e!4€ . INDICICLIMATICI DE BAZA PENTHU REPREZENTAREA GRAFICA SICARTOGRAFICA,

SPECIFICUL HEPREZENTARII DE BAZA DE GRAFICE SIHARTICLIMATICE

STATISTICA, SCARILE DE MASURARE SI REPREZENTARE

Statistica reprezintd un proces inductiv, unde prin argumentare se trag concluzii, la care se adaugd esiimarea princuantificare a expnmdrii gi probabilitdlii viitoare a fenomenelor. Acuratelea cercetdrii influenleazd extrapoldrile gi rezultatulconcluziilor.Structura naturald (forma, rezistenta la schimbare, energia, timpul) poate fi reprezentati extrem de divers prinnumere, combinalii simbolic-numerice, formule gi scdri diferite.

Scara de mdsurare 9i reprezentare depinde de mdrimea valoricd a cantitSlii de informafie care trebuie preluatd in ordineierarhicd. Ea cuprinde mai multe trepte: de la prezenla sau nu, a unui parametru gi pAnd la participarea sa proporlionaldfald de alli pararnetri (de exemplu, 1110,11100,.....pe4ipe milion).

Timpul trebuie cuantificat gi reprezentat ca un parametru distinct in situaliaefectudrii unor mdsurdtori multisezoniere sau anecesitdlii de urmdrire, printr-un program obligatoriu, a fenomenelor/proceselor gi efectelor acestora in succesiunea lor. lnsitualia in care timpul nu trebuie evidenfiat, sunt prelucrate datele care descriu fenomenul. Valorile rezultate in urmamdsurdrii se mediazd, deoarece sunt posibile erori introduse de acfiunea operatorilor gi a instrumentarului. Orice prezentarestatisticd presupune, de fapt, o "cartare" a datelor de referinld gi, implicit, o reprezentare graficd adecvatd. Aceasta nuurmeazd a fi limitati doar la tabele, ci trebuie completatd cu un material fle suslinere vizualS: diagrame, cartograme,piramide, harti, etc.

,/ PRINCIPII IN REPREZENTAREA CARTOGRAFICA

Cartografierea, reprezentarea propriu-zisd a informaliei obfinute din cercetarea directd de teren sau din consultareamaterialuluibibliografic, poate fi inleleasd sub doud aspecte: o transpunere primard a datelor care sd acopere o etapd decercetare, activitate efectuatd de celicei care au caftat, gi etapa realizdrii materialului cartografic final, o succesiune deoperaliuni desfdgurate de cdtre caftograf, sub supravegherea directd a specialigtilor.

Cadograful nu mai trebuie confundat cu desenatorul, el fiind un specialist cu atribulii bine determinate din sfera complexda vizualului (desen, graficd, realizare foto, realizare pe calculator).

Principiile de bazd in coordonarea muncii cartografice se referd la:. Alegerea unei sciri optime subordonate scopului. Realizarea unei baze de lucru monocrome- Redarea topografiei general e 9i a unor cote altimeirice' Reprezentarea proiecfiei orizontale a obiectelor gi a suprafelei de pe teren- Alegerea unor semne conventionale ugor de desenat. sugestive, clare gi simple.' Alegerea mdrimii optime a semnelor folosite in funclie de scard, incAt acestea sd poatd fi cu ugurinld identificate

pe hartd.

' Cu cAt obiectul reprezentat este mai important, cu atAt semnul convenfional urmeazd a fi redat mai pronunlat,prin linii mai groase, cAt gi invers, obiecte mai pufin semnificative sunt reprezentate prin linii mai subliri.

' Redarea semnelor convenlionale pe hdrli nu trebuie sd ingreuneze citirea acestora prin supraincdrcare sausuprapunere,

' Scrierea datelor caracteristice gi explicative se realizeazd dupd anumite reguli prevdzute in atlasele de semneconvenlionale.

,/ CATEGORII DE MATEHIALE GRAFICE SICARTOGRAFICE

Cunoagterea si cercetarea climaticd a unui spafiu geografic se bazeazd pe elaborarea mai multor categorii de materialegrafice gi cartografice, in mdsurd sd analizeze gi sd sintetizeze datele rezultate din mdsurdtori Jfectuate asupra

-

ci€mcnielerelimatree.

Utilizarea datelor rezultate din observaliile meteorologice si concretizarea acestora sub Jormi de reprezentari are capunct de plecare cunoagterea si folosirea unor baze metodice generale. Reprezentarea climaticS folosegte numeroaseprincipii care se aplicd la prelucrarea valorilor diferitelor componente climatice (temperaturd, presiune atmosfericd,umezeala aerului, nebulozitate, precipitalii, fenomene atmosferice deosebite etc.). Exista un numdr mare de indiciclimaiici, in funclie de care este posibild intocmirea graficelor de, analizd si corelatii pe hdrlile climatice.

./ lndici climatici de bazd pentru reprezentarea graficd gi cartografic5

Valorile medii ale diferitelor elemente gi componente climatice rezultate din prelucrarea gi calcularea datelor de lade lungi duratd efectuate la stalr-ile meteorologice, constituie categoria indicilor climatici cei mai simpli. lmportanla practicddeosebitd a valorilor medii constd in faptul cd acestea ne permit analiza si compararea particularitdlilor climatice cecaracleizeazd diferite regiuni, pentru perioade de o lund, un anotimp, un semestru, un an etc.

Vaiorile extreme (minime gi maxime) constituie indici specifici prin intermediul cdrora se remarcd anumite limite (praguri) demanifestare ale regimului elementelor gi componentelor climatice. Pe bazd de mdsurdtori gi calcule, de prelucrareclimatologicd, se pot ob{ne valori extreme medii gi valorile extreme absolute, aga cum sunt maximele gi minimele absolutepentru.temperatura aerului.

Valorile amplitudinilor reprezintd indici climatici de o anumitd complexitate, ele rezultand prin diferenfa dintre valorile maxime gi

minime, in reprezentdrile grafice gi cartografice se pot utiliza valoriale amplitudinilor mediisivalori ale amplitudinilorabsolute.

Valorile de frecvenld (frecvenfa) exprimd numdrul de cazuri (situa!'i), prin intermediul cdruia se indicd repetarea in timp si spaliua manifestdrilor de un anumit gen ale elementelor gi componentelor climatice. Frecvenlele pot fi redate prin valori medii,minime, maxime.

./ Specificul reprezentdrii pe bazd de grafice-gi hi(i climatice

Pentru analiza, interpretarea si reprezentarea caracteristicilor componentelor gi elementelor meteorologice si climatologice sefolosesc pe scard largd numeroase tipuri de grafice gi hd(i.

Graficele (diagramele) sunt foarle diversificate ca mod de realizare si exprimare a trdsdturilor specifice pentru componentelesi elementele climatologice. Ele dau posibilitatea coreldrii, sincronizirii, compardrii, diferenlierii etc. a fenomenelormeteorologice gi climatologice. Din punct de vedere'al formei, grafrcele si diagramele prezintd aspecte extrem de variate.Reprezentarea prin grafice gi diagrame se realizeazd la scard de proporlie, in funclie de sisteme de coordonate si printranspunerea in desen a unor valori corespunzdtoare indicilor cantitativi caracteristici prqceselor 9i fenomenelormeteorologice si climatologice. Gradul de complexitate al reprezeniarilor de tipul graficelor si al diagramelor este in functie deo serie de factori si conditii (caracterul fenomenului, tipului de analiza sicorelatie a valorilor inscrise pe grafic, numarul indicilorsau parametrilor care pafticipa, sistemul de reprezentare grafica ales, etc.).

Hd(ile climatice ilustreazd sinteze asupra caracteristicilor condiliilor climatice deduse din prelucrarea, analiza si intepretarearegimului elementelor meteorologice pentru o duratd mai lungd. Ele dau o imagine expresivd gi reald asupra repartilieiin timpgi spaliu a valorilor parametrilor climatici. Elaborarea hdr,blor climatice trebuie sd se bazeze pe datele certe provenite dinobservatiile de la stafiile meteorologice. Pentru asigurarea confinutului gtiinlific pe aceste hdrfi este necesari o anumitdomogenitate siduratd a girurilor de observalii. ln situa$a folosirii unor giruri neomogene apa(inand la perioade de timpdiferite, pe hdr! vor apArea aspecte eronate cu pnvire la repartilia geograflcd a valorilor parametrilor climatici reprezentafi. Caurmare, cartografierea pe hdrfile climatce solicitd obligatoriu ornogenizarea -si aducerea la aceeagi perioadd plurianuald adatelor obtinute din observaliile de la mai multe stalii meteorologice. Valoareia stiintificd a confinutului reprezentat pe hdsleclimatice depind de calitatea obseruafiilor meteorologice, precizia prelucrdrii 9i interpretirii rezultatelor, densitatea relelei destalii meteorologice de la care se folosesc datele pentru interpolare, cunoagterea reald a influentelor exercitaie de factoriifizico-geografici asupra diferitelor componente gi elemente climatice etc,,De exemplu, cu cit refeaua de stalii meteorologice este mai deasd, cu atit mai detaliate 9i exacie vor fi sistemele de izoiiniicare se traseaza pe hdrlile climatice, in cazul hd$lor care conlin reprezentarea repartiliei unui element climatic pe o suprafaldcu extindere ioafie mare (continent, emisferd, planiglob), se line seama de influenla unor factori la scari mare. Dintreacestea pot fi citate particularitilile circulaliei generale a atmosferei, varia$a de latitudine, diferenlele de regim termic Aideplasare a maselor de aer dintre bazinele acvatice gi uscat, influenlele marilor lanluri montane de pe suprafala Pdmantului,o serie de condi$i fizico-geografice regionale, etc. Dacd hdr{ile reprezintd o regiune mai micA se acordd atenfie deosebitdcondiliilor fizico-geografice locale, intre care au importanld altitudinea, configuralia reliefului, expozilia versanfilor, tipul devegetatie, natura solului etc. Alegerea metodei de caftografiere depinde de scopul urmdrit, caracteristicile componenteiclimatice, ale parametrului reprezentat etc. Pentru alcdtuirea hdr,tilor climatice se utilizeazd foafte frecvent reprezentarea cuaiutorul izoliniilor, cartodiagramelor gi a inscrierii valorilor (cifrelor) pe hartd.Elaborarea hd$lor climatice cu izolinii se folosegte in vederea exprimdrii caracteristicilor de mdrime, intensitate, desfdgurarecontinud $i vanatie gradatd in spafiu a parametrilor meteorologici gi climatologici. Hd(ile climatice cu izolinii nu se intocmescpentru reprez€ntarea schimbdrilor accidentale, intAmpldtoare gi nespecifice, cantitative gi calitative dovedite de componentelesi elementele climatice. Caracterul gradat al schimbdrilor inregistrate de parametrii climatici permite folosirea procedeului de

---nlerpolare, obfhandu-se valori intermediargincadrat-e.inlre cele proveRite-de-la stafiFe-reper, ca varofi efect\r-e. Trasarea---

izoliniilor pe hafta se face pentru anumite intervale de valori, linandu-se seama de necesitatea cunoagterii in detaliu acaracterisiisilorelementului climatic reprezentat, a particularitdfilor factorilor fizico-geografici care influenleazi etc. Mdnmeainterualelor iacare se traseazd izoliniile pe hd$le climatice, condi$oneazd gradul de ciaritate al reprezentdrilor gi ugurinladetermineriiparametrului respeciiv, folosind valorile indicate de acesta linii cartografice. De exemplu, pe h5(ile cu izolinii dingrad in I rad, se determind operativ valoarea gradientului in raport de care se produce varialia in indicd frecvenfa tunetelor;izokerauns, sx ajutorul cdrora se carleazd frecvenla orajelor (furtunilor) etc. lzoliniile se traseazd folosindu-se in principaldatele nurnspe inscrise pe hadd, pe locul unde existd staliile meteorologice de la care provin valorile parametrului clirnatic.Pentru tras3rga corectd a izoliniilor, trebuie cunoscute temeinic si interpretate corespunzdtor o serie de caracterisliciclimaticeregionale gi rmi strict iocale anumite condi$i specifice reliefului, influenla suprafelelor acopeite cu ap5, vegetalie, agezdri

active

operativd gi exactd pentru determinarea valorilorcomponentei climatice, in oricare punct gi pozifie din teritoriul caftografiat.

lntocmirea hdrlilor climatice prin intermediul cartodiagramelor constd in amplasarea graficelor de corelafie de tipuldiagramelor pe locurile unde sunt marcate poziliile staliilor meteorologice care au efectuat observaliile gi mdsurdtorileparametrilor climatici respectivi (temperaturd, umiditate, nebulozitate, precipitalii atmosferice, vant etc.). Cartodiagramelemeteorologice gi climato-logice se ublizeazd pentru reprezentarea intensitdlii prin care se manifestd regimul proceselor gi

fenomenelor atmosferice, cu specific de rdspandire relativ continud, dar ale cdror valori sunt evident influenlate de condililelocale variabile (de exemplu, formele de relief accidentate, prezenla suprafefelor acoperite cu pddure, mlagtinietc.). Dinamicaunor elemente gi componente climatice se preteazd, de asemenea, la reprezentarea cu ajutorul cartodiagramelor. Deexemplu, regimul anual al precipitaliilor atmosferice; tensiunea vaporilor de apd, folosindu-se histograme; direclia gi vitezavantului, construindu-se grafice denumite roze, etc., constituie alte situalii in care se aplicd reprezentarea pe bazd decartodiagrame. Desenarea diagramelor se face la scard, dimensiunile lor corespunzand valorilor parametrului reprezentat.Reprezentdnle prin cartodiagrame sunt utile gi atunci cand se urmdregte cartografierea simultand a doud sau mai multecomponente climatice, combinandu-se, de exemplu, in desenul de pe hartd diagramele, histogramele giizoliniile.

Hd{ile climatice cu inscrierea datelor numerice pe ele sunt destinate cartografierii componentelor, elementelor gi parametrilor

climatici caracterizat prin existenla gi manifestarea lor izolatd, insulard, particulard sau ocazionald in timp gi spaliu. Procedeulcailografierii consti in transcrierea directd pe hartd a unor categorii de cifre reprezentand valori ale unor parametrii climaiicice reflectd caracteristici speciale (temperaturi maxime gi minime absolute; cantitili maxime de precipitalii atmosferice care aucdzutin24deore;primagiultimazicuinghe!lasol;primagiultimazicuninsoare,stratdezEpadEretc.). lnfiecaregrupddecifre indicatd pe harta climaticd se includ urmdtoarele informafii: valoarea rezultatd din mdsurarea la staJia meteorologicd aelementului climatic in cauzd, in continuarea cdreia se inscriu disiinct (eventual cu altd culoare, ori alt tip de scriere), dataproducerii fenomenului (ziua, luna, anul). De obicei, scrierea categoriilor de cifre se face in rind pe aceeagi linie ( -24,3'-04-02-1978 sau -24,3' .04-02.78 etc). Dacd spaliul de pe hartd este limitat pe o direclie, grupdrile de cifre se inscriu pe doudranduri, menlionand data inregistrdrii fenomenului meteorologic sub valoarea care exprimd rezultatul rndsurdiorii acestuia.Pentru indicarea pe hdrli a valorilor elementelor meteorologice de tipuri distincte se folosesc cifre scrise in culori diferenliate(de exemplu: rogu pentru temperaturile maxime si albastru pentru temperaturile minime; daci se noleazd si amplitudineatermicd, atunci intervine posibilitatea folosirii celei de a treia culori, care poate fi verde, maron etc.). Dacd hdrlile climatice seelaboreazi policrom, posibilitdlile de diversificare cromaticd vor fi mai numeroase, conlinutul elementelor caftografiate deve-nind complex, fdrd a se produce eventuale confuzii.

'/ Principalele categorii de hdrJi climatice gi reprezentdri grafice

Cerinlele de ordin teoretic si practic au condus ?n decursul unei perioade de timp de experien!5 in cercetarea meteorologicdsi climatologicd, la intuirea gi conceperea unei game bogate gi diversificate de hd(i si tipuri de reprezentdri grafice. Datoritdvolumului mare de aspecte de acest gen, vom prezenta o sintezd care exprimd categoiite de reprezentai grafice gicaftog rafice cel mai frecvent folasite, in func! e de elementel e cli matice.

Temperatura aerului (' C):

- Valori medii anuale.

- Valori medii pentru anotimpuri.

- Valori medii lunare in decursulintregului an.

- Valori medii pentru fiecare lund consideraid separat, pentru mai mulli ani in gir.

- Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie).

- Valori ale celei mai mari gi celei mai mici medii anuale gi lunare.

- Valori medii, maxime anuale gi lunare.

- Valori medii, minime anuale gi lunare.

- Maxirna absolutd lunari Ei anuald.

- Minima absoluti lunard gi anual6.

- Cea mai coboratd maximd lunard gi anuald.

- Cea rnai ridicatd minimd lunard gi anuald.

- Numdrul de zile cu temperatura maximd S 0"C (de iamd).

- Numirul de zile cu temperatura minimd S 0"C (de inghe!).- ------ - N um i rul-de zi l-e effieniperalu*n-maimd

-- Numirulde zile cu temperatura maximd > 3O'C (tropicale).

Umezeala aerului(./d:

- Umezeala relativd medie anuald.

- Umezeala relativd medie lunard.

- Frecventa medie a umezelii relative (% din numdrul zileior dintr-o luna sau dintr=un an).

Nebulozitatea (C-10) (zecimi):

- Nebulozitatea rnedie anuald.

- Nebulozitatea medie lunard.

- Frecven;a medie a cazurilor cu cer senin (nebulozilatea 0 - 2); noros (nebulozitate a 3 - 7); acoperit (nebulozitateapentru lunile ianuarie gi iulie.

- Numdrul mediu al zilelor cu cer senin (nebulozitatea medie 0-3,5).

- Numdrul rnediu al zilelor cu cer noros (nebulozitatea medie 3,6-25).

- Numdrul rnediu al zilelor cu cer acoperit (nebulozitatea medie 7,6-10).

Durata de strilucire a soarelui (ore gi zecimi):

- Media anuald.

- Media lunard.

- Numdrul mediu alzilelorfdrd soare.

Precipitalii atmosferice (mm):

- Cantitatea medie anuald

- Cantitatea medie pe anotimpuri.

- Valori medii lunare in decursul intregului an.

-Valori mediipentru fiecare lund consideratd separat, pentru o perioadd de mai mulli ani in gir.

- Valori medii pentru lunile caracteristice (ianuarie gi iulie)

- 9"u mai mare gi cea mai micd dintre cantitdlile lunare, anuale gi anotimpuale.

- Cantitatea maximd in 24 de ore.

- Ploi torenfiale excepf onale.

- Numdrul mediu al zilelor cu ninsoare.

- Data medie a primei gi ultimei ninsori.

- Data medie a primuluigi ultimului strat de zdpadd.--: Numdrul mediu alzilelorcu strat de zdpadd.

- Grosimea medie decadicd a stratului de zdpadd (cm).

- Media grosimilor maxime decadice ale stratului de zdpadd (cm).

- Grosimea maximd absolutd decadicd a stratului de zdpadd (cm).

Presiunea atmosferici (mm):

- Presiunea medie anuala.

- Presiunea medie lunard.

- Presiunea maximd absolutd anuald.

- Presiunea maximd absolutd lunard.

- Presiunea minimd absolutd anuald.

- Presiunea minimd absolutd lunard.

Vantul:

- Frecventa (%) si viteza'medie (mis) pe directii.

- Numarul zilor cu vanttare (v > 1 1 nr/s si v > 16 m/s).

- Frecventa medie pe directii (%).

- Frecventa maxima pe directii (%).

- Viteza medie anuala (m/s).

- Viteza medie lunara (m/s).

- Cea mai mare si cea mai mica viteza medie anuala (m/s).

- Cea mai mare si cea mai mica viteza medie lunara(m/s).

Fenomene atmosferice (anual si lunar):

- Numarulrnediu alzilelorcu bruma.

- Numarul mediu al zilelor cu chiciura.

- Numarul mediu al zilelor cu ceata.

- Numarul rnediu al zilelor cu grindina.

- Numarul mediu al zildor cu fenomene orajoase.

- Numarul mediu al zilelor cu viscol.

- Numarul mediu al zilelor cu seceta.

orlTatr€lcTiTmfiee-

Datele oblinute din studiul elementelor de mediu, identificate pe teren sau pnn intepretare din documentatii, pot fireprezentate in formd cantitativd, numericd. Valorile respective sunt considerate variabile 9i pot fi prelucrate it"tis6..Observa$a gidiferitele metode de anchetd se cuantificd in date care se referd la fenomene gi piocese, la efectul lor, ca gi lacolectivit6ti dintr-o populale mai cuprinzdtoare. Se pot practica inregistrdri succesive asupra rezultatului fenomenuluirespectiy gilsau asupra condiliilor in care se desfSgoard. Rezultatul este un ansamblu de date, care se considerd un egantiondin mulfmea de mdsurdtori posibile, inregistrarea fdcuta pe un astfel de egantion constituie un ansamblu statistic ai permiteexprimares unor prime concluzii. Ordonarea si gruparea ciatelor se realizeazd prin metode specifice, dacd existd un volum

suficient de mare de valori inregistrate. in cazulin care se dispune de un numdr cAt mai mare de valori gi dacd metodele deprelucrare sunt cele adecvate scopului, concluziile sunt apropiate de realitate.

./ REPREZENTABEA GRAFICA A ELEMENTELOR SI FENOMENELOR CLIAMTICE

Datele privind elementele gifenomenele climatice rezultate din prelucrdri sunt inscrise imediat in tabele, de unde pot fi folositepentru interpretiri d9 ordin giiinlific ai practic. Aceste date prezentate sub formA de tabele constituie materialul de bazd peseama analizei cdruia se trag importante concluziicu privire, de exemplu, la regimul, frecventa oriabaterile fald de normald(multianuald) inregistrate de diferitele elemente sau fenomene.O imagine cu mult mai clard, mai sugestivd asupra cantitdfii, calitdlii sau dinamicii elementelor gi fenomenelor, oferd insd,reprezentdrile grafice. De aceea, de cele mai multe ori, alSturi de tabele existd gi grafice de diferite tipuri.Reprezentdrile gralice se pot grupa dupd numdrul elementelor trecute pe sistemui de coordonate gi dupd forma pe care o au.Astfel, in functie de numdrul elementelor reprezentate pe unul gi acelagi sistem de axe de coordonate, reprezentdrile seirnpad in diagrame - simple, denumite aga, deoarece pe sistemul de axe se reprezintd un singur etemeni sau fenomenclimatic gi diagrame complexe, diferite de primele, intrucAt pe acelagi sistem de axe se repreiintd doud sau mai multeelemente clirnatice care, de obicei, se coreleazd intre ele sub diferite aspecte.Dupd forma de reprezentare (linii, coloane, pitrate, cercuri) diagramele se clasificd, de asemenea, in doud grupe: diagramerectiangulare gi diagrame polare. Plasarea reprezentdrilor grafice pe hdr,ti conduce la obfinerea cartodiairamelor, formaideald de reprezentare folositd in analiza simultanS, comparative a varialiilor in timp gi spatiu a elementeloigi fenomenelorstudiate.

Diagramele rectangulare simple seruesc la reprezentarea frecvenfei sau evolufiei in timp a elementelor gi fenomenelor, Dinaceastd categorie fac parte reprezentdnle sub formd de curbe elementare, curbe cumulate, histograme giirogram". Curbeleelementare sunt reprezentdrile cele mai des folosite. Ele se prezintd sub forma unor curbe sau liiii frAnte carJ unesc valorilemedii sau extreme ale elementului sau mijlocul clasei frecventelor. Pot fi utilizate pentru reprezentarea graficd a tuturorelementelor gi fenomenelor. Histograma este o reprezentare graficd sub forma unei'succesiuni de coloanJ (dreptunghiuri)aldturate a cdror indllme corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea frecvenfei, iar ldlimea cu intervalul de timp saucu clasa de frecvenld, La aceasti formd de reprezentare graficd se preteazd cel maibine precipitaliile atmosferice lichide gisolide, intrucdt indlfimea coloanelor presupune indllimeaioloanei de apd (mm) care srar acumuia in urma cdderii ploilordacd, bineinleles, nu s-ar scurge, nu s-ar evapora sau infiltra in sol, respectiv, grosimea stratului de zapada (cm) acumulatape suprafata solului' Se intelege ca un asemenea grafic este extrem de sugJstv si permite o evaluare si o comparare avalorilor elementului mai usoara si in acelasi tmp mai precisa. lzogramele Jau diagramele izopletare au fost introduse inliteratura de specialitate de catre Kari Troll in anul 1943. Pentru construirea acestor Jiagrame se pleaca de la un sistem dedoua axe rectangulare pe care se reprezinta simultan trei variabile: pe abscisa se trei lunile anului sau zilele lunii, iar peordonata cele 24 ore. La intersectia celor doau axe se noteaza vaioarea elementului reprezentat.ln continuare, folosindmetoda intepolarii grafice (determinarea unor valori intermediare dupd valorile cunoscute, inscrise pe grafic) se unesc princurbe - izoplete - punctele cu aceeagi valoarea a elementului. Diagramele construite in acest mod au diferite denumiri infuncfie de elementul reprezentat. Astfel, ele se vor numi: termoizoplete in cazul temperaturii, anemoizoplete in cazulieprezentdrii vitezei vAntului, nefoizoplete pentru valorile de nebulozitate, helioizoplete pentru cele de insolalie, baroizopletepentru presiunea atmosfericd, etc..AplicAnd aceastS metodd, putem reprezenta grafic givarialia, de exemplu, a temperaturiiaerului sau a temperaturii solului pevefticald, in cazul acesta, vom nota pe abscisd timpul (lunile anului, zilele lunii sau orele zilei), iar pe ordonatd niveluldeasupra solului pentru care s-a mdsui'at temperatura aerului ori adAncimea din sol. Se inscriu apoi valorile de temperaturdcorespunzitoare lunii, zilei sau orei gi, mai deparie, prin inierpolare graficd, se vor trasa, din grad in grad sau din doud indoud grade. cu cifre pare sau impare (cum ne propunem), cur'be, uniid punctele cu aceeagiuu'ioare a Lmperaturii, in aer ladiferite indlfimisau in sol la diferite adAncimi.Folosind o asemenea reprezentare graficd, ne putem forma o imagine clari 9i corectd asupra reparliliei simultane aeiementului analizat in orice moment din an gi din zi sau, respectiv, la orice nivel in aer ori in sol, putem stabili, de asemenea,momentele critice ale variateiin timp - atingerea maximului giminimului- precum gilimitele posibile (amplitudinea) intre carepoate varia elementul reprezentat.

Diagramele rectangulare complexe. Sunt reprezentdri grafice care rezultd in urma asocierii a doui sau mai multor elementeclimatice (cu rol hotdrAtor pentru ansamblul proceselor ituoiate; pe acelagi sistem de coordonate. Aceste oLgra;e complexesunt cunoscute sub denumirea de climograme (climagrame sau climaiograme). lmaginate pentru prir" i"ta de italianulFilippo Eredia au fost utilizate ulterior, de numerogi cercetatori intre care imintim p", 6.T"yor, W.Koppen, H-Gaussen, DeMartonne, H'Walter, Ch.Peguy care, cu timpul, au completat si modificat tehnica de intocmire a lor.'--efim9gr-arna-.tipCh;Peguyesteo_reprc-zentargTectangolaracompleXacaIestabilestecore|atiffirr't@aerului si precipitatii ori intre temperatura si umezeala aerului, elemente care actioneaza concomitent asupra proceselorfiziologice la plante, animale .si om. O astfel de climcgramd se construiegte in felul urmitor: se inscriu pe aOscisa valorileiemperaturii medii lunare (potrivit scdrii alese) iar pe ordonati sumele lunare ale cantitdtilor de precipiLtji sau umezeataaerului' Se ridicd perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare element iar la intersec$a ior se marcheazd cele 12puncte insotite de inifialele sau numhrul de ordine al lunilor corespunzdtoare. Punctele de intersectie a valorilor lunare a celordoud elernente reprezentate pe grafic se unesc printr-o linie frAntd, din aproape in aproape, adicd, se unesc valorile luniiianuarie cu cele ale lunii februarie, cele ale lunii februarie cu ale lunii martie, etc., rdmAnAnd ca in ultimul rAnd sd se uneascavalorile lunii decembrie cu cele ale lunii ianuarie, in urma acestei operalii se obfine un grafic cu o formd poligonald, inchizAndo suprafalA mai muit sau mai pulin regulatd care poate fi mai alungitd sau mai globular!. CAnd climogrami"este orientatd, de

*_ 4r

exemplu, dupd bisectoarea unghiuluiformat de sistemul de axe, atunci cAnd lunile cele mai reci sunt gi cele mai uscate, eatrddeazd existenla unui climat temperat-continental. CAnd este orientatd in lungul ordonatei ca indicd existenfa unor maricontraste de precipitalt-iin timpul anului, aga cum se intAlnegte bundoard in climatultropical-musonic, dupi cum arunci cAndse desfdgoard de-a lungul abscisei marcheazd diferenle mari de temperaturd gi reduse de precipitafii. ln cazulin care climatulregiunii unde se afld localitatea este mai moderat, caracterizat prin absenla contrastelor de temperaturd si precipitafii,climograma are un aspect mai regulat, md globular, aSa cum este cazul cu localitdlile situate in regiunea cu climat temperat-oceanic. Deci, forma climogramei oferd indica$i asupra tipului de climd, precum gi asupra perioadLlor secetoase gi ploioasedin cursul anului, ceea ce din punct de vedere practic prezintd o mare insemndtate, Acesta este gi motivul peniru careclimogramele sunt folosite in studierea gi in clasificarea climatelor. Tot Ch.Peguy, pe baza a numeroase calcule si incercdride reprezentare a datelor climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi, linAnd seama de anumite puncte,considerate de cdtre acesta critice, in variatia celor doud elemente asociate, triunghi, care suprapus pe climograma, seruegtela stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor.Climogramele tip H,Gaussen se reprezinta pe abscisa timpul, iar pe ordonata temperatura aerului si precipitatiile atmosfericein raportul 1' l2mm precipitatii, adica la 10" temperatura sa corespunda pe ordonata 20 mm precipitatii. Dupa plasareatuturor valorilor pentru cele 12 luni ale anului, se traseaza cele doua curbe, respectiv, una pentru temperatura si una pentruprecipitatii. Apoi, in fuctie de raportul in care se afla una fata de cealalta se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede.Dupa criteriul adoptat de acesta sunt considerate luni secetoase lunile in care curba temperaturii se afla deasupra celei deprecipitatii si luni umede, lunile in care curba precipitatiilor se situeaza deasupra curbei de temperatura. Ulterior, H,Walter siH.Lieth au preluat acesta metoda si au completat-o reprezentand pe acelasi sistem de axe siprecipitatiile in raportul de 1. / 3mm precipitatii.Astfel, autorii redau pe grafic temperatura printr-o curtd continud groasd, precipitalr-e in scara 1/2 tot printr-o curbd continud,dar mai subfire, iar precipitaliile la scara 1i3 printr-o curbd intreruptd. CantitSgle de precipitalii mai mari de 100 mm suntredate la scara 1/10, iar suprafala delimitatd de acestea este innegritS. AdoptAnd aceste sistem de reprezentare, Walter giLieth au separat pe climogramd perioadele umede din an, atunci cAnd curbele precipitalr-ilor se afld deasupra curbei detemperaturd (hagurate cu linii verticale), perioadele de uscdciune, delimitate de curbele precipitaliilor in scara 112 gi 113(suprafafa cu haguri orizontale intrerupte) gi perioadele secetoase localizate intre curba temperaturii (situatd deasupra curbeiprecipitaliilor) 9i cea a precipitalr-ilor (suprafala punctatd). Aceste suprafele, hagurate veftical, orizontal-intrerupt ori punctate,redau pe verticald intensitatea, iar pe orizontalS durata fenomenului. Sub abscisd autorii trec Ai lunile cu temperatun minimdabsolutd <0"C gi cu temperatura medie <0oC, ca gi valoarea corespunzdtoare numdrului mediu de zile fdrd inghet. pentru aintregi tabloul climatic, climogramd mai este insoft5 gi de alte date climatice imporiante, cum ar fi: denumirea staliei,altitudinea, perioada din care provin datele de temperaturd si precipitalr-i, maxima absolutd a temperaturii, maxima mediezilnicd a lunii celei mai calde, minima medie zilnicd a lunii celei mai reci, minima absolutd de iemperaturd, in dreaptaclimogramei, sus se noteazd media anuald de temperaturd gide precipitafii atmosferice.Menliondrn faptul cd, folosind datele medii multianuale de temperaturd gi precipitalii in cele mai frecvente cazuri nu se pun inevidenld cele trei stdri atmosferice (umede, de uscdciune 9i secetoase), care exisid in realitate la foarle multe sta{i. Deaceea, pentru a avea o imagine corecti asupra climei din diferitele regiuni, autorii recomandd construirea de climogrameanuale, dacd este posibil pentru intreaga perioadd luatd in studiu sau pe un grup de ani ori climograme de sondaj 6a, deexemplu, pentru anii deosebit de cdldurogi gisecetogi.

Diagramele polare servesc pentru reprezentarea grafica a variatiei zilnice. iunur", anotimpuale ori anuale a elementelor detemperatura, precipitatii, nebulozitate ori freceventa si viteza vantului pe directii sub forma unor sectoare de cerc sau a unorcercuri, la care scara timpului se reprezinta pe circumferinta cercului perioada totala, de exemplu, 1 an fiind egala cu 360..Pentru a realiaza o astfel de reprezentare, se impafte, circumferin'a in atatea sectoare corespunzatoare celor i2 luni drn an,in.8 sectoare pentru cele 8 directii principale pe care se masoara frecventa si viteza vantului. Apoi, pe razele vectoareorientate spre polul diagramei situat, de obicei in centrul cercului se vor inscrie, potrivit scarii alese, valorile elementului carese reprezinta, incepand de la o directie de origine 0' trigonometric sau 0" iopografic. Unind aceste valori prin linii continue,intrerupte sau punctate (marcate la legenda) se obtine graficul de temperatura, de exemplu, pe care se mai traseaza cercultemperaturii medii lunare sau plurianuale si a celei de 0'C, cu scopul de a evidentia abaierile inregistrate fata de medie sauI,unile in care temperatura coboara sub 0'C. Tot prin aceasta.metoda se obtin rtozele de frecventa si viteza vantului pe directii(lunare, anotimpuale, anuale sau multianaule) ca si rozele de temperatura, nebulozitate, precipitatii atunci cand se asociazarespectivul element cu vantul pe directii.Aceste ullrrne diagrame circulare polare care rezulta din asocierea unui elem,ent cu vantul pe direciii se incadreaza incategoria diagramelor complexe.