modelare cartografica-proiect
DESCRIPTION
MODELARE CARTOGRAFICA-HIDROTEHNICATRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICĂ,, GHEORGHE ASACHI’’ IAŞIFACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUISPECIALIZAREA:MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU
PROIECTLA
Modelare Cartografică
Intocmit, Student: Adam Lavinia
Anul IV, Grupa: 7404
An universitar2014-2015
2PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
OBIECTIVUL PROIECTULUI
1. Realizarea unui plan topografic la scara 1:5 0002. Realizarea unui plan cadastral la scara 1:5 000
SURSA DATELOR
1. Planul topo-cadastral la scara 1:5 000 digitizat2. Atlasul de semne convenţionale la scara 1:5000, 10000
PROIECTUL VA CUPRINDE
1. Analiza mesajului planului L-35-56-C-c-4-IV la scara 1:5000 coduri şi simboluri, semantică; importanţa impactului vizual al hărţii şi al elementelor ce îl compun
(legendă, elementele din exteriorul cadrului trapezului, fondul hărţii); comentarea conţinutului hărţii.
2. Realizarea tabloului cu elementele cartografice informatice identificarea elementelor cartografice sau de cartografiat şi
proprietăţile acestor elemente; critica şi reconstrucţia hărţii; modul de implementare al elementelor cartografice.
3. Definirea unei baze de date şi ataşarea acesteia la elementele grafice digitizate prin metoda ataşării de date şi a punctului de inserare a etichetelor
baza de date se va crea în funcţie de datele de la punctul 2; digitizarea se va realiza prin metoda ataşării de date cu inserarea locului
de aşezare a etichetei tip text.
4. Crearea simbolurilor punctuale, a liniilor complexe şi al haşurilor şi introducerea lor în biblioteca AutoCad Map
se vor crea simboluri de tip block pentru elementele punctuale la diferite scări, conform atlasului de semne convenţionale;
se vor crea linii simple sau coplexe, la diferite scări, conform atlasului de semne convenţionale;
se vor crea haşuri conform atlasului de semne convenţionale;
5. Realizarea planului topografic color, la scara 1:5000, folosind procedeul interogării şi al alterării proprietăţilor.
6. Realizarea planului cadastral la scara 1:5000 color, folosind reprezentarea tipului de folosinţă prin haşuri specifice, conform atlasului de semne convenţionale
3PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
ETAPA 1
ANALIZA MESAJULUI PLANULUIL-35-56-C-c-4-IV
LA SCARA 1:5000
1.1. Analiza informatiilor grafice din interiorul cadrului geografic al trapezului
4PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Nomenclatura trapezului: L-35-56-C-c-1-IV. Sistemul de proiectie: Proiectie Stereografica 1970 Sistem de referinta: Marea Baltică Nomenclaturi vecine: N:L-35-56-C-c-4-II
S: L-35-68-A-a-2-II E: L-35-56-C-d-3-III V: L-35-56-C-c-4-III
Aerofotografierea executata in anul 1977. Reperajul executat de IGFCOT in anul 1978 Descifrarea executata de IGFCOT in anul 1978 Originalul de teren intocmit de IGFCOT in anul 1979 Originalul de editare executat de IGFCOT in anul 1979 Imprimat de IGFCOT in anul 1980
Scara de reprezentare a foii de plan este de 1:5 000 unde se reprezinta forma geometrică si dimensiunile elementelor de planimetrie, precum si relieful terenului prin formele sale, iar echidistanta curbelor de nivel este de 2,5 m.
Foaia de hartă ce cuprinde trapezul la scara 1: 5 000 cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-IV a fost realizată în Proiecția Stereografică 1970 având ca plan de referința Marea Baltică.Harta cuprinde teritorii din județul Vaslui,și anume : com. Pogana (C.A.P. Pogana),I.A.S Bârlad, com. Alexandru Vlahuța (Ocolul Silvic Bârlad), com. Perieni (Ocolul Silvic Bârlad),com. Băcani. Descrierea elementelor de continut ale trapezului se face pentru a avea o imagine de ansamblu asupra continutului informatiei si dispunerea ei din punct de vedere goegrafic pe spatial respectiv. Relieful este unul de podis cu dealuri,în partea central estică acesta prezinta terasări,iar alocuri exista rîpe in care se găseste tufăris și măracinis.Aceasta zonă este străbatuta de drumuri de exploatare. Hidrografia este reprezentată prin semne conventionale corespunzătoare cursurilor de apă cu curgere permanentă/semipermanentă Din punct de vedere altimetric cota cea mai mică are valoarea de 160 m iar cota cea mai mare ajunge la 310.7 m. Pentru reprezentarea categoriilor de folosinta a terenurilor s-au folosit semne conventionale pentru scarile 1:5 000,regăsindu-se urmatoarele cateogorii de folosinta: - 60% teren arabil - 30% pădure (stejar,fag,arțar etc.) - 5% tufăris si mărăcinis - 5% păsuni
Caile de comunicatii sunt reprezentate de drumuri judetene si comunale cu latimi intre 3 m si 8 m.
Dimensiunile trapezului in cm sunt :
5PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Determinarea bazei cartografice a trapezului
În vederea utilizării hărţilor şi planurilor topografice în lucrările de cadastru general şi de specialitate se cere cunoaşterea elementelor bazei cartografice a hărţilor şi planurilor:
1. sistemul de proiecţie cartografică;2. scara de reprezentare;3. cadrul hărţii şi a planului;4. nomenclatura şi modul de imparţire în foi de hartă şi de plan.
Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 şi 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului prin formele sale.
PROIECTIA AZIMUTALA PERSPECTIVA STEREOGRAFICA OBLICA CONFORMA PE PLANT SECANT UNIC -1970
Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost folosită în ţara noastră,într-o primă perioadă între anii 1933 şi 1951, fiind denumită “proiecţia stereografică pe planul secant unic Braşov-1930”, după care a fost reluată şi adoptată cu alţi parametri începând cu anul 1973 şi până în present ,sub denumirea de “proiecţia stereografică pe plan secant unic- 1970”.
Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă,cu planul de proiecţie secant unic 1970 ,utilizată în mod frecvent prin denumirea de “Proiecţia STEREO-70” a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000, precum şi a hărţii cadastrale la scara 1:50 000. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat,având la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote MAREA NEAGRĂ.
Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptării proiecţiei stereografice 1970, seconsideră o secţiune prin sfera terestră de rază medie 𝐑𝟎(fig.1.1), în care sunt redateurmătoarele elemente geometrice ale reprezentării:
6PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig. 1.1 Elementele geometrice ale reprezentării proiecţiei stereografice pe planul tangent şi pe planul secant unic – 1970
Punctul central al proiecţiei,Qo,situate la nord de oraşul Făgăraş definit de următoarele
coordonate geografice:φ0 = 46o00´ 00´´ latitudine N
λ0 = 25o00´ 00´´ longitudine E
Punctul de vedere, V, diametral opus punctuluiQ0definit anterior. Raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecţiei:𝐑𝟎=6 378 965,681 m Adâncimea planului secant unic, H, faţă de planul tangent în punctual central al
planuluide proiecţie.
H=-3189,478 m Raza cercului de deformaţie nulă care rezultă din intersecţia planului secant cu
sfera terestră: 𝐫𝟎=201,718 km
Elementele cadrului planului
7PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Planul topografic, întocmit în sistemul de proiecţie Stereo – 1970, s-a redactat pe o foaie de plan limitată de un cadru interior. Acest cadru este reprezentat de cele patru laturi ale trapezului geodezic, care limitează suprafaţa terestră cuprinsă între cele doua paralele geografice de sud şi de nord şi, respectiv, de cele două meridiane geografice, est si vest.
Elementele cadrului planului
1. Cadrul interior se obţine prin raportarea coordonatelor rectangulare plane (X,Y), cu ajutorul coordonatografului sau în sistem automatizat a colţurilor trapezului corespunzător foii de plan.
SCARA 1: 5 000 L-35-56-C-c-4-IV
Nr. pct PozitiaCoordonate rectangulare plane (X, Y)
X Y1 NV 542617.961 699570.8742 NE 542696.987 701974.8733 SV 540303.351 699646.4984 SE 540382.393 702051.410
2. Cadrul geografic reprezintă dimensiunile grafice ale trapezului pe latitudine şi pe longitudine fiind format din imaginile plane ale arcelor de paralele şi meridiane, care delimitează în planul proiecţiei cartografice suprafaţa unui trapez.
Cadrul ornamental sau exterior se trasează cu o linie continuă de 1 mm grosime, la o distanţă de 1 mm de cadrul geografic şi de 9 mm de cadrul interior.
Fig. 1.2 Cadrul interior, cadrul geografic şi cadrul ornamental
Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului geografic
8PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
În spatiul dintre cadrul interior al planului şi cadrului ornamental se observă următoarele elemente şi inscripţii cartografice:
1. Coordonatele geografice (φ,λ) ale celor patru colţuri ale trapezului se găsesc în spaţiul dintre cadrul interior şi cadrul geografic, în grade, minute, secunde şi părţi de secunde, în sistemul de gradaţie sexazecimală, funcţie de scara de reprezentare a foii de plan, 1:5000.
SCARA 1 : 5 000 L-35-56-C-c-4-IV
Nr.pct.
Poz.pct.
Coordonate geografice
(o ‘ “)
(o ‘ “)1 NV 46o 21’ 15’’ 27o 35’ 37’’,52 NE 46o 21’ 15’’ 27o 37’ 30’’3 SV 46o 20’ 00’’ 27o 35’ 37’’,54 SE 46o 20’ 00’’ 27o 37’ 30’’
9PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig. 1.3 Coordonatele geografice ale colţurilor trapezului
2. Reţeaua rectangulară sau caroiajul kilometric denumită şi reţeaua geometrică, este formată din drepte paralele la axele sistemului (XX’,YY’) ale proiecţiei cartografice, utilizate pentru calculul bazei matematice a planului topografic.
Reţeaua rectangulară este trasată în spaţiul dintre cadrul interior şi cel geografic, în cazul foii de plan la scara 1 : 5 000.
Lungimea grafică a laturilor reţelei rectangulare pe plan este de 10 cm, în cazul scării 1:5 000 (0,5×0,5 km).
Valorile numerice ale caroiajului rectangular sau kilometric sunt înscrise în spaţiul dintre cadrul interior şi cel geografic, prin grupe de trei cifre pentru proiecţia stereografică-1970.
Fig. 1.4 Coordonate rectangulare
10PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
3. Inscripţiile dintre cadrul interior şi cadrul geografic, se referă la evidenţierea limitelor de hotar, de planimetrie şi de nivelment, care se continuă în foile vecine de pe cele patru laturi ale cadrului din care se menţioneză: denumirea localităţilor spre care se îndreaptă căile de comunicaţii (Nu este cazul).
4. Nomenclatura trapezelor vecine, este ȋnscrisă în spaţiul de la mijlocul celor patru laturi ale cadrului planului. Astfel, trapezele vecine sunt:
-la Nord trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-II -la Est trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-d-3-III -la Sud trapezul cu nomenclatura L-35-68-A-a-2-II -la Vest trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-III
Fig.1.5 Nomenclatura trapezelor vecine
Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si planurilor
În funcţie de caracterul hărţilor şi planurilor, se reprezină grafic şi se înscriu în afara cadrului o serie de elemente cartografice referitoare la baza matematică a hărţilor, la conţinutul acestora şi la alte aspecte necesare înţelegerii şi folosirii practice a documentaţiei cartografice.
11PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
DEASUPRA LATURII DE NORD A CADRULUI ORNAMENTAL SE ÎNSCRIUURMĂTOARELE DATE:
5. Denumirea proiecţiei cartografice, a sistemului de referinţă pentru cote şi a teritoriulucuprins pe foaia de hartă şi de plan.
Fig.1.6 Denumirea proiecţiei cartografice, a sistemului de referinţă pentru cote şi a teritoriului
6. Nomenclatura planului topografic
Fig.1.7 Nomenclatura planului topografic
7. Caracterul planului (secret)- în colțul din dreapta sus
Fig.1.8 Caracterul planului (secret)
12PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
SUB LATURA DE SUD A CADRULUI ORNAMENTAL SE ÎNSCRIU URMĂTOARELE ELEMENTE:
8. Schema şi dimensiunile trapezului,
Laturile şi diagonala, sunt înscrise în centimetri cu 2 zecimale, iar suprafaţa în hectare cu patru zecimale.
Fig.1.9 Schema şi dimensiunile trapezului
9. Scara numerică, cu precizarea valorii unui centimetru de pe hartă şi lungimea corespunzătoare din teren, scara grafică simplă, numele editorului.
Fig.1.10 Scara numerică, scara grafică simplă, numele editorului
10. Scara pantelor sau schema pantelor se întocmeşte pentru echidistanţa curbelor
de nivel normale şi principale, sub care se scrie valoarea numerică a echidistanţei.
Fig.1.11 Scara pantelor
11.Schema limitelor de hotar ale teritoriilor judeţene, municipale, oraşeneşti şi comunale
13PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.1.12 Schema limitelor de hotar
12. Indicaţii redacţionale referitoare la întocmirea originalului de editare şi de autor al hărţii sau planului, o originalului de editare şi a tipăririi foilor de hartă şi de plan.
Fig.1.13 Indicaţii redacţionale
14PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.1.14 Trapez L-35-56-C-c-4-IV digitizat
ETAPA 2
15PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
REALIZAREA TABLOULUI CU ELEMENTELE CARTOGRAFICE
INFORMATICE
16
16PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Inventarierea elementelor de pe harta
1. ELEMENTE DE TIP BLOCK
Nr.crt. Tip Simbol Denumire Frecventa de aparitie
1
Block
Punct de triangulație 1
2 Punct de staţie cotat 33
3
Canton silvic 1
4 Foioase3
ELEMENTE DE TIP SUPRAFATA
Nr.crt.Tip Simbol Denumire Frecventa
de aparitieLungime
(km)
1 Suprafata Teren Arabil 81
17
17PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
2. ELEMENTE DE TIP LINIE
Nr.crt. Tip Simbol Denumire Frecventa de aparitie
Lungime (km)
1
Linie
Drum natural
19 16,89
2 Terasa artificial in terenuri cu trepte
34
3 Limita de teritoriu administrativ a comunei
5
4Limita intre diverse forme de
proprietate 2
5Limita certa, evidenta, a
oricarui contur 236
6Curba de nivel principala avand indicata valoarea 14
7 Curba de nivel secundara 145
8
Pârâu sau râu a cărui latime se poate reprezenta la scara
planului 1
9 Parau care seaca periodic 13
18
18PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
ETAPA III
DEFINIREA UNEI BAZE DE DATE ŞI ATAŞAREA ACESTEIA LA ELEMENTELE GRAFICE DIGITIZATE
19
19PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Prelucrarea datelor grafice
3. 1. Curăţarea datelor grafice
Curăţarea desenului reprezintă procesul de eliminare a erorilor rezultate în urma digitizării.Paşii necesari realizării acestui proces sunt:
Map – Tools – Drawing CleanupSe va lansa ferestra Drawing Cleanup – Select Object unde vor fi alese optiunile de
curăţare a desenului. (figura 3.1).
Figura 3.1 Lansarea ferestrei Drawing Cleanup- Select Objects
20
20PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Aceasta conţine următoarele optiuni: Functia Select Objects – aceasta afisând două optiuni de selectie a obiectelor din desen
Select all – pentru a selecta automat toate elementele Select manually – pentru a selecta manual obiectele dorite a fi curatate.
In dreapta casetei Layers se va apăsa simbolul respectiv pentru a alege Layere-le ( straturile) care vor fi curăţate dupa care se va apasa butonul Select pentru a confirma selectia.
Figura 3.2 Lansarea ferestrei Select Layers
Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie. Functia Cleanup Actions care va afişa opţiunile de selectie si parametrii de curăţare a erorilor. (figura 3.3) Această fereastră conţine următoarele zone:
Cleanup Actions in care sunt afişate funcţiile de rectificare a erorilor;
Selected Actions in care sunt transferate functiile pentru fiecare tip de eroare prin actionarea butonului Add
Cleanup Parametres in care se va defini marimea tolerantei , care va fi folosita pentru eliminarea erorii selectate.
21
21PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.3 Opţiunile şi parametrii funcţiei Cleanup Actions
Funcţiile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt: Delete Duplicates – elimina liniile duble aflate la o distanta impusa prin toleranta; Erase Short Objects – elimina obiectele grafice scurte situate sub o toleranta impusa; Break Crossing Objects– intrerupe doua linii care se intersescteaza si creaza un nod; Extend Undershoots – prelungeste o linie mai scurta pana in punctul de intersectie cu o alta
linie; Apparent Intersection – prelungeste doua linii pana in punctul lor de intersectie, aflat sub o
toleranta impusa; Snap Clustered Nodes – uneste in acelasi nod capete de linii situate intr-o toleranta data. Disolve Pseudo Nodes – elimina nodurile false; Erase Dangling Objects – sterge capete de linii aflate in afara unor contururi poligonale Simplify Objects – elimina unele dintre vertexturile unei polilinii; Zero Length Objects – sterge obiectele cu lungime zero; Weed Polylines – reduce numarul de puncte ale unei polilinii 3D.
Lansarea acestor funcţii se va face separat. După transferul succesiv al funcţiilor in partea dreaptă se vor stabili toleranţele si se va apasa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie.
Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie, Cleanup Methods care va deschide fereastra cu acelaşi nume.(figura 3.4)
22
22PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.4 Fereastra funcţiei Cleanup Method
Aceasta fereastră conţine opţiunile: o Modify original objects – va realiza curatarea desenului cu modificarea obiectelor originale o Retain original objects and create new objects – va realiza curatarea desenului retinand obiectele originale si creand obiecte noi o Delete original objects and create new objects – va realiza curatarea desenului stergand obiectele originale si creand obiecte noi o Convert selected objects – contine optiuni prin care se pot transforma toate elementele grafice intr-o singura entitate (polilinie)
Se va alege prima medota de măsurare si se vor marca toate opţiunile de conversie ale obiectelor. Apoi se apasă butonul Next si se va lansa următoarea funcţie, Error Markers care conţine optiuni
de selectie a simbolului de reprezentare si a culorii pentru fiecare tip de eroare. Tot aici se va selecta modul de stergere a simbolurilor, iar in caseta Marker size se inscrie marimea de reprezentare a simbolurilor .
Se apasa Finish si se va deschide fereastra Drawing Cleanup Errors care conţine toate funcţiile de curăţare si opţiunile de corecţie a erorilor. Pentru a inchide fereastra şi pentru a lansa procesul de curăţare, se va tasta Close.
23
23PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
3.2. Crearea topologiilor
Topologia reprezintă un set de relaţii dintre grupuri de noduri, legături şi poligoane. Definirea unei topologii reprezintă de fapt stabilirea de conexiuni intre aceste elemente. Există trei tipuri de topologii:
Topologie de nod Topologie de retea Topologie poligonal
1). Crearea topologiilor de nod
Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaţionate, folosit pentru a analiza legăturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fântâni etc). Într-o topologie de nod datele sunt ataşate fiecarui punct.
Pentru crearea topologiei puncte_cotate s-a folosit topologia de tip de nod. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii:
1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1; 2. Se lasă deschis doar layer-ul pct_cotate. 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Node) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – puncte_cotate (Figura 3.5);
Figura 3.5 Selectarea tipului nod pentru topologie
Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie Select Nodes prin intermediul căreia se definesc optiunile de selectarea a obiectelor (Automata-Select all sau Manuala- Select manually).(figura 3.6)
24
24PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.6 Fereastra de selecţie a tipului de topologie
In caseta Layers se va alege stratul pe care se doreste sa se faca topologia elementelor grafice. In final, pentru a lansa procesul de realizare a topologiei se apasa Finish. Numele topologiei create va aparea in Fereastra Workspace, in zona Topologies.
2). Crearea topologiilor poligonale
Topologia poligonală reprezintă un ansamblu de poligoane, alcătuit din legături care formează contururi poligonale şi opţional poate conţine noduri. Topologia poligonală se aplică tuturor elementelor grafice care reprezintă contururi închise cum ar fi:
folosinţe soluri construcţii
Pentru crearea topologiei folosinţe s-a folosit topologia de tip poligon. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii: 1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1; 2. Se lasă deschise doar layere-le (straturile) Lim_trapez, cat_folosinte, drum şi hidrografie; 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Polygon) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – folosinţe (Figura 3.7);
25
25PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.7 – Fereastra de selecţie a tipului de topologie
Se apasă butonul Next pentru a lansa fereastra cu opţiuni a funcţiei Select Links. 5. Se marchează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice şi se alege în
caseta Layers stratul cu obiectele grafice (fig.3.8)
Figura 3.8. – Fereastra funcţiei Select Links
Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Nodes şi se bifează opţiunea Select All pentru selectarea automată a nodurilor (Figura 3.9); 7. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Create New Nodes (Figura 3.9);
26
26PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.9. – Fereastrele funcţiilor Select Nodes si Create New Nodes
8. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Centroids şi se marchează opţiunea Select Manually (Figura 3.10); 9. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Create New Centroids; 10. Se marchează opţiunea Create Missing Centroids pentru a plasa automat centroizi în poligoanele goale, iar apoi se alege stratul pe care vor fi creaţi aceşti centroizi (centroizi_folosinţe) şi se aleg pentru reprezentarea centroizilor simbolurile ACAD-POINT (Figura 3.10);
Figura 3.10. – Fereastrele funcţiilor Select Centroids si Create New Centroids
Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Error Markers care conţine opţiuni de selecţie a simbolului de reprezentare şi a culorii pentru fiecare tip de eroare (Figura 5.11); 12. Se marchează următoarele opţiuni:
Highlight errors – supraluminează simbolul care marchează eroarea; Mark errors with blocks – marchează erorile prin simboluri block; Marker size – dimensionează mărimea simbolului block; Duplicate Centroids – marchează existenta în plus a încă unui centroid; Incomplete area – marchează suprafeţele neînchise; Highlight sliver polygons – supraluminează poligoane incomplete.
27
27PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Supraluminarea reprezintă marcarea erorilor cu o culoare diferită de cea a poligonului digitizat.
Figura 3.11. – Fereastra funcţiei Error Markers
3). Crearea topologiilor de reţea
Topologiile de reţea sunt sisteme alcătuite din noduri interconectate prin obiecte grafice de tip polilinii, arce sau linii si care sunt numite legături. Elementele grafice de tip reţea cărora li se aplică topologia de reţea sunt:
reţelele de distributie reţeaua hidrografica reţeaua de drumuri (străzi)
Pentru crearea topologiei ax_rau s-a folosit topologia de tip reţea. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii: 1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei anterioare; 2. Se lasă deschis doar layer-ul ax_rau ; 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Network) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – ax_rau (figura 3.12).
28
28PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Figura 3.12 – Fereastra de selecţie a tipului de topologie
Se apasă butonul Next pentru a lansa fereastra cu opţiuni a funcţiei Select Links. 6. Se marchează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice şi se alege în
caseta Layers stratul cu obiectele grafice (Figura 3.13)
Figura 3.13. – Fereastra funcţiei Select Links
Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Nodes care este folosită pentru selectarea opţiunilor de căutare a nodurilor reţelei; 7. Se bifează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuală a nodurilor reţelei ; 8. Se apasă butonul Next iar apoi Finish pentru a lansa procedura de definire a topologiei de reţea, În fereastra Workspace, în zona Topologies, apare afişat numele topologiei însoţit de simbolul topologiei de reţea.
Aceeasi pasi ca si in cazul topologiei pentru ax_rau se urmeaza si pentru creearea topologiilor ax_drum si curbe de nivel.
29
29PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
În fereastra Workspace, în zona Topologies, apar afişate numele topologiilor create însoţit de simbolul topologiei respective (fig. 3.14)
Figura 3.14. Topologiile create in fereastra Workspace
30
30PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
ETAPA IV
CREAREA SIMBOLURILOR PUNCTUALE,A LINIILOR COMPLEXE ŞI AL HAŞURILOR ŞI INTRODUCEREA
LOR ÎN BIBLIOTECA AUTOCAD MAP
31
31PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
CREAREA SCRIPTURILOR ÎN AUTOCAD
Scriptul este un fişier notepad, în care se introduc toate comenzile utilizate în realizarea unui block, care este salvat cu extensia .scr.(fig.4.1)
Fig.4.1 Fişier script
După salvarea acestuia, in AutoCad se foloseşte comanda Run script.
Fig.4.2 Lansarea comenzii Run Script
32
32PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Se alege scriptul realizat, se apasă OK, iar în fereastra de lucru va apărea blockul creat.
Exemple:
Statie de alimentare auto 1:2000
pline 12749.1614,2222.8119 @4<90 circle 12749.1638,2228.3119 d 3 pline 12747.6638,2228.3119 @3<0 bhatch P SOLID 1 0 12749.5226,2228.9794
Statie de alimentare auto 1:1000
circle 12763.9259,2224.4119 d 0.8 circle 12763.9259,2228.3119 d 2 pline 12763.9259,2224.8119 @2.5<90 pline 12762.9259,2228.3119 @2<0 bhatch P SOLID 1 0 12763.8931,2228.8315
Statie de alimentare auto 1:500
circle 12775.9542,2225.6869 d 0.5 circle 12775.9542,2228.3119 d 1.25 pline 12775.9542,2225.9369 @1.75<90 pline 12775.3292,2228.3119 @1.25<0 bhatch P SOLID 1 0 12775.9094,2228.5560
a. b. c.Fig.4.3 Statie de alimentare auto (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
33
33PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Cabina de comanda pentru tramvaie 1:2000
pline 12739.2781,2212.8670 @6<90 @15<0 @6<270 @15<180 pline 12744.2781,2212.8670 @6<90 pline 12749.2781,2212.8670 @6<90 text 12740.7382,2214.7924 2 0 C text 12745.7996,2214.9148 2 0 T text 12750.9835,2214.9148 2 0 C
Cabina de comanda pentru tramvaie 1:1000
pline 12758.6178,2214.3670 @4.5<90 @9.5<0 @4.5<270 @9.5<180 pline 12761.7844,2214.3670 @4.5<90 pline 12764.9511,2214.3670 @4.5<90 text 12759.4055,2215.8524 1.5 0 C text 12762.6301,2215.8524 1.5 0 T text 12765.8956,2215.8524 1.5 0 C
Cabina de comanda pentru tramvaie 1:500
pline 12772.7797,2215.6170 @3.25<90 @5.75<0 @3.25<270 @5.75<180 pline 12774.6964,2215.6170 @3.25<90 pline 12776.6130,2215.6170 @3.25<90 text 12773.2556,2216.7269 1 0 C text 12775.1324,2216.7269 1 0 T text 12777.1705,2216.7269 1 0 C
a. b. c.Fig.4.4 Cabina de comanda pentru tramvaie (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
34
34PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Adapost in statie de tramvai 1:2000
pline 12740.1118,2204.3309 @5<90 @10<0 @5<270 @10<180 pline 12741.1118,2204.3309 @5<90 pline 12749.1118,2204.3309 @5<90 pline 12740.1118,2208.3309 @10<0 pline 12740.1118,2205.3309 @10<0 bhatch P SOLID 1 0 12740.6512,2208.8136 bhatch P SOLID 1 0 12749.6267,2208.7989 bhatch P SOLID 1 0 12740.6149,2204.8168bhatch P SOLID 1 0 12749.5307,2204.8168
Adapost in statie de tramvai 1:1000
pline 12758.2146,2205.8309 @3.5<90 @7.5<0 @3.5<270 @7.5<180 pline 12758.7146,2205.8309 @3.5<90 pline 12765.2146,2205.8309 @3.5<90 pline 12758.2146,2208.8309 @7.5<0 pline 12758.2146,2206.3309 @7.5<0 bhatch P SOLID 1 0 12758.7146,2208.8309 bhatch P SOLID 1 0 12765.4119,2209.0484 bhatch P SOLID 1 0 12758.4642,2206.1002 bhatch P SOLID 1 0 12765.4417,2206.0651
Adapost in statie de tramvai 1:500
pline 12772.4484,2207.0809 @2.25<90 @4.75<0 @2.25<270 @4.75<180 pline 12772.6984,2207.0809 @2.25<90 pline 12776.9484,2207.0809 @2.25<90 pline 12772.4484,2209.0809 @4.75<0 pline 12772.4484,2207.3309 @4.75<0 bhatch P SOLID 1 0 12772.6032,2209.2128 bhatch P SOLID 1 0 12777.1984,2209.2128 bhatch P SOLID 1 0 12772.5807,2207.2079 bhatch P SOLID 1 0 12777.0794,2207.1955
a. b. c.Fig.4.5 Adapost in statie de tramvai (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
35
35PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Stalp din lemn 1:2000
circle 12745.3500,2199.5183 d 1.6
Stalp din lemn 1:1000
circle 12761.8026,2200.1035 d 1
Stalp din lemn 1:500
circle 12775.0244,2200.3429 d 0.6
a. b. c.Fig.4.6 Stalp din lemn (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
Stalp din beton 1:2000a. Cu sectiune rotunda
circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6 pline 12741.5010,2193.1540 @1.6<90 bhatch P SOLID 1 0 12741.1368,2193.9708
b. Cu sectiune patrata
pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180 pline 12744.2114,2192.7697 12746.2114,2194.7697 bhatch P SOLID 1 0 12744.8745,2194.1243
Stalp din beton 1:1000a. Cu sectiune rotunda
circle 12757.9535,2194.5391 d 1 pline 12757.9535,2194.0391 @1<90 bhatch P SOLID 1 0 12757.7206,2194.5204
36
36PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
b. Cu sectiune patrata
pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180 pline 12760.9133,2193.5371 12762.4133,2195.0371 bhatch P SOLID 1 0 12761.4129,2194.5559
Stalp din beton 1:500a. Cu sectiune rotunda
circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6 pline 12771.1754,2194.4785 @0.6<90 bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7693
b. Cu sectiune patrata
pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180 pline 12774.0287,2194.2511 12775.0287,2195.2511 bhatch P SOLID 1 0 12774.2986,2194.9604
a. b. c.Fig.4.7 Stalp din beton (sectiune rotunda/ sectiune patrata)
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
Stalp din metal 1:2000c. Cu sectiune rotunda
circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6 bhatch P SOLID 1 0 12741.5010,2193.9540
d. Cu sectiune patrata
pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180 bhatch P SOLID 1 0 12744.9376,2193.9939
37
37PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Stalp din metal 1:1000c. Cu sectiune rotunda
circle 12757.9535,2194.5391 d 1 bhatch P SOLID 1 0 12757.9535,2194.5391
d. Cu sectiune patrata
pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180 bhatch P SOLID 1 0 12761.6071,2194.2567
Stalp din metal 1:500c. Cu sectiune rotunda
circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6 bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7785
d. Cu sectiune patrata
pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180 bhatch P SOLID 1 0 12774.4841,2194.7555
a. b. c.Fig.4.8 Stalp din metal (sectiune rotunda/ sectiune patrata)
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
Ferma din lemn 1:2000
pline 12731.2289,2166.1216 @19<0 pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<35pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<325 pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<145pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<235pline 12740.7289,2168.1216 @4<90 circle 12740.7289,2168.1216 d 2circle 12740.7289,2164.1216 d 2
38
38PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Ferma din lemn 1:1000
pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0 pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325 pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90 circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2
Ferma din lemn 1:500
pline 12772.6452,2166.1216 @8<0 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0 pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90 pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0
a. b. c.Fig.4.9 Ferma din lemn
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
39
39PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Ferma din beton 1:2000
pline 12731.2289, 2166.1216 @19<0 pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<35pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<325 pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<145pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<235pline 12740.7289,2168.1216 @4<90 circle 12740.7289,2168.1216 d 2circle 12740.7289,2164.1216 d 2bhatch P SOLID 1 0 12740.2621,2168.1357bhatch P SOLID 1 0 12740.3410,2164.1589
Ferma din beton 1:1000
pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0 pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325 pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90 circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2167.7216 bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2164.5216
Ferma din beton 1:500pline 12772.6452,2166.1216 @8<0 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0
40
40PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90 pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0 bhatch P SOLID 1 0 12774.0042,2168.1890bhatch P SOLID 1 0 12779.0052,168.1656bhatch P SOLID 1 0 12778.9969,2164.0652bhatch P SOLID 1 0 12774.0574,2164.0913
a. b. c.Fig.4.10 Ferma din beton
(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)
În cartografia digitală pentru reprezentarea hărţilor şi a planurilor, este nevoie de semne convenţionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entităţi grafice, dar care insă nu este suficientă. Biblioteca de semne a AutoCad-ului este formată din următoarele fişiere:
acad.lin
acadiso.lin
Această bibliotecă de semne convenţionale trebuie completată cu semne convenţionale specifice hărţilor şi planurilor. Pentru accesarea semnelor conventionale de tip block, se defineşte o linie.
41
41PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.4.5 Fişierul de semne convenţionale acad.lin
Fig.4.6 Fişierul de semne convenţionale acadiso.lin
42
42PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
1. Definirea unei linii simple
Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de două linii de cod:1. numele tipului de lini2. definirea liniei
Exemplu:
*Nume_Linie_pct,descriereA,…………………
La definirea unei linii simple, se ţine cont de următoarele aspecte: „+” -lungime desenată; „-” - lungime toc sus; „0 ” – element de tip punct
Orice secvenţă de linie începe cu elementul A – aliniere entitateRegulă: Între toate valorile definite intr-o linie de tip text, nu trebuie să existe niciun
spaţiu, iar între toate aceste valori se pune virgulă.
Exemple concrete:
1. Limita teritoriului administrative al judetelor 1: 2000
*Lim_terit_adm_jud_2000,Linie punct -.-.-.A,8,-2.5,0,-2.5
1:1000*Lim_terit_adm_jud_1000,Linie punct -.-.-.A,4,-1.25,0,-1.25
Fig. 4.7 Limita teritoriului administrative al judetelor1:20001:1000
43
43PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
2. Limita teritoriului administrative al municipiilor
1: 2000*Lim_terit_adm_mun_2000,Linie punct punct -..-..A,8,-1.33,0,-1.33,0,-1.33
1:1000*Lim_terit_adm_mun_1000,Linie punct punct -..-..A,4,-2.66,0,-2.66,0,-2.66
Fig. 4.8 Limita teritoriului administrative al municipiilor1:20001:1000
3. Limita teritoriului administrative al oraselor
1: 2000*Lim_terit_adm_oras_2000,Linie linie punct --.--.A,8,-4,8,-4,0,-4
1: 1000*Lim_terit_adm_oras_1000,Linie linie punct --.--.A,4,-2,4,-2,0,-2
Fig. 4.9 Limita teritoriului administrative al oraselor1:20001:1000
44
44PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
4. Limita teritoriului administrative al comunelor
1: 2000*Lim_terit_adm_com_2000,Linie punct punct punct -...-...A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2
1: 1000*Lim_terit_adm_com_1000,Linie punct punct punct -...-...A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1
Fig. 4.10 Limita teritoriului administrative al comunelor1:20001:1000
5. Limita intre diverse forme de proprietate (de stat,cooperarista, etc)
1: 2000*Lim_proprietate_2000,Linie punct punct punct punct -....-....A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2,0,-2
1: 1000*Lim_proprietate_1000,Linie punct punct punct punct -....-....A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,0,-1
Fig. 4.10 Limita intre diverse forme de proprietate1:20001:1000
45
45PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
6. Limita variabila : vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normal a intre formatiuni sau straturi.
1: 2000*Lim_variabila/normala_2000,Punct punct punct ...A,0,3,0,3
1: 1000*Lim_variabila/normala_1000,Punct punct punct ...A,0,1.5,0,1.5
Fig. 4.11 Limita variabila : vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normala
intre formatiuni sau straturi.
7. Limita construibila sau limita de discordanta stratigratica (element geologic).
1: 2000*Lim_discordanta_2000,Punct punct punct . . .A,0,10,0,10
1: 1000*Lim_discordanta_1000,Punct punct punct . . .A,0,5,0,5
Fig. 4.12 Limita construibila sau limita de discordanta stratigratica (element geologic).
46
46PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
3. Definirea unei linii complexe
Liniile complexe sunt entităţile grafice care pot conţine, pe lângă liniile simple şi alte elemente de tip atribut.
Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de două linii de cod:1. numele tipului de linie2. definirea liniei
La definirea unei linii complexe se respectă regulile de la cele simple şi anume: „+” -lungime desenată; „-” - lungime toc sus; „0 ” – element de tip punct
Orice secvenţă de linie începe cu elementul A – aliniere entitate.
Reguli de definire suplimentare, specifice liniilor complexe „G”- şir text ( se pune întotdeauna intre ghilimele); stil text (Standard) – acesta trebuie intotdeauna să existe in biblioteca
AutoCad- ului; S= valoare – reprezintă factorul de scalre a înălţimii textului;
Observaţie: Dacă valoarea stilului de text este predefinită la valoarea 0, atunci înălţimea textului va fi cea definita in inia complexă.
Dacă valoarea predefinită a stilului de text este mai mare decât 0, atunci inalţimea textului din linia complexa va fi egală cu această valoare predefinită, înmulţită cu valoarea din linia complexă.
R= valoare – unghiul de rotire faţă de punctul prestabilit de alinierea textului; R= 0 pozitie orizontală;
x=-0.1 – valoarea, distanta pe care textul este deplasat de-a lungul axei X; y=-0.05 – decalarea textului faţa de orizontală; pentru ca textul să fie la
mijloc atunci y trebuie sa fie jumătate din valoarea înălţimii textului.
Observatie:Cea mai dificilă parte este determinarea distanţelor orizontale şi verticale, dar chiar şi
acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testăm linia în program.Se creează o copie a fişierului acad.lin, în care se vor introduce liniile nou create.
47
47PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Exemple:
1. Taluz neconsolidat 1:2000
*TALUZ_2000,taluz neconsolidatA,2,[TALUZ_2000, taluz_2000,s=1],-2
1:1000*TALUZ_1000,taluz neconsolidatA,1,[TALUZ_1000, taluz_1000,s=1],-1
Fig. 4.13 Taluz neconsolidat
2. Dig sparge valuri cu taluz
1:2000*DIG-TALUZ_2000,dig sparge valuri cu taluzA,.75,[DIG_2000,dig-taluz_2000,s=1],-.75
1:1000*DIG-TALUZ_1000,dig sparge valuri cu taluzA,1,[DIG_1000, dig-taluz_1000,s=1],-1
Fig. 4.14 Dig sparge valuri cu taluz
48
48PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Obsrvatie: Cea mai dificilă parte este determinarea distanţelor orizontale şi verticale, dar chiar şi acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testăm linia în program. Se creează o copie a fişierului acad.lin, în care se vor introduce liniile nou create. Astfel, accesând acest fişier din AutoCad, se pot selecta liniile create şi se pot utiliza.
Fig.4.15 Selectarea tipului de linie creat
3. Definirea unui Shape file
O altă metodă de creare a liniilor, este cea care utilizează AutoCAD Express Tools.
49
49PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.4.16 Accesarea funcţiei Make Shape
Un avantaj al utilizării functiei Express Tools in reprezintă faptul că asigură crearea cu uşurinţă a unor forme şi introducerea lor în linii.
Mai întâi, se creează în Autoad o entitate, care apoi se va crea un .shp file pentru aceasta.
Se foloseşte comanda SHAPE pentru a introduce entitatea shape in desen şi apoi se creează un nou tip de linie cu aceasta.
Fig.4.17 Inserarea shape-ului creat “taluz_2000”
50
50PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Pentru a crea linia complexa cu ajutorul shape-ului se foloseste comanda mkltype,si se procedeaza astfel:
Definim fisierul .lin (taluz_2000),
Fig. 4.18. Definirea fisierului .lin
Introducem in bara de comanda a Autocad-ului numele liniei ce urmeaza a fi create.(taluz_2000) si optional descrierea acesteia .
Se cere sa se specific punctual de inceput pentru definirea liniei,respective punctual de sfarsit .
Selectam entitatea – Enter .
51
51PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig4.19. Definirea liniei în structura căreia intră entitatea de tip shape definită anterior
Fig.4.20 Reprezentarea liniei în AutoCad
Prin definirea unui shape, se ceează 3 tipuri de fişiere, şi anume: 1. fişier cu extensia .shp 2. fişier cu extensia .shx- care conţine informaţia grafică de spre shape-ul definit 3. fişier cu extensia .dpf – bază de date, ce conţine informatii de tip atribut despre shape.
52
52PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.4.21.Selectarea liniei nou create
În cartografia digitală pentru reprezentarea hărţilor şi a planurilor, este nevoie de semne convenţionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entităţi grafice, dar care insă nu este suficientă.
Biblioteca de semne a AutoCad-ului este formată din următoarele fişiere: acad.lin
acadiso.lin
4.Crearea de noi hașuri
Versiunile de AutoCad au un director "Support" în "C:\Documents and Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" în care se afla acadiso.pat respectiv acad.pat - fişierele cu haşurile cu care vine softul (au acelasi conţinut doar că unul e pentru Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI).
Haşurile noi în AutoCAD se pot adauga şi la sfarsitul fişierului acadiso.pat cu copy/paste la definiţia haşurii. Haşurile noi adaugate vor apărea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other Predefined" dar nu e indicat să se procedeze în acest mod. E mai bine să se adauge haşurile una câte una ca fişiere separate în C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support.
53
53PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Fig.4.22 Fişierul de haşuri acadiso.pat
Haşurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu extensia .pat.
Pentru a defini o nouă haşură, aceasta se defineşte pe mai multe linii de cod, după1. numele tipului de haşură
2. definirea propriu-zisă a haşurii*Nume, descriereUnghi, Originea (x,y), Δx, Δy, Codul de desenare al liniei
Unghi- valoare unghiulară pe care o face linia de haşură cu abscisa; Originea – valoarea coordonatelor punctului de început a liniei de haşurare;
Δx – valoarea cu care se deplasează, este deplasat punctul de început al liniei următoare de haşură ( se măsoară pe direcţia liniei);
Δy - valoarea cu care se deplasează este deplasat punctul de inceput a liniei următoare de haşură, măsurată perpendicular pe linia de haşură.
3. numele tipului de haşură4. definirea propriu-zisă a haşurii
*Nume, descriereUnghi, Originea (x,y), Δx, Δy, Codul de desenare al liniei
Unghi- valoare unghiulară pe care o face linia de haşură cu abscisa; Originea – valoarea coordonatelor punctului de început a liniei de haşurare;
Δx – valoarea cu care se deplasează, este deplasat punctul de început al liniei următoare de haşură ( se măsoară pe direcţia liniei);
54
54PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ
Δy - valoarea cu care se deplasează este deplasat punctul de inceput a liniei următoare de haşură, măsurată perpendicular pe linia de haşură.
Daca la selectarea haşurii apare mesajul: "Error in Pattern File" se verifică dacă:
numele fisierului .pat e acelasi cu numele haşurii; e o singură haşură in fisier; nu există caractere nepermise in definiţia haşurii; nu sunt numere scrise greşit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...); nu sunt linii mai lungi de 80 de caractere; numele haşurii nu este mai lung de 31 de caractere;
nu sunt linii fără text la sfârsitul definiţiei haşurii.
Exemplu: Padure taiata
*Padure taiata,|_ |_ |_0, 0,0, 6,6, .5,-11.590, 0,0, 6,6, 1.8,-10.2
Fig.4.23 Crearea fişierului cu extensia .pat
Fig.4.24 Selectarea haşurii nou create
56PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Fig.4.25 Obiect haşurat
ETAPA V
57PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
REALIZAREA PLANULUI TOPOGRAFIC COLOR LA SCARA 1:5000, FOLOSIND PROCEDEUL INTEROGARII SI AL ALTERARII
PROPRIETATILOR
58PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Pentru realizarea hărţilor, se foloseşte interogarea cu alterarea de proprietăţi, pentru fiecare grup de entităţi cu aceleaşi caracteristici.(care reprezintă acelaşi obiect sau linie).
1. Elementele puctuale pot fi: puncte geodezice; puţuri forate; fântâni; cămine de vizitare; stâllpi de iluminat; poduri;
2. Elementele liniare pot fi: limite administrative; limite între diverse forme de proprietate; curbe de nivel principale; curbe de nivel secundare; pârâuri sau râuri;
drumuri;
3. Suprafeţele pot fi clasificate în funcţie de categoria de folosinţă, astfel: arabil; păşune; fâneaţă; pădure; neproductiv;
curţi şi curţi-construcţii;
ETAPE DE REALIZARE
Interogările in G.I.S.(Geographic Information System - Sistem Internaţional
Geografic) sunt cereri specifice de informatii din surse de date grafice si alfanumerice,
realizate prin intermediul unor operaţii de selectie.
Mediul Autodesk Map permite defnirea de interogari, salvarea si accesarea lor
mai tarziu. Interogarile reprezinta de fapt obtinerea din desenele sursa diferite obiecte
grafice si informatii text dorite.
59PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Interogarea se poate face în patru moduri şi anume:
Interogarea desenelor dupa tipul Location
Interogarea desenelor dupa tipul Property
Interogarea desenelor dupa tipul Data
Mai întâi, se ataşează desenul-sursă la un nou document .dwg.
Fig.5.1 Ataşarea desenului sursă
Interogarea reprezintă o anumita subcategorie de obiecte grafice din categoria curenta al desenelor atasate, care vor fi aduse in sesiunea de desenare curenta. Pentru ca aceste obiecte grafice sa fie aduse in desenul curent ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii .
O interogare se poate face urmărind paşii: După ce desenele sursa au fost ataşate, se alege din submeniul Map – Query – Define Query ; Se va deschide fereastra Define Query of Attached Drawing in care se vor alege condiţile interogării. (figura 5.2)
60PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.2 Activarea ferestrei Define Query of Attached Drawing(s)
În aceasta fereastră se vor alege optiunile de interogare, care vor fi folosite pentru a obtine anumite obiecte grafice din desenul sursă in functie de condiţiile impuse acestora.
Figura 5.3 Fereastra Define Query of Attached Drawing(s)
1. Se realizeaza mai intai o interogare de tip Property pentru a aduce conturul hartii pe suportul grafic.
61PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.4 Interogarea după Property
Figura 5.5 Rezultatul interogării
62PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
2. Se interoghează punctele reţelei geodezice de stat şi se foloseşte opţiunea de alterare a proprietăţilor, pentru a aşeza blockul corespunzător
Figura 5.6 Interogare de tip Data
Figura 5.7 Alterarea proprietăţilor
63PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.8 Aducerea punctului geodesic
3. Se interoghează punctele cotate şi se foloseşte opţiunea de alterare a proprietăţilor, pentru a aşeza blockurile corespunzătoare
64PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.9 Interogarea punctelor cotate
Figura 5.10 Atasarea block-ului
65PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Fig. 5.11. Rezultatul interogarii
4. Ataşarea blok-ului pentru foioase
Figura 5.12 Ataşarea block-ului pentru foioase
66PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.13 Rezultatul interogării
1. Atasarea block-ului pentru canton silvic
Figura 5.12 Ataşarea block-ului pentru canton silvic
67PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.13 Rezultatul interogării
Elemente liniare
2. Drumuri naturale
Figura 5.14 Realizarea interogării
68PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.15 Rezultatul interogării
3. Terasamente
Figura 5.16 Realizarea interogării
69PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.17 Rezultatul interogării
4. Pârâuri care au scurgerea permanenta
Figura 5.18 Realizarea interogării
70PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.19 Rezultatul interogării
71PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
5. Limită de teritoriu administrativ al comunei
Figura 5.20 Realizarea interogării
Fig. 5.21. Atasarea liniei
72PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.22 Rezultatul interogării
6. Curbe de nivel principale
Figura 5.23 Realizarea interogării
73PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Figura 5.24 Rezultatul interogării
74PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
7. . Curbe de nivel secundare
Figura 5.25 Realizarea interogării
Figura 5.26 Rezultatul interogării
75PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Terenuri care au ca folosinţă pădure taiata
Figura 5.27 Realizarea interogării
Figura 5.28 Rezultatul interogării
76PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Fig. 5.29. Harta topografica
77PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL Realizarea sistemelor de inventariere si evidenţă cadastrală a tuturor terenurilor şi
construcţiilor, presupune o organizare şi o ȋmpărţire a acestora ȋn unităţi şi subunităţi teritoriale. În acest sens, se cere să se prezinte cadrul teritorial de executare a lucrărilor de cadastru ȋn Romȃnia, ȋn conformitate cu legislaţia şi normele tehnice ȋn vigoare.
În conformitate cu legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 lucrările de cadastru se realizează la nivelul unităţilor teritorial administrative, municipal, orăşeneşti şi comunale.
Astfel, teritoriul Romȃniei este ȋmpărţit ȋn 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Fiecare judeţ este ȋmpărţit, la rȃndul lui, ȋn teritorii administrative municipale, orăşeneşti şi comunale. În componenţa judeţelor intră 103 teritorii municipal, 217 teritorii orăşeneşti şi 2860 de teritorii comunale
Planul cadastral este o reprezentare topografică a tuturor proprietăţilor pe plan (locul, mărimea, suprafaţa şi alte caracteristici referitoare la imobile) pe baza rezultatelor masuratorilor exacte.
Conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitatii imobiliare, acestea se păstreaza la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completării sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliară. O copie a acestora se pastreaza la biroul de carte funciara. Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanţă cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
Spre deosebire de planul topografic, pe planul cadastral nu sunt reprezentate elementele de altimetrie, şi anume, curbele de nivel, precum şi puntele cotate. De asemenea, pe planul cadastral la scara 1: 5 000 nu sunt prezente haşurile pentru categoriile de folosinţă, ci doar simbolul corespunzător. Proiect Modelare cartografică 79
Categoria de folosinţă a terenurilor reprezintă un sistem de clasificare al acestora, in funcţie de utilizarea concretă a terenului şi de necesităţile cadastrului de ȋnregistrare ordonată a datelor referitoare la teren. Astfel, terenurile se ȋmpart in 13 categorii de folosinţă, dintre care 5 agricole şi 8 neagricole, dupa cum urmează:
78PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA
Destinaţii ale terenurilor Categorii de folosinţă
AGRICOLE
1. Arabil (A)
2. Păşuni (P)3. Fȃneţe (F)
4. Livezi (L)
5. Plantaţii de vii şi hamei (V)
NEAGRICOLE
6. Păduri şi alte terenuri cu
vegetaţie forestieră (PD)
7. Ape curgătoare (HR)8. Ape stătătoare (HB)
9. Drumuri (DR)
10. Căi ferate (CF)
11. Construcţii (C)
12. Curţi- construcţii (CC)
13. Terenuri neproductive (N)
O altă particularitate a planului cadastral o reprezintă faptul că parcelele cu diferite categorii de folosinţă, din cadrul aceluiaşi imobil, sunt delimitate prin linii punctate.
Etapele de realizare a planului cadastral pentru trapezul L-35-56-C-c-4-IV sunt asemănătoare cu cele de la întocmirea planului
topografic, cu deosebirile menţionate anterior.