{

EIVIIIIAI{ COLCERU

MEMORATORDE ISTORIE

pentru pregitireaexamenului de bacalaureat

Editta a II-a

colecIiaCOM PACT

IFffiiEdI

m

Editor: Cilin Vlasie

Redactor: Bianca ViganTehnoredactor: Adriana MidescuPrepress: Marius BadeaCopeda colecfiei: Ionu{ Brogtianu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiCOLCERU, ENIILIAN

Memorator de istorie pentru pregitirea examenului debacalaureat / Emilian Colceru. - Ed. a 2-a. - Pitegti : Paralela 45,2015

ISBN 978-973- 47 -21 69 -6

97(100+498X075.35)

Copyright @ Editura Paralela 45,2015Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie m5rci furegistrate, iarconfirnrhrl esb protejat de legislatriaprivind&eptul deproprietate intelectudA

Cuprins

I. Romanitatea rom6nilor in viziunea istorici1or............................5

II. Secolul XX intre democrafie gi totalitarism. Ideologii 9i

practici politice in Rom6nia gi in Europa................................ I I

III. Constituliile din Rom6nia. .............................26

IV. Autonomii locale qi institutii centrale in spatiul romdnesc

(secolele IX-XVIII)....... .........34

V. Statul romdn modern - de la proiect politiclarealizarca

Rominiei Mari ..............:.................................43

VL Rom6nia postbelici. Stalinism, nafional-comunism gi

disidenli anticomunistS. Construcfia democrafiei

postdecembriste ,.....................53

VII. Spafiul romdnesc intre diplomafie gi conflict in Evul Mediu

gi la inceputul modemitifii..... .........................64

VIIL Rom6nia gi concertul european: de la,,criza oriental6'" la

marile alian{e ale secolului XX ...........,...........73

IX. Romdnia in perioada Rlzboiului Rece..................................82

x. RoMANTTATEA RoMANrLon in vrzrunelISTORICITOR

Ce este romanitatea rom6nilor?Romanitatea romAnilor presupune descenden{a rominilor din

romani. Pe l6ngi aceastl idee centrald, conceptul de romanitate arom6nilor trimite la cel pulin pahu idei conexe:

l. continuitatea unei populalii romanizate pe teritoriul fosteiprovincii Dacia;

2, unitatea tuturor teritoriilor locuite de rom6ni;3. esen{a latind a limbii rom6ne;4. tradilii qi obiceiuri mo$tenite de la romani.Problema romanitdtii romdnilor este, a$adar, una extinsd. Orice

lucrare care abordeazi una dintre temele de mai sus se incadreaziin problematica romaniti{ii rom6nilor. Se poate intftnpla de exemplqea autorii s[ nu conteste latinitatea limbii, ci continuitatea daco-ro-ntanilor pe teritoriul Daciei. Aceasti disputi privegte tot problemaxtrnanit5{ii romdnilor.

Gum a apirut poporul roman?ln procesul siu de formare (etnogenezd, din limba greaci :

ru$tere a poporului), poporul rom6n a beneficiat, la fel ca oricarerult popor romanic din Europ4 de contribuliile elemenhrlui autohton(lrtrco-geto-dac) existent inainte de cucerirea romani" a elernenhrluiroman implementat mai ales in timpul stiipdnirii Daciei de cdtreromani qi a elementului migrator (in special slav), venit in Daciarlup[ secolul al III-lea.

Procesul de romanizare (preluarea de c5te autohtoni a civiliza-lici romane) a avut loc in hei etape:

1. Prima este rma initial5, inainte de cucerirea roman6, prin schim-

burile culturale gi comerciale dintre geto-daci 9i romani.

2. Etapa decisivd a avtt loc in timpul stdpAnirii romane in Dacia

(LO6-271), atunci cdnd romattizatea a avut un caracter sustriilrt,

bazat pe mai mulli factori: administraJia (folosirea limbii latine),

armata (care a sta{ionat pe teritoriul provinciei), colonigtii (aduqi

din tot imperiul; mulfi dinfie veterani - solda{i romani in retragere -au preferat si se stabileascd in Dacia).

3. DupI retragerea aureliani (anul 271) armata qi administralia

au pdrdsit provincia, insd au rdmas locuitorii deja stabili{i acolo:

este ultima etapd a romanizdii,incare aceasta se extinde 9i in te-

ritoriile locuite de dacii liberi, care nu au fbcut parte din Imperiul

Roman.Agezarea slavilor in Peninsula Balcanicd s'a realizat dupi des6-

vdrgirea procesului de romanizare. Slavii au contribuit gi ei la for-

marea poporului romdn prin organizarea politici 9i prin anumite

elemente de civiliza{ie. Dup[ 602, sursele menJioneazf, o trecere

masivi a slavilor la sud de Dunire, ceea ce a dus la separarea ro-

manit6lii orientale (din partea de est a fostului Imperiu Roman) inrlou[: nord-dunbreani (daco-romdnii) qi sud-dundreand (aromdnii,

megleno-romdnii, istro-romdnii).

Surse care atesti continuitatea daco-romand

la nord de DundreProblema romanitii{ii rom6nilor a fost formulatd de istorici din

cauza faptului c6, din chim perioada de formare a poporului rorndn,

existi foarte pufine surse care menlioneazi existenfa lor la nord de

Dun6re.Dupd retragerea aurelian[ (secolul al IIIJea) pdni la formarea

statelor medievale rom6negti (secolul al XIV-lea), spa{iul de la nordde Dunire este mentionat in surse cu diversele nume ale popoa-

relor migratoare (Gothi4 Gepidia, Cumania etc.) care dominaupolitic zona. Autohtonii daco-romani gi-au desfigurat in continuare

via{a pe teritoriul fostei provincii Dacia, frrd sd atragd lnsd atenliar:ancelariilor vecine, care erau preocupate de conducEtorii politici.

ln absenta surselor scrise, unul din modurile de a dovedi conti-nuitatea unei popula{ii romanizate in Dacia dupi secolul al IIIleaoste analiza dovezilor arheologice. Existii mai multe astfel de des-ooperiri carc aratd o locuire neinheruptd dupd retragerea aureliani.('Ina dintre ele este Donariul de la Biertan, ce dateazil din secolultl lVlea.

Existi insd gi doui surse scrise din mileniul I care vorbesc despre.,romani" la nord de Dun5re. Prima ii aparfine impdratului bizantinMauricius, care, in lucrarea Strategikon (Arta militard) scrisi insccolul al VII-lea, men{ioneazd,"refugafi romani". A doua, numitil)espre administrarea imperiului este scrisi de impiratul bizantin(lonstantin al VIIlea Porfirogenetul in secolul al XJea gi face di-lbrenla intre ,,romani" (cei care,,au venit din Roma $i poartA acestntrme pdni astini") qi ,,romei" (locuitori ai Imperiului Bizantin).

De la sfirgitul mileniului I, sursele preiau denumirea popula-[iilor romanizate din centrul gi estul Europei dati de slavi, aceeatlc ,,vlahi" (de unde mai t6rziu va veni gi numele de Valahia). Asffel,intr-o scrisoare a ?mpiratului bizantin Vasile al trlea Macedoneanul,tliu secolul al XJea, rom6nii sunt numifi ,,vlahl'.

ln secolul aJ XIIJe4 cronicarul anonim al regelui Bela al Ungarieip(rveste$te, inllucrarea Faptele ungurilor, cd, la venirea acestora insocolul al IX-lea, spafiul carpatic era locuit de ,,blachi", slavi qilrrrlgari; in aceeaqi lucrare este mentionat un conducdtor, Gelu,,,t1uidam Blachas" (,,rm oarecare roman). Aceeagi idee apare qi int.rcnica Faptele hunilor qi ungurilor a lui Simon de Keza din se-eolul al XIIIlea.

Beferiri la romanitatea romanalorintre secoleleal XV-lea si al XVlll-lealn secolul al XIVlea apar statele medievale Moldova gi fara

l{orrrAneascd. Din acest moment sursele privitoare la romanitatea

locuitorilorlorincepsiseinmulleasc['Acest.lucruseintdmpl[qiin contextul apariliei curentului cultural umanist'

in secolul al XV-lea, o serie de autori umanigti italieni (Poggio

g"u"rioliti, FLtio Biondo, Antonio Bonfini, Enea Silvio Piccolomini -rria-r}pJpius al tr-lea) vorbesc despre descendenta romana a

rom6nilor din sPaliul romdnesc'

insecolulal^XVlleaumanismulseextindepeintregcontinen-hffi};. atuturarul Nicolaus olahus, in lucrarea sa Hungaria'

;;;#;;G unitatea locuitorilor din Jfile Romine' urmasi ai

;-Jil.; iertrr*ot sas Johannes Honterus tealizeazd o hafie in

;;;; teritoriile de la nord de Dunire sunt trecute sub un nume

comrm @acia).-'lnsecolulalXVII-leaumanismulserispdndegteinJirileRom6ne.

fvrJ.Jf "ro"i"ari moldoveni (Grigoie lJreche in.Letopiselul

'irri Moidovei,Miron Costin in De niamul moldovenilor) explicd

a""ti "i-t -*Iri uo

".igi"e romani' Ideea apare 9i la cronicarul

ffi;#;;;il, Cil";* cantacuzino, la inceputul secolului al

j6/ft-i;". i;, h i"""puntr secolului al XVIIIIea' Dimitrie Cantemir'

rrro-iJii p."",*or al Iluminismului, expliclin Hronicul vechimei

t *^*i-i-U*"Unilor (1717-1722), dar giili. Desc.rierea Moldovei

ftit+-lllfi1, originea romanE a rom6nilor' folosind o argumen-

ta{ie comPlex6.'So"f,tf "f

XVItrlea este' in Europa, secolul Iluminismului' Ideea

-*uoiregi rom6nilor este prezentati pe- larg de reprezentanlii

iluminismului rominesc, -"*ttii $colii Ardelene: G,heorghe $incat'

io Hronico romdnilor Si a mai multor neamuri' Samuil Micu in

tti"i, i**rit" si tnt'inpldrile romdnilor sau Petu Maior in Istoria

Dentru inceputul romdnilor in Dacia'"-i"-'tfaniJf secolului, e\ tedapteazd o petilie adresat[ imp6-

.";;;;i" Viena, numit6 Supplex Libellus Valacho.rum' in cate

i.f.t"t" argumentril romaniagi tor pentru a solicita drepturi poli-

,1"" i" f*"lif"""ia aflati sub itApAnirea Imperiului Habsburgic.

Nasterea $i dezvoltarea teoriei imigrationisteinca din setolul al XVI-lea au apdrut primele lucr5ri ale unor

nutori care contestA romanitatea romAnilor. Un caz interesant ester;el al istoricului maghiar Szamoskdzy Istuan, care in scrierile saletle la sfirgitul secolului al XVIlea afirmd ci romdnii sunt urma.qiai romanilor, pentru ca la inceputul secolului al XVII-lea sd con-tcste acest lucru.

in condiliile in care, in secolul al XVIuea, romdnii folosescideea romanitf,lii ca argument pentru drepturile politice, mai mulfitutori din Imperiul Habsburgic formuleazi o teorie noud, conformr:dreia, dupd retragerea aureliand, romdnii s-ar fi format ca poporla sud de Dunlre, de unde au migrat ulterior spre nord. Aceastiilcorie va purta ulterior numele de teoria imigrafionr'std. intre repre-zcntan{ii ei se numiri gi austriacul Franz J6sspl Sulzer (IstoriaI )aciei transalpine - Yiena,'1.781).

Teoria este reluatd qi completatd in secolul al XIXJea (,,secolulnationalitdtilor'). In 1867 are loc dualismul austro-ungar, iar'l'ransilvania este integratd in Regatul Ungariei, pierz6ndu-gi auto-nomia. CdJiva ani mai IArzfu, in 1871, Robert Roesler scrie lucrarea,\ludii romdneqtl, in care reia teoria imigrafionist?i.

ln esenld, teoria imigralionist5" fonnulat?i de Roesler, se bazeazdpc urm6toarele idei:

o dacii au fost exterminati ca popor in urma rizboaielor culornanii, iar romanizarea nu a fost posibill in scurtul timp alcuocririi romane (165 de ani);

. totri locuitorii au pdrdsit Dacia dupd retragerea aureliand, deci

lxrporul romdn s-a format la sud de Dundre;. existd o asemdnare intre limba rom6nd $i alte limbi de la sud

tlc Dundre (limbile slave, albaneza), iar rom6nii sunt ortodocgi,lu lbl ca popoarele din sudul Dundrii;

e nu existd izvoare istorice caxe sA ateste ptezentp romdnilor lanortl de Dunbre inainte de secolul al XIIIJe4 deci rom6nii au ajunsrrltr:rior, avdnd ca ocupajie principali pdstoritul.

Bdspunsul istoricilor romdniLa sftrgitul secolului al XIXlea gi in secolul al XXJea, mai

mulfi istorici rom6ni au combitut teoria imigra{ionisti, formuldnd

teoiia continuitdlii. IJnd dintre cei mai cunoscu{i combatan{i ai

lui Roesler este A. D. Xenopol in lucrarea Teoria lui Roesler'

Studiu asupra stdruin{ei romdnilor in Dacia Traiand din 1884'

Principalele idei ale lui Xenopol sunt urmltoarele:r poporul romdn este format din elementul traco-dacic ai din

elementul roman, la care se adaugd influenJa s1av6;

r migratiile i-au impins pe daco-romani spre mun(i, insd au

persistailegdturi intre populatia romanizatd de la nord-gi de la sud

de Dunlreltermenii cregtini de origine latind din limba romdni);poporul romdn are ca ocupa{ie principali agricultura;

o existd mai multe argumente arheologice gi toponimice pentru

continuitatea dacd pi daco-romani la nord de Dundre dupS retra-

gerea aureliand;o elementul roman este predominant in formarea poponrlui romAn'

Exterminarea dacilor de c[tre romani este combdtuti 9i de Bogdan

Petriceicu Hasdeu in lucrarea Pierit-au dacii? din 1860. Un alt

autor care abordeazdproblema in secolul a1 XIX-lea este Dimitrie

Onciul, care explicd faptul ci poporul romdn s-a format atdt la

nord, c6t gi la sud de Dunire.La inceputul secolului al XXle4 o serie de alli istorici romdni

aduc noi argumente in favoarea continuititii romdnilor: Vasile

Pdwan (in lucrarea inceput rile vielii romane la gurile Dundrii),Nicolae Iorga (in Istoria romdnilor), Gheotghe Britianu (inO enigmd Si un miracol istoric, poporul romdn).

Oaie in secolul al XVIIIlea romanitatea incepea s[ fie folositd

ca axgument politic de c[tre romdni pentru obiinerea de drepturi inTranJilvania, in conditiile in care romdnii erau defavorizali in ca-

drul Imperiului Habsburgic, in secolele al XIX-lea - al XXJea,

disputa privind continuitatea romdnilor a avut ca motiv lupta pentru

"ootrolnl asupra Transilvaniei dintre Austro-Ungaria 9i Romdnia.

rr. sEcorul )o( rNTRE DEMOCRATIE grTOTALITARISM. IDEOLOGII SI PRACTICI

POLrrrcE in nomAuA sr ftr eunopn

Regimurile politice in Europa secolului alXX-leaDe-a lungul secolului al XXlea, in Europa au functionat trei

lipuri de regimuri politice: democratic, totalitar Fi autoritar.

Regimul democraticRegimul democratic (din greacd, demos - popor, kratos - putere)

r:stc regimul in care toli cetitenii participi la viala politici. insocolul al XX-lea, acest tip de regim se int6lnegte sub forma de-rrrooratiei liberale, in care, in regimurile liberale (caracteizale pinr {.rspectarea drepturilor cetilenilor, separarea puterilor gi pluralis-rrrul politic), se introduce votul universal.

Prin introducerea votului universal, majoritatea statelor europene(t:u exceplia Rusiei comuniste) au Aecut la un regim democraticrlrrpf, sfHrgitul Primului Rizboi Mondial. Ca efect al crizei econo-rrrico gi al ascensiunii formatiunilor de extremd, in multe din sta-It'lc europene au fost introduse, de-a lungul perioadei interbelice,t'girnuri antidemocratice (totalitare sau autoritare). Au rdmas derno-urrlice, pdnd la declanqarea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,rhrk:lc din vestul gi nordul Europei (Marea Britanie, Frar{a, Belgia,I )hrnda, Danemarca, Suedia, Norvegia) gi un singur stat din estulI lrrropci (Cehoslovacia).

l)rrpd al Doilea Rizboi Mondial, Europa a fost impdrfitd in doul:rilrrlclc cu regimul democraliei liberale in vest gi statele cu regimlnlrrlitar comunist in est. Aceastii situalie a durat pAni la pr6bugi-tlr sistemului comunist in Europa, in 1989, atunci cdnd qi statelerIrr cstul continentului au adoptat regimul democratic.

Regimul totalitarnegimut totatitar este un regim politic specific secolului al XXlea'

El apire dupd un alt fenomen ,,total" al secolului, Primul RSzboi

Mondial, gi presupune controlul total al statului asupra ceti{enilor

s5i. Scopul "tti- a intregii societifi in regimul totalitar este bundsta-

rea statului. Pentru al atinge, intreaga putere apartine unui singur

partid care gnvemazA in numele rmei ideologii revolufionare (care

doreqte si schimbe societatea).

in perioada int€rbelicd, regimurile totalitare fi'rncfionau in Europa

sub doui forme:1) Regimuri totalitare de extemS dreaptb - regimul fascist din Italia

gi cel nazist din Germania;2) Regimul totalitar de extreml st6ngd - regimul comunist din

Rusia (din 1922 URSS).Dupi al Doilea Rizboi Mondial, regimurile totalitare de extremd

dreapia au dispAru! iar regimul comunist s-a extins din URSS in

toate statele din Europa de Est Germania de Est (Republica

Democrati Gennani), Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, RomAnia,

Bulgaria, Iugoslavia, Albania. in toate aceste state regimul comu-

nist a durat pana i" 1989. Ultimul stat comunist din Europa a fost

URSS, care s-a dizolvat in 1991.

Regimul autoritalneginut autoritar este rm regim intermediar intre cel democratic

gi cel totalitar, in care, degi puterea apadine unei singure persoane

(sau unui grup restrdns de persoane), nu existl o ideologie oficiald

revolulionari (care doregte s[ schimbe societatea).

Regimul autoritar a cigtigat teren in Europa in perioada interbe-

ficf, din cauza crizei economice qi a incapaciti{ii anumitor state de

a men;ine democrafia. Astfel, majoritatea statelor europene au adop-

tat regimuri autoritaxe (monarhice sau militare). Dupl al Doilea

Rdzboi Mondial au rimas cu regim autoritar doar o serie de state

din sudul Europei (Spania lui Franco, portugalia lui Salazar, Greciaooloneilor), care, pe parcursul anilor 1970, at trecut la regimul de_rnocratic.

Practici politice democraticePrintre cele mai importante caracteristici ale regimului democra_

liei liberale (care, dat fiind cd sunt aplicate, sunt qi practici politicetlemocratice), se numIrS:

- votul universal;

- pluralismul politic;- separarea puterilor in stat;

- respectarea drepturilor qi a libertdlilor cetd(enilor.Vohrl universal este caracteristica ce diferenfiazi regimul demo-

crafiei liberale de regimul liberal clasic. intr-un regim l-iberal, votr-rloste cenzitar (in fimcfie de impozitul plitit de citre cetifean la stat; cucdt impozitul este mai nure, cu at6t ponderea votului este mai mare).Aceasta deoarece liberalismul - curentul politic ce dE naqtere regi-rnului liberal in secolul al XIXlea - valorizeazd. mai cur6nd res-ponsabilitatea economicd decdt cea sociali a individului. Cei carenu au proprietE(i gi, prin urmare, nu pldtesc impozi| nu se dovedescresponsabili pentru societate. Aceastd perceptie se va modifica intimp, mai ales cu ocazia Primului Rizboi Mondial, atunci c6ndsolda{ii sunt, in majoritatea lor, persoane cu venituri (gi care pld-tesc impozite) mai mici. Prin contribu{ia lor la rizboi, ei dovedescl'aptul cE sunt responsabili pentru {ard, drept pentru care au dreptulde a decide viitorul ei, prin vot egal pentru to{i cet6{enii.

Pluralismul politic, separarea puterilor gi respectarea drepturilorsunt mo$tenite din hadi;ia iluministi a secolului al XVIII-lei qi im-puse prin intermediul revolufiilor de la inceputul epocii modeme(l{evolufia Glorioase din Anglia Rizboiul de independenlE al Statelortlnite ale Americii, Revo$a Francez6). Ele au devenit practicipolitice firegti in orice regim liberal in secolul al XIXJei 9i aulbst preluate de regimul democragiei liberale.