modelare cartografica-proiect

92
UNIVERSITATEA TEHNICĂ,, GHEORGHE ASACHI’’ IAŞI FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA:MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU PROIECT LA Modelare Cartografică Intocmit, Student: Adam Lavinia Anul IV, Grupa: 7404

Upload: lavinia-adam

Post on 08-Jul-2016

86 views

Category:

Documents


10 download

DESCRIPTION

MODELARE CARTOGRAFICA-HIDROTEHNICA

TRANSCRIPT

Page 1: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

UNIVERSITATEA TEHNICĂ,, GHEORGHE ASACHI’’ IAŞIFACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ŞI INGINERIA MEDIULUISPECIALIZAREA:MĂSURĂTORI TERESTRE ŞI CADASTRU

PROIECTLA

Modelare Cartografică

Intocmit, Student: Adam Lavinia

Anul IV, Grupa: 7404

An universitar2014-2015

Page 2: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

2PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

OBIECTIVUL PROIECTULUI

1. Realizarea unui plan topografic la scara 1:5 0002. Realizarea unui plan cadastral la scara 1:5 000

SURSA DATELOR

1. Planul topo-cadastral la scara 1:5 000 digitizat2. Atlasul de semne convenţionale la scara 1:5000, 10000

PROIECTUL VA CUPRINDE

1. Analiza mesajului planului L-35-56-C-c-4-IV la scara 1:5000 coduri şi simboluri, semantică; importanţa impactului vizual al hărţii şi al elementelor ce îl compun

(legendă, elementele din exteriorul cadrului trapezului, fondul hărţii); comentarea conţinutului hărţii.

2. Realizarea tabloului cu elementele cartografice informatice identificarea elementelor cartografice sau de cartografiat şi

proprietăţile acestor elemente; critica şi reconstrucţia hărţii; modul de implementare al elementelor cartografice.

3. Definirea unei baze de date şi ataşarea acesteia la elementele grafice digitizate prin metoda ataşării de date şi a punctului de inserare a etichetelor

baza de date se va crea în funcţie de datele de la punctul 2; digitizarea se va realiza prin metoda ataşării de date cu inserarea locului

de aşezare a etichetei tip text.

4. Crearea simbolurilor punctuale, a liniilor complexe şi al haşurilor şi introducerea lor în biblioteca AutoCad Map

se vor crea simboluri de tip block pentru elementele punctuale la diferite scări, conform atlasului de semne convenţionale;

se vor crea linii simple sau coplexe, la diferite scări, conform atlasului de semne convenţionale;

se vor crea haşuri conform atlasului de semne convenţionale;

5. Realizarea planului topografic color, la scara 1:5000, folosind procedeul interogării şi al alterării proprietăţilor.

6. Realizarea planului cadastral la scara 1:5000 color, folosind reprezentarea tipului de folosinţă prin haşuri specifice, conform atlasului de semne convenţionale

Page 3: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

3PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

ETAPA 1

ANALIZA MESAJULUI PLANULUIL-35-56-C-c-4-IV

LA SCARA 1:5000

1.1. Analiza informatiilor grafice din interiorul cadrului geografic al trapezului

Page 4: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

4PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Nomenclatura trapezului: L-35-56-C-c-1-IV. Sistemul de proiectie: Proiectie Stereografica 1970 Sistem de referinta: Marea Baltică Nomenclaturi vecine: N:L-35-56-C-c-4-II

S: L-35-68-A-a-2-II E: L-35-56-C-d-3-III V: L-35-56-C-c-4-III

Aerofotografierea executata in anul 1977. Reperajul executat de IGFCOT in anul 1978 Descifrarea executata de IGFCOT in anul 1978 Originalul de teren intocmit de IGFCOT in anul 1979 Originalul de editare executat de IGFCOT in anul 1979 Imprimat de IGFCOT in anul 1980

Scara de reprezentare a foii de plan este de 1:5 000 unde se reprezinta forma geometrică si dimensiunile elementelor de planimetrie, precum si relieful terenului prin formele sale, iar echidistanta curbelor de nivel este de 2,5 m.

Foaia de hartă ce cuprinde trapezul la scara 1: 5 000 cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-IV a fost realizată în Proiecția Stereografică 1970 având ca plan de referința Marea Baltică.Harta cuprinde teritorii din județul Vaslui,și anume : com. Pogana (C.A.P. Pogana),I.A.S Bârlad, com. Alexandru Vlahuța (Ocolul Silvic Bârlad), com. Perieni (Ocolul Silvic Bârlad),com. Băcani. Descrierea elementelor de continut ale trapezului se face pentru a avea o imagine de ansamblu asupra continutului informatiei si dispunerea ei din punct de vedere goegrafic pe spatial respectiv. Relieful este unul de podis cu dealuri,în partea central estică acesta prezinta terasări,iar alocuri exista rîpe in care se găseste tufăris și măracinis.Aceasta zonă este străbatuta de drumuri de exploatare. Hidrografia este reprezentată prin semne conventionale corespunzătoare cursurilor de apă cu curgere permanentă/semipermanentă Din punct de vedere altimetric cota cea mai mică are valoarea de 160 m iar cota cea mai mare ajunge la 310.7 m. Pentru reprezentarea categoriilor de folosinta a terenurilor s-au folosit semne conventionale pentru scarile 1:5 000,regăsindu-se urmatoarele cateogorii de folosinta: - 60% teren arabil - 30% pădure (stejar,fag,arțar etc.) - 5% tufăris si mărăcinis - 5% păsuni

Caile de comunicatii sunt reprezentate de drumuri judetene si comunale cu latimi intre 3 m si 8 m.

Dimensiunile trapezului in cm sunt :

Page 5: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

5PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Determinarea bazei cartografice a trapezului

În vederea utilizării hărţilor şi planurilor topografice în lucrările de cadastru general şi de specialitate se cere cunoaşterea elementelor bazei cartografice a hărţilor şi planurilor:

1. sistemul de proiecţie cartografică;2. scara de reprezentare;3. cadrul hărţii şi a planului;4. nomenclatura şi modul de imparţire în foi de hartă şi de plan.

Planul topografic este reprezentarea grafică convenţională a unei suprafeţe de teren mai restrânse, care se întocmeşte la scări mai mari sau egale cu 1:10.000, unde proiectarea punctelor de pe suprafaţa terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se neglijează. Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1.000; 1:2.000; 1:5.000 şi 1:10.000 se reprezintă în mod fidel forma geometrică şi dimensiunile elementelor de planimetrie, precum şi relieful terenului prin formele sale.

PROIECTIA AZIMUTALA PERSPECTIVA STEREOGRAFICA OBLICA CONFORMA PE PLANT SECANT UNIC -1970

Proiecţia stereografică oblică conformă pe plan secant a fost folosită în ţara noastră,într-o primă perioadă între anii 1933 şi 1951, fiind denumită “proiecţia stereografică pe planul secant unic Braşov-1930”, după care a fost reluată şi adoptată cu alţi parametri începând cu anul 1973 şi până în present ,sub denumirea de “proiecţia stereografică pe plan secant unic- 1970”.

Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă,cu planul de proiecţie secant unic 1970 ,utilizată în mod frecvent prin denumirea de “Proiecţia STEREO-70” a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2 000; 1:5 000 şi 1:10 000, precum şi a hărţii cadastrale la scara 1:50 000. Acest sistem de proiecţie s-a adoptat,având la bază elementele elipsoidului Krasovski-1940 şi planul de referinţă pentru cote MAREA NEAGRĂ.

Pentru definirea principiilor care au stat la baza adoptării proiecţiei stereografice 1970, seconsideră o secţiune prin sfera terestră de rază medie 𝐑𝟎(fig.1.1), în care sunt redateurmătoarele elemente geometrice ale reprezentării:

Page 6: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

6PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig. 1.1 Elementele geometrice ale reprezentării proiecţiei stereografice pe planul tangent şi pe planul secant unic – 1970

Punctul central al proiecţiei,Qo,situate la nord de oraşul Făgăraş definit de următoarele

coordonate geografice:φ0 = 46o00´ 00´´ latitudine N

λ0 = 25o00´ 00´´ longitudine E

Punctul de vedere, V, diametral opus punctuluiQ0definit anterior. Raza medie de curbură a sferei terestre pentru punctul central al proiecţiei:𝐑𝟎=6 378 965,681 m Adâncimea planului secant unic, H, faţă de planul tangent în punctual central al

planuluide proiecţie.

H=-3189,478 m Raza cercului de deformaţie nulă care rezultă din intersecţia planului secant cu

sfera terestră: 𝐫𝟎=201,718 km

Elementele cadrului planului

Page 7: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

7PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Planul topografic, întocmit în sistemul de proiecţie Stereo – 1970, s-a redactat pe o foaie de plan limitată de un cadru interior. Acest cadru este reprezentat de cele patru laturi ale trapezului geodezic, care limitează suprafaţa terestră cuprinsă între cele doua paralele geografice de sud şi de nord şi, respectiv, de cele două meridiane geografice, est si vest.

Elementele cadrului planului

1. Cadrul interior se obţine prin raportarea coordonatelor rectangulare plane (X,Y), cu ajutorul coordonatografului sau în sistem automatizat a colţurilor trapezului corespunzător foii de plan.

SCARA 1: 5 000 L-35-56-C-c-4-IV

Nr. pct PozitiaCoordonate rectangulare plane (X, Y)

X Y1 NV 542617.961 699570.8742 NE 542696.987 701974.8733 SV 540303.351 699646.4984 SE 540382.393 702051.410

2. Cadrul geografic reprezintă dimensiunile grafice ale trapezului pe latitudine şi pe longitudine fiind format din imaginile plane ale arcelor de paralele şi meridiane, care delimitează în planul proiecţiei cartografice suprafaţa unui trapez.

Cadrul ornamental sau exterior se trasează cu o linie continuă de 1 mm grosime, la o distanţă de 1 mm de cadrul geografic şi de 9 mm de cadrul interior.

Fig. 1.2 Cadrul interior, cadrul geografic şi cadrul ornamental

Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului geografic

Page 8: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

8PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

În spatiul dintre cadrul interior al planului şi cadrului ornamental se observă următoarele elemente şi inscripţii cartografice:

1. Coordonatele geografice (φ,λ) ale celor patru colţuri ale trapezului se găsesc în spaţiul dintre cadrul interior şi cadrul geografic, în grade, minute, secunde şi părţi de secunde, în sistemul de gradaţie sexazecimală, funcţie de scara de reprezentare a foii de plan, 1:5000.

SCARA 1 : 5 000 L-35-56-C-c-4-IV

Nr.pct.

Poz.pct.

Coordonate geografice

(o ‘ “)

(o ‘ “)1 NV 46o 21’ 15’’ 27o 35’ 37’’,52 NE 46o 21’ 15’’ 27o 37’ 30’’3 SV 46o 20’ 00’’ 27o 35’ 37’’,54 SE 46o 20’ 00’’ 27o 37’ 30’’

Page 9: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

9PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig. 1.3 Coordonatele geografice ale colţurilor trapezului

2. Reţeaua rectangulară sau caroiajul kilometric denumită şi reţeaua geometrică, este formată din drepte paralele la axele sistemului (XX’,YY’) ale proiecţiei cartografice, utilizate pentru calculul bazei matematice a planului topografic.

Reţeaua rectangulară este trasată în spaţiul dintre cadrul interior şi cel geografic, în cazul foii de plan la scara 1 : 5 000.

Lungimea grafică a laturilor reţelei rectangulare pe plan este de 10 cm, în cazul scării 1:5 000 (0,5×0,5 km).

Valorile numerice ale caroiajului rectangular sau kilometric sunt înscrise în spaţiul dintre cadrul interior şi cel geografic, prin grupe de trei cifre pentru proiecţia stereografică-1970.

Fig. 1.4 Coordonate rectangulare

Page 10: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

10PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

3. Inscripţiile dintre cadrul interior şi cadrul geografic, se referă la evidenţierea limitelor de hotar, de planimetrie şi de nivelment, care se continuă în foile vecine de pe cele patru laturi ale cadrului din care se menţioneză: denumirea localităţilor spre care se îndreaptă căile de comunicaţii (Nu este cazul).

4. Nomenclatura trapezelor vecine, este ȋnscrisă în spaţiul de la mijlocul celor patru laturi ale cadrului planului. Astfel, trapezele vecine sunt:

-la Nord trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-II -la Est trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-d-3-III -la Sud trapezul cu nomenclatura L-35-68-A-a-2-II -la Vest trapezul cu nomenclatura L-35-56-C-c-4-III

Fig.1.5 Nomenclatura trapezelor vecine

Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si planurilor

În funcţie de caracterul hărţilor şi planurilor, se reprezină grafic şi se înscriu în afara cadrului o serie de elemente cartografice referitoare la baza matematică a hărţilor, la conţinutul acestora şi la alte aspecte necesare înţelegerii şi folosirii practice a documentaţiei cartografice.

Page 11: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

11PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

DEASUPRA LATURII DE NORD A CADRULUI ORNAMENTAL SE ÎNSCRIUURMĂTOARELE DATE:

5. Denumirea proiecţiei cartografice, a sistemului de referinţă pentru cote şi a teritoriulucuprins pe foaia de hartă şi de plan.

Fig.1.6 Denumirea proiecţiei cartografice, a sistemului de referinţă pentru cote şi a teritoriului

6. Nomenclatura planului topografic

Fig.1.7 Nomenclatura planului topografic

7. Caracterul planului (secret)- în colțul din dreapta sus

Fig.1.8 Caracterul planului (secret)

Page 12: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

12PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

SUB LATURA DE SUD A CADRULUI ORNAMENTAL SE ÎNSCRIU URMĂTOARELE ELEMENTE:

8. Schema şi dimensiunile trapezului,

Laturile şi diagonala, sunt înscrise în centimetri cu 2 zecimale, iar suprafaţa în hectare cu patru zecimale.

Fig.1.9 Schema şi dimensiunile trapezului

9. Scara numerică, cu precizarea valorii unui centimetru de pe hartă şi lungimea corespunzătoare din teren, scara grafică simplă, numele editorului.

Fig.1.10 Scara numerică, scara grafică simplă, numele editorului

10. Scara pantelor sau schema pantelor se întocmeşte pentru echidistanţa curbelor

de nivel normale şi principale, sub care se scrie valoarea numerică a echidistanţei.

Fig.1.11 Scara pantelor

11.Schema limitelor de hotar ale teritoriilor judeţene, municipale, oraşeneşti şi comunale

Page 13: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

13PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.1.12 Schema limitelor de hotar

12. Indicaţii redacţionale referitoare la întocmirea originalului de editare şi de autor al hărţii sau planului, o originalului de editare şi a tipăririi foilor de hartă şi de plan.

Fig.1.13 Indicaţii redacţionale

Page 14: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

14PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.1.14 Trapez L-35-56-C-c-4-IV digitizat

ETAPA 2

Page 15: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

15PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

REALIZAREA TABLOULUI CU ELEMENTELE CARTOGRAFICE

INFORMATICE

Page 16: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

16

16PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Inventarierea elementelor de pe harta

1. ELEMENTE DE TIP BLOCK

Nr.crt. Tip Simbol Denumire Frecventa de aparitie

1

Block

Punct de triangulație 1

2 Punct de staţie cotat 33

3

Canton silvic 1

4 Foioase3

ELEMENTE DE TIP SUPRAFATA

Nr.crt.Tip Simbol Denumire Frecventa

de aparitieLungime

(km)

1 Suprafata Teren Arabil 81

Page 17: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

17

17PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

2. ELEMENTE DE TIP LINIE

Nr.crt. Tip Simbol Denumire Frecventa de aparitie

Lungime (km)

1

Linie

Drum natural

19 16,89

2 Terasa artificial in terenuri cu trepte

34

3 Limita de teritoriu administrativ a comunei

5

4Limita intre diverse forme de

proprietate 2

5Limita certa, evidenta, a

oricarui contur 236

6Curba de nivel principala avand indicata valoarea 14

7 Curba de nivel secundara 145

8

Pârâu sau râu a cărui latime se poate reprezenta la scara

planului 1

9 Parau care seaca periodic 13

Page 18: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

18

18PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

ETAPA III

DEFINIREA UNEI BAZE DE DATE ŞI ATAŞAREA ACESTEIA LA ELEMENTELE GRAFICE DIGITIZATE

Page 19: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

19

19PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Prelucrarea datelor grafice

3. 1. Curăţarea datelor grafice

Curăţarea desenului reprezintă procesul de eliminare a erorilor rezultate în urma digitizării.Paşii necesari realizării acestui proces sunt:

Map – Tools – Drawing CleanupSe va lansa ferestra Drawing Cleanup – Select Object unde vor fi alese optiunile de

curăţare a desenului. (figura 3.1).

Figura 3.1 Lansarea ferestrei Drawing Cleanup- Select Objects

Page 20: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

20

20PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Aceasta conţine următoarele optiuni: Functia Select Objects – aceasta afisând două optiuni de selectie a obiectelor din desen

Select all – pentru a selecta automat toate elementele Select manually – pentru a selecta manual obiectele dorite a fi curatate.

In dreapta casetei Layers se va apăsa simbolul respectiv pentru a alege Layere-le ( straturile) care vor fi curăţate dupa care se va apasa butonul Select pentru a confirma selectia.

Figura 3.2 Lansarea ferestrei Select Layers

Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie. Functia Cleanup Actions care va afişa opţiunile de selectie si parametrii de curăţare a erorilor. (figura 3.3) Această fereastră conţine următoarele zone:

Cleanup Actions in care sunt afişate funcţiile de rectificare a erorilor;

Selected Actions in care sunt transferate functiile pentru fiecare tip de eroare prin actionarea butonului Add

Cleanup Parametres in care se va defini marimea tolerantei , care va fi folosita pentru eliminarea erorii selectate.

Page 21: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

21

21PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.3 Opţiunile şi parametrii funcţiei Cleanup Actions

Funcţiile disponibile pentru eliminarea erorilor sunt: Delete Duplicates – elimina liniile duble aflate la o distanta impusa prin toleranta; Erase Short Objects – elimina obiectele grafice scurte situate sub o toleranta impusa; Break Crossing Objects– intrerupe doua linii care se intersescteaza si creaza un nod; Extend Undershoots – prelungeste o linie mai scurta pana in punctul de intersectie cu o alta

linie; Apparent Intersection – prelungeste doua linii pana in punctul lor de intersectie, aflat sub o

toleranta impusa; Snap Clustered Nodes – uneste in acelasi nod capete de linii situate intr-o toleranta data. Disolve Pseudo Nodes – elimina nodurile false; Erase Dangling Objects – sterge capete de linii aflate in afara unor contururi poligonale Simplify Objects – elimina unele dintre vertexturile unei polilinii; Zero Length Objects – sterge obiectele cu lungime zero; Weed Polylines – reduce numarul de puncte ale unei polilinii 3D.

Lansarea acestor funcţii se va face separat. După transferul succesiv al funcţiilor in partea dreaptă se vor stabili toleranţele si se va apasa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie.

Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie, Cleanup Methods care va deschide fereastra cu acelaşi nume.(figura 3.4)

Page 22: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

22

22PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.4 Fereastra funcţiei Cleanup Method

Aceasta fereastră conţine opţiunile: o Modify original objects – va realiza curatarea desenului cu modificarea obiectelor originale o Retain original objects and create new objects – va realiza curatarea desenului retinand obiectele originale si creand obiecte noi o Delete original objects and create new objects – va realiza curatarea desenului stergand obiectele originale si creand obiecte noi o Convert selected objects – contine optiuni prin care se pot transforma toate elementele grafice intr-o singura entitate (polilinie)

Se va alege prima medota de măsurare si se vor marca toate opţiunile de conversie ale obiectelor. Apoi se apasă butonul Next si se va lansa următoarea funcţie, Error Markers care conţine optiuni

de selectie a simbolului de reprezentare si a culorii pentru fiecare tip de eroare. Tot aici se va selecta modul de stergere a simbolurilor, iar in caseta Marker size se inscrie marimea de reprezentare a simbolurilor .

Se apasa Finish si se va deschide fereastra Drawing Cleanup Errors care conţine toate funcţiile de curăţare si opţiunile de corecţie a erorilor. Pentru a inchide fereastra şi pentru a lansa procesul de curăţare, se va tasta Close.

Page 23: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

23

23PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

3.2. Crearea topologiilor

Topologia reprezintă un set de relaţii dintre grupuri de noduri, legături şi poligoane. Definirea unei topologii reprezintă de fapt stabilirea de conexiuni intre aceste elemente. Există trei tipuri de topologii:

Topologie de nod Topologie de retea Topologie poligonal

1). Crearea topologiilor de nod

Topologia de nod este un sistem de obiecte punct (noduri), relaţionate, folosit pentru a analiza legăturile dintre aceste puncte (de exemplu borne geodezice, fântâni etc). Într-o topologie de nod datele sunt ataşate fiecarui punct.

Pentru crearea topologiei puncte_cotate s-a folosit topologia de tip de nod. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii:

1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1; 2. Se lasă deschis doar layer-ul pct_cotate. 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Node) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – puncte_cotate (Figura 3.5);

Figura 3.5 Selectarea tipului nod pentru topologie

Se va apăsa butonul Next pentru a trece la următoarea funcţie Select Nodes prin intermediul căreia se definesc optiunile de selectarea a obiectelor (Automata-Select all sau Manuala- Select manually).(figura 3.6)

Page 24: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

24

24PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.6 Fereastra de selecţie a tipului de topologie

In caseta Layers se va alege stratul pe care se doreste sa se faca topologia elementelor grafice. In final, pentru a lansa procesul de realizare a topologiei se apasa Finish. Numele topologiei create va aparea in Fereastra Workspace, in zona Topologies.

2). Crearea topologiilor poligonale

Topologia poligonală reprezintă un ansamblu de poligoane, alcătuit din legături care formează contururi poligonale şi opţional poate conţine noduri. Topologia poligonală se aplică tuturor elementelor grafice care reprezintă contururi închise cum ar fi:

folosinţe soluri construcţii

Pentru crearea topologiei folosinţe s-a folosit topologia de tip poligon. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii: 1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei 5.1; 2. Se lasă deschise doar layere-le (straturile) Lim_trapez, cat_folosinte, drum şi hidrografie; 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Polygon) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – folosinţe (Figura 3.7);

Page 25: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

25

25PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.7 – Fereastra de selecţie a tipului de topologie

Se apasă butonul Next pentru a lansa fereastra cu opţiuni a funcţiei Select Links. 5. Se marchează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice şi se alege în

caseta Layers stratul cu obiectele grafice (fig.3.8)

Figura 3.8. – Fereastra funcţiei Select Links

Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Nodes şi se bifează opţiunea Select All pentru selectarea automată a nodurilor (Figura 3.9); 7. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Create New Nodes (Figura 3.9);

Page 26: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

26

26PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.9. – Fereastrele funcţiilor Select Nodes si Create New Nodes

8. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Centroids şi se marchează opţiunea Select Manually (Figura 3.10); 9. Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Create New Centroids; 10. Se marchează opţiunea Create Missing Centroids pentru a plasa automat centroizi în poligoanele goale, iar apoi se alege stratul pe care vor fi creaţi aceşti centroizi (centroizi_folosinţe) şi se aleg pentru reprezentarea centroizilor simbolurile ACAD-POINT (Figura 3.10);

Figura 3.10. – Fereastrele funcţiilor Select Centroids si Create New Centroids

Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Error Markers care conţine opţiuni de selecţie a simbolului de reprezentare şi a culorii pentru fiecare tip de eroare (Figura 5.11); 12. Se marchează următoarele opţiuni:

Highlight errors – supraluminează simbolul care marchează eroarea; Mark errors with blocks – marchează erorile prin simboluri block; Marker size – dimensionează mărimea simbolului block; Duplicate Centroids – marchează existenta în plus a încă unui centroid; Incomplete area – marchează suprafeţele neînchise; Highlight sliver polygons – supraluminează poligoane incomplete.

Page 27: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

27

27PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Supraluminarea reprezintă marcarea erorilor cu o culoare diferită de cea a poligonului digitizat.

Figura 3.11. – Fereastra funcţiei Error Markers

3). Crearea topologiilor de reţea

Topologiile de reţea sunt sisteme alcătuite din noduri interconectate prin obiecte grafice de tip polilinii, arce sau linii si care sunt numite legături. Elementele grafice de tip reţea cărora li se aplică topologia de reţea sunt:

reţelele de distributie reţeaua hidrografica reţeaua de drumuri (străzi)

Pentru crearea topologiei ax_rau s-a folosit topologia de tip reţea. Paşii necesari definirii acestei topologii sunt următorii: 1. Se curaţă desenul L-35-56-C-c-4-IV conform etapei anterioare; 2. Se lasă deschis doar layer-ul ax_rau ; 3. Se lansează funcţia de creare a topologiilor Map – Topology – Create care activează fereastra de selecţie a tipului de topologie (Network) şi denumirea acesteia în câmpul Topology name – ax_rau (figura 3.12).

Page 28: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

28

28PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Figura 3.12 – Fereastra de selecţie a tipului de topologie

Se apasă butonul Next pentru a lansa fereastra cu opţiuni a funcţiei Select Links. 6. Se marchează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuala a obiectelor grafice şi se alege în

caseta Layers stratul cu obiectele grafice (Figura 3.13)

Figura 3.13. – Fereastra funcţiei Select Links

Se apasă butonul Next pentru a lansa următoarea funcţie denumită Select Nodes care este folosită pentru selectarea opţiunilor de căutare a nodurilor reţelei; 7. Se bifează opţiunea Select Manually pentru selectarea manuală a nodurilor reţelei ; 8. Se apasă butonul Next iar apoi Finish pentru a lansa procedura de definire a topologiei de reţea, În fereastra Workspace, în zona Topologies, apare afişat numele topologiei însoţit de simbolul topologiei de reţea.

Aceeasi pasi ca si in cazul topologiei pentru ax_rau se urmeaza si pentru creearea topologiilor ax_drum si curbe de nivel.

Page 29: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

29

29PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

În fereastra Workspace, în zona Topologies, apar afişate numele topologiilor create însoţit de simbolul topologiei respective (fig. 3.14)

Figura 3.14. Topologiile create in fereastra Workspace

Page 30: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

30

30PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

ETAPA IV

CREAREA SIMBOLURILOR PUNCTUALE,A LINIILOR COMPLEXE ŞI AL HAŞURILOR ŞI INTRODUCEREA

LOR ÎN BIBLIOTECA AUTOCAD MAP

Page 31: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

31

31PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

CREAREA SCRIPTURILOR ÎN AUTOCAD

Scriptul este un fişier notepad, în care se introduc toate comenzile utilizate în realizarea unui block, care este salvat cu extensia .scr.(fig.4.1)

Fig.4.1 Fişier script

După salvarea acestuia, in AutoCad se foloseşte comanda Run script.

Fig.4.2 Lansarea comenzii Run Script

Page 32: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

32

32PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Se alege scriptul realizat, se apasă OK, iar în fereastra de lucru va apărea blockul creat.

Exemple:

Statie de alimentare auto 1:2000

pline 12749.1614,2222.8119 @4<90 circle 12749.1638,2228.3119 d 3 pline 12747.6638,2228.3119 @3<0 bhatch P SOLID 1 0 12749.5226,2228.9794

Statie de alimentare auto 1:1000

circle 12763.9259,2224.4119 d 0.8 circle 12763.9259,2228.3119 d 2 pline 12763.9259,2224.8119 @2.5<90 pline 12762.9259,2228.3119 @2<0 bhatch P SOLID 1 0 12763.8931,2228.8315

Statie de alimentare auto 1:500

circle 12775.9542,2225.6869 d 0.5 circle 12775.9542,2228.3119 d 1.25 pline 12775.9542,2225.9369 @1.75<90 pline 12775.3292,2228.3119 @1.25<0 bhatch P SOLID 1 0 12775.9094,2228.5560

a. b. c.Fig.4.3 Statie de alimentare auto (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Page 33: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

33

33PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:2000

pline 12739.2781,2212.8670 @6<90 @15<0 @6<270 @15<180 pline 12744.2781,2212.8670 @6<90 pline 12749.2781,2212.8670 @6<90 text 12740.7382,2214.7924 2 0 C text 12745.7996,2214.9148 2 0 T text 12750.9835,2214.9148 2 0 C

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:1000

pline 12758.6178,2214.3670 @4.5<90 @9.5<0 @4.5<270 @9.5<180 pline 12761.7844,2214.3670 @4.5<90 pline 12764.9511,2214.3670 @4.5<90 text 12759.4055,2215.8524 1.5 0 C text 12762.6301,2215.8524 1.5 0 T text 12765.8956,2215.8524 1.5 0 C

Cabina de comanda pentru tramvaie 1:500

pline 12772.7797,2215.6170 @3.25<90 @5.75<0 @3.25<270 @5.75<180 pline 12774.6964,2215.6170 @3.25<90 pline 12776.6130,2215.6170 @3.25<90 text 12773.2556,2216.7269 1 0 C text 12775.1324,2216.7269 1 0 T text 12777.1705,2216.7269 1 0 C

a. b. c.Fig.4.4 Cabina de comanda pentru tramvaie (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Page 34: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

34

34PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Adapost in statie de tramvai 1:2000

pline 12740.1118,2204.3309 @5<90 @10<0 @5<270 @10<180 pline 12741.1118,2204.3309 @5<90 pline 12749.1118,2204.3309 @5<90 pline 12740.1118,2208.3309 @10<0 pline 12740.1118,2205.3309 @10<0 bhatch P SOLID 1 0 12740.6512,2208.8136 bhatch P SOLID 1 0 12749.6267,2208.7989 bhatch P SOLID 1 0 12740.6149,2204.8168bhatch P SOLID 1 0 12749.5307,2204.8168

Adapost in statie de tramvai 1:1000

pline 12758.2146,2205.8309 @3.5<90 @7.5<0 @3.5<270 @7.5<180 pline 12758.7146,2205.8309 @3.5<90 pline 12765.2146,2205.8309 @3.5<90 pline 12758.2146,2208.8309 @7.5<0 pline 12758.2146,2206.3309 @7.5<0 bhatch P SOLID 1 0 12758.7146,2208.8309 bhatch P SOLID 1 0 12765.4119,2209.0484 bhatch P SOLID 1 0 12758.4642,2206.1002 bhatch P SOLID 1 0 12765.4417,2206.0651

Adapost in statie de tramvai 1:500

pline 12772.4484,2207.0809 @2.25<90 @4.75<0 @2.25<270 @4.75<180 pline 12772.6984,2207.0809 @2.25<90 pline 12776.9484,2207.0809 @2.25<90 pline 12772.4484,2209.0809 @4.75<0 pline 12772.4484,2207.3309 @4.75<0 bhatch P SOLID 1 0 12772.6032,2209.2128 bhatch P SOLID 1 0 12777.1984,2209.2128 bhatch P SOLID 1 0 12772.5807,2207.2079 bhatch P SOLID 1 0 12777.0794,2207.1955

a. b. c.Fig.4.5 Adapost in statie de tramvai (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Page 35: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

35

35PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Stalp din lemn 1:2000

circle 12745.3500,2199.5183 d 1.6

Stalp din lemn 1:1000

circle 12761.8026,2200.1035 d 1

Stalp din lemn 1:500

circle 12775.0244,2200.3429 d 0.6

a. b. c.Fig.4.6 Stalp din lemn (a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Stalp din beton 1:2000a. Cu sectiune rotunda

circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6 pline 12741.5010,2193.1540 @1.6<90 bhatch P SOLID 1 0 12741.1368,2193.9708

b. Cu sectiune patrata

pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180 pline 12744.2114,2192.7697 12746.2114,2194.7697 bhatch P SOLID 1 0 12744.8745,2194.1243

Stalp din beton 1:1000a. Cu sectiune rotunda

circle 12757.9535,2194.5391 d 1 pline 12757.9535,2194.0391 @1<90 bhatch P SOLID 1 0 12757.7206,2194.5204

Page 36: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

36

36PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

b. Cu sectiune patrata

pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180 pline 12760.9133,2193.5371 12762.4133,2195.0371 bhatch P SOLID 1 0 12761.4129,2194.5559

Stalp din beton 1:500a. Cu sectiune rotunda

circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6 pline 12771.1754,2194.4785 @0.6<90 bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7693

b. Cu sectiune patrata

pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180 pline 12774.0287,2194.2511 12775.0287,2195.2511 bhatch P SOLID 1 0 12774.2986,2194.9604

a. b. c.Fig.4.7 Stalp din beton (sectiune rotunda/ sectiune patrata)

(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Stalp din metal 1:2000c. Cu sectiune rotunda

circle 12741.5010,2193.9540 d 1.6 bhatch P SOLID 1 0 12741.5010,2193.9540

d. Cu sectiune patrata

pline 12744.2114,2192.7697 @2<90 @2<0 @2<270 @2<180 bhatch P SOLID 1 0 12744.9376,2193.9939

Page 37: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

37

37PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Stalp din metal 1:1000c. Cu sectiune rotunda

circle 12757.9535,2194.5391 d 1 bhatch P SOLID 1 0 12757.9535,2194.5391

d. Cu sectiune patrata

pline 12760.9133,2193.5371 @1.5<90 @1.5<0 @1.5<270 @1.5<180 bhatch P SOLID 1 0 12761.6071,2194.2567

Stalp din metal 1:500c. Cu sectiune rotunda

circle 12771.1754,2194.7785 d 0.6 bhatch P SOLID 1 0 12771.1754,2194.7785

d. Cu sectiune patrata

pline 12774.0287,2194.2511 @1<90 @1<0 @1<270 @1<180 bhatch P SOLID 1 0 12774.4841,2194.7555

a. b. c.Fig.4.8 Stalp din metal (sectiune rotunda/ sectiune patrata)

(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Ferma din lemn 1:2000

pline 12731.2289,2166.1216 @19<0 pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<35pline 12731.2289,2166.1216 @2.24<325 pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<145pline 12750.2289,2166.1216 @2.24<235pline 12740.7289,2168.1216 @4<90 circle 12740.7289,2168.1216 d 2circle 12740.7289,2164.1216 d 2

Page 38: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

38

38PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Ferma din lemn 1:1000

pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0 pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325 pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90 circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2

Ferma din lemn 1:500

pline 12772.6452,2166.1216 @8<0 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0 pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90 pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0

a. b. c.Fig.4.9 Ferma din lemn

(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

Page 39: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

39

39PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Ferma din beton 1:2000

pline 12731.2289, 2166.1216 @19<0 pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<35pline 12731.2289, 2166.1216 @2.24<325 pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<145pline 12750.2289, 2166.1216 @2.24<235pline 12740.7289,2168.1216 @4<90 circle 12740.7289,2168.1216 d 2circle 12740.7289,2164.1216 d 2bhatch P SOLID 1 0 12740.2621,2168.1357bhatch P SOLID 1 0 12740.3410,2164.1589

Ferma din beton 1:1000

pline 12755.8913,2166.1216 @13.5<0 pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<35pline 12755.8913,2166.1216 @1.58<325 pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<35pline 12757.3913,2166.1216 @1.58<325pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<145pline 12769.3913,2166.1216 @1.58<235pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<145pline 12767.8913,2166.1216 @1.58<235pline 12762.6413,2167.7216 @3.2<90 circle 12762.6413,2167.7216 d 1.2circle 12762.6413,2164.5216 d 1.2bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2167.7216 bhatch P SOLID 1 0 12762.6413,2164.5216

Ferma din beton 1:500pline 12772.6452,2166.1216 @8<0 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<35 pline 12772.6452,2166.1216 @0.56<325 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<35 pline 12773.1452,2166.1216 @0.56<325pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.6452,2166.1216 @0.56<235pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<145pline 12780.1452,2166.1216 @0.56<235circle 12774.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2168.1716 d 0.6circle 12779.1452,2164.0716 d 0.6circle 12774.1452,2164.0716 d 0.6pline 12774.4452,2168.1716 @4.4<0

Page 40: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

40

40PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

pline 12774.1452,2168.4716 @4.7<90pline 12779.1452,2168.4716 @4.7<90 pline 12774.4452,2164.0716 @4.4<0 bhatch P SOLID 1 0 12774.0042,2168.1890bhatch P SOLID 1 0 12779.0052,168.1656bhatch P SOLID 1 0 12778.9969,2164.0652bhatch P SOLID 1 0 12774.0574,2164.0913

a. b. c.Fig.4.10 Ferma din beton

(a. 1:2000 ,b. 1:1000,c. 1:500)

În cartografia digitală pentru reprezentarea hărţilor şi a planurilor, este nevoie de semne convenţionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entităţi grafice, dar care insă nu este suficientă. Biblioteca de semne a AutoCad-ului este formată din următoarele fişiere:

acad.lin

acadiso.lin

Această bibliotecă de semne convenţionale trebuie completată cu semne convenţionale specifice hărţilor şi planurilor. Pentru accesarea semnelor conventionale de tip block, se defineşte o linie.

Page 41: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

41

41PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.4.5 Fişierul de semne convenţionale acad.lin

Fig.4.6 Fişierul de semne convenţionale acadiso.lin

Page 42: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

42

42PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

1. Definirea unei linii simple

Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de două linii de cod:1. numele tipului de lini2. definirea liniei

Exemplu:

*Nume_Linie_pct,descriereA,…………………

La definirea unei linii simple, se ţine cont de următoarele aspecte: „+” -lungime desenată; „-” - lungime toc sus; „0 ” – element de tip punct

Orice secvenţă de linie începe cu elementul A – aliniere entitateRegulă: Între toate valorile definite intr-o linie de tip text, nu trebuie să existe niciun

spaţiu, iar între toate aceste valori se pune virgulă.

Exemple concrete:

1. Limita teritoriului administrative al judetelor 1: 2000

*Lim_terit_adm_jud_2000,Linie punct -.-.-.A,8,-2.5,0,-2.5

1:1000*Lim_terit_adm_jud_1000,Linie punct -.-.-.A,4,-1.25,0,-1.25

Fig. 4.7 Limita teritoriului administrative al judetelor1:20001:1000

Page 43: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

43

43PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

2. Limita teritoriului administrative al municipiilor

1: 2000*Lim_terit_adm_mun_2000,Linie punct punct -..-..A,8,-1.33,0,-1.33,0,-1.33

1:1000*Lim_terit_adm_mun_1000,Linie punct punct -..-..A,4,-2.66,0,-2.66,0,-2.66

Fig. 4.8 Limita teritoriului administrative al municipiilor1:20001:1000

3. Limita teritoriului administrative al oraselor

1: 2000*Lim_terit_adm_oras_2000,Linie linie punct --.--.A,8,-4,8,-4,0,-4

1: 1000*Lim_terit_adm_oras_1000,Linie linie punct --.--.A,4,-2,4,-2,0,-2

Fig. 4.9 Limita teritoriului administrative al oraselor1:20001:1000

Page 44: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

44

44PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

4. Limita teritoriului administrative al comunelor

1: 2000*Lim_terit_adm_com_2000,Linie punct punct punct -...-...A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2

1: 1000*Lim_terit_adm_com_1000,Linie punct punct punct -...-...A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1

Fig. 4.10 Limita teritoriului administrative al comunelor1:20001:1000

5. Limita intre diverse forme de proprietate (de stat,cooperarista, etc)

1: 2000*Lim_proprietate_2000,Linie punct punct punct punct -....-....A,8,-2,0,-2,0,-2,0,-2,0,-2

1: 1000*Lim_proprietate_1000,Linie punct punct punct punct -....-....A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,0,-1

Fig. 4.10 Limita intre diverse forme de proprietate1:20001:1000

Page 45: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

45

45PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

6. Limita variabila : vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normal a intre formatiuni sau straturi.

1: 2000*Lim_variabila/normala_2000,Punct punct punct ...A,0,3,0,3

1: 1000*Lim_variabila/normala_1000,Punct punct punct ...A,0,1.5,0,1.5

Fig. 4.11 Limita variabila : vegetatie,mlastina,teren inundabil sau limita normala

intre formatiuni sau straturi.

7. Limita construibila sau limita de discordanta stratigratica (element geologic).

1: 2000*Lim_discordanta_2000,Punct punct punct . . .A,0,10,0,10

1: 1000*Lim_discordanta_1000,Punct punct punct . . .A,0,5,0,5

Fig. 4.12 Limita construibila sau limita de discordanta stratigratica (element geologic).

Page 46: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

46

46PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

3. Definirea unei linii complexe

Liniile complexe sunt entităţile grafice care pot conţine, pe lângă liniile simple şi alte elemente de tip atribut.

Pentru definirea unei linii simple, este nevoie de două linii de cod:1. numele tipului de linie2. definirea liniei

La definirea unei linii complexe se respectă regulile de la cele simple şi anume: „+” -lungime desenată; „-” - lungime toc sus; „0 ” – element de tip punct

Orice secvenţă de linie începe cu elementul A – aliniere entitate.

Reguli de definire suplimentare, specifice liniilor complexe „G”- şir text ( se pune întotdeauna intre ghilimele); stil text (Standard) – acesta trebuie intotdeauna să existe in biblioteca

AutoCad- ului; S= valoare – reprezintă factorul de scalre a înălţimii textului;

Observaţie: Dacă valoarea stilului de text este predefinită la valoarea 0, atunci înălţimea textului va fi cea definita in inia complexă.

Dacă valoarea predefinită a stilului de text este mai mare decât 0, atunci inalţimea textului din linia complexa va fi egală cu această valoare predefinită, înmulţită cu valoarea din linia complexă.

R= valoare – unghiul de rotire faţă de punctul prestabilit de alinierea textului; R= 0 pozitie orizontală;

x=-0.1 – valoarea, distanta pe care textul este deplasat de-a lungul axei X; y=-0.05 – decalarea textului faţa de orizontală; pentru ca textul să fie la

mijloc atunci y trebuie sa fie jumătate din valoarea înălţimii textului.

Observatie:Cea mai dificilă parte este determinarea distanţelor orizontale şi verticale, dar chiar şi

acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testăm linia în program.Se creează o copie a fişierului acad.lin, în care se vor introduce liniile nou create.

Page 47: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

47

47PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Exemple:

1. Taluz neconsolidat 1:2000

*TALUZ_2000,taluz neconsolidatA,2,[TALUZ_2000, taluz_2000,s=1],-2

1:1000*TALUZ_1000,taluz neconsolidatA,1,[TALUZ_1000, taluz_1000,s=1],-1

Fig. 4.13 Taluz neconsolidat

2. Dig sparge valuri cu taluz

1:2000*DIG-TALUZ_2000,dig sparge valuri cu taluzA,.75,[DIG_2000,dig-taluz_2000,s=1],-.75

1:1000*DIG-TALUZ_1000,dig sparge valuri cu taluzA,1,[DIG_1000, dig-taluz_1000,s=1],-1

Fig. 4.14 Dig sparge valuri cu taluz

Page 48: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

48

48PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Obsrvatie: Cea mai dificilă parte este determinarea distanţelor orizontale şi verticale, dar chiar şi acestea nu sunt foarte greu de estimat, daca testăm linia în program. Se creează o copie a fişierului acad.lin, în care se vor introduce liniile nou create. Astfel, accesând acest fişier din AutoCad, se pot selecta liniile create şi se pot utiliza.

Fig.4.15 Selectarea tipului de linie creat

3. Definirea unui Shape file

O altă metodă de creare a liniilor, este cea care utilizează AutoCAD Express Tools.

Page 49: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

49

49PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.4.16 Accesarea funcţiei Make Shape

Un avantaj al utilizării functiei Express Tools in reprezintă faptul că asigură crearea cu uşurinţă a unor forme şi introducerea lor în linii.

Mai întâi, se creează în Autoad o entitate, care apoi se va crea un .shp file pentru aceasta.

Se foloseşte comanda SHAPE pentru a introduce entitatea shape in desen şi apoi se creează un nou tip de linie cu aceasta.

Fig.4.17 Inserarea shape-ului creat “taluz_2000”

Page 50: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

50

50PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Pentru a crea linia complexa cu ajutorul shape-ului se foloseste comanda mkltype,si se procedeaza astfel:

Definim fisierul .lin (taluz_2000),

Fig. 4.18. Definirea fisierului .lin

Introducem in bara de comanda a Autocad-ului numele liniei ce urmeaza a fi create.(taluz_2000) si optional descrierea acesteia .

Se cere sa se specific punctual de inceput pentru definirea liniei,respective punctual de sfarsit .

Selectam entitatea – Enter .

Page 51: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

51

51PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig4.19. Definirea liniei în structura căreia intră entitatea de tip shape definită anterior

Fig.4.20 Reprezentarea liniei în AutoCad

Prin definirea unui shape, se ceează 3 tipuri de fişiere, şi anume: 1. fişier cu extensia .shp 2. fişier cu extensia .shx- care conţine informaţia grafică de spre shape-ul definit 3. fişier cu extensia .dpf – bază de date, ce conţine informatii de tip atribut despre shape.

Page 52: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

52

52PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.4.21.Selectarea liniei nou create

În cartografia digitală pentru reprezentarea hărţilor şi a planurilor, este nevoie de semne convenţionale. AutoCad-ul dispune de o serie de entităţi grafice, dar care insă nu este suficientă.

Biblioteca de semne a AutoCad-ului este formată din următoarele fişiere: acad.lin

acadiso.lin

4.Crearea de noi hașuri

Versiunile de AutoCad au un director "Support" în "C:\Documents and Settings\user\Application Data\Autodesk... etc" în care se afla acadiso.pat respectiv acad.pat - fişierele cu haşurile cu care vine softul (au acelasi conţinut doar că unul e pentru Metric-ISO si unul pentru Imperial-ANSI).

Haşurile noi în AutoCAD se pot adauga şi la sfarsitul fişierului acadiso.pat cu copy/paste la definiţia haşurii. Haşurile noi adaugate vor apărea in "Hatch Pattern Palette" tab-ul "Other Predefined" dar nu e indicat să se procedeze în acest mod. E mai bine să se adauge haşurile una câte una ca fişiere separate în C:\Program Files\AutoCAD xxxx\Support.

Page 53: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

53

53PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Fig.4.22 Fişierul de haşuri acadiso.pat

Haşurile AutoCAD sunt definite ca fisiere text, editabile in Notepad, si salvate cu extensia .pat.

Pentru a defini o nouă haşură, aceasta se defineşte pe mai multe linii de cod, după1. numele tipului de haşură

2. definirea propriu-zisă a haşurii*Nume, descriereUnghi, Originea (x,y), Δx, Δy, Codul de desenare al liniei

Unghi- valoare unghiulară pe care o face linia de haşură cu abscisa; Originea – valoarea coordonatelor punctului de început a liniei de haşurare;

Δx – valoarea cu care se deplasează, este deplasat punctul de început al liniei următoare de haşură ( se măsoară pe direcţia liniei);

Δy - valoarea cu care se deplasează este deplasat punctul de inceput a liniei următoare de haşură, măsurată perpendicular pe linia de haşură.

3. numele tipului de haşură4. definirea propriu-zisă a haşurii

*Nume, descriereUnghi, Originea (x,y), Δx, Δy, Codul de desenare al liniei

Unghi- valoare unghiulară pe care o face linia de haşură cu abscisa; Originea – valoarea coordonatelor punctului de început a liniei de haşurare;

Δx – valoarea cu care se deplasează, este deplasat punctul de început al liniei următoare de haşură ( se măsoară pe direcţia liniei);

Page 54: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

54

54PROIECT-MODELARE CARTOGRAFICĂ

Δy - valoarea cu care se deplasează este deplasat punctul de inceput a liniei următoare de haşură, măsurată perpendicular pe linia de haşură.

Daca la selectarea haşurii apare mesajul: "Error in Pattern File" se verifică dacă:

numele fisierului .pat e acelasi cu numele haşurii; e o singură haşură in fisier; nu există caractere nepermise in definiţia haşurii; nu sunt numere scrise greşit (virgula in loc de punct, o virgula in plus...); nu sunt linii mai lungi de 80 de caractere; numele haşurii nu este mai lung de 31 de caractere;

nu sunt linii fără text la sfârsitul definiţiei haşurii.

Exemplu: Padure taiata

*Padure taiata,|_ |_ |_0, 0,0, 6,6, .5,-11.590, 0,0, 6,6, 1.8,-10.2

Fig.4.23 Crearea fişierului cu extensia .pat

Page 55: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

Fig.4.24 Selectarea haşurii nou create

Page 56: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

56PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Fig.4.25 Obiect haşurat

ETAPA V

Page 57: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

57PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

REALIZAREA PLANULUI TOPOGRAFIC COLOR LA SCARA 1:5000, FOLOSIND PROCEDEUL INTEROGARII SI AL ALTERARII

PROPRIETATILOR

Page 58: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

58PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Pentru realizarea hărţilor, se foloseşte interogarea cu alterarea de proprietăţi, pentru fiecare grup de entităţi cu aceleaşi caracteristici.(care reprezintă acelaşi obiect sau linie).

1. Elementele puctuale pot fi: puncte geodezice; puţuri forate; fântâni; cămine de vizitare; stâllpi de iluminat; poduri;

2. Elementele liniare pot fi: limite administrative; limite între diverse forme de proprietate; curbe de nivel principale; curbe de nivel secundare; pârâuri sau râuri;

drumuri;

3. Suprafeţele pot fi clasificate în funcţie de categoria de folosinţă, astfel: arabil; păşune; fâneaţă; pădure; neproductiv;

curţi şi curţi-construcţii;

ETAPE DE REALIZARE

Interogările in G.I.S.(Geographic Information System - Sistem Internaţional

Geografic) sunt cereri specifice de informatii din surse de date grafice si alfanumerice,

realizate prin intermediul unor operaţii de selectie.

Mediul Autodesk Map permite defnirea de interogari, salvarea si accesarea lor

mai tarziu. Interogarile reprezinta de fapt obtinerea din desenele sursa diferite obiecte

grafice si informatii text dorite.

Page 59: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

59PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Interogarea se poate face în patru moduri şi anume:

Interogarea desenelor dupa tipul Location

Interogarea desenelor dupa tipul Property

Interogarea desenelor dupa tipul Data

Mai întâi, se ataşează desenul-sursă la un nou document .dwg.

Fig.5.1 Ataşarea desenului sursă

Interogarea reprezintă o anumita subcategorie de obiecte grafice din categoria curenta al desenelor atasate, care vor fi aduse in sesiunea de desenare curenta. Pentru ca aceste obiecte grafice sa fie aduse in desenul curent ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii .

O interogare se poate face urmărind paşii: După ce desenele sursa au fost ataşate, se alege din submeniul Map – Query – Define Query ; Se va deschide fereastra Define Query of Attached Drawing in care se vor alege condiţile interogării. (figura 5.2)

Page 60: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

60PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.2 Activarea ferestrei Define Query of Attached Drawing(s)

În aceasta fereastră se vor alege optiunile de interogare, care vor fi folosite pentru a obtine anumite obiecte grafice din desenul sursă in functie de condiţiile impuse acestora.

Figura 5.3 Fereastra Define Query of Attached Drawing(s)

1. Se realizeaza mai intai o interogare de tip Property pentru a aduce conturul hartii pe suportul grafic.

Page 61: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

61PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.4 Interogarea după Property

Figura 5.5 Rezultatul interogării

Page 62: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

62PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

2. Se interoghează punctele reţelei geodezice de stat şi se foloseşte opţiunea de alterare a proprietăţilor, pentru a aşeza blockul corespunzător

Figura 5.6 Interogare de tip Data

Figura 5.7 Alterarea proprietăţilor

Page 63: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

63PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.8 Aducerea punctului geodesic

3. Se interoghează punctele cotate şi se foloseşte opţiunea de alterare a proprietăţilor, pentru a aşeza blockurile corespunzătoare

Page 64: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

64PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.9 Interogarea punctelor cotate

Figura 5.10 Atasarea block-ului

Page 65: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

65PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Fig. 5.11. Rezultatul interogarii

4. Ataşarea blok-ului pentru foioase

Figura 5.12 Ataşarea block-ului pentru foioase

Page 66: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

66PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.13 Rezultatul interogării

1. Atasarea block-ului pentru canton silvic

Figura 5.12 Ataşarea block-ului pentru canton silvic

Page 67: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

67PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.13 Rezultatul interogării

Elemente liniare

2. Drumuri naturale

Figura 5.14 Realizarea interogării

Page 68: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

68PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.15 Rezultatul interogării

3. Terasamente

Figura 5.16 Realizarea interogării

Page 69: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

69PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.17 Rezultatul interogării

4. Pârâuri care au scurgerea permanenta

Figura 5.18 Realizarea interogării

Page 70: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

70PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.19 Rezultatul interogării

Page 71: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

71PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

5. Limită de teritoriu administrativ al comunei

Figura 5.20 Realizarea interogării

Fig. 5.21. Atasarea liniei

Page 72: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

72PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.22 Rezultatul interogării

6. Curbe de nivel principale

Figura 5.23 Realizarea interogării

Page 73: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

73PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Figura 5.24 Rezultatul interogării

Page 74: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

74PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

7. . Curbe de nivel secundare

Figura 5.25 Realizarea interogării

Figura 5.26 Rezultatul interogării

Page 75: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

75PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Terenuri care au ca folosinţă pădure taiata

Figura 5.27 Realizarea interogării

Figura 5.28 Rezultatul interogării

Page 76: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

76PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Fig. 5.29. Harta topografica

Page 77: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

77PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

REALIZAREA PLANULUI CADASTRAL Realizarea sistemelor de inventariere si evidenţă cadastrală a tuturor terenurilor şi

construcţiilor, presupune o organizare şi o ȋmpărţire a acestora ȋn unităţi şi subunităţi teritoriale. În acest sens, se cere să se prezinte cadrul teritorial de executare a lucrărilor de cadastru ȋn Romȃnia, ȋn conformitate cu legislaţia şi normele tehnice ȋn vigoare.

În conformitate cu legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 lucrările de cadastru se realizează la nivelul unităţilor teritorial administrative, municipal, orăşeneşti şi comunale.

Astfel, teritoriul Romȃniei este ȋmpărţit ȋn 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Fiecare judeţ este ȋmpărţit, la rȃndul lui, ȋn teritorii administrative municipale, orăşeneşti şi comunale. În componenţa judeţelor intră 103 teritorii municipal, 217 teritorii orăşeneşti şi 2860 de teritorii comunale

Planul cadastral este o reprezentare topografică a tuturor proprietăţilor pe plan (locul, mărimea, suprafaţa şi alte caracteristici referitoare la imobile) pe baza rezultatelor masuratorilor exacte.

Conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicitatii imobiliare, acestea se păstreaza la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie. Registrele si planurile cadastrale vor sta la baza completării sau, dupa caz, a intocmirii evidentei privind publicitatea imobiliară. O copie a acestora se pastreaza la biroul de carte funciara. Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanţă cu situatia de pe teren, in baza cererilor si comunicarilor facute potrivit legii, precum si prin intretinerea lucrarilor de cadastru, cu o periodicitate de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.

Spre deosebire de planul topografic, pe planul cadastral nu sunt reprezentate elementele de altimetrie, şi anume, curbele de nivel, precum şi puntele cotate. De asemenea, pe planul cadastral la scara 1: 5 000 nu sunt prezente haşurile pentru categoriile de folosinţă, ci doar simbolul corespunzător. Proiect Modelare cartografică 79

Categoria de folosinţă a terenurilor reprezintă un sistem de clasificare al acestora, in funcţie de utilizarea concretă a terenului şi de necesităţile cadastrului de ȋnregistrare ordonată a datelor referitoare la teren. Astfel, terenurile se ȋmpart in 13 categorii de folosinţă, dintre care 5 agricole şi 8 neagricole, dupa cum urmează:

Page 78: MODELARE CARTOGRAFICA-PROIECT

78PROIECT- MODELARE CARTOGRAFICA

Destinaţii ale terenurilor Categorii de folosinţă

AGRICOLE

1. Arabil (A)

2. Păşuni (P)3. Fȃneţe (F)

4. Livezi (L)

5. Plantaţii de vii şi hamei (V)

NEAGRICOLE

6. Păduri şi alte terenuri cu

vegetaţie forestieră (PD)

7. Ape curgătoare (HR)8. Ape stătătoare (HB)

9. Drumuri (DR)

10. Căi ferate (CF)

11. Construcţii (C)

12. Curţi- construcţii (CC)

13. Terenuri neproductive (N)

O altă particularitate a planului cadastral o reprezintă faptul că parcelele cu diferite categorii de folosinţă, din cadrul aceluiaşi imobil, sunt delimitate prin linii punctate.

Etapele de realizare a planului cadastral pentru trapezul L-35-56-C-c-4-IV sunt asemănătoare cu cele de la întocmirea planului

topografic, cu deosebirile menţionate anterior.