lsBN 973-7752-41 -4

ltilxltl||!tltttttttl|| | tl 3.30

Autorprof. Vasilica Zegreanu

Memorator de limba romdnipentru clasete 5€

TI

KlBogkletBucuregti

Edltura BookletCP 16-64, Bucuregtlww.booklet.roTel.:02'l 4113137

0722 4286300723 152053

Pentru comenzi:

te l :021411.3137emai | : carte@booldel.rc

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiZEGREANU, VASILICA

Msmoralor limba romAnl pent! clas€le $8 /Vasifica Zegreanu. - Ed. a 2-a, rev. - Buoregti: 2006

Bibliogr.ISBN 97S7752.4'14

81 1 .135.1'36(075.33)371.27:373.3

@Editrra geel4d 2007Toate drepturile asupra lucririi apa(in editurii.

Memorator de limba rom

Memorator de l imba romana - clasele V - Vll l 5

CapitolullVochbularul

Vocabularul ( lexicul) cuprinde total i tatea cuvintelor dintr-o I imba.

Structura vocabularului :A. Fondul yilripl lexical (vocabularul fundamental sau lexicul de

bazi) cuprinde cuvintele cele mai uzitate, la unmoment dat.

B. Masavoabularului include restul cuvintelor, care pot ti ast-lel structurate:

- arhaisme - cuvinte care au dispirut din limbS: hatman,Dotera etc.

- regionalisme - cuvinte folosite intr-o anumiti zonA a {5rii:lubenitd, barabuld, coblizan etc.

- cuvinte populare - cuvinte folosite in limbajul familiar, ne-respectAd normele limbii literare: a se pitula,matale, a gata etc.

- elemente de jargon - cuvinte lolosite cu scopul de a impre-siona: bonjour, madame, m6rci, ciao etc.

- termeni argoticl - cuvinte folosite de anumite grupuri (elevi,riuficitori, militari): na$pa, a da un tun, a $uti etc.

- termeni tehnici si €tiintitici - folositi in anumite domenii ale$tiintei Si tehnicii: neutron, cip, reactor etc.

CuvAntul este unitatea de bazi a vocabularului; acesta are olormi $i unul sau mai multe inlelesuri.Sensurile cuvintelor:

- sensul propriu de baz6: este cel asociat unei imaginiobisnuite: izvor - locul de pornire al rAului;

aripa - parte a corpului;- sensul propriu secundar. izvor - material de inspiratie;

aripa - partea laterald a unui obiect;- sensul figurat este sensul mai pulin obi$nuit al obiectelor sau

fenomenelor gi este strans legat de context:izvor - genezd;aripd - curaj;

CuvAntul ooate fi:- simplu;- comDus - format din doui sau mai multe cuvinte.

6 Memorator de l imba romAni - elr<pla \ / - \ / l l l Memorator de limba romana - clasele V - Vlll /

Familiade d,Ivinte este alcatuita din totalitatea cuvintelor for-mate prin derivare de la un cuvAnt de bazi: drag,drigu{, drdgila$, a indragi, drdgilagenie etc. Aici dis-tingem: cuvantul de bazd - drag, radicalul drag (ele-mentul comun tuturor cuvintelor derivate) 9i cuvintelederivate cu orelixe si sufixe.

b) Compunerea - lormarea unor cuvinle noi prin alaturarea sauunirea unor termeni deja existenli in limbi. Se poaterealiza orin:

- adturare (cu sau ldri cratima): doui sute, floare-de-colt;- sudare (unire, contopire): altceva, treisprezece, bineficAtor;- abreviere sau Nescurtare: Tarom, Asirom, S.U.A., C.E.C.

Prefrxoidelesunt elemente de compunere care se ageazd in fatar6dicinii pentru a forma un cuvint nou: aero-, auto',bio-, filo-, geo-, hidro-, macro-, micro-, multi-, orto-,poli-, pseudo-, tele-, zoo- etc. Ele provin din limbalatini sau din greaca veche 9i au o circulatie inter-nationala.

Sufuoideh sunt elemente de compunere care se ageaza duperdddcini pentru a forma cuvinte noi: -cid, -cralie, {il,-fog, {ug, -log.

c) Wilmbar?e wlorii granatlale sau @nvenlunea este pro-cedeul de formare a unor noi cuvinte prin trecerea dela o oarte de vorbire la alta:

- substantive se pot lorma din: adverbe (aproapele); adjective(addncul) ; verbe la participiu (riticitii); verbe la supin (mer-sul); verbe la gerunziu (suferindul); pronume (eul); interjeclii(oful);

- adjective se pot forma din: verbe la participiu (culeasd);verbe la gerunziu (fluturdnde); Pronume (aceqti); adverbe(asa);

- adverbe se pot torma din: adjecvtive (lrumos); verbe la par-ticipiu (ingdnat); Substantive (noaptea).

B. Mijli,acd eitem6: lmprumuturib. Nbobgismele.Neologisneb sunt cuvintele noi imprumutate din alte limbi sau

create in interiorul limbii prin derivare sau compunere,avdnd obligatoriu un component neologic: design,stres, show, miting, marketing etc.

Compunerea se poate realiza prin:- contopirei binecuvdntare, rduficitor;- aldturare'. drum-dejier, duod-amiazd:- abreviere: SNCFR, RENEL, B.C.R., S.U.A.

lmbogtlirea vocabularuluiA. Mijloace inteme:a) Derivarca este procedeul de formare de noi cuvinte cu aju-

torul prefixelor gi al sufixelor.Prefixul este sunetul sau grupul de sunete care se adaugd in

fa{a radicalului unui cuvdnt de bazd Dentru a forma uncuvAnt nou.

Sufrxul este sunetul sau grupul de sunete cafe se adaugd dupdradicalul unui cuvAnt de bazi pentru a forma un cuvAntnou.

Cele mai des intAlnite prefixe sunt: r+, in-, ns,, dez-, des-,rez-, res", sffi-. La acestea se adaugd cele neologice: anti-,anl+, arhi-, ulba-, inter- etc.Exemple: reJace, in-doi, ne-astdmpir, dez-lipi, des{ace, riz-bate, stri-luci, anti{ascist, super-arbitru, riltra-scurtA. arhi-cunoscut, inter-statal etc.Sulixele sunt de mai multe feluri:

- lexicale, cdnd formeazd cuvinte noi: aur-iu, fric-os, benzin-irieot^

- gramaticale, cdnd creeazi lorme gramaticale (sufixe de mod9i de t imp);

- lexico-gramatiale, cdnd exprima un sens nou gi o categoriegramalicald: alerga-re, copil-i, doctor-ita, scri-s etc;

- diminutivale, lormeazS, cuvinte care arate obiecte mai mici:frafior, fet-iF, brdd-ut etc;

- augmentative,tormeazA cuvinte care denumesc obiecte maimari: bdiefoi, copil-andru, cas-oaie etc:

- colective, indicd o colectivitate: lrunz-ig, studen!-ime, apar-aieeIc.

Derivarca parasinntid se realizeazd at6t cu aiutorul prefixelorcAt S! al sulixelor: ne-primi-tor, ne-gti-in1e, iri-chip-uietc.,Derivatele in serie se oblin de la un alt cuvAntderivat: lard + -an + -cd = tiranci; + -uta = tirancutd.

8 Memorator de l imba romeni - clasalc V - Vll l Memorator de l imba romAni - clasele V - Vll l 9

CaPitolul llFonelica

Fonetica este gtiinta care studiazd sunetele limbii.Sunetul este cea mai micd unitate a limbii.Sunetele l imbii romAne sunr:

- vocale - pot forma singure silabd: a, i, i, e, i, o, u;- @nsoane - nu pot forma singure si labi: b, c, d, f , g,

h , j , I , m, n , r , s , $ , t , t , v , z ,c ,g ,k ' , g ' ;- semivoale - seamene cu vocalele, dar nu pot forma

s ingure s i labe : q , i ,p ,u .Diftongul este grupul de sunete alcdtuit dintr-o vocald 9i o semivoca-

la, pronuntate in aceeagi silabd: @re, 6a)m-na, @r-na.Diltongul poate li:

- urcdtor (alcdluit din semivocald + vocald);- coborebr (alcdtuit din vocald + semivocalS): m@.

Triftongul este grupul de sunete alc6tuit dintr-o vocald 9i ̂doud semivocale pronuntate in aceeagi silabd: cre-(iqa)-ne.ve-nreau)' \__r/

Hiatul apare intre doua vocale alaturate, pronuntate in silabediferite:a-q -ro-port; al-cp-q l; b i;g -lo-gi-e; i-d gg .

Silaba este lormat6 dintr-o vocald sau dintr-un grup de sunetecare contine o vocali $i care se pronunte cu un singur efortrespirator. CuvAntul poate fi:

- monosilabic - format dintr-o silabd: deal:- plurisilabic - format din doud sau mai multe silabe:ca-sd; a-e-ri-si-re.

Reguli de despedire a cuvintelor in silabe:1. O consoand intre doud vocale trece la silaba urmatoare: a-pa.2. Doud consoane intre doui vocale trec, prima, la silaba dinainte

gi, a doua, la silaba urmdtoare: ur-ban, sprin{en, nos-tal-gic.Daci a doua consoand este I sau r despi(irea se lace inainteacelor doui consoane: ca-blu, sa-cru, pro-gres.

3. Trei sau mai multe consoane intre doud vocale trec, prima, lasi laba dinainte $i, celelalte, la si laba urmatoare: con{rol, prin-

Sinonimele sunt cuvinte cu lormd diferita 9i cu sens identic sauasemanator. in lunclie de gradul lor de echivalenla seman-tica ele oot fi:

- pertecE: cAnd sensurile sunt identice: niciodati = nici_cdnd;

- aproximative: potop = multime, dor = durere, a adormi =a mun;

- paniale - cAnd nu toate sensurile coincid: ooftd =dorin{d, mut = tdcut, a elibera = a degaja;

- totale - cand toate sensurile coincid: destin = soarte,a muri = a deceda, sud = miazazi.

Toate sinonimele unui cuvdnt alcdtuiesc o serie sinonimici.Antonimeb sunt cuvinte cu sensuri diametral opuse: rece * cald,

dragoste * ure, atent * neatent, departe * aproape, avan-taj * dezavantaj.

Omonimele sunt cuvinte cu aceeagi formd 9i cu sens comptetdiferit. Ele pot li:.omonime lexiale:

- totale - sunt identice in flexiune: lac - lacuri, pilA _ pile,banci - bdnci;

- parliale - sunt diferite in flexiune: masd - mese, mase:lob - loburi, lobi; bob - boabe, bobi, boburi:

. omonime gnmaticale - cdnd sunt pd(i de vorbirediferite: sare - substantiv/verb; toc - sulistantiv/verb.

Omofonele sunt cuvinte care se pronunld la lel: ea - ia.O-nogntele sunt cuvinte care se scriu la lel: veseli - vesela.Cwintele @isemanfice sunt cuvinte care au doui sau mai

multe.sensuri legate intre ele: foc (flacdri, ar$iti, incendiu,entrrziasm, rizboi, impugcdturd); a da (a oferi, a ddrui, ainmAna, a dona, a sacrifica).

Parcnimele sunt cuvinte cu formd asemanatoare si cu sensdiferit: lacund - laguni; epic - etic; a asculta _ a ausculta;pronume - prenume; complement - compliment.

Plnnasmul este o gre$eald de exprimare care conste infolosirea aldturatd a unor cuvinte sau a unor constructii cuacelagi sens: a urma in continuare; exemple pilduitoare;pubelele de gunoi; autoevaluare proprie.

10 Memorator de limba romani - clasele V - Vllltre- in cazul grupurilor lpt, mpt, ncl, nct, rct, rtf, stm, ndvdespd(irea se face dupi a doua consoand din grup: sculp{a.f unc-l i-e, sand-vici, jertJa.

4. Doud vocale alaturate trec, prima, la si laba dinainte $i, a doua.la si laba urmdtoare: iu-ni-e, di-a-log, re-ac-tor.

5. In cazul cuvintelor compuse sau al celor derivate cu prefix, ladesparl irea in si labe se l ine seama de elementele compo-nente: sub-al-pin, bi-o-sfe-rd, dez-ac-t i-va, in-apt, prunc-u-ci-ga$, mon-o-clu

Accentul reprezinta pronuntarea mai intensa a unei si labe dintr-un cuvint.

Capitolulll lMorfologia

Mortologia este partea gramaticii care studiazi modificarealormei cuvintelor in cursul comunicdrii. Cuvintele se numesc ingramatice pirli de vorbire. Acestea sunt de doud felun:- flexiilb - care igi schimbd forma dupi gen, numar, caz (parlile

de vorbire nominale), persoane, numir, mod, timp,diateze (verbul). Acestea sunt: substantivul, articolul,adjectivul, numeralul, pronumele, verbul;

- neflertffie - care nu-gi schimbi forma: adverbul, prepozilia,conjunctia, interjeclia.

CAnd intrd in alcdtuirea unei propozilii, pi(ile de vorbire cuinleles de sine statetor (substantiv, adjectlv, numeral, pronume,verb, adverb, unele interjeclii) devin pd(i de propozilie. Articolut,prepozitia gi conjunclia au rol de instrumente gramaticale.

t Pdrli de vobire flexibileSubstantiwl

Este partea de vorbire llexibili care denumegte fiinte, lucruri,fenomene ale naturii, actiuni, steri etc, cunoscute in gramaticisub numele de obiecte.Felul subshntivelor:- @nune, care denumesc obiecte de acelagi fel (fatd, orag,

munte etc);- propni, care denumesc anumite fiin{e sau lucruri spre a re

lvemorator de limba romana - clasele V - Vlll 11

deosebi de celelalte fiinte sau lucruri de acelagi fel(Alexandru, l leana, Bucuregti , Bucegi etc);

simple (elev, soare, lagi);- @mp$e (floarea- soarelui, TArgu- Neamt);- Mivg au la forma de singular inleles de plural (ceata' roi etc)'Categorii gramaticale:altrei genui: masculin (m), leminin (f), neutru (n);b) doui numerc'. singular, plural;c\ cinci azuri: nominativ (N), genitiv (G), dativ (D)' acuzativ (A),

vocativ (V).

masculin l lemi

unu - doi lo - doui lun - doud

b) singular - cAnd se denumegte un singur obiect: carte, om'Dloaie

pfunl - cdnd se denumesc mai multe obiecte: cdrli, oameni' ploiUnele substantive au numai forme de singular = deteclive de

plural: miere, secard, fasole, aur, va_r, foame, sete. etc; altelehumai formi de plural = defective de singular : taietei' blugi'Bucegi etc.

Sunt substantive care au doui forme de plural, diferenliate casens: corn - coarne, cornuri; cap - capi, capete, capuri.c\ Carul este forma luata de un substantiv pentru a exprima

funclia lui sintacticd intrun enunt.Functia sintadice a substantiwlui1. Nominativ "cine?", "ce?"

- subiect: Elevul scrie pe tabE.- nume predicativ: Prietena mea este plc!ob!4.- atribut substantival apozitional: Prietenul meu, Dan, se joaca.

2. Mtzatiu "pe cine?", "ce?", "pentru cine?", "pentru ce?", "princine?", "prin ce?", "cu cine?", "cu ce?", "de cine?", "de ce", "dela cine?", "de la ce?", "cdnd?", "pAnd unde?", "cat?" etc.- complement direct: L-am vdzut pe George ieri.- complement indirect: Mi gdndesc la bunica.- complement de agent: Cartea este cititide elev.- complement circumstantial de loc: Mdine merg la patllngat- complement circumstanlial de mod: El citegte cu plScere.

Memoreldr da l imha romini - . laqala V - Vl l l

- complement circumstantial de timp: Dupd ploaie iese soarele.- complement circumstantial de cauzi: Mor de fricd.- complement circumstanlial de scop: Adund flori pentru ceai.- atribut substantival prepozilional: Mi-am pus fularul de l6ni.- nume predicativ: Mdnugile sunt de blana.

3. Genit iv:"al (a, ai, ale) cui? "- atribut substantival genitival: Mirosul cozonacului e pldcut.- nume predicativ: Frumusetea este a naturii.- atribut substantival prepozilional; Din vdrful dealului vine apa.- atribut apozilional: Citesc operele dramaturgului romAn, ale

lui lon Luca Caragiale.- complement indirect: Vorbe$te impotriva coleoilor.- complement circumstanlial de mod: Merge contra vAntului.

4. Datiu."cui?"- complement indirect: Bunicul i-a dAruit Mariei o sdniuld.- complement circumstanlial de loc: Stai locului!- complement circumstantial de mod: Vorbegte asemenea

unui om.- complement circumstanlial de cauzd: Datoritd neoliientei a

luat foc.- atribut prepozilional: Este conlrar indicatiilor medicului.- atribut substantival: Glorie eroilor neamului!- atribut apozi{ional: Suntem recunoscetori profesoarei noas-

tre, doamnei Popescu.- nume predicativ: Cartea este aidoma realititii.

5. Vocativ - nu are functie sintactice.Substantivele in vocativ se separA, prin virguld, de restul

propozitiei: - loane, vino acasd!- Vino, loane, acasA!- Vino acasd, loane!

Forma pe care o ia un substantiv in diferite cazuri se numestedecl inare.Ioanliunile suDs/antivale sunt grupurile de cuvinte care au

inlelesul unui substantiv: aducere-aminte, bdgare deseamd, pdrere de rau etc. Loculiunea substantivalise comporta ca un substantiv.

Memorator de limba romana - dasele V - Vlll 13

ArticolulEste partea de vorbire flexibild care inso{egte un substantiv,

ar6tAnd in ce mdsurd obiectul denumit de acesta este cunoscutvorbitorilor.Felul articolului:- fuHEt - se ageazd, in general, la sfdrgitul substantivului, ardtAnd

cd obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor.Elevul Alexandru este prietenul meu.

. Eleva aceasta este sora lui Mihai.- nehotdr€t - se ageazi totdeauna inaintea substantivului $i

prezinte obiectul denumit de el ca individualizat, fdrda-l detini precis pentru vorbitori:

Ana este q elevi harnicS.Revista aceasta este a unui elev din clasa.

- psesiv (geniltrual) - se ageazd inaintea substantivelor gi a pro-numelor in genitiv pentru a lega numele obiectului pose-dat de numele posesorului; ele se acordi in gen ginumar cu substantivele care denumesc obiecte Dose-date, nu cu cele care denumesc posesorii:

Acesta carte este a fratelui meu.Acest coprT este a[ vecinilor noStri.

- denonstativ @qdivel) - leagi unele substantive de adjecti-vele care le determini 9i se acordd in gen, numir 9i cazcu substantivele determinate:

Omul gg[ harnic i$i face vara car gi iarna sanie.Formele adicolelor

Cazulsingular

hotirdt nehoterat demonstrativm. m. a m. f.

N.A. , l e a ln lel )eaG.D. u l Jnui Jnel :elui :elei

o

DluralN.A. liste 'liste tel lel

G.D. o1 or unol Jnor lelor :eloror lor

Memorator ds limba romind - clasele V - Vll

Posesiv (genitival)

genul sinoular pluralmasculin a l al

femin in a ate

G. D. plural - masculin gi feminin: alor

Adjectiwl

Este partea de vorbire flexibili care insolegte un substantiv 9iarata insu$irea unui obiect.Felul adjec{ivelor:1 . vadetile, cAnd i$i modifici forma in vorbire:

- patru forme: bun, bun5, buni, bune, (masc., fem., sg., pl.);- trei forme: mic, micd, mici, mici;- doui forme: mare, mare, mari, mari;

2. invaiabtb , cAnd nu igi modificd forma in vorbire: gri, bleu,crem, maro, eficace, atroce, perspicace, propice etc;

3. ptWriuzis: mare, frumos, curat;a. pownb et verr. b ffitht (cartea) cumpdratii; (pomi) inflorili;5. provenite din vah la gutnziu (acordat): (mAna) sAngerdndi,

(coguri) fumegAnde.Adjectivul se acordi in gen, numAr gi caz cu substantivul

determinat.Prin articulare adjectivele pot deveni substantive:

Un tAnir mi agteapta.TAnirul acesta era fratele meu.

CAnd insolesc verbe, determinAndu-le, unele adjective igischimbd valoarea gramaticald, devenind adverbe:

Sora mea cAnti frumos. (adverb)Furrliile sintactice :

- atribut adjectival: Nu-mi place iarna orea.- nume predicativ: larna este grea.- complement circumstanlial de timp: De mic le gtie pe toate.- complement circumstantial de cauz6: A murit de bitrAn.- complement circumstan{ial de mod: Este mai mult lenesdecAthroic.

- complement indirect: Din alb a devenit negru.

Memorator de limba romane - clasele V - Vlll 15

Gradele de comparatie ale adjectivului:1. pozitiv: {rumos2. @mpantiv I

- de superioritate: nngl frumos- de egalitate: tot atAt de trumos- de inlerioritate: mai outin frumos

3. supedativ:- relatiu. - de superioritate: cel mai frumos

- de inlerioritate: cel mai outin frumos- absoluf. foarte (grozav, tare, prea, nespus de) frumosUnele adjective nu au grade de comparalie: superior, inferior.

exterior, optim, viu, mort, perfect, principal, vegnic etc'loculiunile adi*ttivale sunt grupuri de doud sau mai multe

cuvinte care au impreund valoarea unui adjectiv'om cu iudecata = chibzuitom cu stare = instarit, bogatom eu-darc-deilana = bogatlucru de caoetenie = principal, importantom dg!i.!0.ig = netrebnic, josnic

Locutiunile adjectivale se comporta ca un adjectiv.

Numeralul

Este Dartea de vorbire flexibili care arate numerul, determinared numerici a obiectelor sau ordinea lor prin numirare'Felul numeralelor:A. ar&l*- arata un numir sau determine numeric anumite

obiecte:- gqiu- zlsn.'- simple: unu, doi, trei etc

- compuse: unsprezece, treizeci Si cinci etc;- multiiltuntw'. inzecit, insutit etc;- disti6lulivet cate unu (una), cAte cinci etc;- dvefuiale: de doui ori, de trei ori etc;- dactiw: tustrei, toti trei, catesitrei etc;- ftaclionare: o doime, o treime, jumatate' trei procente etc.

B. dtnale exprim5, prin numdrare, ordinea 9i locul pe care il ocupianumite obiecte (actiuni) intr-o ingiruire: al doilea' agaptea etc.

16 Memorator de limba romana - clasele V - VltlStructura numeralului ordinal :

2 c|qilea * particuld adverbiala

arlrcor posesrv numerat aniBol hotarAtNumeralele ordinale pot fi precedate de articolul demonstrativ

cel, cea insotit de prepozitia g!9: cel dintAi, cel de-al doilea.Fundiile sintactice ale numeralului:- subiect: Trei au urcat cu telecabina.- nume predicativ: La concursul de schi, Horia a iost al trei lea.- atr ibut substantival genit ival: ldei le amdndurora sunt bune.- atribut prepozilional: Un grup de doisorezece pleacd in excursie.- atribut adjectival: Are doi pui de fazan.- complement direct: Pe doi i-a ales.- complement indirect: Md gdndesc la doi dintre ei.- complement de agent: A fost lel ici tat de doi dintre ei.- complement circumstantial de t imp: Merge la mare de doud

9I! pe an.- complement circumstantial de mod: lon vorbegte ca al treilea.- complemet circumstanlial de loc: leri, am trecut oe la oatru

dintre ei.

pronumele

_ Este partea de. vorbire llexibild care line locul unui substantiv.Felurile pronumelui:A. Prcnumele perconal desemneazi diierite persoane. El are

forme diferite pentru cele jrei perso.ane.lh. singular (eu, tu,el/ea) 9i la plural (noi, voi, eilele). La dativ siacuzativ sefolosesc si tormele neaccentuate si cele acccntrt2tafolosesc Ai neaccentuate gi cele accentuate.

Memorator,de limba romini - clasele V - Vlll 17

Formele neaccentuate ale pronumelui personal:

Persoana I Persoana a ll-a Persoana a l l l -a

Cazul sg. ) l sg. r l .Vlasculin - emtn tn

sq. f , t . sq. ) t .

tm l , m l l e , n l rti, ti va, vi i l , 1 e . l i i l , 1 e , l i

A . ma VA i t , I i l , 1 o

Alte forme ale pronumelui personal: dAnsul, dAnsa, dAngii, dAnsele'B. Pmnumete personat de politstte se folosegte in locul numelor

oersoanelor cirora li se cuvine respect. Are forme doar

Formele accentuate ale personal:

pentru persoana a l l -a $i a l l l -a:l l -aa

Cazul singular abreviere plural abreviere

\ .A.V. lumneata l-ta lumneavoastad-voastra

D,G. dumitale l-tale lumneavoastradv.: dvs.

Persoana a l l l -a

N.A.G.Dm. dumnealuif. dumneaei

l{uiC-ei

dumnealor d-lor

Cazul Forme accentuate Forme neaccentuate

D . :ie, sie$i isi, siA. 3tne ;e

C. Pronumele pflexiv tine locul obiectelor asupra carora seexercit6 direct sau indirect actiunea verbelor' Acesteobiecte sunt identice cu subiectele propoziliilor respective'Are lorme proprii numai pentru persoana a lll-a 9i numaila cazurile dativ gi acuzativ. Ca gi la pronumele personal'unele forme suni accentuate, altele sunt neaccentuate $inu se deosebesc duPi gen 9i numdr:

Pentru persoana | 9i a ll-a, la singular 9i la p.lural' se folosescformele neaccentuate ale pronumelui personal la cazurile dativ

Persoana ll-a

$i acuzativ:

1 8 Memoralor de l imha romAni - c laqplc V - Vl l l

CazulPersoana I Persoana ll-a

sq. l l . so. c l ,l imi, mi 1e it, ri VAA, ma 1e te VE

i l t l

Memorator de l imba romene - clasele V - Vll l

Pronumele interogativ "ce?" este invariabi l . ra' ' )-€- '"care?", "cdt?" au formele:

c ine? care? . ^ l )

m . 9 l1

singular r lural singular

m. ( m. Qi l. m

N.A.cine?care? care? care? cAt? cAti? :d l i?

G.D.cui? :iruia? cireia? carora? ;Ator? lor?

Fun4ii sintactice:- subiect: Q!49 vine?- nume predicativ: Acesta cine este?- atribut: Al cui prieten este Dan?- complement direct: Pe cine a$tepti?- complement indirect: La cine ai fost?CAnd insotesc substantive, determindndu-le, "care?", "ce?", $i

"cdt? (c6td?, cAti?, cAte?)" sunt adjective interogative.QaIg elev lipseste?Ce carte ai la tine?Cat timp m-ai asteptat?

F. Pronumde posesiv $l adjecliwl pronominal p*sivPronumEle pos€siv inlocuiegte numele posesorului gi pe cel al

obiectului oosedat. Ele au totdeauna inaintea lor unul dinarticolele posesive: "al, a, ai, ale". Au lorme dilerite pentrucele trei persoane, afard de pural, dupd genul obiectelorposedate 9i dupi numirul posesorilor.

Numdrulobiecteloroosedate

Un singur posesor Mai multi posesori

Pers. I Pers. ll Pers. l l l Pers. I Pers. ll

Jn obiect)osedat

al meual tdu al seu al nosfu rl vostrua mea a t a a s a a noasta r voastre

Uai multe)biecte)osedate

ar mel ai t i i l l sal ai nostri ri vostriF ale

meleale tale r le sale ale

noastre: I A

/oastre

pers | |

Eu imi cumpir o servietd noui. Tu te imbraci in uniformi.J *

pron. reflexivpers l l l I

pron. reflexivilt t l

El iml cumpdri o servietd noud. Mama te imbracd.. t -

D. Prcnumele de lntdrire gi adjecliwl prononinal de tntdrirePmnumele de lntlrlre xe rolul de a intdri, de a pune in evidenli

persoana la care se referS. Aceste pronume se intre-buinleazi rar singure.

Aqdiwl ponominal & tnt*ire se acordl in persoani, gen,numer gi caz cu pronumele personal determinat de el sauin gen, numir gi caz cu substantivul pe care il insolegte

pron. personal pron. personal

determindndu-l: El insusi a scris aceastA poezie.

Persona CazSingular Plural

MasculinFemininMasculinFeminin

Pers. I\l.A

Insumltnsaml

ingine InseneG.D. tnseml

Pers. a ll-a! .A. insuti insali

In9rva insev5G.D. insefi

rers. a lll-a!.A. insusi tnsasl

in9i9i Inse$l(insele)G.D. Insesl

E. Prcnumeb inbrqaliv Si edj*Iiwl ponominal inbrogaivProrumele interqatlv introduce diferite propozilii intelogative:

"cine?", "ce?'. Cu pronumele interogativ "cine?,' seintreabi despre fiinle iar cu "ce?" despre lucruri. pronumeinterogative sunt gi: "care?", "cAt?", "cAtd?", "cafi?", "cate?".

Memorator de l imba romena - clasele V - Vll l

Pronumele posesiv nu^are lorme pentru persoana a l l l -a cAndsunt mai multi posesori. In locul acestuia se folosesc formele degenit iv plural ale pronumelui personal: "al (a, ai, ale) lor".Exemplu: Ai lor erau acolo de mult t imp. Pronumele " lor" (ai lor)nu este posesiv, ci personal.

CAnd inso{esc substantive, determinAndu-le, sunl adjectiveuonominale ,,p6,esive.G. Pronumele relativ 9i adjectiwl pronominal relativPronumele relativ lace legatura intre o propozilie subordonatd

$i regenta ei, adici servesle la stabilirea unei relatii desubordonare intre doud propozit i i . Ele sunt: "care", "cine","ce", "cAt"; au aceeagi forma ca gi pronumele interogative.

O_qru I 1 /@E@ | u cr e azl ? I invi n ge toate greutali lel /.@@se-coal6 de dimineali i/ departiajunge 2/.

Ca-apul 1/@se apleaci 2/ sabia nu-l taie i/. -

Ca pronume relative se folosesc Ai "cel ce", "ceea ce", alcetuitedin pronumele demonstrativ "cel", "ceea" 9i pronumele relativ "ce"Acestea au urmitoarele forme, dupd qen, numdr si caz:

Cazulsingular plural

masculin leminin masculin femininN.A. :el ce ceea ce cet ce rele ceG.D :elui ce celei ce celor ce :elor ce

Furclii sintactice:- subiect: Qine rAde, rAde la urm5.- atribut: Fata, a cdrei mamd vine, e colega mea.- complement direct: Pe cine a$tepti, nu vine.- complement indirect; eUi nu-i place, sd plece.

H. Pronumele denpnstetiv 9i adjectiwl pronominal demonsbtivPrcnumele demonskativ inlocuieste numele unui obiect,

aritdnd:- apropierea: acesta, esta, cestilalt;- departarea: acela, ila, celdlalt;- identitatea: acela$i, aceeagi.

CAnd insolesc $i determind substantive, formele pronumelordemonstrative igi schimbd valoarea gramaticala, devenind

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 2'adjective demonstrat ive: acest frate, acel f iu. aceeas ' : .1' : : 'l. Pronumeb neho6rdt 9i adjrctiwl pronominal nMr&Prorumde nehofilrlil inlocuie$te numele unui ooec: 'a'z . - :

ca precis obiectul inlocuit. Ele sunt: "unu ru-a .--(alta)", "f iecare", "oricare", "oricine", "oarecare- ' : - : , ; '"ceva", "careva", "atAt (atAta)", "atat ia (atateat ' . - t ' . ---

(vreuna)", "tot (toata)", "mult (multa)", "pul in (pul ina)- e::CAnd inso{esc Ai determind substantive, formele pronume c'

nehotdrdte i9i schimbd valoarea gramaticalS devenind adjeivenehoEfueb: fiecare (elev), oricare (om), unii (copaci), atAtea(fructe).J. Prcnumele negetiv tt adiecliwl pronominal negativ

Pronumele "nimeni", "nimenea", "nimic", "nimica", "nici unul","nici una" au inteles negativ Si se folosesc numai in propoziliinegative.

Nu a lost anuntat nimeni. (nici unul, nici una)Nu a adus nimic.

Pronumele negativ "nimeni (nimenea)" se referi numai lapersoane, iar 'nimic, (nimica)" numai la lucruri .

Pronumele "nici unul (nici una)" se poate referi atAt lapersoane, cAt gi la lucruri.

Pronumele "nimic (a)" este invariabil.Pronumele "nimeni (nimenea)" nu are forme pentru genuri 9i

numdr. La dativ - genitiv are forma "niminui (a)"."Nici unul (nici una)'se declind ca pronumele nehotdrdt

"unul (una)","nici" rim6ne neschimbat.Functil slnlactice al6 pronumelor negalive:

- subiect: N-a venit nimeni.- atribut: Nu s-a aprobat propunerea nici unuia.- complement indirect: Nimdnui nu-i place si lie bolnav.- complement direct: N-am vezut pe nimeni.- complement circumstanl ial: Cartea nu era la nici unul din eiCAnd insolesc substantive, determindndu-le, acestea de'. ::r

adjective negative:Nici un coleg nu era de {a[i.

Adjectivele negative au totdeauna functia de atricut:N-a prirnit nici o carte.

Msmorator de l imba romini - clasele V - Vll l

Velbul

l. Verbul este partea de vorbire care exprimd acliuni sau steri.El igi schimba forma in vorbire dupi:

- mod - exista opt moduri, patru personale sau predicative 9ipatru nepersonale sau nepredicative;

- timp - tei timpuri de bazd: prezent, trecut gi viitor, 9i patrutimpuri secundare: imperfect, perfect simplu, perfectcompus gi mai mult ca perfect (Viitorul are gi lorma deviitor anterior);

- numdr - doud: singular 9i plural;- persoand - trei persoane;- diatezd - activa, rellexivi, pasivd.

ll. Modurile 9i timpurib v€lbeloral Moduri prconale (predicative)- indicativ (acliune reald):

prezenlimperfectperfect simplupertect compusmai mult ca perlectviitorviitor anterior

- conjunctiv (acliune realizabild, posibili):prezentperfect

- condilional - optativ (acliune dorita, condi{ie):Drezentperfect

- imperativ(indemn, poruncd, rugaminte, urare): pozitiv, negativb) tlMurl nryrsonale (nepredicative)- infinitiv (numele actiunii):

prezenrperlect

- gerunziu (imprejurare)- participiu (actiune suleriti de un obiect)- suprn (scopul, destinalia, provenienta)

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 23

lll. Funcfi sintac{iceVefuele la modulle prsonale (predicative) pot lorma, cu unele

exceptii, singure predicatul.Verbele la modurile nerrluona& (nepredicative) nu formeazd

singure predicatul; ele indeplinesc in propozi{ii diferitefunctii sintactice:

- subiect: A citi este o mare bucurie.- atribut: il invidiez pentru dorinla de a citi.

' El cumpdri o magind de spilat.- complement direct: N-a gtiut a spune multe.- complement indirect: S-a saturat de umblat.- complement circumstantial de scop:L-am rugat pentru a ma aiuta.

- complement circumstantial de mod: A trecut firi a observa.- complement circumstantial de timp:A rdspuns inainte de a termina tema.

- complement circumstanlial de cauzi:VrAnd si ia paharul, l-a rdsturnat.

lY. Vqbele auillarc ajuta la formarea unor moduri Si timpuri:A- VerfrI'a fr' ajut6. la formarea:

- timpului viitor anterior: voi Ii scris;- modului conjunctiv perfect: sa Ii vazut;- modului conditional - optativ perfect: aS !i vazut.La diateza pasivd toate timpurile 9i modurile se construiesc cu

verbul auxiliar "a fi": SlEl lSudat.B. Vebul'a avee'{ute la formarea:

- timpului perfect compus: zu scris;- modului conditional - optativ: al canta.

Ca auxiliar verbul "a avea" a suferit schimblri la unele persoane:La perfectul compus: La conditional-optativ:

(eu) am(tu) ai

(eu) a$(tu) ai

(el, ea) a (el, ea) ar(noi) am (noi) am(voi) a1i (voi) a1i(ei, ele) au (ei, ele) ar

24 Memorator de timba romane - clasele V - VlllC. Vebul 'a vrea' sau "a voi" ajutd la lormarea viitorului, avAnd

urmdtoarele forme:(eu) voi (vedea) (noi) ygn (vedea)(tu) ysl (vedea) (voi) veti (vedea)(el, ea) ys (vedea) (ei, ele) vor (vedea)

Cele patsu conjugiriDupd sufixele cu care se formeazd infinitivul Drezent, verbele se

pot grupa in limba romAni in patru categorii, numite conjugiri:- conjugarea / in -a: a mdnc4, a invdta etc;- conjugarea a ll-ain €a: a vedea, a plecCa etc;- conjugarea a lll-ain o: a ajunge, a zicg etc;- conjugarea a lV-ain -i: a privi, a auzl etc;

in -l: a cobori, a hotdri etc.Sufixele: -a, -ea, -e, -i, -i se numesc caracteristicile fiecirei

conjugiri; inlaturdndule 9i lisAnd la o parte prepozilia "a" seobline tema prezentului.Ex.: a linyit la

tema prEzentului

Conlugarea verbelor

Schimbarea formei verbelor in vorbire dupi mod, timp, numergi persoani se numegte conjugare.

Diateza aclivtrlModurile perconale

Modul indicativtildul inclicaltiv exprimi o actiune reald. El are toate timpurile.Prczenful exprim6 o actiune ce se desf5goara in momeiltul vor-

biri i :(eu) cdnt (noi) cAntim(tu) cdnti (voi) cAntati(el, ea) cAnti (ei, ele) cAntd

Imprffid este un timp trecut a cerui actiune este neterminate.(eu) cAntam (noi) cAntam(tu) cdntai (voi) cAntali(el, ea) cdnta (ei, ele) cAntau

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 25

Pedecful sinplu exprimd o actiune trecuti 5i terminata.(eu) cAntai (noi) cAntarim(tu) canta$i (voi) cAntardti(el, ea) cAnti (ei,ele) cAntard

Perlecful nmpus exprimd 9i el o acliune trecuta $i terminata 9ise formeazd cu aiutorul verbului auxiliar "a avea".(eu) am cAntat (noi) am cdntat(tu) ai cantat (voi) ati cantat

t (el, ea) a cdntat (ei, ele) au cAntatMai mult a perffiul exprimd o acliune trecuta ce s-a indeplinit

inaintea altei acliuni trecute.(eu) cantasem (noi) cantaseram(tu) cantase$i (voi) cintaserdli(el, ea) cAntase (ei, ele) cantasera

Vritorul exprimi o actiune ce se va realiza dupe momentul vor-birii. Se formeazi din infinitivul verbului de conjugat 9iverbul auxiliar "a vrea" sau "a voi".(eu) voi cAnta (noi) vom canta(tu) vei cdnta (voi) veli cAnta(el, ea) va cAnta (ei, ele) vor canta

Witorul antqiq exprimi o actiune care se va indeplini inainteaaltei actiuni viitoare.(eu) voi fi canht (noi) vom fi cantat

. (tu) vei fi cAntat (voi) veti fi cAntat(el, ea) va li cantat (ei, ele) vor li cAntat

Modul conjurc{ivVerbul la modul conjunctiv exprimd o acliune nerealizati, dar

care se poate realiza.Conjuncliwl are doud timPuri:- prezent - se formeazi din prezentul indicativ al verbului 9i con-

junctia "sd": sd cdnt, sd vezi etc;- pr@- se tormeaze din conjunctivul prezent al verbului "a fi"

$i participul verbului de conjugat: sd li cdntat, sd filucrat etc. Are aceeagi formd pentru toate persoaneleatat la singular cAt gi la Plural.

26 Memorator de l imba romAni - c lascla V - Vl l l Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 27

Poate lndeplini urmetoarele func{ii sintaclice:- subiect: A citi este o Plicere.- nume predicativ: A invdla inseamna a te pregeti pentru viata'- complement direct: A inceput a striga.- atribut: Bucuria de a citi e mare.- complement circumstantial de scop: lnvata pentru a sti.

Modul padicipiuVerbul la modul participiu arata o acliune trecuta. El este o

formd de bazl pentru alcatuirea:i a) timpurilor coinpuse care exprimi o acliune trecute, la diateza

activd sau reflexivd:- perfectul compus: am cantat;- conjunctivul Perfect: sA fi vizut;- conditionalul-optativ perfect: a9 fi gg41;- infinitivul Perfect: a li citit;

b) tuturor timburilor $i modurilor la diateza pasivi.' Participiul ioate fifolosit 5i cu valoare adjectivald $i atunci se

acordi cu substantivul determinat in gen, numdr 9i caz.carte citita, carti citite, al cititei carti

Participiul cu valoare adjectivali are fundia sintacticl de:- atribut adjectival: Lucrdrea apreciata a primit premiu'- nume Dredicativ: Lucrarea ta este apIecialA.

Modul supinSe formeazi din participiu, precedat de o prepozilie simpla

sau comousd:cle iules, dugl cules, la cules, penqu cules' de-la cules etc'

' Poate avea urmatoarele functii sintac'tice:- subiect: E greu de sPus.- nume predicativ: Mdrul este de mancat.- atribut verbal: Am cumpirat loi descris.- complement direct: Am avut de cules.- comilement indirect: S-a gdndit la gitit.- comilement circumstanlial de loc:-Am mers la oescuit'

Modul gerunziuSe formeazd prin adeugarea sufixului "-ind" sau "-ind" la

ridicina verbului: a cdnta - cAntAnd a citi - citinda vedea - vizAnd a cobori - coborAnda zice - zicAnd

Modul conditional - optativVerbul la acest mod exprimd o ac{iune doritd a cirei realizare

depinde de indeplinirea unei condil i i .Are doud t impuri:- prezent- se tormeazd din infinitivul verbului de conjugat $i un

verb auxiliar: ag, ai, ar, am, ati; ar;(eu) ag cAnta (noi) am cAnta(tu) ai canta (voi) ati canta(el, ea) ar cdnta (ei,ele) ar cAnta

- petfuI- se formeazd din participiul verbului de conjugat gicondilionalul - optativ prezent al verbului auxiliar "a fi".(eu) ag li cAntat (noi) am fi cdntat(tu) ai fi cAntat (voi) a{i fi cAntat(el, ea) ar fi cAntat (ei, ele) ar li cAntat

Modul imperativVerbul la modul imperativ exprimi o poruncd, un indemn, un

sfat sau o rugeminte. El are forme numai pentru persoana a ll-asingular 9i plural.

Sensul de porunci, indemn, slat sau rugdminte se realizeazdin vorbire printr-o anumita intonatie, iar in scris prin semnulexclamirii.

Cante (tu)!Cdntali (voi)l

lnparatiwl are doud forme:a) pzitiv: CAnti! CAntati!b) nqativ: Nu cAntal Nu cantati!

ll. Modurile n€personale (nepredicative)Modul infinitiv

Verbul la modul infinitiv exprimi numele acliunii sau al stdrii.Este o formi de bazi pentru coniugarea verbelor, reprezentAndrdddcina verbului, de la care se formeazd timpurile gi modurile,precum $i caracteristica conjugdrii. Este insotit de prepozitia "a":a canta, a vedea, a zice etc.Mdul infinitiv are doud timouri:

- Wzent i a cAnta, a lucra;- pref*t: a fi cantat, a fi lucrat.

28 Memorator de limba romane - clasele V -Are urmltoarele fu nclii sintactice:

- atribut verbal: Ochii licrimdnd m-au impresionat.- complement circumstanlial de mod: Vorbea privind in jos.- complement circumstantial de timp: Auzindu-|, m_am bucurat.- complement circumstanlial de cauzd:

A renuntat, temAndu-se de ploaie.Gerunziul acordat ?n gen, numdr gi caz cu substantivul determi_

nat are valoare adjectivali gi lunclia sintactice de atribut adiectival:Mdini le tremurAnde m-au impresionat.

Diateza reflexiveLa dtateza reflexivd verbele se conjugd ca gi la diateza activd,

insi insotite de pronumele reflexive ld aluzativ sau la dativ.Modul indicativ (pronume reflextu ln acuzativ)

Memorator de l imba romana - clasele V - Vll l

a se bucuEPrezent lmprw(eu) mi bucur md bucuram(tu) te bucuri te bucurai(el, ea) se bucuri se bucura(noi) ne bucurim ne bucuram(voi) vi bucura{i vi bucurali(ei, ele) se bucurd se bucurauPefi*t ampus Mal muttepirctul(eu) m-am bucurat md bucurasem(tu) le-ai bucurat te bucurasesi(el, ea) s-a bucurat se bucurase(noi) ne-am bucurat ne bucuraserim(voi) v-ali bucurat vd bucuraseti(ei, ele) s-au bucurat se bucuraseia

Per@ul simplumi bucuraite bucuragise bucurane bucurardmve bucuraralise bucurari

Prezent(eu) sd md bucur(tu) se te bucuri(el, ea) sd se bucure(noi) si ne bucurdm(voi) sd vi bucurali(ei, ele) sd se bucure

Modul conjurrtivPerlectsd mi fi bucuratsa te fi bucuratsd se fi bucuratsd ne fi bucuratsi vi li bucuratse se fi bucurat

Pedectm-ag fi bucuratte-ai fi bucurats-ar fi bucuratne-am fi bucuratv-ati ti bucurats-ar fi bucuratModul lmperativNegalivnu te bucura!nu vi bucurati!

Modul gerunziubucurAndu-mibucurAndu-tebucurAndu-sebucurAndu-nebucurdndu-vdbucurAndu-se

Modul condilional - optativPrezent(eu) m-ag bucura(tu) te-ai bucura(el, ea) s-ar bucura(noi) ne-am bucura(voi) v-ali bucura(ei, ele) s-ar bucura

Pozitivbucuri-te!bucurati-vd!

Modul infinitivPrezenta me bucuraa te bucuraa se bucuraa ne bucuraa vi bucuraa se bucura

a-gi lnchipui (pronume reflexiv ln dativ)Modul indicativ

Prezent(eu) imi inchipui (-iesc) (noi) ne inchipuim(tu) i{i inchipui (-iegti) (voi) vi inchipuili(el, ea) igi inchipuie (-ie$te) (ei, ele) i$i inchipuie (-iesc)

Witwmi voi bucurate vei bucurase va Ducurane vom bucuravi veti bucurase vor bucura

Viibr anteiormd voi fi bucuratte vei li bucuratse va fi bucuratne vom fi bucuratvi veti li bucuratse vor fi bucurat

Mai multapfiwt Wibr Witoranterior(eu) imi inchipuisem imi voi inchipui imi voi li inchipuit(tu) iti inchipuisegi ili vei inchipui ili vei fi inchipuit(el, ea) igi inchipuise igi va inchipui igi va fi inchipuit(noi) ne inchipuiserim ne vom inchipui ne vom fi inchipuit(voi) vd inchipuiserdli vd veli inchipui vi veli fi inchipuit(ei, ele) igi inchipuiseri igi vor inchipui igi vor fi inchipuit

Modul conJurctivPrezent Peilet(eu) si-mi inchipui (-iesc) si-mi li inchipuit(tu) si-ti inchipui (-iegti) si-li fi inchipuit(el, ea) s5-9i ?nchipuie (-iasci) s5-9i fi inchipuit

lnprMimi inchipuiamili inchipuiaii9i inchipuiane inchipuiamvd inchipuiatiigi inchipuiau

(noi) si ne inchipuim(voi) si vd inchipuili

Prezent(eu) mi-ag inchipui(tu) ti-ai inchipui(el, ea) gi-ar inchipui(noi) ne-am inchipui(voi) v-ati inchipui(ei, ele) gi-ar inchipui

Pozitvinchipuiegte-tilinchipuiti-ve!

Peilect simplu Pefiect amptsimi inchipuii mi-am inchipuitili inchipuigi li-ai inchipuitigi inchipui gi-a inchipuitne inchipuirdm ne-am inchipuitv6 inchipuirS{i v-ali inchipuitigi inchipuiri gi-au inchipuit

si ne fi inchiouitsd vd fi inchiouit

PqMmi-ag fi inchipuitti-ai fi inchipuit9i-ar fi inchipuitne-am fi inchipuitv-ali fi inchipuit9i-ar fi inchipuit

Modul imperativ

Wdivnu-ti inchipuilnu vi inchipuilil

Memoralor . le l imha rdmAni - ^ l 'cala V - Vl l lMemorator de limba romane ' dasele V - Vlll 31

Modul infinitiv ttlodul Prunziua-miinchipui inchiPuindu-mia-tiinchipui inchipuindu-tia-giinchipui inchipuindu-9ia ne inchipui inchipuindu-nea vd inchipui inchpuindu-via-siinchipui inchiPuindu-9iLa diateza reflexivi, verbele nu au modurile participiu 9i supin.

Dialeza Pasive

Se formeazd din verbul "a fi" 9i participiul verbului de coniugat$i arati ca actiunea exprimata de verb este savargita de altcine-va gi suferiti de obiect.

Verbul "a fi" se conjugd la toate modurile gi timpurile, iar par-ticipiul verbului de conjugat se schimba dupa gen $i numiracordAndu-se cu subiectul.

a fi lludatModul Indlcadv

Prezent hnpr& Pedutsinflu(eu) sunt hudat (a) eram laudat (a) fui ldudat (5)

itu) esti ldudat (i) erai hudat (a) fusi liudat (5)(et, ea) este laudat (a) era lludat (i) tuse lSudat (i)(noi) slntem liudati (te) eram ldudati (te) furdm laudati (te)(voi) sunteli lludali (e) erail laudati (te) furdti laudati (te)iei,'ete) suht laudali 6e) erau lSudati (te) fura ldudati (te)

Pefiactanpus Mai multaPiled(eu) am fosflaudat (a) fusesem leudat (e)(tu) ai lost laudat (a) fusesegi Eudat (a)(el, ea) a fost lSudat (i) lusese ldudat (d)(noi) am lost lSudali (te) fuseserdm liudati (te)(voi) ati fost laudati (te) feseserdti liudati (te)(ei, ele) au fost ldudali (te) luseseri ldudati (te)

Viitor(eu) voi fi Eudat (a) (noi) vom fi lduda{i (te)(tu) vei fi leudat (a) (voi) veli fi ldudati (te)(el, ea) va fi laudat (a) (ei, ele) vor li liudali (te)

(ei, ele) sd-gi inchipuie (-iasci) s5-9i fi imchipuitModul condilional - optativ

Viibr anteriorvoi fi fost ldudat (5)vei fi fost liudat (a)va fi fost laudat (e)

Prezent

Pozttivfii laudat (a)!fiti laudati (te)!

Modul InfinltPrezent: a fi liudat (i)

vom fi fost laudati (te)veti fi fost leudali (te)vor fi fost laudali (te)

Modul conjunctivPefiect

(eu) sd fiu leudat (a) sd fi fost taudat (a)(tu) si fii leudat (a) si fi fost taudat (e)(el, ea) sd lie ldudat (d) si fi fost tiudat (i)(noi) si fim lduda{i (te) si ti fost tdudali (te)(voi) sd lili liudali (te) si fi fost teudati (re)(ei, ele) si fie laudati (te) si fi fost tdudati (te)

Modul condilional - optativPrezent PetM(eu) as li ldudat (d) a9 fi fost laudat (e)(tu) ai fi ldudat (6) ai fi fost leudat (a)(el, ea) ar fi laudat (a) ar li fost laudat (a)(noi) am fi laudati (te) am fi fost laudati (te)(voi) a1i li ldudali (te) ati filost laudali (te)(ei, ele) ar fi ldudati (te) ar fi fost laudali (te)

Modul imperatlvNqativnu fi ldudat (5)lnu fili lSudali (te)!

Perfect: a li fost lSudat (5)

Modul gerunziufiind laudat (a)fiind laudali (te)

subiect

Verbul din loculiune are rol gramatical precizAnd persoana,timpul 9i modul actiunii, iar celAlalt cuvAnt di sensul loculiunii.

ll. Pirtlle de rolbire neflexibileAdverbul

Este partea de vorbire neflexibili care insolegte un verb, unadjectiv sau un alt adverb gi exprimd caracteristica unei ac{iuni saua unei insugiri, precum gi o imprejurare in care se petrece actiunea.Clasifi carca adverbelor:Dupd structurd, adverbele sunt:

- sirnple: ieri, azi, aga, sus, cAnd, impreuni etc.- oo'7/pts€:- departe, astfel, cAndva, vreodata, deasupra etc.

Dupd inleles adverbele sunt:- cb fu. aici, acolo, afari, acasi, aiurea, aproape, alaturi,

departe, deasupra, dedesubt, inainte, jos, sus,nicdieri, oriunde, pretutindeni, undeva etc;

M s m o r t t o r . l e l i m h e r d m A n i . . l a < a l a V - V l l l Mcmorator. lc l imhe romAn; - . lasalc V - Vl l l

Velbele unipemonale $ impersonale

Verbele care arata lenomene ale naturii (a ploua, a tuna, a fulgeraetc) sunt unipersonale, avdnd numai persoana a lll-a, $i imperso-nale, pentru ci actiunea nu este ficuti de o anumiti persoana.

Verbul "a trebui" este unipersonal, avAnd forme numai pentru persoana a lll-a, gi impersonal cu sensul: e necesar, se cuvine, se cade.

Caracterul tranzltiv 9i intranzitiv al verbelor

Verbele care pot avea un complement direct sunt tranzitive,iar cele care nu pot avea un complement direct sunt intranzitive(in propozitia dati).

Verbele de migcare (a veni, a pleca, a merge etc) 9i cele careexprima o stare (a sta, a gedea, a exista etc) sunt intranzitive.

Loculiuni vettale

Sunt grupuri de cuvinte intre care neaperat se afl6 un verb.Ele se pot inlocui cu un verb.

a bdga de seama - a observa a da navala - a nivAlia o lua la fuga - a fugi a sta de veghe - a veghea

\

t

\

IDiateza aclivd: Profesorul l-" Eudalp'g$1il-

comdement direcllpe elevul si l i tor

Diateza pasve' EiSii,lrt-r io,---*,complem€nt

de aosnta&silaudalgeslsg{.

-

34 Memorator de limba romar'ra - glasele V - Vlll-d"

frrp,. ̂ "r^, apoi, asear6, astaai, curdnd' cdndva' deo-

camdata, deundzi' ieri, mdine' nicicAnd' niciodati'

t-otOeauna; ziua, noaptea' vara' toa.mna' larna'primavara, .""il lpiin' schimbarea valorii gramati-

cale) etc;- &mo?l abia, alene, adici, anevoie',.astfel'.a$a' ba'^bine'

cam, chiar, da, doar, desigur' fireste' loarte' mar' nu'

nJmai, niciodatd, nicidecum' parci' pesemne' poate'

Prea, tocmai etc'nOverUetS ,:cim , "unde': "cat", "cAnd", c-are leagd, de obicei'

or;;.ii;;r;"tdonate de regentele lor' avdnd rol de coniunclie'

se humesc adverbe relative'A*raO"ie O" comparalie ale adverbului:d;;fti".til|,'adverbul are trei grade de comparalie:

1. pzldv. bine, ugor;2. @mMn{M-

I de'superioritate'- mai bine, mai ugor;- ae iianate:tot atat de bine' tot at6t de u$or;-le iiterio,rnate: mai putin bine, mai putin ugor;

3. su,€,ilativ- ,etatiu.cel mai bine, cel mai ugor;- absotut foarte bine' foarte u$or'Multe adverbe n,

", gi"d" O" comparalie: da' nu' aga' desi-

"ut.'-n"ot"sii' niciodatil iGci, canova' acolo etc' Unele au

iti"ili"ori'"omparativ: mai incolo' mai apoi'' -nO"""tO"f" predi'cative au tunctia sintactici de predicat verbal:

desiour, fireste, poate, pesemne, sigur' posibil' probabil etc'

Frnftite siniac'tice ale advefiului:- - .itiUut' Ora dgied a fost interesantd'- fo*pr"t"nt

"i,",tstintial de !9"'Ag ulgllsi rimdn'

- cnmnlement circumsiiniiat de timp: Seara ascult muzici'- .otbf"t"nt circumstantial de mod: Aia tac eu mereu'- oredicat verbal: Desigur t/ ci va vent 'l'

- hume Predicativ: Problema e a!reI'b;;;;l;;dt'"it"bsunt orupur-ile de cuvinte cu inteles unitar'

avAnd valoarea Jnul aOveru: din loc in loc' in latd' in

ueci, Oe loi pana mai apoi' pe de rost' pe nea$teptate'

Memorator de limba romini - clasele V - Vlll 35intr-adevdr, de-a valma, fdrd doar gi poate, de-a binelea, cu de-a sila etc.

Prepoziga

Este partea de vorbire neflexibild care leagi un atribut sau uncomplement de partea de vorbire determinata. Nu are in{eles desine statator 9i nu are functie sintactice; este un instrument gra-matical.Clasifr carea prepozi$ilor dupl structuri:

- simple: cetre, contra, cu, de, firi, in, la, lAngi, pe, pentru,pdni, spre, sub etc;

- aomrysei de la, de citre, de pe, fara de, pe la, de pe la, depe lAngi etc.

Reglmul cauzal al prepoziliilor:a) tn azul geni6u. imprejurul, inaintea, deasupra, contra, im'po-

triva, in fala, in fundul, de-a latul, la stAnga, de-a curmeziguletc.

b) tn aul datiu. datorita, gralie, multumitd, contrar, conform,potrivit, asemenea, aidoma;

c) tn arul awzetiv cu, de, prin, spre, despre, ldngi, fir6, pen-tru, fatd de, fdrd de, in loc de, ?n afartr de etc.Prepozitiile specifice genitivului apar Si la dativ, cAnd precedi

pronume personale, lormd neaccentuata (in juru-mi) gi la acuza-tiv, cAnd insotesc un adjectiv pronominal posesiv (asupra mea).Lmtfunih prryzlimale sunt grupuri de cuvinte cu inleles unitar

avAnd valoarea unei prepozitii: de-a lungul, de-a latul, in fati,fali de, afard de, in loc de, din cauza, in dreptul, in vArful etc.

Conjunclia

Este partea de vorbire neflexibili care leagi doud p6(i depropozilie de acelagi fel sau doui propozilii. Conjunctiile nu aulunclie sintacticd, ele sunt inslrumente gramaticale.Clasifi carea conjuncliilor:a) tupdstucturd:

- simple: cd, sd, dacd, de, 9i, iar, dar, ci etc;

36 Memorator de limba romand - clasele V - Vlll

-^pu"r'.ca s6, deoarece, fiindci, intrucat' incat' cum ca etc'b) dupC tunclia lor''

- c'oordonitoare, leagd doui pdrli de propozilie sau doud

Propozitii de acelaqi {el 'li rdnOut lor acestea sunt de patru feluri:

1. cooulative:9i, nici, precum 9i, nu numat "ct $t' tar;2. adversative: dar, iar, insd, ci;S. disiunctive: sau, ori, f ie"'f ie, ba"'ba;4. coilclusive: deci' agadar, in concluzie' ,

- su-ordonatoare, teagi o propozilie secundard de regenta ei:

.i, ia, a".a, de, incit, dbsi, tiindci, deoarece' intrucat etc'

L"*|idi6 conluircfitnate sunt grupuri de cuvinte cu inleles unitarcare au valoarea unel conlunclii: in timp ce' chiar dac5'cu toate ci, din cauzi ca, cum cd, ca $i cum' de parci'micar sd, din moment ce, indatd ce' dupa ce etc'

lntedectia

Este partea de vorbire neflexibili care exprimi o stare sufle-

t;tJ;;;r;ci, un indemn, imita sunete din naturi 9i un mod

de adresare proprie limbajului popular:$! Ce bine!Haiin Parc!"Cucurigul Boieri mari!"E[e, ce laci acolo?

Altele il-ni folosite ca formule de salut: adio' pa' noroc etc'

Fundile sintac{ce ale interlecJiei :- predicat: Hai la noi!- subiect: Se auzea : IPa:llPa!- complement circumstantial d9 lod: Ursul.tace: mor' mor'- complement direct: Aud deodata tusti' tustl!- iiriult interieclional: l-a rdspuns cu glas stins: ham - ham'- nume Predicativ: E gl de noi! .-

punauai{ - se izoleazFprin virguli de restul propozitiei 9i la

sfdr$itul propozitiei se- pune de cele mai multe orisemnul exclamirii'

Locutiuni intiriectionate - sunt grupuri de cuvinte cu inleles uni-

Memorator de limba romini - clasele V - Vlll 37

tar, avand valoarea unei interjeclii: slavi Domnului, Doamnefere$te!

CaPitolullVSINTAXA

A. Sinta<a propozi$eiPropqzi{ia este o comunicare facuta cu ajutorul unui singur

oredicat.Propoziliile pot li clasificate dupa:a) wp'.

- enunliative: Mihai merge la mare.- intetqa{rw: Mihai merge la mare?- exdamdive: Mihai merge la marel

b) aqpect- frrmdive: Mihai a venit de la mare.- nqathn: Mihai nu a venit de la mare.

c\ studutd:- si@ - care nu au nici o parte secundari, adici pot fi for-

mate din subiect gi predicat sau numai din subiect sau pre-dicat:

- Maria scrie. (subiect + predicat)- Ce face?- Scrie. (predicat)- Cine scrie?- Maria. (subiect)

- &zvolhte - care contin una sau mai multe pirli secundare:Maria scrie frumos. (subiect + predicat + complement)Eleva Maria scrie frumos. (subiect + atribut + predicat +complement)

Subiectul 9i predicatul sunt perti princioale ale propozifiei.Atributul 9i complementul sunt perti secundare ale propozitiei.lntr-o frazi propozitiile pot fi:

al principale: Maria scrie. Mihai citegte.b\ secundare: Dupi ce am citit,l/ m-am plimbat.2/

Propozitia nr. 1 este o propozilie secundard (subordonatd) iarpropoilia nr. 2 este o propozitie principald (regentd).

38 Memorator de limba romane - clasele V - Vlll

Pi4ile PdnciPale ale PropozitieiPredicatul

Este partea principali de propozitie care arate ce se spunedesore subiect. El atribuie subiectului o actiune, o stare, o ca-racteristici sau o insusire.

Rdspunde la intrebdrile: "ce face?", "ce este?", "cine este?","cum este?" si este de doui feluri:A. prediat rorbal rdspunde la intrebarea "gg-laee?" 9i se

exprimA Prin:- verb predicativ la un mod personal, la oricare dintre cele treidiateze (activi, reflexivi Si pasivi)

- locutiune verbali: imi aduce aminte de tot ce am vizut.- adverb predicativ: poate, desigur, firegte etc: Fireste t/, cd vaveni 2/.

- locutiune adverbiald: De buni seami cd nu s-a superat'- interiectie: lepurele lu! in iarba!

B. pdfutul noninal este alcdtuit dint-un verb copulativ 9i unnume predicativ; rispunde la intrebirile 'ce este?","cum este?", "cine este?".

Verbele copulative cele mai obi$nuite'sunt: a fi, a deveqi'a ie$i, a se face, a parea, a rimAne, a ajunge' a insemna'

Vbrbul "cli' este predicativ atunci cAnd are sensul de: a exista,a se afla, a se gesi, a se intdmpla, a trii, a ddinui' a costa etc.

Mihai a rimas corigent. Mihai a rdmas la bunici

Memorator de limba romana - clasele V - Vlll 39- adverb: Ana este astlel.- interjectie: E yai de noi!

Subieclul

Este partea principald de propozi{ie despre care se spune cevacu ajutorul predicatului. Rdspunde la intrebarea "cine?", "ce?".Subiectul:

- simplu: Primdvara vine in curAnd.- multiplu: Vioara. pianul si flautul sunt instrumente muzicale.

A Subiectul este uneori neeryrimat.a) Atunci cind este inclus in forma personalS a verbelor pre-

dicative sau poate li ahtnlel*, daci a fost exprimat inpropozitiile de mai inainte.

Plec la mare. (subiectul este eu)Pleci la mare. (subiectul este tu)Plecin la mare. (subiectul este noi)Plecali la mare. (subiectul este voi)

b) Subiectul este indtrs numai pentru persoanele | 9i a ll-a sin-gular 9i plural.

Subiectul este subTnleles pentru persoana a lll-a sing. 9i pl.Maria vine la noi,l/ apoi pleacd.2/ Subiectul este subinte-

les pentru ci apare in propozitia de mai inainte (Maria)B. Subiectul este arprimat prin:

- substantiv comun/propriu: Vremea e frumoasi.RomAnia se afl6 in Europa.

- adjectiv: Cel mic vine repede.- numeral: Doi au fost premiati.- adverb: Aici e adverb.- verb la infinitiv: A minti e urat.- verb la supin: De crezut e mai greu.

De obicei subiectul std in cazul nominativ.Uneori poate sta 9i in cazul genitiu.

Ai lor nu ne cunosc.Sunt $i propozilii firi subiect, atunci cAnd predicatul este

exprimat prin verbe gi expresii impersonale:Ploud. E bine de noi.

AnaeslssleG.(ce este?)verb copulativ

(cum a rdmas?)verb copulativ

Ana este acasa.(ce face?)verb oredicativ

(ce face?)verb predicativ

Nunele pediafv pote fi exprimat prin:- substantiv: George este student.- adjectiv: Fata este harnicd.- pronume: Prietenul meu este acesta'- numeral: Ei erau Clg!, noi eram patru.- verb la infinitiv: Dorinta lui este alnviAla.

Memorator de l imba romana - clasole V - Vll l

Pi(ib secundare ale propozi$eiAtributul

Este partea secundari de propozitie care determini un subs-tantiv sau un inlocuitor al lui. Rdsounde la una din intrebdrile;"care?","ce fel de?","a1 (a, ai, ale) cui?', "cAli?", "cAte?".TinAndseama de pirlile de vorbire prin care se exprimd, atributul poate fi:al afiibut adjxliwl exprimat prin:

- adjective propriu-zise (casi inaltd);- adjective provenite din verbe la participiu (pomi infloriti) sau

gerunziu (co$uri lueglndd ;- numerale cu valoare adjectivala (locul al treilea);- adjective pronominale (aceasta cimpie).Atributul adjectival se acordi cu substantivul determinat in

gen, numir gi caz.bl atibd su0afanliva{ este de trei feluri:

- frlfun gililival - este exprimat prin substantiv comun saupropriu in genitiv:

crestele muntilor; cdrtile lui Dan;- atibut sttfr/atttival prqozfunal - se exprimd printr-un sub-

stantiv la acuzativ precedat de diferite prepozitii (de, cdtre,spre, cu, fdri (de), pentru):

livadd cu pruni, drumul spre sau- eryzrna, este atributul substantival pus in cazul nominativ,

indiferent de cazul cuvAntului determinat sau in acela$i cazcu acesla:

N. N .Bogdan, prietenul meu, locuiegte aici.

G. N.Fata unui domn, Alexandru Vodi,...

Apozitia poate fi:- simpld: Colegul meu Alexandru are note bune;- dezvoltatd; se desparte prin virguld de restul propozi{iei.

cl attbutul pronominal, poate li exprimat prin:- pronume personal: Tatdl lui este manager.- pronume reflexiv: Lauda de sine nu miroase a bine.

- pronume posesiv: pirerea alor mei e inleleaptd.- pronume demonstrativ:. plecarea acestoia mla nelinigtit.- pronume relativ: pirintii, ai cirqr copii invald, sunt mullumili.- pronume interogativ: Vorba cui te_a suoarat?- pronume nehotarat: Bucuria altora e mare._ - pronume negative: Rdspunsul nici unuia n_a fost corecr.6) atibutttl verbil, poare fi 6xprimaT piin-

- verb la modul infinitiv: pldcerea de acilatori...verb ta modut supin: vagina de c-filGiiluj.'-.vero ta ̂ ge-runziu (neacordat cu substantivul):

Anple latlarnd se auzeau in aer.e) atibuful advebial, poate fi exprimat orin:- adverb: Ziarul de ad aduce vegti btine.- toculune advebiala: Invalatul cu de_a sila nu are rezultate bune.

Complementul

Este partea secundari de p.ropozilie care determina verbe,roculiuni v-erbate, adjective, adveirbe iau ini"i;e.tii .r.i tunclie depredicat. Complementele pot fi:4 nql@tn#nliale

- direct- indirect- de agent

b, dranshnfreh- de loc- de timp- de mod- de cauzd- de scop- condilional- concesiv

l. Complementele necircumstantialeat drmflemenfrl di6cf determ.ind numai verbe a cdror aclrunepoate trece direct asupra unui obiect si ihter_jeclii cu lunctie de pri#icat. Ste totdeiuna in

cazut acuzativ (cu sau firi prepozilie).

rremorator de limba romana - clasele V - Vlll42 Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

Rdspunde la intrebdrile : "pe cine?" sau "ce?"'' !lintreb pe tata. (pe cine intreb?)CumPir o carte. (ce cumdr?)

El poate li exPrimat Prin:I substantiv comun sau propriu in acuzativ cu sau fird pre-

pozilie: il cunosc oe elev./ l! cunosc pcGCgI@'- pronume in acuzativ: !! recunosc.

;;;;;;i"; ;;loare dJ substantiv: ii salut oe amandoi'- verb la infinitiv: incepe a cAnta la pian'- verb la supin: Termin de scris 9i md joc lotbal'- verb la gerunziu: Aud strigAnd.

bl amoteientut indirect indic6, in general, obiectul ciruia i seatribuie o actiune, o insugire sau o caracteris-tica 9i sta in cazul dativ, tara prepozilie, inacuzativ sau genitiv precedat de o prepoziliesau de o loculiune prepozilionali'

Risounde la intrebirile: 'cui?"- cazul dativ $i "cu cine?", "cuce?;l;"de la cine?", "de la ce?", "pentru cine?", "pentru ce?" etc'

El poate fi exPrimat Prin:- substantiv comun sau propriu in cazul dativ:

Le-am dat fratelui / lui lon. (cui?)- substantiv in cazul acuzativ:

Discutam despre drumetie' (despre ce?).Discutam desbre excursionisti. (despre cine?)

- pronume in dativ:!-am dat o floare.

- oronume in acuzativ:M-am pregatit Penlruel.

- numeral:Dau celor trei. (cui?)Se gAndegte la amAndoi. (la cine?)

Complementul indirect se exprimd $i prin substantive sau pro-nume la genitiv cu prepoziliile asuora,. cpntra, iTpolriva'

S-i ndpustit astipra dusmanului. (caz genitiv)El lupti contra nedreptatii. (caz genitiv)

- verb la infinitiv:E dornic de a se Plimba.

- verb la supin: S-a saturat de umblat.cl unlarcnful e qffi determina un verb la diateza pasiv6 $i

arati de cine este tdcuti acliunea exprimati de ver-bul determinat.

Elevul este ascultat de orofesor.Rdspunde la intrebarea "de cine?" sau ',de citre cine?".Se exorimi:

- printr-un substantiv la acuzativ precedat de prepozilia "de,,sau "de citre": A lost examinat de comisie.

- printr-un pronume sau prin orice parte de vorbire folositi cuvaloare de substantiv: Golurile au lost marcate de ai lor.

A fost liudat de amdndoi.

l l. Complemontele clrcumstanfl aleArata, in general, imprejurdrile in care se petrece o actiune:

ocul, t impul,modul, cauza, scopul, condil ia etc.L utfrwWlt lc.;rrsi@I*.fcr-aratalocul undese Derrece

acliunea, punctul de plecare, directia sau limitaactiunii.

Rispunde la intrebrile "unde?", "pe unde?", 'de unde?..'ilcotro?", "pdnd unde?..Se exprime prin:- substantive, pronume sau alte pi(i de vorbire cu valoare desubstantiv: Locuiesc la tari.

Am ajuns la cei doi.- prin adverb cu sau liri prepozilii sau printr-o locutiuneadverbiald: Soarele era SUS. Am venit dejede.

. De jur imprejur sunt livezi bogate.- printr-un verb la supin: La cules era multd lume.8" a nplenailul dransAnfiat b W arata timpul cAnd se

_ petrece acliunea, durata, limita sau frecvenla ei.Rdspunde la intrebarile: ,'cand?', 'de cind?", .pAni cAnd?.,'cat timo?".Poate li exprimat prin:- substantiv cu sau firi prepozilie: A venit Lnll_o zi la noi.(cdnd?)

A mers luni intregi.(cat timp?)

44 Memorator de limba romind - clasele V - Vlll

- adverb sau locutiune adverbiald: A fost gglald ca niciodata'9i au trait de-a Pururea.

- verb la gerunziu sau la intinitiv precedat de prepozi{ia "pAni"sau de loculiunea prepozi{ionald "inainte de" sau "dinaintede": Mergdnd la $coald, admiram natura.

inainte de / PAnd a vorbi am plecat toti.C. amplemenful ciwnsfuilial de mod a"ate cum se desfigoari

sau se infiligeazi o actiune sau o calitate'Rdsounde la intrebirile: "cum?", "cat?", "cat de ?" "in ce fel?"'Se poate exprima Prin:

-.substantiv precedat de o prepozilie: A vorbit cu suparare'- numeral: Elevii stau in banci cate doi.- verb la infinitiv: Firi a gAndi, rdspunde la intrebare'- verb la gerunziu: Vine cienlatrd.- adverb: Vorbi ag[el.- locutiune adverbial6: Rispunse cu chiu cu vai'- interiectie: lepurele sari tusti in tule.CAnd aratd o iomparalie, complementul de mod se numegte

si comolement de mod comparativ 9i se construie$te cu aiutoruladverbelor de comparatie: asemenea, ca (ca si)' cat' decat.

Era mai silitor Ca.nine.Vorbea frumos asemenea mamei.

D. ornMnntul datntuiial b HJze aate.cauza acliunii oria insusirii exprimate de un verb sau un adjectiv'

Rispunde la intrebarea: "din ce cauzd?".Rdd de bucurie. (din ce cauz6?)Era garbovit de batranete.(din ce cauzS?) - cauza unei

Insu9lnSe poate exprima Prin:

-'substantive sau pronume precedate de prepozilii sauloculiuni prepozilionale: Fata i se lumind de fericire.

Din oricina lui am Plecat.- prin adjective precedate de prepozitia "de":

Nu mai Putea de obositi.- prin verbe la gerunziu: Se mira vlzAnd cd nu vine.

E. amplementul circumstanlial de scop arata scopul acliuniiexPrimate de verb.

Memorator de limba romAni - clasele V - Vlll 45

Rispunde la intrebarea "cu ce scop?".Se poate exprima prin:

- substantiv (sau inlocuitor al lui) cu prepozilie:Inval pentru examen.Pentru acesta muncim cu spor.

- verb la infinitiv precedat de prepozitiile "pentru", "spre":Se pre gategte pen[g-a.0l9mgy3.

-verb la supin precedat de prepozilii:Pune laptele la orins.

r. anpteieintt cirrn-rns@at qtdilional aratdconditia de caredepinde realizarea actiunii sau a insugirii expri-mate de verbul sau adjectivul determinat.

Risounde la intrebarea "cu ce conditie?".i! caz de nevoie suni-mi. (cu ce condilie?)in locul lui a$ fi mai corect. (cu ce condilie?)

Se poate exprima prin:- prin substantivele: "caz", "ipotezi", "conditie", "eventualitate"precedate de prepozitia "in" sau prin orice alt substantiv laacuzativ precedat de locutiunea prepozitionalS'in caz de".

ln-cutl acesta vom accePta.ln conditiile date accept.

- prin substantiv sau pronume la genitiv precedat de locutiuneaprepozilionalS Tn locul":

ln locul lui Matei ag pleca.- prin adverbele "altfel" Si "altminteri":

Alfiel nu vei reugi.- prin verb la gerunziu: lnsistAnd vei obtine rezultate bune.

G. onplenenful cirann#nlial @rrp€nv arata o imprejurarecare ar fi putut impiedica realizarea actiuniiexprimate de verbul determinat sau existenlainsugirii exprimate de adjectivul determinat.

Cu toate vremea nefavorabili au urcat pe munte.(Vremea nefavorabil6 ar fi putut impiedica realizarea actiunii, darn-a impiedicat-o, ci i-a ldcut o concesie, a permis realizarea ei.)Poate fi exprimat prin:

- substantiv la acuzativ precedat de locutiunea prepozilionalS"cu tof'(ql toate, cu toti etc):

46 Memorator de l imba romana - clasele V - Vll l

Cu toate osteneala, tot ne-am dus.- prin locu{iunea adverbiali "cu toate acestea (astea)":

Sunt obosit, cu toate acestea, voi mai lucra.- printr-un substantiv sau inlocuitorul acestuia la genit iv pre-

cedat de locul iuni le prepozi l ionale " in ciuda", " in pofida" saude^prepoziiiile "impotriva", "in contra" (contra):

In ciuda lor. tot voi oleca.lmpotriva hotararii luate, voi pleca mai departe.

- printr-un verb la gerunziu singur sau precedat de adverbul"chiai':

(Chia4 lucrAnd permanent, tot n-ag termina.- printr-un verb la infinitiv precedat de prepozilia "fdr5":

Fird a-l piyi, i-am ghicit intenliile.Complementul concesiv se desparte prin virgul5.

B. SINTAXA FRAZEI- Fraza-

Fraza este o unitate sintactica de sine stetetoare, alcatuitadin imbinarea a doue sau mai multe propozitii, dintre care unaeste propozilie principalS.

Propozitiile dintr-o lraza pot fi:- Nnaryb - cele care nu depind de alte propozitie;- secundarc (subordonate) - care depind de altd propozilie.

Am cumperat o carte 1/ care mi-a plicut. 2/ Prima propozilieeste principald, iar a doua secundari (subordonati).

Propozilia de care depinde o propozilie subordonati se nu-meqte propozitie regenE, iar cuvdntul determinat de propozitiasupordonati este cuventul (termenul) regent.

Intre propoziliile unei fraze se pot stabili doud feluri de raporturi:- de coordonare;- de subordonare.

Cardonarca se ooate realiza intre:- doud sau mai multe propozilii principale:

Ana scriel/, eu citesc,2/ iar fratele meu se loaci.3/ffi

- doud sau mai multe propozitii secundare care depind deaceea$i regentS:

\(emorator de limba romana - clasele V - Vlll 47

Am auzit 1/@ai rezultate bune'z/S@esti premiant.3/

Propozi{iile coordonate dintr-o frazi pot li alaturate sau juxta-ruse (asezate una dupi alta tiri nici o conjunc{ie) sau legateJ' in una din conjuncti i le: 9i, dar, iar, insd, ci , sau, nici , or i , deci,- ^ ^ r ^ -l 5 d u d t .

CAnd sunt alaturate, intre ele se pune virguli, dacd nu suntegate prin conjuncliile "gi", "sau", ori".

Propozitiile subordonate sunt, deseori, separate prin virguldle regentele lor, mai ales cand se afld inaintea acestora.

dfrbploua taretrl/ stau acasi.2/Frazele pot fi lormulale prin coordonare, subordonare sau Si

lin coordonare 9i prin subordonare.Propozitiile coordonate pot fi:

{ copulative, cAnd prin continutul lor propoziliile sunt prezenta-te ca asociate; sunt legate prin: "$i"; "nici"; "precumSi" ; "Si . . . , $ i . . . " ; 'n ic i . . . ,n ic i . . . " ;

b) disjunctive, cAnd prin conlinutul lor se exlud una pe alta; suntlegate prin conjunctiile: "sau"; "ori'; "sau..., sau...";"ori..., ori...";

c) adversative, cAnd prin continutul lor se opun una alteia; suntlegate prin conjuncliile: "dar"; "iar"; "insi"; "ci".

dt conclusive, cAnd arati o urmare, o concluzie; sunt legate princonjuncliile $i loculiunile conjunctionale: "deci";"a$adar"; "prin urmare"; "de aceea"; "in concluzie"9i altele.

Propozitiile pot fi:a) nef;iratmstanliale:.

- predicativi (PR)- subiectivi (SB)- atributivd (AT)- completivi directe (CD)- completivd indirectd (Cl)

clasele V - Vl l l

b) cirwmstanliale:- de loc (CL)- de timp (CT)- de mod (CM)- de cauzFt (CZ)- de scop (CS)- conditionali (CDT)- concesivd (CNS)- consecutivd (CV)

Expansiunea consti in translormarea unei pd(i de propozitie inpropozil ia subordonata corespunzatoare cupdstrarea intacta a sensului.

Con@erea este procedura de transformare a unei subordo-nate in partea de propozitie corespunzetoare.

lndrum{ri pentru analiza frazei

1. sublinierea numai a verbelor la modurile personale2. identificarea gi sublinierea subiectelor tuturor propoziliilor3. identificarea verbelor copulative gi a numelor predicative4. cdutarea conjunctiilor care lac legdtura intre propozitii 9i

incercuirea lor5. delimitarea propozitiilor gi numerotarea lor in ordinea in care

se afl6 in text6. analiza lelului propozitiilor $i indicarea raporturilor de coor-

donare 9i subordonare7. alcituirea schemei raporturilor sintactice

Propozitia subordonatl predicaWe (PR)

indeplinegte funclia de nume predicativ al altei propozilii dinlrazl.ln propozilie numele predicativ este exprimat prinlr-o partede vorbire, in lrazi poate fi exprimat printr-o propozilie.

Casa parclruEoasa.-+ Casa pa@ tl @lg!ryngasa. t/

P1 - propozitie principald regentaP2 - propozitie subordonati predicativi (are lunc{ia de nume

predicativ pe l6ngd verbul copulativ "a pdrea" din P1)

Prin expansiune numele predicativ " lrumoasd" din propozi{ ia:ata a devenit propozitie predicativd "sd {ie lrumoasi".

Predicativa urmeazA totdeauna dupi verbele copulative: a fi,: 'amane, a se lace, a ie$i, a insemna, a pdrea, a deveni, aa unge etc aflate in propozitia regenta.Prdicativa este introdusd prin:. oronume relat ive: care, cine, ce, cati , cel (cei) ce, ceea (cele)

ce sau nehotirate: oricare, oricine, orice;PP PR

intrebarea este t/6inb)vine. 2/PP PFI,J+

Premiant ve-.lt't6fi6ii-dva-munci.,l. adverbe relative: unde, cum, cdnd, cAt, precum etc;

P P P RProblema era '/(unde)(cum. cAnd) meroem. 2/

. conjunclii subordonatoare: cd, s5, ca...s5, dac6, de;PP PR

lmoresia este 1/6E)s-a oreodtit. 2/P P : P f f

Elevul g '/fu,y|!g!. '/PP PR,.z--\probtema erg '/(a,9)9!!!se. ?

. locutiuni conjunctionale: ca gi cum (ca 9i cAnd), dupA cum;PP /_--_\ PR

lrtind o carte este 1/6a si cAnd (cum) ai trdi intr-o altd lume.2/_-______-__---l _

Tofia:De obicei predicativa std dupd verbul copulativ din regenta.PP PR

Pidurea odrea 1/6bse inA[ain ceruri. 2/

Dacd vorbitorul vrea sd scoati in evidenld cele spuse princropozitia predicativS, ea poate fi agezatd gi inaintea regentei.

PR PP

QDC acesta t/ g$i celalalt. 2/

htndntia: nu se desparte prin virguld de regenta ei.

Propozitia subordonati subiectivi (SB)

indeplinegte funclia de subiect al altei propozi{ii din trazd.S

Harnicul deoarte aiunoe.^ SB J expaisi-une PP

(Cinpse gqqa[i de diminea{ri l/depa(e aiunqe. 2/

Subiecliva urm eazd du pd:1. un verb personal:

SB PP6btie nu-t i olace 1/ altuia nu face.2/

2. verbul "a trebui":PP SB

I&luie'@lggc3.'/3. verbe gi construc{ii impersonale:

a) verbe reflexive impersonale:PP SB

Se zice 1/6bnu vine. 2/

b) expresii verbale impersonale:PP SB

E binel/6bsti i . 2/

P P _ S BAll-dedad 1l@ ne lespeit; cererile. 2/

4. verbe personale folosite ca impersonale, singure sau prece-date de pronume personale in dativ sau acuzativ:

PP SBRdmdne 1/6E)vedem. 2/

PP SBEral/6e)uit carlea.2/

PP SBimi place 1/6e)citesc. 2/

^: ):rE==:PP SB

Ne doaret/@nu te zulcm luta.2l

Ql9tr=t" dupi doi iepuri 1/ !!-UdC nici unul. 2/

aP.G5;, v ezi 1 / it uti. 2 |Ye: PF

Memtrator r te l imha romani - c lasele V - Vl l l ri.+rorator de l imba romind - clasele V - Vll l 51

i ,ocutiuni verbale impersonale:PP SB

l:A_yedI]elgegIeaE 1/@mi QCgIE bani. 2/

i adverbe gi locu{iuni verbale predicative: f i regte, desigur,cesemne, poate, negre$it, cu sigurante, l i rd indoiald etc:

PP SBDesiour 1/6E)va reusi. 2/

PP SBCu siourantd t/6E)este nevinovat. 2/

Propozilia subiectivd a$ezate in fala regentei arata cine face}.stiunea sau cine are caracteristica exprimati de predicatul'egentei; poate t i reluate in regenta printrun pronume demon-:: 'atrv.

SB PP^ - -(Cinpva munci 1/, gc_e_lg va reusi. 2/

gbiactiva poate fr introdusC prin:. pronume relative in nominativ, acuzativ, dativ:

P PSB

@ii egca 1/ sd-nu:rna.'z/. pronume nehotdrAt in nominativ, acuzativ, dativ:

,-----\SB PP(OricinQintreabi' l ng@.'/- - . - - :pp,---<!'

(Pe oricinQam vdzut 1/ m-a salutat. 2/vq!- PP-/-\

(Oriculi-am sous l/m-a inteles. 2/

. conjunctii subordonatoare: ci, sd, ca...sa, dace, de:PP SB

Nu se stie'6icDrine.' lPP SB

ii pEcea 1/(c?)f iecare 6bstie. 2/

52 Memorator de limba romane - clasele V - Vlll. adverbe relative: unde, cum, cdnd, cdt

DD qFI

. . /--:\^"i2--,

ry /q$qqoae!9arsgl''1

Ng-c-sutietql'/@s$.'/Iqpica: subiectiva poate sta atat inainte cAt 9i dupi regenta.Pincfualia: nu se desparte prin virguld de regentd; cAnd este

a$ezata in jala regentei $i este reluata printr-un pronumedemonstrativ se desparte prin virguli.

SB PP

@a-tgst cuDAitr/ a aqonisit' 2/_s__ _@ *st.cumpanrt b-as-ela a-ase-njsl!. 2/

Propozitia subordonati atdbutivi (AT)

indeplineste functia de atribut al unui substantiv sau al inlocu-itorului acestuia, aflat in propozitia regenta.Attibufrva determind:1. un substantiv:

M€morator de limba roman5 - clasele V - Vlll

PP ATFata 1/@bgian'!a la pian 2/@Ia mea.'/

2. un oronumePP AT

Merctl inainte voi t/@.rno"qtgli calea.2l3. un numeral cu valoare substantivala:

AT PPAl doilea'/@gr€s!ig42/ I rqlcquL meu.l/

Afributiva poate fi intdusd Prin:. oronumb relative in non'iinativ, acuzativ cu prepozitie sau

ioculiune prepozilionald, in dativ 9i in genitiv cu prepozitie sauloculiune prepozitionalS:

AT PPOmut 1l@nu-i place. munca 2/ !!LYal!-t9sP@!1/

PP

. adjeclive pronominale relative:AT PP

intrebarea 1/@carte g!n'EI! ,/ m-AIqrna$q! mult timp. 1/

. adverbe relative: unde, cAnd, cum, cdt:AT PP

gcoala1l6frdACI_invaH 2t are un renume.l/-AT PP

Momentul 'l@fg! rlSq aplgpjC cu greu. r/DD AT. : ' .

Al9 haine'(ggDn-ar mai g!41. 2/

. conjunclii subordonatoare: c5, sd, ca...sd, daci (de):_ A T P P

Convingerea t/@'yj!g r/ era_nestramutate. 1/_ A T P P

Dorinla 1/6binve'!e 2/ tastins. tt^ P P A Tisi pl,uea iritrebarea'@dr"usi. rt

Tqia: stA totdeauna dupd termenul determinat 9i este aoeseaintercalati in regenti.

Puncfualia: de cele mai multe ori nu se desparte prin virguld.CAnd aduce o explicatie suplimentari se desparte prinvirgula:

PP ATM ihai Eminescu',b @Dalosl_qet_ma! rnare-BsclromAn zfis-a niscut ta lpotegti-TaT5lEnuaiE=i-eSo. rl

,r*,r*rpf stine Oir€cte (CO)

indeplinegte funclia de complement direct in frazi determin6nd unverb sau o loculiune verbali sau o interjectie din propoziga regenti:

PP CDAm-vA4Jl t /@ti-g_iJglat datele problemei. 2/

PP /a^. , . cDA EqArce seama l/Qtii liosea ceva.zlPP CD

laE'/@Spurr toti ceilalti.2/ .guqlflori t/ S1@I@!de oameni.l/

54 Memorator de limba romane - clasele V - Vlll

Interjecliile determinate de o completivi directa sunt: iata,iaci (iaca), uite.Poate fi intdusC prin'.. conjuncli i subordonatoare: cd, sd, ca...s6, daci, de:

D D . N

gbscly 'r@t;Euesd. '/P p c n

Vrbi 'll5hrmi io-ui ceva. 2/

P P - ^

C DNIJ-sltJ'/@9 mai aIC importanta. 2/

. locutiuni conjunctionale subordonatoare: cum ci, precum ca:PP cD

Marii i auz.it'l@toati-s-au ssbioba!. '?/

. pronume sau adjectiv pronominal relativ: care, cine, ce, cAt, cel(cei) ce, ceea (cele) ce, sau nehotdrdt: oricare, oricine, orice:

P P ^ C DMaria a$!i!!ga!'/(rne)e vtnovalul.'/PP CDla 1/6btcarte doresti. 2/

. PP ---'-------:CDPro{esorul cunoaste t (oe oricine)S!-g lectia.'/

. adverbe relative: unde, cum, cAnd, cAt:DD ( ]N

G rad i n arrl | -gbswg'

/ €fud /@D/@7@) gIsEE | | oare a. 2/

ToF*n; stA de obicei dupi regenta ei; cAnd se insistd asupra eipoate se stea 9i inaintea regentei.

purctt4ia: a$ezata dupi regentd nu se desparte prin virguld;cAnd se afli inaintea ei se desparte, de obicei, prin virgul6.

CD PPQdg[ t, azi 1/6eu

$@ c, mult inainte. 2/

Propozi$a completivd indirectn (Cl)

indeplinegte lunclia de complement indirect a unui verb,adjectiv sau a unei interiectii din propozitia regenta.

lr€morator de limba romana-clasele V - Vlll 55

_ PP ..,--.\ClPovestesc r/(cui)vreau.2/

P P _ C IElevul segi$lgslc't@ esgj;ia in vacantd.2/

P P _ C Igulu!9a!lq!' I @eti-qb!-0ul rSiu ltate bu ne'2/

p p n l

E' vai'td6-Cii-dni'stie carte.2/Poate fi introdusi prin:. pronume 9i adjective pronominale relative sau nehotirAte in

cazul dativ sau acuzativ precedat de o prepozitie:PP c l

Dau ievista 1/6JDmi6 cere.2/- .PP .. _.------------ -at. ^A luotat '/Qontra celor cli gggpg4ggg.z/

r r - c -Md oAndesc 1/6bohiozdan sa-ti cumoar.2/

P P - ? I

Se entiziasma'lfde- oriibii'sou neai.2/

. conjunclii gi loculiuni conjunctionale subordonate: cd, si,ca...s5, daci (de), ca nu cumva si:

P P _ C IEste cbnvins 1/6bera ma'i'bine altfel.2/

PP TTI

U$-drriea seama tl@oro""Ei.r cotect.2lPP _------------Cl

Md tem 1l6a nu cumva sDqresesc.2/-. adverbe relative: unde, cum, cAnd, c6t:

PP ^ ^Cl^ ^Se oAndeste 1/(undd/(cum)/(cdnd)/fu A0sd cheltuiasci.l/

Foarte multe completive indirecte determind verbe sau loculiuni ver-oale reflexive. intiebarea este: la cine? la ce? de ce? de cine? etc.Iqriz std de obicei dupd regente, dar poate fi $i in fata acesteia.Punclualia: nu se desparte prin virguld cind este dupi regenti;

cAnd se all6 in fa{a regentei, folosirea virgulei nu esteobligatorie.

56 Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

Subordonatele circumstantialePropozilia circumstanliaE de loc (CL)

indeplinegte functia de complement circumstantial de loc in

lrazi, ardtAnd locul in care se desfigoard ac{iunea exprimatd de

verbul din regenta.Circumstantiala de loc determina un verb, o locu{iune verbalA,

o interject ie, un adverb, o locul iune adverbial i :D D N I

rrlteig 'rq@l"fu t, 'rPP /^I

Ajgat " la sanatossg'l@-aleU"

oD /: l

nji'r@"dEis''/P P - C L

Ar-rols acolo'l@elau toti'2/PP C I

De iur imb'reiur'/,@fiiDfrAai 2/€Iau strizi largi l/

Poate fr introdusd Prin'.. adverbele relative: unde, de unde, pdni unde, incotro, din-

cotro Si compuselelor cu "ori-": oriunde, orideunde, origiunde,oriincotro etc.

PP -.--JLMeroe 1 /CoriundDil trimiti.'z/

. prin pronume relative sau nehoterate cu sau fdri prepozitia"catre" sau "spre": ce, oricine, orice:

PP . ------==-QLse.jndrcpla' /€p reg[I9@."r

Circumstanlialele de loc introduse prin adverbul relativ "unde"au de multe ori in regentd adverbul corelativ "acolo":

,-----:\ cL PP@@"* atl md suHlre'/,.ae-ql-q ry''/

Tqica: de obicei se alli dupa regenta, dar poate sta 9i inainteaei sau poate fi intercalatd in regentd.

Punclualia'. aflata dupa regenta nu se desparte prin virguld;inaintea acesteia se desparte atunci cAnd se insistdasuora ei; intercalata in regentd se desparte prin virguld'

l t .Torator de l imba romind - clasele V - Vll l 57

CL PPPe degluri 'b@ifu meri 2fuil4! 9i iaguni.'l

Propozilia circumslanliaE de timp (CT)

indeplinegte funcl ia de complement circumstanl ial de t imp in"azd, arAtdnd timpul in care se petrece acliunea exprimatd de:r verb, o locutiune verbal i , un adverb sau un adiectiv dinofopozilia regenta.

PP CTA_verbi!' /@ nO | -dldruma!.'l

. PP _=-QISi-a dat seama r/6And)ai venit.z/

^ C T P PAtunci r/(ql1gpvii la noi t/@Ig.'/

O O - T^ V l

Este un rezultat asteotat '/6e cAndm-ai inlormat.2/

Poatefi introdusC prin:. adverbul relativ "cAnd" folosit singur sau cu prepoziliile: cand,

de cAnd, de pe cdnd, pAni cAnd etc sau prin compusele lui:oricAnd, ori$icAnd etc;

----CT PP(Jricdnd)vrea r/ vine cu bucurie.2/

. locu{iuni conjuncl ionale de t imp: in t imp ce, in vreme ce, pA-na ce, pane s5, indatd ce, inainte ca si, ori de cAte ori etc;

P P A T

Mcd^P teoic'r@tcful de scris.2/PP _-------- cT

Ma_vzleaza' lQ1dg .,I99Dy.t ne ta tara.2/. prin sdverbul "cum" gi "cAt" cu sensul de "indata ce" $i

,,cat'limp";

.T pp(CurD aiunqe, '/ se aseazi la calculator.2/

DD crn stat id bunici 1/6Ala iosr mic.2/

Memorator de l imba romana - clasele V - Vll l * '.-orator de l imba romana - clasele V - Vll l

Circumstanl ialele de t imp introduse prin adverbul "cAnd" auin regenta adverbul colectiv "atunci":

.T PP@ru-qaldcsli,

! l -q1-u-rr-q! vrne ?Topica: stl de obicei dupi regent5; poate sta gi inaintea ei sau

poate {i intercalate in regente.Punctuatia: cAnd se afli dupi regente nu se desparte prin vir-

guld; cdnd se af ld inaintea regentei gi nu se insist iasupra ei se desparte prin virguld; intercalata in regentase desparte prin virgu16, dacd este inaintea predicatului.

Propozitia circumstanliald de mod (CM)

indepline$te functia de complement circumstanl ial de mod alunui verb, adjectiv sau adverb din regenti .

O D A I \ '

rLle'l6[Dzuoa"r'i' o pasdre.2/:pp - :*

E ra hirnic 1 r6[h)i'?toi na.'tPP CIVI

A scrii'frumos 1 /aoreGh l-ainvatat mama.2/

Poate fi introdusd prin:. adverbe relative: cum, precum, cAt;

PP CMCAnti l/(cADooate de tare.2/

. locutiuni conjunctionale subordonatoare: dupd cum, dupi cdt, cagi cum, ca gi cAnd, de parce, pe masura ce, cu cAt...(cu atAt);

_---------cM PP(Dupd cuDti-am oromist/, glecj lm mAine.z/----r-p- nL',vorneitb cursiv'/65-SGlhalb'iil oe oe foaie.2/f,sy

--f- : pp0u calirygg mai mult 1/, cu atat rezultatele vor fi mai bune.2/Adverbul relativ "cum" care introduce o circumstantiali de mod

are de multe ori in regentd adverbul corelativ "a$a" sau "(tot) ast-fel".

z---r^ cM PP(Cum)iti vei astelne r/. asa vei dormi.2l

-qica: stl de obocei dupe regente; poate sta gi inaintea er saupoate fi intercalatd ?n regentS.

ouncfuatia: cAnd se afla dupd regenta se desparte prin virguld,numai dacd nu se insistd asupra ei; inaintea regentei sedesparte, de obicei, prin virgul i ; intercalat i de despartetotdeauna prin virgul i .

Propozitia circumstanliall de cauzi (C4

indeplinegte lunc{ia de complement circumstantial de cauza^ kazd, aritAnd cauza unei actiuni sau insugiri din propozilia' :genta.

Jrarmstafiiala de cauzi determin5:PP _---- cz' un verb: A r6cit 1/,(pentru cDnu a ascultat de altii.2/=..-.------vp7r-.2

z o toculiune verbald: +alAt sema 11,@id@"iaeU-o.rr_PF_ _ ___3 un adjectiv: Vremea qghjakllrroasji'r@fu ,,aoate fi introdusi prin:. :onjuncti i 9i locul iuni conluncl ionale: cici , f i indcd, deoarece,'r trucAt,

ci , dacd, de, pentru cd, din cauzd ci, din pricind ca,Ce vreme ce, din moment ce, odate ce etc;

P P a 7. . . ^ Y a

S:a-S4araI' /, Q.:t a!__ve n!!.'z/-------=-CZ PPQp cauza @aiiguat

1/,s=aggl digut.2/PP

Qe vreme cj.@@Iat bine '/, @! primi un dar.2/-. adverbe relative cu valoare conjuctionald: cum, unde;

CZ PPeinlelepl 1/ idejeqe tot.2/

P PCZnr.rc_elent t/, ECSCste..r/

60 Memorator de limba romana - clasele V - Vlll

Actiunea din cauzald se realizeazi inaintea celei din regenta,actiunea din regentd este efectul ei.

---CZ PPGlinOca)t. sungss 1/, il salut.mereu.2/

* : . * , ,cauza ereclul

Tqica: poate sta atAt inainte cAt si dupi regente sau este inter-calata.

Puncluatia: se desparte prin virguli, indiferent de pozitia ei.

Pozilia circumstanliale de scop sau finald (CS)

indeplinegte functia de complement circumstantial de scopgi aratd scopul in vederea cdruia se indepline$te acliunea expri-mate de verbul determinat din regenta.Circumstanliala de scop determini:1. un verb:

PP ^CSMerge la gcoaldl/(ca gillnveE.z/

2. o locutiune verbala:P P ^ C S

Mama m i -GgU@D!g' / Qg_92!!-gIgW.'/3. o interjectie:

PP CSHai 1/6+ti arat tabloul.2/- ' -

Poate fr intrdusd prin:. conjuctii subordonatoare: ca s5, si, de;

Dp nq

Pu-ie tl6"v-ezi.'l

. locutiunea conjunctionald: pentru ca sa:

,,-------_rCS pp(Fentru ca sDia examenul 1/, a Funcit mult'2/\\\------.'/ -

Tqie: std dupi regenta cdnd este introduse prin "sa"' "de" $"ca...sa"; se afl5 inaintea regentei cAnd este introdusiprin "ca sd" 9i "pentru ca sd".

Puncfi,tatia: cdnd se atld inaintea regentei se desparte prin vir

tl€morator de limba romana - clasele V - Vlll 61

3uli; dupd regente, se desparte prin virguld numai dacd autorul-u o consideri un element esential al frazei.

Propozilia circumstanliald condilionali (CDJ)

Exprimd o condil ie sau o ipoteza de a cirei indeplinire de-oinde real izarea actiuni i din regentd.

pp r.nTvdi it i i 'r, 66ibVel'munci.rr

Circumstantiala conditionali determinl:1.un verb:

r" sEsL,l" noi 'r,dilbvsi.lilea timp..r2. o locutiune verbald:

^ CDT PPQgpmi-4ljti mai rar 1t, mi-Ag_da sea$g de gregali.2/

Poate fi intrcdusd prin:. conjunctii subordonatoare: daci, de, sd:

^CDT PPQ94./,sa ma sJni.2/

. loculiunea subordonatoare: in caz cd.;------\CDT PPQn caz ciloloLid 1/ sa ramai acasa.2/-

Rar, conditionala, poate fi gi juxtapusd:CDT PP

Aj ceva de spus t/, S!U.@.r/T_qia: sll, de obicei, in fala regentei; poate sta 9i dupd regentd.Punctualie: se desparte prin virguld de regentd.

Propozitia circumstanlialtr concesivi (CV)

Exprimd o imprejurare de naturd si impiedice desldgurareaunei acliuni sau existenta unei calitag din regentd, dar care nu teimoiedici.

elaqalc V - Vl l l

Z-\ CY PP(DesDam fost acolo 1/, nu am vizitat-o.2/

Circumstanliala concesivl determind:1 . un verb :

^ C V P P(DesDeste obosit 1/. mai lucreazi inc5.2/

2. o locul iune verbal i :

PP ine'l.6iltoate]bnu ne-fJ vazutSj:_a_adus_aEjnle de m

de mult t imp.2/3. o interjectie:

PP ^CVVino 1/.(desi)e ldr ziu.2 I

4. un adjectiv:

P P ^ C VE ootimist 1/,(deg)are multe probleme.2/

Poale fi introdusl prin:. conjunctii gi loculiuni subordonatoare: de$i, dacd, de, c5, str,

cu toate cd, mdcar cd, micar si, micar de, chiar dacd, fdrdsa, chit ca etc.

------cv PPChit cDe vard r/. vremea e friquroasd.2/

^CV PPGara stinvete 1/, a promovat.2/

6-i*C8Iutie' r, tot'"i PiF.s"1sii.'r

Concesiva poate fi iuxtapuse, intonatia este cea care dd sen-sul frazei:

CV PPSuoArd-te 1/. tot olec.2/!

Concesivele au de cele mai multe ori in regentd adverbul core-lativ'totu$i" sau "tot" sau locutiunea adverbiald "cu toate acestea".

^ C V P PQeg)a intArziat '/, tqtU_Sj sustine punctualitatea. 2/

___cv PPQliar dacg)m-am strdduit 1/, g_U__t-ga!-e-_a_Se_s_t_e_-a nu amreiEiir4-

Topia: slA atat in fata cAt 9i dupd regenta.Punctualia: se desparte prin virguli, indiferent de locul pe care il

ocupi.

Propozitia circumstanliaE consecutivi (CNS)

Exprimd consecinla, urmarea unei acliuni sau a existenteiunei calititi din regenti.

PP CNSYgbefo 'r@ry-i& urmdri. 2/

Circnmshdiala anstutivd determlnd :1. un verb:

PP CNSMinte'/@) !-ooheaE apele. 2/

2. o locutiune verbald:PP CNS

AluaLg_la sanalgasa 1/, Q/nu g mai @.. rl

3. un adjectiv:PP ^ CNS

E asa de frumoasi, 1(incADnu-ti ooti imaoina.2/4. un adverb:

PPA_Seig a$a de urdtl/,

Poatafr inWusCyin:

CNSnu inteleoi. 2/

. conjunctii 9i loculiuni conjunctionale subordonatoare: incAt,de, cd, s5, ca sd, incAt sd, aga c5, cAt sd:

PP ^ CNSAlos!_loa4e alenl'/,(a$a cba iolejes totut. 2/

De cele mai multe ori, in regenta propoziliei consecutive seaflS unul din adverbele corelative "a$a", "atat (de)", ,,astfel".

Mamnretar do l imhe rnmin i - n laca io V - V l l l

P P ^ C N SVa face astfel l/-Cncat sDfie recunoscut. 2/

Tqie: Stir intotdeauna dupd regenti.Puncluatia: se desparte prin virgula de regentS.

CaPitolul VConstruqii incidente

Reprezintd o comunicare supl imentara in interiorul unei comu-nicari de bazd de care este leqata sintactic.

in vorbire are o intonatie spjcialS, iar in scris este separate derestul comunicir i i pr in virgulS, l ini i de pauzd sau paranteze.Ele potfi:

- cuvinte'. E, desigur, mai atent acum.- imbindri de cuvinte'. Mama lui, femeie cumsecade, l-a lasat.- propozitii. Te felicit, spuse el cu mare pldcere, pentru rezul-

tatul obtinut.in analiza lrazei, ryziliite incidente nu se numdri printre

propoziliile alcatuitoare ale acesteia; in schema frazei se scriuseparaL

Bibliografie

"Gramdce practcl a limul omeno cu o culegpl€ do €xenilif, edilia a lll-a,$tefania Popescu , Editura didacticd 9i Pedagogicd, Bucuresti, 1 983

llrba Romlnd, lilarud pentu dasa a V-a, a M-a, a Vlla, a Vlll.d, Crigan,Al., Sofia Dobra, Florentina Sdnmihdianu, Editura Humanitas Educational