c ît în a m în a rc a m o m en tu lu i d e p u n e r ii m o ţiu n ii, ia r p en tru a c e a s ta e s te n e v o i t să g ă s e a s c ă o c a le d e în ţe le g e r e cu P .D .S .R . F o s tu l p a rtid d e g u v em ăm în t p a re d isp u s sâ aco rde o scurtă a m în a rc /n e fiin d p r e g ă t i t în c ă p e n t r u a l e g e r i an tic ipate .

G u v ern a rea fa ră o m a jo r ita te p a r la m e n ta ră n u e s te n o u ă în e x p e r ie n ţa p o li t ic ă ro m â n e a s c ă p o s t r e v o l u ţ i o n a r ă . N i c o l a e V ă c ă ro iu a g u v ern a t m a i m u lt d e

un an fară sp rijin u l p o litic fe rm al un e i m ajo rită ţi p a rlam en ta re . L a sfîrşitu l ie rn ii a n u lu i 1994, p e un fond dc criză p o litică , p reşed in te le I lie scu a in iţia t u n d ia lo g cu to a te . partide le p e n tru c o n s titu ire a un e i m ajorită ţi p a rlam en ta re . D isc u ţiile au condus, în c c lc d in u rm ă , la o f ic ia liz a re a r e la ţ i i lo r P .D .S .R ., P .U .N .R ., P .R .M . ş i P .S .M ., p r in form area a ceea cc s-a num it atunci “P atru la teru l ro şu ” . V ic to r C io rb ea parcurge e tap e le în sen s in v e rs , dc

. la un g u v e m m a jo r ita r la u n u l m in o rita r . O c o n s ta n tă ră m în e c r iz a c e le i d e a d o u a ie rn i de guvernare, d m care , sp re deo seb ire d e p r e d e c e s o r u l s ă u , V ic to r C io rb ea n u d ă se m n e c ă a r g ăs i resu rse sâ iasă.

***

. . C e i şase m in iş tr i a i P .D . care u rm e a z ă s ă - ş i p r e z in t e a s t ă z i , d e m is ia s î n t : A n d r e i P le ş u , E x te rne , V ic to r B a b iu c , A p ărare , T ra ia n B ă s e s c u , T r a n s p o r tu r i ,

'B o g d a n T e o d o r iu , C e r c e ta r e , B o g d a n D u v ă z , R e la ţ i a c u P arlam en tu l, S o rin F ra n z ă v e rd e , M e d iu . C o n s e c in ţe le c e le m a i g r a v e l e - a r a v e a î n l o c u i r e a m in istru lu i d e E x te rn e , â d o u a în d o u ă luni; u n se m n a l în g rijo ră to r , ■ d e i n s t a b i l i t a t e p o l i t i c ă , d a t pa rten erilo r s tră in i. : ,

I I

I I

I I

I I

I l

I I

I I

I I

I I

n

i i

i i

d ec la ra t p re se i , ungare m in istru l A n d re i M arga .

A f i r m a ţ i i l e s a le p o t fi c o n s id e r a t e u n r ă s p u n s d a t p rec izărilo r făcute m ai devrem e cu o z i d e m in i s t r u l A f a c e r i lo r E x te rn e . în tr-u n in terv iu aco rdat te lev iz iu n ii u n g a re , A ndrei P leşu s p u n e a c â în f i i n ţ a r e a u n e i u n iv e rs ită ţi cu lim b ă de p redare m ag h ia ră face parte din d rep tu l p e r s o a n e lo r a p a r ţ in în dm in o rită ţilo r la instrucţie în lim ba p r o p r i e . P l e ş u a a d ă u g a t c ă M in isteru l Învăţăm întulu i stud iază în p rezen t m odalita tea de înfiinţare a unei astfel de universităţi, fie prin s e p a ra re a U n iv e r s i tă ţ i i B a b e ş - B o ly a i, fie p r in crearea unei n o i in s titu ţii de în v ă ţăm în t superior.

B iro u l 'd e p re să a l M in isteru lu i În v ă ţăm în tu lu i n u a pu tu t fi ie ri c o n t a c t a t p e n t r u a c o n f i rm a e x i s te n ţa u n u i s tu d iu p r iv in d în fiin ţa rea U n iversită ţii m aghiare. E ,posiS il ca s tud iu l să li fost in iţiat d e p r e d e c e s o ru l lu i M a rg a în sc au n u l m in iste ria l. C on tin u area an a lize i pe c e le dou ă coordonate e v o ca te de A n d re i P leşu este în să incertă , d eoarece A ndrei M arga se o p u n e , d e s f i i n ţ ă r i i , p r o f i l u lu i m u l t i c u l tu r a l a l U n iv e r s i tă ţ i i B ab eş-B o ly a i, c rea t de el.

P r e ş e d in t e l e P re z id iu lu i

E x e c u tiv a l U .D .M .R .; T a k a c s C sa b a , n -a do rit să c o m e n te z e d e c la r a ţ i a de la B u d a p e s ta a m in is tru lu i M arg a , c o n s id e rîn d , p ro b ab il, că m om entu l a r fi p ro st a le s p e n t r u r e d e s c h id e r e a su b iec tu lu i legat de un iv ersita te .

în fiin ţa rea u n e i u n iv e rs ită ţi de lim b ă m agh iară este o co n d iţie p e care U .D .M .R . a form ulat-o înain te d e a a c c e p tă s ă p a r t i c ip e la guvernu l de coaliţie. C oncretizarea pro iectu lu i este dific ilă şi a generat d e s tu le d isc u ţii în t re p a r t id e le afla te la guvernare. M o d ifică rile a d u s e ' d e G u v e r n L e g i i învăţăm întului, cu scopul de a oferi cad ru l leg a l p en tru d esc h id e re a u n e i a s t f e l d e i n s t i t u ţ i i d e în v ă ţ ă m în t , au f o s t r e s p in s e in c lu s iv p r in vo tu l u n o r senato ri a i P .N .Ţ .C .D . N oile rap o rtu ri d in co a liţie şi p e rspec tiva o rgan izării a le g e r ilo r an tic ip a te la s ă p u ţin e m o tiv e de speran ţă m ag h ia rilo r, î n f i i n ţ a r e a u n e i u n i v e r s i t ă ţ i m a g h ia re e s te u n s u b ie c t c a re im p lică riscuri p o litice d ific il de asu m a t îna in tea u n o r ev en im en te e lec to ra le . D acă ţă ră n iş tii au fo st scep tic i în m om ente p o litice de calm , e i v o r fi cu a tît m â i p u ţin d i s p u ş i s ă - ş i n e m u l ţu m e a s c ă s im p a t iz a n ţ i i d in T ra n s i lv a n ia în tr -u n c o n te x t p o l i t ic c a re n u e x c lu d e p o sib ilita tea co n su ltă rii an tic ip a te a e lec to ra tu lu i.

' PSDR rămîne ia guvernare şi nu cere alte posturi

PSDR nu urmăreşte obţinerea unor locuri în plus în Guvern, a declarat, marţi, preşedintele acestui partid, Sergiu Cunescu. “Nu vrem să părem că dorim să preluăm ministerele eliberate de PD”, a spus Cunescu.

El a precizat că PSDR are oameni pregătiţi să preia orice departament din Guvern în cazul în care se va reconsidera algoritmul politic.

Cunescu a mai spus că niciodată PD nu a cerut PSDR să-şi retragă ministrul din Guvern. El a precizat câ prin rămînerea PSDR la guvernare nu se creează “o inamiciţie” cu PD şi nu este pusă în pericol alianţa cu acest partid (USD).

I I

l - l " î I I

I I

I I

1 I

I I

I II I

Ministerele Învăţămîntului din România şi Ungaria vor semna un Acord de colaborare

■ Ministerele Învăţămîntului din România şi Ungaria vor semna, pînă în vară, Acordul de cooperare pentru perioada 1998- 2000, a declarat Andrei Marga, ministrul român al Învăţămîntului, după întîlnirea’cu omologul său ungar, Balint Magyar. Cei doi miniştri au abordat chestiunea elaborării de manuale în comun, care ar urma să fie, apoi, traduse în limbile română şi maghiară. Ei au decis, de asemenea, mărirea efectivelor de bursieri, mai ales din rîndul celor două minorităţi, română din Ungaria şi maghiară din România, precum şi constituirea unei echipe mixte de experţi care să demareze constituirea Fundaţiei Româno-Maghiare pentru Tineret.

I

I

UFP - a doua reprizăC onsiliu l de coordonare al Uniunii Forţelor

P atrio tice se re u n e ş te astăz i pentru a doua rep riză de c o n su ltă ri p riv ind definitivarea reg u lam en tu lu i d e funcţionare. Precedenta reuniune s-a în ch e ia t înain te ca acest prineipal sub iect d e pe o rd in e a de zi să fi fost dezbătut în profunzim e. P o triv it reprezentantului PSM în B iro u l o p e r a t iv a l U n iu n ii, UFP se pregăteşte sâ dev ină “baza, temelia Opoziţiei”. C o n stan tin M a rin c iu op inează că, în curînd, lu în d u -se în ca lcu l sem n ale le venite dinspre elec to ra t, fo rm a ţiu n ile m em bre ale UFP vor lăsa deo p arte o rg o liile ş i se vor coaliza sub o s ig lă e lec to ra lă com ună. C onsilierul pe T ran silv an ia a l P S M in vocă d rept argument ap ro p ie rea d in tre p a rtid u l său şi PS, care; a firm ă M a rin c iu , la s ă săA se întrevadă un p o sib il aco rd de d u ra tă . în să PSM rămîne singurul “ irecuperab il” optim ist în chestiunea partic ip ării stîng ii la alegeri sub sigla UFP. în m ai m u lte rîn d u ri reprezen tan ţii PDSR; P R M o ri P U N R au in d ic a t că U FP n u ya depăşi scopu l p en tru ca re a fost creată, acela al u n u i d ia lo g “ pc p ro b lem e” .

în a in te dc şe d in ţa de azi, B iroul operativ al U F P a găsit tim p u l n ecesar elaborării unuj d o c u m e n t p r in c a re se so lic ită forurilor com peten te să b lo ch eze in iţiativa senatorului R ăzvan D o b rescu de m od ifica re a Legii 112 d in 1995. U F P “reco m an d ă-m em b rilo r şi sim patizan ţilo r, p re c u m şi rudelo r acestora, care au v o ta t cu P N Ţ C D , PN L, U D M R să se ad reseze d irec t p a rlam en ta rilo r aleşi pentru m en ţin erea L eg ii 112 (...). Se p o t adresa în baza p ro m is iu n ilo r fe rm e făcute în campania e le c to r a l ă d e c ă t r e C D R p r in E m il C onstan tinescu , an g a jam en t luat de faţă cu p o p o r u l , c ă v a ^ f i g a r a n tu l L eg ii 112; n e m o d if ic a tă ” . în o p in ia - l id e r i lo r U FP, renun ţarea la m o d ifica rea legii a r putea evita “ m a n i f e s ta ţ i i d e s t r a d ă c u c o n se c in ţe im prev iz ib ile” . Dan BRIE

G h e o rg h e F u n a r l a n s e a z ă a v e r t i s m e n te p e a d re s e le

lu i C io rb e a , P le ş u ş i , b in e în ţ e l e s , T a b ă r ă> 7

G heorghe F unar p u n e sub sem nul întrebăriilegalitatea “ordonanţei C iorbea a privatizării”.în op in ia sa, e s te ab so lu t necesară intervenţiaC u rţii c o n s t i tu ţ io n a le , c a re a r tre b u i sâco n tro leze c o n s titu ţio n a lita te a ordonanţei.C onsid erîn d că p u n e re a în aplicare a legii arperm ite v înzarea rap id ă şi fără nici un controla a v u ţ ie i n a ţ i o n a l e c ă tr e s t r ă in i şitransfo rm area ţă rii în tr-o colonie, G heorgheF unar ap rec iază câ ac e s t ac t poate fi anulatp rin “u n irea e fo rtu rilo r parlam entarilor dinpartea O po z iţie i” . -

în a ltă o rd ine de id e i, F unar îşi exprim ad ezac o rd u l fa ţă d e u ltim ele declaraţii ale.m in istru lu i de E x te rn e a l Rom âniei, care“şi-a perm is să declare la Budapesta câ susţineid e e a re în f i in ţă r i i U n iv e rs ită ţii m aghiareB olyai la C lu j-N ap o ca” . “D acă m ai rămînem in istru şi în lu n a feb ruarie a.c., îl invit pedl A ndrei P le şu la C lu j-N apoca la o şedinţăex trao rd inară a C o n s iliu lu i local unde vomin v ita ş i r e p re z e n ta n ţ i a i u n iv ers ită ţilo rc lu jen e , a i U n iu n ii V a tra R om ânească şiS o c ie tă ţii A v ram Ia n c u , pen tru a abordap re te n ţ ia U D M R ş i a U n g arie i p riv indred esch ide rea U n iv e rs ită ţii Bolyai, m enită sâp regătească sp e c ia liş ti pen tru Transilvania,parte a U ngarie i” - se ara tă într-un comunicatprim it la re d a c ţie d in partea lui GheorgheF u n a r , c a re s e c o n s id e ră în con tinuarepreşedinte al PU N R . în această calitate, Funarîi reco m an d ă Iui V aleriu -T abără - prinţr-unalt com unicat rem is p rese i - să evite apariţiileîn m ass-m ed ia şi să renunţe ' la pretenţia cărep rez in tă , c a p re şed in te , PU N R. “De cîndv-aţi e rija t - cu în că lca rea statutului PUNR -în funcţia de p reşed in te a l partidului nostru,aţi reu şit să in tra ţi în isto ria de opt am aPU N R drep t cel m ai m are demolator, cel carea adus ce le m ai m ari p rejudicii pentiu PUNR,în m ai pu ţin de u n an de zile” '- i se adresează,prin in term ed iu l p re se i, G heorghe Funar luiV aleriu T abără . . ,

***

A ripa c lu jean ă a P U N R anunţă câ pe 31 ia n u a r ie a .c . , la . P r im ă r ie , v a avea loc în trun irea B iro u lu i execu tiv . V a fi analizată situaţia d in .P U N R , d a r ş i situaţia politică din ţa ră . C u a c e s t p r i le j v a fi stab ilită data co n v o că rii C o n s iliu lu i na ţional al PUNR CFnnarl

a d e v a r u l d e C B u fw " F t T ' (XIU-NAPOCA: luni-vintri *-16; umbâtâ 9-14; (el/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: tv t ia r r i ir î 9 f l i m i l i t r i c 1 9 9 8PUBL!CITATE luni-vineri 8-16; lel/fai 3M3-23; SUBKEDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75, 1*1^ 1X 1111, ZO Id llU d U C

e n t n iM c D o n a l d ’s v ă o f e r ă :

N um ai

:«*fc

h a m b u r g e r u l

N u m a i

c h e e s e b u r g e r u l

Pentru că sunteţi clienţii noştri preferaţi, McDonald’s %vă oferă hamburgerul la numai 3500 de lei, iar cheeseburgerul - la numai 3900 de lei. Profitaţi de oferta noastră specială!

lH W,

anunţă , 1LICITAŢIE PUBLICĂ CU STRIGARE

1 t ~ ,în ziua de vineri, 6 februarie 1998, ora 10, ^

la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor nr.18-20,^ ‘ pentru închirierea următoarelqr spaţii:

• spaţii pentru birouri de 22 mp. şi 9,2 mp în CIuj-Napoca, B-dul 21 Decembrie nr.54-56 (Hotel Victoria)

• spaţii de producţie de 75,60 mp şi 60,85 mp.în CIuj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.18-20

• spaţiu comercial (restaurant) de 140 mp. înHuedih,-- ’ 1 str.Filduluifn.

• spaţiu pentru magazie de 101,75 mp. în CIuj-Napoca,’ _ str.Napoca nr.16

• spaţii pentru depozitare:- -Apahida, str.Libertăţii nr.1 - 160 m p .,

- -Huedin,str.Filduluifn. -7 0 mp.înscrierile se fac la sediul sucursalei din CIuj-Napoca, str.Napoca

nr.16, pînă în ziua de 4.01.1998, ora 14.în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în ziua de. 20

februarie 1998, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. .Informaţii suplimentare la telefon: 19.83.10 şi 19.81.50.

DAKAR SRL Bala Mare vinde

Ia preţuri foarte avantajoase..Informaţii la telefon \ 062/432346 sau 062/ ''

424500, între orele 9-17.

SIRA - C L U JSCULE Şl ACCESORII

BOSCH, BLACK & DECKER, KRESS, MAKITA

t z

GARANŢIE Şl POSTGARANŢIES E R V I C E :

CARTIERîMANĂŞŢURilsenifgiFaior

str.Napoca nr.16

ANGAJEAZĂDE URGENTĂ

. . . . . j

• instalator apă canal• electrician autoRelaţii suplimentare la Biroul R. U.S.,

t e l e f o n 1 9 . 6 4 . 1 6 i n t . 1 5 9 .

M O D E X¥ . : „

® C e l m a i m a r e d is t r ib u i t o r

d e îm b r ă c ă m i n t e i m p o r t d in ţ a r ă

vă oferă:• ÎM BRĂ CĂM INTE NESORTATĂ j

d e c a lita te e x c e p ţ io n a lă sdin colectare originală la preţuri foarte avantajoase '

• P U L O V Ă R E la numai 13.500 lei/kg.| H ^ | e d i | c e ^

b ^ i t a t e a c i ^ p a r S t a p î n ă l a i 2 ° j

IN FO R M A ŢII: tel. 0 6 4 - 1 9 3 4 9 3 0 1 8 - 6 2 3 4 8 2

Depozit: sat Vlaha, jtid. Cluj.Orar: Zilnic 8-20, S îm bătă: 8-16. .

Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie

Socială Clujcu sediul în CIuj-Napoca, str.G.Coşbuc nr.2

oreanizează CONCURSîn data dc 10.02.1998, ora 9, pentru ocuparea postului dc

O I N S P E C T O R D E S P E C I A L I T A T E

• g r a d p r o f e s i o n a l 3

( p e r i o a d ă n e d e t e r m i n a t ă ) . Candidaţii vor îndeplini una din următoarele

condiţii: ,1. Absolvent al Facultăţii de Informatică sau

Automatizări şi Calculatoare;2. Absolvent al unui institut de învăţămînt

superior (4 ani) şi curs de analist programator.

R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a B i r o u l R e s u r s e

U n i a n e , t e l e f o n 1 9 8 5 9 6 .

M anagerul Societăţii Comerciale

FI MARO SAcu sed iu l în CIuj-N apoca, s

. : / str .M axim G orki n r .167 . |c o n v o a c ă

A d u n a re a G e n e ra lă E x tr a o r d in a r ă a A c ţ io n a r i lo rpentru data de 16.02.1998, ora 14 la sediul

societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul z ile i de 13.02.1998, cu următoarea o rd in ed ez i:

1. A probareaprogram ulu i de restructurare.2. A probarea m od ificării s ta tu tu lu i p r iv ito r

la tranzac ţionarea acţiunilor.3. A probarea listei m ijloace lo r f i x e p ro p u se

p e n tr u casare . .4. D iverse .Informaţii suplimentare la telefon

0 6 4 / 4 3 3 0 5 9 in t . 1 3 0 .

Direcţia de Radio şi Televiziune Cluj

; 3400 C Iuj-N apoca , s tr .F a g u lu i nr.2 , te le fon 0 6 4 /4 1 .4 1 .4 6

Organizează în data de 6 .02.1998 concurs pentru ocuparea postului de: 1i n g i n e r p r o i e c t a n ţ i 6

Condiţii de narticinare: ■ S1. Cerere de înscriere Ia concurs;2. Curriculum vitae;3. Absolvent al Facultăţii de Construcţii sau al

Facultăţii de’Mecanică; de preferinţă - bărbat.4. Talon medical din care să rezulte că este apt

medical pentru postul solicitat;5. Acte de studii şi calificare;6. Domiciliul stabil în municipiul CIuj-Napoca;7. Vechim e în activ ita te.d e proiectare de

minimum 5 ani;- experienţă în structuri metalice;

• 8. Carnet de conducere auto;9. Cunoştinţe de limba engleză şi operare pe

calculator.Termenul limită pentru înscriere: 4 februarie

1998!

In form aţii sup lim en tare ş e p o t ob ţine Ia te le fo n 064/ 41 .41 .46 in te r io r 207.

&H J m i e r c u r i , 2 8 i a n u a r i e 1 9 9 8 P U B L I C I T A T E a 'UJ'NAr0CA; luni'vineri 8-165 sîmbiti 9-145 tcb6x immm; su bredacţia turda.-s luni-vineri 8-16; (cl/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-75.

A D E V A R U L .d e C M u j

FIRMA PARTICULARĂangajează

INGINER MARKETING în domeniul

CONTORIZARE GAZEdacă:

• aveţi cunoştinţe tehnice în acest domeniu

• cunoaşteţi limba engleză/germană/ franceză

• sînteţi dinamic şi doriţi un loc de muncă cu multe posibilităţi

Depuneţi CV 5pînă vineri, 30 ianuarie, ora 17

str.Donah 182 (la casă), Tel: 420450.

M A N A G E R U L ^

SC SORT/LEMN SAGherla ic

' „ sconvoaca s

Adunarea Generală a Acţionarilorla data de 16.02.1998, ora 10, la sediul

societăţii, ordine de zi fiind:

1. A p ro b a rea B ugetu lu i de ven itu r i şi cheltuieli p e 1998.

2. Analiza cererii de ofertă de vînzare de active. >

3. D iverseINFORMAŢII LA TELEFON

0 6 4 1 2 4 1 7 1 7 .

SCCA METALURGIACLUJ-NAPOCA i

5Str.Dorobanţilor nr.5 3 s

ORGANIZEAZĂ în data de 5.02.1998, ora 10,

L I C I T A Ţ I Epentru vînzarea următoarelor spaţii:-^

1. spaţiu comercial-str.Zorilornr.35

2. spaţiu de producţie- str.Trandafirilornr.9

In fo rm a ţ ii s u p lim e n ta re la te le fo n 1 9 5 3 3 3 s a u 4 3 1 4 2 1 .

p r e m i i v a P ş t e a p t a M O I 2 > E i m

partic ipă toţi cum părătorii M odena

m m :l U N F R I G I D E R , U N T E L E F O N C E L U L A R Ş l M U L T E A L T ! P R E M I I !

C a ^ c f î l f â f l ' i r î l e g r a l e n n r î a i Ţ ’î e 0 r u ^ W ,i î l © ^ p ^ ţ W n ş ' j » W g r a t u i f ,' ' ' ' fluj-Napoca, str. Oaşului nr. 42A, Tel. 433.555 Cluj-Napoca, Complex Comeraal M. Viteazul, Tel. 132.897

WtOBltftiÎN5 RATEFĂR&

L t î k i i u l C o n rorgan izeaza

CONCURS 1în ziua de 10 februarie, ora 10, pentru

ocuparea următoarelor posturi:1. îngrijitoare curăţenie la Palatul Copiilor.

- 2. îngrijitoare curăţenie la bazade antrenament Băişoara.

3. Mecanic întreţinere la Palatul Copiilor. I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N

N R . 1 9 5 7 6 5 .

VINZARICUMPĂRĂRI

• C um păr acţiuni. Tel. 19-9-2- 03. (596603) ’

• C u m p ă r cărţi. TeL 19- 00-33. (567484)

* C u m p ă r a p a r ta m e n t 2- 3 cam ere în Z orilo r. TeL 19- 70-14 o rele 15-21 (567431)

• V în d m agazin a lim en tar do tat, cu toate autorizaţiile, stare d c funcţionare , vad com ercia l bun , p re ţ rezonabil. In form aţii Ia tel. 092-24-94-68 d upă ora 10. (5 9 7 5 1 7 )

• V înd grădină 275 m p cu gheretă pc str. M oţilo r nr. 100 A. Tel. 16-20-56. (597489)

_!L V înd grădină 33 ari toc casă în S ălicea 12 km . Tel. 19-98- 19. (597506) _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

• V în d a p a r ta m e n t d o u ă c a m e re zonă c e n tra lă . TeL 16-14-01. (567474)

• V în d f o a r te u r g e n t a p a r t a m e n t 4 c a m e re confort sp o rit e ta j 1 Iîngă c a n t in a C U G , p r e ţ r e z o n a b il . T e l. 4 2 -0 0 -2 0 d u p ă o ra 17. (567515)

• V în d a p a r t a m e n t 3 cam ere u ltra fin isat str. N. T itu le s c u e ta j 2 şi u n a p a r ta m e n t 3 c a m e re p e C alea D o ro b an ţilo r e ta j 1. TeL 14-78-24 în tre ore le 16- 21. (597501)

• Vînd sau înscriu autoturism pe firmă non profit. Tel. 12-11- 81. (567465)

• V înd J a g u a r coupe 1992 4000 cm c a lb scau n e piele CD s ta re excepţională. TeL 092-218-402. (567379)

• C u m p ă r D acia 1310. TeL 13-55-41. (567528)

• Vînd teren 1750 m p. Tel. 14-60-36. (597390)

• V înd grădină 200 m p cartier .Iris. Tel. 13-18-68. (597499)

• C u m p ăr g a rso n ie ră fără in te rm ed iar. O fer 46 m ilioane Ici. Tel. 15-08-91 în tre orele 17- 21. (597497)

• V în d g a rso n ie ră . C a le a B aciu lu i nr. 47 ap. .91. (567522)

• V în d garsonieră str. G îrbău nr. 13 ap. 45. (597496)

Vînd apartam ent 2 cam ere în Turda str. Constructorilor nr. 20 bl. A5 sc. C ap. 42 finisat, preţ negociabil 54 m ilioane lei. Informaţii la adresa de m ai sus după ora 17 sau la te l . '31-14- 82. (597507)

• Vînd apartam ent 3 cam ere confort 1 ocupabil. Tel. 41-07- 04. (567490) "

• Vînd Dacia, m otor 1400, an fabricaţie 1988, stare foarte bună, Pret 15.500.000 lei negociabil. Tel.’ 094/ 52-90-63. (A)

• Vînd Dacia papuc si Dacia break. Tel. 23-13-01. (567461)

• Vînd Dacia 1300. Tel. 17- 82 -31 .(597463)

• V înd u rg en t R en au lt 25 in jec ţie - 2 0 0 0 cm c stare ex ce len tă , p re t 8 0 0 0 DM fabricaţie 1987. Tel. 17-72-93. (597468) •

• C u m p ă r au to a v aria t. T e le fo n 0 9 -2 3 -2 0 -5 3 -6 . (596749)

• . V înd O ltcit C lub fabricaţie 1 9 9 0 m e ta liz a t, p re ţ 10,5 m ilioane negociabil. Tel. 43-74- 20. (597455)

• V înd ta lo n O pel K adett 1985. Tel. 12-82-17. (597494)

• V înd D acia break m oto r VW diesel omologată. Tel. 17- 31-94. (597526)

• V în d te le v iz o r c o lo r S ie m e n s c a rc a să p las tic ,, d ia g o n a la 52 cm fă ră telecom andă, p re ţ 700.000 lei. Str. C em ei nr. II ap. 35 seara (567458) -

• V înd 250 oL S a t G ădălin n r. 114 com una Ju c u judeţu l C lu j. (567491)

• C a u t chirie u rg e n t T eL 19-46-18. (597515)• D au în chirie apartam ent

două cam ere mobilate, te le fo n , garaj. Tel. 14-87-61. (567392)

• D au în chirie apartam ent 2 cam ere ultracenliaL TeL 13-89- 45. (567492)

• D au în chirie apartam ent 2 c am ere , te le fo n , în P lo p i lo r v e c h i. T e l. 0 6 9 /2 1 -6 0 -6 9 . (567507)

• D au în chirie apartam ent două cam ere mobilat cu telefon. Inform aţii la tel. 14-04-76 d u p ă orele 16. (597518).

M O B l L AMAGAZINUL ”CENTRAL”

S t r . G l u D o j a n r . 2 2 - 2 6

V Â tO F E R Â *O H O L U R I d e p i e l e ş i d e p l u ş , f i x e ş i e x t e n s i b i l e

O B I B L I O T E C I C a l y p s o , B a m b e r g ,

F r e i b u r g , C a s a b l a n c a

■v* - I ___

I ‘ ! : i T ' ' 5

O H O L U R I ş i S U F R A G E R I I R e n a ş t e r e s p a n i o l ă , 5

G i o c o n d a L u x

D O R M I T O A R E M o n a - L i s a , R e n a ş t e r e S p a n i o l ă ,

V e r o n a *

i V m m T Z / M Q I V U m m M O B I L Ă i

• V înd şn u r m ărţişoare . T e le fo n 0 5 -8 8 -7 0 -1 6 -5 . (597218)

• ■ V în d d o u ă fo to li i L ud o v ic a l X V I-lea originale t a p i ţ a t e c u t a p i s e r i e d e au b u sso n . Telefon 18-36-09 d u p ă o ra 15. (597521)

• C a u t de în c h i r ia t a p a r ta m e n t cu 2-3 cam ere m o b ila t, telefon, zona P a ta . In fo rm a ţii Ia tel. 15-76-72 în tre o re le 18-20. (567284)

• • Caut garsonieră de închiriat pe term en lung. Tel. 13-84-71. (567476) . .:

DIVERSE

• V înd rochie mireasă nr,. 46- 48 m odel deosebit, preţ 600.000 lei. S tr. C em e i nr. . I I ap. 35 seara. (567459). • V înd dulap 2 usi natur. Tel. 16-76-22. (5 9 7 4 8 7 )5

• V înd urgent adidaşi Nike noi, aduşi din Canada mărim e 39. Relaţii la tel. 12-11-70 orele 1 6 -2 2 . P re ţ 100 d o la r i negociabil. (597524)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• S c h im b a p a rtam e n t 2 cam ere confort .1 cu apartament

.3 cam ere confort I. Tel. 42-68- 26. (597484)

ÎNCHIRIERI• D au în ch irie pe valu tă

apartam ent 2 cam ere mobilat, cu telefon în casă particulară. După ora 14 teL 18-42-25. (567499)

■ • SC D avsam C om pany SR L B ucureşti vinde D acii o r ic e t ip , z e ro k ilo m etri. L iv r a r e z iln ic sau Ia c o m a n d ă , 1-3 zile. Tel: 01/ 2 1 2 -2 6 -5 4 ; 018 / 62-20-51 F ax : 01/212-26-53.(114299)

• L a b o ra to r de cofetărie a n g a je a z ă u rg en t cofetare. TeL 19-30-08. (567402)

• A genţie m atrim onială in te rm e d ia z ă căsă to rii cn ce tă ţen i g e rm a n i Inform aţii la te le fo n 0 6 3 /2 1-68-14 . (567416)

• SC R estau ran t Pescarul, str . U n iv ersită ţii nr. 3 teL 19-73-30 an g ajează agen t v în z ă r i , p o s e s o r p e rm is con d u cere cat. B. G aranţie m a te r ia lă . M ie rcu ri orele 8-10 jo i orele 8-10 la sediul firmeL (567447)

* A n g a jă m osi b a rm a n (ă ) şi pizzaifă). TeL 43-87-38. (567471) -__

Ă S ^ a i i P U B L IC IT A T E £CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbaiă 9-14; (el/lax 19-73-04; SUBREDACŢIA. TURDA: luni-vineri 8-16; lei/lax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (ci/fox 21-60-75. I miercuri, 28 ianuarie 1998

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

o fe ră tu tu ro r p e rs o a n e lo r ju r id ic eservicii d e p u b lic ita te şi c a m p a n ii p ro m o ţio n a le

în p re s a lo c a lă si c e n tra lă m ai ’simplun u s e

nstanţa

A D E V A R U L d e C l u j ,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

• O fe r îm p ru m u t D M -TeL 41-18-86. (597387)• O cazie unică! F irm ă direct

im portatoare angajează cu carte de m uncă* t in e r i ş i t in e re , d inam ice, d o rn ic i de cîştiguri m ari şi p rom ovări-rap ide. Tel. 15-92-03. (597378)

• A ngajăm a g en t v înzare produse in fo rm atice şi reclam ă Internet. Salariu fix + comision. Condiţii: studenţi sau absolvenţi de învăţăm înt superior. Relaţii la te l . 1 9 -0 0 -0 4 o r e le 9 -1 6 . (597459)

• . E lectrician 41 an i, solicit lucru la 4 ore sau la nevoie. Tel. 15-07-23 .(567506)

• Profesoară de liceu m editez chim ie 'pen tru ad m itere , şcoli p rofesionale ch im ie, m edicină, bacalaureat. Relaţii tel. 17-14-01 d up ă 'o ra .20. (597457): . • ’ C au t u rg en t în g rijitoare pentru fem eie bătrînă Ia ţară. In fo rm a ţii la t e l . . 4 2 -0 4 -6 6 . (597509)’ '

• C A SA D E A M A N E T cu c e l m a i m ic c o m is io n . V în z ă r i şi c o n s ig n a ţia d e b iju te r ii B -dul 21 D ecem brie 1989 n r . 3 o r e le 1 0 -1 7 . (0 0 0 1 0 0 ).

• A ngajăm v înzătoare la m agazin d e conrecţii. S tr. Horea n r. 108. (567497)

• S C R ed S ea S R L a n g a je a z ă s e c re ta r ă . Cerinţe: cunoştinţe de lim ba en g leză , c o n ta b i l i ta te p r im a ră , o p e r a r e P C . in fo rm a ţii te l. 16 -3 6 -6 8 . (567509)

* C a u t asociat la m agazin alim entar în funcţiune. Tel. 094-440-791 (567526)

• C o r a l i s P a v ili S R L a n g a je a z ă g e s t io n a r .C o n d iţii: c a z ie r ,recom andare de la u ltim ul loc de m u n că . Relaţii teL 43- 53-25 sau str . F a b rica de C hibrituri n r. 1. (567534)

• Sem inţe de legum e, flori, plante fu ra je re din im p o rt, en-gros şi en-detăil la ’ cele mai mici p re ţu r i pu teţi găsi la SC A lg o tt SR L s tr . 21 Decembrie n r. 18 (vis a vis de m a g a z in u l S o ra ). T el. 064-43-05-16. (596892)

* C o m p a n ie m ix tă d e distribuţie angajează agen ţi comerciali. TeL 18-49-93.(597379)

• F i r m ă p a r t i c u l ă r ă - oţitică, " c a b in e te ofialmologice, cau tă p e n tru angajare-colaborare m edic specialist o f ta lm o lo g , clientelă a s ig u ra tă , sa la riu m otivan t, f a c i l i t ă ţ i deosebite. Z a lă u , teL 0 6 0 / 66-11-86 şi 0 6 0 /6 3 -4 7 -2 4 după o ra 21. (597481)

• F irm ă d e d is tr ib u ţie angajează şofer d is trib u ito r ţi agenţi co m ercia li TeL 18- 49-93.(597495)

• Execut poze d in g ra n it şi m o rm in te în ra te . V în d c ru c i d in m ozaic Ia p re ţu l v e c h i . R e la ţ i i : s t r .F ru n z işu lu i n r . 2 telefon 17- 3 3 -7 0 .(567531)

• C o o p M e ta lc o o p organ izează co n cu rs p e n tru o c u p a r e a p o s tu lu i d e co n tab il şe f (vechim e m in im 5 ani), care va av ea loc în 0 6 .01 . 1998 o re le 10. TeL 0 6 4 /1 9 -1 7 s$ !* sau Ia sed iu s tr . U n iv e lîW ţi 10 (597500)

• A n g a je z m ă c e la r t r a n ş a t o r , v în z ă to r . I n f o r m a ţ i i te l . 4 3 -8 0 -8 1 . (597523)

• S o c ie ta te a d e v a lo r i m obiliare Broker angajează doi e c o n o m iş ti s p e c ia li ta te a c o n ta b ili ta te , p re fe ra b il c u experienţă si' un revizor contabil (bărbat).’Tel. 43-36-77; 43-33- 76. (567508)

• în conform itate cu Legea nr.137/1995 M oldovan A drian anun ţă începerea d em ersu rilo r, p en tru obţinerea aco rd u lu i de m e d iu p e n tru o b ie c t iv e le e x tin d e re lo c u in ţă + a n e x e g ospodăreşti situate, în U rişo r rir.39. E ven tuale le sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de m ediu, se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea D orobanţilor nr.99._(14904) . Ţ

• In conform itate cu Legea n r .1 3 7 /1 9 9 5 D u m itru Io a n anu n ţă începerea dem ersu rilo r p en tru obţinerea aco rdu lu i de- m ediu pentru obiectivul anexe g o sp o d ă re ş t i s i t u a t - î n D e j, s tr .D u m b ra v a R o ş ie n r .4 . Eventualele sesizări şi sugestii, num ai pentru factorii de m ediu, se v o r depune la sediul A PM Cluj, Calea D orobanţilor nr.99. (14903) :

• A ngajez m ezelar (bărbat) c a l i f ic a t în p r e p a ra re a m ezelurilor. Tel. 13-40-54; 43- 57-44. (567514)

•„ în conform itate cu Legea nr. 137/1995 Salanţa Lenuţa anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea au torizaţie i de m ediu pentru obiectivul C hioşc, situat în G ilău, p arce la nr. 60 , str. S o m e şu C a ld . E v e n tu a le le sesizări şi sugestii, num ai pentru factorii de m ediu, se vor depune la se d iu l A P M C lu j, C a le a D orobanţilor nr. 99 (567516)

• SC Paco SR L angajează cu carte de m uncă barm an-ospătar vînzător ajutor-bucătar. Tel. 19- 8 4 -3 4 s tr . H asdeU n r . 55. (567518)^,

• Caut tineri care nu au n ic i un m ijloc de existenţă şi a r dori să facă ceva în viată. Telefon 18- 46-31 .(567533) ’

A te n ţie ! S C M a r ta a n g a je a z ă : c u s ă to r e s e şim anualis te fe te în că lţăm in te : categoria 1 500.000 lei, categoria II 650 .000 le i , c a teg o ria _ III8 0 0 .0 0 0 I e i , c a te g o r ia IV1.000.000 le i, 2 m ecan ic i, 1 e le c t r ic ia n s a la r d e b a ză1.000.000 Iei. Se asigură lucru continuu. Probă de lucru 5 zile. Inform aţii str. H. B arbusse nr. 59-61. TeL 43-72-64; 094-51-43- 58 (597266)

• Angajăm operator calcula tor cu experienţă . Tel. 12-82-17. (597493)

• Im prim eria A rdealu l C luj, str. B -dul 21 D ecem brie nr. 146 C lu j -N a p o c a , o r g a n iz e a z ă licitaţie în data de 3,02.1998 ora 10 la se d iu l u n ită ţ i i p e n tru închirierea u rm ătoarelo r spaţii: C luj, str. C ro ito rilo r nr. 12-14; Turda, str. R ep ub lic ii nr. 27. R elaţii suplim entare la telefon 41-38-71 in terio r 122. (567537)

• Ofer îm p ru m u t T el. 092- 236-068. (567311) .

• In conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 Rusu V io re l anunţă începerea d em ersu rilo r pentru ob ţinerea aco rd u lu i de m ediu p en tru o b ie c tiv u l A m p lasa re garaj, situat în str. M ehedinţi nr. 40 . E v e n tu a le le s e s iz ă r i şi sugestii num ai pen tru factorii de m ediu se vo r depune la sediul APM C lu j, C alea. D orobanţilo r nr. 99 (567517)

• N um iţii K o sm a 'M itru şi T u ro s G h e o r g h e , .a m b i i cu dom iciliul necunoscut sîn t citaţi la data de 4 feb ru a rie 1998 ora 8, la Judecătoria C lu j sala 124 în proces cu D an C laudiu pentru r e c u n o a ş te r e a d r e p tu lu i d e proprietate în d o sa r nr. 16628/1997. (567532)

PIERDERI

* P ie rd u t c îin e r a s a co llie (ca şi L assie) ro şc a t cu g u le r a lb . O fe r re co m p en să . TeL 1 3 -0 6 -1 9 ; 0 9 -4 5 -6 3 -0 0 -9 . (597456) -• P ierdu t carne t de student pe

num ele C h io rea n R ăzv an . îl declar nul. (567520)

• P ierdut carnet d e student şi legitim aţie de student pe num ele M ihail N icoleta. L e d eclar nule. (567538)

• P ierdut cartea de identita te a maşini cu seria nr. B 304440. O declar nulă. (597482)

• P ierdu t m apă cu acte. Str. G a r ib a ld i n r . 11 a p . 2. Recom pensă. (597483)

• P ierdu t cod fisca l 218260 SC Ferom ob SRL. Se declară nul. (597490): • P ierdu t carte de identitate seria B 265024. O d ec lar nulă. (597492) ;

• P ie rd u t le g i ţ im a ţie de călătorie pe num ele M oldovan Daniela. O declar nulă. (597498)

• P ierdu t carne t de sănătate pe "numele H eni E lisab e ta . î l declar nul. (597502)

• P ie rd u t le g i t im a ţie de serviciu cu aviz de p o rt arm ă pe num ele Szatm ari A lexandru . O declar nu lă (597503) ‘ '

• P ierdu t carte d e identita te cu s e r ia B 5 1 3 7 8 1 c u n r. în m atricu la re C J 04 B T N . O - declar nulă. (597505) ■

• P ierdut carne t d e student pe num ele C ocis C osm in. î l d eclar nul. (597511)

• P ie rd u t le g it im a ţie d e transport pe num ele Pop Daniela. O declar nulă. (597512)

• P ierdut carn e t de student pe num ele C urcă C osm in Alin. î l declar nul. (597513) ţ;

• P ierdut carne t de student pe num ele Fechete V asile. II declar nul. (597514)

• P ierdut carne t de sănătate p e n u m e le N a g h i Ş te fa n Ludovic. î l declar nul. (597522)

DECESE COMEMORĂRI

• C u in im a în d u re ra tă a n u n ţ t r e c e re a în n e f iin ţă a celu i c a r t a fost cel m ai iub it t a tă G H E O R G ff lE Ş IO A N . N u te voi u ita n ic iodată . F iu l M â rc e a n u A lin . (A)

• S în t a lă tu r i d e p r ie te n u l m e u în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e p i e r d e r e a t a t ă l u i G H E O R G H I E Ş IO A N . M o n ic a . (A)

• ■ C u n e m ă rg in i tă d u re re ş i c u t o t r e s p e c t u l n e d e s p ă r ţ im d e p r o f e s o r u l IO A N G H E O R G H IE Ş -c e l c a r e a fo s t b u n u l n o s tru c o le g şi ş e f d e c a t e d r ă . T r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o le a n ţ e f a m i l i e i î n d o l i a t e . j: C a t e d r ad isc ip lin e lo r eco n o m ice d e sp e c ia li ta te G r u p u l Ş co lar E c o n o m ic C lu j - N a p o c a . (567535)

• C u n e sp u să t r is te ţe ne d e s p ă r ţ im d e b u n u l n o s tru c o le g p r o f e s o r IO A N G H E O R G H I E Ş , c a r e p e p a rc u r s u l c e lo r a p ro a p e 40 d e c a n i d e a c t i v i t a t e a î n d r u m a t c u d r a g o s te şi d ev o tam en t g e n e ra ţii în treg i d e e le v i . L a t r e c e r e a f u l g e r ă t o a r e în n e f i in ţă s în te m a l ă t u r i d e fa m ilia î n d u r e r a t ă c ă r e i a î itran sm item în tre ag a noastră co m p asiu n e . D u m n ezeu să-l o d i h n e a s c ă în p a c e !C o l e c t iv u l . L ic e u lu i E c o n o m ic C lu j - N a p o c a . (597508)

• P ro fu n d în d u r e r a ţ i d e d i s p a r i ţ i a f u lg e r ă to a r e a c e lu i c e a f o s t b u n u l şi s t i m a t u l n o s t r u d a s c ă l p r o f e s o r d i r i g i n t eG H E O R G H IE Ş IO A N ne lu ăm u n u ltim ră m a s bun şi tran sm item fam iliei îndoliate s i n c e r e c o n d o le a n ţe .C o lec tiv u l c la se i I I P I d in L ic eu l E co n o m ic (597516)

• C u d u r e r e în su fle t, f a m i l i a N e m e ş a n u n ţ ă tre c e re a în n e f iin ţă a foste i î n v ă ţ ă t o a r e N E M E Ş M Â R IO A R A . (567530)

• C u n e m ă rg in i tă d u re re a n u n ţă m în c e ta re a d in v ia ţă a iu b itu lu i n o s tru so ţ, ta tă , s o c r u ş i b u n ic P E T R U Ţ S IM IO N în v îr s tă d e 83 ani. în m o r m în ta r e a v a av ea loc a s tă z i 28 ia n u a r ie 1998, o ra 13 d in s t r a d a O a şu lu i n r . 188 . F a m il ia î n d u r e r a t ă . (597488). • S in c e re c o n d o le a n ţe

f a m il ie i B o lo ş Io a n g re u în c e rc a tă p r in d ecesu l so ţiei şi m a m e i d r a g i . F a m iliile R aco lţa şi R ăcăşan . (567527)

• î m p ă r t ă ş i m d u r e r e a ce-1 în c e a r c ă p e d ir e c to ru l n o s t r u , i n g i n e r C r i ş a n T e o d o r p r i n în c e ta r e a d in v ia ţă a m a m e i sa le . S in ce re c o n d o le a n ţe în tre g ii fam ilii. C o le g i i d e Ia F a b r i c a d e în c ă lţă m in te SC C lu jan a SA. (567523) ' . ’

• C u in im a z d r o b i t ă d e d u r e r e v ă a d u c e m la c u n o ş t i n ţ ă d i s p a r i ţ i ap re m a tu ră d in tre cei d rag i a scum pei n o a stre soţii, m am ă, s o r ă , f i i c ă ş i c u m n a tă B O L O Ş M A R IA FLO R IN A , la n u m a i 5 2 d e a n i . Î n m o r m în ta r e a va avea loc azi, 28 ia n u a r ie 1998, o ra 14, la C ap e la n o u ă a C im itiru lu i M ă n ă ş t u r . F a m i l i aîn d u re ra tă . (567536)

• S i n c e r e c o n d o le a n ţ e d r a g e i n o a s t r e co leg e sin g . O l i m p i a Z a i ţ l a d e c e s u l ta tă lu i iu b it. C olegii de b irou d in S C C F C lu j. (567529)

• îm p ă r t ă ş im d u r e re a şi t r i s t e ţ e a p r i n c a r e t r e c e c o le g u l n o s t r u P u ş c a ş V a len tin în aceste c lipe g rele p r ic in u ite d e d ecesu l m am ei sa le. C o lec tiv u l c lase i a V III a C G e n e r a l ă n r . 20 . (597485)

* S î n t e m a l ă t u r i d e p ro fe s o ru l Z a g r a i G a v rii în m a re a d u r e r e p r ic in u ită d e m o a r t e a f r a t e l u i d r a g . C o l e c t iv u l Ş c o l i i n r . 28 . (597491)

♦ S i n c e r e c o n d o le a n ţe colegei n o a s tre F ărcaş Ana la tre c e re a în n e fiin ţă a ta tă lu i d r a g . ' C o le c t iv u lT r ib u n a lu lu i M i l i ta r C lu j. (597520) •

• V eşn ica lu i p o m e n ire la u n a n d c la d e s p ă r ţ i r e a d e s c u m p u l n o s t r u f r a t e D U B A U A L E X A N D R U . F r a ţ i i (567512)

* A u t r e c u t şa se săp tăm în i d e c în d b u n u l n o s tru ta tă , fiu , f r a te , g in e re ş i cu m n at D IN E A O C T A V I AN d in J ib o u a p le c a t d e lîngă noi, lăs înd u n gol im en s în suflet, î i v o m p ă s t r a o v e ş n ic ă a m in tire . (567513)

* Se îm p lin eş te a n u l în da ta d e 28 i a n u a r ie 1998 de c înd f lă c ă r ile d in o b ra ji i tă i s-au s tin s . . . A i lă s a t în u rm a ta p u s tiu şi ja le SANDU d rag ă , v e i r ă m în e m e re u cea m ai c a ld ă ş i b u n ă a m i n t i r e a v ie ţii n o a s tre . D um nezeu să- ţ i od ihnească în p ace şi linişte su fle tu l tă u . So ţia I x n a copii S a n d a c u L ivfii şi Săndel cu M o n ic a n e p o ţ i i B o g d a n , L a v in ia A n d re i ş i R ăzv an . B u n ic u le te -a m iu b it m u lt. A n u n ţ ă m d u m in i c ă 1 fe b ru a r ie 1998 p a ra s ta su l de p o m e n i r e Ia o r a ,1 2 la B i s e r ic a d i n S o m e ş e n i, a c e lu i c a r e a f o s t SA N D U DU BĂU. (597486)

• Se îm p lin esc p a tr u an i de c în d o s o a r tă p r e a c ru d ă la p o r n i t p e d r u m u l f ă r ă d e în to a r c e r e s p r e lu m e a celo r d r e p ţ i p e ce l c a re a fost col. H Ă L B A C G H E O R G H E . T im p u l s c u r s n u a f ă c u t a ltc e v a d e c î t să ad în c ea sc ă r a n a . N e r u g ă m b u n u lu i D um n ezeu să-l odihnească în p a c e ş i s ă - i f a c ă ţ ă r î n a u şo a ră . F a m ilia . (597525)

Pentru a vă asigura m continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

a o e v a u u lito Clp|

10) miercuri, 2 8 ianuarie 19 9 8 A C T U A L IT A T E A A D E V A R U Ld e C i u l

România este conştientă de provocarea pe care o reprezintă extinderea Uniunii Europene, afirmă ministrul Alexandru Herlea

Rom ânia eşte conştien tă de demarării extinderii propriu-zise, evidente. C e ld e -a l zeceleap ro v o c a re a p e c a re o p en tru a nu frîna acest proces, colocviu franco-german a avutreprezin tă ex tinderea U niun ii în d iscu rsu l său , H e rlea a loc în perioada 23-25 ianuarieE uropene şi n u subestim ează su b lin ia t fa p tu l că R o m ân ia în oraşul germ an Achen. Laproblem ele p riv in d absorb ţia continuă să acorde ^ im p o rtan ţă lu c ră r ile c o lo c v iu lu i aua c q u is - u lu i c o m u n i ta r , a d e o s e b ită « a lia n ţe i f ra n c o - partic ip a t L auren t F ab iu s,

germane în procesul de extindere. p re ş e d in te le A d u n ă r iieu ropeană şi a p rec iază d rep t N a ţio n a le a- F ra n ţe i , R itaresponsabilă ş i rea lis tă strategia- S u s sm u th ,' p re ş e d in tade lărgire a U E, defin itivată la Parlamentului german, Pieiresum m it-ul de la Luxem burg, din

d eclara t m in istru l In tegrării E uropene, A lexandru H erlea, cu prile ju l partic ipării la u n co lo cv iu fran co -g erm an p e tem a A gendei 2 0 0 0 , se a ra tă î n t r - u n c o m u n ic a t a l G u v e rn u lu i, r e m is , m a r ţi , ag en ţie i M E D IA FA X .

M inistrul H e rlea a p recizat că, d in perspectiva R om âniei, re fo rm a institu ţională a U E e s te o b lig a to rie . în o p in ia m inistrului rom ân, reform a ar treb u i d e fin itiv a tă în a in tea

decem brie anul trecut.D e asemenea, H erlea a cerut

o e v a lu a re a m ă n u n ţ i tă a costurilor extinderii,' care să ia în c o n s id e ra re a v a n ta je le econom ice ale. p ro cesu lu i d c lărgire pentru statele comunitare, m trucît avantajele p o litice , de s e c u r i ta te s i c u l tu r a le s în t

Mosc'ovici, m inistrul francez al A face rilo r E u ro p en e şi o m o lo g u l s ă u g e rm a n , W em er Hoycr.

Cu acelaşi prilej, m inistrul ro m ân a p r im it p re m iu l Clubului Econom iei Sociale de Piaţă din Germania, pentru contribuţia sa la extinderea Uniunii Europene.

Robin Cook anunţă că m artie va fî “luna extinderii Uniunii Europene”

Luna m artie a acestu i an Letonia, L ituania şi Slovacia) se v a fi “ luna ex tinderii U niun ii v o r reuni la L ondra pen tru a E u r o p e n e ”, a a n u n ţa t d is c u ta su b ie c te de in te re s m inistrul britanic de E xterne, com un, precum lupta îm potrivaR o b in C ook, p rezen tîn d la B ruxelles agenda reun iun ilo r cc vo r fi organizate la Londra ş i B ru x e lle s d c c ă tre p reşed in ţia b ritan ică a U E, re la tează A FP. P o triv it lui C o o k , trei da te v o r m arca la n s a r e a p r o c e s u lu i dc e x tin d e re : 12 m a r t ie , 30 m artie şi 31 m artie . Pc 12 m artie , şefii dc s ta t şi dc guvem ai U niunii şi colegii lo r din cclc 11 ţări candidate la aderare (C ip ru , Po lonia, C e h ia , U n g aria , S lo v e n ia , Estonia, Rom ânia, B ulgaria,

crim ei organizate sau întărirea c o o p e ră r ii lo r e c o n o m ic e şi re g io n a le . D is c u ţ i i le v o r fi urm ate de un de jun cu reg ina E lisabeta a Ii-a a” M arii Britanii. C ook nu a p recizat dacă liderii turci vor fi sau nu prezen ţi la această C onferinţă europeană.

—-P e 30 m artie , m in iş tr ii de Externe ai U E îi v o r prim i Ia Bruxelles pc om ologii lor din cele 11 ţări candidate, pentru a lansa procesul de aderare.

Pc 31 m a r tie v o r d e b u ta d isc u ţii le in d iv id u a le , tq t la B ru x e lle s , cu f ie c a re d in tre

p rim ele şa se ţă r i p e care C o m is ia E u ro p e a n ă le -a apreciat ca fiind pregătite să înceapă negocierile de aderare la U n iu n e a E u ro p e a n ă (U n g aria , C eh ia , P o lo n ia , Estonia, Slovenia şi Cipru). “Trebuie să avem g rijă ca fiecare ţară candidată să aibă sen tim en tu l c ă este lu a ţă foarte în serios la un nivel înalt al ierarhiei” , a declarat Cook. M iniştrii, europeni au decis, de asem enea, în mod o f ic ia l , s ă c o n d iţ io n e z e atribuirea viitoarei asistenţe ce va fi acordată ţărilor candidate la UE de progresele acestora în în d e p lin ire a c r ite r i i lo r politice şi econom ice..

Parlamentul plăteşte 135.000 de lei pe noapte pentru un deputat care stă la hotel şi 94.500 de lei pe noapte pentru unul care stă la gazdă

Cam era D ep u ta ţilo r şi ŞC B u cureşti au negociat tarifele de cazare pc to t anul 1998, stabilind că pentru o cam eră cu un pat se va plăti suma dc 135.000 lei pc noapte , pentru o cam eră cu două paturi 300 .000 Iei pe noapte, pentru o garsonieră 400 .000 lei şi pentru un apartam ent 425.000 lei. D eputaţilo r care nu au

dom iciliul stabil în Bucureşti Ji se acordă cazare gratu ită la hotel sau, dacă v o r sâ stea în oraş, li se asigură pe noapte 70% din tariful m inim practicat de unitatea hotelieră, pentru cazarea unui deputat, adică 94.500 lei.

N ivelul acestor tarife a primit, marţi, acceptul conducerii Cam erei Deputaţilor.

Alexandru Sassu cere B iroului Permanent al Camerei să deblocheze legea RTVR ;

îm potm olită la Comisia de mediere- V icepreşedintele C om isie i d e cultură a 1994, adoptată de Camera Deputaţilor, nu putea

C am erei D e p u ta ţilo r s -a a d re sa t B iro u lu i fi com pleta tă de Senat cu articole, noi (care să Perm anent pentru rezo lvarea b locaju lu i apărut m odifice şi alte articole din Legea nr. 41/1994) în comisia de m ediere la proiectul de lege pentru decît dacă acest lucru avea loc prin trm n alt m odificarea şi com p le ta rea L egii n r. 41/1994 pro iect de lege depus la Senat, priv ind organizarea şi funcţionarea Societăţii în această situaţie, Comisia de mediere a decisR om âne de R a d io d ifu z iu n e ş i a Societăţii R om âne de T eleviziune. ' - ‘

Dezbaterile în C om isia de m ediere, întrunită în ziua de 22 decem brie , au fost blocate de o controversă procedurală privind textele adoptate dc Senat.

Parlam entarii P N Ţ C D A lex an d ru Badea, G heo rg h e Ş erban şi C o rn e liu T urianu au susţinu t că legea de m odificare a Legii nr. 41 /

.în u n an im ita te ca preşedin ţii com isiilo r de cultură sâ se adreseze B irourilor Perm anente pen tru clarificarea problemei.

A lexandru Sassu a solicitat, la sfîrşitul lunii decem brie, conducerii Cam erei, să se pronunţe cu priv ire la interpretarea Regulam entelor.

B iro u l P e rm a n e n t a t r im is , so l ic i ta re a C om isiei de cultură la departam entul legislativ pen tru form ularea unui punct de vedere.

Facultăţile nu mai pot schimba probele pentru concursul de admitere

M inisterul E ducaţie i N aţionale atenţionează universităţile că s-a încheiat perioada în care au p u tu t transm ite in form aţii p riv ind probele dc concurs pentru exam enul de adm itere din toam na acestu i an. C onform precizărilo r tăcu te de M arius C hervase, inspector de specialitate m M EN, institu ţiile de învăţăm în t superio r n u m ai pot m odifica probele de admitere, deoarece u ltuna data p en tru efectuarea u n o r sch im bări a fost 26 ianuarie. în ceea ce priveşte locurile ce vo r fi scoase Ia concurs în 1998, u n iversită ţile au propus o cifră de şcolarizare cu peste zece m n de tocuri mm m are decît anul precedent, respectiv 62.520. M ajoritatea universităţilor optează pentru introducerea bacalaureatului ca p ro b ă la adm itere . ' . ’ : .

EXTERNE ■ EXTERNE ■ EXTERNE ■ EXTERNE

Bărbaţii conduc lumea, iar femeile conduc bărbaţii

Surîzătoarea Monica "destabilizează" starea naţiunii americane

■ Casa Albă susţine că “afacerea Lewinsky” nu are impact asupra deciziei preşedintelui american referitoare la Irak

Scandalul sexual în care se zbate, de aproâpe o săptămînă, p reşed in te le am erican B ill C linton nu va avea nici un im p a c t a su p ra d e c iz i i lo r acestuia referitoare la Irak, a anunţat C asa Albă, citată de AFP. Purtătorul de cuvînt al C a se i 3 A lb e , M ich âe l

M c C u rry , a d e c la ra t că preşedintele Clinton a purtat m ai m ulte conversaţii telefonice cu lideri din străinătate pe marginea crizei din Irak, dar a refuzat sâ precizeze conţinutul acestora. D in ce în ce mai m ulte voci, m ai a les d in Irak, su s ţin că p re ş e d in te le a m e ric a n se

p reg ă teş te pentru u n a tac m ilitar asupra Irakului, pentru a le d is trag e a te n ţ ia c o m p a tr io ţ ilo r să i d e la a c u z a ţ i i le de a d u lte r şi obstrucţionare a justiţiei care i se aduc. McCuny a precizat, în să , că hotărîrea S U A de a-i convinge pe-irak ien i să p e rm ită e c h ip e lo r de in sp ec to ri ai ONU p e n tru dezarm are să-şi desfăşoare nestingheriţi activităţile este a n te r io a ră s c a n d a lu lu i Lewinsky.

■ M o n i c a L e w i n s k y n u v r e a s ă p r o v o a c e d e m i t e r e a p r e ş e d i n t e l u i C l i n t o n , a f i r m ă

a v o c a t u l e iM onica Lew insky, tînâra

fostă stagiară la Casa Albă care se află în centrul unui sc a n d a l ce îl im p lică pe preşedintele american, nu are nici cea m ai m ică intenţie de a provoca plecarea lui Bill Clinton de la C asa Albă, a dat asigurări, m arţi, avocatul ei, în cotidianul israelian “Yediot Ahronot” , relatează AFP.

M onica L ew insky este o

“sim patizantă” a lui C linton şi, f i in d d e o r ig in e e v re ia s c ă , apreciază politica acestuia faţă de I s r a e l , a sp u s W illia m G in sb u rg . “ A m îndo i s în tem sim patizanţi ai lui C lin ton şi apreciem poziţia şi politica sa

. faţă de Israel. Clinton este foarte favorabil Israelului şi evftilo r, ia r M o nica L ew insky , ca şi m ine , s în tem evrei” , a spus Ginsburg. “M onica nu are nici

cea m aj mică intenţie d e a provocă plecarea de la C asa A lb ă a . p r e ş e d in te lu i , d im p o tr iv ă ’ , a a d ă u g a t avocatul tinerei.

Potrivit unui sondaj d ifuza t luni, majoritatea israelien ilo r îT s u s ţ in pe p re ş e d in te le american şi doresc ca afacerea L ew insky să nu-1 o b lige să - şi părăsească funcţia.

M ai m u lte ,ţă ri şi m e d i i o ficiale arabe-din O r ie n tu l A p ro p ia t, nem ulţum ite d e blocarea procesului d e p a c e din regiune, au acuzat Is rae lu l că este la originea scandalu lu i sexual cu care se c o n fru n tă B ill Clinton. .

■ D in punct de vedere legal, r i s c u r i l e s în t m in im e p e n tru M o n ic a Lew insky, a p re c ia z ă experţiiDin punct de vedere legal,

riscurile la care este expusă M o n ic a L ew in sk y , tîn ă ra stagiară care afirmă că a minţit ju s tiţia am ericană pentru a a sc u n d e o le g ă tu ră cu preşedintele B ill Clinton, sînt m inim e, a apreciat luni un expert jud ic iar consultat de A F P . W illia m G in sb u rg , avocatul fostei stagiare la Casa A lbă, a continuat, luni, să d is c u te cu p ro c u ro ru l independent K enneth Starr, p e n tru a o b ţin e im unitate to ta lă p e n tru c lie n ta sa, p o tr iv i t u n o r su rse concordan te . D epoziţia pe care M onica Lewinsky urma s-o facă, m arţi, în faţa unui com plet de ju d ecată a fost

am înatâ, a indicat luni seara CNN. A ceastă decizie a fost luată ca u rm artra faptului că

■ Ginsburg şi StS p || t apropie de un acord asupra imunităţii ce îi v a fi a c o rd a tă M o n ic ă i în schim bul cooperării. Starr i-a

, o fe rit tin e re i doar im u n ita te parţială, care se va aplica num ai

. asupra faptelor pe care tînăra le va re cu n o aşte , ceea ce lasă posibilitatea ca ea să fie urmărită in justiţie pc baza altor mărturii. “ Singura acuzaţie care poate fi reţinută îm potriva M onicăi este că a încurajat-o pe prietena sa L in d a T r ip p să m in tă sub jurăm înt şi, poate, aceea că ea însăşi a făcut acest lucru. Este

’ ceea ce. se num eşte constrîngere a .m arto ru lu i pentru a face o

depoziţie falsă”, a e x p lic a t S u s a n F a in , e x p e r t în p ro c e d u r i ; ju d ic ia r e laU n iv e rs i ta te a d inW ashington. “Din p u n c t de vedere tehnic, este un d e lic t,

* dar în cadrul unui proces c iv il nu v a face niciodată o b iec tu l unei urm ăriri în ju s tiţie ” , a adăugat experta, e x c lu z în d

‘posibilitatea ca tînăra s ă fie închisă, la cererea lui S tare, pentru că refuză să coopereze.

Kenneth Stare are n e v o ie ' ca M onica Lewinsky să a p a ră în faţa tribunalului şi să sp lină “Am avut relaţii sexuale c u preşedintele Statelor U n ite şi m i-a spus să mint în a ce as tă privinţă” . Dacă acest lucru n u

. se întîm plă, din punct de v e ­dere legal Monica L ew insky nu poate fi pusă sub acuzare , a spus Faini Experta a m ai explicat că avocatul G insburg cere imunitate totală pen tru clienta sa deoarece este de datoria lui să-i asigure cea m ai înaltă protecţie, posibilă .

■ Un agent al Secret Service este gata sâ depună mărturie împotriva lui Clinton

Kenneth Stare, că i-a văzut pe preşedinte şi pe tînăra femeie într-o situaţie compromiţătoare.:

R eacţionînd foarte rap id la

Un agent al.Secret Service, în s ă rc in a t cu p ro te c ţia o fic ia lită ţilo r am ericane, a acceptat să depună mărturie îm potriva preşedintelui Bill Clmton, susţinînd că l-a văzut p e a c e s ta în tr -o s itu a ţie c o m p ro m iţă to a re cu fosta s tag ia ră de la C asa A lbă, M onica Lew insky, a afirmat m arţi un cotidian din Texas, citat de A FP.

Potrivit publicaţiei “Dallas M om ing N ew s”, agentul este gata sâ confirm e acuzaţiile po triv it cărora preşedintele C linton ar fi avut o legătură cu M onica Lewinsky. El are in te n ţ ia să d e c la re sub jurăm înt, în cadrul anchetei c o n d u se de p ro c u ro ru l

in fo rm aţia apăru tă în z ia r şi p r e lu a tă de c a n a le le de televiziune, avocatul personal al preşedinţelui, David Kendall, a declarat că ştirea este “ falsă-şi rău intenţionată”, fiind un tertip a l m e d i i lo r p o lit ic e o s t i l e ; p re ş e d in te lu i , în : a ju n u l d is c u rs u lu i d e sp re s ta re a ' n a ţ iu n i i , p e care C lin to n urm ează să-l pronunţe în cursul zilei în faţa Congresului..

D e a l t f e l , C asa A lb ă a dezminţit şi luni că Bill Clinton şi M onica Lewinsky ar fi f o s t , surprinşi într-o ipostază intim ă, acuzînd p re sa că răsp îndeşte

zvonuri încă de la începutul a fa c e r i i . C analu l ..d e t e le v iz iu n e ABC, c a re d ifu zase ; duminică a ceas tă ştire, indicase că la scurt tim p după acest incident M onica a fost m utată la biroul de presă al Pentagonului, în 1996.

Pe de altă parte, purtătorul de cuv în t al preşedintelui, M ichael M cCuny’ a spuş că e posibil ca scandalul să fi fo st provocat de un agent- l i t e r a r d in N ew Y o rk , doam na Lucianne Goldbeig, care nu şi-a ascuns niciodată ostilitatea faţă de Clinton.

în tr-o conferinţă de presă, s îm b ă tă , la New Y o rk , Goldberg a recunoscut că este persoana care a incitat-o pe colega şi prietena Monicăi, L irida Tripp, sâ înregistreze conversa ţiile telefonice cu aceas ta , aflate la originea scandalului.

a d e v ă r u l d e C l a i a SPORT m i e r c u r i , 2 8 i a n u a r i e 1 9 9 8 î l

D i v i z i a A d e l o l b a l t Ş S T u r u U p r e l u n g i t

Cele 501 goluri ale toamnei si autorii lor

în a in te de a v ă p re z e n ta marcatorii toamnei (în num ăr de 188) se cuvine o p recizare: to ta lu l de 501 g o lu r i e s te compus din 492 goluri clasice şi 6 autogoluri, la care se adaugă 3 goluri la “masa verde” (este cazul partidei Gloria - Sportul Studenţesc, omologată cu acest scor deşi pe teren rezu lta tu l fusese dc 1-1). '

■ 11 g o lu ri - un s in g u r jucător, L u ţu (Univ. Craiova)

■ 10 g o lu ri - tot un singur jucător; Vali Ştefan (Oţelul)1 9 g o lu r i - 3 ju c ă to ri: C ă tă lin M u n tean u (Steaua),

• S ta te (Oţelul) şi O ană (Gloria)■ 8 goluri - 4 jucători: P ancu

şi Ifto d i (ambii de la Rapid), M ih a lc e a (D in am o ) şi C a r a m a r in (S p o r tu l Studenţesc)

■ 7 g o lu ri - doi jucători: C iocoiu (Steaua) şi S a n s iro Ciocoi (CSM Reşiţa)

■ 6 g o lu r i - 4 ju c ă to ri: M arînescu (Rapid), G . B a rb u (F.C. Argeş), Caram ari (Sportul Studenţesc) şi A x in ia I I (5 pentru Ceahlăul şi unul pentru FC .Naţional)

■ 5 g o lu ri - 16 ju că to ri: L ă c ă tu ş (S teaua), D u lca . şi T îr ţă u (R ap id ), V . T ă n a s e (O ţe lu l), A Îb e an u , V a se şi Pigulea (toţi trei FC Naţional), B îrdeş (FC Argeş), D oană şi Szijj (ambii CSM Reşiţa), FI. B ă tr în u (D in am o ), G a b i P o p e sc u (U n iv . C ra io v a ) , M ih a la c h e (P e tro lu l) , M . Popcscu (“U”), Al. G heorghe (Forcsta) şi Iu lian C h iriţă (3 pentru Dm amo şi 2 pentru FC Argeş)

■ 3 go luri - 21 de jucători: L . R o şu , A d . M a te i şi D ănciu lescu (Steaua), G riv ac (F C A rg e ş), M u t ic ă (C S M Reşiţa), T a ra ra c h e şi D. R ednic (Dinamo), A d. U n g u r şi Suciu (Univ. Craiova), M . Ionescu, M . M a te i şi B a s to n (C eah lău l), Z m o le an u (P e tro lu l), M a rc ă (“U”), M iszti (Gloria), G rig o raş (F a ru l) , I l ie ş (F o re s ta ) , M . A lex an d ru (Chindia), S c în te ie (Bacău), G . B u to iu (2 pen tru R apid şi unul pen tru Farul), B . A ndone (2 pentru Rapid şi unul pentru Farul)

■ 2 go luri - 44 de jucători: R ă ch ită , M ilita ru , I . R o ta r iu , D . Ş e rb a n , B a c iu şi L u c a (S teaua), Ş u m u d ic ă (R ap id ), T o fan , B râ tia n u I I , A rh ire şi B o s în c e a n u (O ţe lu l) , C iu b o ta riu şi G h . B a rb u (FC N a ţio n a l) , ; A d . M u tu (F C A rgeş), P e rşa (C SM R eşiţa), V r ă j i t o a r e a (D in a m o ) , S . C ristescu , B u ia şi F ră s in e a n u (U niv . C raiova), B ă lă c e a n u , M ă ld ără şan , C r . C ră c iu n şi A. T o a d e r (Petrolul), A d. F a lu b , T r u ş c ă , P r e d a t u şi L iv iu M ih a i (“U”), M iro n a ş şi M if (Gloria), C ioloca (Foresta), C . D in u (C hind ia), O . R o ta r u , Pavel şi C. P a n ă (FCM Bacău), V oica, FI. D u m itru , C . P o p a I I şi P ă d u r e ţ (S p o r tu l Studenţesc), M a r ta , V. S tan cu şi G . Ş e rb a n (J iu l), B ă la şa (unul pentru C hind ia şi unu l pentru FC Argeş)

M. Popescu■ 4 g o lu r i - 19 ju că to ri:

Maleş (Oţelul), R adu Niculescu (FC N a ţio n a l) , N e g ru (FC A rgeş), C I. B a la c i (C S M Reşiţa), FI. P e tre şi M . Iv an (ambii D inam o), T r ic ă şi I . Ganea (ambii Univ. Craiova), C. E n a c h e (C eahlăul), O c t. G rigore (Petrolul), C io loboc (“U”), O . M a ie r şi R a d u Sabo (ambii Gloria), G uriţă (Foresta), Jilăveanu (Chindia), C ă p u şă (FCM B a că u ), H u z a (J iu l) Drâguş (2 pentru FC Argeş şi 2 pentru C hind ia) ;şi A n ta l (3 pentru Chindia şi u n u l■ pentru Dinamo) •

Cioloboc

Predatu■ C îte u n gol 67 jucători:

M iu , H rib , N. R ă d u ca n şi T . C sik (Steaua), L u p u şi B olohan (Rapid), B a lin t, P e lin şi Ion G ig i (Oţelul), C . L iţă , N ecu la , T . P e tre , S b u r le a , D u n ă şi C o m a n (FC N a ţ io n a l) , D . M o g o ş a n , S c h u m a c h e r şi G îlm encea (FC Argeş), C iu cu r, R oco S andu , Ib r ic , P an escu şi J ilav u (CSM Reşiţa), C o n tra şi G ro z av u (D inam o), V a n ce a , C u r t şi FI. C â r s te a (U n iv . Craiova), C. Ilie , B otez şi M a rc (Ceahlăul), N. C o n s ta n tin , L . N egoiţă , F ru n z ă , G . M a te i şi G r a m a (P e tro lu l) , O n c ic ă , Ş a n d ru şi M in te o a n (“U ”), S ă s ă r m a n , B . N ic o la e , D . M a te i şi C o rn ea (G loria), M . D in u , FI. P o p a , M o tro c , N iia , M itu , D. O prea, S tere, M . S tan şi M o h o ra (Farul), C io b an u şi G h in e a (Foresta), B ech ean u , G h e rg u , Ţ e rm u re , C eau şu şi M . S to ica (C h ind ia ), S e re a , G ire a d ă , Popovici şi FI. P e tcu (FCM Bacău), D in iţă (Sportul Studenţesc), S. R a d u , D răg ’a n si M ovilă (Jiul).

■ A U T O G O L U R I: R o co S a n d u (CSM R eşiţa) - pentru S teau a ; C ă lu g ă r i ţa ( J iu l) - p e n tru D inam o; T a r a r a c h e (D inam o) - p e n tru C eahlău l; R eg h en cam p f (Steaua) - pentru Farul; V. P o p a (FC A rgeş) - pentru Chindia; P e lin (O ţelul) - pentru Chindia.

Romeo V. CÎRTAN

R o m â n ia l a N a g a n o 1 9 9 8 .C il c e « p e r a n l^ e ?

M ai p u ţin d e . d o u ă săptămîni ne m ai despart p înă la debutul celei de a 18-a ediţii a J.O. de la N a g an o , J a p o n ia , Olimpiada Albă polarizînd

atenţia întregii lumi.R o m ân ia va deplasa la Nagano un lo t de 18

sportivi şi 12 oficiali. V om acoperi prin sportivii prezenţi u n num ăr de şapte discipline sportive. Cu alte cuvinte...

• b ia tlo n : Tofalvi Eva, Vasile Ene (an tren o r, Simon M arton)

• bob : Florin Enache, Daniel Păcioianu; M arian. Chiţescu, Gabriel Tâtaru, Mihai Dumitraşcu, Paul Neagu (antrenor D orel Cristudor)

• p a tin a j a rtis tic : Com ei Gheorghe• p a tin a j v iteză: M ihaela Dascălu, H orvath

Dezideriu (antrenor P e tric - Em est U lrich) ",• sa n ie : Ion Stanciu , Liviu C epoi, C orina

Drăgan (antrenor Liviu Ifrim)• schi a lp in : Sim ona Păştinaru,' Tofalvi E m o

(antrenor Bonis Francisc)• sch i fo n d : M onica L ăzăru ţ, A n ta l Z so lt

(antrenor Kiss Gyula). L or adăugîndu-li-se M ihai T im iş (şe f echipă

patinaj) şi A lexandru W agner (şe f echipă schi - bob).

Care ne sînt speranţele? Neavînd o infrastructură competitivă, şansele sportivilor rom âni de a u rca pe podium sînt, ca şi în alte ediţii, m inim e. N e punem speranţe în Com ei Gheorghe, ce urcă încet spre vîrful ierarhiei (pe locul 18 în finala m asculină individuală la recent încheiatele CE de la M ilano), apoi în vitezista M ihaela D ascălu şi, dc ce nu, în boberi. Trebuie să adm item , cam puţin- D ar toate aceste neîm pliniri au şi m otivaţii. C um spuneam , o bază sportivă m ult sub cerinţele sportului de perform anţă, staff-u ri federa le (p a tin aj, schi, hochei...) în conflicte, prim ind interese personale şi obscure în detrim entul sportivilor. Păcat, pentru că alta ar trebui să fie faţa sportului rom ânesc alb.

Demostene ŞQFRON

? P c i s « u i r l ^ P e ^ s e u i ,l .

Dolari în ra tePentru transferai lui Mircea

S tan la F a ru l, fo rm a ţia constănţeană a fost obligată de L.P.F. sâ achite lui “U ” sum a de 34.000 dolari, eşalonată în trei rate: 50 la su tă (1 7 .0 0 0 ) în term en de zece zile; 25 la sută (8.500) în term en de 30 de zile, iar restul de 25 Ia sută (8.500) în term en de o sută de zile. Se m ai zvoneşte că “U” a vărsat în

contul echipei V ega D eva suma ' de 10.000 dolari d in totalul de

13.000,-diferenţa de 3-000 dolari uim ind a fi achitată în februarie. Deci vin dolari de la Constanţa pentru a achita datorii la Deva. M ăcar de-ar fi fost vorba de cîteva sute de m ii de “verzi” care să astupe găurile din bugetul ultrasărac al lui “U ”.

î n c i u d a h o t ă r i r i i L .P .F .Portarul pe tro şen ean Florin

A nton a cerat L.P.F. să-l declare

jucă tor liber de contract (pen tra neplata a două prim e de jo c şi a

■ salariului’pe trei luni). L.P.F. a refuzat cererea lu i FI. A nton , care în tre tim p a isc ă lit u n contract cu “U ”, obligîndu-1 să se întoarcă în V alea Jiului la P e tro şa n i. A n to n a re fu z a t, d e o c a m d a tă , ■ în to a rc e re a pregâtindu-se cu-“U ” la Sovata. U rm ează no i tratative între “U ” şi Jiul.

(r.v.c.)\

“în calitate de outsideri am eliminat SUA şi Cehia” , avertiza a n tre n o ru l F re d H em m es înaintea finalei Cupei Federaţiei de la Den Bosch. Dar... ulciorul a mers de două ori la fîntîna lui Yannick N oah (după succesul d in 1996 în C u p a D a v is ) , Sandrine Testud şi M aiy Pierce aducînd cu 4-1 prim ul succes al Franţei în competiţie.

V ictoria la “DavidofT Swiss Indoors” îl urca pe R usedski pe locul 4 în ATP, britanicul u re înd . apo i şi în f in a lă la V iena. Capitala valsului îi aducea lui G oran Iv a n is e v ic a l 2 0 -lea succes din carieră şi recîştigarea încrederii în propriile forţe. Din păca te , în tre G oran şi şefu l federaţiei a izbucnit un conflict p e c a re n ic i p re ş e d in te le R e p u b lic ii C ro a te , F ra n jo T u d jm an , nu a r e u ş i t să -l aplaneze. U n alt scandal provoca în acel m om ent şi Boris Becker, care anunţa că intenţionează să se stabilească în SU A Ia cîteva zile după ce fusese “ u ns” în fruntea echipei de C upa Davis.

R e t r o s p e c t i v ă 1 9 9 7 ( V I I )

“Jumbo” nu se lasă!cîteva zile m ai tîrziu , în cel mai im p o r ta n t tu rn e u in d o o r al bătrînului continent: European C h am p io n sh ip d e la Z urich .D upă aban d o n u l d in E lveţia,Irina forfaita în L uxem burg cu ■ aceeaşi d u re re de sp a te . Ea revenea la M osco v a pen tra a pierde în sferturi la V an Roost.V ictoria în C upa Krem linului îi consolida N ovotnei locul 2 în clasamentul W TA, deşi cehoaica se afla abia la al doilea succes al anului.

1

/ r \

r i i v .

-> 7

A .Kucera

Becker

După o victorie la Ruxandra în primul tu r al turneului de la F ild e rs ta d t, I r in a c a p o ta în semifinale la H ingis. Elveţianca o va învinge în finală pe L isa Raymond, pen tra a obţine un (nou) superb Porsche înainte de a avea perm is de conducere! Am ericanca îsi va lua revanşa

- D u p ă ce K u c e ra c îş tig a turneul de un m ilion de. $ de la Ostrava, iar - la L yon - Fabrice S an to ro în c h e ia o p t an i de aşteptare a p rim ului său succes, Super-9 -u l .d e la S tu ttgart îi aducea lui* P e tr K ordâ a 8-a victorie din carieră şi revenirea, după 4 ani, în Ţ op 10. Doar o săptăm înă m ai tîrz iu lucrurile reveneau la “norm al” , a 51-a v icto rie A T P asigurîndu-i lui Sam pras încheierea, pen tru a - cincea oară consecutiv, a anului în p o s tu ra d e n u m b e r onc. “Jum bo” C onnors cîştiga, la 45 de ani, turneul veteranilor de Ia T okyo, iar Paul M cN am ee îi asigura lu i A ndre A gassi un w ild -ca rd p e n tru A u s tra lian Open 1998. Şi ce revenire va avea “piratul dm V egas” ! . .

F in a le A T P:B asel: Rusedski-Philippoussis ,

6 -3 , 7 -6 , 7 -6 ; P a le r m o : Berasategui - H rbaty 6-4, 6-2;

AgassiP e k in : C o u rie r - G ustafsson 7 -6 , 3 -6 , 6 -3 ; S in g a p o r c (d e m o n s tra tiv ) : G ustafsson - K icfcr 4 -6 , 6 -3 , 6-3; V ie n a : Ivanisevic - R usedski 3-6, 6-7, 7-6 , 6-2 , 6-3; B a rce lo n a : C. C o s ta - M a r in 6 -1 , 6 -4 ; O s tra v a : K ucera - M . Norm an 6-2 ab.; L y o n : Santoro - H aas 6-4, 6-4; S tu t tg a r t (S up er-9 ): K orda - K rajicek 7-6, 6-2, 6-4; M exic: C lavet - V iloca 6-4, .7- 6; P a r is (S u p e r-9 ): Sam pras - B jorkm an 6-3, 4-6 , 6-3, 6-1.

F in a le W T A :F i l d e r s t a d t : H in g is -

R a y m o n d 6 -4 , 6 -2 ; Z u r ic h ( E u r o p e a n I n d o o r s ) : D avenport - T auziat 7-6, 7-5; L u x e m b u rg : C oetzer - Paulus 6-4, 3-6, 7-5; Q u e b ec : Schultz M cC arthy - V an R oost 6-4, 6- 7 , 7-5; M o sco v a : N o v o tn a - Sugiyam a 6 -3 /6 -4 .

Radu C. MUNTEANU

2 S i a n u a r i e♦ în anu l 1956, la Jocurile

O l im p ic e d e ia rn ă de la . C o r t in a d ’A m p e z z o , au în cep u t în trecerile Ia patinaj ' viteză. P e vrem ea aceea fetele - n -au avu t în că acces în acest - sport, “p rem iera” avînd loc ab ia peste p a tru ani, în I9o0, „ Ia e d iţia de Ia Squaw Vali ;y , d in S.U .A . P rim a probă de 1 patinaj v iteză d c ia C ort na d ’Am pczzo a fost cîştigatâ dc sov ie ticu l E v g h en i G r ir ih . (500 .m , cu un nou recerd olimpic, şi m ondial, 40,2 slc ., v ech iu l reco rd o lim pic i-a ; aparţinu t norvegianului F in n H e lg esen cu 43,1 sec. din 19 4 8 , S t, M o ritz , ia r ecl , m o n d ia l , 4 0 ,9 - s e c . : sov ie ticu lu i I u r i S e rg h e i.v , . d in 1955). P este două v ile G rişin şi-a adjudecat şi p n ba •' d c 1 .5 0 0 m , to t cu n o i - r e c o r d u r i ’ o l im p ic e s i , , ; re spec tiv , m ondiale! ♦ L ot ” în această zi s-au decernat ' prim ele m edalii în probele d e i bob. D in d ispu ta echipajelor ; d e d o u ă p e rs o a n e «-•»* rem arcat sportivii ţării gazde carc prin echipa I (L am b erto d a l i a C o s t a , G ia c o m o C o n ţ i ) ş i I I ( E u g r m o M o n r i , R en zo A lvcra) au ocupat prim ele două locuri, : înain tea E lve ţie i I. j •

ţ J L Â S Z L 6 F r .î

% Blitz ţ Blitz *53 ATLETISM

J u d o

E tiopianul lla ilc G c b r r c s c la s s ic

ş i-a a m e lio ra t dum in ică, la i K a r ls ru h c , p ro p riu l record? m ondial indoor pc distanţa dc 3 .000 d c m e tri/ cu timpul de 7:26,14. ; ^

r - ■ Scrghci Bubka a cîştigat* c e a d c a n o u a e d iţ ie a

-concursului dc prăjină dc la D oncţk, cu o săritură dc 5.80.1 în cad ru l ace lu iaşi concurs,; B ubka a încerca t de trei ori,: f ă ră s u c c e s , d o b o r îrc a recordu lu i m ondial. .

Bclgianca U llaj W c r b b r o u c k ,

cam pioană olim pică la A tlanta ' s -a c ă s ă to r i t Ia s f î r ş i tu l s â p tâ m în i i t re c u te cu* com p atrio tu l Dim itri Hiinpc, f o tb a l is t la o fo rm aţie dc , d iv iz ie secundă.

[ p r i f l i J i B ţ i P ilotul; austra-, L j y U i d l L i H an M ic k ; D oohan, cam pionul clasei 500,1 a c r i t i c a i in tro d u c ere a * c a r b u r a n tu lu i fă ră p lum b;? m ă s u ră p re c o n iz a tă p e n tru ;

■ sezonul 1998. “ A ccsf lucru va a ltera randam entul m aşinilor ş i : p e rfo rm an ţe le m otoarelo r ş i, t r e b u ie ,s ă studiem din tim p- a c e ş t i p a r a m e tr i , p în â lă : în c e p e r e a s e z o n u lu i” , a declarat D oohan. îm preună cu ech ipa teh n ică dc ia H onda,- australianu l a efectuat jo i' ş i : v in e ri te s te p e c ircu itu l d in insu lele Phillip , pentra a studia e f e c te le sc h im b ă rii*com bustib ilu lu i.

, ( m .h . )

Pregătire în UngariaPe data de 3 februarie a.c. “ U ” u rm ează să faca deplasarea în

U n g aria p e n tru o p e rio ad ă de p re g ă tir i de c irca 11 zile . C antonam entul v a avea loc Ia D ebrecen , un d e de altfel “ şepcile roşii vo r susţine şi prim a partidă am icală, în com pania formaţiei locale, u rm în d ca ceilalţi adversari să fie stab iliţi pe parcurs.

In iţia l c lu jen ii in tenţionau să facă d ep lasarea în C ipru, locul ob işnuit al p regătirilo r de iarnă , da r d a to rită p reţurilo r ce au săltat b in işo r în u ltim ul tim p s-â renun ta t Ia această variantă ________________ ' ' M. HOSSU

( u ) miercuri, 2 8 ianuarie 1 9 9 8 E C O N O M I A A D E V Â R U Xc § e C l u j

w a ţ i î n t r e c i o c a n ş l n î c o t / a l a , a g r i c u l t u r a b a t e p a i u l p e l o cC o n tin u ă m să p u b lică m , în rezum at, p ro iec tu l Program ului

guvernam ental de reformă a sectorului agroalimentar din România pentru perioada 1998-2000înparalel cu punctu l devedere alprincipalului partid de opoziţie - PDSR. '<■

Priorităţile reformei

I S e c to ru l a g ro a l im e n ta r , [ p rin potenţialul d e resurse , | va loarea factorului u m an şi a , tradiţiei existente este capabil

să regenereze rapid, să devină I com petitiv , în cond iţiile u ne i | econom ii deschise.

P r in c ip a lu l o b ie c t iv a l■ po liticii agricole p e term en ' scurt şi m ediu îl reprez in tă I c re ş te re a s e m n if ic a t iv ă a | com petitivităţii p roduse lo r şi i p r o d u c ă to r i lo r a g r ic o l i , ro m ân i pe p ia ţa in te rn ă şi

internaţională, în fă p tu ire a o b ie c t iv u lu i

| general va facilita realizarea■ a lto r obiective derivate în tre J care se detaşează asigurarea I securităţii a lim entare a ţării; | a c c e n tu a re a p re z e n ţe i pe | - p ieţele externe p rin creşterea■ şi diversificarea exporturilor;■ c re ş te r e a s e n s ib i lă a I v e n itu r ilo r şi, im p lic i t , a | capacităţii dc cap italizare a I p ro d u c ă to r ilo r a g r ic o l i ; ! fo rm a re a u n e i m ase I p re p o n d e re n te d e a g e n ţ i | e c o n o m ic i c o m p e t i t iv i ; | d e z v o lta re a in te g r a tă a I com unităţilor rurale; evoluţia J agricu ltu rii în a rm o n ie cu1 m ediul înconjurător; crearea | prem iselor necesare pen tru | in te g ra re a v a n ta jo a s ă a• R o m ân ie i in IJn iu n c a

Europeană.I în fu n c ţie d c a g es te | obiective sînt conturate cîteva | d ire c ţi i d c a c ţ iu n e . . Dezvoltarea şi consolidarea• sectorului privat se prevede a | fi realizată prin concentrarea | terenurilor şi a capitalului de• exploatare în unităţi agricole j com petitive şi, p e aceas tă

b ază , form area u nei m ase de a g e n ţ i e c o n o m ic i c u fo r ţă concurenţială în condiţiile unei p ie ţe desch ise; in ten sif ica rea p rocesu lu i de restructu rare şi p r iv a t iz a r e ; re fo rm aîn t r e p r in d e r i i . F o rm a re a şi d e z v o l ta r e a p ie ţe lo rc o n c u re n ţia le , c re a re a u n u i sis tem de stabilizare a pieţelor, s u s ţ in e r e a v e n i tu r i lo r p r o d u c ă to r i lo r a g r ic o li v o r constitu i direcţii no i de acţiune. D e asem enea, se are în vedere ad încirea reform ei de susţinere financiară a producătorilor d in sectorul agroalimentar, form area şi perfecţionarea p rofesională a p ro d u c ă to r i lo r d in a c e a s tă ram ură, dezvoltarea integrată a com unităţilor rurale, asigurarea condiţiilor de integrare în U E pe b aza criteriilor cost-beneficiu. In v e d e re a în f ă p tu i r i i a c e s to r direcţii de acţiune sînt stabilite n u m e ro a s e m ă s u r i a c ă ro r aplicare va oferi u n contur m ai m o d e rn a g ric u ltu r ii n o a s tre . M ăsurile întreprinse de G uvern de la instalare şi p înă în prezent a u c o n d u s la re d u c e re q p r e s iu n ilo r in f la ţ io n i s te ca urm are a dim ensionării stricte a în treg ii susţineri, financiare a producătorilor agricoli în raport c u p o s ib i l i tă ţ i le re a le a le econom iei, asan ării m ed iu lu i econom ic de întreprinderi de stat neviabile, reducerea costurilor fiscale şi econom ice ale stocării rezervei de grîu pentru cazuri de urgenţă. M erită apoi m enţionată elim inarea d istorsiunilor induse d e p re ţu r i le , c o n tro la te şi creditele direcţionate de care au beneficiat în cea m ai m are parte u n i tă ţ i de s ta t in e f ic ie n te ; c o n s o lid a re a şi d e z v o lta re a sectorulu i p rivat susţinut p rin fo rm area de stim u len te rea le a s ig u ra te p r in m e c a n ism e le

p ieţe i, c rea rea u n o r p rem ise in d is p e n s a b ile d e b lo c ă r i i pieţelor specifice, intensificarea p ro c esu lu i de p r iv a t iz a re a

y tu tu ro r c a te g o r i i lo r de în tre p r in d e r i de s ta t, perfecţionarea cadrului legislativ şi in stitu ţio n a l, ca su p o rt al reformei.

A c ţiu n ile şi m ă su rile prevăzute a se aplica în industria a lim en tară şi a g r ic u ltu ră în p ro g ram u l p re z e n ta t p e n trup e r io a d a 1 9 9 8 -2 0 0 0 v o rconduce, pe term en m ediu şi lung, la urm ătoarele rezultatei, form area unu i autentic m ediu concurenţial în cadrul ram urii şi p e a c e a s tă b a z ă , c re ş te re a iniţiativei private şi a producţiei a g r ic o le , • in te g ra re ag o s p o d ă r i i lo r ţă r ă n e ş ti în f lu x u rile p ie ţe i , a lo c a re are s u rs e lo r în fu n c ţie de semnalele pieţelor, restructurarea producţiei în raport cu cererea solvabilă de pe piaţa internă şi disponibilităţile pentru export. Este de a ştep ta t o creştere a eficienţei şi a com petitivităţii producătorilor şi a produselor rom âneşti p e p iaţa in ternă şi pieţele externe, renaşterea satului şi ţăranului rom ân; dezvoltarea preponderentă a agriculturii pe baza re su rse lo r p ro p rii şi a capitalului privat atras din ţară- şi din stră in ă ta te ; asigu rarea securităţii alim entare a ţării prin p e rfo rm a n ţe le s e c to ru lu i a g ro a lim e n ta r ; ' .. c re a re apremiselor necesare integrării în Uniunea Europeană fară costuri economice şi sociale m ajore.

Pentru crearea m ecanism elor şi a instituţiilor, precum şi pentru adoptarea d e reg lem entări cu c a ra c te r te h n ic s p e c if ic e a g r ic u ltu r i i şi - in d u s tr ie i a lim e n ta re e s te n e c e sa ră adoptarea c ît m ai repede a unui

pachet de legi (în afara celor a m in tite ) : L e g e a p e n trum o d if ic a re a L e g ii 8 0 /1 9 9 2 privind pensiile şi alte drepturi de a s ig u ră r i so c ia le a le Agricultorilor; L egea sanitar- veterinară; Legea privind tinerii a g r ic u lto r i ; L e g e a p r iv in d \ despăgubirea foştilo r m em bri c o o p e ra to r i c a re au fo s t d eposedaţi de m ijloacele de muncă; Legea privind finanţarea cheltuielilor pentru conservarea patrimoniului genetic naţional de peşte de cultură şi animale de blană; Legea alim entului; Legea priyind organizarea activităţii de cercetare agricolă; Legea privind piscicultura şi pescuitul.

Lipsesc e le m e n te le d e

I s t r a te g ie p o liticăîn viziunea PDSR, Programul

de bază de macrostabilizare este m ai bine structurat decît cel pe te rm en scu rt. D ar, pe lîngă elem entele teoretice de o reală valoare, poartă am prenta mult prea acută a unor studii ce aveau obiective individualizate şi care nu c o n s t itu ie e le m en te de strategie politică, pe de o parte, iar pe de altă parte se angrenează foarte greu într-o viziune politică unitară.

încă de la început, se afirmă un p r in c ip iu , d e o se b it de interesant şi anume: agricultura să devină un sector generator de valoare adăugată şi stimulator de creştere econom ică. Elementul prim ordial în re lansarea unei reform e viabile în agricultură este considerat a fi crearea unei pieţe funciare. E senţa acestui principiu aparţine unor vremuri trecute din aplicarea căruia, în m omentul de faţă, în agricultura R o m ân ie i, nu p o a te rezu lta apariţia unei clase de mijloc puternice la sate, ci m ai degrabă apariţia unei mase numeroase de sărăciţi, lipsiţi de teren, care nu

pot constitui un avantaj, ci un h a n d ic ap se rio s în r id ic a re a s ta n d a rd u lu i ru ra l. P e n tru r e a l iz a r e a su c c e su lu i în agricultură trebuie analizate trei elem ente: exploatarea agricolă ( a c e a s ta p o a te av ea te re n proprietate privată, teren arendat, a so c ia ţie de p ro p rie ta r i sau com binaţii între-acestea); forţa de m uncă calificată; m ijloacele tehnice şi materiale folosite în procesul de producţie. N ivelul p r e g ă t i r i i p ro fe s io n a je va d e te rm in a şi ap licarea u n o r tehnologii complexe care au ca r e z u l ta t e v id e n t c re ş te re a cantităţii şi calităţi producţiei, pe fondul menţinerii unor preţuri la nivele comparabile.

Orice p rogram realist ar fi trebuit să cuprindă şi o analiză a ceea ce în seam nă avan taje le c o m p a ra tiv e a le ag ric u ltu rii ro m ân e ş ti. E ste cu rio s cum actuala putere a pornit la drum tară a stabili ce este bun, ce poate f i v ia b i l , c o m p e tit iv d in a g r ic u ltu ra şi in d u s tr ia a lim en tară , pen tru ad ap tarea corectă a principiilor şi măsurilor în vederea atingerii obiectivelor s ta b ilite . T eren u l ag rico l al R o m â n ie i a re u n p o te n ţia l productiv extrem de ridicat şi c a re la o z o n are c o re c tă a c u ltu r i lo r şi p la n ta ţi i lo r , a c re ş te r ii an im a le lo r a r face profitabil sectorul primar.

Avem teren de bună calitate, a v em p e r s o n a l c a l if ic a t , dispunem , în multe dom enii de ra se şi so iu r i a d a p ta te la condiţiile noastre ce au nivele p ro d u c tiv e de v îrf, av em o structură de institute şi staţiuni de cercetare ce pot fi adaptate pentru a servi în evoluţia viitoare a agriculturii.

A tin g e re a u n o r o b ie c tiv e necesare şi realiste se pu tea s tab ili p o rn ind de la analize c o m p a ra t iv e . în p ro g ra m u l s tra teg ic această analiză este o r ie n ta tă g re ş i t . A n a liz a com parativă nu se face num ai

pe “terţe pieţe”, aceasta se face şi în producţie şi pe piaţa proprie. Pentru că numai de aici rezultă care este nivelul subvenţiilor în diferite ţări, c a re s în t p o lit ic i le lor p ro te c ţio n is te - şi pentru p ro m o v a re a exporturilor, num ai aşa se poate pomi la drum avînd o situaţie reală, c u n o sc u tă . I a tă de ce d is tru g e re a z o o te h n ie i şi e lim in area su b v en ţiilo r le c o n s id e ra m greşelifundam en ta le a le actualei puteri.

în mai toate intervenţiile o f ic ia li lo r se accentuează ideea fermelor familiale. Dar e x is tă o d iferenţă fu n d a m e n ta lă întreex p lo a ta ţie şi proprietate. E x p lo a ta ţ ia a g r ic o lă din C îm pia Română n u se poate co m para cu cea d in zona subcarpatică sau cu cea din M oldova de Nord. Cum se ju s tif ic ă atunci distrugerea unor exploataţii cu ro l foarte b in e defin it în agricultura noastră (societăţile comerciale de stat). Exploatabile agricole, de la fermele fam iliale, la diferite'forme de asociere sau societăţi agricole comerciale pe acţiuni se po t întîlni în toate zonele ţării, ponderea unui anumit tip fiind dictată de condiţiile concrete din zona respectivă. Statul trebuie să s p r i j in e d e z v o lta re a şi consolidarea acestora, să ajute p ro d u c ă to ru l a g r ic o l în desfăşurarea unui proces de producţie modem . Urmările u n o r m ăsuri n u se văd imediat, eliminarea unor legi, a unor mecanisme, fără a pune altceva în loc va determ ina în perioada următoare majorarea p re ţu r ilo r la c am e , pîine, lap te , conserve, legum e - fenom en care va atinge un punct culm inant în această primăvară.

Ion RUS

Unitatea 2 a Centralei Nucleare Cernavodă aşteaptă o "in fu zie " de aproape 7 5 0 milioane de dolari

L ucrările la U n ita tea 2 a Centralei Nuclearo-Electrice de la Cernavodă pot fi finalizate în următorii patru ani, dacă în prima' jumătate a acestui an consultantul financiar care urm ează să fie desemnat în aceste a le va obţine un credit sindicalizat în valoare de circa 750 de milioane dolari.

O com isie a M in iste ru lu i Indu strie i şi C o m erţu lu i, Ministerului Finanţelor şi Regiei Naţionale de Electricitate a lansat o lic ita ţie pentru d esem n area consultantului financiar care -va coordona finanţarea lucrărilor. Rezultatele licitaţiei urmează să fie cunoscute în aceste zile.

Este prevăzut ca îm prum utul sindicalizat să se realizeze prin interm ediul a 10-12 b ănci de investiţii. Necesarul de finanţare este de aproape 800 de milioane dolari. Pentru proiectul de finanţare a Unităţii 2 au mai fost luate în calcul variantele 'participării în proporţii egale a R E N E L şi a consorţiului A ECL-ANSALDO sau a asigurării finanţării exclusiv de către partea română.

“Aventura nucleară” a României a început în urmă cu 21 de ani, cînd oraşul Cernavodă a fost ales pentru construcţia primei centrale nucleare din România.

» în 1978, Com itetul de -S.tat pen tru E nergie N u c lea ră d in România semnează o înţelegere cu

Societatea de Energie Atomică din Canada (AECL), pentru acordarea licenţei de construcţie, proiectare, asistenţă tehnică şi fiimizare de ech ipam ent p en tru ac tiv ita tea nucleară. înţelegerea presupunea construirea, într-o primă fază, a unui singur reactor tip CANDU de 700 MW. în primăvara apului 1979 corporaţia canadiană care se' ocupă

. de finanţarea proiectului, Canadian E x p o rt D evelopm ent C orp (CECD), intermediază obţinerea unui împrumut de un miliard dolari SUA. Tot în acest an a început p reg ă tirea am plasam en tu lu i, realizîndu-se lucrări de excavaţii pentru primul reactor, hotărîndu-se şi extinderea proiectului la cinci reactoare. în anul 1981 se semnează u n contract cu fîrm a G eneral Electric din SUA, ca furnizor de echipamente. Urmează o perioadă în care lucrările au fost blocate, din cauza problemelor financiare ale. României din acea perioadă.

în august 1991, RENEL încheie u n con tract cu co n so rţiu l can ad ian o -ita lian A E C L - A N SALDO pentru conducerea proiectului şi exploatarea Unităţii 1 pînă la mijlocul anului 1996. Din feb ru arie 1995, m od era to ru l primului reactor s-a umplut cu apă grea, substanţă din care două treimi (335 tone) au fo s t aduse din Canada.

L a 15 m ai -1995, C om isia

N aţională pen tru C ontrolu l Activităţii Nucleare (CNCAN) a eliberat autorizaţia de punere în funcţiune a Unităţii nr. 1. Încărcarea manuală cu combustibil nuclear a reactorului unităţii 1 a început la data de 29 mai. Ultima fază de testare a Unităţii 1, pentru punerea în funcţiune, a început la jumătatea lunii iunie a.c., iar conectarea la sistemul energetic naţional s-a produs la data de 11 iulie. Pe perioada te s tă rii, reac to ru l a funcţionat pe paliere de putere din ce în ce mai mari, pînă la începutul lunii octom brie, cînd s-a atins puterea nominală, de 706 MW.

B ulversările determ inate de programul de restructurare a regiilor autonome de interes naţional nu vor afecta Centrala Nucleară de la Cernavodă. CNE, furnizor a 10% din necesaru l energetic , al României, va beneficia de un statut special în cadrul RENEL, avînd în vedere garanţiile pe care trebuie să le ofere statul pentru continuarea lucrărilor la acest ob iec tiv ’de importanţă strategică. De altfel, planul de restructurare al regiei prevede păstrarea centralei în proprietatea exclusivă a statului.

Importanţa punerii în funcţiune a Unităţii 2 a CNE este fără dubiu. Fostul preşedinte al RENEL, Victor Romert, declara că, dacă lucrările la obiectiv nu vor fi finalizate pînă în 2000-2001, România s-ar putea

confrunta cu o criză energetică.CNE Cernavodă este considerată

de specialişti ca alternativa de compensare a scăderii rezervelor naţionale de ţ i ţe i ,ş i gaz şi a reducerii im portu rilo r de combustibili.

în acest sens, un studiu al Comisiei Naţionale de Prognoză arată că punerea în funcţiune a grupurilor 2 şi 3 de la CNE este un element esenţial al creşterii producţiei de energie, operaţiunea puţind să decurgă într-un ritm ce are p o sib ilită ţi de susţinere financiară. M ai m ult, din perspectiva scăderii producţiei nete de cărbune energetic, devansarea programului lucrărilor este de dorit

T oate guvernele care s-au succedat după revo lu ţie au recunoscut importanţa strategică a producţiei de energie nucleară, în contextul scăderii ireversibile a rezervelor au toh tone de combustibili şi a dezideratelor alinierii României la standardele ecologice ale Uniunii Europene. De altfel, o hotărire de Guvern, emisă de Cabinetul Ciorbea, a declarat programul energetic nuclear ca program de importanţă naţională pentru următorii cinci a n i .

în prezent, Unitatea 2 a CNE C ernavodă este finalizată în proporţie de 90% - partea de construcţie şi 40% - partea de utilaje.

Asociaţia pentru protecţiacumpărătorilor de autoturisme

Ministerul Finanţelor nu si-a dat avizul favorabil

A .P .C .A . B u c u re ş ti in fo rm ează pe m em brii săi despre urm ătoarele acţiuni:

1. După cum se cunoaşte din c o m u n ic a te le de p re să , p a r la m e n ta r i i P N Ţ C D ,' d l D o rin V a tm an şi dl L iv iu Petrea au iniţiat un proiect de lege prin care se dădea dreptul tuturor persoanelor fizice care au depus la CEC banii p en tru , cum părarea unui autoturism D acia 1300 să-şi aducă d in im port un autoturism fară să plătească taxele vamale.

2. A cest proiect de lege a fost im ediat contestat de către c o n d u c e re a A .P .'C .A . Bucureşti, printr-un m em oriu a d re sa t a tî t p re ş e d in te lu i PNŢCD dl Io n Diaconescu, cît şi întregului Birou al Cam erei Deputaţilor, prin care se susţine în con tinuare câ să p rim im autoturism ul Dacia 1300 pe care l-am plătit integral sau să ni se restituie contravaloarea lui la p reţul actual de vînzare sau să ni se restituie suma depusă iniţial indexată la preţul zilei

c u to ţi in d ic ii de inflaţie s ta b il i ţ i de că tre Comisia N aţională de Statistică.■ L a aceas tă a c ţiu n e s-au alăturat şi membrii A.P.C.A. d in ju d e ţu l C lu j care au in te rv e n it şi e i printr-un m em oriu adresat preşedintelui PNŢCD dl Ion Diaconescu.

3. M inisterul Finanţelor - Direcţia Generală Juridică, sub n r . '2 1 4 .3 4 6 /1 6 .1 2 .1 9 9 7 , comunică la A.P.C.A. Bucu­reşti că nu a avizat favorabil această propunere de lege.

4 . C u a c e a s tă ocazie a n u n ţă m pe to ţi membrii A.P.C.A. că pentru anul 1998 cotizaţia este de 3.500 lei ş> trebuie depusă cît mai urgent pe num ele A.P.C.A. Bucureşti în n o u l cont 25-1105-112-' 704000-557006 Bank Post F i l ia la G riv iţa Sectorul I Bucureşti.

5. Pe măsură ce vom pr®1 no i informaţii, de la A.P.CA Bucureşti, le vom publica î» ziarul nostru.

Ing. Marius MALA!

A D E V A R U Lic S e ClBJfl ■ E C O N O M I A miercuri, 2 8 ianuarie 1 9 9 8 (13J

B U R S A D i V A L O R I 1 U C U R I Ş T I P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 2 7 . 0 1 . 1 9 9 8

ALR AL.RO SLATINA 25000 O «40100 40300 315ATBbet antibiotic e iasi •IOOO -3 4-200 4050 159

ARCTIC GĂIEŞTI 1000 O 4050 4200 88automobile dacia prrtfc» 11 -IOOO O 590 590 333

AZOBEt azomures to .m ureş -IOOO -2 1920 1900 60CMPbet COMPA SIBIU -IOOO -2 1270 1260 38et-~J ELECTROAPARATAJ bucubcsi -IOOO O 1300 1320 . 44Ol.TbEt OLTC HIM RM.VALC EA IOOO A. 3000 3200 139INX beT OTELINOX TARGOVISTE • 25000 O 26100 20300' 5PCLerr POLICOLOR BUCUREŞTI -tooo O 5300 5350 * 9

ŞANTIERUL NAVAL consTaisita 25000 -2 8650 8800 29SOF SOFERT BACAU -IOOO -2 405 480 21

TERAPIAC LUJ-NAPOC A •IOOO O 12300 12500 152Total cateqoria 1 1,392c a ta a o r la a ll-a (6 6 so c ie ta tl )

AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 -3 TOOO TOOO 2ALB ALBAPAMALBA IULIA 1000 1 540 540 10ALM ALIMENTARA C LUJ-NAPOC A 1000 A- 530 540 46AMC AMC O OTOPENI 25000 -1 15100 15100 10AMR AMEPTECUCI 1000 -5 840 810 9AM O AMONIL SLOBOZIA 1000 -e 0TO 620 TSAMY ' AMYLON SIBIU 1000 o O O OAPC APCAROM BUZĂU 1000 i 660 660 29APS apsa baia mare IOOO - i 590 590 4ARM ARMATU RA «o LUJ - NAPOC A IOOO -1 3300 3300 9ART ARTRO M S LATI NA 20000 -3 5400 5350 35ASV ASTRA VAG O AN E ARAD 25000 O 5850 5800 6AUR AURORA T<3 .FRUMOS LAS! 25000 -1-4. 23000 23000 . 2TLV BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 -e 3300 3100 60CRB CARBID-FOX TARNAVENI IOOO 2 - 2300 2400 16CBC ■ CARBOC HIM C LUJ-NAPOC A 25000 -2 TTOO TTOO 3CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 O O O OCRN CARNEARAD 25000 O 3100 3100 1CAS CASIROM TURDA -IOOO -1 305 305 23CER CERCON ARICSUL CAMPIA-TURZII 25000 2 4500 5000 2CPR GHIWOPAR BUCUREŞTI 25000 -ÎS 9600 1 oooo 4CIP CIPROM PLOIEŞTI -IOOO 7 830 900 128CMP COMELF. BISTRITA 25000 -2 3600 3TOO 3CON CONDOR DEVA 25000 2 3200 3200 , 1ORB** DOROBANŢUL PLOIEŞTI . 1000 OELN ELCOND ZALAU IOOO -2 1010 1020 27ELC ELECTROC ERAMICA TURDA 25000 .1 15200 15200 1ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 O Q O OFEL FELEAC ULCLUJ-NAFOCA IOOO 2 TOO TOO 4FSP FOFLAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 3 3500 3500 3FOR FORAJ SON DE CRAIOVA 1000 -1 396 381 9GRX GRIMEXTG. JIU 25000 -1 3800 3800 2HDJ HIDROJ ET BREAZA * 25000 • 3 5650 5650 TIAI 1.A. 1.P.O. ZALAU 25000 -1 4000 4000 5IMP IMPACT BUCUREŞTI 6000 -19 10500 10500 1SRM INDUSTRIA SÂRMEI 25000 2 6100 6100 4IRS M. P. IRIS BARLAD IOOO -29 770 820 25MEP MEFIN SINAIA 25000 1 7100 7100 4ALF MOBILA ALFA ORADEA IOOO 2 ' 460 480 6MOL MOLDO MOBILA IASI IOOO O 253 269 1TMPN MOPAN TO. MUREŞ 1000 O TIO T20 12MFR MOPARIV RÂMNIC U VAU3EA IOOO -2 740 T50 1TMPG MO RĂRIT PANIFICAŢIE <3 ALA IOOO A- 560 600 53NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 O O O ONVL NAVOL OLTENITA IOOO O 510 520 36NEP NEPTUN CAMPINA 25000 -2 2850 2850 3PCA‘" PECO ARAD -IOOO OPPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 5 25200 25000 39VAC PRODVINALCO CLUJ-NAf^OC -IOOO O ^ IOOO 990 10PMB PRO MET BEC LEAN 25000 -e 3500 3500 1ROB ROBINETE INDUSTRIALE bac. 25000 i 6*100 8150 9SAN SANEVIT ARAD 10000 -2 3900 3650 12SNT ŞANTIERUL NAVAL TULC EA 25000 -6 5450 5200 4SEM SEMANATOAREA BUCUREST 25000 O 4800 5050 6SDT S IDERTRAN^C ALARASI -IOOO 2 • 380 3TO 10SLC SILCOTUB ZALAU 25000 8300 8100 13SIN SINTEROM C LUJ-NAPOC A 25000 -1 8500 8550 5STZ S1NTEZ A O RADEA -IOOO -1 900 680 19SMS SOMES DEJ 25000 2 3300 3300 1STR STRATUS MO B BLAJ IOOO -1 520 510 10TMR TOMIRIS IASI 25000 O . 3500 3450 4TRS TURISM TMHS|LV*MI*OLUJ.H* 00* 25000 -2 6900 0800 2UCM U.C .M, RESITA 25000 5 5200 5200 1UAM UAMT ORADEA IOOO -2 455 428 6UZT UZTEL PLOIEŞTI 25000. O T550 T550 4ZJM Z1MTUB ZIMNIC EA 25000 O O O OTotal cateQorla a M-aTotal c a te g o ria l ♦ HO torta p ub i ic a G E P A B u c u re s t l

TOTAL GENERAL

Cursuri pe piaţa valutară anuntate de BNR în data de 27.01.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEISHIUNG AUSTRIA 647,00DOLAR AUSTRALIA 5519,00FRANC BELGIA 221,00DOLAR CANADA 5620,00FRANC ELVEŢIA 5612,00M\RCAGERMANI 455.1,00COROANA DANEMARCA 1195,00PESETAS SPANIA 53,66MARCA FINLANDEZĂ 1504,00FRANC FRANŢA 1359,00LIRA STERLINĂ 13416,00URĂ ITALIA 4,61YEN JAPONIA 64,54GULDEN OLANDA 4040,00COROANE NORVEGIA 1101,00ESCUDOS PORTUGHEZ 44,48COROANE SUEDIA 1028,00DOIAR SUA 814.1,00ECU : 8972,00DST 11076,00

ia casele de schimb valutar

dinClui-Napoca în data de 27.01.1998

VALUTA

$ SUA mCUMPĂRARE

8 2 0 0 4 5 5 0

VÎNZARE

8 5 5 0 4 7 7 0

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:1. Cursurile incluse în această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să efectueze operaţiuni pe p iaţa valutară.2. Prezenta listă nu im plică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

efective de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - % - persoane ju r id ice - %Bane» lava dara 1 luni 3 luni 6 luni 9 luni 12 kini

BCR* 12 45 46 44 47 47BANCOREX* 1S 50 45 45 45 V 45BRD*. ♦ . H 45 47 48 49 50« '14 - 49 ' 51 52 54BA* 13 44 48 47 46 50Bane Poat* 15 37 41 45 ' 47 52Ion Ţiriac* 15 46 51 52 53 54BANKCOOP* •14 45 47 47 48 48Bucureşti 13 41 - - -Transilvania 14 55 46 46 45 45Rominvaacft 13 39 40 41 42 43CEC 15 35 40 45 • 40AUANŢA 20 44 45 46 46 50Albina* 12 55 55 53 . 54 35B.I.R.* 18 ' 48 59 50 51 52LOIALCOOP 18 40 .. 42 - - -

Banca %la

vedere 1 luni 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR ‘ 12 36 37 38 39 40

BANCOREX 15 45 40 40 40 40

BRD 14 36 X 39 40 41

BA* 13 34 35 38 37 38

Banc Post* 13 35 . 37 38 - 41

Ion Ţlrlac* 13 42 43 44 ■ 48

BANKCOOP* 14 36 38 39 ' 40 41

Bucureşti 13 33 - - - -

Transilvania 14 40 38 38 35 . 39

Românească 13 X 31 32 33 34

CEC 15 . - - - • 35

Albina 12 45 45 44 44 44

B.I.R. 17 42 59 44 44 42

LOIALCOOP 16 40 ■ - -

Vreţi să fiţi la curent cu evoluţia

valorii acţiunilor pe B.V.Bşi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia

pieţii imobiliare ’ locale?

Vă interesează • dobînzile şi

cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci

citiţi, zilnic, această pagină.

P i a ţ a i m o b i l i a r ăGARSONIERE APART. APART. 2 CAM . A P A R T. 3 C A M . APAR T. 4 CAM .

ZONA (milioane lei) 1 CAM . (mi!, lei) (milioane lei) (milioane Iei)

s Conf. 1 Conf. 2 (mii. lei) Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf, 2Gheorgheni 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 -70-90 120-140 -

Mioâstur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Maristi 55-65 43-48 70-80 90-140 - 120-160 - - 120-150 -■Zonl or 62-67 * 70-80 90-110 s - 120-140 - 120-150 -

Piti - - 80-100 120-150 - 140-160 - - 200-250 -Centru 100-120 90-130 120-160 150-170 -■ 130-150 -

A . Muresanu " - 120-160 - ‘ 150-170 - 200-250 - 'Im 55-60 * • “ 70-90 - 85-100 80-100 -

Grigoreacu 62-65 - 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gruia . 50-50 45-50 . 75-90 85-100 90-100 -

„CHIRII -

Gheorgheni 150DM 130DM * . *■ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$ -Manistar 150DM 150DM 100$ 100$ 100$ 100-150 $ 100$ 100-200$Mirişti 120DM 120DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200 $ -Zonlor 1S0DM 150DM 100$ 100-150$ - 100-150$ - 100-200$

Pata ' 100$ 100-150 $ ■ ’ 100-150$ - 100-200$ -Centru

' " 120$ 100-150 $ - 100-150$ - 100-200$ -A. Muresanu “ - 100$ - 100-150$ - 100-200$ -

Iris 100DM 100$ - ■ 100-150$ - 100-200$ -Grigorescu 150DM 130DM 100-150 D M 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

Gruia 10QDM - • 100$ • 100-150$ - 100-200$ -

r C14) m i e r c u r i , 2 8 i a n u a r i e 1 9 9 8 OMUL ŞL SOCIETATEA A D E V A R U L i d e C l u j— — — —— — — —i — — — — — — — — — — — *1

Obligaţiile pentru pacienţi şi medirîi de din aplicarea Legii Asigurărilor sociale

de împliniri. Grija faţă de propria sanogeneză se exprimă cel mai complet prin respectarea regulilor.de igienă individuală, familială şi colectivă. Grija faţă de sănătatea generaţiei care ne u rm ează este strîns legată de propria sanogeneză a părinţilor şi bunicilor. Educaţia copiilor încă din familie, ca să aibă grijă de propria lor-sănătate va constitui subiectul unei intervenţii viitoare. O grijă deosebită se va avea faţă de igiena cavităţii bucale, cunoscînd rolul ei în sano, dar şi în patogeneză! (Caria dentară este una din cele mai frecvente boli ale omului şi una din cele mai grave prin consecinţele ei), de aceea noua lege a ASS prevede o serie de facilităţi pentrn serviciile medicale stomatologice.

Pacientul nu trebuie să abuzeze de serviciile medicilor sub nici un aspect preventiv, curativ sau recuperator - cu încrederea pe care o are în m edic (doar l-a ales singur!), trebuie să colaboreze benefic cu acesta şi să-i respecte sfa tu rile , a leg în d u -se calea terapeu tică individuală cea mai eficientă sub aspect medical şi economic.

G r i j a f a ţă d e m e d iu l în c o n ju r ă to r (individual, familial şi socio-profesional) pleacă de la ideea că nu există om sănătos în afara unui mediu sănătos.

Respectul'reciproc şi colaborarea pacient- medic, este o premisă pe care se bazează reuşita noii Legi a ASS.

M edicii de familie, ca întreg corpul medical, au şi ei o serie de obligaţii faţă de pacienţi şi familiile lor, societate în ansamblul ei (care-i finanţează) şi pentru respectarea deontologiei medicale şi a legilor ţării în litera şi spiritul lor.

I I II A plicarea în bune condiţiuni a 'L e g ii | A sig u ră rilo r sociale d e săn ă ta te (ASS), I im plică o serie de avantaje, atît pentru■ populaţie cît şi pentru medicii de familie, I asupra cărora am insistat în intervenţiile | anterioare. în cele ce urmează vom aborda

I obligaţiile acestui tandem (binom) pacient- medic, cunoscut fiind că orice avantaj -

| respectiv drepturi - implică şi o serie de■ obligaţii, mai ales că de fapt în binomul î am intit intervine un a l III-lea elem ent: I societatea, cetăţenii din contribuţia cărora se | creează fondurile necesare pentru aplicarea■ acestei importante legi. D in cele afirmate mai■ sus înţelegem şi obligaţiile de mare importanţă I pe care le au, atît pacienţii cît şi medicii de | familie.

, | Pacientul va trebui să aibă grijă de propria■ sanogeneză, atît sub aspect preventiv cît şi | curativ, să-şi crească copiii şi nepoţii în spirit■ sanogenetic şi să nu abuzeze de serviciile - sanitare ori să le deturneze de la nobilele • sale sarcini şi să con tribu ie ca m ediul | în co n ju ră to r să fie san o g en etic (nu■ patogenetic!). Fiecare din aceste idei pot fi ! pe larg dezvoltate şi dacă ni se v a da I posibilitatea, o vom face. Acum şi aici vom | prezenta telegrafic ideea că: G rija p e n tru■ p r o p r ia să n ă ta te trebuie să dev ină o■ prioritate a fiecăruia deoarece nimeni nu ne I poate asigura starea de sănătate mai bine decît | noi înşine şi dacă săn ă ta te nu e, nim ic nu

Ie. Toate planurile pe care şi le va propune un cetăţean cad în fam bolii, aceasta din urmă | fiind pauperizantă şi restrictivă de libertate şi

familie ce decurg de sănătate (!)

Prima obligaţie a cadrelor medico-sanitare - în cazul de faţă medicii de familie şi ajutoarele, lor (care din păcate n-au încă un statut precizat, cine le plăteşte, medicul de familie cu care lucrează, sau sînt plătite în cadrai Legii ASS?) este o bună pregătire profesională, etică şi morală, cum se zice, la z i

M edicul, poate m ai m ult decît alţi intelectuali, are nevoie de o informare mai generală culturală, istorică, etică, umanistă în general - care să-i permită o mai bună înţelegere , a fenomenelor sociale, iar prin ele a celor biologice, în speţă medicale.

E ducaţia san ita ră este încă una din obligaţiile medicului de familie. Ea trebuie făcută nu demagogic, ca în trecutele decenii, ci de la om la om, deci cu ocazia fiecărei consultaţii. Se va specifica expres ca sfaturile primite să le transmită familiei şi urmaşilor.

Medicii de familie trebuie să cunoască toată legislaţia sanitară, inclusiv colateralele ei (medicina legală, expertiza medicală, legile asigurărilor sociale, legile privitoare la invalizi, persoane cu handicap etc.) ca să poată îndruma la timp şi corect pe cei suferinzi sau urmaşii lor.

Medicul de familie, ca medic practician, are obligaţia să respecte Jurăm întul Hipocratic cu completările ulterioare. în orice caz, nu trebuie să racoleze bolnavii cu mijloace necinstite şi nici să-şi bîrfeascâ colegii.

Florea MARIN

Sindicatele din Sidex Gala|i acceptă concedieri doar “pe cale naturală”

F ed eraţia S indicală a Siderurgiştilor din Combinatul Sidex resp inge acţiunea de disponibilizare a personalului, p reco n iza tă în acest an, precizează un comunicat comun al conducerilor combinatului şi. sind icatelo r din Sidex. A tît sindicatul, c ît şi conducerea combinatului susţin reducerea de personal “pe cale naturală”, aceasta urm înd să se cifreze, p înă în 20 0 2 , la 1.200 de

persoane pe an. Managerii şi sindicaliştii de la Sidex s-au întîlnit, la sfîrşitul săptămînii trecute, cu ministrul Industriei şi Comerţului, Mircea Ciumara, p en tru a discuta planul de restructurare a combinatului.

La Sidex lucrează, în prezent, 36.200 de persoane. Programul de restructurare întocmit de conducerea combinatului preve­de ca, pînă în 2002, în Sidex să rămînă 25.000 de salariaţi

Elaborarea noilor programe şcolare no va afecta editarea manualelor alternative

Program ul de elaborare a manualelor alternative, finanţat de Banca Mondială şi de Guvernul Rom âniei, continuă conform calendarului, fară să fie afectată m o d ificarea p lanurilo r de învăţămînt, informează consilierul ministrului Educaţiei Naţionale, Dakmara Georgescu.

Ea a precizat că elaborarea unei noi politici în domeniul programelor analitice şi planurilor de învăţăm înt aTe în vedere pe rfec ţionarea sistem ului de elaborare a manualelor şcolare, dar această acţiune nu poate fi făcută imediat. După încetarea

finanţării Proiectului de reformă, desfăşurat pe baza împrumutului acordat Rom âniei de Banca Mondială, grupul de elaborare a

.manualelor, din cadrul MEN, va accepta propuneri pentru alte titluri de cărţi şcolare decît cele 250 anunţate prin actualul program, a adăugat Georgescu.

Casele judeţene ale Corpului Didactic şi cea a municipiului Bucureşti organizează, în această perioadă, expoziţii cu manualele alternative pentru clasa ă IV-a învăţătorii sînt invitaţi să viziteze expoziţiile şi să opteze pentru un

' anumit tip de manual.

J D r & p t u i l a M - t ' f y l i a ă

Spitalul municipal Dej precizeazăConstatam , în z ia ru l din

data dc 7.01.1998, că apare articolul intitulat “G hici cine e de vină” semnat dc d-na Magdalcna Vaida, faţă dc care form ulăm următorul drept ia replică:

1. A şa cum re ie s e d in m aterialul nostru precum şi din documentaţia făcută dc către cei în drept rezu ltă că noi am informat din tim p că insuficienţa creditelor alocate va crea mari problem e.

2. Pe lîngă to t fe lu l de com binaţii dc cifre şi noţiuni noi, cx. “ rezerve bugetare” (la sp itale nu există no ţiu n ea) com binaţi cifra dc buget de 5,680 miid. lei cu 600 m ii. lei h ran a , art. 22 d in tr-o a ltă fu n d a m e n ta re b u g e ta ră anterioară, în realitate, acestui buget îi corespunde 1 m iliard lei la hrană, cît am cheltu it şi în realitate, de fapt. Se fac acuzaţii de cheltu irea unQr sum e cu care noi n ici nu am f o s t a lim e n ta ţ i la d a ta respectivă. Studiaţi v ă rugăm d is p o z i ţ i i le b u g e ta r e d e alim entare â contului nostru . .

3. Conform legii bugetu lu i Legea 12/1997, se p lătesc cu

prioritate apa, gazul m etan şi curentul electric.

D c la art. 22 “H R A N A ” nu s-a luat un leu pentru a plăti a ltc ev a (aşa cum re ie se d in articol), din contră ne-am dirijat toate veniturile proprii Ia hrană, p lu s am făcut re îm p ărţiri de c red ite de la alte art. p en tru h r a n ă , e v id e n t c o n fo rm legislaţiei în vigoare.

N c-a fost destul de greu să aşteptăm sumele salvatoare din 1 5 .1 2 .1 9 9 7 şi c u to a tă g e n e ro z ita te a şi g r i ja dum neavoastră pentru bolnavi to t nu putem cheltui m ai m u lt de 8.300 lei/zi cît este alocaţia de h ra n ă p rev ăzu tă de lege , evident.

4 . R eferito r la com peten ţa noastră în p riv in ţa gestionării c red ite lo r vă inform ăm că am prim it descărcare de gestiune de la C am era şi Curtea de C onturi, co n tro a le le C FI a le D irecţie i Sanitare Cluj s-au încheiat fără constatări de deficienţe, cum d e ' a ltfel s-a încheiat în 31 .12 .1997 ' s u p ra c o n tro lu l e f e c tu a t de o r g a n e le s p e c ia l iz a te a le C onsiliu lu i Jude ţean C luj. La acest control s-au abordat 12 o b ie c t iv e m a jo re , to a te

încheindu-se fără deficienţe.Deci cei în drept au tras

concluziile, dar ei nu au fost întrebaţi.

D in l ip s a c re d ite lo r nu num ai hrana este în atenţia noastră, dar acest articol a fost singurul pe care I-am acoperit cu creditele necesare faţă de celelalte, aşa cum rezultă şi d in d ife re n ţa de c re d ite solicitat-aprobat (5,680 mild. lei - 3,767 m ild. lei).

N u am dat vina pe nim eni p en tru s itu a ţia c rea tă , d in

'c o n tr ă , nu am in tra t în polemică cu nimeni, conştienţi f iin d că a s ta este s itu a ţia generală pe ţară. A m încercat cu toate resursele noastre să păstrăm spitalul în stare de fu n c ţio n a re b u n ă şi considerăm că am reuşit, iar c itez: “aceia care s-au dat p e s te cap să g ă s e a sc ă resursele necesare rezolvării situaţiei”, noi le m ulţum im .

7. Bolnavii trataţi în spitalul nostru, m iile de bolnavi, sînt singurii care ne-ar putea acuza de, citez: “trem urau de frig, mănîncă prost, n u au m edica­mente şi se sim t neglijaţi”, dar pe ei nu i-a întrebat nimeni.

r 1II C u r i p z i t ă ţ i ^ C u n o z i t ă ţ i | ^ C u r i o z i t ă ţ i ^ i C u r i o z i t ă ţ i | i l

| E m i s i u n i d e m ă r c i I ( t i m b r e )

D u p ă da te p u b lic a te şi co m e n ta r ii de sp e c ia li ta te prim ele mărci (timbre) poştale s-au em is... în A nglia în anul 1840. A u urm at E lv e ţia în 1 8 4 3 , S ta te le U n i te a le A m eric ii (SU A) 1846, F ranţa (şi B avaria) 1849, A ustra lia 1854, E g ip t 1866 şi Japon ia 1871 . în R o m ân ia p r im e le em isiun i au fost în anu l 1858.

T e m p l u l " S o a r e l u i " în l o c a l i t a te a K o n a r a k

(In d ia ) se a f lă u n g ra n d io s tem plu num it al “ Soarelui” care m ai este ' denum it şi “Pagoda neagră” . Acest u riaş tem plu a fo st construit în anul 1200 în t im p u l d o m n ie i r e g e lu i N arasinhava Deya. C onstrucţia acestu i tem plu (pagodă) a fost realiza tă timp de 2 ani, la care au lucrat 12.000 m uncitori.

R e c o r d u r i c u" # r i s f e t e "

C e l m ai înalt om d in lum e pe num e A lbert Pem itsch din G raz (A ustria) avea 2,45 m! C el mai

I I

jp-eu om (în anul 1986) e ra |

I I I I I

Gabriel E. M onjane, de 19 ani d in M o z a m b ic . A c e s ta c în tărea 389 kg! T r is te ţe a celor doi era că, prim ul pînă la vîrstă de 60 de ani nu şi-a g ă s i t o “ p a r te n e ră ” , plim bîndu-se d in oraş în oraş ia r cel de al doilea nu s-a p u tu t dep lasa d ecît pe un scau n cu ro tile ! N u o rice record este şi plăcut.

I I I

Ioan N. URECHE I (INU) |

I n i ţ i a t i v ă LJlSrXC^F'-OJVTS:

■uS p ita l-P r ie te n a l C o p ilu lu i”..Titlul de “Spital-Prieten al Copilului” a fost

primit, în 1995, de zece spitale din România Primul' a fost Maternitatea Polizu, urmat, în capitală, de Spitalul Municipal şi “Sfîntul Pantelimon”. Celelalte clinici unde se aplică iniţiativa SPC sînt la Iaşi, Rîmnicu Vîlcea, Timişoara (două), Baia Mare, Cluj- Napoca şi Deva. Multe alte spitale - maternităţi din România îndeplinesc deja unele din criteriile necesare pentru -a deveni SPC - menţionează Raportul UNICEF. în acest an, IOMC (Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului “Dr. Alfred Rusescu”) va lansa iniţiativa de extindere a pregătirii cadrelor medicale în vederea promovării alăptării la

' sîn, şi va sprij ini toate maternităţile în pregătirea lor pentru a realiza cei zece paşi în certificarea de

' “Spital-Prieten al Copilului”. • 'Din datele de care dispune UNICEF reiese că

atunci cînd femeile beneficiază de informaţii complete şi de un mediu care vine să le sprijine, majoritatea aleg alăptarea Ia sîn ca metodă de alim entare a sugarilor. Pe lîngă avantajele

■ economice ale alimentaţiei naturale, studiile arata că ac'ei copii, alimentaţi exclusiv la sîn în primele patra luni de viaţă, şi care continuă să fie alăptaţi la sîn pînă la vîrstă de un an sau chiar doi, prezintă mai rar cazuri de diaree sau infecţii respiratorii acute (infecţia respiratorie acută fiind una dm principalele cauze ale deceselor infantile in România). Totodată, eî cresc mai bine decît copiii care nu sînt alimentaţi la sîn. Din Raportul UNICEF rezultă că în România, unde 50 la sută din copiii în vîrstă de pînă la un an au anemie, s-a cSnstataţ că acei copii care au fost alimentaţi la sîn sînt mai putin anemici.

M. TRIPON

în completarea eforturilor susţinute la nivelul comunităţii pentru a proteja, promova şi sprijini alăptarea la sîn, UNICEF împreună cu OMS. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) au început, în anul 1991, o campanie de îmbunătăţire a condiţiilor din maternităţi. Acest demers - cunoscut sub denumirea de “Spital-Prieten al Copilului” (SPC) s-a făcut printr-un program structurat care să sprijine practica alăptării la sîn. Astfel, potrivit Raportului UNICEF “Starea copiilor lumii 1998”, în numai şase ani, peste 12.700 de spitale din 114 ţări au fost transform ate în centre de^ prom ovare a alimentaţiei naturale pentru sugari. în aceste spitale se oferă un cadra de protecţie a alăptării la sîn, iar femeile şi copiii sînt feriţi de laturile negative ale publicităţii laptelui artificial (aşa-numitul lapte “formula” - lapte praf) şi de dezavantajul utilizării biberoanelor. Aici, mamele primesc informaţii pertinente şi bine documentate privind avantajele alăptării la sîn. Raportul UNICEF menţionează că, printr-un “pachet de instruire” realizat de UNICEF şi OMS, personalul medical din maternităţi este instruit în managementul lactaţiei şi, totodată, în a proteja alăptarea la sîn. Personalul medical, împreună cu conducerea unităţii spitaliceşti, se angajează să îndeplinească iniţiativa numită “Zece paşi pentru succesul alăptării la sîn”. Aceasta implică asigurarea condiţiilor pentru ca mamele şi nou- născuţii să rămînă tot timpul împreună, iar femeile să fie libere să înceapă alăptarea la sîn imediat după naştere şi să continue alimentarea naturală-a sugarului pe toată durata şederii în maternitate. Acreditarea sau recunoaşterea spitalului ca fiind “Prieten al Copilului” se face doar de către evaluatori independenţi, special pregătiţi în acest scop.

A D E V A R U Lc f lc C l u j ____

EVENIMENTGarosabilaiCarosabilfeCarosabijigîGarosabilj^GarosabilaMGarosabilaiGarosabil^ăGarosabilţa^gil^

D a t u a , z i c a l ă c u l u p u l ş i .

Pe principala arteră de circulaţie E 60, înspre Oradea se produc o mare parte a accidentelor din judeţ, în miez de noapte toată lumea se grăbeşte. îndeosebi tîrgoveţii, care dau m ultă bătaie, de cap conducătorilor auto şi agenţilor de circulaţie. ' ■ ' .' Dl m aior Ovidiu Vaiş, şeful Poliţiei Rutiere Huedin ne spunea; “în timp de iarnă, dnd vizibilitatea este redusă din cauza cetii, căruţaşii şi bicicliştii sînt un adevărat pericol pentru, şoferii străini care nu sînt

obişnuiţi cu şoselele noastre, cu două benzi de circulaţie şi curbe strînse. Pe tronsonul de drum care îl supraveghem, organizăm zilnic filtrele, mai ales după m asa şi noaptea. Întîlnim cele mai m u lte nereguli privind circulaţia rutieră. C ăruţe neechipate cu num ere reflectorizante, în ultima perioadă, s-au înmulţit Pentru a prcîntîmpina accidentele de circulaţie i-am obligat să se doteze cu numere de înm atriculare. O , pondere importantă a accidentelor în zona

H uedinului , se produce din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de- trafic. Mai ales pe timp de ■ ceaţă, polei, şi mîzgă pe şosea. în tim pul Sărbătorilor de iarnă nu am avut accidente grave. D oar,., tamponări, ieşiri în decor şi treceri prin locuri nemarcate în

A flă m de la B iro u l de p resă a l P o liţie i

Firma “Coca Cola” _ a fost păgubită

cu peste 40 de milioane lei

miercuri, 28 ianuarie 1 9 9 8 (l.fj).

zona “fierbinte (str. Horea), unde locuiesc mai multe familii de ţigani care trec şoseaua fără să se asigure. Aşa cum am mai zis şi altă dată. Poliţia Rutieră nu iartă! Nouă şoferi au fost prinşi fără să fi achitat asigurarea civilă obligatorie (Legea 136/95). în anul 1998 am depistat cinci conducători auto care erau sub influenţa alcoolului. Le-am aplicat amenzi usturătoare şi le-am ridicat permisele de conducere. Este bine

ca cei 'care se în cu m etă să pornească la drum pe timp de iarnă să se informeze de condiţiile de rulaj de pe traseul E 60. Asta pentru a .n u avea surprize. Mulţi/dintre şoferi, mai ales amatorii, ignoră pur şi simplu recomandările noastre...”.

Ca dovadă a spuselor d-lui maior Vaiş loan fotografiile ce ilustrează tragedii de pe faimosul E 60.

V. MOLDOVAN

a j u d e c ă m d v e p l

Mai demult, am făcut remarca că între conducătorii auto nu există nici un fel de respect, ba mai mult, fiecare se crede “cocoş” pe banda lui. Şi, în virtutea, acestui fapt dispreţuieşte partenerul de trafic. Intîmplarea de zilele trecute îmi prilejuieşte reafirmarea acestui adevăr. Dar sâ vedem despre ce a fost vorba.

. în dreptul Băncii “Bucureşti” există un semn de “cedează trecerea”. Firesc, toţi conducătorii auto trebuie să se conformeze şi să respecte întrutotul litera legii. Numai că, din dorinţa de a “ţîşni” atunci cînd se poate, mulţi şoferi scot botui maşinii şi încurcă, realmente, circulaţia de pc strada Moţilor (stopul de la Magazinul “Someşul”). Cum spuneam, zilele trecute figura s-a repetat, Renault-ul din imagine “a ieşit” mai mult decîţ trebuia, a venit un troleibus şi impactul s-a produs. S-a produs, e drept, şi pentru că şoferul de pe troleibus n-a catadixit să vireze o idee. la dreapta. - /

Pagubele sînt însemnate, dar nu sînt răniţi.Cert este că fiecare dintîe noi trebuie să

■ trăiască, că, în fine, nimeni nu-i perfect şi un pic de bunăvoinţă ar reduce evenimentele

neplăcute ale circulaţiei, rutiere/Neîndoielnic că maşinile mici (taximetriştii, în general) nu dau nici o importanţă semnelor de circulaţie. Nu se respectă distanţele nici cînd se. evoluează în spatele altor vehicule, nici în depăşiri. Se fac tot felul de eschibiţii ce terorizează pe alţi şoferi şi, nu de puţine ori, se încalcă restricţia de a trece pe semnalul roşu al semaforului. Tot atît de adevărat este că autobuzele şi camioanele p rivesc de “su s” pe automobilişti şi nici în ruptul capului nu le-ar face loc. T înjim după viaţa din Occident, dar nu vrem să recunoaştem- că şi şofatul face parte din viaţă. Şi, credeţi-mâ, într- o c ircu la ţie m ult mai ag lom erată dec ît a noastră, peartere tixite de automobilişti, respectul faţă de partener se poate vedea la tot pasul. Pe cînd la noi... Dacă vrei să ieşi de pe poarta redacţiei (Napoca 16), să zicem, ai

nevoie de “ambiţia” şi “neobrăzarea” unui pieton care să fie atît de hotărît îneît să treacă pe “zebra” de la Croco. Altfel nimeni nu te lasă să intri îo.trafic. Exemplele ar putea continua. Mă, gîndesc, însă, ce frumos ar fi ca, la nevoie, fiecare să înţeleagă că nu-1 costă nimic “un dram de politeţe”.

Ce ziceţi? -r.v.-

Serviciul de com batere a c r im in a l i tă ţ i i e c o n o m ic o - financiare, d in cadrul I.P .J. C lu j a în c e p u t u rm ă r ire a penală îm potriva lui B odea Vasile Petru (31 ani), din Dej, d ire c to r la f irm a “ S in tex D is tr ib u tio n S e rv ice” D ej. Poliţiştii au stabilit că anul trecu t, tim p de p a tru lun i, B .V .P ., în c a l i ta te de adm inistrator, a achiziţionat de la S.C. “C oca Cola” Bihor, băuturi răcoritoare în valoare de 48.262.980 lei. M arfa a fost valorificată pe raza judeţului

C luj. P lă ţile s-au făcut prin em iterea a 13 file CEC, fără ca această societate să aibă d isponib il în co n t la bancă. F irm a “ C o c a C o la ” a d e sc o p e rit “ a fac e re a ” şi a sesizat Poliţia clujeană. Bodea V . P e t r u e s te a c u z a t d e s ă v î r ş i r e a in f r a c ţ iu n i i de în şe lă c iu n e şi em iterea de C E C -uri fa ră acoperire. Pînă în p re z e n t s -a u re c u p e ra t 2 9 .5 0 0 .0 0 0 le i. D irec to ru l firm ei “ S in tex - D istribution - Service” Dej este cercetat în stare de libertate.

Evaziune fisca lă. în Urma unu i con tro l de. “rutină” P o liţia a descoperit a fa c e r i n e c u ra te la f irm a “G ran d e V ia ” Im pex SR L B ologa d in com una Poieni. Patroana societăţii, Potra Pod N atalia S tela este acuzată de in f r a c ţ iu n e a de e v a z iu n e fiscală. în u rm a cercetărilor, p r in a c te le c o n ta b ile a le s o c ie tă ţ i i s -a u g ă s it m ari nereguli. în perioada 1994- 1995, firm a a cu m p ărat o m are cantitate de ulei. Sumele

încasate n u .au fost înregistrate în e v id e n ţe le c o n ta b i le . Patroana s-a sustras de la plata o b l ig a ţ i i l o r f a ţă "d e s ta t , p ă g u b in d “ f i s c u l” c u 12.390.000 lei. Pentru a şterge urm ele, a d istrus o parte din d o c u m e n te le c o n ta b i le . Pa troana a m ai încasat d in con tu l societăţii 13.730.000 lei p en tru carc nu a depus docum ente justificative.

B.ZAGORE

S V . V...X.S ...

^Garosabili*|Garosabilfc|#Garosabil Carosabil • C arosabilAţiCarosabiU»i,Carosabil^Garosabjlţgţgjjltiftr

T O i i i r ^ — - — — —

Cristian şi cutia cu chibrituriîn gospodăria lui Teodor N cgom ir, d in com una Apaliida a

izbucnit un incendiu dc proporţii. A u ars în cîteva minute peste 4 tone de fin, în valoare dc peste 1 m ilion dc lei. Vecinii au sărit, cu m ic cu marc, şi au stins focul. Incendiul a fost provocat dc fiul lui badea T eodor, C ristian , în v îrstă dc 6 ani. B ăieţelul era singur acasă, a găsit în bucătărie .o cutie cu chibrituri, pe care a folosit-o în spatele clăii dc fin.

(B.2.),

Mici structuri m a fio te ?Lumea interlopă este o lume

cu totul aparte, guvernată de propriile legi. în urm a unor diferende, Adam Adrian (32 de ani) s-a supărat rău pe S.I. Drept urm are, a decis că este cazul să se răzbune. Pentru a-şi duce la capăt intenţia, a apelat la Pop Marius, Crăciun Titus (21 de a n i, cu an teced en te p e n a le ) şi la Mocan Laurenţiu (27 ani, cu a n te c e d e n te / p e n a le , de asemenea) pentru a-i aplica “o corecţie” duşmanului. Noaptea de trecere între 17 şi 18 iulie 1997 a fost stabilită ca dată a acţiunii. Cei patra, ajunşi la locul faptei, s-au răzgîndit, hotârîndu-se să schimbe bătaia cu un incendiu. Zis şi făcut. Au strop it cu b enzină u şa apartamentului lu i S., după care i-au dat foc. Incendiul a fost stin s , ia r la d o sa re le Poliţiei se m ai adăuga încă o faptă cu autori necunoscuţi. După alte cîteva luni, Adam şi-a adus din nou aminte de vechiul lui duşman. Şi, de astă- dată s-a adresat lu i O ltean Gabriel (30 ani), Tanţâu Sorin şi R o m an D an ( to ţi t re i recidivişti), povestind cum să-i aplice duşmanului o mamă de b ă ta ie , s-o ţ in ă m in te . Numai că cei trei “terminatori” s-au dus aţă la S. şi i-au spus cum stau lu cru rile . O m ul, orientat, le-a oferit un m ilion,

num ai să declare în faţa lui A d am că m is iu n e a a fo s t îndeplinită şi să-l lase în pace. U rm ăto area m işcare a fo st plîngerea la Poliţie. A cum S. ş t ia d e u n d e i se t ra g necazurile. Oltean şi A dam au fo s t a res ta ţi p re v e n tiv . în cursul cercetărilor, poliţiştii au elucidat şi istoria incendiului. T an ţău Sorin, R om an D an, M ocanu Laurenţiu şi Crăciun T itus sînt cercetaţi în stare de l ib e r ta te , în tim p ce P o p M arius (pe care vi-1 prezentăm în fotografia alăturată) este dat în urm ărire generală. Cine l-a v ă z u t s a u . poa te da re la ţi i despre locul în care poate fi găsit, este rugat să se adreseze celu i m ai ap rop iat p o st de politie.

D.C.

P rim u l m ed ic c a re so s i, internul Charles J. Carrico, de aproxim ativ 25. de ani, în al d o ile a an dc c h iru rg ie , îl exam ină grabnic. N u m ai avea p u ls şi n ic i c ea m ai m ică tensiune. Şi totuşi,-nu era m ort de-a binelea. Corpul său facea eforturi lente şi dureroase pentra a respira şi, d in timp în tim p, se putea auzi o băta ie a inim ii. Carrico începu să aplice măsurile de urgenţă şi introduse un tub prin gură în speranţa de a degaja iaringcle. .

... Era o ra 13 cînd chirurgul Kem p C lark declară cu voce scursă: .

- Este prea tîrziu.C la rk se în to a r s e sp re

Jacqueline Kennedy:■ - Soţul dv. a fost rănit mortal, spuse el. -

Ea m işcă .b u ze le în tăcere: “Ştiu” .

D upă ce a ra tă c ă R o b e rt Kennedy, pe atunci m inistru al justiţiei, care se afla la reşedinţa lui de la Hickory llill (Virginia), a fost în ş tiin ţa t te le fo n ic de m oartea fratelui său, de către d ire c to ru l F B I, E . H o o v e r, autorul revine la scenele care se p e tre c e a u la s p i ta lu l d in Parkland.

; P en tru a g e n ţii se rv ic iu lu i secret, R ufus Y oungb lood şi Em oiy Roberts, preocupaţi d e te a m a vu n u i c o m p lo t, to a te încăperile sp ita lu lu i Park land erau curse posibile. Youngblood ceru un joc liniştit unde Lyndori şi lady Bird Johnson să poată fi puşi, la adăpost de m ulţim e. O

infirmieră îi conduse la serviciul de m edicină infantilă. ..

D -na Jo h n so n îi u rm a cu îngrijorare crescîndă. -P înă în ziua aceea, serviciul secret nu le acordase decît o p ro tec ţie de formă şi schim barea bruscă îi părea am eninţătoare. Labirintul pe care-1 u rm a u îi sp o re a temerile. îşi spunea că i-ar fi imposibil să se re în toarcă fără a fi condusă de cineva. în plus,

K cn O ’Donncll îşi băgă capul în cam era 13.

- Lucrurile pa r sâ meargă rău, spuse el, C red că preşedintele este mort. Johnson nu răspunse.

U n agent căută un distribuitor autom at şi aduse cafea soţilor Johnson. Lady Bird; care avea în to tdeauna asupra sa carnete p e n tru a -şi n o ta c eea ce ea denum ea “m om entele sale de n eu ita t” scoase un carnet d in

O moarte care nu se uită (V)

Y o u n g b lo o d , . v e r if ic în d securitatea locurilor, elim ina cele cîteva puncte de rep er care a r fi putut fi u tile. în tr-u n p a t, p e - stînga se afla un negru.

- Mutaţi-1, spuse Y oungblood infirmierei, şi celorlalţi inspectori Ie oîdonă: lăsaţi toate storurile.

Johnson trim ise u n inspector să-l caute pe R oy Kellerm an., - Roy, poţi să-m i spui care

este starea preşedintelui? întrebă Johnson ." -

- Preşedintele K ennedy a fost atins, răspunse Roy. Este încă în viaţă. Starea sa este critică.,

- V rei să m ă ţii la curent?- Da, dom nule.Kellerman intenţiona să-şi ţină

promisiunea, dar el nu mai apucă să v a d ă a c e a s tă p a r te a spitalului; cînd se înapoie la urgenţă, avu p rea m ulte de ŞHi

„ făcut. ' ' ^ 0

poşe tă şi începu să-şi scrie cu rapiditate im presiile.

z U n a l t a g e n t î i c e ru lu i Y o u n g b lo o d s â se d u c ă s ă telefoneze. '' - N u-1 p ă ră s e s c n ic i u n m o m en t p e a ce s t om , spuse agentul.

D ar e l dorea să părăsească Parkland. D in m om entul în carea m b u la n ţe lo r , e l m editase o evadare.N u n u m a i d in

• spital, ci ch ia r , a & S d in o ra ş , c a r e - i a g ®

^ d e v e n i s e d e -n esu fe rit.

.E ra u n bărbat cu.

dc soţii Joh n so n atît tim p cît aceştia râm îneau acolo.

Pen tru Y o ungb lood , D allas e ra un loc al v io lenţei şi m orţii. A răm îne acolo , însem na a-şi asum a u n risc -nebunesc . Lovc F ie ld e ra p o a rta dc evaziune n a tu ra lă . T reb u iau sâ a jungă im ediat acolo . E m ory Roberts . e ra dc aceeaşi părere şi cei doi agenţi încercară să-l convingă pc Johnson.

P e n t r u e i , p ro b le m a e ra s im p lă . T o tu ş i, e a c o n ţin ea germ enele a ceea cc avea să d e v in ă o s e r ie în tr e a g ă de neîn ţe legeri. C ei care fiiseseră

'ap ro p ia ţii preşed in telu i asasinat n u p u te a u în ţe le g e ş o c u P în g ro zito r, încoridarea :neaştep ta tă a noulu i p r e ş e d in te , în m o m e n tu l m • c a re e ls u c c e d a deja lui

â t f s * K en n ed y , Johnson nu-

Şi d ă d e a în c ă s e a m a de. a c e s t

- j ® * lucru.S g î n c a m e ra n r . 13

. 0

sosiseră la in trarea v p , AU. c a ™e ra n r - ;W R o b e r ts i i sp u se lu iJohnson că văzuse rana de la

capu l lu i K ennedy . .- P re şed in te le nu v a reuşi s ă 1

scap e c u v ia ţă , sp u se el.’ A r treb u i să lu ăm av io n u l ş i sâ deco lăm , in sis tă Roberts. .--

E z i t în d , în c ă , J o h n s o n m urm ură: , . .

- P o a te c ă p r e ş e d in te le K ennedy v a m ai a v ea nevoie dc avion. -

N im en i n u îl în trebă la ce av ion se g îndea.

o fo r ţă d e v o in ţă . e x c e p ţ io n a lă ş i î ş i dădea seam a că nu-şi

v a putea îndeplini datoria faţă

16) miercuri, 2 8 ianuarie 1998 U L T IM A O R A A D E V A R U Ld e C I u i

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ

Şl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

BH I

E m i l C o n s t a n t i n e s c u p a r t i c i p ă la F o r u m u l E c o n o m i c M o n d i a l d e l a D a v o s

Harta privind starea probabilă a vremii în ju d e ţu l Cluj, valabilă pen tru 28. 01., a.c. în ju r u l orei 15.

ţu i I

l I

Em il Constantinescu: declaraţii contradictorii

u rm a re d in p a g in a 1E s te p o s ib i l , o a re , c a

opiniile diferite de ritm - între ra p id şi foarte ra p id - să d e te rm in e a s e m e n e a consecinţe în plan in tern şi extern? Evident că nu. L a în t î ln i r e a de Ia L ev o C a , preşedintele a dorit să prezinte om ologilor săi im aginea unei c o a l i ţ i i g u v e rn a m e n ta le devotată cauzei reform ei, şi că neîn ţelegerile au ap ăru t ca urm are a dorinţei unora (PD) d c a m erge m ai rap id , nu doar... rapid. Hai, că-i bună • poanta! Pentru a ne lăm uri, să -l c ităm d in n o u p e d l preşedinte. “Cei mai m ulţi au convingerea că această situaţie (conflictul PNŢCD - PD n.n.) serveşte doar unor interese de g ru p , opuse in te re s u lu i g e n e ra l dc p ro g re s al democraţiei, al econom iei şi al re la ţi i lo r de c o o p e ra re in ternaţională a R om ân ie i. Realitatea este că în R om ânia există asemenea grupuri dc interese care nu vor, dc fapt, reform ă sau carc v o r reform ă num ai pentru ei” .

Dar cine sînt cei ce nu vor reform ă? Ştiind cine sc află în conflict, rezultă că PD nu vrea re fo rm ă . D ar d a c ă ne în toarcem la cele spuse de preşedinte în Slovacia, rezultă că PD este pentru reform ă în ritm foarte rapid, iar PN ŢC D pentru ritm rapid. Sau ar putea fi in v e rs , ţă ră n iş tii să fie adepţii unui ritm foarte rapid iar cei din PD sînt frînarii? N u , cu siguranţă frînarii sîn t

ţ ă r ă n iş t i i , p r in c e l m ai reprezentativ exponent al lor în Guvern, prem ierul Victor C iorbea, prin foştii m iniştri de la R eform ă şi F inan ţe care s-au dovedit a fi incapabili - a ltfel nu ar fi fost în locuiţi cu d o i “ tehnocraţi” . D e a ltfel, preşedintele spunea, analizînd prim ul an de guvernare , că r i tm u l re fo rm ei n u a fost s a t is f ă c ă to r , c ă a u fo s t num eroase erori şi că ritm ul reform ei trebuie accelerat.

Preşedintele Constantinescu zice că nu sîntem într-o criză p o l i t i c ă re a lă . “ C e e s te a tu n c i? ” , se în tre a b ă p re ş e d in te le . Ş i to t el răspunde: ‘/Există bazele unei crize guvernam entale” . Să-i d ă m d rep ta te . D a r c in e a d e te rm in a t a c e s t lu c ru ? Partidele politice în cauză. A c ea sta în se am n ă c ă e s te v o rb a de o c riz ă p o lit ic ă în su ş i p re şed in te le su s ţin e ace st fapt prin u rm ătoare le ap rec ie ri: “Ne co n fru n tăm , în să , şi aceasta este perfect adevărat şi este foarte grav, cu un conflict între politicieni, cu u n conflict determinat mai ales d c in te re s e d e p a r t id , de am biţii, de orgolii personale”

D eci, dle preşedinte, sau e albă, sau e neagră: conflictul PN ŢC D - PD este determ inat d e n e în ţe le g e r i le p r iv in d ritm ul de derulare a reform ei (rap id - foarte rap id) sau este provocat de “ex isten ţa unor grupuri de interese care nu vor d e fapt reform ă sau care vor re fo rm ă num ai pen tru ele”?

P reşed in te le E m il C onstan tinescu v a susţine, în cadrul Forum ului Economic de la Davos, u n d iscurs priv ind priorităţile actuale ale Rom âniei, care va fi urm at de d iscu ţii pe tem e de p o litică fiscală şi financiară, reform e structurale, privatizare, investiţii străine.

Forumul de la Davos se va desfăşura în perioada 29 ianuarie - 1 februarie, avînd

,drept tem ă “Priorităţile pentru secolul X XI”. Constantinescu va avea, în această perioadă, o întrevedere cu preşedintele Elveţiei, Flavio Cotti, fiind invitat, de asemenea, la o recepţie o fe rită de p re şed in te le filip inez, F ide l Ramos. ~ ,

La Forum ul Econom ic M ondial (FEM ) şi-au anunţat participarea 12 şefi de stat, rcprezentînd Rom ânia, Brazilia, Kîrgîstan, E lv e ţia , C h i le , P o lo n ia , A rg e n tin a , K azahstan ,; P an am a , G h an a , B u lg aria , Mexic, vicepreşedintele Boliviei, precum şi 16 p rem ie ri sau v icep rem ieri: A n a to ii Ciubais şi B oris N em ţov (Rusia), Jean-Luc D e h ae n e (B e lg ia ) , J a n e z D rn o v sek (Slovenia), Inder K um ar Gujral (India), H e lm u t K o h l (G e rm a n ia ) , W im K o k (O landa), L i Lanquing (China), A lberto Arbulu (Peru), N aw az Sharif (Pakistan) şi Ahmetjan E sim ov (Kazahstan). La lucrările

Forum ului vor m ai participa şi m iniştrii de Externe din Canada, Australia, Mexic, Chile, Japonia, Brazilia, Egipt, Argentina, Ucraina, Franţa şi Kazahstan.

La Forum ul de Ia D avos vor fi prezenţi secretarul general al ONU, K ofi Annan, directorii generali ai OECD, FM I, Băncii M ondiale, UNCTAD şi OM C, precum şi secretarul general al NA TO , Javier Solana şi reprezentanţi ai Com isiei E uropene - Sir Leon Brittan, Hans van den Broek, M auell M artin Gonzales, Jacques Sânter şi Yves- Thibault de Silguy. în cursul reuniunii FEM vor avea loc dezbateri priv ind “Europa/ Globalizare”, “Energia caspiană”, “Corupţia la nivel internaţional”, “Europa şi m oneda E uro”, “E conom ia de p ia ţă”, “Poate fi Europa redivizată?”, “Institu ţii g lobale”, “ Scenarii privind R usia” etc.

Printre priorităţile econom ice care vor fi abordate în cursul discuţiilor se vo r num ăra re d u c e re a şo m a ju lu i, d e te rm in a re a m ecanism elor ratei de schimb, ro lu l noilor puteri în cadrul econom iei globale, rolul viitor al sistemului european al băncilor centrale, diplomaţia com ercială, capitalul um an în economia globală m odernă etc. în ceea ce priveşte priorităţile globale care vor fi dezbătute în cadrul lucrărilor Forum ului

se num ără revitalizarea instituţiilor globale, a b o rd a re a im p l ic a ţ i i lo r provocate de schimbările de clim ă, corupţia internaţionala, viitorul islam ism ului în secolul al XXI-lea, in teg rarea A fric ii în economia globală, sp io n a ju l e c o n o m ic şi industria l şi im p o rtan ţa sa în cadrul diplomaţiei şi cooperării internaţionale, protecţia mediului înconjurător etc.

în cadrul Forum ului vor fi abordate şi o serie de p rio rită ţi naţionale şi regionale, p r in tre ca re se_ n u m ără , şi implicaţiile m onedei E uro asupra Europei, economia germ ană şi agenda socială pentru secolul al XX I-lea, im plicaţiile crizei din regiunea a sia tică , in teg rarea Chinei în sistemele globale politice şi economice, susţinerea dezvoltării econom ice şi a reformei în India, cel de-al doilea val de reforme din America L atină . P a rtic ip an ţii la Forum vo r mai dezbate şi problem e din domeniile afacerilor, m anagem entului şi tehnologiei, ştiinţei şi m edicinei, p recum şi artei şi culturiii

F o ru m u l E co n o m ic de la D avos s-a bucurat, în cursul istoriei sale, de participarea a 1.000 de oam eni de afaceri, 250 de lideri politici, 250 d intre experţii în fiecare dintre dom eniile abordate de Forum şi circa 250 de lideri din dom eniul presei.

L a C lu j , a s i s t e n ţ a s a n i t a r ă d e u r g e n ţ ă a r e u n m o d e / e l v e ţ i a n

Revoluţie „de la mentalitate pînă la dotare”Ieri, la Prefectura Cluj a avut loc întîlnirea dintre

p re fe c t, d ire c to ru l D ire c ţie i S an ita re C lu j, reprezentantul M inisterului Sănătăţii şi cel al părţii

e lv e ţie n e . D e a n u l a c e s ta s -a t re c u t la implementarea acestui sistem şi în restul ţării, fiind alese în prima fază, centrele universitare medicale:

elveţiene care se ocupă de întocmirea programului Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa, Craiova.de asistenţă de urgenţă în ţara noastră. Pentru reabilitarea sistem ului asistenţei de urgenţă din Rom ânia este nevoie şi de sprijin din afară. în consecinţă, statul rom ân a trecut la revigorarea acestui capitol deficitar din Sănătate cu ajutorul e lveţien ilo r. în cep u t la B ucureşti, program ul rom âno-elveţian de asistenţă de urgenţă a dat rezu lta te b u n e . A ju to ru l e lveţian , care este neram bursabil, a fost de 5 milioane de franci elveţieni (cea 4 m ilioane de dolari) şi a constat în dotări, a precizat Andrei Şerbănescu, directorul corporaţiei „Dinam ycs” S.A., reprezentantul părţii

Q E U E 2 ESQ E 2 E S I M e a t a e » e b h i i

Pînă în vară se va stabili, integral, necesarul punerii pe picioare a sistem ului de asistenţă de urgenţă la Cluj-Napoca, după care partea elveţiană v a decide în ce m ăsură v a sprijini financiar program ul. Pînă Ia m ijlocul anului viitor se speră ca acţiunea să fie finalizată. Propriu-zis, prin im p lem en tarea n o u lu i s is tem , se va face o schimbare radicală a sistem ului de asistenţă de urgenţă, mcepînd de la mentalitate şi pînâ Ia dotare, â m enţionat dl Şerban R ădulescu , d irectorul D irecţiei Sanitare Cluj.

L.P.i ESI E£3 E3 03 19 S3 BB E t E3 E3 E l E3

i e r i s - a d e s c h i s C e n t r u l d e a s i s t e n ţ ă a p o l / t r a u m a t i z a t u l u i

Munca ambulanţierilor va fi simplificatăDe ie r i , la C l in ic a de

C h iru rg ie 1, fu n c ţio n e a z ă C e n tru l d e a s is te n ţă a politraumatizatului. Acest centru va lucra 24 de ore d in 24. Pînă acum, dotarea se lim itează Ia o . au tosan itară şi Un sis tem de com unicaţie bine pus la punct (cu pagerc) pentru alertarea (în caz de urgenţă) a specialiştilor. „D in cauză că la C luj-N apoca există un sistem pavilionar al spitalelor apare problem a, în caz d e u rg e n ţă , a t r a n s p o r tă r i i b o ln a v u lu i d in tr -u n lo c în tr -a l tu l . A c e s t s e c to r d in

P a r l a m e n t a r i i n u a u d e p u s

m o ţ i u n e d e c e n z u r ă î n s e s i u n e a

e x t r a o r d i n a r ă

Biroul Perm anent al C am erei D eputaţilor a anunţat, m arţi, că nu a fost depusă o m oţiune de cenzură Ia Legea privatizării, pentru care G uvernul şi-a asum at răspunderea în sesiunea parlam entară extraordinară.

în consecinţă, Legea privatizării a fost adoptată de cele două C am ere ale Parlam entului şi, dacă în term en de 48 de ore nu va fi contestată la C urtea Constituţională, ea poate fi prom ulgată chiar în această săptăm înă. * ,

S e s iu n e a e x tra o rd in a ră se în c h e ie m arţi, u rm în d ca Parlam entul sâ fie convocat în sesiune ordinară încep înd cu 2 februarie.

S p ita lu l Ju d e ţe a n v a p u tea asigura o asistenţă profesionistă, în că d in p rim u l m om ent al

-accidentului. Pînă la finalizarea S p ita lu lu i de U rg e n ţă nou l centru va centraliza toate cazurile de politraumatisme” , a precizat dl Şerban Rădulescu, directorul D ire c ţie i S a n ita re C lu j. Ambulanţierii sînt mulţum iţi de implementarea sistem ului care le va u şu ra m unca: în cazul apariţiei unu i politraum atizat, specialiştii Centrului vor hotărî destinaţia exac tă a cazului. Astfel, vor fi cîştigate zeci de

m in u te c a re , p în ă acum , se p ie rd e a u p r in t ra n s p o r tu l accidentatului de la o clinică la alta, întîrziind astfel intervenţia.

Pînă acum , erau 3-4 cazuri de accidente în medie, zilnic. N o i interveneam împreună cu SM URD-ul, a declarat dl M eteş, d i r e c to ru l S e rv ic iu lu i de a m b u la n ţă C lu j. De acu m în co lo , SM U R D -ul va p u tea interveni m ai m ult în cazurile extrem e, de calam ităţi şi vor fi evitate plim bările inutile, a m a i . precizat dl M eteş.

. L.P.

S t r e s s s i s e s i u n e î n H a s t i e u

Moldoveanca infirmă că a importat scabie• S tu d en te le ce lo cu ie sc în C ăm in u l V H a şd e u au fo s t stresate din cauza veştii că a apărut un caz de scabie, la parter, „v ic tim ă” fiin d stu d en ta , T. Munteanul (Facultatea de Drept an u l III). M ed icu l de rtn a to - venerolog C erm en P e tr işo r , de la Spitalu l studen ţesc , în 20 ianuarie, i-a pus diagnosticul de prurită acariană (adică scabie, sau, mai pe şleau, rîie). Vestea

s-a întins în to t com plexul şi-au ap ăru t re a c ţii le p re v iz ib ile : evitarea studentelor moldovence, părăsirea căm inului, şuşotelile de r ig o a re ş .a . A d o u a z i, susceptibila studentă, a cerut re e x a m in a re a . m ed ic a lă , declarînd că a fost superficial e x am in a tă . U l te r io r a fost acceptată de C linica Dermato-' V enerică a S p ita lu lu i C linic Judeţean. Aici i-a fost stabilit

u n d iag n o s tic to ta l d ife r it - înţepături de insecte. Pacienta d e c la ră c ă a b ia al d o ile a tratam ent prescris a avut efect pozitiv. Supărarea cea m are a studentei de la drept (care poate fi confundată cu o franţuzoaică)

'Se trage de la tratam entul de ostracizare la care a fost supusă, dar şi de la afirmaţiile că scabia (rîia) este adusă de studentele din M oldova (Basarabia)!

Numai ţăranii»sînt mai prost plătiţi ca personalul medicali

u rm a re din pagina 1 -prezent, cei care lucrează în Sănătate figurează în coada to p u lu i (m ai p re c is p e n u ltim u l Ioc, u ltim u l fiind.ocupat de agricultori în c e p r iv eş te .n iv e lu l salariilor.

D e data a ce as ta p ro tes ta ta rii sînt hotărîţi să-şi ducă acţiunea pînă la capăt, dar cu precizarea că p acien ţii nu vor avea de s u fe r i t . în a in te de declanşarea grevei de două ore, se va stabili, de comun acord cu directorii unităţilor s a n i ta r e , care va program ul acestora, unde vor. funcţiona servicii de u rgen ţă şi care dintre secţii n u v o r fi închise. C u p lanurile făcute, greviştii m ai aşteaptă chemarea la n eg o c ie re , acceptarea şi

. p u n e re a în p rac tică asolicitărilor.

‘ - ***P .S . în iun ie 1991,

im ed ia t după mineriadâ, p e rs o n a lu l m edical din Sănătate a făcut o grevă g e n e ra lă , repurtînd victorie de răsunet. Salariile lo r au fost majorate cu 80 procente, atunci. Vor avea sa u n u c îş tig de cauză s a la r ia ţ i i d in Sănătate, r ă m în e de / văzut. Protestatarii clujeni au aflat, în s ă , că m inistrul Finanţelor, Daniel Dăianu, le -a d a t dreptate^ Vom v e d ea dacă le va da şi alocaţii bugetare mai man!

fi

Autorizată prin S.C. nr. 12 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj-Napoca. înmatriculată .la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub 'n r. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

1LIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: adevcj@ mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie Tel/fax:de servic iu : Iu liu PETRUŞ 19,74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 ” ‘ ZTelefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, *Cultural:. 19.74,90 şi 19.75.07; Sport: „19.21.27; D ifuzare^ Mica pub lic ita te :19.49.81 'Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

G a r a m o n d3400,tţ.Mâpoa;:%Şă3fabrtCtttir.93-105 tei* 15.42.64; teUfac O -M g

TIPĂRII EXECUTAT LI