Aseară, s-ao încheiat "prezidenţialele la FC U

Cu u n scor de 24-17, loan Maja l-a învins pe singurul contracandidat, Marcel Lăzăreanu, devenind astfel noul preşedinte executiv al FC "U"

Primul pas înspre asocierea

CL cu firmele

ce vor construi

25.000 de locuinţe a fost făcut

ADEVARULde Cluj ■■■ ■■■P R E Ţ U L R Ă M ÎN E

1 3 . 0 0 0lei/lună

.honaţi-vă ACUM?

PAR s-a retras din Guvern şi dir7 v- J

CDR pentru a rămîne fidel nronriului electorat o s b o

. l i !i 1f, i

h j ‘

z i a r i n d e p e n d e n t

[http://www. dntcj. ro/adevarul

ANUL IX NR. 2419 ISSN 122P-3203

MIERCURI 28 OCTOMBRIE 1998 16 PAGINI 1 .0 0 0 LEI

4 Î i p | â g i i i d i l 3 ; :

BursePiaţa mobiliară Cursuri pe piaţa valutara Bate anuale ale dobînzilor

O a l i a n ţ ă f i r e a s c ăVALER CHIOREANU

y , ‘ ubit dc mulţi români, hulit (urît) de alţi mulţi români,I preşedintele PDSR a fost părăsit de-a lungul ultimilor

' ■: opt ani de cîţiva dintre cei mai cunoscuţi colaboratoriai săi. Cel care a făcut primul acest pas a fost Petre Roman, revoluţionarul în jerseu care se găsea în permanenţă alături dc cel despre care se spunea că are vocaţia colaborării şi prieteniei. Dezlipindu-se de mentorul său, Petre Roman şi-a format un partid propriu, pe care a ştiut sâ-l conducă inteligent, scoţîndu-I la suprafaţa vieţii politice româneşti, pînă la a-l face indispensabil la guvernare pentm evoluţia unui partid (PNŢCD) ai cărui lideri au considerat ca fiind împotriva naturii orice alianţă cu un partid desprins din vechiul FSN. Alianţa s-a înfăptuit în cele din urmă, dar ea se dovedeşte tot mai mult a fi împotriva naturii. Totul este diferit la cele două partide: liderii naţionali, cei locali, simplii cotizanţi din teritoriu şi, mai ales, electoratul ale cărui interese trebuie slujite. Astfel că alianţa nu putea să‘dureze decît cu eforturi foarte mari şi cu reprimarea sistematică a antipatiei reciproce, dovedită nu doar de lupta deschisă a PD pentm alungarea din Palatul Victoria a fostului premier Ciorbea, cît de exclamaţia “scăpată” de un lider democrat cam guraliv, carc spunea că este imposibil de guvernat împreună cu ţărăniştii. Imposibilitatea o resimţeau, evident, şefii democraţilor, ea neîntîrziind sâ cuprindă şi relaţiile din teritoriu.

Şi atunci, cu cine pot guverna în alianţă liderii PD dacă ţărăniştii trebuie excluşi, liberalii nu sînt luaţi în considerare în acest sens, iar disponibilitatea maghiarilor trebuie folosită cu mult disccmămînt? Nu rămîne decît Opoziţia şi de aici

'partidul lui Ion Ilicscu, al cărui program coincide în numeroase puncte cu cel al democraţilor lui Petre Roman. Câ o asemenea posibilitate este luată tot mai serios în calcul de către PD o dovedeşte faptul câ, spre surprinderea, uneori mimată, a actualilor parteneri din coaliţia guvernamentală, deputaţii şi senatorii PD au votat împreună cu cei ai PDSR, alcâtuindjCeea ce a fost numită o altă coaliţie majoritară în Parlamentul României. Conducerea PD ştie foarte bine că trebuie să-şi păstreze electoratul urmînd un comportament legislativ care să-l satisfacă. Tocmai în acest punct se întîlneşte PD cu PDSR. Dovadă elocventă este împotrivirea îndîrjită în cazul proiectelor de legi iniţiate în domenii

continuare în pagina a 4-aW t M I W | l li I MU || |||J|||i|||H|

Pro şi contra grevei generale: profil clujeni s-au decis să acţioneze

Greva generală, care a început ieri în întreaga ţară, a cuprins şi învăţămîntul preuniversitar din Cluj. Pe întreg teritoriul judeţului, 129 de unităţi şcolare au declanşat greva generală şi aproape6.000 de. cadre au participat la aceasta, adică în jur de 70 la sută din totalul personalului care lucrează în instituţiile de învăţămint în municipiul Cluj-Napoca, majoritatea liceelor au aderat la grevă. Excepţie au fost liceele în care nli există un sindicat format şi care nu au aderat Ia Sindicatul

Liber din Învâţâmîntul Preuniversitar Clujean(S.L.IP.C.). Printre ele se numără Liceul „NicolaeBălcescu”, Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai”,Liceul de Muzică, unde majoritatea profesorilorfac parte din alte sindicate, san Grupul Şcolar dePoştă şi Telecomunicaţii, în care cei 4-5 membriîn sindicat nu s-au opus'majorităţii profesorilorcare nu doreau greva.

\ 6 * ş Raluca POPcontinuare în pagina a 6-a

î n î n v ă f ă s s i i n t u l s u p e r i o r , l a D B S ş i U T , g r e v a

a Î n c e p u t c u I M l r n i e r e ş i s - a d e s f ă ş u r a t s u b

s e m n u l c o n f u z i e i

Dascălii au Intuit, la UBB, câ vor apâraa afişa care

sâ anunţa gravaGreva generală a personalului

din invâţâmîntul universitar şi preuniversitar a debutat ieri, 27 octombrie a.c. Pe tot parcursul

, . protestului, activităţile didactice - | au fost întrerupte, deşi

personalul T E S A şi cadrele didactice s-au prezentat la serviciu pentru â nu fi sancţionaţi şi a nu li se tăia din

Dana TIUCAcontinuare în pagina a 16-a

Deliberativul local este incriminat

w • - ■ wca da locuinţe „pe din dos”

■ flrmata. Poliţia, Procuratura,

Biserica, Cultura. Sportul şl salariaţii Primăriei - instituţii

ale căror salariaţi mai au şansa de a obţine o locuinţă

din fondul de stat ■

Lipsa unei evidenţe claie a locuinţelor libere din fondul locativ administrat de Primărie a stimit, luni, vii dispute în CL. Consilierii carc se ocupă cu audierea sutelor dc clujeni cc solicită o locuinţă au fost revoltaţi dc practica executivului atunci cînd este vorba dc locuinţe dc serviciu. Consilierul

\PNŢCD, Ionel Chicinaş, a fost ccl mai vehement în declaraţii. El a subliniat că

. pentru oamonii de rind au fost scoase la repartiţie doar

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

.Marea roirs ana ţiona lişti

. » / ' *- Cînd discuţiile înficrbmtate pe teme legate dc naţiune şi minorităţi se generalizează în politica românească, nu este de mirare câ partidele limitate la mesajul tradiţional îşi găsesc tot mai greu teme de afirmare electorală, iar membrii lor sînt angrenaţi într-un proces de căutare a noi teritorii politice care sâ-i găzduiască.

Partidele naţionaliste româneşti au pierdut monopolul discursului antiminoritar astfel incit le vine greu să ţină pasul cu partidele mari, foarte atente în ultima perioadă la preferinţele segmentului electoral care este îngrijorat de slăbirea autorităţii statului centralizat

Cu excepţia PRM, partidele- naţionaliste sînţ creditate în-sondaje cu

pe lg llp ien ilo f

procente nesemnificative. E adevărat că procentul PRM de 15 la sută compensează pierderile celorlalte, dar e greu de apreciat dacă ascensiunea formaţiunii conduse de senatorul Corneliu Vădim Tudor este consecinţa atitudinii antimaghiare şi antisemite sau derivă din discursul său revanşard şi autoritarist.

în umbra succesului PRM, naţionaliştii din partidele mici caută modalităţi de regrupare, cu nădejdea câ ea le va oferi perspective parlamentare. PUNR este în situaţia cea mai dramatică fiindcă are cel mai mult de pierdut. După ce s-a despărţit neelegant de Gheorghe Funar, partidul prezidat în prezent dc Valeriu Tabără

păstrează, potrivit sondajelor, adeziunea a cel mult a şasea parte din alegătorii care l-au votat în 1996. Ameninţaţi cu şomajul politic, numeroşii parlamentari din conducerea PUNR au acceptat să înregimenteze partidul în formaţiunea proaspăt înfiinţată de controversatul Virgil Măgureanu, fost director al SRL

PUNR pare a fi astfel prima mare achiziţie politică a lui Virgil Măgu­reanu, la finele unui interval de doi am m care a fost deseori acuzat că folo­seşte informaţiile dobîndite în fruntea SRI pentru a slăbi şi apoi captura par­tide româneşti. Fuziunea dintre partidul său, PNR, şi PUNR este tratată deja la nivel de detalii. Surse credibile afirmă c i s-a convenit ca Măgureanu sâ rămînă în continuare conducătorul din umbră, în timp ce preşedinţia partidului va fi ocupa’Valeriu Tabără. La

Caiujcontinuare în pai

[(ggfOREAN

Lideri ai partidului condus de Cunescu dezvăluie câ viitorul senator al USD a

renunţat la PD în favoarea PSDR• moştenirea politică a senatorului Titus Şuteu naşte noi conflicte între filialele clujene ale PD şi PSDR • în mod surprinzător, primele neînţelegeri şi-au făcut ioc între factorii de conducere ai PSDR Cluj • Iuliu Pâcurariu afirmă că Sabin Pop este membru PD •

Moştenirea funcţiei de senator partidul lui Sergiu Cunescu. D-I Pop USD, eliberată prin decesul neaşteptat se regăseşte la poziţia 80/1998 în al d-lui Titus Şuteu, determină registrul PSDR Cluj, între Pop

Mihaela (poziţia 79) şi Pruneanu M arius (poziţia 8 l).Conform registrului, Ţoan Sabin Pop este penultimul înscris în PSDR Cluj, pe 1 octombrie a.c.

D-niŢValer Popa şi Dan Ionescu nu au putut pune la dispoziţia _ _ _ _ _ D an BRIE

ascuţirea conflictului dintre filialele clujene ale PD şi PSDR. Ieri, doi dintre liderii PSDR - Vaier Popa, membru în Consiliul director al partidului, şi Da.n Ionescu, vicepreşedintele filialei clujene - au dezvăluit câ loan Sabin Pop, viitorul

\senator în locul lui Titus Şuteu, aplecat din PD pentru a se înscrie în

continuare în pagina a 4-a

‘C O miercuri; 28 octombrie 1998 AGENDA

® Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Terentie şi Neonila; Sf.Cuv. Firmilian; Calendarul greco-catolic: Sf.M.Terenţie şi Cuv. Neonila; Cuv. Ştefan Savaitul (sec.XI); Calendarul romano-catolic. Ss.Simon şi Iuda, ap.

• M îine: Calendarul ortodox: Cuv-Anastasia ■ Romana; Cuv.Avramie; Calendarul greco- catolic: Sf,M.Anastasia Romana (+309); Cuv.Avramie; Calendarul romano-catolic: Sf.Narcis, patriarh de Ierusalim.îi felicităm pe toţi cei care, împăr­

tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

FARMACII*Farmacii cu serviciu permanent:

F a r m a c i a " C O R A F A R M ” , str. I o n M e ş t e r n r . 4 , t e l e f o n 4 2 - 6 5 - 4 0 .

Farmacii cu serviciu prelungit: F a r m a c i a " I N T E R P H A R M ” , s t r . P r i m ă v e r i i n r . 6 , t e l e f o n 4 2 - 7 1 - 9 6 o r a r 8 - 2 2 , F a m i a c i a ” C L E M A T IS F A R M ” , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0 , t e l e f o n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 8 - 2 2 . . .

Garda de noapte: F a r m a c i a n r . 4 , " H E D E R A ' , s t r . G h . D o j a 3 2 , t e l . 1 3 - 0 0 - 7 7 , o r a r 2 0 - 8 .

m u m m u A m

Miercuri, 28 octombrie “ Ştiri BBC: 6:00-6:30,

11:0041:30, 14:0044:30, ^ 18:0048:30, 21:00-21:30.

Transilvania Matinal. 9:00, 11:30 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cafe Concert. 14:30-17:00 Prob Noblem. 17:00-18:00 Auto Motor Show - Nehi Graber. 18:30-20:00 Faptul serii: 20:00-21:00 Tehnomania - DJ Sebi. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Istoria muzicii. 24:00-1:00 Post Factum. 1:00-6:00 Music Non- Stop.

CLUJ-NAPOCA: REPUBLICA - Masca Iui Zorro - SUA - premieră (10; 13; 16; 19; 22) * VICTORIA - In fan te ria s te la ră .- SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA;, - Gattaca - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * FAVORIT - Pact cu d iavolul - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - M ăsuri d isp e rate - SUA (17; 19); Cocoşatul de la Notre Damme - SUA (13; 15). _

TURDA: FOX - Şase zile, şaptenopţi-SUA.

M i : ’ ARTA - Arm a m orta lă 4 SUA..

G H ER I.A : PACEA - 23-25.101-

C E N T R E C U L T U R E L P R A N C A I S C L U J - N A P O C A

Armageddon - sfirşitul lumii? - ■ SUA; 26-29.10 - Sărutul „dulce' al răzbunării - SUA. : * -

Manifestări sub egida CCF

C entrul Cultural Francez din Cluj-Napoca anunţă pentru astăzi, 28 octombrie a.c., ora 16, la sediul Centrului (str. Brătianu nr. 22), conferinţa susţinută 'd e dl C h ris to p lie BĂRBIER, redactor şe f al serviciului “France” (politică) de la cunoscutul cotidian “L ’Express”.

Mîine, 29 octom brie,

cu începere dc la ora 19, va avea loc la Sala Radio din Cluj-Napoca o scară cu Renă DEPESTRE, poet şi scriitor haitian, înscrisă sub genericul L ire Ia C araib c . Moderatorii serii: Voichiţa Sasu şi Jcan-Fran^ois Duclos.

M e d ic in ă , a r t a , c u l t u r ăReamintim celor interesaţi câ Academia dc.Ştiinţe

Medicale - Filiala Cluj-Napoca, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă Cluj şi a i Academia dc Muzică “Gh. Dima”, reia seria reuniunilor lunare dc la Muzeul Naţional dc Artă: MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ. Manifestarea va avea loc astăzi, 28 octom brie, cu începere dc la ora 18, in Sala ‘Tonitza” a Muzeului Naţional dc Artă (Piaţa Unirii nr. 30). în program: prof. dr. L. Gozariu: Endocrinologia fn plin progres; V. Pop: Spontaneitatea creaţiei. Prezentare video. Vor evolua în recital Mclinda Bcres (vioară) şi Ioana Galu (vioară), care vor interpreta: Max Rcgcr - Duo pentru două viori nr. I; S. Prokoficv - Părţile I şi a Il-a din Sonata pentru două viori op. 56; B. Bartok - Cinci duete.

fy & n b ă l e a l t a lă

anwtriare

în această scară, premieră la Teatrul de Stat din Turda cu Chiriţa în provincie dc Vasile Alccsandri, un spectacol spumos pus în scenă dc Dorcl Vlşan, scenografia: C lara Labancz; muzica: Virgil Deceanu. Cu: M aria Voronca,

Gabriel Chirca, Ruslan B ărlea (de la Teatrul

muri .i'MsivwuiM National Cluj-Napoca),; C ip ria n S cu rtea ,Alexandre Lungu (dc la Teatrul Naţional Cluj-Napoca), Antoancta Pop-Cheţa, Ileana Portasc, Radu Botar, Marian Miron, Cornel Miron. Spectacolul va începe la ora. 18,30. .

• Mîine scară, tot Ia Teatrul dc Stat din Turda premiera piesei Neînţelegerea de Albert Camus. Ora de începere - 18. -

• Teatrul Naţional din Cluj-Napoca prezintă mîine, 29 octombrie de la ora 19, spectacolul cu piesa Unchiul

Yanea de A. P. Cehov, care a deschis stagiunea 1998 1999 â instituţiei. Evoluează: Dorel Vlşan; Cornel Răileanu, Geanina Călinescu, IrinaWintze, Gheorghe M. Nuţescu, Melania Ursu, Ion Marian, Ligia Moga. Regia este semnată de Mircea Cornişteanu, decorai şi costumele de Ştefanla Cenean.

• Vineri, 30 octombrie, cea de a treia premieră a turdenilor, de această dată cu Ursnl şi Puck-Robin, băiat bun de A. P. Cehov şi W. Shakespeare. Spectacolul va începe la ora 18. - - :

■ î . ...F o rm a ţia d c teatru «le*

l»ă|»u»i «lin G herla în ain te «le |»remierâ

în tim p ce în alte oraşe ale judeţului nostru se desfiinţează formaţiile artistice existente, la Gherla apar noi genuri artistice. Datorită unor cadre didactice inimoase şi prin grija conducerii Casei orăşeneşti de cultură din localitate, recent s-a înfiinţat o trupă de teatru dc păpuşi. De fapt, în anii ‘70-’80 în oraş a mai activat o formaţie de păpuşari, care a participat cu succes Ia mai multe festivaluri naţionale. Noua formaţie numără doar cinci artişti, însă sînt lăudabile eforturile păpuşarilor gherleni pentru diversificarea activităţilor organizate cu copiii grădiniţelor din localitate. După cum ne-a relatat directorul Casei de Cultură din Gherla, ing. Ioan Miheştean, fn prezent artiştii amatori din orăşelul dc pe Someş repetă piesa Scuilţa roşie, care va fl prezentată, in toate grădiniţele şi căminele de preşcolari din localitate, dar si în comunele vecine..

SZ - C s-Jn v ifa lie la b a le t *

în această seară, cu începere dc la ora 18,30, pe scena Operei Române baletul CARMEN pe muzică de: G. Bizct-R. Sccdrin, J. Rodrigo, C. Ăissuti şi M. Penella; scenariu dc balet: Emil Strugaru, după nuvela omonimâ a lui Prosper Mcrimcc. Coregrafia: A drian M ureşan; adaptarea şi regia: Emil Strugaru; scenografia: Andrei

__Şchiopu. în distribuţie: Anca Opriş - Carmen, Dan O rădan - Don Josă Navarro, Ioan Dorin Coşeriu - Lucas, toreador, C odruţa Oancea - Ines, dansatoarea, Istvan D avld - Un ofiţer, C ristian G unâ - Garcia Chiorul, soţul lui Carmen, Marius Toda - Dancaire, şeful contrabandiştilor, Szirb Gyorgy - Remendado, Ileana Todea - Dorothea, ţigancă bătrinâ, Gheorghe Olteanu - Lillas Pastia, Octavian Lâluţ - Don Jose Navarro (voce).

S im p o zio n In te rn a t io n a l p e te m e de P o litic i c u l tu ra le

Fundaţia Culturală Artstudio Cluj organizează la Timişoara, în perioada 26-28 noiembrie a.c.;_primul Simpozion Internaţional pe teme de Politici culturale, cu o prestigioasă participare naţională şi internaţională. Această primă manifestare de amploare, desfăşurată sub egida Fundaţiei marchează începutul unei serii de proiecte culturale, care se vor desfăşura sistematic prin intermediul acesteia.

Rubrică realizată de M . BOCUî t i f& i m

Miercuri) 28 octombrie 9,00TVRQuj;10,00TVRInfo;10,05 Programul 1: 6,00România, ora6; TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara;

9,00 TVR Cluj; 10,00 TVR Info; 10,05 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dvs., TVR Iasi; 12,00 TVR Info; 12,05 doamnă ! (r); Natacha (r); 13,50 Sensul tranziţiei (r); 13,00 Natacha (r); Teleshopping; 14,00 TVR Info; 14,1013,50'Teleshopping; 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping; 15,00 Tradiţii. De SCntul Dumitru culttra popi Iară un foc viu...; 15,30 Pro Patria; 16,30 Tribuna p a r t i d e l o rp a r u a e i o r ^ parlamentare; { 17,00 Simba, v -regeleLeu; 17,30 Medicina pentru toţi: s f i A-permanenta ameninţare!; 18,00 TVR Info; 18,10 Hollyoaks; 18,35 Stăpînul lumii; 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo, sport; ediţie specială; 21,00 Tunelul de la'capătul tunelului (documentar); 21,45 Teatru TV: „Trandafirul şi coroana"; 22,55 Jurnalul de noapte; 23,10 Cinema ’ 98; , 23,40 Cultura în lume (magazin); 0,10 O toamnă cu peripeţii (div.)■> Programul 2:6,30 TVM Telemati- nal; 8,00 Viaţă de cîine; Simba, regele

SantaBarbara(r); 14,55 Teleshopping; 15,00 Dialog; 15,30 Ecclesiast '98 (magazin); 16,00 Convieţuiri (magazin); 17,00 Simba, regele Leu (desene animate); 17,30 Timpul

• telespectator ® ) i o™ m----------------------------------------------------- ' Info; 18,10

Hollyoaks (serial); 18,35 Stăpînul lumii (serial); 19,00 Sunset Beach (serial) 19,50 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Prietenul nostru comun (serial); 22,00 La volan. Informaţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n patra (anchetă); 22,50 Jurnalul de noapte; 23,00 Dintre sute de catarge...; 0,05 Bank-note; 0,35 Magazin muzical- umoristic. .

Programul 2: 6,30 - TVM..Telematinal; 8,00 Viaţă de cîine;

Leu (r)* 8,50 Ştiri bancare:şi bursiere simba, regele Leu (r); 8,50 Ştiri (r);9,00 Tcleencielopedia (r); 9,50 Un bancare şi bursiere; 9,00 Tunelul de la

i nn a cap-tuj t*uneiului (documentar); 9,45Teatru TV;’Trandaflrul şi coroana” (r); 11,00 Cinema '98 (r); 11,30 TVR Info;

.................. , - - - - - m ll,35Cullnramlume(r); 12,05Sunsetvorba saţ-i mai spun. (r) ; 12,55 TVR Bcach (r); 12,50 Doaro vorbă săt-imai

; n m S c* '1.“ a,1o ^ n* spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 decît toate! (r); B^OEcelesuist 98 (r); Medicinapentru toţi (r); i 3)30 Alfa şi

cîntec pentru flecare; 10,00 Avocatul poporului (r); 11,00 Pelerinaje (r); 1130 TVR Info; 11,35 Mapamond (r); 12,05 Sunset Beach (r);T2,50 Doaro

1.4.00 Emisiune în limba maghiară;15.00 Drumul european al Cehiei (documentar); 15,10 Limbi străine. Germană; 15,35 Viaţă de cîine; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 toamna, la Proviţa de Jos; 17,40 tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Hei-rap! Hei-rap!;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Contemp Art. (magazin); 20,10 Natacha; 21,00Pentru dvs., doamnă!;22.00 Film: Echipa de milioane (SUA 1982); 23,40 Ghici cine vine Ia mine?; 0,05 Meridianele dansului; 0,35 TVM. Mesager.

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, Pro TVe al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi

Omega (r); 14,00 Emisiune în limba germană; 15,00 Turcia -modernitatea (documentar); 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Viaţă de cîine (desene animale); 16,00 Ţiganca (serial); 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5 vă propune o ... întîlnire pugilistică; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă-n faţă cu autore 1. Invitat Dinu Flămând; 20,10 Natacha; 21,00 în faţa dvs.; 22,00 Film: Film: Telefonul (SUA ’88); 23,30 Lumea sportului; 0,30 TVM. Mesager.

PRO tV : 7,00 Bună dimineaţa, Pro TV ealtău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,35 Roata norocului (rj;

cîstigi! (r); 9,35 Roata norocului (r); Tl0’°° 1 i ^ r şineliniştit (r);110° Film: 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Iublre ?■,ertarc M /12’30 Nebun duPaGesturi însemnate; 11,45 Pensacola - forţa de elită (r); 1230 Fiica Oceanului; 1235 Ştirile Pro TV; 13,00 Profesiunea mea, cultura(r); 14,00 Punctul pel(r); 15,00 Tînăr si neliniştit; 16,00 Nano; L7,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Suflet de femeie; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Film: Iubire şi iertare (SUA ’98, p.HI); 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Nebun după line; 23,00 Ştirile Pro TV/Profit; 23,30 Pro şi contra cu Octavian Paler; 1,00 Chestiunea zilei; 1,10 Profit/ O propoziţie pe zi; 1,15 Legea lui Shannon; 2,00 înalta societate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 330 Taxi; 4,00 Pro şi contra (r); 5,00 Nano (r).

' Joi, 29 octombrie Programul 1:6,00 România, ora 6 ;

tine (r); 1235 Ştirile Pro TV; 13,00 Pro şi contra (r); 14,20 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 15,00 Tînăr şi neliniştit (r); 16,00 Nano; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Suflet de femeie; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place; 21,30 Nikita; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi; 22,55 Ştirile Pro TV; 23,00 Întîlnire cu presa; 1,00 Chestiunea zilei; -1,10 Profit/ O propozţie pe zi; 1,15 Legea Iui Shannon; 2,00 Înalta societate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 3,30 Taxi; 4,00 Întîlnire cu presa (r); 5,00 Nano (r).

Redacta nu tşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite In programele posturilor de televiziune.

O hrautri tactui apn lumi

Miercuif, 28 octombrie 22,00 Eurocops -' serial; 23,00 Film: 6,00 Video- ' însărcinată la 15 ani; 0,35 Rock Out

text; 21,00 De- The Earth - emisiune muzicală; 1,00 Program erotic. .dicăţii mnzicale

- muzică; 2130 Videotext; 3,00 închiderea programului.

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.I-

Miercuri, 28 octombrie 8,00 Videotext, 9,00 Reluări; 15,00

Videotext, 17,15 .Prcciosa - serial; 18,00 Tomato. Man - d.a.; 18;30 Animalele fiaţilor Kratt - doc.; 19,00 Medicul de fatnilie - serial; 20,00 Film: Nimic nu-i prea bun pentru un cowboy, 21,35 Radical Power - serial;

T E L E E U R O P A N O V A C l u j

Miercuri, 28 octombrie 15,00 Preludiu m uzical;. 15,15

Documentar - reluare; 15,42 Videoclipuri; 16,00 Joker; 17,00 Vreau să fie geniu; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară;18.30 Bună seara Cluj; 19,30 Videoclipuri; 20,00 Seară de operă;21.30 Info Nova; 22,00 VJ. Spirit; 23,00 închiderea programului.. -

M iercuri, 28 octombrie .\Ştiri: 6,40, 7, 7,40,

^ 8, 8,40, 9, 10, 13,"1 14 ,15 ,16 ,17 ,18 .

’u ţ» | <5,00-10,00 “Primula o a p i i . salut”. 6,20 Agenda i t -D : f l \ |z i|d 6 50j 7;50

Horoscop. 7,20 Revista presei^ locale. 7,27 ”Plus”, pam flet (Adrian Suciu). 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Program ul cinem atografelor. 10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”, pam flet, Adrian Suciu, r. 11,20,13,20. Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,50 ”Pe gînduri” (Ştefan Coroian). 12,40 “Interviul zilei”. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede .iumea”, r. 15,40 ”Pe

gînduri” (Ştefan Coroian), r. 18,10 ”CD Sport” (Cătălin Berindean), ’-’Sinteze financiare” (Mircea Bucin). 19,00 “M uzica Magica”, Ştefan Coroian. 21, 24, 2 ,4 Retrospectiva ştirilo r Zilei. 21,05 "Eseu Jazz”, V irgil M ihaiu. 21,30 ”Cu capsa pusă”, Tudor Runcanu şi Horaţiu Nicoară. • ;

R a d io S o n iem 6*4» mu.[ierenri, 28 octombrie

Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20. 6-10 ''Cafeaua de serviciu” (maxima zilei programul zilei la Radio Sonic, inform aţii utile, meteo, horoscop, recom andări din program ul tv, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza m are” : Urechile ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele, - mondosport, gura lumii, surplus, ştiri • externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi

la Radio Sonic” (noutăţi muzicale, concurs. 15-17 "M cSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-18 ’Tuijeştecu grijă” (emisiune deplaning familial; 18-19 Caleidoscop (realizatorElaMihai). 19-

' 21 "Greatest Hits” (muzică oldies)V21- 23 "The Soul Of Sonic” (realizator D J\ T 2’s). 1-6 Welcome to the club (realizator DJ SeUastian 1394).

U N I P L U S R a d i o

Miercuri, 28 octombrie ' Ştiri: 7,9,12,15,16,17,20. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. 6,00-10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20, 8,20 Sport;

• 7,45 Vox Populi; 8,35 Revista presei; 8,45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11,00 “Anti-

" Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 "Ordinea de zi”. Relatări

în direct despre principalele - , evenimente locale. 16,05-17,00 ’Te

balustradă” - Caius Chiorean. 19,00- 21,00 "Uniplus la raport”. Interviuri, Informaţii utile, Sport, "Punct ochit” 21,30-22,30 Top-Uniplus Sun - Rona.23.00-1,00 Gospel la Uniplus - Rona.1.00-6,00 "Non-Stop Music”. ,

Miercuri, 28 octombrie5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:0 0 - 11:00 Pauzele de

dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale; 8:20 , actualitatea locală,

‘ recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 miaobiografie sonoră;

, 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Fair-Play, Răzvan Dumitrescu. . Emisiune de dezbateri economice şi

.socio-politice, telefoane în direct şi întrebări adresate invitărilor si

realizatorilor. 23:00-24:00 Noapte italiană. 24:00-1:00 Laceas de blues în delfinariu, A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact

Miercurij 28 octombrie 6,00-14,00 EVIZIE TEHNICĂ.

16.00 Enjisiunea în limba maghiară.18.00 Radio Fax, prezintă Ioana Kanya. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 20,00 Ştiri. 20,05 Magazinul de miercuri, prezintă Mihaeia Dîmbean. 21,00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 Închiderea programului.

Joi, 29 octombrie la Radio Cluj 6,00 Bună dimineaţa, realizator

Ioana Kanya. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTEA nr. 9

(cartier Grigocescu) CONSULTAŢII- ;;

Prof.dr. LUCIAN LA2ÂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; Ma, J: 16*-18*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 14“ -16; V; 15-1? - S: 9 - 11

Dr. DAN-SOIN POPESCU(Urologie)

L,Mi: 18-20; Ma,J:l8*-20V: 16-20

. p r o g r a m a r f -tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

D r. TO M A T. MUGEA♦ chirurgie plastică ‘♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant.de păr♦ lifting facial '1 \-♦ rinoplastie , ' g♦ varice 3

♦ tratament chimic al acnccisrR.i’ isCM.1 M i «14-14-90

r POLICUNICA A JNTERSERVISAN

str. Păscaly nr 5, cart. Glreorgfce&îSTOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE* NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCR1NO- LOG3E ♦ REUMATOLOGIE t ECOGRA- F1E ♦ ALERGOLOG1E ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOaE ♦ QNE- COLOG1E ♦ ONCOI.OGIE ♦ PEDIATRIE ' ♦ URaOQE ♦ ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • EC0GRAFIE Examinări Doppler -

HisterosalpingQ grafii pentru sterilitate feminină

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarciai • Antigen'HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de coţ uterin - Investigaţi pentru sterilitatea feminină p masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21 - 7 R e ze rv a re , co n su lta ţii

c l a te l. 41.41.63. ‘ _ >

5.0. Dental ROVA- ŞOCOLOV

[Calea Moţilor 106, ap. J j T ra ta m e n te s to m ato lo g ic a

co m plexe:O terapieO protetică (ceramică)O chirurgie (rezecfli^implapte)

Programări la teL ;4 3 0 0 2 8 Zilnic orar; 9*19 ,•U sîmbâla 1&-13

P en tru s tu d e n ţi, p e n s io n a ri., şo m e r i/ re d u ce re *20%.’ # @ 9 F

PROF. UNIV. Dr. MIHAI GALUGAEU Dr. ANGELA CĂLC6ĂRU

. Str. Prahovei nr. 11(lîngâ biserica Bob)

P R O G R A M O F T A L M O L O G IE L , M i, V - 17-20S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUIGIDL I F E L I N E

S u flc tu lu o s tn ila c îsp a â ţia _ dum neavoastm . T elefonu l s d e n oap te , te lefonul v ie ţi i. “

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-08. |

L in ia te le fo n ic ă d e in te rv e n ţie in c r i z ă s i p re v e n ţie a s u ic id u lu i in itia tă deLABORATORUL DE SĂNĂTATE

MUITALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs. d e luni pînă v in e r i , între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

a d e v a r u ld e C l m ROZA V/NTURILOR miercuri, 28 octombrie 1998 sa

ROItIflNIfl: ALEGERILE PENTRU PRIMĂRIA CAPITALEI - ABSENTEISMUL REFLECTĂ NEMULŢUMIREA POPULAŢIEI

‘ . (Rftiitftrs AFP)' Bucureştenii s-au prezentat în număr foarte mic la

alegerile pentru Primăria Capitalei, duminică, 25 octombrie, într-un vot care reflectă nemulţumirea populaţiei faţă de Guvernul român, la doi ani de la venirea sa la putere. ;

Alegerile, organizate după demisia, la începutul acestui an, a lui Victor Ciorbea atît din funcţia de primar al Capitalei; cît şi din postul de prim-ministru, trebuiau să

. reprezinte o reedilare a alegerilor prezidenţiale şi generale din 1996, intr-o luptă electorală între reprezentanţii partidelor de centru şi a forţelor de stîngaT Candidatul cu cele mai mari şanse de cîştig este Viorel Lis, actualul primar interimar, care candidează pe listele Convenţiei Democrate din România (CDR).

O eventuală orientare către stînga a alegătorilor din Capitală - care, ca majoritatea marilor oraşe ale ţârii, este

' un bastion al forţelor de centru - ar putea fi percepută ca un indicator al modificării intenţiilor de vot ale alegătorilor la nivelul întregii ţâri în perspectiva alegerilor

• generale din anul 2000.Lipsa de interes faţă de acest scrutin a reflectat scăderea

popularităţii actualului guvern de coaliţie (cu orientare de centru), erodat de certurile dintre cele patru partide care participă la guvernare. Disputele au întîrziat reformele postcomuniste într-o ţară în care salariul mediu lunar nu depăşeşte 120 de dolari, fiind unul dintre cele mai mici din Europa răsăriteană. Capitala Bucureşti nu mai seamănă aproape deloc cu imaginea sa de dinainte de război, cînd era cunoscută sub numele de “Micul Paris al Estului”. - . . .

Pe fondul lipsei dc mobilizare a bucureştenilof personalităţile politice şi candidaţii şi-au intensificat

-î apelurile la adresa celor 1,6 milioane de cetăţeni cu drept ? de vot de a se prezenta la urne la 1 noiembrie.

VA DEVENI OARE ORAŞUL BULGAR PLOVDIV UN BRUXELLES AL BALCANILOR?

(Cotidianul bulaar Trud)

Dacă oraşul bulgar Plovdiv va deveni un Bruxelles al Balcanilor este o întrebare pe care şi-o pun nu ’ numai politicienii şi militarii din Sofia, ci şi cei din Ankara, Atena, Bucureşti, Skoplie, Tirana. Este vorba de o problemă care este pusă în balanţă şi la Washington, şi la centrala NATO din capitala Belgiei.

Plovdivul are şanse de aproape sută la sută de a deveni gazda Cartierului general al torpului balcanic sub egida NATO. Ce înseamnă pentru Bulgaria ca acest oraş să fie Cartierul general al Corpului forţelor de pace în Balcani? -

Corpul de armată se va numi Forţele de pace sud-est europene şi va avea un efectiv de 3000 de persoane - batalioane din Bulgaria, Grecia, România şi Turcia. Albania şi Macedonia vor participa cu companii a căror echipare o va asigura Italia şi Statele Unite. Slovenia, la rîndul ei, pentru început va trimite la cartierul general din Pfovdiv doar observatori. Corpul de, armată va efectua manevre comune sub comanda Statului Major multinaţional. în afara perioadei de manevre în comun, unităţile militare vor locui în cazărmi proprii. Corpul militar balcanic va acţiona doar sub'

egida ONU, OSCE şi NATO şi nu în operaţiuni fierbinţi, de instaurare prin forţă a păcii în regiune, ^ în misiuni de menţinere a păcii, de stopare a unor pasiuni care să trezească vechea vrajbă balcanică.

De fapt, din oraşul Plovdiv Vbr fi dirijate primele detaşamente ale forţei de pace internaţionale constituite în zonă, cunoscute sub denumirea de butoiul de pulbere al Europei. Nici un conflict în regiune nu va putea fi soluţionat fără participarea Corpului de Forţe de pace existent în Balcani, precum şi fără consultarea obligatorie a ţărilor participante. Bulgaria va deveni pivotul politicii NATO la porţile Euroasiei. Acest moment va însemna nu numai o notă de zece, pentru candidatura Bulgariei în NATO, ci şi garanţii mult mai ferme privind securitatea naţională în vidul creat după destrămarea Tratatului de la Varşovia. Nu este posibil ca pentru Cartierul general al Corpului forţelor de pace să nu fie alocate investiţii necesare construirii unor căi de comunicaţie ale NATO, a infrastructurii militare şi a unui confort pentru militari. Nu întîmplător la Plovdiv se află şi Cartierul general al Forţelor de intervenţie rapidă al armatei bulgare. Vecinătatea cu Cartierul general al Forţelor internaţionalele

pace neîndoielnic-va avea o influenţă asupra Forţelor armate naţionale, în sensul asimilării în scurt timp a standardelor militare ale Alianţei Nord-Atlantice şi a( formării de unităţi militare de elită. Această situaţie va compensa, la

■rîndul ei, reducerea efectivului armatei bulgare de la 106.000 la80.000.

Neîndoielnic este însă faptul că respectivul Corp al forţelor de pace balcanice va fi constituit pentru că aceasta este politica NATO "şi a Washingtonului, adică regiunile să fie cele care să atingă cu forţe proprii focul provocat de ele. Marile puteri vor avea în grijă doar direcţia în care să acţioneze forţele de pace internaţionale. Mai important este dacă crearea Corpului de armată preconizat vâ reuşi să înăbuşe conflictele continue şi zăngănitul de arme dintre Ankara şi Atena, sâ stingă focul din Kosovo, conflictul latent din Cipru şi proverbiala, suspiciune balcanică, care a declanşat numai în ultimul secol şase războaie pentru împărţirea teritoriilor “butoiului de pulbere” al continentului european. Pentru a fi sediu al Corpului internaţional al Forţelor de pace au pretias şi alte oraşe, ca Odrin, Salonic, Skoplie, Constanţa şi chiar Tirana. Lupta a început din octombrie anul trecut,

cînd, la prima întîlnire a miniştrilor apărării ai ţărilor balcanice, care a avut loc la Sofia, a fost luată hotărîrea de formare a unui astfel de corp de armată. Argumentele Bulgariei pentru susţinerea propunerii ca oraşul Plovdiv să fie Cartierul general sînt de beton. Oraşul aflat la poalele muntelui este un centru strategic al regiunii, situat la o distanţă de 250 kilometri de fiecare ţară participantă la viitoarele Forţe de pace internaţionale. Bulgaria, sub aspect politic, este cea mai stabilă din peninsulă. Nu are conflicte de neîmpăcat ca, de exemplu, între turci şi greci, între greci şi macedoneni, între albanezi şi sîrbi. Pentru sediul Statului Major este propus regimentul de legătură,

-a cărui bază este-apreciată foarte mult de experţii turci. Dacă miniştrii apărării nU sc vor certa în ultimul moment în legătură cu problema ce ţară să găzduiască forţele avute în. vedere şi dacă Washingtonul nu va impune o variantă proprie din cauza situaţiei din Kosovo, Plovdivul ar putea deveni, realmente, un Bruxelles în Balcani. Dacă balanţa atîmă, de exemplu, spre Skoplie, atunci .v a fi limpede câ Washingtonul nu dă doi bani pc Bulgaria, că informaţiile privind cel de-al doilea val dc intrare a unor ţări în NATO sînt vorbe goale.

IRAN: DOMINAŢIA EXCLUSIVA A CLERULUIW A 9

ESTE PUSA IN DISCUŢIE, IN POFIDA RISCURILOR DE REPRESALII

(International Herald Tribune)

Acum un an, Heshmatollah Tabarzadi a îndrăznit să opineze în public că liderul suprem al Iranului trebuie ales de popor şi a fost bătut de colaboratori ai instituţiei religioase aflate la putere. însă discursul său, ţinut la Universitatea Teheran, a fost o undă care t" contribuit la formarea unui val: iranienii au început sâ pună sub semnul întrebării ortodoxia, într-un mod de neînchipuit cu doar un an în urmă. -

“Pentru prima dată, oamenii sfidează poziţia oficială”, arată Sadcq Zibacalan, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Teheran. Adesea reacţia a fost dură: clericii, care domină în Iran de aproape'20 de ani, au trecut la represalii. Au fost închise ziare, s-au făcut arestări, iar liderul suprem, ayatollahul Sayed Aii Khamcnci, a adoptat un ton vehement faţă de cei care “ating graniţele libertăţii”.

Dar, odată cc au încurcat socotelile sistemului, alcgîndu-i pe candidatul cel mai improbabil, pc Mohammed Khatami, ca preşedinte, în mai 1997, iranienii au devenit şi mai îndrăzneţi în a-şi_impune dreptul de a influenţa viitorul ţării. în condiţiile în care la orizont se profilează noi alegeri naţionale, a fost dat semnalul luptei decisive, iar în joc se află mize uriaşe. Puţinii iranieni au îndrăznit să-l urmeze făţiş pc Tabarzadi, în vîrstă de 38 de ani, liderul mişcării studenţeşti angajîndu- se pentru deplina democratizare a Republicii islamice, al cărei lider suprem - spre deosebire de preşedinte, care are puteri mai limitate - este ales de un grup de experţi religioşi pentru

„ a servi drept reprezentantul lui Dumnezeu pe pămînt. lotuşi, pentru prima dată de la revoluţia din 1979, ultimele luni au făcut loc unei dezbateri deschise cu privire la faptul dacă numai clericii ar trebui să aibă prerogativa de a face o alegere atît dc importantă. Pînă acum au mai avut loc doar de două ori alegeri pentru desemnarea celor 86 de membri ai grupului, numit Adunarea Experţilor. Aceste alegeri au avut loc în 1982 şi 1989, fără tam-tam şi într- un cerc închis, candidaţii fiind de fiecare dată înalţi clerici musulmani şiiţi, autorizaţi de puternicul Consiliu al Gardienilor, ai cărui membri sînt numiţi de liderul suprem. Unicul gest concret, din cîte se ştie, al Adunării Experţilor a fost numirea ayatollahului Khamenci după moartea predecesorului său, Ruhollah Khomeini, în 1989, respectînd astfel opţiunea acestuia din urmă. Dar în primăvara acestui an, scsizînd şansa de a-şi extinde baza de putere, care rămîne. totuşi îngustă, unii susţinători ai preşedintelui Khatami au sugerat că un grup atît de influent ar trebui să includă

nu doar clerici, ci şi femei şi la’ici. Reacţia autorităţilor a reflectat lipsa dc entuziasm faţă de asemenea schimbări. La începutul lui septembrie, Consiliul Gardienilor a stabilit că pot deveni candidaţi şi alţii decît reprezentanţii clerului, dar numai dacă sînt capabili sâ dea dovadă de un nivel înalt de expertiză religioasă, ceea ce îi descalifică efectiv pe aproape toţi din cele cîteva zeci de laici, femei şi clerici mai tineri, apropiaţi de Khatami, care s-au înscris în cursă. Efectul imediat, în opinia specialiştilor iranieni şi a diplomaţilor de la Teheran, va fi aproape cert menţinerea statu- quo;ului. Dar-reformatorii din ţară,sînt încrezători că, în cele din urmă, siţuaţia se va întoarce în favoarea lor. x într-adevâr, mult din ce începe să se publice

'regulat in ziarele tot mai libere din Iran încalcă vechile limite. Politica externă, pe vremuri sacrosanctă, a intrat sub focul criticilor cu

- prilejul adoptării de către guvem a unei poziţii dure împotriva mişcării talibane din Afganistan. Autorităţile judiciare au fost acuzate de abuz de putere în scopuri politice,

' în special cu ocazia interzicerii recente â ziarului "Tous" şi a procesului de corupţie intentat primarului din Teheran, aliat al preşedintelui. însuşi conceptul dominaţiei clericilor începe sâ devină subiect de dezbatere publică, pe măsură ce apar articole ale unor cercetători şi clerici moderaţi care se întreabă dacă legitimitatea liderului suprem emană de la popor sau de la Dumnezeu. Pînă nu demult clerul conservator interzicea astfel de dezbateri, iar faptul că acum se ridică asemenea întrebări reprezintă în mod clar o sursă de profundă iritare pentru ayatollahul Khamenei şi anturajul

, său. într-o recentă predică, Ahmad Jannati, secretar-general al Consiliului Gardienilor, a afirmat despre cei care pun în discuţie domnia clericilor că “fac parte dintr-o conspiraţie ce urmăreşte răsturnarea culturii noastre”.

Ayatollahul Hossein Aii Montazeri, rival de multă vreme al lui Khamenei, a fost pus în stare de arest la domiciliu după ce a spus într- un discurs, vara trecută, că rolul liderului suprem ar trebui sâ fie acela de a supraveghea, nu de a domni. O serie de editori de ziare, printre care cei de la "Tous", au fost închişi după ce ayatollahul Khamenei a anunţat un “ultimatum Tinal” împotriva “exceselor culturale îngrozitoare” din presă. Fostul primar al Teheranului, care aşteaptă recurs după ce a fost condamnat, în iulie, la cinci ani închisoare a declarat într-un interviu câ procesul său a fost motivat politic, dar asemenea reacţii negative sînt doar ceva temporar. “Cred că ne îndreptăm către o democraţie adevărată”, a spus el.

CIT VA DURA ACORDUL FRAGIL DE LA WYE PLANTATION?

(The Guardian. Reuters)

Lâsînd Ia o parte evoluţiile critice de pe ultima sută de metri, a fost întotdeauna previzibil câ summitul israeliano-palestinian de la Wye Plantation va duce în cele din urmă la un nou acord vizînd continuarea inaintârii anevoioase a procesului de pace. Rolul de mediator direct al ţinui preşedinte american in căutarea disperată a unui succes revigorant de politică externă şi cîteva oferte tentante de ultim moment menite sâ destindă atmosfera - înalta regie a spectacolului a fost Ia fel de evidentă ca necesitatea ambelor părţi de a ajunge la un acord. însă modestul proiect rezultat a oferit ocazia unei constatări dureroase, şi anume la ce nivel scăzut au ajuns aşteptările după strîngerea dc mină dintre Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat, la Casa Albă, în septembrie 1993.

Acordul îndelung pregătit privind o nouă retragere de trupe israeliene de pe încă 13 (a sută din teritoriul Cisiordaniei a fost partea cea mai uşoară. Legătura dintre această înţelegere şi angajamentele palestiniene privind noi garanţii de securitate pentru Israel expune

complexa tranzacţie Ia actul unui simplu fanatic; există suficienţi asemenea indivizi dc ambele părţi. A acorda CIA sarcina de a monitoriza conformarea palestinienilor la acord nu poate garanta succesul.

Nu constituie o garanţie nici angajamentul lui Arafat de a revoca pasajele din Carta OEP care cheamă la distrugerea Israelului. Asemenea altor clemente din cclc

. semnate la Wye Plantation, aceasta este o reafirmare a unor angajamente anterioare carc nu au fost puse in practică. Dc cealaltă parte, Benjamin Nctanyahu, avîndu-1 alături de puternicul Arici Sharon ca ministru dc externe, i-a neutralizat pc unii dintre criticii săi dc dreapta, dar trebuie sâ ducă în continuare o luptă pentru convingerea partenerilor dc coaliţie sâ nu-l abandoneze la alegeri. Practic, ceea cc s-a semnat cu efort la Wye Plantation nu este decît un nou acord interimar. Vor urma luni, dacă nu chiar ani dc negocieri asupra chestiunilor cu adevărat dificile: statutul Ierusalimului, drepturile refugiaţilor şi graniţele definitive. Sint probleme atît dc complexe incit arhitecţii înţelegerii dc

- Ia Oslo le-au lăsat la sfirşit, spcrînd că, în momentul cînd vor fi reluate discuţiile, între cclc două părţi va exista o relaţie nouă. Un negociator israelian a menţionat câ “pentru prima dată palestinienii au căzut dc acord în privinţa unui plan dc combatere a terorismului şi infrastructurii sale”. Discuţiile privind "statutul final” vor începe în curînd, a adăugat cl. “Problema este câ palestinienii nu au încredere că Guvernul israelian va pune în aplicare acordurile”, a declarat ministrul palestinian al informaţiilor.-

CĂTRE 0 PERESTR0IKA DE TIP CHINEZ?(Courrier International! \

Democraţia revine, în China, la loc de cinste. De data aceasta, meritul nu se datoreazăvdoar disidenţilor, ci şi anumitor eşaloane ale puterii însăşi. Intr-adevăr, pentru prima dată în provincii, unii petiţionari, care au cerut formarea unui nou partid politic înregistrat în mod legal, nd au fost respinşi - deşi cererea lor se află, deocamdată “în studiu”. Mai mult chiar, sancţiunile pentru corupţie aplicate unor demnitari de vază - precum fostul primar al Beijingului, Chen Xitong - şi recenta decizie vizînd încetarea activităţilor economice ale armatei, sursă a numeroase abuzuri de putere, au determinat deja unele progrese semnificative în direcţia edificării unui stat de drept pe un front relativ diferit de cel al democraţiei reprezentative, anume cel al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii.

In sfirşit, contrar a ceea ce am fi fost tentaţi sâ credem, îndepărtarea fostului preşedinte al Congresului Naţional al Poporului (CNP), Qiao, Shi, în urmă cu exact un an, nu a întrerupt campania lansată de acesta

în favoarea unei generalizări a alegerilor locale cu mai mulţi candidaţi, organizate deja în mai multe regiuni, şi mai ales la sate. Se preconizează, astfel, în sfere sus- puse, trecerea la alegeri municipale de acest.tip în oraşe din ce în ce mai mari, ce ar putea da naştere la o legitimitate, calitativ diferită pentru ansamblul birocraţiei.

Ne aflăm deci exact în punctul de pornire al reformelor gorbacioviene din Uniunea Sovietică. De ce PC Chinez, care s- a temut iniţial atît de mult de pereslroika, se apropie acum de clipa în care ar trebui să consimtă aşa ceva? Răspunsul este mascat, în parte, de opacitatea procesului de

■ decizie (în absenţa transparenţei “glasnost”) şi, în parte, de nehotărîrea oamenilor înşişi.

Mai întîi, cei zece ani care au trecut în fostul imperiu sovietic au calmat spiritele. S-a încheiat epoca în care Jiang Zemin, actualul'şef suprem al partidului, îl califica pe Gorbaciov drept “troţkist” în faţa Comitetului Central, copleşit de “incidentul din piaţa Tienanmen”.

Iată, fară îndoială, de ce actuala coaliţie de centru-stînga din fruntea

PCC face eforturi pentru a nu rupe legăturile cu forţele care aspiră la democraţie. Rămîne dc văzut dacă şi poporul vrea acest lucni: contrar susţinătorilor valorilor asiatice, totul demonstrează câ poporul chinez aspiră, ca orice popor, la libertate politică. Fără îndoială că tradiţia confucianistă a determinat ca, în China, să se prefere un stat de drept, care sâ asigure onestitatea, cetăţenilor şi funcţionarilor săi, unui stat reprezentativ al mandatarilor săi.

Popularitatea foiletonului taiwanez consacrat Iui Pao Kung, acest judecător legendar al epocii Song, contemporan şcolasticii medievale, care impune echitatea tuturor chinezilor fară deosebire de rang este, fără îndoială, revelatoare pentru această tendinţă. Dar China, care a ştiut dc-a lungul întregii sale istorii să-şi adapteze noile idei, a îmbrăţişat larg teza potrivit căreia “mandatul Ceresc”, care garantează această justiţie, ar trebui acum “să coboare pc pămînt” prin intermediul sufragiului universal. Conducerea ţării, care va avea înţelepciunea de a înţelege Ia timp acest lucru, nu va fi respinsă de poporul chinez.

miercuri, 28 octombrie 1998 p o l it ic ă

Conflictul dintre PD şi PNŢCD a fost redeclanşat de proiectul Legii caselor naţionalizate

âllŞŞF• Pacurariu ameninţă cu „picarea” la vot a proiectului, dacă nu va fi discutat în procedură obişnuită « Vida Simiti vrea să se continue dezbaterea în regim de urgenţă, dar, totuşi, ar fi de acord cu prelungirea perioadei de discuţii • Doar pentru casele intrate în proprietatea' statului cu titlu, au fost depuse, la nivel de judeţ, 1.625 de cereri •

Proiectul de lege cu privire la restituirea a se putea aduce amendamente care să . Napoca, aproximativ 1200, ne-a declaratcaselor naţionalizate produce furori în modifice anumite aspecte (de fond şi de consilierul juridic al Consiliului Judeţean,Parlament Principalele divergenţe de opinii conţinut) pe care democraţii le consideră; Simona Gaci. Dosarele au fost depuse încu privire Ia forma finală în. care trebuie greşite. Dacă nu va fi acceptată procedura perioada ianuarie-iulie 1996, iar ComisiaDvvvr-rî s‘n[ “ltre deputaţii PD şi ordinară, „PD va trînti legea, carc fără votul Judeţeană înfiinţată prin Legea 112 aPNŢLD. Proiectul de lege are o mare democraţilor nu va trece”, declară Iuliu soluţionat, pînă în martie 1998, 811 cererin\m '>rîUr* P° ?*’ m°d vizibil, Păcurariu. Deputatul PD de Gluj afirmăcă (situaţia statistică este alcătuită la nivelul PNŢCD ar vrea ca legea să se adopte în nu există o evaluare a volumului de efort întregului judeţ). Dintre acestea, în 286 deforma avansată de guvern, pe cînd PD financiar necesar pentru despăgubiri. De cazuri, Comisia Judeţeană a decis restituireadoreşte modificarea proiectului. Noua • asemenea, părerea’ PD diferă de cea a în natură, iar alţi 264 de foşti proprietari aureglementare propusă se adoptă în procedură PNŢCD prin faptul că democraţii văd un alt fost despăgubiţi, restul cererilor fiind

cuantum de despăgubiri şi nu sînt de acord ;' respinse. Din totalul cererilor soluţionate,cu opinia ţărăniştilor faţă de instituţiile care cîteva sute au fost acţionate în instanţă, şiactivează în imobilele care urmează a fi fac, unele dintre ele, obiectul unor dosarerevendicate. Păcurariu consideră că statul nu aflate pe rol.poate face faţă la eventualele cereri pentru Legea 112 din 1995 reglementează situaţiafondurile necesare construirii altor locuinţe, juridică a imobilelor cu destinaţia de

în cazul în care proiectul va. urma procedura de urgenţă şi va cădea datorită votului PD, va intra în dezbatere, în altă formă, doar în sesiunea viitoare. Deputatul

de urgenţă, a decis plenul Parlamentului, deci, cu imposibilitatea de a se aduce amendamente. Dar, în urmă cu două zile, Camera Deputaţilor a hotărît retrimiterea proiectului la Guvern, pentru adăugarea de modificări. Deputatul PNŢCD de Cluj, Ioan Vida Simiti, susţine că decizia adoptată de deputaţi contravine Regulamentului Camerei Deputaţilor. Dar, conform spiritului de independenţă a deciziilor. CamerelorParlamentului, oricare dintre acestea poate .. PNŢCD Vida Simiti cedează doar parţial şihotărî modul în care urmeazâ să fie operată adoptarea unei legi, afirmâjuristul Emil Boc. Dc asemenea, faptul câ o anumită prevedere nu este inclusă în Regulament nu înseamnă câ este interzisă, explică J u r is tu l, vicepreşedinte al PD Cluj.

PD vrea ca procedura dc adoptare a proiectului dc lege să fie cca ordinară, pentru

afirmă că se va continua discutarea în procedură de urgenţă, dar şe poate stabili un termen mai mare de timp pentru dezbateri.

La Cluj, pe baza Legii 112 din 1995, âu fost depuse 1.625 de dosare cu cereri de restituire, dintre care în mufucipiul Cluj-

locuinţe, trecute în proprietatea statului cu titlu. Proiectul de lege aflat acum în centrul dezbaterilor parlamentare are ca obiect întreaga arie a imobilelor revendicabile, luînd în consjderare şi cele intrate în proprietatea ■ statului abuziv, fără titlu. De asemenea, proiectul instituie şi unele măsuri de protecţie a chiriaşilor, cum ar fi dreptul de preempţiune la cumpărarea imobilului, valabilitatea contractului de închiriere, dar în termen de cinci ani, dreptul la despăgubiri dacă- s-aiHăcut reparaţii la imobile.

; A. M.

O pin ii libera le

Unificarea, pe ultima sută de metri...

După cc a parcurs un nedrept de lung “purgatoriu’ al dezbinării, iată sîntem pc drumul dcsâvîrşirii procesului de rcunificarc a formaţiunilor politice liberale. Mă refer la cele carc contează în mod efectiv pc scena politică şi nu la ccic carc se rezumă la o existenţă scriptică (vezi formaţiunea Câmpeanu sau Uniunea Liberală Brătianu). A fost dialectic să fie aşa, deoarece o prea accentuată mişcare politică centrifîigă era normal să stîmcascâ o contrareacţie dc tipul unui “val centripet”. Sîntem acum aproape dc finisarea acestui proces. Lucrurile nu trebuie însă privite cu un optimism exagerat, din simplul motiv câ procesul a fost în fapt prea puţin declanşat din teritoriul, deci de jos în sus, fiind în bună măsură rodul unor tratative şi decizii luate la vîrf, de către conducerile centrale ale formaţiunilor implicate. Acest lucru ar putea implica în teritoriu necesitatea aplanării unor asperităţi existente pînă în acest moment între părţi. Din fericire, nu acesta este cazul judeţului nostru, unde este previzibilă o integrare fluentă a tuturor liberalilor într-o doctrină comună şi pentru un ţel comun.

Unificarea trebuie să aibă o serie de consecinţe practice, dintre care îmi permit să citez: o diversificare a efortului propagandistic, o utilizare mai eficientă a sediilor dc care dispune acum P.N.L., o altă chibzuire a fondurilor, o coordonare eficientă a acţiunilor

. consilierilor locali, de la comună la judeţ, o mai largă paletă de posibilităţi în selectarea candidaţilor pentru ALEGERILE LOCALE (proces care trebuie încheiat pînă la mijlocul lunii decembrie), -întărirea organizaţiilor existente şi crearea de noi organizaţii sau nuclee. Şi sâ nu uităm un element fundamental: chiar dacă nu este încă foarte vizibil, pentrifmarele electorat liberalii rămîn (sau devin?) singura alternativă viabilă,

r Prof. dr. Nicolae MAIER, Departamentul de Presă

P.N.L. Cluj

Tribunalul Bucureşti a respins din nou cererea de înregistrare a PfiUtţ

Tribunalul Bucureşti a respins ieri, pentru a doua oară, cererea de înregistrare a PAUR. Senatorul independent Costică Ciurtin a declarat câ decizia instanţei este una politică, a unor persoane interesate de împiedicarea înfiinţării unui nou partid naţionalist în România. Ciurtin afirmă că nu îşi poate explica neînregistarea PAUR, fiindcă, susţine dînsul, cel de-al doilea dosar a fost făcut după modelul folosit de partidele care au fost înscrise în registrul partidelor politice în ultimul timp. Gruparea Funar este gata sâ depună recurs la Curtea de Apel Bucureşti în termen de cinci zile.

Senatorul Ciurtin a sugerat faptul câ a primit oferte de înscriere în două partide, dintre care unul este PRM, si câ îsi va face publică decizia doar vineri.

- ' : ' A. M.

PAR s-a retras din Guvern şi din CDR pentru a rămîne (idei propriului electorat

Consiliul Naţional al Partidului Alternativa României a decis, ieri, c u , majoritate de voturi, retragerea PAR din Convenţia Democrată şi din Guvern din “motive doctrinare", pentru ca partidul să rămînă "fidel" promisiunilor făcute electoratului.

Preşedintele PAR, Varujan Vosganian, a declarat, într-o conferinţă de presă, că motivele principale pentru care partidul părăseşte CDR sînt “ respingerea cu agresivitate* de către liderii-Convenţiei a apelurilor privind restructurarea alianţei şi constituirea unui veritabil pol de dreapta.

Vosganian a precizat că reprezentanţii PAR în Guvern, ministrul Cercetării, Horia Ene, şi secretarul de stat în Ministerul Reformei, Adrian Ciocănea, îşi vor depune

' demisiile în şedinţa de joi a Executivului.Liderul PAR s-a arătat dispus să renunţe

la preşedinţia Comisiei de buget-finanţe din Senat. “Nu mai am nici un motiv să mă aflu în fruntea unei comisii pentru a gestiona programul unui guvern ai cărui reprezentanţi

s-au întrecut în imprecaţii la adresa mea“, a spus Vosganian. Secretarul general al PAR, Paul Ghiţiu, a opinat chiar că “mai mult de

• jum ătate" din scrisoarea adresată de ' premierul Radu Vasile liderilor coaliţiei

privind insuficienta susţinere de către; Parlament a legilor promovate de Guvern, “se referă la Varujan Vosganian".

■ Vosganian a spus că unica posibilitate ca PAR să se reîntoarcă în Executiv ar fi asumarea de către Guvern a principiilor Manifestului Dreptei, lansat de Alternativă, în opin ia lideru lu i PAR, conducerea Guvernului alunecă “în mod periculos către autoprotejare", prin întărirea polului social- democrat. Varujan Vosganian a declarat că, avînd în vedere că actuala guvernare are o- doctrină de centru, Partidul Alternativa României se va afla “în opoziţie de dreapta", pentru â contrabalansa forţele politice de stînga. Vosganian a exclus orice posibilitate de a încheia:o alianţă politică cu partidele de opoziţie.

O alianţă fireascăurm are din pagina 1

sensibile cum este şi retrocedarea caselor naţionalizate, a proprietăţilor' fu n c ia re ş i’ industriale. Ţărăniştii, sprijiniţi de liberali şi udemerişti, doresc o rezolvare a acestor

-probleme într-un mod care sâ-i avantajeze pe foştii proprietari, în timp ce PD nu poate fi de acord cu aliaţii săi vremelnici, luînd în calcul inclusiv posibilitatea ca alegerile din anul 2000 să dea o altă configuraţie coaliţiei. guvernamentale, din care să nu lipsească PDSR. De aceea, ei nu sînt de acord ca cele două proiecte de legi să fie discytate în regim de urgenţă, care ar îngusta foarte mult posibilitatea amendării lor în sensul dorit de

electoratul propriu, alcătuit în majoritate din chiriaşi sau oameni care nu au ce moşteni de la înaintaşii lor. fn acest punct, PD se întîlneşte nu numai cu PDSR, ci cu întreaga opoziţie parlamentară actuală. Cu alte cuvinte, Ion Iliescu, politicianul părăsit de Petre Roman, Radu Berceanu, Traian Băsescu, Teodor Meleşcanu, losif Boda, Mircea Coşea şi atîţia alţi colaboratori în decursul ultimilor opt ani, ar putea să trăiască clipa în care să-i aibă din nou aliaţi într-un parlament dominat de o fostă opoziţie care, accedîrid la putere, a dovedit că nu ştie să conducă ţara aşa cum a promis în campania electorală'pe care a cîştigat-o în toamna anului 1996. . ■ . i

Urmări din pagina

Măgureanu şi cînd PNR a înghiţit PDAR, preşedinţia fiindu-j acordată liderului agrarian Mihai Berea. - . .

Aranjamentul dintre Măgureanu şi Tabără are însă şi puncte" slabe deoarece îl scoate din schemă pe cel socotit multă vreme a fi adevăratul conducător al PUNR, Ioan Gavra. Aceleaşi surse- arată că Gavra manevrează pentru împiedicarea fuziunii cu PNR dar că are puţine şanse să-şi impună punctul de vedere în Biroul Permanent. în acest context, devine credibilă declaraţia fostului secretar general al PUNR, Vaier Suian, că Gavra a încercat să facă trecerea la Alianţa pentru România condusă de Teodor Meleşcanu. ..• • ' ' -

Posibilitatea declanşării alegerilor anticipate precipită procesul de rbire a politicienilor naţionalişti. Măgureanu promite cele mai spectaculoase mutări. O parte dintre eie se vor face la Cluj, unde" PNR ţinteşte şă atragă consistentul electorat naţionalist. Viitoarea cooptare la conducerea filialei a fostului senator PUNR Adrian Moţiu este cunoscută în cercurile-politice locale, chiar dacă oficial este trecută sub tăcere. - '

Moţiu este unul din liderii ţVetref'Româneşti" şi va aduce în noua sa formaţiune capitalul de încredere într-o organizaţie care număra imediat după înfinţare, în 1990, aproape un milion de membri. “Vatra Românească” a încetat treptat să mai joace un rol în modernizarea societăţii româneşti, aşa îneît, în urmă cu cîteva săptămîni, liderii săi au hotărît să . se implice activ in politică. Ei sînt însă divizaţi în privinţa viitoarei lorjjazde politice. Preşedintele din Tîrgu-Mureş al, “Vetrei”, Zeno Opriş, vorbea de o alianţă cu PDSR şi forţele social-democrate, declaraţie care a provocat o replică nervoasă1 a conducătorilor din Cluj. -

Pentru mulţi dintre locuitorii oraşului socotit în întreaga Europă a ft capitala naţionalismului românesc stîmeşte interes întrebarea dacă primarul Gheorghe Funar va mai juca un rol în politica regională. Nou! partid înfiinţat de Gheorghe Funar-nu reuşeşte să se înregistreze juridic îndeosebi din pricina opoziţiei PUNR. Fiecare zi de amînare a înregistrării îi este defavorabilă lui Funar pentru că îi determină pe partizanii săi iniţiali să-şi îndrepte privirea spre formaţiuni deja constituite. Cîţiva dintre oamenii care l-au urmat pe Funar la retragerea sa forţată din PUNR dau semne câ Vor să treacă la Măgureanu. •

Funar păstrează încă atuul că PRM este sensibil mai slab cotat în Ardeal decît în celelalte provincii. Mizînd pe popularitatea lui Funar în Transilvania, Corneliu Vădim Tudor i-a propus în mod repetat sâ devină numărul doi în PRM. Negocierile dintre cele două personalităţi temperamentale şi egocentrice sînt însă foarte dificile,.

De altfel, Funar şi Vădim. Tudor, figuri emblematice ale naţionalismului politic românesc din ultimii ani, încep să resimtă concurenţa unor personalităţi care s-au impus mai recent atenţiei publice. Dorsînt oamenii politici de prim plan încadraţi în curentul numit al naţionalismului raţional. Spre deosebire de Vădim şi Funar, senatorul George Pruteanu şi ministrul Educaţiei Naţionale, Andrei Marga, şe opun cererilor minorităţii maghiare făcînd mai puţin apel la resentimentele şi prejudecăţile majorităţii. Ei stăpînesc şi utilizează argumentele construcţiei europene, abordarea lor stînjenind adeseori demersurile naţionaliştilor de factură emoţională. Teoretic, atît Pruteanu cît. şi Marga sînt independenţi politic, dar mai multe partide fac eforturi să-i atragă înaintea votului de la viitoarele alegeri. Pruteanu poartă tratative cu Măgureanu, în timp ce Marga pare că va fi cartea cîştigătoare a PNŢCD în Ardeal.5*

'

Lideri ai partidului condus de Cunescu dezvăluie câ viitorul

senator al CJSD a renunţat la PD in favoarea PSDR

reporterului nostru adeziunea lui Ioan Sabin Pop, aflată - neobişnuit - în servieta liderului PSDR Cluj. Vasite Suciu. D-L Suciu a refuzat să pună la dispoziţia noastră adeziunea lui Ioan Sabin Pop, motivînd că acest act reprezintă “asul din mînecă" al PSDR, care va fi folosit la momentul potrivit împotriva PD. De asemenea, Suciu a refuzat să facă vreo declaraţie oficială. Ba chiar mai.mult, el a spus că va nega hotărît, în caz de necesitate, prezenţa în registru a-numelui Ioan Sabin Pop sau va afirma că este vorba de un alt personaj cu acelaşi nume.

Lipsa de concordanţă între afirmaţiile liderilor clujeni ai partidului condus de Sergiu Cunescu indică lacune grave de comunicare între factorii de decizie ai filialei.” Din păcate pentru d-l Vasile Suciu, adjunctul său Dan lonescu a oferit explicaţii privind aderarea lui Ioan Sabin Pop - viitorul senator, potrivit listelor electorale şi potrivit legii - lâ PSDR ,D- I lonescu afirmă că între Sabin Pop şi Vasile Suciu există o strînsă relaţie de prietenie, care s-ar putea transforma în curînd, prin încuscrirea celor doi, într-una de rudenie. Vasile Suciu nu neagă această prietenie, nici faptul că ea ar putea crea un avantaj politic pentru PSDR împotriva PD.

Liderul PD Cluj, deputatul Iuliu Păcurariu consideră dezvăluirile d-lor lonescu şi Popa “lipsite de importanţă". El refuză să creadă că Ioan Sabin Pop s-a înscris în PSDR şi promite o discuţie imediată cu cel care pînă nu demult era vicepreşedinte al PD Cluj. Insă, conflictul dintre cei doi, care a şi condus la înlocuirea din funcţie a lui Sabin Pop, este de notorietate. Astfel îneît e puţin probabil că Sabin Pop îşi va nega adeziunea la PSDR, unde, cum spuneam, prietenul său Vasile Suciu deţine o funcţie de conducere. Ori, poate, o va nega tocmai în virtutea unui plan politic pus la punct împreună cu Vasile Suciu. însă, în aceste condiţii, Suciu riscă un conflict cu Popa-şi lonescu, pe care îi va pune într-o situaţie extrem de proastă.

într-o situaţie proastă se va afla şi Iuliu Păcurariu dacă PD Cluj va pierde funcţia de senator, pierdere care va fi interpretată şi din perspectiva neînţelegerilor dintre deputat şi cel care urmează să devină senator. ;

Aflat la Alba-iulia, unde lucrează pentru o firmă cu capital străin, Ioan Sabin Pop devine, încetul cu încetul, subiectul noului conflict dintre Păcurariu, respectiv PD Cluj, şl filiala PSDR.

' *** .Astăzi vor sosi la Cluj-Napoca zece deputaţi ai PDSR. Ei îi

însoţesc pe liderul partidului, Sergiu Cunescu la înmormîntarea prof. univ. dr. Titus Şuteu, decedat sîmbătă în urma unui atac cerebral. D-l Titus Şuteu a fost singurul senator ales în 1996 pe listele PSDR. -.

m r m a t i i m in e ra le * c l i i i c n c '

S De curînd. Orchestra CAMERATA ROM ANICA formaţie % camerJă ce f,înfiază sub egida Studioului de Radio Cluj. ca ;; aparind cu regularitate în cadrul “Seratelor muzicale" în direct * moderato do rco^zotonil Crpnan Rusu, a revenit în tara. în urma * participării la cea de a Vil-a ediţie a Festivalului de Muzică Clasică INTERFEST - BITOLA (Macedonia). Orchestra despre care scriem este rodul unei colaborări benefice, statornicite între directorul Studioului clujean, dl Florin Zaharescu, şî muzicieni ce provin din ceea ce se numeşte "crema” instrumentiştilor clujeni,' între care şi tineri dornici de afirmare şi, desigur, de multă muncă '

IBBiSIBIHlIlllllIIllIliilHllIIHlIlIllIHliiiilBHBHiOrchestra. CAMERATA

ROMANICA a fost fondată în 1990 de violonista Mirela Capătă, împreună cu dirijorii italieni Nicola Giuliani şi Leonardo Quadrini, numele

ROMANICA provenind'de la cel al Asociaţiei culturale româno-belgiene ROMANICA, înfiinţată la Cluj-Napoca după Revoluţie. Orchestra doreşte, înainte dc toate, să stabilească legături

culturale şi de prietenie cu toate ţărije latine. Este alcătuită din 12 instrumentişti valoroşi ai Filarmonicii “Transilvania” şi are un repertoriu foarte variat, cuprinzînd lucrări de la preclasici la moderni. A concertat cu succes în importante centre culturale europene (Italia, Belgia, Elveţia, Germania).

Festivalul INTERFEST- BITOLA, din Macedonia, a fost organizat de doi muzicieni de valoare, pianista Milica Ribarski şi soţul ei, trombonistul Kiril Ribarski.. Clujenii au fost propuşi spre a participa la festival dc. dirijorul italian Leonardo Quadrini, unul dintre fondatorii orchestrei, care i-a

şi dirijat în cele patru concerte susţinute la Bitola şi Skopje,.în care s-au interpretat lucrări dc Handel, Albinoni, Grieg, Britten, Teleman, Mozart, Ncruda, Respighi. într-o companie selectă - să notăm doar participarea Teatrului de Balet din Moscova, care a prezentat “Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski,- Cvartetul “Brindisi” din Marca Britanie, soliştii instrumentişti de primă mină-precum trompetistul elveţian Olivier Theurillat sau oboistul Vasil Atanasov (directorul Filarmonicii din Skopje) - CAMERATA ROMANICA a repurtat.un mare succes, toate evoluţiile sale fiind apreciate la superlativ.

Michaela BOCU

Concepţia regizorală, semnată Dan Lupea; jocul de lumini şi umbre şi nu în ultimul rînd Muzica au făcut din Medalionul Gershwin un spectacol plăcut, ce a adus un plus dc culoare seratelor noastre muzicale. în cazul nostru, putem vorbi despre o seară de luni specială, ce a marcat împlinirea a o sută de ani de la naşterea celui, ce este considerat, pe drept cuvînt, părintele jazzului simfonic, 26 septembrie 1898 rămînînd date emblematice pentru întreaga noastră fiinţă spirituală. - ţ. Vorbeam despre concepţia regizorală. Ea reconstituie prin Porgy and Bess' fragmente din life-ul american, atît de trepidant şi de tumultuos. Pentru că opera lui Gershwin este o carte deschisă, uşor de descifrat o carte spectaculoasă, fie că este vorba despre Porgy and Bess, Un american la Paris,

Rapsodia albastră, Concertul în fa,...contradicţiile epocii reflectîndu-se în fiecare notă. Este meritul regizorului Dan Lupea, al soliştilor Judith Hary, Asineta Răducanu Saleh, Peter Hercz, Francisc Bodor Tokes, al grupului vocal Sotto-voce, al coregrafei Livia

'"Tulbure Gună de a fi potenţat artistic cele mai diverse trăiri şi stări afective,

• respectarea adevărului fiind atributele şi caracteristicile M edalionului Gershwin., Fie ca acest prim pas de luni seara să

^constituie preambulul prezentării integrale a operei Porgy and Bess pe scena Operei Române Cluj-Napoca. O merităm din plin după cum o merită şi soliştii, despre talentul cărora nu mai vreau să mă pronunţ.^

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

^ Un teatru e, înainte de ^ toate, spaţiut magic din • S spatele lumii infernale

( / } rie afară, mereu de o ‘ plasticitate barocă,

respirînd însă lent şi ' luînd aminte, înglobînd o colosală umanitate ce iese, din . cînd în Cînd, din somnolenţă prin spectacole de excepţie, pentm a afirma, prin gesturi simbolice, prin convenţii, o idee morală. E l,' teatml ca instituţie, este, în ultimă instanţă, respectarea vieţii, onoarej, demnităţii şi libertăţii de creaţie.

Respectabila instituţie de cultură din Turda - Teatrul de Stat - a luat fiinţă în anul 1948, oficializat prin Decretul nr. 156 din 15 aprilie 1949, fiind organizată în conformitate cu normele privind instituţiile artistice; profesioniste de spectacole. Timp deNo jumătate de veac, Teatrul a prezentat, în cadrul unor microstagiuni şi turnee, nu mai puţin de 318 premiere, la realizarea acestora contribuind: 12 directori, 14 regizori artistici, 7 scenografi, aproximativ 240 de actriţe şi actori, 8 secretari şi referenţi literari. împreună cu regizorii

■ 50 dc ani de activitate neîntrerupta ■

tehnici, cu pictorii scenografi şi sufleorii, cei amintiţi au format şi formează acel neobosit şi perpetuu corp artistic, fară de, care nici o producţie nu poate prinde viaţă. îi secondează membrii corpului tehnic, rolul acestuia în realizarea tuturor

. premierelor şi reprezentaţiilor teatrale fiind bine stabilit.

Din amplul documentar ce ne-a fost pus la dispoziţie prin amabilitatea directorului de astăzi al instituţiei, scriitorul loan

Mircea Casimcea, mai spicuim pentru cititorii noştri următoarele: primul director al Teatrului a fost Gheorghe Damian, urmat dc cunoscutul regizor Vintilâ Rădulescu (1948- 1958). Colectivul actual este alcătuit din 59 dd persoane, dintre care 28 alcătuiesc corpuî artistic • în cei 50 de ani s-au făcut remarcaţi următorii regizori (salariaţi ai instituţiei sau colaboratori): Vintilă Rădulescu, Aurcliu Manca,

— H M m J

Mircea- M oldovan, Virgil Andrei Vâţâ, Val şi Vlad Mugur, Victor Tudor Popa, Marin Aurclian, Dorcl Vişan, Zoc Stanca, Nicu Gheorghe • scenografi: Mihai Nemeş, Rafael Galin, Gh. Matei, Clara Labancz, T.. Th. Ciupc, C. Russu etc' • actriţe şi actori: Gheorghe şi Rodica Radu, Petru Fclczcu, Valentin Avrigcanu, Jorj Voicu, Octavian Cosmuţâ, Avram Besoiu, Emilia Botta- Luca, Enna Ccnariu, Lucia Tamaş, Ion Lupu, Maria Maximilian, Traian Dragoş, Mihai Ioncscu-Vrâncşti, Ionel Banu, Gheorghe Boiangiu, Constantin Miron, Puiu Neagu, Paul Antoniu, Simon Salcă, Eugen Harizomcnov, Vladimir Brânduş, Aurel Ştefanescu, Smara Marcu, EugeniaChiorcanu-Jiga, Traian Costea, Geta Cibolini, Nae Fâgâdaru, Miriam Cuibus, Viorica Mischilea, Maria Seleş, Ileana Negru, Petru Dondoş, Tudorel Filimon, Liana Ceterchi, V iorica Faina, AdrianaGădălean, Liliana Ghiţă, Maria Junghietu, Emilian Cortea, Marcel Iureş, George Bossun, Stelian Stancu, Iosif Cojic, Mircea Cosma, Măria Voronca ş.a. De-a lungul timpului repertoriul a cuprins creaţii dramatice de: V. Alecsandri, I; L. Caragiale, B. Şt.Delavrancea, Victor Eftimiu, Victor Ion Popa, George Mihail Zamfirescu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Al. Kiriţescu, T . M uşatescu, M ircea Ştefanescu, Mihail Sorbul, Radu Stanca, Horia Lovinescu, Ion Bâieşu, Paul Everac, T. Popescu, Valeriu Anania, V. Rebreanu, V. Cacoveanu, D. Solomon, C. Cubleşan, M. Vişniec, G. Astaloş, r A.

Popovici, S. Kcrim ctc., precum şi: Scncca, Molicrc,Shakcspcare, Goldoni, Caldcron dc la Barca, Lopc dc Vega, Alcjandro Casona, Scarpctta, A. P. Cchov, G.B. Shaw, O. Wildc, Bcaum archais, A. Nicolaj, Pirandcllo, Eugene O’Ncill, A. N. Ostrovski, E. Scribc, B. Nuşici, T. Williams, Arthur Millcr, Coctcau, S. Mrozck, D. Psathas şi mulţi alţii.

O jum ătate dc veac dc spectacole la sediu şi în deplasare, în întreaga ţară, cu precădere în Transilvania, dar, din 1993 încoace colaborări internaţionale, schimburi dc actori,-turnee peste hotare în Grecia (1994), Franţa (1995), Suedia (1998). Teatrul dc Stat din Turda a prezentat, în premieră naţională, piesele: H oţul de m ărg ărita re de V aleriu Anania, Hăul dc Christian Palustran, Mcdor dc R. Vitrac, Plâmînul imaginar... dc Philippc Faurrc, Mireasă dc împrumut dc Astrid Lindgrcn şi Caviar, vodkă şi bye, bye~. de G. Astaloş.

C lădirea carc adăposteşte Teatrul, din. 1951 încoace este una dintre cele mai frumoase din Turda, fiind construită între anii

■ 1902-1904 în stil seccssion. Destinată activităţilor cultural-' artistice, clădirea a adăpostit, din anul 1921, Casina Intelectualilor Români şi un cinematograf, iar din anul 1922 şi Societatea Amicii Artelor, instituţii care, după cel de-al doilea război mondial, au fost desfiinţate ori s- au autodesfiinţat.

La jubileu, ce ar mai rămîne de urat? Căci cuvintele sînţ asemenea celor destinaţi sâ conducă, adică se nasc şi mor. Faptele, marile, adevăratele creaţii, de o esenţă mult mai profundă, sînt cele care rezistă. Sâ ne raportăm la acestea, cu credinţa câ Teatrul de Stat din Turda are forţa interioară pentru a le eterniza. Serbările aniversare încep astăzi, la ora 10, urmînd sâ sc încheie vineri, 30 octombrie.

MichaeE v/w

miercuri, 28 octombrie 1998 OMUL SI SOCIETATEA

Pro şi contra grevei generale: profil clujenii s-au decis să acţioneze

urmare din pagina 1

• Profesorii nu sînt încîntaţi de postura

de grevişti •

Motivele grevei generale sînt aceleaşi cu cele care au determinat greva de avertisment ce a avut loc cu.o săptămînă în urmă: .salarii mici, materiale didactice puţine, absenţa reducerilor pentru, transport. Peste toate, se anunţă chestiunea energici electrice, ce va fi o problemă în iama care urmează. La acestea sc adaugă refuzul guvernanţilor dc a lua măsuri pentru rezolvarea situaţiei. „Această activitate n-am fi dorit-o dacă sc reuşea rezolvarea revendicărilor noastre pe altă calc, adică prin tratative, aşa cum, ni s-ar fi părut normal. Nu ne complăcem în postura de grevişti; dar avînd în vedere că din ’90 ni s-au făcut întotdeauna promisiuni tară a fi onorate şi am avut destulă răbdare pînă acum, am recurs şi noi la această ultimă variantă, deşi n-am fi dorit-o” , a declarat dna profesoară Rodica llicscu, lider dc sindicat la Grupul Şcolar Economic Administrativ şi dc Servicii, aflat şi cl în grevă generală.

cam jum ătate din numărul profesorilor, nu a existat pînă în urmă cu cîteva zile. La greva de avertisment nu au participat şi cadrele acestui liceu. „Deşi exista un acord afectiv cu greviştii, nu aveam o formă de organizare care să legitimeze această acţiune” a declarat unul dintre sindicaliştii de aici, prof Lâszlo Alexandru. împreună cu Bariţiu, alte două licee din Cluj- Napoca s-au solidarizat cu greviştii: Liceul de Informatică şi Liceul „Gheorghe Şincai”.

• Elevii sînt solidari cu

profesorii lor <

• Şi alte şcoli' din Cluj-Napoca

fac grevă •Un alt liceu în carc greva a

avut loc este Liceul Teoretic „Emil Racoviţâ”. Şi aici, aceleaşi nemulţumiri: „ Dc trei luni luăm cu un sfert dc salariu mai puţin, îşi bat joc dc cadrele didactice, dc 'învâţâmînt şi ne aşează pc ultimul plan” ne spunea profesorul Radu Sorohan, de la acest liceu. Liceul teoretic George Bariţiu este un caz mai special. Sindicatul carc s-a înfiinţat aici, şi carc cuprinde

în ceea ce-i priveşte pe elevi, majoritatea au avut o atitudine pozitivă în legătură cu întreruperea orelor: „Mă bucur că la noi a început vacanţa lin pic mai repede” a spus o elevă din clasa a IX-a. Alţii însă au înţeles intr-adevăr revendicările dascălilor lor: „Cred câ profesorii noştri merită mai mult, dar nu mimai ci, ci şi noi sîntem afectaţi de reducerea bugetului” a afirmat A.F., elev la liceul Racoviţâ. Sînt şi cazuri, puţine însă, cînd elevii nu sînt prea bucuroşi de declanşarea grevei. O elevă din clasa a XII- de Ia Grupul Şcolar Economic Administrativ şi de Servicii a spus: „N-am nimic împotriva protestujui, dar pc noi, cei din clasa a XlI-a greva ne afectează; pierdem multe orc, iar la bac-ul care va fi în anul ăsta nu ştiu dacă ne putem permite”. -

Indiferent de părerile elevilor, ieri, profesorii erau decişi sâ continue greva pînă la rezolvarea situaţiei. „Cînd se vor vedea semne serioase ale negocierilor, sau cînd se va semna un protocol, afirmă reprezentanţii Sindicatului Liber din Învâţâmîntul Preuniversitar Clujean, protestul va înceta”.

Un cuib pentru „călători”, pe strada Porumbeilorc o p ii i s tră z ii a u o c a să a lor , d c ier i

Casa copiilor străzii

A

. -iî

*11 [1

■

în societate. Deşi iniţiatoarele proiectului sînt două asociaţii creştine, nu religia va fi punctul forte al educării' -■ acestor copii. -V

Membrii asociaţiei „Ecce Homo” au relatat entuziasmul copiilor aduşi pentm prima dată Ia Centrul

---Social. Aceştia şi-au ars hainele şi au spus că nu mai pot fi alungaţi, deoarece nu mai au ce purta.

„Centrul Social pentm Copiii Străzii” este un pas înainte. în încercarea de a combate vagabondajul si cerşetoria. Prezent la deschidere, prefectul Alexandu Fărcaş a făcut, în acest sens, referire şi la Biserică, care nu este preocupată îndeajuns dc aceste fenomene, desi are datoria morală de a o face. ' ,

Dana TIUCA~Totoi irn .T v u

O cameră pentru cei părăsiţi

Copiii străzii au, începînd de ieri, o casă. Aceasta se află pe strada Porumbeilor, la număml 40 şi se numeşte „Centrul Social pentm Copiii Străzii”. înfiinţarea centrului este rezultatul unui proiect iniţiat de Asociaţia Cicstina „Ecce Homo” şi Asociaţia Britanică „Friends of Eccc I iomo”.

încă din luna februarie, Centrul Social pentru Copiii Străzii a funcţionat ca un adăpost familial. în urmă cu două şăptămîni, Inspectoratul de Sănătate Publică i-a acordat avizul de funcţionare. Aici vor fi găzduiţi copiii abandonaţi de familii, în camere cu două sau patru paturi. Ei vor învăţa să scrie, să citească şi sâ muncească pentm a sc putea integra

rit»

Cocteil la Transilvania', pentru consilierii locali (şipresă)

Primul pas înspre asocierea CL cu firmelece vor construi 25.000 de locuinţe a lest tăcut

la. fostul Belvedere,. Consilierii locali şi-au dat luni

avizul de principiu pentru înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni în vederea dezvoltării construcţiei de locuinţe în

cvorumul a fost asigurat■m

municipiul Cluj-Napoca. Planurile de viitor ale acestei societăţi prevăd construirea a 25.000 de locuinţe în timp de 10 ani la un preţ de cea 300 de

dolâri/mp. Acţionarii viitoarei societăţi sînt Consiliul local şi patru firme: OudascheInvestment LTD Oudasche Investmcnt Romania SRL, Euro Structures International Ltd., Barak-Group Ltd. Aportul CL îl constituie terenul necesar (15 milioane de mp) construcţiei, iar al străinilor finanţarea investiţiei cu aproximativ 750.000 de dolari. Deşi proiectul este în „embrion", de la şedinţa CL nu au lipsit-reprezentanţii cîtorva firme de construcţii, potenţiali parteneri ai viitoarei societăţi. Unii consilieri, atît din Convenţie, cit şi din AUR, s-au arătat sceptici asupra realizării îndrăzneţului proiect. Cu toate acestea, la vot au fost pentm,

lăsînd pe seama timpului lămurirea afacerii. Etapa următoare o constituieîntocmirea statutului şicontractului de societate. Asupra conţinutului acestora urmează să se pronunţe din nou CL.

Primul pas, deşi important, nu conferă prea multă siguranţă câ societatea îşi va atinge scopul curînd. în ciuda acestui fapt, partenerii străini l-au apreciat ca atare şi au organizat un cocteil pe măsură la Hotel Transilvania. Şi Ia petrecere cvommul a fost întrunit, participînd jumătate plus unu dintre consilieri, la care s- au alăturat primarul, secondat de cîţiva reprezentanţi ai executivului. -

. . . • L.P.

Iar în bănci, părinţii. Aşa s-a deschis la Şcoala nr. 28 din Cluj- Napoca noul “an dc învăţămînt” la “Şcoala familiei”, condusă de ' domnul doctor Emil Florea. ,

Tema pusă în discuţie, “Ce aşteptăm noi, copiii, de la părinţi?”, .a fost susţinută dc mai mulţi elevi din clasele a VlII-a, printre care s-au aflat şi fetele înscrise la “Şcoala adolescenţilor!’ şi la cercul

' “Salvaor”, organizate la Palatul Copiilor de acelaşi inimos şi neobosit Emil Florea. • '

Vizibil emoţionaţi, însă convinşi că au dreptate şi hotărîţi să-şi susţină punctul de vedere, chiar dacă pentm asta era nevoie să-şi mai arunce din cînd în cînd ochii pe textele pregătite din vreme, copiii au început prin a spune că atît ei, cît şi colegii lor îşi iubesc

E l e v i i , S L a , . .

tefan SZEKERAN

foarte mult părinţii. Apoi, cu respect, dar şi cu îndrăzneala vîrstei, au precizat că “acasă” nu este destul să însemne îmbrăcăminte, masă îndestulată şi bani de buzunar, oricît de mulţi ar fi ei.

Elevii simt nevoia ca mama şi tata să le fie prieteni, cu care să-şi împartă bucuriile şi necazurile, care să-i ajute şi să-i înţeleagă. Mai ales că adolescenţă aduce probleme cu şcoala, cu dragostea, cu despărţirea de copilărie, cu un alt fel de â pricepe lumea.

„ Părinţii şi-au însuşit aceste puncte de vedere, au fost de acord că bătaia nu este un mijloc de educaţie, însă au lăsat o, problemă în suspensie, pentm care ambele părţi au convenit să mai caute soluţii - discoteca. Nu cea de la şcoală, discoteca adevărată.

La paisprezece - cinsprezece ani, orice elev este convins câ are dreptul la discotecă. După o săptămînă de stat cu nasul în carte, de, ce să nu meargă într-un Imunde se simte foarte bine?

Familia, însă, nu priveşte cu ochi buni discoteca. A văzut sau a auzit că acolo sînt şi tineri care nu se poartă civilizat, fumează, consumă alcool şi nu îşi crede copiii cînd spun că pe ei nu îi interesează asemenea lucruri. Dacă discotecile ar fi mai... curate.

După plecarea elevilor, părinţii au rămas cu “p'rafesorii” şi invitaţii “Şcolii familiei”: asistent Cristina Istrate, de la Laboratorul Judeţean de Promovare a Sănătăţii, medic Georgeta Ţudorică, Dan Bâgărean, redactor la “Actualitatea clujeană”, căpitan Ovidiu Pupăză de la Poliţia Municipală, jurist Adrian Tudoricâ.

S-a discutat despre regimul de viaţă al elevului, despre prevenirea faptelor antisociale. Fumatul â fost pus, aşa cum merită, la zid. Părinţilor şi cadrelor didactice li s-au distribuit pliante care, prin limbajul plastic al imaginilor viu colorate, deconspirau un ucigaş - tutunul; pentm ca expunerea să fie şi mai convingătoare, o seringă

în care se afla un tampon de vată a fost pusă să fumeze. După ce vata s-a îngălbenit de nicotină a trecut din mînă-n mină, tutunul

n-a mai avut nici un prieten. Din păcate, adulţii care fumează nu sînt un exemplu bun pentm copii. ~ - ; v;

în final, Vasile Moram, elev al Liceului “Terapia” şi Vendel Emest, azi om în toată firea, au arătat cît de mult a însemnat “Şcoala familiei” în formarea personalităţii lor. 1

O asemenea după-amiază nu rămîne fară ecou în comportamentul părinţilor şi al copiilor. Iar concluzia vine dc la sine - “Şcoala - familiei” continuă. . ; ,. ;■ ; ' " . (A.B.)

l - - ţ f>

i

C L U J-N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b ă tă 9 -1 4 ; te l/fa x 1 9 -7 3 -0 4 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fa x H -4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fax 2 1-60 -75 . miercuri, 28 octombrie 1998 (Z iJ

MARI REDUCERI DE P R E T U q q ^

N ou a n şcolar, noi preţuri! z7 maî ieftin'

Profitaţi! C um păraţi! Savuraţi!A c u m băuturile răcoritoare su n t cu 3 0 % m ai ie ftine!

\ S tocuri lim ita te!

IZVORUL, MINUNILOR 5, .,,«0 ,tl d t e s f A0,51 -1.200 Iei 1 ,51-2 .100 lei 21 -2.700 lei

1,51 - 3.800 le i 0,5 1 -‘ 1.800 le i21 - 5.000 le i 1,51 -3 .600 le i

21 -4 .700 le i

Depozitele noastre oferă aceste produse la noile preţuri si persoanelor fizice, pentru orice ocazii şi sărbători. _

( P r e ţu r i le n u in c lu d TV A .)

TRfiMSILVfiNIfi GENERAL IMPORT-EXPORTprin depozitele sale din:

CLUJ - str. Traian Vuia, nr. 208, tel. 416.770 DEJ - str. 1 Mai, nr. 41, tel. 216.969 HUEDIN - str. Gării, nr. 40, tel. 251.471 TURDA - str. Ştefan cel Mare, nr. 6, tel. 312.859

CALITATEA V O P S E L E I

; • VOPSELE,:'.'• lemn, metal, perete interior şi exterior

• VOPSELE LAVABILE »zugrăveli interioareşi exterioare /

• LACURI• parchet, mobilă,

- tâmplărie Interior şi exterior• GRUNDURI ;

«perete, lemn, metai .• ADEZIVI TIP ARACET

• iemn, construcţii, hârtie . f• ADEZIVI |

- pentru gresie, faianţă, marmură

CLUJ-NAPOCA - B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 148 TelJFax: 054/41.38.79

CASA DE EDITURA NAPOCA srlangajează pentru departamentul Publicitate

al cotidianului A D E V Ă R U L d e C lu j

O TEHNOREDACTORC o n d iţii:

- studii superioare;cunoştinţe temeinice PageMaker 6.5,

’ ’ CorelDRAW, Adobe Photoshop;- experienţă de minim 2 ani în domeniu;- disponibilitate la program prelungit;- cunoştinţe de limba engleză prezintă avantaj.

O OPERATOR CALCULATOR■ culegere text

O AGENT PUBLICITARS e oferi: 1: - posibilitatea de a lucra într-un colectiv dinamic; / - salarii atractive

C V -u rile se depun la s ed iu l z iaru lu i ADEVĂRU L de Cluj, str.Napoca nr.16, pînăîn data de 28 octom brie 1998.

$lnformatiŢla i telefon *197304,?oreîe. 8-16

ANGAJEAZA prin concursSPECIALIŞTI ÎN DOMENIUL

REŢELELOR DE CALCULATOARECONDIŢII: v / ,

-Studii superioare (calculatoare sau Relectronică) - I

- -Cunoaşterea limbii engleze "-Carnet de conducere

Depunerea dosarelor se poate face pînă în data de 6 Noiembrie 1998 .

sc FLACARA s a- Str.Someşuluinr.l4 Cluj-Napoca

ANUNŢĂ VÎNZARE . DE MIJLOACE FIXE:

♦ mese de călcat, ♦ prese de călcat,♦ lăzi interoperaţionale, ♦ stabilizator

de tensiune, ♦ cazan de abur ABA 2 x 8 etc.Lista utilajelor scoase la vînzare şi alte

informaţii suplimentare la telefon 064/132213 la Biroul Mecano-Energetic. (295501)

SC AVICOLI) Sfl BucureştiFilia la HD Cluj Sălişte

■ VIJSTPE:O G Ă I N I ( I O S O - greutate 1,800-2,DO kg.

la preţul de 20.000 Id /c iip .(TVA-ul inclus în preţ). s

Programul este zilnic între orele 9-14. §Vînzarea sc face la ferma Sălişte.

RELAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON 430912.

Firmă din elita producătorilor de Cafea caută colaboratori cărora să le trimită GRATUIT noile produse pentru degustare

OFERTA SPECIALprezervată persoanelor

care vorrăşputidei , laacestanunt&

p a r fx .p ? * p iii i Noiembrie

în campania de tesţare a prefe- lumea, femei şi bărbaţi de toate rinţelor consumatorilor de cafea vârstele, cu profesii diferite şi din din România, firma noastră - una toate colţurile ţării. Oricine va dintre ceie mai mari din domeniu - expedia talonul de comandă o să este pregătită, începând de astăzi, primească Gratuit pachetul său de să trimită absolut Gratuit şi fără cafea. Nu va fi nici o tombolă sau nici o obligaţie, câ te unpachet de vreun gen de ..concurs". Primeşte cafea măcinată excefentă c/f/To- toată lumea! rilor care o să ne trimită cuponul ~ „ V , t . ,de mai jos până la data de a^ ° sa n^_sa raix v savuraţi o cafea excepţională, tură11 Noiembrie ,1998. O să primiţi PJ departe cu frnna noastra, şi s-a. cheltuiţi nici un leu di„ baniipachetul acasă, fără să aveţi nimic să primiţi câte m pachet cadou peh- dumneavoastA cel mai bine este s |de plătit - nici măcar taxele poştale.

A T E N Ţ I E !Societatea noastră se angajează să

ofere gratuit un pachet cadou pentru degustare, din cea mai aromatăj:afea, persoanelor care vor răspunde la"acest anunţ până pe 11 Noiembrie 1998 inclusiv.

în funcţie de disponibilităţi, soci-, .etatea noastră va onora şi comenzile suplimentare sosite după această dată, dar aceasta nu este o garanţie. .

Aşadar, ca să primiţi pachetul dum­neavoastră cadou pentru degustare,’ răspundeţi astăzi.

r - TALON PENTRUtO DEGUSTARE GRATUITĂ

v L d k n s l a S t e d u n p Cr o l f n o u q n u s ă n e .e x P e^ ia i t a lo ^ u l I D A !îm iPlacecafeauabună- Trimiteţi-mivă^ i a staz i. N u aveţi n im ic de p ierdut si

a v e ţi d ecâ t sa com p letăr i cartea ~ ♦: aveţi num ai d e castigat. ,Prin această acţiune publicitară, P ° ^ ala Pe c are o s -o pn m iri odata

| rog pachetul meu Gratuit de cafea pentru de- ^ gustare la adresa:

vrem să vedem care sunt prefe- CŢ primul pachet şi după ce aţi IMPORTANT! Decupaţi şi trimiteţi rinţele dumneavoastră pentru diver- răspuns la cele câteva întrebări, numai talonul alăturat - fotocopiile sele sortimente "superioare de. cafea f°arte folositoare departamentului nu sunt valabile. Se acceptă un şi totodată, vrenrsă lansăm un pro- nostru de marketing, să ne-o expe- ?!rJ9ur, c^Pon de la o adresă. .dus nou, care va face ca orice altă dlaŢ fără să;i ]ipiţi timbru (plătim no ™cafe|f survf până î^mome^tulcafea vândută acum în magazine, no1 taxele.- când o s-o primim). Tot expediţiei coletelor, secrete. Deinclusiv din iipport, să devină o ce va cerem este doar părerea dum- aceea, o să vă rugăm să trimiteţiamintire. Ţ - neavoastră -sinceră. Dacă o să scrisoarea către agenţia noastră de

Nu există nici o restricţie de răspundeţi, o să vă mai „deranjăm11 publicitate a cărei adresă este tre-vârstă, de sex, de ocupaţie sau de din când în când cu câte un pacheţel-" 'n a'°n-

n , . r .,: v r i o — L.:. . Nu vor fi onorate comenzile care

INume. ............. ................... ......

.N r..

Prenume...' .....................1 str:................ ..!................. ;....I Bloc. ... Scara Etaj Ap.| Loc..,............... Cod....| Judeţ(Sector).... ..................... ...... ......_ Ocupaţia..,'........................................ .

Data naşterii., .Tel................

zonă geografică - ba dimpotrivă, de cafea, bineînţeles tot gratuit, aşteptăm răspunsuri de la toată Aşa că, dacă sunteţi:pregătiţi să

nu conţin şi „Ocupaţia"

„Data naşterii" şi

(181963)

■ Ştîu că nu am nici o obligaţie, de nici un fel, - ®I faţă de firma dumneavoastră. i i<

I Direct Marketing Concept II a m M ă Ş f C.P. 5 3 - 4 Bucureşti j ^ PROCESĂM TOATE COMENZILE ÎN 48 ORE j

1Î9M

9ÎT

o T N m î n r n i r - î O f t n rd- r , . , , L • J a n n j r wjnţ JT r _jr? r - ţ - j ■ i j ■ C I TJJ N A P O C -V lu n i ■,{-n— t Tmhăt â 9 -1 4 te l/fa x 19-73-04; s C b R K D A C I I A T U R D A :J y tercun/ ^8 octombrie 1 998 P iiB L fC i T jfiT E h ln i-v iiic r i 8 -1 6 ; te l / f a x 3 l4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; te l/fa x 2 1-60 -75 . £g@ OBBjj J

Turul

pentru televizoarele, frigiderele şi aspiratoarele LG

m m

U: - j

' \ * ' •

£■ % v.ît *.*•

fc.

—WM1“— J*

Acum şi în i

La Cluj-Napoca, între 30-31 octombrie, la sediul AXA ELECTRONICPiaţa Cipariu 15, BI.3A, parter

a oferi

Aduceţi aparatele dumneavoastră chiar dacă acestea au depăşit perioada de garanţie. Specialiştii LG le vor face cu siguranţă bine!

Prin fiSSI RO/1MNEL L G We put people first

m s m r - . p u b l ic it a t eCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: î luni-vineri 8-16; tcL'fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. i m ie rc u r i, 2 8 o c to m b r ie 19 9 8 ( 9 j

S u c u r s a l a J u d e ţ e a n ă

C . E . C . C l u j

orpanizeti7Ă CONCURS . pentru ocuparea postului de

IN G IN E R DE S IS TE MCondiţii de participare: J

■ studii de specialitate;■ vîrstă maximă 35 ani;■ stagiul militar satisfăcut; 7■ domiciliul stabil în Cluj-Napoca.

Concursul va avea loc în data de 23 noiembrie1998, la sediul Centralei C.E.C., Calea Victoriei nr. 13, Bucureşti.

Relaţii suplimentare la telefon:1 9 8 5 1 5 , 1 9 8 5 1 6 , 1 9 8 5 1 7 int. 106

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Primăria Mica anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “înfiinţare, distribuţie gaze naturale” situat în comuna Mica, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (344732

• Firmă româno-gcrmană caută program atori cu experienţă în Visual Basic, SQL, Windows 95/NT. Se oferă salarii deosebite, deplăsări in Germania. Expediaţi CV în limba engleză la F sO n line@ m ail.dn tc j.ro . Inform aţii la tel. 41-30i85. (344676) ________________

Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj

ANUNŢĂ: ■în tem eiul art.55 d in O rdo n an ţa G u v ern u lu i

nr. 11/1996 privi nd exe cu tarea creanţei or bugetare ,

se face cunoscut p rin p r e z e n t a r ă în z iu a d e 1 0 , lu n a n o iem b rie , a n u l 1 9 9 8 , o r a 11, în lo c a lita te a C luj-N apoca, s tr .B e iu şu lu i nr.72 , s e v o r v in d e prin licitaţie p u b lic ă u rm ăto are le bunuri m o b ile

aparţinînd debitoru lu i n o stru T C M - C U G S A

Denumirea bunului Preţ minim de la caremobil se porneşte licitaţia

(lei)1. Autotractor CJ-15-TCM 225.000.0002. Semiremorcă CJ-84-TCM 117.000.0003. Autotractor CJ-lî-TCM 261.000.0004. Semiremorcă CJ-11-TCM 90.000.000

Cei interesaţi vor depune cerere de înscriere la licitaţie la sediul DGMPS Cluj, pînă la data de10.11.1998, ora 9. (161964}

în conformitate cu Legea nr.137/1995

sc E L E C T R I C A SA iS u c u r s a l a d e D i s t r i b u ţ i e C l u j

an un ţă în cep erea d em ersu rilo r pentru ob ţin erea acord u lu i de m e d iu pentru u rm ăto are le lucrări:

7. Extindere LEA j t strada ”C" ~ cartier Strămutaţi Gilău;

2. Modernizare, reparaţie capitală la reţelele electrice din zonacentrală a municipiului Dej.

E v en tu a le le su g e s t ii sau re c lam a ţii s e v o r depune la se d iu l A .P .M . C lu j, str .D o ro b an ţilo r n r.99 .

• Dau în chirie garsonieră confort I mobilată, aragaz, frigider, telefon, TV cablu în Zorilor, lingă Grădina Botanică. Informaţii luni-vineri la tel. 32-81-08 si sîmbătă-duminicâ la tel. 12-73-63.' '

• Caut chirie. Tel. 17-62-03. (342129)• Caut de închiriat apartament sau

garsonieră, mobilate. Telefon 12- 29-57.(344745)

DIVERSE• Angajăm merchandiscri, vîrstă

23-30 ani, disponibilitate 100% aspect plăcut, abilităţi în comunicare. Tel. 094-59-96-79. (342220)

VINZÂRI CUMPĂRĂRI

• Cumpăr cărţi. TeL 19-00-33. (339645)______________ _

Vînd teren pentru cabană în satul Someşul Rece str. Drumul Nou nr. 242.' (342235)

C O M P A N I E M I X T Aed itân d c ă r ţ i ş i r e v i s t e d e m a r e im p a c t

p e p i a ţ a r o m â n e a s c ă

ANGAJEAZĂcu contract de muncă

v sau în regim de colaborare:

• T R A D U C Ă T O R I din limba maghiarăCerinţe: ■ ' '

- foarte bună cunoaştere a limbii române şi maghiare;- experienţa în domeniul traducerilor literarev 7 reprezintă un avantaj.

• D A C T IL O G R A F ICerinţe: -posesori ai certificatului de stenodactilografie;

- experienţă în domeniu de minimum 1 an;- cunoştinţe operare PC.

• EDITORI SI C O R E C T O R ICerinţe: - absolvenţi ai Facultăţii de Litere; -

- experienţă în domeniul corecturii de carte/revistă.

. S e o f c r ă :salarii motivante, posibilitatea de a lucra

cu un colectiv tînăr, ambiţios.i ' . ■ ■ ’Cei interesaţi sînt rugaţi să se prezinte cu un

curriculum vitae şi o scrisoare de intenţie la sediul firmei, din str.Septimiu Albini n r .7 9 ,

începînd cu data de 2 6 .1 0 .1 9 9 8 .

ISEORKimil.A TELEFON: 145607 / 141282 .

• Vînd'garsonicră confort I Mărâşti. Informaţii tel. 13-78- 32 orele 12-17. (342192)

• Vînd apartament cu 3 camere, str. Tâşnad, nr. 7, ap. 21, etaj 3. Vînd casă în sat Recea Cristur nr. 156 cu anexe şi apă curentă. Tel. 42-63-04.' Preţ negociabil. (344728)

• Vînd urgent Dacia Break, an de fabricaţie 1988, cu remorcă. Informaţii tel. 19-19-63, ora 8-16.(344734)• Vînd calorifer electric cu ulei, în

garanţie 1 an. Tel. 15-77-12. (342136)

• Vînd televizor color Sony Trinitron, 68 cm stereo, maşină de spălat automată. Tel. 092-51 -20-21. (344739)

• Angajăm instalatori.apă in condiţii dc salarizare deosebite, din data dc 01.11.1998. Informaţii la tel. 41-32-71. (342167) :• Deratizări non stop. Tel 17-

11-88(342240)* Iniţiem cursuri în confecţii,

pc o perioadă dc 3 săptămîni. Tel. 42-69-81. (344555)

• Vînd casă de vacanţă 70 mp locuibilă, parter şi mansardă, situată pe Valea Iadului la coada Lacului Leşu judeţul Bihor. Preţ informativ14.500 DM. Informaţii Ia tel, 059/ 13-66-86 zilnic între orele 8-20.(342062)

• Vînd 2 camere Gheorgheni, parter, cu trecere, ultrafmisat, cu 130 milioane lei. Tel. 094-20-40- 73. (342199) -

• Vînd apartament 2 camere; confort sporit, etajul 5, Calea Mănăsturfsemi finisat. Tel. 18-08- 88 sau 092-59-37-58. (342209)

• Vînd apartament 1 cameră, parter înalt, 24 mp, str. Horea, sobă teracotă, telefon. Informaţii tel. 18-08-88 sau 092-59-37-58. (342210)

• Cumpăr apartament cu 2 camere, plata integral. Tel. 19-22- 45 sau 092-58-80-73. (342224)

• Vînd convenabil apartament 2 camere ultracentral. Tel. 41-31-11. (344694)

• Vînd apartament 2 camere centra. 16.000 USD. Tel. 14-39-26. (344758) J

BANUILA BANITRAGE!!!D a c ă a i V A L U T A ş i v r e i s ă o b ţ i i

u n p r e ţ b u n , V E N O x *a . N O I .D a c ă a i JLJESX ş i v r e i s ă - i s a l v e z i

d e i n f l a ţ i e , V I N O JU A . N O I .

S tr. B a b a N o v a c 1 AO R A R P R E L U N G I T : L u n i - V in e r i : 8 - 1 9

a . S T m b a t â : 9 -1 4

• Vînd Raba 8 T stare excepţională. Tel. 41-69-73 după ora 16, (342193)• Vînd Isuzu Jeeg 4x4 1994,

Euro 2, full automatic. TeL 092-70-70-35.(342181)

• Cumpăr radiatoare fontă şi casă de bani. TeL 43-17-19, ora i4-16. (344757)

• Vînd tractor U650 după reparaţie capitală, cu piug cu 3 trupiţe, tip Craiova, preţ negociabil 65 milioane lei. Tel. 24-37-72 Gherla după ora 15 sau 24-16-97 pînă la ora 15. (342146)

• Vînd corp de mobilă cu două sertare cu spaţiu pentru haine şi cu etajeră pentru cărţi. Tel. 16-07-35. (342239)

• Vînd urgent şi ieftin, mobilă de bucătărie, canapea extensibilă, balon de sticlă 50 1 pentru vin. Tel.15-91-57. (344741) •

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie spaţiu comercial

amenajat în Cluj-Napoca str. Cosaşilor nr. I. T e f 15-82-92. (342158)

• Dau în chirie casă. Tel. 18-49- 16.(342221)

• Caut să închiriez casă 3-4 camere sau apartament în vilă, ofer 450 USD. Tel. 094-23-95-69. (342234)

• Angajăm confccţioncri calificaţi pentru îmbrăcăminte femei Condiţii optime dc lucru. Tel. 43-06-41 sau 19-21-17. (342238)

* SC Rcmarul 16 Februarie SA Cluj Napoca, a deschis un depozit cn gros, lingă poarta societăţii din str. Tudor Vladimircscu nr. 2-4, cu produse alimentare şi bunuri de larg consum. (342236)

* Angajăm muncitori calificaţi în. confecţii îmbrăcăminte, cu salarii deosebite. Tel. 42-69-81. (344554)• Familie din Bucureşti angajăm

menajeră internă 30-40 ani cu recomandări. Oferim casă, masă şi salariu' - 01/222-42-26. (2093057)

• Angajăm agent comercial şi distribuitor. Vîrstă 25-35 ani, cu permis auto. Tel. 19-62-88. (344744) ■ .

* Cumpăr sumă mare franci belgieni. TeL 15-83-96,094-56- 26-04. (344747)

• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Tel. 43-17-19, ora 14-16.. (344756)

• întretin vîrstnici. OPl CP274. (342189)

• Posesor de viză multiplă clasa business Bl SUA valabilă pînă în 2006, îmi ofer serviciile oricăror firme interesate în efectuare deplasări la orice destinaţie din SUA. Mai multe informaţii la tel.16-02-61. (342237) •

• Absolventă litere, meditez franceză orice nivel. Tel. 17-02-09.(344752)

• Caut persoană serioasă pentru îngrijire băieţel în vîrstă de 5 ani. Informaţii tel. 14-86-55. (342258)

• Numitul Deac llie este citat în calitate de pîrît Ia Judecătoria Turda în data de 3 noiembrie 1998, în dosar civil nr. 2342/1998 avînd ca obiect constatarea nulităţii absolute în proces cu Margareta lacob. (339292)

• Se înştiinţează, dl. Fodor Alexandra şi soţia Ana carc pretind drepturi reale asupra imobilului din str. Gorunului nr. 1, ap. 2 Cluj- Napoca/ să sc prezinte pentru reconstituirea cărţii funciare nr. 126117 Cluj Ia Serviciul dc Carte Funciară Cluj, în data dc 28 octombrie 1998. (342109)

• Sc citează Boitoş Nicolae din comuna Giiâu judeţul Cluj şi toţi cei carc pretind drepturi reale asupra imobilului situat în comuna Gilău str. Branişte nr. 121, judeţul Cluj, să sc prezinte la reconstituirea Cărţii funciare nr. 2640 Proiect, Gilău, in ziua dc 17 noiembrie 1998, orele 10, la Serviciul dc carte funciară a Judecătoriei Cluj Napoca, camera 55. (342201)

• Sc citează: Totelecan Varvara, Pctrişor Irina căsătorită Vidrcan Ghcorghe, Pctrişor Todosia, Pctrişor Afimia, Pctrişor Anania, Gugura Gligor, Gugura Gafia măritată Baica Ioan, Gugura Maria măritată Buzgan Gligor, Gugura Vasile, Gugura Ecatcrina măritată Petrişor Gcorge, Gugura Ştefan, văduva lui Gugura Simion născută Totelecan Varvara, Gugura Gheorghe, Pctrişor Gheorghe, Statul Român prin Consiliul Judeţean Cluj, soţia lui Cadiş Ioan născută Gugura Ana, văduva lui Gugura Gavrilă a lui Ioan născută Cadiş Maria, văduva Iui Gugura Simion născută Totelecan Varvara . şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra imobilelor situate în comuna Gilău sat Someşul Rece judeţul Cluj, înscrise în C. F. Nr. 244 top. nr. 742- Fînaţ în Luncă şi C. F. Nr. 584 top. nr. 311/1 şi 311/3, sâ se prezinte la reconstituirea cărţilor funciare de mai sus, în ziua de 17 noiembrie 1998, orele 10, la Serviciul de carte funciară a Judecătoriei Cluj-Napoca, camera 55. (342202,3)

• SC Pomicola Câşeiu SA cu sediul in comuna Câşeiu, vinde la licitaţie un tractor U-445 DT, an fabricaţie 1992. Licitaţia va avea loc în zilele de marţi şi joi ora 12. Relaţii suplimentare la telefon 21- 47-51. (2774590)

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c ţ i a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 . D i V M U Ld a C i u l

m ie rc u r i, 2 8 o c to m b rie 1 9 9 8 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: ; luni-vineri 8-16; tel/fai 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21 6u ’S

• Pîrîţii Schmidt Samvila, Schmidt Sarolta, Buchei Vaier, Bozsar Ioan Vasilcj-Săplăcan Ioan, Szeplecan Gabor, Szakacs Ioan sînt citaţi la Judecătoria Dej în data de17.11.1998, ora 8 , sala 19, în dosarul nr.2150/1998, în proces cu SC Pomicola SA Caseiu - acţiune în

•constatare, (2774589)• Numiţii Rogojan Maria, Dragoş

Lucreţia, Dragoş Victor, Dragoş Valeria, Dragoş Teodor, Dragoş Silvia sînt citaţi.la Judecătoria Dej în data de 18.11.1998 în dosarul nr.2327/1998 în proces cu'Dragoş Vasile şi Dragoş Lucica, acţiune în constatare. (4670591)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Maier Aurelia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea, acordului de mediu pentru obiectivul casă de locuit în satul Juriu de Cîmpie str. Tudor Vladimirescu nr. 1, comuna Cojocna judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342213)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995'Popovici Ramona anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă situată în comuna Baciu sat Popeşti nr. 135D. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342233)

PIERDERI• Pierdut cîine Lup negru,

mascul, in vîrstă dc 1 an şi jumătate, în 26 octombrie, în zona Gheorgheni. Oferim recompensă. Tel. 14-05-20.(344735)’ .• Pierdut carte dc identitate cu

seria B 059683 a autoturismului Mercedes cu număr înmatriculare CJ 14 AGY, pc numele Aitonean Aurel. O declar nulă. (342195)• Picfdut legitimaţia dc serviciu şi,

legitimaţie dc control pc numele Hâdârugă Silvia. Le declar nule.(342214) x

• Pierdui carnet de sânătate pe numele Demian Ionel. ÎI declar nul.(342215)

• Pierdut cod fiscal pc numele Vâtcâ Petru. îl declar nul.-(342222)

•. Pierdut carnet student pc numele Comcanu Cristina. îl dccîar nul. (342246)

• Pierdut următoarele acte pe numele Onişor Ioana; carnet student legitimaţie reducere transport, legitimaţie şi abonament RATUC; legitimaţie BCU şi UMF, card Banc Post. Lc declar nule. (342252).

• Declar nulă diploma dc analist ajutor, eliberată de DGMPS Cluj, pe numele Popovici Claudia.(344721)

• Pierdut'camet de student pe numele Tothlalusi Gabor. îl declar nul. (344724)

• Pierdut carnet de student pe numele luga Vasile. îl declar nul. (344746) ..

• Pierdut legitimaţie de student reducere transport pe numele Cosmin Traian. O declar nulă. (344749) ' — '

DECESE COMEMORĂRI• Transmitem sincere

condoleanţe familiei, cu ocazia' trecerii in eternitate a celui care a fost conf. univ. dr. TITUS ŞUTEU. Colectivul Institutului de Cercetări Socio-Umane Cluj- Sapoca. (342251) ' .

• Sîntem alături de Mia şi-l.aura în marea durere pricinuită de decesul soţului şi tatălui drag cel care a fost CHEZAN AUREL^ Sincere condoleanţe familiei din partea părinţilor Popean Ion din. Cătina, cumnaţii Lucaci şi Văran cu familiile. Să-i fie ţărîna uşoară. (342197)

• Cu inimile .zdrobite de durere anunţăm că scumpa noastră şi iubită soţie, 'mamă, soacră şi bunică PRIPON ILEANA, de 68 ani s-a stins fulgerător d in " viaţă, Înmormîntarea va avea loc miercuri 28 octombrie, orele 12, în satul Coruş. Nemîngîiaţi pe veci, soţul Dumitru, fiul Vasile cu familia, fiul Sandu: cu familia, fiica Viorica cu familia şi Lenuţa cu familia. (342177)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm că scumpul şi iubitul nostru soţ, tată, fiu, ginere, cumnat şi unchi CHEZAN AUREL, în vîrstă de 54 ani, s-a stins din viaţă după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc joi 29 octombrie, oră 14, la Capela nouă din Cimitirul Mănăştur. Chipul Iui drag şi blînd, bunătatea şi dragostea ce ne-a purtat-o nu Ie vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Am rămas pe veci nemîngîiate soţia Maria şi fiica Laura. (342204)

• Profund îndureraţi, anunţăm dispariţia prematură dintre noi, a dragei noastre ADORJANISUSANA, Ia vîrsta de 46 ani. Fie ca după îndelungata suferinţă, sufletul ei bun să-şi găsească odihna veşnică. Amintircă-i va rămîne în inimile noastre. Familia ncmîngîiată. (342244)

A încetat din viaţă după o grea suferinţă scumpul nostru Soţ, fiu şi nepot PREDULESCU MIHAI, în vîrstă dc 76 ani. Amintirea lui va rămîne veşnic n sufletele noastre, n mo montarea va avea loc azi,

28 octombrie 1998, ora 11 la Biserica Mănăştur. (344720)

Cu inimile.zdrobite de durere anunţăm că scumpul şi iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, CICEU AUREL, în vîrstă de 68 ani s-a stins din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc joi, 29 octombrie 1998, ora 13 în comuna Borşa. Chipul lui drag nu- îl vom uita niciodată. Familia îndurerată.(344736) ■

Cu sufletele îndurerate Daria fiică, Patricia nepoată şi Darius nepot conducem pe drumul spre neant, pc cca carc

fost şi va rămîne de ncînlocuit, iubita noastră mamă şi bunică, IONESCU MARIANA. Funeraliile vor avea loc. în data de 29 octombrie 1998, orele 13 la Cimitirul Central. Odihnă veşnică.- Familia îndoliată.(344753)

Sincere condoleanţe Dariei lonescu şi familiei pentru pierderea suferită. Elisabeta Szilagyi şi familia. (344754)

Cu adîncă durere a'nunţ încetarea din viaţă a scumpului mai soţ, POP VICENŢIU, după o grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în data de 29 octombrie 1998, ora 12 Ia Cimitirul din Mănăştur. Capela Nouă. Soţia îndurerată. (344755)

• Aducem un ultim omagiu locatarului şi vecinului nostru drag senatorul TITUS ŞUTEU şi transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari din B-dul N. Titulescu nr. 117. (342152)• Un ultim omagiu celui care

a fost PONŢ VICTOR, din partea soţiei şi a fiicei. (342223)

• Sîntem alături de sora noastră Russu'AdoIfina şi nepotul Russu Ciprian din Turda în clipele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă cumnatului nostru RUSSU MIRCEA. Familiile Şuteu, Boita, Mărghitaş din Cluj- Napoca. (342196)______ _

Sîntem alături de colega noastră Doina Haşu în marca durere pricinuită de moartea soţului. Sincere condoleanţe. Colegele de la coaforul Superb. (342200)

• Un ultim omagiu pentru un adevărat vecin şi prieten DUMITRU GAVRILIU. Din partea familiilor Hari şi Asztalos. (342194)

• Sîntem alături de colega noastră Nicoleta Gavriliu, în marea durere pricinuită de trecerea în'nefiinţă a tatălui său. Colegii de birou DRV Quj. (M) ' -

• Cu.adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului m eu 'so ţ col.(r) VIOREL MARIŞ, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc joi, 29 octombrie, ora 14, la capela mare a Cimitirului central. Soţia îndurerată. (O)

împărtăşim cele mai sincere sentimente de compasiune şi durere regretatului nostru naş, colonel (r) VIOREL MARIŞ şi sîntem alături de naşa noastră. Fam.dr.NicoIau Gheorghe. (O)

Un ultim omagiu unchiului şi naşului nostru, col.r. VIOREL MARIŞ. Sincere condoleanţe mătuşii noastre Ţuţi. Odihnească-se în pace. Minerva şi Dragoş Zamfir. (O)

• Dragă Adi şi Dan sîntem alături de voi în marea durere pricinuită de dispariţia distinsului vostru tată. Condoleanţe întregii familii. Nelu şi Angela Crişan. (342198)

Dragă Mia şi Laura sîntem alături de voi în aceste clipe grele. Familia Văran Vasile şi Ana. (342205)

Dragă Mia şi Laura sîntem alături dc voi în aceste, clipe grele. Familia Lucaci Radu şi Letiţia. (342206)

Mia şi Laura sîntem alături dc voi în aceste clipe grele. Lucaci Ana, Cosmina, Lucian şi Nclu. (342207)

Regretăm mult dispariţia fulgerătoare a vecinului nostru GAVRILIU DUMITRU.Transmitem sincerecondoleanţe familiei greu încercate. Din partea Asociaţiei dc locatari str. Mănăştur nr. 70 bloc F.5. (342208)

Sîntem alături de familia Pop în aceste clipe grele pricinuite de moartea fulgerătoare a mamei dragi şi transmitem ’• sincere condoleanţe. Colegii de serviciu de la SC Libertatea SA Cluj- Napoca. (342211)

Sîntem alături de colega noastră Nuţi Vlaic în marea durere pricinuită de moartea tatălui . drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Sucursalei Asirom Cluj.(342216)

Un ultim râmds bun celui care a fost cumnat şi unchi PONŢ VICTOR. Cumnatul Chinan şi familia. (342217) •

întreaga noastrăcompasiune .şi sincere condoleanţe familiei în durerea pricinuită de'trecerea în eternitate a profesorului dr. VIRGIL ILIAN, fondatorul învăţămîntului clinic la Clinica Chirurgie III. Colectivul Clin icii Chirurgie III. (342218)

• Sincere condoleanţe şi o pioasă aducere aminte pentru conferenţiar dr. MIRCEA GHIBU, care ne-a părăsit de curînd. Colectivul Clinicii Chirurgie III. (342219)

• întreaga noastră compasiune şi sincere condoleanţe prietenilor noştri Adi şi Dan lonescu în aceste momente triste. Dana şi Ionuţ Ban. (342225) ' ’

• Un ultim omagiu cuscrei noastre dragi ILEANA PRIPON din Coruş. Familia Corpodean. (342157)_______

• Sîntem alături de tine Adriana şi de întreaga ta familie acum cînd plîngi pierderea tatălui iubit. Familia Delia şi Leon Lakso. (342226)

• Un ultim şi sincer omagiu prictenuluj şi colegului TITUS ŞUTEU, trecut în nefiinţă atît de neaşteptat. Familia Teodor Podar. (342227)

• Sîntem alături de familia colegei noastre . profesor Adriana lonescu în marea durere pricinuită dc trecerea în eternitate a tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colectivul'dc cadre didactice şi personalul TESA din Şcoala Ajutătoare nr. 1. (342228)

Sîntem alături de fosta noastră colegă Nicoleta Gavriliu în momentele grele prin care trece Ia decesul tatălui iubit. Sincere condoleanţe întregii familii. Biroul contabilitate SCC Transilvania SA (342229)

Sîntem alături de fosta noastră colegă Nicoleta Gavriliu în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Biroul personal salarizare SCC Transilvania SA. (342230)

• Ne alăturăm durerii prietenelor noastre dragi Nicoleta, Nadia şi Ana Gavriliu, pricinuită de decesul tatălui şi soţului drag. Familia Drăgan. (342231)

• Sîntem alături de familia Gavriliu lă durerea pricinuită de trecerea fulgerătoare în nefiinţă a celui care a fost soţ şi tată GAVRILIU DUMITRU. Sincere condoleanţe. Familia Szikszai. (342232)

• Sîntem alături de colegul nostru prof. ing. Axente Oros an, director adj. Ia Grup Şcolar “Unirea”, în marea durere pricinuită dc decesul fratelui drag. Colegii dc serviciu. (342241)

Sîntem alături dc Lena, Ady şi Titi în aceste clipe grele, datorate decesului soţului, tatălui, bunicului şi socrului, senator '.TITUS LUCIAN ŞUTEU. Sincere condoleanţe. Familia lonescu Florea şi Viorica. (342242) -

• -Consiliul Judeţean Cluj aduce un pios omagiu şi se alătură tuturor celor care deplîng trecerea în eternitate ă celui care a fost conf. univ. dr. TITUS LUCIAN ŞUTEU, senato r' ai României, împărtăşim durerea şi ne exprimăm . 7 profundacompasiune familiei îndoliate. (342243) ' •

• Sîntem alături de colega noastră Lucia Terec în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul Spitalului Clinic de întreprinderi Qujana. (342247)• Studenţii şi cadrele didactice

de la Facultatea de Pedagogie Socială a Universităţii “Avram Iancu”; regretă profund dispariţia distinsului dascăl şi coleg conf. univ. dr. TITUS ŞUTEU şi transmite condoleanţe familiei îndoliate. (342248) ' •

• Sîntem alături de colega noastră Uftgur Sanda Gabriela în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Colegii de Ia SC Sieta SA (342253)• Un gînd de mîngîiere pentru

Laura şi Mia la trecerea în nefiinţă a tatălui şi soţului AUREL CHEZAN. Familia Ţârţan Pop. (342254) . . ....

• Organizaţia Judeţeană Cluj a Partidului Social Democrat Român aduce un ultim omagiu distinsului senator, conf. univ. dr. TITUS LUCIAN ŞUTEU. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (342249)

• Sîntem alături de colega noastră Mia Chezan, în aceste clipe grele la trecerea prea timpurie în nefiinţă a celui care a fost AUREL CHEZAN. Dumnezeu să-l odihnească. Colectivul Qinicii de Medicina Muncii. (342255) ,• Un gînd pios pentru cel care

a fost AUREL CHEZAN, un bun şi ataşat colaborator. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia prof. dr. A. Cocârlă. (342256)

• Sîntem alături de familiile lonescu şi Şuteu în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a, prof. univ. dr. TITUS ŞUTEU. Sincere' condoleanţe. Familia Hirişcău. (342257)• Cu profundă durere, cadrele

didactice de la Şcoala Generală Viişoara, judeţul Cluj, anunţă că sînt alături de colega lor, Anisia Sibianu, la dispariţia fulgerătoare a mamei iubite. Dumnezeu s-o odihnească în pace! (342259) :

• Pios omagiu distinsului chirurg prof. univ. dr. IOAN VIRGIL ILIAN, trecut în eternitate. Sîntem alături de familia îndurerată. Familiile prof. univ. dr. Sandu Bologa şi prof. univ. dr.. Virgil Câmpcanu. (342260)

• Familia Nelu Gavriliu deplînge cu adîncă durere dispariţia celui mai scump frate, cumnat şi unchi, DUMITRU GAVRILIU (ŢUŢU)‘şi transmite pe această cale sincere condoleanţe familiei îndurerate. O lacrimă amară pe tristul morniînt. Odihnească-se în pace. (344698)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei prof. Şuteu Titus, la pierderea soţului şi tatălui drag. Familia prof. Băraş Ioan. (344718) .• Sincere condoleanţe familiei

îndurerate în momentele grele pricinuite de pierderea soţului şi tatălui drag,"CHEZAN AUREL. Un ultim omagiu. Familia dr. Bărăian luliu.(344722) . :

• Sîntem alături de Mia şi Laura în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag, CHEZAN AUREL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Verişorii Voicu şi Ceciliacu familiile.(344723)

• Sînt alături dc familia Şuteu, în marca durere pricinuită de pierderea celui care a fost profesorul TITUS ŞUTEU, un om de o deosebită bunătate şi omenie. Odihnească-se în pace! Irina Fărcaş. (344727)• împărtăşim marca durere a

naşului nostru Ioan Muncaciu, în aceste clipe de grea încercare, la trecerea în nefiinţă a mamei sale dragi. Condoleanţe familiei îndurerate. Vera şi Mircea Hoda. (344729)

• Aducem un pios omagiu colonelului VIOREL MAREŞ la încetarea din viaţă. Vom păstra mereu în sufletele noastre amintirea ta. Transmitem soţiei sincere condoleanţe. Familia col. Nicola. (344730) -• Un ultim omagiu celui care

a fost senator TITUS ŞUTEU. Sincere condoleanţe. Vanţ Maria. (344738)..

• Sincere condoleanţe MărieiTămaş în aceste momente grele pricinuite de moartea soţuluiTAMAS ERNEST. Asociaţia delocatari, Calea Floreşti, nr 75 (344733) - ; ’ /

• Cu adîncă durere în suflet ne alăturăm familiei îndoliate, în' suferinţa provocată de pierderea iubitului senator prof. ŞUTEU TlTUs! Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu să-l odihnească. Familia dr. Ghazi Hammad. (344737)'

• Sîntem alături de familiile Şuteu şi lonescu; în aceste momente deosebit de grele, pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ, tată si bunic, TITUS LUCIAN ŞUTEU. Juliu Chiorean şi Simona Pop. (344740)

• Cuvintele sînt prea sărace pentru a putea exprima ce simţim acum, cînd distinsul senator, TITUS LUCIAN ŞUTEU a plecat pe drumul fără întoarcere. Condoleanţe familiei. Organizaţia de Tineret a PSDR Cluj. (344743)• Dragă Mia şi Laura sîntem

alături de voi, în aceste clipe grele, Ia trecerea prematură în eternitate a soţului şi tatălui drag, AUREL CHEZAN Dumnezeu să-l odihnească în pace. Doiniţa Şcrdean cu familia. (344750)

• Sincere condoleanţe familiei Mariş pentru dispariţia celui care a fost colonel (în rezervă) MARIŞ VIOREL. Personalul Unităţii Militare nr. 01607 (344751)

• Sîntem alături de colega noastră doamna'Pop Eugenia, acum în aceste clipe' grele, pricinuite de decesul mamei sale. Sincere condoleanţe. Colectivul Unităţii Gospodin: Pasaj. (344759)

• Cu aceeaşi .tristeţe şi dor, soţia Viorica anunţă.trccerea 2 ani de cînd inima soţului ERNEST ZAHORANSKI încetat sâ mai bată. Viaţa lui, plină dc generozitate şi dragoste ce l-a caracterizat, va dăinui în sufletul meu, alături de răscolitoare şi duioase amintiri pentru minunaţii ani trăiţi împreună. (344663)

• Comemorăm astăzi, 10 ani de Ia despărţirea de ing, TUROS IOAN. Familia (344717)

• La şase săptămîni de la trecerea la cele veşnice scumpei noastre soţii şi mame, ELISABETA MlTITEANU slujba de pomenire va avea loc vineri 30 octombrie, ora 16,30 la Biserica Naşterea Domnulu: din str. Albac, biserică ctitorită de bunul părinte Nicolae Buda, întăritor de suflete, dătător de speranţe, ctitor de reiaţi armonioase între oameni Familia. (344719)

• Cu inimile îndurerate mulţumim celor ce au luat parte prin prezenţă, flori, telegrame şi scrisori Ia durerea pricinuită de pierderea draguiui nostru ioţ, tată şi bunic, SCARLAT ION. Qdihnească-se în pace. Familia în veci nemîngîiată. (344725)

• Mulţumim colectivului de medici, asistente, de la Spitalul Militar Quj, Secţia Chirurgie şi Medicală, pentru grija acordată dragului meu soţ, SCARLAT ION pe to t. parcursul spitalizării. Soţia şi fiul în veci nemîngîiaţi. (344726) ;

' • Sîntem alături de nora şi cumnata noastră Gabi, împreună cu familia ei, în greaua încercare prin care trec acum, la pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Familia Ungur. (342245)

A D E V A R U Ld e C l m SPORT miercuri, 28 octombrie 1998 s a

În şpriinţa dA luni. Consiliul. .d& Adm inistraţia a decis prima schimbare

REMUS CÎMPEANU ESTE NOUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI

DE ADMINISTRAŢIE AL FC „U ”

i l t l

l i p i

Remus CîmpeanuDacă ultimii doi preşedinţi ai

FC„U”, respectiv Sorin Bagiu şi - Remus Vlad, au beneficiat în

timpul mandatelor lor dc cumul de funcţii, anume acelea de preşedinte executiv al clubului şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie, în şedinţa sa de luni, Consiliul de Administraţie a decis ca aceste două funcţii să fie deţinute de două persoane.

Dacă preşedintele executiv al clubului a fost ales aseară tîrziu (cel puţin aşa credem, pentru că şedinţa Adunării Generale s-a terminat după ora închiderii ediţiei n. r.), la ora cînd redactez aceste rînduri domnul Remus Cîmpeanu este, în proporţie de 99,99%, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie. Propunerea sa în această funcţie dc către Consiliul de Administraţie are şanse minime sâ se lovească de „veto”-uI Adunării Generale.

Tot în urma unei propuneri făcute în şedinţa de luni, noul Consiliu de Administraţie va fi format din 21 de membri şi va funcţiona pe perioada unui mandat de doi ani.

Atît .domnul Rus, cît şi domnul Râduţă, au propus ca staff-ul executiv al clubului să aibă următoarea configuraţie: Marcel Lâzâreanu - preşedinte, loan Maja, Marius Bichescu, Dan Anca şi loan Rus - , vicepreşedinţi, dar....

nu vor accepta compromisuri. Compromis propus de domnul loan Rus în şedinţa Consiliului de Administraţie şi care ar prevede ca în situaţia în care este ales preşedinte unul din cei doi candidaţi, automat celălalt să fie vicepreşedinte. Ideea nu a fost agreată nici de Maja, nici de Lăzăreanu, care sînt hotărîţi ca în eventualitatea alegerii în funcţie să-şi formeze propriile echipe de colaboratori.

Aşa cum scriam în numărul de ieri al ziarului nostru, loan Maja avea pînă mai ieri cele mai mari şanse. însă propunerea lui loan Rus în şedinţa Consiliului de Administraţie, venită câ Un trăznet din cer senin, anume aceea ca noul preşedinte executiv al FC „U” să fie Marcel Lăzăreanu, a echilibrat, se pare, şansele celor doi. Ciudată a fost însă poziţia lui Marcel Lăzăreanu care a declarat şi ... subliniat că, deşi nu şi-a depus candidatura, el acceptă să fie propus şi este de acord să fie ...numit.

Intervievat telefonic, domnul loan Maja ne-a declarat:,, Am fost

« P

p l i f e i S P s f p

...NICI MAJA, NICI LAZAREANU NU ACCEPTĂ COMPROMISURIAşa cum scriam, la ora cînd redactez aceste rînduri, numele

noului preşedinte executiv nu-mi este cunoscut. De notorietate este însă un alt fapt. Nici domnul Maja, nici domnul Lăzăreanu, în eventualitatea alegerii în funcţia dc preşedinte executiv al FC „U”,

' '

loan Maja “ m Marcel Lăzăreanu

pur şi simplu surprins de propunerea domnului loan Rus carc, coroborată cu reacţia ulterioară a domnului Marcel Lăzăreanu, a convins pe toată lumea prezentă în sală, deopotrivă membri ai Consiliului de Administraţie şi reprezentanţi mass-media, că totul e cusut cu aţă albă. Dar, trebuie să recunosc, sînt de acord cu Lăzăreanu. Nu voi accepta compromisuri. Dacă voi fi ales îmi voi alege singur colaboratorii, pe unul dintre ei putînd să-l numesc încă de pe acum: Dan Anca. Dacă nu voi fi ales, nu accept să fiu vicepreşedintele lui Lăzăreanu. Am picat la mina lui Bagiu, am picat la mîna lui Vlad. Nu voi mai accepta această situaţie. Cu cealaltă propunerea Consiliului de Administraţie, aceea ca funcţiile de preşedinte executiv al clubului şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie sâ fie deţinute de două persoane sînt perfect dc acord, eu propunînd acest lucru încă de acum un an.”

Cristian BARA

C a l e î d ® s c ® p f s t b a I î s t i cDemisii si înscăunări

i

Ultima ispravă a universitarilor din Bănie (“remi2a” cu Astra) i-a adus pe preşedintele Alexandru Boc şi antrenorul SiLviu Lung în situaţia de a-şi da demisia. Funcţia de preşedinte - conform informaţiei furnizată de TVR (la “Repriza a 3-a”) a fost preluată de J. Niţulescu, iar cea de antrenor principal de Sorin Cîrţu (secondat de Mircea Irimcscu). Nu ştiu sau nu vor să ştie oamenii la ce se înhamă, câ acolo în Bănie “buba care coace” dc ani dc zile este lotul de jucători (carc “taie şi spînzurâ” în materie de antrenor şi carc în ultimii ani au fost schimbaţi foarte des). Se avansează ca viitor principal şi numele lui Marian Bondrea, iar ca acţionar cel al lui Gică Popescu. De aşteptat deci finalizarea veştilor.

"Bilanţ"... convenabilSe referă la deteriorările dc scaune

datorate suporterilor pătimaşi. După “bilanţul” gazdelor, pe stadionul din Giuleşti au avut de suferit vreo 90 scaune. Vina a fost aruncată pe seama celor 2.000 de suporteri dinamovişti, pentru că grupul masiv al lui Mincea a rămas fără grai din minutul 8 cînd Dinamo conducea, cu 2-0. Deci numai 90 de scaune deteriorate se consideră un “bilanţ” convenabil.

Apropo de galeriiîn Bucureşti, cele mai înfocate, zise şi

. ultra, sînt cele ale Rapidului, Stelei şi Dinamo, fiecare cu liderul ei. Numai câ aceşti lideri se preocupă Ia modul rudimentar de latura educativă, respectiv eradicarea limbajului suburban, plin de trivialităţi. Cornel Dinu, vorbind despre galeria dinamovistâ o elogia cu insistenţă, atribuindu-i partea “de vină” la mersul triumfal al echipei în actualul tur, nescâpînd însă ocazia de a amenda trivialiţăţile. Stau, totuşi, şi mă întreb: dacă duminică au fost

' numai 90 de scaune sparte în Giuleşti, ce se va întîmpla în etapa a XlII-a cînd galeria se va “deplasa” pe stadionul din Ghencea, la

partida pe care dinamoviştii o vor susţine în compania Stelei?

CorelareDouă lipsuri dc marcă în “1 l ”-lc giuleş-

tcan, duminică: fundaşul Nanu şi atacantul Radu Niculescu. Aceste lipsuri Grigore Sichitiu le-a corelat cu rămînerea echipei pentm ultima jumătate de oră în zece oameni prin eliminarea Iui Bolohan (pentm faultul inutil la Florentin Petre). Ca o expresie generală, Grigore Sichitiu a considerat insuccesul net al rapidiştilor în disputa cu Dinamo drept “o sincopă nedorită”. Aşa o fi, dar rămîne de văzut în continuare cum va evolua ca (sincopa şi echipa).

S.O.S. Andone!Conform celor spuse de dl Garabet,

preşedintele Farului, aflat în criză de

inspiraţie, Ion Andone a solicitat sprijinul fostului său profesor, Comei Drâguşin, unul de la dascăl la elev şi ca atare nu se pune problema înscăunării ca director tehnic a reputatului tehnician. în altă ordine de idei, Ion Andone se plîngea după meciul de la Ploieşti, de sîmbâtă, câ o parte din trupă nu-i ascultă comenzile, că-1 sabotează. In acest context cum îl va putea ajuta Cornel Drăguşin?

Vasile Boudi director sportiv

La Olimpia Satu Mare şedinţa Consiliului de Administraţie a fost devansată cu o zi, luni, fiind ales un nou consiliu. Fostul preşedinte al clubului, Vasile Boudi adevenit.», director sportiv.

*

. Romeo V. CÎRTAN

V A R E Z IS T A L ID E R U L ?

După întreruperea impusă de “dubla România-Slovacia din preliminariile C.M. (21-23 afară şi 26-19 acasă) Liga masculină se reia astăzi cu jocurile etapei a VI-a, respectiv Fibrex Sâvineşţi - Pandurii Tg. Jiu, Univ. Bacău - Dinamo Bv., Dacia Piteşti - Tractoml Bv., Dinamo Buc. - “U” CUG, Steaua-Moldosin Vaslui, Portul Constanţa -MinaurBaia Mare. Aşadar, clujenii joacă afară, la una dintre echipele (Dinamo), care, deşi nu mai reprezintă forţa din anii trecuţi (ea nefigurînd pe podiumul ediţiei trecute iar acum aflîndu-se doar pe locul 6, “graţie” celor 3 înfrîngeri suferite) îşi vinde foarte greu pielea acasă. Mai ales acum cînd este avizată de temeritatea liderului - nimeni altul decît “U” CUG - şi intens presată de propriu-i pasiv. în concluzie, meci deosebit de dificil pentru alb- negri, dar deschis oricărui rezultat. Mai ales dacă studenţii vor juca în maniera ilustrată în partida cu Dacia Piteşti.

Dar, pînă la consumarea partidei; sâ^mai revedem o dată clasamentul. Nu atît pentm edificare, cît pentru plăcerea de-a vedea cine-i liderul. Va rezista el, oare, şi după etapa de astăzi?!

Clasament:1. “U” CUG ' 5 4 . 1 ; o - 109-86 142. Minaur 5 4 0 1 126-98 133. Portul 4 4 0 0 93-77 >124: Fibrex ' .5 3 1 1 - 115-106 125. Tractorul 5 2 1 2 114-114 106 . Dinamo Buc. 5 2 0 3 112-108 97. Steaua 4 2 1 1 98-101 98 . Pandurii 5 2 0 3 91-109 99. Moldosin 5 2 0 3 115-136 910. Dinamo Bv. 5 1 0 4 107-112 711. Dacia Ptş. 5 1 0 4 106-120 712. Univ. Bacău 5 0 0 5 113-132 5

-ns. d.-

D o c to r u l D a n

D ra g o ş C r ă c iu n - la u l t im u l

f l u ie r• R o m â n ia -

U n g a ria2 - 1 ( 1 - 1 ) •

Ieri, !a Arad, pc stadionul UTA, cu ocazia amicalului internaţional rezervat, cadcţilor (UEFA 2002 - juniori 15 ani) arbitrul clujean, doctorul D.D. Crăciun a oficiat la centru ultimul său meci dc fotbal.^

După 20 dc ani, închinaţi arbitrajului românesc f şi internaţional, "doctorul" a spus adio într-un cadru festiv, organizat dc FRF, C.A. şi Clubul arădean. Pentru formaţia noastră a înscris Ianu (17) si Ianis (59).

Codin SAMOILA

M EM ENTOSub semnul celor

cinci cercuri...28 octombrie

• Acum trei decenii, în 1968, la Ciudad dc Mcxico, a fost dat publicităţii clasamentul neoficial pc naţiuni, alcătuit pc baza medaliilor obţinute dc sportivii şi sportivele ţârilor participante Ia J.O. La “jocuri” au participat 112 ţâri, cu un efectiv total dc 5.531 dc sportivi, dintre carc 781 femei. Cele 174 dc medalii dc aur le-au revenit sportivilor din 30 dc ţâri, medaliile dc argint fiind cucerite dc bărbaţi şi femei din 35 dc ţâri, iar “bronzul” dc sportivi din 35 dc ţâri. Cel puţin cîte una din fiecare medalie lc-a revenit delegaţiilor a 23 dc ţâri. Iată ordinea lor în partea superioară a clasamentului: 1. S.U.A. 45 medalii dc aur, 28 de argint, 34 m edalii dc bronz, 2. U.R.S.S. 29-32-30, 3. Japonia 11-7-7,4. Ungaria 10-10-12,5. R.D.G. 9-9-7, 6 . Franţa 7-3-5, 7. Cehoslovacia 7-2-4,8. RF.G. 5-11-10,9. Australia 5-7-5,10. M arca Britanic 5-5-3, 11.. Polonia 5-2-11, 12.ROMÂNIA 4-6-5.

LÂSZL6 Fr.

^/BLITZ^BLITZy^BLITZ^BLITZ^BLITZtiţByŢZ^BlitŢZIţjBLITZsi? BLIŢZ^4BLIŢZ#BLITZ^j

• In te r M ilano s-a cam p lic tis it d e Sim oni!

• “Scaunul” antrenorului principal al deţinătoarei Cupei UEFA, Inter Milano, Luigi Simoni, tremură datorită rezultatelor modeste din ultimele două etape, 3-5 cu echipa Iui Sven Goran Ericsson, Lazio Roma chiar pe “San Sirro” şi un 0-1 în derby-ul cu Juventus

din Europa, căci în ultimii ani s-a cam. plafonat numai p e ... Cupa UEFA.

• B razilianul Pao loS era io l-a fă c u t knock-o u t pe M ald in i

Rămînem tot în peninsulă şi auzim câ fundaşul stîngă al lui AC Milan şi al naţionalei Italiei, Paolo Maldini, va

pe “Delle Alpi”, la care se adaugă şi lipsi de- Pe gazon cel puţin două ace! chinuit 1-0 din Liga Campionilor săptămmi datorită unei fracturi de sepţ

suferită la meciul de pe “San Sirro” . în compania teamului antrenat de cehul Zdenek Zeman, AS Roma. “Vinovat” pentru accidentarea fiului fostului selecţioner Cesare Maldini,

cu austriecii de la Sturm Graz, gol marcat în prelungiri de francezul Yuri Djorkaeff. Aşadar, iată că Gigi Simoni nu se conformează obiectivelor clubului de pe “San Sirro” care îşidoreşte în acest an“HScudetto” şi Liga este brazilianul Paolo Sergio. Campionilor. Primul nu l-a mai cîştigat Vi Adin 1991,iaradouadin 1964.Defapt, * danez la C aa lia ri! ultima finală de C.C.E. jucată de Golul marcat de danezul Lonstrupinterişti datează din anul 1967, de Ia (27 de ani) de Ia FC Copenhagafinala cu scoţienii de la Celtic (cîştigâtoarca Cupei Danemarcei) înGlasgow. Ar fi timpul sâ mai cîştige şi Poarta olandezului Ed de Goey de la_c?Ţmai important trofeu al cluburilor . Chelsea, contînd pentru manşa întîi

din optimile de finaiâ ale Cupei Cupelor l-a “aruncat” pe acestă chiar în peninsulă, Ia,Cagliari.

• Pentru m a i m u lţi ban i!Câştigătoarea Ligii Campionilor din

1997, Borussia Dortmund, doreşte ca din anul 1999 să intre la bursă, hrind exemplul cluburilor din Anglia şi al lui AC Milan, care la rîndul ei va intra la bursă, dar ceva mai tîrziu, prin anul 2 0 0 0 .

• Tim ofte I I a “co m p o sta t” p o rţile ce lo r două “m a ri” a le fo tb a lu lu i lu s itan

Echipa portugheză Boavista Porto a învins cu scorul de 2-1 în derby-ul etapei a 8-a, pe Benfica Lisabona. Pentru echipa din Porto a înscris şi compatriotul nostru, ex-timişoreanul loan Timofte, din penaity. Echipa care evoluează s-a impus graţie unui gol

marcat în minutul 90. Boavista “supune” aşadar în primele opt etape cele două mari favorite la titlu. După reuşita de “kinogramâ” din meciul cu FC Porto, Timofte al nostru “recidivează” şi în duelul de gradul trei cu echipa de pe “Da Luz” (Benfica). Noi îi urăm “la mai mare!”.

C obra a m uşcatn m rts il

După rezultatul catastrofal din campionat, de la Valencia, antrenorul lui Betis Sevilla, chilianul Vincente Cantatore, a fost demis din funcţia de antrenor principal al actualei codaşe a Primerei Division. Cel mai probabil înlocuitor al sud-amcricanului este fostul selecţioner al Spaniei, Javier Clemente. La demiterea tehnicianului chilian a “contribuit” şi compatriotul nostru Adi Ilie, autor a două goluri în. partida cu pricina.

Cristian FOCSANU

.1 2 ) ' m ie r c u r i , 2 8 o c to m b r i e 1 9 9 8 ECONOMIA Â D E V A R U Cj d e C i u j

E x p o T r a n s i l v a n ia s - a i n f o r m a t i z a t

T îr g u l I n fo ’9 8 p r e z in t ă c e a m a i n o u ăt e h n o lo g ie in fo r m a t ic ă ' ” J ' ş i d e t e le c o m u n ic a ţ i i

E_• ' - î

. " 1 * « - ;

. !

„• preşedintele V.R. Constantinescu a făcut bucăţi pang lica inaugurală •

mm

t ;

’- p H

. V : ; - J 1 ' h

I

L a 1 2 0 d e a n i

' t t R S ' t t S P i & -î t t 4 tn < s U e t t o i

Ieri s-au deschis porţile celei de-a cincea ediţii a Tîrgului internaţional de informatică şi telecomunicaţii Info '98. Tîrgul . va putea fi vizitat de către cei interesaţi pînă vineri, 30 octombrie. Cu o suprafaţă ocupată de 500 mp şi 45 de firme participante, Info '98 reprezintă, mai degrabă, un eveniment expoziţional de mică amploare. Acest lucru se explică în parte prin faptul că actuala ediţie a tîrgului constituie o premieră, luînd în considerare faptul câ, pentru prima dată, acest eveniment a dobîndit statutul dc tîrg specializat. Organizatorii au făcut eforturi pentru creşterea calităţii acestei manifestări şi specializarea Info *98 strict pc domeniile pc carc le acoperă. Tot o premieră o constituie organizarea, în cadrul expoziţiei, a unui salon „Internet Cafc“ carc oferă acces gratuit la Internet. Trebuie menţionat şi amplul program de conferinţe şi simpozioane carc însoţeşte tîrgul şi care va fi susţinut de specialişti în domeniu. Un alt eveniment inedit îl constituie prima tclcconfcrinţă pe Internet realizată dc DNT şi carc vizează

legătura între salonul „Internet Cafe“ şi standul DNT. De asemenea, se vor organiza şi o serie de tombole avînd ca premii obiecte oferite de firme prezente la expoziţie. Avînd în

vedere experienţa de anul trecut cînd Info '97 a fost vizitat de circa 6 .0 0 0 de persoane organizatorii speră ca anul acesta tîrgul să aibă un succes mai marc.

Caracterul internaţional al , manifestâriŢ este asigurat de

prezenţa unor firme din Ungaria. Dintre expozanţii din ţară, majoritatea sînt din Cluj. O departajare a firmelor în

funcţie ded o m e n i u l

r e p r e z e n t a t , situează peprimul loc pe cel de software, urmat de birotică, faxuri-copiatoare, hardware, antene şi sisteme de c o m u n i c a ţ i i mobile. Pe lîngă acestea, profilul m a n i f e s t ă r i i c u p r i n d e

n e tw o r k in g , Internet, soluţii integrate de reţea, c o m p u t e r entertainm cnt, literatură dc s p e c i a l i t a t e . F i r m e l e

expozante sînt producători direcţi sau distribuitori ai unor firme din Germania, Olanda, Marca Britanie, Japonia şi SUA.

La deschiderea de ieri au fost prezenţi, alături de

reprezentanţii firmelor expozante, şi o serie de oficialităţi locale printre .care i-am remarcat pe viceprimarul. Grigore Dejeu, preşedintele Consiliului Judeţean, Victor Romulus Constantinescu, prefectul Alexandru Fărcaş şi preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie - şi; Agricultură, Mircea Costin. ■

In discursul său/prefectul a remarcat că deri ne aflăm în plină recesiune economică, acest tîrg specializat în cel mai avansat şi dinamic domeniu şi care condiţionează progresul a reuşit să-şi creeze deja o tradiţie. V.R. Constantinescu, prezent şi în calitate de p ro feso r al Universităţii Tehnice, a spus că în Cluj există numeroase proiecte privind informatizarea, proiecte care vor duce la creşterea calităţii deciziilor prin mărirea vitezei dc circulaţie a informaţiei. Apoi preşedintele Consiliului Judeţean a tăiat panglica inaugurală în trei, afirmînd că două bucăţi le va dărui lui Fărcaş şi Dejeu, care puteau fi la fel de bine în

- postura sa.Cristian BERINDEAN

Foto: Nicolae PETCU

Ieri, sala de conferinţe a Sediului central “Ursus din Cluj_a devenit neîncăpâtoare. Conferinţa de presă organizată anunţa, practic, “moartea” vechiului ambalaj tip EURO, “uzat fizic şi moral" şi înlocuirea cu “ambalajul tîp NRW, ambalaj al cărui desigrţ a fost creat în Germania (Nord Rheim Westfalen). un ambalaj modern adoptat de mulţi producători mondiali de bere”.

întrebările I insinuante uneori, obraznice altă dată n-au reuşit să deturneze principala imotivaţie a

valoarea de înlocuire). în ■acest fel, a continuat domnia sa , oferim clienţilor posibilitatea să schimbe pe perioada promoţională ambalajul vechi Euro cu cel nou, fără costuri

/suplimentare*. ..După ce a fost clarificat

faptul că noul design şi culorile folosite au fost îndelung studiate şi că din peste 3Q ' de modele potenţialii cumpărători l-au. ales pe acesta (din imagine), domnul Craig McDougall, director generat al Companiei Ursus a spus: “Imaginea

conferinţei de presă- Noul - Sticlei şi a ambalajului are ambalaj are 'urm ătoarele ' efect'direct asupra cotei avantaje: reduce jpierderile vînzăriior berii”. ; Iar cifrele din producţie şi comerţj" - confirmă afirmaţia. Producţia măreşte ? stabilitatea' din acest an a crescut faţă de produsului (datorită calităţii şi,, ,1997 cu 60 la sută, zilnic ies culorii sticlei protectoare, în pe poarta firmei 600-800 miiacest caz, împotriva luminii şi, nu în-ultimul rtncf, are un aspect plăcut, 'aliniat la, standardele internaţionale.- ;

sticle de bere (Pils şi Premium PBs), iar estimările pînă în anul2000 arată creşteri de cel puţin încă 12 la sută. în aceste

Directorul firmei "Ursus”, , condiţii, riout slogan publicitar domnul ing. /.O ctavian "Ursus * acum în cea mai' BUZOIANU a\~ precizat . bună formă”-(îşi găseşte pe asistenţei că “introducerea pe deplin acoperirea. Nu numaipiaţă a noilor ambalaje se face prin suportarea de către URSUS a întregului cost garanţia percepută pentru noul ambalaj fiind , „s

ambalajului;??preţul ----------(aproximativ jumătate

că straiele noi atrag (şi, ceea ceri foarte important, nu afectează preţul be'rn), dar calitatea deosebită • o

de produs ic pentru România.

“ Radu VIDA

G r a d u l r e a l d e p r i v a t i z a r e î n t u r i s m

e s t e d e n u m a i 1 7 % ,

s p u n e m i n i s t r u l S o r i n F r u n z ă v e r d e

'•r i a < s s \ **| 4

: l t - ; & 4- - -

4 V ,

• V

. Sorin Frunzăverde

Gradul real dc privatizare în sectorul dc turism sc ridică, în prezent, la numai 17%, reprezentînd cota din capitalul societăţilor comerciale din turism deţinută del investitorii privaţi, dar - Ministerul Turismului afirmă câ proporţia acestora va creşte în urma promovării unei ordonanţe de urgenţă privind accelerarea privatizării societăţilor din domeniu.

Dintr-un total de 1.956 miliarde lei, reprezentînd capitalul social al celor 272 societăţi comerciale rezultate după" 1990, în urma reorganizării fostelor unităţi de turism, circa 46% esteîn proprietatea FPS, 22% la Societăţile de Investiţii Financiare, 15% este deţinut de micii acţionari rezultaţi în

urma programului de privatizare în masă, iar 17% se află la investitorii privaţi.

Ministrul Turismului, Sorin Frunzăverde, spune câ privatizarea în turism va fi accelerată, începînd cu 1 ianuarie 1999, dată pînă la care va fi definitivat şi aprobat un pachet de reglementări speciale privind acest proces.

•Frunzăverde adeclarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, câ proiectul de ordonanţă de urgenţă privind privatizarea societăţilor din turism, elaborat de M inisterul Tbrismului “încearcă sâ repare ce se mai poate repara. în . urma erorilor repre zentate.de Legea. 55/1995, privind privatizarea în masă,- şi cea prin care au fost înfiinţate Fondurile Proprietăţii Private,

. actualele Societăţi de Investiţii Financiare”.

El consideră că SIF-urile trebuie să deţină cît mai puţin din capitalul • social al societăţilor din turism, respectiv maximum 10%. De altfel, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind privatizarea în turism obligă SIF-urile să vîndâ acţiunile pe care le deţin la' societăţile din turism pînă la

-limita de 10%, în termen de maximum trei luni de la intrarea in vigoare a Ordonanţei.

■în opinia ministrului Sorin Frunzăverde privatizarea în turism a fost îngreunată de “sumele astronomice” solicitate

pentru vînzarea societăţilor, precum şi de birocraţia din sistem. “Se aştepta mereu hotărirea unui Consiliu de Administraţie, care de obicei nu hotăra”, spune ministrul Turismului. El crede că, în contextul actual, “dacă nu vom privatiza foarte rapid, nu vom mai avea ce privatiza”.

Proiectul de ordonanţă privind privatizarea în turism conferă Ministerului Turismului dreptul de a decide “în ce fel şi în cît timp se face privatizarea, FPS executînd privatizarea aşa cum o stabileşte Ministerul Turism ului”,,,. a spus Frunzăverde.- Vînzarea : acţiunilorsocietăţilor se va realiza la preţul pieţei, fiind prevăzută şi posibilitatea de achiziţionare în rate, eşalonate pe o perioadă cuprinsă între cinci şi treizeci de ani, după achitarea unui avans de 10% din valoarea pachetului de acţiuni scos la v î n z a r e . . Totodată, cumpărătorul este obligat sâ investească, în termen de doi ani . de la cumpărarea activului, pentru ridicarea calităţii serviciilor. Reglementarea stabileşte, de asemenea, divizarea societăţilor comerciale mări şi mijlocii, ca modalitate de accelerare _ a vînzării activelor.

Pollus revine sore Clui pe două fronturi: v

Canadienii sînt interesaţi de S.C. Turism Transilvania şi de... Şapca Verde II

Perspectiva că Pollus Transilvania, care a cumpărat caietul de licitaţie de la Turism Transilvania, ar putea deveni proprietarul a 40 la sută din acţiunile societăţii de turism l-a făcut

.pe primarul Gheorghe Funar să reacţioneze public. Este cunoscut faptul că unul din acţionarii Pollus Transilvania este Sandor Damian, om de afaceri evreu de origine maghiară născu t' în România, îngrijorarea primarului se ' d a to re a z ă , faptului că Hotelul Transilvania, care intră în patrimoniul Turism Transilvania, reprezintă un punct strategic de apărare civilă. .../ -; Sorin Naş e de părere că

pentru pachetul de acţiuni al acestei Societăţi se vor bate în primul rînd investitori străini, care au o forţă financiară superioară şi au o capacitate superioară de a atrage clienţi din .afară. în ceea ce priveşte şansele PAS-ului de a 'deveni proprietar, a c e s t e a .. par reduse deoarece FPS-ul a stabilit că pentru plata pachetului, a cărui preţ de pornire este de 40,9 miliarde de lei, nu se vor acorda

-facilităţi de plată. în plus, probabil că PAS-ul nu va putea oferi investiţii la nivelul celorlalţi ofertanţi.’

O altă problemă în care s-a implicat primarul este cea Jegată de iniţiativa firmei Pollus Transilvania de a -

construi un. supermagazin de tip Metro în zona Şapca Verde II. Sorin Naş spune că această zonă reprezintă extravilan şi depăşeşte - atribuţiile lui Funar. Se pare că primarul ar dori zona respectivă pentru construirea de locuinţe, avînd în vedere recenta asociere a Primăriei cu o serie de investitori, străini care doresc să construiască la Cluj 25.000 , de locuinţe. Din cunoştinţele no’uiui director al FPS Cluj, se pare că Pollus. a achiziţionat deja de la ţăranii din Floreşti circa 7 hectare d e . teren n ecesa re construirii magazinului Metro. :

' O.C.B.

Naş a înregistrat ieri succes în privatizare

- Ieri a avut loc licitaţia de vînzare a pachetului de acţiuni de 70 la sută pe care FPS îl deţine la SC Apuseana. Obiectul principal dc activitate al societăţii este producerea produselor de morărit şi panificaţie. La licitaţie au participat doi ofertanţi: Moara Baciu şi Eniber Comimpex. La o valoare nominală a acţiunilor de 25.000 lei, preţul de ofertă de cumpărare cerut de FPS a fost de 41.000 lei/acţiune. Licitaţia a 'fo st adjudecată de Moara Baciu care a oferit 115.620. lei/acţiune. Valoarea totală a pachetului de acţiuni , vîndut ieri se ridică la 1,994 miliarde lei. Cea

de-a doua l i c i t a ţ i e , o r g a n iz a t ă p entru vînzarea pachetului de acţiuni de la S e r v i c c Avicola Tăuţi, se va relua marţea viitoare deoarece ieri nu nimeni.

A D S 5 V 2 & R 8 J B - cie C8m| BURSE-FINANTE-BANCl m ie rc u r i, 2 8 o c to m b r ie 1 9 9 8 ( J 3 )

bursa de valori bucureşti2 7 o c t o m b r i e 1 9 9 8

I Prmn). I Vir I M». I Min. I N r.jtl’ I Vilfatab|l»3 | HrtnPtrumi'r» aoc»tat* . Categorii l(20#oeiţtati)

ALRBETIt ALRO SLATINA . 2® » 0 31059.S) 2 31500 305®0 . 795 24.692.XO 24

ATBBETtt antîbotkew si.. ■ 100C 1194.9 l 0 1210 117 3 19529 . . . ■ 23,335,540 . .2 4

ARCBETI1 ARCTIC GĂIEŞTI 100Q 1449.®3 0 149o m 3 5400 - . 7,627,860 10

DACBETi1 AUTOMOBILE DAC IA Pil ESTI 100C 474.®3 1 479 47 1 323684 153,646,619 184

AZOBETi* AZOMURES TG.MURES 100C 361.213 *3 375 3®3 1146470 - . 414,196,829 - 55

HVR# NAVROM GALAŢI 25000 3856.9 1 0 3900 38®3 1476 - 5,692,800 . 34

CMPBETICOMPASIBU 1000 845,3"> -2 ■ 800 843 -16931 14,312,140 13

ELN# aCOND ZALAU - 100C 854.2 t -3 880 8413 _ 108®5 9,273,940 11

E U # aECTRQAPARATAJ BUCURf 1000 871.9*î 1 89D 8®) 1320b 11,514,640 - . , .18

EXC# EXCELENT BUCUREŞTI 1000 1044.®î -1 1105 9») - 280 2 2,927,520 12

OIL OILTERMINAL CONSTANTA 1000 604.®> 1 62*3 59() ■ 1241®5 75,097,220 - 53

OLTBETfl OLTCHIMRMVALCEA 1000 505.2** -2 52<3 5 « ) 54544 27,558,680 - - 24

IHXtf OTEUNOX TARGOVtSTE 2500 ) 3200.® 0 3203 320() 303 960,000 - 1

PCLBETt POUCOLOR BUCUREŞTI 1000 3145.(VI 4 3203 300<) 1197*3 . 37,661,850 ■ - - 15

ASP# RAnurtuăSTUftotutuPLOCSii 1000 499.6: 0 503 49!) 158933 • 79,405,825 8

RBR# RULMENTUL BRAŞOV 1000 228.17 -1 23!2 22* ^ 792 1 , 1,808,044 10

SNCBET ŞANTIERUL NAVALCONSTAf1 2500t) 2761.4Î -5 28®3 26® 37 3 1,021,7®D - . 3

SOF# SOFERT BAC AU 1000 132.E -4 13! 13C 116®) 1,547,7®3 - 4

TERBETI TERAPIA CLUJ-NAPOCA 1000 4827.4; 0 48®} 480C v - 131 s , 6,352,90!3 - ' > 7

TBM# TURBO MEC ANICA BUCURE5 2500( 32199.56 6 3320 30®X 2 ? 7,373,7®3 6?- Tobfcafe'jaria ! 1,912.542 « fi^M .107 515

«Cafcaora a #4 199 &ec»tati| .

AEM# AEM TIMIŞOARA • 2500C 19722.2S 0 2000 1950C 31< 6,192,800 7

ARS .v AEROSTAR-BACĂU .. 2500C 4250 0C -1 42® 42® 3S 148,750 1

AER AEROTEH BUCUREŞTI 2500C 64Q0.0C 2 640C 6400 14£ . 953,600 1

A LB# ALBAPAMALBAIULIA • 1000 750 0C -3 - 7® 7® 46C - : 345,000 ' 2

ALM# ALIMENTARACLUJ-NAPOCA 1000 1299.45 0 13QC 1280 190® 24,754,560 9AMC# AMCO OTOPENI 2500C 11200.0C 0 - C C C 0 0

AM (***“ # AMEP AMERICAN RACKAGINGTECUC 1000 135.37 0 OPRITA .

AMO# _ AM0NIL SLOBOZIA 1000 111.3S 1 ■ 115 . 109 15QK ■ 1,782,000 5

AMY AMYLON SIBIU • 1000 440.09 0 . 0 0 0A P C # - VAE - AFCAROM 8UZAU 1000 393.95 9 410 360 131317 51,732,312 "3 5APS# APSA BAIA MARE ~ 1000 349.40 -0 C 0 . C 0 0ARM# . ARMATURACLUJ-NAPOCA 1000 567.29 1 580 550 •15298 v 8,655,640 ■ 11ART# ARTROMSLATINA 25Q0C 2115.31 -2 2150 2100 245 518,250 -3ASV” “ ‘ # ASTRA VAGOANE ARAD 25000 4850.00 0 OPRITA - ,AUR AURORA TG.FRUM0S IAŞI 2500C 19500,00 Q ■ 0 0 0 ■ 0 0ALA# BANCAALBINA BUCUREŞTI 10000 13506.37 -1 13500 13500 • 1570 - ■ 21,209,000 - - 6TLV# BANCA TRANSILVANIA CLUJ 1000 2307.18 0 2350 2250 - 121791 . 280,993,300 ■ 32BRC# BERCENI BUCUREŞTI 1000 732.71 -1 760 700 51940 38,056,970 - 3 2 .BRM# BERMAS SUCEAVA. 1000 764.49 2 800 780 .• 4461 . . 3,499,6001 6CHI# C0Mr.namtRA nterccot menta 1000 1005.57 5 1050 960 228562 229,635,830 85

' CRS# CAR&O-FOX TARNAVENf 1000 440.00 0 440 440 277 121,880 1CBC# CARBOCHIM CLUJ-NAPOCA 25000 8929.84 -1 9200 8500 • 610 5,447;200 6CPL CARMETAPLAST DEVA • 29000 13000,00 0 0 0 . — 0 ' 0 • 0

- CRN# CARNE AP.AD 25000 1410.66 0 0 0 - 0 0 ■ 0CAS ' CASIROMTURDA 1000 140.00 11 140 140 10000 . - 1.400,000 “ 4CER# CERCON ARIEŞUL C AMPIA-T 1000 300.00 4 300 300 600 180,000 1CPR# • CHIVDPAR BUCUREŞTI 25000 12998.37 3 13200 12800 430 ' 5.589,300 10CRT ciorapitimisoara 1000 431.00 0 431 431 1000 431,000 1CIP# CIPROM PLOIEŞTI 1000 383.66 -1 400 372 '104592 - ■ 40.127.927 28CMB# CMB80CSA 25000 25000.00 0 0 0 0 '• 0 0CMF COMELF BtSTRITA 25000 2200.00 0 2200 2200 - . 39 * 85,800 1CON CONDOR DEVA • 25000 2350.00 23 2350 2350 198 465,300 . 1COS# COT.1B.CS OTELURI SPEC. TARS0 25000 1550 00 o - 0 0 0 0 0DOR# - OOROBANTUL PLOiESTI 3000 1366.18 -1 1380 1360 J 3676 • - • 5.022,060 16ELC# " ELECTROCERAMICA TURDA. 25000 6600.00 -6 6600 6600 . 40 - - 264,000 1EPN# ' EMA PIATRA NEAMŢ 1000 730.00 -3 730 730 1744 1,273,120 • 4ENP# COMP. ENERGOPETROLCAK 25000 13738.61 -2 14000 13700 303 4,162,800 3ERM# ERMAT PLOIESTI, 25000 2600.00 0 t 0 0 . - 0 ~ - 0 0EFN# EUROFINANCBTARGOVJS^ 1000 1290.00 0 0 ■ 0 ' 0 0 0FAU# ■ f AUR BUCUREŞTI ■■ 25000 3000.00 O 3000 3000 ■ 40 120,000 1FEL# FELEACUI CLUJ-NAPOCA 1000 500. CO -2 •500 500 792 - 396,000 3FSP# FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 3100.00 7 '3100 3100 -50 155,000 -1FOR# FORAJ SONDE C RAlOVA 1000 364.60 0 375 353 : 9996 3.644,506 5FTN“ # FORTUNA BUC URESTI 25000 5623.50 0 OPRITAFRL# FRIAL CONSTANTA 25000 31281.11 7 36600 29100 . ; 757 ■ 23,679,800 9 .GRX# GR1MEXTG, JIU 20000 2290.00 0 0 0 0 0 0HOJ # HIOROJET BREAZA 25000 3350.00 0 ' 0 0 0 0 » 0HTR HITROM VASLUI - 25000 4954.47 2 5000 4700 380 ■ 1,882,700 8LAI IAI.F.O. ZALAU 25000 '2300.00 0 0 0 0 0 . 0IMP# IMPACT BUCUREŞTI 1000 4000.00 0 4000 4000 2500 10,000,000 3IMS# . MSAT BUCUREŞTI 1000 4531.86 -1 4550 4500 3839 ■ 17,397,800 12IDA# N DAC RARA ARAD 1000 135.00 0 0 - 0 0 0 - 0SRM NDUSTPJA5ARM0 CAMPlA' 25000 1900 00 0 0 0 0 0 • 0INT# NTERNATTONAL SINAIA 1000 1543.53 9 1600 14®) 8237 12,714,070 33IRS . t t P. IRIS BARLAD 1000 871.13 0 900 850 4023 3.504,550 10MRL# MARALACT bxia MARE • 1000 363.83 0 420 350 1602 562,861 3MEF# MEFIN SINAIA 25000 3290.00 0 0 0 , 0 0 •0ALF# fcOaLA ALFAORADEA 1000 291.00 -3 300 282 2920 733,320 3MOB# MOaSSEBS 25000 3200.00 0 ' 0 0 0 0 0M OL#' MOLOOMDatAIASt 1000 203.00 -1 203 203 4009 613,027 ' 6MPH # MDPAN TG.MURES 1000 1170.24 -3 1210 1170 1000 1,170,240 2MPR MDPARIVRAMNICU VALCEA 1000 499.72 2 500 492 11251 5,622,332 10MPG# MDRARfT PANI FICATIE G ALA 1000 952.76 -2 960 940 3269 . . 3,114,580 12NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 4550.00 0 0 0 0 - 0 0NVL# NAVOLOLTENITA 1000 210.00 -5 210 210 1636 343,560 3NEP# YEPTUNCAMPINA 25000 1941.34 7 2050 1810 179 - 347,500 6NTX VETEXBISTRITA 1000 580.00 0 580 580 5200 3,016,000 9NCL# 'IICOLINA.IASI 25000 2100.00 0 0 0 0 0 0PAN WIEG RANO CLUJ-NAPOCA 25000 17423.02 10 19700 15500 2202 38,365,900 47PCA‘ “ *ECOARAD , ■ 1000 1295.70 0 OPRITAPTS ’ETROLSUBSUPLACUDEB? 1000 1013.03 -2 1020 1000 5712 5,786,450 15PTR *£!ROS PLOIESTI 25000 6666.03 0 6700 6650 156 1,039,900 6 •PPL# TODfTAST BUCUREŞTI 25000 15677.22 0 0 0 • 0 0 0VAC ^DVINALCOCLUJ-NAFOC 1000 1366.63 1 1400 1300 1648 2,252,200 10PMB# "ROMETBECLEAN 25000 1900.00 17 1900 1900 260 ' 494,000 -3RAF# IAFO ONEST) 25000 4860.03 11 5000 4500 3065 14,896,000 - 17ROB# ROBINETE INDUSTRIALE &8C 25000 4300.00 -3 4300 4300 . 180 • • • • • • -774,000 ... 3SAN . ANEWTARAD 10000 1400.00 3 1400 1400 - 100 - ■ 140.000 VSNO EANTIERUL NAVALORSOVA 25000 11746.84 -2 12000 1150C 79 928.000 2SNT# EANTIERULNAVALTULCEA 25000 2695.83 0 2700 2650 ■ ■ 480 -1,294,000 1SEM EMANATOAREA8UCUREST 25000 2100.00 -5 2100 2100 79 165.900 ' 3SCO EICOMED BUCUREŞTI - 1000 1142.14 '1 1150 1130 32465 37,079.680 112SDT# EIDERTRANSCALARAS! 1000 287.00 .-1 287 287 4935 1,416,345 3SLC# ILCOTUB ZALAU • 25000 7906.57 -1 6500 7850 137 1.083.200 6SIN# . SINTEROMCLUJ-NAPOCA 25000 5000.00 D 5000 5000 40 200.000 1STZ# EINTEZAORADEA 1000 278.58 -1 285 273 5772 1.607.956 8SRT# SIRETUL PAŞCANI r 29134 45273.33 0 45500 45200 30 1.358,200 - - 5-SMS SOMESECJ . 25000 1300.00 0 0 0 0 0 0 .STR# STRATUSMj B&A! - 1000 134.86 3 135 130 11322 1,526.860 - 3TMR# TOMRIS LAŞI >5000 1602.85 0 0 0 0 0 0TRS# TURISM TRANSfLVANIA C LUJ '>5000 6664.24 6 17000 6300 8440 140,646.200 57UCM# ‘ U.C.M. RESITA >5000 3400.00 0 3400 3400 240 816.000 6UAM# AMTORADEA " 1000 433.96 2 440 429 5196 2.237.500 9 ■u r s uPSOM OCNA MUREŞ ;>5000 5775.19 0 0 0 0 0 0UZT# UZTa PLOIEŞTI . ;>5000 4781.82 0 . 0 0 0 0 0VES Ves sighişoara, . >5000 9500.00 0 . 0 0 0 0 - 0VAP - V NALCOOL PRAHOVA . 1000 1143.48 0 1180 1110 10101 11.550.330 22ZHB 2AHARULBU2AU 1000 332.93 5 344 324 8742 2.910.448 12ZIM l MTUBZM-HCEA l '5000 4916.67 11 5000 4850 780 3,835.000 8

Totalciteqorb !♦ H~ ~ ~ĂI GENERAT* _2,7»,tM LM1.DHJ» l i t t

T Î . 7 M . 6 M ^ Î .M t.M j.X } ! i . a a

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Piaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la S.C, INTERDEALER CAPITAL itfVEST SJL TeL433211

Piaţa mobiliară RASDAQ - 27.1* •• *

0.18 98SIMIOI SOCIETATE COMERCIALA (COD FISCAL)

NR,ACŢI­UNI CANTITATE PREŢMINM PREŢMAXM PREŢ MFDtU PREŢINCHCFRE VALOAREţotalA

MEDIAPRECEOENTA var: PREl MEDIU (%ROAT ROMARTA (408000) 9 934,695 2,800 3,190 3.187.97 3,000 2.979.779.710 2.750 51 + 15.90R.OMG ROUCf ('132314; 11 660.615 ? mo 2.100 ?0«f9 55 2.050 1,386,786,350 2,199.32 -4 54MLCM . MOLDOCV4 (2064663) 29 115,133 9,600 11,000 10 10.35 11.000 1.221/501.500 10.481.63 *1.23

IJ CI OliCTt (115461D) ' 2$ ?104 >Vi V () *1*0 574 85 550 1.20S926.480 : 580.01 -0 69CRIR CRISUL ORADEA (2722378) 1 24,673 27,000 27,000 27/100.00 27.000 671571.000 6,000.00 +350 00H-1VII fCOVr-M H.iv.URf s (| ,32*730) 12 * 13,156 1F JO 4 t C9830 47 39,500 599 38,500 38961 14 ♦ 1,48

ALCR AIWFNTCONE X(4i»8»,*fc1) 8535,733 5 ICI 73,000 80,000 7S/»45 05 75,000 410532.000 65.171 91 *22.05

AURP AURORA (615707) 5 146,491 2,600 3.0 OO 2.605.19 2,600 381637.0 OO 2.700.00 -3.51ŞTIM (1B/F11P) 21 22.843 13,000 15,000 14/53*5 84 14,000 334,326,500 14996 84 -2.41

SANE - SANEX (199028) 16 ' 398,732 810 830 820.63 810 327210,480 820.26 . *0 05CCÎ’f. COMÎLXjiPI.J4» ) a* 12 500 si *75 2 r '■10 24 «175 00 24 ir* 312,187.500 25658.05||';> -2 40TEHP TEHNOFRIG (202212) 29 59.694 3,600 5,000 4915.54 4,000 293/126,200 4,004 32 ♦22.76 ♦11/W URNELE SODICĂ GOVORA (1467188) 21 F* f-i 3,100 3.300 . 3J9C 44 3.100 226636,500 " 3600.00 *9 98MECL ME1ALO-CHJMICE -6lL)j- NAPOCA 199087) 7 3,633 40,000 61,000 60,769.34 61,000 220,775,000 39234.69 *54.89COLU C"JMPRLST (421220} 17 149,030 1,100 1.600 1J509 91 1.200 :2Q8j632.!600;. 162727 -13 97MARC MARA MARAMUREŞ (2206601) 7 • 134,830 . 1,300 1,700 1/499.99 1,700 202243.400 1598.17 *7.28MUMtî IM KVt S 5 760 34,000 31 r*oo 34.000 00 34,000 195 500,000 1598081 ♦ 112 76ANTS ANTREFRIG (612) 9 4,714 - 40,000 45,000 40225.30 40.000 189622,060 4054101 -0.29tKCP ANA IME.P PnEStl(12»i2CC) 216,173 i i l s i l ! ii&oilit 79*1 33 800 172.804.110 790 01 . +1.19

‘ ÎAPT IAPIT-0IVERTIS (1569030) 13 55,330 2,600 4,000 2857.76 2.700 158,119,600 2670.86 ■ -0.46ULPA UI PIA KF < .HIN (12M7/P) 75.883 7.000 2,000 2/100 DQ 2.600* 151:768,000 2695 33 •4 55COJK CONCORDIA (2269510) e 2,609 50.000 - 55,000 54,710.62 55.000 142,740.000 54593.80 ♦0.21ROPf «OLAST (129154) 10 IM 111 610 650 •*11 33 - - 610 133,303,270 659 15 741ACIS ACI BISTRfTA (566515) 9 649.074 200 200 200.00 200 . 129914.800 200 00 OONRE l ^gECŢIt: REStTATi 0565$Ţ);:;; 6 147,630 600 600 799.Qt 600 117958.000 730 00 ■ ♦945CNMP CNM PETROM1N (1888004) 12 10,337 10.500 10,560 10 55.14 10.560 109,108.500 10500 00 ♦0.53

ALIMEKTARA (1961377) ta 17 1/ 1.2DO l.fMlO 1283 63 1 500 105,317.800 122553 :•, ,;-;*4:74 • •INBR INTEX BRAŞOV (1088753) 5 >7,616 1,200 1,400 1347.19 1,200 104563,750 1,400 OO -3 77TRAR :v>>Vii: (4 iIvi: :;: ‘: :V;. 7 €8,080 1 Vi » 1298.72 1 300 88410.800 140000. *7-23ALTC ALTUR (1520249) ' - 4 15.688 5.300 5,300 5300.00 5,300 83.146.400 5.490 74 -3.47PHOF* P MOENlX (643251) î h '» . 910 1.000 998.54 910 / 80631,560 :"-V 992.16 . : : *0.64 -CART CARTWPEX (201543) 13 "41,011 1.900 2.400 1922.24 1,900 78633.100 2098.39 -8 39HEFA HrAşasţrAu: ncro i sestaşo) 9 4 01 17.60Q 25,000 • 18,178 03 25,000;- . 73657,500 ; 31956 52 : -43.12IMEC WECO BUCUREŞTI (35) "3 69,000 900 900 • 900.00 900 62,100.000 900.00 Oilef 4 !•„* SV 300 400 398 38 v- 400 61927.720 375 80 ♦6 07'TETA TfeXTIL-MCALTAMINT - CLUJ -(200716) 12 < 1,186 50,000 52.000 50898.82 52.000 60566,000 51596-03 -1.35GRNO gir: GRANDEMAR; (?0Q$47)|g::;' 6 25,944 1,500 .2.360 2227 22 1.500 ; 67,783.000 : 2258.74 -1 40VIOL VMALCOOL SUCEAVA (713373) 5 144,752 350 400 384.09 360 55598,260 330.00 ♦16.39CICO C1-CO (167) 2 13.500 13,500 g 13,500.00:: -13,500:: 51286.500 13500.00 ' : 'OLUJC luje UL doP TÂftit .* BUCUREŞTI (437677) 2 ' 43,056 1,125 1,400 1,140.39 1,400 49,100,750 * 1400 00 -18 54POBR /POIANABRAŞOV (109910S> 4 114,262 40Q 420 418.21 420 47.794.000 41789 . *0 12PTRM ‘ PETROMIDIA (1860712) 31 7.882 5,300 5,600 5.402 83 5,300 42683,550 563232 *7 37HABE HABER (2143180) 29 115,496 300 :'400 iV:; 330.06 ; : 300 38,120,266 308.30 ♦7.06GETR GENERAL TRANSPORT (443920) 6 5.365 7,000 7,400 7,019.05 7.400 37.797.600 7997.17 •12 23ROVA ROMAN BRAŞOV (1107049) r 5 16,938 1.600 : 2.000 - 1,996.11 2,000 33644,000 IfiOOOO: *24.88COTM COMAT (1633876) 2 1,450 22,500 23,000 22945 82 23,000 33455.000 23600 OO -O 24VEN3 VENUS (1849420) 6 331,341 100 110 TO0 03 100 33.143.040 90.44 ♦ 10 80ORtZ ORIZONT (152785) 3 4,700 4,800 6,000 5996 94 6,000 28.185.600 4600 OO ♦49 92MOCR MOBICRASNA (644036) 4 €8.262 • 410 : 410 : 410,00 410 27987,420 400 OO ♦2-50

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

c u a c t i v i t a t e î n j u d e ţ u l C lu j ,

l a d e p o z i t e l e î n l e i- persoane fizice - %

B a n c aBCR*

BANCOREX*

BRD*

BA*B a n c P ost*Ion Ţiriac*

BANKCOOP*B u c u r e ş t i

T ransilvan iaR o m â n e a s c ă

C ECALIANŢA

A lbina*B.I.R.*

Napoca**

la v e d e re10

10

1 0

10

1 0

10

1 0

10

10

10

10

12

1 2

11

1414

1 lu n ă4550

45

445542474250463642554 3 .5552

3 lun i4646474845454648

4847394350435353

6 luni4747484946404848

444841444041

51

9 luni484649

50474149

49

4348

453541

12 luni4942

505348415250

414848463047

50

- persoane juridice - %Banca

BCR

BANCOREX

BRD*

BA*

B anc Post*

Ion Ţiriac*

BANKCOOP*

Bucureşti

Transilvania

R om ânească

CECAlbina

BJJt.

N apoca

la vedere

10-

10

10

10

10

10

10

10

10

12

12

10

14

1 lună

45

50

45

44

34

42

47

42

38

44

55

43

41

3 luni

46

46

47

45

35

46

48

40

45

50

43

43

6 luni

47

47

48

4 6 ,

36

48

48

38

46

40

41

45

9 luni

48

46

49

47

49

49

36

46

35

41

12 luni

49

42

50

48

38

52

39

33

46

35

30

47

50

* dobînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în data de 27.10.1998

' DENUMIREA VALUTEI - C U R S U L I N l e i

S 1 I I L I N G A U S T R I A 8 1 3 , 0 0

D O L A R A U S T R A L I A 5 8 2 2 , 0 0

F R A N C B E L G I A 2 7 7 J O O

D O L A R C A N A D A 6 I 6 5 / N )

F R A N C E L V E Ţ I A 6 9 9 0 / K )

5 7 1 8 , 0 0

C O R O A N A D A N E M A R C A 1 5 0 4 / K )

P E S E T A S S P A N I A 6 7 ^ 1

M A R C A F I N L A N D E Z A . * " 1 8 8 O /M )

F R A N C F R A N Ţ A 4 1 7 0 5 / M )

L I R A S T E R L I N A 1 5 8 3 5 , 0 0

L I R A I T A L I A 5 , 7 8

Y E N J A P O N I A 7 9 ^ 7

G U L D E N O L A N D A 5 0 7 O /M )

C O R O A N E N O R V E G I A 1 2 9 0 , 0 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z 5 5 , 7 6

C O R O A N E S U E D I A 1 2 2 8 / M )

D O L A R S U A 9 4 9 4 / »

E C U 1 1 2 4 4 , 0 0

D S T 1 3 3 4 0 ^ 0 0

1 R 'A U R ( p r e t I n l e i ) 8 9 4 3 5 ^ ) 0

Cursuri la ca se le de schimb valutar

din Cluj-Napoca în data de 27.10.1998

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

S SUA 9500 9550

DM 5820 5850

( Î 4 ) m ie r c u r i , 2 8 o c to m b r i e 1 9 9 8 F E M E I A A D E V A R U tca® ciu j

0 evoluţie semnificativă a familiei a avut loc de-a lungul timpurilor în ceea ce priveşte funcţiile şi forma acesteia. Dacă pînă nu demult funcţia’ economică, ca şi cea. integratoare eraupredominante, în prezent, o mare parte dintre funcţiile familiei sînt preluate de instituţii: grădiniţe, şcoli, biserici, cămine de bătrîni, organizaţii obşteşti..

Oricare ar fî însă aceste funcţii, este absolut necesar de subliniat 'caracterul lor

. predominant pozitiv, lucru ce asigură persistenţa acestei instituţii în viaţa societăţii pe parcurs de milenii, chiar dacă aspectele negative ale constituirii şi funcţionării familiei nu lipsesc.

Familia patriarhală de tip extins asigură o bună conlucra­re la nivel economic, un suport stabil psiho-ăfectiv pentru împrejurări majore ale vieţii - naştere, deces etc., dar totodată era un mediu stresant, de refu­lare şi reprimare a personalităţii majorităţii membrilor, în. special pentru femei, in condiţiile supremaţiei şi dominaţiei bărbatului. Familia ' in general, cca modernă în

'special, odată constituită, asigură un înalt grad de linişte şi confort material, social, dar mai ales psiho-afectiv, ca mediu protector, potcnţalor şi

terapizant, cadru optim de integrare şi socializare.

In acest sens, fam ilia, monogamă prezintă numeroase avantaje: grad mare deautonomie, locuinţă separată, confort psihologic, scad sursele de tensiune, scade gradul de control şi subordonare al tinerilor, oferă mari posibilităţi dc afirmare

familial”, în sensul'că”lucrurile ‘posedate' în ; comun, care cimentează viaţa de familie, devin din ce în ce mai mult bunuri individuafe. Procesul de; industrializare a fragmentat puternic familia, prin angajarea în muncă a membrilor ei în locuri diferite în majoritatea cazurilor. Pe de altă parte, a

F a m i l i a m o n o g a m ă

socială şi profesională membrilor ei. Gradul de întrajutorare, mare la familiile extinse, scade însă în mod deosebit. Azi putem vorbi de existenţa unor “familii extinse modificate”, ' în care, deşi

.căsătoria monogamă reprezintă în continuare baza societăţii, relaţii strînse între membri familiei extinse, rude apropiate se menţin, mai ales în momentele cruciale ale-vieţii, dar şi privitor la alte aspecte importante pentru viaţa individului şi a comunităţii din care face parte.

Familia monogamă are însă şi’ puternice laturi negative. E vorba de o fragilitate şi o instabilitate pronunţate, de un individualism exagerat ce scade stabilitatea familiei şi'acţionează ca factor de izolare a familiei faţă de ansamblul societăţii. Marele, sociolog francez E. Durkheim vorbeşte chiar de “ruinarea treptată a comunismului

separat în fapt locuinţă de locul de muncă, ceea ce duce, implicit, la posibilitatea, mult mai mare decît înainte vreme, a întîlnirii de noi parteneri - sexuali -, de către, practic, fiecare membru de familie.

Pozitiv şi negativ- se întrepătrund, ca întotdeauna în existenţa fenomenelor sociale în genere, ca şi în cea a familiei monogame. Cu toate criticile aduse, se pare că aspectele pozitive ale' tipului de familie monogamă predomină încă şi la ora actuală, fapt dovedit de însăşi. persistenţa acestei forme, de ponderea ei majoritară. Presupunînd cazul invers, de predominanţă al elementelor negative, putem fi siguri că procesul de disoluţie al familiei monogame ar fi mult mai rapid şi că omenirea, societatea ar găsi forme noi, alternative.

Aşa cum vom vedea în

continuare, aceste forme noi, alternative, există deja, dar cel puţin pînă acum nici una dintre ele nu s-a impus ca njodel

■ general, suficient de puternic pentru a dizlocui şi înlocui totodată (!) familia monogamă.

Sfirşitul familiei monogame a fost prevestit încă cel puţin de pe la începutul secolului trecut. Dar, evoluţiile în acest domeniu sînt lente. Şi chiar dacă, în unele ţări, ele tind să

' ocupe o poziţie considerabilă, un procent estimativ de cca. 30 la sută din cupluri, în alte ţări însă tipul tradiţional de-familie monogamă, ca şi cel patriarhal chiar deţin o supremaţie de

.necontestat.' Sub influenţa evenimentelor revoluţionare din ‘89, s-a constatat şi în România o modificare în acest domeniu. A crescut numărul divorţurilor, disoluţia familiei a devenit un lucru comun, s-au multiplicat cuplurile , informale - - neconsfinţite legal -, formă existentă desigur şi în perioada precedentă, la un alt nivel însă. Considerăm că, între extremele reprezentate pe de o parte de societăţile de tip tradiţional din ţările slab dezvoltate şi SUA pe de altă parte, care deţine prioritate în domeniu, ţara noastră ocupă un loc. oarecum intermediar, fâcînd paşi rapizi spre... Europa.

Soc. Ştefan PETRĂ

V i o l e n ţ a u r b a n ă

i n v e r s i u n e f e m i n i n ă

C i f r e s e m n i f i c a t i v e

Adolescentele sînt înarmate cu briccgc sau cuţite, şantajează, molestează sau agresează cu o violenţă neobişnuită. Un fenomen încă incipient, dar îngrijorător. .

“Dacă vorbeşti, vom da dc tine şi atunci nu vei mai ciripi niciodată”. Chicago, Palcrmo, Corlconc? Nu, Toulon. AI Caponc, Lucky Luciano, Toto Riina? Nu, sînt tinere fete, din carc unele sc mai joacă încă cu păpuşile, atunci cînd nu preferă şişurile sau cuţitele. Au vîrstc cuprinse între 10 şi 16 ani şi au agresat, înainte dc a fl arestate în flagrant delict, aproape 50 de persoane. Femei bâtrîne, sau adolescente dc vîrstă lor, dar şi un bărbat în puterea vîrstci, un marinar, care nu a îndrăznit să mărturisească poliţiei câ a fost atacat dc nişte... puştoaice.

Mărturiile, unanime, au subliniat toată cruzimea, ferocitatea şi sîngele rece al tinerelor agresoare. O formă inedită dc barbarie practicată de aceste Lolitc neîndurătoare. Sînt, oare, ele reprezentantele unei noi cohorte de tinere delincvente, noile legiuni ale violenţei urbane? Sau nu sînt decît întruchiparea propriilor lor nevroze sau derive?

Violenţa urbană în versiune feminină nu este încă un subiect demn de atenţie. Pe sociologi, educatori ai copiilor străzii sau reprezentanţi ai centrelor, sociale îi preocupă în primul rînd băieţii. Toţi sînt însă de părere câ violenţa în. rîndul fetelor este un fenomen emergent Nu există decît un singur studiu de specialitate pe această temă. El datează din 1997 şi este un studiu realizat, de direcţia centrală a Informaţiilor Generale, secţia oraşe şi periferii.

“Serviciile noastre de pe

teren au început sâ ne semnaleze la începutul anului 1997, un număr tot mai mare dc acte de violenţă comise de fete”, a explicat doamna comisar Lucicnne Bui-Trong, > şefă a secţiei oraşe şi periferii. “Potrivit bazelor noastre de date, fetele reprezintă aproximativ 2 Ia sută din autorii violenţei urbane. Ne aflăm încă în stadiu embrionar”, a spus ca.

Cc spune studiul din 1997? Că fetele acţionează dc preferinţă în mediu şcolar, avînd în vedere că ele sînt, în mod global, mai bine integrate în acest mediu decît băieţii. Câ ele se ceartă din motive com parabile cu cele ale băieţilor: datorii, furturi de îmbrăcăminte, rivalităţi amoroase, şantaj, inureptat în

. general împotriva semenelor lor. Ele au început să-şi şantajeze nu doar colegele, ci şi mamele. în unele oraşe precum Seine-Saint-Denis sau Val-de-Mame, poliţiştii au găsit cuţite, bricege, uneori chiar pistoale cu alice.

Ce altceva s-a mai observat? Observaţii disparate, desigur, dar grăitoare. Consumatoare frustrate, aceste adolescente devalizează uneori magazinele specializate în haine de mîna a doua. Un fenomen nou, avînd în vedere că acest gen de “razzia” este considerat apanajul băieţilor, care îşi creează în prealabil reţele de trafic, tăinuitori şi de revînzare. De multe ori, aceste fete nu îşi găsesc locul în bandele masculine. Ele sînt desconsiderate sau chiar transformate în nişte sclave. Atunci, ele părăsesc banda mixtă, preferind să lucreze “pe

- cont propriu”.Traducere şi adaptare

după Le Point Mihaeia NICOLAESCU

Sub acest titlu, în numărul 8/1998 al Buletinului Informativ RICIR sînt publicate cîteva date pe care vi le supunem şi noi atenţiei:

• în 1997,6.243.000 români au câlâtoriţ peste hotare. Principalele ţări de destinaţie au fost: Ungaria - 44,6 la sută; Bulgaria - 9,2 Ia sută; ţările Uniunii Europene - 7,8 la sută; Iugoslavia - 22,3 la sută; Turcia - 8,9 lâ sută. Dintre aceste ţări, Iugoslavia şi Uniunea Europeană sînt cunoscute cu incidenţa crescută HIV/SIDA. Faţă de numărul de emigranţi legali de 44.160 în 1991, un număr de 21.526 cetăţeni români au emigrat în 1996, în special în Germania, SUA, Canada, Franţa, Italia, Ungaria (Comisia Naţională pentru Statistică - Buletin Statistic Trimestrial nr. 4, 1997)^

• După revoluţia din 1989, în România au avut loc cîteva fluxuri notabile de refugiaţi, între 1991-1996 în România înregistrîndu-se 3.211 cereri de azil. Deşi România a semnat Convenţia din 1951 privind regimul rcfugiaţilor, statul român nu poate aloca fonduri speciale pentru reinserţia socială a acestor persoane. înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi comisioneazâ de obicei organizaţiilor neguvemamentale o serie de servicii adresate refugiaţilor şi solicitanţilor de azil. Pentru că nu există servicii medicale coerente către aceste persoane şi pentru că testarea HIV este opţională, nu este cunoscută incidenţa HIV în rîndul acestor persoane, fiind semnalate doar cîteva cazuri în rîndul copiilor (Biroul de presă UNHCR); •

• în'1996,13.193 cetăţeni români (12.618 bărbaţi şi 575 femei) au fost investigaţi medical pentru a lucra în străinătate. Dintre aceştia, două persoane s-au dovedit a fi HIV pozitive. în 1997 au fost testate 45.735 persoane, dintre care 2.187 femei. Majoritatea românilor lucrează în Germania, Israel, Rusia. Nu există programe de educaţie pentru transmiterea HIV la aceste persoane. Controlul medical se face contra cost, la cererea solicitantului de muncă, fiind obligatoriu în ţările respective. Multe din grupurile de dansatoare (acoperire pentru traficul cu femei pentru prostituţie) âu început să facă apel la alte cabinete medicale înaintea plecării în Occident, deoarece primesc certificate medicale fără a face cu adevărat

' screening HIV (dr. Mioara Radu, Centrul de Testare a Forţei de Muncă); ' . . - . ri .

• Dintre cele aproximativ 45.000 persoane dependente de şomerii din Valea Jiului, aproximativ 120 sînt membri ai unor familii afectate de HIV/SIDA. Un număr tot mai mare dintre aceste familii se întorc în localităţile de origine, multe din mediul rural al Moldovei şi Bărăganului, unde statusul HIV al familiei este ascuns (România

. Liberă); .. ' . .> în 1996,2,8 la sută din PIB a fost alocat programelor de sănătate,

în execuţia la nivel naţional a bugetului, 2.008,461 miliarde lei au fost cheltuiţi în domeniul sănătăţii, iar în plan local, 615,725 miliarde lei (Raportul Dezvoltării Umane, 1997, Editura Academiei);. • Pentru 1998, Ministerul Sănătăţii a alocat: 41,35 mld. lei supravegherii şi controlului bolilor infecţioase; 38,7 mld. programelor antî-TBG; 6,5 mld. lei bolilor cu transmitere sexuală; 10,9 mld. lei afecţiunilor nozocomiale; 61 mld. aspectelor hematologice şi transfuzionale; 1,9 mld. toxicomaniilor etc. (Eugenia Erhan, Ministerul Sănătăţii). ,

Dreptul, dar şi obligaţia de a cunoaşte

R E A C Ţ I I P S I H O L O G I C E ÎN

C A N C E R U L M A M A R ( 2 )

• de vorbă cu specialistul: dr. CRISTINA VITOC, medic primar oncologie-radioterapie, doctor în Ştiinţe

Medicale, şef Secţie Radioterapie I (Senologie) la Institutul Oncologic “I. Chiricuţă” Cluj-Napoca •

- Care sînt reacţiile psihologice ale bolnavelor în faza post-terapeutică?

- în faza post-terapeutică, încazul unei recuperări fizice de calitate, conjugată cuo evoluţie favorabilă a bolii, observăm o reluare a modului de viaţă obişnuit. Pe măsura trecerii timpului şi a reintegrării socio- profesionale, teama pentru o reluare a evoluţiei bolii se estompează şi tinde să dispară. Dar, în cazul unei evoluţii nefavorabile reacţiile psihologice din momentul diagnosticului şi al primului tratament reapar mai

.intense, dominate de depresie. In această fază rolul familiei şi al celor care îngrijesc bolnava este important , şi dificil în acelaşi timp. Trebuie îndepărtată senzaţia de abandon şi bolnava trebuie susţinută în a-şi găsi valori spirituale care să-i confere o semnificaţie a vieţii care se încheie.

îngrijirea bolnavilor în faze terminale, a durerii sau a altor simptome cum ar fi greţuri, vărsături, diaree, infecţii etc., indiferent dacă au cancer sau alte afecţiuni, a devenit o adevărată instituţie în ţările dezvoltate, numită Hospis. Cu mulţi ani în urmă, la iniţiativa prof. Chiricuţă, în cadrul Institutului Oncologic Cluj a luat fiinţă un compartiment al “Durerii”, condus de d-na dr. Ileana Hica. Mai recent, a funcţionat - din păcate pe un termen limitat - o colaborare cu o echipă din Anglia, pentru îngrijirea bolnavilor terminali, în cadrul unei asociaţii nonprofit numită “Concordina”. S-a încercat pe cît posibil acordarea unei îngrijiri medicale,- în spital sau la domiciliu, a acestor bolnavi, pentru a le asigura dreptul de a muri în demnitate. în cursul lunii martie a anului 1996 a avut loc un simpozion, organizat de Societatea Română de Cancer, în cadrul căruia s-au întîlnit specialişti ai Institutului nostru cu medicii de medicină generală, dezbâtînd pe larg această temă.

Revenind la reacţiile psihologice ale unei bolnave cu cancer mâmar, recunoaştem că la baza lor se află lipsa unei, informaţii corecte şi la zi atît la nivelul populaţiei cît şi, din păcate, la nivelul personalului sanitar. O atitudine realistă faţă de cancer, bazată pe cunoaşterea

semnelor incipiente de boală şi pe performanţele terapeutice moderne, poate ameliora - frecvenţa diagnosticului tardiv şi impactul psihologic negativ.

Deşi una sau mai multe dintre reacţiile psihologice prezentate anterior sînt posibile, este necesar să existe o preocupare de a depăşi momentul, efectiv prin învăţarea dea face faţă. Ar ; trebui ca o bolnavă să se descurce nu numai cu conştiinţa de a avea cancer, dar şi cu efectele secundare ale ' tratamentului.

- Ce poate face bolnava însăşi? ■ '

- Să înţeleagă propria-i boală, să înţeleagă tratamentul, pentru a face mai bine faţă situaţiei, adunînd informaţii de la o sursă valabilă - care este medicul curant cu echipa sa. Pentru o comunicare rnai rapidă şi mai -4, eficientă este utilă întocmirea irnei liste cu întrebări ce vor fi i. adresate medicului. La această discuţie pot participa membri de familie sau prieteni. ~ /

Să-şi asume unele sarcini pozitive şi practice, chiar dacă iniţial crede că nu este capabilă să facă ceva.-TreptaLşi cu răbdare, pe măsură ce se simte mai bine, îşi construieşte propria încredere în lupta cu boala. Pot . fî folosite mai multe căi, cum ar fi, de exemplu: planificarea sănătăţii printr-o dietă bine echilibrată, prin tehnici de relaxare sau anumite tipuri de exerciţii; dacă ideea modificării dietei sau efectuării exerciţiilor nu o atrage, acestea nu sînt obligatorii. Trebuie să opteze pentru ceea ce i sc potriveşte. Unele persoane găsesc plăcere în a păstra rutina, altele îşi iau o vacanţă, altele petrec mai mult timp cu un hobby etc.

- Cine mai poate ajuta?- Rudele, prietenii care, printr-

o atitudine pozitivă, optimistă, pot fi un sprijin moral deosebit. Medicul curant cu echipa sa şi, aşa cum am mai arătat, medicul de familie. Legislaţia în vigoare, care permite acordarea unui concediu medical pe parcursul tratamentului, pînă la 180 de zile, după care bolnava îşi poate relua activitatea. în sfîrşit, sînt în pregătire asistente medicale şi sociale, care vor prelua o parte din contactul şi îngrijirea la domiciliu a bolnavilor cu cancer.

Monica TR1PON

s ili

De-aici pîna la Formula 1 nu-i decît un .. pas. .

C o r e s o o n d e n t Un avocat a fost condamnala P a la tu l d e J u s t i ţ i e _ _ . ^ .Ia şase luni închisoare

Ieri, instanţa judecătorească l-a condamnat pe avocatul Alb Traian la şase luni de închisoare pentm infiacţiunea de trafic de influenţă. Totodată, condamnatul mai trebuie să înapoieze părţii vătămate suma de 500 DM, 2 milioane lei şi 300.000 Iei - cheltuieli de judeeată. Alb are dreptul de a se adresa Curţii de Apel în termen de 10 zile.

Şedinţa de dinaintea sentinţei s-a desfăşurat fară public, drept pentm care nu am reuşit să obţinem prea multe informaţii despre acest caz. Mama inculpatului ne-a furnizat cîteva amănunte privind procesul intentat fiului ei, Alb Traian, 32 de ani,- căsâtorit, cu un copil, avocat la Turda. Dînsa spune că în luna aprilie a acestui an, fiul ei lucra la un

caz penal cînd, la un moment dat, a intrat un tip care i-a dat 500 DM, de faţă fiind şi alţi colegi ai domnului Alb. După aceea,'după cum tot d-na Alb afirmă, respectivul care i-a dat banii fiului ei s-a dus la poliţie şi l-a reclamat pe avocat. Pe de altă parte, avocatul Alb susţine câ suma respectivă era un împmmut, pe care omul trebuia să îl retumeze. S-a trecut la cercetarea cazului, cu acuzatul în stare de arest, el fiind închis în Penitenciarul Gherla . (într-o Celulă cu binecunoscutul acuzat Mircea Horia Hossu). D- na Alb crede că fiul ei a fost victima unei înscenări. Traian Alb mai are de stat în puşcărie pînă în. 13 noiembrie. r . Corina GAMAN

semnalâtâî'cumaKmulteîprilejurî.'ţînaplicareatlegilor.DeJaltfelfţdepufatufclujeari apreciâzălcă.Hncălcâred'/eglementărilor/rutiere/estefiintferiomeh-.careîâj'căpătat proporţilIîngrljorătoarejimjuItlm'aţperioa'dă.^CuţtoateShcestec^Meputatulf'VaslIe MiclăuşnOjeste de acofdjcu propunerea Guvernului privind creş terea semnificativă aamenzilortîn opinia1sâ/S.arnendă în.valoare de 50.000 de'lei poate avea'efectele

mulţicetăt^l^UiVeniturHmici;4nicidecurri|yenitu Micfăuş01wpfeşe'dintejal <PUNJf

orichidesVasile

Disponibilizările din armată se amină pentru

două luniConstantin Dudu- Ionescu,

secretar de stat în Ministerul- Apărării Naţionale, a declarat că aplicarea Ordonanţei de urgenţă privind disponibilizările din armată a; fost întreruptă pentru două luni. Dudu- Ionescu afirmă câ MApN-ul trebuie să evalueze corect disfuncţionalitâţile care s- ar putea produce în sistemul naţional de apărare odată cu plecarea cadrelor. în legătură cu protestul ofiţerilor de la Zalău de săptămînă trecută, Constantin . Dudu-.Ionescu a precizat câ a * fost vorba de o mică neînţelegere, care a fost rezolvată.

Bugetul armatei pe anul viitor va fi dirccţionat pe resurse umane şi pe suveranitate aeriană, spune fostul ministru al Apărării. El speră ca bugetul pe 1999, alocat Armatei să fie de 2,5 la sută din Produsul Intern Brut

Inculpatîn afacerea Hernci

Jacques Foumet, fostul şef al Direcţiei pentru Supravegherea Teritoriului (DST, contraspionajul francez), a fost inculpat în cadrul afacerii Hemu, a anunţat, vineri, cotidianul “Le Figaro”.

Fostul număr unu al contraspionajului francez este urmărit în justiţie pentru ‘.‘încălcarea secretului profesional”, precizează cotidianul parizian, care afirmă câ Jacques Foumet urmează să fie audiat în noiembrie dc către judecătorul Jean-Paul Valat.

Magiştratul îi reproşează liii Foumet că a încălcat secretul profesional facînd publice, în octombrie 1996, documente strict secrete. ■

în acea perioadă, sâptămînalul “L’Express” publicase o anchetă cu privire la trecutul lui Charles Hemu, în urina căreia reieşea că fostul ministru al Apărării de pe vremea lui Franpois Mitterrand ar fi fost, în anii ’50, agent al Estului. - , 1 '

Activitatea serviciilor secrete britanice va face

obiectul unei ancheteUn comitet parlamentar

britanic a solicitat declanşarea unor anchete independente pe marginea activităţilor serviciilor secrete ale Guvernului Majcstâţii Sale. •

După înmulţirea numărului de acuzaţii formulate la adresa serviciilor de informaţii de către foştii lor agenţi, Comitetul parlamentar pentru securitate si informaţii preconizează, într-un. raport anual, crearea unui post de inspector general care ar permite tansareă unor anchete şi un acces nestingherit la activităţile serviciilor secrete.

Această formulă' există în special în Statele Unite şi Australia. : ’

Actualmente, comitetul nu are posibilitatea de a efectua verificări independente, după cum se afirmă în raportul citat.

Preşedintele său, deputatul Tom King, a explicat că obiectivul nu este acela de a ancheta toate afirmaţiile “fanteziste şi rău-intenţionate”, ci acela de a proteja serviciile secrete de aceste acuzaţii care aduc atingere imaginii lor. El a . precizat câ solicitarea â fost formulată de surse din rîndul serviciilor secrete. - • .

“Oricare ar fi cota dc nemulţumire a oamenilor, nimic

nu poate justifica încălcările securităţii şi atitudinile neloiale”, a declarat acesta, facînd aluzie directă la fostul agent David Shayler, care a formulat, recent, grave acuzaţii la adresa serviciilor secrete britanice.• David Shayler, care şi-a acuzat foştii colegi câ ar fi pregătit o tentativă de atentat la adresa liderului , libian, Muammar'Khaddafi, a fost arestat în Franţa, în luna august. Marea Britanic a solicitat extrădarea sa pentru încălcarea legii protejînd confidenţialitatea informaţiilor oficiale. Raportul recomandă, de asemenea, evitarea trimiterii tinerilor recruţi

: în operaţiuni cu grad mare de risc, aşa cum este cazul actualmente şi un control Strict asupra întocmirii de dosare cetăţenilor. El precizează câ principalele activităţi ale serviciilor secrete britanice, după încheierea războiului rece, se

. referă la lupta contra terorismului nord-irlandez şi islamist, contra proliferării armelor chimice şi nucleare, contra crimei organizate şi contra traficului de droguri şi de imigranţi clandestini. Guvernul urmează să se pronunţe săptămînă viitoafe în legătură cu recomandările comitetului.

î n c h i s o a r e a n e b u n i

fn California, spitalele nu m a i vo r să-i p r ip e a s c ă p e b o lnav ii m intali. De aceştia se ocupă s is tem u l carcera!. La P e n ite n c ia r i Twin Tow ers, ne povesteşte J e an -P au l Dtibois, un deţinut d in 10 es te bo lnav psih ic.

Apoi, Reagan a fost .ales guvernator şi, pentru a face economii, a închis spitalele diminuînd Bugetul asociaţiilor. Criza economică a făcut restul.

Astăzi, unii bolnavi psihici preferă să fie arestaţi pentru delicte minore pentru câ nu au bani. Aceştia nu sînt primiţi în spitale şi ştiu câ în închisoare vor fi trataţi gratuit şi serios.. Această derivă incontrolabilâ şi absurdă a condus sistemul penitenciar american să joace rolul de spital psihiatric unde cîţiva gardieni tară experienţă îi înlocuiesc pe terapeuţi. . -

Consecinţele catastrofice ale unei asemenea politici sînt indiscutabile, dar, “datorită unui motiv evident acestea trebuie însă amintite”, explică David Myer, directorul Institutului de sănătate mentală din Los Angeles. Nu se poate face psihiatrie în închisoare,* deoarece acest loc este prin definiţie patogen. Pentru un om sănătos a trăi într-o celulă este un lucru teribil.

Dar cînd este vorba de un dezechilibrat, închisoarea, promiscuitatea, violenţa pot avea urmări de-a dreptul dramatice”.

Totuşi, în marile oraşe > ale Americii se pare că oamenii s-au obişnuit cu • această nepăsare, a statului. - v« La Los Angeles, dacă un membru al vreunei familii modeste manifestă tulburări de comportament, este chemată de obicei poliţia, deoarece familia îşi dă seama că, datorită unor motive economice, bolnavul nu va putea fi tratat în spitale, pentru că acestea refuză din ce în ce mai des sâ primească persoane bolnave psihic.

Există un motiv întemeiat pentru acest refuz: asigurărilemedicale nu acoperă ' decît parţial acest tip de afecţiuni. Din această cauză atunci 'cînd un tînăr e violent sau cînd

un tată este alcoolic, este chemat şeriful.Acest reflex a devenit foarte des utilizat

de populaţie. De aceea, poliţia did Los . Angeles a format cîteva Echipe de Evaluare - Mintală.

Acestea sînt echipe dc agenţi specializaţi care îi consultă pe cei suspectaţi de boii mintale. în fiecare maşină dc patrulă a MET se află cîte un şerif şi un psiholog.

într-o seară, Brendy Handy şi Tony Kelly trec, prin Pico Riviera la volanul Chevroletului Caprice negru., Ei ascultă radioul lor, aşteptînd un 5 1 /50 - codul lor de intervenţie.

Primul apel se referă la o femeie din Industry City care rătăceşte pc străzi, îmbrăcată doar într-o pijama şi carc pretinde

, câ aude voci.. Nu c normală, spune poliţistul. ,Tony, doctorul, decide să o conducă la spital unde trebuie sâ-i convingă pe medici S7O accepte.

Jd doilea apel: o femeie a încercat sâ se asfixieze, închizîndu-sc în garajul său şi lâsînd deschis motorul maşinii sale. .

Un al treilea apel: un tip se plimbă gol pe terenul) de sport. O altă echipă a MET intervine.

Al patrulea apel: o femeie delirează. Ea suferă de dedublare a personalităţii şi familia sa nu-i mai suportă crizele. ■

Cînd urcă în maşina poliţiei, ea îşi începe monologul “Mai încet! La stîngă! Apropie geamul, mă sufoc! Nu-mi pasă dc cc gîndiţi, sînteţi toţi nişte diabetici! ’

Spitalul o refuză pc bolnavă, deoarece ca nu arc bani să plătească cheltuielile carc sc ridică pe zi Ia 1.500 dc dolari.

Brendy şi Tony discută cu fermitate. în final, spitalul acceptă sâ o interneze pentru cîteva zile. Ea sare din maşină şi, cu o voce energică îi Salută pe noii săi infirmieri: “Sînteţi toţi nişte diabetici!”

Pentru Brendy şi Tony, scara a fost bună. Şi şi-au rezolvat cu bine toate aceste probleme curente şi nu au dus pc nimeni la închisoare. La Twin Towers, s-a terminat trierea sutelor de suspecţi carc au fost arestaţi în timpul nopţii.- Sc încearcă izolarea homosexualilor, toxicomanilor, separarea grupurilor rivale. Deţinuţii sînt aliniaţi şi sînt trimişi fiecare într-o celulă. Unul din 10 va fi închis în pavilionul nebunilor, deoarece a răspuns cu “da” la una dintre cclc 30 dc întrebări pc carc ofiţciul i lc-a pus referitoare la starea lui dc sănătate, sau pentru câ a- încercat să-şi ştranguleze vecinul.

. Traducere şi adaptare Monica MOLDOVAN

16) miercuri, 28 octombrie 1998 ULTIMA ORĂ A D E V A r O Tc S e C l u j

„ A s o c i e r e ” p e . . . t r e i c o r o a n e

Regia- Autonomă a Domeniului Public Cluj-

, Napoca a punctat, din nou,- luni, în şedinţa CL. Trecînd peste bunul obicei de a trece prin sită unele contracte de a S o c i e r e

CL, pentru diferitele ocazii. Ca nişte neiniţiaţi în domeniul pompelor funebre, ne permitem să remarcăm totuşi nivelul modest al cotizaţiei

băneşti si

consilierii au votat fară comentarii tanaratoca u n u i

teren în adminis- t r a r e a directă aSuprafaţa atribuită (72,46 mp) este în Capela Mânăştur şi a fost solicitată de RADP pentru înfiinţarea unui magazin de pompe funebre. Cum în acea zonă, un astfel dc comerţ nu exista, afacerea sc anunţă destul de promiţătoare. întreprinzătorii din RADP s-au angajat să renoveze spaţiul primit şl să asigure o cotă importantă (dc 10 la sută) din profitul net, dar nici mai mult, nici mai puţin dc 470.535 de Iei. Ba, mai mult, oferta a fost săltată cu trei coroane/lună pentru

n u m ă ru l mic de „comenzi” asigurate CL, avînd în vedere

numeroasele dezveliri de

plăci şi depuneri de coroane.

Dar, după cum reiese din referatul întocmit de executiv, acesta este de o altă părere. Funcţionarii din Primărie sînt mult mai inimoşi şi acordă o reducere cotei de participare a RADP. Ca urmare, aceştia se mulţumesc numai cu trei coroane. în final, consilierii (incurajaţi de cei doi colegi din Consiliul de Administraţie al regiei), au îm brăţişat propunerea executivului cu... 21 de voturi.

L.P.

O relaţie pasională a primarului cu un consilier a degenerat în ofense publice

F u n a r î l a c u z ă d e f a l s

p e I o n e l C h i c i n a ş

• Salariaţii d in P rim ărie care au gafa t au fost m enajaţi • în schimb, vina a fost pusă în cîrca preşedinte lui de şedinţă •

încă din debutul şedinţei, de luni a CL, unul dintre consilierii „opoziţiei locale" a fost acuzat de primar de falsificarea unei hotărîri. Aflat într-o pasă gri, în care vede peste tot falsuri şi falsificatori,

, şeful executivului nu s-a dat în lături să dezvăluie o nouă... conspiraţie. Primarul,' care" este pe fază atunci cînd cineva îndrăzneşte să-i aducă vreo acuză şi ripostează imediat cu o acţiune în

_ instanţă1, nu s-a jenat să acuze şi să ameninţe ,un. membru al deliberativului, pe consilierul Ionel Chicinaş. între cele două personaje ale administraţiei locale s-a născut şi dezvoltat o relaţie pasională care se consumă inclusiv prin sălile Tribunalului Cluj.

Acum, consilierul Chicinaş a fost incriminat că, în calitate de preşedinte de şedinţă, în data de 2 octombrie a.c., a semnat o hotărîre în care era greşită adresa imobilului propus

pentru casare şi demolare. Plin de năduf, Gheorghe Funar l-a ameninţat pe consilierul „falsificator" că va cere pînă şi prefectului să-l demită din funcţie. „Greu" de înţeles este această atitudine şi faptul că primarului nu i-a trecut prin gînd să-şi apostrofeze mai întîi subordonaţii care au întocmit proiectul de hotărîrel'La fel cum este uimitor că nu l-a luat la întrebări pe secretarul-CL, experimentatul jurist Titus Jude, care a... contrasemnat hotărîrea. Dl Jude a subliniat că în 2 octombrie, consilierii au votat proiectul pe care îl aveau în mape şi care menţiona o adresă... greşită. Pînă la urmă, lucrurile s-au liniştit, hotărîrea fiind corectată prin votul consilierilor.

Acestei scăpări i s-a dat proporţii exagerate, pentru că era în joc locul pe care Parohia Ortodoxă„Schimbarea la Faţă" urmează să construiască o biserică..De fiecare dată,

■

*1 S jll-şedinţele cu delicatul subiect

ral- bisericii devin explozive.Consilierul Ionel Chicinaş

ne-a declarat că urmează să demonteze, cu probe concrete, toate acuzele pe care i le-a adus primarul. Domnia-sa a precizat că este jignit de acuzaţiile nefondate ale primarului, dar momentan nu se adresează instanţelor de judecată, pentru că acest demers greoi care' se întinde prea mult în timp îi displace profund. ■ ! •

L.P.

Consilierul Ionel Chicinaş a demisionat din Comisia socială~*" 11 1 " '"L. 1 f 1 " ■' * ......... ...

D eliberativul local este incrim inatcă dă locuinţe „prin dos

urmare din pagina 1

40 de unităţi locative, din care jumătate au fost refuzate, fiind ocupate sau neîntrunind condiţiile minimale prevăzute de lege. Pînă acum, au fost depuse la comisie cca 800 de' dosare, din care majoritatea reprezintă un caz social. Curios este faptul că atunci etnd se ia. tn discuţie atribuirea, unor locuinţe de serviciu, DAFIS scoate la iveală spatii locative de care nu se ştia pînă atunci. în ciuda insistentelor unor consilieri, direcţia din Primărie care răspunde de fondul

locative stat (DAFIS) nu a prezentat, nici pînă în ziua de astăzi, o evidenţă exactă a fondului de locuinţe disponibil. O altă dilemă a deliberativului local este.următoarea: ce reprezintă o locuinţă de serviciu, cui şi în ce condiţii poate fi atribuită. O definiţie interesantă a fost dată, de

- însuşi preşedintele Comisiei sociale, consilierul loan Marinescu, care consideră că CL poate atribui locuinţe de serviciu unor persoane... de utilitate publică. în opinia altui membru al comisiei, dl Miko Laurenţiu, aceste locuinţe pot fi date numai angajaţilor CL.

Alţi consilieri au contestat trierea instituţiilor a căror salariaţi primesc astfel de locuinţe. ^

' Totuşi, în momentul votului, unii au renunţat la vehemenţă şi au votat într-o frenezie. Aşa că. au întrunit sufragiile a peste 21 de consilieri: reprezentanţii Armatei,Poliţiei, Procuraturii, Bisericii, Culturii, CL şi Clubului U. Singur, consilierul Chicinaş nemulţumit de prestaţia colegilor săi, a protestat dîndu-şi demisia din comisie. El a declarat: „Vă bateţi joc de munca comisiei, dînd- acum locuinţe pe din dos".

8 « c o g n î i | * |Contravenţii de dragul...şedinţelor’ Un consilier local, a comis, luni de două ori contravenţia de depăşire a vitezei legale, doar spre a ajunge la timp la şedinţa Consiliului local Cluj- Napoca. De prima contravenţie constatată de poliţist, alesul urbei a scăpat ieftin, recomandîndu-se ca fiind o autoritate însemnată. La a doua contravenţie, a fost mai greu, omul fiind nevoit să scoată din buzunarul propriu 40.000 de lei. „Parte indiviză” a opoziţiei locale, consilierul visează că preşedintele C.D. Cluj, doctorul Şerban Rădulescu, îi va deconta micul protocol efectuat cu subalternii lui G. Dejeu. L-or premia sau nu partidele pe consilierul din coaliţie pentru vitejia de a depăşi viteza legală, nu ştim!

Cabinetul IIDupă modelul de odinioară de pe

Dîmboviţa, în municipiul nostru, cică ar funcţiona o replică fidelă a cabinetului doi de la CC al PCR. Soţul nu face aproape nimic fără încuviinţarea soaţei care-i implicată pînă peste cap în deciziile abestuia.' Unii apropiaţi îi prorocesc un destin apropiat de cel al predecesorilor. Desigur, proporţiile trebuie p ă s t r a t e . ; 1

Dacă-i apă, apă să fie,dar s-o stim si noi!.

Cu gîndul la rentabilitatea sălilor de cinema, devenite fie restaurante, fie săli de bingo, regia'însărcinată cu exploatarea acestora a numit la conducerea unuia din cinematografele din judeţ un cîrciumar. Descendent al unui vestit cîrciumar, obişnuit să ungă totul cu tămîioase, noul şef de unitate şi-a licitat postul cu abilitatea deprinsă de la înţeleptul său părinte. Naivilor < le reamintim că, de la Villon încoace, vestit şi la mare preţ, e numai „cîrciumarul care toarnă apă în vin”.

Famelistii, la cocktailPreşediritele V.R.Constantinescu şi

primarul Gheorghe Funar au participat, luni seara/primul cu soţia, fiica şi ginerele, iar cel de-al doilea cu singura odraslă, la recepţia dată de investitorii străini în domeniul construcţiilor de locuinţe din Cluj-Napoca. în zilele noastre, o familie unită e la mare preţ. Celibatarii din domeniul presei, toleraţi prin preajmă, n-au-pregetat să se întrebe, cu tupeu: nu cumva se pune temelia unor afaceri cu participarea: soţiilor, copiilor, ginerilor, cumnaţilor ş.a.m.d.?! S-au întrebat retoric, n-au dat cu parul!

Cugetarea zilei„Pentru unii mumă, pentru alţii

ciumă”, aşa a apreciat Teodor Toadere, liderul sindical de la UBB, Legea 154/ 1998. Mumă le este legea respectivă demnitarilor publici şi funcţionarilor din administraţia publică, iar ciumă este pentru bugetarii din învăţămînt.

în învăţămîntul superior, la UBB şi UT, greva a început cu întîrziere şi s-a desfăşurat sub semnul confuzieiurmare din pagina 1

salarii. La Universitatea ’Babeş-Bolyai" au existat cîteva necorelări în ceea ce priveşte începerea grevei generale. Conform programului, această formă de protest trebuia să se declanşeze începînd cu 27 octombrie (ieri), dacă între timp nu se iniţiază negocieri. „Noi am interpretat cuvîntul „ iniţiere’ în sensul său strict", a spus Teodor Toadere, liderul sindical de la UBB. Domnia-sa susţine că luni, pînă la prînz, era necesar să decidă dacă se intră în grevă generală sau nu. Auzind la radio şi televizor că au fost programate întîlniri pentru luni seara, am crezut că încep negocierile", a declarat T. Toadere. De aceea s-a hotărît luni la prînz că greva generală nu va fi declanşată. în urma discuţiilor de ieri dimineaţă cu conducerea FSUR Alma Mater (federaţie la care stnt afiliaţi şi cei de la UBB), afişele care anunţau începerea grevei generale au fost lipite de-abia în jurul orei 9. Dl Teodor Toadere a remarcat faptul că unele cadre didactice nu au ţinut cursuri chiar de la ora 8, datorita faptului că au auzit că Federaţia-

Sindicatelor Universitare din România Alma Mater” este în grevă.

Sindicaliştii de ia UBB sînt în număr de aproximativ 1.200. Tot personalul este însă in grevă, cu excepţia unor servicii, care funcţionează pentru a asigura procentul prevăzut de lege.(Acestea sînt cantinele, căminele, asistenţa medicală, punctele termice, centralele telefonice şi serviciile de pază). în ceea ce priveşte sprijinuL acordat de studenţii ae la UBB protestului din învăţămînt, T. Toadere spune că reprezentanţii acestora nu au fost contactaţi în mod concret, „dar modul în care aceştia au reacţionat la greva de avertisment ne-a făcut să înţelegem că ei sprijină greva."

FSUR sugerează să se ia bani dela Vistieria Naţională

La Universitatea Tehnică, liderul de sindicat, Barbu Bălan, ne-a asigurat că toate cursurile pierdute.se vor recupera, lucru care nu e valabil şi pentru licee. Domnia-sa este şi vicepreşedinte delegat pentru centrul universitar Cluj- Napoca al FSUR Alma Mater. B. Bălan a spus că cele patru federaţii sindicale -

participante la grevă au propus Guvernului un împrumut de la Vistieria Naţională, pentru a soluţiona problema din învăţămînt: Lista de revendicări înain.tate de acestea Guvernului cuprinde: respectarea Legii 169 (care se referă la faptul că'bugetul pentru

■ învăţămînt trebuie să fie minim 4 la sută din PIB), aplicarea Legii 154, aplicarea în întregime a . Legii „Statutul personalului didactic", acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, indexări lunare de 2,5 la sută, reacordarea celor 50 miliarde de lei pentru burse, începerea negocierilor privind modificarea coeficienţilor de ierarhizare a salariilor ş.a. Barbu Bălan susţine că în grevă s-au implicat doar UBB şi UTCN dintre cele şase universităţi clujene datorită faptului că în celelalte mişcarea sindicală e foarte slab reprezentată.

Alte două sindicate - „Solidaritatea '90" şi „Electrosigma"- şi-au exprimat solidaritatea cu greva generală a Celor din învăţămînt, .considerînd cauzele lor juste. . De asemenea, organizaţia studenţilor medicinişti a comunicat faptul că .sprijină revendicările cadrelor didactice din România. ~

Sindicaliştii din învăiămînt continuă greva, după cs au refuzai propunerile

ministrului de FinanţeSindicatele din educaţie au refuzat, <

marţi, propunerile ministrului de Finanţe privind rezolvarea revendicărilor lor începînd de anul viitor, odată cu ' intrarea în vigoare a noului buget de stat, motiv pentru care au hotărît continuarea grevei generale.

Miniştrii Finanţelor, Educaţiei şi liderii celor patru federaţii sindieale din învăţămînt au negociat, timp de cinci ore, o formută de protocol care să cuprindă aplicarea integrală a Legii 154 a salarizării şi a Statutului personalului didactic, majorarea coeficienţilor de salarizare a personalului TESA din învăţămînt, obţinerea unui buget decent pentru educaţie şi reluarea, pe 5 noiembrie, a discuţiilor tehnice privind modul de rezolvare a acestor puncte. Părţile nu au căzut de acord, însă, asupra datei de la care ar urma ca salariile' din educaţie să fie calculate conform noii legi. a salarizării bugetarilor, sindicatele nefiind dispuse

să accepte o amînare a aplicării integrale a legii, pînă anul viitor.

Ministrul de Finanţe şi cel al Educaţiei au promis sindicatelor că bugetul de anul viitor va defini învăţămîntul drept prioritate naţională, acordîndu-i fonduri pe măsură. “Aş- pleda pentru ca procesul de învăţămînt să ruleze de acum în mod normal. Este rezonabil să se înceapă şcoala", a afirmat ministrul Marga. Cu toate acestea,-părţile nu au încheiat nici un acord, sindicaliştii considerînd că nu pot aştepta pînă anul.viitor pentru ca să' se respecte nişte legi aflate deja în vigoare.

Discuţiile vor fi reluate astăzi, în prezenţa premierului Radu Vasile, dar sindicatele au anunţat deja că nu sînt dispuse să renunţe la proteste decît dacă Ministerul de Finanţe va aplica integral, încă de anul acesta, Legea salarizării. bugetarilor şi Statutul personalului didactic. \

R R LjudecStoria D up

N apoca, înm atricu lată la Oficiul R egistrului Com erţului judeţului Cluj, su b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 B 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane: Publicitate: tel-fax: .19.73.04;C ontab ilita te: 19 .73 .07; C u ltu ra ,Eveniment, Politic 19.74.90, Sociaf,Economic 19,75,07; Sport: 19.21.27;Difuzare, Mica publicitate; 19.49.81 Subredacţia Turda: tei/fax: 31.43.23; T I P A R U L ^ M C l I T A T ' a ^ ^ ^ ă i ^ n ^ Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75 “ -