inul al £iXXXVlll-lea n-l 10 MUHARUL 2 Lei B>"' O im inecá 2 5 Ianuarie 1 9 2 5

t -

f

Ssáutla ţi Adiaísüst lift*MAŢA LIBHRTAŢEl BRAŞOV

Telefon 226âbonament annal 360 lel Cüstru streinState 800 lel

flaanţsrl, reclame, după tarii

JroMaia 1» 1888 <** George BariţiuApare de trei ori pe săptămână

Prin tine însuţf, cefSjene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

24 I A N U A R I EActul istoric dela 24 Ianuarie 1859 este

întâia etapă în tendinţa poporului nostru de a creia statul naţional de astăzi; e unul din acele scurte popasuri, când călătorul, înainte dt-a începe un b o u urcuş, măsoară un mo­ment cu privirea drumul parcurs. Din con­templarea sforţărilor încoronate de succes,

> călătorul adună puterea, necesară spre a lega trecutul şi viitorul într’o singură linie ascen­dentă.

Acest înţeles de reculegere sufletească, de împrospătare a energiilor creatoare, tre­buie să-l aibă şi aniversările.

Prea... prea!Ocupându-se de faptul că

guvernul francez „se opune oricărei politici de expediente «I nu admite în nici un caz infiaţiimea* — oficiosul Brahe- ailor se umflă şi-şi umflă stă­pânii în pene. Ar vrea să zică oere-cum: vedeţi că şi diHerrfot cu tot guvernul său cad Sn genunchi şi 1 roagă pe d 1 Viniilă să le dea voie să-i irai* teze politica iui financiară.

De sigur ministrul de finanţe ai Franţei, îngândurat de situa­ţia financiară a tării sale, a în cepul să joace de bucurie, când la văzul pe d l Vinii(ă ia Paris, şi atunci ducânduşi degetul ia frunte a esciamat uşurat şi vese l:

Evrica ! Am să f îc ca dom­nul Vintllâ Brătianu şi ■am feri* cit tare 1

O pare caraghioasă gluma, ori nu, — dar ea nu e mai îndrăzneală decât grandomania din care a putut răsări urmă­torul pasrj din un articol ai „Viitorului*:

«Politica aceasta pe care gu- vernul Frânte! o afirmă cu atâta tărie ca o adevărată măsură de salvare naţională la care se asociază şi opoziţia din par­lamentul francez, a fost formu­lată şt aplicată încă de acum trei ani de actualul ministru de finanţe ai României*.

Nici mai mult adecă şi nici mai puţin decât că domnul Vin «iJă — a ajuns pilda şi model de finander pentru Franţa !

Închinăciune Ţie, salvator al Franţei!

Nu-i onre prea nelimitată grandomania din rândurile * Vii­torului*', care vorbeşte ca şi cum nu d 1 Vintllâ Brăiianu et ceilalţi soţi ai d sale ar alerga după împrumuturi prin Franţa, ci şt'ar fi trimis Hirriot oameni cari să cerşîascâ împrumut la noi pe sama Franţei ? 1

Că guvernul francez a adop­tat sau adoptă politica de de- flaţiurte e o chestie a Franţei — fără legătură de d*l Viniilă — politică pe care Franţa o face In interesul ei şi al cetăţeni­lor el.

Li noi însă a fost cu fotul

altul scopul politicei de dtRa­ţiune a guvernului liberal :

Dispariţia banului pentru ca Banca de emisiune a ţării — Bancă care stă la cheremul li berii — să nu dea bani decât preferiţilor, Iar preferitele Bănci liberale să caute ca Ia acor­darea de împrumuturi să nu-i lipsească solicitatorului garanţia principală : biletul de membru al partidului liberal.

Pe lângă această caracatiţă liberală — exploatând criza de numerar atât de simţită de insti­tuţii ca şi de particulari — îşi putea întindă mai uşor ghearele peste diferitele întreprinderi şi afaceri de rentabilitate,

Acestea sunt motivele faptice ale dtflaţiunei d-iui Vintilă.

Herrioi însă de sigur nu s a gândit la acestea atunci când s-a pronunţat asupra politicei de de ficţiune în Franţa.

Prin urmare mai domol cu laudele aduse de .Viitorul* ac­iuatului ministru de finanţe al României.

Căci prea e prea sS te um­ili fără judecată. O poli păţi ca broscoiul cere ştie s j ce a păţit,...

JD-1 luliu Maniu asupra situaţiei

D-nul luliu Maniu a făcut la Cluj — precum s’a anunţat — o expunere asupra situaţiei poli* tke.

După procesul guvernării libe­rale, care prin reformele admi­nistrativă şi electorală urmăreşte o centralizare sălbatică şî o ani­hilare a votului universal, d*nul luliu Maniu a vorbit de succe­siunea regimului., care trebue să se deschidă- spunând:

Partidul naiional s’a de­clarat întotdeauna contra conducerii ţărei de către un singur partid.

Partidul naţional acceptă orice asociere politică pe baza celor 10 puncte. Deasupra ori căror consideraţii trebue să fie interesul ţării.

in timpurile din urmă se vorbeşte de f uziunea cu d -l lo r ga. E de dorit să ajungem cât mat curând la o înţelegere cu acel p a r­tid căre a luptat m ai mult pentru solidaritatea naţio­nală şi înainte de râzboiu . Se va face cea m ai largă discuţie pentru că nu este în tradiţia partidului nos­tru să fa că acte de sur­prize .

Vorojnd apoi despre memoriul Goîdjţr, d. Maniu a spus :

Se nm vorbeşte şi des­pre un memoriu al d-lui V. Groldîş, înaintat mie. Până azi insă n’am primit nimic. Am speranţă că acei cari au fâiut Partidului na­ţional o critică, pe care tre­buiau sâ o facă în sânul comitetului, îşi vor recunoa­şte greşeala şi vor pă3tra solidaritatea în Ardeal cu Partidul naţional. .Cuvârtul"

Joi după încheierea ziarului em primit trista ştire despre moerîea octogenarului Episcop toan I Papp al Aradului, nes- torul Ep scopilor dm Mitropolia Ardealului.

înaltul prelat a încetat din viaţă după o scurtă suferinţă Mercur« seara spre doliul pro­fund al Românilor din Ardeal şi în deosebi ai Eparhiei sale. pe care a păstorit-o în zile de restrişte ca şi in zilele bune timp de peste 20 ani- A fost un vajnic apărător şi mare binefăcă­tor al bisericei şi neamului româ­nesc muncind din răsputeri pen*

j tru înflorirea bisericei sale pen- i tru care şi a jertfit viaţa şi a-

goniseala. A făcut în diferite rânduri daruri în bani şi în clo­pote pentru parohiile dm epar hia sa iar acum de curând» primind felicitările de anul nou ale consistoriului şi ale corpului profesoral dela seminarul din Aradi*!eBa adus la cunoştinţă — P. S. Sa presimţea poate apro­pierea morţii sale — că din agoniseala sa cinstită şi făcută cu ajutorul lui Dumnezeu a pus la dispoziţia ven. Consistoriu din Arad un [milion lei în de­puneri şi efecte, care să formeze „Fondul Episcopului loen I.

, Papp pentru burse". Din acest fond se vor distribui burse pen­tru tinerii din eparhia Aradului, cari vor urma studiile teologice la seminarul din Arad sau la universităţile din ţaiă şi stră­inătate-

C«ne astfel a muncii şi astfel a şiiut să şi incunune sfârşitul vieţii, va trăi vecinie în sufletele neamului românesc recunos­cător.

in veci amintirea lui!*

Episropul de Arad loan 1. Papp s’a născut în Cociovalişte, o comună mică di judeţul B - hor, unde tatăl său a fost cân­tăreţ la biserica ortodoxă. Stu­diile liceale şi Ie-a făcut ia Be* iuş iar pe cele teologice ia Arad. A intrat în serviciul Diecezei Arad, ocupând diferite '.posturi până la 1903, când a fost ales

episcop după ce guvernul ma­ghiar nu aprobase alegerea ca episcop a Iui Mangra

A servit continuu cu credinţă şi deosebită energie, chiar în cele mai critice timpuri ale stă­pânirii maghiare, apărând drep­turile Bisericii ortodoxe române.

A fost în acelaş timp un mare binefăcător ai bisericii, zidind chiar în satul său natal, pe cheltuiala proprie, o biserică foarte frumoasă. Apoi a cum­părat două clopote mari pentru catedrala din Arad şi în ultimul timp a încunoşîiinţat Consis- torul eparhial că averea sa per­sonală care se ridică la un mi­lion lei o lasă pentru scopuri bisericeşti.

Mitropolitul primat fiind su­ferind, nu va putea participa fa înmormântare. Şeful bisericei or­todoxe va fi reprezentat prin vicarul Mitropolie''. înmormân­tarea are Ioc astăzi, Sâmbătă.

Noui proiecte de legiIn cursul săptămânei viitoare,

ministrul instrucţiune! dr. C. Angelescu va depune în Parla­ment legea privitoare ia reîn­fiinţarea bacalaureatului.

In cursul acestei sesiuni par­lamentare d-sa va mai depune următoarele proiecte de legi: proiectul de organizare al mi­nisterului şi proiectul de lege al învăţământului profesional.

Principalele ieglud cu carac­ter economic, întocmite de mi­nisterul industriei şl comerţu­lui, şi cari vor fi depuse pe bi­roul corpurilor kgiuioare, în sesiunea actuală, sunt urmă­toarele :

Standardizarea cerealelor; re­organizarea porturilor şt crearea de zone libere; reorganizarea Camerilor de Comerţ şi indus­trie şi legea impretiziuneî, ai cărei ante proiect va fa elabo­rat de ministerul justiţiei.

In aceste zile de multe ne­ajunsuri şi străduinţe necurmate pentru învingerea nevoilor vieţii de toate zilele, atât de uşoară pentru cei puţini ş! atât de grea pentru cei mulţi, nu e mi­rare. că trecutul bogat în fapte şî virtuţi rare în timpul nostru, este dat cu totul uitării. A re­aminti acel trecut nu preş în­depărtat cei puţin la zile mari, fie celor cari nu-1 cunosc, fie celor ce i-au uitat, nu poate fi fără rost şi fără vre-un folos...

Douăsprezece veacuri se sire* curaseră, d i când poporul ro* mâuesc fusese aşezat pe a* ceste plaiuri, ca mărturie a vi­tejiei şi gloriei unui popor mare

şi puternic. Iu acest răstimp Ro nă rii, în faţa nenumăratelor pericole şi furtuni, ce se abă­tură asupra tui, căotară adă­post în munţi cu păduu ne» străbătute.

Aici Iu tdiniţile C rp ţii or pe, sub poalele codrilor ocrotitori „fruntaşi îmbrăcaţi In zeghe şl încălţaţi cu opinci, părinţii voi­vozilor de mâine, adună pâl­curile de păstori risipite pe de­părtările plaiurilor, şi închini cu ’ocetut urzesc ş ei pe deschi­zătura vreunei ape mai mari câte-un început de ţărişoară".

Dar iată, că zarea se limpe­zeşte. Popoarele barbare, cad eu trecut pe aici, au iot curs

înainte m Inplngându se unele pe altele, s'au amestecat cu neamurile bltrâne şi ostenite din ţările Apusului, iar după o noapte lungi şi cumplită se ivesc zorii unei dimineţi de mult aşteptată.

Din vechi sate româneşti, din judeţe şi mici voivodate, prin înprf jurád prielnice şi prin des­toinicia unor căpetenii, a’au în temeiat în cuprinsul veacului ai XIV*Iea două state : Muntenia (Ţara Românească) şi Moldova, lisa ia preajma altele, amân­două stăpânite de Domni cu- rninţi şî cu tragere de farimă, având o boerime vitează şi ră­zbită te pe aşezăminte potrivite cu înprejarările de atunci aie vieţii neamului nostru.

Aproape trei veacuri princi­patele nou formaív, în urma vi*

tejiei şl înţelepciunei donnHo ritor lor, cnmosc numai giori», iar locuitorii acestor ţâri se e- rată demni urmaşi ai celor cari au cuprins lumea îafreeg?.

Voevodui Mircea cel Bătrân opreşte puhoiul turcesc în nă- praznica lui .înaintare* Alexan­dru cei Bun prin înţelepciunea sa scuteşte ţara timp de 30 de ani de multe războaie. Iar Şte­fan cel Mare cu o vitejie ad­mirată de lumea întreagă şi cu o mână de piăieşi aprigi ţine piept Ungurilor, Polonilor, Tă­tarilor şi Turcilor.

Dar nu trece un veac dela moartea iui Ştefan cel Mire şl un alt erou, Mihaiu Viteazul, u- neşte, deşi numai pe o clipă, pe toţi .Românii sub n singură stăpânire. Era îapitalrea unul vis pentru trăinicia căruia nu

Nr. 1 0 1 9 2 5Pagina 2

Maiaserlsild-lai Goldiş

Primim la redacţie;Domnule Directori

Ia memorial pisbleat într’o revistă din Cluj, |i despre care se spâne că e «memorial d-l«l Goldiş, se cuprinde armătoral pasagiu:

„D-I Vasiie Goldiş nu s*a re­voltat, când după ce In lupta cu tribun? ştii Ifl primejduite să* nltatea şi chiar viaţa, aducând prin moaca sa victorie partida- Ini, dânsul a fost scos din di» rectoratul ziarele! »Româna?* $i înlocuit ca tânărul- dr. Sever Dau (â'Q întâmplare tot unit) care era să i văre în temnitâ, predând poliţ e), in vara anului 1914, cn manuscris ai d sale în» cri mirat de guvernul ungar. . . etc\

Nici un minat d’scipllna de partid nu mă poate obliga să las fără de răspuns calomnia câ «•fi fi avat tm rol de denanţiant, vre-odlată. Memoriul ca pricina circulă din mână in mână. Prin urmare se cuvine un răspuns ta publicitate.

Adevărul eite ormătorul:1. Articolul a fost publicai în

«Românul* Înainte de a merge eu la Arad, ca director al zia­rului-

2. Articolul a ipârut nr semnat, .3. Articole! nu a făcut nici o |

vâlvă deosebită.4. Na eu l am dus poliţiei

minus ;ri*uî, ci po iţii a dat de el, cu ocazia unei perchizţii in redacţie! ! !

5. Legea preiei obliga pe ie» dacîorui responzsbi? (secretarul de redacţie) sâ păstreze manu­scrisele îs arh vs redacţiei. Di­rectorul eu avea nimic cu ma­nuscrisele.

6. Redactor responsabil eraC. Save, cm al o-»ni Goldiş,

7. Ob celui era, că manuscri­sele „g’ngaşe* !e d!«tr»g«a au­torul sas redactorul reipoczabil.

8. Eu nu am ştiut câ exista articolul d-lui Goldiş necum m r nescrisa1.

9- D-lui Goldiş nu i s'a în* tâmp at nimic defa 1914 până la 1918, pentru acel articol, sau pentru alt.ev*.

10. La vremea sa au am dat importanţă acesta! Incident. A- cam, câ ii văd împrospătat, am convirg res că manuicr ssl a fost pus !n arhivă fi poliţia che­mată înadins, pentru a face si** < tuaţia mea insuportabil*. Almin- J trea nu înţeleg, de ce nu a dis­tras manuscrisul d 1 Gold §, pu­blicist cu experienţă de 30 de ani, iau d-i Savu, redactor res- poniabfe profesionist. încă de pe vremea aceia, mi se băga de vină, că sunt »unit*.

Fapta de atunci .şi minciuna de acum e o iudoită mlamit, care pr*ne in lumina adevărată valoarea «meraor ulnl*, atribuit, sper, pe nedrept d iui V. Goidiş a câru strălucită bîrainţâ la p-rzidenţia „Astrei*, — abia a- cum un an şi ceva, a fost or- genizst d© mine şi de prietenii mei

Primiţi, d*le director, etc.Sever Du.

Di iiie it lui fi. Euin la B raţSub presidiul d-lui general

Traian Moşoiu s'a constituit un comitet de iniţiativă pentru ri­dicarea unui monument lui Mi- hail Eminescu în Bucureşti* Co­mitetul lansează următorul apel cătră Românii de pretutindeni:

Să glorificăm pe Mihail Eminescu priukr’uQ monu­ment!

Să împodobim Capitala ţării cu luminosul lui chip de Titan al graiului româ­nesc.

Iată ţinta acestor liste de subscripţie.

Oricine şi-a simţit inima legănată în cadenţa poeziei lui eterne, ca ritmul etern al mării, oricine se simte I revoltat ori ruşinat de una­nima noastră ingratitudine faţă de memoria iui, să con­tribuie, să subscrie.

Grândiţi-vă: România nu are încă un monument de artă vrednic de cel mai mare şi mai nefericit erou al simţirei şi al cugetărei româneşti.

E timpul să ştergem a- cest ponos pe care îndestul l’am meritat.

Subscrieţi!Sumele se primesc la zi­

arul „Cuvântul*.Preşedintele comitetului: Tra*

ian Moşoiu ; Vice preşedinţi: Mihail Sadoveanu şi Titus Ena- coyid; Membri: Cezar Petrescu, Nichiior Crainic, Pamfd Şeicaru, Adrian Maniu, Lucian Blaga It.-col. Anton Popes u. Ionel Teodoreanu, căpitan Nicolae C* Po yescU) Tiberiu Moşoiu* J

Lista de subscripţie deschisă de ziarul »Cuvântul* (Bucureşti Strada Sărindar No. 4) pentru ridicarea Monumentului Mhail Eminescu în Bucureşti a fost autorizată de minister cu No* 0570 din 17 Ianuarie 1925.

0 conferenţădespre Japonia

In Icgătară cn Istoricul Gorgnlai voluntarilor din Siberia

Durni -câ în 1 F bruarie Ia ora 11 Vi <*. m. va avea loc ia Cinema Modern o conferenţă de­spre Japonia îa legătură cu isto­ricul corpului voluntarilor din S beria împreunată cu proiecţîuni Şi un film cinematografic.

Conferenia va fi { nulă de com­patriotul nostru d*i llie Bufnea, fost ofiţer voluntar în Siberia, actualmente avocat în Bucureşti.

Amănunte in nrii viitori.mt+r* —■—

__ GAZETA_TRANSlLyANlEl_

Stristiri i BiiiiScumpirea pdinei. Propagandă culturală. Prefectura de poliţie

militarizată. Lipsa de lucru.Dioerse.

— De) a corespondentul nostru —

Faţă de urcarea preţului grâu iui şi fiinei, brutarii au cerut majorarea preţului la pâine. In- tr’un recent consiliu, membrii comislunei interimare au hotărât scumpirea pâinet Astfel pâinea de calitatea I. se vinde cu 15 lei kgr., iar «ceia de calitatea ÎL cu 12 lei kgr. Funcţionarii şi mun­citorii sunt foarte nemulţumiţi de această nouă scumpire a traiului zilnic.

— Cercul cultural'Sporttv Prin­cipesa Elena a organizat un cîclu de 14 * zâtor! populare, u caracter cult ural artistic. Ş'zăto ztîe au Ioc In fii are Duminica, în sala teatr&lui comunal, cu in­trarea îiberâ şi sunt foarte frec­ventate.

— De aproape tre! ani nu avem un prefect titular ai po­liţiei. S’au perindst rând pe rând domnii Petre Vasiîescu, Nicu Sbfă'tescu, Niculaa Bârsan, The- odor Parizescu, Gheorghe Moţă* tea nu şi Guţă Dumitrescu, ca g> ranţ. Acum e vorba să se nu­mească prin delegaţie un ofiţer superior la conducerea Prefectu* rei de poliţie.

— Ltpsa de lucra se resimte tot nidj mult Portul este în com­plectă st ag > are. Di» cauza iipsel de lucru s‘au înmulţit hoţiele şi tâlhării e.

Diverse.Compania dramatică Mâr cu*

lescu et Fottfno a pus în repet!" t e piesele »Ginerile d lui Pre­fect* şt «Floarea de Lămâ»*“.

— Societatea filarmoru z Ura va ţine Duminecă 25 c. o ajdi- ţie muzicală în sala teatrului Pa- saîequa.

— După îndelungate investi» gaţiuni agenţ i pohţieî au atestat pe indivizii losef Zuca ş! Ţonc Pariloff, autorii crimei comise a- cum două săptămâni asupra câr- ciurnanilui Stavru Tr.fen din co­muna Pisc, pendinte de judeţul Brăila, pe care Fau uos pentru a-i jefui cu soma de 13000 iei.

— Tribunalul e zilnic a- saltat cu multiple cereri de declarare în stare de fali­ment. Falimentele se în­mulţesc din cauza lipsei de lucru,

— Ion R. Ion, funcţionar co­mercial, a omorât cu două focuri de revolver pe Şrefen Fnptu din str. Călăraşi. Uctgajul s’a predat d-lui procuror pr. Berbecju cte* darându-l că a comis crima din răzbunare, căci mortul îi tura ie logodnica.

— Un puternic incendiu a dis­trus iocumţa săteanului Aurel Gog «, d*r? zn nuna Strâmbu, cau* zându-i -vQ toi în valoare de 250 0C0 1 i

20 U , i 19Z5./. Poppa.

Cu privire la cele publicate de «mai mulţi cetăţeni dm Alba- lulia* in n rol din 18 Ianuarie al ziarului neutru primim urmi* toarea rectificare ţi destninţtre pentru restabilirea adevărului:

Faţă de cele publicate ssb ti- Fui de mai un*, in nr. 7 dela 18 Ianuarie 1925 al a:eiîui or gau, în iuteresui adevărului, ţin să consUtez următoarele:

Desfiinţarea orfelîaaialai «Ho­ri«* din Alba Iada s-a decis de Comitetul Societăţii pentru O- crotlre* Orfanilor de războ.u, Secţia Regională Sibiu, iacă îa acul 1923, dm cauză că locala- ri e uncie a f st adăpostit orfe* linatui din the*finae, au fost reclamate de proprietarul lor, de Ministerul d© războ u, pentru trebdoţele armate?.

Din partea comitetului Secţiei Regionsle pria d ua prezid«ntă Citiaca A. Blrseanu, s tu făcut toate intervenţiile posibile, pâiă la locurile ce;e mat tocite, pen- tra obţinerea mai departe a io cilurtior şl deci menaucrea or- f H.nstaai, Dare re, fârâ rezultat. Pr -pneUral cerând contiasu şl citrgonc evarearea iocaluriior şi mii pe urmă aprobând foto- sioţ’ lor ou mai „până la alte j dispoziţii*, biroal Se^ei Rsgio- I na e, îa depb-iă coacordiSiâ co decifllaoile Comitetului Secţie» J Regionale (altira* dela 4 Dec. ! 1924) a fast neuoit să ta mă­surile necesara pentru dssfun* tarea «celui orfelinat şi plasarea orfanilor ocrotiţ, în alte orfe­linate «ie Societăţii.

Desf.mţarea orfelisatuiai »Ho­ri«* u n Aîba-luSta decisă mcâ în i923 s-a pus f a iu arare ia m jio^ai iul Decemvrie 1924 sub forţa împrejurărilor şi din lip­să de iocal i! eu at tuci o ' kgâturâ cu procesa« iisdpliaar ! al directoarei ucm tiUui internat, 1 proces, c«re după declarâţiile şi is drumâriie repeţ.te ale Co* mitttaitîî Rir-gicas), Sibiu, cătră Comktul jj-deţean Alba laîia, are -.â-ş urmeze cursul ji să fie terminai ac «-cest« din urmă, în propria si sferă de corupe- tiafâ.

Aserţiunea că Comitetul Re glooa. «1 Societăţii O. O. d. R. Sib u, din care fsc parte n frunte cu venerabila prezldentâ d na C&tinca A. Bârsesnu, tot oaeseui mtegri, cu înalte situaţii sociala, oameol cu auţorit«ie morală iicontestabilâ şt cu Mm. ce răspundere, s-ar fi iâs<t con­dus în ho ăiâoi:-. şi acţ uniie Sile da net ţe rgîrile şl de iatr gue ioci te o a b&>Iuiu şi câ acest corn vet *r av^â iute agi de ma- şama. zire a aaor eventuale acte incorecte — fie acelea comise de ori «i dae — este o calom­nie, pe care o respiegisn cu toată tării şi ci? inagooro.

Cî priveşte âs;rţiaoite câ Cj m.tau jadeţeaa Aida lji-a au *r fi fusî: <v.zâî preiLiDit şi orscui de câtrâ Comitetul Regonil Si- b‘:pf despre uitimt t ciapoz *. laave pentru desfuaţareâ o,t.: natalul .Hori«* şi pentru mata rea orftuUor în alte orfelinate

şi că delegaţii Secţiei regionale Sibtu s ar fi îotrodos, în orfeli­nat îa mod c’sndestia, precum yl celelalte amănunte, publicata de «Mai mulţi cetăţeni d'n Alba- lulia* Je decJar de neadevăruri, bszate pa infjrnuţîi eronste.

k'rsteâ Ie poşte confirms în­săşi da- oreî!deată a secţiei juJeţ^nr-, Atos-Iulia în baza ac* taior dea dosiră! propr*a.

Sibiu, 21 Dnoerte 925. Constantin Pop,

vicepreşedinte at Comu^ttdaf Secţiei Regionale Soc. O. # .

a R. Sibia.

Jubneu! maestruluiNsttara

Nestoru! scenei române, ma­rele nostru ariist Nottara 8 îm­plinit 50 ani aî activităţii sale prodigioasînchinată artei ro­mâne.

Acum 50 de ani N ftara a plecat In trupa jlui M. Pascal?, la grădina Guichird şi iad ,tâ după aceea a fost angajat de Ion Ghlca Ia Teatrul N ţ onal. Ca eagaj 4 al teatra ui întră în Conservator, î.i 1877, profesor fiind Ştefia Veles u, actor şf oÎifir ai ştire! civile. A avut

oiegi în Conservator pe Agita Bar^escu, pe d rele Z>har^scu «i Arjon, pe Ion Petrescu, P«iee Sfstviscu, Laca Mono vid, Mkc^a Demetriad, D. Popovic! Beyr^ut, N. N. Basarabeana, etc., şi o terminat conservatorul în 1SS0 cu premiul întâi. Întâiul rol iaî* portjmt ce i s’<a lacre dinţai a fost Don saliuste din «Ruy Bbs*, pe care i*a jucat î i 1878, ca elev al conservatorului A jucat de atunci rolul necontenit şl chiar acum trei ani a mai apărut in ei.

Din prilejul acestei rar jubileu d*i Cjrnehu Moldovan a în­chinat maestrului Nottara urmă* torul omagiu:

„Salutâodu-i gloria, mă închin înaintea fericirii lui Noiicra. Căci, el este unui dm rarii eroi pe care 1-a încununat fericirea.

Descălicâtor ai Teatrului, el i-a fost sclav şi ia suferii mi­zeria, pentru a i fi azi monarh în strâiucîre şi slavă! Ra're ori o viaţă de erou a putut cu­prinde cu viaţa iul Nottara, is­toria întreagă a unui aşeză­mânt, din sursa lui săracă până în culmile splendorii de acum. Nottara e mai mult decât ma­estrul unei şcoii sau iniţiatorul un i instituţii; e fondatorul unui nou ordin moral, — ai cava- iensmuiui artei în cel mai înalt şi fermecător înţeles al cuvân­tului : e îuieimetomi nobleţei teatrale In Ro i«ânm*.

La sărbătorirea marelui nos­tru artist ne asociem din toată inima, dorind maestrului Nottâra incâ mulţi ani de adivdofe.

Din sarsâ oficială se desmlnteft;rc«a uu^â care ar ii în curs tratative intre statul român şt cei jug>sUv pentru un schimb între două comune deia graniţa ro­mano jugosla vâ.

curseseră iacă destme lacrimi şi dedul sânge.

Toate acestea erau fapte şt isprăvi vrednice de admirat. Dar un mare neajuns, despăr firea, se punea în calea des- voltâril neamului nostru.

Despărţirea celor două prin­cipate degeneră în curând in dezbinare, ură şi juple între fit aceluiaşi popor, fer de această dezbinare şi învrăjbire aveau să se folosească streinii în­deosebi Turcii, cari îşi întind stăpânirea apăsătoare asupra celor două ţărişoare române.

In aceste vremuri de umilinţă cărturari, călugări cucernici şi boeri cu multă dragoste cte neam, »descâicitori ai ameste­catelor vremi*, încep sâ înşire în frumosai graiu românesc mult zbuciumata viaţă a poporului nostru.

-îLa început cu siialâ, mai târ­ziu cu tărie, aceşti cronicari, povestitori ai vremurilor trecute, ne spun însemnatul adevăr, că noi Moldo reni, Munteni sau Ar­deleni » oţi de un neam sun­tem* şi că istoria celor doua principate este istoria unuia şi aceluiaşi popor, iar dezbinarea noastră este numai vremelnică. Acest adevăr este răspândit pre­tutindeni, făcând să pătrundă adânc In sufletul poporului ro mâness şi trezind în ei un vis măreţ: Unirea tuturor Români­lor într’o singură ţară.

Şcoli şi tipografii răsar în ora#e şi pe ia mănăstiri md b o g i t Cărţi de rugăciuni se alcatuesc şi pentru prima oara în bDericî începe sa răsune liturghia In graiul dulce ro nâ* nesc, «ce se crezuse până a- tund, că numai slavoneşte şi

greceşte poate fi auzite de D zeu*.

In acest timp de redeşteptare naţională vitregia vremurilor a- duse asupra-ţărilor ro mâne un veac întreg (1711—1821) dom ni a urgisită a Grecilor, trimişi direct din ConstanUnopol de sultanul turcesc, Un nor gros se iasă din nou a3upra bietelor ţâr!, peste cere lumina se oprise pentru o bucată de vreme.

Dar dezbinarea şi suferinţele izvorâte duitrânsa au fost o a- devârată şcoală pentru poporul român, cure învăţase sâ preţu iască unire a puterilor sale, pen- iru a ieşi din prăpastia în cure se cufunda tot md adânc,

Astfel atunci, când sosi şi la noi valul de libertate pornit din ţările Apusului, nu putea trece pe deasupra capetelor noastre, feră sâ ne cuprindă. Românii

fără deo iebtre ră spuad* cu m ire însufleţire chemării pandurului Tador, aceiuia care avea sa răscolească focul conştiinţii na ţionaie în suil âele tinerilor lup lâtori de mai târziu.

fel acest timp iumina şcoaie­lor, cuvântai neadormiţilor a postoli, cântările poeţilor, toate pregăUau , $ iibâfj Deştep­tării noistre".

Dar dorul de libertate şi u nlre a celor două principate era un gând lămurit în mintea Românilor, căruia nici o putere omeneasca nu era în stare să i pună stavile. De biruinţa aceiui gând s’au temut Turci», Ruşii şi Austriecii, duşmanii naşti de veacuri, şi ce n'ar ti dat şi ce n'au tăcui să ne împiedece.

Iu străinătate încep sâ se audă şl glasurile noastre. I n prajurările din afară ne suni

prielnice. Popoarele sunt osie* ni te de crâncenul războia ai Crîmeei. In Capitala Franţei se desbat oşezâmintiile păcii, pe care toţi o doresc. Acum pen­tru întâia o »râ e .vorba într’na sfei european de unirea princi­patelor române. Prietini şi ru­denii de sânge Franţa şi itaria. aveau sâ n» fie sprijin de mare tărie în nizuinţele noastre aiât de justificate.

Don 3 adunări — Dtvanuri ad- hoc — ale celor două princi­pate, aveau sâ-şi spue donnţeie. Zadarnic căutau duşmanii noş­tri dinafară, Austria, Ruşia şi întreagă şleahta ciocoilor vene­tici, sa împiedece dorinţa una­nimă a obştei. Dreptatea în­vinge, iar cele două adunări îşi spun lămurit dorinţele lor: llnîre şi Libertate.

La 5 Ianuarie 1859 Moldova

N r. 10— 1995 i u i s t a m á s i k u l ! Pagfna $

&3orgs Boskoff.6a prilejul coacertolai din ÎS

februarie.Născut în 1882 în România laşi. După ce o studiat cu

iulius Wiest şi a cucerit un premiu de excelentă la Conser­vator, a plecat să şi perfecţioneze studiile de plano ia Parts în şcoala prof. Louis Dié mer, A- ceasta nu era decât preludiul unei munci profunde, căreia a’a consacrat în întregime.

Mal mult de treizeci de con­certe date la Paris, apoi tur- oeuri în Italia. Rusia, Spania, Elveţia, Olanda, America de sud, i'fiu consacrat un renume care Justifică iriăestria artei sale. George Boskoff, este un muzi­cant consumat. Orice artificii îl sunt străine. Virtuozii .tia iui nu este decât un mijloc de a ex­prima în mod simplu dar admi­rabil, arte.

Tehnica? Este oare nevos de a certifica aci încă odată msl mult, sgurenh ‘sa, delica­teţea jocu ui său însoţită în a- cehş timp de o forţă formida­bilă, jocul precis ai nodalei, nuanţarea infinită a sonorităţi ? Calităţile tec hm ce, la un artist de taiia lui öoskoff, cedează în faţa acelora de interpretare. Ce- eace distinge pe acest artist, e profunzimea si simplicitate*.

Pentru Boskoff, wnota* nu este decât expresiunea m ie« rială a unei idea pe c<$re mintea , lui o concepe şi o adânceşte ; şi din aceasta naşte transmi­terea compl etă. Simplă la in cepul, transmiterea a« amplifică din resursele şt darurile unui suflet in care vibrează toate for­ţele muzicei, Piinâ de demni­tate In sfârşii, ea au are a t scop decât intima legătură între gân­dul autorului cu sensibilitatea auditorului.

Noi am fruztt pe G. Boskoff In 19:6, in 1917 în pl.n războia, şi am rămas uim ţi d. umt itea şi variabintaiea execuţiunlior saie Sonata în şi minor de Liszt, im presionase prin amploarea sa, contrastând cu pmpeeebilitatea liniei ale Preludiului şi Fuge! în mi minor de Bach, cu roman­tismul iui Schum ma şi Chopin, sau impresionismul lui Debussy. Se pare că artistul a evornat şi mai mult, şi ca astăzi niăestria sa a depăşit toile înălţimile li ieraturet pianului.

Ca compozitor, George Bos Jcoff s’a evidenţiat prin opere personale şi transcrieri de piese pentru orgă de Bach. C.-r.

k Qu f r â n ta un i^eron, careS WP titBlilu a executat lu­

crări mai mari în fundamente de turbine de apă, stavilare de apă şi podur;.

A se adresa Întreprinderile S. Filderman, Bacău.

29 3 - 3

Comande oentru C0Bf6Cţl0naF6fls : de ciorapi ^ întregirea lor

S e p r i m e s c l a Fabrica de tricotaje

F R A N T Z 6 R 0 S SDepozit: Strada Porţii No. 7.

18 4—0

tVăduva Aurora Dr. Pîntea n.

Meţlan cu fiul Aurel Marian, ne­poata Cornelia căpitan Mitache şl familia, Veturla Popa născută Plnţja ca soră şl familia ei, vă­duva Paulina Meţlan ca soacră, Aldulea Meţlan cu familia, Silviu Meţian cu familiile ca cumnaţi, aducem ia cunoştinţa rudeniilor, prietenilor şi cunoscuţilor cu inimă frântă de durere încetarea din viaţă a mult Iubitului şi neuita­tului nostru soţ, tată, unchlu, frate, ginere, cumnat

Dr. Aurel Pfnţiaadvocat, fost deputat în primul Parlament al României întregite, deputat sinodal, prezidentul co­mitetului paro hlal din Ţinea, prezidentul Casmei din Ţinea, directorul daspârţământulu! „As-

tra“ Ţinea etc. etc.întâmplată în ziua de 17 Ianuarie 1925 la oarele 8 dimineaţa In eta*e de 48 ani şi In al î4tslea an al preafericitei sale căsătorii.

Rămăşiţele pământeşti ale scum­pului şi neuitatului nostru defunct au fost aşezată spre vecinică odihnă după ritul ort. român din locuinţa sa în cimiterul ort. ro­mân din Tlnca, Luni in 19 Ia« nu*de 1925 orele 12.

Ţinea, la 17 Ianuarie 1925.Fie-i ţărina uşoară şi memoria

binecuvântată. *Cu inimă înfrântă de durere

anunţăm, că in veci neuitata noa stră mamă, bunică, străbunică, soacră, mătuşă, verişoarâ

văd. ludita Seculanăsc Trapa

după grele suferinţe fiind împăr­tăşii cu sfânta taină, în etate de 81 ani şi a dat nobilul suflat în mâmle Creatorului în 19 la« nuarte.

Rămăşiţele pământeşti ale scum­pei defuncte în 21 Ianuarie ia orele 14V2 s‘au transportat dela locuinţă din Str. Nicolae Zsiga N, 49, de unde s'au aşezat spre vecinicâ od hnă după ritul oise- ricei gr. ort. în cimitirul Oiasig.

Oradeamare, 20 Ian. 1925,F e-i ţărâna uşoară şi memoria

binecuvântată!Zotti Hodoş fiică, văd. Chris»

tina Secula nori, Enea Hodoş ginere, Tya, Astra, Zotti, Puiu şi Pilu nepoţi $1 nepoate.

CINEMA APOLlO25—26 Iauaarie

2 programe de odată 2

Adevăratul birbatmare film de » vcotar în 5 acte cu Olaf Fonss cunoscut dm

„Monumentul indian*.Afară de asia

Pat & Patachonca contra* bandiţi în 6 acte Vine! Vine!

Cea mai frum oasă femee din Lume

cn Lee Parry.

Bln JIBbliC.

0 plângereIo ateotlooea jl-Ial preşedinte a!

Tflbonalnlnl Braşov.Primim o plângere mai laogă

pe care o resumâm în urmă-tos rele:

Pe ziua de 3 Ianuarie ora 9 dim. au fost citaţi mai mulţi ţărani la Tribunalul Braşov. Cel implicaţi în proces din ambele părţi s au prezentat înainte de ora fixată la tribunal, ca să nu scape cumva terminai.

Nefliod însă indicat pe cit®* ţiuni n-ral uşii sălii, in care a- veau să se înfăţoşeze, bieţii oa­meni au colindat pe ia torţe uiilc, unele înch se, fârâ ca sâ găsrascâ uşa dorită.

Văzând In cele d n armă câ îstr’o sală d>n colţ întră mat mulţi dai avocaţi &u îstrat şi ei > iritând unui domn brunet cu j barbă, care punea la ordinea zilei procesele de amânare, ci- 1 laţiile. Acesta ie-a comun ar, că j neprezemâadu se ia ora fixată, procesul lor a fost amânat pe luna Mai. In zădar oamenii, In­tre cari erau dos veniţi cu tre­nul de lâ gâ Dunăre, sa spas păţania tor cu citaţia fârâ nu- măr şi cu căutarea agilor în­cuiate.

Plângerea oe cire am rezu­mat-o se închde cu următoarele:

„Mu ţi o*mtni se ruinează din cauza amâaăr>ior proceselor şi ma«ti, iad;o»ebÎ cei veniţi cu cheltuială d o mari Îndepărtări, tu fiind scris pe citaţiuoe n rol uşi, nici nu ştiu cui şi unde sâ se pîtzinte. Rugăm pe «ei in dtcpi sâ # ba muâ de soal a ceior năcăjip*.

Nr. 183/1925 cens. oraş.

Publicaţiune.Avâdd în vedere atâcgerei

boitelor infeciocontagioise care au fost declarate printre vitele locuitorilor acestui oraş, târgui sáp á liâaai din fiecare Joi dtschii, m începere de ia 1 I*- nuar e peotru ori ce soi de v ie.

Braşov, ia 8 I moarte 1925.35 1— i

Dela Oficiul public du plasare din Braşov.Strada Porţii N. %i7% telefon

No. 385

fabricant! de plane, 1 vânzător de coloniale, 1 [conducător de prăvălie de coloniale, 1 coafe­ză de dame.

Plasările se fac fără plată.

Caută ocupiţie: 1 apăsător de metale, 2 brutari, 1 cfrcularlit, 1 cioplitor în piatră, 9 cismari, 1 cofetar, 22 croitori de bărbaţi,1 croitor de dame, 2 dulgheri, 4 strungari îo fler, 12 tâmplari de mobiis şl binale, 3 electri­cieni, 2 fierari, 1 fochist, 2 fran- zelari, 1 caterisi, 3 tîal htg i, 1 instal&tor coadart gaz şi apă, 5 iăeâfuşl de couttracţi*. 14 lă­cătuşi mecanici, 3 mecanici, 3 meaeiegi*. 1 moiteur de auto­mobile, 1 morar, 1 rebobinsr,1 sculptor în h m«, 1 turnător în fier, 10 vo * tm.

1 conducător de cafenea sau reştaurnct. 1 egrlcultor, 4 dac tilog af e, 3 magazioneri, 8 vân* zêto re. 2 caseriţe. 3 funcţio­nari, 3 vânzători (2 coloniale, 1 piele) 1 doică, 4 paşnici de noapte, 10 curaţfloare, 12 lucră­tori de fabrică, 8 zileri, 4 vizitii, 6 servitori de bürou

Oeup jţid pot câpâta: 30 uce­nici p ndru diferite meserii, 10 servitoare, 2 bucătărese, 2 gré- dinars, 1 m ni heră, 4 frizeri, 1 arzător şi pupător la cuptorul de verigă, 1 constructor de eerieră de ptairă de v«r, 2 tâm pieri de scul •. 1 tèmpUr de mo­dèle, 4 parchet.tr, 1 tesâtoâre de velinţi* ratnâ<ieştf, 2 iwcrăto'i

CINEMA MODERNAstăzi, Sâmbătă, 24 Ianuarie

rulează pentru ultima oră arhî- hazlia comedie franceză

Steaua dela Maximcare a fost mult gustată eri şi alaltăeri de-un numeros public.

Acestui film premerge o bur- lescă cu Zigotto.

Mâne Duminecă înainte de masă o mare reprezentaţie pen­tru copii,

Seara marele film monu­mental :

Caravana de vestîn rolurile principale cu Charles Ogle, Luise Wdson şi Ernest Torren ;e-

Acest film rulează timp de ret zile.

CUMPĂRĂM un strung a 4 metri lungimea între kernere şi 55 c|m. spitzen- hShe la kriSpfung

Ofertele se var adresa la ÎN T REPRIN D ERILE S . FfLDEtfsflAN“ BACAU.

30 3—3K3tëf33l f*W fflW W tÊ Ê Ê Ê 1—

I F E R I M DE EPIDEMII IIntrebumfafi zilnic pentru băut• • • « numai apa minerală

<1JO iV IZ DE E0R5ECrecunoscuiă de autorităţile medi­cale ca mijloc preventiv în timpul â i â epidemiilor. & M #26 4—0

1

VIZITAU NOUL ARANJATUL Şl MARELE MAGAZIH D E COVOARE

TELLMANN şi SPE1LBRAŞOV, ŞIRUL GRÂULUI No. S

MARE DE P OZ I T DEcovoare, perdele, pături de pat şi masă,

stofe pentru mobile, saltele, etc.884 18—20

m l SiliiSili!

şţritt glasul Adunării ef, îşi alege de Domn pe Colonelul A. Cuza.

Toţi aşteptau cu nerăbdare votul Adunării munteneşti, care de trei zile ţinea şedinţe pe dealul Mitropoliei şi unde ego­ismul oamenilor doritori de mă* rlri şi Interesele personale ale 'Candidaţilor la domnie arunca­seră în mijlocul deputaţilor vraj­ba şi neînţelegerea.

In acest timp sosi Cost. Negri dtia iaşi la Bucureşti pentru a stărui, de a U ales domn tot A. Cuza.

Svonul acesta aprinse în toate Inimile entuziasmul neţional râ cit de vitregia vremurilor. Stră­zile gemeau de lume nerăbdă­toare de a vedeai ln$ăptu!ndo-se unirea celor de un sânge. A ceastă massS de oameni trezită ia conştiinţă naţională era ca- pibiiâ de orice. Cuvântul revo­

luţie flutura pe buzele tuturor în Cî*zul când nntrea nu ar fi fost înfăptuită. .Măcelarii îji ascu- ţiau cuţitele în mod foarte sera nificativ*.

între astfel de împrejurări, când mulţi vedeau foarte greu o ieşire cu bine, iată, că se ri­dică figura majestoasâ a fâuâ rutul deputat B. Bosrescu, care pr n vorbirea sa ştiu sâ sgaduie sufletele înflăcărate şi sâ alunge îndoiala din inimile celor neho- tărîţi.

»Peniruce suntem împărţiţi în două câmpuri? — a spus pa­triotul. Pentruce ne numim: noi şi voi? Ori nu avem toţi ace­iaşi patrie ? Ori nu suntem toţi fiii aceleaşi mame? Pentruce sâ nu zicem noi Românii? Nu avem toţi aceleaşi sentimente pentru mama noastră comună ? Care este cauza diviziunii noas­

tre ? Care este mărul de dis­cordie între noi ?

„Acect măr de discordie să nu-i ascundem, ei este domnie. Cine va fi domnul ? . . . Noi ioţi suntem Români şi nimeni nu voeşte râul ţarii sale ; nimeni r«u or voi ca să ajungă c^idi da ui său la tron pe urme de sânge sau sprijinit de străini.. C i sâ ne u .mi cu toţi asupra aceluiaşi candidat este posibil? Cred câ nu. . . Dar a ne uni asupra unui principiu, ne putem uni, mai cu seamă când acest principiu este cei mal mare ai naţionalităţii noastre. Acest prin' cipiu este Unirea . . . A ne uni asupra principiului Unirai este a ne uni şi asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexan­dra Cuza, domnul Moldovei.

» S â a c u n i m ca f r a ţ i <&S2-

pr* «cestui nuine şi posteri­tatea ne va biaecuvâuti, ţ*r* ne va întinde mâaile ţi conştiinţa noastră va fi í apácaié, cá ne­am îndeplinit cu conştiinţlozitate0 s â iîă dator e".

Us fior ce cuaşîi aîă naţională fctr*puuşe Siî eede tuturor. La­crimi de bucurie ss văzură atrâ- iaciod ia ochi teerUur şt bi* trâaiior. Iar Do mani Moldovei A. Caza fu ales cu o unanimi­tate plică de entuziasm Domn al Mmteuiei cu numele ae A*1 xandru ioaa I.

ia faţa unei astfel de hotărâri ce puteau face altceva paterne europeue, cari nu iacaviiaţaaerâ decât o »jumătata da suire, ce­lor cari ersu însetaţi da o unire şi mai mare decât cea pe care-o cercau*, decât să lase cur* li­ber voiaţei nestrămutate a po­porului.

Aşa au ştiut generaţiile tre­cute să lapte, na ca armele «- cigitoare, ca cari dacă ar fi tre» bait aâ lapte, nu ar fi râtnaa ca nimic mai pe jos de generaţia noastră, ci „cu armele sacrifi­ciului, abnegaţiei $$ ijealismulai*.

Fie ca aceste fapte, a căror măreţie e grea să o cuprindem KSiâz;, sâ ne servească ia aceste timpuri de dureroasă rătăcire pentru mal|l fii ai neamulai oos- tru, drept chezăşie a vitalităţii noastre şi povăţaire pe cărările viitorului nostru.

R. Babale,proîusor.

Secantă om anichia- risfcă în Strada S f t

Ion 28.

Pagina 4 G A ZETA ” TR A N S ILV A N IE I Nr. 10* 1925

Catastrofa de cale ferată.de lângă. RotbavDeraierea trenului expres de Qraeba — Numeroşi rămţi dintre cari patrn mai gfav. Pagube mari !n material.

Nu e aproape zi, în care să nu înregistrăm accidente pe căile ferate române. Deraierile şi ciocnirile se fin lanţ şi ele nu cont provocate de Influlnţe ex­terne ci de neglijentă. Cea mai nouă catastrofe este cea, care n fost provocată de deraierea trenului expres de Oradea-Mcre. Joi dimineaţa în apropierea sta* tiei Rotbav. Iată după relaţiile oficiale cum sta petrecut acci­dentul :

Trenul expres No. 32 care trebuia să sosească în Bucu* ieşti Joi, la orele 8.20 dim., a avut un accident pe linie între staţiile Măeruş şi Feldioara, noaptea pe la orele 2.50.

Sunt deraiate flră stricăciuni vagonul cu paturi, al treilea dela locomotivă, vegonul direct dela Oradea-Mare, al opteiea dela locomotivă şi vagonul căldare, care încălzea trenul.

Sunt deraiate şt răsturnate pe linie vagonul re s ta u ra n t, al patrwea dala maşină şi trei va­goane de clasă,

Se presupune că deraerea s’a produs din cauza rup.rii unei osii. Sunt zece răniţi dintre care, patru mai grav, cari au fost trimişi la spitalul idin Braşov. O maşină cu vagoane de a* julor a piecat din Braşov ia fata locului m cursul nopţel.

Linia este stricată pe o lun­gime de două sute metri, circula­ţia fiind câtră sară restabilită. Din Bucureşti a p ecat ia fata lo cuiul o corni si sine compusă din d nil; ing. Teodorescu, direc­torul Serv. de întreţinere, ing. Russ, d;redorul serv. de miş care, ing Panaitopol, sub-di- reciorui serv. de tracţiune, ing. Andrei, directorul v atelierelor Griviţe, ing Botez şi inspectorul reviziilor da vagoane, spre a cerceta cauzele deraerit şi a lua măsuri pentru restabilirea liniei.

A mal plecat şi d-i dr. Cris­tian, subdirectorul serviciului medical pentru a vedea dacă stau luat ia timp măsurile ne* cesare, pentru răniţi,

Jtamele răniţilor.I tă mmela tuturor răniţilor

din care o parte au fost — in* tern fl la spitdul din Braşov, — iar oiji mai uşor răniţi, au fost pansaţi şi şl*au eonii* anat călătoria mai departe.

iovei israel din 11 va-mică, ră­nit la c«p; d-1 Biumeogarîen din Alba-Iuh«, rănit la frunte S. Felix dm Braşov, cu o rană uşoară ta frunte, C. Petreacă funcţionar la C. F. R. om Ca* pitaiâ r&nd grav Ia antebraţul drept, intcrd&t la spiţa', iocote- nenlul H«lus dmtr'un legiraent din Focşani, răni la ceafă, Mar­cel Cukaer, coraerciaDt Bucu­reşti, strada Sabinelor 3i, rănit la tora e şi internat în spital; soldata! Varga ioa f dintr'an re­giment d> C. F. R., răcii la faţă şt Int ra&t U spitei; 6 . Liaievid, şef contabil la eaiineie Ocna, rănit la abdomen, internat la spital; C. Aogelesc®, ziarist, Bu­cureşti atr. Şine*! 11, are o rană la frânte; Ana Goidenberg din Burure .tt Ş ,seaca Viilor 63, are o rană la partea stângă a tora­celui; Mar:« căpitan iordan deia Cluj, internată ia spital; 1. loai. povLi voiajor comerei«! Baca- re$ti «.oasaua Viitor 63; Edaiaad Cov*a ri.con er.tam Buvure$r,st.

Virgil 59, rănit la cap; Ludovic Gros« de la S^is, răn t ia bra­ţul stârg: N. Popescu, comer­ciant, Bacarefti, rănit ia cotul drept.

Dn fericire — după cât se anunţă în ultimul moment — trenai venea cu viteză numai de 20 klm, pe oră, .ceea-ce a făcut iâ se poată evita o adevărată catastrofă.

Printre cei ma* ttfor răniţi ae mai află şi d oii Ştefâneacu, in­spector general administrativ, Vespastan PeHa şi aa profesor universitar din Ci®j.

Convocareia adunaree generară a filialei Braşov a societăţ i pentru pro­tecţia copilăriei „Principele Mir- cea“ de sub pres;dentid activă a M. Sale Regina Marja, ce se va ţine în ziua de Duminecă 1 dibruarie i925 orele 3 P> m. în sala Sfaruiut, cu următorul program.

1. Deschiderea adunării. 2. Ra* portul comitetului. 3. Raportul de caisă. 4. Raportul cenzorilor. 5. Raportul medicului soc. Dr. Că- liman. 6. Darea absolutorului comitetului vechi. 7. Alegerea co­mit« tuiul- nou pe alţi 2 ani. 8, Propuneri eventuale.

La această adunare generală se invită toţi membrii societăţii, precum şi toţi prietinii şi dori­torii de bine ai copiilor.2—3 Comitetul.REVISTE.

Primim la redacţie:•0fpbeOSH. revistă pentru cul­

tura clasică, anul I, No. 1. De­cemvrie 1924 cu următorul su­mar ;

Căiră cetitori; iui. Valaori: T. Li viu 3 XLIV, 39 ; G. Popa* Lisseanu : O odă a iul Hora- iius tradusă de Alexandru O* dobescu; Gh. Nedioglu: T. Lu cretlus Carus (Fragmente dm .De rerum natura* Trad,); An- ghel Marinescu: Criza de lo­cuinţe In Roma antică. Recenzii.

Abonamentul 100 lei anual. Uo număr 20 lei. Ccrespon denţa a se »dresa d iui prof, Gh. Atexandreseu, Parc Boaa* parte. Sir. B. No. 14 Bucureşti. Abonamentele se vor trimite d*iut prof. G. Popa Lisseenu, Calea Pievnei 29 Bucureşti.

Ramuri. Dram drept. (Director N. iorga) No. 24 dia 15 Dec. 1924 cu următorul cuprins: N. Iorga : O literatură siniio6să, Poesia belgiană modernă ; Cin cinat Pavelescu : Cânte mi gre­ierului (vers.); Ai. Mâreuiescu; Vinovat; Teolii Bugnariu: Pre- simţiri (vers ) G. Roiben: De pe Sboina (vera.);Dlmîtrie Sandu: Din „Conto Nuovo* (vers. trad,) Cronică.

Abonesnunte anuale 120 tai se lac la administraţia revistei „Ramuri* Craiova Strada Bi* bescu c. 6.

Petreceri. Un grup de tineri din Braşov (Scheiu) aranj<azft un mare bai mascat, în toate şalele restaurantului „Maioru Mura*, Sâmbătă în 3l Ianuarie 1925, ora 8 seara. Costumul nu e obli­gatoriu Intrarea ae persoană 50 L«?. Verrtul e destinat pentru ajutorarea copiilor săraci din Stheiu. — Comitetul aranjator.

INFORMiTIUiU;*Canera şi Se ia ta l, cari ave eu r

să se întrunească elaltfteri, Joi, n-au putut ţiae şedinţe din HpsSde membrii. Viitoarele şedinţe Luni.

UltimeOra 3 d. a.WMWKÊÊnKÊÊÊÊÊÊtÊKÊÊtRKKtÊBÊBÊÊÏ>

ştiriînfiinţarea patriarhatului. in

primele zile ale lunei Februarie Sf. Si nod, care actuamente este prorogat. I$i va redeschide şe­dinţele. Chestiunea cea mai în­semnată pu*ă fn discuţie, va fi înfiinţarea patriarhatului.

•Pentra bustul poetnlni St. §.

Ioslf. Comitetul pentru ridicarea bustului poetului St. O. losif a dât Joi seara un mare festival artistic ta Ateneul din Bucureşti, ta care a participat şi Familia regală.

*Dasaral alegerii dela De] a fost

trimis da ministerul internelor Camerii. „Adevărul* este infor­mat că o parfé din deputaţii liberali vor cere invalidarea d-iui dr. Aurei Dobrescu spre a se proceda ta o nouă alegere şi ca validarea alegerii se va pune la ordinea zilei în primele zile după redeschidere» Camerei.

•Deschiderea să lii de

lectură a P. N. R. Sâm­bătă îa 81 Ianuarie la ora $ seara va avea lo a des­chiderea sălii de lectură şi de şedinţe a Partidului na­ţional român, organizaţia Braşov, îa localităţile zia­rului „Gazeta Transilva­niei1* din Piaţa Libertăţii.

La ordinea zilei: Cuvânt de deschidere şi o confe- rentă despre reform a ad ­ministrativă.

•0 nonă republică. Agenţia Şte­

fani află din Tirano, că întruni­rea naşiona’ă a proclamat în una­nimitate republica în Albania, Această zi va fi considerată ca sărbătoare naţională,

j ' *f licodlo Dogarla. Aflăm cu

multa părere de rău încetarea din viaţă a harnicului învăţător Nicodin Dogar iu, din Teliu (jad. Trei scaune) în elaie de 56 de ani şi 35 de ani de dăscălie Pe defunctul îl deplâng nemân- gâiati! săi copii: Aurei, Marja §i Eugenia, ca dupăce abia acum două luni de zile au pier­dut pe scumpa lor mamă, sunt loviţi atât de greu prin pier­derea bunului lor tată. înmor­mântarea a fost Vineri în 23 lan. Odihnească în pace.

Sovietele ruseşti în chestiunea Basarabiei

Belgrad, 28. — Din Pafta se anunţă că sovie­tele ruseşti au făcut acolo uo nou demers îa vederea rezolvării ehesiiunei Basarabiei.'

Sovietele au propus Rom âniei plebiscitul, urmând ca populaţia Basarabiei să se pronunţe, fie pentru Ro­mânia, fie pentru Rusia. Dacă România ar accepta ple- biscistul, Sovietele ar fi dispuse sd°i cedeze ju deţele- Ism ail şi CahuL

Flota Wraaghel va fi vândută ChineiBucureşti, 23 Ianuarie. — Ziarul „Cuvântul* publtaâ urmă­

toarea fekgremS din Cemstantînopol:Sq comunică âim Moscova, că sovietele au hotărât să vândă

flota Wranghe! guvernului chinez.Aceasta, după dorinţa Franţei, cere a comunfcst la Moscova

că fiola Iul Wrangel nu poate întră în M*rea Neagră şi nici în Marea Baltici dîn cauza opunerii statelor aliate Franţei.

Ziarele otom&ne arată că hotărârea guvernului sovietic con* sfitue un succes pentru România si Turda care stau opus ia a- ducerea flotei Wrangel în Marea Neegră, succes complectat prin intervenţia Aogiiei care a opus veto la intrarea acestei flote în Marea Baltică.

Catastrofa dela RotbavConstatările anchetei oficiale.

Comî&ianea de anchetă a reconstituit la faţa locului modul cum sta produs deraierea, găsind totdeodată şi cauz» care a provocat-o.

Terassmenlu! liniei pe porţiunea unde s a petrecut deraierea era destui de bine consolidai. Urma numai să se facă înlocuirea şinelor uzate ş. îa acest scop sosiseră şinele nou?.

Comisiunea de anchetă a constatat că şina, pe lângă că avea c uzură de vreo 3 mm. adâncime, mai conţinea şl un bloc de cărbune.

In momentul când au trecut cele două locomotive ale ex­presului, şina sta retezst şl astfel sta produs deraierea.

Bineînţeles, apoi deplasarea liniei sta făcut pe o lungime mai m*re — aproape 200 metri — şi vagoanele stau răsturnat

Sta stabilit precis modui cum sta produs deraierea vagoa­nelor.

Locomotivele şi două vagoane au rămas pe linie, vegonui cu paturi a deraiat cu o orie, vagocui direct dela Oradea-Mare sta aşezri alătur! de linie, patru vagoane stau răsturna 1, primul d?n ele rămânând legat de ultimul deraiat, cupola uitimuiui va­gon răsturnat, ajuns ta zece metri depărtare de linse, sta răstur­nat şi ultimele două vagoane au rămas pe itaie.

Mulţumită faptului că expresul mergea numai cu 20 km. pe oră, nu sta înregistrai o deraiere complectă a »renului.

Înainte de staţia Feldtoara se aprinsese osia vagonului*căl­dare. aflat la urma trenului.

Uu controlor de fracţiune care conducea trenul, dăduse or­din ca locomotivele să meargă cu viteză redusă — 20 kn pe oră — urmând ca ta Feldioara să fie scos dis* garnitură vago­nul defect.

Vagoanele răsturnate eu suferii stricăciuni numai pe din a» tare. Geamurile stau spart, iar instataţluaile de încălzit şi iluminat cu gaz metan au rămas intacte şi au funcţionat toi timpul.

Conferinţe Instroctive Se atrage atenpunea a>uora conferinţelor

f ce sc vor ţinta Dumt«e:ă după I masă, începutul la 3 ore, în sala I festivă a isceufui Şaguna. in cie- I cursul şezătoarei antialcooilce se I se va ţine ccuferlnţe de câtră | d-niî Dr. Suciu-S bianu, Dr. A. 1 Suiică şi d-rta Lucia Dr. Stinghe.j

In atenţiunea meseriaşilor. Laadunarea Airitaufti din 12 Ia- narie a. c. preşedintele a făcut cunoscut că a trecui termenul peniiu a plăti întro sumă darea de \% în 31 XII 924 şi cine doreşte a plăti iar întro sumă este dirior a face o rugare şi a o înainta Direcţiunii financiare. Tipăriturile trebuincioase se pot găsi ta Direcţiunea financiară. Direcţiunea va holârâ suma cât se va plăti. Rugarea sr va îna* Inia cât mai cuiând.

Prezidenţia,

DIVERSE] Măgar-schior. Pe locui spor- ' tiv deia Engadfn sta prezentat zilele trecute un bou sch-or în persoana unui — măgar ca nu­mele Palefsce. Cele două pi doare din dreapta ale măgarului soni fixate pe-o scândură, i : cele dm stânga pe ceatalfâ. Mă­garul Paleface obţine recorduri şl edeseorl profesorul sportiv ii aduce schiorilor ca exempta.

*Pâee proaspătă pe timp de 2

aai. Un brutar din Elveţia cu numele jean Mriii a inventat un sistem prin c*re pânea odată coaptă se menţine proaspătă timp de 2 ani. Din secretul bru­tarului a transpirat în public nu­mai aiât că pânea, după coa­cere, se introduce înirtan cuptor

4 care se încălzeşte până la 40

f grade Cdsius. Experţi, cărora stau prezentat pânt coapte în lâna Februarie a. trecut, au con­statat că pânile stau menţinu proaspete până acum. Bvutaru Matti o oferit invenţia sa guver nului elveţian renunţând 1a orie recompensă. O

Societatea D A . N. îşi va ţineaDuminecă în 25 Ianuarie ora 3 în aula liceului „Andrei Şaguna“ a 2 a şezătoare antialcooiică, la care se învitâ pe această cale tot publicul domor de* a auzi lucruri piâcute şi înţelepte. Ru­găm mai cu seamă pe preoţii noştri de-a vesti aceasta şi ia parohiem. Programul: conferinţă, muzică şi dedamaţiunî. intrarea benevolă.

Cetiţi şi răspândiţi:»Gazeta Transilvaniei^Mostre de broderii Pentru toalete c

i e bal s e compun i m

13 4—?0

lediat la E Ö l i E r iŞIRUL

BQLSSSHGRAULU» 8.

TiPuGKAH- A. MDKc iaisU : üRANISC’c & 0 ,M P . bKAŞGv. hi ii *J di iCltaN B;<UT£4