memorator istorie 12 nou

8/19/2019 Memorator Istorie 12 Nou

1/126

Ramona Ionescu

Camil-Gabriel Ionescu

Memorator de istoria romånilor

pentru clasa a XII-a

Bucure[ti, 2011


2/126

Editura

Booklet

CP 27-494, Bucure[ti

Tel.: 021 430.3095www booklet ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Romåniei

IONESCU, RAMONA

Memorator de istorie pentru clasa a XII-a / Ramona

Ionescu, Camil-Gabriel Ionescu. - Ed a 2-a, rev. - Bucure[ti:

Booklet, 2009.

Bibliogr.ISBN 978-973-1892-41-2

I. Ionescu, Camil-Gabriel

94(100)(075.35)

Editura Booklet, 2011Toate drepturile asupra lucr`rii apar]in editurii.

Pentru comenzi:

tel: 021 430.3095email: [email protected]

web: www.booklet.ro


3/126

POPOARE {I SPA}II ISTORICE

1. Romanitatea romånilor \n viziunea istoricilor

Romanitatea romånilor reprezint` un element esen]ial alidentit`]ii lingvistice [i culturale a poporului romån. Astfel,romånii sunt un popor romanic (neolatin), al c`rui proces deformare (etnogenez`) a cunoscut trei etape:

• existen]a civiliza]iei geto-dacice, supus` cuceririi romane, \n urma r`zboaielor daco-romane din 101-102 [i 105-106;

• sinteza daco-roman`, realizat` \n urma procesului deromanizare;

• des`vår[irea etnogenezei \n urma contopirii popula]ieidaco-romane cu migratorii slavi \n sec. VI-VII.

a) civiliza]ia geto-dac` atinge apogeu l \n timpu l regelui

Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44

\.Hr.) [i, respectiv, \n timpul lui Decebal, cel care a ref`cutunitatea statului dac (87-106) [i \n timpul c`ruia Dacia a fostcucerit` de romanii condu[i de \mp`ratul Traian;

b) romanizarea geto-dacilor a fost realizat` pe parcursul maimultor secole [i a cunoscut mai multe etape:

- cea ini]ial` (sec. I \.Hr. - sec. II d.Hr), \nceput` \n

Dobrogea, primul teritoriu getic ajuns sub st`pånireroman` (sec I \.Hr);

- cea oficial` (106-271/274), realizat` prin intermediulfactorilor oficiali de romanizare (administra]ia [i armata) [ial factorilor neoficiali (coloni[tii, veteranii, dreptul,urbanizarea, \nv`]`måntul etc.). |n procesul de

romanizare, un rol important l-a avut [i cre[tinismul,r`spåndit \n limba latin`;

3Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a


4/126

- cea postaurelian` (sec. III-VII), \n timpul c`reia se produce[i romanizarea dacilor liberi, care nu fuseser` integra]i \nprovincia Dacia;

c) des`vår[irea procesului de formare a poporului [i a limbii

romåne s-a realizat \n condi]iile continuit`]ii daco-romane(dup` retragerea aurelian`) [i venirea migratorilor slavi(sec. VI-VII).

Etnogeneza romåneasc` a durat mai multe secole (II-VIII/IX),romånii formåndu-se atåt la nord, cåt [i la sud de Dun`re,unitatea lor fiind spart` de venirea slavilor \n sec. al VII-lea.

Caracterul limbii romåne este [i el unul neolatin, cum odemonstreaz` [i structura acestei limbi care con]ine:

- strat latin (60%);

- substrat traco-dacic (10%);

- adstrat slav (20%);

- prelu`ri din alte limbi (10%).

Dup` a[ezarea slavilor la sud de Dun`re, limba romån`cunoa[te [i ea o fragmentare \n mai multe dialecte:

- dialectul nord-dun`rean (daco-roman) [i

- dialectele sud-dun`rene (aromån/macedoromån; istro-

romån; megleno-romån).Originea latin` a poporului nostru a fost subliniat` [i de termeniicu care vecinii f`ceau referire la romåni, \n Evul Mediu:walach, vlah, olah, blachi. Ulterior, \n sec. XV-XVII, c`l`toriistr`ini i-au numit pe locuitorii }`rilor Romåne „romani”.

Etnogeneza romånilor a cunoscut diferite teorii: cea

autohtonist` [i cea imigra]ionist`.

4 Memorator de istoria romånilor pentru clasa a XII-a


5/126

Teoria autohtonist` subliniaz` originea latin` [i vechimearomånilor pe aceste meleaguri [i a fost sus]inut` atåt deistoriografia romåneasc`, cåt [i de cea strìn`.

Primii autori care au sus]inut-o au fost cei strìni (ca, de altfel,[i cei care au comb`tut-o ulterior):

- \mp`ratul bizantin Mauricius atest` pentru prima oar`, \nlucrarea sa „Strategikon” (sec. VII), popula]ia de la nordulDun`rii, denumit` cu termenul de romani;

- \mp`ratul bizantin Constantin VII Porfirogenetul vorbe[te

despre originea latin` a popula]iei romanice de la gurileDun`rii, \n lucrarea sa „Despre administrarea imperiului”(sec. X);

- cronicarul maghiar Anonymus a scris la curtea regeluiBella III „Faptele ungurilor” (sec.XII), \n care spune càtunci cånd ungurii, condu[i de [eful lor, Tuhutum, au

ajuns \n Transilvania, \n sec. IX-X, i-au g`sit acolo peromåni [i pe slavi;

- maghiarul Simon de Geza arat`, \n sec. XIII, \n lucrarea„Faptele hunilor [i ale ungurilor” c` ungurii i-au g`sit, lavenirea lor \n Pannonia, pe romåni;

Al]i istorici, partizani ai teoriei autohtoniste:

- \mp`ratul austriac Iosif II (sec. XVIII) consider` c` romåniisunt „cei mai vechi [i cei mai numero[i locuitori aiTransilvaniei”;

- ilustrul istoric englez E. Gibbon (sec. XVIII) afirm` c`Dacia a continuat s` fie locuit` de daci [i dup` cucerireaei de c`tre romani;

- c`rturarul sas J. Troester (sec. XVIII) sus]ine c` romåniisunt „cei mai vechi locuitori ai acestei ]`ri”;



6/126

- maghiarul Benko Iozsef (sec. XVIII) arat` c` „mul]i romani \mpreun` cu dacii indigeni au r`mas pe loc” laabandonarea provinciei \n timpul \mp`ratului Aurelian;

- Paul Schafarik (sec. XIX) reliefeaz` c` „valahii” din nordul[i sudul Dun`rii au rezultat din „amestecul tracilor [i geto-dacilor cu romanii”.

Istoriografia romåneasc` aduce argumente \n favoarea teoriei autohtoniste prin autorii [i lucr`rile de mai jos:

- Nicolaus Olahus, care \n 1536 subliniaz` unitatea de

neam [i continuitatea romånilor;- Sasul Johannes Honterus care \n 1542 nume[te „Dacia” \ntreg teritoriul locuit de romåni;

- Grigore Ureche - sec. XVI - arat` \n „Letopise]ul Moldovei”originea latin` a poporului nostru;

- Miron Costin accentueaz` [i el originea latin` a poporului[i a limbii romåne, \n „Letopise]ul }`rii Moldovei”;

-Dimitrie Cantemir reliefeaz` [i el, \n „Hronicul vechimiiromano-moldovlahilor” (1722), originea latin` a romånilor;

- Mihai Cantacuzino, Ien`chi]` V`c`rescu, Dionisie Fotino,Naum Råmniceanu argumenteaz`, \n sec.XVIII, originea

daco-roman` a popula]iei romåne[ti;- reprezentan]ii {colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein,Samuil Micu, Gheorghe {incai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu) au promovat ideea originii latine (chiar exclusiv`)a poporului romån, a vechimii [i continuit`]ii acestuia pemeleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au

reg`sit \ntr-un memoriu \naintat de {coala Ardelean`Cur]ii de la Viena \n 1791 [i intitulat Supplex Libellus Valachorum ;



7/126

- reprezentan]ii [colii istorice moderne (sec. XIX-XX): A.D.Xenopol, Bogdan Petriceicu-Ha[deu, Dimitrie Onciul, IonBogdan, Nicolae Iorga, Gh. I. Br`tianu, David Prodan [i al]ii.

Din p`cate, mai exist` o categorie de cronicari [i de istoricicare au fost labili \n afirma]iile lor, influen]a]i direct de politic.Astfel:

- cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, \n sec. al XVI-lea,sus]ine c` romånii sunt urma[ii coloni[tilor romani; dup`unirea realizat` \n 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy \[i

schimb` opinia, sus]inånd contrariul;- istoricul maghiar Makkai Laszlo sus]ine, \n 1946,

veridicitatea informa]iilor date de cronica lui Anonymus,pentru ca ulterior s` le numeasc` „basme”.

Teoria imigra]ionist` a fost elaborat` \n sec. al XIX-lea deaustriacul Robert Roesler [i a fost precedat` de alte contest`ri

ale originii [i vechimii poporului [i limbii romåne, ai c`ror autoriau fost:

• Sasul Franz Ioseph Sulzer scrie la 1781-1782 „Istoria DacieiTransalpine” \n care sus]ine:

- dacii au fost masacra]i \n totalitate de romani;

- romånii s-ar fi format ca popor \n Peninsula Balcanic`, \nMoesia, unde primesc influen]a slav` [i adopt` credin]aortodox`;

- romånii trec ulterior la nord de Dun`re, \n sec. XIII, cuocazia a dou` evenimente: dup` expedi]ia t`taro-mongol`din 1241 [i dup` ce au fost goni]i din sudul fluviului dec`tre \mp`ratul bizantin Isac Anghelos.

• Maghiarul Bolla Marton afirm` \n sec. XVIII c` romånii suntde origine bulgar`, de unde li se trage [i denumirea de„volohi”.



8/126

Teoria roeslerian` – fundamentul distorsion`rilor politizate aleideii de continuitate [i vechime romåneasc`

A fost emis` de austriacul Robert Roesler \n lucrarea sa

ap`rut` \n 1871, intitulat` „Studii romåne[ti. Cercet`ri asupraistoriei vechi a romånilor” ;Apari]ia ei a fost favorizat` de climatul politic existent \nTransilvania (de[i majoritari \n aceast` provincie, romånii erauconsidera]i tolera]i, iar na]iunile privilegiate – maghiarii, sa[ii [isecuii – au c`utat s` conteste \n mod eronat originea [ivechimea romånilor).

Ideile sale principale sunt:

- dacii ar fi fost distru[i ca popor \n urma r`zboaielor curomanii;

- vechea toponimie dacic` ar fi disp`rut tocmai datorit`acestei extermin`ri;

- Dacia nu a putut fi romanizat` \n 165 de ani;- to]i locuitorii au p`r`sit Dacia \n timpul \mp`ratului

Aurelian;

- poporul romån [i limba romån` s-ar fi format la sud deDun`re (argumente: lipsa elementelor germanice \n limbaromån`; existen]a unor elemente lexicale comune \nlimbile albanez` [i romån`; asem`narea dialectelordacoromån [i macedoromån; influen]a slav` resim]it` delocuitorii de la nord de Dun`re);

- romånii ar fi un popor de p`stori nomazi;

- nu ar exista izvoare istorice care s` ateste existen]a

romånilor la nord de Dun`re, \nainte de sec. al XIII-lea.Teoria a fost cu succes comb`tut` de lucr`rile istoricilorromåni B. Petriceicu-Ha[deu [i A. D. Xenopol.



9/126

Astfel, contraargumentele istoricului romån A. D. Xenopol aufost prezentate \n lucrarea „Teoria lui Roesler. Studii asuprast`ruin]ei romånilor \n Dacia Traian`” (1884):

- continuitatea dacic` este demonstrat` de revolta dacilordin 117, de dovezi arheologice, de prezen]a unor solda]idaci \n armata roman`, de p`strarea unor toponime locale;

- etapa de romanizare la care se refer` Roesler este doarcea oficial`;

- continuitatea daco-roman` este demonstrat` prin dovezi

arheologice, numismatice, lingvistice;- slavii sunt cei care \i separ` \n sec. al VII-lea pe romånii de

la nord de cei de la sud de Dun`re;

- exist` izvoare istorice care atest` prezen]a romånilor lanord de Dun`re \nc` din sec. al IX-lea.

Negarea continuit`]ii romåne[ti s-a reg`sit [i \n secolele XIX-XX,

mai ales dup` realizarea Romåniei Mari. Istoriografia romånea-sc` a contracarat aceast` tendin]` prin opere [tiin]ifice importante:

- Vasile Pårvan - „Getica” [i „|nceputurile vie]ii romane lagurile Dun`rii”;

- N. Iorga - „Istoria romånilor”;

- Gh. I. Br`tianu - „O enigm` [i un miracol istoric: poporulromån”.Dup` al doilea r`zboi mondial [i pån` la revolu]ia din 1989,istoriografia romåneasc` a cunoscut alte deform`ri. De exempluatunci cånd Romånia a devenit stat comunist, istoriografia a trebuits` sublinieze caracterul imperialist al st`pånirii romane [iimportan]a civilizatoare a slavilor \n cadrul istoriei romånilor. |n

timpul regimului lui N. Ceau[escu, s-a adoptat o linie na]ionalist`exagerat` \n prezentarea evenimentelor istorice romåne[ti. Ast`ziaceste aspecte au disp`rut din lucr`rile istorice de specialitate.



10/126

Studiu de caz: Gh. I. Br`tianu despre Marea Neagr`

Gh. I. Br`tianu – omul [i opera

- a tr`it \ntre 1898-1953, fiind un descendent al celebrei

familii a Br`tienilor (fiul Ion I.C. Br`tianu [i al EleneiMoruzi);

- a fost un reprezentant de seam` al [colii istoriograficeromåne[ti din perioada interbelic`;

- a fost un discipol al lui Nicolae Iorga;

- profesor universitar atåt la Ia[i, cåt [i la Bucure[ti [i

director al Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucure[ti;- membru al Academiei Romåne;

- specialist \n istorie universal` [i bizantologie, integreaz`istoria romånilor \n contextul celei europene;

- a suferit \n \nchisorile comuniste (\n care a [i murit);

Lucr`rile sale de referin]` sunt:

- „Acte ale notarilor genovezi de la Perra [i Caffa”

- „Cercet`ri privitoare la comer]ul genovez \n Marea Neagr` \n sec. XIII”

- „Marea Neagr`. De la origini pån` la cucerirea otoman`”

- „O enigm` [i un miracol istoric: poporul romån”

- „Tradi]ia istoric` despre \ntemeierea statelor romåne[ti”- „Adun`rile de st`ri \n Europa [i \n }`rile Romåne”

Viziunea istoriografic` a lui Br`tianu

Este reflectat` de lucrarea sa de suflet „Marea Neagr`. De laorigini pån` la cucerirea otoman`”, ap`rut` postum, laMünchen, \n 1969. Astfel, pentru Gheorghe I. Br`tianu:

- cunoa[terea trecutului european era necesar` pentru \n]elegerea proceselor istorice romåne[ti;



11/126

- aceast` oper` a fost, \n inten]ia sa m`rturisit`, realizareaunei lucr`ri de istorie universal` referitoare la un spa]iugeografic cu un destin agitat [i cu conexiuni diverse \nevolu]ia sa;

- „universalismul domin` incontestabil spiritul [tiin]eiistorice”;

- tratarea temelor de istorie romåneasc` \n contextuniversal era o necesitate ce izvora din \ns`[i pozi]iageografic` a teritoriului ocupat de poporul autorului.

Potrivit p`rerii sale, Marea Neagr` a reprezentat o „plac`

turnant`” a marelui trafic [i a schimburilor comercialeinterna]ionale. Lucrarea \ncepe cu preistoria, continu` cuosmoza dintre sci]i [i greci, apoi cu geto-dacii [i cucerirearoman`. Analizeaz` istoria bizantin`, comer]ul genovez [ivene]ian \n zon` [i impunerea monopolului otoman \ndecursul sec. al XIV-lea. De asemenea, reliefeaz` conexiunile

dintre evenimentele politice din bazinul M`rii Negre [i uneleaspecte din istoria romånilor (ca de exemplu, formareaMoldovei ca stat [i p`strarea independen]ei statale a }`riiRomåne[ti).

Aceast` lucrare (ca de altfel \ntreaga oper` [tiin]ific` a luiBr`tianu) este caracterizat` de:

- spirit critic [i sistematic;- concep]ie istoriografic` inovatoare, care const` \nintegrarea istoriei romånilor \n aceea, mai vast`, aEuropei, precum [i utilizarea altor [tiin]e sociale(psihologie, sociologie, economie) pentru \n]elegereafenomenelor istorice;

- cunoa[terea [i folosirea izvoarelor (bizantine, occiden-

tale, slavone, mongole);- parcurgerea unei bibliografii [tiin]ifice vaste.



12/126

2. Descoperitori de noi spa]ii [i culturi \ntre secolele XV [i

XIX

Marile descoperiri geografice din secolele XV-XVI au fost

rezultatul expedi]iilor prin intermediul c`rora europenii aucunoscut noi spa]ii [i culturi. Aceste prime descoperiri, ini]iatede portughezi [i spanioli, au fost secondate [i de al]i europeni \n secolele care au urmat.

Cauzele marilor descoperiri geografice:

a) politice:

- sfår[itul R`zboiului de 100 de ani;- terminarea Reconquistei;

- centralizarea statelor vest-europene;

- cucerirea Constantinopolului de c`tre turci [i, \n conse-cin]`, ocuparea M`rii Mediterane.

b) economice:

- nevoia de metale pre]ioase (aur [i argint);- cre[terea pre]ului la mirodenii;

- c`utarea de noi trasee comerciale c`tre patria mirodeni-ilor (India).

c) sociale:

- cre[terea demografic` din Europa la mijlocul sec. alXIV-lea.

d) tehnice:

- perfec]ion`ri ale vaselor, ale instrumentelor folosite demarinari.

e) [tiin]ifice:

- progrese \n domeniul cartografiei, geografiei, naviga]iei;f) religioase:

- evanghelizarea popula]iilor necre[tine.



13/126

Marile descoperiri geografice au fost preg`tite de:

- c`l`toriile vene]ianului Marco Polo c`tre China (1271);

- c`l`toria arabului Ibn Battuta (1325-1354) \n Orientul

Apropiat [i Mijlociu, dar [i \n }`rile Romåne;- c`l`toria rusului Afanasie Nikitin spre India (1469).

Etapele descoperirilor geografice:

a) cele realizate de portughezi:

- 1455 - descoperirea Insulei Capului Verde (\n vestulAfricii);

- 1487-1488 - c`l`toria lui Bartolomeo Diaz pån` la CapulBunei Speran]e;

- 1497 - Vasco da Gama deschide portughezilor drumulspre India;

- 1500 - Alvarez Cabral descoper` Brazilia.

b) cele realizate de spanioli:

- 1492-1504 - cele 4 expedi]ii ale lui Cristofor Columb, \nurma c`rora a descoperit continentul nord-american;

- 1519-1522 - Fernando Magellan realizeaz` primacircumnaviga]ie (\nconjur al lumii exclusiv pe calea apei)din istorie;

- 1521 - Hernando Cortes cucere[te imperiul aztec;

- 1532-1533: Francisco Pizzaro cucere[te imperiul inca[.c) cele realizate de englezi:

- John Cabot ajunge \ntre 1497-1498 \n nord-estul Americii;

- Francis Drake realizeaz` \ntre 1577-1580 o c`l`torie \n jurul lumii;

- Henry Hudson a explorat golful care \i poart` numele \n1610;

- James Cook a explorat regiunile antarctice (1722-1775)[i a descoperit stråmtoarea care-i poart` numele;



14/126

- David Livingstone descoper` Canada (1849-1873);

- Henry Stanley pleac` \n Africa pe urmele lui Livingstone [iidentific` unul din izvoarele Nilului;

- Robert Peary atinge \n 1909 Polul Nord.d) cele realizate de olandezi:

- 1594-1597 - Willem Barents exploreaz` insulele Spitzbergen[i Novaia Zemlea [i d` numele unei m`ri;

- 1642-1644 - Abel Tasman descoper` Noua Zeeland`,Tazmania [i sudul Australiei.

e) cele realizate de francezi:

- 1534-1542 - Jacques Cartier cerceteaz` Golful Sf. Lauren]iu.

f) cele realizate de danezi:

- 1727-1728 - Vitus Bering descoper` stråmtoarea caresepar` Asia de America.

Consecin]ele marilor descoperiri geografice:

a) economice:

- stabilirea de noi rute comerciale;

- formarea imperiilor coloniale;

- afluxul de metale pre]ioase a determinat diminuareaputerii de cump`rare a monedei, ajungåndu-se lacre[terea pre]urilor („revolu]ia pre]urilor“);

- mondializarea economiei („economia-univers”);

- Oceanul Atlantic devine axa comercial` a lumii;

- aducerea de noi culturi \n Europa (porumb, cartof, fasole,tomate, tutun).

b) sociale:

- ascensiunea burgheziei;- distrugerea civiliza]iilor precolumbiene.



15/126

c) politice:

- statele monarhice vest-europene evolueaz` spreabsolutism.

d) ideologice:

- l`rgirea orizontului de cunoa[tere;

- transferul \ntre civiliza]ii.

Studiu de caz: C`l`tori str`ini despre civiliza]ia din spa]iul

romånesc \n Evul Mediu [i la \nceputurile modernit`]ii

Interesul pentru c`l`torie s-a manifestat atåt \n timpulRena[terii [i al marilor descoperiri geografice, cåt [i \ncepåndcu sec. al XVIII-lea.

Prin intermediul c`l`toriei, oamenii

- au explorat noi spa]ii;

- au reg`sit m`rturii ale civiliza]iilor trecute;- [i-au \mbog`]it cuno[tin]ele despre alte lumi;

- [i-au conturat un nou model social;

- [i-au dezvoltat imagina]ia.

Aflate \ntr-o pozi]ie strategic` deosebit` pe drumul dintreOrient [i Occident, }`rile Romåne au suscitat un interes

deosebit ce a debutat \n Evul Mediu [i s-a prelungit pån` \nepoca modern`. Astfel, o serie de c`l`tori str`ini prin }`rileRomåne au scris despre realit`]ile \ntålnite atunci, relat`rile lordevenind adev`rate izvoare istorice.

Relat`rile de c`l`torie \n }`rile Romåne \ncep \n prima jum`tate a sec.al XIV-lea cu aceea a c`l`torului arab Ibn

Battuta.



16/126

C`l`torii strìni se pot clasifica \n cåteva categorii:

a) c`l`tori erudi]i (cronicari, secretari particulari ai diferi]ilordomnitori romåni, agen]i diplomatici \n Principate);

b) c`l`tori captivi;

c) aventurieri;

d) misionari;

e) m ilitari.

To]i ace[tia au l`sat o documentare de prim` importan]`referitoare la trecutul [i imaginea reflectat` de }`rile Romåne.

Lucr`rile scrise de c`l`torii strìni dau informa]ii variate privindunele aspecte geografice, schimburile comerciale, \nf`]i[areasatelor [i a ora[elor romåne[ti, moravuri, via]a de curte etc.De multe ori, c`l`torii culeg [i transmit date despre trecutulmai apropiat sau mai \ndep`rtat al ]`rii \n care poposesc.

Exem ple de c`l`tori strìni:

Sec. al XV-lea: - italianul Antonio Bonfini (care trìe[te la curtea regelui

Ungariei, Matei Corvin);

- cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, care ne-aprezentat \n termeni elogio[i domnitori romåni deprestigiu: Mircea cel B`trån, Iancu de Hunedoara, Vlad}epe[;

- cavalerul burgund Walerand de Wavrin relateaz` despreCampania de la Dun`re din 1445, la care a participat [iVlad Dracul, tat`l lui Vlad }epe[;

Sec. al XVI-lea:

- maghiarul Anton Verancsics descrie cultura, moravurileromånilor \n lucrarea „De situ Tranlvaniae, Moldaviae etTransalpinae”;



17/126

- germanul Baltazar Walter, care descrie b`t`lia de laC`lug`reni;

- genovezul Franco Sivori, secretarul lui Petru Cercel, ne

descrie }ara Romåneasc`; \n „Memorial de c`l`torie”,acesta consemneaz` aventurile [i drumurile sale al`turide Petru Cercel;

- sasul Georg Reicherstorffer, autorul unei descrieri aMoldovei [i a Transilvaniei;

Sec. al XVII-lea:

- otomanul Evliya Celebi descrie Timi[oara;- Nicolo Barsi, Conrad Jacob Hildebrandt, William Lithgow

[i Edward Brown accentueaz` ideea latinit`]ii limbiiromåne [i originea comun` a moldovenilor,transilv`nenilor [i muntenilor;

- Paul de Alep, cleric ortodox din Siria, c`l`tore[te prin}`rile Romåne [i consemneaz` realit`]ile \ntålnite;

- italianul Marco Bandinus, care tr`ie[te la curtea lui VasileLupu, domnitorul Moldovei;

Sec. al XVIII-lea:

- italianul Anton Maria del Chiaro poveste[te despre }ara

Romåneasc` [i capitala sa, Bucure[ti;- contele francez Alexandre d’Hauterive, \n calitate de

secretar general al domnitorului fanariot AlexandruMavrocordat, descrie realit`]ile \ntålnite \n Moldova;

- englezii Jeremy Bentham, James Dallaway, John Sibthorpviziteaz` }ara Romåneasc`;

- francezul Saint-Marc Girardin descrie c`l`toria sa prinMuntenia \n „Journal des Debats”;



18/126

- consulul francez Billecocq, \mpreun` cu CharlesDoussault [i Michel Bouquet public` „Albumul moldo-valah”; \n aceast` lucrare se sugera puterilor occidentales` reflecteze serios asupra situa]iei politice a PrincipatelorRomåne care reprezentau, \n opinia sa, cheia echilibruluieuropean [i o condi]ie de baz` a men]inerii integrit`]iiImperiului Otoman;

Sec. al XIX-lea:

- francezul Leon Hugonnet [i belgianul Laveleye scriu \n

relat`rile lor despre noile realit`]i din Romånia modern`.



19/126

3. C`l`tori romåni acas` [i \n lume

Asemeni str`inilor, [i romånii s-au aflat \n postura de c`l`tori,fie \n ]ara lor, fie pe alte meleaguri, de bun`-voie sau \n

pribegie. C`l`torii romåni au reliefat [i ei realit`]ile \ntålnite \ndrumurile lor, pe care le-au consemnat \n diferite memorii,scrisori, biografii. Dintre ace[tia enumer`m:

Sec. al XVII-lea:

- sp`tarul Nicolae Milescu c`l`tore[te \n China \ntre anii1657-1678, \n fruntea unei solii a ]arului Rusiei; ca urmare

a acesteia, scrie „Jurnal de c`l`torie \n China” [i„Descrierea Chinei”;

- stolnicul Constantin Cantacuzino \ntreprinde \ntre 1665 [i1670 o c`l`torie \n Orientul Mijlociu, continuat` cu ]`riledin sudul, vestul [i centrul Europei, \n urma c`reia scrie \nlimba matern` un jurnal de c`l`torie;

Sec. a l XVIII-lea:

- domnitorul Dimitrie Cantemir este autorul „DescrieriiMoldovei”; tot el realizeaz` h`r]i ale Mun]ilor Caucaz [i aleConstantinopolului;

- un jurnal scris de un boier oltean (“C`l`toria agricol` aboierului romån Romani prin diferite p`r]i ale Europei”);

Sec. al XIX-lea:

- boierul Dinicu Golescu realizeaz` trei c`l`torii \n centrul [ivestul Europei (Ungaria, Austria, Italia, Elve]ia, statelegermane); \n relat`rile sale (“|nsemnare a c`l`toriei mele”)subliniaz` acele aspecte ce ar fi putut servi drept modelpentru societatea romåneasc`;

- Ion Ghica relateaz` \n coresponden]a sa cu VasileAlecsandri despre modernizarea societ`]ii romåne[ti (deexemplu, \n transporturi);



20/126

- Nicolae Gane, \n scrierile sale, face o paralel` \ntresocietatea romåneasc` [i cea occidental`;

- Gh. Sion \ntreprinde c`l`torii \n Basarabia [i Bucovina;

- Mihail Kog`lniceanu public` scrisori [i note de c`l`torie.Sec. al XX-lea:

- Al. Vlahu]` public` \n „Romånia pitoreasc`” impresiile salede c`l`torie;

- N. Iorga scrie „Drumuri [i ora[e din Romånia”.

Totodat`, \n secolul al XIX-lea, cercet`rile [tiin]ifice aucontinuat, la ele participånd [i romåni. Astfel:

- Dimitrie [i Nicolae Ghica Com`ne[ti cerceteaz` PeninsulaSomalia (1895-1896);

- George [i Dimitrie Strat, \mpreun` cu N. Rosetti, merg \n1897 \n Gabon;

- inginerul Iuliu Popper realizeaz` o lung` c`l`torie \nSiberia, Alaska, Mexic, Cuba, }ara de Foc [i Patagonia(sfår[itul sec. XIX);

- medicul Ilarie Mitrea este primul romån ajuns \n Australia(1865);

- Bazil Assan exploreaz` Oceanul |nghe]at [i regiunilearctice (1896), el fiind primul romån care realizeaz` oprim` c`l`torie \n jurul lumii;

- geologul Gregoriu {tef`nescu scrie despre Niagara [i råulPotomac;

- Sever Pleniceanu ajunge pe fluviul Congo, iar Ion. L.Catina \n Africa austral`;

- biologul [i speologul Emil Racovi]` particip`, al`turi debelgieni, la prima expedi]ie [tiin]ific` \n Antarctica, underealizeaz` cercet`ri asupra florei [i faunei din zon`.



21/126

OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR

1. Sate, tårguri [i ora[e din Europa [i spa]iul romånesc

Satul

I. Clase sociale

Clasele sociale specifice Evului Mediu romånesc au fost:

- boierii (\n }ara Romåneasc` [i Moldova) [i, respectiv,nobilii (\n Transilvania);

- or`[enii;- clerul;

- ]`ranii - cei liberi [i cei dependen]i /aservi]i;

- robii (prezen]i mai ales \n spa]iul extracarpatic [i care eraureprezenta]i de ]igani, atesta]i documentar pentru primaoar` la 1385, \n }ara Romåneasc`; ace[tia au fost

prezen]i \n societatea romåneasc` pån` \n timpul luiCuza).

Boierimea

Boierimea constituia principala for]` economic` [i politic` a}`rilor Romåne. Ea se \mp`r]ea, dup` m`rimea domeniului, \n

boierime:- mare,

- mijlocie [i

- mic`.

|n Moldova [i \n }ara Romåneasc`

sec. XIV-XVI

- boierimea putea primi dreg`torii (func]ii publice nepl`tite),ce constituiau de multe ori recompense din parteadomnilor pentru calit`]ile [i loialitatea ei;



22/126

sec. al XVII-lea

- \n }ara Romåneasc` [i Moldova, num`rul dreg`toriilor sem`re[te [i \n aceste condi]ii apar marile propriet`]iboiere[ti;

sec. XVIII - \nceputul sec. XIX (1711/1714-1822)

- \n perioada fanariot` apar rangurile boiere[ti pl`tibile, lacare putea ajunge oricine \[i permitea s` le cumpere,indiferent de originea sa social`;

- boierimea autohton` (p`måntean`) din Principate este dince \n mai nemul]umit` de ascensiunea social` [i politic` aboierimii de sorginte str`in` [i, \n special, a celei grece[ti(de aceea, boierimea p`måntean` va juca ulterior un rolimportant \n demersurile menite s` \ndep`rteze regimulfanariot de la conducerea Principatelor);

sec. al XIX-lea

- la \nceputul secolului, boierimea din Principate a constituit

un factor de modernizare a societ`]ii romåne[ti, chiar dac`eforturile ei nu au fost continue. Din råndurile ei auprovenit primii burghezi, care nu erau decåt boieri ce sepreocupau de comer] [i de deschiderea primelormanufacturi;

- odat` cu reforma pus` \n aplicare de domnitorul Al. I. Cuza(propus` \nc` din 1857 de c`tre adun`rile ad-hoc [i,

ulterior, hot`råt` [i de Conven]ia de la Paris), privilegiile [irangurile boiere[ti au fost desfiin]ate. Fosta boierime vadeveni viitoarea mo[ierime [i viitoarea burghezie, carereprezint` clasele societ`]ii romåne[ti moderne.

|n Transilvania, \n Evul Mediu

func]ionau, dup` model apusean, raporturile suzerano-vasalice stabilite \ntre nobilime [i regalitate. Din p`cate, \ncepånd cu secolul al XIV-lea (1365-1366), regele maghiarLudovic I de Anjou a adoptat celebrele diplome angevine



23/126

(dup` numele s`u), prin care romånii nu mai puteau aveaacces la titlurile nobiliare dacåt dac` erau catolici. Astfel,apartenen]a la nobilime era condi]ionat` de adoptareacredin]ei catolice [i pu]ini romåni au f`cut acest compromis,

motiv pentru care ei au c`p`tat statutul de „tolera]i” \ntr-oprovincie \n care erau majoritari. |n consecin]`, aportul lor laconducerea statului a fost unul restråns.

}`r`nimea

|nc` din Evul Mediu, clasa social` cea mai numeroas` a fost

reprezentat` de ]`r`nime. Aceasta se \mp`r]ea \n dou`categorii: liber` [i, respectiv, dependent`.

}`ranii liberi

- se numeau r`ze[i \n Moldova [i mo[neni/megie[i \n }araRomåneasc`;

- puteau s` posede p`månt;

- dispuneau de libertate juridic` (putea s` se deplasezeoriunde doreau);

- nu aveau obliga]ii decåt fa]` de stat (chemarea la oaste, \ntre]inerea drumurilor etc.);

- au fost mai numero[i decåt cei similari lor din EuropaOccidental`.

}`ranii dependen]i- nu dispuneau de libertate juridic`;

- au ajuns \n acest stadiu mult mai tårziu decåt ]`ranii dinOccident;

- se numeau vecini \n Moldova, rumåni \n }araRomåneasc`, jeleri [i iobagi \n Transilvania;

- aveau obliga]ii fa]` de stat, biseric` [i nobilime;- cele mai numeroase d`ri le aveau fa]` de nobili/boieri

(darea \n munc`, \n natur` [i \n bani);



24/126

- s-au revoltat \n numeroase rånduri, cerånd reducereaobliga]iilor feudale [i chiar desfiin]area servitu]ii (cele maicunoscute r`scoale \nregistråndu-se \n Transilvania:Bobålna –1437, cea condus` de Gheorghe Doja – 1514 [i

r`scoala lui Horea, Clo[ca [i Cri[an – 1784).

Satul romånesc a cunoscut de-a lungul timpului mai multeschimb`ri:

Sec. XIV-XV

- o cre[tere demografic` gradual` datorat` existen]ei unor

structuri statale stabile;Sec. XVI

- accentuarea dependen]ei politice fa]` de turci, caredetermin` cre[terea d`rilor pl`tite \n spe]` de ]`r`nime.Astfel, mul]i ]`rani liberi se transform` \n ]`ranidependen]i;

- legarea de glie (]`ranii aservi]i nu se mai pot str`muta depe o mo[ie pe alta); \n Moldova acest lucru are loc \ntimpul domnului Miron Barnovschi, \n Muntenia \n timpullui Mihai Viteazul, iar \n Transilvania este men]ionat \n„Tripartitul lui Werboczy”;

Sec. XVII - o oscila]ie din punct de vedere demografic \ntrucåtmulte sate cunosc o pustiire provocat` de:

- incursiunile de jaf ale t`tarilor, turcilor [i polonezilor;- foamete [i boli;

- calamit`]i naturale (inunda]ii, invazii de l`custe,cutremure);

- r`zboaiele purtate pe teritoriul Principatelor.

Sec. XVIII

- sc`derea num`rului de locuitori \n multe sate, chiarpustiirea din cauza situa]iei economice grele, determinatede impozitele ordinare [i extraordinare impuse de regimul



25/126

fanariot, dar [i de numeroasele r`zboaie ce au afectatPrincipatele;

- reformele domnului fanariot Constantin Mavrocordat caredesfiin]eaz` atåt \n Moldova, cåt [i \n Munteniadependen]a ]`ranilor fa]` de boieri. }`ranii au devenitcl`ca[i, fiind obliga]i s` presteze zile de munc` fizic`(clac`) pe p`måntul boierilor;

- o modernizare lent` a societ`]ii rurale (se introduc noiculturi agricole, noi metode de lucru a p`måntului);

- impulsionarea comer]ului (mai ales dup` 1774, cånd

\nceteaz` monopolul economic otoman impusPrincipatelor).

Sec. XIX

- cre[tere demografic` datorat`:- climatului de pace survenit \n urma revenirii la

tron a domnilor p`månteni;

- extinderii leg`turilor economice cu EuropaOccidental`

- \nmul]irea num`rului de sate;

- fixarea vetrei satului (nucleul satului), lucru care \nOccident se finalizase \n sec. X-XII;

- reforma agrar` din 1864, prin care se desfiin]eaz`

cl`c`[ia, iar o parte din ]`rani sunt \mpropriet`ri]i; aceast`reform` nu rezolv` decåt par]ial [i pentru o scurt`perioad` de timp nevoia de p`månt a ]`r`nimii, lucruconfirmat de r`scoalele ]`r`ne[ti de la sfår[itul sec. al XIX-lea [i \nceputul sec. al XX-lea (cea mai intens` fiind ceadin 1907);

- cre[terea semnificativ` a num`rului [tiutorilor de carte din

mediul rural, ca urmare a reformei \nv`]`måntului din1864;



26/126

Sec. XX

- reforma agrar` din 1921, \n urma c`reia un mare num`r de]`rani au fost \mpropriet`ri]i; din råndul lor au ap`rut miciiproprietari;

- dup` instaurarea comunismului \n Romånia, ]`ranii auresim]it efectele colectiviz`rii for]ate [i pe cele alesistematiz`rii.

II. Habitatul [i alimenta]ia

|n Evul Mediu romånesc, satele au reprezentat, ca [i \nOccident, forma tipic` de a[ezare uman`. Apari]ia lor serealiza \n stråns` leg`tur` cu p`månturile arabile \nvecinate.Satele se \mp`r]eau \n trei categorii:

- sate domne[ti (a[ezate pe propriet`]ile domne[ti);

- sate boiere[ti sau m`n`stire[ti (a[ezate pe propriet`]ileboierilor/ m`n`stirilor);

- sate de ]`rani liberi.Satele domne[ti, boiere[ti [i m`n`stire[ti erau administratede:

- cnezi, juzi sau v`t`mani (\n Moldova);

- pårc`labi (\n Muntenia).

Satele de ]`rani liberi se administrau singure. |n cadrulacestora coexista proprietatea colectiv` cu cea privat`.Satele de ]`rani liberi se g`seau \n:

- Transilvania – \n regiunile de margine (Ha]eg, Oa[, Bihor,Banat);

- Moldova – \n Vrancea, \n zona Cåmpulung, Orhei, Tigheci;

- Muntenia – \n zona subcarpatic` (Muscel, Arge[, Vålcea).

|nc` de la \nceputul Evului Mediu s-au eviden]iat diferen]eledintre societatea romåneasc` [i cea occidental`, datoraterealit`]ilor deosebite existente \n }`rile Romåne.



27/126

Astfel, o lent` cre[tere demografic` se \nregistreaz` \nEuropa Occidental` o dat` cu secolul al X-lea, \n timp ce}`rile Romåne cunosc un spor de popula]ie considerabil abiadup` terminarea invaziilor str`ine, \n secolul al XIII-lea.

Aceast` cre[tere demografic` a fost \nso]it` de defri[`rimasive, asan`ri care au dus la:

- o extensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]ireacondi]iilor de trai) [i

- apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri.

|n timp ce popula]ia Occidentului a avut de suferit din cauza

epidemiei de cium` de la mijlocul sec. al XIV-lea, locuitorii}`rilor Romåne s-au resim]it mai pu]in din aceast` cauz` [imai mult din cauza luptelor antiotomane.

|n spa]iul romånesc, a[ez`rile rurale au fost, la \nceput, pu]ine[i r`sfirate, mai populate \n Transilvania decåt \n Moldova [iMuntenia. Coloniz`rile realizate de regalitatea maghiar` (cusa[i [i secui) \n Ardeal au m`rit densitatea demografic` a

zonei. Cre[terile demografice au fost \nso]ite, asemenea celordin Occident, de defri[`ri masive [i asan`ri care au dus la oextensie a agriculturii ([i, implicit, la \mbun`t`]irea condi]iilorde trai) [i apari]ia mai multor sate, ora[e [i tårguri.

}`ranii locuiau \n bordeie, realizate din chirpici, cu una saudou` camere [i \n locuin]e semi-\ngropate, \n timp ce boierii \[irealizau locuin]e din piatr` [i c`r`mid`.

|n ceea ce prive[te alimenta]ia , locuitorii }`rilor Romåne aucunoscut foametea mult mai pu]in decåt cei din restul Europei,resim]ind-o \n special dup` calamit`]i naturale [i r`zboaie.

Dintre alimentele consumate enumer`m: carnea, legumele [izarzavaturile, mierea, fructele. Totu[i, \n perioada modern` se \nregistreaz` o \nr`ut`]ire a resurselor alimentare, ]`r`nimea

suferind de boli de nutri]ie (podagra, de exemplu).



28/126

III. Agricultura [i tehnici agricole

|n Evul Mediu, societatea apusean` utiliza frecventasolamentul trienal, \n timp ce \n }`rile Romåne cea mai des

folosit` tehnic` agricol` era aceea a asolamentului bienal.Dac` \n Occident utilajele folosite \n agricultur` erau calitativsuperioare celor din }`rile Romåne, acestea din urm`compensau prin calitatea p`månturilor. Din p`cate,nesiguran]a (creat` de multe ori de r`zboaiele desf`[urate peteritoriul locuit de romåni, atåt \n Evul Mediu, cåt [i la \nceputul

modernit`]ii) [i obliga]iile crescute au f`cut ca ]`r`nimea s`practice fie agricultura itinerant`, fie cea de subzisten]` [i,astfel, s` nu exploateze la maxim rodnicia p`måntului.

Dup` reforma agrar` din 1864, agricultura \ncepe s` semodernizeze lent.

Ora[ul [i tårgul

a) Tårgul reprezenta o a[ezare semi-urban` (ap`rut` \n EvulMediu) [i ini]ial era un sat mai vechi, a c`rui importan]` acrescut datorit` drumului comercial pe care se afla saudatorit` resurselor economice din respectiva regiune.Apari]ia tårgurilor a contribuit la dezvoltarea pie]ei interne [i

a tehnicilor de plat`.Primele tårguri au ap`rut \n Fran]a.

Func]iile economice ale tårgului erau aproape \n \ntregimecomerciale, iar majoritatea locuitorilor erau \nc` lega]i deagricultur`. Popula]ia nu era numeroas`.

Tårgurile erau de dou` tipuri:

- cel propriu-zis, local, unde ]`ranii [i me[te[ugarii dinzonele \nvecinate schimbau o cantitate modest` de bunuri;



29/126

- cel extins, la care veneau [i negustorii (pe lång` ]`rani [ime[te[ugari); acest tårg putea ]ine chiar [i s`pt`måni [ise puteau comercializa mari cantit`]i de bunuri.

|ncepånd cu a doua jum`tate a sec. al XVIII-lea, tårgurile dinPrincipate au c`p`tat o importan]` din ce \n ce mai mare.Cunoscute sunt tårgurile din Moldova, la \nfiin]area c`roraevreii au jucat un rol important.

b) Ora[ul reprezenta, \nc` din Evul Mediu, un centru deproduc]ie [i de schimb. Acesta avea o varietate de func]ii:

economice, administrative, culturale [i religioase. Un ora[era mai mare decåt un tårg, structura popula]iei era maicomplex` [i, \n mare m`sur`, angajat` \n activit`]ineagricole.

|n Occidentul european, ora[ele au ap`rut fie la intersec]iaunor drumuri comerciale, fie pe locul vechilor ora[e romane.

Totodat`, multe dintre ele au devenit mari centre culturale.Cele mai vechi ora[e de pe teritoriul romånesc au ap`rut pe]`rmul m`rii, continuånd pe cele antice (Cetatea Alb`,Constan]a, Mangalia), apoi pe Dun`re (Vicina, Dårstor, Br`ila,Giurgiu, Severin), urmate de ora[ele medievale (care s-audezvoltat pe linia marilor drumuri comerciale).

|n Evul Mediu, \n Transilvania existau: - ora[e libere rege[ti (Cluj, Tårgu Mure[, Sibiu, Bra[ov,

Sighi[oara, Media[, Bistri]a, Sebe[);

- ora[e/tårguri nobiliare (Dej, Turda Nou`, Aiud);

- tårguri (Alba-Iulla, Tårgu Secuiesc, Sfåntu Gheorghe,Hunedoara).

Ora[ele din Transilvania s-au bucurat de o autonomieconsiderabil`, \n timp ce tårgurile [i ora[ele din Moldova [i



30/126

}ara Romåneasc` erau considerate proprietate a domniei.Ora[ele transilvane, \n spe]` Bra[ovul [i Sibiul, au primitprivilegii economice atåt din partea regilor maghiari [i avoievozilor ardeleni, cåt [i din partea domnitorilor moldoveni [imunteni. Primele privilegii de acest gen au fost date deLudovic I de Anjou (1358), Vladislav-Vlaicu (1368) [i Mirceacel B`trån (1413).

Exemple de ora[e:

- \n Moldova: Baia, Suceava, Siret, Chilia, Cetatea Alb`, Ia[i

(care a fost ini]ial tårg);- \n }ara Romåneasc`: Arge[, Cåmpulung, Tårgovi[te,

Bucure[ti.

Ora[ele, atåt cele din Europa de Vest, cåt [i cele romåne[ti aufost locuite din Evul Mediu [i pån` la \nceputul modernit`]ii de:

- patriciat (reprezentat de proprietarii atelierelor, de

me[te[ugari [i negustori boga]i);- p`tura intermediar` (profesori, medici, avoca]i);

- s`r`cime (me[teri, calfe, ucenici, negustori s`raci).

De asemenea, \n ora[e se g`seau breslele me[te[ugarilor.

Ora[ele romåne[ti medievale erau conduse de un consiliu

comunal alc`tuit din 12 pårgari (\n statele extracarpatice) [irespectiv 12 jura]i (\n Transilvania), avånd \n frunte:

- \n Moldova: un [oltuz;

- \n Muntenia: un jude];

- \n Transilvania: un burgermeister.



31/126

• |n sec. al XVIII-lea

- cre[te importan]a ora[elor europene (datorit` revolu]ieiindustriale), lucru care se resimte [i \n Principatele

Romåne;- ora[ele \ncep s` fie mult mai populate [i s` g`zduiasc`

primele fabrici;

- \n Principate, domnitorii \[i extind controlul asupraora[elor, \nlocuind organele administrative alese pe planlocal cu oameni numi]i de ei (\ntre care ispravnicul avea un

rol important).• |n sec. al XIX-lea

- popula]ia urban` se dubleaz`, \n urma cre[teriidemografice naturale [i \n urma migra]iilor de la sat laora[;

- burghezia \ncepe s` ocupe treptat pozi]ii tot maiimportante \n societate;

- apare, de asemenea, muncitorimea urban`;

- apar noi ora[e (Alexandria, Turnu Severin), altele suntreconstruite (Ploie[ti, Cåmpulung, Tårgovi[te);

- capitalele Ia[i [i Bucure[ti \ncep s` se modernizeze [i

apar preocup`ri \n vederea sistematiz`rii lor, dup` modeloccidental.

• |n sec XX

- ora[ele cunosc o important` dezvoltare edilitar`;

- \n timpul regimului comunist, ora[ele romåne[ti cunoscefectele industrializ`rii (poluare, sistematizare cu pre]uld`råm`rii a numeroase monumente istorice [i de cultur`,precum [i a unor biserici).



32/126

2. Viziuni despre modernizare \n Europa secolelor XIX-XX:

curente [i politici culturale, identit`]i na]ionale [i identitate

european`

Modernizarea [i viziuni asupra moderniz`rii

Societatea european` a cunoscut \n secolele XIX-XXtransform`ri majore \n domeniile cultural, economic, politic [isocial, transform`ri denumite generic modernizare.

Procesul moderniz`rii s-a manifestat:

• \n via]a cultural` [i social` prin:- aplicarea unor politici culturale (m`surile luate de un stat \n domeniul cultural):

- extinderea alfabetiz`rii [i laicizarea \nv`]`måntului;

- apari]ia unei culturi de mas` (cultura devineun bun destinat maselor).

- apari]ia unor noi curente: - artistice (romantismul, realismul, im-

presionismul, postimpresionismul, fauvismul,simbolismul, arta abstract`, cubismul ) [i

- intelectuale (pozitivismul, evolu]ionismul,relativismul, psihanaliza);

• \n via]a politic` prin:- apari]ia unor noi ideologii politice:

- conservatorismul [i- liberalismul;

- democratizarea societ`]ii - Alexis de Tocqueville atrageaten]ia \n lucrarea sa „Despre democra]ie \n America”,

1835, asupra avantajelor sistemului politic democratic:- asigur` alternan]a la putere a diferitelor

grup`ri politice;



33/126

- favorizeaz` cre[terea economic`, protec]iabunurilor [i a drepturilor cet`]enilor;

- este expresia suveranit`]ii poporului).

• \n via]a economic` prin:- revolu]ia industrial` (ap`rut` \n Anglia \n sec. al XVIII-lea),

- urbanizare;

- introducerea noilor inven]ii tehnologice (ma[ina cu aburi,locomotiva, automobilul, avionul, telefonul, radioul,computerul, robo]ii industriali, sateli]ii, internetul etc.);

- globalizarea.

|n cultura secolelor XIX-XX se manifest` diferite curenteartistice [i intelectuale:

a) artistice

- romantismul (punea accent pe sensibilitate [i

exteriorizarea sentimentelor) – V. Hugo, M. Eminescu,lordul Byron;

- realismul (descria realitatea a[a cum era) – Balzac,Dostoievski, I. L. Caragiale;

- expresionismul (reda eroi zbuciuma]i [i tensiuni interioare) – F. Kafka, J. Joyce;

- impresionismul (artistul reda realitatea sub efectulimpresiei provocate de obiecte, natur`, fiin]e) – ClaudeMonet, Camille Pissaro, Jean Manet, N. Grigorescu;

- simbolismul (realitatea era sugerat` cu ajutorulsimbolurilor) – Ch. Baudelaire, G. Bacovia;

- cubismul (oamenii, obiectele, natura erau \nf`]i[ate cuajutorul figurilor geometrice) – Pablo Picasso;

- dadaismul ini]iat de un romån, Tristan Tzara, care era oreac]ie la ira]ionalismul primului r`zboi mondial.



34/126

b) intelectuale

- pozitivismul (punea accent pe ra]iune [i cunoa[tere) -Auguste Compte;

- evolu]ionismul (toate fiin]ele vii se \nscriu pe o linie dedezvoltare ascendent`); -Ch. Darwin;

- psihanaliza (analiza viselor [i a subcon[tientului uman) -Sigmund Freud;

- teoria relativit`]ii conceput` de Albert Einstein;

- intui]ionismul lui Henri Bergson (intui]ia este un adev`rat

instrument de cunoa[tere);- existen]ialismul (existen]a uman` este privit` ca o rela]ieproblematic` [i precar` cu tot ce exist`) - J.P. Sartre,Soeren Kierkegaard.

Viziuni asupra moderniz`rii

Au fost propuse de dou` ideologii:a) conservatorismul este o ideologie care pretinde

respectarea ordinii tradi]ionale, p`strarea institu]iilor dejaexistente [i respinge schimb`rile bru[te; a fost teoretizat` \n sec. al XVIII-lea de englezul Edmund Burke;

b) liberalismul este o ideologie ap`rut` \n Anglia, tot \n sec. alXVIII-lea, ca o reac]ie la conservatorism, teoreticianul eifiind John Stuart Mill. Liberalismul pune \n prim planlibertatea [i individul. Ideologia liberal` promoveaz`:• pe plan politic:

- separarea puterilor \n stat;- votul cenzitar;- drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti.

• pe plan economic: - ini]iativa privat`;- neinterven]ia statului \n economie.

• pe plan cultural: dreptul la educa]ie.



35/126


36/126

Identit`]i na]ionale

Ideea de identitate na]ional` este legat` de ideea de na]iune[i de cea de stat-na]iune.

Identitatea na]ional` se caracterizeaz` prin urm`toareleelemente:

- limba;

- cultura na]ional`;

- valorile comune na]iunii;

- simbolurile na]ionale (steag, imn, personalit`]i istorice [i

culturale, realiz`ri de referin]`);- istoria;

- teritoriul istoric;

- institu]iile politice.

Conceptul de identitate na]ional` are la origine, pentru celemai multe popoare europene, „principiul na]ionalit`]ilor” -ap`rut \n sec. al XIX-lea [i care a generat toate mi[c`rilepolitice menite s` realizeze statele na]ionale independente(cea mai reprezentativ` fiind revolu]ia pa[optist`). Obiectivulna]ional s-a realizat de cele mai multe ori pe calea armelor(vezi cazul romånilor, al italienilor [i al germanilor). Totodat`,ideea de identitate na]ional` a cunoscut particularisme [iforme agresive [i xenofobe (aici se \nscriu doctrineleexpansioniste: pangermanism, panslavism, precum [idoctrinele totalitare din sec. al XX-lea).

Ast`zi, Uniunea European` trebuie s` aib` \n vedererespectarea identit`]ii na]ionale a fiec`rui stat-membru [i,totodat`, s` determine aceste state s` con[tientizezeidentitatea lor european`.



37/126


38/126

3. Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor.

Diversitatea etnic`, confesional` [i solu]iile politice \n

Romånia modern`. Minorit`]i na]ionale \n Romånia

secolului XX

Politicile culturale [i romånii din afara grani]elor

Odat` cu formarea statului na]ional, \n timpul lui AlexandruIoan Cuza, \n afara acestuia a r`mas un mare num`r deromåni (\n Transilvania, Bucovina, Basarabia, Pen.Balcanic`), care au constituit diaspora romåneasc`. Ace[tiaau avut o soart` diferit`, \ntrucåt s-au aflat sub st`påniristr`ine diferite. Astfel, Transilvania [i Bucovina f`ceau parte, \ncepånd cu 1867, din Imperiul Austro-Ungar; Basarabia eraintegrat` din 1812 Imperiului Rus, iar romånii de la sud deDun`re au fost inclu[i \n statele balcanice, formate \n secoleleXIX-XX.

|n perioada 1859-1918, obiectivele romånilor din afaragrani]elor au fost:

- \mpiedicarea politicii de dezna]ionalizare la care erausupu[i;

- strångerea leg`turilor avute cu romånii din Regat;

- promovarea unirii cu ]ara.

Transilvania

1861 – \nfiin]area la Sibiu a „Asocia]iei transilvane pentru lite-ratura romån` [i cultura poporului romån” (ASTRA),ce a jucat un rol determinant \n mi[carea na]ional` aromånilor transilv`neni;

1867 – realizarea dualismului austro-ungar; Transilvania estepus` sub administrare maghiar`, iar Bucovina sub cea

austriac`;



39/126

1868 – adoptarea legii na]ionalit`]ilor prin care se recuno[teaexisten]a unei singure na]iuni politice (cea maghiar`),iar limba maghiar` era stabilit` ca limb` de stat;

1868 – parlamentul maghiar recunoa[te atåt Bisericaortodox` (condus` de mitropolitul Andrei {aguna), cåt[i Biserica greco-catolic`;

1868 – Pronunciamentul de la Blaj ini]iat de romåni, \n care secerea abrogarea unirii cu Ungaria [i recunoa[tereaautonomiei Transilvaniei;

1879 – legea Trefort introduce limba maghiar` ca materie o-bligatorie \n [colile elementare;

1884 – apari]ia ziarului „Tribuna”, editat de Ioan Slavici laSibiu;

1890 – \nfiin]area la Bucure[ti a „Ligii pentru Unitatea Cultu-ral` a Tuturor Romånilor”, care a sus]inut [i activitateacultural` a romånilor din afara grani]elor;

1892 – Memorandumul romånilor adresat \mp`ratului Franz

Iosif, \n care se cerea ca na]iunea romån` s` fierecunoscut` ca na]iune politic`; guvernul de laBucure[ti a intervenit pentru achitarea autoriloracestui memoriu (care fuseser` \nchi[i pentru aceast`ac]iune);

1907 – legile Apponyi hot`r`sc desfiin]area [colilor confe-sionale romåne[ti.

Bucovina

- \nv`]`måntul \n limba romån` era pu]in \ncurajat, \n acestsens autorit`]ile ducånd o politic` de germanizare;

- aici au func]ionat diferite societ`]i na]ional-culturale(“Arboroasa”-1876,” Academia ortodox`”-1881, „{coalaRomån`”-1888);

- au fost editate publica]ii care au sus]inut ideea unit`]ii [isolidarit`]iii na]ionale (“Gazeta Bucovinei”, „Junimealiterar`”, „Glasul Bucovinei”).



40/126

Basarabia

- autorit`]ile au dus o politic` de rusificare;

- au fost editate publica]ii care militau pentru ideea na]ional`

(“Basarabia”, „Cuvånt moldovenesc”);- au activat asocia]ii \n scopul cultiv`rii limbii [i a con[tiin]eina]ionale.

Romånii de la sud de Dun`re

- sprijinirea lor din punct de vedere cultural a fost ini]iat` dedomnul Al. I. Cuza, care a creat la Bucure[ti un institut

menit s`-i preg`teasc` pe tinerii aromåni s` devin`profesori pentru confra]ii lor. De asemenea, au fost alocatesume de bani pentru func]ionarea [colilor romåne[ti de lasud de Dun`re.

Dup` instaurarea comunismului \n ]ara noastr`, romånii dinafara grani]elor (cei din Basarabia, Bucovina de Nord, ca [i ceipleca]i \n exil) nu au avut parte de ajutor din partea statului

romån, iar unii chiar au avut de suferit, fiind privi]i ca du[maniai regimului.

Dup` 1989 au \nceput s` se refac` leg`turile dintre romåniidin ]ar` [i cei din afar`. Dintre m`surile luate de statul romån \n sprijinul cona]ionalilor enumer`m:

- \nfiin]area unor organisme guvernamentale [i funda]iipentru men]inerea rela]iilor cu romånii de pretutindeni(Direc]ia pentru romånii din diaspor` din cadrul Ministerului Afacerilor Externe , Funda]ia Cultural` Romån` );

- editarea de publica]ii destinate romånilor;

- organizarea de manifest`ri culturale;

- acordarea de burse [colare elevilor [i studen]ilor dinBasarabia [i Bucovina de Nord;

- finan]area [colilor romåne[ti din str`in`tate;

- ajutoare financiare pentru cazurile medicale deosebite etc.



41/126

Diversitate etnic` [i confesional` [i solu]iile politice \n

Romånia modern`

Romånia este un stat pluri-etnic [i pluri-confesional.

|n Romånia modern` au trìt, pe lång` romånii majoritari:- maghiari;- sa[i;- secui;- evrei;- rromi (]igani);- turci;

- t`tari;- sårbi;- polonezi etc.

Din punct de vedere confesional, statul romån a \nglobatadep]i ai mai multor religii [i confesiuni:

- ortodoc[i;- greco-catolici;

- catolici;- protestan]i;- mozaici;- mahomedani;- armeni.

Solu]iile politice luate de statul romån cu privire la acesteminorit`]i au marcat, pozitiv sau negativ, evolu]ia statului romån.

De exemplu, art.7 din Constitu]ia din 1866 preciza c` doarstrìnii de rituri strìne pot dobåndi cet`]enia romån`, ceea ce \i excludea inclusiv pe evrei. Totu[i, o parte dintre ace[tia auprimit cet`]enia romån` dup` modificarea art.7 din Constitu]iadin 1866, condi]ie pus` de Congresul de la Berlin pentrurecunoa[terea independen]ei statale a Romåniei (cei care

luptaser` \n R`zboiul de Independen]` au fost primii care aubeneficiat de aceast` m`sur`).

|n ceea ce-i prive[te pe rromi, ace[tia au fost elibera]i din robie \ntre 1834-1856, prin m`suri luate de domnii regulamentari.



42/126

Minorit`]i na]ionale \n Romånia secolului XX

Situa]ia minorit`]ilor din Romånia s-a reglementat dup`realizarea Marii Uniri din 1918, eveniment \n urma c`ruia

procentul minorit`]ilor a crescut (28,1% din popula]ie). Ladiversitatea etnic` s-a ad`ugat cea confesional`. De[i dup`1918, unii dintre minoritari au ales s` p`r`seasc` statulromån, mul]i au r`mas \n continuare \ntre grani]ele acestuia.

M`suri luate de statul romån \n perioada interbelic`:

- 1919 -Tratatul privind protec]ia minorit`]ilor semnat deRomånia \n cadrul Conferin]ei de Pace;

- acordarea, prin Constitu]ia din 1923, a tuturor drepturilor[i libert`]ilor cet`]ene[ti romånilor, f`r` deosebire deorigine etnic`, de limb` sau religie (art. 5, 6, 7);

- \nfiin]area de [coli \n limbile minorit`]ilor na]ionale,prev`zut` de legea \nv`]`måntului din 1924, cu obliga]iastudierii limbii romåne [i a pred`rii \n limba romån` a

istoriei [i geografiei Romåniei;- 1929 - legea electoral` stabilea reprezentarea minorit`-

]ilor \n Parlamentul Romåniei.

Din p`cate, Romånia interbelic` s-a confruntat, ca [i alte stateeuropene, cu mi[c`ri [i legi antisemite. Printre grup`rilepolitice cu atitudine antisemit` s-au num`rat Liga Ap`r`riiNa]ional-Cre[tine (LANC) [i Garda de Fier. Cele mai drasticem`suri xenofobe au fost luate \n timpul domniei autoritare a luiCarol II [i al guvern`rii antonesciene:

- 1938-1939 - retragerea cet`]eniei romåne unui num`r depeste 200 000 de evrei;

- 1940 - trecerea propriet`]ilor evreie[ti \n posesia statuluiromån;

- excluderea avoca]ilor evrei din barou;- concedierea angaja]ilor evrei;



43/126

- eliminarea evreilor din \nv`]`månt etc.

- 1941 - pogromul de la Bucure[ti [i pogromul de la Ia[i,c`rora le-au c`zut victime \ntre 4000 [i 12 000 de evrei;

- septembrie-decembrie 1941 - deportarea evreilor dinBasarabia, Bucovina de Nord [i de Sud (peste 120 000) \nTransnistria, care se g`sea sub administra]ie romåneasc`;

- 1942 - rromii nomazi au fost deporta]i \n Transnistria.

R`sturnarea regimului condus de Ion Antonescu (23 august1944) a dus la abolirea legisla]iei antisemite din Romånia. Afost råndul minorit`]ii germane s` fie persecutat`, acuzat`fiind de colabora]ionism cu Germania nazist`. Mul]i sa[i aufost deporta]i \n lag`re de munc` din URSS. Totu[i, germaniidin Romånia nu au fost expulza]i (cum s-a \ntåmplat \nPolonia, Ungaria, Cehoslovacia), iar \ncepånd cu 1967 statulromån le-a permis sa[ilor s` emigreze \n RFG \n schimbulunor sume de bani (acela[i lucru s-a \ntåmplat [i \n cazulevreilor).

|n ceea ce-i prive[te pe rromi, guvernele comuniste i-au supuspe ace[tia unui program de sedentarizare [i de asimilare.

Minoritatea maghiar` a reprezentat cea mai numeroas`comunitate etnic` \n anii comunismului, \n favoarea c`reia afost creat`, \n 1952, Regiunea Autonom` Maghiar`(desfiin]at` ulterior \n 1968, \n timpul regimului lui N.

Ceau[escu).Constitu]iile statului comunist romån (1948,1952 [i 1965)garantau egalitatea de drepturi \ntre romåni [i minoritari. Dinp`cate, regimul comunist a \nc`lcat atåt drepturile romånilor,cåt [i pe cele ale minorit`]ilor.

Constitu]ia din 1991 a statuat principii democratice, precumegalitatea \n drepturi a tuturor cet`]enilor romåni, indiferent deetnie. Ast`zi, minorit`]ile din Romånia sunt reprezentate [i \nParlament.



44/126

4. Secolul XX – \ntre democra]ie [i totalitarism. Ideologii [i

practici politice \n Romånia [i \n Europa

|nfruntarea dintre democra]ie [i totalitarism este una dintre

caracteristicile secolului al XX-lea.Tr`s`turile regimului democratic:

- separarea puterilor \n stat;

- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;

- egalitatea \n fa]a legii;

- puterea se afl` \n måna poporului, care guverneaz` prinreprezentan]i ale[i;

- pluralism politic;

- economie de pia]`;

- promoveaz` statul de drept (\n care nimeni nu e maipresus de lege).

Tr`s`turile comune ale regimurilor totalitare (comunism,fascism, nazism):

- nesepararea puterilor \n stat;

- nerespectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;

- existen]a partidului unic, care de]ine puterea politic`;

- promovarea cultului personalit`]ii;

- aplicarea cenzurii;- demagogie [i propagand`;

- interesele individului sunt subordonate intereselor statu-lui;

- regimul este men]inut prin teroare [i violen]` cu ajutorulpoli]iei, armatei [i a poli]iei politice (Ceka, NKVD, KGB - \nURSS; Gestapo \n Germania nazist`, Securitatea \n

Romånia comunist`);- statul se implic` \n toate domeniile de activitate (inclusiv \n

via]a privat` a cet`]enilor s`i);



45/126

- oponen]ii regimului sunt extermina]i sau trimi[i \n \nchisori(epurare politic`).

Cauzele apari]iei regimurilor totalitare:

- frustr`rile provocate de tratatele de pace \ncheiate \n urmaprimului r`zboi mondial;

- instabilitatea economic` din diferite ]`ri europene, care aculminat cu marea criz` economic` din anii 1929-1933;

- crizele sociale.

Regimurile totalitare au ap`rut \n perioada interbelic`:

- cele de extrem` dreapt`: - \n Italia (condus` de Benito Mussolini), \n anul

1922;- \n Germania (condus` de Adolf Hitler), \n anul

1933;- \n Ungaria (condus` de amiralul Horthy), \n

anul 1919;- \n Spania (condus` de generalul Franco), \n

anul 1939;- \n Portugalia (condus` de Salazar), \n anul

1932.

- cel de extrem` stång`: - \n URSS (condus` de Lenin, ulterior de

Stalin), \n anul 1917, cånd bol[evicii aupreluat puterea.

Regimurile de extrem` dreapt` au fost \nvinse \n al doilear`zboi mondial. Comunismul \ns` a supravie]uit [i dup`terminarea marii conflagra]ii, fiind instaurat [i \n alte ]`ri - \nmod for]at, de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Ro[ii(instrumentul militar al URSS). Astfel, ]`ri din Europa (Ungaria,Romånia, Germania de Est, Cehoslovacia etc.), din Asia(China, Coreea de Nord), dar [i America Latin` (Cuba) aucunoscut regimuri comuniste.



46/126

Regimurile totalitare au cunoscut [i tr`s`turi distincte. Astfel:

a) comunismul promova:

- colectivizarea [i industrializarea;

- na]ionalizarea bunurilor;- ateismul;

- desfiin]area propriet`]ii private [i \nl`turarea burgheziei;

- dictatura proletariatului.

b) nazismul promova:

- rasismul;

- antisemitismul;

- ideea cre`rii unui „spa]iu vital” \n care s` tr`iasc` „rasaarian`”; „spa]iul vital” trebuia epurat de rasele inferioare(evreii, ]iganii, slavii) [i putea fi realizat prin expansiune

teritorial`.|n perioada interbelic`, majoritatea statelor europene aucunoscut regimuri democratice [i au f`cut eforturi pentrumen]inerea unui climat de pace. }`rile europene democraticeau cunoscut, ca form` de organizare statal`, fie republica(Fran]a, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhiaconstitu]ional` (Romånia, Marea Britanie, Belgia, statelenordice). Totu[i [i \n aceste ]`ri democratice au func]ionatpartide extremiste (de exemplu, \n Romånia: LANC -1923;Legiunea Arhanghelului Mihail -1927, transformat` ulterior \nGarda de Fier).



47/126

M`surile luate de statele democratice vizavi de regimurile

totalitare au fost:

a) \n perioada interbelic`

- crearea unei organiza]ii mondiale numite Liga Na]iunilor;- crearea unor alian]e regionale (Mica |n]elegere, Antanta

Balcanic`);

- semnarea unor tratate interna]ionale (Pactul Briand-Kellogg);

- izolarea diplomatic` a statelor revizioniste;

- conciliatorismul (care nu a fost o atitudine \n]eleapt` amarilor puteri europene).

b) \n perioada postbelic`

- crearea Planului Marshall (1947);

- crearea alian]ei politico-militare NATO (1949);

- ajutorul economic [i militar dat de SUA ]`rilor care respingeauinstaurarea comunismului, \n cadrul R`zboiului Rece.

Erodarea sistemului comunist a avut loc [i din interiorul s`u, prinmi[c`rile antisovietice ce s-au desf`[urat \ntre 1953 [i 1989:

- \n 1953 - Republica Democrat` German`;- \n 1956 - Polonia [i Ungaria ;

- \n 1968 - Cehoslovacia;- \n 1980 - crearea sindicatului liber „Solidaritatea” \n Polonia;- \n 1987 - Romånia;- \n 1989 - Cehoslavacia, RDG, Romånia.

C`derea regimurilor comuniste din Europa \n cursul anului1989 a prefigurat sfår[itul URSS, care s-a dizolvat oficial \n

1991. Un rol important \n acest demers de dezintegrare l-au jucat [i m`surile ultimului conduc`tor comunist al URSS,Mihail Gorbaciov, care a dorit reformarea comunismului.



48/126


49/126


50/126

Oameni, fapte, idei

Alexandru Ioan Cuza – domnul Unirii;

- ini]iatorul reformelor de unificare [i modernizare a statului

romån:- legea seculariz`rii averilor m`n`stire[ti - 1863;- legea agrar` - 1864;- legea instruc]iunii publice-1864;- legea privind autocefalia Bisericii Ortodoxe

Romåne-1864;

- adopt`, \n urma loviturii de stat din mai 1864, StatutulDezvolt`tor al Conven]iei de la Paris care l`rgea atribu]iiledomnitorului;

- silit s` abdice \n februarie 1866.

Carol I – domn al Romåniei (1866-1881) [i rege al Romåniei(1881-1914);

- de origine german`, membru al familiei Hohenzollern-Sigmaringen;

- adus ca domn al Romåniei dup` abdicarea lui Cuza;

- a contribuit la modernizarea statului;

- s-a dedicat ob]inerii independen]ei;

- a sprijinit mi[carea na]ional` a romånilor din afara grani-

]elor;- a impus, \n 1895, „rotativa guvernamental`”;

- a sprijinit impunerea unor oameni politici;

- a al`turat Romånia Triplei Alian]e (1883).

Ion I. C. Br`tianu – a tr`it \ntre 1864-1927;

- fiul omului politic Ion C. Br`tianu;

- de profesie inginer;

- a fost prim-ministru al Romåniei \n mai multe rånduri;



51/126

- a contribuit la luarea deciziei prin care Romånia intra \nr`zboi al`turi de Antant`;

- a militat pentru realizarea reformei electorale [i a celeiagrare (puse \n practic` dup` primul r`zboi mondial);

- a avut un rol important \n adoptarea Constitu]iei din 1923.

Iuliu Maniu – a tr`it \ntre 1873-1953;

- doctor \n drept;

- a fost un membru activ al Partidului Na]ional Romån dinTransilvania, devenind vicepre[edinte al acestuia \n 1904;

- a avut un rol decisiv \n marele act de la 1 Decembrie 1918;- personalitate marcant` a Partidului Na]ional }`r`nesc;

- a ocupat \n mai multe rånduri func]ia de prim-ministru \nfruntea guvernelor ]`r`niste;

- adversar al regelui Carol II \n \ncercarea acestuia de aimpune un regim autoritar;

- critic al politicii de ced`ri teritoriale practicat` de Carol II;- a protestat \mpotriva abuzurilor [i a crimelor f`cute de

legionari;

- \n timpul celui de-al doilea r`zboi mondial, a respins ideeacontinu`rii luptelor dincolo de Nistru [i a fost partizanultratativelor cu Na]iunile Unite;

- a participat la actul de la 23 august 1944, care s-a soldatcu r`sturnarea regimului antonescian;

- a \ncercat s` \mpiedice instaurarea comunismului \nRomånia;

- \n urma unei \nscen`ri (la T`m`d`u, 1947) el [i al]i lideri aiPN} au fost aresta]i [i condamna]i la \nchisoare pe via]`;

- a murit \n \nchisoarea comunist` de la Sighet, la vårsta de80 de ani.



52/126

Petru Groza – a tr`it \ntre 1884-1958;

- doctor \n drept;

- membru al Partidului Poporului (condus de Al. Averescu)

[i, ulterior, al Frontului Plugarilor;- \ncepånd cu anii ‘30 ai sec. al XX-lea a sprijinit financiarPartidul Comunist; din cauza leg`turilor cu acesta a fost \nchis, doar pentru scurt timp \ns`;

- a fost numit, datorit` presiunilor f`cute de sovietici, prim-ministru al primului guvern procomunist romån, favorizånd \n aceast` calitate ascensiunea politic` a PartiduluiComunist din Romånia;

- a ini]iat reforma agrar` din 1945;

- a participat la ac]iunea prin care regele Mihai a abdicat (30dec. 1947);

- a ocupat func]ia de pre[edinte al Prezidiului Marii Adun`riNa]ionale (dup` ce Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit

prim-ministru \n 1952).



53/126

5. Constitu]iile din Romånia

Primele Constitu]ii ale statului modern romån au fostprecedate de acte cu caracter constitu]ional:

- declara]ii de principii (“Cererile norodului romånesc”redactate \n 1821, \n timpul revolu]iei conduse de TudorVladimirescu);

- declara]ii de drepturi (“Proclama]ia de la Islaz”, ca de altfel[i celelalte programe revolu]ionare pa[optiste);

- proiecte de reform` (“Constitu]ia c`rvunarilor” redactat`

de Ionic` T`utul \n 1822 [i „Os`bitul Act de numire asuveranilor romånilor” redactat de Ion Cåmpineanu \n1838);

- rezolu]iile adun`rilor ad-hoc din Moldova [i }araRomåneasc`, \n 1857.

Istoria constitu]ional` a Romåniei \ntre 1859-1991 cunoa[temai multe perioade:

a) etapa de implementare a institu]iilor constitu]ionale (24ianuarie 1859-1 iulie 1866);

b) etapa de continuitate a acestor institu]ii (1 iulie 1866-20februarie 1938);

c) etapa de instabilitate constitu]ional` (20 februarie 1938-30decembrie 1947);

d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie1989);e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin

adoptarea Constitu]iei din 1991.

Constitu]iile statului romån au fost reprezentate de:

1. Regulamentele Organice - primele documente cu caracterconstitu]ional din istoria modern` romåneasc`, redactate \ntimpul ocupa]iei ruse[ti a Principatelor (1828-1834); au fostaplicate \n perioada 1831-1858 (}ara Romåneasc`) [i 1832-1858 (Moldova).



54/126

2. Conven]ia de la Paris - elaborat` de Marile Puteri,prevederile ei au fost puse \n aplicare \n Principate \ntre 1858-1864; printre aceste prevederi se num`ra [i aceea a uniriiMoldovei cu Muntenia, lucru realizat de Al.I. Cuza \n 1859,

precum [i separarea puterilor \n stat.3. Statutul Dezvolt`tor al Conven]iei de la Paris - adoptat dedomnul Al. I. Cuza, \n urma loviturii de stat din 2 mai 1864;prevedea atribu]ii l`rgite pentru domn, precum [i \nfiin]areaCorpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat).

4. Constitu]ia din 1866

• prima constitu]ie romåneasc` \n adev`ratul sens altermenului (lege fundamental` a unui stat);• a avut ca model Constitu]ia Belgiei din 1831, care era

considerat` cea mai liberal` la momentul respectiv;• nu a fost supus` aprob`rii marilor puteri europene;• a fost promulgat` de domnul Carol de Hohenzollern-

Sigmaringen pe 1 iulie 1866;• structurat` pe 8 titluri;• impunea numele oficial al statului – Romånia;• forma de organizare statal` era cea de monarhie

constitu]ional` ereditar`;• men]iona principiul suveranit`]ii na]ionale;• impunea principii liberale:

- separarea puterilor \n stat [i- respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti;

• drepturile [i libert`]ile cet`]ene[ti prev`zute:- dreptul la liber` asociere;- libertatea persoanei;

- inviolabilitatea domiciliului [i a propriet`]ii;- libertatea con[tiin]ei, a cuvåntului, a presei;- dreptul la educa]ie (\nv`]`måntul primar fiind

obligatoriu [i gratuit).



55/126

• puterea era \mp`r]it` \n trei:

a) puterea executiv` – de]inut` de Domn [i de guvern.

Domnul avea prerogative largi:

- numea [i revoca mini[trii;- avea drept de amnistie politic`;- numea [i confirma \n toate func]iile publice;- era [eful armatei;- acorda distinc]ii [i decora]ii;- avea dreptul de a bate moned`;

- putea declara r`zboi [i \ncheia tratate.Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn;primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de mini[tri)care trebuia aprobat de monarh.

b) puterea legislativ` – de]inut` de Domn [i de Parlament.

Domnul:

- avea ini]iativ` legislativ`;- sanc]iona [i promulga legile;- avea drept de veto.

Parlamentul:- ales prin vot cenzitar;- era bicameral (format din Senat [i Adunarea

Deputa]ilor, aceasta din urm` elaboråndbugetul);- avea rolul de a ini]ia [i sanc]iona legile;- putea interpela mini[trii;

c) puterea judec`toreasc` - de]inut` de tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte de Justi]ie [i Casa]ie. Hot`rårile judec`tore[ti se pronun]au \n numele domnului, iar

judec`torii erau inamovibili.



56/126


57/126

• prevedea separarea puterilor \n stat:- puterea executiv` - de]inut` de rege [i de

guvern;- puterea legislativ` - de]inut` de rege [i de

Parlament;- puterea judec`toreasc` - de]inut` de

tribunale, cur]i de justi]ie [i de |nalta Curte deJusti]ie [i Casa]ie.

• afirma respectarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti,inclusiv pentru minorit`]i;

• introducea controlul preventiv al constitu]ionalit`]ii legilor,care revenea Consiliului Legislativ;

• a r`mas \n vigoare pån` \n 1938, repus` ulterior \naplicare \n 1944.

6. Constitu]ia din 1938

• a fost promulgat` de regele Carol II pe 27 februarie 1938;

• a fost supus` unui plebiscit (\n care oamenii trebuiau s`declare \n scris dac` o voteaz` sau nu);

• impunea monarhia autoritar`, \n care atribu]iile regeluierau mult l`rgite;

• desfiin]a separarea puterilor \n stat;

• regele devenea „capul statului”, \n måinile lui concen-

tråndu-se puterea executiv` [i cea legislativ` (Parlamentul – numit Reprezentan]a Na]ional` – avea un rol decorativ[i era mult limitat \n privin]a ini]iativei legislative);

• regele numea un num`r mare de senatori;

• regele putea convoca, \nchide sau dizolva una sau ambeleCamere ale Parlamentului;

• a r`mas \n vigoare pån` la instaurarea dictaturiiantonesciene.



58/126

7. Constitu]iile comuniste

• au fost \n num`r de trei:- cea din 1948;

- cea din 1952;- cea din 1965.

• erau asem`n`toare din punctul de vedere al prevederilor;

• au fost inspirate de constitu]ia sovietic` din 1936;

• consfin]eau adoptarea republicii ca form` de guvernare astatului (Constitu]ia din 1948 [i cea din 1952 proclamau

Romånia ca republic` popular`, \n timp ce Constitu]ia din1965 proclama ]ara noastr` ca republic` socialist`);

• prevedeau drepturi [i libert`]i cet`]ene[ti, precum [iprincipii democratice (votul universal, suveranitateapoporului), care \n practic` au fost grav \nc`lcate;

• nu mai era respectat` separarea puterilor \n stat, chiardac` teoretic ea exista;

• prin Constitu]ia din 1948 se hot`rau:

- executivul (cea mai mare parte) [i legislativul erauexercitate de Marea Adunare Na]ional`, un parlamentunicameral considerat organul suprem al puterii;

- Marea Adunare Na]ional`- alegea Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale;

- forma guvernul;- modifica constitu]ia;- vota legile;- vota bugetul.

- Prezidiul Marii Adun`ri Na]ionale:- emitea decrete;

- convoca Adunarea;- numea [i revoca mini[trii;- \ncheia tratele interna]ionale.



59/126

- puterea executiv` apar]inea [i Consiliului de Mini[tri(guvernul), care avea \n frunte un pre[edinte;

- puterea judec`toreasc` era exercitat` de instan]ele de judecat` [i de Curtea Suprem`, \ns` acestea erausubordonate factorului politic, reprezentat de PartidulMuncitoresc Romån.

• prin Constitu]ia din 1952 nu se aduceau modific`ri esen-]iale celei din 1948.

• prin Constitu]ia din 1965 se hot`rau:

- Partidul Muncitoresc Romån devenea PartidulComunist Romån, care era socotit „for]a conduc`toare”a \ntregii societ`]i;

- statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, almijloacelor de produc]ie, al p`måntului etc;

- prin revizuirea ei din 1975, se \nfiin]a func]ia depre[edinte al Romåniei, avånd ca prerogative:

- prezida consiliul de Stat;- era comandantul suprem al armatei;- numea [i revoca mini[trii, pre[edintele [i

membrii Tribunalului Suprem;- \ncheia tratate interna]ionale;- emitea decrete preziden]iale [i decizii;

- conferea decora]ii.8. Constitu]ia din 1991

• adoptat` de Adunarea Constituant` la 21 decembrie 1991;

• a avut ca model de inspira]ie Constitu]ia din 1923;

• a restabilit regimul democratic \n Romånia [i principiilecare decurg din acesta;

• forma de guvernare r`måne tot republica, condus` de unpre[edinte ales pe 4 ani prin vot universal;

• Parlamentul redevine bicameral;



60/126

• guvernul exercit` conducerea general` a administra]ieipublice;

• se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentruap`rarea drepturilor [i libert`]ilor cet`]ene[ti, ca [i CurteaConstitu]ional`, care vegheaz` asupra constitu]ionalit`]iilegilor;

• a fost revizuit` \n anul 2003, hot`rånd ca pre[edintele s`aib` un mandat de 5 ani (Parlamentul continuånd s` fieales pe 4 ani);

• a fost aprobat` prin referendum.

Studiu de caz: Institu]ii [i drepturi cet`]ene[ti

Acestea au fost prezentate \n cadrul

- diferitelor documente cu valoare constitu]ional` [i

- constitu]iilor (1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991);

Atåt institu]iile, cåt [i drepturile cet`]enilor au cunoscut

modific`ri de-a lungul timpului;Drepturi cet`]ene[ti

- proprietatea era „sacr` [i inviolabil`” (Constitu]ia din1866), ulterior era [i garantat` (Constitu]ia din 1923), \ntimp ce \n anii comunismului a fost aproape anihilat`;Constitu]ia din 1991 prevede garantarea propriet`]ii;

- Constitu]ia din 1866 cuprindea, pe lång` drepturi [ilibert`]i extinse, [i cåteva restric]ii privind ob]inereacet`]eniei (de la care erau exclu[i evreii [i musulmanii);

- Constitu]ia din 1923 respecta drepturile majorit`]iiromåne[ti, dar [i pe cele ale minorit`]ilor, fiind astfel \nconcordan]` cu standardele celorlalte state europene;

- constitu]iile comuniste nu le respectau, de[i le prevedeau;

- Constitu]ia din 1991 consacr` statul de drept \n caredrepturile [i libert`]ile cet`]enilor sunt respectate.



61/126

Institu]ii

- cåt prive[te institu]iile, \ncepånd cu sec. al XIX-lea, \nRomånia a func]ionat separarea puterilor \n stat

(exceptånd perioada carlist`, cea antonescian` [i ceacomunist`), fiecare putere fiind de]inut` [i exercitat` deinstitu]ii diferite;

- institu]ia monarhic` a reprezentat o institu]ie necesar` \nsocietatea romåneasc`, ea fiind \n general un factor destabilitate; a fost reprezentat` de membrii familiei de

Hohenzollern-Sigmaringen; a persistat din 1866 pån` \n1947.

- Parlamentul era alc`tuit din membri care se bucurau deimunitate politic`; activitatea lui \ncepea la 15 noiembrie afiec`rui an, cu „mesajul tronului”, \n care regele sau [efulguvernului indica obiectivele prioritare ale sesiunii

parlamentare; rolul s`u a fost subminat de regele Carol II,iar \n 1940 parlamentul a fost suspendat; \n aniicomunismului a luat numele de Marea Adunare Na]ional`,care era unicameral` [i era subordonat` puteriicomuniste.

- guvernul a fost unul dintre promotorii vie]ii politice; el a

organizat alegeri, a condus administra]ia ]`rii, s-a implicat \n politica extern`; membrii guvernului (mini[trii) aveauresponsabilitate ministerial`, putånd fi judeca]i pentrucauze politice, penale sau civile.



62/126

STATUL {I POLITICA

1. Autonomii locale [i institu]ii centrale \n spa]iul romånesc

sec. IX-XVIII)

|ntemeierea statelor medievale romåne[ti

Primele forma]iuni politice romåne[ti au ap`rut \n perioadasec. XIII-XIV.

Cauze:

- invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat peteritoriul ]`rii noastre (ele au continuat, de altfel, pån` \nsec. al XIII-lea);

- tendin]ele expansioniste ale regalit`]ii maghiare [i aleImperiului Bizantin;

- constituirea Hoardei de Aur care a limitat influen]a

maghiar` \n spa]iul est-carpatic;- existen]a forma]iunilor prestatale romåne[ti.

Primele forma]iuni prestatale romåne[ti au avut la baz` ob[tiles`te[ti care au evoluat din ob[tile gentilice (ce aveau la baz`leg`turile de rudenie dintre membrii ob[tii). Treptat, ob[tile auc`p`tat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi.

Ob[tile s`te[ti s-au grupat \n uniuni de ob[ti, autonomii locale,numite de Nicolae Iorga „romanii populare” [i care purtaudiferite denumiri: codri, ]`ri, ocoale, cåmpuri etc. Locuitoriiacestora au fost consemna]i \n izvoare bizantine, ruse,turce[ti, maghiare, armene sub diferite denumiri: vlahi , volohi ,valahi , blachi , ulaki .



63/126

Forma]iuni prestatale romåne[ti sec. IX-XIII)

Transilvania

Cele mai vechi forma]iuni politice prestatale au fost semnalate

\n sec XI, \n interiorul arcului carpatic, despre care vorbe[tecronicarul Anonymus \n „Gesta Hungarorum” (“Faptele ungurilor”):

- voievodatul lui Menumorut, \n Cri[ana, cu centrul laBiharea;

- voievodatul lui Glad, \n Banat, cu centrul la Cuvin;

- voievodatul lui Gelu, \n Podi[ul Transilvaniei, cu centrul laD`båca.

„Legenda Sfåntului Gerard” men]ioneaz` existen]a, la jum`tatea sec. al XI-lea, a dou` voievodate romåne[ti, ce auopus rezisten]` expansiunii maghiare:

- voievodatul lui Ahtum, \n Banat, cu centrul la Morisena;

- voievodatul lui Gyla, \n centrul Transilvaniei, cu centrul laB`lgrad (Alba-Iulia).

„Cronica lui Nestor” (sec. XII) confirm` existen]a romånilor [i aslavilor la venirea ungurilor \n Pannonia.

}ara Romåneasc`

„Diploma cavalerilor ioani]i” din 1247 aminte[te forma]iuniprestatale romåne[ti:

- }ara Severinului , \n estul Banatului [i vestul Olteniei;

- Cnezatul lui Ioan , \n sudul Olteniei;

- Cnezatul lui Farca[ , \n nordul Olteniei;

- Voievodatul lui Litovoi , \ntre Olt [i Jiu;

- Voievodatul lui Seneslau , \n stånga Oltului.



64/126

Moldova

Izvoarele vorbesc despre existen]a \n spa]iul est-carpatic anumeroase forma]iuni politice:

- Ulak Ili (]ara vlahilor);- }ara Sipeni]iului;

- Codrii Cosminului;

- Codrii Orheiului;

- Codrii L`pu[nei;

- Codrii Her]ei;

- Cåmpul lui Drago[,

- ocoale (\n Cåmpulung, Vrancea).

Dobrogea

- sec. al X-lea: atestarea unor conduc`tori ai unor forma]iunipolitice:

- jupån Dimitrie (\n localitatea Mircea Vod`);- jupån Gheorghe (complexul de la Basarabi);

- sec. al XI-lea, izvorul bizantin „Alexiada”, scris de AnaComnena, vorbe[te despre trei conduc`tori din Dobrogea:

- Tatos , \n sudul Dobrogei, cu re[edin]a laDristor;

- Satza , \n nord-vestul Dobrogei , cu re[edin]ala Vicina;- Seslav , \n nord-estul Dobrogei, cu re[edin]a la

Preslav;

- tot Ana Comnena men]ioneaz`, la 1094, un alt frunta[ alvlahilor, Pudil`;

- \n sec. al XIII-lea, \ntr-o diplom` a ]arului bulgar Ioan Asanal II-lea (1218-1241) este men]ionat` }ara Cavarnei,situat` \ntre Mangalia [i Varna.



65/126

Formarea statului medieval Transilvania

A avut loc \n dou` etape:

a) etapa voievodatelor romåne[ti, care s-au opus \naint`rii

maghiarilor \n zon` (sec. IX-XI);b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (sec. XI-XIII).

Dup` crearea regatului Ungariei, prin \ncoronarea lui {tefan I(anul 1000) [i cre[tinarea ungurilor \n rit catolic, \n sec. alXI-lea \ncepe cucerirea sistematic` [i organizat` aTransilvaniei. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit \ncomitate (primul fiind Bihorul – 1111) [i au \ncercat s`introduc` institu]ii apusene (principatul [i episcopii catolice).Un demnitar laic, Mercurius, a fost men]ionat ca principe alTransilvaniei, dar \n 1176 se revenea la institu]ia tradi]ional`romåneasc`, cea a voievodatului ce se bucura de autonomie \n cadrul regatului maghiar, voievodul fiind numit de rege(primul voievod men]ionat \n 1176 – Leustachius).

Pentru \nt`rirea st`pånirii maghiare \n Transilvania, au fostcoloniza]i aici secui, sa[i, cavaleri din ordinele cavalere[ti(teutoni [i ioani]i):

- secuii , de origine turanic`, care au participat la cucerireaTransilvaniei, a[ezåndu-se mai \ntåi \n Bihor, apoi peTårnave [i Mure[ (sec. al XII-lea), pentru ca apoi s` sea[eze \n estul Transilvaniei, cu rolul de a ap`ra trec`torile

Carpa]ilor de invaziile dinspre r`s`rit;- sa[ii , care au fost coloniza]i \n special \n scop economic [iau fost a[eza]i \n zonele Alba , Hunedoara [i Sibiu, iar la \nceputul sec. al XII-lea [i \n zona Bra[ovului. Sa[ii au pusbazele ora[elor medievale Bra[ov, Sibiu,

memorator istorie 12 nou

Documents